Sunteți pe pagina 1din 25

CURS Test Rorschach

Interpretare 1

Dup ce se scoreaz rspunsurile, se completeaza pe foaia Sequence of Scores i apoi pe


Structural Summary

Zf= frecventa scorurilor Z;


ZSum= suma algebrica a scorurilor Z;
ZEst= z estimativ- se obtine dintr-un tabel (pag. 256 jos, tabel D), in functie de Zf.

W= raspunsurile globale din protocol;


D= detalii majore;
Dd= detalii minore;
S= spatiu.

DQ = +, o, v, v/+ => calitatea dezvoltrii raspunsurilor.

Form Quality:
FQx= calitatea formala a tuturor raspunsurilor
FQnone= rspunsuri fara forma (fum, emotie, apa, sange);
FQf= calitatea formala a raspunsurilor de forma pura;
MQual= calitatea formala a raspunsurilor ce contine miscare umana
Mnone= miscare umana fara forma (emotie, senzatie);
SQx= calitatea formala a raspunsurilor care au S la locatie.

Determinantii:

Blends: cel putin doi determinanti separati printr-un punct.


Se trec toate Blends-urile unul sub altul, fara a mai preciza calitatea formala si indicele a
sau p la miscare.
Single: se trec determinantii care apar singuri nu n blend.
Contents= continuturile;

Approach Summary: se scriu la fiecare plansa, una dupa alta, locatiile si calitatea
dezvoltata.

Special Scoring:
RawSum6= suma bruta a scorurilor critice;
WgtdSum6= suma ponderata a scorurilor critice;
x1, x2, x3= gravitatea scorurilor. Cu cat gravitatea este mai mare, cu atat scorul este
inmultit cu un numar mai mare.
Ex: 1x1+1x4= 1+4=5

Grupele de scoruri se refera la 7 dimensiuni psihologice, adica 7 clustere pe care testul le


ia in considerare:

1. Clusterul 1= Clusterul Central (Core)


Da informatii despre resursele psihologice ale subiectului, despre stresul sau psihologic
si despre toleranta la frustrare (stres);

2. Clusterul 2= Afect sau Afectiv


Da informatii despre viata emotionala a subiectului. De exemplu: cum isi controleaza
exprimarea emotiilor, cat de mult doreste sa se implice emotional, cat de complex sau nuantat
emotional este, etc.

3. Clusterul 3= Interpersonal
Da informatii despre cat de adaptat este subiectul in relatiile sociale si despre cum ii
percepe si cum se relationeaza cu ceilalti.

4. Clusterul 4= Ideatia
Da informatii despre cum gandeste persoana, cat de complex sau de infantil (imatur) e in
gandire, despre modul in care formuleaza rationamente si ia decizii. In acelasi timp, arata si daca
exista distorsiuni grave la nivelul gandirii.

5. Clusterul 5= Mediere
Da informatii despre contactul cu realitatea si despre cat de conformist sau original
gandeste si reactioneaza S.

6. Clusterul 6= Procesare
Da informatii despre motivatia subiectului de a-si rezolva problemele si despre modul in
care el analizeaza datele situatiei.

7. Clusterul 7= Imaginea de sine (Self Perception)


Arata modul in care se percepe sau se stimeaza subiectul, inclusiv fantasmele si obsesiile
personale.

8. Clusterul 8= Stres Situational


Se analizeaza numai in anumite situatii, si nu la toti subiectii.
Ne arata daca si in ce masura subiectul este afectat de un stres situational => idica un
eveniment traumatic din viata subiectului.

Atunci cand se analizeaza un subiect se interpreteaz fiecare cluster intr-o anumita


ordine care se stabileste pentru fiecare subiect si la sfarsit se realizeaza sinteza acestor
interpretari partiale.

In afara de aceste clustere, pe partea de jos a foii apar niste initiale ce reprezinta scorurile
patologice. Nu se interpreteaza separat, ci integrat intr-un anumit cluster.
Acestea sunt:

1. SCZI = nu se mai foloseste , a fost nlocuit cu PTI= Indicele Perceptie-Gandire: ne


arata cat de distorsionata sunt gandirea si perceptia subiectului, mai precis: contactul cu
realitatea. Este pozitiv in tulburarile din sfera schizofrenica.
PTI>3 => Probabilitatea serioasa a unor probleme de tip schizo.

2. DEPI= Indicele Depresiei; ne arata daca subiectul are tendinte depresive sau este
vulnerabil emotional.

3. CDI= Indicele Deficitului de Adaptare; arata daca subiectul este dezadaptat in relatiile
sociale.

4. S-Con= Constelatia Structuala; indica riscul unui comportament suicidar. El a fost


validat predictiv pe un lot de subiecti care s-au sinucis dupa maxim 60 de zile dupa aplicarea
testelor.

5. HVI= Indicele de Hipervigilenta este asociat cu trasaturile paranoide (suspiciune,


interpretativitate, neincredere).

6. OBS= Indicele Obsesiv; arata daca exista tendine obsesionale (ganduri negative,
obsesionale, compulsive).

Scoruri foarte importante in interpretare:

1. Landa (L);
2. Tipul de Rezonanta Intima-Tipul de Trire (EB);

1. Scorul L:
L= Fpure / (R-Fpure); Fpure= numarul de forme pure;
R= numarul total de raspunsuri.
Acest scor ne arata tendinta subiectului de a intelege intr-un mod simplificat, simplist
realitatea. O asemenea persoana (cu L mare) tinde sa aiba o perceptie simplista a tot ceea ce
inseamna viata.

