Grile Istorie

1.
Platon reprezinta model al - ganditorilor antici-A

2. Lucretiu expune conceptia lui epicur in poem - de rerumreum naturalaA
3. Socrate excelat prin -simplitatea vietiiF
4. Caracteristic siste mului orientarii omului este asigurat de - ierarhia ideilorF
5. De la initiativa stiintifica al lui aristotel au trecut 2300 aniA
6. Opozita platon - aristotel a creeat - un invatamant al divizariiF
7. Anaximandru a fost prieten si urmas al lui ThalesF
8. Elanul creeativ este raportat la atitudini si talentF
9. Teza centrala a idialismului obiectiv: ideeile sun cunoscute in mod virtial spiritului
nostru din:existenta anterioaraF
10.Decartes exista: orientarea intentiilor si faptelor, filozofie a rasului si a plansuluiF
11.Extinderea pavlovismului spre comportametul uman s-a facut in materie de filozofie

cerebralaF
12.Demonstrarea substratului fiziologic al afectivitatii si regului metodei sunt exe...
cartea a2F
13.Intemeietorul psihometriei este hermann helmholzF
14.Principala tema apsihologiei lui spinoza este afetelorF
15.Fromm este promotr al psihologiei umaniste prin continutul rationalF
16.Wundt a inteles ca studiul sufletului insemna o stiinta a experienteiA
17.Asociationismul a fost creeat de ... filozoful britanic David Hartley
18.Cine a intrat ca psiholog al digestiei...pavlov

19.Pt a evita confuzii semantice in definirea aristitelica a sufletului alcatuim...
20.Decartes exista o filozofie a plansului
21.Conceptul de entelehie...aristotel
22.Inovatia metodica al lui ebbinghaus a deschis calea abodarii fctiilor psi.superioare de
baza principiul simplu al asoc.
23.Contunuator al cosmologiei fizicienilor din milet ,pitagora sustine princ.lui Thales
24.Stiintele moderne s-au dezv sprijinandu-se pe..experiment schema formularilor orig.
25.In privinta senzorialitatii democrit impartaseste ideea lui heraclit si empedocle
26.Orice sistem de cunoastere fie ele empirice saustiintifice, isi au propria istorie
27.Gandirea logica si cunoasterea empirica prmenide vede imuabilitatea
28.Medicii din vechea indie promovau o conceptie cordio centrista
29.Scopul conoasterii ca orice fel e realizarea ..
30.Cine este primul asocianist care a analizat fortele expe. Spencer
31.Atitudine activitate de viata este ...
32.De la socrate platon aristotel stiinta aevoluat ca exercitiu asupra conceptelor
33.Sufletul este un gen de suflaare calda...
34.Andronicus di rhodos editeaza...opera exoterica
35.Ideeea lui atanasiu avea la baza reflexele
36.Socrate a excelat prin simplitatea vietii
37.Renasterea inseamna o viziune laica ...
38.Aristotel apare ca sustinator al organizarii sociala
39.In timen si republica sunt definite 3 suflete
40.Istoria psihologiei cultura si ed
41.O secventa memorabila a lui aristotel este respingerrea ideii orfico platonice ...
42.Conceptul sinelui epistemic si spiritual metafizic a fost o tema centrala pt ganditorii
indieni
43.Teza centrala in gandirea umanista din acest veac al xviii-lea defin.sufletul ca..
44.
45.
Antichitate + Orient
1. În Memorialul teologiei memfiste, papirus elaborat în Egipt la sfârşitul mileniului al
IV- lea î.e.n., mecanismul fiziologic mediază acţiunea divinităţii asupra sufletului
a. Adevarat
b. Fals
2. Unde era considerată inima organul principal, iar ca mecanism de funcţionare

„principiul respirator”, denumit Tzi?
a. Tratat chinezesc de medicină (Tratat despre lumea interioară),
3. În sec VIII BC chinezii considerau organul principal, „guvernatorul corpului” inima, iar ca
mecanism de funcţionare - „principiul respirator”
c. Adevarat
d. Fals
4. Dintre manifestarile psihice, trăsăturile temperamentale erau, in conceptia dr chinezi si

indieni, cele mai relevante şi provocatoare. Astfel, dominanţa limfei: încetineală, tip cu
mobilitate redusă
a. Adevarat
b. Fals

indieni, cele mai relevante şi provocatoare. Astfel, dominanţa elementelor Tzi: persoana este
neechilibrată, foarte mobilă, trecând frecvent de la râs la plâns, în stilul comportamental
antropoid.
a. Adevarat
b. Fals

indieni, cele mai relevante şi provocatoare. Astfel, dominanţa sângelui (în unele teorii, a
bilei): dârzenie, cute-zanţă, comportament de tigru.
a. Adevarat
b. Fals
7. Comportamentul moral, perfecţionarea personalităţii, smerenia – erau căile izbăvirii.
Acestea erau regasite in Upanisade si Vede.
a. Adevarat
b. Fals
8. jainismul condamna corpul ca obstacol al libertăţii sufletului iar budismul neaga sufletul ca
real aparte, descriindu-l ca un flux de clipe irepetabile sau stări succesive.
a. Adevarat
b. Fals
9. În Orientul îndepartat omul este văzut ca o fiinţă înrădăcinată deopotrivă în lumea
însufleţită şi în angrenajul relaţiilor sociale, supus legilor naturii şi legilor convieţuirii.
a. Adevarat
b. Fals
10. Şcoala filosofica Vedanta considera ca Eul autentic, numit Atman, este o conştiinţă
intuitivă specială, numită Brahman. Această identitate nu se realizează de la sine ci numai
prin efort de cunoaştere şi disciplină morală riguroasă. Sufletul individual îşi eliberează natura
divină de impulsurile senzoriale şi tendinţele corporale.
a. Adevarat
b. Fals
11. Pentru Yoga, activitatea psihică de tot felul şi funcţiile organice (poziţia, respiraţia etc.)
întunecă ceea ce se numeşte „cunoaştere autentică”; printr-o serie de procedee se poate obţine
o despresurare sau purificare.
a. Adevarat
b. Fals
12. Daoismul orienta morala după coordonatele unei ordini cosmice
a. Adevarat
b. Fals
13. „Dao” = calea era forţa dată de comunicarea morală a oamenilor, deci de comportamentul
social-istoric al aparatului social-statal.
a. Adevarat
b. Fals
14. Confucius (551-479 î.e.n.) a fondat principiile sale pe o concepţie despre raportul
înnăscut- dobândit, atribuind primului termen (innăscut) funcţiile psihice şi epistemice.
a. Adevarat
b. Fals
15. la Confucianism functiile psihice deriva din sfera divinităţii, acestea fiind la început bune,
morale, frumoase dar mai tarziu, sufletul devine erodat şi alienat sub efectul împrejurărilor ce
îl găsesc nedesăvârşit în viaţa interioară
a. Adevarat
b. Fals
16. Mai tarziu, un alt reprezentant al confucianismului, Siun-tzi (298-238), a spus ca omul se
naşte rău, iar modestia, compasiunea, celelalte calităţi morale sunt produsul educaţiei
a. Adevarat
b. Fals
17. In epistemologia indiană exista trei forme genetice de contact Subiect-Obiect:

1) „contemplarea” sau cunoaşterea generalului („comunicarea cu toate obiectele individuale
dintr-o clasă dată”);
2) asociaţia sau „comunicarea” cu obiectul prin intermediul imaginii sale actualizate în
memorie;
3) perceperea yoghină, „comunicarea” cu obiectele cele mai fine, prin raţionament
aprofundat.
a. Adevarat
b. Fals
18. Actul cognitiv la indieni apare ca o expresie a unităţii Subiect-Obiect. Astfel, receptarea
realităţii se realizează în două forme: senzorială, în care individualul şi generalul nu sunt
differentiate si verbală, diferenţiată
a. Adevarat
b. Fals
19. Obiectul urmărit la psihologia orientala era de-condiţionarea omului, scoaterea de sub
efectul pressing-ului vieţii cotidiene
a. Adevarat
b. Fals
20. Budismul a dat importanţă experienţelor personale şi înţelegerii întemeiate pe fapte
empirice, respingând învăţăturile brahmanilor despre un suflet universal (Brahma) cu care
individul ar intra în uniune;
a. Adevarat
b. Fals
IDEAŢIA PSIHOLOGICĂ ÎN ANTICHITATEA GREACĂ PREARISTOTELICĂ

1. Ideile despre suflet erau vazute ca mate-rie subtilă la Platon a. Adevarat
b. Fals
2. Ideile despre suflet erau vazute ca idee sau forma la Democrit a. Adevarat
b. Fals
3. La greci, inainte de Aristotel sufletul era esenta vietii c. Adevarat
d. Fals
4. Fizicienii din Milet, Thales (624 – 547), Anaximandru (610 – 545) şi Anaximene (585 –
525) au formulat o concepţie a unităţii naturii, derivată dintr-un element fundamental,
respective apa, infinitul, aerul.
a. Adevarat
b. Fals
5. Aristotel reproduce definirea sufletului dată de către Thales: similar forţei magnetice,
sufletul este de natură material dar are atributul imortalităţii.
a. Adevarat
b. Fals
6. Cine definea sufletul ca o materie aeriformă, iar fiinţele vii ca o unitate intimă suflet-
materie. a. Anaximandru
b. Aristotel
c. Thales
7. Cine, considera sufletul drept principiu de unitate, existenţă şi funcţionare a vieţii şi naturii
în general, definindu-l ca aer, infinit şi în continuă mişcare
a. Anaximandru b. Aristotel
c. Anaximene
8. Cine substituie principiul lui Thales, apa, cu numărul si originea tuturor lucrurilor.
Sufletul uman este o parcelă din sufletul universal şi mişcarea universal
a. Pitagora
b. Anaximandru c. Aristotel
9. Pentru cine lucrurile sunt numere iar sufletul cunoscător este tot un număr. Numaruș vine
în viaţa omului din afară, ca o individuaţie a raţiunii.
a. Aristotel b. Thales c. Pitagora

10. „Momentul Pitagora” în istoria gândirii filosofice este considerat cardinal: pentru prima
dată se exprimă ideea de lege naturală abstractă ce guvernează viaţa şi universul.
a. Adevarat
b. Fals
11. Cine Imbina in Muzele (intitulată şi Despre natură) cunoscutul materialism ionian (la el
„regula” fundamentală este focul) cu principiul contrariilor sau metoda dialectică?
1. Aristotel
2. Thales
3. Heraclit din Efes
12. Cine a afirmat ca la originea tuturor lucrurilor se află lupta contrariilor? a. Heraclit din
Efes
b. Pitagora c. Aristotel
13. Trei teme ale dialecticii lui Heraclit sunt unitatea tuturor lucrurilor, veşnica schimbare şi
relativitatea epistemică (acelaşi lucru poate apărea altfel, chiar contrariul său dacă se schimbă
punctul de vedere).
a. Adevarat
b. Fals
14. Cine a considerat ca sufletul este un gen de suflare caldă, uşoară şi uscată, fiind focul sau
principiul vieţii?
1. Aristotel
2. Thales
15. Cine a afirmat ca pentru cunoaştere, omul are două facultăţi: simţurile şi raţiunea (care
dă şi criteriul adevărului, măsura înţelepciunii). Datorită celei de-a doua facultăţi, omul poate
„descoperi” adevăratele nume ale lucrurilor?
a. Heraclit din Efes
15. Şcoala eleată ce promovează, excelând cu Parmenide, un panteism de factură spiritualistă

este opusa scolii promovate de Heraclit din Efes
a. Adevarat
b. Fals
16. Cine a intemeiat scoala eleata?
a. Xenofon
17. Zenon, Anaxagora si Xenofon sustin scoala eleata a. Adevarat
18. Anaxagora (500 – 428 î.e.n.), înţelept venerat, îşi argumentează doctrina eleată cu
exemplul „homeomerelor”, lucruri ce se divizează la nesfârşit, dar partea rămâne identică
cu întregul („o picătură de sânge este sânge”).
a. Adevarat
19. Superioritatea gândirii la Anaxagora, în cunoaşterea adevărului, este demonstrată prin
referire la (ceea ce numim azi) praguri subliminale absolute şi diferenţiale
a. Adevarat
b. Fals
20. Cine afirma ca focul, aerul, pământul şi apa sunt „rădăcinile lucrurilor” si sunt supuse
acţiunii a două „principii motorii”: iubirea (forţă unificatoare a lucrurilor materiale) şi
discordia (forţă separatoare).
a. Empedocle
21. Iubirea si Discordia la Empedocle sunt două forţe subtile, imanente lucrurilor, ce pot fi
identificate şi definite doar raţional, ele schimbând doar realul, căci distrugerea şi naşterea
spontană nu sunt posibile.
a. Adevarat
b. Fals
22. Cine considera ca senzaţiile sunt rezultatul interacţiunilor dintre emanaţii ale obiectelor
şi porii organismelor iar mişcarea sângelui realizează gândirea şi cunoaşterea în general?
a. Empedocle
b. Xenofon c. Democrit
23. Democrit din Abdera (460 – 370 î.e.n.), erudit sofist scrie Marea orânduire a lumii şi
Despre natura lumii plus 1000 de scrisori
a. Adevarat
b. Fals
24. „Materia este una şi e constituită din atomi în mişcare spre varietate infinită” este ideea
fundamentală a teoriei lui Democrit, aceasta însemnând în acelaşi timp combaterea
dualismului lui Anaxagora şi a unităţii absolute şi inerte a eleaţilor.
a. Adevarat
b. Fals
25. La categoriile „necesitate”, „legitate”, „ordine”, Democrit adaugă „cauzalitatea” a.
Adevarat
b. Fals
26. De la cine avem o primă viziune monistă a identităţii între trup şi suflet, acesta fiind
muritor, dispărând o dată cu corpul?
a. Aristotel
b. Democrit
c. Platon
27. La cine sunt specifice doua lucruri:

- întâietate gândirii în privinţa adevărului şi autenticităţii - educaţia un proces formativ
a. Democrit
b. Protagoras c. Gorgias
28. Sofistul Protagoras care s-a numit „negustor de înţelepciune” a rămas celebru prin opera
filosofică Despre fiinţă (cunoscută şi sub titlurile Despre adevăr şi Discursuri zdrobitoare),
orientată împotriva eleaţilor.
a. Adevarat
b. Fals
29. Identificând sufletul cu senzaţiile, iar pe acestea calificându-le ca exacte, Protagoras

ajunge la un fel de solipsism: „nu există decât ceea ce este simţit”.
a. Adevarat
b. Fals
30. Pentru cine rolul general al experienţei în cunoaşterea lumii şi utilitatea dau sens
cunoscutei formule „omul e măsura tuturor lucru-rilor”?
a. Platon
b. Protagoras
c. Pericle
31. Gorgias, un sofist celebru Gorgias a formulat problema valorii simbolului în cunoaştere şi
comunicare.
a. Adevarat
b. Fals
32. Cine a marcat o reorientare hotărâtoare a gândirii psihologice, de la explicare în termeni
de elemente ale me-diului, – aer, foc, mişcare a atomilor, – la calităţi interne ale omului, cum
sunt intelectul, conceptul, aspiraţia, simţul şi reprezentarea feri-cirii?
a. Platon
b. Socrate
c. Aristotel
33. Pe cine considera Aristotel ca a pus bazele ştiinţei şi aceasta prin discursurile inductive
şi definiţia prin general?
a. Xenofon
b. Socrate
c. Aristotel
34. Completati propozitia....
Deşi nu a lăsat opere scrise,.............a fost convingător în a centra gândirea filosofică pe
problematica umană a experienţei, cogniţiei, moralei, raportului cu sine, virtuţii morale.
a. Platon
b. Socrate
c. Aristotel
35. Cine a „şlefuit” imaginea omului, a „moşit” sufletul uman
a. Socrate
b. Platon
c. Aristotel
36. Cine a promovat asaltul de idei (brainstormingul)?
a. Platon
b. Aristotel c. Socrate
37. In ce a constat respectul umanitatii fata de Socrate?
1. a proiectat asupra omului o lumină a credinţei în esenţa sa pozitivă

2. a proiectat asupra omului o lumină a sperantei în esenţa sa negativa
3. a proiectat asupra omului o lumină a increderii în esenţa sa pozitivă
38. Conform lui Socrate care sunt cei trei piloni ai unei vieti demne? - Opera binelui, simţul
fericirii, ideea divinităţii
- Ideea pacatului. Simtul binelui, Fericirea
39. Pentru Socrate sufletul este nemuritor şi starea sa de nondependenţă (când nu are nici o
trebuinţă) este de ordin divin
a. Adevarat
b. Fals
40. Gândirea lui Platon este centrată pe problematica psihologică, pe autocunoaştere şi
„adâncuri ale spiritului”
a. Adevarat
b. Fals
41. Cine fondează Academia, o şcoală de filosofie în frumoasa grădină dedicată zeului
Akademos?
a. Platon
b. Socrate c. Aristotel
42. Platon postulează o identitate între cunoaştere şi existenţă, tratând ideile ca un real
primordial fiind etichetat drept deschizător al traiectului idealist în filosofie
a. Adevarat
b. Fals
43. Cine concepe acest model funcţionalist al sufletului? 1) apetitul sau motivaţiile
organice;
2) raţiunea sau funcţia înţelegerii inteligente şi a stabilirii adevărului; 3) energia sau voinţa
rezultate din sinteza primelor două funcţii
a. Platon
b. Socrate c. Aristotel
44. Statul raţional este conceput de Platon stratificat, corespunzător celor trei funcţii: clasa
agricultorilor, a guvernanţilor filosofi şi a militarilor.
a. Adevarat
b. Fals
45. Platon a extins sfera gândirii umane într-o măsură comparabilă cu ceea ce, în domeniul
psihologiei au însemnat paradigmele clasice
a. Adevarat
b. Fals
46. În privinţa raportului suflet – corp, Platon, în Fedon afirmă întâietatea primului, în
Timen şi Republica sunt definite trei suflete, cu funcţii distincte la nivelurile capului, pieptului
şi abdomenului iar o viziune asupra afectivităţii o găsim în Fileb şi Banchetul, distingând
dimensiunile divină şi organică si nu in ultimul rand, în Republica (IV, V, VII) găsim abordări
ale cogniţiei.
a. Adevarat
b. Fals
47. Cine a scris Mitul Pesterii?
Platon
Pericle Protagoras
48. Prin mitul pesterii înţelegem ceva din natura lucrurilor originale prin rapor-tarea
senzaţiilor la noţiuni primitive sau pattern-uri ideative existente aprioric în spiritul nostru.
a. Adevarat
b. Fals
48. Principala teza a lui Platon, desprinsa din Mitul pesterii, este aceea ca, ideile (şi nu
lucrurile) au o existenţă reală şi primordială, reprezentând „cauza exemplară a ceea ce este
constant în natură”
a. Adevarat
b. Fals
49. Completati propozitia.
Cu toate că .............. este de acord cu Platon că între corp şi suflet este un raport similar celui
dintre instrument şi funcţionarea sa, iar sufletul are un nivel superior, indestructibil, spiritul, el
nu
acceptă prioritatea (cosmică) a sufletului faţă de corp şi nici că acesta este exclusiv uman şi
responsabil pentru transmiterea zestrei experienţiale şi potenţiale de la părinţi la copii.
a. Pericle
b. Protagoras c. Aristotel
50. Se consideră că filosofia lui Platon este cu precădere o psihologie cognitivă a. Adevarat
b. Fals
51. Completati propozitia.

La ................sufletul este o carte în care memoria, ca un scrib, consemnează ceea ce dictează
simţurile şi chiar ilustrează conţinuturile cu imagini.
a. Platon
b. Pericle
c. Protagoras
52. Pentru Platon omul este capabil de plăceri pure cum ar fi bucuria cunoaşterii Adevărului.
Pentru el excesul de plăcere înseamnă corupere şi alienare. Aura virtuţii stă în puterea
fiecăruia. Căutând Adevărul şi Binele, omul devine virtuos, liber, fericit.
a. Adevarat
b. Fals
TESTE ISTORIE – MG
CONCEPŢIA ARISTOTELICĂ DESPRE SUFLET
1. Cine a scris De anima si Parva naturalia?
1. Aristotel
3. Democrit
2. Cine este considerat pioner al paradigmei funcţionaliste (opus deci dualismului suflet –
viaţǎ biologică, promovat de Platon).
a. Socrate
b. Aristotel
c. Platon
3. Completati propozitia:
In opinia lui ................sufletul este acea formǎ (calitate, însuşire, proprietate) a substanţei
(corpului) care îndeplineşte trei funcţii necesare vieţii: nutritivǎ, senzitivǎ si raţionalǎ.
a. Democrit
b. Aristotel
c. Platon
4. Termenul „formǎ” la Aristotel este precizat astfel:
– autonomie lăuntricǎ în raport cu materia-corp;
– capacităţi active (vitale şi raţionale);
- imuabilitate, însuşiri invariabile relative la trecerea potenţei în act pe tot segmentul dintre
naştere şi moarte (o dată cu moartea sub- stanţei se distruge şi sufletul).
a. Adevarat
b. Fals
5. În conceptia cui, sufletul şi corpul sunt într-o relaţie funcţională de tipul ochi-vedere?
a. Diogene b. Platon
c. Aristotel
6. Cine a inventat conceptul „entelehie” = al generǎrii diferenţelor calitative (sau, cum se

zice astǎzi în psihologia umanistǎ, principiul actualizǎrii, al dezvoltǎrii în trepte)?
a. Aristotel
b. Democrit c. Socrate
7. Principala funcţie sau facultate a psihicului, la Aristotel, este: discernǎmântul prin

simţire şi gândire
a. Adevarat
b. Fals
8. Ce grup de intelepti a construit sisteme conceptuale subordonate unui principiu unic (apa,
focul, aerul, infinitul), potrivit unei înţelegeri simplificatoare?
1. Cei din Thales

2. Cei din scoala eleată
3. Cei din Atena
9. Cine a descoperit bidimensionalitatea în gândire: subiect-obiect, eu-lume, gândire-simţire,

socios-cosmos?
1. Socrate si Platon
2. Aristotel si Platon
10. In a câta carte a lui Aristotel sunt incluse, sub titlul Psihologie şi gnoseologie, lucrǎrile
De anima şi Parva naturalia?
1. A cincea
2. A treia
3. A doua
11. Câte secole au fost date uitării lucrarile lui Aristotel?
1. 2
2. 2 si jumatate
3. 3
12. Andronicos din Rhodos editeazǎ opera esotericǎ (destinatǎ uzului intern al Lyceului) a.
Adevarat
b. Fals
13. Dupa sec 9, peste 1000 de manuscrise au fost copiate şi recopiate, chiar dacǎ au fost doar
notiţe de curs. Lucrările exoterice, pentru marele public, au fost pierdute aproape în întregime
a. Adevarat
b. Fals
14. Ce tipuri de scrieri a scris Aristotel
1. exoterice pt public
2. Esoterice pt uz intern
3. ambele
15. De la repunerea lui Aristotel în circuitul civilizaţiei lumii şi pânǎ la epoca modernǎ, cum
se numea cursul de psihologie al universitǎţii
1. De anima.
2. De amina
3. De nima
16. In prima sa carte, Aristotel preia concepţia predecesorilor despre „însufleţit”, cu

atributele mişcǎrii, simţirii şi necorporalitǎţii.
a. Adevarat
b. Fals
17. Se referǎ cu respect academic la Democrit „sufletul este un fel de foc şi caldurǎ” a.
Adevarat
b. Fals
18. Se refera la Leucip „figurile sferice sunt suflet, având capacitatea de a se mişca pe sine”
a. Adevarat
b. Fals
19. Se refera la consensul filosofilor antici asupra faptului cǎ sufletul este „factorul cel mai
capabil de mişcare”.
a. Adevarat
b. Fals
20. Completati propozitia: Aristotel defineşte patru tipuri de mişcare (deplasare, alterare,
micşorare şi .........),
crestere
21. Aristotel susţine unitatea suflet-corp a. da
b. Nu
22. La Aristotel „Cugetarea este mişcarea intelectului, precum rotirea e mişcarea cercului”. a.
Adevarat
b. Fals
23. La Aristotel „...discernerea, ca şi iubirea sau ura, nu sunt afecte ale intelectului, ci ale
corpului care-l posedă, în măsura în care le posedă”
a. Adevarat
b. Fals
24. Abordând „puterile sufleteşti” sau „facultǎţile sufletului”, Aristotel face un gen de
psihologie comparatǎ şi diferenţială la trei niveluri:
plantǎ, vietate şi om
suflet, trup, spirit
25. La Aristotel tratarea simţurilor începe cu definirea obiectului (practicǎ uzualǎ în
psihologia modernǎ), de aici trecând la particularitǎţi, tipuri, moduri de funcţionare şi praguri
senzoriale
a. Adevarat
b. Fals
26. La Aristotel dintre toate simţurile, pipǎitul are mai multe note calitative, în special o mai
mare arie de cunoaştere şi de implicare în aşa-zisele „obiecte comune” (cald-rece, uscat-
umed, neted-aspru, greu-uşor etc.); este singurul simţ care asigurǎ o receptare directǎ,
celelalte având nevoie de medii: aer, apǎ etc
a. Adevarat
b. Fals
27. La Aristotel, „substanţa e spusǎ în trei feluri”

1) forma (entelehie: potenţa în act: actualizare) (forma supremǎ „purǎ”, imaterialǎ, este
Dumnezeu, acesta însemnând binele, mişcarea şi ordinea);
2) materia (potenţa; corp compus din organe);

