Data: Ora: Clasa: a IV-a Scoala: Invatator: Profesor metodist: Profesor coordonator: Propunatoare: Disciplina: Istoria Romanilor Subiect:

Vlad Tepes Tip: Predare- invatare Scop: Sa dobandeasca cunostinte despre Vlad Tepes Obiective: O1: sa-si dezvolte interesul pentru istorie si legende istorice; O2: sa extraga trasaturile de caracter din textul dat ; O3: sa compuna o scurta poezie/ un mic eseu despre viata lui Vlad Tepes; O4: sa compuna o problema de matematica despre Vlad Tepes; O5: sa creeze portretul lui Vlad Tepes. etode si procedee: convesatia, explicatia, exercitiul, ocul didactic, observatia. i!loace: plicuri cu intrebari, diplome, !arta, imagini, "ise cu povestiri, proiect.

"tape
#. $omentul organizatoric ,. Reactualizarea cunostiintelor

Ob#

Continut esential
-aerisirea clasei; -pregatirea materialelor; -salutul si prezentarea mea% & 'una ziua( )umele meu este Valeria si astazi vom des"asura ora de istorie impreuna.* Va propun un concurs% & -taca si cucereste(* Va grupati in . grupe. /iecare grupa va primi un plic cu intrebari, pe "iecare intrebare este un numar care reprezinta ordinea acestora.0levii vor raspunde la intrebarile din plic in "unctie de numar. In cazul in care o grupa nu stie raspunsul la o intrebare va raspunde grupa urmatoare, iar punctele vor "i date grupei care raspunde corect. 1rupa care va &cuceri* cele mai multe puncte va primi locul I. -ti inteles2 1rupa I #. +are era noua prime die care ameninta intreaga crestinatate europeana la s"arsitul secolului al 3IV-lea24expansiunea Imperiului 5toman6 ,. 7e ce inc!eie voievodul roman tratate de alianta cu regele 8ngariei si al Poloniei24pt. a primi a utor in caz de prime die6 .. +e s-a intamplat la )icopole in #.9:24alianta antiotomana a "ost invinsa6 1rupa a II-a #. +ine era inscaunat ca domn in anul #.;: in Tara Romaneasca24$ircea cel 'atran6 ,. +e teritoriu a anexat domnitorul Tarii Romanesti247obrogea6 .. +e lupta a avut loc in anul #.9< unde romanii au iesit invingatori24Rovine6 1rupa a III-a #. 8nde a zidit cetatea de scaun $ircea cel 'atran24Targoviste6 ,. +e teritoriu a cedat Imperiului 5toman2 - acceptat $ircea cel 'atran sa plateasca tribut turcilor247obrogea, da6 .. In ce an a murit si unde a "ost ingropat $ircea cel 'atran24#=#;, $anastirea +ozia6

