PROF. UNIV. DR.

RODICA NAGY

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

COMUNICAREA SCRISĂ ŞI COMUNICAREA ORALĂ

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR –
CĂI OPŢIONALE DE ABORDARE A
CONŢINUTURILOR - CREATIVITATE ŞI LIBERĂ
INIŢIATIVĂ DIDACTICĂ
 
LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I
IN INVATAMANTUL PRESCOLAR

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,
PROF. UNIV. DR. RODICA NAGY
CANDIDAT,
PROF.DANIELA-IONELA DĂNILĂ

SUCEAVA, 2011 - 2014

 PLANUL LUCRĂRII
 
ARGUMENT  
1 . CAPITOLUL I - Grădiniţa altfel….
2 . CAPITOLUL II - 1. Pregătirea copiilor pentru regimul şcolar-obiectiv major al învăţământului preşcolar
II. 2. Aptitudini de şcolaritate – maturizare şcolară
II. 3. Colaborarea dintre grădiniţă şi şcoală – relaţia de continuitate.
II. 4. Limbajul
Comunicare şi cunoaştere
Funcţiile limbajului
Formele limbajului
Rolul limbajului în procesul de cunoaştere a realităţii şi în stimularea activităţilor intelectu ale
Metode şi tehnici de depistare, diagnosticare şi corectare a tulburărilor de limbaj la preşcolari
Cunoaşterea copiilor din punct de vedere psihofizic.
3. CAPITOLUL III – Comunicarea scrisă şi comunicarea orală în învăţământul preşcolar – căi opţionale de abordare a
conţinuturilor – creativitate şi liberă iniţiativă didactică
III. 1. Metode şi procedee utilizate în activităţile de comunicare orală - contribuţia lor la integrarea preşcolarilor
la regimul şcolar
III. 2. Stimularea comunicării scrise în învăţământul preşcolar
Dezvoltarea deprinderilor de precitire
Căi opţionale de abordare a conţinuturilor comunicării scrise.
4. CAPITOLUL IV – Exemple concrete de activităţi pentru dezvoltarea limbajului la preşcolari  
5. CAPITOLUL V – În loc de concluzii
concluzii
BIBLIOGRAFIE
 
 ARGUMENT

Datorită funcţiei deosebite pe care o are în formarea şi dezvoltarea intelectuală a

omului, limba română ca disciplină şcolară, activităţile de comunicare deţin o pondere
importantă în numărul de activităţi ce se desfăşoară în învăţământul preşcolar.
Pentru ca elevii să dobândească “arta comunicării” ei trebuie puşi în situaţia de a
observa, de a analiza, de a motiva şi de a aplica faptele de limbă, începând cu vârsta
preşcolară.
Dezvoltarea capacităţilor de comunicare verbală constituie una din sarcinile
foarte importante ale educaţiei din instituţiile preşcolare, pentru că limba este o condiţie de
bază în formarea, fixarea şi diferenţierea noţiunilor şi în transmiterea informaţiilor.
Ea contribuie la realizarea sarcinilor de pregătire intelectuală, morală şi etică, la
dezvoltarea gândirii şi capacităţilor creatoare.
Rolul esenţial al grădiniţei este de a pregăti copilul pentru integrarea de tip şcolar,
asigurând un nivel corespunzător din punct de vedere al limbajului şi comunicării pentru a
se putea adapta la sarcinile complexe ale învăţării, citit-scris, ale asimilării diferitelor
discipline şi la solicitările diferitelor situaţii comunicaţionale.
Această lucrare îşi propune să surprindă câteva metode verificate şi care şi-au
dovedit utilitatea în cadrul dezideratului “pregătirea preşcolarului pentru şcoală” în alt mod
decât cel clasic.
 CAPITOLUL I
GRĂDINIŢA ALTFEL….

