Carte Teste

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN TESTE PENTRU CADRE DIDACTICE
CUPRINS
Argument
Capitolul I ...............SUBIECTE EDUCATOARE
SUBIECTE ÎNVĂȚĂTORI/ INSTITUTORI ((secția română)

SUBIECTE ÎNVĂȚĂTORI/ INSTITUTORI (secția maghiară)
SUBIECTE PROFESORI
SUBIECTE PROFESORI-DOCUMENTARIȘTI
CAPITOLUL II.................. BAREME DE CORECTARE
EDUCATOARE
ÎNVĂȚĂTORI/ INSTITUTORI ((secția română)
ÎNVĂȚĂTORI/ INSTITUTORI (secția maghiară)
PROFESORI
PROFESORI-DOCUMENTARIȘTI
CAPITOLUL III........TESTE- GRILĂ DEFINITIVAT ȘI GRADUL DIDACTIC II

TESTUL I
TESTUL II
TESTUL III
TESTUL IV
TESTUL V
CAPITOLUL IV...... STUDII LINGVISTICE
ARGUMENT
Cartea de față s-a născut din dorința autorului de a oferi și cadrelor didactice
posibilitatea de a se autoverifica, instrui și perfecționa în vederea numeroaselor
examene pe care le întâlnesc pe parcursul carierei didactice, mai exact ea vine în
preîntâmpinarea dificultăților din cadrul examenelor de titularizare, examenele de
grad didactic și definitivat și, nu în ultimul rând, în pregătirea pentru cursuri.
În acest sens, vă oferim un volum care adună subiecte pentru examenul de
titularizare la disciplina limba și literatura română, inclusiv cu baremele de
rigoare, diferențiate pe niveluri și funcții ( educatoare, învățători/ institutori,
profesori), fiind în conformitate cu programele școlare și de examen, respectiv cu
unele tratate de specialitate actuale (DOOM2 -2005-, GALR -2005/2008-), lucrări
indispensabile și chiar obligatorii pentru examenele de specialitate.
De asemenea, considerăm că lucrarea de față este utilă și pentru studenții de la
facultățile cu profil filologic în vederea pregătirii pentru examenele (morfologie,
sintaxă), masteranzilor, chiar elevilor și tuturor celor pasionați de studiul limbii
române contemporane.
CAPITOLUL I
educatoare
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
Probă scrisă la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
- educatoare -
Varianta 1
♦ Timpul efectiv de lucru este de patru ore.

♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
♦ Răspunsurile candidatului vor respecta prevederile următoarelor instrumente
normative: DOOM, 2005; GLR, vol. I-II, 1966.
SUBIECTUL I (30 de puncte)

Scrieţi un eseu de 2- 4 pagini, în care să motivaţi apartenenţa la genul dramatic a unui
text literar şi să evidenţiaţi relaţiile dintre două personaje aparţinând aceluiaşi text.
În realizarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:
• precizarea particularităţilor genului dramatic pe baza unui text literar din programă;
• menţionarea temei şi a conflictului/ a conflictelor dramatice;
• prezentarea momentelor subiectului;
• prezentarea comparativă a două personaje, la alegere (tipuri; modalităţi de caracterizare;
relaţiile dintre ele şi cu celelalte personaje).
Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul
eseului, se acordă 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper), pentru
redactarea eseului, se acordă 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; utilizarea
limbii literare – 2 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 2 puncte; ortografie şi
punctuaţie – 2 puncte; lizibilitate şi aşezare în pagină – 2 puncte).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2
pagini.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Completează spaţiile punctuate din enunţurile de mai jos cu formele pronumelui relative
care.
(a) Fata … am întâlnit-o avea o sanda ruptă.
(b) Ai stat pe locul colegei … îi adusesem cartea cerută.
(c) Colegii … părinţi nu au venit la şedinţă au fost mustraţi de către diriginte.
(d) Singura … te admira nu a fost prezentă.
(e) Proiectul … plan l-a conceput Eusebiu este dintre cele mai bune. 5 puncte
2. Menţionaţi câte un sinonim pentru fiecare dintre termenii următori: copilăros, indubitabil,
vremelnic, a insista. 4 puncte
3. Alcătuiţi câte un enunţ cu fiecare dintre următoarele forme gramaticale: rapoarte,

raporturi; termeni, termene; ghizi, ghiduri. 6 puncte
4. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent (toate persoanele) următoarele două verbe:
a crea şi a continua. 10 puncte
5. Precizaţi ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate şi ce funcţii sintactice deţin în textul
de mai jos în textul:
,,Tu crezi c-a fost iubire-adevărată…
Eu cred c-a fost o scurtă nebunie…
Dar ce anume-a fost,
Ce-am vrut să fie
Noi nu vom şti-o poate niciodată…”
(Ion Minulescu, Celei care pleacă) 5 puncte
SUBIECTUL al III - lea (30 de puncte)

1. Prezentaţi succint metodele tradiţionale şi alternative de evaluare folosite în
învăţământul preşcolar. 10 puncte
3. Descrieţi un joc didactic pentru educarea limbajului, care se poate desfăşura cu copiii
grupei pregătitoare pentru şcoală.
Veţi avea în vedere următoarele repere:
a) sarcina didactică;
b) regulile jocului;
c) elementele de joc;
d) materialul didactic;
e) o variantă de joc. 20 de puncte
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- educatoare -
Varianta 2


Scrieţi un eseu în care să evidenţiaţi particularităţile de ordin structural şi de limbaj
artistic ale unei poezii pe tema unui anotimp, prin referire la o operă literară specificată
în programa de concurs.
În elaborarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:
- precizarea a două trăsături ale genului liric, identificabile în opera aleasă;
- prezentarea a două elemente de ordin structural ale acestei opere (de exemplu: titlu,
secvenţe poetice, motive literare, laitmotiv);
- comentarea a două elemente de expresivitate artistică prezente în textul ales pentru
exemplificare;
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre semnificaţiile textului sau
despre mesajul transmis.
Notă! Se recomandă ca eseul să se încadreze în 2 – 4 pagini. Ordinea integrării reperelor în

cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului se acordă 20 de puncte (5 puncte
pentru fiecare cerinţă/ reper), iar pentru redactarea eseului veţi primi 10 puncte (organizarea
ideilor în scris – 2 p.; utilizarea limbii literare – 2 p.; abilităţi de analiză şi de argumentare – 2 p.;
ortografie şi punctuaţie – 2 p.; lizibilitate şi aşezare în pagină – 2 p.). În vederea acordării
punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

1. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: onctuos, coafor, discontinuu, transsiberian,
alcool. 5 puncte
2. Alcătuiţi câte un enunţ în care să folosiţi corect următoarele cuvinte / structuri, fără a
le modifica forma: niciodată, nici odată, nici o dată, încontinuu, în continuu. 5 puncte
3. Rescrieţi, pe foaia de concurs, numai varianta corectă a următoarelor enunţuri,

corectând greşelile, indiferent de natura lor:
(a) George nu a cumpărat doar flori.
(b) Prietenii tăi sunt cam grei de urnit.
(c) Bărbaţii jucau fotbal, iar femeile povesteau despre noi-născuţi.
(d) Relaţiile între limbă şi literatură sunt evidente.
Notă! Fiecare enunţ conţine o singură greşeală. 4 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de concurs, câte un antonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte:
altruist, citeţ, a construi, cuminte, omenos, efemer. 6 puncte
5. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent (toate persoanele) verbul: a se aşeza şi a se

pieptănă. 5 puncte
,,Această mare e acoperită de adolescenţi
care învaţă mersul pe valuri, în picioare,
mai rezemându-se cu braţul, de curenţi,
mai sprijinindu-se de-o rază ţeapănă, de soare.”
Notă! Unele forme lexico-gramaticale ar putea să nu deţină nicio funcţie sintactică.
(Nichita Stănescu, Adolescenţi pe mare) 5 puncte
1. Precizaţi categoriile de activităţi comune prezente în planul de învăţământ pentru

grădiniţele cu program normal, precum şi numărul maxim de activităţi pe săptămână,
prevăzut de Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, la
grupele de nivel I şi de nivel II. 15 puncte
2. Descrieţi o metodă tradiţională şi două metode alternative de evaluare utilizate în

grădiniţa de copii. 15 puncte
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- educatoare -
Varianta 3


Scrieţi un eseu de 2- 4 pagini, în care să motivaţi apartenenţa la genul epic a unui text
literar aparţinând lui Ion Creangă.
• precizarea particularităţilor genului epic pe baza unui text literar din programă;
• menţionarea temei, a viziunii despre lume şi a motivelor literare indentificabile în text;
• prezentarea momentelor subiectului;
• prezentarea personajelor (tipuri; modalităţi de caracterizare; relaţiile cu celelalte
personaje).
eseului, se acordă 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper), pentru
redactarea eseului, se acordă 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; utilizarea
limbii literare – 2 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 2 puncte; ortografie şi
punctuaţie – 2 puncte; lizibilitate şi aşezare în pagină – 2 puncte).
pagini.

4. Alcătuiţi enunţuri cu următorii termeni aflaţi în relaţie de paronimie: eminent / iminent, a
emigra / a imigra. 4 puncte
5. Alcătuiţi câte un enunţ în care să folosiţi corect următoarele cuvinte / structuri, fără a le
modifica forma: totodată, tot odată, tot o dată, niciunul, nici unul. 5 puncte
6. Rescrieţi, pe foaia de concurs, numai varianta corectă a următoarelor enunţuri,

corectând greşelile, indiferent de natura lor:
(a) Dute-n curte şi lasă-mă-n pace!
(b) Măi băiete, ştergeţi pantofii!
(c) Nu cred că-i priii tratamentul.
(d) A plecat la servici dis-de-dimineaţă şi s-a-ntoarce abia diseară.
(e) Văzu-tu-i-ai pe arbitrii aceia sobri?
(f) I s-au inflamat amigdalitele.
Notă! Fiecare enunţ conţine o singură greşeală. 6 puncte
4. Menţionaţi câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele locuţiuni: cu dare de mână,
la calendele greceşti, a-şi pune capăt zilelor; în prezent, a da fiinţă. 5 puncte
5. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent (toate persoanele) următoarele două verbe:
a agrea şi a mirosi. 5 puncte
,,Seceta a ucis orice boare de vânt.
Soarele s-a topit şi a curs pe pământ.
A rămas cerul fierbinte şi gol.
Ciuturile scot din fântână nămol.”
(Nicolae Labiş, Moartea căprioarei)
Notă! Unele forme lexico-gramaticale ar putea să nu deţină nicio funcţie sintactică.
5 puncte

1. Descrieţi, la alegere, două dintre următoarele metode de evaluare utilizate în
grădiniţa de copii: autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului copiilor,
chestionarul, lucrarea colectivă. 10 puncte
2. Descrieţi un joc didactic pentru cunoaşterea mediului, care se poate desfăşura cu

copiii grupei pregătitoare pentru şcoală.
Veţi avea în vedere următoarele repere:
a) sarcina didactică;
b) regulile jocului;
c) elementele de joc;
d) materialul didactic;
e) o variantă de joc. 20 de puncte
Învățătoare
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- institutori / învăţători -
Varianta 1

♦ Răspunsurile candidatului vor respecta prevederile următoarelor instrumente normative:
DOOM, 2005; GLR, vol. I-II, 1966.
Scrieţi un eseu, de 2-4 pagini, în care să caracterizaţi un personaj masculin sau feminin
dintr-un roman de Camil Petrescu.
 evidenţierea unor elemente folosite în construcţia romanului (temă, acţiune, conflicte,

moduri de expunere);
 prezentarea trăsăturilor personajului ales, prin raportare la evoluţia conflictului / a
conflictelor;
 exemplificarea a patru mijloace/ procedee de caracterizare a personajului ales;
 comentarea a două situaţii/ secvenţe narative, semnificative pentru evidenţierea trăsăturilor
personajului ales;
 exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre personajul ales.
eseului, se acordă 20 de puncte (4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper), pentru redactarea
eseului, se acordă 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 2
puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 2 puncte; ortografie şi punctuaţie – 2 puncte;
lizibilitate şi aşezare în pagină - 2 puncte).

pagini.
A. (15 puncte) Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele

cerinţe cu privire la textul de mai jos:
„Felix mergea acum foarte des pe la Titi, cu care se familiarizase, dar nu-l îndemna la
lucru decât când acesta însuşi îl solicita, ceea ce se petrecea foarte rar. Titi era un
tânăr foarte de treabă, însă de un caracter bizar. Îi plăcea să povestească lui Felix tot
ce i se întâmplase peste zi, tot ce zărise pe stradă, subiectul desenelor pe care le
văzuse. Dacă venea din oraş, Aglae îl întreba ce observase pe Calea Victoriei, şi Titi,
docil, nara faţă de toţi ceea ce văzuse.”
(George Călinescu, Enigma Otiliei)
1. Menţionaţi câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte: a se
familiariza, docil, bizar, caracter. 4 puncte
2. Alcătuiţi un enunţ în care cuvântul de să aibă alte două valori morfologice decât aceea din
text. Menţionaţi valorile. 2 puncte
3. Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „Îi plăcea să povestească lui Felix tot
ce i se întâmplase peste zi”. 4 puncte
4. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent verbele a plăcea şi a se recrea.
5 puncte
B. (10 puncte) Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele

cerinţe:
1. Alcătuiţi câte un enunţ potrivit pentru sensul fiecăruia dintre următoarele cuvinte:
solicitare / solicitudine; familiar / familial. 4 puncte
2. Alcătuiţi două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului faţă. 2 puncte
3. Alcătuiţi câte un enunţ în care substantivul stradă, însoţit de câte o prepoziţie, să fie în cazul
genitiv, respectiv, în acuzativ. 2 puncte
4. Alcătuiţi o frază în care un verb să fie regent pentru o propoziţie subordonată subiectivă.
2 puncte
C. (5 puncte) Rescrieţi enunţurile de mai jos, corectând greşelile, indiferent de

natura lor:
1. Vii cu vii, morţii cu morţii.
2. Văzu-tu-i-ai pe integrii mei cuscri?
3. Dacă li întâlnii pe George, invită-l la party-ul de duminică.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. În cadrul lecţiilor de citire şi de scriere, există mai multe etape ale predării-învăţării unui sunet
nou şi a literei corespunzătoare. Enumeraţi şase dintre aceste etape.
15 puncte
2. Redactaţi un proiect didactic pentru o lecţie de însuşire de noi cunoştinţe la o disciplină la

alegere. Proiectul poate viza conţinuturi specifice nivelul gimnazial sau liceal.
15 puncte
În redactare, veţi avea în vedere următoarele repere:
a) titlul lecţiei, clasa, subiectul, obiectivele operaţionale, tipul lecţiei, metode şi procedee, materialul
bibliografic, dificultăţile anticipate;
b) structura şi desfăşurarea lecţiei.
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
Varianta 2
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de patru ore.
 Răspunsurile candidatului vor respecta prevederile următoarele instrumente
normative: DOOM (2005), GA, I-II, (ediţia a II-a, 1966).
Scrieţi un eseu, de 2-4 pagini, în care să prezentaţi un roman de Mihai Sadoveanu.
• precizarea a patru caracteristici ale speciei literare romanul, care se regăsesc în una din cele
două opere literare menţionate;
• evidenţierea, prin referire la opera literară aleasă, a două particularităţi ale romanului scris de
Mihail Sadoveanu (de exemplu: titlu, temă, surse de inspiraţie, formula estetică, tipul de
narator / perspectiva narativă, compoziţie, stil etc.);
• prezentarea construcţiei subiectului în romanul ales, prin referire la acţiune şi la conflict;
• prezentarea personajului principal din romanul ales (trăsături, mijloace de caracterizare);
• comentarea relaţiei dintre începutul şi finalul romanului ales.
Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, se acordă 20 de puncte (4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper),
pentru redactarea eseului, se acordă 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 2 puncte; ortografie şi
punctuaţie – 2 puncte; lizibilitate şi aşezare în pagină - 2 puncte).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)

A. (15 puncte) Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe
cu privire la textul de mai jos:
,,Pe urmă se mai învârte cât se mai învârte prin casă, doar a mai găsi ceva, dar nu găseşte
nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peştele în borş la foc. Dacă
vede lupul şi vede că nu mai găseşte nimic, îşi pune în gând una: aşază cele două capete cu
dinţii rânjiţi în fereşti, de ţi se părea că râdeau; pe urmă unge toţi păreţii cu sânge, ca să facă
şi mai mult în ciuda caprei, ş-apoi iese şi-şi caută de drum.
Cum a ieşit duşmanul din casă, iedul cel mic se dă iute jos din horn şi încuie uşa bine. Apoi
începe a se scărmăna de cap şi a plânge cu amar după frăţiorii săi.”
(Ion Creangă, Capra cu trei iezi)
1. Menţionaţi câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte:
cuminte, molcum, a aşeza, iute. 4 puncte
2. Transcrieţi din text un cuvânt derivat şi un cuvânt compus. 2 puncte
3. Precizaţi valoarea morfologică din text a cuvintelor: ,,Pe urmă se mai învârte cât se
mai învârte prin casă”. 4 puncte
4. Menţionaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ,,Apoi începe a se scărmăna de cap
şi a plânge cu amar după frăţiorii săi”. 2 puncte
5. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent verbul a crăpa. 3 puncte

cerinţe:
capi, capuri, capete; bande, benzi. 5 puncte
2. Alcătuiţi două enunţuri pentru a ilustra două sensuri diferite ale cuvântului capră.
2 puncte
3. Alcătuiţi un enunţ în care substantivul perete să fie în cazul dativ. 1 puncte
4. Alcătuiţi o frază în care verbul a (se) părea să fie regent pentru o propoziţie subordonată
subiectivă. 2 puncte
C. (5 puncte) Rescrieţi enunţurile de mai jos, corectând greşelile, indiferent de natura

lor:
1. Arbitrii aceia sobrii nu prea îl agreează pe oşeanul nostru.
2. S-a rănit la un genunche, la pălmi, iar acum se bandajază.
3. O piaptăn pe fetiţa aceea frumoasă în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară.
1. În cadrul tehnicilor muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltării capacităţii de receptare a

mesajului scris, enumeraţi etapele sau componentele lecturii explicative.
15 puncte
2. Realizaţi o clasificare a itemilor şi exemplificaţi-i. 15 puncte
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
Varianta 3

Scrieţi un eseu, de 2 - 4 pagini, în care să caracterizaţi personajul preferat din nuvela socială
Moara cu noroc de Ioan Slavici.
• evidenţierea unor elemente folosite în construcţia nuvelei sociale (temă, acţiune,
conflicte, moduri de expunere);
• prezentarea trăsăturilor personajului ales, prin raportare la evoluţia conflictului / a
conflictelor;
• exemplificarea a patru mijloace / procedee de caracterizare a personajului ales;
• comentarea a două situaţii/ secvenţe narative, semnificative pentru evidenţierea
trăsăturilor personajului ales;
• exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre personajul ales.
eseului, se acordă 20 de puncte (4 puncte pentru fiecare cerinţă / reper), pentru redactarea
eseului, se acordă 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 2
puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 2 puncte; ortografie şi punctuaţie – 2 puncte;
lizibilitate şi aşezare în pagină - 2 puncte). În vederea acordării punctajului pentru redactare,
eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.
A. (15 puncte) Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe
cu privire la textul de mai jos:
,,Sufrageria cuprinde o masă lungă, două bănci cu spătar şi câteva scaune. Pe cele două
bănci pot intra mai mulţi sau mai puţini tovarăşi. Câteodată sunt mai mulţi. Mai ales la vremea
cucoşilor de munte, când pe acele înălţimi se prelungeşte coada iernii şi petrecerile sunt mai
plăcute înlăuntru, în preajma sobei. Atunci se întemeiază celebrele priveghiuri, în care vânătorii
vechi îşi istorisesc isprăvile.”
(Mihail Sadoveanu, Cuc şi păstrăvi, volumul Valea Frumoasei)
1. Menţionaţi câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al următoarelor cuvinte / structuri: a
cuprinde, a intra, mai ales, în preajma. 4 puncte
2. Transcrieţi, din text, un cuvânt derivat şi un cuvânt compus. 2 puncte
3. Precizaţi valoarea morfologică din text a cuvintelor: ,,Sufrageria cuprinde
o masă lungă, două bănci cu spătar şi câteva scaune”. 4 puncte
4. Menţionaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ,,Pe cele două bănci pot intra
mai mulţi sau mai puţini tovarăşi”. 3 puncte
5. Transcrieţi, din textul dat, ultima propoziţie subordonată atributivă. 2 puncte
cerinţe:
arce / arcuri, termeni / termene. 4 puncte
2. Alcătuiţi două enunţuri în care să folosiţi formele de plural ale cuvintelor canal, profil şi statut.
3 puncte
3. Alcătuiţi un enunţ în care substantivul masă să fie în cazul genitiv. 1 puncte

4. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent verbul a se recrea. 2 puncte
C. (5 puncte) Rescrieţi enunţurile de mai jos, corectând greşelile, indiferent de natura lor:
1. Copiii noştri nu prea se joacă cu a voştrii.
2. Alaltăieri mă sfii a-i spune că aceia era cartea mea.
3. Fii cuminte cum n-ai fost, nu fii prost cum ai mai fost!
1. Prezentaţi patru elemente care asigură poziţia corectă la scris a elevului din clasa I.
8 puncte
2. Enumeraţi zece etape ale unei lecţii de literatură română la clasa a III-a, în care se predă un
text epic (prima lecţie). Argumentaţi succesiunea etapelor. 22 puncte
Învățătoare- maghiară-
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- institutori / învăţători (MA) -
Varianta 1

♦ Răspunsurile candidatului vor respecta prevederile următoarelor instrumente normative:
DOOM, 2005; GLR, vol. I-II, 1966.
Scrieţi un eseu, de 1-2 pagini, în care să caracterizaţi un personaj masculin sau feminin
dintr-un roman, la alegere.
 evidenţierea unor elemente folosite în construcţia romanului (temă, acţiune, conflicte,

moduri de expunere);
 prezentarea trăsăturilor personajului ales, prin raportare la evoluţia conflictului / a
conflictelor;
 exemplificarea a două mijloace / procedee de caracterizare a personajului ales.
eseului, se acordă 10 de puncte, iar pentru redactarea eseului, se acordă 5 puncte
(organizarea ideilor în scris – 1 puncte; utilizarea limbii literare – 1 puncte; abilităţi de analiză şi
de argumentare – 1 puncte; ortografie şi punctuaţie – 1 puncte; lizibilitate şi aşezare în pagină -
1 puncte).

pagină.

A. (15 puncte) Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele
cerinţe:
1. Menţionaţi câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte: a se
familiariza, amănunt, a nara. 3 puncte
2. Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „Fata venise la noi pentru a-şi spune
oful.” 4 puncte
3. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent verbul a crea. 3 puncte
literară / literală. 2 puncte
5. Rescrieţi enunţurile de mai jos, corectând greşelile, indiferent de natura lor:

(a) Am observat că tot nu şti să scri corect cu un „i” sau cu doi „i”.
(b) Membrii aceia din comisie erau colegii lui Maria. 3 puncte
SUBIECTUL al III-lea (15 puncte)
În cadrul lecţiilor de citire şi de scriere, există mai multe etape ale predării-învăţării unui sunet
nou şi a literei corespunzătoare. Enumeraţi şase dintre aceste etape.
15 puncte
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
Varianta 2

Scrieţi un eseu, de 1-2 pagini, în care să prezentaţi succinct subiectul unui roman de Mihail
Sadoveanu.
• precizarea a două caracteristici ale speciei literare romanul, care se regăsesc în una din cele
două opere literare menţionate;
• evidenţierea, prin referire la opera literară aleasă, a două particularităţi ale romanului scris de
Mihail Sadoveanu (de exemplu: titlu, temă, surse de inspiraţie, formula estetică, tipul de
narator / perspectiva narativă, compoziţie, stil etc.);
• prezentarea construcţiei subiectului în romanul ales, prin referire la acţiune şi la conflict.
Pentru conţinutul eseului, se acordă 10 de puncte, iar pentru redactarea eseului, se

acordă 5 puncte (organizarea ideilor în scris – 1 puncte; utilizarea limbii literare – 1 puncte;
abilităţi de analiză şi de argumentare – 1 puncte; ortografie şi punctuaţie – 1 puncte; lizibilitate
şi aşezare în pagină - 1 puncte).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 1 pagină.
SUBIECTUL al II – lea (15 puncte)

Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul de mai jos:
1. Menţionaţi câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte: citeţ,
obraznic, a cere. 3 puncte
2. Menţionaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ,,După ce îl certă
învăţătoarea, George ţuşti acasă.” 4 puncte
3. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent verbul a se recrea. 3 puncte
4. Alcătuiţi câte un enunţ potrivit pentru sensul fiecăruia dintre următoarele cuvinte: capi, capuri,
capete. 3 puncte
(a) Ştii cumva care dintre ei îi oşan, respectiv oltean?
(b) S-a rănit la palme şi la un genunchi, iar acum se bandajază. 2 puncte
În cadrul tehnicilor muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltării capacităţii de receptare a

mesajului scris, enumeraţi etapele sau componentele lecturii explicative.
15 puncte
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
Varianta 3

SUBIECTUL I (15 puncte)
Scrieţi un eseu, de 1-2 pagini, în care să caracterizaţi personajul preferat din nuvela socială
Moara cu noroc de Ioan Slavici.
• evidenţierea unor elemente folosite în construcţia nuvelei sociale (temă, acţiune,
conflicte, moduri de expunere);
• prezentarea trăsăturilor personajului ales, prin raportare la evoluţia conflictului / a
conflictelor;
• exemplificarea a două mijloace / procedee de caracterizare a personajului ales.