etode
+onversatia

i!loace

+onversatia 0xplicatia Plicuri cu intrebari

7iplome 0xercitiul

.. -nuntarea temei =. 7iri area invatarii 5#

-stazi la ora de istorie von vorbi despre Vlad Tepes. Scriu titlul pe tabla si elevii in caiete. -cum va voi citi legenda numelui Vlad Tepes. 7atele si evenimentele importante le voi scrie pe tabla, iar elevii in caiete. Legenda Istoria lui Vlad epe este invaluita de mister si legenda, iar adevarul este ca nimeni nu stie unde se termina legenda pentru a lasa loc istoriei. Fiind un personaj nu numai istoric, ci i literar si folcloric voievodul a fost ales de scriitorul Bram Stoker ca erou principal al romanului sau .De atunci, Dracula si ransilvania, taramul care adaposteste misteriosul castel plin cu fantome si vampiri undeva in mijlocul padurilor intunecoase, a devenit su!iectul a peste "#$ de filme, documentare sau nuvele inspirate fiind de romanul scriitorului irlande%. Se spune ca transformarea lui Vlad epe in &ontele Dracula insetat de sange se datorea%a faptului ca, potrivit o!iceiului in acea vreme, invingatorul unei lupte isi potolea setea !and sangele celor invinsi. Vlad al III'lea epe s'a n(scut )n noiem!rie sau decem!rie *+,*, )n cetatea Sig-ioara, ransilvania. at(l s(u, Vlad al II'lea Dracul, a fost atras )n .rdinul Dragonului cu aproape un an )nainte. .rdinul era o societate militaro'religioas(, ale c(rei !a%e au fost puse )n *,/" de Sigismund de Lu0em!urg, 1ege al 2ngariei 3mai t4%iu Sf4nt 5mp(rat 1oman6 .Sim!olul .rdinului era Dragonul.3am adus o po%a cu sim!olul dragnului6 7rincipalele scopuri ale unor astfel de ordine fraternale erau protejarea intereselor catolicismului i cruciada contra turcilor otomani. 80ist( mai multe motive pentru care aceast( societate este relevant( cu referire la Vlad epe. 5n primul r4nd, e0plic( provenien9a numelui Dracul 3dragonul6: !oierii care tiau de )ncorporarea lui Vlad al II'lea )n .rdinul Dragonului, au decis s('l numeasc( Dracul. Drculea ar putea )nsemna fiul lui Dracul i era frecvent utili%at de Vlad epe )n coresponden9a oficial(. 2n al doilea element important al acestui .rdin, din care s'a inspirat Stoker pentru a'i crea personajul demonic, era )m!r(c(mintea oficial( a .rdinului ' o cap( neagr( peste o -ain( roie ' ce era purtat( doar vinerea pentru a comemora 7atimile lui Isus &ristos. 2n alt nume utili%at, )n special de oamenii de r4nd, era porecla "epe", care )nseamn( cel care trage n eap; trasul )n 9eap( era metoda sa favorit( de e0ecu9ie. &-iar i turcii )l denumeau Kazikli Bey, )nsemn4nd Prinul epe. <cest nume a fost utili%at pentru prima oar( )ntr'o cronic( vala-(

+onversatia +onversatia

0xplicatia

5bservatia

Imagini

5,

din *##$ i s'a p(strat )n istoria rom4n(. Domn al (rii 1om4neti 5nceputul domniei 5n iarna anului *+,=, Vlad al II'lea Dracul a devenit domn al (rii 1om4neti i s'a sta!ilit la &urtea domneasc( de la 4rgovite, unde Vlad epe i'a urmat tat(l i a tr(it ase ani. 5n *++>, din motive politice, Vlad i fratele s(u mai t4n(r, 1adu cel Frumos au fost lua9i ostatici de c(tre sultanul ?urad al II'lea; Vlad al III'lea a stat ostatic p4n( )n *++/, )n timp ce fratele s(u a r(mas p4n( )n *+=>. <ceast( perioad( de captivitate a jucat un rol important )n ascenden9a la putere a lui Vlad. urcii l'au eli!erat dup( ce l'au informat de moartea tat(lui s(u )n *++" ' asasinat la comanda lui Vladislav al II'lea, rival la tronul (rii 1om4neti. 8l a aflat i despre moartea fratelui s(u mai mare, ?ircea, i despre cum cel mai v4rstnic fiu legitim al lui Vlad Dracul a fost torturat i )ngropat de viu de !oierii de la 4rgovite. La v4rsta de *" ani, Vlad epe, ajutat de paa ?ustafa @assan, a f(cut primul pas )n cucerirea tronului vala-. Dar, dou( luni mai t4r%iu, a fost )nfr4nt de Vladislav al II'lea, care i' a reluat tronul. 7entru a'i asigura a doua i cea mai lung( domnie, Vlad epes a fost nevoit s( atepte p4n( pe >$ august *+#=, c4nd a avut satisfac9ia de a'i omor) dumanul de moarte i asasinul tat(lui s(u. 7rimul act important de r(%!unare a fost indreptat c(tre !oierii din 4rgovite, vinova9i de moartea tat(lui i a fratelui s(u. 5n duminica de 7ati a anului *+#A, el a arestat toate familiile de !oieri care au participat la petrecerea princiar(. &ei mai !(tr4ni au fost trai )n 9eap(, iar ceilal9i au fost for9a9i s( str(!at( pe jos drumul de o sut( de kilometri din capital( p4n( la 7oenari, unde au fost for9a9i s( construiasc( o fort(rea9( cu vedere la r4ul <rge. V'am adus o imagine cu cetatea de la 7oenari. &ei care au murit au fost )nlocui9i, astfel domnitorul reuind s( cree%e o nou( no!ilime i s( o!9in( o fort(rea9( pentru viitoare urgen9e. Vlad epe era cunoscut pentru te-nicile sale de pedepsire !rutale. 8l ordona adeseori ca oamenii s( fie torturati prin diverse metode. De asemenea, )i pl(cea s( le taie victimelor nasul, urec-ile i lim!a. 5ns( metoda sa favorit( era trasul )n 9eap(, de unde a provenit porecla de epe.<ceast( te-nic( a fost folosit( )n anii *+#", *+#A i *+=$ contra negustorilor transilv(neni care au ignorat legile sale de comer9. -cum "iecare grupa o sa primeasca cate o povestire despre Vlad Tepes. +ineva din grupa trebuie sa citeasca aceasta povestire colegilor si impreuna cu grupa sa

