Capitolul II Jurnalism - Emisiuni de Divertisment

CAPITOLUL II.
ANALIZA EMISIUNILOR DE DIVERTISMENT LA MOLDOVA 1

,,Cine vine la noi’’ și ,,Ring Star’’
2.1. Istoricul și particularitățile televiziunii Moldova 1
Televiziunea Republicii Moldova (TRM) din cadrul Companiei Teleradio Moldova, a
fost fondată în aprilie 1958. Iniţial, a fost creată ca fiind un post de televiziune de stat. După
obţinerea în 1993 a licenţei de emisie, prima licenţă de emisie eliberată unei instituţii a
audiovizualului din Republica Moldova, statutul acestei televiziuni a devenit oarecum o enigmă.
Potrivit articolului 7 din Legea Audiovizualului, Compania de Stat Teleradio Moldova
este instituţie publică a audiovizualului şi nu poate fi privatizată. Statutul acestei companii
(Anexa 1), aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.502 din 12 septembrie
1996 [3], prevede, de asemenea, în cadrul articolului 2, faptul că această Companie este o
instituţie publică a audiovizualului. În acelaşi timp, articolele 3 şi 4 exprimă în mod expres că,
prin forma ei organizatorică, Compania este o întreprindere de stat (articolul 3) şi că fondatorul
Companiei este Guvernul, în numele statului Republica Moldova.
Prevederile articolului 2 presupun ca programele difuzate de Televiziunea Republicii
Moldova să reprezinte populaţia întregii ţării, iar la alcătuirea grilei de programe ar trebui să se
ţină cont de preferinţele tuturor sau, cel puţin, aproape ale tuturor categoriilor de spectatori,
indiferent de potenţialul de vizionare sau de rentabilitate. Datorită prevederilor din articolele 3 şi
4, punctele de referinţă care ar fi apărat interesele tuturor cetăţenilor Republicii Moldova nu sunt
transpuse în practică, Guvernul Republicii Moldova având posibilitatea de a exercita direct sau
indirect influenţe asupra independenţei editoriale şi a autonomiei instituţionale a Companiei. Iată
de ce programele Televiziunii Republicii Moldova au reflectat, în primul rând, punctele de
vedere ale formaţiunilor politice care s-au aflat la guvernare şi doar în ultimul rând interesul
cetăţeanului.
Mai mult chiar, în anul 1999, printr-o lege organică aprobată de Parlamentul Republicii
Moldova, a fost abrogată o prevedere a Legii Audiovizualului conform căreia atât preşedintele
Companiei de Stat Teleradio Moldova, cât şi directorul Televiziunii Republicii Moldova erau
numiţi de către Parlament la propunerea şi cu avizul Consiliului Coordonator al Audiovizualului
[1]. Abrogarea acestei prevederi a favorizat creşterea dependenţei singurului post de radio şi de
televiziune cu acoperire naţională din Republica Moldova faţă de organul legislativ, mai precis –
de formaţiunile politice care deţin majoritatea parlamentară, deoarece de acum încolo numai
Parlamentul deţine dreptul de a numi, cu o majoritate simplă de voturi, preşedintele Companiei
de Stat Teleradio Moldova şi directorul general al Televiziunii Republicii Moldova. Dacă până
în 1999, directorul Televiziunii era numit pe un termen de 5 ani, procedura de demitere fiind
examinată de Parlament şi de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, după 1999 legislativul
1
moldovean a centralizat aceste împuterniciri în mîinile sale. În prezent, în cazul apariţiei unor
devieri ideologice apărute în activitatea Radioului Naţional sau a Televiziunii Naţionale, grupul
parlamentar majoritar poate să demită conducerea Companiei de Stat Teleradio Moldova. În
condiţiile în care, la 25 februarie 2001, în legislativul moldovean s-a format un grup parlamentar
majoritar comunist, este cît se poate de clar că punctul de vedere al acestei formaţiuni politice
este cel care predomină în programele difuzate de Televiziunea Republicii Moldova.
În anul 2002, publicaţiile independente din Republica Moldova, ziarele “Flux”,
“Timpul”, “Jurnal de Chişinău”, “Contrafort”, dar şi o serie de publicaţii care apar la Bucureşti,
au început să publice atitudini ale jurnaliştilor de la Televiziunea de stat din Republica Moldova.
Angajaţii acestei televiziuni au iniţiat o grevă japoneză solicitînd conducerii Companiei de Stat
Teleradio Moldova o serie de revendicări imediate. Aceste revendicări, publicate în ziarele
independente care apar în Republica Moldova, confirmă faptul că centralizarea deciziilor
referitoare la activitatea Companiei de stat Teleradio Moldova în mîinile legislativului
moldovean a făcut posibilă apariţia cenzurii politice la televiziunea şi radioul naţional din
Republica Moldova. Iată doar o serie din revendicările angajaţilor acestei Companii publicate în
ziarele care au apărut la Chişinău în perioada februarie – martie 2002:
 Să fie abrogată cenzura politică la posturile naţionale de radio şi de Televiziune. Să fie
respectată libertatea de expresie a jurnaliştilor şi dreptul la informare corectă a
telespectatorilor şi radioascultătorilor. Să nu fie trunchiat adevărul care nu place
guvernanţilor. Să fie asigurată oglindirea obiectivă a manifestaţiilor populare
anticomuniste. Să se ofere spaţiu de emisie Comitetului naţional de grevă.
 Să fie anulat tabu-ul asupra cuvintelor român, limba română, Basarabia, istoria românilor,
regim totalitar. Să se ridice interdicţiile impuse de actuala guvernare asupra diferitelor
perioade istorice ale poporului nostru, inclusiv a celei interbelice şi a celor legate de
deportări, foametea organizată de regimul stalinist de ocupaţie, perioada renaşterii
naţionale din 1989. Excluderea din grila de programe televizate a filmelor cu caracter
ideologic părtinitor care propagă modul sovietic de viaţă, bolşevismul, nazismul, alte
doctrine şi practici totalitariste.
 Să se pună capăt procesului de rusificare forţată a posturilor naţionale de radio şi de
televiziune în urma căruia timpul rezervat emisiunilor de limbă rusă a început să
depăşească timpul rezervat emisiunilor de limbă română.
 Să nu fie neglijate emisiunile în limba minorităţilor naţionale din Republica Moldova
ucraineană, bulgară, găgăuză în favoarea emisiunilor difuzate în limba rusă.
 Să se înceteze amestecul direct sau subversiv al statului în activitatea radioteleviziunii,
amestec în urma căruia posturilor naţionale de radio şi televiziune le sînt impuse
2
emisiuni, filme şi materiale pregătite la comanda autorităţilor, emisiuni de tipul
“Rezonans”, “Grom”, “Continuitate”. Programul “Mesager”, principala emisiune
informativă a TVM, să fie transformat într-un program obiectiv şi imparţial care să
reflecte realitatea din ţară fără cosmetizări, avînd ca invitaţi în fiecare seară, după
exemplul altor televiziuni, comentatori independenţi ai fenomenului politic şi social.
Populaţia Republicii Moldova a putut urmări desfăşurarea protestului angajaţilor de la
Televiziunea naţională a Republicii Moldova prin intermediul majorităţii publicaţiilor
independente care apar în spaţiul mediatic moldovenesc. Cotidianul naţional “Flux”, scria în
articolul “Comuniştii, tartorii care fac legea la „Teleradio-Moldova”.
În acelaşi timp şi publicaţiile care apar la Bucureşti şi-au manifestat interesul pentru
evenimentele de peste Prut, atrăgînd atenţia opiniei publice asupra gravelor abateri de la
democraţie care au loc în Republica Moldova. Cotidianul “Ziua” publica la 17 martie 2002,
rezoluţia Parlamentului European privind Republica Moldova, prin care:
 ţinând cont de dificultăţile cu care se confruntă populaţia din Moldova de la
obţinerea independenţei şi în timpul perioadei de tranziţie a structurilor
economice şi sociale ale ţării care a urmat,
 subliniind preocuparea faţă de decizia Guvernului Moldovei privind introducerea
rusei ca a doua limbă oficială, propunerea Guvernului de introducere a predării
rusei ca a doua limbă obligatorie în sistemul de invăţămînt din Moldova şi
reorganizarea administrativă a ţării privind revenirea la sistemul administrativ din
timpul perioadei sovietice,
 luând cunoştinţă cu preocupare de încercările Guvernului de a bloca opoziţia prin
dizolvarea formaţiunii de opoziţie - Partidul Popular Creştin Democrat - şi prin
ridicarea imunităţii parlamentare a liderilor acestuia, Iurie Roşca, Vlad Cubreacov
şi Ştefan Secăreanu,
 subliniind importanţa menţinerii stabilităţii în regiune şi respectului drepturilor
fundamentale ale omului şi statului de drept, ca şi a necesităţii continuării
procesului de reforme economice şi sociale,
 în timp ce economia Moldovei nu a reuşit să aibă o evoluţie de succes, ajungînd
printre cele mai sărace ţări din Europa.
1. Cere Guvernului şi Parlamentului din Moldova să nu ia nici o decizie care să pună în pericol
stabilitatea politică şi socială a ţării.
2. Cere Guvernului Moldovei să ţină cont de regulile şi procedurile democratice de bază, să
garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi ale statului de drept şi să nu
abuzeze de majoritatea parlamentară pentru a anihila opoziţia democratică.
3
3. Subliniază preocuparea faţă de accentuarea conflictului cu principiile esenţiale ale democraţiei
între Partidul Creştin-Democrat din Moldova şi Guvernul Moldovei.
4. Salută faptul că cererile opoziţiei parlamentare au fost făcute în mod deschis şi paşnic.
5. Solicită Guvernelor României şi Federaţiei Ruse să nu se implice în situaţia internă delicată
din Republica Moldova şi să acorde sprijinul deplin, împreună cu Uniunea Europeană şi alte
organisme europene, în sensul unei dezvoltări stabile şi paşnice a tuturor ţărilor din regiune.
6. Cere Guvernului şi Parlamentului Moldovei să continue procesul de reformă economică şi
socială ca un mod de a-şi demonstra sinceritatea în ce priveşte ambiţiile şi decizia de a respecta
angajamentele asumate pe plan internaţional, prevăzute şi în cadrul Acordului pentru Parteneriat
şi Cooperare dintre Moldova şi Uniunea Europeană şi din cadrul Organizaţiei Internaţionale a
Comerţului.
7. Subliniază importanţa menţinerii stabilităţii în regiune şi cere Guvernului Moldovei să facă
eforturi vizibile pentru rezolvarea crizei politice şi revenirii la un curs al stabilităţii politice.
8. Subliniază necesitatea unei participări active a Uniunii Europene în normalizarea sistemului
social şi de sănătate; sugerează crearea unei comisii în colaborare cu organizaţiile
neguvernamentale din ţară.