L > 0,99 sau L 1 => Subiecti evitanti

Cand da doar raspunsuri forma, subiectul decupeaza, simplifica stimulul reprezentat de


pata de cerneala.
Formele pure indic raspunsuri simpliste sau neutre afectiv. Reprezinta o forma de
economie afectiva. Subiectul are tendinta de a reactiona intr-un mod simplu la situatii cu care se
confrunta.
O persoana ce are multe forme pure e o persoana ce, in general, tinde sa gandeasca, sa
reactioneze cat mai simplist, mai sec sau mai neutru la problemele cu care se confrunta. Are
tendinta de a simplifica intr-un mod excesiv realitatea. Ea reactioneaza inadecvat la situatii
complexe sau nuantate. Fuge de aceste situatii, inclusiv in plan social.
Se intalnesc multe forme pure la copiii cu deficit mental sau crescuti in institutii.

Este posibil ca un scor L mare sa apara si la subiectii cu inteligenta peste medie si nivel de
instruire superioar. In acest caz, este vorba de persoane inhibate emotional care incearca sa se
apere de un mediu posibil solicitant sau frustrant, ori amenintator, incercand sa-l simplifice intrun mod pur cognitiv, sec, fara implicare afectiva.
Persoanele cu L mare sunt persoane reproductive, si nu creative.
Ocazional, intra in categoria cu L> si subiecti inhibati in situatia de testare. Cei ce resimt
prezenta examinatorului ca blocanta. Sunt oameni anxiosi sau crispai n situaia de testare.
Astfel, rezultatele interpretarii nu sunt valide pentru ei.

2. Scorul EB (Tipul de rezonanta intima)


Se refera la temperamentul subiectului (dar nu coincide cu aceste termen).
EB arata daca subiectul este centrat mai mult pe lumea interioara (adica pe idei, trairi
interioare, rationamente) sau este centrat mai mult pe lumea exterioara, pe un feed-back
continuu cu realitatea => Stilul introversiv vs. Stilul Extroversiv.
EB= M : SumC (ponderata)
SumC= (Cx1,5)+(CFx1)+(FCx0,5)
Exemplu: SumC= 2+0,5=2,5; M=7 => M>SumC

Stilul Introversiv: este atunci cand miscarile umane depasesc cu cel putin doua puncte
SumC (daca M+SumC 10 ), sau daca M depasesc cel putin 2,5 puncte SumC (daca
M+SumC>10).
Introversivul este o persoana care, atunci cand gandeste si ia decizii, incearca sa nu se
lase influentat de emotii, incearca sa aiba o viziune cerebrala, obiectiva, asupra problemelor.
Este o persoana care, inainte de a actiona, isi face un plan de care incearca sa se tina cat
mai strans, chiar daca el uneori nu corespunde cu realitatea obiectiva. De aceea, el este mai
vulnerabil emotional pentru ca are un mai prost contact cu realitatea. Ca atare, este mai prudent
in luarea deciziilor.

In general, introversivul , inainte sa actioneze, inventariaza mai multe posibilitati si


numai dupa aceea, mai si actioneaza.
De multe ori, introversivii sunt persoane mai mult reflexive si contemplative, decat active
si obtin o satisfactie mai mare din lumea lor interioara decat din exterior.
Desi el ar prefera sa isi exprime liber emotiile, de regula, dar nu ntotdeauna e foarte
atent la cum o face.

Stilul Extraversiv este atunci cand SumC depaseste cu minim 2 puncte M (daca
M+SumC10) sau cand SumC depaseste cu minim 2,5 puncte M (daca M+SumC>10).
Extraversivul este o persoana care permite emotiilor sa-l influenteze in luarea deciziilor
si in rezolvarea de probleme. Are o gandire ceva mai intuitiva, mai afectiva decat introversivul.
Este spontan, nu-si face multe planuri inainte de a actiona si de regula, dar dar nu
ntotdeauna, isi exprima emotiile liber.
Cand actioneaza, el prefera o strategie de tipul incercare/eroare (vazand si facand).
Are un feed-back

mai bun cu realitatea decat introversivul si obtine o mai mare

satisfactie din contactul cu obiectele si oamenii exteriori decat din lumea interioara.

ntre cele dou tipuri exist un al treilea: Ambitendent.

Spunem c subiectul aparine acestui stil atunci cnd diferena dintre M i SumC este mai mic
ca 2 puncte sau 2,5 puncte, dup caz.
Ambitendentul este o persoan care nu are un stil bine conturat i oscileaz ntre un tip de
abordare extratensiv i introversiv. El este, n general, mai ineficient n luarea deciziilor i n
rezolvarea de probleme i revine adesea la deciziile anterioare. i schimb, n mod rapid,
criteriile dup care apreciaz situaia.

CLUSTERUL CENTRAL (DE CONTROL)

R= numarul total de raspunsuri


L= scorul Landa
Ex: L= 1 : (16-1) = 00,6
EB= M : SumC
Acest Cluster ne arata:
- capacitatea de control si toleranta la stres: capacitatea subiectului de a lua decizii, de a le
reglementa activ , in mod organizat, fara sa se piarda sub impactul stresului; capacitatea subiectului de a
nu se dezorganiza sub influenta stresului;
- cat de mari sunt resursele psihologice ale subiectului si cat de mare este stresul pe care-l
suporta.
Exner priveste capacitatea de autocontrol ca o rezultanta a doi factori opusi:
1. Resursele interne, psihologice ale subiectului; cu cat subiectul are mai multe resurse
interioare, cu atat el va putea rezista la un stres mai mare.
Ele pot fi:
1. Resurse cognitive: capacitatea subiectului de a formula rationamente complexe,
orientate spre scop, dar include si gandirea creativa, deschiderea catre fantezie si imaginatie.
Cu cat o persoana are un numar mai mare de raspunsuri miscare umana (M) in protocol, cu atat
resursele sale sunt mai mari.
Media raspunsurilor M= 4-5 raspunsuri.

