APROB: șef catedra Psihopedagogie și PPS_____________VASIAN Tatiana, dr., lector univ.

EXAMINATOR: titularul cursului _________________CIOBANU Adriana, dr., conf.univ.

Numele, prenumele studentului__________BUCUR
LUDMILA_____________________________________
Ciclul I. Studii superioare de licență, programul de studii________FRECVENTA
REDUSA____________________
Data 27.10 2023
TEST DE EVALUARE FINALĂ
pentru examenul de curs la disciplina
PSIHOPEDAGOGIA PERSOANELOR CU DIZABILITATE NEUROMOTORIE
Varianta I.
1. Definiţi dizabilitatea neuromotorie.
Sunt considerate a fi persoane cu dizabilităţi neuromotorii acele persoane cărora aceste dizabilităţi le
fac dificilă derularea normală a vieţii cotidiene.
• La copii, aceste dizabilităţi prezintă riscul nu numai de a-i limita mobilitatea, de a-i întârzia
dezvoltarea motorie, inclusiv dezvoltarea limbajului, cât şi de a-l priva de contacte şi experienţe
indispensabile în dezvoltarea lui normală pe plan intelectual, social şi afectiv. • Categoria
dizabilităților fizice şi neuromotorii include o gamă foarte diversă de afecţiuni morfologice şi
funcţionale • Acestea ,,se constituie ca invalidităţi corporale ce slăbesc puterea şi mobilitatea
organismului prin modificări patologice exterioare sau interioare, localizate la nivelul întregului corp
ori numai la nivelul unor segmente ale sale. categoria respectivă cuprinde atît infirmii motor sau
locomotor, cît şi pe cei care suferă de unele boli permanente (boli respiratorii, cardiopatii, diabet) ce
influenţează capacitatea fizică” (E.VERZA, 1998).
1 p.

2. Favorizanţi pentru producerea deficienţelor neuromotorii pot fi factorii:

a) imaturitatea b) influienţele nocive în perioada intrauterină
c) influienţele negative ale relaţiilor din familie d) factorii predispozanţi 0,5 p
3. Enumeraţi deficienţele morfologice globale:

1p.

4) Pot fi diferenţiate următoarele cauze ale PCI, în afară de:

a) scăderea cantităţii de oxigen furnizată creierului
b) boala hemolitică
 c) transmiterea prin ereditate 0,5p.
d) neuroinfecţiile
5.Enumeraţi formele de PCI cu afectarea sistemului piramidal:
Forma hiperchinetică si Forma cerebeloasă
1p.

6. Prezentaţi diferenţele dintre hemiplegia spastică infantilă şi

Hemiplegia spastică infantilă apare după naştere ca o consecinţă a traumatismelor
obstretricale sau a traumatismelor cranio-cefalice, survenite în fragedă copilărie şi a encefalitelor grave
din perioada postnatală, dar hemiplegia dublă se caracterizează prin dereglări motorii bilaterale, ce apare
congenital sau după naştere în urma leziunilor meningo-encefalice.
(1)Hemiplegia spastică infantilă este suprimarea sau reducerea drastică a mişcărilor voluntare într-una din
cele două jumătăţi ale corpului (stînga sau dreapta), insa (2)hemiplegia dublă este suprimarea sau reducerea
drastică a mişcărilor voluntare la nivelul celor patru membre (tetraplegie).
(1)Reflexele osteotendinoase sunt exagerate, semnele patologice sunt prezente. Sensibilitatea rămîne
nealterată. Sunt frecvente accesele epileptice. Adesea se constată modificări psihice sub formă de iritabilitate
cu acces de mînie, labilitate afectivă.
(2)La copiii mai mari apare dizartria, vorbirea este dificilă, sacadată. Ea se asociază cu microcefalia, cu
diverse anomalii de dezvoltare, apărute încă în perioada intrauterină. Tulburările psihice ajund pînă la
idioţie.

