Sunteți pe pagina 1din 2

Lucrare – Introducere in defectologie

Prezentarea teoretica:
Prezentarea cazului

Baiat, 10 ani

Diagnostic – Oligofrenie grad debilitate cu hemipareza spastica pe dreapta, cu elemente si pe


stanga si cu dislalie organica

Istoric – oligofrenia si hemipareza le are de la nastere (a fost folosit forcepsul la nastere)

Alte detalii: copilul provine dintr-o familie biparentala si este dreptaci

Analiza acestui caz are nevoie, initial, de o privire atenta asupra defectului primar care deriva din
caracterul biologic al bolii (lezare locala a zonelor corticale). Aici vorbim de oligofrenie grad
debilitate, hemipareza spastica, dar si dislalie pe care as incadra-o tot la categoria “defectului
primar”, avand in vedere ca vorbim de o dislalie organica, si nu de una functionala, despre care
stim ca este provocata de anumite deficiente anatomo-fiziologice la nivelul analizatorului auditiv
si al aparatului articulator.

Mai apoi, continuam cu depistarea si analizarea defectelor secundare, ce pot sta la baza unei lipse
de interventie la timp cu actiuni de corectie psihologica, logopedica si pedagogica.

Corecţia defectelor secundare trebuie sa inceapa cat mai timpuriu. Necesitatea intervenirii
precoce se explica prin faptul ca timpul pierdut in desfasurarea procesului de instruire si educatie
a copiilor din grupele cu risc social nu poate fi recuperat automat si nu se compenseaza de fel la
o varsta mai inaintata. Corectia mai tarzie a lacunelor in cunostinte necesita eforturi specifice
complexe de depasire a defectelor secundare.

Savanţii A. Krecimer (1956), G. Sheutte (1967), R. Zazzo (1968) au menţionat ca pe langa


aparitia asinhroniilor, disproportiilor, in dezvoltare pot fi evidentiate si aparitia retardarilor,
neterminarea unor anumite perioade de dezvoltare, lipsa involutiva a formelor timpurii de
dezvoltare. Aceasta este caracteristic pentru oligofrenii si retinerile in dezvoltarea psihica. Unii
autori descriu copiii cu tulburari globale de vorbire la care se observa pastrarea patologica
indelungata a vorbirii autonome. Dezvoltarea pe mai departe a vorbirii la acestia nu are ca
rezultat trecerea de la vorbirea autonoma la cea obisnuita, ci imbogatirea vocabularului cu
cuvinte autonome. In acest caz se fixeaza patologic una dintre etapele inferioare de dezvoltare a
vorbirii, care, in norma, ocupa o perioada neinsemnata de timp.

Recomandare:
a) In primul rand, as efectua o evaluare amauntita a tuturor ariilor de dezvoltare ale copilului

 Avand in vedere diagnosticul de hemipareza spastica, as analiza motricitatea fina, dar si


grosiera. In plus, in functie de rezultate, as analiza si partea de autoservire, pentru a-mi da
seama pana la ce nivel se poate descurca singur din punct de vedere fizic.
 As continua cu o analiza cognitiva amanuntita.
 As analiza partea de socializare la acest copil, nivelul de atentie in diferite momente si
medii, motivatia si, de asemenea, as dori sa stiu ce comportamente asociate a dezvoltat
pana la aceasta varsta.

b) Dupa aceasta evaluare, probabil as merge pe varianta de integrare a acestui copil in structurile
invatamantului general, mergand pe varianta educatiei integrative. Insa, avand in vedere
problemele motorii pe care acest copil le are, as include o persoana care sa il asiste pe timpul
orelor scolare.

c) In paralel cu sistemul de invatamant, as recomanda:

 Kinetoterapie pentru o mai buna coordonare si dezvoltarea echilibrului, in limitele


afectiunii fizice.
 Tehnici de dezvoltare a limbajului: construirea de propozitii dezvoltate, realizarea de
rationamente, atentia prelungita in sarcina.
 Activitati pentru deprinderea regulilor sociale: joc de rol si povesti sociale, pentru
integrarea fireasca in colectiv. Mai mult decat atat, prin jocul social as vrea sa ajung la
urmatoarele obiective: mentinerea conversatiei cu partenerul de joc, managementul
emotiilor, sa inteleaga si sa respecte regulile unui joc.

S-ar putea să vă placă și