3) rezultanta celor două: însufleţitul, cu funcţii de hrǎnire, simţire, mişcare a corpului.
a. Adevarat
b. Fals
28. Respingând o idee a lui Democrit, Aristotel nu admite un al şaselea simţ. Care este
acela?
1. Simțul special
2. Sințul sensorial
c. Simtul comun
29. „Simţul comun” este în fapt o operaţie de sintezǎ care, producându-se simultan cu
acţiunea obiectelor asupra organelor de simţ, actualizeazǎ omul ca Subiect.
a. Adevarat
b. Fals
30. La Aristotel, Subiectul avea 3 paliere cognitive: simţire

cugetare;
reprezentare
a. Adevarat
b. Fals
31. La Aristotel, intelectul se raporteazǎ la suflet ca partea la întreg, iar în cadrul intelectului
se disting componentele activǎ şi pasivǎ.
32. O secvenţǎ memorabilǎ a operei lui Aristotel este respingerea ideii orfico-platoniciene
a imortalitǎţii sufletului; a definit ca nemuritoare doar o parte a sufletului, superioarǎ, „cea
mai demnǎ”, intelectul activ care nu posedǎ cunoştinţe date, ci le obţine în procesul
cunoaşterii
33. Thoma d’Aquino, dǎ o interpretare „salvatoare” pentru sufletul uman: în lucrarea
Unitatea intelectului şi împotriva avero-iştilor parizieni, muritor este doar ceea ce subzistǎ ca
suflet intuitiv sau sensitiv, în timp ce sufletul uman este nemuritor. Prin aceasta, lucrarile lui
Aristotel au fost primite de crestini
34. Cine a promovat dualismul dintre suflet şi viaţa biologicǎ a corpului, recunoscand forţa
intuitivǎ a sufletului şi respingand observaţia şi experienţa?
a. Aristotel
b. Platon
35. Cine a unit în suflet funcţii spirituale şi vitale: prin definirea sufletului ca „formǎ a
trupului natural” afirmand observaţia, respectiv cercetarea ca observare atentǎ a realului?
a. Aristotel
b. Platon
IDEI PSIHOLOGICE LA MEDICII ANTICHITĂŢII
36. Cine a fost primul care a facut distincţia dintre tratamentul medical (şi fiziologie) şi
conceptualizarea filosofică, apelând la raţionament şi observaţie
a. Hipocrat
b. Galen c. Platon
37. Hipocrate din Cos, născut în 460 î.e.n. a fost contemporan cu Democrit, Socrate, Platon şi
Aristotel
a. Adevarat
b. Fals
38. Erau cunoscute patru umori: sângele, limfa, bila galbena şi bila neagră. Ele pot fi în echili-
bru (proporţional), ceea ce corespunde stării de sănătate, sau de dezechilibru, ceea ce
înseamnă boală, îndepărtare de la legile naturale. Aceste formulă a avut o mai mare rezonanţă
prin trimitere la temperamente care, în mod natural, sunt expresia comportamentală a
predominării uneia dintre cele patru umori: o anumită medicamentaţie poate fi eficientă
pentru un temperament şi nu pentru altul.
a. Adevarat
b. Fals
39. Galen (născut în 131 e.n. la Pergam, Asia Mică), in conceptia lui, corpul omenesc este
compus din patru elemente: foc, apă, pământ şi aer. Raporturile antagoniste se instituie între
calităţile acestora, dintre care una fiind principală, respectiv căldura, umezeala, uscăciunea şi
răceala
a. Adevarat
b. Fals
40. Potrivit lui Galen, sângele reprezintă umoarea cea mai nobilă şi poate datorită faptului că
are toate cele patru elemente în proporţii egale, în celelalte este o dominantă: focul în bila
galbenă, pământul în bila neagră şi apa în limfă
a. Adevarat
b. Fals
41. Cine a stabilit patru temperamente simple, patru mixte, unul perfect normal şi mai multe
atipice, cu predispoziţie la anumite tulburări de sănătate?
a. Hipocrat
b. Galen
c. Democrit
42. Temperamentele mixte au fost mai apreciate în timp, în veacul al XX-lea căpătând şi o
fundamentare neurocerebrală: sangvinic (cu dominaţia sângelui şi a calităţilor cald şi umed);
coleric (bila galbenă, cald şi uscat); melancolic (bila neagră, rece şi uscat); flegmatic (limfa,
rece şi umed).
a. Adevarat
b. Fals
43. Preluând de la Aristotel distincţia suflet – spirit, precum şi cele trei facultăţi ale vieţii
sufleteşti, cu experienţa sa de chirurg şi farmacist, Galen abandonează cordiocentrismul,
argumentând că senzaţiile, limbajul şi comanda volitivă îşi au sediul în creier
a. Adevarat
b. Fals
44. Galen îşi pune probleme asupra fiziologiei vârstelor şi a mecanismului prin care, în timpul
somnului, atât sensibilitatea cât şi conştiinţa dispar.
a. Adevarat
b. Fals
EMPIRISMUL ANTICHITĂŢII
45. Epicur născut în Samos, din familie ateniană (tată – învăţător, mamă – magiciană), în anul
341 î.e.n. (a venit la Atena la 18 ani pentru serviciul militar, în anul morţii lui Aristotel), a
profesat ca „dascăl de filosofie” în mai multe centre din Asia Mică. A fost atras de opera lui
Democrit şi ideile Academiei, deşi îşi arogă originalitate absolută.
a. Adevarat
b. Fals
46. Dintre numeroasele lucrări ale lui Epicur, Diogene Laertios (în sec. III e.n.) consemnează
titluri, evident, multe de metafizică, dar şi pe tematică psihologică: Despre văz, Despre pipăit,
Despre imagini, Despre per-cepţie, Păreri despre pasiuni, Despre scop.
a. Adevarat
b. Fals
47. În anul 307 î.e.n., la Atena, Epicur deschide o şcoală de filosofie, pe frontispiciul
căreia scria:
a. „Oaspete, aici te vei simţi bine, aici rezidă plăcerea, binele suprem” b. „Oaspete,
aici te vei simţi bine, aici rezidă senzația, binele suprem” c. „Oaspete, aici te vei simţi
bine, aici rezidă bucuria, binele suprem”
48. Completați propozitia:
Pentru epicurieni, ..............................sunt lucrurile cele mai de preţ, pentru că ne eliberează de
teama zeilor, a morţii şi durerii
1. placerea si bucuria
2. placerea si binele supreme
3. ştiinţa şi prietenia
49. Epistemologia lui Epicur este axată pe observaţie şi pe interacțiunea unor atomi, ce
produce:
1. Placerea si bucuria
2. senzaţia şi gândirea
3. știinta si prietenia
50. Dincolo şi înainte de raţiune, chiar de la naştere, sufletul uman, ca şi cel animal, la
epicurieni,
cunoaşte plăcerea şi durerea şi spontan începe s-o caute pe prima. Pe această bază, apar stările
emotive, izvorul continuu al vieţii psihice, trăirea binelui şi virtuţii
a. Adevarat
b. Fals

La epicurieni, excepţia de la caracterul obiectiv al datelor senzoriale o constituie .............–
acesta nu există în lucruri, fiind o impresie subiectivă, deoarece un aliment poate fi plăcut
pentru cineva şi dizgraţios pentru altcineva
a. Gustul
b. Mirosul c. vazul

Persistenţa unor senzaţii dă .................sau prenoţiunea (astăzi această cogniţie este numită
reprezentare).
a. Cogniția
b. placerea
c. Anticipaţia
Despre suflet, Epicur crede că nu poate exista ........................fiind ca un fel de organ al
acestuia.
1. în corp
2. în afara corpului
54. Atributul esenţial al sufletului este:
a. scopul b. simțul c. gustul
55. Epicur face o distincţie între sufletul vegetativ (anima) şi cel superior, raţional (animus,
consilium, ratio), cu atomi diferiţi. Comportamentul este explicat prin acţiunea externă asupra
condiţiilor interne (o viziune foarte apropiată de concepţia reflexologică a veacului al XX-
lea).
a. Adevarat
c. Fals
56. Concepţia asupra afectivităţii se regăseşte în etica lui Epicur. Plăcerea, tendinţa înnăscută
a oricărei vieţuitoare, este de ordin senzorial şi intelectual (procurate de ştiinţă şi prietenie).
Funcţia plăcerii (lipsa suferinţei şi seninătatea sufletului) este aceea de a menţine şi restabili
sănătatea trupească şi liniştea sufletului. Dorinţa, teama, speranţa, grija sunt explicate prin
raportare la trăirea (impresia) durerii şi a plăcerii.
a. Adevarat
b. Fals
57. In opinia lui sunt de o
Epicur dorinţel
, e
diversitat controlabilă
e :
58. Plăcerea poate fi un efect al circumstanţelor favorabile (şi atunci este trecătoare,
instantanee, instabilă), dar poate fi şi un ................... În acest sens, morala lui Epicur vede
viaţa ca o activitate şi chiar filosofia, ca arta de a trăi bine.
1. Scop în sine
2. Binecuvantare
3. blestem
59. În general, activitatea spirituală procură plăceri mai mari şi mai diverse, deoarece, în timp
ce trupul reacţionează doar la prezent, sufletul vizează şi trecutul şi ............(reprezentarea unei
plăceri este ea însăşi plăcere).
a. Prezentul
b. Viitorul
60. Întrucât omul poate opri cursul reprezentărilor pentru a le supune unor criterii, urmărirea
binelui şi îndepărtarea opiniilor greşite este sub controlul voinţei noastre.
a. Adevarat
b. Fals
61. Unul dintre cele mai bune lucruri spuse de Epicur:

„Obişnuieşte-te să crezi că moartea nu are nici o legătură cu noi, că orice bine şi rău se află în
senzaţie, iar moartea este privarea de senzaţie; de aceea, o justă înţelegere a faptului că
moartea nu are nici o legătură cu noi face să fie plăcută ideea că viaţa are un sfârşit. Aceasta
se face dând vieţii nu un timp nelimitat, ci suprimând năzuinţa către nemurire”.
62. Epicur ne-a învăţat că teama de ..............nu numai că ne tulbură, dar generează toate
pasiunile rele: vanitatea, invidia, lăcomia, josnicia etc.
a. somn b. placer c. moarte
Istoria psihologiei
TRUE/FALSE
1) Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a
behaviorismului. A
2) Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi. F
3) Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarator in stiinta comportamentului a fost
receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi. A
MULTIPLE CHOICE
1) In „Despre vietile si doctrinele filosofilor”, Diogene Laertios dedica cel mai amplu capitol
lui :
1 Thales din Milet
2 Socrate
3 Platon
4 Epicur
5 Aristotel
2) Anul aparitiei primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen : 1 1879
2 1267
3 1524
4 1732
3) Care este contingenta corecta:

A) Platon: „Elanul creativ este o inzestrare divina a omului”
B) Socrate: „Scopul vietii este a cunoaste, si anume a cunoaste virtutea”
C) Aristotel: „Sufletul si corpul se afla intr-o relatie functionala de tip ochi – vedere”
D) Roger Bacon (1210 – 1294): patru „idoli”, deformari generatoare de erori.
1 A+B+C
2 B+C+D
3 A+C+D
4) In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un

idealism
obiectiv), Eu-l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect – Obiect numita:
1 Dao
2 Atman
3 Brahman
5) Distinctia „constiinta obiectului” si „constiinta de sine” a fost o problema epistemologica

formulata pentru prima data la:
1 Freud
2 Filosofia indiana (Vedanta, Mimansa, Budhism)
3 In „Rationamente critice”, de Van-Ciun (17 – 97)

4 In papirusul egiptean „Memorialul teologiei memfiste” (sf.mileniului IV) 5 Sofistii greci.
6) Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia – insatisfactia si pasiunea, Spinoza
identifica si o baza generica a lor, „puterea sufleteasca”, constand in
A) fermitate
B) generozitate
C) prezenta de spirit D) sobrietate
1 A+B+C
2 A+B
3 B+C+D
7) Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a insemnat pentru Psihologie o investire a

omului cu
responsabilitatea actului de vointa. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare valabila si
in Psihologia actuala?
1 Thomas d’Aquino
2 Augustinus
3 R.Bacon
4 R.Descartes
5 Enciclopedistii francezi
8) In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica: 1 inima

2 creierul
3 epifiza
4 sistemul reflex
9) Opera lui Aristotel „De anima” este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor spirituale
si vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire) a substantei (corpului) care indeplineste
functii vitale:
A) nutritiva
B) senzitiva C) rationala. 1 A+B+C

2 A+B
3 B+C
10) Trecerea de la gandirea scolastica la metoda stiintifica inseamna pentru Psihologie: A)

Accentul pe metoda introspectiva
B) Demonstratia logica, operarea cu concepte si idei generale
C) Metoda experimentala si formularea legilor generale
D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale genezei,

alcatuirii si functionarii sistemelor complexe
E) Invingerea „deformarilor generatoare de erori” ale celor patru genuri de idoli
(Fr.Bacon)
1 C+D+E
2 A+B+C
3 B+C+D+E
11) Celebrul tratat al lui Descartes „Discurs despre metoda” reprezinta o impotrivire fata de
cunostintele dogmatice, promovand indoiala ca negare si izvor al certitudinii. Anul aparitiei
acestui remarcabil tratat este:
1 1629
2 1637
3 1632 4 1641
12) Ideea de „om natural”, cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce se
dezvolta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:
1 Descartes
2 Epicur
3 Spinoza
4 Thomas d’Aquino 5 Francis Bacon.
13) Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 de
ani (primul e nascut in 460 i.e.n., iar al doilea in 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai
expresiva forma a psihicului, prin dominanta umorilor. Care dintre ei a afirmat
cerebrocentrismul?
1 Hipocrat
2 Galen
14) Roger Bacon (1210 – 1294), profesor la Universitatea Oxford, a incercat sa reformeze
gandirea
stiintifica, opunand scolasticii observarea naturii. Renasterea se impune prin caracterul laic al
gandirii si recunoasterea dreptului natural al omului la fericire si ratiune nelimitata. Bacon
abordeaza operational aceasta reforma: el defineste deformarile generatoare de erori ce tin atat
de individ, cat si de societate. Cum defineste el prestigiul istoric al teoriilor:
1 Idola tribus;
2 Idola specus; 3 Idola fori;
4 Idola theatri;
15) Sintagma „organism care gandeste” este inlocuita de Thomas d’Aquino (1227 – 1274) cu
conceptul:
1 Constiinta de sine
2 Subiectul
3 Adoratia divina 4 Suflet rational 5 Suflet vital
16) La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet –

corp.
Care dintre cei doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp, iar baza vietii
spirituale ca vointa?
1 Augustinus
2 Descartes
17) In „De anima”, Aristotel defineste discernamantul prin simtire si 1 intuitie

2 gandire
3 intelectul activ
4 spirit
18) Teza orfico – platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totusi, o parte
a sufletului este considerata „demna” si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa treaca
la fapte. Este denumita:
1 intelect activ;
2 gandire;
3 entelehie
4 categorizare.
19) La Epicur, dorintele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a
dorintelor
„naturale” si:
A) necesare
B) superflue
C) fara obiect
D) desarte
E) generatoare de fericire
1 B+C+D
2 A+B+C
3 C+D (atentie cei care aveti grilele de anul trecut – C+D+E!)
20) Plotin (n. 205 e.n.), in cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoasterea Absolutului prin: A)
extaz;
B) ruperea blocajelor;
C) existenta plenara;
D) comuniunea cu divinul 1 A+B+C+D

2 B+C+D
3 A+B+C
21) In lucrarea „Marea restaurare”, in prima parte referitoare la „Demnitatea si progresele

stiintelor”, Francis Bacon (1561 – 1626) face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice
(cu referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si ratiune): istoria, artele si
filosofia. Tot aici avea si o „inventica”, o suma de procedee pentru crearea de produse noi,
originale si valoroase:
A) transferul
B) intuitia;
C) extinderea;
D) inversarea experientei. 1 A+C+D

2 A+B+C
3 B+C+D
22) „Accentul pe intuitie” ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de: 1
Aristotel
2 Plotin
3 Augustinus
4 Descartes
5 Fr.Bacon
23) In „Tratat despre pasiuni”, R.Descartes defineste sase pasiuni primare:
Care dintre acestea este „surprinderea” sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu
calitati deosebite?
1 admiratia;
2 dragostea;
3 ura;
4 dorinta
5 bucuria
24) Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte? 1 Platon

2 Thomas d’Aquino
3 R.Descartes
4 R.Bacon 5 B.Spinoza
25) In „Etica” lui Spinoza, bucuria ce tine atat de suflet, cat si de corp se numeste: Cand este
exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea necesitatii si
respectarea poruncilor ratiunii.
1 pasiune
2 voluptate
3 dorinta
4 satisfactie
5 generozitate
26) Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei Psihologiei ca stiinta, A) Terminologie,
B) Obiectul de studiu,
C) Scopul gandirii psihologice,
D) Metodologie,
care au facut un salt in 1879?
1 B+D
2 A+C+D 3 A+B+C
27) Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate in Psihologia moderna A)
Biologic,
B) Sociologic,
C) Actiune,
D) Dezvoltare,
E) Functionarea sistemica.
Care dintre acestea sunt achizitii mai recente? 1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E
28) Termenul Psihologie apare pentru prima data intr-o lucrare de morala in anul 1590, dar
este cosacrat in doua volume aparute in prima jumatate a sec. al 18-lea. Autorul lor este:
1 R. Goclenius;
2 Chr. Wolf
3 E. Condillac 4 J. Cabbanis
29) „Istoria Psihologiei” si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil „The
Journal
of History of the Behavioral Sciences” si asociatia stiintifica „International Society for
History of Psychology”.
Anii aparitiei acestora au fost, respectiv
A) 1928
B) 1970
C) 1964
D) 1969
1 C,D
2 A,B
3 B,C
30) Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului

Indepartat, amintim de „Upanisade”, elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile
II si I i.e.n.; intr-una dintre acestea, „Vedanta”, se vorbeste de
Care reprezinta Subiectul, sau Eu-l autentic?
1 constiinta cosmica („baza a lumii”), 2 Brahman

3 Atman.
31) Filosoful chinez Confucius (551 – 479) are o viziune psihologica in tratarea raportului
innascut
– dobandit; primul cu functii psihice si, in special cognitive, era inteles ca o natura divina, cu
atributele bunatate, moralitate, frumusete. Care este cauza si mecanismul evadarii, alienarii
acestui fond al unitatii cu ordinea divina?
A) imprejurarile de viata,
B) vieta interioara nedesavarsita,
C) lipsa disciplinei morale
D) impulsurile senzoriale.
1 A+C
2 B+C+D 3 C+D
32) In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor

organelor
de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofiziologie
si etica. Nucleul central al conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de
contact Subiect – Obiect:
A) senzorialitate;
B) contemplare;
C) asociatie;
D) receptarea verbala
E) comunicarea cu obiectele cele mai fine (perceperea yoghina)
1 B+C+E
2 B+D+E
3 A+C+D
33) Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice: A) conditionarea sufletului

B) sufletul ca unica realitate divina
C) cheia universului
D) antropologie impregnata de cult
E) suflet universal
1 B+C+D
2 A+D+E 3 A+B+C
34) Psihicul ca „esenta si principiu al vietii” a fost baza ideatiei psihologice a Greciei Antice.
Ca natura, interpretarile au mers de la „materie subtila” la „idee sau forma”. Denumiti
filosofii celor doua interpretari extreme.
A) Democrit;
B) Epicur
C) Platon
D) Aristotel; E) Thales
1 A+C
2 B+D+E
3 D+E
35) Thales (624 – 547) promotorul scolii „fizicienilor din Milet”, ce incerca explicarea lumii
printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). In privinta
sufletului, Thales il asemana cu forta magnetica si il definea prin trei atribute:
A) miscare spontana si eterna;
B) unitate cu materia;
C) material; D) incorporal; E) numar.

1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+B
36) O prima viziune monista a relatiei organism – psihic o intalnim la cel care a completat
categoriile „necesitate”, „legitate” si „ordine” cu categoria „cauzalitate” si a explicat unitatea
lumii prin „atomi in miscare continua”. Numele acestui filosof care a conceput educatia ca
factor de progres pentru om si societate, este:
1 Aristotel 2 Pitagora 3 Socrate

4 Democrit
37) Cel care a centrat gandirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei,
moralei,
virtutii morale si raportului cu sine a fost:
1 Pitagora
2 Platon
3 Socrate
4 Epicur
38) Cine postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, luand ideile ca un real
primordial: 1 Aristotel
2 Parmenide
3 Platon
4 Plotin
39) Teza centrala a idealismului obiectiv: „ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar se
actualizeaza in procesul interactiunii Subiectului cu lumea inconjuratoare”. Platon defineste
continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la
functionarea
1 memoriei
2 conceptelor 3 opiniilor
4 imaginatiei 5 credintelor
40) Studiind „De anima” si „Parva naturalia”, ne dam seama ca bazele stiintifice ale
psihologiei au
inceput a fi elaborate intr-o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie (potenta in
act), „forma”, calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica, vie si activa), Aristotel ii
atribuie trei functii necesare vietii: A) orientare in mediu

B) comunicare
C) nutritiva
D) senzitiva E) rationala 1 C+D+E

2 A+B+C
3 A+D+E
41) Citatul „Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate”
fara insa „a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre” apartine lui:
1 Socrate
2 Platon
3 Protagoras
4 Aristotel
5 Democrit
42) Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Foloseste

metafore
edificatoare: ochi – vedere, cerc – rotire, secure – taiere; inca una este „batranetea ne vine nu
prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator, ca in”
A) extaz
B) contemplare C) imbatare
D) senzorialitate E) imbolnavire 1 A+B+C
2 C+E
3 C+D+E
43) Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte: A) potential psihic de
concepere si gandire;
B) parte a sufletului;
C) operare in timp;
D) unitate a doua componente, activa si pasiva;
E) entitate nemuritoare.
1 A+B+C+D
2 B+C+D 3 A+B+C
44) „Intelectul activ” este caracterizat de Aristotel: A) poseda cunostinte;

B) determina pe cel pasiv sa treaca la acte;
C) face distinctie intre Sine si obiectul cunoasterii; D) se confunda cu corpul;
E) este independent de simtire si nemuritor 1 B+C+E

2 A+B+C
3 B+C+D
45) Conceptul „simtului comun”, definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre
un al
saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele urmatoare?
A) operatie psihica de unire a senzatiilor intr-o perceptie;
B) operatie de sinteza , simultana receptarii, prin care omul se sctualizeaza ca
Subiect
C) o simtire deosebita
D) cugetare rationala
E) capacitate a Subiectului de a-si reprezenta obiectele lumii inconjuratoare 1 A+B
2 C+D+E
3 B+C+E
46) In orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru
ganditori a abandonat cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului?
1 Aristotel
2 Hipocrate
3 Galen
4 Epicur
47) Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur (n.341 i.Hr.), scapa omul de temeri
relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricarui om, indiferent de statusul social,
cultura sau gen:
A) gandirea
B) vointa
C) stiinta
D) placerea
E) prietenia 1 C+E
2 A+B+D
3 C+D+E
48) La empiristul antic Epicur (n.341 i.e.n.), senzatiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o
forta din lume n-o poate dezmintii. Exceptie de la acest continut obiectiv face
1 vazul
2 mirosul
3 gustul
4 pipaitul
5 senzatia vestibulara
49) In Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, „organ al corpului”, este:
1 senzatia 2 ratiunea 3 opinia

4 scopul 5 actiunea
50) Evident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala: etica
sa, bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii ca
factor de progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie a
dorintelor:
A) superflue
B) desarte
C) naturale D) fara obiect E) volitive
1 B+C+E
2 A+B+C+D 3 A+D+E
51) Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de
19
ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor, epicurienilor, ale
lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea cunoasterii Absolutului:
A) veneratie;
B) eliberare de corp; C) extazul;

D) marturisirea;
E) logica.
1 A+B+C
2 B+C
3 C+D+E
52) Augustinus (n.354, Africa, intr-o familie de europeni crestini) defineste psihicul ca
incorporal,
spiritual, de esenta divina. Metodele sale de cunoastere sunt:
A) asteptarea;
B) veneratia
C) introspectia
D) memoria
E) extazul
1 A+C+D
2 B+C+D (corect era 1) 3 A+B+C
53) Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus 1 ratiunea

2 memoria
3 vointa sau libertatea
4 credinta
5 potentialul creativ.
54) Relatia Organism – Obiect (definita de Aristotel) devine in scolastica relatia „Subiect –
Obiect”.
Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea. Aceasta mutatie
este realizata de un filosof care a valorificat si a redat crestinismului distinctia aristotelica
suflet – spirit. El este:
1 Augustinus;
2 Thomas d’Aquino
3 R. Bacon 4 Avicena.
55) Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire,
capacitate de
ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine
este primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru
clase de erori?
1 R.Bacon 2 Plotin
3 Descartes 4 Fr.Bacon 5 J.Locke
56) In „Marea restaurare”, Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii

psihologice: memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia
(inclusiv stiintele naturii). In incercarea unei inventici, producerea noului valoros si original,
Fr.Bacon defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare. Care sunt cele trei
criterii psihologice pentru clasificarea stiintelor?
A) ratiunea;
B) conceptualizarea;
C) memoria;
D) imaginatia;
E) transferul
1 C+D+E
2 A+B+C (corect ar fi fost A+C+D, dar nu exista!) 3 A+B+E
57) Fr.Bacon (1561 – 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de
Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura si,
pentru cunoasterea ei, apeleaza la:
A) concept;
B) ratiune;
C) observatie;
D) comunicare
E) experiment. 1 C+E
2 A+B+C
3 C+D+E
58) Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes: A) intuitie;
B) ratiune;
C) scepticism;
D) gandire metodica;
E) matematizare. 1 A+D+E
2 A+C+D
3 B+C+D
59) In dualismul cartezian, Subiectul este „substanta spirituala pura”. El este intr-o unitate
perfecta
cu gandirea si imaginatia, ce-si are instanta de comanda in glanda pineala. Expresia vietii de
relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:
1 gandirea
2 imaginatia 3 reflexul
4 ratiunea
60) Sufletul in conceptia lui Descartes este definit dupa un singur criteriu: constientizarea
nemijlocita a manifestarilor sale (gandire, senzatii, reprezentari, afecte). Astfel, Subiectul
apare ca „observator-manager” relativ la lumea interioara chemata sa raspunda la solicitarile
vietii. Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspectiei este
1 reflexul;
2 ratiunea;
3 gandirea;
4 intuitia;
5 constiinta de sine.
61) La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu-se cu 1 gandirea

2 pasiunea
3 intelectul
4 sinele
62) In conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste
voluptate; ea
poate fi buna sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este posibil prin cunoasterea
necesitatii si prin onorarea poruncilor:
1 divine; 2 intuitiei;
3 afectului;
4 ratiunii.
63) Teza centrala a gandirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut
al: 1 socius-ului;
2 energiei;
3 materiei superior organizate;
4 activitatii.
64) Materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere: Care dintre
acestea are functie de control?
1 observatia,
2 reflectia
3 experienta.
65) Orice fapt psihic este o senzatie transformata” – este principala teza a lui Condillac. El
respinge
atat metoda deductiva, cat si conexionismul lui John Locke, ce reducea abstractia si judecata
la asociatii. Toate fenomenele intelectului se dezvolta dintr-o:
1 senzatie
2 idee
3 conexiune
4 „prima experienta”, acceptata neconditionat de toti.
66) „Experienta ca unica sursa a cunostintelor” este o teza generala a gandirii lui 1 R.Bacon
2 Fr.Bacon
3 B.Spinoza
4 J.Locke
5 D.Hume
67) Genul de asociere prin contiguitate „cauza – efect” este introdus de catre: 1 David Hume
2 J.Locke
3 Aristotel
4 I.P.Pavlov
68) La Al.Bain, vointa este o asociatie intre miscarile spontane si 1 idee;