9. Cere Consiliului şi Comisiei să amelioreze capacitatea programului TACIS de promovare a
democraţiei, societăţii civile şi respectării diversităţii lingvistice şi culturale din ţară.
10. Cere în special Comisiei să asigure asistenţa societăţii civile din Moldova, printre altele, prin
sprijinirea unor contacte şi programe comune cu partenerii din UE.
11. Solicită Consiliului şi Comisiei să ofere asistenţă în mod activ, prin intermediul mandatului
OSCE, pentru soluţionarea conflictului din Transnistria.
12. Îndrumă pe preşedintele său să trimită această rezoluţie Consiliului, Comisiei, Guvernului şi
Parlamentului Moldovei, OSCE-ului, Guvernelor României şi Federaţiei Ruse” [10].
La o simplă încercare de analiză a situaţiei de conflict existentă la Televiziunea
moldovenească putem spune că protestele angajaţilor de la Compania de stat Teleradio Moldova
au reuşit să atragă atenţia mass-mediei internaţionale şi să trezească interesul organismelor
europene faţă de derapajele de la democraţie admise de către guvernul Tarlev în Republica
Moldova, derapaje care se referă atît la activitatea partidelor politice, cît şi la libertatea de
exprimare în Republica Moldova. Este pentru a doua oară când Adunarea Parlamentară a
Consiliului Europei a organizat dezbateri extraordinare referitoare la o situaţie concretă existentă
într-o ţară membră a acestui organism internaţional. Gravitatea faptelor prezentate de raportorii
Consiliului Europei a făcut ca Republica Moldova să fie, după Federaţia Rusă, a doua ţară care
intră în vizorul acestui organism european. Acest lucru, chiar dacă nu este benefic pentru
imaginea în exterior a Republicii Moldova, poate fi calificat ca fiind un semnal pozitiv pentru
4
statul moldav, derapajele de la democraţie atestate în viaţa social-politică basarabeană reuşind să
atragă atenţia diplomaţilor europeni, care nu întotdeauna au cunoştinţă de amplasarea pe harta
geopolitică a Europei a statului moldovean sau de realităţile din această parte a Europei.
Concentrarea atenţiei organismelor europene şi a administraţiei Statelor Unite ale
Americii asupra evenimentelor de la Chişinău a fost poate singurul lucru pozitiv pe care a reuşit
să-l producă actuala guvernare a Republicii Moldova. Prin acţiunile guvernării comuniste,
Republica Moldova demonstrează, şi pentru cei care au criticat admiterea Chişinăului în Pactul
de Stabilitate, că prezenţa în cadrul acestui organism dă posibilitate organismelor europene să
controleze dezvoltarea ulterioară a evenimentelor politice şi sociale din această ţară. Este cât se
poate de clar că, folosind această pârghie, organismele europene vor face eforturile financiare
necesare pentru a implementa o serie de programe de dezvoltare a societăţii civile şi a mass-
mediei independente în Republica Moldova cu scopul de a readuce pe un curs de dezvoltare
democratic societatea politică şi civilă moldovenească. Amploarea acestor programe se poate
observa deja prin proiectele care se iniţiază în cadrul Pactului de Stabilitate din Europa de Sud-
Est, pentru ca stabilitatea politică să revină şi în spaţiul moldav.
Nici o instituţie a audiovizualului care activează în Republica Moldova nu întruneşte la
această oră toate condiţiile necesare pentru a putea primi denumirea de instituţie publică a
audiovizualului. Natura capitalului investit în apariţia instituţiei audiovizualului va influenţa
direct activitatea postului de radio sau de televiziune. Instituţiile private vor încerca să scoată
profit sau vor încerca să promoveze interesele unui anumit grup din societate, interese care nu
întotdeauna coincid cu interesele tuturor cetăţenilor.
Compania ce serveşte exclusiv interesului public ar trebui să aibă misiunea [12]:
a) să acopere necesităţile informative, cognitiv-educative şi de divertisment ale diferitelor
categorii de cetăţeni;
b) să informeze imparţial, echidistant şi pluralist societatea;
c) să creeze valori spirituale importante pentru societate;
d) să cultive prin emisiuni respectul faţă de persoana umană şi demnitatea ei, toleranţa, morala
publică, ataşamentul pentru valorile democratice, să promoveze drepturile universale ale omului;
e) să contribuie la dezvoltarea conştiinţei civice şi naţionale, la formarea culturii generale,
politice, sociale, ecologice, lingvistice, să încurajeze participarea cetățenilor la viaţa publică;
f) să promoveze jurnalismul civic.
Principii
Compania ar trebui să realizeze în practică următoarele principii:
a) independenţa editorială şi de creaţie;
b) autonomie instituţională;
5
c) universalitate de programe;
d) libertatea de exprimare şi accesul liber la informare;
e) abordarea completă, imparţială şi echidistantă a evenimentelor de interes public;
f) pluralismul de opinii şi echilibrul politico-social;
g) diversitatea tematică, geografică, culturală, lingvistică şi confesională.
Capitalul privat investit în audiovizual va promova întotdeauna interesul capitalului
privat. Capitalul de stat va încerca întotdeauna să limiteze independenţa instituţiei audiovizuale,
impunând-o să apere interesele statale.
Prezenţa masivă a capitalului de stat la baza activităţii Companiei de Stat Teleradio
Moldova face posibilă imixtiunea statului în activitatea editorială a principalului post de radio şi
de televiziune din Republica Moldova.
2.2. Analiza grilei de programe a emisiunilor de divertisment la Moldova 1

În 1956 conducerea de atunci a URSS a decis să lanseze emisiuni televizuale şi în
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Trebuia de început cu edificarea
turnului de televiziune [10]. Pentru aceasta urma să fie găsit cel mai înalt punct geografic în
capitală sau în împrejurimile ei. Acest punct se află la Ciocana (în partea de nord-vest a or.
Chişinău), dar, până la urmă, s-a ales Dealul Schinoasa, şoseaua Hînceşti (pe atunci str.
Kotovski), 64.
Primul director al televiziunii este numit Andrei Timuş, ulterior membru-corespondent al
Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Coordonator tehnic al lucrărilor de construcţie a turnului de
televiziune a fost Vsevolod Revuţchi, mai mulţi ani exercitând apoi funcţia de director al
Centrului tehnic al Televiziunii şi Companiei.
La sfârşitul anului 1957 turnul de televiziune din Chişinău cu înălţimea de 196 de metri
este gata pentru transmiterea semnalului, care era recepţionat doar pe un teritoriu cu raza de 60
de km.
Prima emisiune la Televiziunea Moldovei a fost transmisă la ora 19:00 la 30 aprilie 1958
şi includea un cuvânt de salut din partea organelor de partid şi sovietice din Moldova, revista
televizată „Moldova sovietică”, filmul artistic „Cântările moldoveneşti” şi un concert de estradă
din Leningrad (Sanct-Peterburg). Moderatorii primei emisiuni au fost actriţele Constanţa Târţău
şi Ariadna Kazanskaia.
În prima perioadă Televiziunea emitea de două ori pe săptămână, vineri şi duminică, apoi
de trei ori şi, la sfârşitul anului 1958, ea avea programe de patru ori pe săptămână. În acelaşi an a
6
fost realizată prima transmisiune în direct cu ajutorul carului mobil din incinta Teatrului dramatic
rus „A.P.Cehov” - spectacolul „Când înfloreşte salcâmul”.
A fost extinsă aria de acoperire a Televiziunii din Moldova - în anul 1961 au fost puse în
funcţiune reemiţătoarele la Bălţi, Cahul şi Comrat. Din 1974 Televiziunea emite în color. În anul
1977 a fost inaugurat studioul cu suprafaţa de 600 de metri pătraţi (Studioul 2), unde şi azi se
produc cele mai complexe programe de maximă audienţă - spectacole, festivaluri, concursuri,
talk- show- uri [10].
La începutul anilor `80, în Moldova, peste un milion de cetăţeni aveau aparate de
televizoare. În cadrul televiziunii activau peste 1200 de oameni. În 1980 pe teritoriul Moldovei
spre Moscova a trecut focul olimpic şi echipe de specialişti ai Televiziunii i-au însoţit,
organizând transmiterea în direct sau în imprimare a Jocurilor Olimpice.
În dezvoltarea Televiziunii un rol aparte le revine colectivelor artistice, care au îmbogăţit
programele muzicale şi au înregistrat pentru fond sute de piese şi lucrări populare ale
compozitorilor moldoveni şi străini. În fondurile Companiei în prezent se păstrează peste 1500
de fonograme ale Capelei Corale „Moldova”. În 1964 este fondată Orchestra simfonică şi de
estradă a Radioteleviziunii de Stat, astăzi Orchestra Naţională Simfonică a Companiei
„Teleradio-Moldova”. În 1968 îşi începe activitatea în cadrul Radioteleviziunii Orchestra de
muzică populară „Folclor”.
Studioul „Telefilm - Chişinău” este fondat în anul 1967 şi a realizat peste 300 de lucrări.
Aici, în anul 1968, cu scurtmetrajul „Colinda” debutează Iacob Burghiu. În anul 1986 la studio
se montează filmul artistic televizat în două episoade „Luceafărul” în regia lui Emil Loteanu. În
această perioadă se produc filmele – operă „Cio-Cio San” şi ”Floria Tosca” cu participarea
Mariei Bieşu, filmele artistice „Meşterul Manole” şi „Călugărul Negru”, mai multe
documentare din actualitate.
Pentru prima dată în spaţiul televizual sovietic, la Chişinău, în 1967 este deschis Teatrul
televizat de păpuşi „Prichindel”. La difuzarea emisiunii cu numărul 1000 a Teatrului
„Prichindel” în Cehoslovacia, la reşedinţa din Praga a Consiliului Asociaţiei Internaţionale a
Păpuşarilor, oraşul Chişinău a fost marcat pe o hartă specială cu un steguleţ şi cu menţiunea
„Teatrul de păpuşi „Prichindel”.
Primele spectacole teatrale au fost montate, pe viu, la începuturile Televiziunii.
Regizoarea Irina Ilieva a montat în anul 1958 patru spectacole dramatice, primul fiind „Păcat
boieresc”, după nuvela omonimă a lui Mihail Sadoveanu [10].
În 1967 la Televiziune apare Teatrul televizat „Dialog”. Primul spectacol al teatrului este
„Piatra din casă” de Vasile Alecsandri. Teatrul „Dialog” devine arena de manifestare a unor
actori şi regizori cu renume în arta teatrală moldovenească - Constanţa Târţău, Constantin
7
Constantinov, Petru Baracci, Grigore Grigoriu, Paulina Zavtoni, Sandri Ion Şcurea, Veniamin
Apostol, Ilie Todorov, Vitalie Ţapeş, Ada Rudeaghina etc. Majoritatea spectacolelor constituie
azi fondul de aur al Televiziunii publice.
