Chestionarul de tendinte accentuate Schmiescheck

Chestionarul isi propune evidentierea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri de
personalitate accentuata, fiind un instrument subsumat tipologiei personalitatii clinice sau
accentuate, dezvoltata de K. Leonhard. Studiul de traducere si experimentare pentru varianta
romaneasca ii apartin lui Nestor 1975. Exista 10 scale, fiecare cu un numar de 12 itemi, 8 sau 4 itemi
corespunzand celor 10 tipuri de trasaturi accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate,
hiperperseverenta, nestapanire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitate
Subiectul raspunde prin da sau nu majoritatea itemilor avand cheia in nu. In ordine descendenta
interpretatrea indica severitatea tendintei pentru valoarea 18, iar valoarea 12 indica, conform
autorului, limita de la care putem diagnostica o tendinta spre accentuare in comportament.
Instrumentul este constituit din 88 de intrebari, nefiind nici o restrictie in privinta timpului de
lucru.
Plecand de la tipul de personalitate, adancind tematica tipului si biotipului se vor contura nu
numai raspunsuri ci si metode pentru exploatarea si extinderea sentimentelor sociale, tinand
seama de limitele firesti in care persoana poate evolua, se pot aduce unele sugestii in
problema orarului de lucru .
PROBLEME.
n psihologia aplicat, diagnosticarea personalitii are o pondere deosebit, ncercndu-se
diverse corelri ntre comportament,
activitate, performan i personalitate. Neuropsihiatrul german Karl Leonhard insist asupra
explorrii personalitii accentuate pentru nevoi clinice, iar colaboratorii si au elaborat diverse
instrumente de lucru pentru facilitarea investigaiei.
MATERIAL.
n acest sens, Dr. H. Schmieschek de la clinica de boli
nervoase ,,Charite,, a Universitii Humboldt din Berlin (unde profesorul K. Leonhard a funcionat
ca director) a ntocmit un chestionar tradus (cu acordul autorului), experimentat i adaptat pentru ara
noastr de psihologul I. Nestor.
Chestionarul este alctuit din 88 de ntrebri, prezentate amestecat, formnd 10 grupe (I -X),
fiecare grup urmrind exploatarea i evidenierea unor ,,trsturi accentuate
1. Grupa I cu 12 ntrebri, se refer la demonstrativitate;
2. Grupa II cu 12 ntrebri, se refer la hiperreactivitate;
3. Grupa III cu 12 ntrebri, se refer la hiperperseveren;
4. Grupa IV cu 8 ntrebri, se refer la nestpnire/nenfrnare;
5. Grupa V cu 8 ntrebri, se refer la hipertimie;
6. Grupa VI cu 8 ntrebri, se refer la distimie;
7. Grupa VII cu 8 ntrebri, se refer la ciclotimie;
8. Grupa VIII cu 4 ntrebri, se refer la exaltare;
9. Grupa IX cu 8 ntrebri, se refer la anxietate;
10. Grupa X - cu 8 ntrebri, se refer la emotivitate;

INTERPRETARE FACTORI

I. FIREA DEMONSTRATIV
capacitate normal de refulare;
laud de sine;
activitate practic cu scop de a se impune;
autocomptimire;
hotrri pripite
mare adaptabilitate la oameni;
fantezie.
n copilrie -citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu uurin, mincinoi, amabilitate cu
cei mari, pripeal.
II. FIREA HIPEREXACT
III. FIREA HIPERPERSEVERENT
perseverare anormal a afectului;
susceptibilitate;
se simte uor jignit;
nu accept critica;
procentul subestimat al propriei valori;
gelozie;
ipohondrie;
ndrtnic;
dezvoltare paranoic n urma alternanei succes - eec.
IV.FIREA NESTPNIT
reacioneaz impulsiv;
conformaie atletic
prefer activitatea fizic;
schimbri dese de serviciu;
nu le plac investigaiile medicale;
nu au scrupule morale;
mnnc i bea orice le place (alcoolici cronici i prostituate);
la adolescen fug de acas;
gndire lent, greoaie;
povestesc detalii;
pedani;
pot trece de la indispoziie la depresie i de aici la suicid.

