LP 5 - IF

ELEMENTELE REGIMULUI DE IRIGARE

STABILIREA ELEMENTELOR REGIMULUI DE IRIGAŢIE ÎN VEDEREA PROIECTĂRII ŞI

EXPLOATĂRII AMENAJĂRILOR PENTRU IRIGAŢIE

Regimul de irigare
 modul de administrare în timp al apei de irigaţie în folosul unei culturi sau când şi
câtă apă de irigaţie se administrează.

Elementele regimului de irigare sunt următoarele:

 norma de udare;
 norma de irigaţie;
 momentul aplicării udării;
 intervalul de timp dintre udări;
 numărul de udări.

Metoda de calcul
bilanţul de apă în sol.

Ri + Pv + m + Af = ETRO + Rf (m3/ha)
de unde :
m = ETRO – Pv – Af – (Ri – Rf) (m3/ha)

în care:
m – este necesarul anual (norma de irigaţie în m3/ha;
ETRO – evapotranspiraţia reală optimă sau consumul total de apă din perioada de
vegetaţie sau din luna de calcul, prin transpiraţia plantelor şi prin
evaporaţie la suprafaţa solului a unui câmp cultivat la o umiditate a solului
care asigură o producţie agricolă mare în condiţii economice, în m3/ha;
Pv – suma precipitaţiilor utile din perioada de vegetaţie sau din luna de calcul cu
asigurarea de 80 %, în m3/ha;
Af – aportul de apă din pânza freatică, în cazul bilanţului în circuit deschis, în
m3/ha;
Ri – rezerva de apă a solului la semănatul culturii sau la începutul lunii de
calcul, în m3/ha;
Rf – rezerva de apă a solului la recoltarea culturii sau la sfârşitul lunii de calcul,
în m3/ha.
Ri-Rf – rezerva netă a solului care trebuie să fie cât mai mare
 DATE NECESARE PENTRU DETERMINAREA REGIMULUI DE IRIGARE

Grosimea stratului activ de sol (H);

Variază în funcţie de :
 specia cultivată,
 zona pedoclimatică (tabelul 1).
Tabelul 1
Grosimea stratului activ de sol
(pentru uz didactic)

Zona secetoasă (stepă aridă, Restul zonelor

Cultura
stepă)
Grâu, orz, fasole, legume, cartofi, culturi duble
0,75 0,50
(între 15 şi 31 iulie)
Porumb, soia, floarea – soarelui, sfeclă de
zahăr, lucernă anul I, culturi duble (în lunile 1,00 0,75
august şi septembrie), viţa de vie
Lucernă în anii II, III şi IV, pomi 1,25 1,00

Consumul de apă al culturilor (ETRO) ;

Pentru culturile de câmp se determină prin
 metode directe,
 metode indirecte
o evaporimetrul BAC clasa A
o metoda Thornthwaite
În ţara noastră,
 se pot folosi valorile de consum de apă (valori medii zilnice) obţinute prin metode
directe la principalele culturi irigate, în câmpuri experimentale staţionare, pe un şir
de cel puţin 25 ani (vezi fișierul 5 LP IF-Tabele ETRO)
 aceste valori se vor utiliza numai pentru suprafeţele situate în zona de influenţă a
punctelor de cercetare.

Precipitaţiile medii utile lunare din perioada de vegetaţie (Pv)

Se calculează cu relaţia:
Pv = 10  P (m3/ha)
în care :
 – coeficientul de folosire a precipitaţiilor de vară (figura 1) cu valorile de :
 0,80 în stepă uscată,
 0,82 în stepă moderată,
 0,75 în silvostepă
 0,76 în zona de tranziţie la zona forestieră; zonele pedoclimatice
sunt prezentate în;
P – precipitaţiile medii lunare multianuale, cu asigurare de 80 %, în mm .
Aportul de apă din pânza freatică (Af);

Pentru proiectul didactic aportul freatic este considerat 0 (AF = 0)

Rezerva de apă a solului la semănatul culturii (rezerva iniţială)

a fost determinată concomitent cu valorile ETRO în funcţie de:
 cultură
 zona pedoclimatică.
Pentru întocmirea bilanţului de apă pentru perioada caldă a anului, valorile trebuie
calculate pe grosimea stratului activ de sol. Rezerva inițială (Ri) se referă atât la cantitatea
de apă din sol, la începutul perioadei de vegetație, cât și la cantitatea de apă din sol la
începutul fiecărei luni de calcul a perioadei de vegetație. Se calculează ca diferență dintre
rezerva finală cu irigare (Rfi), a lunii anteriare și deficitul înregistrat în luna de calcul.