După anii `90 Televiziunea Moldovei a trecut printr-o perioadă complicată, controversată
– de la transparenţă, deschidere pentru adevăr istoric, informare obiectivă, imparţială şi
echidistantă a publicului, la aservire politică, subordonare ideologică şi dictat editorial. Eforturile
Televiziunii în afirmarea idealurilor naţionale şi independenţei au fost apreciate de societatea
moldovenească prin atribuirea numelui „Mesager”, principalul program informativ al TV, unei
străzi din Chişinău.
În a doua jumătate a primului deceniu al secolului XXI în Moldova se intensifică
mişcarea jurnaliştilor, lucrătorilor de creaţie de la Televiziune pentru transformarea ei în serviciu
public veritabil al audiovizualului.
Activând în conformitate cu prevederile Codului Audiovizualului instituţia acoperă întreg
teritoriul ţării cu servicii de programe pentru întreaga societate.
Obiectivele Televiziunii Publice: [12]
 informarea operativă, completă şi obiectivă a cetăţenilor privind realitatea din ţară şi de
peste hotare;
 asigurarea dreptului omului la informare în baza pluralismului de opinii, imparţialităţii şi
echidistanţei;
 asigurarea accesului la informaţie a tuturor categoriilor de populaţie, inclusiv a etniilor
conlocuitoare;
 prezentarea diferitelor evenimente, procese, situaţii prin prisma dreptului la libera
exprimare a cetăţenilor, contribuind la formarea nestingherită de opinii în societate;
 promovarea valorilor naţionale, intereselor statului pe arena internaţională;
 prezentarea realităţii social-politice şi economice interne, politica externă a Republicii
Moldova prin respectarea echilibrului şi pluralismului de opinii;
 favorizarea dezbaterilor democratice, schimburilor de opinii între diversele categorii de
populaţie, precum şi integrarea în societate a cetăţenilor;
 analiza performanţelor în domeniile educaţiei, culturii, sportului, promovarea valorilor
civilizaţiei europene şi universale;
 cultivarea demnităţii umane, toleranţei, moralei publice, spiritului civic, valorilor
democratice, unităţii naţionale, adevărului, justiţiei, ţinându-se cont de convingerile
morale, politice şi religioase ale diferitelor categorii de populaţie;
 crearea, multiplicarea şi difuzarea adevăratelor valori din patrimoniul cultural al
Companiei, altor surse naţionale şi internaţionale;
8
 realizarea unor emisiuni diverse pentru copii, adolecenţi şi tineri.
TV Moldova 1 este un post generalist, care produce emisiuni de interes public larg,
pentru toate categoriile de populaţie, având programe în limba română, rusă şi emisiuni speciale
în limbile minorităţilor naţionale de pe teritoriul ţării - ucraineană, găgăuză, bulgară, idiş, rommi.
TV Moldova 1 îşi elaborează şi implementează politicile editoriale în mod independent,
fără ingerinţe din afară, respectând şi promovând principiile şi valorile jurnalismului modern.
Serviciile de programe ale TV Moldova 1 realizează în studiourile proprii produse vizuale de
diferit format pentru valorificare şi pentru schimb cu instituţii similare de peste hotare.
În politica sa editorială TV Moldova 1 tinde să diversifice în permanenţă conţinuturile şi
forma emisiunilor prin achiziţionarea de la producătorii independenţi autohtoni până la 20 la sută
din oferta de programe.
TV Moldova 1 are cel mai mare volum de ştiri şi programe de actualităţi din spaţiul
audiovizual autohton, inclusiv ştiri în limba rusă. De la 15 decembrie 2011 serviciile televizuale
sunt utilizate şi pe platforma multimedia a Companiei „Teleradio-Moldova”. Moldova 1 are un
volum semnificativ de ştiri, emisiuni şi transmisiuni în direct de la cele mai importante
evenimente sportive din ţară şi de peste hotare. Televiziunea publică produce emisiuni pentru
copii şi tineret, talk-show-uri social-politice şi culturale, programe economice, culturale,
religioase, de divertisment. TV Moldova 1 difuzează documentare, seriale şi filme artistice în
limba română şi/sau în alte limbi cu titrare în limba de stat a ţării.
Televiziunea Publică organizează şi desfăşoară mai multe campanii sociale de rezonanţă,
cum ar fi telemaratoanele „Eşti cât dăruieşti”, dedicate restabilirii complexelor monastice
Căpriana şi Curchi, ajutorării sinistraţilor din satele inundate din lunca Prutului, şi pentru
colectarea mijloacelor băneşti pentru casele de copii de tip familial „Vreau să am o familie.
„Familie – pentru copii, noi – pentru familie!”
IPNA este membru al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (UERT- EBU /
European Broadcasting Union) din anul 1994, CIRCOM Regional (Asociaţia Televiziunilor
Publice Regionale din Europa) - 1998, IFTA (Federaţia Internaţională a Arhivelor de
Televiziune) - 2005, URTI (Uniunea Internaţională de Radio şi Televiziune) - 2010.
Compania are semnate Memorandumul de colaborare cu DW (Deutsche Welle), acorduri
de cooperare cu CFI (Canal France International), SRTv(Societatea Română de Televiziune),
SRR (Societatea Română de Radiodifuziune), BNR (Radioul Naţional din Bulgaria), BNT
(Televiziunea Naţională din Bulgaria), Primul Naţional (Telecompania Naţională a Ucrainei).
În prezent Televiziunea Publică Moldova 1 realizează următoarele emisiuni [10]:
 Abraziv - Producător: E. Popovici și V. Boboc
- Tipul emisiunii: magazin
9
- Tematica: social
- Periodicitatea: lunar, prima sâmbătă din lună
- Durata emisiunii: 30 min
Emisiunea ”Abraziv” este realizată de tineri care se lansează în jurnalism și învață cum se
face televiziune. Tinerii propun teme de subiecte, filmează și tot ei editează emisiunea.
”Abraziv” este emisiunea tinerilor pentru tineri, unde adolescenții pot afla răspunsuri la
întrebările care îi frământă.
 Art Club – Producător/Prezentator: Valentina Cecoltan
- Periodicitatea: săptămânal
 ArTelier – Producător/regizor: Nelly Canter
- Tematica: Arte plastice
- Periodicitatea: lunar
 Bună dimineaţa - Editor-coordonator: Gutiera Prodan, prezentator: Dumitru Alexei
- Tipul emisiunii: informativ
- Tematica: divertisment
- Periodicitatea: zilnic
- Durata emisiunii: 1h 40 min
Matinalul de la Moldova 1 te încarcă cu energie pentru întreaga zi. De la invitații
emisiunii sau din reportajele noastre afli totul despre sănătate, cultură, modă… Noi îți aducem
ştiri despre cele mai importante evenimente ale zilei. De luni până vineri, începe ziua cu
emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1!
 Bună dimineaţa de Weekend – Prezentator: Doina Stimpovschii.
- Tipul emisiunii: informativ
- Tematica: divertisment
 Bună seara – Producător: Mircea Surdu.
- Tipul emisiunii: Talk-show
- Tematica: socio-politic
„Bună seara” este un talk show socio-politic interactiv, realizat în direct, în care sunt
dezbătute subiecte de actualitate. Telespectatorul este “prima vioară” a emisiunii. Publicul poate
10
interveni direct prin intermediul comentariilor și a întrebărilor adresate telefonic ori chiar din
gradenele platoului.
 Butonul roşu – Prezentator: Dorina Iurcu
- Tipul emisiunii: Talk-show
- Tematica: socio-politic
 Business Review – Redactor prezentator: Galina Codreanu
- Tipul emisiunii: Reportaj comercial
- Tematica: social - economică
- Periodicitatea: în funcţie de solicitări
- Durata emisiunii: 2 min (ro/ru)
Reportajele comerciale la zi au drept țintă, deopotrivă, lumea de afaceri și societatea
civilă, prestatorii de servicii sau producătorii și consumatorii. Informarea acestora cu privire la
evenimentele comerciale: inaugurări magazine, clinici private, acțiuni de promovare a serviciilor
bancare sau lansare de oferte ale operatorilor de telefonie mobilă și internet, deschidere de
expoziții naționale și internaționale sau reprezentante ale companiilor străine, acțiuni de caritate
sau promovare de medicamente noi, - toate își găsesc loc în rubrica respectivă. Business Review
a fost lansat în vara anului 2004, conceput ca o revistă comercială, socio-economică, cu statistica
bursieră la zi.
 Cultura azi – Producător: Lidia Popodneac
- Tipul emisiunii: Magazin
- Tematica: cultural
”Cultura azi” este o revistă televizată. Fiecare ediţie conţine 4-5 subiecte. Rubricile
principale sunt: Convorbiri literare, Euritmii, Deschide cartea, Teatru, Pauza de râs și rubrica
Cum e corect? Tematica emisiunilor este diversă şi conţine relatări despre premiere teatrale,
lansări de carte, lecturi publice, artizanat cultural, activităţi ale instituţiilor de cultură, tradiţii şi
obiceiuri. Scopul emisiunii este de a informa publicului larg despre evenimentele culturale care
au loc în republică. Nu sunt evitate nici problemele culturii în epoca cosmopolită.
 Cuvintele credinţei – Producător: Iulian Proca
- Tipul emisiunii: Publicistică
- Tematica: religioasă
11
Trăim în epoca informaţiei, într-o lume modernă şi secularizată. Noile tehnologii
avansează zi de zi și, totuşi, omul stă în faţa unei dileme: ceea ce face este bine sau rău? Adesea,
pentru rezolvarea acestei dileme, el caută răspuns în credință. Astfel, emisiunea ”Cuvintele
Credinței” abordează subiecte de actualitate prin prisma religiei.
 Casa mea – Prezentator Angela Lupaşco
- Tipul emisiunii: Cognitiv
- Tematica: magazin
- Periodicitatea: bilunară
„Casa mea” este un proiect care înglobează majoritatea problemelor ce ţin de lucrările de
reparaţie a unei locuinţe. Astfel, cu ajutorul unor designeri, decoratori, arhitecţi, cele mai
obişnuite locuinţe pot fi transformate în proiecte unicale și confortabile.
Emisiunea conţine proiecte de design cu recomandările profesioniştilor în domeniu, ce sunt
expuse pe înţelesul tuturor.
”Casa mea” conține patru rubrici – “La tine acasă” - mergem la o familie acasă pentru a-i
da sfaturi în redecorarea locuinței ori un designer/arhitect arată noi tendințe în materie de
renovări și decorații; “Master Class” - diverse procese tehnologice în materie de reamenajare şi
construcţie; ”Sfatul Vedetei” - mergem în ospeţie la diverse persoane publice pentru a vedea cum
şi-au amenajat camerele; “Grădina mea” realizarea unor reportaje despre tot ce poate creşte într-
o grădină sau cum putem reamenaja propria grădină.
