UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ŞTINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE – DREPT

Programul de studii universitare de licenţã Drept

REFERAT
DISCIPLINA: DREPT DIPLOMATIC SI CONSULAR
TEMA :
RELATIILE DINTRE ROMANIA SI REPUBLICA
MOLDOVA PESTE 10 ANI

Cadru didactic titular: STUDENT

Conf. Dr. CORLĂȚEAN TITUS Alexe Andrei –

Daniel
Nr. Matricol: 19762
Anul: IV – GRUPA
Republica Moldova și România au avut o relație extrem de strânsă de la declararea independenței
Moldovei în 1991, datorită împărtășirii unei etnicități, moșteniri și religii comune. 
Pan-românismul a fost o parte coerentă a politicii din Moldova, și a fost adoptată de Frontul
Popular al Moldovei în platforma sa din 1992.
Majoritatea teritoriului care astăzi formează Republica Moldova a fost parte din România în
perioada interbelică.
Semnalele cum că România și Republica Moldova ar putea să se unească după trecerea ambelor
state de la regimul totalitar comunist la democrație s-au stins inițial rapid datorită intervenției
rusești care a dus la apariția republicii nerecunoscute Transnistria, în scopul împiedicării anexării
celei din urmă de către România.
România rămâne interesată de afacerile politico-economice din Moldova și sprijină
logistic Republica Moldova în timpul conflictului cu Rusia și republica separatistă Transnistria.
România este principalul partener comercial al Republicii Moldova.
Președintele Traian Băsescu a menționat că semnarea de către România a unui tratat de bază cu
Republica Moldova ar face din statul român complice la Pactul Ribbentrop-Molotov prin
care Rusia ocupa abuziv Basarabia din cadrul României în urma înțelegerii dintre cei doi aliați
din acel moment: U.R.S.S. și Germania Nazistă.
România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova - doar după
câteva ore, de fapt după declarația de independență care a fost emisă de Parlamentul Republicii
Moldova.
Din declarația  făcută cu această ocazie a rezultat în mod clar că, în opinia autorităților de
la București, independența Republicii Moldova a fost considerată ca o formă de emancipare de
sub tutela Moscovei și un prim pas spre reunificarea cu România:

Proclamarea unui stat românesc independent pe teritoriile anexate cu forța în urma înțelegerilor
secrete stabilite prin Pactul Molotov-Ribbentrop reprezintă un pas decisiv spre înlăturarea pe cale
pașnică a consecințelor nefaste ale acestuia, îndreptate împotriva drepturilor și intereselor
poporului român.
În numai câteva zile au fost semnate acorduri pentru stabilirea de legături diplomatice.
În termen de câteva săptămâni, regimuri libere de vize pentru trecerea frontierei au fost stabilite,
care să permită cetățenilor români și moldoveni să călătorească peste frontieră doar cu cărțile de
identitate.
Deja din 1991, România a început donarea de cărți pentru bibliotecile din Moldova și de manuale
pentru școli și a început să ofere burse pentru studenții din Moldova pentru a studia în limba
română la licee și universități din România.
În august 2016 peste 100 de asociații civice și grupuri de inițiativă au semnat “Alianța pentru
Centenar”, fiecare dintre entitățile semnatare asumându-și acțiuni ce vor apropia cele două
maluri românești. La Chișinău, Mișcarea Unionistă este reprezentată printr-o coaliție de asociații
civice “Blocul Unității Naționale” , președinte Ion Leașcenco, o coaliție ce înglobează peste 20
de asociații obștești cele mai active fiind mișcarea civică “Tinerii Moldovei”, în frunte cu tinerii
Vitalie Prisăcaru, Anatol Ursu, Artemis Bălan și Igor Budeanu și asociația Unirea - ODIP,
președinte Vlad Bilețchi. Asociațiile civice colaborează cu deputatul unionist Constantin
Codreanu, președintele Comisiei pentru Românii din Afara Granițelor Țării din Parlamentul
României.

 unirea politică a Republicii Moldova și României prin contopirea într-un singur stat, în

frontierele „de facto” (de fapt) actuale (ceea ce implică renunțarea noului stat la teritoriul
controlat de statul auto-procamat al Transnistriei, acesta avînd atunci de ales între
independență, alipirea la Ucraina sau alipirea la Rusia: această variantă a fost denumită
de presă „planul Belkovski”);

 unirea politică a Republicii Moldova și României prin contopirea într-un singur stat, în

frontiere stabilite printr-un tratat internațional după un schimb teritorial cu Ucraina, bazat
pe menținerea suprafeței actuale a Ucrainei (adică a echivalenței între suprefețele
schimbate) în care teritorii de pe malul stîng al Nistrului ar fi cedate acesteia în
schimbul raionului Reni, fîșiilor de teritoriu din Bugeac situate la sud sau est de calea
ferată Reni-Tighina și insulelor dunărene Maican și Limba de pe brațul Chilia această
variantă a fost denumită de presă „planul Andronic-Dungaciu-Filat”);

 unirea politică a Republicii Moldova și României prin federarea celor două state (care și-
ar păstra fiecare suveranitatea) într-o comunitate economică, monetară, vamală și militară
(această variantă este inspirată din ideea „un popor, două state” a lui Mircea Snegur);

 unirea exclusiv culturală (nici politică si nici teritorială), prin care cele două state ar fi
menținute în hotarele și alianțele lor actuale, dar prin care populația romanică din
Republica Moldova ar fi constituțional recunoscută ca fiind română, astfel ca și
moldovenii, aidoma rușilor, ucrainenilor sau bulgarilor, să aibă dreptul de a se socoti
membrii unui popor, vorbitorii unei limbi și vectorii unei culturi depășind hotarele
Republicii, fără a fi siliți, pentru a avea acest drept, să fie socotiți „minoritate” în propria
lor țară, cum este cazul celor care se declară „români” în sistemul actual.
Unirea Republicii Moldova cu România (și, prin aceasta, intrarea Republicii Moldova
în Uniunea Europeană și în NATO, și scoaterea sa din CSI) este obiectivul politic al unor mișcări
din ambele țări, până acum nedeterminante, așa cum reiese din faptul că unirea nu a avut încă
loc.
 Cu toate acestea, singura cale pentru a ne atinge acest obiectiv este ca Unirea să se întâmple în
interiorul alianțelor strategice în care România și-a croit drum cu atâta greutate. Forțarea unei
uniri cu Moldova fără sprijinul partenerilor occidentali, ba chiar împotriva lor, ar pune în pericol
poziția noastră în UE și în NATO, ceea ce ar fi o catastrofă pentru ambele țări.
Ne-ar compromite relațiile cu acele țări alături de care României, istoric, i-a fost bine. Ar pune
sub un mare semn de întrebare garanțiile de securitate oferite astăzi de NATO, dar mai ales de
Statele Unite

‘’Republica Moldova nu este Romania, ci trebuie sa ramana un stat suveran si independent, in

interiorul unor granite sigure, a declarat ambasadorul american de la Chisinau, James Pettit.
O eventuala unire nu este o alegere practica si nu este o alegere care va face lucrurile mai bune",
afirma oficialul American.’’
Consider că relațiile dintre cele două state peste 10 ani vor stagna la aceleași stadiu, iar unirea
dintre cele doua state va rămane neîntemeiata, Marile Puteri jucand principalul rol in această
neîntemeiere.