+onversatia

0xplicatia

spuneti ce parere aveti4 a procedat corect sau nu6. 1rupa I Vlad epes era recunoscut pentru c-emarea sa aprig( la onestitate i ordine. <proape orice infrac9iune, de la minciun( i furt p4n( la omor, puteau fi pedepsite prin trasul )n 9eap(. Fiind sigur de eficacitatea legilor sale, Vlad al III'le a l(sat o cup( de aur la vedere, )n pia9a central( din 4rgovite. &upa putea fi folosit( de c(l(torii )nseta9i, )ns( tre!uia s( r(m4n( )n pia9(. &onform surselor istorice,)n timpul domniei sale, aceasta nu a fost niciodat( furat( i a r(mas aproape nefolosit(.Vlad epes era de asemenea preocupat ca to9i locuitorii 9(rii s( munceasc( i s( fie productivi pentru comunitate. 5i privea pe !olnavi, vaga!on%i i ceretori ca pe nite -o9i. &a urmare, )ntr'o %i toti vaga!on%ii si !olnavii din ara 1om4neac( au fost invita9i la curtea domneasc( din 4rgovite pentru osp(9. Dup( ce invita9ii au m4ncat i au !(ut, el i'a )ntre!at dac( ar vrea s( nu mai fie niciodat( s(raci. Dup( ce a primit un r(spuns po%itiv, a ordonat ca -ala s( fie )nc-is( i incendiat(. Bimeni nu a supravie9uit. 1rupa a II-a . alt( poveste spune c( doi c(lug(ri care au intrat )n ara 1om4neasc(, au venit s('l vi%ite%e pe Vlad la castelul s(u. &(lug(rii tiau de reputa9ia crud( a lui Vlad i c4nd acesta le' a cerut p(rerea despre domnia sa, acetia au r(spuns )n mod diferit. 2nul a min9it, spun4nd c( Vlad era un dur, dar totui doar un prin9, iar cel(lalt a condamnat )n mod desc-is metodele sale ca tortur(. 1elat(rile difer( )n a spune care din cei doi c(lug(ri au fost trai )n 9eap(. 1rupa a III-a ?ai e0ist( o legend( care povestete cum Vlad epe a tras )n 9eap( un presupus !oier care declara cu neruinare c( I s'a furat o pung( cu o sut( de gal!eni.<cesta i'a cerut domnitorului protec9ie. &onflictul cu Imperiul .toman La )nceputul lui *+=>, Vlad a lansat o campanie )mpotriva turcilor pe Dun(re, omor4nd peste ,/.$$$ de oameni. Datorit( faptului c( emisarii au refu%at s('i dea tur!anele jos )n fa9a sa, Vlad s'a asigurat c( emisarii vor r(m4ne cu ele aa, poruncind s( le fie !(tute cuie )n capete. <cest gest de )mpotrivire a fost riscant, armata sultanului ?e-med al II'lea fiind cu mult mai puternic( dec4t cea a (rii 1om4neti. &4nd sultanul a aflat despre e0ecu9ia !rutal( a celor doi trimii ai s(i, acesta s'a -ot(r4t s('l distrug( pe Vlad o dat( pentru totdeauna. <stfel, sultanul a ordonat lansarea unui masiv atac asupra Vala-iei, cu scopul de a o transforma )ntr'o provincie turceasc(. < intrat )n ara 1om4neasc( cu o armat( de trei ori mai mare dec4t cea a lui Vlad epe. C(sindu'se f(r( alia9i, Vlad al III'lea a fost nevoit s( se retrag( la 4rgovite, s('i ard( propriul sat i s( otr(veasc( f4nt4nile din drum, pentru