1p.
7. Definiţi psihomotricitatea după diferiţi autori:
M. Epuran- ”expresia maturizării și integrării funcțiilor motrice și psihice la nivelul pretins
de integrarea funcțională bună a individului în ambianță”…
D. Moţet-“Psihomotricitatea este expresia complexă a interelaţiilor dintre procesele
psihice şi cele motrice, care asigură atât receptarea şi prelucrarea informaţiilor, cât şi căile
de transmisie pentru executarea corespunzătoare a răspunsului”
P. Arcan- ”psihomotricitatea este o funcție complexă ce integrează și conjugă aspecte
motrice și psihice, elemente ce vor influența comportamentul unei persoane”.
Rene Zazzo educaţia psihomotrice constituie o educaţie de bază în şcoala elementară,
deoarece ea determină întregul proces de învăţare şcolară. Acest proces de învăţare nu
poate fi eficient “dacă copilul nu are conştiinţa corpului său, nu cunoaşte lateralitatea sa,
nu se poate situa în spaţiu, nu este stăpân pe timp şi nu a câştigat o suficientă coordonare
şi stabilitate a gesturilor şi mişcarilor sale“.

1p
8. Care sunt simptomele tulburărilor motorii la copiii cu PCI:
 a)mărirea tonusului muscular
b) dereglarea troficităţii musculare 0,5p.
c) reflexele cutanate sunt exagerate
d) sinkinezii
9.Evidenţiaţi tulburările de limbaj prezente la copiii cu PCI:
a) tulburările de pronunţie a sunetelor
b) tulburări a tempoului vorbirii 0,5p.
c)mărirea tonusului muscular
d)tulburările respiraţiei

10.Prezentaţi caracteristica sferei cognitive la copiii cu PCI

Dezvoltarea intelectuală la copiii cu PCI decurge în condiţii nefavorabile şi frecvent se reţine sau se
denaturează. Intelectul la copiii cu PCI poate fi diminuat diferit: aproximativ 30% de copii au nedezvoltarea
intelectului după tipul dizabilității mintale, la 25 – 30% intelectul este păstrat, iar la ceilalți se constată
reţinerea în dezvoltarea intelectuală, condiţionată de tulburări motore, verbale şi senzoriale.
La majoritatea copiilor cu PCI se diferenţiază nivelul înalt de astenie şi psihică şi fizică. La realizarea
acţiunilor care necesită participarea proceselor mintale ei devin pasivi mai rapid decît semenii lor tipici, cu
greu concentrîndu-se în proces de realizare a sarcinilor oferite. Ei pot refuza realizarea sărcinii, dacă nu le
reușește, şi pierd interesul faţă de ea. La unii copii apare instabilitate motorie atunci cînd sunt obosiţi. De
asemenea, copilul poate să înceapă să gesticuleze, la el se accentuiază hiperkineziile, poate apărea
hipersalivaţia. La copiii cu forma spastică de PCI gîndirea verbală este bine dezvoltă, iar gîndirea intuitiv-
plastică este imperfectă. De asemenea sunt denaturate reprezentările spaţiale şi de timp. Copiii cu această
formă de PCI pot abstractiza şi generaliza. Ei pot să evidenţieze subiectul în povestire, să aranjeze
consecutiv imaginile, însă gîndirea intuitiv-plastică este dereglată. Din această cauză ei mai greu desenează,
cu greu se orientează în spaţiu în special copiii cu forma de PCI diplegie spastică. Copiii cu această formă nu
pot corect să copie obiectul, forma lui, mai dificil unesc punctele pe foaia de hîrtie şi cu greu conturează
direcţia săgeţilor. Uneori ei le reprezintă ca imaginea în oglindă şi cu mari dificultăți însuşesc schema
corporală. Din cauza tulburărilor funcţiilor lobului frontal al creierului, copiii dificil îşi planifică acţiunile la
realizarea diferitor sarcini. Toate aceste dereglări a activităţii intelectuale sunt caracteristice reţinerii în
dezvoltare a copiilor cu diplegie spastică ca una din formele PCI.
Diagnosticul se realizează pe baza diverselor investigaţii – clinice, logopedice şi psihologice.
La forma hiperkinetică de PCI se observă tulburarea intelectului de diferit grad. La aceşti copii mai evidente
sunt tulburările verbale şi audioverbale. Copiii cu forma hiperkinetică de PCI au reţinere în dezvoltarea
psihică, care se caracterizează prin dereglarea şi dezvoltarea neproporţională a unor funcţii psihice. Vorbirea
şi gîndirea acestor copii sunt imperfect dezvoltate din cauza dizartriei; sunt şi forme complicate de
ambliopie.
-Simptomele dizabilității mintale în cazul PCI sunt aceleaşi ca şi la alte forme de dizabilitate mintală, doar
cu unele particularităţi, caracteristice doar acestui tip de dizabilitate. La copiii cu PCI se pot manifesta
următoarele simptome ale dizabilității mintale:
- nedezvoltarea gîndirii abstracte;
- nedezvoltarea totală şi difuză a funcţiilor psihice.
Sunt posibile nedezvoltarea mai pronunţată a acelor funcţii, care sînt tipice pentru diferite forme de PCI; -
copiii acţionează după şablon, rareori folosesc ajutorul adulţilor;
- copiilor le este caracteristică imitarea, sugestibilitate şi insuficienţa independenţei în joc şi activităţi
intelectuale;
- astfel de copii nu retrăiesc defectul său; sunt necritici, reacţiile personale sunt foarte slab pronunţate;
- copiii din primii ani de viaţă insuficient diferenţiază emoţiile, mai tîrziu încep să recunoască şi să
deosebească persoanele apropiate de cele străine, insuficient sunt dezvoltate reacţiile cognitive şi orientative;
-Dinamica dezvoltării intelectuale este mai puţin favorabilă decît la copiii cu RDP.
-Nu sunt dezvoltate formele superioare ale activităţii de cunoaştere, suferă procesele de generalizare şi
abstractizare.
1p.