V.FIREA HIPERTIMIC

veselie continu;
nevoie de aciune (de aceea sunt mprtiai);
digresiuni n gndire (fug de idei);
stabilesc uor relaii;
nclinaie spre alcool (n combinaie cu trstura demonstrativ).
VI.FIREA DISTIMIC
(TEMPERAMENT DEPRESIV)
serios;
contiincios;
meditativ;
afectat de evenimentele triste ale vieii;
imbold spre aciune diminuat;
gndire lent.
VII.FIREA CICLOTIMIC
alternana strilor hiper i hipotimice (oscilaie n funcie de ambian i teme de discuie);
calomniaz;
falsific;
neal.
VIII.FIREA EXALTAT
se entuziasmeaz i disper uor;
dragoste pentru muzic, natur, religie, filozofie;
un eec i face nefericii;
grij excesiv pentru propria persoan;
sentimente nobile.
IX.FIREA ANXIOAS
A. La copii: fric de: ntuneric, furtun, cini i injecii.
B. La aduli:
nu se pot apra (afirma) n cadrul unei dispute;
docili, uneori apare o supracompensaie;
tendine la spaime
tendine la ipohondrie.

PERSONALITATI ACCENTUATE SMIESCHECK

I. FIREA DEMONSTRATIVA
Persoana se caracterizeaza printr-o mare capacitate de refulare.
Aceasta o ajuta sa traiasca rolurile atat de intens incat, in cazurile de accentuare a acestei
trasaturi, falsifica realitatea fara sa-si dea seama. Daca in limitele normalitatii demonstrativitatea
se manifesta printr-o mare capacitate empatica, prin imaginatie, adaptabilitate, mobilitate a
expresiei, in cazurile morbide se manifesta ca personalitate isterica cu insusirile : minciuna,
inconsecventa, delincventa, etc.
capacitate normal de refulare;
laud de sine;
activitate practic cu scop de a se impune;
autocomptimire;
hotrri pripite
mare adaptabilitate la oameni;
fantezie.
n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu uurin, mincinoi, amabilitate
cu cei mari, pripeal.
II. FIREA HIPEREXACTA
Se manifesta gradual, de la tendinte de hieprexactitate la psihopatia anancasta (nevroza
obsesiva). Esenta lipsa capacitatii de refulare (contrariul firii demonstrative).
Apare tendinta de a chibzui totul pentru a inlatura orice posibilitate de greseala, sau pentru ca nu
pot inlatura din conduita ideea ca poate exista o solutie mai buna. Nu sunt in stare sa refuleze
teama, se inhiba si au greutati in activitate. Chestiunile de mica importanta nu il determina insa
sa ia hotarari. La anancasti nu se poate lua hotarari nici cand exista toate premisele de a le lua.
(contrar firii isterice)
Mod de manifestare:
Hiperexactitatea (cand doar este accentuate) prezinta avantaje:
hiperconstiinciozitate, meticulozitate, spirit de ordine, trasaturi ale personanei valoroase, poate ajunge
la unele exagerari care ii complica viata, are sens altruist, sens egoist (grija exagerata pentru propria-i
bunastare), care in limite moderate este pozitiv, manifestandu-se prin : evitarea primejdiilor
inutile, evitarea exceselor la bautura si fumat.
Psihopatia anancasta (hiperexactitatea are o intensitate mare, psihopatica) prezinta dezavantaje:
a. Capacitaea de decizie este prejudiciata
b. Munca nu se mai desfasoara fluent (indoieli continue, verificari permanente, ramaneri in
urma)
c. Ii vine greu sa plece de la lucru
d. Intoarceri pentru verificari
e. Nelinistea persista si in timpul liber, al odihnei (nu se odihneste)
f. Minutiozitate exagerata
g. Grija excesiva de a evita accidentele
h. Pierde mult timp
i. O munca de raspundere ii creaza multe motive de teama. Pe fondul psihopatiei anancaste se poate
dezvolta nevroza obsesiva.
Nevroza anancasta (nevroza obsesiva) se caracterizeaza prin:
Luarea hotararilor este o problema chiar in lipsa pericolului.