 Dor
- Tipul emisiunii: muzical - cognitivă
Emisiunea ”Dor” este un program de cultură cu istorii despre oameni de artă, melodii
îndrăgite și dansuri. Autorii emisiunii sunt convinși că prezentul nu există fără trecut şi că
bogăţia cultural-spirituală a unui popor se consolidează prin evidenţierea valorilor naţionale și
internaţionale.
 Documentare Moldova 1
Subiecte inedite, imagini unice, istorii impresionante, tematici exclusive - toate le găseşti
în documentarele marcă Moldova 1. Diferiţi autori îţi aduc prin imagini cultura, istoria,
frumosul şi bogăţia poporului nostru în filmele de scurt metraj. Descoperă Moldova, descoperă
istoria, descoperă frumuseţea neamului nostru prin documentarele produse de Moldova 1.
 Educaţie pentru Carieră – Autor – Producător: Galina Codreanu
12
- Periodicitatea: lunar
- Durata emisiunii:20 min
Educaţie pentru Carieră își propune să promoveze lumea profesiilor prin persoane din
diferite domenii, care au făcut o carieră de succes. Fiind concepută ca și emisiune-revistă,
fiecare ediție va conține părerea unui specialist la tema abordată, un bliț sondaj de opinie, realizat
în stradă, despre profesii și rolul familiei în decizia de carieră. De asemenea, va conține câte
două istorii de succes: oameni de carieră, care au un parcurs profesional frumos. Obligatoriu, în
promovarea profesiilor se va respecta egalitatea de gen.
„Educație pentru Carieră” – o revista televizată, o nouă platformă pentru tineri la
Moldova 1. Emisiunile vor fi difuzate vineri, de la ora 21:20, bilunar, la Moldova 1 și în reluare
duminică, ora 11, la Moldova 2.
 Gagauz Ogea – Redactor: Maria Cornicenco
- Tipul emisiunii: Publicistică
- Tematica: Istorie, obiceiuri, tradiţii şi viaţa modernă a găgăuzilor în Moldova
- Periodicitatea: bilunară, marţi
Timp de 25 de ani, ”Gagauz Ogea” a promovat originile poporului găgăuz, patrimoniul
său istoric, limba şi cultura. Scopul emisiunii este de a facilita integrarea comunităților etnice
găgăuze, armonizarea relaţiilor dintre etnii şi coeziunea socială.
Emisiuni de divertisment:
 Evantai folcloric – Producător/Prezentator Nina Bolboceanu
- Tipul emisiunii: divertisment
- Tematica: cultural
 Cine vine la noi? – Prezentator Doina Stimpovschi.
- Tematica: muzical
- Periodicitatea: luni - vineri
 Ring Star
- Tematica: muzical
13
„Ring Star” este o emisiune-concurs muzical, destinată copiilor şi adolescenţilor,
realizată de către Ecaterina Teleşcu. „Ring Star” este o pistă de lansare pentru tinerele talente.
Pot participa cu cântece şi dansuri copiii cu vârstele cuprinse între 6 şi 16 ani. Sezonul muzical
are o durată de 12 luni şi include trei etape: preselecţia, semifinala şi finala. Finaliştii sunt
deţinătorii diplomei şi trofeului Ring Star. Telespectatorii pot vota concurentul îndrăgit la adresa
de email: ringstar@trm.md sau cu un apel telefonic.
 Erudit Cafe
- Tematica: cognitiv
„Erudit Café” – o emisiune de divertisment cu Marcel Spătaru, destinată tinerilor.
Emisiunea include jocuri cognitive la care participă echipe ale tinerilor din diferite localităţi ale
ţării. Întrebările adresate echipelor sunt din diferite domenii. Pentru a răspunde la aceste întrebări
tinerii trebuie să deţină cunoştinţe vaste în istoria civilizaţiei, filozofie, literatură şi alte domenii.
Studiul audienţei la Televiziune este efectuat zilnic şi reflectă schimbările în grila de
emisie, calitatea ofertei de program, actualitatea temei, rating-ul emisiunilor postului de
televiziune public faţă de alte canale locale şi străine. Datele de audienţă au permis administraţiei
Companiei să ajusteze grilele de programe la necesităţile informaţionale ale telespectatorilor.
TRM deţine dreptul exclusiv de organizare şi difuzare a concursurilor Eurovision şi Junior
Eurovision, Jocurilor Olimpice, Campionatelor mondiale şi europene la fotbal, campionatelor
naţionale, manifestărilor social-politice şi culturale de importanţă majoră. Compania acţionează
în calitate de partener informaţional la diferite evenimente în plan internaţional, datorită calităţii
de membru activ al Uniunii Europene de Radioteleviziune.
Începând cu anil 2015, principalul jurnal de ştiri în limba română la postul public de
televiziune „Moldova 1” va fi difuzat la ora 19.00, cu două ore mai devreme decât era până
atunci.
Buletinul de la ora 21.00 nu dispare, doar că va fi mai scurt. De asemenea, pe parcursul
zilei vor fi difuzate mai multe buletine scurte de ştiri în limba română. Buletinele în limba rusă
vor fi difuzate la ora 9.00, 17.00 şi 23.00.
În condiţiile în care publicul de televiziune tinde să migreze spre canale specializate,
dedicate, când piața audiovizuală este una supra-aglomerată, devine imperativă modernizarea
imaginii Televiziunii Publice, care ar presupune nu doar schimbări de esență în grilele de emisie,
dar și un management efecient de producție.
14
Este necesară determinarea cromaticii corporative a Televiziunii Publice, care ar persista
nu doar în logo, dar și pe platourile de dezbateri și știri.
În altă ordine de idei, se cere invocarea unei cromatici simbolice, care ar indica partajarea
convențională a timpului de emisie după principiul: targetare urbană - targetare rurală -
diaspora. /Albastru-verde-portocaliu/. Astfel, tronsonul orar de dimineață ar fi dedicat publicului
urban, în preponderență. Tronsonul dintre 19.00-22.00 – pentru publicul urban și rural, 22.00
-00.00 – celui urban. Orele nocturne – pentru diasporă.
Se cere consolidarea în continuare a Departamentului Știri și Dezbateri TV. În acest sens,
pledez pentru școala franceză de jurnalism și pentru modelul TV5 de realizare a emisiunilor
informativ-analitice, compatibil și pentru consumatorii autohtoni de produs media TV.
Știrile reprezintă pilonul unei televiziuni publice. Inovația de acum un an, introdusă în
grila de emisie pentru buletinele informative, ar trebui să-și găsească deja o finalitate - fie prin
consolidarea asestui regim orar, fie prin identifcarea altui tronson optim pentru telespectatorii
TVM1. În condițiile în care segmentul rural reprezintă targetarea principală a Televiziunii
Publice, actuala oră de emisie pentru Mesager, ora 19.00, este una nepotrivită. În grila de vară,
acesta va avea o vizibilitate și mai scăzută. Chiar dacă, în aparanță, s-a cîștigat în operativitate,
din punct de vedere strategic, Moldova 1 a dăruit orele de emisie de maximă audiență
principalului concurent de pe piața audiovizuală cu acoperire națională. În opinia subsemnatei,
schimbarea denumirii, formatului și orei de emisie pentru principalul buletin de știri ar fi
elementul esențial într-un proces de rebrănding al instituției. În cadrul orei de știri se va plasa și
interviul zilei, (actualmente, Molodva în direct) axat pe un subiect de actualitate. Pentru a fi
competitivi, este necesară, de asemenea, includerea în cadrul buletinului de știri a rubricii Meteo,
imprimată în studioul virtual.
TVM 1 va elabora trei grile sezoniere tipice - martie-mai, iunie-septembrie şi octombrie-
februarie (octombrie-decembrie în analiză), ţinându-se cont de toate categoriile sociale. La etapa
actuală, grila de vară a TVM va fi una de austeritate, dedicată în primul rând reluărilor şi
consumului de programe care nu au necesitat cheltuieli mari. Odată cu lansarea grilei de toamnă,
aceasta trebuie să fie complementată cu un șir de emisiuni și rubrici noi, care ar răspunde
problemelor de actualitate, dar și noilor provocări în domeniul conceptual-mediatic. Orientate, în
ansamblu, către cerinţele şi exigenţele pieţei consumatorilor de media din Moldova, grilelor de
programe vor ține cont și de necesitățile informaționale ale publicului din diaspora. Aceasta ar
contribui la o poziţionare distinctă a televiziunii publice. Realizarea grilei de emisie se fa face în
concordanță cu ponderea de emisiuni recomandată de către EBU. (Lucru care a început deja.)
15
Televiziunea Publică nu poate concura cu televiziunile comerciale la toate categoriile de
emisiuni, dar, totuși, pentru consolidarea audienței este necesar de elaborarat cel puţin 4
programe considerate piloni de audiență la Moldova 1, care i-ar asigura poziția de lider pe piaţă.
2.3. Analiza emisiunilor de divertisment „Cine vine la noi” și „Ring Star” de la Moldova 1
în perioada ianuarie – martie 2019
În publicistica de televiziune terrmenii uzuali de emisie, transmisie și emisiune definesc
procedee tehnice diferite, dar în același timp specifice muncii de TV. Emisia reprezintă
activitatea prin care producția de programe a unui post, a unui canal, a unei stații se duce către
telespectatori. Imaginea optică se convertește într-o imagine corespondentă și se transmite prin
radiodifuzie. Pentru ca semnalul de la stația de emisie să poată fi transmis în toate zonele țării în
sistemul de transmisie analog, acest semnal este ridicat de radioreleele terestre.
Primele emisiuni de televiziune au fost și primele emisiuni de divertisment.
Începutul mileniului 3 găsește Televiziunea în topul preferințelor de divertisment a
populației. Divertismentul de televiziune a preluat cuvântul din presa scrisă și literatura de
divertisment, a apărut după divertismentul de radio dar se folosește de sunetul din divertismentul
de radio și a preluat imaginea din cinematografie și se folosește de experiența din domeniul
divertismentului. Apariția internetului și a capacității de a crea imagine virtuală a dus la
utilizarea acesteia în emisiunile de divertisment. Se pot realiza studiouri virtuale, cu decoruri
virtuale. Efectele clasice au fost augmentate, multiplicate cu cele electronice.
Emisiunile clasice de divertisment aveau o continuitate lungă cu telespectatorii, se
vizionau într-un cadru familial și asemănător unui ritual. Noua eră din zilele noastre se
diferențiază printr-o tensiune crescutăasupra telespectatorului, solicitați fără întrerupere de
animatorii programelor de divertisment. Dacă în urmă cu 20 de ani se utiliza cuvântul
„telespectatori” și în acest cuvânt erau cuprinse categorii diverse de public ca vârste, preocupări,
intelect, sex, după anul 2000 conceperea și realizarea emisiunilor de divertisment se face
utilizând todeauna un focus, o tehnică de sondaj, realizat pe publicul țintă. Vizionarea emisiunii
de divertisment nu se mai produce într-un cadru de familie, de ritual casnic.