Pentru conţinutul eseului, se acordă 10 de puncte, iar pentru redactarea eseului, se

acordă 5 puncte (organizarea ideilor în scris – 1 puncte; utilizarea limbii literare – 1 puncte;
abilităţi de analiză şi de argumentare – 1 puncte; ortografie şi punctuaţie – 1 puncte; lizibilitate
şi aşezare în pagină - 1 puncte).

pagină.
SUBIECTUL al II-lea (15 puncte)
Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la

textul de mai jos:
1. Menţionaţi câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: handicap,
precaut, a cere. 3 puncte
2. Menţionaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ,,Poate vine şi

Ioana cu noi diseară.” 4 puncte
termeni / termene. 2 puncte
4. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent verbul a mirosi. 3 puncte
(a) Copiii noştri şi a voştrii se joacă în curte.
(b) Fii cuminte cum n-ai fost, nu fii prost cum ai mai fost! 3 puncte
Prezentaţi patru elemente care asigură poziţia corectă la scris a elevului din clasa I.
profesori
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- profesori -
Varianta 1
Subiectul I (30 de puncte)

Scrieţi un eseu în care să prezentaţi trăsături ale comediilor lui I.L. Caragiale, cu
integrarea adecvată a conceptelor operaţionale specifice.
- prezentarea generală a comediilor lui I.L. Caragiale (titluri, problematică);
- relevarea construcţiei subiectului dramatic şi a compoziţiei uneia dintre comedii (la
alegere);
- prezentarea construcţiei personajelor din comedia aleasă (tipologii; modalităţi de
caracterizare);
- ilustrarea modalităţilor de realizare a diferitelor tipuri de comic, în textul dramatic ales;
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre valabilitatea următoarei
afirmaţii:
,,Caricatura în opera lui Caragiale este îndeobşte eminent amuzantă. Caragiale a fost
un demon al veseliei. […] Caragiale a dat adeseori figurilor lui mechanism de
marionete, dar excepţionala lui capacitate de observare le-a făcut să fie păpuşi de
character, dotate, printr-o strict îngrijire artistic, cu o anumită putere de exactă evocare.”
(Paul Zarifopol, Pentru arta literară)

cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului, se acordă 20 de puncte (câte 4
puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului, se acordă 10 puncte
(organizarea ideilor în scris – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; abilităţile de analiză
şi de argumentare – 2 puncte; integrarea adecvată a conceptelor operaţionale specifice – 2
puncte; respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie – 2 puncte).
pagini.
Subiectul al II-lea (30 de puncte)
Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu
privire la textul de mai jos:
,,Când am pornit, ştiam doar că-i departe
Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam,
Dar unde-i acel unde nu ştiam
Căci nu-l găsisem încă-n nicio carte.
Pe drumuri lungi şi vechi, bătătorite

De-atâţia mulţi porniţi naintea mea.
Am colindat călăuzit de-o stea –
Icoana unei lumi întrezărite,
Dar într-o zi o fată – bat-o focul –

Mi-a-ntors din cale pasul obosit...
- Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit
Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?..”
(Ion Minulescu, Cântec de drum)
1. Motivaţi rolul a trei semne de punctuaţie din ultima strofă. 3 puncte

2. Explică valoarea expresivă a verbelor la modul indicativ, timpul imperfect din prima
strofă. 3 puncte
3. Demonstraţi, prin trei argumente, apartenenţa textului la un gen literar. 3 puncte
4. Precizaţi mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format
următoarele cuvinte din text: bătătorite, căci, (a) călăuzi. 3 puncte
5. Menţionaţi câte un sinonim contextual pentru cuvintele: obosit, porniţi, norocul.
3 puncte
6. Precizaţi valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: doar, nicio, mulţi.
3 puncte
7. Menţionaţi trei valori morfologice ale lui de şi exemplificaţi. 3 puncte
8. Precizaţi trei mărci lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric în text. 3 puncte
9. Precizaţi funcţia sintactică a următoarelor lexeme din text: când, departe, naintea
mea. 3 puncte
10. Conjugaţi la modul indicativ, timpurile perfect simplu şi mai-mult-ca-perfect verbul a
fi. 3 puncte
Subiectul al III-lea (30 de puncte)

1. Redactaţi un proiect didactic pentru o lecţie de însuşire de noi cunoştinţe la limba
română (gramatică). Proiectul poate viza conţinuturi specifice nivelul gimnazial sau
liceal. 15 puncte
În redactare, veţi avea în vedere următoarele repere:
a) titlul lecţiei, clasa, subiectul, obiectivele operaţionale, tipul lecţiei, metode şi
procedee, materialul bibliografic, dificultăţile anticipate;
b) structura şi desfăşurarea lecţiei.
2. Elaboraţi, pentru disciplina la care susţineţi acest concurs, o probă de evaluare
finală / sumativă, care să conţină:
a) trei itemi, câte unul, la alegere, dintre următoarele tipuri: cu alegere duală; cu un
răspuns scurt; întrebare structurată; eseu structurat;
b) baremul de corectare al probei de evaluare (răspunsul corect pentru fiecare item
şi distribuirea punctajului de 100 de puncte, dintre care 10 puncte se acordă din oficiu).
15 puncte

PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- profesori -
Varianta 2


Scrieţi un eseu în care să prezentaţi trăsături ale prozei lui Liviu Rebreanu.
• prezentarea generală a universului prozei rebreniene (problematică, titluri
reprezentative);
• evidenţierea particularităţilor de limbaj al prozei rebreniene;
• relevarea construcţiei subiectului şi a discursului narativ în proza rebreniană, prin
referire la una dintre scrierile lui Liviu Rebreanu (la alegere);
• prezentarea construcţiei personajelor în opera literară aleasă (tipuri de personaje;
modalităţi de caracterizare);
• exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre valabilitatea următoarei
afirmaţii:
,,Naratorul se află totdeauna de altă parte a baricadei decât personajele,
evenimentele şi simţirile lor; înfăţişează o lume care există în afara lui şi poate fi foarte
bine închipuită şi în absenţa lui, adoptă o poziţie de extrateritorialitate, indifferent că
este un commentator locvace sau un regizor impersonal.” (Nicolae Manolescu, Arca lui
Noe)

şi de argumentare – 2 puncte; integrarea adecvată a conceptelor de teorie literară specifice – 2
pagini.

,,- Dă pace băietului, moşule, zise un humuleştean de-ai noştri, că-i feciorul lui Ştefan
a Petrei, gospodar de la noi din sat, şi ţi-i găsi beleaua cu dânsul pentru asta.
- He, he! să fie sănătos dumnealui, om bun; d-apoi chiteşti dumneata că nu ne
cunoaştem noi cu Ştefan a Petrei? zise moşneagul; chiar mai dinioarea l-am văzut
umblând prin târg, cu cotul subsuoară, după cumpărat sumani, cum îi negustoria, şi
trebuie să fie pe-aici undeva, ori în vro dughenă, la băut aldămaşul. Apoi bine că ştiu a
cui eşti, măi ţică! ian stai oleacă, să te duc eu la tată-tău şi să văd, el te-a trimis cu
pupezi de vânzare, să spurci iarmarocul?
Toate ca toatele, dar când am auzit eu de tata, pe loc mi s-a muiet gura. Apoi, încet-
încet m-am furişat printer oameni, şi unde-am croit-o la fugă spre Humuleşti, uitându-
mă înapoi să văd nu mă ajunge moşneagul? Căci îmi era acum a scăpare de dânsul,
drept să vă spun.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
1. Motivaţi rolul a trei semne de punctuaţie diferite din secvenţa următoare: ,,Apoi,
încet-încet m-am furişat printer oameni, şi unde-am croit-o la fugă spre Humuleşti,
uitându-mă înapoi să văd nu mă ajunge moşneagul?”
3 puncte
2. Transformaţi în vorbire indirectă replica humuleşteanului (,,Dă pace băietului,
moşule, zise un humuleştean de-ai noştri, că-i feciorul lui Ştefan a Petrei, gospodar de
la noi din sat, şi ţi-i găsi beleaua cu dânsul pentru asta.”), precizând două modificări
apărute în transformare.
3 puncte
3. Demonstraţi prin trei argumente caracterul oral, popular al stilului din textul dat.
3 puncte
cuvintele din text: ,,dânsul”, ,,negustoria”, ,,vânzare”. 3 puncte
5. Menţionaţi câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: ,,belea”, ,,a
chiti”, ,,a spurca”. 3 puncte
6. Precizaţi valoarea morfologică din textul dat a cuvintelor subliniate: ,,Căci îmi era
acum a scăpare de dânsul, drept să vă spun.”
3 puncte
7. Motivaţi rolul în frază al cuvântului subliniat: ,,…şi unde-am croit-o la fugă spre
Humuleşti…” 3 puncte
8. Formulaţi enunţuri cu următoarele ortograme: niciodată, nici o dată, nici odată,
precizând, pe rând, valoarea fiecărui lexem (cuvânt). 3 puncte
9. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ,, Apoi bine că ştiu a cui eşti, măi
ţică! ian stai oleacă, să te duc eu la tată-tău…”. 3 puncte
10. Transcrieţi din text trei propoziţii subordonate, precizându-le felul (după modelul: ,,
când am auzit eu de tata” = propoziţie subordonată circumstanţială de timp).
3 puncte
1. Analizaţi natura evaluării şi argumentaţi contribuţia acesteia la creşterea calităţii
educaţiei. 20 de puncte
În redactarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:
- definirea evaluării;
- specificarea problematicii evaluării;
- analiza funcţiilor evaluării;
- clasificări ale tipurilor de evaluare;
- prezentarea succintă a metodelor de evaluare (tradiţionale şi alternative).
2. Descrieţi, la alegere, una dintre următoarele metode active în predarea-învăţarea limbii

şi literaturii române: conversaţia euristică; problematizarea; descoperirea; analiza
gramaticală, prezentând:
a) definirea;
b) caracterizarea metodei alese;
c) un exemplu de utilizare.
10 puncte
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- profesori -
Varianta 3


Scrieţi un eseu în care să prezentaţi particularităţile liricii lui Mihai Eminescu, cu
integrarea adecvată a conceptelor operaţionale specifice.
- prezentarea generală a liricii eminesciene (teme, motive, încadrarea la un curent
literar);
- relevarea temei şi a viziunii despre lume a poetului pe baza unui text (la alegere);
- prezentarea particularităţilor de compoziţie şi de limbaj;
- identificarea figurilor de stil din text şi a particularităţilor de versificaţie;
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre valabilitatea următoarei
afirmaţii:
,,Este, în fine, şi un mit al poeziei care se manifestă sub două înfăţişări: prima e
directă, explicit (poezia ca temă de reflecţie în poem; poetul care pune <<haine de
imagini pe cadavrul trist şi gol>>), iar a doua – şi aceasta este esenţială – este indirect,
ca expresie a unei muzicalităţi interioare profunde, […] o muzică inconfundabilă, care
devine semnul de identitate al eminescianismului; ideile, stările de suflet, un mod de a fi
în lume, viziunile, miturile de care am vorbit până acum, toate vin şi se pierd într-un
discurs esenţialmente muzical.” (Eugen Simion, Prefaţă la volumul Mihai Eminescu,
Opere, I)

şi de argumentare – 2 puncte; integrarea adecvată a conceptelor operaţionale specifice – 2
pagini.

Şi cum ne aflam noi în această binecuvântată casă, crâşmăriţa iute a lăsat obloanele
în jos, a aprins lumânarea şi, cât ai bate din palme, ni s-a şi înfăţoşat cu o cană mare
de lut, plină cu vin de Odobeşti; şi turnând prin pahare, săreau stropii din vin de-o
şchioapă în sus, de tare ce era. Gâtlan, bun mehenghiu, iè un pahar şi-l întinde gazdei,
zicând:
- Ia poftim, puiculiţă, de cinsteşte dumneta întăi! să vedem, poate c-ai pus ceva într-
însul.
Crâşmăriţa cea frumoasă, luând paharul, se închină la toţi cu sănătate, râzându-i
ochii, şi, după ce gustă puţin, se roagă să n-o zăbovim, că mai are şi alţi muşterei, şi
bărbatu-său nu poate dovedi singur. Dar ţi-ai găsit; noi, aţiindu-i calea, o pofteam cu
stăruinţă, să cinstească de la fiecare. Şi ea tot ar fi stat mai mult cu noi, dacă n-am fi
alungat-o prosteşte, mulţămindu-i câte c-o sărutare plină de foc!
- Aşa e tineritul ista, bată-l să-l bată, zise moş Bodrângă [...], molfăind la pere uscate.
Aveţi dreptate, băieţi, acum vi-i vremea!
- Şi cum zici, moşule, răspunse crâşmăriţa, întrând atunci pe uşă c-o strachină de
plăcinte ferbinţi, c-o găină friptă şi puindu-le pe masă dinaintea noastră. Şi, zău, mare
pomană şi-a făcut, căci eram flămânzi ca nişte lupi!
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
1. Motivaţi rolul a trei semne de punctuaţie diferite, selectate din textul de mai sus.
3 puncte
2. Transformaţi în vorbire indirectă replica personajului Gâtlan (,,- Ia poftim, puiculiţă, de
cinsteşte dumneta întâi! să vedem, poate c-ai pus ceva într-însul.”), precizând două
modificări apărute în transformare. 3 puncte
3. Demonstraţi prin trei argumente caracterul oral, popular al stilului din textul dat.
3 puncte
cuvintele din text: ,,dumneta”, ,,crâşmăriţa”, ,,sărutare”. 3 puncte
5. Menţionaţi câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: ,,iute”, ,,a
cinsti”, ,,a dovedi”. 3 puncte
6. Precizaţi valoarea morfologică din textul dat a următoarelor cuvinte: ,,şi” (,,ni s-a şi
înfăţoşat”), ,,la” (,,molfăind la pere uscate”), ,,zău” (,,Şi, zău, mare pomană şi-a făcut”).
3 puncte
7. Conjugaţi la indicativ - prezent, respectiv la conjunctiv – prezent verbele: a crăpa şi a
absolvi. 3 puncte
8. Transcrieţi din text câte o structură în care verbul a fi este folosit cu următoarele
valori: predicativă, copulativă, de auxiliar morfologic. 3 puncte
9. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ,,râzându-i ochii, şi, după ce gustă
puţin, se roagă să n-o zăbovim, că mai are şi alţi muşterei”. 3 puncte
10. Transcrieţi din text trei propoziţii subordonate, precizându-le felul (după modelul:
,,căci eram flămânzi ca nişte lupi!” = propoziţie subordonată circumstanţială de cauză).
3 puncte

1. Prezentaţi etapele pe care le presupune proiectarea demersului didactic.
Veţi avea în vedere următoarele concept operaţionale: programă şcolară,
manuale alternative, obiective / competenţe, planificare calendaristică (anuală şi
semestrială), unitate de învăţare, proiect de lecţie, modalităţi de evaluare. 15 puncte
1. Descrieţi tipologia itemilor şi elaboraţi o probă de evaluare (iniţială, formativă sau

sumativă) care să conţină cinci itemi de tip diferit, precizând inclusive baremul de
corectare al probei de evaluare (răspunsul corect pentru fiecare item şi distribuirea
punctajului de 100 de puncte, dintre care 10 puncte se acordă din oficiu).
15 puncte
Profesor-documentarist
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTULUI DE PROFESOR DOCUMENTARIST
7 iulie 2008
Varianta 1
Redactaţi un eseu, de 2-4 pagini, în care să descrieţi cum se realizează gestionarea

spaţiului, a materialelor şi a echipamentelor specifice unui CDI.
În realizarea eseului, veţi face referiri la următoarele repere: spaţii specifice, suprafeţe
recomandate, dotarea cu materiale şi echipamente informatice şi audiovizuale.
Prezentaţi succint statutul profesorului documentarist, evidenţiind:

- competenţele specifice ale funcţiei de profesor documentarist;
- activităţile desfăşurate de profesorul documentarist;
- drepturile şi îndatoririle profesorului documentarist.
Analizaţi, într-un eseu structurat, natura evaluării şi argumentaţi contribuţia acesteia la

creşterea calităţii educaţiei.
- identificarea şi aprecierea elementelor de reformă în domeniul evaluării şcolare, în
învăţământul preuniversitar din România.
7 iulie 2008
Varianta 2

fondului documetar.
În redactarea eseului, veţi face referiri la următoarele repere: dezvoltarea, evidenţa,

prelucrarea, organizarea şi comunicarea fondului documentar clasic şi modern.
Prezentaţi succint în ce constă implicarea profesorului documentarist în activităţi de orientare

şcolară şi profesională.
Demonstraţi, într-un eseu structurat, posibilităţile de integrare eficientă a mijloacelor de

învăţământ în activitatea didactică, la disciplina / disciplinele de concurs.
- caracterizarea generală şi enunţarea funcţiilor specifice ale acestora;

- clasificarea mijloacelor de invăţământ;
- analiza critică a rolului tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor - TIC;
- prezentarea modalităţilor de adaptare şi de integrare a mijloacelor de învăţământ la
disciplina / disciplinele de concurs, cu exemplificări.
7 iulie 2008
Varianta 3

spaţiului, a materialelor şi a echipamentelor specifice unui CDI.
În realizarea eseului, veţi face referiri la următoarele repere: spaţii specifice, suprafeţe
recomandate, dotarea cu materiale şi echipamente informatice şi audiovizuale.

Prezentaţi succint în ce constă implicarea profesorului documentarist în activităţi de orientare

şcolară şi profesională.
Analizaţi, într-un eseu structurat, natura evaluării şi argumentaţi contribuţia acesteia la

creşterea calităţii educaţiei.
- identificarea şi aprecierea elementelor de reformă în domeniul evaluării şcolare, în
învăţământul preuniversitar din România.
CAPITOLUL II

PREUNIVERSITAR
iulie 2008
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE
- educatoare -
Varianta 1


A. Conţinut – 20 de puncte
1. Precizarea particularităţilor genului dramatic: 4 puncte
- precizarea particularităţilor genului dramatic (de exemplu: dialogul dramatic; didascaliile/
indicaţiile scenice; conflictul dramatic; personajul dramatic; destinaţia textului literar
pentru reprezentare scenică etc.) - 4 p.;
- precizarea a una-două particularităţi ale genului dramatic - 2 p.;
- încercare de prezentare a particularităţilor genului dramatic (improvizaţii, ezitări etc.) -1 p.
2. Menţionarea temei şi a conflictului/ a conflictelor dramatice: 4 puncte
- menţionarea temei şi a conflictului/ a conflictelor dramatice - 4 p.;
- menţionarea numai a temei sau numai a conflictului/ a conflictelor dramatice - 2 p.
- încercarea de menţionare a temei şi/ sau a conflictului/ a conflictelor dramatice – 1 p.
3. Prezentarea adecvată, prin exemplificări, a momentelor subiectului operei literare
(expoziţiune; intrigă; desfăşurarea acţiunii; punct culminant; deznodământ): 4 puncte
- prezentarea adecvată, prin exemplificări, a patru-cinci momente ale subiectului operei
literare - 4 p.;
- prezentarea parţială a două-trei momente ale subiectului operei literare - 2 p.;
- menţionarea unui moment/ a unor momente ale subiectului operei literare, fără trimiteri
convingătoare la text; tendinţă de simplă povestire - 1p.
4. Prezentarea comparativă a două personaje, la alegere (tipuri; modalităţi de
caracterizare; relaţiile dintre ele şi cu celelalte personaje): 4 puncte
- prezentarea nuanţată a personajelor şi a modalităţilor de caracterizare - 4 p.;
- prezentarea parţială a personajelor şi a modalităţilor de caracterizare - 2 p.;
- simpla menţionare a personajelor şi/ sau a modalităţilor/ a unor modalităţi de
caracterizare: 1 p.
B. Redactare - 10 puncte (punctele pentru redactare se acordă numai dacă

răspunsul se încadrează în limita minimă de spaţiu precizată)
1. Organizarea ideilor în scris: 2 puncte
- text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente (introducere-cuprins-
încheiere); construcţia paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor - 2 p.;
- părţile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există un echilibru între ele;
ideile sunt, în general, subliniate prin paragrafe - 1 p.
2. Utilizarea limbii literare: 2 puncte
- stil şi vocabular adecvate conţinutului eseului, claritatea enunţului, varietatea lexicului - 2
p.;
- stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor - 1 p.
3. Abilităţile de analiză şi de argumentare: 2 puncte
- ideile urmează o succesiune logică şi sunt susţinute prin argumente prezentate într-un
mod persuasiv; abilitatea de interpretare critică şi personală - 2 p.;
- încercări de a susţine ideile prin argumente; elemente de interpretare, dar rezultat
neconvingător - 1 p.
4. Ortografia (0-2 erori: 1 p.) şi punctuaţia (0-3 erori: 1 p.). 2 puncte
5. Aşezarea corectă a textului în pagină (1p.), lizibilitatea (1 p.). 2 puncte

1. Formele corecte sunt: (a) pe care; (b) căreia; (c) ai căror; (d) care; (e) al cărui.
(1p.+ 1p. + 1p. + 1p. + 1p.) 5 puncte
2. Exemple de răspuns: copilăros – pueril / infantil; indubitabil - neîndoielnic; vremelnic –
efemer / trecător; a insista – a stărui.
(1p.+ 1p. + 1p. + 1p.) 4 puncte
3. Alcătuirea corectă a enunţurilor. (1p.+ 1p. + 1p. + 1p. + 1p. + 1 p.) 6 puncte
4. Scrierea formelor verbale indicate: creez, creezi, creează, creăm, creaţi, creează; (eu)
continui – DOOM 2005 / (eu) continuu – DOOM 1982, (tu) continui, continuă,
continuăm, continuaţi, continuă. (5 p. x 2) 10 puncte
5. Precizarea părţilor de vorbire şi a funcţiilor sintactice: adevărată – adjectiv calificativ /

propriu-zis, atribut adjectival; cred – verb predicativ, predicat verbal; (o) nebunie –
substantiv comun, nume predicativ; ce – pronume relativ, nume predicativ; niciodată –
adverb de timp, complement circumstanţial de timp. (0,5 p. x 10) 5 puncte

1. Prezentarea succintă a metodele tradiţionale (probele orale, probele scrise, probele
practice) şi alternative (proiectul, portofoliu, autoevaluarea, lucrarea colectivă,
observarea sistematică a comportamentului copiilor, chestionarul, fişa de evaluare,
interviul, fişa de observaţie etc.) de evaluare folosite în învăţământul preşcolar. (5 p. x
2) 10 puncte
2. Descrierea jocului didactic, respectând reperele date: 20 de puncte

a) sarcina didactică – 5 p.;
b) regulile jocului – 5 p.;
c) elementele de joc – 3 p;
d) materialul didactic folosit– 2 p.;
e) o variantă de joc – 5 p.
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- educatoare -
Varianta 2


A. Conţinut – 20 puncte
1. Precizarea celor două trăsături ale genului liric: eul liric, descrierea, perspectiva
poetului,
elemente de confesiune/ de subiectivitate etc. 5 puncte
- precizarea celor două trăsături ale genului liric – 5 p.;
- precizarea unei trăsături a genului liric – 3 p.;
- încercarea de precizare a trăsăturilor, improvizaţii etc. – 1 p.
2. Prezentarea a două elemente de ordin structural ale operei alese: 5 puncte
- prezentarea adecvată a celor două elemente de ordin structural – 5 p.;
- prezentarea parţial adecvată/ incompletă a elementelor de ordin structural sau
prezentarea
adecvată/ corectă a unui element de ordin structural – 3 p.;
- menţionarea elementelor/ unui element de ordin structural, improvizaţii etc. – 1 p.
3. Comentarea a două elemente de expresivitate artistică prezente în textul ales:
5 puncte
- comentarea adecvată/ nuanţată a celor două elemente de expresivitate - 5 p.;
- comentarea adecvată/ nuanţată a unui element de expresivitate sau comentarea
parţial
adecvată a elementelor – 3 p;
- încercare de comentare, improvizaţii etc – 1 p.
4. Exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre personajul ales: 5 puncte
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre personajul ales; utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri, ca şi a unor structuri, conectori
sau tehnici argumentative – 5 p.;
- exprimarea unui punct de vedere cu încercare de argumentare; utilizarea unor
mijloace
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – 3 p.;
- exprimarea unui punct de vedere, fără încercare de argumentare – 1 p.
B. Redactare - 10 puncte (Punctele pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul

se încadrează în limita minimă de spaţiu precizată).
- text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente (introducere-
cuprinsîncheiere);
construcţia paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a ideilor - 2 p.;
- stil şi vocabular adecvate conţinutului eseului, claritatea enunţului, varietatea lexicului -
2 p.;
mod
persuasiv; abilitatea de interpretare critică şi personală - 2 p.;
1. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: onc-tu-os, coa-for, dis-con-ti-nu-u, trans-

si-be-ri-an, al-co-ol.
(1p.+ 1p. + 1p. + 1p. + 1p.) 5 puncte
2. Formularea de enunţuri corecte: Niciodată nu a iubit-o pe Maria. Astăzi nu este nici o

dată important în calendarul creştin. Nici odată cu venirea primăverii nu şi-a revenit.
Vorbeşte încontinuu, enervându-I pe toţi. Ne aflam în continuu stres din cauza ploilor
interminabile. (1p. + I p. + 1p. + 1p. + 1p.) 5 puncte
3. Rescrierea corectă a enunţurilor:

(a) George nu a cumpărat decât flori.
(b) Prietenii tăi sunt cam greu de urnit.
(c) Bărbaţii jucau fotbal, iar femeile povesteau despre nou-născuţi.
(d) Relaţiile dintre limbă şi literatură sunt evidente.
(1p. + 1p. + 1p. + 1 p.) 4 puncte
4. Scrierea a câte unui antonim pentru fiecare dintre următoarele cuvinte: altruist – zgârcit /
egoist, citeţ – ilizibil / neciteţ, a construi – a demola / a distruge / a dărâma, cuminte –
insolent / impertinent / obraznic / neobrăzat, omenos – inuman / câinos, efemer –
etern / veşnic. 6
puncte
5. Scrierea formelor verbale indicate: mă aşez, te aşezi, se aşază, ne aşezăm, vă aşezaţi,

se aşază; mă pieptăn, te piepteni, se piaptănă, ne pieptănăm, vă pieptănaţi, se
piaptănă. 5 puncte
6. Precizarea părţilor de vorbire şi a funcţiilor sintactice: această – adjectiv pronominal

demonstrative de apropiere, atribut adjectival; care – pronume relativ, subiect; învaţă –
verb predicativ, predicat verbal; mersul – substantiv comun, complement direct; mai –
adverb de mod, fără funcţie sintactică. 5 puncte

1. Precizarea activităţilor comune: activităţi de educare a limbajului; activităţi
matematice; cunoaşterea mediului; educaţie pentru societate; activităţi practice şi
elemente de activitate casnică; educaţie muzicală; educaţie plastică; educaţie fizică.
(1p + 1p + 1p + 1p + 1p + 1p +1p + 1p) 12 puncte
Nivelul I – 25 de activităţi pe săptămână - 1p.; Nivelul II – 28 de activităţi pe săptămână
- 1p. 3 puncte
2. Descrierea corectă a unei metode tradiţionale de evaluare (probele orale / probele
scrise / probele practice) şi a două metode alternative (proiectul, portofoliu,
autoevaluarea, lucrarea colectivă, observarea sistematică a comportamentului copiilor,
chestionarul, fişa de evaluare, interviul, fişa de observaţie etc.): (5 p. x 3) 15 puncte
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- educatoare -
Varianta 3


A. Conţinut – 20 de puncte
1. Precizarea particularităţilor genului epic pe baza unui text aparţinând lui Ion Creangă:
5 puncte
- precizarea particularităţilor genului epic (de exemplu: naraţiunea ca mod de expunere
predominant; prezenţa unui fir narativ, respective a personajelor etc.) - 4 p.;
- precizarea a una-două particularităţi ale genului epic - 2 p.;
- încercare de prezentare a particularităţilor genului epic (improvizaţii, ezitări etc.) -1 p.
2. Evidenţierea temei, a viziunii despre lume şi a motivelor literare din text, precum şi a
particularităţilor de limbaj (oralitatea, umorul) – 5 puncte
- menţionarea integrală a temei, a viziunii despre lume, a motivelor literare, respectiv a
particularităţilor de limbaj (oralitatea, umorul) - 4 p.;
- menţionarea numai a temei sau numai a motivelor literare - 2 p.
- încercarea de menţionare a acestora – 1 p.
3. Prezentarea adecvată, prin exemplificări, a momentelor subiectului operei literare
(expoziţiune; intrigă; desfăşurarea acţiunii; punct culminant; deznodământ): 5 puncte
- prezentarea adecvată, prin exemplificări, a patru-cinci momente ale subiectului operei
literare - 4 p.;
- prezentarea parţială a două-trei momente ale subiectului operei literare - 2 p.;
- menţionarea unui moment/ a unor momente ale subiectului operei literare, fără trimiteri
convingătoare la text; tendinţă de simplă povestire - 1p.
4. Prezentarea personajelor (tipuri; modalităţi de caracterizare; relaţiile dintre ele).
Prezentarea comparativă a două personaje, la alegere (tipuri; modalităţi de
caracterizare; relaţiile dintre ele şi cu celelalte personaje): 5 puncte
- prezentarea nuanţată a personajelor şi a modalităţilor de caracterizare - 4 p.;
- prezentarea parţială a personajelor şi a modalităţilor de caracterizare - 2 p.;
- simpla menţionare a personajelor şi/ sau a modalităţilor/ a unor modalităţi de
caracterizare: 1 p.