 Primejdia minima pare amenintatoare datorita nehotararii permanente asupra existentei sau nu a
motivului de teama. Oscilarea intre cei doi poli ai framantarii da nastere fricii patologice a nevroticilor
obasesivi, fricii pe care ei o considera neintemeiata fara a o putea invinge.
Incearca sa lupte impotriva obsesiei inca din perioada dezvoltarii
afectului, dar deoarece capacitatea de refulare este insuficienta chiar lupta impotriva obsesiei
creeaza obsesia, caci alternanta sporeste frica. Dezvoltarea obsesiva porneste de la prima ezitare
atunci cand ar fi necesara o hotarare. Urmatoarele ezitari in imprejurari similare fac sa creasca
inhibitia mult peste punctual de plecare.
Se produc fixatii, in unele domenii subiectul nu se mai comporta normal
(nu face ceea ce ar trebui sa faca, sau are o activitate pe care nu ar trebui sa o aiba). Prin dezvoltari obsesia se
fixeaza unilateral. Cu cat nevroza obsesiva este mai inaintata cu atat e mai clara limitarea la un
domeniu (individual nu mai are timp sa stea in cumpana la celelalte domenii).
E x e m p l e d e n e v r o z e a n a n c a s t e ( o b s e s i v a )
Nevroza hipohondrica (teama patologica de a avea o boala serioasa).
E determinata de imprejurari ca examene medicale care tin omul in indecizie. Nevrozele hipocondrice
nu se pot delimita prcis de nevrozele obsessive si se pot insoti un ape alta.
Exemple de nevroze hipocondrice:
Cardiofobia teama obsesiva de a avea o boala de inima
Nosofobia teama de a fi bolnav
Ablutomania tendinta obsesiva de a se spala pe maini pentru a inlatura urmele infime de
murdarie, microbe.
La copii dezvoltarea anancasta presupune persistenta afectului (ori copiii nu prea au afecte
persistente) si ca urmare ea nu are loc in copilarie. Doar in imprejurari prea persistente, ca
nevroza obsesiva a parintilor, are loc si la copii.
T E R A P I E : Prin terapie se inlatura nevroza obsesiva, nu si hiperexactitatea. Terapia
consta in sfatuirea persoanei de a lua masurile cerute de impuls si san u mai lupte impotriva
impulsului. Sa nu mediteze prea mult cand are indoieli, ci sa treaca la actiune sau la un alt gand. Cu timpil
persoana anancasta renunta singura la masurile exagerate.
III. FIREA HIPERPERSEVERENTA
Se manifesta gradual de la hiperperseverenta la firea paranoida.
Esenta perseverenta anormala a afectului. In general dupa ce a provocat reactii ( actul
comportamental), sau cand gandul se indreapta in alte directii, dupa ce actul nu este posibil, afectul
descreste lent, disparand dupa un timp. La hiperperseverent, estomparea are loc mai lent. Cand se
gandeste la cele intamplate afectele reapar, putand si sa nu dispara saptamani, luni in sir, desi a
fost alimentat de noi evenimente. Se manifesta in mod anormal in special afectele egoiste,
datorita intensitatii proprii. Firea hiperperseverenta se manifesta intotodeauna cand sunt atinse
interesele personale. Se formeaza afecte contra unor prejudicii sau acte de opresiune, chiar daca obiectiv
sunt neinsemnate. La prejudicii insemnate nu iarta poate niciodata, sunt ranchiunosi.
Mod de manifestare:
Susceptibili, tendinta de a se simti jigniti usor
Setosi de prestigiu, resimt acut sentimental onoarei (de aceea se simt usor jigniti)
Suporta greu si prejudicial adus intereselor materiale
Sentimente egoiste mai intense
Au sentiment mai pronuntat al propriei valori
Ranchiunosi, nu iarta, nu uita jignirile