5bservatia

Imagine

Povestire

0xplicatia

ca armata turceasc( s( nu g(seasc( nimic de !(ut sau de m4ncat )n drum. 5n iarna anului *+=>, Vlad a reuit s( o!9in( multe victorii. 5n timpul unei inva%ii, c4nd sultanul, epui%at, a ajuns aproape de capital(, s'a confruntat cu o vedere )nsp(im4nt(toare: mii de 9epe sus9ineau craniile a peste >$.$$$ de captivi turci, o scen( terifiant( care a fost poreclit( mai t4r%iu D7(durea epelorD. <ceast( tactic( de teroare aranjate deli!erat de Vlad al III'lea a avut efectul dorit. Imaginea a avut un efect puternic asupra celor mai de )ncredere ofi9eri ai lui ?e-med, iar sultanul, o!osit i )nfometat, a recunoscut )nfr4ngerea i s'a )ntors la Istan!ul 3merit( men9ionat c( p4n( i Victor @ugo, )n DLegende des SiEclesD, amintete de acest incident unic6.Dup( retragerea din teritoriul Vala-, ?e-med l'a pus pe 1adu cel Frumos, fratele mai mic al lui Vlad epe i favoritul turcilor la tronul vala-, )n capul armatei turceti. <cesta, al(turi de tradatorii lui Vlad, i'a urm(rit fratele p4n( la castelul 7oenari, de pe <rge. Vlad a reuit s( scape asediului fort(re9ei sale, folosind un pasaj secret prin munte. <jutat de c49iva 9(rani din satul <refu, a reuit s( ajung( )n ransilvania, unde s'a )nt4lnit cu regele 2ngariei, ?atei &orvin. 5ns(, ?atei l'a arestat i l'a )ntemni9at )n capitala 2ngariei, Visegrad. ?otivul arestului poate fi discutat pentru ca dupa unii istorici prin faptul ca a fost direct dus la Budapesta, Vlad a fost protejat de saii care voiau s( )l omoare. Vlad a fost recunoscut ca prin9 al Vala-iei pentru a treia oar( )n *+"#, )ns( s'a !ucurat de o perioad( foarte scurt( de domnie. < fost asasinat la sf4ritul lunii decem!rie *+"=. Despre moartea lui Vlad epes nu se stie sigur cine l'a omorat insa cea mai populara poveste este ca ar fi ucis intr'o !atalie cu turcii. Sigur este faptul ca acesta a fost decapitat, iar capul lui fiind dus la &onstantinopol pentru ca intreaga lume otomana sa vada ca domnia voievodului infricosator se inc-eiase cu adevarat. Locul unde este presupus ca ar fi trupul lui este la ?anastirea Snagov. &u siguranta putem afirma ca Dracula a e0istat. Daca voievodul Vlad epes este acelasi cu vampirul dia!olic este posi!il ca nu vom afla niciodata. &e stim sigur este ca mitul vampirilor e0ista de sute de ani in fata istoriei. -cum vom nota cate ceva despre Vlad Tepes si anume% Vlad Tepes% - s-a nascut in noiembrie/decembrie #=.# la Sig!isoara4v-am adus o imagine cu locul unde se presupune ca ar "i stat Vlad Tepes6si a "ost ucis in decembrie #=>:; - a domnit in Tara Romaneasca in #==;, #=<:-#=:,, #=>:; - a depus e"orturi sustinute pentru a intari autoritatea centrala; - a "ost "oarte aspru cu marii boieri si cu turcii;

+onversatia

<. -tingerea per"ormantei

5.