- stil şi vocabular adecvate conţinutului eseului, claritatea enunţului, varietatea lexicului - 2
p.;
mod persuasiv; abilitatea de interpretare critică şi personală - 2 p.;

7. 1 Alcătuirea corectă a enunţurilor: 4 puncte
2. Formularea de enunţuri corecte: Totodată, cred că problema nu poate fi soluţionată în

prezent. Această zi este tot o dată importantă în calendarul creştin. Tot odată cu
venirea primăverii omul şi-a reluat vechea îndeletnicire. Niciunul dintre ei nu a venit la
cinematograf. Nu a rezolvat exerciţiul nici unul, nici altul.
(1p. + I p. + 1p. + 1p. + 1p.) 5 puncte
(a) Du-te-n curte şi lasă-mă-n pace!
(b) Măi băiete, şterge-ţi pantofii!
(c) Nu cred că-i prii tratamentul.
(d) A plecat la serviciu dis-de-dimineaţă şi s-a-ntoarce abia diseară.
(e) Văzutu-i-ai pe arbitrii aceia sobri?
(f) I s-au inflamat amigdalele.
(1p. + 1p. + 1p. + 1 p.) 6 puncte
4. Menţionarea a câte un sinonim pentru fiecare dintre următoarele locuţiuni: cu dare de
mână – bogat / înstărit; la calendele greceşti – niciodată; a-şi pune capăt zilelor – a se
sinucide; în prezent –acum; a da fiinţă – a naşte. 5 puncte
5. Scrierea formelor verbale indicate: agreez, agreezi, agreează, agreăm, agreaţi,

agreează; miros, miroşi, miroase, mirosim, mirosiţi, miros.
. (2,5 p. x 2) 5 puncte
6. Precizarea părţilor de vorbire şi a funcţiilor sintactice: orice – adjectiv pronominal
nehotărât, atribut adjectival; boare – substantiv comun, complement direct; şi –
conjuncţie simplă coordonatoare copulativă, fără funcţie sintactică; cerul – substantiv
comun, subiect; scot – verb predicativ, predicat verbal. 5 puncte

1. Descrierea corectă a două dintre următoarele metode de evaluare utilizate în
grădiniţa de copii: autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului copiilor,
chestionarul, lucrarea colectivă. (2 x 5 p.) 10 puncte
2. Descrierea jocului didactic, respectând reperele date: 20 de puncte
a) sarcina didactică – 5 p.;

b) regulile jocului – 5 p.;
c) elementele de joc – 3 p;
d) materialul didactic folosit– 2 p.;
e) o variantă de joc – 5 p.
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE
DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
iulie 2008
Proba scrisă de limba şi literatura română – institutori / învăţători -
Varianta 1
 Se vor puncta orice alte formulări şi modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor, în

acord cu ideile şi cu punctajele precizate în barem.
 Răspunsurile candidatului vor fi evaluate în conformitate cu prevederile următoarelor
instrumente normative: DOOM, 2005; GA, I-II, ediţia a II-a, 1966.

A. Conţinut - 20 de puncte
1. Evidenţierea unor elemente folosite în construcţia romanului (temă, acţiune, conflicte, moduri
de expunere): 4
puncte
- evidenţierea argumentată a celor patru elemente folosite în construcţia romanului – 4 p.;
- evidenţierea parţial argumentată a unor elemente folosite în construcţia romanului sau
evidenţierea argumentată a două-trei elemente dintre cele date în cerinţă – 2 p.;
- evidenţierea unui singur element de construcţie a subiectului sau menţionarea unor aspecte
corespunzătoare cerinţei, fără explicaţiile necesare – 1 p.
2. Prezentarea trăsăturilor personajului, prin raportare la evoluţia conflictului / a conflictelor:
4
puncte
- prezentarea argumentată a trăsăturilor ale personajului, prin raportare la evoluţia conflictului
/ a conflictelor: – 4 p.;
- prezentarea parţială a trăsăturilor personajului, prin raportare la evoluţia conflictului / a
conflictelor: – 2 p.;
- simpla menţionare a unor trăsături ale personajului, fără referire explicită la conflict – 1 p.
3. Exemplificarea a patru mijloace/ procedee de caracterizare a personajului ales: 4
puncte
- exemplificarea a patru mijloace/ procedee de caracterizare a personajului ales – 4 p.;
- exemplificarea a două - trei mijloace/ procedee de caracterizare a personajului ales – 2 p.;
- menţionarea unor mijloace/ procedee de caracterizare a personajului ales, fără exemple sau
explicaţii – 1 p.
4. Comentarea a două situaţii/ secvenţe narative, semnificative pentru evidenţierea trăsăturilor
personajului ales: 4
puncte
- comentarea a două situaţii/ secvenţe narative, semnificative pentru evidenţierea trăsăturilor
personajului ales - 4 p.;
- comentarea unei situaţii/ secvenţe narative, semnificative pentru evidenţierea trăsăturilor
personajului ales – 2 p.;
- simpla povestire a una-două scene/ secvenţe narative, fără încercare de comentare – 1 p.
5. Exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre personajul ales: 4
puncte
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre personajul ales; utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri, ca şi a unor structuri, conectori sau
tehnici argumentative – 4 p.;
- exprimarea unui punct de vedere despre personajul ales, cu încercare de argumentare;
utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – 2 p.;
- exprimarea unui punct de vedere despre personajul ales, fără încercare de argumentare – 1
p.
B. Redactare - 10 puncte (Punctele pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul se
încadrează în limita minimă de spaţiu precizată.)
1. Organizarea ideilor în scris: 2

puncte
- părţile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există un echilibru între ele; ideile
sunt, în general, subliniate prin paragrafe - 1 p.
2. Utilizarea limbii literare: 2
puncte
- stil şi vocabular adecvate conţinutului eseului, claritatea enunţului, varietatea lexicului - 2 p.;
3. Abilităţile de analiză şi de argumentare: 2
puncte
- ideile urmează o succesiune logică şi sunt susţinute prin argumente prezentate într-un mod
4. Ortografia (0-2 erori: 1 p.) şi punctuaţia (0-3 erori: 1 p.). 2
puncte
5. Aşezarea corectă a textului în pagină (1p.), lizibilitatea (1 p.). 2

puncte

A. (15 puncte)
1. Sinonime – exemple de răspuns: a se familiariza – a se obişnui, a se deprinde.; docil -

ascultător, cuminte, supus, obedient etc.; bizar – straniu, ciudat, neobişnuit etc.; caracter -
fire, natură, structură, temperament etc. (1 p.+1 p.+1 p.+1 p.) 4 puncte
2. Alcătuirea corectă a enunţurilor şi precizarea valorilor morfologice: De vii cu mine, poate vei
mai uita de probleme. (conjuncţie simplă subordonatoare); Apoi de, crezi că te va înţelege?
(interjecţie); Omul de vine e fratele meu. (pronume relativ, echivalent al lui care) Lipseşte un
„de” din text. (substantiv – în metalimbaj).
2 puncte
3. Valori morfologice: îi – pronume personal, plăcea – verb predicativ, lui – articol hotărât
proclitic, ce – pronume relativ.
(1 p.+1 p.+1 p.+1 p.) 4 puncte
4. Conjugarea corectă a celor două verbe: plac, placi, place, plăcem, plăceţi, plac; mă recreez,
te recreezi, se recreează, ne recreăm, vă recreaţi, se recreează. 5 puncte
B. (10 puncte)
1. Construirea corectă a celor patru enunţuri. (1 p.+1 p.+1 p.+1 p.) 4 puncte
2. Construirea corectă a celor două enunţuri. (1 p. + 1 p.) 2 puncte
3. Construirea corectă a celor două enunţuri. (1 p. + 1 p.) 2 puncte
4. Construirea corectă a frazei. 2 puncte
C. (5 puncte)
1. Viii cu viii, morţii cu morţii.
2. Văzutu-i-ai pe integrii mei cuscri?
3. Dacă l-i întâlni pe George, invită-l la party-ul de duminică.
SUBIECTUL al III-lea ( 30 de puncte)

1. (15 puncte) Enumerarea a şase dintre următoarele etape: separarea propoziţiilor din vorbire;
alegerea cuvântului în care se află sunetul nou; exerciţii de recunoaştere a sunetului; separarea
şi studierea sunetului; familiarizarea elevilor cu semnul sunetului nou; studierea literelor de tipar;
recunoaşterea noii litere (pe planşe, pe afiş, în alfabetar, în abecedar); pe baza ilustraţiilor din
abecedar - exerciţii de exersare a vorbirii, folosind cuvinte cu noul sunet (nume, personaje,
obiecte prezentate etc.); compunerea de cuvinte din alfabetul decupat, citirea şi analiza
acestora, identificarea sunetului/ a literelor noi; citirea în mod independent a coloanelor de
cuvinte/ citirea selectivă şi explicarea acestora - corelarea cu ilustraţiile potrivite; citirea în
şoaptă de către elevi a textului din abecedar; citirea model de către învăţător.
(câte 2 p. pentru fiecare dintre cele şase etape)
1. (15 puncte)
a) Se acordă 5 p. dacă se precizează corect: titlul lecţiei, clasa, subiectul, obiectivele operaţionale,
tipul lecţiei, metode şi procedee, materialul bibliografic, dificultăţile anticipate;
b) Se acordă 10 puncte. pentru structura şi desfăşurarea lecţiei.
iulie 2008
Proba scrisă de limba şi literatura română – institutori/ învăţători -
Varianta 2


1. Precizarea a patru caracteristici ale speciei literare romanul, care se regăsesc în una din cele
două opere literare menţionate (de exemplu: specie epică în proză, de mare întindere, planuri
narative, conflicte, acţiune complexă, personaje numeroase, perspectiva narativă, stil,
diversitate tipologică etc.).
(1 p.+ 1 p.+ 1 p.+ 1 p.) 4 puncte
2. Evidenţierea argumentată a două particularităţi ale romanului scris de Mihail Sadoveanu, prin
referire la opera literară aleasă (de exemplu: titlu, temă, surse de inspiraţie, formula estetică,
tipul de narrator / perspectiva narativă, compoziţie, stil etc.):
4 puncte
- evidenţierea argumentată a două particularităţi ale romanului scris de Mihail Sadoveanu, prin
referire la opera literară aleasă - 4 p.;
- evidenţierea parţial argumentată a una-două particularităţi ale romanului scris de Mihail

Sadoveanu, cu unele referiri la opera literară aleasă - 2 p.;
- menţionarea unor particularităţi ale romanului scris de Mihail Sadoveanu, fără explicaţii sau
exemple - 1 p.
3. Prezentarea construcţiei subiectului în romanul ales, prin referire la acţiune şi la conflict:
4 puncte
- prezentare corectă a construcţiei subiectului în romanul ales, prin referire la elementele

precizate - 4 p.;
- prezentare lacunară a construcţiei subiectului în romanul ales - 2 p.;
- tendinţa de simplă povestire, cu omisiuni sau confuzii - 1 p.
4. Prezentarea personajului principal din romanul ales (trăsături, mijloace de caracterizare):

4 puncte
- prezentarea argumentată a personajului principal din romanul ales, prin referire la trăsături şi
la mijloace de caracterizare - 4 p.;
- prezentarea parţială a personajului principal din romanul ales, cu unele referiri la trăsături şi /
sau la mijloace de caracterizare - 2 p.;
- simpla menţionare a unor trăsături şi/ sau a unor mijloace de caracterizare, fără explicaţii sau
exemple - 1 p.
5. Comentarea relaţiei dintre începutul şi finalul romanului ales: 4 puncte
- comentarea relaţiei dintre începutul şi finalul romanului ales – 4 p.;
- comentarea începutului şi a finalului romanului ales, cu unele referiri la relaţia dintre ele - 2 p.;
- menţionarea unor aspecte corespunzătoare cerinţei, fără explicaţiile necesare; tendinţa de

simplă povestire – 1 p.

puncte
puncte
puncte
puncte

puncte
A. (15 puncte)
1. Exemple de răspuns: ,,cuminte” – aşezat, liniştit, cu judecată etc.; ,,molcum” – liniştit, lin,
domol etc.; ,,a aşeza” – a rândui, a aranja, a pune (într-o anumită ordine) etc.; ,,iute” –
prompt, rapid, în grabă etc. (1 p. + 1 p. + 1 p.
+ 1 p.) 4 puncte
2. Exemple de răspuns: cuvânt derivat - ,,frăţiorii” etc.; cuvinte compuse - ,,cuminte”, ,,căci”
etc. (1 p. + 1 p.)
2 puncte
3. Valoarea morfologică a cuvintelor: ,,se” – pronume reflexiv; ,,mai” – adverb de mod; ,,prin” –
prepoziţie (compusă); ,,casă” – substantiv (comun). (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.) 4
puncte
4. Funcţia sintactică a cuvintelor: ,,a se scărmăna” – complement direct; ,,săi” – atribut
adjectival. (1 p. + 1 p.)
2 puncte
5. Conjugarea corectă: crăp, crăpi, crapă, crăpăm, crăpaţi, crapă. 3
puncte
B. (10 puncte)
1. Construcţia corectă a enunţurilor. (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.) 5
puncte
2. Construcţia corectă a enunţurilor. (1 p. + 1 p.) 2
puncte
3. Construcţia corectă a enunţului. (1 p.) 1
puncte
4. Construcţia corectă a enunţurilor. (1 p. + 1 p.) 2
puncte
C. (5 puncte)
4. Arbitrii aceia sobri nu prea îl agreează pe oşeanul nostru.
5. S-a rănit la un genunchi, la palme, iar acum se bandajează.
6. O pieptăn pe fetiţa aceea frumoasă în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară.
1. (15 de puncte) Se acordă punctajul dacă răspunsul atinge următoarele idei:

 citirea integrală a textului; 2
puncte
 citirea pe fragmente şi analiza acestora; 2
puncte
 activitatea în legătură cu planul textului; 2
puncte
 conversaţia generalizatoare; 4
puncte
 reproducerea textului pe baza planului; 2
puncte
 citirea de încheiere. 3
puncte
2. (15 puncte) Punctajul va fi acordat pentru explicarea (itemi obiectivi, semiobiectivi şi

subiectivi) şi exemplificarea corectă a itemilor.
Total test: 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se stabileşte prin
împărţirea la 10 a punctajului obţinut.
iulie 2008
Proba scrisă de limba şi literatura română – institutori/ învăţători -
Varianta 3


1. Evidenţierea unor elemente folosite în construcţia nuvelei sociale Moara cu noroc de Ioan
Slavici (temă, acţiune, conflicte, moduri de expunere): 4 puncte
- evidenţierea corectă/ nuanţată a celor patru elemente folosite în construcţia nuvelei sociale – 4
p.;
- evidenţierea parţială a celor patru elemente folosite în construcţia nuvelei sociale sau
evidenţierea correct / nuanţată a două-trei elemente dintre cele date în cerinţă – 2 p.;
- evidenţierea unui singur element de construcţie a subiectului sau menţionarea unor aspect
2. Prezentarea trăsăturilor personajului ales, prin raportare la evoluţia conflictului / a conflictelor:

4 puncte
- prezentarea nuanţată a trăsăturilor personajului, prin raportare la evoluţia conflictului / a

3. Exemplificarea a patru mijloace / procedee de caracterizare a personajului ales:
4 puncte
- exemplificarea a patru mijloace / procedee de caracterizare a personajului ales – 4 p.;
- exemplificarea a două - trei mijloace / procedee de caracterizare a personajului ales – 2 p.;
- menţionarea unor mijloace / procedee de caracterizare a personajului ales, fără exemple sau
4. Comentarea a două situaţii / secvenţe narative, semnificative pentru evidenţierea trăsăturilor

personajului ales: 4 puncte
- comentarea a două situaţii/ secvenţe narative, semnificative pentru evidenţierea trăsăturilor

personajului ales - 4 p.;
- comentarea unei situaţii/ secvenţe narative, semnificative pentru evidenţierea trăsăturilor
personajului ales – 2 p.;
- simpla povestire a una-două scene/ secvenţe narative, fără încercare de comentare – 1 p.
5. Exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre personajul ales: 4 puncte
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre personajul ales; utilizarea mijloacelor
lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri, ca şi a unor structuri, conectori sau tehnici
argumentative – 4 p.;
- exprimarea unui punct de vedere despre personajul ales, cu încercare de argumentare;
utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – 2 p.;
- exprimarea unui punct de vedere despre personajul ales, fără încercare de argumentare – 1 p.

puncte
puncte
puncte
puncte

puncte
A. (15 puncte)
1. Exemple de răspuns: ,,a cuprinde” – a include, a conţine, a îngloba, a avea, a încăpea etc.;
,,a intra” – a încăpea, a avea loc etc.; ,,mai ales” – îndeosebi, în special, mai cu seamă etc.; ,,în
preajma” – în jurul, pe lângă, de jur împrejurul etc.
(1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.) 4 puncte
2. Exemple de răspuns: cuvânt derivat - ,,înălţimi”, ,,spătar” etc.; cuvinte compuse -

,,câteva”, ,,câteodată” etc. (1 p. + 1 p.) 2 puncte
3. Valoarea morfologică a cuvintelor: ,,o” – numeral cardinal (cu valoare adjectivală); ,,lungă” –
adjectiv (propriu-zis/ calificativ); ,,cu” – prepoziţie (simplă); ,,şi” – conjuncţie simplă
coordonatoare (copulativă). (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.) 4 puncte
4. Funcţia sintactică a cuvintelor: ,,cele două” – atribut adjectival; ,,intra” – complement direct;
,,tovarăşi” – subiect. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
5. Ultima propoziţie subordonată atributivă: ,,în care vânătorii vechi îşi istorisesc isprăvile”.
2 puncte
B. (10 puncte)
1. Alcătuirea corectă a enunţurilor. (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.) 4 puncte
2. Alcătuirea corectă a enunţurilor (canale – DOOM 2005, profiluri, statute).
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 2 puncte
3. Alcătuirea corectă a enunţului. (1 p.) 1 puncte
4. Conjugarea corectă: mă recreez, te recreezi, se recreează, ne recreăm, vă recreaţi, se

recreează. 2 puncte
C. (5 puncte)
1. Copiii noştri nu prea se joacă cu ai voştri.
2. Alaltăieri mă sfiii a-i spune că aceea era cartea mea.
3. Fii cuminte cum n-ai fost, nu fi prost cum ai mai fost!
Se acordă punctajul dacă răspunsul atinge următoarele idei:
1. (8 puncte) Prezentarea a patru elemente care asigură poziţia corectă, de exemplu: spatele
drept, mâna dreaptă cu cotul pe bancă, tălpile piciorelor pe podea, pieptul la distanţă de un
pumn de bancă, caietul înclinat spre stânga şi ţinut cu mâna stângă etc. (2 p. + 2 p. + 2 p. + 2
p.) 8 puncte
2. (22 de puncte) Enumerarea a zece etape ale unei lecţii de literatură română la clasa a III-a,
în care se predă un text epic, prima lecţie, de exemplu: citirea textului de către elev sau de către
învăţător, întrebări în legătură cu textul, citirea pe fragmente, explicarea cuvintelor şi folosirea
lor în structuri noi, povestirea fragmentului, formularea ideii principale, citirea model, citirea după
model, povestirea după planul de idei, exerciţii de cultivare a limbii (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p. + 1
p. + 1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p. +1 p.); argumentarea/ motivarea corectă a succesiunii etapelor:
câte 1 punct pentru fiecare etapă = 10 puncte; se acordă 2 puncte pentru încadrarea strictă în
cerinţa dată.
Total test: 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se stabileşte prin împărţirea
la 10 a punctajului obţinut.
iulie 2008
Proba scrisă de limba şi literatura română – institutori / învăţători (MA) -
Varianta 1


B. Conţinut - 10 de puncte
2. Evidenţierea unor elemente folosite în construcţia romanului (temă, acţiune, conflicte, moduri
de expunere): 2
puncte
- evidenţierea argumentată a elementelor folosite în construcţia romanului – 2 p.;
- evidenţierea unui singur element de construcţie a subiectului sau menţionarea unor aspecte
4
puncte
6. Exemplificarea a două mijloace/ procedee de caracterizare a personajului ales: 4
puncte
- exemplificarea a două mijloace/ procedee de caracterizare a personajului ales – 4 p.;
- exemplificarea a unui mijloc/ procedeu de caracterizare a personajului ales – 2 p.;
B. Redactare - 5 puncte (Punctele pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul se încadrează
în limita minimă de spaţiu precizată.)

punct
sunt, în general, subliniate prin paragrafe – 0,5 p.
punct
- stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor – 0,5 p.
punct

neconvingător – 0,5 p.
4. Ortografia (0-2 erori: 0,5 p.) şi punctuaţia (0-3 erori: 0,5 p.). 1
punct
5. Aşezarea corectă a textului în pagină (0,5 p.), lizibilitatea (0,5 p.). 1

punct

1. Sinonime – exemple de răspuns: a se familiariza – a se obişnui, a se deprinde; amănunt –
detaliu; a nara – a povesti. (1 p.+1 p.+1 p.) 3 puncte
2 Valori morfologice: venise – verb predicativ; pentru – prepoziţie simplă; -şi – pronume
reflexiv; oful – substantiv. (1 p.+1 p.+1 p.+1 p.) 4 puncte
3. Conjugarea corectă a celor două verbe: creez, creezi, creează, creăm, creaţi, creează.
3 puncte
4. Formularea corectă a enunţurilor: Interpretarea literară al Mariei ne-a impresionat în mod

plăcut. Ceea ce ai prezentat era o traducere literală. (1 p.+1 p.) 2 puncte
5. Corectarea enunţurilor:
(a) Am observat că tot nu ştii să scrii corect cu un „i” sau cu doi „i”.
(b) Membrii aceia din comisie erau colegii Mariei. 3 puncte

Enumerarea a şase dintre următoarele etape: separarea propoziţiilor din vorbire; alegerea
cuvântului în care se află sunetul nou; exerciţii de recunoaştere a sunetului; separarea şi
studierea sunetului; familiarizarea elevilor cu semnul sunetului nou; studierea literelor de tipar;
recunoaşterea noii litere (pe planşe, pe afiş, în alfabetar, în abecedar); pe baza ilustraţiilor din
abecedar - exerciţii de exersare a vorbirii, folosind cuvinte cu noul sunet (nume, personaje,
obiecte prezentate etc.); compunerea de cuvinte din alfabetul decupat, citirea şi analiza
acestora, identificarea sunetului/ a literelor noi; citirea în mod independent a coloanelor de
cuvinte/ citirea selectivă şi explicarea acestora - corelarea cu ilustraţiile potrivite; citirea în
şoaptă de către elevi a textului din abecedar; citirea model de către învăţător.
(câte 2 p. pentru fiecare dintre cele şase etape)

iulie 2008
Proba scrisă de limba şi literatura română – institutori/ învăţători (MA) -
Varianta 2


1. Precizarea a patru caracteristici ale speciei literare romanul, care se regăsesc în una din cele
două opere literare menţionate (de exemplu: specie epică în proză, de mare întindere, planuri
narative, conflicte, acţiune complexă, personaje numeroase, perspectiva narativă, stil,
diversitate tipologică etc.).
(1 p.+ 1 p.) 2 puncte
2. Evidenţierea argumentată a două particularităţi ale romanului scris de Mihail Sadoveanu, prin
referire la opera literară aleasă (de exemplu: titlu, temă, surse de inspiraţie, formula estetică,
tipul de narrator / perspectiva narativă, compoziţie, stil etc.):
4 puncte
- evidenţierea argumentată a două particularităţi ale romanului scris de Mihail Sadoveanu, prin
referire la opera literară aleasă - 4 p.;
- evidenţierea parţial argumentată a una-două particularităţi ale romanului scris de Mihail

Sadoveanu, cu unele referiri la opera literară aleasă - 2 p.;
- menţionarea unor particularităţi ale romanului scris de Mihail Sadoveanu, fără explicaţii sau
exemple - 1 p.
3. Prezentarea construcţiei subiectului în romanul ales, prin referire la acţiune şi la conflict:
4 puncte
- prezentare corectă a construcţiei subiectului în romanul ales, prin referire la elementele

precizate - 4 p.;
- prezentare lacunară a construcţiei subiectului în romanul ales - 2 p.;
- tendinţa de simplă povestire, cu omisiuni sau confuzii - 1 p.
B. Redactare - 5 puncte (Punctele pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul se încadrează în
limita minimă de spaţiu precizată.)

punct
sunt, în general, subliniate prin paragrafe – 0,5 p.
punct
- stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor – 0,5 p.
punct

neconvingător – 0,5 p.
4. Ortografia (0-2 erori: 0,5 p.) şi punctuaţia (0-3 erori: 0,5 p.). 1
punct
5. Aşezarea corectă a textului în pagină (0,5 p.), lizibilitatea (0,5 p.). 1

punct

D. (15 puncte)
6. Exemple de răspuns: citeţ – lizibil; obraznic – insolent / arogant / neobrăzat; a cere – a
solicita / a pretinde. (1 p. + 1 p.
+ 1 p.) 3 puncte
7. Valoarea morfologică şi sintactică a cuvintelor: îl – pronume personal, complement direct;
certă – verb predicativ, predicat verbal; învăţătoarea – substantiv, subiect; acasă - adverb
de loc, (complement) circumstanţial de loc. (0,5 p. x 8)
4 puncte
8. Conjugarea corectă: mă recreez, te recreezi, se recreează, ne recreăm, vă recreaţi, se
recreează. 3
puncte
9. Construcţia corectă a enunţurilor: Aceştia sunt doi dintre capii greviştilor. Profesorul de
geografie ne-a vorbit despre câteva capuri celebre din lume. Balaurul avea trei capete.
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
(a) Ştii cumva care dintre ei îi oşean, respectiv oltean?
(b) S-a rănit la palme şi la un genunchi, iar acum se bandajează. 2 puncte
 citirea integrală a textului; 2

puncte
 citirea pe fragmente şi analiza acestora; 2
puncte
 activitatea în legătură cu planul textului; 2
puncte
 conversaţia generalizatoare; 4
puncte
 reproducerea textului pe baza planului; 2
puncte
 citirea de încheiere. 3
puncte
iulie 2008
Proba scrisă de limba şi literatura română – institutori/ învăţători (MA) -
Varianta 3