2. Resurse afective: arat vitalitatea emotionala a subiectului, capacitatea lui de a


reactiona afectiv la situatie.
In acest sens, SumC este relevanta.
EB= M : SumC (raportul dintre resursele cognitive si cele afective)
EA= M+SumC (scorul resurselor totale)
Media la populatia adulta= 7-11
2. Stresul psihologic pe care-l suporta subiectul; cu cat este mai mare, cu atat scade capacitatea
de control.
1. Stresul cognitiv: gandirea periferica (idei slab controlate ce rezulta din preocupari
mai puin importante pentru subiect i care-i paraziteaz mintea, impiedicandu-l sa se concentreze sau sa
adoarma).
Scoruri semnificative sunt: FM+m (miscari animale si neinsufletite).
2. Stresul afectiv: tristete, anxietate, sentimente de culpabilitate, rusine, stare de
tensiune, iritare etc.
Scoruri semnificative: C + T + V + y (culori acromatice +nuante).
C= suma culorilor acromatice, indiferent daca C este insotit de F sau nu (la fel pentru T, V, Y).
Indica tendina subiectului de a-si reprima, inhiba emotiile.
T= indica foamea afectiva, deprimarea afectiva, adica sentimentul de singuratate.
V= autocritica, sentimentul de inferioritate sau de culpabilitate.
Y= anxietatea, teama inexplicabila.
eb=(FM+m):(C+T+V+y) (raportul dintre strestul cognitiv si cel afectiv);
es= (FM+m)+ (C+T+V+y) (Stresul Total)
Media es (la populaia adult)= intre 5-9 puncte.
Pentru a afla capacitatea de control a subiectului se procedeaza astfel: din resurse se scade stresul
total: D= EA-es.
Valoarea se cauta in manual, la pagina 39, pentru a afla scorul D=Capacitatea Totala de
Control.

Subiecii ce au D=0 sunt oamenii care nu se dezorganizeaza foarte usor sub impactul stresului.
Daca D>0, subiectul ar fi avut o capacitate superioara de control si de toleranta la stres. Poate
rezista la un stres mai prelungit sau mai puternic decat majoritatea oamenilor fara sa se dezorganizeze.
Aceste persoane au niste resurse afective sau/si cognitive foarte mari. Acest lucru nu echivaleaza cu
adaptarea pozitiva la mediu pentru ca scorul D ne arata doar cate resurse are subiectul in comparatie cu
stresul dar nu ne arata si cum foloseste subiectul acele resurse. Subiectul poate investi acele resurse intro varietate infinita de modalitati: de la simptome patologice la adaptarea sociala, profesionala.
Exemplu: maniacalul- multe resurse afective; paranoicul- multe resurse cognitive. Astfel,
subiectul investeste in simptome acele resurse, si nu in sens adaptativ.
Exner afirma ca este mai greu de lucrat n psihoterapie cu persoanele care detin un numar mai
mare de resurse pentru ca ele opun mai multor rezisten.
Un scor D<0 indica faptul ca subiectul are o capacitate de control si o toleranta la stres sub medie.
E o persoana ce se dezorganizeaza, se pierde usor la un stres moderat sau mic. Persoana se simte
suprasolicitat, poate deveni impulsiva in comportament si gandire, ia decizii insuficient elaborate si
functioneaza bine doar in medii de sustinere, familiare, care nu-i provoaca surprize. Cu cat scorul D este
mai negativ, cu atat persoana clacheaza mai usor in conditii de stres.
Astfel, Scorul D ne arata capacitatea actuala de control si toleranta la stres.
Pentru a afla capacitatea generala de cotrol si toleranta la stres, avem nevoie de scorul A d j e s
= Stresul Ajustat sau Stresul Cronic.
Media populatiei adulte= 5-9 puncte.
Scadem din stresul actual acele variabile de stres situational (m si y scorurile ce fluctueaza cel mai
mult de o testare la alta. Restul sunt stabile in timp).
A d j e s = se scad din es toate m, mai putin unul, si toate Y, mai putin unul. Nu este nici un m nu
scdem nici unul i la fel pentru Y.
A d j D = Capacitatea Generala de Control, unde A d j D = EA-Adjes (scadem din resurse
stresul ajustat). Trebuie sa cautam valoarea in tabelul de la pagina 39, a manualului.
Natura stresului o vedem din raportul ditre stresul cognitiv si cel afectiv, adica scorul eb; eb=
(FM+m):(C+T+V+y);

10

Devine semnificativ atunci cnd:


FM+m>6 => O sursa a stresului o reprezinta ideatia periferic;
C>2 => O alta sursa a stresului este tendinta de a-si reprima emotiile, ceea ce duce la anxietate,
tristete, tensiune.
T>1 => Un alt stres este sentimentul de singuratate sau deprimarea emotionala.
V>0 => Un alt stres il reprezinta sentimentul de culpabilitate, inferioritate, emotii ce provin dintro autoanaliza critica destructiva.
Y>2 => Un alt stres este anxietatea.