2 afect primar;
3 scop;
4 valoare;
5 dorinte sau sentimente.
69) Gandind la „ceea ce este mai util si frumos”, Herbert Spencer (1820 – 1903) a elaborat o
teorie
evolutionista; in „Principii de psihologie” defineste obiectul Psihologiei ca dezvoltarea si

transformarea conexiunilor dintre faptele externe si interne. Deosebit de actuala este definirea
ideii ca unitate a cunoasterii, constand din impresii si:
1 senzatii;
2 emotii;
3 senzatia starilor interioare; 4 conexiuni;
70) „Reflexele creierului” a insemnat un important moment in definirea psihicului. Este o

lucrare ce
a definit experienta ca „motor al dezvoltarii psihic” sau „intalnire biologica cu realitatea”. Ea
apartine lui:
1 R.Descartes 2 J.P.Pavlov
3 I.M.Secenov 4 B.F.Skinner.
71) In prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie se
dovedeste a fi:
1 excitatia si inhibitia ca procese nervoase superioare;
2 explicarea temperamentului;
3 reflexul conditionat respondent;
4 reflexul de orientare;
5 mecanismul nevrozelor.
72) V.M.Bechterev (1857 – 1927), savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui
J.P.Pavlov are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de
reflex conditionat
1 salivar
2 respondent
3 motric
4 operant sau instrumental 5 de orientare
73) Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 – 1949) este legea: 1
starii de pregatire
2 efectului
3 exercitiului
4 intaririi 5 asocierii
74) In viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie: A) recompensa;
B) pedeapsa;
C) instinctul
D) asociatia
1 A+C+D
2 A+B
3 C+D
75) Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament

alternativa la cel respondent ce a fost studiat de la Descartes la Pavlov.
1 intarit
2 adaptativ
3 operant
4 instinctiv
76) B.F.Skinner, psihologul care a creat un „spirit al timpului” (titlu de excelenta pentru un
cercetator) a cutezat sa defineasca si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel
provocat (respondent), ci cel
1 intarit
2 adaptativ 3 operant 4 emis

5 instinctiv
77) S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 – 1949) a schimbat unitatea elementara de
analiza a
psihicului, stimul – raspuns, cu „problema – rezolvare”; Subiectul s-a transformat, din sistem
reactiv in rezolvitor de probleme (avand trecut, optiuni, asteptari, dorinte). Care este
principala lege formulata de Thorndike pentru explicarea comportamentului?
1 exercitiului
2 starii de pregatire
3 gradientului motivational 4 efectului
78) Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale
sunt: A) legea motivatiei
B) legea intaririi
C) legea exercitiului
D) legea starii de pregatire
1 B+D 2 A+B 3 C+D
79) Structuralismul a fost pregatit de Fr.Brentano (1838 – 1917), filosof austriac, preot
catolic, asiduu cercetator al operei lui Aristotel. El a inteles si definit pentru Psihologie
conceptul de „act”, demers al unui Subiect, instanta cu nevoi, interese, intentii, scopuri. Care
sunt elementele unui act?
A) motivatie;
B) scop;
C) mod de actiune;
D) continut;
E) orientare valorica 1 A+B

2 C+D
3 B+C
80) In pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o „stiinta a
experientei”, ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de cercetari al lui
W.Wundt avea ca obiective:
A) analiza comportamentului
B) analiza proceselor constiente ca elemente; C) relevarea conexiunilor acestor

elemente; D) determinarea mecanismelor fiziologice
E) analiza produselor activitatii.
1 A+B
2 B+C+D
3 D+E
81) Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James (1842 –

1910),
cel mai pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei intrebari majore ale
functionalismului?
A) Elemente continute?
B) Ce?
C) Cum?
D) De ce?
E) Ce conexiuni? 1 A+B+E
2 B+C+E
3 B+C+D
82) Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) in

schimbare permanenta; c) identitate continua; d) selectiva; e) decurge in forme „tranzitive” si
„stabile”. Functia majora a constiintei este:
1 orientare
2 integritate
3 eficienta
4 supravietuire, cand problemele sunt noi
83) Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor: 1 comportamentului;

2 adaptarii;
3 constientizarii;
4 supravietuirii.
84) Psihologul ce a continuat pe J.Locke in „despresurarea” educatiei punitive a fost
americanul
J.Dewey. promoveaza „educatia progresiva”: educatia este viata, a invata inseamna „a face”;
invatarea trebuie centrata nu pe obiectul de invatamant, ci pe:
1 socius;
2 practica;
3 viitor;
4 elev;
5 didactica.
85) Formulate in termeni rigurosi, postulatele behavioriste:

∙ strict determinism;
∙ comportamentul se defineste muscular si glandular;
∙ toate comportamentele pot fi descrise in termeni de reactii; ∙ constiinta nu poate fi studiata
stiintific;
∙ cum se selecteaza datele: 1 instinctiv;

2 afectiv;
3 reflex;
4 invatarea si ereditatea
86) Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii comportamentale

fara 1 gandire
2 reglaj social
3 starile de constiinta si a semnificatiilorpersonale (placerea, teama, admiratia,
gratitudinea)
4 comunicare
87) Cartea On problem solving, esentiala in relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui: 1
M.Wertheimer
2 K.Duncker
3 K.Lewin
4 K.Koffka
88) Care dintre principiile configuratiilor are aplicabilitatea cea mai larga? 1 proximitate
2 similaritate
3 directie
4 set-ul obiectiv
5 organizarea campului
89) Care din palierele reglajului psihic in psihanaliza se supune „principiului realitatii”? 1 Id
2 Ego
3 Superego
90) Dintre postulatele psihanalizei, A) determinism cert;
B) inconstientul – determinat;
C) „dinamica” – instrumenteaza comportamentul;

D) istoria organismului –
factor determinant al psihismului, care au fost supuse celor mai consistente critici? 1
A+D
2 B+D
3 B+C
91) "Vectorii" dezvoltarii personalitatii la C.Rogers:

1 actualizare
2 autoevaluare
3 consideratia pozitiva neconditionata; care apare ca o trebuinta distincta in „piramida lui
Maslow"?
92) Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste: A) fenomenologie naiva;
B) ponderea nedefinita a inconstientului;
C) empirism;
D) concepte vagi.
Care vizeaza slaba distinctie dintre dinamica si comportament? 1 A+B

2 A+B+C+D
3 B+C
93) Cand este infintata in Romania prima catedra de psihologie si de catre cine? 1 1893,
Ed.Gruber
2 1925, M.Ralea
3 1932, C.Radulescu-Motru
4 1919, Stefanescu-Goanga
94) Cine a infiintat la Iasi primul laborator de psihologie si in ce an? 1 1893, Ed.Gruber
2 1895, N.Vaschide
3 1956, V.Pavelcu
95) Primul Institut de psihologie a fost infiintat la Bucuresti, in anul 1 1965

2 1956
3 1919
4 1928
96) Din ce an incepe sa apara „Revista de Psihologie”? 1 1919

2 1924
3 1956
4 1955
5 1975
97) In ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din Bucuresti? 1

1956
2 1975
3 1982
4 1990
98) Conceptul de „reflex” a fost prima data definit de : 1 R.Bacon

2 I.P.Pavlov
3 R.Descartes
4 I.M.Bechterev 5 B.F.Skinner
99) Cine a operat pentru prima data distinctia „suflet-spirit”? 1 Socrate

2 Platon
3 Thoma d’Aquino
4 Aristotel
100) Teoria afectelor la Spinoza este de factura : 1 Empirista

2 Naturalista
3 Intuitiva
4 Rationalista
5 Metafizica
101) Definirea psihicului ca „dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei”, a

fost data de :
1 I.M.Secenov
2 Iluminismul francez
3 I.P.Pavlov 4 J.Piaget
102) In Evul Mediu, doi ganditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas
d’Aquino (1227 – 1274) si R.Bacon (1210 – 1294);al doilea intentioneaza sa reformeze
stiinta, orientand-o spre observarea naturii si demonstreaza ca imaginea senzoriala nu
„provine”, ci se construieste de catre :
1 organul de simt
2 intelect
3 sistemul reflex 4 intuitia organica
103) In problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon – Aristotel care enunturi sunt
corecte?
a. forta intuitiva a sufletului (Aristotel)

b. Platon : observatia si experienta
c. Aristotel : cercetarea ca observare atenta a realului
d. Platon : existenta obiectiva a lumii este o certitudine
e. Aristotel : miscarile in spatiu sunt cauzate de nazuinta si intelectul practic 1 a+e
2 a+b+c+d
3 d+e
4 a+c
5 c+e
104) Aristotel era convins si a demonstrat faptul ca : a. sufletul este nemuritor

b. este o energie universala
c. o calitate intelectiva
d. o functie a unui organism

e. intelectul pasiv este muritor 1 a+e
2 a+b+c
3 d+e
4 c+d+e
5 a+d+e
105) Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la

Hipocrate; interpretarea sa este :
1 intelectualista
2 umoralista
3 neurofiziologica
4 psihoecologica
106) La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul antichitatii : a.
persistenta unor senzatii da anticipatia
b. corectitudinea judecatilor este data de senzatii
c. combinarea datelor senzoriale se face prin asemanare si analogie
d. hazardul si necesitatea sunt notiuni generale e. opiniile nu pot fi adevarate sau false
1 a+b+d
2 a+b+c
3 b+c+d
4 a+c+e
5 a+b+c+d+e
107) Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de : 1 M.Ralea
2 C.Radulescu – Motru
3 Ed Gruber
4 Simion Barnutiu
5 Fl.Stefanescu – Goanga
108) Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de

C.Radulescu-Motru in anul :
1 1893
2 1906
3 1919 4 1925
109) In „Elemente de psihofizica” (1860) E.H.Weber, promotor al structuralismului,

inaugureaza o noua stiinta: Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzatiei si.........
1 asteptare
2 durata
3 marimea fizica a excitantului
4 acomodare
110) In raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie activa: a)
introspectia
b) atentia
c) vointa
d) sinteza creatoare
e) experienta 1 c+d
2 a+b
3 c+d+e
4 b+c+d
5 a+b+c
111) W.James, („Principiile Psihologiei”, 1890), fondator al functionalismului, redefineste

obiectul Psihologiei: studiul conditiilor constientizarii. Aceasta definitie directioneaza efectiv
mersul Psihologiei in secolul al XX-lea, avand cele mai pregnante aplicatii in domeniul:
1 diagnozei psihice
2 industriei
3 raportului Psihologiei cu alte stiinte 4 educatiei
5 Psihofiziologiei
112) „Fenomenul Zeigarnik”, descoperit in 1927 se refera la aspectul dinamic al

comportamentului: care actiuni se memoreaza mai bine?
1 motivate
2 dificile
3 morale
4 intrerupte
5 intarite
113) Distinctia intre „invatare” si „performanta” este operata de: 1 K.Lewin

2 Ed.C.Tolman
3 W.Köhler
4 Koffka
5 M.Wertheimer
114) Unul dintre gestaltistii remarcabili devine in 1959 presedinte al Conventiei nationale a
psihologilor americani:
1 W.Köhler
2 K.Duncker
3 M.Wertheimer
4 K.Lewin
115) Corelatul Gestalt-ului este: 1 structura
2 camp
3 suma
4 set
116) Referitor la invatare, gestaltistii ii atribuie calitatea de: 1 noncontinuitate

2 trebuinta bazala
3 intuitiva
4 spontana
117) Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley si D.Hume) au fundamentat

prima paradigma psihologica, - asociationismul. Care este genul de asociere prin care
Th.Hobbes explica gandirea si actiunea?
1 prin asemanare
2 simultaneitate 3 contrast
4 contiguitate 5 cauzalitate
118) Incepand cu John Locke (1632 – 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt
interpretate in doua alternative:
a) rationala
b) spontana
c) nativista (idei innascute)

d) empirist (din experienta si senzatie) 1 a+d
2 b+d
3 a+b+c
4 c+d
119) „Propria experienta” a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre: 1
R.Descartes
2 G.Berkley
3 Th.Hobbes
4 J.Locke
5 D.Hume
120) J.Locke atribuie afectivitatii un rol important in formarea asociatiilor. Nu i se atribuie
insa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atat de
senzatii, cat si de:
1 actiuni
2 refletii
121) Psihanaliza promoveaza o Psihologie abisala axata pe contradictia dintre motivatie

si............
4 cunoastere
122) Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului, sunt dominate de principiul
placerii:
1 ID
123) Din fondul mnemic, in psihanaliza o idee este selectata in functie de: c) fortele
pulsionale
d) fortele represive
124) Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si stimulii
senzoriali. Intre acestia este o relatie de:
1 izofunctionalitate
125) Fondatorul „behaviorismului” a fost: 3 J.B.Watson
Istoria Psihologiei – Examen
TRUE/FALSE
1)Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a
behaviorismului. A
2) Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi. F
3) Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarâtor în stiinta comportamentului a
fost receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi. A
MULTIPLE CHOICE
1) În "Despre vietile si doctrinele filosofilor", Diogene Laertios dedica cel mai amplu
capitol lui :
 Epicur
2) Anul aparitiei primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen :
 1732
3) Care este contingenta corecta:
A) Platon: "Elanul creativ este o înzestrare divina a omului"

B) Socrate: "Scopul vietii este a cunoaste, si anume a cunoaste virtutea"
C) Aristotel: "Sufletul si corpul se afla într-o relatie functionala de tip ochi - vedere"
4) În scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovând
un idealism obiectiv), Eu-l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect - Obiect
numita:
 Atman
 Filosofia indiana
5) Distinctia "constiinta obiectului" si "constiinta de sine" a fost o problema

epistemologica formulata pentru prima data la:
6) Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia - insatisfactia si pasiunea,

Spinoza identifica si o baza generica a lor, "puterea sufleteasca", constând în
A) fermitate
B) generozitate
7) Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a însemnat pentru Psihologie o investire a

omului cu responsabilitatea actului de vointa. Cine a realizat aceasta remarcabila
interpretare valabila si în Psihologia actuala?
 Thomas d'Aquino
8) În privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:
 epifiza
9) Opera lui Aristotel "De anima" este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor
spirituale si vitale: sufletul este acea forma (calitate, însusire) a substantei (corpului)
care îndeplineste functii vitale:
A) nutritiva B) senzitiva C) rationala.
10) Trecerea de la gândirea scolastica la metoda stiintifica înseamna pentru Psihologie:
D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale genezei, alcatuirii
si functionarii sistemelor complexe
E) Învingerea "deformarilor generatoare de erori" ale celor patru genuri de idoli (Fr.Bacon)
11) Celebrul tratat al lui Descartes "Discurs despre metoda" reprezinta o împotrivire
fata de cunostintele dogmatice, promovând îndoiala ca negare si izvor al certitudinii.
Anul aparitiei acestui remarcabil tratat este:
 1637
 Spinoza
 Galen
12) Ideea de "om natural", cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential
ce se dezvolta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata
de:
13) Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta în timp de aproape
600 de ani (primul e nascut în 460 î.e.n., iar al doilea în 131 e.n.) au explicat
temperamentul, cea mai expresiva forma a psihicului, prin dominanta umorilor. Care
dintre ei a afirmat cerebrocentrismul?
14) Roger Bacon (1210 - 1294), profesor la Universitatea Oxford, a încercat sa reformeze
gândirea stiintifica, opunând scolasticii observarea naturii. Renasterea se impune prin
caracterul laic al gândirii si recunoasterea dreptului natural al omului la fericire si
ratiune nelimitata. Bacon abordeaza operational aceasta reforma: el defineste
deformarile generatoare de erori ce tin atât de individ, cât si de societate. Cum defineste
el prestigiul istoric al teoriilor:
 Idola fori;
15) Sintagma "organism care gândeste" este înlocuita de Thomas d'Aquino (1227 -
1274) cu conceptul:
 Subiectul
 Descartes
17) În "De anima", Aristotel defineste discernamântul prin simtire si
 gândire
 intelect activ;
16) La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei

suflet - corp. Care dintre cei doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp,
iar baza vietii spirituale ca vointa?
18) Teza orfico - platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totusi, o
parte a sufletului este considerata "demna" si nemuritoare, care determina intelectul
pasiv sa treaca la fapte. Este denumita:
19) La Epicur, dorintele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a
dorintelor "naturale" si:
B) superflue
C) fara obiect
D) desarte
20) Plotin (n. 205 e.n.), în cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoasterea Absolutului
prin: A) extaz;
D) comuniunea cu divinul
21) În lucrarea "Marea restaurare", în prima parte referitoare la "Demnitatea si
progresele stiintelor", Francis Bacon (1561 - 1626) face o clasificare a stiintelor pe
criterii psihologice (cu referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si
ratiune): istoria, artele si filosofia. Tot aici avea si o "inventica", o suma de procedee
pentru crearea de produse noi, originale si valoroase:
A) transferul
C) extinderea;
D) inversarea experientei.
22) "Accentul pe intuitie" ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat
de:
 Descartes
 admiratia;
24) Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte?
 R.Descartes
 voluptate
23) În "Tratat despre pasiuni", R.Descartes defineste sase pasiuni primare: Care dintre
acestea este "surprinderea" sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu calitati
deosebite?
25) În "Etica" lui Spinoza, bucuria ce tine atât de suflet, cât si de corp se numeste: Când
este exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea
necesitatii si respectarea poruncilor ratiunii.
26) Dintre cele patru dimensiuni ale evolutiei Psihologiei ca stiinta,
D) Metodologie, care au facut un salt în 1879
27) Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate în Psihologia moderna,
care dintre acestea sunt achizitii mai recente?
C) Actiune,
D) Dezvoltare,
28) Termenul Psihologie apare pentru prima data într-o lucrare de morala în anul 1590,
dar este cosacrat în doua volume aparute în prima jumatate a sec. al 18-lea. Autorul lor
este:
 Chr. Wolf
29) "Istoria Psihologiei" si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil
"The Journal of History of the Behavioral Sciences" si asociatia stiintifica
"International Society for History of Psychology".Anii aparitiei acestora au fost,
respectiv
C) 1964
D) 1969
30)Când ne referim la conceptele psihologice vehiculate în Antichitatea Orientului

Îndepartat, amintim de "Upanisade", elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre
mileniile II si I î.e.n.; într-una dintre acestea, "Vedanta", se vorbeste de.........Care
reprezinta Subiectul, sau Eu-l autentic?
 Atman.
31) Filosoful chinez Confucius (551 - 479) are o viziune psihologica în tratarea
raportului înnascut- dobândit; primul cu functii psihice si, în special cognitive, era
înteles ca o natura divina, cu atributele bunatate, moralitate, frumusete. Care este cauza
si mecanismul evadarii, alienarii acestui fond al unitatii cu ordinea divina?
A) împrejurarile de viata, C) lipsa disciplinei morale
32) În gândirea Orientului Îndepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau

interactiunilor organelor de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie
psihologica, alaturi de psihofiziologie si etica. Nucleul central al conceptiei respective
consta în definirea a trei forme generice de contact Subiect - Obiect:
B) contemplare;
C) asociatie;
33) Marcati atributele gândirii Psihologiei Orientale Antice:

B) sufletul ca unica realitate divina C) cheia universului
34) Psihicul ca "esenta si principiu al vietii" a fost baza ideatiei psihologice a Greciei
Antice. Ca natura, interpretarile au mers de la "materie subtila" la "idee sau forma".
Denumiti filosofii celor doua interpretari extreme.
A) Democrit;
C) Platon
35) Thales (624 - 547) promotorul scolii "fizicienilor din Milet", ce încerca explicarea
lumii printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). În
privinta sufletului, Thales îl asemana cu forta magnetica si îl definea prin trei atribute:
A) miscare spontana si eterna; C) material;

D) incorporal;
36) O prima viziune monista a relatiei organism - psihic o întâlnim la cel care a
completat categoriile "necesitate", "legitate" si "ordine" cu categoria "cauzalitate" si a
explicat unitatea lumii prin "atomi în miscare continua". Numele acestui filosof care a
conceput educatia ca factor de progres pentru om si societate, este:
 Democrit
 Socrate
 Platon
37) Cel care a centrat gândirea filosofica pe problematica umana a experientei, cognitiei,
moralei, virtutii morale si raportului cu sine a fost:
38) Cine postuleaza o identitate între cunoastere si existenta, luând ideile ca un real
primordial:
39) Teza centrala a idealismului obiectiv: "ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele
doar se actualizeaza în procesul interactiunii Subiectului cu lumea înconjuratoare".
Platon defineste continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea,
inspiratia politica concura la functionarea :
 imaginatiei
40) Studiind "De anima" si "Parva naturalia", ne dam seama ca bazele stiintifice ale
psihologiei au început a fi elaborate într-o maniera functionalista, definind psihicul ca
entelehie (potenta în act), "forma", calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica,
vie si activa), Aristotel îi atribuie trei functii necesare vietii:
C) nutritiva D) senzitiva E) rationala
41) Citatul "Sa construim teorii si cauze în scopul de a reda semnificatia faptelor
observate" fara însa "a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre"
apartine lui:
 Aristotel
42) Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa.

Foloseste metafore edificatoare: ochi - vedere, cerc - rotire, secure - taiere; înca una este
"batrânetea ne vine nu prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtator,
ca în"
C) îmbatare
E) îmbolnavire
43) Care din definitiile aristotelice ale intelectului sunt corecte: A) potential psihic de
concepere si gândire;
C) operare în timp;
D) unitate a doua componente, activa si pasiva;
44) "Intelectul activ" este caracterizat de Aristotel:
C) face distinctie între Sine si obiectul cunoasterii;
E) este independent de simtire si nemuritor
45) Conceptul "simtului comun", definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit
despre un al saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele
urmatoare?
A) operatie psihica de unire a senzatiilor într-o perceptie;
B) operatie de sinteza , simultana receptarii, prin care omul se sctualizeaza ca subiect
46) În orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei
patru gânditori a abandonat cordiocentrismul în favoarea cerebrocentrismului?
 Galen
47) Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur (n.341 î.Hr.), scapa omul de
temeri relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricarui om, indiferent de
statusul social, cultura sau gen:
C) stiinta
E) prietenia
48) La empiristul antic Epicur (n.341 î.e.n.), senzatiile au o evidenta de nezdruncinat,
nici o forta din lume n-o poate dezmintii. Exceptie de la acest continut obiectiv face
 gustul
49) În Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, "organ al corpului", este:
 scopul
50) Evident, afectivitatea în gândirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema
centrala: etica sa, bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza
functia placerii ca factor de progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se
porneste de la o taxonomie a dorintelor:
A) superflue B) desarte
C) naturale D) fara obiect
51) Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la
vârsta de 19 ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor,
epicurienilor, ale lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea
cunoasterii Absolutului:
B) eliberare de corp;
C) extazul;
52) Augustinus (n.354, Africa, într-o familie de europeni crestini) defineste psihicul ca
incorporal, spiritual, de esenta divina. Metodele sale de cunoastere sunt:
B) veneratia
C) introspectia
D) memoria
53) Baza întregii vieti spirituale este la Augustinus
  vointa sau libertatea

  Thomas d'Aquino
 Fr.Bacon
54) Relatia Organism - Obiect (definita de Aristotel) devine în scolastica relatia "Subiect
- Obiect". Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea.
Aceasta mutatie este realizata de un filosof care a valorificat si a redat crestinismului
distinctia aristotelica suflet- spirit. El este:
55) Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire,
capacitate de ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un
Subiect virtuos. Cine este primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa
opera în care defineste patru clase de erori?
56)În "Marea restaurare", Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii
psihologice: memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte,
filosofia
(inclusiv stiintele naturii). În încercarea unei inventici, producerea noului valoros si
original, Fr.Bacon defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare.
Care sunt cele trei criterii psihologice pentru clasificarea stiintelor?
A) ratiunea;
B) conceptualizarea; C) memoria;
57) Fr.Bacon (1561 - 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect
Teologia de Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are
ca obiect Natura si, pentru cunoasterea ei, apeleaza la:
C) observatie;
E) experiment.
58) Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes: A) intuitie;
C) scepticism;
D) gândire metodica;
59) În dualismul cartezian, Subiectul este "substanta spirituala pura". El este într-o
unitate perfecta cu gândirea si imaginatia, ce-si are instanta de comanda în glanda
pineala. Expresia vietii de relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:
 reflexul
60) Sufletul în conceptia lui Descartes este definit dupa un singur criteriu:
constientizarea nemijlocita a manifestarilor sale (gândire, senzatii, reprezentari, afecte).
Astfel, Subiectul apare ca "observator-manager" relativ la lumea interioara chemata sa
raspunda la solicitarile vietii. Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspectiei este
 gândirea;
61) La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundându-se cu
  intelectul
  ratiunii.
  materiei superior organizate;
  experienta.
  "prima experienta", acceptata neconditionat de toti.
62) În conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste
voluptate; ea poate fi buna sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este
posibil prin cunoasterea necesitatii si prin onorarea poruncilor:
63) Teza centrala a gândirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca
atribut al:
64) Materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere: Care
dintre acestea are functie de control?
65) Orice fapt psihic este o senzatie transformata" - este principala teza a lui Condillac.
El respinge atât metoda deductiva, cât si conexionismul lui John Locke, ce reducea
abstractia si judecata la asociatii. Toate fenomenele intelectului se dezvolta dintr-o:
66) "Experienta ca unica sursa a cunostintelor" este o teza generala a gândirii lui
 J.Locke
67) Genul de asociere prin contiguitate "cauza - efect" este introdus de catre:
 David Hume
68) La Al.Bain, vointa este o asociatie între miscarile spontane si
 dorinte sau sentimente.
69) Gândind la "ceea ce este mai util si frumos", Herbert Spencer (1820 - 1903) a
elaborat o teorie evolutionista; în "Principii de psihologie" defineste obiectul Psihologiei
ca dezvoltarea
si transformarea conexiunilor dintre faptele externe si interne. Deosebit de actuala este

definirea ideii ca unitate a cunoasterii, constând din impresii si:
  emotii;
  I.M.Secenov
  reflexul de orientare;
  motric
  efectului
70) "Reflexele creierului" a însemnat un important moment în definirea psihicului. Este
o lucrare ce a definit experienta ca "motor al dezvoltarii psihic" sau "întâlnire biologica
cu realitatea". Ea apartine lui:
71) În prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru
psihologie se dovedeste a fi:
72) V.M.Bechterev (1857 - 1927), savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui
J.P.Pavlov are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip
de reflex conditionat
73) Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 - 1949) este legea:
74) În viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie:
A) recompensa;
B) pedeapsa;
75) Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de

comportament alternativa la cel respondent ce a fost studiat de la Descartes la Pavlov.
  operant
  emis
76) B.F.Skinner, psihologul care a creat un "spirit al timpului" (titlu de excelenta pentru
un cercetator) a cutezat sa defineasca si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu
cel provocat (respondent), ci cel
77) S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 - 1949) a schimbat unitatea elementara
de analiza a psihicului, stimul - raspuns, cu "problema - rezolvare"; Subiectul s-a
transformat, din sistem reactiv în rezolvitor de probleme (având trecut, optiuni,
asteptari, dorinte). Care este principala lege formulata de Thorndike pentru explicarea
comportamentului?
 efectului
78) Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe
animale
sunt:
79) Structuralismul a fost pregatit de Fr.Brentano (1838 - 1917), filosof austriac, preot
catolic, asiduu cercetator al operei lui Aristotel. El a înteles si definit pentru Psihologie
conceptul de "act", demers al unui Subiect, instanta cu nevoi, interese, intentii, scopuri.
Care sunt elementele unui act?
C) mod de actiune;
D) continut;
80) În pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o