SUBIECTUL I (15 puncte)

1. Evidenţierea unor elemente folosite în construcţia nuvelei sociale Moara cu noroc de Ioan
Slavici (temă, acţiune, conflicte, moduri de expunere): 2 puncte
- evidenţierea corectă/ nuanţată a elementelor folosite în construcţia nuvelei sociale – 2 p.;
- - evidenţierea unui singur element de construcţie a subiectului sau menţionarea unor aspect

4 puncte

3. Exemplificarea a două mijloace/ procedee de caracterizare a personajului ales:
4 puncte
- exemplificarea a două mijloace/ procedee de caracterizare a personajului ales – 4 p.;

- exemplificarea a unui mijloc/ procedeu de caracterizare a personajului ales – 2 p.;
-
B. Redactare - 10 puncte (Punctele pentru redactare se acordă numai dacă răspunsul
se încadrează în limita minimă de spaţiu precizată.)
1. Exemple de răspuns: handicap – infirmitatea, precaut – prudent, a cere – a solicita / a

pretinde. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
2. Identificarea valorii morfologice şi a funcţiei sintactice: poate – adverb de mod, complement

circumstanţial de mod; vine – verb predicativ, predicat verbal; Ioana – substantiv propriu,
subiect; diseară – adverb de timp, complement circumstanţial de timp.
(0,5 p. x 8) 4 puncte
3. Alcătuirea corectă a enunţurilor: Se pare că Maria nu cunoaşte aceşti termeni de

specialitate. Am aflat prea târziu de termenele stabilite pentru depunerea documentelor.
(1 p. + 1) 2 puncte
4. Conjugarea corectă: miros, miroşi, miroase, mirosim, mirosiţi, miros.
3 puncte
(a) Copiii noştri şi ai voştri se joacă în curte.
(b) Fii cuminte cum n-ai fost, nu fi prost cum ai mai fost! 3 puncte
Prezentarea a patru elemente care asigură poziţia corectă, de exemplu: spatele drept, mâna
dreaptă cu cotul pe bancă, tălpile piciorelor pe podea, pieptul la distanţă de un pumn de bancă,
caietul înclinat spre stânga şi ţinut cu mâna stângă etc.
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- profesori -
Varianta 1


1. Prezentarea generală a comediilor lui I.L. Caragiale (titluri, problematică): 4 puncte
- prezentarea generală a comediilor lui I.L. Caragiale, prin referire la elementele
precizate – 4 p.;
- prezentarea parţială a comediilor lui I.L. Caragiale – 2 p.;
- menţionarea unei idei corespunzătoare cerinţei – 1 p.
2. Relevarea construcţiei subiectului dramatic şi a compoziţiei uneia dintre comedii:
4 puncte
- relevarea argumentată a construcţiei subiectului dramatic şi a compoziţiei uneia dintre
comedii – 4 p.;
- relevarea parţială a construcţiei subiectului dramatic şi a compoziţiei uneia dintre
comedii – 2 p.;
- menţionarea unor elemente de construcţie a subiectului dramatic şi/ sau a compoziţiei
uneia dintre comedii; tendinţa de simplă povestire – 1 p.
3. Prezentarea construcţiei personajelor din comedia aleasă (tipologii; modalităţi de
caracterizare): 4 puncte
- prezentarea argumentată a construcţiei personajelor din comedia aleasă, având în
vedere tipologii şi modalităţi de caracterizare - 4 p.;
- prezentarea parţială a construcţiei personajelor din comedia aleasă, prin referire la
tipologii şi la modalităţi de caracterizare – 2 p.;
- menţionarea unor elemente de construcţie a personajelor din comedia aleasă, prin
referire la tipologii şi/ sau la modalităţi de caracterizare – 1 p.
4. Ilustrarea modalităţilor de realizare a diferitelor tipuri de comic, în textul dramatic ales:
4 puncte
- ilustrarea argumentată, pe baza textului dramatic ales, a modalităţilor de realizare a
diferite tipuri de comic – 4 p.;
- ilustrarea parţială, pe baza textului dramatic ales, a modalităţilor de realizare a diferite
tipuri de comic; exemplificări sporadice – 2 p.;
- menţionarea diferitelor tipuri de comic, fără exemplificare – 1 p.
5. Exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre valabilitatea afirmaţiei date:
4 puncte
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre valabilitatea afirmaţiei date –
4 p.;
- exprimarea unui punct de vedere despre valabilitatea afirmaţiei date, cu încercare de
argumentare – 2 p.;
- exprimarea unui punct de vedere despre afirmaţia dată, fără încercare de argumentare
– 1 p.

1. Organizarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei
componente, introducere-cuprins-încheiere; construcţia paragrafelor subliniază ideile;
ideile principale şi secundare au o pondere echilibrată (în totalitate - 2 p.; parţial - 1
p.). 2 puncte
2. Utilizarea limbii literare: stil şi vocabular adecvate eseului argumentativ, claritatea
enunţului, exprimare corectă şi nuanţată, sintaxa adecvată (în totalitate - 2 p.; parţial -
1 p.). 2 puncte
3. Abilităţile de analiză şi de argumentare: ideile urmează succesiunea logică şi sunt
susţinute prin raţionamente pertinente şi personale, pe baza textelor literare; o foarte
bună relaţie idee-argument; argumentele sunt prezentate într-un mod persuasiv (în
totalitate - 2 p.; parţial - 1 p.). 2 puncte
4. Integrarea adecvată a conceptelor operaţionale specifice (în totalitate - 2 p.; parţial - 1
p.). 2 puncte
5. Respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (în totalitate - 2 p.; parţial - 1 p.).
2 puncte

1. Motivarea rolul semnelor de punctuaţie din ultima strofă. (1p. x 3) 3 puncte
2. Explicarea valorii expresive a verbelor la indicativ-imperfect din prima strofă.
3 puncte
3. Demonstrarea, prin trei argumente, apartenenţei textului la un gen literar (tehnica
versificaţiei, lirismul subiectiv, trnsmiterea directă a sentimentelor poetului, prezenţa
expresivităţii, a figurilor de stil etc.).
(1 p. x 3) 3 puncte
4. Precizarea mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format
următoarele cuvinte din text: bătătorite (conversiune + derivare), căci (compunere: că +
ce), (a) călăuzi (derivare: călăuză + suf. -i). 3 puncte
5. Menţionarea a câte unui sinonim contextual pentru cuvintele: obosit, porniţi, norocul.
3 puncte
6. Precizarea valorii morfologice a următoarelor cuvinte din text: doar (adv. de mod de
exclusivitate), nicio (adjectiv pronominal negativ), mulţi (pronume nehotărât).
3 puncte
7. Menţionarea a trei valori morfologice ale lui de şi exemplificarea corectă.
3 puncte
8. Precizarea a trei mărci lexico-gramaticale ale prezenţei eului liric în text (verbel la
pers. I: nu ştiam, voiam; pronume la pers. I, singular: mi-; adj. pron. posesiv de pers. I:
mea). 3 puncte
9. Precizarea funcţie sintactice a lexeme date: mulţi (complement de agent), greu
(nume predicativ: tare greu – gradul superlativ absolut), naintea mea (complement
circumstanţial de timp).
3 puncte
10. Conjugarea la modul indicativ, timpurile perfect simplu şi mai-mult-ca-perfect verbul
a fi (perfectul simplu: fui / fusei, fuşi / fuseşi, fu / fuse, furăm / fuserăm, furăţi / fuserăţi,
fură / fuseră; mai-mult-ca-perfectul: fusesem, fuseseşi, fusese, fuseserăm, fuseserăţi,
fuseseră).
3 puncte

1. (15 puncte)
a) Se acordă 5 p. dacă se precizează corect: titlul lecţiei, clasa, subiectul, obiectivele
operaţionale, tipul lecţiei, metode şi procedee, materialul bibliografic, dificultăţile
anticipate;
b) Se acordă 10 puncte. pentru structura şi desfăşurarea lecţiei.
2. (15 puncte)
a) Se acordă câte 3 p. pentru fiecare item corect formulat. (3 p. + 3 p. + 3 p.) 9 puncte
b) Se acordă 6 p. pentru baremul corect formulat, distribuite astfel:
- câte 1 p. pentru indicarea răspunsului corect pentru fiecare item;
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
- câte 1 p. pentru distribuirea punctajului indicat. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
NOTĂ ! Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărţirea

punctajului obţinut la 10. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit prin barem.
PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- profesori -
Varianta 2


1. Prezentarea generală a universului prozei rebreniene (problematică, titluri reprezentative): 4
puncte
- prezentarea generală a universului prozei rebreniene, prin referire la elementele precizate – 4 p.;
- prezentarea parţial adecvată a prozei rebreniene, prin unele referiri la elementele precizate – 2
p.;
- simpla menţionare a unor idei corespunzătoare cerinţei, fără exemple şi explicaţii adecvate – 1
p.
2. Evidenţierea particularităţilor de limbaj al prozei rebreniene: 4 puncte
- evidenţierea argumentată a particularităţilor de limbaj al prozei rebreniene – 4 p.;
- evidenţierea parţial argumentată a particularităţilor de limbaj al prozei rebreniene – 2 p.;
- menţionarea unor aspecte corespunzătoare cerinţei, fără încercare de argumentare – 1 p.
3. Relevarea construcţiei subiectului şi a discursului narativ în proza rebreniană, prin referire la
una dintre scrierile lui Liviu Rebreanu (la alegere): 4 puncte
- relevarea argumentată a construcţiei subiectului şi a discursului narativ în proza sadoveniană,
prin referire la una dintre scrierile lui Liviu Rebreanu (la alegere) – 4 p.;
- relevarea parţial argumentată a construcţiei subiectului şi a discursului narativ în proza
rebreniană, prin referire la una dintre scrierile lui Liviu Rebreanu (la alegere) – 2 p.;
- menţionarea unor elemente de construcţie a subiectului şi/ sau a discursului narativ dintr-o
operă literară de Liviu Rebreanu – 1 p.
4. Prezentarea construcţiei personajelor în opera literară aleasă (tipuri de personaje; modalităţi de
caracterizare): 4 puncte
- prezentarea argumentată a construcţiei personajelor în opera literară aleasă, având în vedere
tipurile de personaje şi modalităţile de caracterizare - 4 p.;
- prezentarea parţial argumentată a construcţiei personajelor în opera literară aleasă, prin referire
la tipuri de personaje şi la modalităţi de caracterizare – 2 p.;
- menţionarea unor elemente de construcţie a personajelor în opera literară aleasă – 1 p.
5. Exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre valabilitatea afirmaţiei date: 4 puncte
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre valabilitatea afirmaţiei date; utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri, ca şi a unor structuri, conectori sau
tehnici argumentative – 4 p.;
argumentare; utilizarea unor mijloace lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – 2 p.;
- exprimarea unui punct de vedere despre afirmaţia dată, fără încercare de argumentare – 1 p.

componente,
introducere-cuprins-încheiere; construcţia paragrafelor subliniază ideile; ideile principale şi
secundare au
o pondere echilibrată (în totalitate - 2 p.; parţial - 1 p.). 2 puncte
2. Utilizarea limbii literare: stil şi vocabular adecvate eseului argumentativ, claritatea enunţului,
exprimare
corectă şi nuanţată, sintaxa adecvată (în totalitate - 2 p.; parţial - 1 p.). 2 puncte
3. Abilităţile de analiză şi de argumentare: ideile urmează succesiunea logică şi sunt susţinute
prin
raţionamente pertinente şi personale, pe baza textelor literare; o foarte bună relaţie idee-
argument;
argumentele sunt prezentate într-un mod persuasiv (în totalitate - 2 p.; parţial - 1 p.). 2 puncte
4. Integrarea adecvată a conceptelor de teorie literară specifice (în totalitate - 2 p.; parţial - 1 p.).
2 puncte
5. Respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (în totalitate - 2 p.; parţial - 1 p.). 2 puncte

1. Motivarea corectă a rolului fiecăruia dintre cele trei semne de punctuaţie, selectate
din textul dat. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
2. Transformarea în vorbire indirectă a replicii personajului, cu precizarea a două
modificări apărute în transformare.
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
3. Demonstrarea prin trei argumente adecvate a caracterului oral, popular al stilului din
textul dat. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
4. Precizarea corectă a mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au
format cuvintele din text: ,,dânsul”, ,,negustoria”, ,,vânzare”.
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
5. Menţionarea a câte unui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor:
,,belea”, ,,a chiti”,,,a spurca”. (1 p. + 1 p. + 1 p.)
3 puncte
6. Precizarea corectă a valorii morfologice din textul dat a cuvintelor: ,,căci”,
,,dânsul”, ,,drept”. (1 p. + 1 p. + 1 p.)
3 puncte
7. Motivarea corectă a rolului în frază al cuvântului subliniat. (Notă! Motivarea poate fi
făcută din perspectivă lexicală şi/ sau morfosintactică).
3 puncte
8. Formularea corectă a enunţurilor şi precizarea valorii morfologice.
(0,5 p. x 6) 3 puncte
9. Precizarea corectă a funcţiei sintactice a cuvintelor subliniate.
3 puncte
10. Transcrierea corectă din text a celor trei propoziţii subordonate, precizându-se felul
acestora. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
1. (20 de puncte) Se acordă punctajul dacă răspunsul atinge următoarele idei:

- definirea evaluării; 2 puncte
- specificarea problematicii evaluării; 2 puncte
- analiza funcţiilor evaluării; 3 puncte
- clasificări ale tipurilor de evaluare; 3 puncte
- prezentarea succintă a metodelor de evaluare (tradiţionale şi alternative).
10 puncte
2. (10 puncte)
a) Se acordă 2 p. pentru definirea corectă a metodei alese.
b) Se acordă 5 p. pentru caracterizare.
c) Se acordă 3 p. pentru prezentarea exemplului de utilizare la disciplina de concurs.


PREUNIVERSITAR
iulie 2008
- profesori -
Varianta 3


1. Prezentarea generală a particularităţilor liricii eminesciene (teme, motive, încadrarea
la un curent literar): 4 puncte
- prezentarea generală, prin referire la elementele precizate – 4 p.;
- prezentarea parţială – 2 p.;
- menţionarea unei idei corespunzătoare cerinţei – 1 p.
2. Relevarea temei şi a viziunii despre lume a poetului pe baza unui text: 4 puncte
- relevarea argumentată a temei şi a viziunii despre lume într-un text – 4 p.;
- relevarea parţială – 2 p.;
- prezentarea lacunară – 1 p.
3. Prezentarea particularităţilor de compoziţie şi de limbaj: 4 puncte
- prezentarea argumentată a particularităţilor de compoziţie şi de limbaj - 4 p.;
- prezentarea parţială – 2 p.;
- prezentarea lacunară – 1 p.
4. Identificarea figurilor de stil din text şi a particularităţilor de versificaţie: 4 puncte
- ilustrarea argumentată – 4 p.;
- ilustrarea parţială; exemplificări sporadice – 2 p.;
- menţionarea diferitelor figure de stil, fără exemplificare – 1 p.
5. Exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre valabilitatea afirmaţiei date:
4 puncte
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre valabilitatea afirmaţiei date –
4 p.;
argumentare – 2 p.;
- exprimarea unui punct de vedere despre afirmaţia dată, fără încercare de argumentare
– 1 p.

componente, introducere-cuprins-încheiere; construcţia paragrafelor subliniază ideile;
ideile principale şi secundare au o pondere echilibrată (în totalitate - 2 p.; parţial - 1
p.). 2 puncte
2. Utilizarea limbii literare: stil şi vocabular adecvate eseului argumentativ, claritatea
enunţului, exprimare corectă şi nuanţată, sintaxa adecvată (în totalitate - 2 p.; parţial -
1 p.). 2 puncte
3. Abilităţile de analiză şi de argumentare: ideile urmează succesiunea logică şi sunt
susţinute prin raţionamente pertinente şi personale, pe baza textelor literare; o foarte
bună relaţie idee-argument; argumentele sunt prezentate într-un mod persuasiv (în
totalitate - 2 p.; parţial - 1 p.). 2 puncte
4. Integrarea adecvată a conceptelor operaţionale specifice (în totalitate - 2 p.; parţial - 1
p.). 2 puncte
5. Respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (în totalitate - 2 p.; parţial - 1 p.).
2 puncte

1. Motivarea corectă a rolului fiecăruia dintre cele trei semne de punctuaţie, selectate
din textul dat. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
2. Transformarea în vorbire indirectă a replicii personajului Gâtlan (,,- Ia poftim,
puiculiţă, de cinsteşte dumneta întâi! să vedem, poate c-ai pus ceva într-însul.”), cu
precizarea a două modificări apărute în transformare.
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
3. Demonstrarea prin trei argumente adecvate a caracterului oral, popular al stilului din
textul dat. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
4. Precizarea corectă a mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au
format cuvintele din text: ,,dumneta”, ,,crâşmăriţa”, ,,sărutare”.
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
5. Menţionarea a câte unui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor:
,,iute”, ,,a cinsti”,,,a dovedi”. (1 p. + 1 p. + 1 p.)
3 puncte
6. Precizarea corectă a valorii morfologice din textul dat a cuvintelor: ,,şi” (,,ni s-a şi
înfăţoşat”), ,,la” (,,molfăind la pere uscate”), ,,zău” (,,Şi, zău, mare pomană şi-a făcut”).
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
3 puncte
7. Conjugarea corectă a verbelor.
3 puncte
8. Transcrierea corectă din text a câte unei structuri în care verbul a fi este folosit cu
următoarele valori: predicativă, copulativă, de auxiliar morfologic.
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
9. Precizarea corectă a funcţiei sintactice a cuvintelor subliniate: ochii - subiect; (după)
ce – complement circumstanţial de timp; alţi – atribut adjectival pronominal.
(1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte
10. Transcrierea corectă din text a celor trei propoziţii subordonate, precizându-se felul
acestora (după modelul: ,,căci eram flămânzi ca nişte lupi!” = propoziţie subordonată
circumstanţială de cauză). (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte

1. (15 puncte)
Se acordă 15 p. dacă se precizează corect toate etapele de proiectare a demersului
didactic (lecturarea personalizată a programelor şcolare, planificarea calendaristică,
proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare sau a lecţiilor), repectiv dacă se valorifică
în mod corect conceptele operaţionale menţionate.
Se acordă 10 puncte pentru prezentarea parţială.
Se acordă 5 puncte pentru prezentarea superficială.
2. (15 puncte)
a) Se acordă 6 p. pentru definirea corectă a tipologiei itemilor.
(2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
b) Se acordă 5 p. pentru formularea corectă a fiecărui tip de item:
(1 p. + 1 p. +1 p. + 1 p. + 1 p.) 5 puncte
b) Se acordă 4 p. pentru formularea corectă a baremului:
4 puncte


7 iulie 2008
Varianta 1
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
C. Conţinut - 20 de puncte
3. Evidenţierea modului de gestionare a spaţiilor specifice şi a suprafeţelor recomandate unui CDI-
10 puncte
4. Evidenţierea modului de dotare cu materiale şi echipamente informatice şi audiovizuale

specifice unui CDI -
10 puncte

puncte
puncte
puncte
puncte

puncte
1. Competenţe specifice ale funcţiei de profesor documentarist:

- misiunea pedagogică; 5
puncte
- misiunea culturală; 5
puncte
- misiunea de comunicare; 5
puncte
- misiunea de gestionare a centrului de documentare şi informare. 5
puncte
2. Activităţile desfăşurate de profesorul documentarist. 10
puncte
 definirea evaluării; 6
puncte
 specificarea problematicii evaluării; 6
puncte
 analiza funcţiilor evaluării; 10
puncte
 identificarea şi aprecierea elementelor de reformă în domeniul evaluării şcolare, în
învăţământul preuniversitar din România. 8
puncte
7 iulie 2008
Varianta 2
1. Evidenţierea modului de gestionare (dezvoltare, evidenţă, prelucrare, organizare şi comunicare) a
fondului documentar clasic (cărţi, reviste, cataloage etc.) - 10 puncte
2. Evidenţierea modului de gestionare (dezvoltare, evidenţă, prelucrare, organizare şi
comunicare) a fondului documentar modern (CD, CD-ROM, DVD, baze de date, documente
electronice etc.) -
10 puncte

puncte
puncte
puncte
puncte

puncte
1. Descrierea rolului profesorului documentarist în activităţile de orientare şcolară - 15

puncte
2. Descrierea rolului profesorului documentarist în activităţile de orientare profesională - 15
puncte
 caracterizarea generală şi enunţarea funcţiilor specifice ale acestora; 7

puncte
 clasificarea mijloacelor de învăţământ; 4
puncte
 analiza critică a rolului tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor - TIC; 5
puncte
 prezentarea modalităţilor de adaptare şi de integrare a mijloacelor de învăţământ la
disciplina / disciplinele de concurs, cu exemplificări (transmitere de noi informaţii,
sistematizări, dezvoltare de capacităţi şi de competenţe, evaluare, utilizarea de softuri
educaţionale). 16 puncte

7 iulie 2008
Varianta 3
D. Conţinut - 20 de puncte
1. Evidenţierea modului de gestionare a spaţiilor specifice şi a suprafeţelor recomandate unui
CDI-
10 unc
te
2. Evidenţierea modului de dotare cu materiale şi echipamente informatice şi audiovizuale
specifice unui CDI - 10
puncte

puncte
puncte
puncte
puncte
puncte
11. Descrierea rolului profesorului documentarist în activităţile de orientare şcolară - 15

puncte
12. Descrierea rolului profesorului documentarist în activităţile de orientare profesională - 15
puncte
 definirea evaluării; 6
puncte
 specificarea problematicii evaluării; 6
puncte
 analiza funcţiilor evaluării; 10
puncte
 identificarea şi aprecierea elementelor de reformă în domeniul evaluării şcolare, în
învăţământul preuniversitar din România. 8
puncte
CAPITOLUL III
TESTUL-GRILĂ NR. 1
I. FONETICĂ, LEXIC, ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE, ISTORIA LIMBII ROMÂNE :
1. Cuvântul macrosistem s-a format prin :d
a. derivare progresivă
b. derivare stadială
c. schimbarea valorii gramaticale
d. compunere prin sudură
2. Forma corectă este în:
a. sarmală
b. ţărance
c. ucrainieni
d. aragaze
3. Acordul este corect realizat în propoziţia:
a. Munţii şi valea sunt acoperiţi.
b. Valea şi munţii sunt acoperite.
c. Văile şi muntele sunt acoperiţi.
d. Văile şi muntele sunt acoperite.

4. Cuvântul postdicţie este in raport de antonimie cu :
a. predicţie
b. antecliză
c. prezumţie
d. dicţie
5. Cuvântul macedoromân este in raport de sinonimie cu :
a. aromân
b. istroromân
c. macedonean
d. meglenoromân
6. Sensul expresiei a pune la index este:
a. a introduce pe cineva în lista autorilor canonici
b. a trata (pe cineva) ca lider spiritual a unei grupări, organizaţii etc.
c. a trece o carte in lista cărţilor interzise
d. a fi chinuit de ceva; a pune la suflet
7. Sensul expresiei calul troian este:
a. refugiu în timpul unui cataclism
b. pretext invocat de cineva, aparent credibil, dar care are o raţiune ascunsă
c. aglomerare de fiinţe de mare diversitate
d. mijloc perfid folosit pentru subminarea cuiva

8. Fie denumirile geografice: Azerbaidjan, Bangladesh, Brescia, Reykjavik.
Sunt corect scrise:
a. toate
b. numai a doua şi atreia
c. numai a doua
d. nici una nu este scrisă corect
9. Fie formele: desperat, bleumaren, satiu, descojit. Sunt greşite:
a. nici una nu este greşită
b. numai a doua
c. numai prima şi a patra
d. toate
10. Sunt corect accentuate cuvintele din seria:
a. alocromátic, alopecíe, aló, agará
b. aiúrea, áidoma, aló, aláltăieri
c. álandala, ágoră, álo, aláturea
d. aídoma, alandála, álo, aláltăseară
11. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria:
a. gol-a-ve-raj, dif-tong, i-gno-ra, de-stu-pa

b. ma-no-pe-ră, în-ăl-bi, in-o-pi-na, in-e-dit
c. miz-an-trop, ex-a-cer-ba, ad-op-ta, tox-e-mi-e
d. om-o-nim, par-o-nim, sin-o-nim, pa-şopt-ism
12. Fie formulele: agro, business, grizly, fair-play, week-end.
Sune corecte:
a. nici una nu este corectă
b. numai prima, a doua şi a cincea
c. numai a doua, a patra şi a cincea
d. toate
13. Fie formele: el bănuie, el bântuieşte, tu îl chinui, ele ronţăiesc.
a. toate
b. numai prima şi a treia
c. numai a treia şi a patra
d. nici una nu este corectă
14. Cuvântul boieroaică are:
a. 4 semivocale şi 3 vocale
b. 7 semivocale
c. 7 vocale
d. 4 vocale şi 3 semivocale
15. Avem două hiaturi în:
a. poezioară
b. poeziilor
c. poetei
d. poetesei
16. Enunţul ,,Fii şi tu cum ai mai fost / Întrutotul deacord!’’ conţine:
a. nici o greşală
b. 1 greşală
c. 2 greşeli
d. 3 greşeli
17. Enunţul ,,De cât rău aţi îndurat se ştie că dumneavoastră înşişi fii-veţi mai acri şi, chiar mai sobrii,
decât maeştri aceia care vor prezida procesul.” conţine:
a. 6 greşeli
b. 4 greşeli
c. 5 greşeli
d. 7 greşeli
18. Cuvintele chef, iaurt, moft, ienibahar sunt de origine:
a. turcă
b. neogreacă
c. slavă
d. franceză
19. Substantivul impiegat este de origine:
a. spaniolă
b. italiană
c. franceză
d.portugheză
20. Avem un cuvânt din substratul limbii române în:
a. zgaibă
b. zgardă
c. zgârci
d. zgâria
II. MORFOSINTAXA PROPOZIŢIEI ŞI A FRAZEI:
21. Structura morfematică a cuvântului subliniat din enunţul:
,,Hotărârile ar putea fi comunicate curând.’’ este:
a. radical+sufix modal-temporal+desinenţă
b. radical+sufix modal +desinenţă
c. radical+sufix temporal+sufix modal +desinenţă
d. rădăcină+sufix modal+sufix temporal

22. Structura morfematică a adjectivului nedorit este:
a. rădăcină+sufix modal-temporal+desinenţă
b. radical+sufix derivativ
c. rădăcină+sufix derivativ+desinenţă
d. radical+sufix derivativ+desinenţă
23. Structura morfematică a verbului ,,(eu) pustiii” este:
a. radical+sufix modal+sufix temporal+desinenţă
b. rădăcină+sufixe
c. radical+desinenţe
d. radical+sufix modal-temporal+desinenţă
24. Structura morfematică a substantivului partea este:
a. radical+articol hotărât
b. rădăcină+desinenţă
c. radical(=rădăcină)+desinenţă+articol hotărât
d. rădăcină+articol hotărât
25. Structura morfematică a verbului Revezi! este:
a. radical+desinenţă
b. rădăcină+sufix+desinenţă
c. prefix+rădăcină+desinenţă
d. radical+sufix+desinenţă
26. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,De ce-l consideri tâmpit ?”
a. E.P.S /adj. var., N.
b. E.P.S /adj. var., Ac.
c. compl. circ. de mod /adv. de mod
d. compl. circ. de mod /adj. var., N.
27.Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Fetiţă bălaie , străluceşti ca soarele!” este:
a. adj. var., V. /f.f.s.
b. adj. inv., V./f.f.s.
c. atr. adj. /adj. inv., V.
d. atr. adj. /adj. var., V.
28. În enunţul: ,,Nici nu ştii ce i-a prostit.”, cuvântul subliniat este:
a. compl. direct /pron. rel., Ac.
b. subiect /pron. rel., N.
c. compl. circ. de mod /adv. rel. de mod
d. compl. circ. de mod /pron. rel., Ac.
29. Secvenţa subliniată din textul:,,Făra a fi fost profesor, tot i-a ştiut explica foarte bine.” este:
a. compl. circ. concesiv /vb. pred., inf. perfect, d. pasivă
b. compl. circ. concesiv /vb. pred., d. pasivă+nume pred., subst. comun, N.
c. compl. circ. concesiv /verb cop.,inf. perfect+nume pred., subst. comun , N.
d. predicat verbal /vb. cop, inf. perfect+nume pred., subst. comun, N.

