ANUL 1 – Management / Agroturism

LP 7 / 14

SCHEMA HIDROTEHNICĂ
 Definiţie
 Componente
- SPB
- CA, CD
- SPP
- Conducte de transport – CP, CS
- Conducte de distribuţie, Antena

Schema de funcţionare a aripilor de udare

Elementele necesare trasării schemei hidrotehnice

 Tipul de aspersor aw alege fctie de :
- Viteza de infiltraţie a apei (după Pillsbury),
- Pluviometria aspersorului
- Presiunea la hidrant
- Fineţea ploii
- Numărul de mutări ale aripii de udare (1 –
3/zi)
 Schema de udare- d1xd2
 SEMINAR 7 / 14

1. SCHEMA HIDROTEHNICĂ A SISTEMULUI DE AMENAJARE CU CONDUCTE

Schema hidrotehnică (figura 1) se compune din:

 Staţia de pompare de bază (S.P.B.) sau staţia de pompare pentru alimentare
(S.P.A.) amplasată pe malul unui râu, canal, lac;
 Canalul de aducţiune (C.A) şi canale de distribuţie (C.D), executate de regulă în
debleu, care transportă apa de la sursă la S.P.P.-uri;
 Staţia de pompare de punere sub presiune (S.P.P.), care reprezintă inima sistemului,
deoarece asigură debitul şi presiunea în întregul plot deservit;
 Reţeaua de conducte îngropate cu dispozitivele anexe aferente: conducte de
transport (C.p şi C.s) şi conducte de distribuţie sau antene (A).

Sursă de apă
a
SPB Variante de amplasare a
Cs 1 Cs 2 aripilor de udare la hidrant
A
3
CA Cp 1
2
Cs 3 Cs 4 2
d2
CD SPP 1 1
dH
d2
4
Cs 5 Cs 6 3

3
Cp 2
2
Cs 7 Hidrant Aspersoar d2 2
Cs 8
e
1
Antenă ⌠ ⌠ 1
d1 ⌠ ⌠ ⌠
Aripă de udare
1, 2, 3, 4 – poziţiile de funcţionare ale
aripii de udare la un hidrant
Figura 1 – Schema hidrotehnică

Caracteristicile schemei de amenajare în plot

Canalele distribuitoare de alimentare a S.P.P. - urilor sunt amplasate la distanţa de 2-6 km,
în funcţie de lungimea conductei secundare sau de lungimea antenelor.
Staţiile de pompare de punere sub presiune deservesc ploturi cu suprafaţa cuprinsă între
500 ha şi 3 000 ha, cu debite cuprinse între 500 şi 2 000 l/s şi înălţimi de pompare de cca 70
mCA.
 Antenele se vor amplasa pe linia de cea mai mare pantă, pentru a folosi căderea naturală,
în scopul reducerii înălţimii de pompare şi amplasării aripilor de udare (a) de-a lungul curbelor de
nivel. Antenele se vor trasa în aşa fel încât să funcţioneze bilateral, cu lungimi mari pentru a
rezulta sole în suprafaţă de 40 – 60 ha.
, În funcţie de lungime, antenele pot fi:
 scurte, cu lungimea de 500 – 800 m;
 medii, cu lungimea de 1 000 - 1 500 m;
 lungi, cu lungimea de 2 000 – 3 000 m.
Distanţa dintre antene poate fi cuprinsă între 600 şi 800 m.

