Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Contul de rezultate
Spre deosebire de bilant, care exprima situatia patrimoniala la care s-a ajuns la incheierea
exercitiului, contul de rezultate arata cum s-a ajuns la aceasta stare. El evidentiaza fluxurile de
venituri si cheltuieli pe durata exercitiului financiar. Legatura dintre bilant si contul de
rezultate se realizeaza prin intermediul profitului.
Formatul actual al contului de rezultate din Romania este unul tip lista, armonizat cu legislatia
europeana si are urmatoarea structura:
a) Productia vanduta;
3. Productia imobilizata
4. Alte venituri din exploatare (despagubiri, donatii, cedarea activelor, subventii pentru
investitii, etc).
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii;
11. Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din activele imobilizate
VIII. VENITURI EXTRAORDINARE
Din optica gestiunii financiare, fluxurile de venituri si cheltuieli se pot clasifica in:
Veniturile incasabile cuprind veniturile incasate efectiv in cursul exercitiului financiar si cele
de incasat in exercitiul urmator. Ele influenteaza atat profitul net, cat si trezoreria, pentru ca
presupun o intrare de numerar.
Cheltuielile platibile sunt cele platite in exercitiul curent si cele de platit in exercitiul urmator.
Ele influenteaza atat profitul net, cat si trezoreria, deoarece antreneaza un flux monetar (o
iesire de numerar).
cote parti din subventiile pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului.
Soldurile intermediare de gestiune
QE = Productia vanduta
+ Variatia stocurilor
+ Productia imobilizata
De multe ori se fac confuzii intre cifra de afaceri si productia vanduta. Precizam ca indicatorul
cifra de afaceri (CA) reprezinta suma dintre veniturile din vanzarea marfurilor, productia
vanduta si veniturile din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete.
Valoarea adaugata este primul sold intermediar de gestiune in sensul adevarat al termenului si
exprima cresterea de valoare degajata de utilizarea factorilor de productie (capital si munca),
adica gradul de eficacitate al intreprinderii in utilizarea capitalului sau economic.
intreprinderea (autofinantare).
EBE = VA
– Cheltuieli de personal
Acest sold este calculat independent de politica financiara a intreprinderii (nu tine cont de
veniturile si cheltuielile financiare), independent de politica de investitii (nu tine cont de
amortizari), independent de politica fiscala (nu tine cont de impozitul pe profit) si independent
de elementele extraordinare. De aceea, este indicatorul cel mai folosit pentru compararea
performantelor intreprinderilor din acelasi domeniu de activitate.
Daca este negativ, EBE se numeste insuficienta bruta de exploatare - IBE si indica deficiente
structurale serioase ale activitatii de baza a intreprinderii.
RE = EBE
+ Alte venituri din exploatare
– Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale
– Ajustarea valorii activelor circulante
– Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
– Alte cheltuieli de exploatare
Rezultatul exploatarii corespunde excedentului brut al exploatarii corectat cu alte venituri si
cheltuieli de exploatare si cu amortizarile si provizioanele privind exploatarea.
„Alte venituri de exploatare” sunt veniturile care nu privesc productia exercitiului (venituri
din despagubiri si donatii, din vanzarea activelor, subventii pentru investitii, etc).
RC = RE
+ Venituri financiare
– Cheltuieli financiare
Acest sold este calculat pornind de la elementele normale si obisnuite ale activitatii,
excluzand elementele extraordinare si incidenta fiscala a impozitului pe profit.
intreprindere (reinvestire).
3. Capacitatea de autofinantare
Cheltuieli platibile
- de exploatare
- financiare
- extraordinare
Cheltuieli calculate
CAF
Venituri incasabile
- de exploatare - de exploatare
- financiare - financiare
- extraordinare - extraordinare
- de exploatare
- financiare
-extraordinare
Fig. Componentele CAF
un excedent de venituri incasabile (corespunzand unor incasari efective sau viitoare) in raport
cu cheltuielile platibile (corespunzand unor plati efective sau viitoare). In aceasta optica,
putem considera CAF ca reprezentand degajarea potentiala de trezorerie, atunci cand toate
veniturile incasabile sunt incasate si toate cheltuielile platibile sunt achitate.
un cumul al profitului net si cheltuielilor calculate (care nu corespund unor plati efective sau
viitoare), din care se scad veniturile calculate, adica cele care nu corespund unor incasari certe
sau viitoare.
a) Metoda deductiva
sau
Formula detaliata:
CAF = EBE
+ Alte venituri de exploatare (mai putin cotele-parti din subventiile pentru investitii virate
asupra rezultatului si veniturile din cedarea activelor imobilizate)
– Alte cheltuieli de exploatare (mai putin cele legate de cedarea activelor imobilizate)
– Impozit pe profit
b) Metoda aditiva
CAF = RN
In analiza financiara, se face diferenta intre CAF si autofinantare, care reprezinta de fapt
capacitatea reala de autofinantare.
AVANTAJE:
Permite elaborarea unei strategii de preturi mai competitive si mai flexibile pentru
intreprindere;
Duce la cresterea valorii de piata a intreprinderii, datorita majorarii capitalurilor proprii prin
incorporarea profiturilor.