CLUSTERUL AFECTIV
Ofera urmtoarele informatii despre subiect:
1. cat de des si de intens traieste emotii negative
2. cat de mult doreste sa fie stimulat afectiv sau sa se implice emotional.
3. cum isi controleaza exprimarea emotiilor.
4. daca este confuz emotional.
5. daca are o atitudine ostila fata de mediu.
6. ce impact au emotiile asupra gandirii lui.
Scoruri importante :
-DEPI indicele de depresie
-CDI indicele de adaptare sociala
-EB- tipul de rezonanta intima.
-EB per (perveziv) rigiditatea stilului intro sau extratersiv
-eb raportul dintre stresul cognitiv si cel afectiv.
-Sum C :Sum C raportul dintre emotiile reprimate si cele exprimate.
-Afr (raportul afectiv)-arata masura in care subiectul vrea sa se implice in situatii incarcate
emotional.

11

- Intel Index /Intel = indicele de intelectualizare ne arata tendinta de a folosi intelectualizarea excesiv
ca mecanism de aparare.
-CP- proiectia culorii (vede culori la planse alb/negru) arata tendinta de a nega emotii negative si de
a afisa o falsa emotie pozitiva.
-FC:CF+C arata modul in care subiectul isi controleaza exprimarea emotiilor.
-Blands /R = Indice al Complexitatii Afective
-Blands-urile numite Shading Blands adica cele care contin sau 2 nuante diferite sau un C cu o
nuanta.
Blands-urile numite Color Shading Blands adica cele care au simultan o culoare cromatica si o
culoare acromatica sau nuanta. Ele arata confuzia afectiva a subiectului.
Pasi in interpretare:
1. Se analizeaza DEPI si CDI pentru a vedea daca subiectul e vulnerabil emotional sau
depresiv.
E necesara foaia Constellations Worksheet
Conditii pentru DEPI:
-Suma V>0 sau FD>2
-Col Shd Blends >0 (C+C sau C+ nuante) sau S>2
-Indice de egocentrism (Ego Index)
Ego Index =3r+(2)
R
-Afr =Raportul afectiv
Afr =nr de raspunsuri de la ultimele 3 planse
Nr de raspunsuri de la primele 7 planse
-Sum Shading =C +Y +T+V
-Indicele de izolare sociala
[Bt +2xCl +Ge +Ls +2xNa] /R
Cand o persoana are 5 conditii bifate la DEPI e vulnerabila emotional, are probleme emotionale,
chiar dac nu neaparat depresie.
In schimb, cand are 6 sau 7 conditii avem de-a face cu o depresie.
Toata analiza acestui cluster trebuie sa tina cont de informaia pe care ne-o da rezultatul la DEPI.

12

Conditii pentru CDI:


-

Pure H = continuturi umane pure.

Isolate / R

Daca 4 sau 5 conditii sunt indeplinite la CDI in combinatie cu DEPI Pozitiv =>problemele
afective ale subiectului se datoreaza unei proaste adaptari sociale.
Scorul DEPI a fost validat pe pacienti depresivi (nevrotici si psihotici) -> scor obtinut statistic.
2) Se analizeaza EB pentru a determina daca subiectul este extratensiv, introversiv sau
ambitendent.
EB se interpreteaza in functie de L (stil evitant) -vezi manual.
3) EB Per pentru a vedea cat de rigid este stilul intro sau extra.
EB Per =M/Sum C (daca e introversiv)
EB Per =Sum C/M (daca e extratensiv)
EB Per =2,33 (la sub. analizat)
Daca EB Per >2,5 => stilul este rigid sau pervaziv, adica subiectul l foloseste fara discriminare
in aproape toate situatiile de viata.
Un introversiv rigid nu poate reactiona adecvat intr-o situatie emotionala (nu o intelege sau nu
poate reactiona), reacionez dezadaptat.
Un extratensiv rigid - in situatii care i cer gandire logica el gandeste tot emotional, nu se poate
replia pe un tip de gandire conceptuala, rationala.
O persoana care nu are un stil rigid, cand situatia o cere se poate adapta, poate folosi si
caracteristicile stilului care nu ii este propriu in mod obisnuit.
4) Impactul stresului emotional si sursele de stres afectiv:
-eb= (FM+m) : (C +T+V+Y)
-Sum Shading (T+Y+V+C) suma de nuante sau de culori acromatice.
Daca (FM +m)<(C +T+V+Y) =>stresul este mai afectiv i impactul stresului este mai mare.
-vezi clusterul de control (au fost calculate eb, T, Y, V, C)

13

5) Analizam Sum C : Sum C


E bine ca Sum C> sau =Sum C
Exemlu : 5 :3 =>subiectul isi inhiba emotiile mai mult decat sa le exprime.
Sum C -> suma simpla a culorilor acromatice.
6) Analizam Afr pt a vedea daca subiectul doreste sau cauta situatii incarcate afectiv, doreste sa
se implice emotional.
Afr = R(VIII +IX +X)
R(I VII)
Daca o persoana va da multe raspunsuri la plansele colorate (Afr mare) =>persoana se simte
stimulata si ii plac stimulii incarcati emotional.
Daca Afr este f. mare => persoana cauta tot felul de activitati , emotii (goana dupa senzatii tari,
cel care practica sporturi extreme, de exemplu).
Afr mic => persoana incearca sa se izoleze de situatiile incarcate afectiv, fie e deprimata, fie
suprasolicitata, oborita, epuizata. (Este foarte posibil ca Afr mic sa coreleze cu respingerea
rosului la testul Luscher).
-Din manual exista mai multe medii:
-pt extratensiv
-pt introversiv 0,53-0,78
-pt ambitendenti
Un interval grosier al mediei : intre 0,50 -0,65

7) Analizam Intel Index pentru a vedea daca subiectul abuzeaza de mecanismul


intelectualizarii pentru a se apara si a nega emotiile negative.
Intel Index = 2 x AB +Art +Ay
AB = raspuns abstract
In cazul dat : 2+2 =4
Este vorba despre tendinta de a-ti percepe si a-ti intelege propriile emotii

intr-un mod

intelectual, filozofic sau estetic (in mod excesiv).