Decorurile emisiunilor de divertisment de la amploarea teatrală, spectaculosul grandios,
baletul de tip Hollywood, costumația opulentă s-au transformat în decoruri adesea construite
după modelul interioarelor telespectatorilor, moderatorul cu ton familiar, solicită în permanență
publicul să fie participant la modul complice în emisiuni compoziție, în care se amestecă în mod
nedistinct informația cu divertismentul.
16
Din punctul de vedere al publicului care vizionează emisiuni TV, privitul
divertismentului la TV este cel mai ieftin. În schimb pentru producătorul unei emisiuni de
divertisment costurile unei astfel de producții nu sunt ieftine.
Se poate spune că accesul la divertisment este facil, convenabil financiar pentru publicul
țintă, dar greu de realizat pentru o producție curentă.
Elementele componente ale formatului sunt:
1. Titlul programului
2. Descrierea formatului
3. Durata
4. Frecvența și numărul de ediții
5. Poziția în grilă (ziua și ora)
6. Publicul țintă; se stabilește:
 Vârsta
 Rezidența
 Nivelul de instruire
 Audiența scontată (după primele 4 ediții)
 Motivația editorială și artistică
8. Conținutul care trebuie să aibă sinopsisul (povestea pe scurt a emisiunii), concepția
regizorală asupra ei și modalitățile regizorale
9. Personajele principale (moderatori, invitați)
10. Locul de filmare
11. Regimul producției:
 curentă
 de portofoliu
 ocazională
 eveniment
12. Resurse de producție necesare:
 umane
 artistice
 tehnice
13. Desfășurătorul cadru
14. Elemente care țin de valențele și oportunitățile emisiunii (valoarea artistică, documentară,
inedit, patrimoniu, costurile mici, medii, mari, foarte mari, durata producției, difuzarea și
bugetul).
17
Ne-am propus să analizăm și comparăm emisiunile de divertisment „Cine vine la noi” și
„Ring Star”. Prin urmare s-a stabilit o perioadă de analiză care cuprinde 3 luni ale anului 2019,
au fost selectate 12 emisiuni începând cu ianuarie-martie 2019.
Vom începe studiul cu emisiunea „Cine vine la noi?” Este o emisiune de divertisment,
prezentată de către Doina Stimpovschi. Formatul emisiunii este alcătuit din acele elemente care
sunt repetitive în interiorul emisiunii, pe baza cărora se poate caracteriza emisiunea, lăsând
exprimării artistice, publicistice, posibilitatea ca la fiecare ediție să fie adusă cantitatea de creație
și de originalitate.
Invitaţii emisiunii sunt interpreţi, personalităţi din diferite domenii, tineri care vin să
povestească publicului despre anumite realizări, dar şi să îşi expună opinia asupra anumitor
fenomene. Emisiunea este concepută ca o îmbinare între discuţii şi muzică, la fiecare ediţie fiind
invitat cel puţin un interpret. Emisiunea „Cine vine la noi?” poate fi urmărită în fiecare seară, de
luni până vineri, la Moldova 1 şi pe TRM.MD [13].
Tabelul 1.1. Datele cantitative ale emisiunii „Cine vine la noi”

Data apariției Durata emisiei Invitați Adresa emisiunii
14.01.2019 57 min.11 sec. Zi, când sărbătorim Anul Nou pe http://www.trm.md/ro/cine-
stil vechi și Sf. Vasile. vine-la-noi/cine-vine-la-noi-
Invitați: emisiune-din-14-ianuarie-
1. Sergiu Mustață – istoric; 2019
2. Sergiu Țurcanu – interpret;
3. Familia Mihai și Eleonora
Ciocan;
4. Gheorghe Țopa – interpret.
15.01.2019 55 min.39 sec. Emisiune dedicată marelui poet https://www.trm.md/ro/cine-
Mihai Eminescu vine-la-noi/cine-vine-la-noi-
Invitați: emisiune-din-15-ianuarie-
1. Renata Verejanu – scriitor, 2019
conducător cenaclul „Grai
matern”;
2. Olesea Olteanu – interpretă;
3. Dumitru Grosei – regizor;
4. Ricu Vodă – interpret.
17.01.2019 55 min.10 sec. Invitați: http://www.trm.md/ro/cine-
1. Vitalie Toderașcu – interpret; vine-la-noi/cine-vine-la-noi-
2. Adrian Beldiman – compozitor; emisiune-din-17-ianuarie-
3. Diana Conea – Blogger culinar 2019
„Dia's Kitchen”;
4. Cătălina Rusu – interpret.
1. Aliona Triboi – actriță, vine-la-noi/cine-vine-la-noi-
interpretă; emisiune-din-25-ianuarie-
2. Zina Marian – artizan; 2019
3. Anișoara Puică – interpretă.
1. Maria Arpenti – interpretă; vine-la-noi/cine-vine-la-noi-
2. Vera Budan – psiholog; emisiune-din-1 februarie-
3. Maria Țărnă – interpretă; 2019
1. Pavel Apostol - specialist vine-la-noi/cine-vine-la-noi-
18
principal în cadrul Inspectoratului emisiune-din-8-februarie-
Național de Patrulare; 2019
2. Aurel Chirtoacă – interpret;
3. Igor Pletosu – medic-pediatru;
4. Cristina Scarlat – interpretă.
1. Nicolae Paliț - interpret; vine-la-noi/cine-vine-la-noi-
2. Cristina Costov – scriitor, emisiune-din-15-februarie-
psiholog; 2019
3. Maria Stoianov – interpretă.
22.02.2019 48 min.25 sec. Invitați: www.trm.md/ro/cine-vine-la-
1. Pavel Apostol - șeful serviciului noi/cine-vine-la-noi-
„Infotrafic” din cadrul emisiune-din-22-februarie-
Inspectoratului Național de 2019
Patrulare;
2. Alina Bunghez - șefa Serviciului
de Presă din cadrul Inspectoratului
Național de Patrulare;
3. Adrian Roșca – interpret;
4. Daniela Crudu – prezentator
emisiunea „Bună dimineața”;
5. Cezara – interpretă.
01.03.2019 42 min.51 sec. Invitați: https://www.trm.md/ro/cine-
1. Masanobu Yoshii - vine-la-noi/cine-vine-la-noi-
Ambasadorul Japoniei în R. emisiune-din-1-martie-2019
Moldova;
2. Veta Ghimpu-Munteanu –
interpretă;
08.03.2019 55 min. 03 sec. Emisiune dedicată Zilei https://www.trm.md/ro/cine-
Internaționale a Femeii vine-la-noi/cine-vine-la-noi-
Invitați: emisiune-din-8-martie-2019
1. Constantin Bahrin – unterpret
din România;
2. Maxim Zavidia – interpret;
3. Vitalie Dani – interpret.
În urma analizei cantitative a emisiunii „Cine vine la noi” putem remarca că emisiunea
are un format bine stabilit, în care, de regulă își fac apariția câte 4 invitați, doar în emisiunea din
dat de 01.03. emisiunea a avut 2 invitați, întrucât din cele 42 minute și 51 secunde spațiu de
emisie, 24 minute și 25 secunde i-au fost destinate invitatului special al emisiunii d-ul Masanobu
Yoshii - ambasadorul Japoniei în R. Moldova. Întrucât, la Chișinău, deja de o lună, are loc
Expoziția păpușilor japoneze, cu acest prilej domnia sa ne-a vorbit despre tradițiile japoneze și
despre semnificația păpușilor japoneze.
De asemenea, putem remarca că sunt invitați atât interpreți de muzică ușoară (Gheorghe
Țopa, Ricu Vodă, Vitalie Toderașcu, Cătălina Rusu, Aliona Triboi, Anișoara Puică, Aurel
Chirtoacă, Cristina Scarlat, Cezara, Maxim Zavidia, Vitalie Dani), cât și interpreți de muzică
populară (Sergiu Țurcanu, Olesea Olteanu, Maria Arpenti, Maria Țărnă, Nicolae Paliț, Adrian
Roșca, Veta Ghimpu-Munteanu, Cosntantin Bahrin).
Studiu calitativ
19
La orele difuzării emisiunii prezentate de Doina Stimpovschi, împreună cu familia,
căutăm un moment de relaxare după serviciu, respectiv şcoală. Probabil că, fără anunțarea
invitaților, emisiunea ar fi foarte interesantă încă din titlu - „Cine vine la noi?” – şi a
personalităților invitate în platoul de filmare, timp de 50 minute (este răgazul pe care ni-l
permitem înaintea începerii temelor copiilor ori activităţilor casnice). În cazul de faţă, faptul
pentru care merită de urmărit emisiunea ar fi dorinţa de destindere, pentru a afla cele mai mici
secrete ale personalităţilor autohtone.
Aşadar, se poate aprecia că motivele care ne determină să urmărim această emisiune se
încadrează în categoria de recompense definite de McQuail: informarea (satisfacerea curiozităţii
şi cunoaşterea interesului general, învăţarea, identificarea elementelor de securitate personală
prin cunoaştere), identitatea personală (îmbunătăţirea capacităţii de interpretare individuală a
realităţii, a valorilor şi ordinii sociale), divertisment (relaxare şi descărcare emoţională),
supravegherea, integrarea şi interacţiunea socială (nevoia de informare în legătură cu lumea
complicată în care trăim). Din perspectivă structurală, aşa cum a definit-o James Lull, merită de
urmărit emisiunea pentru a separa timpul liber de timpul de muncă („televiziunea cu rol de
regulator social”) iar din perspectivă relaţională, pentru facilitarea comunicării („clarificarea
valorilor sociale”) şi validare intelectuală („facilitarea argumentării şi gardian al evenimentelor
care se transformă în ştiri”).
Chiar titlul ales pentru emisiune, ne lasă în suspans să ghicim cine oare va veni în platou
în această seară, iar semnul de întrebare lăsând deschise discuțiile, absolvind invitatul de vreo
concluzie ori responsabilitate. De exemplu, în cadrul emisiunii din 14.01 – prezentatoarea a
anunțat tematica emisiunii, lăsându-i spațiu istoricului Sergiu Musteață de a explica semnificația
sărbătorii Sf. Vasile. Subiectul atrage atenția și sporește interesul. O dată pentru că am fi avut
ocazia să aflăm amănunte despre istoria Sf. Vasile şi, dintr-un alt punct de vedere, pentru că am
fi putut înţelege semnificația numelui Vasile.