2. STABILIREA ELEMENTELOR NECESARE

TRASĂRII SCHEMEI HIDROTEHNICE A
AMENAJĂRILOR CU CONDUCTE ÎNGROPATE

Factorii care influenţează alegerea tipului de aspersor,

a duzei, presiunii şi schemei de udare :
 Intensitatea de udare realizată de aspersor la
funcţionarea în schemă (i);
 Viteza de infiltraţie a apei în sol (vi),
 panta terenului,
 cultura irigată
 gradul de acoperire a solului de către plante;
 Presiunea disponibilă la hidrant;
 Fineţea ploii şi uniformitatea de udare;
 Obţinerea unui număr întreg de mutări ale aripii
de udare în 24 ore (1-3 mutări).
Scop
 uniformitate bună de udare
 prevenirea băltirii
 prevenirea scurgerii apei la suprafaţa solului
Condiţia pt realizare
 apa aspersată să se infiltreze în totalitate în sol.
i ≤ vi
Viteza de infiltraţie a apei în sol (vi),
Principalii factori care influenţează vi
 textura,
  structura solului,
 porozitatea
 gradul de acoperire cu vegetaţie.
Valori ale vitezei de infiltraţie stabilizate,
 reale (determinate în câmp)
 orientative, între 2 şi 25 mm/h (tabelul 1)
Tabelul 1
Viteza de infiltraţie stabilizată a apei în sol
(după Pillsbury -1972),
Textura solului Soluri cu structură Soluri slab structurate,
bună, acoperite cu neacoperite de
vegetaţie vegetaţie
Nisipuri grosiere 20 – 25 mm/h 12 mm/h
Nisipuri fine 12 – 20 mm/h 10 mm/h
Soluri luto – 12 mm/h 8 mm/h
nisipoase
Soluri lutoase 10 mm/h 7 mm/h
Soluri luto – 8 mm/h 6 mm/h
argiloase
Soluri argiloase 5 mm/h 2 mm/h

Tipuri de aspersor :
 ASJ – 1 M,
 ASM – 1,
 ASM – 2M
 ARS – 2
Modul de alegere a tipului de aspersor
 se stabileşte vi
 se extrag din tabelele 2, 3 şi 4 cu caracteristicile
aspersoarelor
 tipul de aspersor,
 schema de udare,
 duza
 presiunea de lucru
  la care rezultă o intensitate de udare
(pluviometrie) mai mică sau egală cu viteza
de infiltraţie stabilizată a apei în sol.

Tabelul 2
Caracteristicile tehnice ale aspersorului ASJ - 1M
Presiune Diametrul Pluviometria medie orară (mm/h) calculată pentru
Diametrul Debitul
de lucru de schemele de udare (d1 x d2)
duzei Q
P stropire
( mm) (m3/h) 12x12 m 12x18 m 18x18 m 18x24 m 24x24 m
(daN/cm2) D (m)
2,5 1,45 30,2 10,1 6,7 - - -
5 3,0 1,59 31,0 11,0 7,4 4,9 - -
3,5 1,72 31,6 11,9 8,0 5,3 - -
2,5 2,02 30,8 14,0 9,4 6,2 - -
6 3,0 2,21 31,6 15,3 10,2 6,8 5,1 -
3,5 2,39 32,2 16,6 11,1 7,4 5,5 -
2,5 2,61 33,0 18,1 12,1 8,1 6,0 -
3,0 2,85 34,0 19,8 13,2 8,8 6,6 4,9
7 3,5 3,08 35,0 - 14,2 9,5 7,1 5,3
4,0 3,29 36,0 - 15,2 10,2 7,6 5,7

Tabelul 3
Principalele caracteristici ale aspersorului ASM - 1
Diametrul Presiunea de Debitul Pluviometria medie orară (mm/h) calculată
duzei lucru de apă pentru schemele :
( mm) (daN/cm2) (l/s) 18 x 24 m 24 x 24 m 24 x 30 m
3,0 1,10 9,1 7,5 -
3,5 1,36 11,3 8,5 6,8
8,5 4,0 1,44 12,0 9,0 7,2
4,5 1,54 12,8 9,6 7,7
3,0 1,70 14,8 10,6 8,5
3,5 1,85 15,3 11,5 9,2
10,0 4,0 1,97 16,4 12,3 9,8
4,5 2,10 17,5 13,1 10,5
3,0 2,25 18,7 14,0 11,2
3,5 2,43 20,2 15,1 12,1
11,5 4,0 2,60 21,6 16,3 13,0
4,5 2,75 22,9 17,2 13,7

Tabelul 4
Principalele caracteristici ale aspersorului ASM - 2
Diametrul Presiunea de Debitul Pluviometria medie orară (mm/h) calculată
duzei lucru de apă pentru schemele :
( mm) (daN/cm2) (l/s) 24 x 30 m 30 x 30 m 30 x 36 m
4,0 3,47 17,4 13,9 11,6
11,0 + 6,3 4,5 3,68 18,4 14,7 12,3
5,0 3,89 19,5 15,6 12,9
 4,0 4,31 21,6 17,2 14,4
13,0 + 6,3 4,5 4,57 23,0 18,3 15,3
5,0 4,83 24,2 19,4 16,1
4,0 4,98 24,8 19,9 16,6
14,5 + 6,3 4,5 5,28 26,4 21,2 17,6
5,0 5,49 27,5 22,0 18,3