11. Evaluarea dezvoltării percepţiei şi gîndirii la copiii cu dizabilităţi neuromotorii se efectuiază prin
următoarele sarcini.

1p.

12. Enumeraţi tehnicile şi procedeele de educare/reeducare a tulburărilor lateralităţii.

Lateralitatea este exprimarea sau exteriorizarea psihomotrică a dominanţei funcţionale a emisferelor
cerebrale, manifestată prin cunoaşterea şi controlul părţii stînga şi/sau dreapta a corpului, în acelasi timp sau
independent una de cealaltă. Dupa Lafon, lateralitatea exprimă inegalitatea funţtională a părţii drepte sau
stîngi a corpului, ca o consecinţă a dezvoltării şi repartiţiei funcţiunilor în emisferele cerebrale.
Tehnicile şi procedeele de educare/reeducare a tulburărilor lateralităţii :
-Evaluarea lateralitatii, folosind testul (proba) Harris: Structuri de exerciţii executate cu membrul 8 superior
dominant,în întregul său, pe segmentele componente, cu accent deosebit pe acţiunile mîinii;
- imitarea gesturilor terapeutului, de la cele largi. desfăşurate intr-unul sau mai multe planuri. la gesturile
mici, de fineţe, executate cu mîna şi cu degetele;
-exerciţii şi jocuri, folosind obiecte şi aparate portative (mingi de diferite dimensiuni, cercuri, bastoane s.a.):
- aruncari către un reper, situat la distanţe variabile (cu mîna dominantă);
- împerechere a obiectelor de acelaşi fel şi rearanjarea lor in poziţiile iniţiale;
-parcurgere a unor distanţe variabile, rostogolind mingi, cercuri etc;
- manuirea cercurilor cu mîna şi antebraţul dominant;
- trasarea unor cercuri cu varful bastonului (de la stînga la dreapta şi în sens invers);
- trasare a unui semicerc cu un baston ţinut de mîna dominantă şi continuarea cu mîna cealaltă, pîna la
închiderea cercului.
- Exercitii şi jocuri care să redea activităţile gospodăreşti:
-curăţitul cartofilor, merelor etc;
- taiatul pîinii;
-umplutul si golitul oalelor, sticlelor etc;
- spartul nucilor, batutul cărnii s.a..
- Exerciţii şi jocuri cu conţinut din activităţile de autoservire:
-incheiatul-descheiatul nasturilor;
- înşunoratul ghetelor (cizmelor, pantofilor);
- servirea mesei: folosirea tacamurilor (lingura, furculiţa etc.)
- curatirea veselei;
-spalatul pe dinţi.
- Structuri de exerciţii asimetric executate, vizînd hemicorpul departea dominanţei.
-Structuri de exerciţii şi jocuri care vizează membrul inferior departea dominanţei:
- exerciţii executate din poziţiile stînd, şezînd, pe genunchi, decubit dorsal şi ventral;
-exerciţii folosind aparate (cicloergometru, pedalare cu piciorul parţii dominante), obiecte portative
(conducerea şi lovirea mingii, liberă sau catre un reper), rotirea cercului pe gambă s.a.
1p.