5= 5<

:. Inc!eierea activitatii

in #=:, a respins campania otomana de cucerire a tarii; a "ost inlaturat de la tron de "ratele sau Radu cel /rumos si o parte a boerimii; - din timpul domniei lui exista prima atestare documentara a orasului 'ucuresti4#=<96. +ele . grupe vor primi o alta sarcina si anume% 1rupa I% Sa creeze o poezie/un mic eseu despre Vlad Tepes. 1rupa a II-a% Sa creeze o porblema de matematica despre Vlad Tepes. 1rupa a III-a% Sa deseneze portretul lui Vlad Tepes. ?ucrarile celor . grupe se vor atasa pe un carton "ormand ast"el un proiect despre Vlad Tepes atat din punct de vedere al $atematicii, al ?imbii romane sau al -rtei. ?a "inal "iecare elev este apreciat cu cate o imagine a domnitorului Vlad Tepes pe care o vor atasa in caiet alaturi de lectia cu acelasi nume. Va multumesc pentru atentia acordata orei de istorie( 'una ziua(

+arton

+onversatia

Imaginea lui Vlad Tepes

0xtra% C$ST"%&% '($) Situat la .@ Am de 'rasov, intre $untii 'ucegi si Piatra +raiului, +astelul 'ran este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat "rumusetii lui, a peisa ului, cat si a legendei contelui 7racula. 7in #9<:, +astelul a "ost desc!is ca muzeu de istorie si arta "eudala. C"T$T"$ PO")$(I Ruinele acestei cetati, atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes, se gasesc in c!eile -rgesului. +unoscuta si sub denumirea de +etatea Poenari - dupa numele vec!i al satului Poenari - ea a "ost inaltata probabil in secolul al 3IV-lea, ca loc de re"ugiu.+etatea avea o "orma alungita, ziduri groase de ,-. metri si < turnuri de aparare. 5 scara de beton urca de la poalele muntelui, din sosea, pana la ruinele cetatii, de la inaltimea careia pot "i vazute lacul Vidraru cu bara ul !idrocentralei sale, iar in departare, piscurile /agarasului si plaiurile Iezerului si Papusii. C&(T"$ DO )"$SC$ *T$(+O,IST"+urtea domneasca din Targoviste a "ost mentionata pentru prima oara in timpul lui $i!ai I, "iul asociat la domnie al lui $ircea cel 'atran. Pradata si arsa de turci de nenumarate ori, ea a "ost re"acuta si marita de domnitorii Vlad Tepes, Petru +ercel, $atei 'asarab, +onstantin 'rancoveanu. /rumusetea constructiei si viata prospera a cetatii Targoviste se puteau compara cu mari orase ale timpului, insa anii de restriste, razboaiele si incendiile au distrus cea mai mare parte a constructiilor care "ormau ansamblul curtii domnesti. C&(T"$ DO )"$SC$ *'&C&("STI+urtea 7omneasca din 'ucuresti a "ost construita in secolul al 3V-lea, din porunca lui Vlad Tepessi a "ost re"acuta la mi locul secolului al 3VI-lea de catre $ircea +iobanul. -ceasta resedinta domneasca va deveni nucleul 'ucurestiului in veacul al 3VI-lea, concentrand in urul ei intreaga viata a capitalei. 7e la curtea domneasca din 'ucuresti a ridicat steagul luptei antiotomane $i!ai Viteazul.