Sensibilitatea mai putin lezata in cazul sentimentului de dreptate (acest sentiment fiind mai putin
profound decat sentimentele egoiste). Sub masca luptei pentru dreptate ei revendica de fapt un drept al lor,
pe care il generalizeaza pentru a-i da mai multa forta evolueaza in sens pozitiv sau negative in
general nu ajung sa se bbucure de stima, ambitiosi, ambitia ii indeamna la realizari positive, dar
si pentru realizari prin discreditarea altora, a eventualilor concurenti, pentru combaterea a tot ce i
se impotriveste.
perseverare anormal a afectului;
susceptibilitate;
se simte uor jignit;
nu accept critica;
procentul subestimat al propriei valori;
gelozie;
ipohondrie;
ndrtnic;
dezvoltare paranoic n urma alternanei succes eec.
Firea paranoida Perseverant, banuitor, neincrezator, neincredere generalizata, fara motiv exterior, izvorand din psihicul
lor se simte mereu nedreptatit isi pierde increderea in oameni, idei fixe obsessive, vrea sa aiba
intotodeauna dreptate, incapatanare, teama este prezenta ca si la anancasti (nu atat de frecvent apare si
dezvoltarea hipocondrica), afectul sta pe primul plan. Aruncat din succese in insuccese, telul devine
izvor de desfatare, incat ratiunea critica nu mai tine piept afectelor. Dorintele sunt luate drept
realitati (se crede mare inventator), pierde din vedere alte teluri si se formeaza ideile prevalente,
cu influenta dominanta se explica nu prin repetarea si insumarea experientelor de viata neplacute,
ci prin alternanta dintre success si insucces. In aceste conditii poate aparea si la cel care nu este
hiperperseverent. Afectele care ating o intensitate mare persisita timp indelungat, subjuga
gandirea, ducand la idei prevalente, chiar idei fixe, obsesive (paranoid inseamna tendinta spre
idei fixe). Pot aparea dezvoltari paranoice cu character delirant (ca gelozia care deriva din
oscilatia dintre speranta si teama, ce conduce la intensitatea afectului).
IV. FIREA NESTAPANITA
Se manifesta gradual de la firea nestapanita la psihopatia epileptoida (fara o adevarata legatura cu epilepsia).
ESENTA:
Pentru comportament sunt hotaratoare impulsurile, instinctele, sentimentele sin u considerentele
rationale. Ratiunea e mai putin luata in seama. Se manifesta dorinte de descarcare nervoasa,
resimtita mai mult fizic decat psihic.
Manifestare:
reactioneaza impulsive. Cand nu le convine ceva, isi arata nemultumirea prin mimica, cuvinte, formuleaza
pretentii sau se retrag suparati. Se cearta pentru nimicuri cu sefii si colaboratorii, devin agresivi,
trantesc lucrarea pe birou, isi dau demisia, nu se gandesc la urmari. Au incaierari cu oamenii
pentru ca daca mania lor creste, cuvintele sunt urmate de fapte. Sunt mai iuti la fapte decat la
vorbe. Nu se poate spune ca actiunile lor sunt pripite, ci mai degraba ca iritatia lor creste asa de mult
in intensitate, incat presupune o descarcare. Dominarea de catre impulsuri se manifesta prin faptul ca:

Mananca si beau ce le place. Devin alcoolici, nestapaniti in domeniile sexuale (au raporturi sexuale
foarte frecvente.psihopatele epileptoide in tinerete cedeaza usor, unele devin prostituate).

