RESURSE EDUCAȚIONALE DESCHISE

SI PLATFORME ONLINE DE ÎNVĂȚARE

Suport de curs

Competențe specifice

La finalul parcurgerii acestui modul, cursanții vor dobândi următoarele competențe specifice:
- Identificarea și selectarea resurselor digitale care susțin și îmbunătățesc procesul de predare
– învățare - evaluare
- Crearea de resurse educaționale deschise care să susțină atingerea obiectivelor educaționale
în contexte pedagogice diverse, adaptate grupurilor de învățare
- Gestionarea ansamblului de resurse educaționale deschise, utilizate pentru facilitarea
accesului elevilor, părinților și altor profesori, cu respectarea drepturilor de autor
corespunzătoare.

Conținuturi tematice asociate

Tema 1. Familiarizarea cu resursele educaționale deschise:

- Ce sunt Resursele Educaționale Deschise
- Context în care au apărut și definiții uzuale
- Drepturi de autor specifice utilizării resurselor educaționale

Tema 2. Elaborare și utilizare RED

- Modificarea și editarea resurselor digitale, în situația în care este permis acest lucru
- Reutilizare de RED în contexte educaționale specifice
- Crearea de resurse educaționale deschise noi
- Respectarea drepturilor de autor pentru resursele create/modificate

Tema 3. Organizarea conținutului digital

- Partajarea de resurse educaționale
- Utilizarea RED în cadrul unor platforme educaționale
- Atribuirea drepturilor de autor pentru resursele gestionate
Introducere
Familiarizarea, dobândirea de competențe digitale și lucrul cu resurse digitale fac parte din
recomandările Consiliului European din 22 mai, 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea
pe tot parcursul vieții1.
Înțelegerea contextului larg dictat de peisajul educațional în continuă schimbare, cuplat cu
inițiativele europene și cele din plan național, conduc inevitabil către zona digitală, către nevoia de
armonizare și îmbrățișare a obișnuințelor și comportamentelor online ale nativilor digitali, care au
nevoie de o educație de calitate.
Resursele Educaționale Deschise împreună cu mai noul concept de Educație Deschisă reflectat și
prin inițiativele europene, nu sunt realități ale unui registru alternativ de opțiuni ale practicilor
pedagogice. Ele trebuie integrate pentru a realiza o mai strânsă cooperare între toți actorii din cercul
educației românești.

Tema 1. Familiarizare cu Resursele Educaționale Deschise

➢ Ce este o resursă

Tot ce este accesibil în rețeaua World Wide Web folosind un link este considerat a fi o resursă.
Conform Uniform Resource Identifier (URI): Generic Syntax2, o resursă este orice poate fi
identificat cu un URI.
Aceste resurse mai pot fi denumite resurse digitale pentru că domeniul lor de acțiune este cel al
mediului digital. Resursele digitale fie că vorbim de un fragment de text, fie de un videoclip, pot sta
singure, fiind relevante așa, sau pot fi combinate realizând un context extins. Acest context îl vom
exprima pe mai departe ca agregare. Când mai multe resurse digitale sunt puse împreună într-un
context care oferă un sens și o unitate, vorbim despre o agregare, dar care privită în unitatea sa, tot
o resursă digitală constituie, ce poate fi considerată și descrisă unitar.
Să luăm exemplul conținutului unui text folosit pentru predarea unei unități de învățare. În
sine, reprezintă un simplu text. Ilustrarea textului implică alăturarea la acesta a unei imagini și astfel,

1 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018H0604(01)&from=EN
2
https://tools.ietf.org/html/rfc3986
cele două sunt agregate pentru a forma o altă resursă mai bogată și cu mai mult înțeles pentru cei
care o vor consulta. De bună seamă, putem adăuga multe alte resurse, care la final, urmând intenția
și țintele creatorului, se vor constitui în unitatea lor ca o resursă digitală, care în cazul educației, dacă
îi este atașată și o licență deschisă, devine o Resursă Educațională Deschisă.

Tipologia resurselor care pot fi agregate este reglementată3 deja și explicată pentru a lămuri cu
ușurință aspectele tehnice la Mozilla Developer Network4.
Constelația resurselor care intră în agregăgări cuprinde formate text (text/plain, text/html,
text/markdown), imagine (image/gif, image/png, image/jpeg), audio (audio/midi, audio/mpeg,
audio/webm, audio/ogg, audio/wav), video (video/webm, video/ogg) și aplicații (application/octet-
stream, application/vnd.mspowerpoint, application/pdf).
Aceste resurse sunt blocurile constructive ale Resurselor Educaționale Deschise și în anumite cazuri
constituie datele supuse prelucrării de utilizatorii unei platforme.

Resursele se disting între ele prin tipurile de media pe care le pot reprezenta. Acestea pot fi tipuri de
text, de imagine, video, audio și aplicații. Toate acestea realizate individual pot fi considerate opere
din perspectiva drepturilor de autor. Combinarea lor pentru a crea alte opere cu un conținut bogat
ilustrat sau interactiv, trebuie să se facă cu deplina respectare a licenței pe care fiecare dintre părți o
poartă. O resursă care nu poartă o licență, chiar dacă poate fi descărcată de pe Internet, este protejată
prin efectul automat al drepturilor de autor. Numai menționarea licenței sub care este permisă
exploatarea, va permite flexibilitatea necesară construirii unor materiale noi, fie derivate, fie cu totul
noi în care acestea devin componente.

Atributul Deschis

Pentru a avea un fir director al demersului de înțelegere a conceptului de RED, avem nevoie să
lămurim și ceea ce se înțelege prin termenul „deschis”, care în nenumărate cazuri și diverse
contexte, are un înțeles diferit. Din fericire, există o definiție care clarifică ce ar trebui să se înțeleagă
prin „deschis” în raportul personal cu datele și conținuturile.
Pentru a nu distorsiona înțelesul, vom cita aici textul original al Definiției pentru Deschis5:

Acest înțeles primar se potrivește cu cel de „deschis” în ceea ce privește software-ul așa
cum este menționat în Definiția pentru surse deschise și este sinonim cu „liber” sau „libre”
așa cum sunt menționate în Definiția software-ului liber și Definiția pentru operele

3
https://tools.ietf.org/html/rfc6838
4
https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Web/HTTP/Basics_of_HTTP/MIME_types
5
http://opendefinition.org/od/2.1/en/
 culturale libere.
Termenul de operă va fi utilizat pentru a denumi elementul sau partea de cunoaștere care
este transferată.
Termenul de licență se referă la termenii legali sub care este oferită opera.
Termenul de domeniu public indică absența drepturilor de autor și a restricțiilor similare,
fie implicit, fie prin intermediul unor dispense pentru toate aceste condiții6.