Mai ales este vorba despre emotiile derutante sau negative.
->apare in special in cazuri de anxietate, depresie, dar si in cazul reprimarii impulsurilor sexuale
sau agresive.

14

Daca e utilizat excesiv acest mecanism duce la instrainarea de emotiile reale, ceea ce il face mai
vulnerabil in viitor fata de emotiile intense.
Intel Index >3 este pozitiv in interpretare.
Intel Index >6 e e si mai puternic (vezi manualul)
8) Analizam CP Pentru a vedea daca subiectul apeleaza la o tactica naiva de negare a emotiilor
negative.
9) Analizam FC:CF+C pentru a vedea cum isi controleaza subiectul exprimarea emotiilor.
FC:CF+C -> pe aceasta ax scade controlul cognitiv si creste influenta emotiilor.
La adulti este de asteptat ca FC>CF+C
Ei au posibiliatea de a-si controla exprimarea emotiilor si a le modula in functie de situatie.
Daca FC<CF+C =>se executa un control redus asupra exprimarii emotiilor.
Fie are probleme si nu poate sa le controleze, fie nu acorda atentie la aceas lucru.
Aceti subieci isi exprima intens si uneori mai infantil emotiile fata de ceilalti.
Apare mai des printre subiectii extratensivi.
Aceasta situatie este intarita sau agravata de prezenta cel putin a unei culori pure. Este de asteptat
ca o persoana adulta sa nu dea nici un raspuns C.
Daca FC predomina mult asupra lor CF+C e vorba de o persoana prea controlata, prea prudenta
in exprimarea emotiilor sau poate nhibata emotional.
Daca FC=CF+C -> sub isi controleaza mai putin expresia emotionala.

10) Daca sunt culori pure (C) trebuie analizate pentru a vedea cat sunt de infantile.
Exemple: sange, cer, apa sunt considerate mai infantile.
Daca ele au o nuanta mai artistica si intelectuala e mai bine din punct de vedere al controlului
afectiv (ex: culori reprezinta un desen ce sugereaza Frumusetea lumii)
11) Numrul de S si locatia lor pt a vedea daca subiectul este ostil, furios sau negativist fata de
mediu.
Daca apar in protocol cel putin 3 S => ele indica un stil ostil, negativist sau opozitionist fata de
mediu, care se reflecta in primul rand in relatiile sociale.
Dar daca cele 3 S apar doar la primele 3 planse, ele indica, mai curand, o rezistenta la testare si o
trasatura mai stabila a subiectului.

15

12) Analizam Blands/ R pt a vedea cat de complex afectiv este subiectul.


Pragul mediu difera in functie de stil. Grosier, media variaza intre 0,19 -0,30
13) Daca sunt Blands-uri formate exclusiv cu raportul lui m si /sau Y pantru a vedea daca
subiectul a devenit mai complex eemotional datorita stresului situational.
14) Daca apar blands-uri complexe formate din 3 sau 4 determinanti.
Daca apare unul format din 4 determinanti, inseamna ca subiectul este complex, indiferent de
ceea ce a iesit in pasii anteriori.
Sau 1 /4 din numrul total de blands-uri sa fie cu 3 determinanti -> la fel
15) Analizam numarul de Color Shading Blands (cele in care apar o culoare cromatica si o
culoare acromatica sau o nuanta) pentru a vedea daca subiectul e confuz emotional.
Exemplu: CF:C`F
Persoanele care au cel puin un astfel de bland n protocol triesc mai des dect ceilali stri de
confuzie emoional sau de ambivalen afectiv. Sunt derutate din punct de vededre afectiv.
16) Analizam numarul de Shading Blands (cele in care apar simultan o culoare acromatica si o
nuanta sau dou nuane diferite) pentru a vedea daca subiectul triete intens nite emoii
puternice, foarte perturbatoare.
n protocoalele persoanelor cu nevroz apar cel mai des astfel de rspunsuri. La persoanele
normale nu apar.
Exemple: M.FD.FC.FF si FT.TY => stari afective dezorganizatoare cu un impact puternic
asupra functionarii psihologice.
La sfarsit => sinteza pasilor.