Grădiniţa de astăzi este cea care are rolul de a oferi copiilor condiţiile necesare pentru o
dezvoltare normală şi deplină , îmbinând fericit metode tradiţionale cu metode activ-participative,
în vederea acumulării unor experienţe care să ţină seama de ritmul de dezvoltare al acestora, de
nevoile lor afective, de activitatea lor fundamentală, copiii reuşind să-şi trăiască cu adevărat
copilăria.
Astăzi, performanţele nu se mai măsoară cantitativ, prin volumul de cunoştinţe memorizate
şi reproduse de un elev, ci prin capacităţile dobândite de a rezolva probleme şi de a coopera cu
ceilalţi, în condiţii de manifestare a toleranţei faţă de diversitatea umană a respectului reciproc, a
solidarităţi şi a capacităţi de participare responsabilă şi eficientă la viaţa profesională şi publică,
în condiţiile acceptării regulilor unei competiţii sociale drepte.
Învăţământul din ţara noastră s-a modernizat, în sensul obţinerii unor rezultate
competitive la nivelul masei de elevi, pentru asigurarea calităţii predării şi învăţării în acord cu
standardele timpului nostru, determinând schimbări pozitive la nivelul comportamentului
individual şi social.
 CAPITOLUL II

P REGĂTIREA COPIILOR PENTRU REGIMUL ŞCOLAR

–OBIECTIV MAJOR AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR

 
Începerea şcolii este un moment semnificativ pentru copil. Alţi adulţi încep să joace un rol important
în procesul de socializare. Succesul copilului în această nouă aventură depinde, în mare măsură, de
atitudinile şi aptitudinile cu care acesta intră în noua etapă.
Trecerea de la grădiniţă la şcoală este acompaniată şi de importante modificări motivaţionale, trecere
marcată de tranziţii şi înlocuiri dinamice ale motivaţiei ludice cu motivaţia de tip şcolar.
Noţiunea de „pregătire” echivalează aici cu noţiunea de „dezvoltare”.
Grădiniţa este prima experienţă a vieţii în societate a copilului. Ea constituie un cadru nou pentru
copil, prin dimensiunile şi conţinuturile sale, prin activităţile variate, noi şi interesante. Este o înşiruire de
metamorfoze, de o coloratură afectivă intensă şi un dinamism nestăvilit. Adaptarea la noul mediu va fi de
lungă durată, cu progrese şi regrese, cu eforturi perseverente şi de durată, atât din partea copilului însuşi,
cât şi a adulţilor care-l susţin.
 CAPITOLUL III

COMUNICAREA SCRISĂ ŞI COMUNICAREA ORALĂ

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR – CĂI OPŢIONALE DE ABORDARE A CONŢINUTURILOR
- CREATIVITATE ŞI
LIBERĂ INIŢIATIVĂ DIDACTICĂ
•METODE ŞI PROCEDEE UTILIZATE
ÎN ACTIVITĂŢILE DE COMUNCARE ORALĂ – CONTRIBUŢIA LOR LA INTEGRAREA
PREŞCOLARILOR LA REGIMUL ŞCOLAR

Modalităţi de realizare a obiectivelor educaţionale legate de dezvoltarea comunicării orale şi

scrise la copilul mic

Metode şi procedee folosite de educatoare în verificarea,dezvoltarea şi activizarea limbajului

copiilor,:
Interviul , jocul. jocuri-exerciţiu, povestiri, repovestiri, memorizări ,lecturi după imagini , jocuri didactice,
 învăţarea prin descoperire, serbările, şezătorile, teatrele de păpuşi, dramatizările,
spectacolele,televiziunea, excursiile, vizitele, activităţi de tip “outdoor”
Activităţile desfăşurate în grădiniţa contemporană, îmbina în mod fericit metode tradiţionale cu
metode moderne, activ–participative, contribuind astfel la dezvoltarea sferei de cunoaştere, a capacităţilor
de exprimare ale copilului, a semanticii şi nuanţării limbii prin
folosirea unor cuvinte, expresii, legate de aspectul, forma, culoarea
obiectelor cunoscute de copil dar şi la dezvoltarea de comportamente
adecvate vârstei şi formarea personalităţii (prin stimularea motivaţiei intrinsece, a voinţei, a dorinţei de a
obţine rezultate satisfăcătoare prin efort propriu)
,
 III.2. STIMULAREA COMUNICĂRII SCRISE
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Abordarea conţinutului comunicării scrise prin desfăşurarea mai multor activităţi.