Analiza discursului
Cadrul fizic – spaţio-temporal şi cadrul psihologic
Discuțiile au avut loc în studiourile TVM. Invitaţii au fost aşezaţi pe canapea în fața unei
măsuțe de o parte şi cealaltă în față însuși prezentatoarea, creându-se astfel o ambianță plăcută ce
predispune la discuții ca între prieteni. În primele trei minute, moderatoarea face o scurtă
prezentare a invitaților săi și îi întâmpină amical, în picoare, așteptându-i să-și facă apariția,
coborând pe o scară improvizată în platou. Astfel, s-a creat o formulă dinamică ce a conferit
cadrului sugestia unui spaţiu cordial. Timpul alocat emisiunilor diferă, de la 42 minute până la 57
minute din totalul timpului de emisie alocat – 50 minute. Cel mai scurt timp de emisie alocat a
20
fost în emisiunea din 01.03 – 42 min.51 sec. (a fost și emisiunea cu cei mai puțini invitați, doar
2), iar cel mai lung în cadrul emisiunii din 14.01 – 57 min.11 sec.
Invitați ai emisiunilor au fost specialiști din diverse domenii (istoricul Sergiu Mustață,
bloggerul culinar Diana Conea, psihologul Vera Budan, specialistul din cadrul INP Pavel
Apostol, medicul-pediatru Igor Pletosu, psihologul Cristina Costov, șefa serviciului de presă din
cadrul IGP Alina Bunghez) alături de oameni de artă (scriitoarea Renata Verejanu, regizorul
Dumitru Grosei, artizanul Zina Marian) și nume sonore din domeniul muzical (Gheorghe
Urschi, Cristina Scarlat, Cătălina Rusu, Cezara, Aurel Chirtoacă, Vitalie Dani ș.a.).
Scopul întâlnirilor au fost diverse evenimente, aniversări, sărbători, informații de ultimă
oră etc. S-au pus multe întrebări și s-au oferit multe răspunsuri, semn că înşişi invitații din platou
au fost deschiși discuțiilor. Prezentatoarea de fiecare dată își roagă invitațiie să ia loc pe canapé,
să se facă comozi. Întrebările principale ale Doinei Stimpovschii au fost: „Spuneți-ne cum
reușiți?”, „Ce nou ne puteți spune?”, „Când veniți pe la noi”, astfel lăsând impresia că este în
relații de amiciție și așteaptă noi revederi cu invitații săi.
Ritmul impus de moderatoare este domol, a permis ca invitaţii să-şi etaleze gândurle
liber, ajutându-i cu întrebări și dând afirmativ din cap.
Tonul emisiunii nu este unul oficial, au fost situaţii când rolurile s-au inversat între
moderator şi invitaţi, iar fiecare participant şi-a exprimat liber gândurile, impresiile. Doina
Stimpovschii a întrerupt de câteva ori invitații, dând semn de nerăbdare sau fiind presată de timp.
Ca un punct pozitiv, prezentatoarea folosește foarte des limbajul trupului, gesticulează
din mâini, când își întîmpină invitații deschide larg brațele, semn că este interesată de
interlocutor et.
Mecanismele interacţionale
Moderatoarea a avut în aceste emisiuni rolul de moderator al argumentelor invitaţilor, dar
şi normativ. S-a implicat în conversaţie, atât exprimându-şi propria opinie faţă de spusele
participanţilor la actul discursiv.
Situaţia comunicării. Participanţii au păstrat caracterul formal al întâlnirii, nu au apărut
formule de adresare care se întâlnesc de pildă într-un cadru familial – mici excepţii au fost
adresările pe numele mic, atât din partea invitaţilor, cât şi din partea moderatoarei, în unele
cazuri - însă, în general, formulele de adresare ale moderatoarei au respectat principiile
pronumelor personale de politeţe – adresarea la persoana a II-a plural. Misiunea moderatoarei a
fost mult uşurată de faptul că toţi invitaţii au fost instruiți de ceea ce înseamnă timpul într-o
emisiune şi fiecare a avut intervenţii scurte, la obiect, fără a se pierde în amănunte ori explicaţii
inutile.
21
Decorul emisiunilor din martie, pare destul de interesant, introducându-te din prima într-o
anumităa atmosferă magică, fiind îmbinate culorile de roz, mov, lila și bleu marin. Sunt folosite
flori, care aduc aminte de faptul că ne aflăm în luna martie, începutul primăverii.
Analiza tehnicilor de filmare
Dacă ar fi să analizăm primele 10 minute ale emisiunii, succesiunea încadraturilor ar fi
următoarea:
 Plan general – în momentul intrării moderatoarei în platou apoi, prin transfocare (zoom
in), se ajunge la plan mediu. Ca observaţie, planurile generale au fost filmate din platou,
fapt care a permis camerei de luat vederi o mişcare nu prea amplă, cu filmarea platoului
începând din dreapta, stânga şi apropierea imaginii până la plan mediu I:
 Tot prin mişcări ale camerei (zoom in) se deplasează imaginea spre scara improvizată de
unde coboară invitații, prin zoom out, spre moderatoare, trecându-se de la PM I la plan
american.
 Urmărind discursul moderatoarei sau a invitatului, în momentul când discută, tot prin
transfocare se trece de la plan mediu la plan detaliu.
 În continuare, prin zoom out, se ajunge la plan american și-apoi este urmărita în
continuare moderatoarea până ajunge la canapeaua de unde-şi va prezenta invitatul. Până
în acest moment mişcările camerei sunt destul de alerte. Aici am observat prima tăietură,
cu o trecere de la PM I la plan american.
 Apoi se face trecerea de la plan general la plan mediu, prin zoom in, apoi are loc o tăietură de
legătură.
Ca observaţie generală, am remarcat că nu s-a folosit în această emisiune gros planul,
dintre încadraturi. În ceea ce priveşte mişcările camerei de luat vederi, nu s-a folosit travellingul.
După cele 10 minute descrise anterior, a urmat o succesiune de prim planuri sau planuri medii,
specifice dialogului, camerele urmărind intervenţiile invitaţilor şi ale moderatoarei, care a impus
un ritm destul de rapid al convesației. Am recunoscut tăieturi de legătură, tăieturi de reacţie,
dissolve.
În schimb s-au folosit planurile de trecere panoramarea si transfocarea. Panoramarea a
conferit emisiunii posibilitatea de a descrie din punct de vedere al imaginii locul filmării și este
de obicei utilizată ca suport pentru comentariile descriptive.
Transfocatorul este în fapt un accesoriu al aparatului de filmat care are capacitatea de a
apropia sau indeparta subiectul față de privitor. Substantivul a creat vorba și această mișcare
folosită în viteze diferite (lină, sacadată, rapidă) poate avea valori estetice diferite.
22
Aceste tipuri de planuri în emisiunile de divertisment, folosite pe decoruri ample, cu
mișcări de personaje diverse, creaza dinamism, spectacol. Cel mai mare spectacol bine gândit,
repetat, ansamblat în decor, riscă să ajungă un fiasco dacă succesiunea de planuri nu comunică în
sincron cu mesajul artistic.
Emisiunea „Ring Star”
Emisiunea „Ring Star” este o emisiune de divertisment destinată copiilor și este
prezentată de Sergiu Beznițchi, Evelina Vârlan și Maria Brînca. „Ring Star” este o pistă de
lansare pentru tinerele talente. Pot participa cu cântece şi dansuri copiii cu vârstele cuprinse între
6 şi 16 ani. Sezonul muzical are o durată de 12 luni şi include trei etape: preselecţia, semifinala şi
finala [14]. Emisiunea poate fi urmărită în fiecare duminică la Moldova 1 şi pe TRM.MD,
începând cu ora 10:00. Durata emisiunii este de 60 de minute. Durata de timp analizată a cuprins
emisiunile din semifinala și finala sezonului 2018-2019.
Tabelul 2.2. Datele cantitative ale emisiunii „Ring Star”

Data apariției Durata emisiei Invitați Adresa emisiunii
06.01.2019 60 min.18 sec. Concurenți: http://www.trm.md/ro/ring-
1. Alina Gordilă star/ring-star-emisiune-din-6-
2. Daniela Student ianuarie-2019
3. Trupa Barvissimo
4. Trupa District 4 Dance
Project
5. Mihaela Cazacu
6. Beatrice Ungureanu
7. Dumitrița Becciev
8. Laura Sâli
9. Mihaela Maxim
20.01.2019 1h. 1min. și 17 sec. Concurenți: http://www.trm.md/ro/ring-
1. Cristina Gusaric star/ring-star-emisiune-din-
2. Briana Cotruță 20-ianuarie-2019
3. Evelina Rusu
4. Alexa Fiodorova
5. Gabriela Surdu
6. Ilinca Donici
7. Mihaela Sârbu
8. Regina Leahu
9. Adela Orth
03.02.2019 55 min.55 sec Concurenți: http://www.trm.md/ro/ring-
1. Mihaela Boca star/ring-star-emisiune-din-3-
2. Diana Zubcu februarie-2019
3. Marinela Bardaș
4. Filippa Țăruș
5. Evelina Zănoagă
6. Alexandra Bucicov
7. Alina Chirilă
8. Alexa Vornicescu
9. Cornelia Trofim
17.02.2019 59 min.25 sec. Concurenți: http://www.trm.md/ro/ring-
1. Alina Cazacu star/ring-star-emisiune-din-
2. Ariana Guranda 17-februarie-2019
3. Iulia Teleucă
4. Gabriela Secrieru
23
5. Angela Smântână
6. Beatrice Baban
7. Evelina Rusu
8. Valeria Vechiu
3.03.2019 55min.50 sec. Invitați: http://www.trm.md/ro/ring-
1. Mariana Mihăilă star/ring-star-emisiune-din-
2. Formația „Picături Muzicale” 03-martie-2019
3. Dansatorii Mihai Ungureanu
și Mădălina Cecoi
4. Evelyn@Trupa Funky
Concurenți:
1. Bianca Heeren
2. Soledad Baciu
3. Cristina Scarlat
4. Maria Godoroja
5. Ana Cernicova
6. Adrian Manciu
Formatul emisiunii este unul clar stabilit. Emisiunea are trei prezentatori, fiecare având
sarcina sa prestabilită în platou. În primele 15-16 secunde de emisie, Sergiu Beznițchi și Evelina
Vârlan fac o introducere a emisiunii, dupa care urmează prezentarea participantul, pe ecranul din
platou apărând secvențe din prestația anterioară a concurentului, după care camerele merg spre o
canapea improvizată în platou, unde se află Maria Brînca alături de concurent. Maria Brînca
încearcă să discute cu participantul, adresându-i diverse întrebări, de genul: „Cât timp acorzi
muzicii?”, „Care sunt primii tăi pași în muzică?”, „Ce însemană muzica pentru tine?”. Ca o
mică remarcă, ar fi faptul, că prezentatoarei îi lipsește interacțiunea cu publicul, întrebările fiind
adresate parcă după un șablon strict stabilit.
După mica discuție cu prezentatoarea Maria Brînca, care dureză în medie 45 secunde,
participantul merge în ring unde este întâmpinat de Sergiu Beznițchi și Evelina Vârlan.