16

CLUSTER IMAGINE DE SINE


ARAT:
-

ct de clar sau de distorsionat e imaginea de sine;

care este nivelul stimei de sine;

cu ce roluri se identific i ce obsesii sau fantasme i afecteaz imaginea de sine;

PAI N INTERPRETARE:
I Se analizeaz indicatorii OBS, HVI, pentru a se vedea dac S. are tendine obsesionale sau
de tip paranoid (suspiciozitate, interpretare).
OBS POZITIV: Subiectul are anumite particulariti care-i afecteaz imaginea de sine.
Obsesivii i pun mereu la ndoial valoarea personal, triesc adesea sentimente de nesiguran
i teama de a nu grei, sunt perfecioniti, meticuloi n tot ceea ce fac.
De multe ori ei au o imagine negativ fa de sine i exagereaz importana greelilor pe care le
fac.
HVI POZITIV: Subiectul este o persoan foarte alert, nencreztoare n ceilali, se simte mereu
vulnerabil s nu fie atacat de ceilali, de aici apar suspiciozitatea i tendinele interpretative.
II. Se analizeaz numrul de reflexii (Fr + rF), pentru a vedea dac subiectul are tendine
narcisice.
Dac r > 1, subiectul are tendina s se supraaprecieze, s aib o impresie foarte bun fa de
sine, s cread c e special. ncearc s-i menin aceast prere cu orice pre, apelnd mereu la
mecanisme de aprare: externalizarea responsabilitii pentru propriile eecuri i negarea
criticilor care i se aduc.
III. Se analizeaz EGO INDEX pentru a vedea ct de preocupat este subiectul de sine.
Media pentru aduli : 0,33-0,45

17

EGO INDEX > MEDIA: Subiectul e foarte centrat pe propria persoan n dauna lumii
exterioare. Acest fenomen apare adesea la narcisici, la depresivi.
EGO INDEX < MEDIA: Subiectul are o slab consideraie fa de sine. Pune pe primul plan
emoiile sau dorinele celorlali. E mai mult centrat pe lumea exterioar dect pe sine. Se
devalorizeaz n raport cu ceilali.
IV. Se analizeaz numrul de FD i V, pentru a se vedea dac subiectul e deschis la autoanaliz
i dac e autocritic.
Dac n protocol apar 1,2 FD acestea indic tendina subiectului de a se autoanaliza, de a-i
revizui imaginea de sine n lumina experienei cu realitatea.
FD apare n special n adolescen i la intelectuali. De regul, indic un rezultat bun.
FD=0 sugereaz o anumit naivitate fa de sine, subiectul nu are nici intenie s se cunoasc.
FD > 2 subiectul este att de preocupat de autoanaliz nct atre serioase dubii vizavi de
valoarea personal sau de eficiena lui. Este nesigur de sine sau depresiv.
Dac V> 0, ne arat automat, indiferent de FD c subiectul tinde s se autoanalizeze, dar ntr-un
mod autocritic. Este centrat prea mult pe propriile sale defecte sau punctele slabe; rezult
sentimente de inferioritate i uneori de culpabilitate.
V. Analiza An + Xy pentru a se vedea dac subiectul are preocupri somatice sau triete
sentimente de slbiciune i vulnerabilitate.
Dac An + Xy > 2 = subiectul este preocupat de propria sntate i/sau are un sentiment general
de vulerabilitate i slbiciune.
VI. Nr. de MOR pentru a se vedea dac imaginea de sine e marcat de depresie.
Dac apar cel puin 2,3 MOR - Subiectul tinde s se vad pe sine i lumea doar n termeni
negativi. Imaginea de sine conine mai multe atribute (-), depreciative. Aceasta poate duce uor la
depresie.
VII. Analizm raportul H : (H) + Hd + (Hd) pentru a vedea ct de realist se percepe subiectul.

18

Dac predomin H, nseamn c imaginea de sine este rezultatul experienei cu realitatea i cu


oamenii reali, nu rezultatul imaginaiei i fanteziei.
n consecin, cresc ansele ca subiectul s se perceap ntr-un mod realist.
Dac predomin coninuturile umane impure (H) + Hd + (Hd), nseamn c imaginea de sine e
mai curnd efectul imaginaiei sau identificrii cu figuri imaginare, ceea ce crete riscul ca
subiectul s se perceap ntr-un mod eronat, distorsionat.
Un astfel de rezultat apare mai des la copii.
n manual sunt mai multe informaii:
-

la introversivi H > (H) + Hd + (Hd)

la extraversivi i ambitendeni H (H) + (Hd) + (Hd)

VIII. Analiza calitativ sau simbolic


Se analizeaz anumite coninuturi proiective pentru a depista anumite niveluri de identificare,
atitudini sau roluri pe care i le asum subiectul, anumite obsesii sau fantasme care invadeaz
imaginea de sine.
Vom analiza calitativ urmtoarele categorii de rspunsuri:
1. rspunsuri FQ
2. rspunsuri MOR
3. rspunsuri de micare (toate) i coninuturi umane (toate)
1) FQ- (Obiectul perceput nu se potrivete sau distorsioneaz flagrant coninutul petei de
cerneal. Corescpunde n viaa real cu situaia n care mintea subiectului este marcat de un
anumit set de dorine sau obsesii, care-l fac s vad lucrurile nu aa cum sunt ci aa cum i
dorete sau se teme s fie.)
- Acest analiz ne poate arta dac anumite obsesii sau fantasme ale subiectului tind s
distorsioneze realitatea obiectiv.

19

Pentru a fi important acest scor trebuie s fie mai multe rspunsuri (-) pentru a vedea ce au ele n
comun. De obicei, dac apar mai multe n protocol, ele trdeaz ori probleme sexuale ori
probleme romantice.
2) MOR ne arat ct de intens sau de dramatic triete subiectul o stare de deteriorare (trebuie
citit fiecare rspuns MOR din protocol)
3) Rspunsurile micare(M+FM+m) i coninuturi umane ( H+(H)+Hd+(Hd) )
Se analizeaz pentru a sesiza anumite roluri sau impulsiuni pe care subiectul le accept sau le
respinge.