"stiinta a experientei", ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de
cercetari al lui W.Wundt avea ca obiective:
B) analiza proceselor constiente ca elemente; C) relevarea conexiunilor acestor elemente; D)
determinarea mecanismelor fiziologice
81) Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James

(1842 - 1910), cel mai pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei întrebari
majore ale functionalismului?
B) Ce? C) Cum? D) De ce?
82) Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) în

schimbare permanenta; c) identitate continua; d) selectiva; e) decurge în forme
"tranzitive" si "stabile". Functia majora a constiintei este:
 supravietuire, când problemele sunt noi
83) Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:
  constientizarii;
  elev;
84) Psihologul ce a continuat pe J.Locke în "despresurarea" educatiei punitive a fost

americanul J.Dewey. promoveaza "educatia progresiva": educatia este viata, a învata
înseamna "a face"; învatarea trebuie centrata nu pe obiectul de învatamânt, ci pe:
85) Formulate în termeni rigurosi, postulatele behavioriste:

· strict determinism;
· comportamentul se defineste muscular si glandular;
· toate comportamentele pot fi descrise în termeni de reactii; · constiinta nu poate fi
studiata stiintific;
· cum se selecteaza datele:
  învatarea si ereditatea
  starile de constiinta si a semnificatiilor personale (placerea, teama, admiratia,
gratitudinea) 87) Cartea On problem solving, esentiala în relevarea conceptiei
gestaltiste este opera lui:
 K.Duncker
88) Care dintre principiile configuratiilor are aplicabilitatea cea mai larga?
 organizarea câmpului
86) Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii

comportamentale fara
89) Care din palierele reglajului psihic în psihanaliza se supune "principiului
realitatii"?
 Ego
90) Dintre postulatele psihanalizei, factor determinant al psihismului, care au fost

supuse celor mai consistente critici?
B) inconstientul - determinat;
D) istoria organismului
91) Vectorii dezvoltarii personalitatii la C.Rogers:
 actualizare
92) Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste: Care vizeaza slaba
distinctie dintre dinamica si comportament?
A) fenomenologie naiva;
B) ponderea nedefinita a inconstientului;
C) empirism;
D) concepte vagi.
93) Când este înfintata în România prima catedra de psihologie sî de catre cine?
 1925, M.Ralea
94) Cine a înfiintat la Iasi primul laborator de psihologie si în ce an?
 1893, Ed.Gruber
95) Primul Institut de psihologie a fost înfiintat la Bucuresti, în anul
 1922
96) Din ce an începe sa apara "Revista de Psihologie"?
 1955
97) În ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din
Bucuresti?
 1982
98) Conceptul de "reflex" a fost prima data definit de :
 R.Descartes
99) Cine a operat pentru prima data distinctia "suflet-spirit"?
 Aristotel
100) Teoria afectelor la Spinoza este de factura :
  Rationalista
  Iluminismul francez
  organul de simt
101) Definirea psihicului ca "dimensiune a materiei superior organizate, similara

energiei", a fost data de :
102) În Evul Mediu, doi gânditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas
d'Aquino (1227 - 1274) si R.Bacon (1210 - 1294);al doilea intentioneaza sa reformeze
stiinta, orientând-o spre observarea naturii si demonstreaza ca imaginea senzoriala nu
"provine", ci se construieste de câtre :
103) În problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon - Aristotel care enunturi sunt
corecte?
e. Aristotel : miscarile in spatiu sunt cauzate de nazuinta si intelectul practic 104) Aristotel
era convins si a demonstrat faptul ca :
d. o functie a unui organism
e. intelectul pasiv este muritor
105) Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la

 psihoecologica
106) La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul
antichitatii:
a. persistenta unor senzatii da anticipatia

107) Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de :
  Ed Gruber
  1906
  marimea fizica a excitantului
108)Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost înfiintat de

C.Radulescu-Motru în anul :
109)În "Elemente de psihofizica" (1860) E.H.Weber, promotor al structuralismului,

inaugureaza o noua stiinta: Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzatiei
si.........
110) În raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie
activa:
b) atentia
c) vointa
111) W.James, ("Principiile Psihologiei", 1890), fondator al functionalismului,

redefineste obiectul Psihologiei: studiul conditiilor constientizarii. Aceasta definitie
directioneaza efectiv mersul Psihologiei în secolul al XX-lea, având cele mai pregnante
aplicatii în domeniul:
  Psihofiziologiei
  întrerupte
113) Distinctia între "învatare" si "performanta" este operata de:
 Ed.C.Tolman
112)"Fenomenul Zeigarnik", descoperit în 1927 se refera la aspectul dinamic al

114) Unul dintre gestaltistii remarcabili devine în 1959 presedinte al Conventiei
nationale a psihologilor americani:
 W.Köhler
115) Corelatul Gestalt-ului este:
 suma
116) Referitor la învatare, gestaltistii îi atribuie calitatea de:
 noncontinuitate
 contiguitate
117) Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley sî D.Hume) au

fundamentat prima paradigma psihologica, - asociationismul. Care este genul de
asociere prin care Th.Hobbes explica gândirea si actiunea?
118)Începând cu John Locke (1632 - 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt

interpretate în doua alternative:
c) nativista (idei înnascute)

d) empirist (din experienta si senzatie)
119) "Propria experienta" a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:
 D.Hume
 reflectii
 cunoastere
 ID
120) J.Locke atribuie afectivitatii un rol important în formarea asociatiilor. Nu i se

atribuie însa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atât
de senzatii, cât si de:
121) Psihanaliza promoveaza o Psihologie abisala axata pe contradictia dintre motivatie

si............
122) Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului, sunt dominate de principiul
placerii:
123) Din fondul mnemic, în psihanaliza o idee este selectata în functie de:
c) fortele pulsionale
124) Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si

stimulii senzoriali. Între acestia este o relatie de:
 izofunctionalitate
125) Fondatorul "behaviorismului" a fost:
 J.B.Watson
Teste Istorie - MG
TRECUT ŞI ISTORIE ÎN PSIHOLOGIA ROMÂNEASCĂ 1. Cine a scris Geneza

psihologiei ca ştiinţă experimentală în România?
a. Cantemir b. Iorga
c. Bejat
2. Completati cuvantul lipsa:
Sunt identificate de catre...................2 etape două faze în devenirea psihologiei ca activitate
ştiinţifică in Ro:
I. Emanciparea psihologiei de sub influenţa metafizicii spiritualiste;
II. Constituirea psihologiei ca ştiinţă experimentală în România
a. Bejat
b. Cantemir c. Iorga
3. În prima faza a dezvoltarii psihologiei ca stiinta in Ro sunt 2 etape:

– până în anul 1860: problemele de psihologie prezente în opere filosofice, antropologice şi
fiziologice;
– a doua jumătate a sec. al XIX-lea, perioada 1860 – 1890, de rezonanţă cu mişcarea de
idei psihologice din Occident.
a. Adevarat
b. Fals
4. În a doua fază a dezvoltarii psihologiei ca stiinta in Ro sunt aceste etape:
– perioada 1890 – 1920, cu primele laboratoare şi cercetări expe-rimentale, cursuri
universitare şi
personalităţi cu operă recunoscută (şi valorificată) în Occident; – perioada de după primul
război mondial, 1920 – 1930.
a. Adevarat
b. Fals
5. Dezvoltările remarcabile în opera lui D. Cantemir (1673 – 1723), vizează sfera
gnoseologiei şi apare ca remarcabilă în veacul al XVIII-lea (Voltaire s-a referit adesea
laudativ la aceasta).
a. Adevarat b. Fals
6. In ce document Cantemir se exprimă ca empirist: „Toată cunoştinţa şi toată ştiinţa din
înainte mergătoare simţire purcede”?
1. Istoria hieroglifică
2. Istoria romanilor
3. Istoria psihologiei
7. Cine a facut aceasta structurare?
În „palatul cunoaşterii lucrurilor”, spune plastic autorul, putem intra pe trei porţi: receptarea
prezentului (percepţia), „pildele cele trecute” (memoria) şi „buna socoteală a celor viitoare”
(gândirea).
1. Cantemir
2. Titu Maiorescu
3. Găvănescu
8. In opinia lui D. Cantemir, validitatea este numita problema corectitudinii cunoaşterii a.

Adevarat
b. Fals
Problemele de psihologie genetică şi de morală sunt abordate, de catre............ în Divanul sau
gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul (sub red. lui V. Cândea,
Editura pentru literatură, Bucureşti, 1969).
1. Nicolae Postelnicu
2. Nicolae Ionescu
3. Cantemir

De la ....................aflăm că în secolul al XVIII-lea, universităţile din Occident aveau cursuri
distincte de psihologie
1. Nicolae Iorga
2. Nicolae Postelnicu
3. Nicolae Ionescu
11. La Tipografia Universităţii, Antropologhia sau scurtă cunoştinţă despre om şi despre
însuşirile sale, care are un „Apendice” de 10 pagini, intitulat Despre suflet (elaborat scolastic-
idealist), întreaga parte a II-a a cărţii fiind organizarea şi conţinutul unui tratat de psihologie,
cu o consistentă argumentare a rolului sistemului nervos, este scrisa de:
1. Cantemir, in 1820
2. Paul Vasici, in 1830
3. Nicolae iorga, in 1840
12. În 1843, la Tipografia Colegiului Sf. Sava, Şt. V. Episcupescul tipăreşte Oglinda
înţelepciunii, cunoaşterea sinelui, cu capitole de anatomie, fiziologie şi psihologie (aceasta
într-o viziune metafizică).
a. Adevarat
b. Fals
13. Psihologia empirică şi logica (publicat postum, în 1871), este un curs tinut de Simion
Bărnuțiu la Iași
a. Adevarat b. Fals
14. Prof Ion Găvănescu de la Iaşi publică un manual de psihologie în: a. 1898
b. 1899 c. 1900
15. Prima catedră de psihologie (separată de filosofie) se înfiinţează abia în 1925 si este
condusă de:
1. Titu Maiorescu
2. Mihai Ralea
3. Ion Găvănescu
16. Primul laborator de psihologie s-a înfiinţat la Leipzig, în 1879. a. Adevarat
b. Fals
17. În ţara noastră, primul laborator de psihologie a fost înfiinţat în 1893 la Iaşi, de
către Eduard Gruber, doctor al Universităţii din Leipzig (cu o teză asupra luminozităţii
culorilor, coordonată de W. Wundt).
a. Adevarat b. Fals
18. Gruber a studiat la Sorbona şi Leipzig. Publică prima lucrare de psihoestetică, Stil şi
gândire, studiază sinesteziile; lucrările lui sunt apreciate de psihologi consacraţi şi publicate
în reviste occidentale de prestigiu.
a. Adevarat b. Fals
19. Eduard Gruber deschide, .........................., primul curs de Psihologie experimentală

din România
1. pe 21 octombrie 1893
20. Gruber a murit la 35 de ani într-un ospiciu, în 1896, anul în care s-au născut trei
psihologi de referinţă ai veacului următor: L.S. Vâgotski, J. Piaget şi Mihai Ralea
a. Adevarat b. Fals
21. În ultimul deceniu al sec. al XIX-lea, au apărut cărţi relevante pentru noul spirit
experimental din psihologia europeană: Introducere în psihofizică (1812), de Şt.Michăilescu;
Principii de psihologie (1892), de C. Leonardescu; Problemele psihologiei (1898), de C.
Rădulescu-Motru
a. Adevarat b. Fals
22. Nicolae Vaschide (1873 – 1907), Susţine licenţa în iunie 1895, cu teza Senzaţiile vizuale
a. Adevarat
b. Fals
23. Vaschide publică împreună cu Binet date de cercetare privind efectul muncii
intelectuale asupra presiunii sanguine şi psihologia şcolarului iar cu Touluse publică lucrări
de metodologie (în 1904, o carte la care colaborează şi H. Piéron: Technique de psychologie
experimentale).
a. Adevarat b. Fals
24. Vaschide, în 1903, în colaborare cu Vurpas, publică La logique morbide, 1. L’analyse
mentale a. Adevarat
b. Fals
25. Cartea Le sommeil et les rêves – Somn si vise, scrisa, in 1911, de N. Vaschide va ramane
de referinta in psihologie
a. Adevarat b. Fals
26. Constantin Rădulescu-Motru (1868 – 1957), filosof şi psiholog, în laboratorul lui Wundt
a asimilat tehnica psihologiei experimentale, dar şi-a susţinut teza de filosofie pe problema
cauzalităţii la Kant.
a. Adevarat b. Fals
27. Mai tarziu, la Paris, C. Rădulescu-Motru îşi abandonează planurile de carieră juridică
şi se interesează de psihologie (Ribot), psihofiziologie (Beaunis) şi psihopatologie (Charcot).
a. Adevarat b. Fals
28. Dupa sustinerea dr in filosofie, C. Rădulescu-Motru se intoarce in tara. În 1897, la

Facultatea de Filosofie şi Litere ţine primul curs de Psihologie experimentală la Bucureşti,
intitulat Elemente de psihologie experimentală.
a. Adevarat b. Fals
29. In ce an editeaza C. Rădulescu-Motru prima sa carte Problemele psihologiei? a. 1897
b. 1898
c. 1899
30. În 1906, Rădulescu-Motru obţine fonduri pentru înfiinţarea primului laborator de
psihologie experimentală la Universitatea din Bucureşti.
a. Adevarat b. Fals
31. Dimitrie C. Nădejde îşi ia licenţă cu teza Valoarea vieţii ca problemă psihologică (1898).
a. Adevarat
b. Fals
32. Mai tarziu in Germania, Nadejde isi ia dr condus de Th. Lipps cu titlul Eseu asupra
teoriei biologice a plăcerii şi durerii
a. Adevarat b. Fals
33. Teza de dr a lui Nadejde nu este bine primita in Ro dar f apreciata in SUA. În „The
American Journal of Psychology” nr. 3/1908 lucrarea este calificată drept „prima încercare
serioasă de a învinge în mod critic teoria finalistă a plăcerii şi durerii, un serviciu real adus
psihologiei ştiinţifice”
a. Adevarat b. Fals
34. Florian Ştefănescu-Goangă, numit şeful cate-drei de psihologie, Cluj a. Adevarat
b. Fals
35. La 1 noiembrie 1921 institutul de psihologie al Universităţii din Cluj obţine local, iar din
toamna anului următor funcţionează cu aparatură modernă şi bibliotecă pe măsură
a. Adevarat b. Fals
36. Spre sfârşitul deceniului se derulau deja proiecte ample de cercetare im acest institute de
psihologie şi apăreau primele volume cu rezultate.
a. Adevarat b. Fals
37. Ion Atanasiu, un medic, vedea unitatea fizic-psihic ca un principiu al determinismului şi
o condiţie a progresului psihologiei
a. Adevarat b. Fals
38. În 1910 apare la Paris Traité international de psychologie patologique, capitolul „leziuni
cerebrale” este redactat de Gheorghe Marinescu, medic roman.
a. Adevarat b. Fals
39. Din 1900, Gh. Marinescu începe să se ocupe în mod special (nu doar ocazional ca mai
înainte) de problemele limbajului, scrisului, sensi-bilităţii, sugestiei, nevrozelor
a. Adevarat b. Fals
40. În 1916, Marinescu publică Despre metodele psihologiei, demonstrând o mare afinitate
pentru studiul psihologiei: al conştiinţei („cea mai de seamă manifestare sufletească”, „ultimul
teritoriu al evoluţiei psihice”).
a. Adevarat b. Fals
41. C.I. Parhon (1874 – 1970), medic endocrinology, descoperă factorii endocrini. În 1910
elaborează un studiu (de 452 de pagini) asupra rolului glandelor endocrine în patologia
mentală
a. Adevarat b. Fals
42. Fl. Ştefănescu-Goangă, născut la Curtea de Argeş, pe 5 aprilie 1881, este licentiate al
Facultatii de filosofie şi litere din Bucureşti. După licenţă (1904) lucrează ca profesor la
Bucureşti şi Galaţi. În 1908 pleacă la studii în Germania, fiind primit la doctorat de către
Wundt la institutul din Leipzig. În 1911 susţine teza (psihologie experimentală în
problematică estetică) pe care „mentorul lumii”, W. Wundt i-o publică în acelaşi an în
„Psychologische Studien”.
a. Adevarat b. Fals
43. In studiile sale cu Wundt, Goangă constată că diferitele culori provoacă stări de excitare
şi linişte, iar plăcerea şi neplăcerea rezultă din acordul şi dezacordul stărilor specifice culorii
şi trăirea sufletească a situaţiei („contextul sufletesc”).
a. Adevarat b. Fals
Sinteza datelor de cercetare a lui Goangă impreuna cu Wundt este prezentata in tabelul de
mai jos.
NB. Literele ingrosate sunt sentimente de iritare.
44. In urma cercetarilor lui, Goanga sustine că expresivitatea artistică se obţine nu numai pe
seama tonalităţii afective constante pentru fiecare culoare, ci şi prin asamblarea lor şi
modificarea saturaţiei şi luminozităţii; numărul variaţiilor este practic infinit.
a. Adevarat b. Fals
45. In 1920 Wundt paraseste laboratorul dar urmasii lui sunt peste tot in lume. Astfel,
Stefanescu Goanga, prof de la Cluj, a iniţiat serviciile de psihologie aplicată de la calea ferată,
armată, poştă, instituţiile juridice şi de reeducare, sănătate, muncă, educaţie specială şi
educaţie diferenţiată, orientată spre excelenţă
a. Adevarat b. Fals
46. La randul lui, Goanga isi trimite studentii peste hotare. De asemenea, G colaboreaza cu
prof din Bucuresti.
a. Adevarat b. Fals
47. Fl. Ştefănescu-Goangă se sfârşeşte din viaţă la un an după C. Rădulescu-Motru, în 1958,
adica, in 1959
a. Adevarat b. Fals
48. In ce an a fost infiintat Institutul de Psihologie al Academei Române?
1. 1 octombrie 1956
2. 1 octombrie 1957
3. 1 octombrie 1958
49. În perioada postbelică, cercetare în domeniu se făcuse de către un colectiv în cadrul
Institutului de istorie şi filosofie, colectiv care, din 1953, trecuse ca o Secţie de psihologie la
Institutul de fiziologie normală şi patologică al Academiei.
a. Adevarat b. Fals
50. Cine a fost primul director al Institutului de Psihologie al Academei Române?
1. Stefanescu Goanga
2. Mihai Ralea
3. Radulescu Motru
51. Institutul de Psihologie al Academei Române a pornit cu 25 de cercetători şi în 15 ani
numărul lor s-a dublat. De asemenea, volumul bibliotecii a ajuns la 25.600 de volume în 1975.
a. Adevarat b. Fals
52. Din 1955, apare „Revista de psihologie” (patru numere pe an); redacţia ei a trecut la
Institut a. Adevarat
b. Fals
53. Din 1964 a început să fie editată „Revue roumaine de sciences sociales – série de
psychologie” (două numere pe an)
a. Adevarat b. Fals
54. Din 1958 până în 1968, director adjunct al Institutului a fost Alexandru Roşca, profesor
universitar la Cluj.
a. Adevarat b. Fals
55. In ce an Institutul de psihologie este trecut sub egida Academiei de Ştiinţe Sociale şi
Politice?
1. Din iulie 1969

2. Din iulie 1970
3. Din iulie 1971
56. In ce an este unificat cu Institutul de Ştiinţe Pedagogice (formând Institutul de Cercetări

Pedagogice şi Psihologice)?
a. 1972
b. 1975
c. 1977
57. cand a fost desfiintat Institutul de cercetări pedagogice şi psiho-logice?
1. În luna aprilie 1981

58. Din ce an se reia activitatea Institutul de Psihologie sub egida Academiei Române? a.
1995
b. 1990
c. 1997
TESTE ISTORIE – MG
iluminismu france
l z
Materialismul si din sec. 18
1. Denise Diderot in lucrarea sa Cugetarea a 15 vorbeste despre trei mijloace principale de

cunoastere:
1. observatia naturii – culege faptele;

2. reflectia – combina faptele;
3. experienta – verifica rezultatul.
Toate sunt adevarate
2. E. Bonnot de Condillac respinge metoda deductiva. Sustine ideea ca orice fapt psihic
este o senzatie transformata.
a. Adevarat
b. Fals
3. Alta idee a materialismului francez a fost rolul educatiei si a legilor in viata oamenilor
(J.J.Rousseau, C.A.Helvetius)
a. Adevarat
b. Fals
1. Stiinta newtonian-carteziana a creat o imagine a fiintelor umane, descriindu-le ca pe niste

masini biologice, actionate de pulsiuni instinctuale, de natura animalica. Ea a exclus:
constiinta spirituala, sentimentele iubirii, nevoile estetice, simtul justitiei etc.
1. ASOCIAȚIONISMUL
Asociationismul poate fi considerat mai putin o scoala de psihologie, cât un mod de gandire
foarte influent. Asociationismul examineaza cum evenimentele sau ideile pot deveni
asociate unele cu altele in mintea noastra, rezultand intr-o forma de invatare.
De exemplu, asociatiile pot rezulta din:
contiguitate (asocierea lucrurilor care tind sa se intample impreuna in acelasi timp);

similaritate (asocierea lucrurilor cu trasaturi sau proprietati asemanatoare);
contrast (asocierea lucrurilor polarizate cum ar fi cald/rece, lumina/intuneric).
hazardul (incercarea si eroarea), ca mecanism al invatarii; legea efectului;

determinismul mecanic;
elementarismul.
Inainte de reflex
1. John Locke (1632–1704), a scris: An essay concerning human understanding (1690) şi
Some thoughts concerning education (1693).
PARADIGMEL MODERN
PSIHOLOGIEI
E E
Critic asociationismulu
a i
2. Începând cu John Locke, în ştiinţele cognitive se instituie două interpretări ale originii şi
dezvoltării cunoaşterii: .................al ideilor înnăscute (susţinut şi de Descartes) şi.................,
care consideră că „tot materialul raţiunii şi al cunoaşterii” derivă din experienţă şi senzaţie
1. curentul asocioationist si curentul behaviorist

2. curentul nativist si curentul senzorialist
3. La John Locke lucrurile au însuşiri primare, inerente şi permanente (soliditate, întindere,
mişcare etc.); în procesul cunoaşterii apar şi calităţi secundare, ce ţin de interacţiunea
primelor cu organele de simţ (culori, sunete, gusturi etc.).
a. adevarat
b. fals
4. La John Locke însusirile primare si calitatile secundare pot fi cunoscute la nivel raţional
numai dacă apar direct în.......................: „nimic nu este în raţionament care să nu fi fost
transmis mai înainte prin simţuri”.
1. experienţa noastră
2. Gandirea noastra
5. La Lock, complementar lumii exterioare, lumea internă a propriilor idei, imagini şi simţuri
este obiect al experienţei şi avem astfel un al doilea izvor de cunoştinţe, numit ................
2. Reflexie
3. Reflectie
6. În Cartea a II-a, cap. I din An essay, Lock califică această facultate reflexia ca foarte
asemănătoare simţurilor şi de aceea o numeşte provizoriu
1. Simț matern
2. Simţ intern
7. Principala lucrare a lui Lock constă în dezvoltarea, prin combinare, compunere şi
abstracţie, a ......................(provenite din unul sau mai multe simţuri). Este o fundamentare
consistentă a asociaţionismului, întărită încă şi printr-o teorie a limbajului.
1. Ideilor complexe
2. ideilor simple
8. Modurile de combinare a ideilor-elemente sunt dictate de multe calităţi ale acestora, dar
şi de condiţii socio-culturale
c. adevarat
d. fals
9. La Lock, în stabilitatea asociaţiilor de idei, .....................are un rol important, din

momentul în care un sentiment a fost prezent în actul cunoaşterii (fie ea senzorială sau
reflexivă).
a. Gandirea
b. afectivitatea
10. Tot prin asociere se obţine şi diversitatea sentimentelor din alte două sentimente
bazale....................
1. plăcerea şi durerea
2. iubirea si suferinta
11. Sentimentul (termenul generic la Locke) nu este o facultate independentă pentru că,
prin conţinutul său, ţine atât de senzaţii, cât şi de reflecţii.
a. adevarat
b. fals
12. John Locke a rămas în istorie ca „fondator al asociaţionismului englez” şi datorită
aplicaţiilor pe care le-a efectuat în domeniul educaţiei.
a. adevarat
b. fals
(1685–1753) 1753), episcop, filosof şi teoretician în domeniul educaţiei, a fost un continuator
empirist-conexionist al lui John Locke. La doar 25 de ani a publicat două lucrări
reprezentative: New theory of vision (1709) şi Principles of human knowledge (1710).
1. „A fi înseamnă a fi perceput” (celebrul dicton latin: esse est percipi) – rezumă concepţia
subiectividealistă a lui .........
a. Spinoza b. Descartes c. Berkley
2. Dacă .............s-a întrebat despre relaţia spirit–corp,
a. Descartes
b. Spinoza
3. Despre modul în care materia generează spirit, s-a intrebat......... a. Hume
b. Lock
4. Cine a considerat esenţială întrebarea „Cum spiritul generează materie?”
a. Berkley
b. Descartes
1. (1711–1776) a devenit celebru la tinereţe (29 de ani), când a publicat lucrarea în trei
volume Treatise on human nature.
a. Adevarat b. Fals
2. David Hume declară drept unic obiect al cunoaşterii propria .......... a. Gandire
Georg Berkele
e y
Davi Hum
d e
b. experienţă
3. La David Hume Conceptul de experienţă apare aici mai elaborat, operându-se o distincţie
între „impresii mai vii” (senzaţii şi percepţii) şi „idei mai puţin vii” (imagini sau amintiri).
a. Adevarat
b. Fals
4. Hume defineşte relaţia cauză – efect ca un gen nou de asociaţie prin..............., purtând
nota invariabilităţii succesiunii.
a. Similaritate b. Contrast
c. contiguitate
5. Analiştii de mai târziu contrazic raportarea acestui tip de asociaţie la clasa contiguităţilor
şi identifică la Hume trei modalităţi de asociere:
1. asemănare, contiguitate şi cauză-efect