Deschiderea resurselor este strâns legată de licențiere, în special de înțelegerea aspectelor ce țin de
licențierea deschisă. Din perspectiva protejării pe care legea o extinde automat, toate resursele sunt
considerate opere, care odată manifestate (întrupate într-o resursă), sunt de neatins fără
consimțământul creatorului. Actul de a permite utilizarea unei opere se numește licențiere. Pentru
ca resursele educaționale deschise să-și împlinească misiunea, comunitatea globală a creat modele
de licențiere, care permit un aspect esențial pentru creșterea valorică: utilizarea fără constrângeri
altele decât cele specificate și reutilizarea în anumite termene și condiții.
Licențele deschise așa cum sunt Creative Commons permit operelor să fie accesibile pentru a fi
utilizate fără temeri.
Ceea ce permite facilitarea accesului și distribuția operelor cu licențe deschise este licențierea
deschisă a pachetelor software, care joacă diferite roluri.

Definiții pentru Resursele Educaționale Deschise

Declarația7 UNESCO de la Paris din 2012 definește Resursele Educaționale Deschise (RED):

materiale educaționale, de învățare și cercetare în orice media - digital sau nu - care sunt
în domeniul public și care poartă o licență deschisă care permite acces fără costuri,
utilizarea, adaptarea și redistribuirea făcută de alții cu restricții limitate să fără niciuna.

UNESCO propune chiar și un logo, care poate fi descărcat de la următorul link dedicat RED-urilor
(Open Educational Resources) https://en.unesco.org/themes/building-knowledge-societies/oer.

Definiția Resurselor Educaționale Deschise reiterează conceptele pe care deja le-am evocat ca
premise de înțelegere a acesteia. Resursele Educaționale Deschise, prescurtare din acest moment
RED, poartă chiar în denumirea lor cele mai importante concepte de ghidaj, pornind de la natura
lor (resurse) până la încadrarea și comportamentul exercitat în condițiile legilor arondate drepturilor

6
https://www.kosson.ro/acces-deschis/96-documente-oficiale/990-definitia-pentru-deschis-2-1
7
https://en.unesco.org/themes/building-knowledge-societies/oer
de autor. În contextul licențelor deschise folosite pentru RED-uri, chiar creatorii suitei de licențe
Creative Commons și-au exprimat interesul în promovarea RED-urilor și au propus o definiție care
merită luată în considerare din perspectiva legăturii strânse între resurse și mecanismul legal necesar
pentru a le deschide.

Resursele Educaționale Deschise (RED) sunt materiale de învățare, predare și

cercetare aflate în orice mediu aparținând domeniului public sau care au fost
difuzate cu o licență deschisă care nu are asociat niciun cost de acces, utilizare,
adaptare și redistribuție pentru ceilalți
(https://creativecommons.org/about/program-areas/education-oer/).

Indiferent de faptul că aceste resurse sunt arondate scopurilor de învățare, natura lor nu le
diferențiază de restul. O parte dintre acestea constituie date de lucru sau chiar servesc drept date în
condiții de prelucrare automată. Pentru că RED-urile se află la confluența utilizării mai multor
tehnologii dintre care preponderentă este cea video, o atenție deosebită trebuie acordată aspectelor
de natură legală asupra conținuturilor reutilizate sau a operelor derivate.
Comunitatea creatorilor și utilizatorilor de RED-uri pune la dispoziție o paletă mai largă de definiții
utile pentru a înțelege multifațetat acest concept.

Necesită o Specifică Impun un Nu menționează

licențiere drepturi privind criteriu de non- limitări privind
deschisă accesul, discriminare, forma sau
adaptarea și adică toată conținutul
republicarea lumea are
dreptul oriunde
ar fi

Fundația Hewlett * * * *

OECD *

UNESCO * * * *

Declarația de la * * *
Cape Town

Ghidul OER de * * *
la Wikieducator

OER Commons * * *
Tabel 1 - „Ce este OER” - https://wiki.creativecommons.org/wiki/What_is_OER%3F

Există mai multe definiții acceptate, dar pentru uzul acestui curs, se va utiliza cea oferită de Comisia
Europeană din Comunicare Comisiei Deschiderea educației: Metode inovatoare de predare și
învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele educaționale deschise8
(COM/2013/0654 final):

RED sunt resursele de învățare care sunt utilizabile, adaptabile la nevoile specifice
ale procesului de învățare, și pot fi distribuite gratuit.

Ce permit RED-urile

● Deținerea controlului asupra creației proprii

● Reutilizarea creațiile altora respectându-le drepturile
● Revizuirea resurselor existente prin adaptare, ajustare, modificare, traducere
● Remixarea resurselor pentru a crea ceva nou
● Redistribuirea care permite reintroducerea în circuit a propriilor creații după ce ai adăugat
un nou nivel valoric.
(What’s OER9)

De ce Resurse Educaționale Deschise

Participanții la curs vor fi supuși următoarelor întrebări pentru a identifica nivelul grupului:
Cunoașteți conceptului de Resurse Educaționale Deschise? Dacă da, în ce context ați aflat prima dată
despre acest concept?
Răspunsurile vor ajuta formatorul să înțeleagă ritmul și amplitudinea explicațiilor pe care trebuie să le ofere.

Ați găsit vreodată Resurse Educaționale Deschise online?

Răspunsurile vor determina nivelul abilităților tehnice pe care membrii grupului le indică din interacțiunea
anterioară cu RED-urile. Aceste abilități identificate, vor constitui baza de relaționare la momentul
explicațiilor tehnice și pentru formarea unor posibile grupe de lucru.
Dacă sunt mai multe răspunsuri pozitive sau măcar participanții au arătat interes pentru discuție, vor fi
întrebați cei care au găsit RED-uri cum și-au dat seama că sunt resurse educaționale deschise. Ținta este

8 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52013DC0654&from=RO
9
https://lumenlearning.com/about/whats-oer/
de a confirma informațiile care vor contura caracteristicile RED-urilor. Discuția poate fi continuată cu
întrebarea dacă resursele educaționale deschise găsite au fost considerate a fi de calitate.

Descrierea contextului în care au apărut resursele educaționale deschise

Resursele Educaționale Deschise își trag originile din eforturile de a include echipamentele de calcul în
procesele educaționale de la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut. Dezvoltarea și larga distribuire a
Resurselor Educaționale Deschise, se datorează apariției World Wide Web acum 30 de ani.
În 1997 este stabilit un consorțiu internațional numit MERLOT10 cu scopul de a dezvolta o platformă
capabilă să distribuie larg resurse educaționale care au trecut printr-o evaluare colegială (peer - review).
Această inițiativă a fost urmată mai apoi de CNX11 (Rise University) având o focalizarea pe producerea de
manuale de valoare.
În anii 2000 apare un alt concept important care va adăuga o dimensiune de reutilizare. Acest concept este
cel al Obiectelor de Învățare12. Odată cu o diversificare a schemelor de metadate concomitent cu ascensiunea
Extensible Markup Language care permitea codatarea metadatelor, vedem cuplarea elementelor descriptive
ale standardului Dublin Core cu modelul de organizare al obiectelor de învățare. Astfel s-au creat premisele
creării unui standard dedicat IEEE 1484.12.1 – 2002 Standard for Learning Object Metadata, bază a
formatului SCORM, care permite exportul de resurse educaționale din sisteme de contextualizare așa cum
este Moodle.
Obiectele de învățare teoretizate la începutul anilor 2000, aveau în vedere un aspect foarte important. Cel al
reutilizării pentru că intenția era cea a construirii de obiecte digitale inspirate de modelare pe obiecte din
domeniul programării care să opereze în Medii Virtuale de Învățare (VLE - Virtual Learning Environments).
Se poate vorbi de Reusable Learning Objects (RLOs).
Creșterea în utilizare și recunoașterea licențelor deschise ca un mijloc de a distribui liber resurse digitale a
fost creuzetul unor inițiative așa cum este OpenCorseWare (OCW). Acesta este momentul în care Resursele
Educaționale Deschise primesc o atenție deosebită. În 2005, se lansează primul Consorțiu OpenCourseWare
cu sprijinul Fundației William și Flora Hewlett. Diferite inițiative așa cum este și Khan Academy au urmat,
acoperind prin valoarea materialelor create o nevoie de învățare într-un ritm personalizat - un adevărat
mentorat digital.