CLUSTERUL INTERPERSONAL

Arata cum ii percepe subiectul pe ceilalti si cum se relationeaza cu ei.


Scoruri:
1) CDI (Indicele deficitului de adaptare)
La subiectul analizat: CDI=1.
2) HVI (Indicele de hipervigilenta)
HVI-negativ (la caz)
3) a:p (Indicele activ-pasiv)
4) Fd (Numar de raspunsuri Food-alimente)
Fd=0
5) SumT= T+TF+FT (Numar de raspunsuri textura)
H: [Hd+ (H)+ (Hd)] (Rapotul dintre continuturile umane pure si restul continuturilor umane)
PER (Numarul de raspunsuri personalizate)

20

La exemplul dat PER=1


6) COP si AG (Numarul de raspunsuri tip cooperare si tip agresivitate)
7) ISOLAT INDEX (Indicele de izolare sociala)
ISOLAT=(Bt+2xCl+Ge+Ls+2xNa)/ R
8) Scorul GHR:PHR
GHR=Good Human Responses (Raspunsuri Umane Bune)
PHR=Poor Human Rseponses (Raspunsuri Umane Proaste)
Ne arata cat de eficient si de adaptat este subiectul in relatiile interpersonale. A fost validat pe
subiecti foarte adaptati social versus subiecti foarte neadaptati social. Este un scor adaugat in
anul 2000, deci nu apare pe sumarul structural. Modul in care se interpreteaza este descris in
detaliu in manual la acest cluster.
Calcularea scorului GHR:PHR
a) Din protocol se selecteaza clasa raspunsurilor de reprezentare umana.
HR =toate raspunsurile ce au un continut uman H+Hd+(Hd)+(H)+Hx
=toate raspunsurile de miscare umana

=toate raspunsurile de miscare animala ce au COP sau AG FM (COP sau AG)


b) Fiecaruia din aceste raspunsuri si numai lor li se va acorda ori GHR, ori PHR conform
urmatorilor pasi:

Acorda GHR la raspunsuri ce au la continut H pur si in plus nu au FQ-, nu au

scoruri critice, decat cel mult DV si nu au AG sau MOR.


Acorda PHR la raspunsurile cu FQ- sau fara forma ca si raspunsurile care au
ALOG, CONTAM sau orice scor special de nivelul 2.
Din cele ramase scoreaza GHR la raspunsurile ce au COP, dar nu au si AG.
Acorda PHR la raspunsurile ce au FAB, MOR sau An la continut.
Scoreaza GHR la raspunsul de la plansele 3,4,7,9 care sunt P (popular). La aceste
planse raspunsurile P contin oameni.
Din raspunsurile ramase in HR scoreaza PHR la raspunsurile ce au AG, INC, DV
sau Hd la continutul raspunsului.
Scoreaza GHR la raspunsurile care au ramas in HR.

21

9) Scorurile (H)+(Hd): (A)+(Ad) si H+A+(H)+(A):Hd+Ad+(Hd)+(Ad).


Aceste scoruri nu se interpreteaza in clusterul interpersonal. Ele au importanta in scorul
HVI.
Paranoicii vad mai multe bucati de oameni si animale dect ntregi.

Pasii in interpretarea clusterului interpersonal:


1) Analizeaza CDI pentru a vedea daca subiectul este imatur sau neajutorat social.
Daca CDI>/=4, personalitate ce are probleme in relatiile interpersonale. Se comporta
imatur sau este neajutorata, pasiva, egocentrica.
Acest scor a fost validat pe persoane ce aveau in biografie esecuri in sfera relatiilor
interpersonale (relatii superficiale sau frustrante cu ceilalti).
2) Analizeaza HVI sa vezi daca este hipervigilent in relatiile sociale.
Daca HVI este pozitiv, atunci subiectul este rezervat si prudent in relatiile cu ceilalti si
foarte preocupat de spatiul personal. Este suspicios, se simte vulnerabil si intra in relatii mai
profunde decat atunci cand simte ca are control asupra relatiei.
3) Analizeaza a:p pentru a vedea daca este pasiv in relatiile interpersonale.
Singura varianta care se interpreteaza este atunci cand p>1+a: subiectul isi asuma in
general un rol pasiv chiar daca nu neajutorat, servil in relatiile interpersonale.
Sunt persoane care evita responsabilitatea deciziilor si nu incearca sa gaseasca solutii la
problemele lor si le lasa pe seama celorlalti sau a timpului.
4) Numarul de Food pentru a vedea daca subiectul are o orientare dependenta.
Fd>0 (la adulti), subiectul are nevoie mai mult decat ceilalti sa fie incurajat, sustinut
afectiv, ghidat si uneori revendica in mod semnificativ aceste lucruri ca un copil dependent de
mama.