Rezerva de apă a solului la recoltarea culturii (rezerva finală)

Se calculează ca sumă dintre rezerva finală fără irigare (Rffi) și totalul normelor de udare
administrate în luna de calcul (Rfi = Rffi + m x nr. de m).

CALCULAREA ELEMENTELOR REGIMULUI DE IRIGARE ÎN TIMPUL VEGETAŢIEI

Norma de udare din perioada de vegetaţie (m);

 cantitatea de apă distribuită la o singură udare pe suprafaţa de un hectar cultivat.
 se determină cu relaţia:

mnetă = 100 x H x Da (CC – Pmin) (m3/ha)

mbrută = 1/c x 100 x H x Da (CC – Pmin) (m3/ha)
în care:
H – este grosimea stratului activ de sol, prezent în tabelele 19.1 sau 19.2, în m ;
Da – densitatea aparentă, în t/m3 ;
CC – capacitatea de apă în câmp, în % ;
Pmin – plafonul minim de umiditate (limita inferioară a umidităţii uşor accesibile
plantelor), în %
c (eta) – randamentul udării în câmp (0,6 – 0,9) ;

Plafonul minim se calculează în funcţie de textura solului, cu relaţiile :

Pmin N = CO + 1/3 (CC – CO), pentru solurile nisipoase, uşoare, cu structură în
microagregate ;
Pmin L = CO + 1/2 (CC – CO), pentru solurile mijlocii şi structură glomelulară ;
Pmin A = CO + 2/3 (CC – CO), pentru solurile argiloase, cu structură glomelulară şi
nisipuri de dună, cu textură grosieră şi lipsite de structură.
Media ponderată:

x1  h1  x2  h2  ...  xn  hn
MP( H ) 
h1  h2  ...  hn
în care :
MP(H) este media ponderată a densităţii aparente, coeficientului de ofilire sau
capacităţii de apă în câmp pe grosimea stratului H ;
x1……xn – valoarea indicilor fizici şi hidrofizici;
h1…..hn – grosimea stratului de sol la care se referă valoarea indicilor fizici şi
hidrofizici

Orizont Grosime DA CC
(cm)
Am 26 1,12 26,9
AB 14 1,20 25,3
Bt 23 1,43 24,1
BC 19 1,37 21,6
C 35 1,28 19,5
MP 1,27
MP(H=0,75m) 24,89

Norma de irigaţie (m)

Reprezintă suma normelor de udare pe întreaga perioadă de vegetaţie.

Momentul aplicării udării

 la plafonul minim de umiditate, calculat pe grosimea stratului activ de sol.

Durata udărilor (T) şi intervalul dintre udări (Ti)

 Durata udărilor (T)
timpul necesar, în zile, pentru administrarea unei udări pe întreg sectorul de
udare
o sectorul de udare
suprafaţa deservită de ultimul element al reţelei permanente de
irigaţie – antenă de udare sau canal distribuitor de sector).
Valori de calcul ale duratei udării:
 10 – 12 zile pentru culturile de câmp (la lucernă 15 zile);
 7 – 20 de zile pentru culturile legumicole (8 – 10 zile la tomate, 7 – 8 zile la
ardei, 9 – 12 zile la ceapă, 15 – 20 zile la rădăcinoase).
Pentru proiectul didactic calculul se va face pentru 10 cât și pentru 12 zile.

Intervalul dintre udări (Ti)

 timpul scurs între data declanşării unei udări şi data începerii udării următoare.
 În luna de consum maxim este egal cu durata udării şi se numeşte perioadă de
revenire.

Data aplicării udărilor (T1 şi T2) şi numărul de udări :

Ri  P min
Tl  (zile)
ETROZ  PvZ
în care :
Ri este rezerva de apă din sol la începutul lunii respective în m3/ha;
Pmin – plafonul minim de umiditate în m3/ha;
PvZ – precipitaţiile medii zilnice din luna respectivă, în m3/ha;
ETROZ – consumul de apă zilnic, în m3/ha;
m
T2  T1 
ETROZ  Pv
Z

Numărul de udări (N)

 m
N=  
 m 