După zece ani de evoluție, RED-urile sunt definite clar și chiar intră în atenția politicilor europene. Joint
Research Centre, un serviciu dedicat cercetării științifice și cunoașterii al Comisiei Europene, face un pas
suplimentar definind ceea ce ar trebui să înțelegem prin Educație Deschisă, un concept care merge mai
departe de Resursele Educaționale Deschise13:

10 https://www.merlot.org/merlot/
11 https://cnx.org/
12 WILEY, DAVID A., Instructional Use of Learning Objects, Agency for Instructional Technology, 2001.
13 MASSIMILIANO, FUCCI, „What is open education?”, https://ec.europa.eu/jrc/en/open-education, data accesării 3 aprilie 2019.
 o modalitate de a realiza educația, adesea folosind tehnologii digitale. Obiectivul său este
de a lărgi accesul și participarea tuturor, eliminând barierele și făcând învățarea
accesibilă, abundentă și personalizabilă pentru toți. Acesta oferă multiple modalități de
predare și învățare, construire și schimb de cunoștințe. De asemenea, oferă o varietate de
căi de acces la educația formală și non-formală făcând o legătură între cele două (Opening
up Education: A Support Framework for Higher Education Institutions14).

Conexiuni și influențe
Resursele Educaționale Deschise pot fi considerate un mijloc de a atinge un cadru definit printr-o
Educație Deschisă15. Acest lucru înseamnă că toate palierele educației au potențialul să fie atinse.
Aceste adevărate punți se pot realiza prin calitatea resurselor educaționale deschise create
mobilizarea tuturor părților interesate (profesori, cursanți, familii, parteneri economici și sociali)
pentru a modifica rolul tehnologiilor digitale în instituțiile de învățământ.

[...] Încurajează educația formală și instituțiile de formare pentru a include

conținutul digital, inclusiv OER, în medii/materialele educaționale recomandate
cursanților la toate nivelurile de învățământ și încurajează producția, inclusiv prin
achiziții publice, de materiale didactice de înaltă calitate, din materiale ale căror
drepturi de autor ar urma să aparțină autorităților publice (COM 0654 / 2013).

Unul din punctele focale ale Comunicării 0654 din 2013 era ca profesorii să devină inovatori. Pentru
a atinge această țintă textul specifică clar: profesorii trebuie să poată dobândi bune competențe
digitale. Aceste competențe pot fi modelate chiar prin realizarea de Resurse Educaționale Deschise.
Pentru a urmări eforturi asociate, punctul familiar și profesorilor din România este proiectul e-
Twinning16. Mai aproape de Resursele Educaționale Deschise, un exemplu de rețea suport de la
care se poate învăța este Opening up Education in South-Mediterranean countries17.
Un alt efort demn de remarcat ca punct evolutiv către o posibilă practică unitară la nivel european
a fost dezvoltarea OpenEdu Framework. Acest proiect oferă o definiție a Educației Deschise pe
care deja am parcurs-o anterior, dar ce este mai important este că rezultatele acestui proiect au
influențat politicile europene privind calificările la nivel european - New Skills Agenda for
Europe18.

14 http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC101436
15 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52013DC0654&from=EN
16 https://www.etwinning.net/en/pub/index.htm
17 https://openmedproject.eu/
18 https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1223&langId=en
În același registru trebuie să aducem în atenție rezultatele proiectului DigiComp pentru a utiliza
metricile oferite cu scopul de a realiza un adevărat exercițiu de autoevaluare. Motivul pentru care
DigiComp este introdus, este chiar natura tehnică pe care realizarea Resurselor Educaționale
Deschise o implică. DigiComp este un proiect al Joint Research Centre al Comisiei Europene19
inițial dezvoltat de Directoratul General pentru Educație și Cultură. Prima dată a fost publicat în
2013 cu scopul de a avea un cadru de referință pentru dezvoltarea competențelor digitale în Europa.
Cadrul Competențelor Digitale este organizat multidimensional prezentând 5 dimensiuni distincte
care pot fi luate distinct, în perechi sau după condițiile specifice anumitor activități.
Prima dimensiune este cea a Ariilor de competență (5 arii), a doua este cea a descrierii
competențelor, a treia descrie nivelurile care trebuie atinse pentru fiecare competență, a patra se
referă la cunoaștere, abilități și atitudini, iar cea de-a cincea, la atingerea gradelor de competență,
fie că vorbim de educație, fie de viața profesională activă.

Din toate ariile de competență, două fac interesul nostru în mod deosebit:
1. Cultura informației și a datelor, incluzând următoarele competențe:
- 1.1 Browsing, căutare și alegerea informațiilor și datelor relevante și a conținuturilor
digitale;
- 1.2 Evaluarea informațiilor și datelor relevante și a conținuturilor digitale;
- 1.3 Gestionarea datelor, informației și a conținuturilor digitale.
2. Crearea conținutului digital, care include următoarele competențe:
- 2.1 Dezvoltarea de conținut digital;
- 2.2 Integrarea și re-modelarea de conținut digital;
- 2.3 Copyright și licențiere;
- 2.4 Programare.

Ariile de competență de la punctul doi dedicat Comunicării și colaborării, în contextul acestui curs
și al scopurilor sale de formare trebuie să fie considerate facilitatorul și mediul celor de la 1 și 3.

DigiComp propune și nivelurile de calificare desfășurând pe o abcisă patru niveluri generale, iar pe
ordonată trei coordonate pe care se situează autoevaluarea în funcție de complexitatea sarcinilor,
autonomia dobândită și aria cognitivă.