22

5) Analizam numarul Sum T pentru a vedea daca subiectul doreste apropiere emotionala,
contact afectiv cu ceilalti.
Pentru adulti, media SumT=1, subiectul isi recunoaste si isi exprima nevoia de apropiere
emotionala ca si ceilalti oameni.
Daca T=0, subiectul isi exprima nevoia de apropiere emotionala altfel decat ceilalti, in
mod atipic. Sunt oameni mai rezervati, prudenti in relatiile cu ceilalti si foarte atenti la spatiul
lor personal.
Daca T>1 , subiectul are o dorinta intensa, frustranta de apropiere afectiva, ceea ce
implica o stare de deprivare emotionala sau un sentiment de singuratate.
Este bine de intrebat subiectul daca de curand a avut loc o despartire sau a pierdut pe
cineva apropiat. Atunci este explicabil acest sentiment de singuratate.
Daca in biografia subiectului nu intalnim acest eveniment recent acest sentiment este mai
cronic la el, il poate face mai vulnerabil.
! Daca T=0 si in protocol nu apar deloc C sau alte nuante (V,Y), nu se mai aplica
interpretarea respectiva de la T=0.
6) Analizam H: (H)+Hd+(Hd) pentru a vedea daca subiectul este interesat de oameni si
daca are o viziune realista asupra lor.
Daca o persoana vede multe raspunsuri umane in protocol, inseamna ca este interesat de
ceilalti.
Exista cate o medie pentru fiecare stil: introversiv, extraversiv, ambitendent, evitant.
Mediile sunt in manual (tabel).
Daca subiectul tinde sa-i vada pe ceilalti in mod realist, majoritatea raspunsurilor vor fi H.
Medie grosiera de continuturi umane (toate): 4-7.
In manual sunt medii diferentiate in functie de numarul de raspunsuri si de stil. Daca
subiectul vede <4 oameni in protocol, nu e interesat de oameni, nu e preocupat de ei. Daca da
un numar mediu de raspunsuri cu continut uman, e interesat de oameni ca si ceialti. Daca
vede peste medie (>7), atunci este foarte interesat de oameni, de relatiile interpersonale.
Este un rezultat pozitiv. El coreleaza pozitiv si cu nivelul de inteligenta, educatie, empatie
a persoanei.

23

Psihopatii, indivizii izolati, agresivi, oligofrenii au putine continuturi umane. Exista si o


situatie cand rezultatele peste medie au o conotatie negativa. In paranoia: paranoicul este
interesat de oameni, dar se teme de ei.
Daca HVI- pozitiv, multe continuturi umane- subiectul este paranoid si este interesat de
oameni, dar in sens negativ, sa nu-l umileasca, agreseze.
In ceea ce priveste raportul dintre H si restul raspunsurilor umane, grosier, este bine ca:
H>/= [H+(H)+Hd+(Hd)]/2 (subiectul intelege realist oamenii).
Daca H<[H+(H)+Hd+(Hd)]/2, atunci subiectul are o viziune confuza, fantezista sau
limitata despre oamnei. Creste riscul sa le inteleaga gresit intentiile si reactiile.
Subiectul nostru: este interesat de oameni, totusi nu-i percepe in mod realist, nu-i intelege
bine.
7) Vezi GHR:PHR ca sa vezi cat de adaptat, eficient este subiectul in relatiile
interpersonale.
La adultii normali GHR>PHR. Cu cat diferenta intre ele este mai mare in favoarea lui
GHR, cu atat subiectul este mai eficient, mai adaptat intr-o gama larga de relatii
interpersonale. Este chiar apreciat favorabil de ceilalti din acest punct de vedere.
Daca GHR </= PHR, atunci subiectul este mai putin adaptat in relatiile sociale, mai putin
eficient. Ceilalti il privesc negativ din acest punct de vedere.
Continuturile umane sunt mai influentate (afectate) de starea emotionala a subiectului, de
experienta prin care a trecut el.
Scorul GHR este pur statistic. Nu se stie cat este de afectat de evenimentele prin care a
trecut subiectul.
8) Analizez COP si AG pentru a vedea cum priveste el relatiile interpersonale.
Mediile si variantele de interpretare sunt in manual (mai multe variante).
Grosier, este de asteptat ca numarul de COP>AG. Cand predomina miscarile cooperante,
subiectul anticipeaza relatii cooperante, armonioase intre oameni si chiar cauta astfel de
relatii. De regula, dar nu intotdeauna, sunt si situatii in care participa activ la viata grupului.

24

Invers, daca AG>COP, subiectul anticipeaza mai curand relatii de competitie si conflict
intre oameni si percepe agresivitatea ca pe o componenta fireasca a mediului social.
Cand cele doua valori sunt apropiate- te uiti in manual.
Cand COP=AG=0 este valabila ultima interpretare (relatii agresive).
9) Analizeaza numarul de PER pentru a vedea daca subiectul are tendinte defensive,
autoritare.
Cand da PER, subiectul se simte nesigur in relatiile sociale mai ambigue sau provocatoare
si reactioneaza intr-un stil defensiv incapatanat sau autoritar.
Astfel de persoane sunt privite ca fiind foarte incapatanate, cu ochelari de cal.
Daca PER>/=2 este valabila, se interpreteaza.
10) Analizeaza ISOLATEINDEX pentru a vedea daca are tendinta de a se izola.
Toate continuturile intra in categoria natura, plante. Toate persoanele care vor sa se izoleze
tind sa inlocuiasca desene, picturi, oameni cu un regn vegetal sau peisagistic.
Daca ISOLATINDEX>0.26, subiectul are tendinta de a se retrage sau izola social, fie din
dezinteres, fie din timiditate, fie din neincredere in ceilalti sau alte probleme personale.

11) Se citesc toate raspunsurile de miscare umana si animala care au si scorul (2) pentru a
vedea daca apar niste modele de interactiune sociala.
Ne intereseaza la miscarea cu scorul (2) ce tip de interactiune exista intre cele 2 personaje
sau cat de activ sau pasiv interactioneaza ele.

25