Sunteți pe pagina 1din 4

Modalităţi de evaluare în alternativa educaţională Step by Step

Institutor IONESCU MARIANA

Liceul Pedagogic " C.D. LOGA CARANSEBEŞ

Evaluarea şi responsabilitatea sunt scopuri ce merită să fie urmărite. Sarcina este de a crea
un sistem care să evalueze în mod corect şi util lucrurile pe care le considerăm importante şi
să nu distorsioneze procesul instructiv .

Theodore Sizer

Învăţarea şi dezvoltarea reprezintă procese în continuă evoluţie. În consecinţă,


educatorii trebuie să aibă în vedere o evaluare continuă . Un prim program de dezvoltare a
copilului trebuie să aibă în vedere perfecţionarea continuă a cunoştinţelor sale, înţelegerea
tot mai aprofundată a lumii şi a propriei persoane .
Evaluarea continuă ce are loc în cadrul activităţilor la clasă poate asigura o imagine clară,
corectă şi reprezentativă a capacităţilor şi progresului copilului. În mod tradiţional,
evaluarea aprecia performanţele elevului prin diferite forme, cum ar fi : lucrări scrise
notate, extemporale săptămânale şi teste standardizate . Învăţătorii aveau tendinţa de a
evalua munca copiilor pentru a avea la dispoziţie, împreună cu părinţii şi conducerea
şcolii, dovada cifrică a progresului copilului. Cu toate acestea, tendinţele recente din
educaţie au promovat metode alternative, elaborate de educatori, pentru evaluarea şi
încurajarea progresului copilului. Adoptarea unei noi perspective în educaţie, bazată în
întregime pe limbaj, în cadrul căreia elevii sunt implicaţi activ în procesul ascultării, vorbirii,
citirii şi scrierii, a încurajat o nouă viziune asupra evaluării . Aceste aspecte au fost
integrate pentru a duce la o evaluare mai corectă a copilului .
Evaluarea autentică, spre deosebire de cea la cerere, este o formă de evaluare
care are loc continuu, în contextul unui mediu propice învăţării şi dezvoltării copilului. Ea
reflectă experienţele adevărate şi demne de reţinut din procesul învăţării, care pot fi
documentate prin observaţii, întâmplări consemnate, jurnale, caiete de observaţie, mostre
de lucru propriu - zise, şedinţe, fişe ale elevilor, rezultatele în îndeplinirea unor sarcini şi
alte metode . Evaluarea autentică e folositoare elevilor şi se desfăşoară în paralel cu
procesul învăţării, fiind o condiţie primordială a dezvoltării elevului .
Aprecierea individuală a dezvoltării şi progreselor în învăţare realizate de fiecare
copil e un element crucial pentru elaborarea şi implementarea unor programe în
conformitate cu gradul de dezvoltare a elevilor , afirma Asociaţia Naţională pentru
Educarea Copiilor Mici. Anumite metode alternative sunt mai potrivite pentru copiii mici
decât testele scrise. Orientările recente privind evaluarea accentuează necesitatea de a
descoperi ce ştiu şi pot face copiii, mai degrabă decât să se detecteze ce nu ştiu şi nu pot
face . Dacă doresc cu adevărat să ştie de ce sunt capabili elevii lor, învăţătorii trebuie să
observe cum îşi îndeplinesc ei sarcinile în situaţii obişnuite, unde au numeroase ocazii de
a-şi demonstra cunoştinţele şi aptitudinile, mai degrabă decât să se bazeze numai pe teste
scrise. Perspectivele asupra evaluării trebuie corelate cu gradul de dezvoltare a copilului,
pentru a furniza o imagine mai cuprinzătoare asupra capacităţilor şi realizărilor sale ;
rezultatele testelor nu sunt elocvente în acest sens.
Evaluarea este un mijloc de adunare a informaţiei, ulterior folosită pentru a aprecia
progresul elevului şi pentru a elabora programa de învăţământ. Criteriile de evaluare
trebuie să includă :

♦ validitatea ;
♦ mai multe modalităţi de evaluare a realizărilor, diferite de cele standard
bazate pe alegeri multiple ;
♦ implicarea totală a copilului ;
♦ observaţii repetate ;
♦ un proces continuu în timp ;
♦ folosirea unei varietăţi de metode .

Conform modelului de Program Step by Step pentru învăţământul primar, evaluarea


trebuie să se bazeze pe următoarele premise :

• Evaluarea trebuie să stimuleze acumularea de cunoştinţe, înţelegerea şi


încrederea copilului în sine ;
• Trebuie să se axeze pe obiective importante şi să implice multiple surse de
informaţii ;
• Evaluarea trebuie să sprijine şi să informeze asupra practicilor de instruire
conforme gradului de dezvoltare a copilului ;
• Părinţii şi elevii sunt parteneri de bază în procesul de evaluare .