4 Fundamente Intermediar Avansat Înalt specializat

Niveluri

19 https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/digcomp-20-digital-competence-framework-citizens-update-phase-1-
conceptual-reference-model
 globale

8 1 2 3 4 5 6 7 8
niveluri
granular
e
Complexitat sarcină sarcină sarcini de sarcini și sarcini și cele mai rezolvarea rezolvarea unor
ea sarcinilor simplă simplă rutină bine probleme probleme potrivite unor sarcini sarcini complexe
definite și specifice diverse sarcini complexe cu având factori
probleme bine definite soluții limitate interactivi diverși
abordate
direct

autonom cu autonomie singur Independent îndrumi pe capacitate de Integrare Propune idei și

îndrumare cu ca răspuns la alții a te mula pe pentru a procese noi în
îndrumare necesități alții într-un contribui la domeniu
când este proprii context practicile
necesar complex profesionale și
îndrumi pe
alții

domeniu memorie memorie înțelegere înțelegere aplicare evaluare creație creație

cognitiv

Tabelul 2 - Cuvinte cheie care descriu nivelurile de competență (DigComp into Action - Get inspired, make it happen,
p.1920)

Pentru o privire de ansamblu cu o bogată explicație vizuală, vă invităm să accesați ilustrația

intitulată Învățând să înoți în oceanul digital de la https://ec.europa.eu/jrc/sites/jrcsh/files/digcomp-
framework-poster-af-ok.pdf.
Pentru a descoperi în mai mari detalii nivelurile de competență poate fi consultată cea mai actuală
versiune DigiComp: https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-
reports/digcomp-21-digital-competence-framework-citizens-eight-proficiency-levels-and-
examples-use.

Un alt plan congruent este cel pe care Comisia Europeană îl propune prin Planul de acțiune pentru
Educație Digitală21. Acest Plan include 11 acțiuni de sprijin pentru utilizarea tehnologiei și
dezvoltarea competențelor digitale în educație22. Acest Plan a debutat ca urmare a inițiativei

20 http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC110624/dc_guide_may18.pdf
21 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM:2018:22:FIN
22 https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/digital-education-action-plan_en
Comisiei Europene de înființare a unei Arii Europene de Educație23.

Toate aceste puncte de conexiune la inițiativele și politicile europene vă sunt utile pentru a realiza
un tablou complet al propriilor activități în dobândirea cunoștințelor necesare pentru a deveni
specialiști cu înalte calificări digitale necesare instruirii colegilor și elevilor deopotrivă.

Drepturile de autor și licențierea deschisă

Ce sunt drepturile de autor

Relevantă este definiția oferită de Oficiul European pentru Drepturi de Autor: dreptul de autor este
o forma de protecție garantată de lege a lucrărilor originale ale unui autor, prinse într-o formă
tangibilă de exprimare. Dreptul de autor acoperă atât lucrările publicate cât și cele nepublicate24.

O altă definiție foarte utilă este cea oferită de WIPO - World Intellectual Property Organization:
Drepturile de autor (sau dreptul autorului) este un termen legal folosit pentru a descrie drepturile
pe care le au creatorii asupra operelor literare sau artistice proprii. Operele protejate prin drepturi
de autor variază de la cărți, muzică, lucrări de artă plastică, sculpturi, filme, până la programe de
computer, baze de date, anunțuri publicitare, hărți și proiecte tehnice25.

Protecție din oficiu prin aplicarea legii

Din momentul în care creațiile găsesc expresie, fie că sunt scrise pe hârtie, fie că sunt redactate într-
un fișier pe un computer, sunt protejate automat de Legea nr. 8 din 1996 din 14 martie 1996 privind
dreptul de autor și drepturile conexe2627. Aceeași lege precizează organismul desemnat cu gestiunea
drepturilor de autor - Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, pe scurt orda.ro. La nivel național,
drepturile de autor sunt administrate folosindu-se câteva Registre Naționale28. Gestionarea drepturilor
de autor se face prin intermediul unor persoane juridice numite organisme de gestiune colectivă29.
Creația umană care a găsit o formă de expresie o putem numi operă. Opera este protejată din oficiu

23 https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/european-education-area_en
24 https://www.eucopyright.com/ro/ce-este-dreptul-de-autor
25 https://www.wipo.int/copyright/en/
26
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=10396
27 Vesiunea consolidată http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/7816
28
http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=35
29
http://www.orda.ro/default.aspx?pagina=168
indiferent de stadiul de finalizare în care se află, fără a face diferență între cea „din sertar” și cea care
deja are audiență prin distribuire. Din perspectiva distribuirii pe Internet, o operă este văzută de
sistemele de calcul drept o resursă.

Pentru marcarea unei opere care este protejată se folosește un logo binecunoscut tuturor; caracterul

C înscris într-un cerc:

Drepturi asupra operei

Conform Art. 1, alineat 1 din Legea nr. 8 dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau
științifice, precum și asupra oricăror asemenea opere de creație intelectuală, este recunoscut și
garantat în condițiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului și comportă atribute
de ordin moral și patrimonial.

Reținem faptul că un creator are dreptul de a exploata economic propria operă, ceea ce se înțelege prin
drepturile patrimoniale. Menținerea tuturor conexiunilor cu opera proprie separat de administrarea
patrimonială, se numește drept moral asupra operei.

Drepturile morale asupra operei nu se pierd niciodată și nu pot fi obiectul vreunei renunțări sau
înstrăinări. În schimb, drepturile patrimoniale pot fi obiectul unor tranzacții comerciale sau ale unei
licențieri. De cele mai multe ori, aceste drepturi patrimoniale sunt cedate contractual unei edituri.
Acestă posibilă decizie pe care o poate lua un autor se numește cesiune a drepturilor patrimoniale și
este reglementată conform dispozițiilor legii.

Pentru că în acest moment posibilitățile de creație în domeniul digital sunt nelimitate, resursele folosite
pot fi chiar programe software, care la rândul lor sunt protejate prin legea drepturilor de autor. Este
nevoie de studierea licenței sub care un anumit program este oferit. Totuși, ideile, principiile
matematice și modelele de realizare a software-ului, nu sunt protejate. Sfera digitală implică în câteva
cazuri și folosirea de baze de date. Protecția legală se referă la conținutul agregat de baza de date și nu
software-ul folosit pentru a o realiza. Se consideră că ideea și modelele de a organiza conținuturile
sunt o investiție substanțială cantitativă și calitativă în vederea obținerii, verificării sau prezentării
conținutului (Capitolul VII Drepturile sui-generis ale fabricanților bazelor de date).

Nu toți creatorii aleg calea cedării drepturilor patrimoniale, cum alții aleg această cale pentru a realiza
veniturile, care, teoretic ar închide lanțul creației prin stimularea acesteia mai departe.
Durata de protecție

Potrivit legii, o operă nu este protejată la nesfârșit. Există o perioadă de timp cât opera este protejată
și pentru a fi protejată trebuie să fie considerată a fi originală. Protecția în România este asigurată pe
toată viața autorului plus 70 de ani după ce a răposat30. Drepturile de autor sunt moștenite de urmași.
După ce termenul prevăzut trece, operele intră într-o zonă legală numită Domeniu public. Aceste
resurse aflate în Domeniul Public pot fi utilizate de oricine în orice scop. Restricțiile nu mai există,
fiind astfel impulsionată creativitatea în toate formele sale pe baza acestor categorii de opere.