Poate leza salariatii si actionarii, privandu-i de prime anuale si dividende, daca repartizarea
profitului net se face in favoarea autofinantarii si in defavoarea lor;
Analiza pragului de rentabilitate are la baza datele din contul de rezultate si structurarea
cheltuielilor de exploatare in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, in functie de modul de
evolutie in raport cu cifra de afaceri.
Cheltuielile fixe sunt independente de variatia cifrei de afaceri, ele existand chiar si atunci
cand cifra de afaceri este egala cu zero (cheltuieli cu intretinerea, incalzitul si iluminatul
unitatii de productie, cheltuielile cu salariile personalului administrativ, cu amortizarea
imobilizarilor, etc).
Aceasta delimitare a cheltuielilor este valabila doar pe termen scurt, pentru ca pe termen
lung toate cheltuielile sunt variabile.
Pragul de rentabilitate al exploatarii, numit si punct critic sau punct mort, reprezinta
acel nivel al cifrei de afaceri pentru care rezultatul exploatarii este nul.
El evidentiaza nivelul minim de activitate pe care firma trebuie sa-l desfasoare pentru a nu
lucra in pierdere. Peste acest nivel, rezultatul exploatarii devine pozitiv, activitatea de baza a
intreprinderii fiind rentabila.
Pragul de rentabilitate se poate determina in unitati fizice sau valorice, pentru un singur
produs sau pentru intreaga activitate a firmei.
CA = cifra de afaceri;
CV = cheltuieli variabile;
CF = cheltuieli fixe;
MCV% = marja procentuala asupra cheltuielilor variabile (ea este constanta, indiferent de
modificarile cifrei de afaceri, datorita relatiei de proportionalitate directa ce exista intre CA si
CV).
RE = 0
CAPR – CV – CF = 0
CAPR – CV = CF
Analiza pragului de rentabilitate (break-even analysis) permite obtinerea unor informatii utile
pentru calculele de previziune ale intreprinderii si anume:
Cifra de afaceri necesara pentru obtinerea unui anumit nivel al rezultatului exploatarii;
Cifra de afaceri necesara pentru mentinerea unui anumit nivel al rezultatului exploatarii, daca
se modifica nivelul cheltuielilor fixe.
5. Aplicatii rezolvate
Rezolvare
Vanzari de marfuri 3.400
+ Productia stocata 1.200
+ Productia imobilizata 700
– Cumparari de marfuri 000
+ Subventii de exploatare 800
– Cheltuieli cu personalul 4.800
– Cheltuieli cu dobanzile 920
+ Venituri extraordinare 0
– Cheltuieli extraordinare 0
– Impozit pe profit 81,6
CAF = EBE 800
+ Venituri extraordinare 0
– Cheltuieli extraordinare 0
– impozit pe profit 81,6
328,4
CAF = PN 428,4
+ Cheltuieli cu amortizarea 1.900
328,4
V Cheltuieli extraordinare 0
V Venituri extraordinare 0
I
Impozit pe profit in cota de 16%.
Rezolvare
– Cheltuieli extraordinare 0
– Impozit pe profit 4.648
24.422
CAF = PN 24.402
24.422
Aplicatia 3 - Cifra de afaceri realizata de o intreprindere in perioada precedenta este de
6.000(u.m), cheltuielile variabile 60%, si cheltuielile fixe 300(u.m.). Sa se calculeze:
2) Daca cifra de afaceri creste cu 20% fata de perioada precedenta atunci cat va fi profitul?
4) Daca cheltuielile fixe cresc cu 30% care este cifra de afaceri necesara in anul de
previziune pentru mentinerea aceluiasi profit din perioada precedenta?
Rezolvare
INDICATORI 1 2 3 4
Cifra de afaceri 6.000 100 750 7.200 3.375 6.225
– Cheltuieli variabile 3.600 60 450 4.320 025 3.735
= Marja asupra costului variabil
400 40 300 880 1.350 490
– Cheltuieli fixe 300 300 300 300 390
= Profit net 100 0 580 1.050 100
CA = = = 3.375 (3)
CA = = = 6.225 (4)
Aplicatia 4 - Urmatorii indicatori sunt realizati de o intreprindere pe o perioada de doua
exercitii financiare consecutive N – 1 si N (u.m.):
INDICATORI N–1 N
Cifra de afaceri 10.000 1000
Cheltuieli variabile 7.000 8.400
Cheltuieli fixe 300 300
Dobanzi 180 180
Rezolvare
epc =
CA 10.000 1000
– CV 7.000 8.400
= MCV 3.000 3.600
– CF 300 300
= Re 700 1.300
– Dobanzi 180 180
= Ri 520 1.120
INDICATORI N–1 N
Cifra de afaceri (CA) 1000 24.000
Cheltuieli variabile (CV) 6.000 1000
Cheltuieli fixe (CF) 200 200
CELE = ;
Re = CA – CV – CF
CA 1000 24.000
– CV 6.000 1000
= MCV 6.000 1000
– CF 200 200
= Re 3.800 9.800
sau
CELE = = = = 1,57