Prezentatorii, de asemenea, îi adresează câteva întrebări concurentului, după care fiecare
participant este rugat să fredoneze live o secvență din melodia sa preferată, adresând de fiecare
dată aceeași întrebare: „Care este melodia ta preferată?”, discuție ce durează aproximativ un
minut, după care concurentul este invitat în scenă. Fiecare concurent își interpreteză piesa, fiind
acompaniat de diverse trupe de dans, creându-se astfel, o atmosferă de spectacol bine regizat.
Prezentatorii Sergiu Beznițchi și Evelina Vârlan, în timpul emisiunii, între secvențele de
prezentare a concurenților, spun curiozități, adresându-se unul celuilalt cu întrebarea: „Știai
că…”. Publicul din sală sunt copii de diverse vârste, care aplaudă furtunos prestației fiecărui
concurent și îl suțin prin ovații.
De asemenea, putem remarca că în fiecare emisiune participă câte 9 concurenți, excepție
făcând edițiile (finala concursului) din 17.02.2019, unde au evoluat 8 participanți și 03.02.2019,
când au evoluat 6 concurenți. Putem menționa și faptul, că în utlima ediție din finala concursului
24
în cadrul emisiunii au fost invitați și oaspeți de onoare, care au delectat publicul prin prestația sa:
Mariana Mihăilă, Formația „Picături Muzicale”, dansatorii Mihai Ungureanu și Mădălina Cecoi,
Evelyn și Trupa Funky.
Cadrul fizic – spaţio-temporal şi cadrul psihologic
Concursul are loc în studiourile TVM. Fiecare concurent este așezat pe o canapé având în
fața sa un prezentator din cei trei. Emisiune se desfășoară după un scenariu stabilit dinainte.
Timpul alocat emisiunilor diferă, de la 55 minute până la 1 h. și câteva secunde, din timpul
alocat emisiunii – 60 minute. Cel mai scurt timp de emisie alocat a fost în emisiunea din 03.03 –
55 min. (a fost și emisiunea cu cei mai puțini concurenți, doar 6), iar cel mai lung în cadrul
emisiunii din 20.01 – 1h. 1min. și 17 sec.
Invitați în emisiune au fost doar în ediția din 03.03.2019 (Mariana Mihăilă, Formația
„Picături Muzicale”, dansatorii Mihai Ungureanu și Mădălina Cecoi, Evelyn și Trupa Funky).
Scopul întâlnirilor a fost concursul de muzică adresat copiilor. S-au pus puține întrebări
concurenților, acestea fiind după același tipar, emisiunile având un ton rigid.
Ritmul impus de moderator este unul temperat, a permis ca concurenții (fiind copii) să
intre în atmosfera de platou și să scape de emoții.
Tonul emisiunii nu este unul oficial. Concurenții, fiind copii, au fost tratați de
prezentatori drept personalități, aresându-li-se la persoana întâi pe un ton jovial. Totodată, micile
curiozități expuse în platou de către Sergiu Beznițchi și Evelina Vârlan, au dat o tentă de interes
micilor spectatori din platou.
Mecanismele interacţionale
Moderatorii au avut în aceste emisiuni rolul de prezentatori ai performanțelor
concurenților, dar şi unul evaluativ. Participanții au fost rugați să cânte câte un fragment din
melodia preferată, lăsând la aprecierea publicului și telespectatorilor să aprecieze fiecare
prestație.
Situaţia comunicării. Participanţii au păstrat caracterul neformal al întâlnirii, au apărut
formule de adresare care se întâlnesc de pildă într-un cadru familial, adresările pe numele mic,
din partea moderatorilor.
Decorul ringului unde evoluază copiii este unul strălucitor, înserat cu steluțe sclipitoare,
care face asociere cu însăși denumirea emisiunii „Ring Star”, din engleză „Arena stelelor”,
dând emisiunii un aer de sărbătoare și spectacol.
Analiza tehnicilor de filmare
În cadrul emisiunilor au fost folosite toate cele 4 tipuri de încadraturi: gros-planul, prim-
planul, planul mediu (plan american) i planul general. Foarte ușor s-a trecut de la o imagine la
alta, rezultând panoramarea (stanga, dreapta) și transfocarea.
25
S-a utilizat din plin gros-planul - încadratura foarte de aproape a subiectului, astfel încât
să fie vizibile detaliile care în mod normal nu ar fi observate. Utilizarea gros-planurilor oferă
realizatorului TV posibilitatea de a transmite informații, senzații, sentimente, cu reacție sigură
(ex. prezentarea unor ochi frumosi, limpezi, mari d[ o senzație de sinceritate, inocentă,
credibilitate, precum sunt ochii copiiilor).
De asemenea, putem remarca utilizarea din plin a planului general, care ne permite să
vedem tot decorul în care se desfășoară acțiunea, peisajul sau ambianța filmării. El e folosit ca un
cadru de legătură, având scopul de a detensiona pentru o clipă atmosfera. FGolosirea acestor
planuri generale sunt utilizate pentru a surprinde fragmentul de spectacol la care publicul
participă alaturi de invitații din spectacol.
Dacă e să comparăm aceste 2 emisiuni „Cine vine la noi” și „Ring Star” putem deduce
următoarele aspecte:
Potrivit Studiului național de audiență mass-media din Republica Moldova, realizat în
2017, consumatorii din Republica Moldova sunt interesați mai mult de subiecte ce țin de
sănătate, prognoza meteo, sfaturi juridice, progrese economice, lupta împotriva corupției,
relațiile cu Rusia, divertisment ș.a. Mai puțin populare sunt subiectele legate de business și
afaceri, horoscop, sport, gastronomie etc. [11]
Studiul a fost realizat de Serviciul Independent de Sociologie și Informații OPINIA, în
perioada 7-24 octombrie 2017 pe un eșantion de 1200 de respondenți, cuprinzând 68 de localități
din Republica Moldova. Marja de eroare +/- 3%.
Criteriile după care consumatorii își aleg sursa de informare sunt: conținutul, actualitatea
informației și credibilitatea acesteia.
S-a atestat că oamenii care locuiesc la sate, preferă să consume mai mult produsele
instituțiilor media locale [11].
În zilele de muncă oamenii petrec în medie de la 30 de minute până la o oră în fața
televizoarelor, iar în zilele de weekend, pot petrece și până la șase ore, urmărind TV-ul sau
ascultând radioul. (Anexa 2)
Astfel, cele mai urmărite posturi TV autohtone sunt: Prime TV, Jurnal TV, Moldova 1,
RTR Moldova, Pro TV Chișinău ș.a. Consumatorii sunt interesați mai mult de știri, filme
artistice și seriale, emisiuni de divertisment, talk show-uri cu teme sociale și politice, emisiuni
pentru copii și desene animate. (Anexa 3)
Prin urmare, putem constata că postul de televiziune Moldova 1 se află printre cele mai
urmărite posture TV, iar emisiunile de divertisment printre preferințele consumatorilor de media.
Emisiunea „Cine vine la noi”, deși este o emisiune raltiv nouă, în comparație cu
emisiunea „Ring Star” a reușit să capteze atenția și interesul publicului telespectator prin
26
diversitatea subiectelor abordate și a invitaților săi. De importanță este și faptul, că emisiunea își
face apariția în direct, în fiecare seară de luni până vineri și captează în mare parte publicul
matur, trecut de 30 ani.
Emisiunea întrunește elemente informative, educative îmbinate cu elemente muzicale,
având la fiecare emisiune câte 2-3 interpreți, atât de muzică ușoară, cât și populară. Formatul
emisiunii este de așa natură, încât în cele 50 minute de emisie moderatoarea știe să distribuie
timpul astfel, încât are în platou câte 8-9 invitați, reușind să acorde timpul și atenția cuvennită
fiecărui invitat. Prezentatoarea, Doina Stimpovschi este foarte ospitalieră și atentă cu invitații săi,
dând un ton vioi emisiunii, reușind să îmbine maniera oficială cu cea amicală, dar totodată
respectuoasă față de invitații săi. De cealaltă parte, emisiunea „Ring Star”, fiind o emisiune ceva
mai veche, care și-a schimbat de-a lungul timpului prezentatorii (inițial emisiunea era prezentată
de interpretul Adrian Ursu) este destinată în mare parte publicului tânăr, în special copiii.
Deoarece emsiunea are ca particpanți copiii, este înregistrată în prealabil și apoi difuzată în
fiecare duminică, timp liber pentru copii. În cele 60 minute destinate emisiei sunt prezentați câte
9 concurenți, cărora publicul spectator este invitat să le aprecieze prestația. Ca o remarcă, ar fi
faptul, că prezentatorii emisiunii ar trebui să fie ceva mai degajați în prezența copiilor, să-i
încurajeze, astfel reducând din emoțiile acestora. Totodată, de recomandat ar fi abordarea
copiilor la persoana II-a, manifestând astfel față de ei respect, tratându-i ca pe niște personalități.
De menționat că, emisiunea „Cine vine la noi”, în comparație cu emisiunea „Ring Star”,
în fiecare ediție are drept invitați interpreți muzicali (atât deja recunoscuți, cât și începători),
promovând astfel talentele muzicii populare și celei ușoare. În schimb, în cadrul edițiilor
emisiunii „Ring Star”, doar într-o singură ediție, finala concursului, au fost invitați 4
personalități ai muzicii și dansatori.
Decorul platourilor de filmare, atât în cadrul emisiunii „Cine vine la noi”, cât și „Ring
Star” este sugestiv și redă atmosfera de spectacol, sărbătoare, creând ambianța dorită.
Majoritatea emisiunilor care au fost analizate în acesta lucrare propun personaje/tipuri de
personalităţi în diferite ipostaze, utilizând elemente vizuale şi tehnici precum: interviul,
moderarea în cadrul emisiunilor de divertismnet, reportajul etc., uneori alăturând concluziile
realizatorului sub forma unui comentariu.
27
BIBLIOGRAFIE
Acte normative
1. Legea audiovizualului nr. 603-XIII din 03.10.1995 (MO RM nr. 70 din 14.12.1995). [1]
2. Legea nr. 1320-XV din 26.07.2002 cu privire la instituţia publică naţională a
audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” (MO RM nr. 117-119 din 15.08.2002).
3. HG nr. 502 din 12.09.96 privind aprobarea Statutului Companiei de Stat
„TeleradioMoldova” (MO RM nr. 71 din 31.10.1996). [3]
4. Codul Audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260 din 27.07.2006. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 131-133, p. 20.
Publicaţii
5. Chetrușcă, V. Dumbrăveanu, O. Cernolev, N. Brașoveanu (consultanţi – V. Macinschi,
A. Postica, E. Rîbca): “Acte normative: concordanţa cu Legea privind accesul la
informaţie”, Chișinău, 2007.
6. Pîrtac O., E. Rîbca: “Scurtă analiză a necesităţilor de modificare a legislaţiei ce
reglementează activitatea mass-media” // “Mass-Media în Republica Moldova”,
Decembrie 2007 /în română, rusă și engleză/.