30. Cuvântul subliniat din enunţul:,,Tot îl denunţ, fie ce-o fi!” este:
a. compl. circ. concesiv /adv. concesiv cu val. pred.
b. compl. circ. concesiv /adv. predicativ
c. pred. verbal /verb pred., impers., conj. prez.
d. pred. verbal /verb pred., impers., imperativ
31. ,,Se va fi prezentând el onorabil, însă nimeni nu-l ia în serios.” Secvenţa subliniată este:
a. pred. verbal /verb pred., pers., ind.-viitor II
b. pred. verbal /verb pred., pers., prezumtiv-prezent
c. pred. nominal /verb cop., ind-viitor I(academic)+nume pred., gerunziu
d. pred. nominal /verb cop., d. reflexivă, prezumtiv-prezent+nume pred., gerunziu
32. În enunţul:,,Nu se ştie datorită căruia s-a terminat jocul.”, secvenţa subliniată este:
a. compl. circ. de cauză /pron. rel., D. cu prep.
b. compl. circ. de cauză /pron. rel., G. cu prep. (accidental nearticulată)
c. compl. indirect /pron. rel., D.
d. compl. indirect /pron. rel., D. cu prep.
33. Cuvântul subliniat din enunţul:,,Cum soseşte, trimite-l la director.” este:
a. compl. circ. de mod /adv. rel. de mod
b. compl. circ. de timp /conjuncţie subordonatoare
c. compl. circ. de timp / pron. rel., Ac.
d. compl. circ. de timp /adv. rel. de timp

34. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Întotdeauna l-am stimat pe-al lui Popescu” este:
a. compl. direct /subst. propriu (însoţit de art. posesiv şi art. hotărât), Ac. cu prep.
b. compl. direct /subst propriu, neart., Ac. cu prep.
c. atr. substantival prepoziţional /subst. propriu, Ac. cu prep.
d. atr. subst. genitival /subst. propriu, G. cu prep.
35. Cuvântul subliniat di enunţul:,, Le vei ânmâna cărţi tuturor celor din sală?” este:
a. compl. indirect /pron. int., D.
b. compl. indirect /pron. rel., D.
c. atr. adj. /adj. pron. rel., D.
d. atr. adj. /adj. pron. int., D.
36. Avem o locuţiune conjuncţională subordonotoare în:
a. chit că
b. numai că
c. aşa că
d. doar că
37. După conţinutul ei, popoziţia enunţiativă poate fi:
a. numai propriu-zisă
b. fie propriu-zisă, fie imperativă
c. fie optativă, fie imperativă
d. propriu-zisă, optativă, dubitativă, potenţială sau imperativă
38. Genul personal se distinge prin particularităţi:

a. exclusiv sintactice
b. exclusiv fonetice
c. exclusiv flexionare
d. flexionare, fonetice şi sintactice
39. Complementul direct intern are ca termen regent:
a. exclusiv verbe de mişcare
b. exclusiv verbe tranzitive
c. verbe tranzitive şi intranzitive
d. exclusiv verbe intranzitive
40. Există unele adverbe care, din perspectiva categoriei comparaţiei, cunosc exclusiv:
a. gradul comparativ
b. gradul comparativ şi pozitiv
c. gradul comparativ şi superlativ
d. altă variantă
41. Structura frazei:,, Crede-mă că era atât de frumoasă de-ţi era mai mare dragu.l” este:
a. PP+CD+CNS
b. PP+CI+CNS
c. PP+CD+ATR
d. PP+CI+ATR
42. Subordonata din fraza:,,Cum se face că nu mi-ai spus pâna acum?”este:
a. completivă directă
b. modală
c. predicativă
d. subiectivă
43.,, Având darul să prezică cu exactitate, omul acesta era cu neputinţă să nu desluşească ceva din
mintea celor care-l obligau să tacă.” Structura frazei este:
a. AT+PP+CD+AT+CD
b. CD+PP+SB+AT+CI
c. AT+PP+SB+AT+CD
d. AT+PP+SB+AT+CI
44. Subordonata din fraza:,, Dacă s-a aşezat lângă sobă, bunica s-a şi apucat de împletit.” este:
a. temporală
b. condiţională
c. modală
d. altă variantă
45. ,,Mi-a plăcut, că-i inteligent!” Subordonata frazei este:
a. completivă indirectă
b. completivă directă
c. subiectivă
d. cauzală
TESTUL-GRILĂ NR. 2
I. FONETICĂ, LEXIC, ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE, ISTORIA LIMBII ROMÂNE:
1. Toate cuvintele sunt omonime în:
a. diligenţă, măritiş
b. marcă, bronz
c. but, geniu
d. ostentativ, demonstrativ
2. Sensul cuvântului rabiat este:
a. doctrina rabinilor; rabinism
b. persoană suferind de rabie
c. furios, turbat
d. perioadă de timp cât funcţionează un rabin; rabinat
3. Sensul cuvântului dilatoriu este:
a. care îşi măreşte volumul, care dilată, dilatant
b. care are caracter neprofesionist, amator
c. care provoacă o întârziere, o amânare
d. care serveşte pentru a justifica ceva
4. Sensul expresiei a giorno este:
a. ca ziua
b. pe curând
c. bravo!, halal!
d. succes
5. Cuvântul subliniat din sintagma ,,spirit olimpian” este în raport de sinonimie cu:
a. reprobabil
b. senin
c. judicios
d. serafic
6. Seria care conţine exclusiv sinonime este:
a. formaţie, alcătuire, ansamblu, echipă, component, intocmire
b. crescut, mărit, ridicat, avânturat, majorat, urcat
c. autohton, băştinaş, aborigen, indigen, neaoş, pământean
d. decent, cuviincios, respectuos, insidios, politicos, reverenţios
7. Avem o sintagmă corectă în:
a. fetei insăşi
b. întreg stadionul
c. ei uscă
d. prăjitură cu căpşune
8. Nu aparţine limbii române termenul:
a. reporteraş
b. repauzare
c. hilocuvânt
d. obstretică
9. Cuvântul căpşun s-a format prin:
a. schimbarea valorii gramaticale
b. derivare regresivă
c. derivare parasintetică
d. compunere
10. Avem sufixe pentru denumirea unei colectivităţi în:
a. –eşte, -iş, -ie
b. –ărie, -et, -işte, -iş, -ime
c. –aş, -uş, -uşoară
d. –ătate, -esc, -inţă
11. Nu avem cuvânt compus în:
a. a binevoi
b. dumneavoastră
c. Munţii Sebeşului
d. Aleea Salcâmilor
12. Nu reprezintă un tip de regionalisme:
a. arhaismele
b. muntenismele
c. ardelenismele
d. oltenismele
13. În structura ,,el o ajuns ieri” avem:
a. un regionalism fonetic
b. un regionalism lexical
c. un regionalism gramatical(morfologic)
d. un arhaism
14.Avem împrumuturi din limba slavă în seria:
a. zapis, pâlc, muncă, mied
b. sorb, repede, mesteacăn
c. zacuscă, sovhoz, sotnic
d. pârcălab, sicriu, chip
15. Nu este semn ortografic:
a. linia de dialog
b. linia de pauză
c. liniuţa de unire(cratima)
d. apostroful
16. Avem o formă scrisă greşit în:

a. Evul Mediu
b. Bulevardul 1848
c. Institutul de Lingvistică
d. Strada Primăverii
17. Enunţul: ,,Drăguţ i-i din parte-i să nu-ţi creieze iar aceleaşi probleme ambigui măcar că
naturii-i perfide i tot tot una” conţine:
a. 3 greşeli
b. 4 greşeli
c. 6 greşeli
d. 7 greşeli
18. Enunţul: ,,De-i trăi si-i fii părinte
Să fi bun ca înainte!” conţine:
a. 1 greşală
b. 2 greşeli
c. nu conţine nici o greşeală
d. 3 greşeli
19. Ca semn ortografic, cratima se foloseşte:
a. în repetiţii
b. la despărţirea cuvintelor în silabe
c. între două numerale care arată aproximaţia numerică
d. între două numerale care arată limitele unei distanţe sau ale unui interval de timp
20. Punctul nu este utilizat în unele abrevieri când:
a. abrevierile aparţin unor cuvinte/ expresii din limbi străine
b. abrevierea este imediat urmată de un nume propriu
c. abrevierea vizează termeni din domeniul administrativ

d. abrevierea este formată din începutul unui cuvânt şi finala lui vocalică
21. Structura frazei: ,,Ceartă-l dumneata acum, că, de nu,
îi ajunge să fii dumneata certat de dânsul.” este:
a. PP+CZ+PR
b. PP+CŢ+CZ+CD
c. PP+CŢ+CZ+PR
d. altă variantă
22. Fie fraza: ,,Cum se întâmplă că a mai rămas de stabilit unde îi veţi caza, mai că-mi vine să vă consider
nişte neserioşi.” Structura frazei este:
a. CZ+SB+SB+PP+SB+SB
b. CZ+SB+CD+PP+SB
c. CZ+CD+SB+PP+CD
d. CZ+SB+CD+PP+SB+SB
23. Fie fraza: ,,Înveţi mai mult, ştii tot mai mult.” Subordonata este:
a. temporală
b. condiţională
c. modală comparativă
d. circumstanţială de măsură progresivă
24. Fie fraza: ,,Sunt convins că tot nemulţumit va fi, de-l ajut, de nu.” Structura acesteia este:
a. PP+CI+CŢ+CŢ
b. PP+CI+CŢ
c. PP+CD+CV+CV
d. PP+CI+CV+CV
25. Structura frazei: ,,Neisprăvitule ce eşti, de ce l-ai minţit că nu nu bine ai urcat în tren că te-am şi
sunat ca să îţi cer să revii la serviciu?” este:
a. AT+PP+CD+CT+CS+CD
b. PP+PP+CD+CT+CS+CD
c. AT+PP+CI+CT+CS+CD
d. PP+CZ+CI+CT+CS+CD
26. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Oare ce am mai greşit?” este:
a. adv. interogativ/ f.f.s.
b. compl. circ. de mod/ adv. de mod
c. compl. circ. de mod/ adv. interogativ
d. adverb relativ-interogativ/ f.f.s.
27. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Domnule elev, cam puţin te-ai pregătit!” este:
a. substantiv în V./ f.f.s.

b. atr. subst. apoziţional/ substantiv, V.
c. atr. subst. vocatival/ substantiv, N.
28. În enunţul: ,,Fie-mi permis a-mi expune concluziile!” cuvântul subliniat este:
a. pred. veblal/vb. impers., conjunctiv-prezent cu morfemul să eliptic, d. pasivă
b. pred. nominal/ vb. cop. la modul conj.(cu morfenul să eliptic)+nume pred., adj., N.
c. pred. nominal/ vb. cop. la modul imperativ+nume pred., adj., N.
d. altă variantă
29. Funcţia sintactică a cuvântului subliniat din enunţul: ,,...Şi s-a prefăcut într-o prinţesă de toată
frumuseţea.” este:
a. nume predicativ
b. compl. circ. de mod
c. compl. indirect
d. altă variantă
30. În enunţul: ,,Să crape ăl curios!”, cuvântul subliniat este:
a. subiect/ pron. dem., formă populară, N.
b. subiect/ pron. pers. semiind., N.
c. articol dem./ f.f.s.
d. articol pos./ f.f.s
31. În enunţul: ,,Se auzea necontenit tic-tac!”, cuvântul subliniat este:
a. compl.direct/ loc. interjecţională
b. compl. circ. de mod/ interj. compusă, Ac.

c. subiect/ interj. compusă
d. subiect/ loc. interjecţională
32. Cuvântul sbliniat din enunţul: ,,Respectând vei fi respectat.” este:
a. pred. verbal insuficient/ vb. pred., gerunziu, d. activă
b. compl. circ. de condiţ./ verb pred., gerunziu, d. activă
c. compl. circ. condiţ./ vb. impers., gerunziu
d. compl. circ. condiţ./ vb. nepred., d. activă
33. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,Părând totul în regulă, inspectorul nu a insistat.” este:
a. nume predicativ/ subst., Ac. cu prep.
b. nume predicativ/ loc. adj., Ac.
c. nume predicativ/ loc. adj.
d. compl. circ. de mod/ loc. adv.
34. Cuvântul subliniat din enunţul:,,Ştiai că şi-a schimbat bicicleta pe un câine?” este:
a. compl. direct/ subst., Ac.
b. compl. indirect / subst., Ac.
c. compl. direct intern/ subst., Ac.
d. compl. circ. de mod/ subst., Ac.
35. Cuvântul subliniat dinenunţul: ,,Mai las-o dracului cu fumatul!” este:
a. compl. circ. de loc/ subst., D. locativ
b. compl. indirect/ interjecţie, D.
c. compl. indirect/ subst., D.

d. compl. circ. de mod/ subst., D.
36. Nu avem locuţiune adjectivală în:
a. aşa-zis, aşa-numit
b. peste seamă, fără număr şi fără seamă
c. de rasă, de duh
d. cu hotărâre, la greu
37. Avem exclusiv verbe neregulate în:
a. a uza, a fi, a lua
b. a bea, a usca, a avea
c. a da, a vrea, a contorsiona
d. a convinge, a mânca, a sta
38. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,Mâniatu-te-ai, că te-am trimis la strâns paie?” este:
a. compl. circ. de scop/ subst., Ac. cu prep.
b. compl. circ.de scop/ vb. pred., tranz., supin
c. compl.circ.de loc/ subst., Ac. cu prep.
d. compl. circ. de loc/ vb. pred., tranz., supin
39. Sufixele timpului imperfect(modul indicativ) sunt:
a. -m, -i, -ø, -m, -ţi, -u
b. –esc, -ăsc
c. –a-, -u-, -se-, -i-, -â-
d. –a-, -ea-
40. Adverbele pronominale pot fi:
a. relative sau interogative
b. relative sau corelative
c. demonstrative, nehotărâte sau negative
d. nu există daverbe pronominale
41. Există substantive epicene în:
a. hotele-hoteluri, chibrite-chibrituri
b. student-studentă, profesor-profesoară
c. cocoş-găină, mamă-tată, frate-soră
d. girafă, cimpanzeu, păduche, viperă
42. Structura morfematică a verbului ,,(eu) am lucrat” este:
a. auxiliar+rădăcină+sufix
b. auxiliar+radical+desinenţă
c. auxiliar+rădăcină+desinenţă
d. auxiliar+rădăcină+sufix+desinenţă
43. Structura morfematică a substantivului basma este:
a. rădăcină+sufix
b.rădăcină+desunenţă
c. rădăcină+sufix+desinenţă
d. radical(=rădăcină)
44. Structura morfematică a verbului (a) încrâncena este:
a. prefix+radical+sufix
b. prefix+rădăcină+desinenţă
c. prefix+radical+sufix
d. prefix+rădăcină+sufix
45. Segmentul final –a este o particulă(deictică) adverbială în:
a.dânsa
b. alta
c. a treia
d. aceasta
TESTUL-GRILĂ NR. 3
I. FONETICĂ, LEXIC, ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE, ISTORIA LIMBII ROMÂNE:

1. Enunţul: ,,Ei înşiş au proiectat acei fistichii pantofi purpurii şi creându-şi-i singuri, în atelierele propri,i
fii sigur c-or câştiga întreit, fie c-e o fi.” conţine
a. nu conţine nici o greşeală
b. 3 greşeli
c. 4 greşeli
d. 1 greşeală
2. Enunţul: ,,Zglobii-ţi copii şi cheflii-ţi socrii au agreeat întrucâtva propria-mi opinie de a-i asculta, ca
mai demult, şi pe acei iluştri maeştri ai vioarei.”, conţine:
a. 3 greşeli
b. 6 greşeli
c. 8 greşeli
d. nu conţine nici o greşeală
3. Cuvântul arăboaică are:
a. 3 vocale şi 4 semivocale
b. 6 vocale şi o semivocală
c. 4 vocale şi 3 semivocale
d. 7 vocale
4. În cuvântul autumnal avem:
a. 4 vocale
b. un hiat
c. un triftong
d. un diftong
5. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte despărţite corect în silabe?
a. a-u-to-hton, de-lic-tu-al, fii-că, ob-iec-ţi-e
b. a-u-to-hton, de-lic-tu-al, fi-i-că, o-biec-ţi-e
c. a-u-toh-ton, de-li-ctu-al, fii-că, o-bi-ec-ţi-e
d. au-to-hton, de-lic-tu-al, fi-i-că, o-bi-ec-ţi-e
6. Avem cuvinte de origine latină în seria:
a. cocoş, grădină, ceas
b. mătase, corn, creastă
c. crenel, crai, crâng
d. obraz, obşte, vatră
7. Cuvântul ignobil este în raport de sinonimie cu:
a. ardent
b. febril
c. incapabil
d. infam
8. Adjectivul diligent are ca antonim neologic pe:
a. zelos
b. naiv
c. prezumţios
d. indolent
9. Fie perechile de cuvinte: (1) izocrom/izocron; (2) dicţie/dicţiune; (3)marmotă/marmită,
(4)detraca/detracta. Avem:
a.omonime în (1), sinonime în (2) şi (4) şi paronime în (3)
b. sinonime în (2) şi paronime în (1), (3) şi (4)
c. sinonime în toate
d. paronime în toate
10. Cuvântul arivist este în raport de paronimie cu:
a. parvenit
b. arhivist
c. îmbogăţit
d. arhivar
11. În enunţul: ,,Acel muscal mi-a oferit în dar un muscal nou.”, secvenţele subliniate reprezintă:
a. cuvinte polisemantice
b. omonime morfologice
c. omonime parţiale
d. omonime totale
12. Nu fac parte din masa vocabularului:
a. numele de zile, luni, anotimpuri
b. termenii tehnico-ştiinţifici
c. elementele de jargon şi argou
d. arhaismele
13. Perechea de cuvinte paludism/inpaludism reprezintă:
a. sinonime totale
b. sinonime aproximative
c. paronime
d. antonime
14. Sensul cuvântului imparicopitat este:
a. care îşi exercită puterea în mod despotic şi arbitrar
b. care a fost stabilit dinainte; destinat
c. (despre animale) care au copitele distruse
d. (despre animale) care prezintă un număr impar de degete
15. Verbul a aniversa s-a format prin:
a. compunere prin sudură
b. schimbarea valorii gramaticale
c. derivare regresivă
d.derivare progresivă cu sufix
16. Compunerea nu poate apărea la:
a. verbe
b. adverbe
c. articole
d. interjecţii
17. Sensul expresiei sabia lui Damocles este de:

a. simbol al călăuzei salvatoare
b. neînţelegere între oameni
c. pericol care se poate materializa oricând
d. moment de grea cumpănă şi primejdie
18. Cuvintele droaie, fluier, groapă, ţap provin din:
a. latină
b. substrat
c. slavă
d.maghiară
19. Limba româna s-a dezvoltat din:
a. slavă
b. tracă
c. latina literară
d. latina populară
20. Nu reprezintă un dialect al limbii române:
a. protoromâna
b. dacoromâna
c. istroromâna
d. aromâna

21. Poate funcţiona ca verb bitranzitiv:
a. a trece
b. a putea
c. a afirma
d. a auzi
22. Substantivul care nu poate fi substituit printr-un pronume apare în:
a. Iubirea învinge.
b. L-am întâlnit trei dimineţi consecutive.
c. O vreau ca şefă.
d. Du-te naibii!
23. Nu există pronume nehotărâte în:
a. orişicare, orişicine, orişicât
b. câtva, câtăva, cutare
c. mult, multă, puţin, puţină
d. unul, una, altul, alta
24. Nu reprezintă o construcţie gramaticală:
a. numărul
b. diateza
c. conjugarea
d. gradele de comparaţie
25. În structura modului prezumtiv-timpul prezent nu poate apărea un verb la:

a. modul indicativ-timpul viitor
b. modul indicativ-timpul prezent
c. modul conjunctiv
d. modul condiţional
26. Subordonata din fraza: ,,Dacă a ajuns acasă, s-a şi apucat de treabă.” este:
a. condiţională
b. modală
c. temporală
d. altă variantă
27. Subordonata din versurile: ,,Cât e noaptea-n lung şi-n lat
nu s-aude un bărbat.”(Lucian Blaga) este:
a. modală
b. circumstanţială de loc
c. completivă indirectă
d. temporală
28. Subordonata din fraza: ,,De ce să nu-l părăsesc, dacă nu mă respectă?” este:
a. temporală
b. condiţională
c. consecutivă
d. cauzală
29. Subordonata din fraza: ,,Să-mi fi solicitat ajutorul, n-aş fi refuzat-o.” este:
a. temporală
b. condiţională
c. concesivă
d. altă variantă
30. Fie enunţul: ,,Fie ce-o fi, eu tot îl admir!”, structura frazei este:
a. PP+SB+PP
b. CV+SB+PP
c. PP+PR+CV
d. PP+PR+PP
31. Structura frazei: ,,Pe atunci nu ştiam că îi place să fie anunţat .” este:
a. PP+CD+CD
b. PP+SB+SB
c. PP+CD +SB
d. PP+CD+CI
32. În enunţul: ,,Mă caută prea des în cancelarie, situaţie care îmi displace.” Cuvântul subliniat este:
a. atribut substantival apoziţional/ subst., N.
b. subiect/ subst., N.
c. subiect reluat/ subst., N.
d. compl. direct/ subst., N.
33. Cuvântul subliniatdin enunţul: ,,Fie pâinea cât de rea,/ Tot mai bună-n ţara mea!” (proverb) este:
a. E.P.S./ adj. var., 2 term., 4 forme flexionare, N.
b. atribut adjectival/ adj. var., 4 term., 4 forme flexionare, N.
c. nume predicativ/ adj. var., 4 term., 4 forme flexionare, N.
d. nume predicativ/ adj. var., 2 term., 4 forme flexionare, N.
34. Secvenţa subliniată din enunţul: ,,De ce vă sfiirăţi a-i denunţa?”
a. compl. circ. de cauză/verb prdicativ
b. compl. direct/ verb nepredicativ
c. compl. indirect/ verb predicativ
d. compl. indirect/ verb nepredicativ
35. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,În sinea lui era convins că va reuşi.” este:
a. compl. circ. de loc/ subst., Ac. cu prep.
b. compl. circ. de loc/ pron. refl., Ac. cu prep.
c. compl. indirect/ pron. refl., Ac. cu prep.
d. compl. indirect/subst., Ac. cu prep.
36. În enunţul: ,,Din două rele îl alegi pe cel mai mic.” Cuvântul subliniat este:
a. compl.direct/ articol dem., Ac.
b. morfem al gradului comparativ/ f.f.s.
c. compl.direct/ pron. dem., Ac.
d. altă variantă
37. Fie versurile: ,,...Şi latr-a pustiu
Şi urlă a morţiu.”(Folclor). Cuvintele subliniate sunt:

a. compl. circ de mod/ subst., Ac cu prep. +compl. circ. de mod/ subst., Ac. cu prep.
b. compl. indirect/ subst., Ac. cu prep.+compl. indirect/ adv., Ac. cu prep.
c. compl. circ. de mod/ subst., Ac. cu prep.+compl. circ. de mod/ adv. cu prep.
d. compl. indirect/ subst., Ac. cu prep. +compl. circ. de mod/ adv. cu prep.
38. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Împotriva obiceiului său, a acţionat altfel de data aceasta.” este:
a.compl. indirect/ subst., G. cu prep.
b. compl. circ. concesiv/ subst., G. cu prep.
c. compl. circ. de mod/ subst., D. cu prep.
d. compl. circ. de mod/ subst., G. cu prep.
39. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Nu ştiu ce urmează să faci.” este:
a. subiect/ pron. rel., inv., N.
b. subiect/ pron. rel., var., N.
c. compl. direct/ pron. rel., inv., Ac.
d. compl. direct/ pron. rel., var., Ac.
40. În enunţul: ,,Aş paria pe celălalt.”, cuvântul subliniat este:
a. compl. indirect/ pron. dem. de diferenţiere şi depărtare, Ac.
b. compl. direct/ pron. nehot., Ac.
c. compl. indirect/ pron. nehot., Ac.