2. similaritate, contrast si contiguitate
6. Hume dă relevanţă cauzalităţii ca mecanism intrapsihic al generării datelor conştiinţei de

către impresii, deci tot de fapte ale conştiinţei.
a. Adevarat
b. Fals
1. ), medic, s-a aflat sub influenţa lui Newton şi Locke. În singura
sa carte publicată, Observations of man (1749), postulează un mecanism vibratoriu în sistemul
nervos, corespunzător senzaţiilor, ideilor şi imaginilor. Aceasta este o interpretare fiziologică
a distincţiei operate de Hume între impresii şi idei; în cazul al doilea, vibraţiile fiind mai
slabe.
a. Adevarat
b. Fals
2. Pentru această contribuţie la abordarea fiziologică a conexiunilor, cu extrapolări la

mecanismul emoţiilor, unii istorici îi conferă rolul de precursor al reflexologiei
respondente.
a. Adevarat
b. Fals
1. John Stuart Mill (1806–1873) a împărtăşit şi dezvoltat concepţia tatălui său, James Mill,
văzând în coalescenţă un gen de
a. Amestec
b. chimie mentală
2. Astăzi, chimia mentala propusa de Mill, am putea desemna fenomenul prin termenul
de ................deoarece produsul asocierii a două sau mai multe idei poate fi necunoscut sau de
neanticipat la nivelul fiecărei componente.
a. Emergenţă
b. aparitie
Davi (1705-
Hartley
d 1757
3. Mill recurge şi la analogie cu „discul culorilor”, cu care Newton a demonstrat

compoziţia luminii albe (din cele şapte culori).
a. Adevarat
b. Fals
4. O mai mare precizie în termeni a favorizat acceptarea noilor explicaţii: „ideile simple mai
curând generează, decât le compun pe cele complexe”.
a. Adevarat
b. Fals
5. Alături de „generare”, conceptul de „expectanţă” au dat psihologiei un impuls care s-a

resimţit benefic până în secolul al XX-lea, când au fost valorificate mai mult ca oricând. Ele
erau răspunsuri la problema pusă de Berkley: modalităţile prin care mintea creează lucruri
ale realităţii.
a. Adevarat
b. Fals
1. Alexander Bain (1818–1903), cu puternice interese încă din studenţie pentru o psihologie
„naturală”, a devenit discipol al lui J. St. Mill (fiindu-i şi coleg la Universitatea londoneză).
Dintre lucrările sale, două au fost recunoscute ca cea mai elaborată gândire psihologică a sec.
XIX-lea: The senses and the intellect (1855) şi The emotions and the will (1859).
a. Adevarat
b. Fals
2. Concepţia lui Bain, mult apreciată chiar de J. St. Mill, dar şi de psihologi ai secolului al
XXlea,
printre care M. Ralea şi C. I. Botez, se remarcă prin orientarea asociaţionismului spre
biologie, fiziologie şi aportul activ al instanţei cerebrale.
a. Adevarat
b. Fals
3. Bain a facut din ..................unitatea elementară a psihismului, el remarcă momentul

activ al organismului în procesul adaptării şi dezvoltării (o diferenţă majoră faţă de
asociaţionismul pasiv, ce explica doar ideile şi imaginile întâmplătoare, respectiv visele şi
reveriile).
a. Impuls
b. arcul reflex
Herber Spence
t r
1.
2. În lucrarea Primele principii se formulează legea evoluţiei, ca generală pentru explicarea
schimbărilor din natură. Spencer supune observaţiei, analizei şi comparaţiei ştiinţele
naturii (botanica, geologia, fiziologia) şi cele sociale (psihologia, estetica, morala,
lingvistica, istoria etc.).
a. Adevarat
(1820–1903) cu formaţie de inginer, la doar 22 de ani a început să publice studii economice şi
politice; Principii de psihologie. În confluenţă cu darwinismul, ideile lui Spencer au marcat o
epocă de mentalitate în Anglia şi întreaga Europă pe tot parcursul veacului al XIX-lea.
c. Fals
3. Principiul evoluţiei este formulat ca ipoteză şi nu ca o dogmă. Domeniile religiei şi
metafizicii
sunt scoase din sfera ştiinţei, a cunoaşterii raţionale, dominat de legea evoluţiei. Foloseşte
pentru aceasta chiar un termen special –.............
a. Incognoscibilul
b. Cunoastere
4. Spencer se ocupă de transferarea modelului biologic de evoluţie (trecerea de la omogen
la eterogen în devenirea oricărui organism), la progresul în alte sfere ale existenţei, inclusiv
la cea socială (societate, instituţii, limbaj, literatură, ştiinţă, artă).
a. Adevarat
b. Fals
Asociaţionismu centra
l t
reflexu condiţiona
l t
pe
În tratatele de istoria psihologiei sunt conturate două moduri de a trata această „recentrare” a
asociaţionismului de la „idee–idee” la „stimul–răspuns”: ambele dau prioritate „psihologiei
evoluţioniste” (Spencer, Darwin), dar, în timp ce occidentalii atribuie începuturile acestui
proces lui Ebbinghaus, psihologii ruşi pun în prim plan reflexologia lui Secenov.
1. (1850–1909), profesor la Breslau şi apoi la Berlin, a publicat în 1885 prima investigaţie
de laborator asupra memoriei.
a. Adevarat
b. Fals
2. Rezultatele sale sunt revendicate de asociaţionişti pentru inovaţia de a studia învăţarea
unui material ce exclude experienţa precedentă. Este vorba de silabe fără sens, compuse
din două consoane şi o vocală (wop, xam, cir etc.).
c. Adevarat
d. Fals
3. Intenţionând să obţină o curbă a evoluţiei în timp a retenţiei, a evitat cuvintele
vocabularului obişnuit care, în trecutul experienţial, ar fi avut conexiuni deja reţinute. A
obţinut într-adevăr o curbă de tip „acceleraţie negativă” pentru intervalul imediat de
timp, fenomen ce a fost reconfirmat ulterior, indiferent de complexitatea tehnicii de laborator
folosite.
a. Adevarat
b. Fals
4. Inovaţia metodică a lui Ebbinghaus a deschis calea abordării funcţiilor psihice

superioare pe baza principiului simplu al asociaţiei, ajungându-se chiar la exprimări
exacte.
b. Adevarat
c. Fals
1. I. M. Secenov (1829–1905), medicul cu studii la Moscova, Berlin şi Viena, profesor de

fiziologie la Academia medico-chirurgicală din Petersburg, ajunge la concluzia că sistemul
nervos este un ..............al organismului (analog reglajului maşinii lui Watt, cu aburi).
1. regulator automat
2. sistem complex
Herman Ebbinghau
n s
2. În 1863, Secenov publică Reflexele creierului. Pentru prima dată, activitatea cerebrală şi
activitatea psihică aveau aceeaşi unitate elementară constitutivă ...................
1. actul reflex
2. actul constient
3. Actele conştiente şi cele voluntare sunt „în sens strict, reflexe”.
a. Adevarat
b. Fals
4. Secenov a mai scris şi alte lucrări de psihologie, mai ales asupra gândirii, promovând un
determinism fiziologic (de altfel a scris şi o lucrare intitulată De către cine şi cum trebuie
elaborată psihologia?, republicată de mai multe ori, în care respinge introspecţia şi
argumentează evoluţia ontogenetică a funcţiilor psihice).
a. Adevarat
b. Fals
5. „Motorul” dezvoltării este.................., „întâlnirea biologică cu realitatea”. a. realitatea
b. experienţa
de către Pavlov
Istoricii psihologiei ruse (dar, în consens, şi cei occidentali) consideră că lucrarea lui Pavlov,
O
experienţă de 20 de ani (publicată în 1923) reprezintă prima bază naturalist-ştiinţifică,

argumentată experimental, pe care s-a format psihologia modernă; de acum, activitatea
psihică avea o raportare(sigură) la activitatea nervoasă superioară (a emisferelor cerebrale).
1. Ivan P. Pavlov (1849–1936) a intrat în ştiinţă ca fiziolog al digestiei (factori glandulari şi
neuronali), obţinând premiul Nobel pentru medicină în 1904; din 1890 până la finele vieţii a
fost director al Laboratorului de fiziologie din cadrul Institutului de Medicină Experimentală
din Petersburg.
2. Atent la controlul condiţiilor de mediu în laboratorul de fiziologie, Pavlov a surprins un

fenomen „nefiziologic........................ Un montaj tehnic experimental minuţios, cu tuburi ce
colectau produsul glandelor salivare la câine, le-a permis cercetătorilor să înregistreze
salivarea înainte de administrarea stimulului adecvat (pesmet, praf de carne etc.).
1. salivarea normala
2. salivarea anticipativă
3. Nefiind o excitare locală a organului de simţ respectiv, observatorii s-au aflat în faţa unui
reglaj de tip anticipativ. Dacă acesta nu este de tip fiziologic, înseamnă că este de un ordin
superior: zgomotul produs de laboranţi, sau vederea lor, a vaselor, a locului, sesizarea
timpului, le „anunţa” subiecţilor apariţia excitanţilor întăritori şi le provoca salivaţia specifică,
fără ca excitantul specific să fie prezent.
a. Adevarat
b. Fals
1. Vladimir M. Bechterev (1857–1927) a avut iniţiative şi cercetări hotărâtoare pe linia
Descoperire condiţiona
reflexului
a t
trecerii de la „asociaţii între idei”, la asociaţii evidente în comportamentul extern

(stimul- reacţie).
2. Într-un studiu publicat în 1904, Psihologia obiectivă şi obiectul ei, Bechterev vede
psihologia ca ..........................
a. Fiziologica
b. reflexologică
3. Psihologia occidentală îl plasează pe Bechterev în istorie pe un loc privilegiat, al

cercetătorului atât novator, cât şi umanist (comparativ cu Pavlov): el a studiat reflexul
condiţionat motric la om şi animal, în forma asocierii unui şoc electric pe laba câinelui
sau pe mâna unei persoane, cu sunetul unei..................
a. Sirene
b. sonerii
4. Becherev respinge ideile lu Pavlov. Pavlov a condiţionat (a pus în contingenţă

temporară) reacţiile glandulare – salivare, iar Bechterev, înaintea sa............
1. reacţiile psihice
2. reacţiile motrice
1. Edward Lee Thorndike (1874–1949) a început să studieze învăţarea la animale, ca

asociaţionist, dar în curând a început să se intereseze de învăţarea umană şi de aspecte ale
psihologiei educaţionale şi sociale.
2. El a dezvoltat ..................până la multiple aplicaţii; el a experimentat pe pui de găină,

pisici şi câini, în condiţiile puzzle box. Mediul extern pentru Subiect nu mai era un stimul, ci o
problemă.
a. Asociationsimul
b. conexionismul
3. Putem spune că noţiunea de „Subiect” a devenit alta: nu un sistem reactiv, parte a unui
ambient ofensiv, ci.............................., cu trecut, opţiuni, aşteptări, dorinţe, „vectori” ai
viitorului.
1. un rezolvator de probleme
2. un rezervor de probleme
4. Legatura scrierilor lui Thorndike cu psihologia sunt indirecte. Spre ex lucrarea din 1949,
Selected writings from a connectionist’s psychology. Aici sunt accentuate aspectele utilitare
ale psihologiei, Thorndike fiind funcţionalist; conexiunea sau legătura .............este
principala preocupare a psihologiei, fie că ea este dictate de situaţia externă sau de
atitudinile subiectului, că apare izolată sau ca element într-o serie.
a. stimul-răspuns
b. subiect-obiect
1. Clark Hull, în 1920, îşi susţine teza de doctorat la University of Wisconsin, pe o temă de
„formare a conceptelor”. Rămânând la Wisconsin în grupul de cercetători, a început să
studieze efectul tutunului asupra comportamentului.
2. A studiat testarea ................Ataşamentul său pentru cercetare se finalizează cu lucrarea

Aptitude testing (1928).
a. Atitudinilor
b. aptitudinilor
3. Ulterior se îndreaptă spre ..........şi sugestie, efort finalizat în 1933 cu Hypnosis and
sugestibility.
a. Psihologie
b. hipnoză
4. Ultima parte a vieţii a dedicat-o......................, temă majoră în care a avut realizări
remarcabile.
1. studiului învăţării
2. studiului minții
5. În anii ’30, Hull a publicat o serie de lucrări teoretice, cea mai cunoscută dintre acestea
fiind Mind, mechanism and adaptative behavior (1937), în care argumenta posibilitatea
extinderii principiilor condiţionării la procese comportamentale complexe.
a. Adevarat
b. Fals
6. În 1943, apare Principles of behavior, cu un efect enorm asupra problematicii învăţării.
Ultimele sale cărţi, Essentials of behavior (1951) şi A behavior system (1952), au avut un
efect imens asupra studiului învăţării.
a. Adevarat
b. Fals
7. Între stimul şi reacţie Hull a văzut variabile intermediare. Un exemplu edificator pentru
demersul lui Hull este principiul numit goal gradient hypothesis (1932): potenţialul de
răspuns este în funcţie de distanţa şi timpul ce despart subiectul de evenimentul-întărire.
Corolarul este formulat astfel: „Cu cât este mai mare amânarea întăririi într-un lanţ compor-
tamental dat, cu atât este mai slab potenţialul de reacţie la stimulul respectiv”.
a. Adevarat
b. Fals
1. B. F. Skinner s-a născut în 1904. Skinner a identificat în „regimul de întăriri” factorul
principal de dirijare a.................. (principala lui preocupare: dezvoltarea capacităţilor umane).
1. Atitudinii
2. comportamentului
2. Skinner nu este de acord cu studierea maselor de subiecţi, aceasta inseamna o ignorare a

individului, purtătorul autentic al capacităţilor psihice. Un individ bine cunoscut ne dă prilejul
de a aprecia consistent alţi indivizi.
a. Adevarat
b. Fals
3. Punctul de originalitate majoră a gândirii lui B. F. Skinner este conceptul
de .......................sau emitent, alternativă la cel respondent, provocat de un stimul extern.
1. comportament operant
2. comportament sesizat
TESTE ISTORIE - MG
DE LA ANTICHITATE LA PARADIGMELE GÂNDIRII PSIHOLOGICE
MODERNE
1. Cine a incercat o conciliere între stoici, epicurieni, Platon şi Aristotel? a. Plotin
b. Platon c. Pericle
2. Care a fost mobilul conceptual la Plotin?
1. interpretarea mistică a teoriei aristotelice a ideilor

2. interpretarea mistică a teoriei socratice a ideilor
3. interpretarea mistică a teoriei platoniciene a ideilor
3. În peste 50 de tratate ale sale, Plotin, se preocupă de cunoaşterea Absolutului, ajungând
la definirea extazului ca singura cale lipsită de limitări şi blocaje
a. Adevarat
b. Fals
4. După descoperirea conceptului de către Socrate şi elaborarea Logicii de către Aristotel
(cu dezvoltările ulterioare), filosofia greacă asociase perfecţiunea cu „forma” şi „limitarea”;
Plotin are acest insight al potenţei supreme sufleteşti prin ruperea limitărilor, abandonarea
imperfecţiunilor şi zborul spre infinit
a. Adevarat
b. Fals
5. Aurelius Augustinus dezvolta un sistem filozofic axat pe teologie si psihologie
(cunoasterea lui Dumnezeu si cunoasterea omului fiind probleme fundamentale). El concepe
sufletul ca o................................................... (neavand dimensiuni spatiale, ci doar temporale).
1. substanta vie
2. substanta necorporala
3. substanta fără viață
6 . Augustinus a definit specificul sufletului si prin metoda de cunoastere:
1. introspectia (observatia interioara)

2. memoria (constiinta trecutului)
3. asteptarea (constiinta viitorului)
7. Thomas d’Aquino (1227-1274), teolog remarcabil (Summa Theologiae) valorifică

distincţia aristotelică dintre suflet şi spirit (sau suflet vital şi suflet raţional), unul deservind
corpul, celălalt pe Dumnezeu.
8. Thomas d’Aquino extinde însă sfera spiritualului şi la senzaţii şi le explică prin transferul
de .....................de la obiecte la organele de simţ.
1. corpusculi materiali
2. organe de simt
9. Thomas d’Aquino inlocuieste De anima (relatia organism-obiect de la Aristotel) cu cea
dintre „conştiinţă (subiect şi obiect).
10. Sintagma „organism care gândeşte” a fost înlocuită cu ................................
1. om care gandeste
2. subiect care gândeşte
11. Psihicul nu mai deservea viaţa de relaţie cu lumea obiectivă, ci cu divinitatea. a.

adevarat
b. fals
12. Roger Bacon (1210-1294 sau 1214-1292), profesor la Oxford, urmăreşte să reformeze
ştiinţa, orientând-o spre observarea naturii. Lucrarea Opus majus (1267) este dedicată
acestui proiect
a. adevarat
b. fals
13. Capitolul despre „perspectivă” (optică) este piatră de încercare a determinismului în viaţa
psihică, demonstrând cum, deja la nivelul senzaţiilor, calităţi fizice bine determinate (inclusiv
matematic) sunt adecvat receptate (mişcarea razei de lumină preexistă în raport cu (şi îl
determină) efectul senzorial) iar imaginea nu „provine”, ci se construieşte de către organul
senzorial prin combinarea de efecte optice.
a. adevarat
b. fals
14. Nota cea mai generală a civilizaţiei Renaşterii este caracterul laic: omul cu nevoile şi
aspiraţiile sale apare ca o valoare fundamentală, cu drept natural la fericire, înzestrat cu
raţiune de putere nelimitată.
a. adevarat
b. fals
15. Primul teoretician al noii ştiinţe a fost Francis Bacon (1561-1626). Metoda inducţiei
fusese folosită şi de Galilei, dar Bacon o tratează drept un Novum Organum şi îi stabileşte
regulile.
a. adevarat
b. fals
16. Francis Bacon (1561-1626) – jurist si filozof, inalt demnitar, a respins ideile filozofice
antice. a. adevarat
b. fals
17. Francis Bacon a scris Marea restaurare, in care face o clasificare a stiintelor, care se
porneste de la criterii psihologice, si anume de la trei facultati ale spiritului omenesc:
memoria, imaginatia si ratiunea. Corespunzator vor fi: istoria (naturala), poezia si
celelalte arte si filozofia (insemnand si stiintele naturii)
a. adevarat
b. fals
18. F Bacon a delimitat stiinta de teologie prin obiect si metoda:
1. teologia se ocupa de divinitate si se sprijina pe credinta;

2. știinta are ca obiect natura si pentru cunoastrea ei se apeleaza la observatie si
experiment
Adevarat
La F de erori sunt sistematizate în patru clase:

-idola tribus: tendinţa de generalizare pripită şi comodă, de extindere fără control a ceea ce
ştim şivrem la ceea ce nu ştim (superstiţii, magia, alchimia, antropomorfismul etc.);
– idola specus: fixitatea propriilor deprinderi şi obiceiuri ne îngustează posibilitatea de
receptare şi abordare a noului;
– idola fori sau desemnarea prin cuvinte convenţionale a unor realităţi doar presupuse
(exemplu: „destinul”, „sfera cerească”);
– idola theatri: prestigiul istoric al unor teorii; cazul unor filosofi antici greci este edificator,
teoriile lor sunt preluate ca bază în explicarea naturii, deşi sunt saturate de teologie şi
superstiţii.
RENÉ DESCARTES (1596 – 1650)

1. Rene Descartes (1596-1650), cunoscut cu numele latin Renatus Cartesius, filozof si
matematician francez, fondatorul rationalismului modern. A fost primul filozof care si-a
scris opera in limba materna (franceza).
a. adevarat
b. fals
2. La Descartes „indoiala cartesiana” este un izvor al certitudinii (indoiala nu este o simpla

stare de nehotarare, a te indoi inseamna a nega);
a. adevarat
b. fals
3. Descartes a fost preocupat intens de libertate, a reusit sa dea omului marea putere a
gandirii in spiritul vointei libere
a. adevarat
b. fals
4. La Descartes cadrul conceptual general este dualismul..........................
1. materia si spiritul
2. sufletul si corpul
5. La Descartes sufletul isi are sediul intr-o zona singulara, nepereche, cum este ......(sau
glanda pineala)
a. epifiza
b. hipofiza
6. Descartes a descris reflexul neconditionat si conditionat in cadrul dresajului unui........
a. iepure
b. câine
Bacon generatoar
deformările
, e
„fantomel pieţii”
e :
c. lup
7. Descartes abordeaza taxonomia pasiunilor, definind sase pasiuni simple (admiratia,

dragostea, ura, dorinta, bucuria si tristetea), pasiuni compuse si variante (sau specii)
a. adevarat
b. fals
8. Descartes a facut descrieri anatomice si fiziologice, cu greseli inerente timpului
a. adevarat
b. fals
9. de Descartes se bazeaza pe trei laturi spirituale: scepticismul metodologic;

accentul pe intuitie (pe constatarile imediate ale ratiunii);
gandirea metodica dupa modelul intuitiv-demonstrativ al geometriei
10. in cunoastere sunt doua: - intuitia (vederea clara);

- deductia (intuitii succesive in memorie).
11. Conceptia carteziana despre reflex si pasiuni conduce la clarificari hotaratoare pentru
evolutia psihologiei
a. adevarat
b. fals
12. Decartes sustine functia comportament-cunostinte (cunostina devine criteriu al

psihicului) a. adevarat
b. fals
13. Decartes sustine ca functia cognitiva a cunostintei devine singura esenta data
nemijlocit subiectului in .............
a. Introspectie
b. deductie
14. Decartes sustine ca dualismul „corp-suflet” are un nou inceput, el se discuta de acum
in termeni fiziologici
a. adevarat
b. fals
15. Decartes sustine ca sufletul este definit dupa un singur criteriu: constientizarea
nemijlocite a ...............................sale (gandire senzatii, afecte, reprezentari)
a. reprezentarilor
b. manifestarilor
16. Decartes a folosit ideea analogiei dintre fiintele vii si dispozitiile mecanice
a. adevarat
b. fals
Rationalismu fonda
modern
l t
Actel fundamental
e e
17. Maxima vietii sale: „Nu exista nimic care sa fie in intregime in puterea noastra, in afara de
gandurile noastre”.
18. Incepand cu Descartes, raportul corp-suflet se discuta in termeni fiziologici, pana la el

materialistii supuneau sufletul corpului iar idealistii supuneau corpul sufletului.
BARUCH SPINOZA
1. Spinoza (1632-1677), originar din Amsterdam, scrie cateva opera: Etica după metoda
geometriei , Tratatul teologico – politic (1670).
a. Adevarat
b. Fals
2. Spinoza respinge ......................şi admite existenţa substanţei unice „existentă în sine”,
deci absolută (nu are nevoie de definire printr-un alt concept).
1. dualismul cartezian
2. dualismul Socrate - Platon
3. dualismul Platon - Aristotel
3. Din infinitatea de atribute, omul poate cunoaşte doar două, întinderea (şi în sensul de
cantitate) şi gândirea, iar acestea în diferite „moduri” (modificări temporare).
a. Adevarat
b. Fals
4. Substanţa unică (sau absolută) este denumită de Spinoza „Natură” sau „Dumnezeu a.
Adevarat
b. Fals
5. Ideea de „om natural” înseamnă cel mai solid argument pentru libertatea persoanei;
raţionalitatea naturii este accesibilă minţii şi, mai mult, libertatea devine un potenţial ce se
dezvoltă prin lărgirea şi aprofundarea cunoaşterii.
a. Adevarat
b. Fals
6. Principala temă a psihologiei lui Spinoza este cea a .........(cărţile III – V din Etica) a.
Efectelor
b. Afectelor
c. gândirii
7. Spinoza defineşte afectele ca stări ale corpului, care amplifică sau diminuează capacitatea
de acţiune a organismului, o favorizează sau limitează; tot afecte sunt şi .........despre aceste
stări.
a. Ideile
b. Imaginile c. gândirea
8. Această viziune despre afecte, la Spinoza, este complementară reprezentării despre corp
ca
sistem dinamic, supus schimbărilor de progres sau regres. Cursul stărilor nu numai că reflectă
schimbările în acest sistem, dar la rândul lor acestea măresc disponibilităţile de acţiune.
c. Adevarat
d. Fals
9. La Spinoza, voinţa ca forţă autonomă dispare, ea confundându-se cu............. Numai

necunoaşterea cauzelor unei acţiuni ne crează iluzia că ea este voluntară.
a. Inima
b. Sufletul c. Intelectul
10. Esenţa omului este pasiunea şi aceasta deoarece este fenomen psihofiziologic. Dorinţa
este atracţie conştientizată, dar derivată din conştiinţă.
11. La Spinoza, ............... este atractie constientizata, dar derivata din constiinta. a. Dorința
b. Imaginatia c. sufletul
12. Satisfactia (bucuria) si insatisfactia (tristetea) impreuna cu dorinta sunt trei afecte
fundamentale, din care deriva celelalte.
a. Adevarat
b. Fals
13. Cele trei afecte mentionate au o baza generică, ..............................constand in fermitate

si generozitate.
1. puterea inimii
2. puterea gandului
3. puterea sufletului
TESTE MANUAL HARTIE – UNITATILE 1 / 2 / 3.
1.1. Heraclit din Efes a formulat o conceptie a unitatii naturii derivata dintr-un element
fundamental, imperisabil si vesnic, respectiv apa
FALS (manual hartie, pg. 38)
1.2. Se considera ca Socrate a pus bazele stiintei prin discursurile inductive si definitia prin
general.
ADEVARAT (manual hartie, pg. 38)

1.3. Alegeti varianta corecta: Opera lui Aristotel De Anima este remarcabila prin afirmarea
unitatii functiilor spirituale si vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire) a substantei
(corpului) care indeplineste functii vitale: (manual hartie, pg. 38)
A. nutritiva
B. senzitiva
C. rationala
1.4. In De Anima, Aristotel defineste discernamantul prin simtire si: (manual hartie, pg. 39)
Corect A+B+
: C
a. intuitie
b. gandire
c. intelectul activ
d. spirit
1.5. Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat
amintim de Upanisade, elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n.
Care dintre urmatoarele entitati reprezinta Subiectul sau EUL autentic? (manual hartie, pg.
39)
a. constiinta cosmica / baza a lumii
b. Brahman
c. Atman
2.1. Galen adopta conceptia lui Aristotel si pune accentul pe corticocentrism.
ADEVARAT (manual hartie, pg. 44)
2.2. Hipocrate este cel care postuleaza ca oamenii au temperamente simple si mixte
FALS (manual hartie, pg. 44)
2.3. Alegeti varianta corecta: In conceptia medicilor Antichitatii, temperamentul are baze
multiple de tip: (manual hartie, pg. 44)
A. nervos
B.
C.
D. socio-educational
2.4. Hipocrate si Galen, medici celebri ai Antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 ani
au explicat temperamentul, cea mai expresiva forma a psihicului, prin dominatia umorilor.
Care dintre ei a afirmat dominatia corticocentrismului?
a. Hipocrate
b. GALEN
3.1. La Epicur, alternativa dorintelor necesare este cea a dorintelor desarte FALS (manual
hartie, pg. 52)
3.2. La Epicur, persistenta senzatiilor explica mecanismul memoriei. FALS (manual hartie,
pg. 52)
3.3. Alegeti varianta corecta: Epicur considera ca ideea “viata are un sfarsit” devine placuta
daca:
A. catre
B. nu are nicio cu noi. C. Orice bine si rau se afla in
D. Presupunem existenta zeilor
3.4. Care sunt cele mai importante valori care, dupa Epicur, scapa omul de temeri relative la
zei, moarte si durere? (manual hartie, pg. 52)
A. VOINTA
B. GANDIREA
C. PLACEREA
D. E.
Umoral
ambiental-climateric
Suprimi
nazuinta
nemurire
Moartea
legatura
PRIETENIA
senzatie
STIINTA
Corect: D+E Unitatea 4 + 5
Cap. 4 - pag. 68
Adevarat/ Fals
1. Distinctia suflet-spirit a fost definita pentru prima data de Augustinus.