Scopul principal al evaluării este să urmărească progresul copilului şi să stabilească


exact la ce nivel de dezvoltare se află fiecare elev în parte, astfel încât programa să vină
în întâmpinarea nevoilor copiilor, priviţi individual şi să asigure succesul experienţelor
tuturor. Identificarea copiilor cu nevoi speciale şi care ar putea necesita sprijin ori
intervenţii suplimentare, reprezintă un alt obiectiv al evaluării. Evaluarea corectă trebuie să
asigure o interdependenţă activă între ceea ce se predă şi ceea ce se învaţă în cursul
procesului de instruire .

Scopul evaluării este :

 pentru învăţător o modalitate de a ştii în ce fel va sprijini învăţarea pentru


fiecare copil pentru a ajunge la competenţele vizate de curicculum,;
 pentru părinţi - să cunoască ce activităţi face copilul lui la şcoală şi să ştie
cum să-l susţină în ceea ce are de învăţat ;
 pentru copil în a-l ajuta să-şi autoevalueze munca şi să ştie să-şi precizeze
direcţiile în care în viitor va avea să depună mai mult efort sau exerciţiu ;
 să-şi dezvolte capacitatea de analiză, de formare a gândirii critice .

Cum se face evaluare în clasele SbS ?

Evaluarea este permanentă şi se desfăşoară în mai multe moduri .

Astfel :
1. Centrul de activitate .

Se ştie că elevii lucrează pe centre de activităţi unde au de rezolvat sarcini specifice


centrului respectiv. Învăţătoarea, împreună cu grupul de elevi, discută felul în care au
rezolvat sarcina, căile diferite în care au lucrat şi corectitudinea soluţiilor .

2. Scaunul Autorului.

În clasele SbS un instrument de evaluare este " Scaunul Autorului" .


Pe scaunul autorului elevul prezintă colegilor tema efectuată de el sau a grupului
de la centrul la care a lucrat .
Prezentarea este urmată de analiză şi comentariile colegilor şi învăţătoarei . Acest
exerciţiu îi formează pe copii în direcţia înţelegerii raţionamentelor colegilor şi de a judeca
rezultatul muncii colegilor lui pe care îl va compara cu munca lui .

3. Expunerea lucrărilor .

Lucrările elevilor sunt expuse în clasă, toţi copiii pot să examineze cum au lucrat şi
să comenteze lucrările, să evalueze împreună munca lor şi s-o prezinte şi celor ce intră în
clasă .

4. Portofoliul/mapa

Fiecare elev are un portofoliu în care sunt adunate lucrările . Fiecare lucrare are
înscrisă data când a fost efectuată .
Tot ceea ce este prezent în portofoliu reprezintă munca elevului în procesualitatea sa şi
reprezintă un document . Astfel acestea pot fi prezentate părinţilor, care au posibilitatea de
a urmări evoluţia copiilor lor, ca şi altor persoane autorizate .

5. Corespondenţa scrisă pentru părinţi

Un mod de informare este cel prezentat mai sus.


Învăţătoarea transmite părinţilor sinteze care să cuprindă ce şi-a propus să predea,
ce a învăţat copilul, în ce direcţii are succes şi uşurinţă în rezolvare şi care sunt aspectele
în care necesită încă ajutor la care părinţii trebuie să contribuie . Aceste note scrise pot fi
transmise săptămânal sau lunar .
Este bine să fie stabilit de către învăţătoare şi părinţi, încă de la începutul anului
şcolar, ritmul în care vor fi transmise aceste note de evaluare .

6. Caietul de evaluare .

Este instrumentul de evaluare care înlocuieşte tradiţionalul catalog.


Caietele de evaluare SbS inventariază competenţele achiziţionate de elev şi la
rubrica observaţii descrie, atunci când este cazul, specificul individual al nivelului de
achiziţie, fără folosirea calificativelor .

Evaluarea corectă a elevilor are un rol esenţial în adoptarea unor decizii


competente asupra educaţiei lor . Prin observarea în timp ce citesc, scriu, interacţionează
cu alţii, ori sunt implicaţi în diferite activităţi, învăţătorul adună informaţii despre fiecare
elev în parte, pe care le încadrează într-un curriculum ce ţine cont de gradul de dezvoltare
a copilului. Întâmplările consemnate, listele de verificare, întrevederile învăţător - elev,
autoevaluarea elevului sunt procedee şi tehnici aflate în sprijinul învăţătorilor, pentru a-şi
evalua elevii mai precis şi pentru a fi mai eficienţi în comunicare . Pentru a obţine o
imagine verosimilă, clară şi reprezentativă a fiecărui copil, a progreselor şi capacităţilor
sale, evaluarea trebuie să fie continuă, exhaustivă şi efectuată în cursul tuturor activităţilor
de la clasă .
Modelul Step by Step pentru învăţământul primar promovează o viziune asupra
evaluării care încorporează tehnici variate şi permite cadrelor didactice să prezinte
progresul copiilor, de o manieră semnificativă, atât părinţilor cât şi altor persoane
interesate .

S-ar putea să vă placă și