d. compl. direct/ pron. dem. de diferenţiere şi depărtare, Ac.
41. Cuvântul subliniat din enunţul: ,,Se bazează numai pe banii de la părinţi.” este:
a. atr. subst. prep./ subst. Ac. cu prep. compusă
b. compl. circ. de loc/ subst. Ac. cu prep. compusă
c. atr. subst. acuzatival/ subst., Ac. cu prep. compusă
d. atr. subst. prep./ subst., Ac. cu loc. prep.
42. Segmentul subliniat din sintagma: ,,atâta vreme” reprezintă:
a. articol hotărât preluat prin articulare poziţională
b. particulă adverbială/ f.f.s.
c. desinenţă adjectivală/ fem., sg., N. Ac.
d. altă variantă
43. Structura morfematică a verbului ,,(voi) doriţi” este:
a. rădăcină+sufix+desinenţă
b. rădăcină+sufixe
c. rădăcină+sufixe+desinenţă
d. radical+desinenţă
44. Substantivul zi are structura morfematică:
a. radical
b. rădăcină+sufix
c. rădăcină
d. radical+desinenţă
45. Structura morfematică a verbului ,revăd este:
a. radical+desinenţă zero
b. prefix+rădacină +desinenţă zero
c. prefix+rădăcină+sufix+desinenţă
d. prefix+rădăcină
TESTUL-GRILĂ NR. 4
I.FONETICĂ, LEXIC, ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE, ISTORIA LIMBII ROMÂNE:
1. Fie enunţul: ,,Îţi repet nene Iancule c-am aflat că fie ce-o fi ei nu te pot ajuta în continuare deoarece
cred eu nici ei nu mai au resurse.” Numărul de virgule obligatorii este:
a. 2
b. 3
c. 5
d. 7
2. În enunţul ,,Prietenia e benefică, duşmănia — malefică”, segmentul scris cursiv este:
a. cratimă
b. semn de ortografie
c. liniuţă de unire
d. linie de pauză
3. Fie formele: (planta) doi-dinţi; (peşte) nouă-ochi; show-ul; face-li-se-va. Linia de pauză apare :
a. numai în a patra
b. numai în prima şi a doua
c. în toate
d. nu apare la nici o formă
4. Fie tipurile de paranteze: (1) rotunde, (2) oblice şi (3) drepte. Reprezintă semne de punctuaţie:
a. numai (1) şi (3)
b. numai (2)
c. numai (3)
d. toate tipurile
5. Seria care conţine numai vocale plenisone este:
a. e, i, o, u
b. a. ă, î/â
c. a, e, ă, u
d. a, e, i, o, u, ă, î/â
6. Secvenţa subliniată din sintagma ,,zece copii” conţine:

a. un diftong descendent
b. un diftong ascendent
c. 2 vocale
d. un hiat
7. Este corect despărţit în silabe:
a. i-gno-ra
b. fol-clor
c. a-ni-on
d. î-năs-pri
8. Fie formele: candíd, diáspora, editór, embargó. Sunt corect accentuate:
a. numai prima şi ultima
b. numai a doua
c. numai a treia
d. toate
9. Nu aparţine limbii române forma din:
a. costumier
b. coşaveraj
c. golaveraj
d. (a) ierba
10. Avem forme corecte în:

a. geacă/ gecuri
b. giacă/ geci
c. giacă/ giace
d. geacă/ geci
11.Cuvântul emul este în raport de sinonimie cu:
a. afect
b. concurent
c. macru
d. mag
CAPITOLUL IV
Relaţia semantico-sintactică dintre subiect şi predicat în câteva construcţii atipice
The semantical-syntactical relation between subject and predicate in some atypical

constructions
1. Descriindu-se câteva tipare sintactice complexe din sintaxa limbii române, în GALR (2008
II: 368 sqq.) se afirmă că în cadrul unor construcţii de tipul celor pe care le analizăm în
prezentul studiu avem de-a face cu construcţii atipice şi opace; în opinia noastră, putem
vorbi de structuri cel mult atipice, dar nu şi opace. Nici caracterul atipic nu corespunde în
toate cazurile realităţii, datorită frecvenţei mari în uzul limbii a unora dintre aceste tipare
sintactice.
În articolul de faţă, ne ocupăm de tipul de relaţie sintactică constituită în interiorul
sintagmei subiect-predicat în construcţiile în care predicatul se exprimă prin formă verbală
nonfinită (infinitiv, gerunziu, participiu ori supin), prin adverb, respectiv interjecţie
predicativă. Exemplificăm: Înainte de a se lăsa seara, George şi-a ajutat părinţii la
treburile gospodăreşti. Ajungând Roxana consilier financiar, s-a angajat la o bancă
prestigioasă. Chiar plecaţi părinţii de acasă, copiii s-au descurcat foarte bine. Nu e uşor
când unul da, altul ba. Mâniat din cale-afară, tata pleosc o palmă pe obrazul fetei. Când i-
am văzut pe ceilalţi, haidem şi noi la joacă.
Scopul prezentului studiu este de a evidenţia complexitatea relaţiei sintactice dintre
subiect şi predicat, precum şi de a argumenta că sintagma predicativă se constituie pe baza
aderenţei, a juxtapunerii/parataxei.
Prin aderenţă înţelegem simpla alăturare a celor două componente sintactice, fără
obligativitatea impunerii unor restricţii, respectiv imposibilitatea fenomenalizării acordului
verbal.
2. Sintagma: Subiect + Predicat verbal nonfinit
2.1. „Construcţia absolută” şi subiectul în „nominativ absolut” se relaţionează atât logico-

semantic, cât şi gramatical, chiar şi atunci când conectivele interpropoziţionale lipsesc (la
structurile gerunziale şi participiale), respectiv în absenţa flectivului de acord gramatical (în
sintagma subiect - predicat gerunzial, respectiv subiect - predicat infinitival). Structurile
gramaticale în discuţie nu pot funcţiona în afara unei relaţii. La nivel interpropoziţional 1, când
relaţia de dependenţă nu este marcată în planul expresiei (anume, la construcţiile absolute
gerunziale şi participiale), subordonarea se realizează prin aderenţă. Acelaşi tip de dependenţă
se regăseşte în cazul adverbelor, iar similitudinea construcţiilor în discuţie cu adverbul este
dată şi de semnificaţia circumstanţială pe care o exprimă ambele structuri (adverbul, respectiv
construcţia absolută).
2.2.Construcţiile care au ca centru verbal infinitivul le numim pseudoabsolute2, pentru că

elementul joncţional este lexicalizat (prepoziţia sau locuţiunea prepoziţională urmată imediat
de procliticul a). Calificativul „absolut” vizează așadar, exclusiv nivelul interpropoziţional şi
se referă la tipul de subordonare a construcţiilor gerunziale şi participiale izolate sau izolabile,
înzestrate cu semnificaţie circumstanţială. În privinţa subiectului, acesta nu este, în niciun
context, „absolut”, relaţia sa cu verbul nepersonal fiind întotdeauna marcată, fie exclusiv prin
forma de nominativ în combinaţia cu infinitivul sau cu gerunziul, fie prin forma de nominativ
şi acordul verbal cu participiul.
2.3. Subiectul din interiorul construcţiei infinitivale pseudoabsolute, respectiv subiectul din
interiorul construcţiei gerunziale absolute se combină cu forma verbală nonfinită (anume, cu
infinitivul sau gerunziul) în absenţa flectivului de acord verbal (de număr şi persoană): În loc
de a fi detensionată atmosfera, s-a optat pentru tăcere. Obligându-l tatăl său, Ion s-a apucat
de învăţat. Relaţia de interdependenţă nu se manifestă bilateral, ca la verbele personale, adică
atât dinspre subiect spre predicat, prin acordul impus de subiect în număr şi persoană, cât şi
dinspre predicat spre subiect, prin impunerea cazului nominativ. Coeziunea grupului subiect-
predicat este asigurată în interiorul acestor construcţii exclusiv prin recţiune, verbul-predicat
impunându-i nominalului-subiect cazul nominativ. Un argument în favoarea acceptării
recţiunii ca mijloc sintactic de relaţionare a subiectului cu infinitivul-predicat, respectiv cu
gerunziul-predicat se constituie prin analogie, anume faptul că verbul, deşi are caracter
1
Ideea că subordonarea se realizează la nivel interpropoziţional prin morfemele formelor nepersonale (anume,
sufixele gerunziului şi ale participiului) apare în gramatica generativ-transformaţională, la Pană Dindelegan (1999:
125) şi Vasiliu, Golopenţia-Eretescu (1969: 244).
2
Enciclopedia limbii române (Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001; în lucrarea de faţă abreviat ELR) este
singurul tratat academic în care construcţiile circumstanţiale cu centru verbal infinitival nu sunt incluse în rândul
„construcţiilor absolute”, dar fără a se detalia (ELR 2001: s.v. (construcţii) absolute).
nonfinit, îşi menţine şi disponibilitatea semantică de a-i atribui nominalului-subiect un rol
tematic.
2.4. În gramaticile altor limbi, se admite existenţa unui aşa-numit „nominativ absolut”,
metasintagmă terminologică prin care se înţelege că nominalul-subiect de pe lângă o formă
verbală nonfinită este liber, nerelaţionat în niciun fel de verb. O asemenea situaţie este
contrazisă de însuşi comportamentul nominalului, iar argumentele sunt următoarele: verbul
nonfinit deţine capacitatea de a-i atribui propriului subiectului un rol tematic chiar şi în absenţa
acordului verbal; între cele două poziţii sintactice (de subiect, respectiv de predicat) se
manifestă o relaţie de solidaritate; odată ce nominalul îndeplineşte un rol sintactic, acela de
subiect, nu se mai poate spune că el (nominalul) este liber, independent de orice relaţie,
absolut. A avea caracter „absolut” înseamnă a situa conţinutul în afara noţiunilor de caz
gramatical şi de rol sintactic, ceea ce nu se întâmplă în interiorul construcţiilor în discuţie.
Altfel spus, având în vedere că nominalul în nominativ de pe lângă forma verbală nonfinită
cunoaşte o restricţie semantică, respectiv o restricţie sintactică, ambele impuse de verb, nu
putem vorbi de un „nominativ absolut” ori de un „subiect absolut”3.
2.5. Acordul verbal nu reprezintă, aşadar, singurul factor decizional în vederea constituirii
grupului subiect-predicat şi, implicit, în vederea realizării predicaţiei, la fel cum verbele
impersonale sunt predicate, chiar dacă nu pot selecta un nominal-subiect în structură (Îmi
pasă de tine. Mâine se merge la biserică.). Prin extrapolare, cele expuse mai sus duc la
concluzia că şi în interiorul construcţiilor în care predicaţie se exprimă adverbial sau
interjecţional, iar nominalul-subiect este tot în nominativ, relaţia sintactică dintre subiect şi
predicatul adverbial sau interjecţional este de tip recţiune: - Aţi înţeles? Se pare că eu da,
voi nu. Băiatul hop peste gard şi a intrat în casă.
D. Irimia (2000: 338) numeşte (pro)numele-subiect al unei construcţii gerunziale absolute (extrapolând, al
oricărei construcţii complexe absolute) subiect interior: Căci voi murind în sânge ei pot să fie mari. (M.
Eminescu). Nu acceptăm ca justificată formularea, întrucât:
a. nu există un criteriu distribuţional pentru statuarea acestei poziţii sintactice, ştiut fiind că toate subiectele
sunt integrate sintactic, adică apar în interiorul unei structuri gramaticale, chiar şi în cazul lipsei unei relaţii
sintactice marcate, precum în cazul „construcţiilor absolute”;
3
Vezi şi Pomian (2008, infra Construcţiile gerunziale absolute 1.2.3.).
b. chiar dacă la baza statuării acestui tip de subiect s-a avut în vedere faptul că nominalul „absolut” este
element constitutiv al unui „circumstanţial de cauză dezvoltat”, nu se vorbeşte despre poziţii sintactice
interne vs externe;
c. ca tipar sintactic, „construcţia absolută” este complexă şi funcţionează că o propoziţie subordonată
veritabilă, fiind inferioară propoziţiei independente, dar obligatoriu superioară părţii de propoziţie,
constituenţii săi organizându-se pe baza unor coeziuni de tip special.
2.6. Participiul absolut selectează un subiect cu care se acordă în gen, număr şi caz, ca o
particularitate cu totul specială pentru limba română: Oricât m-aş strădui, mi-este cu
neputinţă să-mi imaginez că, odată verdictul pronunţat, voi putea adresa lumii un tandru
adio nepăsător. (M. Preda, Cel mai iubit dintre pământeni I: 33-34); Chiar ajuns cuţitul la
os, băieţii au continuat să sfideze legea.; Rămaşi copiii singuri acasă, au şi lăsat cărţile
deoparte.; Ajunsă Enia manager general, colegii o privesc cu alţi ochi.
2.6.1. Acordul verbului cu subiectul în gen, număr şi caz slăbeşte calitatea de verb a participiului, dar nu o
anulează. Fenomenul este similar participiilor din cadrul diatezei pasive: Televiziunea publică a fost
subordonată puterii mulţi ani. Proiectele vor fi realizate anul acestea, cu sprijinul sponsorilor. În
interiorul construcţiei absolute, participiul îşi manifestă calitatea verbală chiar mai puternic decât în
cadrul diatezei pasive. Argumentele forte sunt următoarele:
2.6.1.1. (a) Participiul din propoziţia absolută se combină cu un nominal-subiect, situat în imediata sa
vecinătate (semn al gradului înalt de coeziune), impunându-i cazul nominativ (Odată Alexandru devenit
redactor-şef al gazetei, s-a observat o schimbare radicală în bine. (construcţie absolută) vs Colegul nostru
M. C., pe care mulţi îl considerau genial, a fost numit de profesori liderul echipei olimpice naţionale.
(diateză pasivă)).
2.6.1.2. În timp ce participiile din construcţiile pasive cu operatorul pasiv a fi în structură acceptă mărci ale gradării,
ale progresiei, ale aproximării sau ale modalizării specifice adjectivului: Diamantele sunt cele mai căutate pietre
preţioase din lume. Clădirile au fost foarte avariate de tornadă. Dintotdeauna, televiziunea publică a fost mai
subordonată puterii decât televiziunile particulare. Cartea în discuţie este cam nerecomandată minorilor.,
participiile din cadrul construcţiei absolute pot fi însoţite de asemenea mărci numai în mod excepţional: Foarte
ruşinat eu însumi de cele întâmplate, mi-am cerut scuze în numele colegilor.
2.6.2.Variabilitatea participiului prin preluarea de la nominalul-subiect a categoriilor de gen, număr şi caz (!),
combinarea cu morfemele comparaţiei diminuează natura verbală a participiului, încât unii neagă existenţa diatezei
pasive cu participiu în structură, respectiv consideră această formă verbală incapabilă de a sta pe poziţia sintactică de
predicat. Cu toate acestea, se poate vorbi, în interiorul construcţiei participiale absolute, de o relaţie de
interdependenţă între verbul la participiul şi nominalul-subiect, datorită constrângerilor bilaterale: pe de o parte,
impunerea cazului nominativ dinspre forma verbală participială spre nominalul-subiect şi, pe de altă parte,
impunerea de nominalul-subiect a acordului verbal în gen, număr şi caz. Acordul în caz este evident, atâta timp cât
predicatul exprimat prin participiu nu poate apărea la forma de genitiv-dativ: *Odată plecate [G.D.] copila [N.Ac.],
am rămas singur. Deşi calitatea verbală a participiului este diminuată, forma verbală nofinită glisând spre clasa
lexico-gramaticală a adjectivului, considerăm că, prin acceptarea unui subiect propriu şi prin păstrarea
disponibilităţilor combinatorii ale verbului prototipic (chiar dacă nu în totalitate), participiul are capacitatea de a
structura o propoziţie nonfinită.
2.7. În limba română, subiectul care însoţeşte forma verbală nonfinită (infinitiv, gerunziu sau
participiu) în cadrul unei construcţii (pseudo)absolute stă întotdeauna în cazul nominativ, având
rolul de complement semantic principal (Irimia 2000: 262, 279, passim) pe lângă verbul nonfinit
În interiorul propoziţiilor verbale nonfinite4 (absolute, pseudoabsolute sau relative infinitivale), relaţia
sintactică de predicativitate este una complexă, interdependenţa manifestându-se într-un mod special. Este
interesant de urmărit cum în interiorul sintagmei predicative atipice (subiect+formă verbală nepersonală),
restricţiile formale nu se realizează bilateral, subiectul neavând capacitatea de a impune acordul.
Totuşi, am putea afirma că predicatul nonfinit (infinitiv, gerunziu, participiu ori supin), adverbial sau
interjecţional îşi menţine capacitatea de a atribui complementului său semantic principal (subiectului) un rol
tematic (Agent, Beneficiar, Experimentator, Posesor, Pacient), respectiv capacitatea de a-i impune cazul
nominativ.
2.8. Subiect + Predicat supinal:

GALR (2008 II: 350-351) admite că, în construcţiile impersonale cu supin, subiectul supinului
poate apărea în trei situaţii, după cum urmează:
2.8.1. Subiectul supinului, obligatoriu neexprimat, intră sub controlul complementului indirect personal al
termenului regent: Nu mii-e uşor de făcut (ei) acest lucru. Îii este greu de înţeles (ei) o asemenea teorie.
2.8.2. Structurile în care supinul este urmat de un complement de agent, construcţii unde forma verbală nonfinită
nu poate avea decât lecţiune pasivă: E periculos de folosit de către necunoscători asemenea substanţe.
2.8.3. Construcţii impersonale unde nu există nici complement indirect personal, nici complement de agent: E
necesar de cumpărat alimente. Este important de citit cartea.
2.8.4. Interpretarea în analiza gramaticală este oscilantă şi se datorează lipsei de transparenţă, poziţia sintactică de
subiect, vid sau exprimat, fiind ambiguă, dificil de argumentat dacă nu se face apel la structura de
adâncime: Pe mâine, băieţii de pregătit pentru aruncarea mingii de oină, iar fetele de pregătit pentru
proba de handbal! De ţinut minte [SBØ]: fapte, nu vorbe! De memorat [SBØ] două poezii de Nichita
Stănescu, la alegere!
3. Sintagma: Subiect - Predicat interjecţional

Există, în limba română, construcţii sintactice de asemenea atipice în care interjecţia
constituie centrul semantic, sintactic şi pragmatic al enunţului, chiar dacă aceasta se
întâmplă în absenţa morfemelor predicativităţii: şi la plecare să vezi: el adio, ea hello, noi
servus, numai popa aleluia! Stăpânul ptruu şi caii se opriră. Clopotul ding-dang pe
neaşteptate. Unul ha-ha-ha, altul he-he-he, apoi cum să mai ai chef de predat? Aidem şi
noi la împărăţie după ceilalţi, doar ne-o primi şi pe noi! Telefonul ţârr şi iute sării din pat
Câinele Lăbuş mârr mârr după noi!
În GALR (2008 II: 251-252), se descriu două tipuri de construcţii sintactice în care interjecţia
poate îndeplini rolul de predicat al enunţării5
4
V. Pomian 2008.
5
În Bejan (1996: 263) se propune clasificarea următoare: interjecţii provenite din:
1. Subst.: Linişte!, Tăcere! Ajutor! Dumnezeu! (Ce dumnezeu ai păţit?);
2. Verbe: Poftim! Uite! Păzea!;
3. Adverbe: Înainte! Înapoi! Jos! Sus!
Acelaşi autor (1996: 263) numeşte interjecţii predicative formele hai, haide, iată, iaca, na, bravo, marş, poftim, uite + onomatopee: haţ!,
Hârşt!, huştiuluc!, pac!, pleosc!, poc! +: ho!, Nani! nani!, Aho!
Ah!, of!, hait! – interj. nepredicative.
a. clasa interjecţiilor deictice prezentative (iată, uite) şi a interjecţiilor imperative (hai, na, poftim), care,
în absenţa morfemelor predicativităţii, marchează predicativitatea prin intonaţie, sunt capabile de a se
combina cu clitice şi de a impune restricţii de formă nominalelor subordonate( forma de acuzativ, dativ
sau prepoziţională: iată-l, na-ţi-o, uite-o) şi pot contracta uneori relaţia de interdependenţă cu un
subiect propriu ( hai şi noi la plimbare, na şi tu o bucată)
b. subclasa interjecţiilor onomatopeice, întotdeauna în enunţuri asertvi, nu imperative, aceste interjecţii
substituind verbe pe care le sugerează, preluând toate caracteristicile verbelor înlocuite, inclusiv
posibilitatea de combinare cu un subiect propriu şi trăsătura predicativităţii (Iepurele sare/ţuşti în tufe.
Copilul dă/pleosc! o palmă. Copilul rupe/hârşti o) foaie.6
Cel mai adesea, subiectul unui predicat interjecţional este însoţit de semiadverbul de insistenţă
şi, caracteristic anumitor structuri cu subiect dublu exprimat: Poftiţi şi dumneavoastră pe la noi.
Na şi tu o bomboană. Iar el zvârr cu piatra după băieţi. (cf subiectul dublu exprimat: Vine ea
mama şi vezi tu apoi. Tânărul preşedinte a rezistat şi el cât a rezistat. Profesorul este şi el om.)
Relaţia sintactică dintre subiect şi predicatul adverbial, verbal nonfinit sau interjecţional este
unul de tip special, apropiat de inerenţă, dar totuşi deosebit. Această relaţie specială se aseamănă
cu inerenţa, deoarece ” în mintea vorbitorului, subiectul este gândit împreună cu predicatul
său şi invers, predicatul împreună cu subiectul său” ( Dimitriu 2002 2: 1147), însă există şi
diferenţieri, după cum urmează: chiar şi în aceste structuri sintactice atipice, subiectului este
selecţionat exclusiv în cazul nominativ, ceea ce înseamnă că termenul-predicat, fie el şi
nonverbal, deşi se sustrage categoriei gramaticale a conjugării, îşi păstrează capacitatea de a
impune o restricţie formală(cazul) Aşadar, raportul sintactic de inerenţă dintre subiect şi predicat
se realizează prin juxtapunere (Dimitriu 2002 2: 1159) sau, în alţi termeni, prin aderenţă. În
interiorul sintagmei subiect-predicat interjecţional, C Dimitriu (2002 2:1160) asertează că
raportul sintactic este de inerenţă se constituie pe baza echivalenţei semantice a interjecţiei cu un
verb-predicat.
4. Sintagma: Subiect - Predicat adverbial