Inclinatie deosebita pentru munca fizica, care nu li se pare grea si in acest domeniu obtin
rezultate mult mai bune decat altii. Ii supara mai degraba perturbarile din activitatea lor.
Nestatornicia in viata profesionala se datoreaza starii de proasta dispozitie si iratibilitate. Isi
schimba des serviciul.
Nu prea au tendinta de a vorbi, caci a vorbi inseamna a gandi, ceea ce nu le e caracteristic.
Fire greoaie, care nu permite o dezvoltare in ritm rapid a reactiilor affective. Afectele se umfla excesiv, in
loc de a se intensdifica exploziv. Au o predispozitie spre ample manifestari de manie si mai putin
pentru explozii bruste cum au colericii.
In timpul examenelor medicale sunt tacuti, morocanosi sin u raspund decat la strictul necesar.
Examenele medicale sunt dezagreabile.
Nu prea au scrupul moral. Comit in imprejurari favorabile cu usurinta, acte necinstite, furturi.
Crima premeditate nu le este caracteristica, ci numai cea sub forma violentei fizice. Adolescentii
ataca fetele. Nu au intelegere pentru cerintele sociale pentru ca acestea reclama o judecata mai
profunda. Ei nu se gandesc decat prea putin la ceea ce depaseste prezentul.
Manifesta fuga impulsive, din dorinta de a se departa de locul supararii. Manifesta fuga
nemotivata (la adolescenti), fara motiv de moment.
Au afecte. Cand sunt linistiti sunt grijulii cu copii lor, iubitori de animale, gata sa ajute.
Violenta lor se datoreaza marii tensiuni affective sin u a lipsei de afecte.
Conformatie atletica a corpului. Sunt foarte puternici (element de inrudire cu psihopatia
epileptoida si epilepsia). Nu intotdeauna exista o astfel de conformatie a corpului.
Gandire greoaie si lenta. In unele cazuri capacitatea de intelegere este mai scazuta (in special la
psihopatii epileptoizi).
Nu reusesc la testul de productivitate
Mobilitate launtrica mica dovedita de gandirea lenta si greoaie si dezvoltarea in ritm lent a
afectelor.
Pedanterie (ordonati, constiinciosi, meticulosi, exacti). La epileptici este mai pronuntata.
Amanuntire exagerata a naratiei, dau detalii multe sin u reusesc decat cu greu sa spuna esentialul.
Starile depressive apar la unele personalitati nestapanite si pot duce la sinucideri. Epileptoizii
fata de actele savarsite de ei manifesta insensibilitate pentru ca nu le e specifica refelctia. O buna
inteligenta mai poate sa mai atenueze cate ceva, darn u mult atunci cand vine in contact cu
pornirile impulsive.
Ceea ce isi propun in clipa de ratiune este rasturnat prin exploziile affective. Influentarea prin
educatie este dificila pentru ca educatia se adreseaza personalitatii constiente, sin u sferei
impulsurilor. Cu maturizarea personalitatii apare o ameliorare in autocontrolul impulsurilor si
tentatiilor. Cele trei trasaturi: comportament greoi, insuficienta stapanirii de sine si exagerata
detaliere a gandirii pot san u fie prezente concomitant. La nestapaniti si epileptoizi trasaturile
caracteristice se reliefeaza deosebit de puternic in copilarie.
V. FIREA HIPERTIMICA
Se manifesta gradual de la hipertimie la hipomanie.
Manifestare:
Combinatie intre veselie - viata privita sub latura placuta, ca fiind placuta, trecandu-se usor peste
necazuri.
dorinta de actiune - care poate duce la realizari de valoare, inventii, inovatii.
nevoia de a vorbi - sociabili, de aceea inclinatia de a bea ca urmare a numarului mare de prieteni.
In reuniuni sunt antrenanti, cu umor, nu plictisesc, au teme noi de discutie.

Digresiune in gandire insotite de bogatia de idei, stimulatoare pentru munca productive, dar care pot
duce si la fuga de idei. Componentele comportamentului hipertimic care se refera la afectivitate,
gandire si vointa nu coexista intotdeauna in acelasi grad. In general sunt egale ca si in cazul
hipomaniei.
HIPOMANIACII:
Combinatie intre veselie care constituie in acest caz o primejdie, caci lucrurile sunt tratate cu
usurinta, cu superficialitate. Lipseste simtul datoriei, lipsesc remuscarile, apar usor abateri de la
estetica.
Isi pericliteaza reputatia si situatia materiala.
Veselia se transforma frecvent in iritabilitate, nevoia de actiune in masura excesiva duce la
activitate febrile dar sterile, indivizii sunt imprastiati.
Digresiune in gandire care conduce la fantezi cu idei nerealiste.
VI. FIREA DISTIMICA
Se manifesta in grad inalt ca temperament subdepresiv. Gravitatea depresiunii psihice nu merge
in paralel cu gravitatea evenimentului, fiind accentuate firea distimica.
MANIFESTARE:
Afectati in mai mare masura de evenimente triste din viata decat de cele vesele. Evenimentele
zguduitoare pot duce la depresiune reactiva - cand starea de depresiune este accentuate , de lunga durata.
Serioasi din fire, tinuta etica serioasa.
Inboldul spre actiune este diminuat
Gandirea este lenta
In reuniuni participa putin la conversatii
In prim plan apar sentimente contrare tendintelor egoiste.
Firea distimica este mai accentuate la adulti.
VII. FIREA LABILA
Se manifesta gradual de la firea labila la cea ciclotimica, iar in gradul cel mai inalt sub forma
bolii maniaco-depresive.
ESENTA:
Alternanta starii hipertimice cu starea distimica .
Gravitatea depresiunii nu merge in parallel cu gravitatea evenimentului, fiind accentuate de fire
Atmosfera graduala a mediului poate duce la efecte oscilante. La ciclotimici fara motive
exterioare se trece de la un pol la altul, dar se trece alte ori si datorita evenimentelor exterioare.
MANIFESTARE:
Evenimentele fericite conduc la hipertimie cu intregul sau tablo veselie, dorinta de a actiona, de a
vorbi, digresiune in gandire.
Evenimentele triste conduc la depresiune cu incetineala in gandire si actiune.
VIII. FIREA EXALTATA
Se manifesta gradual de la firea exaltata la temperamental anxios fericit (psihopatie).