Nu toate expresiile creației umane sunt protejate prin drepturi de autor. Sunt categorii de creații, care
nu sunt protejate prin legea drepturilor de autor (vezi Capitolul III – Obiectul dreptului de autor din
Legea 8). De exemplu, ideile pe care le avem și pe care le discutăm, nu sunt protejate prin drepturi
de autor. Faptele simple, la fel, formulele matematice, insemnele de stat, moneda și alte câteva.

În cazul în care se dorește folosirea unei opere dincolo de scopul restrâns al unui act de educație sau
cercetare, atunci se va porni la identificarea deținătorilor drepturilor de autor, fie aceștia persoane
fizice, fie persoane juridice în cazul în care valoarea resursei ar aduce un mare aport. Pentru creatorii
de resurse educaționale, indiferent de tipologie, incorporarea în noua operă a altora aparținând altor
creatori pentru care s-a identificat deținătorul drepturilor, se reduce la o operațiune suplimentară de
licențiere. Dar cel mai adesea, în lucrul de zi cu zi, aceste resurse se înscriu în zona excepțiilor pe care
legea le oferă pentru zona educațională.

Domeniul public
În momentul în care operele depășesc perioada de protecție stabilită prin lege, acestea sunt disponibile tuturor
fără nicio restricție. Operele aflate în domeniul public nu necesită niciun pas suplimentar pentru a fi utilizate
chiar și în scop comercial. Un nod online care abundă în resurse deja în domeniul public este
https://archive.org/projects/. Un alt punct cu variate resurse, unde pot fi descoperite resurse aflate în domeniu
public este https://www.europeana.eu/portal/en .

Excepții pentru educație

Legea permite utilizarea operelor protejate în domeniul activităților de educație cu condiția ca

acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl
prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de exploatare.

Art. 35 LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*) privind dreptul de autor și drepturile
conexe*):

30
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/7816
b) utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu
de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului; c) utilizarea de
articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicații, în emisiuni de radio sau de
televiziune ori în înregistrări sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv învățământului,
precum și reproducerea pentru învățământ, în cadrul instituțiilor publice de învățământ sau de
ocrotire socială, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, în măsura justificată de
scopul urmărit; d) reproducerea pentru informare și cercetare de scurte extrase din opere, în
cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor instituțiilor publice culturale
sau științifice, care funcționează fără scop lucrativ i) reprezentarea și executarea unei opere în
cadrul activităților instituțiilor de învățământ, exclusiv în scopuri specifice și cu condiția ca atât
reprezentarea sau executarea, cât și accesul publicului să fie fără plată.

În cazul în care avem în vedere cazurile prezentate la b) și c), atunci trebuie să se menționeze sursa
și numele autorului, dacă acesta apare pe lucrarea utilizată, iar în cazul operelor de artă plastică
sau de arhitectură, și locul unde se găsește originalul.
Legislația permite și realizarea și transformarea operelor pentru a fi oferite unor categorii de persoane
cu dizabilități, dar cu notificarea deținătorilor drepturilor (vezi Articolul 35^1).

Creatorul resurselor, deținător al drepturilor

Scopul acestui material este să ofere câteva jaloane utile celor care vor crea Resurse Educaționale
Deschise. Sunt necesare câteva repere esențiale pentru a înțelege contextul ce va permite crearea de
noi opere.

Răspunsul la întrebarea privind posibilitatea de a distribui o operă care să permită să fie folosită mai
departe în nenumărate contexte, vine din zona licențierii deschise. Licențele deschise constituie în sine
un domeniu vast, care acoperă toată sfera tipologiilor resurselor, precum și a instrumentelor software,
care sunt utilizate pentru a le produce.

Licențierea deschisă este chiar mecanismul care permite elaborarea de resurse educaționale deschise.
Aceste mecanisme legale se încadrează în ceea ce comunitate de practică numește copyleft 31. Este
opozabil conceptului de copyright și are drept logo, un C întors spre stânga:

Licențe deschise

Licențele deschise sunt un mecanism prin care autorul renunță la anumite drepturi pe care textul

31
https://en.wikipedia.org/wiki/Copyleft
legii le prevede pentru a permite accesul și creșterea numărului celor care o pot utiliza și re-utiliza
operele proprii. Istoric vorbind, licențele deschise pentru conținuturi își au ascendentul în sistemele
de licențiere liberă pentru software-ul cu sursă deschisă și cele libere. Acestea au fost primele, ceea
ce a permis dezvoltarea unei întregi filosofii a deschiderii și cooperării.

În cazul Resurselor Educaționale Deschise, cel mai des întâlnit, fiind și sistemul de licențiere
preferat de milioane de creatori, este suita de licențe deschise Creative Commons32. Această suită
de licențe pune la dispoziție și un set de instrumente33 cu ajutorul cărora un creator poate alege
modul în care opera sa va fi difuzată și folosită.

Licențele deschise nu se referă doar la conținut. Acestea se întind și asupra sferei de producere și
distribuire a pachetelor software. Unele dintre acestea sunt folosite la rândul lor pentru a crea resurse
educaționale deschise. Și în acest caz există un instrument online care poate ghida alegerea:
https://choosealicense.com/licenses/ .

Mecanismul prin care licențele deschise fac posibilă larga difuzare și reutilizarea resurselor electronice
este asigurat de strânsa legătură pe care aceste texte legale o stabilesc cu legea în vigoare.

Relația acestor texte legale cu legea dreptului de autor, se referă la posibilitatea de a specifica care
dintre termenii și condițiile legale vor fi modificate. De exemplu, acolo unde legea nu permite,
redistribuția de către terți, vii cu textul licenței prin care acorzi acest drept. Dacă legea interzice re-
utilizarea, textul legal al licenței, menționează condițiile în care acest lucru este permis.
Utilizarea licențelor deschise constituie un mare avantaj și un instrument care permite crearea de
Resurse Educaționale Deschise, fie acestea resurse unice (o imagine, un fragment de text sau un
video), fie adevărate agregări ale acestora pentru a produce opere de mare valoare, care prin
distribuire și posibil re-utilizare să permită adăugarea uneia mai mari.

Ce sunt licențele Creative Commons

Creative Commons este o organizație internațională non-profit, care permit utilizarea liberă și
reutilizarea operelor oferind creatorilor mijloace legale gratuite. Acestea se constituie într-o suită de
licențe. Suita de licențe este localizată și în limba română34.

Marca Creative Commons se distinge prin simbolul specific:

32
https://creativecommons.org/
33
https://creativecommons.org/share-your-work/
34 https://creativecommons.org/choose/?lang=ro
Licențele Creative Commons sunt niște șabloane de texte juridice care nu pot fi considerate a fi
alternative la protecția oferită de Legea Drepturilor de Autor, ci complementare. Legea permite
folosirea operei în anumite cazuri cu foarte multe restricții. Suita de licențe Creative Commons pe
baza legii care impun restricțiile permite autorului să renunțe la anumite limitări menționând noi
termene și condiții cu intenția de a oferi noi posibilități de utilizare și reutilizare. Pentru detalii
privind larga adopție a licențelor Creative Commons, se poate consulta o largă cazuistică de la
https://wiki.creativecommons.org/wiki/Case_Studies .