4.1. Acceptarea existenţei predicatului adverbial se justifică prin aceea că adverbele nu sunt
verbe şi nu pot fi asimilate verbelor sau substituite prin verbe adecvate, respectiv nu sunt nume
ori substitute nominale. Acest tip de predicat se realizează prin adverbe şi locuţiuni adverbiale
care nu permit coocurenţa , în limitele aceleiaşi propoziţii, a altui verb predicativ(Iordan, Robu,
6
Aceste interjecţii, deşi preiau grila sintactică a verbului substituit, nu acceptă şi construcţia cu clitice(Copilul o
hârşti), iar subiectul se supune restricţiilor selecţionale(lexicale) ale verbului substituit. ( GALR 2008 II: 252,
368.).
1978: 599) Numărul acestor adverbe nu este mare (sub 20), dar au o frecvenţă ridicată în uzul
limbii: bineînţeles, fireşte, cu siguranţă, poate, desigur. Relaţia sintactică de interdependenţă se
realizează cu un subiect realizat propoziţional, prin intermediul unui conectiv interpropoziţional (
Fireşte că îl voi susţine. Desigur că este adevărat) ori prin aderenţă, dacă acceptăm existenţa
unui subiect zero, neexprimat şi neexprimabil, dar implicit, un subiect indus de semantica
adverbului.
Toate aceste adverbe predicative aparţin clasei construcţiilor modalizatoare (de atitudine
propoziţională), exprimând atitudinea locutorului(certitudinea, aproximarea, aprecierea,
modalizarea deontică). Inventarul predicatelor adverbiale menţionate mai sus poate fi îmbogăţit
cu altele, precum: realmente, de bună seamă, cu siguranţă, din nefericire, cică, aproape,
mai(reg), musai, sigur, negreşit.7. Supralicitând analiza semantico-sintactică, am putea vorbi, în
cazul acestor construcţii, de bivalenţa adverbelor predicative, care prezintă o dublă
disponibilitate, anume aceea de a se combina, prin aderenţă, cu un subiect neexprimat şi
inexprimabil, pe de o parte, respectiv de a avea un subiect, întotdeauna postpus în imediata
vecinătate, exprimat propoziţional, pe de altă parte.
4.2. În cazul adverbelor predicative, credem că se poate vorbi de existenţa unui subiect zero,
vid, neexprimat şi nedeterminat, nelexicalizabil, similar construcţiilor verbale cu valoare
impersonală (Sună la uşă. Scrie în ziare. Te va costa mult).
Caracterul nedeterminat al acestui subiect vid este neintenţionat, în sensul că agentul sau cauza
care declanşează procesul sunt necunoscute de către locutori [SB Ø] Fireşte că vin. [SB Ø]
Bineînţeles că îl ştiu. Nerecuperarea subiectului este totală. Fenomenul nedeterminării este
similar construcţiilor în care are loc neexprimarea subiectului formelor verbale nepersonale : A
nu se călca iarba! De învăţat poezia. L i-am văzut plângând (ei). În ultimul enunţ se observă că
apare o ambiguitate gramaticală, construcţia permiţând, după cum se admite şi în GALR (2008
II: 339), lecţiuni deferite, în sensul că subiectul gerunziului poate fi identic sau, dimpotrivă,
diferit de subiectul verbului-regent. Elipsa subiectului conferă atipicitate construcţiei şi, de aceea,
considerăm că în cazul enunţurilor cu predicat adverbial în structură, există latent o relaţie între
predicatul adverbial şi propriul subiect neexprimat, chiar dacă un subiect vid, această relaţie
nemarcată fiind asimilabilă aderenţei sau juxtapunerii. Astfel, arumentăm că adverbele
predicative funcţionează similar verbelor impersonale zerovalente (Ninge. Plouă. Tună.) ori
7
Cf GALR 2008 II: 252-253
similar verbelor impersonale care, deşi primesc determinări actanţiale, nu le selectează în poziţia
de subiect ( Mă plouă. Îmi merge bine. Îmi pasă de ceva/de cineva. Îmi arde de plimbare.). În
GALR (2008 I: 350), se recunoaşte că în limba română nu există un subiect pronominal expletiv
care să acopere poziţia subiectului rămasă vidă. Omisiunea subiectului poate crea ambiguităţi,
deşi, de cele mai multe ori, opţiunea pentru acest tipar sintactic o reprezintă intenţia locutorului
de a marginaliza subiectul, pentru că sistemul sintactic al limbii române permite acest lucru.
4.3. Din punct de vedere sintactic, aceste adverbe sunt , în orice context, urmate de o secvenţă
propoziţională, relaţionată printr-un complementizator8, că (Poate că este bolnav.Fireşte că voi
respecta regulile jocului.)ori să( Posibil/ Nici vorbă/ Peste putinţă să vină. Obligatoriu să
citească) Se ştie că unele dintre aceste adverbe admit copula a fi, încât putem vorbi de existenţa
unui predicat nominal, în timp ce altele nu accept copula în structură(Este probabil/ sigur/
neîndoielnic/ incontestabil/ precis/ evident/ adevărat/ Fără doar şi poate/ Fără discuţie/ că
vine vs Poate/ Realmente/ Trebuie că a greşit. )
4.4. Când adverbele modalizatoare sunt urmate de structuri propoziţionale în afara unui
conectiv interpropoziţional, acestea ( adverbele/ locuţiunile adverbiale) îşi menţin statutul de
modalizatori şi ocupă funcţia de circumstanţiale de modalitate9(Literalmente/ Fireşte nimeni
nu îl mai respectă.)
Cu privire la enunţuri de tipul La întrebarea cine va pleca în tabără, răspunsul este că eu da,
tu nu. , GALR (2008) nu oferă interpretări privind relaţia dintre subiect şi predicat. În asemenea
structuri se admite doar caracterul de predicat al profrazelor da şi nu (GALR 2008 II: 674, 699)
sau, alteori, se face precizarea că, în unele contexte, predicatul este vag recuperabil,
exemplificându-se: Jos mafia, sus patria!
4.5. Gheorghe Constantinescu Dobridor (2001: 336) include în rândul predicatelor adverbiale şi câteva adverbe de
mod şi de loc , foste componente ale unor locuţiuni verbale, care intonate imperativ-predicativ , în cadrul unor
propoziţii imperative, preiau funcţia locuţiunilor, exemplificându-se: Încet la curbă! Repede la mine! Lionel,
fuga(< vino fuga, grăbeşte-te) la mine! Jos(<daţi-vă jos, coborâţi) de pe scaune! De eşti om bun/ aproape (< vino
aproape, apropie-te)de chilioara mea/ iar de eşti om rău/ departe (<du-te departe, depărtează-te )de pe locurile
aceste – I. Creangă. Cercetătorul asertează că absenţa acordului cu subiectul gramatical se explică prin caracterul
neflexibil al adverbelor (2001: 336)
5. Corneliu Dimitriu (2002 2:1314 sqq ) operează cu dihotomia predicat tip/prototipic vs predicat analogic. În
categoria predicatului analogic intră predicatul adverbial şi predicatul interjecţional, care prezintă asemănări cu
predicatul tip, dar nu generează niciun raport sintactic de inerenţă cu subiectul, chiar dacă acesta (subiectul) este
exprimat.
Predicatul analogic adverbial nu poate fi definit, pentru că în propoziţia (obligatoriu monomembră) din care face
parte nu există nici subiect şi nici raportul sintactic specific de inerenţă. Adverbele predicative exprimă acţiuni, dar
8
Pentru trihotomia complementizator/ relativizator/ adverbializator, vezi Pomian (2008)
9
Vezi GALR (2008 II: 254)
nu procese şi au ca inconvenient major faptul că nu pot exprima categoriile gramaticale de diateză, mod, timp,
persoană şi număr, consecinţe ale caracterului invariabil, ale absenţei flexiunii. Prezenţa complementizatorului
că/să în imediata vecinătate la dreapta a adverbului predicativ este obligatorie, adverbul având întotdeauna lecţiune
modală, adică aparţine modus-ului, ca substitut modalizator10.
6. În sintagmele subiect – predicat atipice, anume atunci când predicatul se exprimă printr-un
verb nonfinit (infinitiv, gerunziu, participiu ori supin), prin adverb sau interjecţie, acordul verbal
este blocat11.
În funcţie de natura morfologică a predicatului, diferenţiem două tipuri de blocaj:
a. blocajul datorat absenţei morfemelor predicativităţii, cum este în cazul formelor verbale
nonfinite când ocupă poziţia sintactică de predicat: Înainte de a pleca George, petrecerea era în
toi. Venind vremea urâtă, turiştii s-au risipit. Odată ajunşi şi noi la destinaţie, ne-am simţit mai
bine.
b. blocajul datorat formelor lexico-gramaticale (adverbul şi interjecţia) când ocupă poziţia de
predicat, forme incapabile de a cunoaşte categoria gramaticală a conjugării în orice context: Ca
de obicei, unul pro, altul contra, aşa a decurs întreaga noastră discuţie. În urma tabadamului12,
Vlad pleosc o palmă lui Raul. Vaza paf de pământ şi să vezi nervi atunci! Fenomenul blocării
acordului cunoaşte câteva excepţii a căror analiză ar fi interesant de supus atenţiei: haideţi!
Haidem!, dar şi Uitaţi!13, unde glisarea de la clasa interjecţiei spre clasa verbului devine evidentă
prin marcarea / combinarea interjecţiilor cu morfemele predicativităţii. Excepţiile se limitează la
morfemele imperativului afirmativ, pers. a II-a, numărul plural (haideţi, uitaţi), respectiv la
indicativul prezent cu valoare hortativă, pers. I, numărul plural (haidem).
Aşadar, în a. vorbim de un blocaj morfosintactic, iar în b. de un blocaj de natură exclusiv
morfologică, determinat de incompatibilitatea adverbului şi a interjecţiei de a se conjuga, chiar şi
în condiţiile în care funcţionează ca predicate. Pe de o parte, blocajul din interiorul sintagmei
subiect – predicat verbal nonfinit este constituit in praesentia, contextual, extrinsec, determinat
10
În structuri ca: Este frig., identificăm un predicat nominal, compus din verbul copulativ este şi numele predicativ
exprimat printr-un substantiv aflat într-un stadiu avansat de adjectivizare: frig; cf. este mai frig / foarte frig / la fel
de frig / din ce în ce mai frig / tot mai frig etc. A se vedea şi Neamţu (1986), A. Dragomirescu (2007 Ses. Ştiinţ.
Cj...). În GALR (2008 II: 369-370), deşi se descriu ambele variante de interpretare, se optează pentru analiza:
predicat verbal (este) + subiect (frig).
11
În GALR (2005 II: 373), se vorbeşte despre fenomenul acordului blocat numai în interiorul structurilor în care
poziţia de predicat este ocupată de un verb nepersonal (nonfinit).
12
Tabadam este o creaţie lexicală argotică, prin acest lexem înţelegându-se o petrecere cu final scandalos
13
În DEX (1996: s.v. uita) se consemnează că verbul a se uita funcţionează la imperativ cu valoare de interjecţie:
Uite! = Iacă! Iată! Vezi! [Ia! Priveşte!].
de opţiunea la un moment dat a vorbitorului pentru forma verbală finită (personală) ori nonfinită
(nepersonală): Înainte [să plece] PV finit / Înainte de a [a pleca] PV nonfinit George, petrecerea era în
toi. Pe de altă parte, blocajul din interiorul sintagmei subiect – predicat adverbial / interjecţional
este unul constituit in absentia, necontextual, intrinsec, determinat de disponibilităţile claselor
lexico-gramaticale în discuţie (anume: adverbul şi interjecţia).
7. O altă ambiguitate / dificultate o ridică răspunsul la întrebarea în ce măsură verbul nonfinit, adverbul şi
interjecţia situate pe poziţia de predicat impun nominalului subiect cazul nominativ, din moment ce aceste forme
lexico-gramaticale nu cunosc categoria sintactică specific nominală a cazului.
Când vorbim de o funcţie sintactică, admitem, în mod implicit şi necesar, existenţa unui caz, în timp ce reversul nu
se verifică în orice context (cf. nominativul sau genitivul absolute (nerelate), care nu presupun, nu impun existenţa
unor funcţii sintactice: Ce naiba / naibii tot îndrugi acolo?)
Dacă în plan morfologic paradigma verbului nu cunoaşte categoria cazului, după cum similar nu cunosc această
categorie adverbul şi interjecţie, în plan sintagmatic, verbul, adverbul şi interjecţia impun restricţii formale şi
cazuale complementelor. Cauza o reprezintă apariţia, la nivelul sintactic, a relaţiilor. Astfel, verbul impune
acuzativul pentru complementul direct, restricţii formale de tipul prepoziţiei (v. complementul prepoziţional). De
altfel, în plan semantic, verbul atribuie roluri tematice. Exemplificăm: Înainte de a pleca George [Agent],
petrecerea era în toi. Rolul de atribuitor de roluri tematice se confirmă atâta timp cât enunţuri de tipul: *Mama
fierbe pianul de bijuteriii. (vs Mama fierbe carnea de trei ore.), sunt incoerente în plan semantic.
8. Viorel Hodiş (2006 1: 90-91) asertează că relaţia predicativă dintre predicatul interjecţional şi propriul subiect,
respectiv dintre predicatul exprimat prin formă verbală nonfinită şi subiect “este incompatibilă cu vreunul din
mijloacele clasice de realizare a subordonării (flexiunea, joncţiunea sau acordul)”, încât “avem, prin urmare, şi aici
fenomenul juxtapunerii fără pauză, adică aderenţa”. Indirect, argumentăm că aderenţa este mijlocul de realizare a
relaţiei sintactice dintre forma verbală nonfinită şi propriul subiect, respective dintre predicatul adverbial şi subiectul
său neexprimat (vid, nedeterminat).
Aderenţa, ca mijloc de exprimare a relaţiei sintactice dintre subiect şi predicat în asemenea

structure sintactice complexe şi atipice, se argumentează prin:
a. sub raport semantic, predicatul(nonfinit, adverbial sau interjecţional) este condiţionat fundamental de
prezenţa subiectului, putând de asemenea contracta alte relaţii de dependenţă; într-adevăr, în cazul
adverbelor predicative, lexicalizarea unui subiect (pro)nominal este imposibilă, încât putem vorbi doar de
existenţa unui subiect vid a cărui referinţă este deductibilă contextual( cf şi parametru subiectului nul, pro-
DROP din GB). Subiectul predicatului adverbial este neidentificat, se lasă cel mai adesea necunoscut ,
deoarece nu prezintă interes pentru protagoniştii actului enunţării.
b. în absenţa instrumentelor speciale de relaţionare (acord, recţiune, joncţiune), pentru realizarea şi
identificarea relaţiei sintactice sunt suficiente coocurenţa termenilor care ocupă poziţia de subiect şi
predicat, cu excepţia de rigoare, în cazul predicatului adverbial, respectiv topica şi intonaţia
c. în interiorul sintagmei subiect-predicat nonfinit/interjecţional, relaţia de interdependenţă se manifestă
unilateral, predicatul selectând subiectul exclusiv în cazul nominativ sau bilateral, dacă acceptăm că
elementele prozodice (intonaţia, accentul şi pauza) contribuie la realizarea predicaţiei. Elementele de
prozodie deţin, îşi manifestă rolul mai ales în construcţiile cu predicat interjecţional. În enunţuri precum
Vlad pleosc o palmă lui George. Iepurele ţuşti din ascunziş, conturul intonaţional ascendent asociat
interjecţiei predicative poate fi considerat semn al relaţiei sintactice de aderenţă, semn al gradului înalt de
coeziune, de solidaritate între subiect şi predicatul interjecţional. În acest caz, intonaţia este o expresie a
participării afective a vorbitorului la cele relatate. Rolul intonaţiei, alături de cel al contextului, devine şi mai
important în măsura în care ajută la distingerea interjecţiilor secundare atât faţă de elementul care a stat la
originea conversiunii în interjecţii, cît şi faţă de diversele omonime. Un exemplu în acest sens este
interjecţia poftim! (similar ia!, na!), provenită din verb (cf şi GALR 2008 II:969-970). Pe lângă intonaţie,
accentul frastic, pauza, uneori durata, asociate la realizarea tiparelor melodice ale construcţiilor în discuţie
au un rol gramatical important.
d. Între predicatul adverbial/interjecţional şi subiectul său, lexicalizabil sau nu, relaţia logico-semantică este
implicită, indusă contextual în mintea locutorului. În enunţuri precum Sigur că şi eu vin. Fireşte că vor
reuşi şi ei., între subiectul exprimat al subordonatei subiective (eu, ei) şi subiectul vid al predicatului
adverbial (PROi) există un raport de coreferenţialitate.
e. Luate singure, predicatele adverbiale sau interjecţionale formează o propoziţie monomembră.
f. Interjecţia predicativă deţine capacitatea de a impune o restricţie selecţională propriului subiect, anume
cazul nominativ.
g. Subordonata subiectivă dependentă de un predicat adverbial conţine ”comunicarea propriu-zisă dorită de
un vorbitor, mai exact planul dictum-ului care atrage comentariu succinct aflat în adverbul modal-
modalizatorul ce constituie planul modus-ului” (Dimitriu 2002 2:1320)
h. Aderenţa ca mijloc de exprimare a relaţiei predicative în asemenea tipare sintactice complexe şi atipice
apare doar la Viorel Hodiş (2006 1:90-91)
Bibliografie
1. AVRAM, Mioara (1997), Gramatica pentru toţi, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti: Humanitas.
2. CARAGIU, Matilda (1957), Sintaxa gerunziului românesc, în SG, vol. II, p. 61-89.
1. DIMITRIU, Corneliu (1999/2002), Tratat de gramatică a limbii române, vol. I: Morfologia, vol. II: Sintaxa, Iaşi:
Institutul European.
2. DRAŞOVEANU, D. D. (1997), Teze şi antiteze în sintaxa limbii române, Cluj-Napoca:
Clusium.
3. DŞL = Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călăraşu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela
Mancaş, Gabriela Pană Dindelegan (2001), Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti:
Nemira.
4. ELR = Marius Sala (coordonator) (2001), Enciclopedia limbii române, Bucureşti: Univers Enciclopedic.
5. GALR = Gramatica limbii române. I. Cuvântul; II. Enunţul (2008), Tiraj nou, revizuit, Academia Română.
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al . Rosetti”, coordonator: Valeria Guţu Romalo, Bucureşti: Editura
Academiei Române.
6. HODIŞ, Viorel (2006), Articole şi studii, vol.1-2, Cluj-Napoca: Risoprint.
7. IORDAN, Iorgu; ROBU, Vladimir (1978), Limba română contemporană, Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică.
8. IRIMIA, Dumitru (2000), Gramatica limbii române, Iaşi: Polirom.
9. NEAMŢU, G. G. (2007), Teoria şi practica analizei gramaticale. Distincţii şi… distincţii, Ediţia a II-a revăzută,
adăugită şi îmbunătăţită, Piteşti: Paralela 45.
10. PANĂ DINDELEGAN, Gabriela (2003), Elemente de gramatică. Dificultăţi, controverse, noi interpretări,
Bucureşti: Humanitas Educaţional.
11. PANĂ DINDELEGAN, Gabriela (1994), Teorie şi analiză gramaticală, ediţia a II-a, Bucureşti: Coresi.
12. POMIAN, Ionuţ (2008), Construcţii complexe în sintaxa limbii române, Piteşti: Paralela 45. Colecţia:
Gramaticile Paralela 45.
Stilul funcţional electronic
Rezumat
Cuvinte-cheie:
Comunicarea electronică, conversație, tăceri, alterări grafice, abrevierile electronice, trăsături lingvistice și
nonlingvistice, chat, discurs
Articolul de faţă are ca finalitate argumentarea că din perspectiva diafazică, în româna actuală, putem vorbi de
existenţa unui nou stil funcţional, anume stilul conversaţiei electronice (pe scurt: stilul electronic), desprins din
varianta funcţională publicistică şi înglobând comunicarea mediată de calculator şi de celelalte mijloace
electronice (GPS; telefonie: SMS, MMS). Supunând discursul electronic analizei conversaţionale, degajăm o serie
de caracteristici specifice ale acestuia la diverse niveluri ale limbii (fonetic, lexical, gramatical, stilistic), precum şi
câteva implicaţii socio-psihologice. Dintre acestea, menţionăm: accidentele fonetice, alterările grafice (pozitive şi
negative), abrevierile electronice, punctuaţia deficitară, predilecţia pentru anglicisme, utilizarea imagemelor,
apocopa verbală, oralitatea, tăcerile comunicative (pragmatice) vs tăcerile noncomunicative (accidentale).
The electronic conversational style/ The computer-mediated communication style
Abstract
Key-words:
Elecronic communication, conversation, silences, graphical alterations, electronic abbreviations, linguistic and
nonlinguistic features, chat, discourse
The finality of our present article is to argue that from the diaphazical perspective in the contemporary Romanian
language we could identify the existence of a new functional style, that is the electronic conversational style
(shortly: the electronic style), detached from the publicistic style and including the computer-mediated
communication and the other electronic means (GPS; telephony: SMS, MMS). After we subjected the electronic
discourse to a conversational analysis, we formulated a series of specific characteristics referring to various levels
of the language (phonetic, lexical, grammatical, stylistical) and to some sociopsychological implications. We
mention here: the phonetic accidents, the (positive and negative) graphic alterations, the electronic abbreviations,
the lack of punctuation, the preference for Anglicisms, the use of emoticons, the verbal apocope, the orality, the
communicative (pragmatic) silences vs the non-communicative (accidental) silences.
1. Noţiuni introductive
0.1. În româna actuală, comunicarea electronică devine o formă discursivă din ce în ce mai extinsă 14 şi
mai complexă, care însumează caracteristici aparţinând celorlalte stiluri funcţionale, dar şi suficiente
elemente specifice, încât să se poată vorbi de un nou stil funcţional: stilul conversaţiei15 electronice
(simplificat: stilul electronic), care înglobează comunicarea mediată de calculator (abreviat CMC; cf.
engl. ’Computer-Mediated Communication’), respectiv, prin extensiunea sensului, şi celelalte forme ale
comunicării mediate de diverse mijloace electronice (telefonie, GPS). Prin multitudinea caracteristicilor
specifice, conversaţia electronică se constituie ca variantă funcţională aparte, independentă, desprinsă din
stilul publicistic. Aşadar, CMC se referă la informaţia transmisă în formate mediate de calculator
(internet; camere de chat de tipul Yahoo!Messenger; hi5; mirc; forum; e-mailuri; bloguri), iar celelalte
mijloace electronice includ MMS-urile, SMS-urile, indicaţiile GPS.
Cum calificativul „electronic” din sintagma stil electronic se referă la mijlocul de transmitere a
informaţiei (la canalul comunicării), această variantă diafazică a limbii se caracterizează prin absenţa
omogenităţii sub raportul conţinutului, al finalităţii, al formelor discursive şi de limbaj pe care le exprimă.
Aşadar, factorii şi funcţiile comunicării sunt relativi, diferă de la un discurs la altul. Vorbim astfel de
funcţia comercială în cazul site-urilor de comerţ on-line; de funcţia informativă pe bloguri, tabloide on-
line, GPS etc.; de funcţia conversaţională în camerele de chat, în unele mesaje electronice.
Perspectivele actuale de abordare a comunicării electronice sunt diverse: sociopsihologică,
paralingvistică, pragmatică, analiza secvenţială a organizării conversaţiei, stilistică etc. În studiul de faţă,
lansăm o analiză integratoare, evidenţiind particularităţile lingvistice şi paralingvistice implicate în
realizarea acestui tip de discurs. Numărul mare de caracteristici specifice la fiecare nivel al limbii
(fonetic, lexical, morfologic, sintactic, stilistic), la care se adaugă implicaţiile socio-psihologice ale
discursului electronic (impresia de „intimitate / securitate în grup” prin identitate falsă ori anonimat,
dezinhibarea, interacţiunea umană sincronă / live / în direct, consecinţa „izolării în grup”,
(cvasi)dependenţa, limitele exclusiv tehnice etc.) se constituie ca argumente ale acceptării în româna
actuală a stilului funcţional electronic, stil constituit începând cu sfârşitul anilor ’90 şi începutul anilor
2000.
Analiza discursului electronic se impune şi din prisma faptului că studiul limbii vorbite cunoaşte un
interes din ce în ce mai larg în lingvistica actuală, interes direct proporţional cu extinderea unor
ştiinţe/discipline ca sociolingvistica, psiholingvistica, pragmatica, etnometodologia, analiza discursului şi
14
În prezent, se estimează că în România există cel puţin 5 milioane de utilizatori.
15
În unele lucrări se operează cu distincţia conversaţie vs discuţie. Cf. Ionescu-Ruxăndoiu (1999: 29-31); DŞL
(2001: s.v. conversaţie); GALR (2005 II: 812-813; 2008 II: 852-854).
a conversaţiei. În acest sens, au apărut şi în lingvistica românească corpusuri de limbă vorbită16, lucrări
care cuprind ansambluri finite de enunţuri, alcătuite din texte orale şi scrise, constituind eşantioane
reprezentative pentru limba supusă descrierii şi care sunt omogene ca etape istorice şi ca variante stilistice
sau dialectale (DŞL 2001: s.v. corpus).
0.2. Comunicarea electronică cunoaşte diverse clasificări. Din punctul de vedere al momentului
efectiv de realizare, aceasta poate fi sincronă, participanţii la actul comunicării fiind prezenţi în acelaşi
timp (on-line) ori asincronă, când nu există constrângeri de ordin temporal. Dintr-o altă perspectivă, cea a
formei de interacţiune, comunicarea electronică poate fi dialogică (forma cea mai răspândită) ori
monologică (blogurile, publicaţiile electronice).
0.3. Jocurile electronice, preferate de copii de vârste din ce în ce mai mici, sunt pur virtuale şi au funcţii
diverse, dintre care predilecte sunt funcţia de delectare (jocurile de strategie) şi funcţia instructiv-
educativă (jocurile de cultură generală, precum ConQUIZtador). Când jocurile electronice devin
stimulative din punct de vedere financiar, se poate vorbi de intervenţia factorului negativ.
0.4. În articolul de faţă, analiza discursului electronic se bazează mai mult pe analiza strategiilor
comunicative ocurente în camerele de chat. Procesul semiozic în camerele de chat se realizează cel mai
adesea printr-un limbaj informal, iar descrierea particularităţilor stilului electronic, stil „creat” în
proporţie covârşitoare de segmentul tânăr al populaţiei, are la bază metoda inductivă. De altfel, multe
dintre particularităţile prezentate în articolul de faţă sunt comune stilului electronic şi stilului colocvial.
0.5. Conversaţia electronică este marcată de oralitate şi îmbină stilul scris cu cel vizual, respectiv
auditiv. Codul predilect este limba română şi „romgleza”, la care se adaugă animaţia (imagemele).
Termenul imagem (subst. neutru, pl. imageme) denumeşte un simbol sau o combinaţie de simboluri
utililizat(e) pentru a transmite într-o manieră extrem de concisă un conţinut emoţional sau o opinie în
mesajele scrise. Lansăm această noţiune lingvistică drept corespondent pentru englezescul emoticon.
Imagem este un cuvânt telescopat, numit şi cuvânt portmanteau sau cuvânt-valiză, reprezentând un tip de
contaminare lingvistică, prin alăturarea unor fragmente din cuvinte, a cărui semnificaţie combină
semnificaţiile termenilor din care s-a format, anume: imagine17 + emoţie > imagem; cf. şi engl. emoticon,
cuvânt de asemenea telescopat, provenit din emotion + icon. Canalul de transmitere a informaţiei este
predominant vizual (camera de chat şi/sau camera video (video chat reprezentat de webcam)) şi, opţional,
auditiv (concretizat în microfon (voice chat)).
0.6. Referindu-se la formele comunicării mediate de calculator, Elena Trohin (2006: 35) defineşte
discursul computerizat ca activitate lingvistică individuală în cadrul tuturor formelor de comunicare prin
intermediul computerului, în general, şi al Internetului, în special. În studiul de faţă, stilul conversaţiei
electronice înglobează atât discursul computerizat, cât şi celelalte forme de comunicare mediate prin
mijloace electronice (telefonie, GPS).
0.7. În camerele de chat, emiţătorul şi receptorul îşi aleg fiecare un nickname, iar identitatea (reală sau
falsă) poate fi însoţită de un avatar (de exemplu: poză personală, imagine sugestivă, o replică). Avatarul
descrie o stare de spirit, o opinie. Unele softuri de chat, precum Yahoo!Messenger, încorporează diverse
statusuri „prefabricate”, prin status înţelegându-se locul în care fiecare utilizator poate introduce un text
personal de maximum 255 de caractere. Cele mai frecvente statusuri „prefabricate” sunt: Available
(„disponibil”); Busy („ocupat(ă)”); Be Right Back („revin imediat”); Not at My Desk („nu sunt la birou”);
On the Phone („la telefon”) etc. Se poate opta şi pentru statusul Invisible („invizibil”), aceasta însemnând
că utilizatorul nu apar conectat, on-line celorlalţi utilizatori.
0.8. O particularitate proprie, frecvent întâlnită în cadrul stilului conversaţiei electronice, cu precădere
în camerele de chat, constă în faptul că o conversaţie poate fi iniţiată de un emiţător, dar potenţialul
receptor poate să nu răspundă fără a fi acuzat de lipsă de respect; altfel spus, tăcerea ( expresia zero)
devine o componentă semnificativă a interacţiunii comunicative. E. Trohin (2006: 101) clasifică tăcerile
16
Vezi LRVMI (2000), Dacălu Jinga (2002), IVLRA (2002), Hoarţă Cărăuşu (2005).
17
În structura cuvântului imagem, termenul imagine denotă atât reprezentarea vizuală, cât şi reprezentarea auditivă.
Cf. Pomian (2008: 348).
din perspectivă funcţională în: a. tăceri comunicative, care nu transmit un conţinut propoziţional, fiind
legate de generarea intervenţiei în curs sau a celei imediat următoare, şi b. tăceri elocvente, purtătoare ale
unor semnificaţii sau ale unei forţe ilocuţionare (acceptare, reproş, scuză etc.), acestea fiind singurele
tăceri semnificative din punct de vedere pragmatic. După noi, o terminologie mai adecvată pentru
dihotomia în discuţie ar fi: a. tăceri noncomunicative sau accidentale, nu „comunicative”, tocmai datorită
faptului că sunt private de semnificaţii pragmatice şi au cauze (cvasi)independente de utilizator (căderea
conexiunii, situaţia de a nu te afla în faţa calculatorului, situaţia de a fi implicat într-o altă conversaţie
etc.) şi b. tăceri comunicative sau pragmatice, tăceri care subliminal transmit, „comunică” ceva (lisa de
interes, reproşul, supărarea etc.). În comunicarea electronică, tăcerea pragmatică poate fi redată şi grafic
prin puncte de suspensie. Când este conectat (on-line), dar nu intervine în conversaţii, utilizatorul este
factor pasiv în procesul comunicării.
Alteori, conversaţia poate fi întreruptă ordinar de către emiţător sau tacit de către receptor sau dialogul
electronic se poate rezuma la o conversaţie fatică. De asemenea, replicile nu au o ordine (un interlocutor
poate scrie mai mult decât altul), accesul la cuvânt (engl. ’turn-taking’) fiind nelimitat.
0.9. În cadrul conversaţiei electronice din camerele de chat, pot fi considerate avantaje: degajarea
psihică datorată absenţei faţă în faţă a interlocutorului; posibilitatea de a sista tacit conversaţia;
posibilitatea de „a urmări” pe cineva adoptând statutul de invizibil în raport cu potenţialii interlocutori;
limbajul concis, concentrat; îmbinarea codului vizual cu cel auditiv.
1. Nivelul fonetic
1.1. Discursul electronic se caracterizează prin modificări lingvistice dintre cele mai diverse, unele
majore, încât adeseori nivelul morfosintactic devine o consecinţă a modificărilor operate la nivelul
fonetic. Se remarcă astfel neglijenţe în grafia cuvintelor, neglijenţe care iau forma unor accidente
fonetice, iar cele mai multe dintre acestea au drept cauze principiul economiei de limbaj (derivat din
principiul economie de timp) şi punctuaţia lacunară sau, alteori, excesivă (precum scrierea cu minusculă
în mod aproape exclusiv). Lipsa semnelor de punctuaţie, uneori chiar şi a celor de ortografie, nu traduc
neapărat incultura, ci se constituie ca o caracteristică cvasigenerală a stilului conversaţiei electronice, în
special în camerele de chat şi în SMS-uri.
Accidente fonetice frecvente sunt:
1.1.1. Lungirea unor litere (sunete): geminarea vocalică18 (biiine, viiiin, paaa, nuuuu, te roooog,
pleeease, pfooo) şi geminarea consonantică (mmmmmmh).
1.1.2. Reduceri ale formelor lexicale în diverse poziţii:
• iniţială (afereza): (î)nainte;
• mediană (sincopa): n(im)ic, m(ăn)ânc;
• finală (apocopă): pove(stim), tre(buie).
Accidentele fonetice pot funcţiona combinat în interiorul unuia şi aceluiaşi cuvânt: pron. mine / tine >
m(i)ne / t(i)ne (sincopă) > mn(e) / tn(e) (apocopă) > mn / tn; adv. bine > b(i)ne (sincopă) > bn(e)
(apocopă) > bn. Ca tendinţă generală apare elidarea vocalelor, accident fonetic asociabil cu alte fenomene
fonetice: knd (alterare grafică) < c(â)nd (sincopă) < când; mlt < m(u)lt (sincopă) < mult; besk (alterare
grafică) < (iu)besc (afereză) < [te] iubesc; byta (alterare grafică) < (iu)bita (sincopă) < iubita [mea].
1.1.3. Augmentări ale formelor lexicale în diverse poziţii:
• iniţială (proteza): mna;
• mediană (epenteza): a hărăni (epenteză vocalică sau anaptixă), sclab (epenteză
consonantică);
• finală (paragoga): dap
1.2. La nivelul grafiei, o caracteristică este preferinţa pentru utilizarea apostrofului în detrimentul
cratimei, după modelului englez: soră’mea în loc de soră-mea, nu’s în loc de nu-s; ce’i? în loc de ce-i?,
(mi-a vorbit) de’ale lui în loc de de-ale lui, în timp ce structurile lingvistice care reclamă apostroful apar
tot mai frecvent nemarcate în plan ortografic: neaţa în loc de ’neaţa, domle în loc de dom’le, la / pe dracu
18
Considerăm ca justificată introducerea metasintagmei terminologice de geminare vocalică, deşi în literatura de
specialitate se vorbeşte exclusiv de geminarea consonantică.
în loc de la / pe dracu’; 99 în loc de ’99; nainte în loc de ’nainte; pân la în loc de pân’ la; las în loc de
las’. Absenţa semnelor ortografice este una dintre cele mai grave erori de scriere specifice mediului
discursiv electronic: *teai (dus) în loc de te-ai (dus), *luatil în loc de luaţi-l, *nauzi în loc de n-auzi, *nui
(voie) în loc de nu-i (voie).
Scrierea cu minusculă şi absenţa semnelor de punctuaţie devin caracteristici de bază, specifice în
conversaţiile din camerele de chat. În relaţie cu acestea se află cazurile de îmbinare a semnelor alfabetice
cu cifre, cu semne de punctuaţie, de ortografie ori cu alte simboluri, în special în momentul
alegerii/creării nick-name-ului: DiSTuRb3d 4 3v3r; Cr@zy Bluerigard Qkazu™16; \m/... †† OzzY
††... _|_; .....::::::T@rn@iT@m@$:::::.....; ___**Vlad Jiscu**___. La avatar, mesajele personalizate
pot lua aspectul unor combinaţii de minuscule şi majuscule, respectiv combinaţii între diverse fenomene
lingvistice: PoZe NoI!! dA iO Nu'S.
1.3. Discursul electronic are ca inconvenient major absenţa, de cele mai multe ori, a semnelor diacritice.
S-au propus unele soluţii de compromis, a căror rezistenţă se va confirma sau infirma în timp. Putem
vorbi, în aceste situaţii, de alterări grafice, clasificabile în:
a. alterări grafice pozitive, când substituirea literelor însoţite de semne diacritice prin alte forme
grafice are rolul dezambiguitor: sh pentru ş (cosh, shi, interj. shhh), tz pentru ţ (tzeapă, interj.
tzutz) vezi şi: shortz pentru şorţ.
b. alterări grafice negative, când înlocuirea unor litere nu este justificată, fiind doar un act de „modă
lingvistică”: nimik, secsi, 2dor (versiune pentru Tudor, 2 având în engleză o citire apropiată de
secvenţa fonică din română /tu/). Intră aici şi substituirile intenţionate ale unor litere prin alte
litere, simboluri sau cifre, al căror scop principal este de a epata prin inedit, originalitate, grad
sporit de afectivitate, sugestii subliminale: bebsi în loc de pepsi; mumos în loc de frumos; sepsi în
loc de sexy; gentl3m@n în loc de gentleman etc. Se pot întâlni forme lexicale unde ş este
substituit prin perechea lui sonoră j: jmecher pentru şmecher, aj (merge) pentru aş (merge).
Pentru unele litere, precum ă, â, î, nu s-au găsit corespondente în mijloacele de comunicare electronică
lipsite de caractere româneşti, încât pot apărea confuzii: român vs roman, până / pană vs pana, masă /
măsa (grafie adesea întâlnită pentru mă-sa) vs masa, mâţă vs matza / mata, ţâţă vs tzatza / tata. În
asemenea situaţii, rolul dezambiguizator revine contextului. În absenţa diacriticelor, locutorul optează
uneori pentru substituirea literei cu semn diacritic printr-o altă literă: poi în loc de păi.
1.4. Unele interjecţii sunt redate cu caractere englezeşti (de exemplu, interjecţia emotivă uau redată
wow; mmm cu paragoga lui h: mmmh; onomatopeea marş sub forma marsh, explicabilă prin absenţa
diacriticelor pe internet, telefoane mobile şi alte aparaturi electronice; boom în loc de bum). Snobismul
lingvistic merge până la folosirea unor structuri interjecţionale în traducere engleză: oh God în loc de of,
Doamne. O altă caracteristică constă în protezarea interjecţiilor: mna ca variantă pentru na, după cum
apar şi adverbe cu proteza consonantică m: mda; proteza introduce o marcă afectivă suplimentară, şi
anume exprimă ezitarea.
1.5. În cazul unor cuvinte foarte vechi, cu grafii cât mai apropiate de etimoane, principiul ortografic
tradiţional-istoric al limbii române îşi pierde uneori din consistenţă; regăsim astfel grafii de tipul: *ieu în
loc de eu, *iel în loc de el, *iei în loc de ei şi tot mai des *ieste în loc de este, *ieram în loc de eram19.
2. Nivelul lexico-semantic
2.1. Abrevierile electronice diferă atât de abrevierile unor unităţi semantice complexe cu sens unitar, de
tipul formelor lingvistice compuse prin abreviere (PSD, Asirom, Romtelecom, aprozar), cât şi de
abrevierile din diverse forme ale comunicării (ştiinţifice, administrative etc.) unde apar din raţiuni de
economie de spaţiu grafic (sg., cap., p., rom.). Prescurtările din stilul computaţional sunt permanente
surse de expresivitate, asociind de multe ori semnificaţii suplimentare şi/sau inedite cuvântului abreviat;
în acest sens, se mizează pe echivoc, pe jocul de cuvinte, pe caracterul inedit şi, implicit, pe originalitate.
19
În schimb, în exprimarea orală, formele pronominale eu, el, ei (mai rar, ea şi ele) şi cele verbale este, eram etc.
cunosc fenomenul invers: din hipercorectitudine, vorbitorii aplică principiul fonetic, pronunţându-le cum se scriu.
Abrevierile predilecte în discursul electronic sunt preluate din limba engleză; dintre acestea, reţinem aici
câteva:
• pls pentru please („te rog”);
• thx pentru thanks („mulţam”);
• lol pentru Laughing out Loud („râd în hohote”) / lots of Luck („mult noroc”) /
lots of Love („multă dragoste”);
• ty pentru thank you („mulţumesc”);
• u pentru you („tu / voi / dv.”);
• btw pentru by the way („apropo”);
• dnd pentru do not disturb („nu deranja(ţi)”), cu varianta argotică dnfd (do not fuck
disturb „nu deranja(ţi) cumva”);
• mess pentru messenger („program / soft de chat, de interacţiune socială pe internet”);
• c2c / cam-to-cam pentru camera to camera communication („comunicare de la cameră
(video) la cameră”), abreviere asociată cu omofonia 2/to;
• asl pentru age/sex/location („vârsta/sexul/localitatea”);
• brb pentru be right back („revin imediat”);
• SMS pentru Short Message Service („serviciul de mesaje scurte”, mai exact „mesaj”);
• MMS pentru Multimedia Messaging Service („serviciul de mesaje multimedia”, mai
exact „mesaje multimedia”);
• str8 pentru straight („hetero(sexual)”), abreviere asociată cu omofonia 8/-aight;
• ema pentru e-mail address („adresa de e-mail”);
• wtf pentru what the fuck („ce dracu’ / naiba”).
La fel de originale şi inedite sunt şi unele abrevierile unor forme lingvistice româneşti:
• npc pentru n-ai pentru ce;
• ms pentru mersi;
• cf pentru ce faci?;
• b pentru bine;
• 22ror pentru tuturor, abreviere asociată cu omofonia din engleză unde 2 are o citire
apropiată de românescul /tu/;
• nb pentru Noapte bună!;
• dc pentru De ce?
Apar şi situaţii în care locul cuvintelor este luat de semnele de punctuaţie, fără a se lexicaliza nicio literă
ori niciun grup de litere: ? pentru ce faci?; ! pentru a exprima mirarea.
2.2. O modă lingvistică este combinarea cuvintelor româneşti (cel mai adesea lipsite de diacritice) cu
termeni din engleză, augmentând consistent fondul lexico-gramatical al romglezei. Exemplificăm: S-a
lansat noul Rempad Design.com – solutii web unice, Optimizari, Grafica and more
http://www.rempaddesign.com; Sunt home; Mi-am luat jeepan din Japan; WoW ce jeepane cool.
2.3. Preferinţa pentru anglicisme (mai mult sau mai puţin adaptate sistemului ortografic şi ortoepic al
limbii române: fifty-fifty, crazy, stand-by, a scana, a drinkui, a ticiui, self, versus, hard) are ca avantaje
modernizarea, împrospătarea lexicului, iar ca dezavantaje („riscuri”) incomodarea exprimării orale, grafia
greşită, generarea de pleonasme (morfologice: snacksuri, sticksuri20, lexico-semantice: summit la vârf,
board de conducere).
2.4. Sub influenţa limbii engleze, are loc o reactivare puternică a derivatelor cu sufixe de origine
engleză: -man (tupeuman); -ing (toping); -gate („scandal”: Draculagate, Bechtelgate); -er (driver,
suporter, stripper); -al (managerial, atitudinal), respectiv a compuselor cu prefixoide de origine engleză:
mega („foarte mare”: megaconcert, megashow); super („foarte, peste, deasupra”: superinteresant,
superbestial, supersexy); hiper („foarte”: hipersexual); mini („mic”: minimarket, minicampionat,
minispectacol); jumbo („foarte mare”: jumbosandwich).
3. Nivelul morfosintactic
20
În DOOM (2005), se admite forma sticksuri (cu sg. sticks), dar nu şi snacksuri, ci snackuri (cu sg. snack).
Modificările la nivel gramatical, deşi lente, sunt consecinţe ale schimbărilor de la celelalte niveluri. Prin
combinarea elementelor verbale cu cele paraverbale şi nonverbale, comunicarea se constituie pe baza unei
sintaxe mixte (Slama-Cazacu 1999). Gramatica conversaţiei electronice relevă fenomene dintre cele mai
diverse.
3.1. Substituiri între diverse forme morfologice:
• Antiptoza (substituire bazată pe echivalenţa cazuală) asociată cu încălcarea corectitudinii
gramaticale; această caracteristică apare mai ales în construcţiile care preferă utilizarea prepoziţiei la ori a
afixului proclitic lui în faţa numelor feminine declinabile şi în faţa substantivelor care denumesc grade de
rudenie: i-am spus la Ioana [acuzativ] vs i-am spus Ioanei [dativ] vs i-am spus lui / lu’ / lu Ioana [dativ /
acuzativ21]; asemenea „mutaţii” sintactice devin tipologice: tatei / tatălui (+ atribut) / lui tata; mamei / lui
mama.
• Enalaga: substituirea între moduri şi timpuri: de ştiam, veneam şi eu [indicativ – imperfect] vs de
aş fi ştiut, aş fi venit şi eu [condiţional-optativ - perfect].
3.2. O particularitate tot mai extinsă la nivel morfologic este cacografia unor forme substantivale şi
verbale terminate în „i”. Pot fi statuate două cauze: incultura şi economia de timp, ambele impardonabile
în acest context. Este cazul substantivelor care, articulate hotărât, conţin realizări duble ori triple ale lui
„i”, de tipul: copii / copiii. Cel puţin la fel de deranjante sunt cacografiile verbelor terminate în –i sau -ii,
în funcţie de modurile şi timpurile verbale. Cele mai frecvente verbe greşit utilizate sunt: a fi (*ieste;
*voi/vei/va/vom/veţi/vor fii; *aş/ai/ar/am/aţi/ar fi;*Fi!; *să fi bun; *Nu fii!; *poate fii), a şti (*tu şti; *voi
ştii; *aş ştii; *ştiiam; *să şti), a dori (*vei dorii; *aş dorii; *îţi poţi dorii).
3.3. Apocopa articolului hotărât -l devine o caracteristică generalizată în conversaţiile electronice
(marcă a oralităţii), fenomen asociat de cele mai multe ori şi cu omisiunea apostrofului: pomu’, prietenu,
băiatu etc.
3.4. Tot în plan morfologic, cu precădere în camerele de chat, stârnesc interesul unele forme verbale ce
funcţionează cu apocopă ca substitute ale forme verbale personale (/finite): a povesti sub forma pove (mai
pove mâine; ţi-aş pove, dar n-am timp), a iubi sub forma iubi (te-am iubi ca nimeni altcineva; eu te iubi,
după cum ştiu că şi tu mă iubi), a se plictisi sub forma plicti (mă plicti; nu ai să te plicti când vei începe
munca; nu te-ai mai plicti de-ai fi cu noi). Absenţa morfemelor predicativităţii datorată scurtării
(apocopării) apare mai ales la indicativul prezent, viitor şi perfect compus, respectiv la condiţionalul-
optativ prezent.
3.5. Conversaţiile în camerele de chat abundă în interjecţii, unele recent intrate în limbă, ca: (o)ups,
mersi, hello, ciao (grafiat şi ceau), ola, stop, bla-bla-bla, altele mai vechi: adio, bravo, aha, hm, îhî (cu
varianta fără diacritice ihi). Sunt reperabile şi combinaţii de interjecţii: (colocv.) hai pa, (reg.) (m)na pa,
respectiv structuri interjecţionale de origine verbală: şatap / shatap (< eng. Shut up! „Taci! Gura!”). Stilul
electronic a impus în limbă interjecţia bip, care a funcţionat iniţial ca onomatopee pentru soneria redusă la
câteva (două-trei) secunde a telefoanelor mobile. Unele dintre aceste interjecţii funcţionează şi
substantivizate: bip / bipuri, bla-bla-uri.
3.6. Cliticul adverbial mai prezintă ca tendinţă sintactică particularitatea de a nu mai disloca, în
interiorul perfectului compus, auxiliarul de forma participială: nu mai am cântat de mult, sau formele
pronominale (reflexive şi personale) de verbul conjugat: nu mai mă duc, mai îl ajut şi pe el.
4. Elemente paralingvistice şi nonlingvistice
4.1. În cadrul conversaţiei electronice, codul iconic se îmbină firesc cu codul verbal, coerenţa şi
continuitatea schimburilor verbale fiind asigurate de implicaturile conversaţionale. Imagemele sunt
mijloace paralingvistice (/paraverbale) şi nonlingvistice (/nonverbale) predilecte în camerele de chat unde
21
Pentru interpretarea ca acuzativ pledează faptul că afixul proclitic lui nu impune restricţia cazuală (aici dativul),
nominalul de după lui apărând cu forma nominativ-acuzativală (Ioana, nu Ioanei). Cf. şi: lui soacră-sa vs despre / a
/ cu soacră-sa. Pentru detalii, vezi Neamţu (2008: 64-65), unde afixul prolitic lui este asimilabil unei prepoziţii cu
acuzativul, iar structura pe care o constituie este interpretată ca genitiv-dativ analitic.
funcţionează sub formă de imagini, de unde s-au extins în SMS-uri, MMS-uri, în poşta electronică (e-
mailuri) etc. În SMS-uri, poşta electronică, pe bloguri, în publicaţiile on-line, imagemele se pot reduce la
combinaţiile de semne de puctuaţie, diacritice şi alte simboluri, combinaţii deja consacrate.
Exemplificăm:
• :) pentru (= zâmbesc);
• :)) pentru (= râd);
• :( pentru (= sunt trist);
• :- pentru (= sunt bolnav);
• :-c pentru (= sună-mă);
• :- O pentru (= sunt surprins);
• ;) pentru (= trag cu ochiul).
Există şi imageme care îmbină codul vizual cu cel auditiv, respectiv imageme care nu pot fi
reprezentate prin combinaţii de simboluri.
Imagemele pot, aşadar, prelua rolul paraverbalului când se vizează acţiuni de tipul: zâmbeşte, râde (în
hohote), plânge, strănută, tuşeşte, respectiv rolul nonverbalului când se referă la expresia feţei (trist,
vesel, ruşinat), la gesturi (trasul cu ochiul, priviri expresive etc.).
4.2. Scrierea cu majuscule poate fi o marcă a intonaţiei ascendente; de exemplu: bine, dragă, vin
ACUM; (pereche de adiacenţă:) A. cu cine eşti acasă? B. SINGUR.
4.3. În cazul unor forme lexico-gramaticale, se asociază mai multe accidente fonetice şi/sau fenomene
lingvistice (lexicale, morfosintactice, de punctuaţie etc.), respectiv paralingvistice; exemplificăm pe baza
unei conversaţii electronice:
În conversaţia de mai sus, redactată într-un limbaj informal, participanţii la comunicarea electronică
apelează la diverse strategii lingvistice şi paralingvistice:
- apocopă: sal < salut;
- abreviere la iniţiale: cf? < ce faci?, combinată uneori cu punctuaţia insuficientă prin suprimarea
semnului întrebării: cf;
- sincopă şi alterare grafică în raport cu normele de scriere în limba română (nik < nimik (sincopare)
< (alterare grafică negativă) nimik < nimic);
- anglicism şi omofonie: u (în loc de you);
- anglicism şi afereză: k (în loc de O.K.); k funcţionează şi ca substitut pentru rom. că;
- apocopă şi anularea flexiunii verbale: (mai) pove (în loc de (mai) povestim);
- alterare grafică pozitivă: te tzuc (în loc de te ţuc);
- animaţie (imagem): ;
- geminare vocalică: paaa
5. Alte caracteristici ale stilului conversaţiei electronice sunt:

• încălcarea, adeseori flagrantă, a uneia dintre cele mai importante calităţi generale (obligatorii) ale
exprimării literare: corectitudinea;
• discursul din camerele de chat mizează pe spontaneitate şi are o încărcătură afectivă amplificată,
uzându-se (uneori excesiv) de mijloace expresive (creaţii lingvistice personale şi/sau rare, digresiuni,
exclamaţii, întreruperi, formule echivoce, secvenţe recurente reparatorii (completările), corecturi, enunţuri
neterminate, elemente comice, jocul de cuvinte, mijloace persuasive şi de captare a atenţiei prin utilizarea
de imageme);
• lexicul este foart variat, deschis inovaţiilor lingvistice într-o măsură care poate depăşi limbajul din
stilul jurnalistic, împrumutând termeni de la toate celelalte stiluri (neologisme, elemente argotice şi de
jargon, abrevieri, forme lingvistice colocviale, populare şi dialectale, secvenţe expresive inedite şi
originale, rareori clişee);
• aria tematică este de o mare vastitate, de la conversaţiile fatice (evaluate ca sigure în orice situaţie de
comunicare) până la probleme personale ori de interes ştiinţific;
• în camerele de chat şi nu numai, participanţii la actul comunicării ( interlocutorii) au identităţi false,
anonime ori vag cunoscute, estompându-se graniţele de vârstă, sex, clasă socială etc.; locul de unde se
transmite informaţia poate fi nesigur; însăşi credibilitatea informaţiei poate fi îndoielnică;
• diversitatea tematică şi uzul unor mijloace lingvistice variate conturează o altă caracteristică a
discursului electronic: poliglosia, anume capacitatea utilizatorului acestui stil funcţional de a-şi adapta
limbajul la medii socio-culturale dintre cele mai diverse; de multe ori, conversaţia electronică are caracter
perisabil (SMS-uri, MMS-uri, conversaţiile de pe bloguri, forum, din camerele de chat);
• naturaleţea, relaxarea, degajarea sunt calităţi particulare ale acestui stil, comune stilului electronic şi
stilului colocvial (al conversaţiei uzuale);
• din punct de vedere diamezic (al canalului utilizat pentru comunicare), stilul conversaţiei electronice
devine o formă de comunicare mixtă, complexă, prin îmbinarea discursului oral cu cel scris.
6. Concluzii
Sintetizând, caracteristicile stilului funcţional electronic se datorează unor fenomene diverse, precum:
diversitatea tematică şi stilistică a conversaţiilor, abrevierile, lipsa punctuaţiei şi a semnelor diacritice,
ortografia deficitară, elipsele, romgleza. Asemenea fenomene nu pun neapărat în pericol limba română, ci
reprezintă, de fapt, o expansiune stilistică fără precedent, în acord cu dezvoltarea spectaculoasă a
contextul extralingvistic. De altfel, diversificarea actuală a limbii, la toate nivelurile, este direct
proporţională cu evoluţia rapidă şi în domenii variate a tehnologiei contemporane, iar stilul conversaţiei
electronice se dovedeşte mai dinamic şi mai deschis schimbărilor decât însuşi stilul publicistic, marcând
intenţionat sau neintenţionat conştiinţa utilizatorilor. Condiţia primară pentru existenţa stilului electronic
este „conectarea la mediul electronic”, conectare atât de facilă şi de comodă, încât studiile recente se
focalizează pe impactul psihologic asupra omului, altfel spus pe gradul de dependenţă şi consecinţele
inerente. În prezent, mediile electronice (www-ul; e-mailul; chatul; IRC-ul; GPS-ul; telefonia mobilă etc.)
creează un nou tip de cultură a civilizaţiei contemporane, cultura electronică, schimbând radical formele
de interacţiune socială.
Bibliografie
1. DASCĂLU JINGA, Laurenţia (2002), Corpus de română vorbită (CORV). Eşantioane, Bucuresti:
Oscar Print.
2. DASCĂLU JINGA, Laurenţia; POP, Liana (coord.) (2003), Dialogul în româna vorbită, Bucureşti:
Oscar Print.
3. DOOM = Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (2005), Ediţia a II-a
revăzută şi adăugită, Bucureşti: Univers Enciclopedic.
3. DŞL = Angela Bidu-Vrănceanu, Cristina Călăraşu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaş,
Gabriela Pană Dindelegan (2001), Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti:
Nemira.
4. GALR = Gramatica limbii române. I. Cuvântul; II. Enunţul (2005/2008 (tiraj revizuit)), Academia
Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al . Rosetti”, coordonator: Valeria Guţu Romalo,
Bucureşti: Editura Academiei Române.
5. HOARŢĂ CĂRĂUŞU, Luminiţa (2005), Corpus de limba română vorbită actuală, Iaşi: Editura
Tehnică, Ştiinţifică şi Didactică CERMI.
6. IONESCU-RUXĂNDOIU, Liliana (1999), Conversaţia. Structuri şi strategii. Sugestii pentru o
pragmatică a românei vorbite, Ed. a II-a revizuită, Bucureşti: All Educational.
7. IVLRA = Liliana Ionescu-Ruxăndoiu (coordonator) (2002), Interacţiunea verbală în limba română
actuală. Corpus (selectiv). Schiţă de tipologie, Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti.
8. LRVMI = Klaus Bochmann şi Vasile Dumbravă (coordonatori) (2000), Limba română vorbită în
Moldova istorică, vol. I-II, Leipzig: Lepziger Universitatsverlag.
9.NEAMŢU, G. G. (2008), Teoria şi practica analizei gramaticale. Distincţii şi… distincţii, Ediţia a III-a
revăzută, adăugită şi îmbunătăţită, Colecţia Gramaticile Paralela 45, Piteşti: Paralela 45.
10. POMIAN, Ionuţ (2008), Construcţii complexe în sintaxa limbii române, Colecţia Gramaticile
Paralela 45, Piteşti: Paralela 45.
11. SLAMA-CAZACU, Tatiana (1999), Psiholingvistica - o ştiinţă a comunicării, Bucureşti: All.
12. TROHIN, Elena (2006), Particularităţi lingvistice ale comunicării pe Internet, Teză de doctor în
filologie, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, 158 de pagini,
http://www.cnaa.acad.md/files/theses/2006/4834/elena_trohin_thesis.pdf

Carte Teste

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Teste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN TESTE PENTRU CADRE DIDACTICE

Capitolul I ...............SUBIECTE EDUCATOARE

SUBIECTE ÎNVĂȚĂTORI/ INSTITUTORI ((secția română)

CAPITOLUL II.................. BAREME DE CORECTARE

CAPITOLUL III........TESTE- GRILĂ DEFINITIVAT ȘI GRADUL DIDACTIC II

CAPITOLUL IV...... STUDII LINGVISTICE

♦ Timpul efectiv de lucru este de patru ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

3. Alcătuiţi câte un enunţ cu fiecare dintre următoarele forme gramaticale: rapoarte,

SUBIECTUL al III - lea (30 de puncte)

♦ Timpul efectiv de lucru este de patru ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Notă! Se recomandă ca eseul să se încadreze în 2 – 4 pagini. Ordinea integrării reperelor în

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

3. Rescrieţi, pe foaia de concurs, numai varianta corectă a următoarelor enunţuri,

5. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent (toate persoanele) verbul: a se aşeza şi a se

SUBIECTUL al III - lea (30 de puncte)

1. Precizaţi categoriile de activităţi comune prezente în planul de învăţământ pentru

2. Descrieţi o metodă tradiţională şi două metode alternative de evaluare utilizate în

♦ Timpul efectiv de lucru este de patru ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

6. Rescrieţi, pe foaia de concurs, numai varianta corectă a următoarelor enunţuri,

SUBIECTUL al III - lea (30 de puncte)

2. Descrieţi un joc didactic pentru cunoaşterea mediului, care se poate desfăşura cu

♦ Timpul efectiv de lucru este de patru ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

În realizarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:

 evidenţierea unor elemente folosite în construcţia romanului (temă, acţiune, conflicte,

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A. (15 puncte) Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele

4. Conjugaţi la modul indicativ, timpul prezent verbele a plăcea şi a se recrea.

B. (10 puncte) Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele

solicitare / solicitudine; familiar / familial. 4 puncte

2. Alcătuiţi două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului faţă. 2 puncte

C. (5 puncte) Rescrieţi enunţurile de mai jos, corectând greşelile, indiferent de

2. Văzu-tu-i-ai pe integrii mei cuscri?

3. Dacă li întâlnii pe George, invită-l la party-ul de duminică.

2. Redactaţi un proiect didactic pentru o lecţie de însuşire de noi cunoştinţe la o disciplină la

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Scrieţi un eseu, de 2-4 pagini, în care să prezentaţi un roman de Mihai Sadoveanu.

În realizarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:

• prezentarea construcţiei subiectului în romanul ales, prin referire la acţiune şi la conflict;

• prezentarea personajului principal din romanul ales (trăsături, mijloace de caracterizare);

• comentarea relaţiei dintre începutul şi finalul romanului ales.

Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)

cu privire la textul de mai jos:

(Ion Creangă, Capra cu trei iezi)

B. (10 puncte) Scrieţi, pe foaia de concurs, răspunsul la fiecare dintre următoarele

C. (5 puncte) Rescrieţi enunţurile de mai jos, corectând greşelile, indiferent de natura

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. În cadrul tehnicilor muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltării capacităţii de receptare a

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

În realizarea eseului, veţi avea în vedere următoarele repere:

• evidenţierea unor elemente folosite în construcţia nuvelei sociale (temă, acţiune,

conflicte, moduri de expunere);

• prezentarea trăsăturilor personajului ales, prin raportare la evoluţia conflictului / a

• exemplificarea a patru mijloace / procedee de caracterizare a personajului ales;

• comentarea a două situaţii/ secvenţe narative, semnificative pentru evidenţierea