ESENTA:
Exaltatii reactioneaza intens la evenimente. Evenimentele imbucuratoare provoaca repede
extazul, cele triste conduc la disperare

MANIFESTARE:
Firea lor se asociaza mai putin cu egoismul si mai mult cu altruismul
Manifesta dragoste fata de oameni, bucurie pentru prosperitatea lor, care pot atinge intensitate mare. Au
sentimente nobile.
Sunt mai puternice impulsurile din sfera aspiratii inclinatii (dragoste pentru muzica, arta,
natura, sport, filozofie, religie). Se emotioneaza pentru ele pana la extaz. Din randul lor fac parte
in mare masura artistii, poetii, caci raportul afectiv dintre indivizi si arta e mai puternic, fiind
prezenta sensibilitatea afectiva. Firile artistice se descurca greu in viata pentru ca nu sunt
inarmate pentru a face fata cerintelor brutale ale vietii.
Reactia la celalalt pol e provocata de cauze banale. Pot fi profund nefericiti din cauza unor
banalitati. Frica si frica pentru propria persoana pot deveni excesive. Teama este deosebit de susceptibila de
accentuare devenind coplesitoare, pentru sentimente egoiste acest lucru nu este valabil.
Disperarea profunda poate duce la sinucidere.
IX. FIREA ANXIOASA
M A N I F E S T A R :
LA COPII: frica se manifesta atat de intens incat domina intreaga personalitate.
Copiilor anxiosi :
Le este frica seara singuri in pat
Le este frica de intuneric
Le este frica de caini
Le este frica de furtuna
Le este frica de alti copii si de aceea sunt persecutati de acestia
Le este frica de profesori.
LA ADULTI: frica este mai putin vizibila, sunt incapabili de a se afirma in cazul divergentei de
opinii cu alte persoane, cand intampina atitudini mai energice dau inapoi, devin timizi, manifesta
docilitate si timiditate, determinate de observarea anxioasa a mediului (teama), manifesta
timiditate anancasta, deriva din nesiguranta launtrica, provenita din faptul ca propriul lor
comportament si-l stiu sub observatie (jena), manifesta supracompensatie prin atitudine sigura de
sine sau aroganta, dar acestea sunt voite, artificiale. Din timiditatea anxioasa poate sa apara
atitudinea de incredere in ceilalti, prin care se incearca obtinerea comportamentului lor favorabil.
LA FEMEI: timiditatii i se adauga tendinta spre spaima, ori ca reflectare a ceva ori ca frica
resimtita subit. Tendinta spre spaima, pe masura ce e mai clara, conduce la certitudinea unei
hiperiritabilitati a sistemului nervos vegetative, si care prin intermediul sistemului nervos al
inimii poate sa intensifice si frica.
FIREA EMOTIVA
ESENTA:
reactii de mare sensibilitate cu prag scazut de declansare) si profunzime in sfera sentimentelor
subtile. Numai
evenimentul ca atare exercita influenta asupra sentimentelor. Intensitatea sentimentelor merge
mana in mana cu gravitatea evenimentelor exterioare.
MANIFESTARI:
Sunt impresionati de sentimentele din domeniul spiritual, nu si de cele grosolane
Reactiile affective nu sunt exaggerate sin u progreseaza atat de rapid ca la exaltati.
Reactioneaza mai putin vehement, mai sentimental
Cauze minore duc la sentimente profunde, sentimentele altruiste mai puternice decat cele egoiste

Simt mila mai repede, se induioseaza mai repede, sunt mai accesibile bucuriile produse de arta si
natura
Mimica lor tradeaza firea afectiva
Le dau lacrimile usor la filme, la povestiri triste, le dau usor lacrimile de bucurie sau induiosare O
trauma psihica poate produce depresiune reactiva (ca urmare a sensibilitatii afective) si care poate duce la
tentative de sinucidere. Gravitatea depresiunii merge paralel cu gravitatea evenimentelor exterioare. Nu are
predispozitie deosebita pentru depresiune. Se bucura mai repede si mai intens decat altii. COPIII SUNT
ANXIOSI.