Portalul Creative Commons include și un motor de căutare care permite căutarea și obținerea de
materiale licențiate liber: https://ccsearch.creativecommons.org/ .

Suita licențelor Creative Commons permite trecerea de la „toate drepturile rezervate”, la „unele
drepturi rezervate”. Permisiunile acordate celor care accesează resursele create sunt codate vizual
prin pictograme pentru o înțelegere a libertăților pe care le conferă textul legal. Aceste pictograme
sunt combinate pentru a constitui o mai mare varietate de cazuri posibile.

Pictograma Descriere Acronim Atribuire Permite Comercializare Conform

cerută remixarea permisă definiției pentru
Deschis

Liber fără nicio CC0 Da Da Da Da

restricție

Menționează autorul BY Da Da Da Da

Atribuire și distribuire BY-SA Da Da Da Da

în condiții identice

Atribuire - BY-NC-SA Da Da Nu Nu
Necomercial-
Distribuire în condiții
identice

Atribuire fără folosire BY-NC-ND Da Nu Nu Nu

comercială și
interzicerea distribuției

Atribuire - Necomercial BY-NC Da Da Nu Nu

Atribuire - Necomercial BY-ND Da Nu Da Nu

- Fără opere derivate

Tabelul 3 - Adaptare după tabelul „Seven regularly used licenses”, prezentat la

https://en.wikipedia.org/wiki/Creative_Commons_license
După cum se observă licențele Creative Commons oferă și posibilitatea de a oferi anumite libertăți,
dar poate să le restrângă pe unele. Pe cale de consecință în momentul în care se dorește combinarea
resurselor licențiate liber prin Creative Commons, trebuie verificată compatibilitatea licențelor
chiar dacă acestea sunt libere.

Tabelul 4 - Adaptare după tabelul „License compatibility chart for combining or mixing two CC licensed works”,
prezentat la https://en.wikipedia.org/wiki/Creative_Commons_license

Acesta poate fi considerat un pas esențial în cazul în care creatorul a decis că două sau mai multe
resurse pot fi combinate pentru a realiza o operă cu o valoare mai mare.
În acest caz, consultarea tabelei de compatibilitate a licențelor este absolut necesară. Tabelul 4 oferă
un astfel de ghid în care pătratele verzi reprezintă compatibilitatea necesară realizării unui remix.
În cazul în care este creat și software necesar animării sau acționării diferitelor resurse digitale sau
al unui agregat al acestora, pentru a nu rupe compatibilitate, este recomandabil ca software-ul să fie
licențiat liber35.

35 https://dwheeler.com/essays/floss-license-slide.html
Această legătură36 este una naturală a cărei simbioză37 nu ar trebui ruptă. În cazul în care demersul
educațional implică utilizarea de hardware, este recomandată folosirea hardware-ului deschis așa
cum este definit de CERN Open Hardware License38.

Tema 2 Elaborarea și utilizarea RED

Crearea resurselor - premise

Profesorii au deja o bogată experiență de lucru cu resursele electronice. Majoritatea materialelor cu

destinație didactică și educațională se nasc digital deja. Din perspectivă legală, dincolo de profesie
și zona ocupațională, toți suntem niște creatori. Expresiile tangibile ale gândurilor și ale cunoașterii
sunt obiectul protecției legale, transferându-se astfel responsabilitatea deplină asupra formei,
calității și utilității operelor pe care le creăm.

Nu toți cei care ajung să folosească resurse digitale sunt creatorii acelor resurse digitale. Mare parte
dintre aceștia navighează pe Internet în scopuri didactice și fac o selecție a diferitelor materiale care
sunt considerate a fi utile, fie acestea resurse text, imagine sau audio-video.
O parte dintre cei care interacționează cu aceste resurse culese, intervin asupra lor dincolo de logica
dictată de combinatorica menită a satisface o anumită țintă. Aceste intervenții, în funcție de
abilitățile tehnice personale sau de grup, conduc la crearea de noi resurse, de fapt, care în termeni
legali se numesc opere derivate. Rețineți faptul că pentru a crea resurse/opere derivate, cele
originale trebuie să aibă o licență care să permită acest lucru.
Mai sunt și o categorie de participanți care își creează propriile resurse digitale de la 0, fiind inspirați
sau chiar motivați de lipsa ori de necesitatea de a modifica creativ actul de educație. Și astfel, am
ajuns la câteva posibile scenarii pe care le vom explora.

Recunoașterea/identificarea unui RED

După cum spuneam, majoritatea celor care au nevoie de resurse educaționale în format digital
pentru a sprijini actul didactic, recurg la cele pe care le găsesc utilizând motoare de căutare. În
funcție de necesități, cele mai relevante sau cele care se potrivesc criteriilor de calitate relativ la

36 https://creativecommons.org/2005/10/06/ccinreviewlawrencelessigonsupportingthecommons/
37 https://en.wikipedia.org/wiki/License_compatibility
38 https://www.ohwr.org/cernohl
mesaj și informație sunt preluate și introduse la clasă chiar dacă, uneori, sunt protejate prin drepturi
de autor. Acest lucru este permis prin simplu fapt că legislația prevede excepții pentru educație.

În cazul în care resursa digitală poartă și atributul „deschis”, de cele mai multe ori, profesorii au
tendința să pășească înapoi nedumeriți căutând să introducă în obișnuințele de căutare o nouă
categorie privită uneori ca fiind exotică. Acest comportament în practica de căutare trebuie
abandonat, pentru că Resursele Educaționale Deschise tot resurse digitale sunt, cu mențiunea că
prin licența deschisă atașată permit o gamă mai largă de utilizări. Această plajă largă de utilizări
implică de cele mai multe ori posibilitatea de a combina și remodela materialul original.

Odată eliminat potențialul blocaj indus de falsa problemă a unor resurse exotice, prin
conștientizarea că trebuie doar să fie acordată atenție licenței, se poate porni cu adevărat la
explorarea a ceea ce există deja creat de alți profesori, din România, dar și din străinătate. Să pornim
de la cele mai simple resurse: cele simple individualizate chiar prin tipologia lor.