2. Teoria afectelor la Spinoza este de factura naturalista.
FALS
ADEVARAT
Varianta corecta:
3. Definind trei afecte fundamentale, dorința, satisfacția-insatiosfactia și pasiunea, Spinoza
identifica și o baza generică a lor, puterea sufleteasca, formată din:
A. fermitate
B. generozitate
C. prezentadespirit D. sobrietate
a. A+D+C b. B+C+D c. C+D

d. A+B
4. Concilierea lui Platon cu Aristotel și Biblia a însemnat pentru psihologie o investire a
omului cu responsabilitatea actului de voință. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare,
valabilă și în psihologia actuala?
a.
b. Augustinus c. R. Bacon
d. R. Decartes
Thoma
d’Aquino
5. In privinta localizării organice a psihicului, R Descartes indica:
a. inima
b. creierul
c. epifiza
d. sistemul reflex
Cap. 5 - pag. 75
Adevarat/Fals
1. In ‘Elemente de fiziologie’ Diderot apreciază ca simplista viziunea lui La Matrie

prezentata în ‘Omul-Masina’. ADEVARAT
2. iluminismul francez, prin vasta literatura moralista, a amânat constituirea
conceptuala a gândirii psihologice. FALS
Alegeti varianta corecta:
3. Teza centrală a gândirii umanist-materialiste a secolului al XVIII-lea a fost definirea

psihicului ca atribut al:
a. energiei b.
c. activitatii
materie superio organizat

i r e
4. Matrialistul francez Diderot definește trei mijloace principale de cunoaștere. Care dintre
acestea are funcții de control?
a. experienta b. reflectia
c. observatia
Unitatea 6 + 7
1. E.B. Titchener a fost un adept al gandirii fara imagini. FALS

2. Principiul proximitatii, in gestaltism, stipuleaza ca elementele asemanatoare tind sa fie
percepute impreuna. FALS
3. Asociationismul centrat pe reflexul conditionat a implicat o „recentrare" in sensul ca s-a

trecut de la idee-idee la :
1. a) Cauza efect
2. b) arc reflex
3. c) stimul-raspuns
4. Aparitiapsihofiziciicanoudomeniudecunoasteresedatoreazalui:
a) b) c) d)
F. Brentano I.M. Secenov W.Wundt

M. Weber
Definirea constiintei este o delimitare majora a functionalismului de structuralism.

Constiinta este personala, in schimbare permanenta, cu identitate continua, selectiva si
decurge in forme „ tranzitive ” si „stabile Functia majora a constiintei este de:
a) orientare b) integrare
5.
c) supravietuire d) eficienta
6. Postulatul
conform caruia „ in sfera comportamentului animal si uman exista un strict
determinism ” apartine paradigmei:
1. a) Asociationism
2. b) Structuralism
3. c) Behaviorism
4. d) Functionalism
5. e) Gestaltis
1. Freud a abordat inconstientul ca un teritoriu neexploatat al psihicului iar nu ca un

construct logic necesar in explicarea fenomenelor. ADEVARAT
2. Unul dintre postulatele Psihanalizei stabileste ca viata psihica nu se supune unui
determinism cert. FALS
3. Centrul personalitatii si al identitatii persoanei este in conceptia psihanalitica :
a)Inconstientul
b)Eul
c)Subconstientul
d)Constiinta ca unitate a experientelor e)Libido-ul
3. C.Jung creeaza o noua scoala psihanalitica pe care o intituleaza a)Psihologie individuala
b)Psihologi analitic
e a
c)neopsihanaliza
Unitatea 8
1 . Una dintre criticile aduse psihologiei umaniste se refera ca acorda o atentie redusa
proceselor inconstiente (Adevarat/Fals)
2. E. Fromm considera ca remediul cel mai important al alienarii este consideratia pozitiva
neconditionata. (Adevarat/Fals)
3. Sunt cunoscute principalele critici aduse. Psihologiei umaniste. Care dintre ele vizeaza
slaba distinctia dintre dinamica si comportament?
A. fenomenologia naiva
B. ponderea nedefinita a inconstientului
C. lipsa demarcatiei innascut-invatat D. concept vagi

a) A+B
b) A+B+C+D
c) B+C
d) A+C+D
4. Dintre vectorii dezvoltarii personalitatii la C. Rogers, care apare ca o trebuinta distincta in
“piramida trebuintelor” a lui A. Maslow?
a) actualizarea
b) autoevaluarea
c) consideratia pozitiva neconditionata
Unitatea 9
1. Primul curs de psihologie experimentala la Bucuresti a fost tinut de Ctin Radulescu-

Motru in anul 1987 (Adevarat/Fals)
2. Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de Ctin
Radulescu-Motru in anul 1906 (Adevarat/Fals)
3. Cine a infiintat la Iasi, primul laborator de psihologie si in ce an?
1. a) 1893, Ed. Gruber
2. b) 1895, N. Vaschide
3. c) 1956, V. Pavelcu
1. Ca viata are un sfarsit devine o idee placuta daca
1. a) Suprimi nazuinta catre nemurire

2. b) Moartea nu are nici o legatura cu noi
3. c) Orice bine si rau se afla in senzatie
4. d) presupunerea existentei zeilor
5. e) a, b,c
2. in marea restaurare, Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice:

istoria, poezia si celelate arte, filozofia ( inclusiv stiintele naturii). Care sunt cele trei criterii?
1. a) Ratiunea
2. b) Conceptualizarea
3. c) Memoria
4. d) Imaginatia
5. e) Transferul
A) a+b+e
B) a+c+d
C) A
D) b+b+d E) b+c+d F) c+d+e
3. primul curs de psihologie experimentala a fost elaborat si sustinut de :

1. a) M.Ralea
2. b) N. Vaschide
3. c) C.Radulescu-Motru
4. d) Ed. Gruber
5. e) Fl.St.Goanga
4. Orice fapt psihic este o senzatie transformata este principala teza a lui condillac. El
respinge atat metoda deductiva, cat si conexionismul lui John Locke, ce reducea
abstaractia si judecata la asociatii. Toate fenomenele intelectualui se dezvolta intr-o
a) b) c) d)
Senzatie
Idee
Conexiune
”prima experienta”, acceptata neconditionat de toti
5.
A) Adevărat B) Fals
Conceptul de “reflex” a fost prima data definit de I.P.Pavlov.
6. Unul dintre postulatele Psihanalizei stabileste ca: “Viata psihica nu se supune unui
determinism cert”.
A) Adevărat
B) Fals
7. Al. Bain considera ca functia de unitate elementara a psihismului este indeplinita de catre:
A) arc reflex
B) alt raspuns
8. In “Marea Restaurare’, Fr. Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii psihologice:
istoria, poezia si celelalte arte, filosofia (inclusiv stiintele naturii). Care sunt cele trei criterii?
A. ratiunea
B. conceptualizarea
C. memoria
D. imaginatia
E. transferul
A) A+B+E
B) A+C+D
C) A+B+D
D) B+C+D
E) C+D+E
9. Forma specifică a raportului omului cu lumea este: A) reflexul

B) activitatea
C) acniunea
D) emotivitatea
10. Paradigma este expresia primitivă a dezvoltării oricărei stiinte A) Adevărat

B) Fals
11. În epistemologia indiană erau definite trei forme de contact subiect – obiect. Care este cea
mai valoroasă ?
A) intuitie
B) imaginatie
C) perceperea prin rationament aprofundat D) anticipatie
12. Plăcerea pură este la Platon:

A) revelatia divină
B) cunoasterea adevărului
C) senzatia sunetului, culorii, mirosului etc. D) morala
13. Aristotel a definit modular triadic psihicul uman. Care este structura corectă? A) senzatii,
memorie, gândire.
B) intelect, actiune, afect.

C) imaginatie, perceptie, ratiune. D) cognitie, afect, vointă.
14. La medicii antichitătii, temperamentul avea o bază: A) nervoasă

B) morală
C) ambiental – climatică
D) socio – educatională E) b si c
15. materialistul francez Diderot defineste trei mijloace principale de cunoastere: care
dintre acestea are functie de control? a) observatia
b) reflexia
c) experienta
16. relatia organism- oviect (definita de Aristotel) devine in scolaristica relatia ”Subiect-
Obiect”. Psihicul nu mai deservea viata de relatie cu lumea obiectiva, ci cu divinitatea.
Aceasta mutatie este realizata de un filozof care a valorificat si a redat crestinismului
distinctia aristotelica suflet- spirit. El este :
a) Augustinus
b) Thomas D Aguino
c) R. Bacon
d) Avicena
17. Filosoful chinez Confucius (551 — 479) are o viziune psihologica in tratarea
raportului innascut - dobândit; primul cu funcții psihice si, in special cognitive, era
inteles ca o natura divina, cu atributele bunătate, moralitate, frumusețe. Care este cauza
si mecanismul evadării, alienării acestui fond al unitatii cu ordinea divina?
1. A) împrejurările de viata,
2. B) vieta interioara nedesavarsita,
3. C) lipsa disciplinei morale
4. D) impulsurile senzoriale.
a) A+C
b) B+C+D c) C+D
18. Conditionarea ontogenetica, prinipiul cauzal hotarâtor în stiinta comportamentului

a fost receptata si promovata cu entuziasm de generatiile tinere de psihologi. Adevarat
19. Psihoterapia promovata de C. Rogers este axata pe: a) client
b) persoana
c) dezangajare
d) implicare
e) a+b+d
20. Apreciati valoarea de adevăr a enunțurilor: „Iluminismul francez prin vasta literatură
moralistă a amânat constituirea conceptuală a gândirii psihologice.
A] True
B) False
21. V.M.Bechterev (1857 - 1927) , savant rus martir, umbrit de emfaza nobeliana a lui
3.P.Pavlov are meritul general recunoscut de a fi deschis calea studiului unui anumit tip de
reflex condiționat
A] salivar
B) respondent
C) motric
D) operant sau instrumental E) de orientale
22. Hipocrate si Galen, medici celebrii ai antichitatii, la o distanta in timp de aproape 600 de
ani (primul e nascut in 460 i.e.n., iar al doilea in 131 e.n.) au explicat temperamentul, cea mai
expresiva forma a psihicului, prin dominanta umorilor. Care dintre ei a afirmat
cerebrocentrismul?
1 Hipocrat
2 Galen
23. Care din palierele reglajului psihic in psihanaliza se supune „principiului realitatii”? 1 Id
2 Ego
3 Superego
24. Care dintre cele trei instante sau module ale psihicului sunt dominate de principiul placerii
a) ID
b) EGO
c) SUPEREGO
25. Interpretarea functionalista a lui Aristotel este fundamentata si consecventa. Folosește

metafore edificatoare: ochi - vedere, cerc - rotire, secure - taiere; inca una este „batranetea ne
vine nu prin faptul ca sufletul a suferit ceva, ci numai corpul purtător, ca in"
A) extaz
B) contemplare C) imbatare
D) senzorialitate E) îmbolnăvire A) A+B+C
B) C+E
C) C+D+C
26. Cine operează distincția dintre comportament si cunoștințe?
A) Platon
B)Thomas d'Aquino
C) R.Descartes
D) R.Dacon
E) D.Gpinoza
27. Cand este infintata in Romania prima catedra de psihologie si de catre cine?
a) 1893, Ed.Gruber
b) 1925, M. Ralea
c) 1932, C.Radulescu-Motru
d) 1919, Stefanescu -Goanga
28. Dintre cele patru dimensiuni ale evoluției Psihologiei ca stiinta,
A} Terminologie,
C} Scopul gândirii psihologice,
D) Metodologie, care au făcut un salt in 1879?
A) B+D
D) A+C+D
C] A+D+C
29. intagma „organism care gândește" este înlocuita de Thomas d'Aquino (1227 - 1274) cu
conceptul:
A) Conștiința de sine
B) Subiectul
C) Adorația divina
D) Suflet rational
E) Suflet vital
30. Unul dintre gestaltistii remarcabili devine in 1959 președinte al Convenției naționale a
psihologilor americani:
A) W.Kohler
B) K.Duncker
C) M .Wertheimer
D) K. Lewin
31. Originalitatea unanim recunoscuta a lui B.F.Skinner este conceptul de comportament
alternativa la cel respondent ce a fost studiat de la Descartes la Pavlov.
A) intarit
Dl adaptativ
C) operant
D) instinctiv
32. Psihicul ca „esența si principiu al vieții" a fost baza ideației psihologice a Greciei Antice.
Ca natura, interpretările au mers de la „materie subtila" la „idee sau forma". Denumiți filosofii
celor doua interpretări extreme.
A) Democrit;
B) Epicur C) Platon D) Aristotel; E) Thales A} A+C
D) B+D+E
C) D+E
33. Placerea pura este la Platon
a) revelatia divina
b) cunoasterea adevarului
c) senzatia sunetului, culorii, mirosului etc
d) morala
34. Din fondul mnemic, in psihanaliza o idee este selectata in functie de:
a) invatare
b) situatie
c) fortele pulsionale
1 a+c
2 c+d
3 a+d
4 b+c+d
35. W.Tames, („Principiile Psihologiei", 1890), fondator al functionalismului, redefineste
obiectul Psihologiei: studiul condițiilor conștientizării. Aceasta definiție directioneaza efectiv
mersul Psihologiei in secolul al XX-lea, avand cele mai pregnante aplicații in domeniul:
A) diagnozei psihice
D) industriei
C) raportului Psihologiei cu alte stiinte
D) educației
C) Psihofiziologiei
36. Trecerea de la gândirea scolastica la metoda științifica inseamna pentru Psihologie:
A) Accentul pe metoda introspectiva
B) Demonstrația logica, operarea cu concepte si "idei generale
D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale genezei, alcătuirii
si funcționarii sistemelor complexe
E) învingerea „deformărilor generatoare de erori" ale celor patru genuri de idoli (Fr.Bacon)
A}C+D+E
B) A+B+C
C) B+C+D+E
37. Reflexele creierului" a msemnat un important moment in definirea psihicului. Este o
lucrare ce a definit experiența ca .motor al dezvoltarii psihic* sau Jntarire biologica cu
realitatea". Ea aparține lui:
A) R.Descartes
B) J.P.Pavlov
C) I.M..Secenov
D) B.F .Stainer.
38. „Istoria Psihologiei” si-a capatat o identitate proprie mai ales prin revista de profil „The
Journal
of History of the Behavioral Sciences” si asociatia stiintifica „International Society for

History of Psychology”.
Anii aparitiei acestora au fost, respectiv
A) 1928
B) 1970 C) 1964 D) 1969 1 C,D
2 A,B
3 B,C
39. Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a însemnat pentru Psihologie o investire a
omului cu responsabilitatea actului de voința. Cine a realizat aceasta remarcabila interpretare
valabila si in Psihologia actuala?
A) Thomas d'Aquino
B) Augustinus
C) R.Bacon
D) R.Descartes
E) Encidopedistii francezi
40. Institutionalizarea cercetarii pasihologice in tara noastra are mai multe inceputuri:
a) 1906 -
b) 1921 -
c) 1956 -
d) 1990 - Din 1990, de din nou sub egida e) a+b+c+d
laborator
de la Universitatea din Bucureşti de din Cluj
psihologie
experimentală
Institutului
psihologie
al al
Universităţii
Institutul
de a fost înfiinţat la 1 1956
Psihologie
Academei
Române
41. Cartea On problem solving, esentiala in relevarea conceptiei gestaltiste este opera lui: 1
M.Wertheimer
2 K.Duncker
3 K.Lewin
4 K.Koffka
42. Definirea psihicului ca „dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei", a
fost data de:
A) LH.Secenov
B) Iluminismul francez
C) I.P.Pavlov
D) J.Piaget
43. Relatarea verbala este o cale sigura spre suflet la behavioristi.
A) True
B) False
octombrie
Institutul
Psihologie
funcţionează
Academiei
Române
44. Epoca Renasterii confera omului valoare fundamentala, cu drept natural la fericire,
capacitate de
ratiune nelimitata si de faurar al propriei existente; omul apare ca un Subiect virtuos. Cine
este primul teoretician al noii stiinte si care este principala sa opera in care defineste patru
clase de erori?
1 R.Bacon
2 Plotin
3 Descartes
4 Fr.Bacon
5 J.Locke
45. Cand ne referim la conceptele psihologice vehiculate in Antichitatea Orientului Indepartat,
amintim de „Upanisade”, elaborari filosofice-etice de la cumpana dintre mileniile II si I i.e.n.;
intr-una dintre acestea, „Vedanta”, se vorbeste de
Care reprezinta Subiectul, sau Eu-l autentic? 1 constiinta cosmica („baza a lumii”),
2 Brahman
3 Atman.
46. In problema instrumentarii cognitiei, opozitia Platon – Aristotel care enunturi sunt
corecte?
a. forta intuitiva a sufletului (Aristotel)
b. Platon : observatia si experienta
d. Platon : existenta obiectiva a lumii este o certitudine
e. Aristotel : miscarile in spatiu sunt cauzate de nazuinta si intelectul practic
1 a+e
2 a+b+c+d
3 d+e
4 a+c
5 c+e
47. Teoria afectelor la Spinoza este de factura :
1 Empirista
2 Naturalista
3 Intuitiva
4 Rationalista
5 Metafizica
48. Formulate in termeni riguroși, postulatele behavioriste:
- strict determinism;
- comportamentul se definește muscular si glandular;
- toate comportamentele pot fi descrise in termeni de reacții;
- conștiința nu poate fi studiata științific;
- cum se selectează datele:
A) instinctiv;
B) afectiv;
C) reflex;
D) invatarea si ereditatea
49. Contributia majora pentru Psihologie a lui E.L.Thorndike (1874 – 1949) este legea:
1 starii de pregatire 2 efectului

3 exercitiului
4 intaririi
5 asocierii
50. Experienta ca unica sursa a cunostintelor” este o teza generala a gandirii lui
1 R.Bacon
2 Fr.Bacon
3 B.Spinoza
4 J.Locke
5 D.Hume
51. „Distinctia intre „invatare” si „performanta” este operata de:
1 K.Lewin
2 Ed.C.Tolman
3 W.Köhler
4 Koffka
5 M.Wertheimer
52. Anul apariției primului tratat de Psihologie, avand in titlu chiar acest termen:
A) 1079
B) 1267
C) 1524
D) 1732
53. In conceptia lui Spinoza, bucuria ce tine simultan de suflet si de corp se numeste
voluptate; ea
poate fi buna sau rea (daca este exagerata). Controlul pasiunilor este posibil prin cunoasterea
necesitatii si prin onorarea poruncilor:
1 divine;
2 intuitiei;
3 afectului;
4 ratiunii.
54. Primul Institut de psihologie a fost infiintat la Bucuresti, in anul
1 1965
2 1956
3 1919
4 1928
55. In prodigioasa opera a lui J.P.Pavlov, cea mai importanta descoperire pentru psihologie se
dovedeste a fi:
1 excitatia si inhibitia ca procese nervoase superioare;
2 explicarea temperamentului;
3 reflexul conditionat respondent;
4 reflexul de orientare;
5 mecanismul nevrozelor.
56. In epistemologia indiana erau definite trei forme de contact subiect-obiect. Care este cea
mai valoroasa?
a) intuitie
b) imaginatie
c) perceperea prin rationament aprofundat

d) anticipatie
57. Roger Bacon (1210 - 1294), profesor la Universitatea Oxford, a încercat sa reformeze
gândirea științifica, opunând scolasticii observarea naturii. Renașterea se impune prin
caracterul laic al gândirii si recunoașterea dreptului natural al omului la fericire si rațiune
nelimitata. Bacon abordeaza operational aceasta reforma: el definește deformările generatoare
de erori ce tin atat de individ, cat si de societate. Cum definește el prestigiul "istoric al
teoriilor:
A] Idola tribus;
Dl Idola specus;
Ci Idola fori;
D) Idola theatri;
58. Definiti prin trei termeni rationalismul modern definit de Descartes:
A) intuitie;
B) ratiune;
C) scepticism;
D) gandire metodica;
E) matematizare.
1 A+D+E
2 A+C+D
3 B+C+D
59. La Epicur, care enunturi sunt corecte in perspectiva lui Epicur, empiristul antichitatii :
a. persistenta unor senzatii da anticipatia
d. hazardul si necesitatea sunt notiuni generale
e. opiniile nu pot fi adevarate sau false
1 a+b+d
2 a+b+c
3 b+c+d
4 a+c+e
5 a+b+c+d+e
60. Definirea constiintei este o delimitare majora de structuralism: a) personala; b) in
schimbare permanenta; c) identitate continua; d) selectiva; e) decurge in forme „tranzitive” si
„stabile”. Functia majora a constiintei este:
1 orientare
2 integritate
3 eficienta
4 supravietuire, cand problemele sunt noi
61. Conceptul de „reflex” a fost prima data definit de :
1 R.Bacon
2 I.P.Pavlov
3 R.Descartes
4 I.M.Bechterev
5 B.F.Skinner
62. Teza orfico - platoniciana a nemuririi sufletului este respinsa de Aristotel. Totuși, o parte a
sufletului este considerata „demna" si nemuritoare, care determina intelectul pasiv sa treaca la
fapte. Este denumita:
A) intelect activ;
Dj gândire;
C) entelehie
D) categorizare.
63. La empiristul antic Epicur (n.341 i.e.n.), senzațiile au o evidenta de nezdruncinat, nici o
forța din lume n-o poate dezmintii. Excepție de la acest conținut obiectiv face
A) văzul
B] mirosul
C) gustul
D] pipăitul
E] senzația vestibulara
64. Cine a operat pentru prima data distinctia „suflet-spirit”?
1 Socrate
2 Platon
3 Thoma d’Aquino
4 Aristotel
65. Celebrul tratat al lui Descartes „Discurs despre metoda" reprezintă o împotrivire fata de
cunoștințele dogmatice, promovând indo'iala ca negare si izvor al certitudinii. Anul apariției
acestui remarcabil tratat este:
A) 1629
B) 1637
C) 1632
D) 1641
66. Referitor la invatare, gestaltistii ii atribuie calitatea de:
1 noncontinuitate
2 trebuinta bazala
3 intuitiva
4 spontana
67. Baza intregii vieti spirituale este la Augustinus
1 ratiunea
2 memoria
3 vointa sau libertatea
4 credinta
5 potentialul creativ.
68. Forma specifica a raportului omului cu lumea este:
A] reflexul
B) activitatea
C) actiunea
D) emotivitatea
69. Conceptul „simțului comun", definit de Aristotel, ca o replica la ideea lui Democrit despre
un al saselea simt, are o seama de atribute. Care sunt cele corecte din variantele următoare?
A) operație psihica de unire a senzațiilor intr-o percepție;
B) operație de sinteza , simultana receptării, prin care omul se sctualizeaza ca Subiect
C) o simțire deosebita
D) cugetare raționala
E) capacitate a Subiectului de a-si reprezenta obiectele lumii înconjurătoare
A) A+B
D) C+D+E
C) B+C+E
70. „Trauma nașterii" (1921) are același autor ca „Dezvoltarea psihanalizei"
A) True
B) Fals
71. Care sunt cele mai importante valori care, după Epicur (n.341 i.Hr.), scapa omul de temeri
relative la zei, moarte si durere? Ele sunt accesibile oricărui om, indiferent de statusul social,
cultura sau gen:
A) gândirea
B) voința
C) stiinta
D) plăcerea
E) prietenia
A) C+E
B) A+B+D
C) C+D+E
72. In gandirea Orientului Indepartat psihocognitia, stiinta contactelor sau interactiunilor
organelor
de simt cu lucrurile reale este o a treia arie de meditatie psihologica, alaturi de psihofiziologie
si etica. Nucleul central al conceptiei respective consta in definirea a trei forme generice de
contact Subiect – Obiect:
A) senzorialitate;
B) contemplare;
C) asociatie;
D) receptarea verbala
1 B+C+E
2 B+D+E
3 A+C+D
73. Unul dintre postulatele Psihanalizei stabilește ca: "Viata psihica nu se supune unui
determinism cert".
Aj True
B) False
74. Plotin(n. 205 e.n.), in cele 50 de tratate ale sale, trateaza cunoașterea Absolutului prin
A) extaz;
D) comuniunea cu divinul A} A+B+C+D
B) B+C+D
C] A+B+C
75. Opera lui Aristotel „De anima” este remarcabila prin afirmarea unitatii functiilor spirituale
si vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire) a substantei (corpului) care indeplineste
functii vitale:
A) nutritiva
B) senzitiva C) rationala. 1 A+B+C