Calitatea ploii aspersate

Se realizează prin determinarea coeficientului de
pulverizare (Kp),
Relaţia de calcul :
d
Kp =
H
în care :
d – este diametrul duzei aspersorului, în mm ;
H – presiunea apei la aspersor, în mCA ;
Valorile coeficientului de pulverizare :
 Kp > 0,5 – ploaie grosieră, pt soluri cu textură N
şi culturi furajere perene ;
 Kp = 0,3-0,5 – ploaie mijlocie, pt culturile de câmp,
pe soluri cu textură L şi LA ;
 Kp < 0, 3 – ploaie fină, pt toate solurile şi culturile,
chiar şi pentru cele sensibile : flori, legume,
tutun etc.

Schema de udare (de lucru)

precizează distanţa dintre asp. pe aripă (d1) şi
distanţa dintre două poziţii succesive ale aripii de
ploaie (d2).
  Tipuri – fcţie de val. d1 şi d2 şi de aşezarea asp. pe
două poz. alăturate,
 în pătrat,
 în dreptunghi
 în triunghi.
 Mod de stabilire
 d1 şi d2 = 60-65 % din diametrul udat.
 Valori obişnuite pt. aspersorul :
 ASJ – 1M 18 x 18 m ; 18 x 24 m ;
 ASM – 1 24 x 24 m ; 24 x 30 m ;
 ASM – 2 30 x 30 m ; 30 x 36 m ;
Lungimea aripii de udare (La)
 L max. răspunde condiţiei :
 Δp între asp1 şi asp n = max. 20 % din pres de
regim.
Relaţia de calcul a La, fcţie de Nasp şi d1 xd2 :

d1
La = (Nasp - 1) d1 +
2
de unde :
d1
La -
2
Nasp = 1 +
d1

Lungimea suprafeţei udată de aripa de ploaie (Lu)

d1
Lu = La +
2
 Calculul debitului aripii de udare (Qa)

Qa = Nasp · Q asp. (m3/h)

Timpul de funcţionare pe o poziţie a aripii de udare

( tf )

m
tf = (ore)
10 x i x ɳc
în care:
m – este norma de udare, în m3/ha ;
i – intensitatea ploii, în mm/h ;
c – randamentul udării în câmp = 0,9.

Intensitatea sau pluviometria (i)

cantitatea de apă distrib. de asp. în cadrul schemei
de udare, în unitatea de timp

1000 x Qasp x ɳc
i= (mm/h)
d1 x d2

Numărul de cicluri zilnice (Ncz)

numărul de poziţii de funcţionare ale aripii de udare în
24 ore
Relaţia de calcul :
t
Ncz =
tf + tz + tm

în care :
t – timpul de udare într-o zi
Valori
  16-22 ore;
tf – timpul de funcţionare pe o poziţie a aripii de
udare , în ore ;
tz – timpul de zvântare , în ore .
tm – timpul de mutare
Valori pt. tz şi tm
 1 oră pt. mutare mec.
 2 ore pt. mutare manuală.

Lungimea tronsonului de antenă deservit de o

aripă de udare (LTA);
 La funcţionarea bilaterală :

Ncz x d2 x T
LTA =
2

 La funcţionarea pe o singură parte a antenei :

LTA = Ncz x d2 x T (m)

Lungimea antenei (LA)

 Pt. funcţionarea bilaterală a aripii
LTA (m)
LA = x Na
2

 Pt. funcţionarea pe o singură parte a antenei

LA = LTA x Na (m) ;

Distanţa dintre antene (dA)

dA = 2 Lu (m)

Distanţa dintre hidranţi (dH)

se calculează în funcţie de distanţa dintre două poziţii
succesive ale aripii de udare (d2)
dH = Np x d2 (m)
în care :
Np – nr. de poziţii de funcţionare ale aripii de
udare la un hidrant (3 sau 4)

Suprafaţa deservită de o aripă de udare (Sa)

Sa = Lu x d2 x Ncz x T (m2)

Numărul de aripi cu funcţionare simultană pe antenă

(Na)

SA QA LA
Na = = =
Sa Qa LTA
în care:
SA – suprafaţa deservită de o antenă (ha) ;
QA – debitul antenei sau agregatului de pompare
3
(m /h) ;
Qa – debitul aripii de udare (m3/h) ;