Cum remodelăm obișnuințele de căutare

Să presupunem că pentru realizarea unui proiect de lecție avem nevoie de resurse de imagine. Pasul
următor este interogarea unui motor de căutare oferit automat, cel mai adesea prin setările din oficiu
ale browserului preferat. Pentru ilustrare, să presupunem că utilizăm Bing. Să ne focalizăm pe
opțiunile prezentare pentru un material care tratează Teorema lui Pitagora. Accesând
https://www.bing.com și interogând motorul după sintagma „teorema lui pitagora”, apăsând pe
opțiunea „Images”, veți avea acces la toate resursele de imagine, care, potențial v-ar fi utile. O parte
dintre dumneavoastră, ați alege-o pe cea care corespunde cel mai bine criteriilor personale sau celor
din economia materialului în pregătire, și ați proceda la descărcarea și inserare. Acești pași sunt
utili, dar pentru a putea considera acea resursă digitală a fi una ce poate fi numită RED, trebuie să
filtrați toate rezultatele oferite de motor în funcție de licență.
În acest moment, selectând „Filter” și apoi „License”, vom putea filtra din tot ceea ce există doar
pe cele care se potrivesc exigențelor proprii prin libertățile care vă sunt precizate chiar din meniu.

Observați faptul că suplimentar pașilor pe care i-ați făcut până acum, am adăugat unul în plus, care
se referă la ceea ce vă este permis să faceți cu respectivele resurse.
 Scenariu de căutare cu Bing Scenariu de căutare cu Google

Același algoritm este ușor de urmat și în cazul celorlalte motoare de căutare.

Rețineți faptul că utilizarea resurselor digitale protejate nu este interzisă, încadrându-se în excepțiile
prevăzute de legea drepturilor de autor. Întărim faptul că ceea ce ne interesează pe noi este să avem
siguranța și libertatea de a folosi și refolosi resursele digitale, care beneficiind de aceste libertăți, se
numesc Resurse Educaționale Deschise.

Acest model de căutare în care introducem un criteriu de selecție vital pentru ceea ce va fi permis
în prelucrarea resursei, poate fi considerată o competență transmisibilă și elevilor.

În afara motoarelor de căutare generaliste există unul specializat cu identificarea resurselor digitale
licențiate liber. Acesta este pus la dispoziție chiar de creatorii suitei licențelor libere Creative
Commons, fiind disponibil la https://search.creativecommons.org/ sau mai noua sa variantă (la
momentul scrierii acestui material în versiune beta) la https://ccsearch.creativecommons.org/.
Căutarea se va face în toate platformele care oferă resurse digitale care poartă licențe deschise.

Resurse text originale

În funcție de disciplină, este nevoie ca textele originale care să fie prezentate elevilor. Fie că vorbim
de disciplinele științelor exacte sau de cele umaniste, canalul primar de dialog și acces către
cunoașterea înaintașilor o constituie simplul act de consultare a unui text specific.

Pentru a căuta textele necesare, cel mai potrivit este să se pornească de la proiecte care își dedică
eforturile pentru conservarea în format digital a culturii scrise.
O primă resursă care poate fi consultată este Proiectul Gutenberg - https://www.gutenberg.org/ care
oferă o bibliotecă de aproape 60.000 de volume din toate domeniile cunoașterii.
Aceste resurse sunt cu licență deschisă. Literatura română face parte din colecții:
https://www.gutenberg.org/ebooks/35323 .

O altă resursă importantă este Wikisource -

https://ro.wikisource.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 care oferă accesul și la literatura în
limba română.

O altă resursă importantă este Open Library - https://openlibrary.org/, oferită de Archive.org.

Crearea unui RED

Sunt cazuri în care resursele găsite cu ajutorul motoarelor de căutare sau prin interogarea
portalurilor dedicate, să nu fie îndeajuns sau chiar de foarte slabă calitate. Acesta este cazul în care
profesorul decide crearea uneia de la zero.

Înainte de a porni la realizarea resursei dorite, profesorul/creatorul trebuie să-și facă un plan de
lucru care să cuprindă instrumentarul software, fie acesta online, fie offline.

Acest plan de lucru ar trebui să răspundă la câteva întrebări:

- Ce tip de resursă digitală va fi creată? Una sau mai multe tipuri?

- În cazul realizării mai multor tipuri de resurse digitale, cum vor fi asamblate?
- Căror nevoi răspunde această resursă.?
- În cazul în care între resursele create există și cod (elemente de programare), ce licență va
purta pentru a asigura compatibilitatea cu celelalte?
- Care este suportul pentru software-ul necesar redării conținutului? Are un istoric pozitiv,
are o comunitate de dezvoltatori solid constituită? Poate fi urmărită evoluția versiunilor și
implicit programarea unei actualizări a propriului cod?
- Care sunt instrumentele software care vor fi utilizate?
- Formatul resursei digitale este deschis sau proprietar (are nevoie de anumite aplicații pentru
a fi deschisă)?
- Cum voi licenția resursa/resursele create? Care sunt libertățile pe care le voi atașa creației
mele?
- Unde voi pune resursele create pentru a le asigura o largă difuzare și potențialul de
reutilizare?.
Instrumentarul creatorului

Este indicat ca înainte de a începe să creezi o resursă digitală, răspunsurile la planul prezentat mai
sus să existe deja. Pentru că Resursele Educaționale Deschise sunt într-o simbioză perfectă cu
software-ul cu licențe deschise, vom explora împreună opțiunile pe care aceste pachete le oferă.
Utilizarea de software proprietar este binevenită, fără nicio notă discriminatorie, dar pentru a
respecta etosul instituit de natura cursului, în această etapă ne vom concentra atenția asupra celor
cu licențe deschise. Indiferent de regimul legal al software-ului, ținta este realizarea resurselor
digitale deschise, pe care le vom utiliza, mai târziu, într-un scenariu de asamblare, de agregare așa
cum am prezentat mai devreme.

Reutilizarea unui RED

Acesta este cazul în care este nevoie de a suplimenta, de a adăuga sau construi pe o resursă digitală
care este RED sau chiar mai multe. Acest scenariu are la bază același plan pe care l-am menționat
în cazul creării unei resurse de la zero. Ceea ce se modifică este faptul că instrumentarul software
ales trebuie adaptat la cel necesar afișării resursei pe care o vei modifica și adapta pentru a produce
ceea ce legea drepturilor de autor numește operă derivată.

Tema 3 Organizarea conținutului digital

Folosirea platformei Moodle - Modular Object Oriented Dynamic Learning Environment

După ce au fost create resursele primare, de cele mai multe ori acestea sunt integrate într-o
prezentare folosită la clasă ori într-un document care are capacitatea de a agrega resurse digitale
eterogene. Aceste documente sunt Word sau LibreOffice cu al său Open Document Format.
Mai este un scenariu de valorificare care implică utilizarea unei platforme, fiind de fapt un serviciu
web. Aceste platforme sunt fie LMS-uri (Learning Management Systems), fie MOOC-uri (Massive
Open Online Courses). Acestea sunt platforme care permit agregarea și contextualizarea resurselor,
dar mai sunt o categorie de platforme care permit prezentarea și distribuirea RED-urilor așa cum
este Merlot sau OER Commons.