Exemple:
• Jocuri de rol - “De- a autobuzul”, “De-a metroul” – jocuri în care copilul trebuie să aleagă între
două numere de autobuz, pentru a merge în direcţia dorită.
• Jocuri cu zaruri sau pioni – Pionii pleacă numai din poziţia în care scrie “Start!” – nefiind nevoie ca
preşcolarii să ştie să citească pentru a recunoaşte această poziţie.
• “Citire” de imagini – După ce citeşte o carte sau o revistă, educatoarea le cere copiilor să privească
imaginile, apoi le spune: “Acum am să vă citesc ce scrie sub poză!”
• Desen, pictură – La finalizarea lucrărilor de desen sau pictură se poate cere copiilor să-şi semneze
singuri lucrarea.
Aşadar, scrisul are un scop. Dacă preşcolarul mic acceptă că imaginea este altceva decât textul
scris într-o carte cu poveşti, pe la 4-5 ani, el nu se mai mulţumeşte numai cu atât: îi cere adultului să-i
citească povestea. El cere ca scrisul să fie pus în funcţiune pentru a transmite mesajul. De obicei,
diferenţierea imagine-scris aduce în mod implicit şi înţelegerea faptului că scrisul ( tipărit sau nu) are
şi o funcţie diferită de cea a imaginilor. El nu spune ceva – poartă mesaje, are semnificaţie – iar ceea
ce ne spune, nu se schimbă niciodată – este permanent .
 CAPITOLUL IV
EXEMPLE CONCRETE DE ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA
PREŞCOLARI

Jocul didactic ‘‘Capra cu trei iezi’' solicită copiilor de la grupa mică să completeze
propozitiile sau frazele enunţate de educatoare cu cuvintele potrivite pentru a le da un sens logic:
,,Mama-Capra a plecat…’’; ,,Dupa plecarea mamei a venit …'; ‘’Iedul cel mic era …’’
Exerciţiil de recitare expresivă a poeziilor învăţate( putem oferi copiilor numeroase
prilejuri de a asculta cu atenţie conţinutul unui text literar pentru a recepţiona fluenta, armonia şi
frumuseţea frazei, după care ii putem provoca la discuţii).
Lecturarea poveştii ‘’Scufiţa Roşie ‘' de Fratii Grim avem posibilitatea de a lucra pe
grupuri astfel:
- un grup de copii sa redea într-o înlănţuire logică. pe fragmente, contţnutul poveştii;
- alt grup de copii să descrie fapte ale eroilor indrăgiţi (Scufiţa-Roşie, vânaăorul, lupul);
- alţi copii pot fi antrenaţi să adreseze întrebări legate de textul audiat;
- un grup poate să răspundă la întrebări;
Jocuri-exerciţii prin care să le cerem copiilor să explice pe scurt conţinutul unei idei din
poeziile cunoscute, sa le recite expresiv pe fragmente, integral sau pe roluri.
Concursuri:”'Cel mai bun recitator”,”Cel mai bun povestitor”
Jocuri-exercitii cum sunt: “Mai tare, mai incet” in care copilul imita diverse sunete, silabe
sau cuvinte cu intonatia diferita; 'Bate cum bat eu' - alternarea comenzilor-bataia in toba, rar-repede;
'Vine si pleaca trenul' - copilul imita sunetul 'u' - care sugereaza suieratul trenului - cu variatii de
intensitate:crescendo cand vine trenul - descrescendo cand pleaca acesta, jocul “Cine intonează mai
bine” exprimam împreună cu copiii aceeaşi propoziţie, dându-i sensuri diferite prin schimbarea
intonaţiei, cu urmatoarele sensuri: afirmare, întrebare, îndoială, nesiguranţă, dezacord, dezaprobare,
entuziasm.
 EXEMPLE DE JOCURI DIDACTICE
( domeniul limba şi comunicare)

Varietatea mare a jocurilor didactice proiectate în gradiniţă pentru dezvoltarea limbajului

sub toate aspectele ( fonetic, lexical, gramatical) impun găsirea unor criterii de clasificare a
acestora. Cel mai important criteriu in acest sens îl constituie conţinutul jocurilor didactice.
Din acest punct de vedere ele pot fi grupate in:

- jocuri didactice pentru formarea si exersarea pronunţiei corecte: Răspunde repede,

Poezie cu onomatopee, Cum e bine, Spune mai departe, Jocul sunetelor;

- jocuri didactice pentru îmbogăţirea vocabularului activ si pasiv al copiilor: Cuvinte

modificate – prin adăugare sau eliminarea unei silabe/ litere (arc-parc); Terciul de cuvinte,
Jocul numerelor, Cine a trimis scrisoarea, Cine lucrează, etc.