2 A+B
3 B+C
76. S-ar putea spune ca Ed.L.Thorndike (1874 – 1949) a schimbat unitatea elementara de
analiza a
psihicului, stimul – raspuns, cu „problema – rezolvare”; Subiectul s-a transformat, din sistem
reactiv in rezolvitor de probleme (avand trecut, optiuni, asteptari, dorinte). Care este
principala lege formulata de Thorndike pentru explicarea comportamentului?
1 exercitiului
2 starii de pregatire
3 gradientului motivational
4 efectului
77. Care din definițiile aristotelice ale intelectului sunt corecte: A} potential psihic de
concepere si gândire;
C} operare in timp;
D] unitate a doua componente, activa si pasiva;
E} entitate nemuritoare.
A) A+B+C+D
D) B+C+D
C) A+B+C
78. In Evul Mediu, doi ganditori provoaca semnificativ conceptia teologica: Thomas
d’Aquino (1227 – 1274) si R.Bacon (1210 – 1294);al doilea intentioneaza sa reformeze
stiinta, orientand-o spre observarea naturii si demonstreaza ca imaginea senzoriala nu
„provine”, ci se construieste de catre :
1 organul de simt
2 intelect
3 sistemul reflex
4 intuitia organica
79. Sunt cunoscute principalele critici ale psihologiei umaniste:
A} fenomenologie naiva;
B} ponderea nedefinita a inconștientului;
C) empirism;
D) concepte vagi.
Care vizeaza slaba distincție dintre dinamica si comportament?
A ) A+B
B) A+B+C+D
C) B+C
80. Citatul „Sa construim teorii si cauze in scopul de a reda semnificatia faptelor observate”
fara insa „a pretinde faptelor sa se conformeze teoriilor si opiniilor noastre” apartine lui:
1 Socrate
2 Platon
3 Protagoras 4 Aristotel 5 Democrit
82. Incepand cu John Locke (1632 – 1704), originea si dezvoltarea cunoasterii sunt
interpretate in doua alternative:
a) rationala
b) spontana
c) nativista (idei innascute)

d) empirist (din experienta si senzatie)
1 a+d
2 b+d
3 a+b+c
4 c+d
83. Plotin (n.205 e.n.), originar din Sudul Egiptului, dupa o scurta cariera militara, la varsta de
19 ani edifica la Roma o faimoasa scoala de filosofie axata pe operele stoicilor, epicurienilor,
ale
lui Platon si Aristotel. Principala preocupare a lui Plotin era calea cunoasterii Absolutului:
A) veneratie;
B) eliberare de corp;
C) extazul;
D) marturisirea;
E) logica.
1 A+B+C
2 B+C
3 C+D+E
84. Marcati atributele gandirii Psihologiei Orientale Antice:
A) conditionarea sufletului
B) sufletul ca unica realitate divina
C) cheia universului
E) suflet universal
1 B+C+D
2 A+D+E
3 A+B+C
85. Ideea de „om natural”, cel mai solid argument pentru libertatea persoanei, potential ce se
dezvolta prin largirea si aprofundarea cunoasterii, a fost enuntata si argumentata de:
1 Descartes
2 Epicur
3 Spinoza
4 Thomas d’Aquino
5 Francis Bacon.
81. Claritatea definirii obiectului Psihologiei si a metodei este principala virtute a

behaviorismului. Adevarat
86. Functionalismul, o replica la structuralismul german, este promovat de W.James (1842 –

1910),
cel mai pregnant psiholog american al epocii. Care sunt cele trei intrebari majore ale
functionalismului?
A) Elemente continute?
B) Ce?
C) Cum?
D) De ce?
E) Ce conexiuni?
1 A+B+E
2 B+C+E
3 B+C+D
87. în .Elemente de fiziologie", Diderot apreciază ca simplista viziunea lui la Metne prezentau
in .Omul-masmă*.
A) True
B) false
88. Gandind la „ceea ce este mai util si frumos”, Herbert Spencer (1820 – 1903) a elaborat o
teorie
evolutionista; in „Principii de psihologie” defineste obiectul Psihologiei ca dezvoltarea si
transformarea conexiunilor dintre faptele externe si interne. Deosebit de actuala este definirea
ideii ca unitate a cunoasterii, constand din impresii si:
1 senzatii;
2 emotii;
3 senzatia starilor interioare;
4 conexiuni;
89. Idei function a liste majore preluate de Psihologia contemporană
a) adaptarea, - cheia explicării gândirii productive
b) lărgirea obiectului Psihologiei, argumentând o continuitate filogenetica a psihismului c}
izofunctionalitatea senzoriali ta te - motivație.
A) a
B) a+b
C) c
D) b+c
90. "Coalescentă" înseamnă:
a} un gen de "chimie mentală"
b} o emergenta analoagă apariției luminii albe prin învârtirea discului culorilor [Newton}
c} generare sau producție prin "combustie" ideatica
d} conexiune de tip cauză-efect
A) d
B) b+d
C] a+d
D] a+b+c
91. In dualismul cartezian, Subiectul este „substanta spirituala pura”. El este intr-o unitate
perfecta
cu gandirea si imaginatia, ce-si are instanta de comanda in glanda pineala. Expresia vietii de
relatie, a interactiunii organismului cu mediul este:
1 gandirea
2 imaginatia
3 reflexul
4 ratiunea
92. In „Tratat despre pasiuni”, R.Descartes defineste sase pasiuni primare:
Care dintre acestea este „surprinderea” sufletului la aparitia unor obiecte ce-i par rare si cu
calitati deosebite?
1 admiratia;
2 dragostea;
3 ura;
4 dorinta
5 bucuria
93. Prima conceptie asupra naturii, cauzelor si formelor temperamentelor o avem de la
1 intelectualista
2 umoralista
3 neurofiziologica
4 psihoecologica
94. O prima viziune monista a relatiei organism – psihic o intalnim la cel care a completat
categoriile „necesitate”, „legitate” si „ordine” cu categoria „cauzalitate” si a explicat unitatea
lumii prin „atomi in miscare continua”. Numele acestui filosof care a conceput educatia ca
factor de progres pentru om si societate, este:
1 Aristotel
2 Pitagora
3 Socrate
4 Democrit
95. In Psihologia lui Epicur, atributul esentian al sufletului, „organ al corpului”, este:
1 senzatia
2 ratiunea
3 opinia
4 scopul
5 actiunea
96. La Al.Bain, vointa este o asociatie intre miscarile spontane si
1 idee;
2 afect primar;
3 scop;
4 valoare;
5 dorinte sau sentimente.
97. Fondatorul „behaviorismului” a fost:
1 Descartes
2 A.Compte
3 J.B.Watson
4 B.F.Skinner
5 I.P.Pavlov
98. In ce an este desfiintat Institutul de cercetari pedagogice si psihologice din Bucuresti?
1 1956
2 1975
3 1982
4 1990
99. Structuralismul a fost pregătit de Fr.Brentano (1838 - 1917), filosof austriac, preot catolic,
asiduu cercetător al operei lui Aristotel. El a înțeles si definit pentru Psihologie conceptul de
„act", demers al unui Subiect, instanța cu nevoi, interese, intenții, scopuri. Care sunt
elementele unui act?
A) motivație;
8) scop;
C) mod de acțiune;
D) conținut;
E) orientare valorica
A) A+B
B) C+D
C) B+C
100. La Epicur, dorințele sunt de o diversitate controlabila. O prima dihotomie este cea a
dorințelor „naturale" si:
A) necesare
B) superflue
C) fara obiect
D) deșarte
E) generatoare de fericire
A) B+C+D
B ] A+B+C
C) C+D
101. Fr.Bacon (1561 – 1626), parintele reformei stiintelor, delimiteaza prin obiect Teologia de
Stiinta: teologia se ocupa de divinitate si se bazeaza pe credinta; stiinta are ca obiect Natura si,
pentru cunoasterea ei, apeleaza la:
A) concept;
B) ratiune;
C) observatie;
D) comunicare
E) experiment.
1 C+E
2 A+B+C
3 C+D+E
102. Distincția „suflet vital" - „suflet rational" este o recunoaștere a distincției „suflet" -
„psihic", operată cu precauție științifică de Aristotel. Această teză aparține lui:
A) Thoma d'Aquino
B) Augustinus
C) R.Dacon
D) Fr.Bacon
103. Aristotel a definit modular triadic psihicul uman. Care este structura corecta?
A) senzații, memorie, gândire.
D) intelect, acțiune, afect.
Ci imaginație, percepție, rațiune.
D) cognitie, afect, voința

104. J.Locke atribuie afectivitatii un rol important in formarea asociatiilor. Nu i se atribuie
insa calitatea de facultate independenta pentru ca, prin continutul sau tine atat de
senzatii, cat si de:
1 actiuni
2 refletii
3 motivatie
4 personalitate
105. Centrul personaktâti si al identitatii persoanei este
A) inconstientul
B) Eu-l
C) subconstientul
D) Constiinta ca uniate a experientelor
E) libido-ul
106. Cartea de fundamentare a Creatologiei, „Productive thinking" este scrisa de:
A) W. Kohler
B) K. Duncker
C) H. Wertheimer
D) D.r. Zeigernik
E) K. Lewin
107. In „Elemente de psihofizica" (I860) E.H.Weber, promotor al structuralismului,
inaugurează o noua stiinta: Psihofizica, stiinta raporturilor dintre intensitatea senzației si
A) așteptare
D) durata
C) marimea fizica a excitantului
D) acomodare
108. Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia – insatisfactia si pasiunea,
Spinoza identifica si o baza generica a lor, „puterea sufleteasca”, constand in
A) fermitate
B) generozitate
C) prezenta de spirit
D) sobrietate
1 A+B+C
2 A+B
3 B+C+D
109. Genul de asociere prin contiguitate „cauza - efect" este introdus de către:
A) David Hume
B]J.Locke
C} Aristotel
D) LP.Pavlov
110. experienta trecuta este actualizata in rezolvarea de probleme prin:
a) insight
b) efectul productiv
c) similaritate
d) gestal
111. Paradigma este expresia primitivă a dezvoltarii oricărei stiinte
a) adevarat
b) fals
112. „Fenomenul Zeigarnik”, descoperit in 1927 se refera la aspectul dinamic al
1 motivate
2 dificile
3 morale
4 intrerupte
5 intarite
113. Obiectul psihologiei este pentru functionalisti, studiul conditiilor:
1 comportamentului;
2 adaptarii;
3 constientizarii;
4 supravietuirii.
114. Primul curs de psihologie experimentala in tara noastra a fost tinut de :
1 M.Ralea
2 C.Radulescu – Motru
3 Ed Gruber
4 Simion Barnutiu
5 Fl.Stefanescu – Goanga
115. Al. Bain considera ca funcția de unitate elementara a psihismului este îndeplinita de
către: A) arc reflex
B) alt răspuns
116. In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica:
1 inima
2 creierul
3 epifiza
4 sistemul reflex
117. Alte doua legi formulate de Thorndike pe baza multiplelor sale experimente pe animale
sunt:
A) legea motivatiei
B) legea intaririi
1 B+D
2 A+B
3 C+D
118. Studiind „De anima” si „Parva naturalia”, ne dam seama ca bazele stiintifice ale
psihologiei au
inceput a fi elaborate intr-o maniera functionalista, definind psihicul ca entelehie (potenta in
act), „forma”, calitate, proprietate a corpului, (entitate psihofizica, vie si activa), Aristotel ii
atribuie trei functii necesare vietii:
A) orientare in mediu
B) comunicare
C) nutritiva
D) senzitiva
E) rationala
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E
119. Din ce an incepe sa apara „Revista de Psihologie”? 1 1919
2 1924
3 1956
4 1955
5 1975
120. Psihologul ce a continuat pe J.Locke in „despresurarea” educatiei punitive a fost
americanul J.Dewey. promoveaza „educatia progresiva”: educatia este viata, a invata
inseamna „a face”; invatarea trebuie centrata nu pe obiectul de invatamant, ci pe:
1 socius;
2 practica;
3 viitor;
4 elev;
5 didactica.
121. „Accentul pe intuitie” ca procedeu de largire a cunoasterii rationale a fost afirmat de:
1 Aristotel
2 Plotin
3 Augustinus
4 Descartes
5 Fr.Bacon
122. Care enunt contrariaza excesiv pe behavioristi?
a) intarirea
b) exercitiul
c) aspiratia spre dezvoltare (autorealizare)
d) raporturile interpersonale si empatia
A) a
B) b
C) a+d
D) c+d
123. In pofida convingerii antipsihologiste a lui Imm.Kant, W.Wundt a promovat o „stiinta a
experientei”, ce poate fi supusa cercetarii, respectiv masurarii. Programul de cercetari al lui
W.Wundt avea ca obiective:
A) analiza comportamentului
B) analiza proceselor constiente ca elemente;
C) relevarea conexiunilor acestor elemente;
D) determinarea mecanismelor fiziologice
E) analiza produselor activitatii.
1 A+B
2 B+C+D
3 D+E
124. „Intelectul activ" este caracterizat de Aristotel:
A} poseda cunoștințe;

C} face distincție intre Sine si obiectul cunoașterii;
D) se confunda cu corpul;
E) este independent de simțire si nemuritor
A) B+C+E
B) A+B+C
C] B+C+D
125. La Spinoza, vointa ca forta autonoma dispare, ea confundandu-se cu
1 gandirea
2 pasiunea
3 intelectul
4 sinele
126. Teza centrala a gandirii umaniste a sec. al XVIII-lea a fost definirea psihicului ca atribut
al: 1 socius-ului;
2 energiei;
3 materiei superior organizate;
4 activitatii.
127. Printre formele conexiunilor, "Coalescenta" este o noutate surprinzător definită de:
A) J. St. Mill (1006-1873)
D] G. Derkeley (1605-1753]
C) D. Hume (1711-1776)
D) James Mill (1773-1036)
128. Meritele behaviorismului
a] Obiectivitate metodologică
b) Claritate terminologică
c) Criteriul „cunoașterii publice" acceptat pentru definirea faptului psihic
d} Transparenta atitudinii in problema conștiinței
A) -a
B) b
C)c+d
D) a+b
129. Dintre postulatele psihanalizei,
A) determinism cert;
B) inconștientul - determinat;
C) „dinamica" - instrumentează comportamentul;
D) istoria organismului - factor determinant al psihismului, care au fost supuse celor mai
consistente critici?
A) A+D
B) B+D
C) B+C
130. In „Etica” lui Spinoza, bucuria ce tine atat de suflet, cat si de corp se numeste:
Cand este exagerata, aceasta poate fi buna sau rea. Morala este sustinuta de cunoasterea
necesitatii si respectarea poruncilor ratiunii.
1 pasiune
2 voluptate
3 dorinta
4 satisfactie
5 generozitate
131. Sunt general acceptate astazi cinci principii de cauzalitate in Psihologia moderna
A) Biologic,
B) Sociologic,
C) Actiune,
D) Dezvoltare,
Care dintre acestea sunt achizitii mai recente?
1 C+D+E
2 A+B+C
3 A+D+E
132. Primul laborator de psihologie experimentala din Bucuresti a fost infiintat de
C.Radulescu-Motru in anul :
1 1893
2 1906
3 1919
4 1925
133. In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un
idealism
obiectiv), Eu-l autentic, este o constiinta intuitiva a unitatii Subiect – Obiect numita:
1 Dao
2 Atman
3 Brahman
134. In Evul Mediu, doi gânditori provoacă semnificativ concepția teologica: Thomas
D'Aquino (1227-1274) si R. Bacon (1210-1294); cel care intenționează sa reformeze stiinta,
orientand-o spre observarea naturii si demonstrează ca imaginea senzoriala se construiește de
către organul de simt este Thomas D'Aquino.
A) True
D) false
135. „Propria experienta” a fost declarata drept obiect unic al cunosterii de catre:
1 R.Descartes
2 G.Berkley
3 Th.Hobbes
4 J.Locke
5 D.Hume
136. Cine postuleaza o identitate intre cunoastere si existenta, luand ideile ca un real
primordial: 1 Aristotel
2 Parmenide
3 Platon
4 Plotin
137. Termenul Psihologie apare pentru prima data intr-o lucrare de morala in anul 1590, dar
este cosacrat in doua volume aparute in prima jumătate a sec. al 18-lea. Autorul lor este:
A] R. Godenius;
B} Chr. Wolf
C) E Condillac
D) J. Cabbanis
138. In „Marea restaurare”, Fr.Bacon face o clasificare a stiintelor, axata pe criterii
psihologice: memorie, imaginatie, ratiune, respectiv istoria, poezia si celelalte arte, filosofia
(inclusiv stiintele naturii). In incercarea unei inventici, producerea noului valoros si original,
Fr.Bacon defineste trei procedee esentiale: extindere, transfer si inversare. Care sunt cele trei
criterii psihologice pentru clasificarea stiintelor?
A) ratiunea;
B) conceptualizarea;
C) memoria;
D) imaginatia;
E) transferul
1 C+D+E
2 A+B+C (corect ar fi fost A+C+D, dar nu exista!)
3 A+B+E
139. In „Despre vietile si doctrinele filosofilor”, Diogene Laertios dedica cel mai amplu
capitol lui :
1 Thales din Milet
2 Socrate
3 Platon
4 Epicur
5 Aristotel
140. Psihanaliza promovează o Psihologie abisala axata pe contradicția dintre motivație si
A) dezvoltare
B) rațiune
C) acțiune
D) cunoaștere
141. In raportul cu lumea exterioara, Subiectul are unele capacitati de interventie activa:
a) introspectia
b) atentia
c) vointa
e) experienta
1 c+d
2 a+b
3 c+d+e
4 b+c+d
5 a+b+c
142. B.F.Skinner, psihologul care a creat un „spirit al timpului" (titlu de excelenta pentru un
cercetător) a cutezat sa definească si obiectul Psihologiei: comportamentul, dar nu cel
provocat (respondent), ci cel
A] intarit
D) adaptiv
C) operant
D) emitent
C) instinctiv
143. Printre postulatele functionalismului, unul vizeaza raportul dintre motivatie si stimulii
senzoriali. Intre acestia este o relatie de:
1 izofunctionalitate
2 izomorfism
3 contradictie
4 asociativa
144. Teza centrala a idealismului obiectiv: „ideile sunt zestre ereditara a spiritului, ele doar se
actualizeaza in procesul interactiunii Subiectului cu lumea inconjuratoare”. Platon defineste
continutul si operatiile cunoasterii. Entuziasmul, betia, iubirea, inspiratia politica concura la
functionarea
1 memoriei
2 conceptelor
3 opiniilor
4 imaginatiei
5 credintelor
145. Cel care a centrat gândirea filosofica pe problematica umana a experienței, cognitiei,
moralei, virtuții morale si raportului cu sine a fost:
A) Pitagora
Dj Platon
C) Socrate
D) Epicur
146. Distinctia „constiinta obiectului” si „constiinta de sine” a fost o problema epistemologica
formulata pentru prima data la:
1 Freud
2 Filosofia indiana (Vedanta, Mimansa, Budhism)
3 In „Rationamente critice”, de Van-Ciun (17 – 97)
4 In papirusul egiptean „Memorialul teologiei memfiste” (sf.mileniului IV)
5 Sofistii greci.
147. Empirismul englez (prin Th.Hobbes, J.Locke, G.Berkeley si D.Hume) au fundamentat

prima paradigma psihologica, - asociationismul. Care este genul de asociere prin care
Th.Hobbes explica gandirea si actiunea?
1 prin asemanare
2 simultaneitate
3 contrast
4 contiguitate
5 cauzalitate
148. Augustinus defineste viata ca: a) substanta necorporala si divina b) fuziune dintre suflet
si corp
c) exercitiu la introspectie si memorie
d) jonctiune dintre expectanta si imaginatie
149. Evident, afectivitatea in gandirea psihologica a lui Epicur reprezinta o tema centrala:
etica sa,
bazata pe placere (lipsa suferintei si seninatatea sufletului) trateaza functia placerii ca factor
de progres pentru sanatatea sufleteasca si trupeasca. Se porneste de la o taxonomie a
dorintelor: A) superflue
B) desarte
C) naturale
D) fara obiect
E) volitive
1 B+C+E
2 A+B+C+D
3 A+D+E
150. In viziunea reflexologica, axa de rotatie a lumii vii pare sa fie:
A) recompensa;
B) pedeapsa;
C) instinctul
D) asociatia
1 A+C+D
2 A+B
3 C+D
151. La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet –
corp.
Care dintre cei doi defineste viata ca efectul fuziunii dintre suflet si corp, iar baza vietii
spirituale ca vointa?
1 Augustinus
2 Descartes
152. Cine a infiintat la Iasi primul laborator de psihologie si in ce an?
1 1893, Ed.Gruber
2 1895, N.Vaschide
3 1956, V.Pavelcu
153. n .De anima", Aristotel definește discernământul prin simțire si
A) intuiție
B) gândire
C) intelectul activ
D) spirit
154. Principala critica a behaviorismului vizeaza abordarea problematicii comportamentale
fara A) gândire
Dj reglaj social
C) stările de conștiința si a semnificatiilor personale (plăcerea, teama, admirația, gratitudinea)
D) comunicare
155. Apreciati corectitudinea enunțului: „Alternativa dorințelor necesare este cea a dorințelor
deșarte". A) True
B) False
156. Corelatul Gestalt-ului este:
1 structura
2 camp
3 suma
4 set
157. "Vectorii" dezvoltarii personalitatii la C.Rogers:
1 actualizare
2 autoevaluare
3 consideratia pozitiva neconditionata; care apare ca o trebuinta distincta in „piramida lui

Maslow"?
158. Dacă Structuralismul reprezintă o contribuție științifică majoră la studiul psihicului,
criticile vizează:
a) metoda introspecției
b) limitarea obiectului Psihologiei la palierul conștient de funcționare, cu neglijarea psihicului
animal.
c) Principiul selecției (axat pe atentie)
d) Elemențarismul ca alternativă la config urationismul spontan
A) a
B) c
C) c+d
D) a+b+d
159. Augustinus (n.354, Africa, intr-o familie de europeni creștini) definește psihicul ca
incorporai, spiritual, de esența divina Metodele sale de cunoaștere sunt:
A) așteptarea;
B) venerația
C) introspecția
D) memoria
E) extazul
A) A+C+D
B) B+C+D
C) A+B+C
160. Sufletul in concepția lui Descartes este definit după un singur criteriu: conștientizarea
nemijlocita a manifestărilor sale (gândire, senzații, reprezentări, afecte) . Astfel, Subiectul
apare ca „observator-manager" relativ la lumea interioara chemata sa răspundă la solicitările
vieții. Deci, obiectul practic, tehnic, concret al introspecției este
A) reflexul;
□) rațiunea;
C) gândirea;
D) intuiția;
161. Care este contingența corecta:
A} Platon: „Elanul creativ este o inzestrare divina a omului"
B] Socrate: „Scopul vieții este a cunoaște, si anume a cunoaște virtutea"
C) Aristotel: „Sufletul si corpul se afla intr-o relație funcționala de tip ochi - vedere"
D} Roger Bacon [1210 - 1294}: patru „idoli", deformări generatoare de erori.
A) A+B+C
B) B+C+D
C] A+C+D
162. La Spinoza, cunoașterea vizează două arii problematice: a) obiectelor si fenomenelor
externe si b) a psihicului. în ambele cazuri, cunoștințele au patru grade de adecvare:
Care este primul nivel:
A) asociația sau imaginația, fara verificarea raționala
B) cunoașterea prin rațiune
C) intuirea ideilor dare si distincte
D)opiniile simple, rezultate din cunoașterea vaga.
163. Aristotel era convins si a demonstrat faptul ca
A} sufletul este nemuritor

B] este o energie universala C} o calitate intelectiva
D) o funcție a unui organism E} intelectul pasiv este muritor
A] A+E D) A+B+C C) D+E

D] C+D+E E) A+D+E
164. Thales (624 – 547) promotorul scolii „fizicienilor din Milet”, ce incerca explicarea lumii
printr-un element fundamental, imperisabil si vesnic (apa, aerul, infinitul). In privinta
sufletului, Thales il asemana cu forta magnetica si il definea prin trei atribute:
A) miscare spontana si eterna;
B) unitate cu materia;
C) material;
D) incorporal;
E) numar.
1 A+C+D
2 B+C+D
3 A+B
165. In lucrarea „Marea restaurare”, in prima parte referitoare la „Demnitatea si progresele
stiintelor”, Francis Bacon (1561 – 1626) face o clasificare a stiintelor pe criterii psihologice
(cu referire la cele trei facultati ale spiritului, memorie, imaginatie si ratiune): istoria, artele si
filosofia. Tot aici avea si o „inventica”, o suma de procedee pentru crearea de produse noi,
originale si valoroase:
A) transferul
B) intuitia;
C) extinderea;
D) inversarea experientei.
1 A+C+D
2 A+B+C
3 B+C+D
166. La medicii antichității, temperamentul avea o bază:
A) nervoasa
B) morala
C) ambiental—climatica
D) socio—educaționala
E) b si c
167. Care dintre principiile configurațiilor are aplicabilitatea cea mai larga?
A) proximitate
Dj similaritate
C) direcție
D) set-ul obiectiv
E) organizarea câmpului
168. In orientarea spre medicina, Galen a avut drept model pe Aristotel. Care dintre cei patru
ganditori a abandonat cordiocentrismul in favoarea cerebrocentrismului?
1 Aristotel 2 Hipocrate 3 Galen
4 Epicur
1. Afirmatia “Psihologia are un lung trecut si o scurta istorie” de la inceputul sec. XX apartine
lui:
1. J. P. Sartre
2. H. Ebbinghaus
2. Dintre principiile de determinism in functionarea psihicului uman distingem:
1. principiul ereditatii, principiul actiunii, principiul functionarii sistemice

2. principiul determinarii biologice, principiul dezvoltarii, principiul actiunii
3. Paradigma este :
1. un mod nestiintific de a face psihologia

2. o conceptie dominanta intr-un camp al cunoasterii, careia i se
raliaza comunitatea stiintifica la un moment dat
1. La originea psihologiei experimentale se afla:
1. fiziologia
2. reflexologia
2. Conceptul de prag diferential i se atribuie lui:
1. Gustav Fechner
2. E. H. Weber
3. Primul laborator de psihologie experimentala din lume a fost creat la Leipzig de catre:
1. Wilhelm Wundt
2. E. H. Weber
1. Lui Socrate ii apartine afirmatia:

a. “Nimeni nu greseste cu vointa, ci din ignoranta...Scopul vietii este a cunoaste si anume a
cunoaste virtutea”
b. “Materia este una si este constituita din atomi in miscare spre varietate infinita”
2. Discipolul eminent al lui Socrate a fost:
1. Platon
2. Aristotel
3. Aristotel este considerat drept:
1. fondatorul “teoriei Ideilor”

2. parintele logicii si al psihologiei
1. Dintre lucrarile esoterice ale lui Aristotel, semnificative sunt:
1. Phaidon, Timaios, Republica

2. Despre suflet, Parva naturalia, Poetica
2. Conceptul “entelehie” a fost o inventie a lui:
1. Aristotel pentru definirea concisa a principiului activitatii, al generarii diferentelor

calitative
2. Platon pentru descrierea comunitatii politice si a institutiilor sale
3. Opera scrisa a lui Aristotel consta in:
1. dialoguri, mituri, parabole, alegorii

2. lucrari exoterice si lucrari esoterice
1. Empirismul este o cunoastere ce deriva:
1. din experienta
2. din ratiune
2. Dintre filosofii empirismului fac parte:
1. George Berkeley si John Stuart Mill

2. John Locke si Francis Bacon
3. Lucrarea principala a lui John Locke, in care explica si formuleaza o teorie empirica asupra
naturii cunoasterii este
1. Eseu asupra intelectului uman