Atunci când ne referim la posibilitatea de a contextualiza resursele, de fapt privim un ansamblu de

instrumente software pe care o platformă le expune spre utilizare, care permit descriere resurselor,
legarea acestora unele de altele pentru a forma adevărate lanțuri valorice și chiar împachetarea la
nevoie a produsului final pentru a putea fi exportat către altă platformă.
Proiectul CRED folosește platforma realizată prin instalarea unui LMS Moodle de la Moodle.org.
Pentru a experimenta și lucra într-un mediu de test, aveți posibilitatea de a descărca pachetul
Moodle din zona dedicată a site-ului mamă: https://download.moodle.org/releases/latest/. Cei care
folosiți sistemul de operare Linux, puteți lucra într-un mediu de test oferit de serviciul de
virtualizare Bitnami: https://bitnami.com/stack/moodle/installer. Până în momentul în care se va
transpune rezultatul în forma sa cea mai convenabilă, familiarizat cu instrumentele pe care le oferă
Moodle, experimentați și lucrați pe propriile computere pe instanța pe care o puteți instala indiferent
de sistemul de operare pe care îl folosiți.

Moodle poate fi considerat pachetul software cu sursă deschisă39 cel mai versatil în termeni de
utilizare, experiență colectivă și administrare, care a intrat în analiza instrumentelor software
capabile să ofere o soluție viabilă. Un alt punct care aduce greutate în favoarea acestui instrument
este familiaritatea multor profesori români, care, deja au intrat în contact cu acesta.

Moodle are posibilitatea de a comunica și distribui standardizat conținuturile pe care le agregă. O

trecere în revistă succintă este binevenită pentru a înțelege nivelul de versatilitate oferit.

- Cărți - prin carte se înțelege un set de resurse conectate între ele (se pot crea agregări unitare
de resurse variate);
- Fișiere - resurse care sunt adăugate unui curs (este oferită posibilitatea de a integra resurse
din Google Drive sau OneDrive);
- Directoare - sunt spații dedicate resurselor care aparțin unei activități sau curs )resurse
arhivate, care odată încărcate crează un director dedicat lor);
- Pachet de conținut IMS40 - conținut agregat din mai multe resurse care au un caracter static.
- Etichetă (label) - sunt containere pentru resurse multimedia, text și chiar fragmente de cod.
- Pagină (page) - oferă posibilitatea de a crea pagini care să conțină textul cursului
- URL (Uniform Resource Locator) - creezi linkuri către resurse externe.

Moodle oferă și posibilitatea de a porta conținutul oferind suport41 pentru SCORM42, IMS și
TinCan.

39
https://github.com/moodle/moodle
40
IMS Content Packaging este o specificație tehnică care descrie structuri de date folosite pentru
schimbul de date între sisteme ce doresc să importe, să exporte, să agrege și să destructureze pachete de
conținut (http://www.imsglobal.org/content/packaging/index.html ).
41
https://docs.moodle.org/36/en/SCORM_FAQ#Supported_Versions
42
https://docs.moodle.org/36/en/SCORM_activity
Funcționalități
Utilizarea RED în cadrul platformei educaționale

Moodle are capacitatea de a agrega orice tip de resursă care împreună cu altele formează contextul
unui curs. Este oferită o suprafață de contact bogată, care este adaptată cerințelor de formare
individuală și de la distanță.

- Autentificare individuală sau prin intermediul serviciilor oferite de terți (punctul central de
acces poate fi închis sau deschis în funcție de arhitectura sistemului dorit.
- Organizarea cursurilor după criterii temporale sau prin segregare după vizibilitate
- Sistem de mesagerie intern care poate constitui grupuri separate
- Integrare cu resurse din zona de cloud (interconectare cu Google Drive, de ex.)
- Gestionarea datelor personale în conformitate cu GDPR
- Sistem de recompense bazat pe Open Badges v2.043
- Sistem de notificare intern la modificări
- Autorizare și autentificare OAuth 2.0
- Modul dedicat comerțului electronic (PayPal)
- Integrare cu Nextcloud
- Aplicații web de acces la serverul aplicației

SUGESTII DE ACTIVITĂȚI PRACTICE ȘI TEME DE REFLECȚIE

Tema 1.

Temă de reflecție:
Ca profesori, sunteți creatori de resurse necesare procesului didactic. Creați pe de o parte
instrumentele profesorului și pe de altă parte instrumente pentru elevi. Fie că elaborați o planificare,
o proiectare a unei unități de învățare, o fișă de lucru pentru elevi sau chiar un curs opțional, toate
acestea se nasc întâi ca resurse digitale într-un calculator. Conform Legii drepturilor de autor,
sunteți considerați a fi creatorii unor opere, iar pentru că acestea sunt digitale în natura lor, sunteți
creator de resurse digitale.

43
https://www.imsglobal.org/sites/default/files/Badges/OBv2p0Final/index.html
Gândiți-vă: ce vă reprezintă pe dumneavoastră ca autor? Asociați acestei reflecții o resursă
educațională pe care ați creat-o și a avut succes/impact.

Aplicație practică:

Deseori ați fost în situația în care ați avut nevoie de o imagine sau o secvență muzicală pentru a o
integra într-o prezentare/moment al lecției.
Faceți următorul exercițiu practic: identificați o imagine, pe o temă de interes educațional, și
verificați dacă este protejată de drepturi de autor.

Tema 2.
Aplicație practică:
1. Atunci când căutăm o resursă pentru a o integra în demersului didactic, avem în minte
finalități educaționale, contexte de învățare, caracteristici ale grupului de elevi etc. Elaborați
o listă cu indicatori de calitate pentru o resursă educațională, din perspectivă didactică.
2. Transformați o resursă educațională deschisă selectată (de exemplu o planificare
calendaristică sau un proiect al unei unități de învățare), adaptând-o pentru un anume grup
de elevi.

Temă de reflecție:

“Educația va funcționa acum și în viitor doar dacă este personalizată”

Pornind de la această idee, vă rugăm să menționați strategii/tehnici de adaptare a resurselor în
manieră personalizată.

Temă pentru portofoliul individual:

Creează o resursă educațională nouă care să evidențieze atât stilul personal de predare, cât și un
anume stil de învățare al elevului.
Împărtășește cu colegii această resursă și solicită feedback.
Folosește această resursă în cadrul unei ore de curs cu elevii. Ce impact a avut integrarea acesteia
în demersul didactic?
În urma prezentării acesteia atât colegilor cât și elevilor, considerați că ar trebui revizuită?
Argumentați răspunsul.

Temă de portofoliu:
Realizați un eseu liber pe tema “Cadrul didactic - generator de Resurse Educaționale Deschise”,
reprezentând o sinteză a reflecțiilor personale ca urmare a acestei experiențe de formare și
evidențiind totodată aspecte ale schimbării practicii educaționale curente.

Tema 3:

Aplicații practice:
Încărcați resursa creată la tema 2, pentru portofoliu individual, în platforma de resurse a proiectului
CRED.
Analizați o resursă digitală încărcată în platforma proiectului de către un coleg și oferiți feedback
eficient, după cum urmează:
• Ați prelua această resursă și ați utiliza-o în practica curentă pentru că.........

• Ați transforma resursa adaptând-o grupului de elevi la care predați pentru că......

• Ați crea o altă resursă nouă (cu același scop/având aceeași temă) pentru că.....