1rupa I Vlad epes era recunoscut pentru c-emarea sa aprig( la onestitate i ordine. <proape orice infrac9iune, de la minciun( i furt p4n( la omor, puteau fi pedepsite prin trasul )n 9eap(. Fiind sigur de eficacitatea legilor sale, Vlad al III'le a l(sat o cup( de aur la vedere, )n pia9a central( din 4rgovite. &upa putea fi folosit( de c(l(torii )nseta9i, )ns( tre!uia s( r(m4n( )n pia9(. &onform surselor istorice,)n timpul domniei sale, aceasta nu a fost niciodat( furat( i a r(mas aproape nefolosit(.Vlad epes era de asemenea preocupat ca to9i locuitorii 9(rii s( munceasc( i s( fie productivi pentru comunitate. 5i privea pe !olnavi, vaga!on%i i ceretori ca pe nite -o9i. &a urmare, )ntr'o %i toti vaga!on%ii si !olnavii din ara 1om4neac( au fost invita9i la curtea domneasc( din 4rgovite pentru osp(9. Dup( ce invita9ii au m4ncat i au !(ut, el i'a )ntre!at dac( ar vrea s( nu mai fie niciodat( s(raci. Dup( ce a primit un r(spuns po%itiv, a ordonat ca -ala s( fie )nc-is( i incendiat(. Bimeni nu a supravie9uit.

1rupa a II-a . alt( poveste spune c( doi c(lug(ri care au intrat )n ara 1om4neasc(, au venit s('l vi%ite%e pe Vlad la castelul s(u. &(lug(rii tiau de reputa9ia crud( a lui Vlad i c4nd acesta le'a cerut p(rerea despre domnia sa, acetia au r(spuns )n mod diferit. 2nul a min9it, spun4nd c( Vlad era un dur, dar totui doar un prin9, iar cel(lalt a condamnat )n mod desc-is metodele sale ca tortur(. 1elat(rile difer( )n a spune care din cei doi c(lug(ri au fost trai )n 9eap(.

1rupa a III-a ?ai e0ist( o legend( care povestete cum Vlad epe a tras )n 9eap( un presupus !oier care declara cu neruinare c( I s'a furat o pung( cu o sut( de gal!eni.<cesta i'a cerut domnitorului protec9ie.

FISA DE EVALUARE
Data: 8lev: Disciplina: Istoria romanilor &lasa: <precieri 7roiectarea pedagogica 1ecomandari

Bivelul de atingere a o!iectivelor

?etodeF ?ijloace

&ontinut stiintific

8valuare a elevilor

&omportament didactic

Bota prof. metodist Bota invatator metodist Bota prof. coordonator

$r.umentare /tiin0ific1

In data de ,,.@#.,@## am sustinut lectia de Istorie la clasa a IV-a . Tema acestei lectii a "ost Vlad Tepes. Scopul lectiei este% sa dobandeasca cunostiinte despre Vlad Tepes. 5biectivele propuse dupa metodologia pedagogica sunt% 5#% sa-si dezvolte interesul pentru istorie si legende istorice; 5,% sa extraga ideile principale din textul dat; 5.% sa compuna o scurta poezie/un mic eseu despre viata lui Vlad Tepes; 5=% sa compuna o problema de matematica despre Vlad Tepes; 5<% sa creeze portretul lui Vlad Tepes. Pentru o buna des"asurare a lectiei am "olosit urmatoarele metode% conversatia, explicatia, observatia, ocul didactic, exercitiul. $etodele artistice pe care le-am "olosit pentru a starni atentia si entusiasmul eleviilor sunt% plicuri cu intrebari, diplome , !arta, imagini, "ise cu povestiri, carton. Pentru a le capta atentia eleviilor si pentru a le starni interesul la inceputul orei am optat pentru recapitulare sub "orma unui concurs. 0valuarea s-a "acut sub "orma unui proiect, "iecare "acand ceea ce-i "ace placere si anume% cei care au talent la ?imba si ?iteratura Romana au putut sa se exprime printr-o poezie, cei care au talent la matematica au putut sa compuna si sa rezolve o problema, iar cei care adora sa se exprime prin arta au avut posibilitatea de a "ace acest lucru desenand portretul voievodului Vlad Tepes. -precierea am "acut-o verbal cat si prin o"erirea unei imagini cu portretul lui Vlad Tepes.