2. (Noul instrument al mintii)
1. Ideea argumentata de La Mettrie in a sufletului era ca
1. materia este capabila de gandire in virtutea organizarii ei

2. sufletul este o dimensiune a materiei superior organizate, similara energiei
Novu Organu
m m
Istori natural
a a
2.
a. b.
3.
a. b.
1. a. b.
Printreideatiilematerialistilorfranceziseenumera:
rolul hotarator in viata oamenilor, a educatiei si legilor
perceperea concreta a spatiului si timpului in lipsa unui etalon anterior
InconceptialuiJ.G.Cabanis
toate calitatile primare depind de experienta anterioara
in urma digerarii impresiilor creierul secreta in chip organic gandirea
Asociationismuleste:
o teorie empirista a cunoasterii
o doctrina economica din secolul al XVIII
2.
a.
fenomenul de uitare
b. se uita intr-un ritm destul de rapid in primele ore dupa invatare, iar apoi rata uitarii devine
progresiv mai scazuta
Curba uitarii a lui H. Ebbinghaus demonstreaza ca:

materialul memorat este bine retinut in memorie cateva ore, dupa care se instaleaza progresiv
3. Cele doua legi ale invatarii, legea exercitiului si legea efectului au fost elaborate de:
1. E. Thorndike
2. H. Ebbinghaus
1. Prin structuralism
1. psihologia a devenit stiinta

2. psihologia a devenit experimental
2. Structuralismul a fost lansat de catre:
1. C. G. Yung, A. Adler, G. Fechner

2. F. Brentano, E. B. Titchener, H. Helmholtz
3. “Platforma” structuralista se defineste prin:
1. “studiul analitic al psihicului omului adult normal prin metoda introspectiei”

2. “analiza asupra stadiilor dezvoltarii intelectului la copii
1. In dezvoltarea psihologiei, functionalismul a contribuit prin
1. instrumentarea conceptuala a empatiei

2. formularea unei teorii asupra emotiilor
2. Functionalismul este reprezentat de
1. John Dewey si William James

2. Ed. B. Titchener si Henry James
3. Printre postulatele de baza ale functionalismului se enumera: a. orice activitate este

determinata motivational
b. comportamentul este intrinsec, adaptativ si intentional
1. Printre postulatele de baza ale behaviorismului lui Watson se enumera:
1. psihologia trebuie sa studieze comportamentul observabil

2. psihologia trebuie sa studieze lumea subiectiva cu ajutorul schemei S- O- R
2. O contributie majora in ceea ce priveste dezvoltarea psihologiei a adus-o:
1. behaviorismul metodologic
2. behaviorismul teoretic
3. Modificarile comportamentale se bazeaza pe:
1. conditionarea clasica
2. conditionarea operanta
1. Gestaltismul este un curent care afirma:
1. prioritatea intregului asupra partilor

2. prioritatea partilor asupra intregului
2. Printre inventiile conceptuale ale gestaltistilor se enumera:
1. reflexul conditionat
2. conceptul de „camp”
3. In conceptia lui G. Allport:

a. personalitatea este un sistem incomplet, cu diferite grade de ordine si dezordine, cu
structuri, dar si cu lipsa de structura
b. personalitatea este un sistem complet, ordonat, dotat cu toate structurile necesare
1. Terapia lui Carl Rogers este centrata pe:
1. client
2. boala
2. Omul, in psihologia umanista este vazut ca:
1. o victima si un prizonier al trecutului sau

2. o persoana capabila de autorealizare
3. In piramida trebuintelor a lui Maslow, palierul de baza cuprinde:
1. nevoi fizice si nevoi de securitate

2. nevoia de proprietate si nevoia de apreciere
1. Drama psihologiei” in conceptia lui Vasile Pavelcu:
1. este o istorie critica a psihologiei universal

2. se refera la situatia desfiintarii Institutului de Psihologie de mai multe ori in decursul
timpului
2. Radulescu-Motru a infiintat primul laborator de psihologie experimentala la Bucuresti:
1. in 1879
2. in 1906
3. Conceptul de „atitudine creativa” a fost inventat de: a.

b. Mihai Ralea
1. Miscarea descendenta, de la constient la inconstient poarta numele de:
1. sublimare
2. refulare
2. In relatia cu Sinele, Eul are ca sarcina:
1. sa obtina controlul asupra instinctelor

2. sa ia cunostinta de stimuli, inmagazinand in memorie experienta referitoare la ei
3. Cum se numeste psihologia dezvoltata de Jung?
psihologie analitica
INTRODUCERE
(pag. 9 – 20)
1. Orice sistem de cunostinte, fie ele empirice sau stiintifice, isi are: - pag. 9
a. propria istorie
2. Istoria psihologiei ofera: - pag. 9

a. cultură şi educaţie, contribuie la formarea spiritului profesional-comunitar
3. Thomas Kuhn este o personalitate proeminentă a fizicii experimentale:

a. True
b. False
Corect: pag. 16
4. Orice investigație psihologicã, și cu precãdere cea experimentalã, presupune o

concepție mai mult sau mai puțin explicitã a „absurdului in analiza politica"
a. True
b. False
Corect: „faptului psihic” - pag. 16
5. Investigație înseamnã identificarea și controlul variabilelor – pag. 18
a. True
b. False
6. Termenul de psihologie apare pentru prima datã într-o lucrare despre moralã a lui
C.I. Botez
a. True
b. False
Corect: Rudolf Goclenius (pag. 19).
7. Mihai Ralea a redus metafizica la o „Fizică” experimentală a spiritului.

a. True
b. False
Corect: John Locke (pag. 19).
8. „Istoria psihologiei” a devenit un domeniu științific distinct, cu drept la recurs in

fata instantei
a. True
b. False
Corect: „imagine proprie” (pag. 20).
ELEMENTE DE PSIHOLOGIE ÎN ANTICHITATEA
ORIENTULUI ÎNDEPĂRTAT
(pag. 21 – 26)
1. În Memorialul teologiei memfiste, papirus elaborat în Egipt la sfârşitul mileniului al

IV-lea î.e.n., mecanismul fiziologic mediază acţiunea divinităţii asupra întunericului:
a. True
b. False
Corect: sufletului (pag 21).
2. În Memorialul teologiei memfiste, papirus elaborat în Egipt la sfârşitul mileniului

al IVlea î.e.n., mecanismul fiziologic mediază acţiunea divinităţii asupra sufletului - pag.
21
a. True
b. False
3. Unde era considerată inima organul principal, iar ca mecanism de funcţionare

„principiul respirator”, denumit Tzi?
a. Tratat chinezesc de medicină (Tratat despre lumea interioară)
4. Comportamentul moral, perfecţionarea personalităţii, smerenia – erau căile de atac

pentru viitoarele războaie
a. True
b. False
Corect: izbăvirii (pag. 22).
5. Vedanta s-a impus ca: - pag. 22

a. dezvoltare a concepţiei idealismului obiectiv din Upanişade
6. Vedanta s-a impus ca dezvoltare a concepției idealismului obiectiv din Yoga

a. True
b. False
Corect: Upanișade - pag. 22
7. Conceptul sinelui epistemic și spiritual-metafizic a fost o temă central pentru: (pag.

24)
a. Lokayata
b. gânditorii indieni
c. Behavioriști
8. Confucianismul construia spiritul religios din obiceiuri, norme morale sau alte tradiții
a. True
b. False
Corect: pag. 23
9. Școlile filosofice din China de la jumãtatea mileniului I î.e.n. fondate de Lao-Tzi,

Confucius și Mo-tzi, prin problematica lor eticã, abordeazã starile psihice și
modificarea lor
a. True
b. False
Corect: pag. 23
10. Lao Tzi (551-479 î.e.n.) a fondat principiile sale pe o concepţie despre raportul
înnăscut-dobândit.
a. True
b. False
Corect: Confucius - pag. 23
11. Atitudinea activã fațã de viațã este o alternativã: - pag. 23

a. umanistă cu efecte majore asupra condiţiei omului în lume şi societate, a imaginii
de sine, aspiraţiilor, patosului autoreglarii prin iniţiativă şi efort
12. Activitatea mentalã are drept obiect produsele contactelor sau interacțiunilor organelor
de simț cu lucrurile reale din mediul de viațã – pag 23
a. True
b. False
13. În accepţiunea taoista, „perceperea definită” nu mai este în fapt percepţie

a. True
b. False
Corect: budistă - pag. 24
14. Actul cognitiv apare ca o expresie a: - pag. 24

a. unităţii Subiect-Obiect
15. Prin natura sa arbitrară, generalizatoare, modelatoare, cuvântul denaturează imaginea

şi identitatea absolută a lucrului receptat. - pag. 24
a. True
b. False
16. Conceptul sinelui epistemic şi spiritual-metafizic (diferit de Eul social) a fost o temă
centrală pentru: - pag. 24
a. gânditorii indieni
17. Psihologia orientală apare analistilor contemporani drept: - pag. 25

a. una prin excelenţă practică, de tipul maieuticii lui Socrate.
18. Psihologia orientalã apare analiștilor contemporani drept una prin excelențã practicã,
de tipul maieuticii lui Platon
a. True
b. False
Corect: Socrate - pag. 25
19. Ganditorul metafzic Dan Stratulat Rugina remarcã: "Confucianismul dezrãdãcineazã

cultul din teologie pentru a-l înrãdãcina în ceea ce se poate numi o istorie personala”
a. True
b. False
Corect: Leon Vandermeersch - pag. 26
IDEAȚIA PSIHOLOGICĂ ÎN ANTICHITATEA GREACĂ
PREARISTOTELICĂ
(pag. 27 – 38)
1. Școala din Milet marcheazã în sec. al VI-lea trecerea de la ideația cosmogonicã,

antropomorficã și misticã la reprezentãri naturalist–logice despre cauzalitate și
cunoaștere – pag 27
a. True
b. False
2. Ideile despre suflet în Grecia anticã sunt conținute în corpul unitar de calcul
matematic.
a. True
b. False
Corect: cunoştinţe ştiinţifice şi filosofice - pag. 27
3. Anaximandru, prieten şi urmaş al lui Thales la conducerea Şcolii din Milet, a formulat
teorii privind cosmosul, originea speciilor, sufletul şi dialectica - pag. 27
a. True
b. False
4. Cristofor Columb reproduce definirea sufletului datã de cãtre Thales: similar forței
magnetice, sufletul este de naturã materialã, dar incorporalã și înzestrat cu mișcare
a. True
b. False
Corect: Aristotel - pag. 27
5. Continuator al cosmologiei „fizicienilor” din Milet, Pitagora substituie principiul lui

Thales, apa, cu numărul, originea tuturor lucrurilor:
a. True
b. False
Corect: pag. 28
6. Continuator al cosmologiei „fizicienilor” din Milet, Pitagora substituie: - pag. 28

a. principiul lui Thales, apa, cu numărul, originea tuturor lucrurilor
7. Sufletul este un gen de: - pag. 28

a. suflare caldă, uşoară şi uscată, fiind focul sau principiul vieţii
8. Între gândirea logicã și cunoașterea empiricã, Parmenide vede: - pag. 29

a. opoziţie în problema adevărului
9. Contribuţii importante în sprijinul doctrinei eleate au adus Hermenide și Parmenide:

a. True
b. False
Corect: Zenon şi Anaxagora (pag. 29).
10. Democrit concepe educația, mult înainte de: - pag. 30

a. Gânditorii Renașterii
11. Un sofist celebru, ca filosof, orator și teoretician al limbajului a fost: - pag. 32
a. Gorgias
12. Gorgias, in psihologia cunoașterii, a formulat: - pag. 32

a. problema valorii simbolului în cunoaştere şi comunicare
13. Protagoras a rãmas celebru prin opera filosoficã: - pag. 32

a. Despre fiinţă (cunoscută şi sub titlurile Despre adevăr şi Discursuri zdrobitoare),
orientată împotriva eleaţilor.
14. Identificând sufletul cu senzațiile, iar pe acestea calificându-le ca exacte, Pericle

ajunge la un fel de solipsism: „nu existã decât ceea ce este simțit”
a. True
b. False
Corect: Protagoras - pag. 32
15. Socrate a excelat prin: - pag. 32

a. simplitatea vieţii, devenind şi rămânând în istorie ca un dascăl-model de înţelepciune şi
comportare civică
16. Gândirea lui Platon este centrată pe: (pag. 34)

a. problematica psihologică
b. originalitate
c. framântări sociale majore
17. Platon fondeazã Academia, o școalã de filosofie în frumoasa grãdinã dedicatã: - pag.
34
a. zeului Akademos
18. Platon reprezintã un model al: - pag.34

a. discipolului onest care îşi exercită genialitatea cinstindu-şi mentorul
19. Platon a fost etichetat drept: - pag. 35

a. deschizător al traiectului idealist în filosofie
20. Acțiunile externe asupra organelor de simț transmit sufletului date și impresii prin: -
pag. 36
a. intermediul corpului
21. In Timen si Republica sunt definite: - pag. 36

a. trei suflete, cu funcţii distincte la nivelurile capului, pieptului şi abdomenului
22. Limbajul este un produs al: - pag. 37

a. inteligenţei, cerut de nevoile discursului (intern şi cu voce tare)
23. Științele moderne s-au dezvoltat sprijinindu-se pe: - pag. 38

a. experiment
24. Plãcerea, durerea și indiferența sunt stãri sufletești ce țin de: - pag. 38
a. organizarea sufletului ca sistem, de armonia şi dezarmonia componentelor sale
25. Elanul creativ este raportat la: - pag. 38
a. la aptitudini şi talent, o înzestrare divină a omului şi chiar demonică
CONCEPȚIA ARISTOTELICĂ DESPRE SUFLET
(pag. 39 – 47)
1. Filosofii moderni ni-l prezinta pe Aristotel ca: - pag. 40

a. „o emblemǎ a certitudinii” în perspectivǎ istoricǎ
2. Aristotel defineste principala functie sau facultate a psihicului: discernamântul

prin: - pag. 40
a. simţire şi gândire
1. Andronicos din Rhodos editeaza: - pag. 40

a. opera esotericǎ (destinatǎ uzului intern al Lyceului)
3. Conceptul „entelehie” a fost o invenţie a lui: - pag. 40

a. Aristotel
4. Potrivit lui Aristotel, sufletul și corpul sunt într-o relație funcționalã de tipul: - pag.
40
a. Ochi-vedere
5. Aristotel apare drept sustinator al mentinerii: - pag. 41

a. sistemului sclavagist, în favoarea celor avantajaţi.
6. Opera scrisa a lui Aristotel contine doua genuri de lucrari: - pag. 42

a. exoterice, destinate publicului (unele, zise acroamatice, erau adresate auditoriului
selectat) şi esoterice, pentru uzul intern din Lyceu
7. De la initiativa stiintifica a lui Aristotel au trecut peste: - pag. 43

a. 2300 de ani
8. „Simțul comun” este în fapt: - pag. 45

a. o operaţie de sintezǎ care, producându-se simultan cu acţiunea obiectelor asupra
organelor de simţ, actualizeazǎ omul ca Subiect
9. Prima nota distinctiva a intelectului este: - pag. 45

a. „operarea în timp”, opusă simţurilor care au cu obiectul lor un contact exclusiv
direct şi concret
10. Pentru evitarea unor confuzii semantice în definirea aristotelica a sufletului,

alcatuim: - pag. 45
a. schema formulǎrilor originale (pe baza paragrafului 413b10): „substanţa e spusǎ în
trei feluri” (substanţa: esenţa, sensibilul, concretizarea formei în substratul
material)
2. În actul de cugetare, intelectul se identifica cu: - pag. 46

a. obiectul inteligibil, dar discerne între esenţa unui fapt şi faptul ca atare, între ceea
ce ţine de sine şi de conţinutul cogniţiei
11. Pentru Aristotel, existenta obiectiva a lumii corporale este: - pag. 47
a. o certitudine, nu mai trebuie demonstratǎ
12. Opoziția Platon-Aristotel a creat un: (pag. 47)

a. Fundament pentru cunoaștere
b. Un obiect inteligibil
c. Invariant al divizării
IDEI PSIHOLOGICE LA MEDICII ANTICHITĂȚII
(pag. 48 – 50)
13. Istoria psihologiei este tributarã lui: - pag. 48

a. Hipocrate
14. Care ganditor a stabilit patru temperamente simple, patru mixte, unul perfect
normal și mai multe atipice: - pag. 50
a. Galen
EMPIRISMUL ANTICHITĂȚII
(pag. 51 – 55)
3. Epicur deschide o școalã de filosofie la: - pag. 51

a. Atena, într-o grădină, pe frontispiciul căreia scria: „Oaspete, aici te vei simţi bine,
aici rezidă plăcerea, binele suprem”.
15. Europa Occidentalã, începând cu Renașterea, a cunoscut și împãrtãșit: - pag. 51

a. epicureismul
16. Lucrețiu (Titus Lucretius Carus) expune concepția lui Epicur în poemul: - pag. 51
a. De rerum natura (compus din şase cărţi).
4. Epistemologia lui Epicur este axatã pe: - pag. 52

a. observaţie şi pe interacţiunea unor atomi, ce produce senzaţia şi gândirea
17. Despre om, Epicur a imaginat o adevărată (pag. 53)

a. antropogeneză
b. analiză calitativă
c. cercetare
DE LA ANTICHITATE LA PARADIGMELE GÂNDIRII
PSIHOLOGICE MODERNE
(pag. 56 – 61)
18. Cine este apreciat „ultimul gânditor al lumii vechi”: - pag. 58

a. Augustinus
19. Lucrarea Opus majus a fost publicata de Roger Bacon, in 1307

a. True
b. False
Corect: 1267 - pag. 59
20. De la Socrate, Platon și Aristotel, știința a evoluat ca: - pag. 60

a. exerciţiu asupra conceptelor şi ideilor generale
21. Experiența este cartea deschisã a: - pag. 60

a. a ştiinţelor, ce poate fi „lecturată” direct dacă învingem prejudecăţi şi neajunsuri
specifice minţii noastre
RENE DESCARTES
(pag. 62 – 69)
22. Filosoful italian Lucilio Vanini a fost schingiuit si ars pe rug la Touluse – pag. 62
a. True
b. False
23. Fin observator al comportamentului animal, Descartes descrie reflexe

necondiționate și condiționate în cadrul dresajului unui cal
a. True
b. False
Corect: „câine” - pag. 65
24. Descartes a publicat Pasiunile sufletului in anul 1601

a. True
b. False
Corect: 1649 (pag. 65).
25. Descoperirea reflexului de cãtre Descartes înseamnã conturarea concepției despre

comportament ca expresie a vieții de relație, a interacțiunii organismului cu mediul – pag. 66
a. True
b. False
26. Demonstrarea substratului fiziologic al afectivitãții și regulile metodei sunt exersate

în: - pag. 66
a. în cartea a doua a Tratatului despre pasiuni, când abordează taxonomia pasiunilor
27. Sufletul în concepția lui Descartes este definit dupã un singur criteriu:
conștientizarea nemijlocitã a manifestãrilor sale (gândire, dar și senzații, afecte, reprezentãri)
– pag. 67
a. True
b. False
28. Descartes se ocupã de existența lui Dumnezeu, pe care o recunoaște alãturi sau
complementar cu natura și cu gânditorul – pag. 68
a. True
b. False
SPINOZA
(pag. 62 – 72)
SCURTĂ REFERIRE LA MATERIALISMUL ȘI
ILUMINISMUL FRANCEZ DIN SECOLUL AL XVIII-LEA
(pag. 73 – 76)
29. Complexitatea vieții psihice și conceptul de lume exterioarã se explicã prin: - pag.
75
a. diversitatea senzaţiilor şi efectele rezistenţelor acesteia faţă de actul volitiv
30. Afinitatea pentru cultura englezã a lui Mihai Ralea și C.I. Ebbinghaus a fãcut ca, în
tratatul lor de Istoria psihologiei, capitolul respectiv sã aibã o elaborare minuțioasã
a. True
b. False
Corect: cultura franceză a lui Mihai Ralea şi C.I. Botez (pag. 76).
31. Diderot a elaborat Elemente de fiziologie în anii 1634-1697

a. True
b. False
Corect: 1774 – 1779 (pag. 76).
ASOCIAȚIONISMUL
(pag. 77 – 101)
32. Asociaţionismul a fost creat de: - pag. 77

a. problematica epistemologică
b. Tratarea filosofică a cogniției
c. David Hume
33. John Locke a rãmas în istorie ca „fondator al asociaționismului englez” și datoritã

aplicațiilor pe care le-a întreprins în domeniul educației. – pag. 80
a. True
b. False
34. Hermann Ebbinghaus (1850 – 1909) a publicat în 1863 prima investigație de

laborator asupra memoriei
a. True
b. False
Corect: 1885 (pag. 87).
35. Extinderea pavlovismului spre comportamentul uman s-a fãcut: - pag. 91

a. în materie de fiziologie cerebrală şi în delimitarea celor două sisteme de
semnalizare (limbajul fiind modul de funcţionare a „semnalului semnalelor”, a cuvântului).
36. Contribuția cea mai larg comentatã și, pânã la urmã, recunoscutã, a lui Thorndike
este: - pag. 93
a. legea efectului
STRUCTURALISMUL
(pag. 102 – 108)
37. Primul laborator de psihologie s-a înființat la Leipzig, în: - pag. 106 sau 169
a. 1879
FUNCȚIONALISMUL
(pag. 109 – 114)
BEHAVIORISMUL
(pag. 115 – 121)
GESTALTISMUL
(pag. 122 – 137)
PSIHANALIZA
(pag. 138 – 152)
38. Un punct al teoriei freudiene ce a atras critici este: - pag. 147

a. bipolaritatea vieţii psihice, balansul dintre forţele contrarii ale libidoului şi ale
principiului morţii
PSIHOLOGIA UMANISTĂ
(pag. 153 – 166)
39. E. Fromm este un promotor al psihologiei umaniste prin: - pag. 164

a. apelul la capacităţile umane ca izvor al sensului vieţii, cât şi prin încărcarea
tendinţelor inconştiente cu un conţinut raţional, creativ şi pozitivafectiv (iubire,
altruism, armonie)
TRECUT ȘI ISTORIE ÎN PSIHOLOGIA ROMÂNEASCĂ
(pag. 167 – 185)
40. Ideația lui Atanasiu avea la bază: (pag. 175)

a. Reflexele creierului
b. Reflexele memoriei
c. Reflexele gândirii

Grile Istorie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Istorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Platon reprezinta model al - ganditorilor antici-A

11.Extinderea pavlovismului spre comportametul uman s-a facut in materie de filozofie

18.Cine a intrat ca psiholog al digestiei...pavlov

2. Unde era considerată inima organul principal, iar ca mecanism de funcţionare

4. Dintre manifestarile psihice, trăsăturile temperamentale erau, in conceptia dr chinezi si

5. Dintre manifestarile psihice, trăsăturile temperamentale erau, in conceptia dr chinezi si

6. Dintre manifestarile psihice, trăsăturile temperamentale erau, in conceptia dr chinezi si

17. In epistemologia indiană exista trei forme genetice de contact Subiect-Obiect:

IDEAŢIA PSIHOLOGICĂ ÎN ANTICHITATEA GREACĂ PREARISTOTELICĂ

3. La greci, inainte de Aristotel sufletul era esenta vietii c. Adevarat

a. Aristotel b. Thales c. Pitagora

a. Heraclit din Efes

15. Şcoala eleată ce promovează, excelând cu Parmenide, un panteism de factură spiritualistă

27. La cine sunt specifice doua lucruri:

29. Identificând sufletul cu senzaţiile, iar pe acestea calificându-le ca exacte, Protagoras

34. Completati propozitia....

35. Cine a „şlefuit” imaginea omului, a „moşit” sufletul uman

36. Cine a promovat asaltul de idei (brainstormingul)?

37. In ce a constat respectul umanitatii fata de Socrate?

1. a proiectat asupra omului o lumină a credinţei în esenţa sa pozitivă

47. Cine a scris Mitul Pesterii?

49. Completati propozitia.

51. Completati propozitia.

CONCEPŢIA ARISTOTELICĂ DESPRE SUFLET

1. Cine a scris De anima si Parva naturalia?

6. Cine a inventat conceptul „entelehie” = al generǎrii diferenţelor calitative (sau, cum se

7. Principala funcţie sau facultate a psihicului, la Aristotel, este: discernǎmântul prin

1. Cei din Thales

9. Cine a descoperit bidimensionalitatea în gândire: subiect-obiect, eu-lume, gândire-simţire,

14. Ce tipuri de scrieri a scris Aristotel

16. In prima sa carte, Aristotel preia concepţia predecesorilor despre „însufleţit”, cu

21. Aristotel susţine unitatea suflet-corp a. da

plantǎ, vietate şi om

suflet, trup, spirit

27. La Aristotel, „substanţa e spusǎ în trei feluri”

2) materia (potenţa; corp compus din organe);

30. La Aristotel, Subiectul avea 3 paliere cognitive: simţire

IDEI PSIHOLOGICE LA MEDICII ANTICHITĂŢII

48. Completați propozitia:

51. Completati propozitia:

52. Completati propozitia:

54. Atributul esenţial al sufletului este:

a. scopul b. simțul c. gustul

61. Unul dintre cele mai bune lucruri spuse de Epicur:

a. somn b. placer c. moarte

3) Care este contingenta corecta:

4) In scoala filosofica indiana Vedanta (aparuta dupa Vede si Upanisade si promovand un

5) Distinctia „constiinta obiectului” si „constiinta de sine” a fost o problema epistemologica

3 In „Rationamente critice”, de Van-Ciun (17 – 97)

6) Definind trei afecte fundamentale, - dorinta, satisfactia – insatisfactia si pasiunea, Spinoza

identifica si o baza generica a lor, „puterea sufleteasca”, constand in

7) Concilierea lui Platon cu Aristotel si Biblia a insemnat pentru Psihologie o investire a

8) In privinta localizarii organice a psihicului, R.Descartes indica: 1 inima

B) senzitiva C) rationala. 1 A+B+C

10) Trecerea de la gandirea scolastica la metoda stiintifica inseamna pentru Psihologie: A)

D) Demersul generativ: identificarea de unitati elementare, legi cauzale ale genezei,

3 Adoratia divina 4 Suflet rational 5 Suflet vital

16) La un interval de 12 secole, Augustinus si Descartes abordeaza problema relatiei suflet –

17) In „De anima”, Aristotel defineste discernamantul prin simtire si 1 intuitie

D) comuniunea cu divinul 1 A+B+C+D

21) In lucrarea „Marea restaurare”, in prima parte referitoare la „Demnitatea si progresele

D) inversarea experientei. 1 A+C+D

24) Cine opereaza distinctia dintre comportament si cunostinte? 1 Platon