- jocuri didactice prin care se exersează structurile gramaticale: Salata de povesti,

Sesizează greşelile, O zi din viata unei frunze, Ce face? Ce a făcut? Ce va face? Etc.
MODALITĂŢI DE CERCETARE:

In vederea realizarii obiectivelor propuse si a verificarii ipotezei formulate am utilizat mai multe
metode si tehnici de cercetare psihopedagogice, precum:
- observatia
- conversatia
- analiza produselor activitatii si a documentelor scolare
- experimentul psihologic
- probe psihologice
Observatia – avantajele utilizarii acestei metode constau in faptul ca ea permite
surprinderea manifestarilor comportamentale materiale ( ,,pe viu”) in conditiile firesti de
activitate, ofera date de ordin calitativ.
Cu ajutorul acestei metode am obtinut informatii valoroase cu privire la reactiile copilului, la
indemanarile adresate, gradul de concentrare a atentiei in formularea raspunsurilor: rapiditate,
spontaneitate, stabilitatea atentiei, gradul de rezistenta la efort, motivatia pentru invatare,
perseverenta, nivelul dezvoltarii deprinderilor motrice.
Convorbirea – a permis recoltarea unor informatii numeroase, variate si pretioase despre
motivele, aspiratiile, trairile afective, etc., intr-un timp relativ scurt.
Analiza produselor activitatii si a documentelor scolare – a permis depistarea copiilor cu
potential remarcabil.
Experimentul psihologic – apreciat ca cea mai importanta metoda de cercetare mi-a
ajutat sa obtin date precise si obiective, de ordin calitativ si cantitativ, cu un mare grad de
precizie. Ele sunt concludente si usor de prelucrat si interpretat cu ajutorul metodelor si
tehnicilor statistico-matematice.

Ca tehnici de cercetare am folosit : - fisa de observare curenta;

- fisa de caracterizare psihopedagogica.
 CONCLUZII

Activitatea didactică este una dintre cele mai mari provocări ale vieţii şi implicit
atrage după sine cele mai mari recompense
Prin intermediul acestui proiect de cercetare am investigat fluiditatea , flexibilitatea
pe plan verbal , originalitatea in gândire , flexibilitatea plastică , prin diferite probe ,
realizate individual . Pe parcursul derulării probelor am încurajat , am lăudat permanent
participarea copiilor , mai ales soluţiile noi , neobişnuite .
Din această experienţă am observat că preşcolarul dispune de un potenţial care
integrează experienţa cognitivă , mecanisme informaţional-operaţionale declanşate şi
susţinute de trebuinţele de cunoaştere, de autoexprimare , de independenţă , de atitudinea
cognitivă care începe să se cristalizeze .
Dezvoltarea multilaterală copiilor în vederea obţinerii performanţelor presupune o
schimbare de paradigmă , în practica pedagogică , bazată pe : trecerea de la predarea cu
scop de asimilare şi reproducere la învăţarea centrată pe copil ; aceasta reprezintă o
adevărată provocare pentru educator , care nu mai este doar un transmiţător de
cunoştinţe , ci organizatorul şi înlesnitorul procesului de învăţare şi de exersare a
creativităţii copiilor ; promovarea învăţării prin colaborare , ca modalitate optimă de
realizare a cunoaşterii şi de dezvoltare , prin exersare , a capacităţilor de comunicare , de
receptare a mesajului; creativitatea stimulată prin cultivarea diversităţii de opinii şi
experienţe , ca baza a dobândirii independenţei şi autonomiei personale ; sporirea
responsabilităţilor în asumarea unor opinii , este susţinută cu argumente logice ; utilizarea
unor strategii didactice interactive , care pun copiii in situaţii concrete de comunicare ,
de învăţare, de rezolvare a unor probleme , de realizare a unor produse originale , cu
suport creativ .
În activitatea noastră nu trebuie să uităm că: "Niciodată nu este prea devreme pentru
începerea educării creativităţii; activitatea creatoare nu ar trebui să fie îngrădită de nici un fel
de restricţii, limitări, critici"-V. Lowenfeld