7. Pîrţac O., “Codul audiovizualului: încotro?” // “Mass-Media în Republica Moldova”,
Decembrie 2006 /în română, rusă și engleză/.
8. Pîrţac O., I. Bunduchi, C. Marin, A. Dorogan, V. Vasilică, E. Rîbca, Organizaţia
internaţională “ARTICLE 19”: “Codul audiovizualului: analize și comentarii”, Chișinău,
2008.
9. Rîbca E., “Legislaţia audiovizualului: evoluţie și involuţie pe parcursul a 10 ani” // “Ai
dreptul să știi”, 2007, nr. 14.
Resurse electronice
10. https://www.trm.md/ [10]
11. https://www.realitatea.md/studiu--care-sunt-cele-mai-populare-posturi-tv-si-radio--site-
uri-de-stiri--ziare-si-reviste-din-republica-moldova--video-_69089.html [11]
12. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=293161 [12]
13. http://www.trm.md/ro/cine-vine-la-noi/cine-vine-la-noi [13]
14. http://www.trm.md/ro/ring-star/ring-star [14]
28
Anexa 1.
STATUTUL
Companiei de Stat "Teleradio-Moldova"
I. Dispoziţii generale
1. Compania de Stat "Teleradio-Moldova" (în continuare - Compania) este constituită prin Decretul
Preşedintelui Republicii Moldova nr. 63 din 11 martie 1994, fiind succesorul de drepturi
al Radioteleviziunii Naţionale a Republicii Moldova.
2. Compania reprezintă o instituţie publică a audiovizualului. Activitatea de creaţie şi editorială a
Companiei este ocrotită prin lege de intervenţiile autorităţilor publice, de influenţă şi presiuni ale
partidelor şi formaţiunilor social-politice.
3. Prin forma sa organizatorico-juridică Compania este întreprindere de stat.
4. Fondator al Companiei este Guvernul, în numele Statului Republica
Moldova. Coordonarea activităţii Companiei din partea statului este efectuată de către Consiliul
Coordonator al Audiovizualului.
5. Compania este persoană juridică, are balanţă proprie, conturi bancare, poate dobîndi drepturi
patrimoniale şi nepatrimoniale, acţiona în instanţele judecătoreşti în calitate de reclamant şi reclamat,
dispune de ştampilă cu Stema de Stat şi cu denumirea sa, emblema şi alte atribute.
6. În activitatea sa Compania se călăuzeşte de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile şi
convenţiile internaţionale, la care Republica Moldova este parte, şi de prezentul Statut.
7. În programele Companiei sînt utilizate următoarele denumiri şi sigle:
a) Televiziunea:
TRM - Televiziunea Republicii Moldova;
b) Radiodifuziunea:
programul unu - "Radio Moldova"
programul doi - "Luceafărul"
"Radio Moldova Internaţional".
8. Termenul de activitate al Companiei nu este limitat.
9. Adresa juridică: 2028, or. Chişinău, str. Mioriţa, 1.
II. Scopurile şi genurile de activitate ale Companiei
10. Compania are următoarele scopuri de bază:
reflectarea veridică şi obiectivă a vieţii social-politice, economice şi culturale a republicii,
precum şi a relaţiilor externe ale statului;
reflectarea intereselor tuturor păturilor sociale: propagarea păcii şi umanismului, valorilor
democratice, respectării drepturilor omului;
crearea, acumularea, păstrarea şi promovarea valorilor cultural-artistice, naţionale şi universale.
11. Programele Companiei au drept obiectiv:
să reflecte cu preponderenţă problemele cu caracter local;
să contribuie la formarea conştiinţei naţionale;
să contribuie în mod activ la schimbul dintre diferite forme de manifestări culturale;
să fie accesibile şi recepţionate pe întreg teritoriul ţării, ţinînd cont de posibilităţile tehnice.
12. Compania desfăşoară activitate editorială, poartă răspundere de programele difuzate, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
13. Salariaţii Companiei nu pot promova prin activitatea lor ideile sau programul vreunui partid sau
formaţiuni politice.
14. Compania desfăşoară următoarele genuri de activitate:
concepe, produce şi difuzează programe radio-TV pe teritoriul ţării şi peste hotarele ei;
creează şi coordonează activitatea studiourilor sale locale şi a posturilor de corespondnţi;
organizează şi realizează în studiourile sale, de sine stătător sau în colaborare cu alţi parteneri
autohtoni sau din străinătate, programe radio-TV, înregistrări pe discuri, pe suport magnetic, filme
artistice, spectacole radiofonice şi televizate, filme documentare, de popularizare
a ştiinţei, atît pentru uz intern, cît şi pentru schimb cu alte organizaţii
de profil din ţară şi de peste hotare sau pentru comercializare;
29
organizează concerte, spectacole şi festivaluri, concursuri ale formaţiilor artistice proprii, precum
şi din afara Companiei;
încheie contracte cu artişti, cu impresari străini pentru participarea la emisiunile, concertele şi
spectacolele realizate de Companie;
organizează sau participă la acţiuni internaţionale din domeniul audiovizualului;
asigură integrarea Republicii Moldova în sistemul informaţional mondial;
reprezintă ţara în organizaţiile internaţionale, specializate în domeniul radiodifuziunii şi
televiziunii;
organizează şi participă, împreună cu instituţiile specializate, la diferite investigaţii şi sondaje de
studiere a opiniei publice cu privire la radio şi televiziune, precum şi la alte probleme de interes public;
desfăşoară activitatea de cercetare şi proiectare în domeniul televiziunii şi radioului,
îndeplineşte lucrări ce ţin de specificul audiovizualului pentru necesităţile proprii sau pentru alţi
beneficiari din ţară şi din străinătate;
prestează servicii publicitare prin intermediul emisiunilor şi publicaţiilor proprii pentru
beneficiarii din ţară şi din străinătate;
acordă contra plată beneficiarilor asistenţă pentru stabilirea parametrilor, amplasarea şi punerea
în funcţiune a noilor posturi de radio şi televiziune;
prestează servicii tehnice şi de alt ordin populaţiei, ţinînd cont de posibilităţile proprii;
prestează servicii privind transportul auto ce ţin de realizarea scopurilor sale de activitate.
Compania este în drept să desfăşoare şi alte genuri de activitate, conform legislaţiei în vigoare.
III. Patrimoniul Companiei
15. Întru exercitarea funcţiilor sale, Compania utilizează proprietatea de stat ce i-a fost transmisă în
administrare economică, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
16. Capitalul statutar al Companiei constituie 46073000 lei (conform bilanţului contabil la 1 ianuarie
1996). Suprafaţa lotului de pămînt folosit de către Companie este de 8,9 ha. Planul lotului de pămînt se
anexează.
17. Bunurile Companiei se constituie din fondurile fixe şi mijloacele circulante, din alte
bunuri, al căror preţ se indică în bilanţul contabil.
Sursele de formare a bunurilor Companiei sînt:
alocările din buget şi subvenţiile de stat;
veniturile obţinute drept rezultat al activităţii desfăşurate în conformitate cu prezentul Statut;
donaţiile benevole ale organizaţiilor, întreprinderilor şi cetăţenilor.
18. Mijloacele obţinute în urma activităţii de producţie a Companiei se distribuie în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi Regulamentul de uz intern.
IV. Activitatea Companiei
19. Compania elaborează şi realizează programul său de producere şi determină perspectivele
dezvoltării social-economice.
20. Activitatea de creaţie şi editorială a Companiei este independentă. Programele radiofonice
şi televizate sînt ocrotite de lege contra intervenţiei autorităţilor publice, influenţei şi presiunii oricăror
partide şi formaţiuni social-politice.
21. Compania are dreptul:
să folosească cu prioritate instalaţiile statale de emitere şi recepţie a programelor radiofonice şi
televizate, stabilind locul lor de amplasare, de comun acord cu Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii,
şi să exercite controlul calităţii tehnice a instalaţiilor arendate;
să efectueze filmări, înregistrări, transmisiuni în direct ale manifestaţiilor publice, şedinţelor
Parlamentului, Guvernului şi ale altor instituţii de stat;
de comun acord cu organizatorii, să transmită în direct ori să realizeze înregistrări integral sau
parţial ale diferitelor manifestări cultural-artistice şi sportive;
să transmită fără consimţămîntul organizatorilor reportaje gratuite de la evenimentele de importanţă
publică cu durată de pînă la 3 minute;
să stabilească structura internă organizaţională şi de producţie;
să aprobe regulamentele subdiviziunilor şi statutele întreprinderilor din sistemul său;
să creeze, reorganizeze şi să lichideze, în modul stabilit, subdiviziuni pe bază de autogestiune
(departamente, redacţii, studiouri, asociaţii de creaţie) întreprinderi din sistemul său, conform
legislaţiei în vigoare;
30
să stabilească preţurile şi tarifele la producţia proprie, la serviciile prestate etc., precum şi la
modalităţile de retribuire a muncii, cu excepţia cazurilor, în care, preţurile, tarifele şi alţi indici sînt
reglementaţi de legislaţie;
să aprobe tarifele onorariului de autor şi pentru interpretare, precum şi preţurile pentru serviciile
prestate în domeniul producţiei audiovizualului;
să creeze peste hotarele ţării posturi de corespondenţi şi filiale;
să organizeze şi să exploateze noi sisteme şi servicii de transmitere a informaţiilor
prin reţelele destinate difuzării programelor televizate şi radiofonice;
să desfăşoare activitate economică externă în conformitate cu legislaţia în vigoare;
să reprezinte instituţia la concursuri, festivaluri, tîrguri internaţionale ale audiovizualului, atît
prin producţia proprie, cît şi ca membru al juriului, al comitetelor organizatorice etc.;
să propună spre aprobare Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Comisiei Centrale Electorale
timpi de antenă, condiţiile de prezentare a emisiunilor şi modalităţile de
reflectare a campaniilor electorale pentru alegerile de toate nivelurile;
să negocieze şi să semneze contracte de colaborare cu alte posturi de radiodifuziune şi televiziune
din ţară şi de peste hotare;
să organizeze schimburi de realizatori de emisiuni şi de corespondenţi cu companiile de radio
şi televiziune din alte ţări;
să angajeze lucrători pe bază de acord şi să-i concedieze în conformitate cu legislaţia muncii.
22. Compania este obligată:
să prezinte în mod obiectiv şi imparţial realităţile vieţii social-
politice, interne şi internaţionale; să asigure cetăţenilor dreptul la informaţie; să promoveze valorile
autentice ale culturii naţionale, culturii minorităţilor naţionale ce locuiesc pe teritoriul republicii,
precum şi ale culturii universale;
să asigure libera exprimare a ideilor şi opiniilor, libera circulaţie a informaţiilor;
să asigure jurnalistului drepturi în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi practica
internaţională; participarea la emisiuni a persoanelor cu diferite convingeri politice şi opţiuni
confesionale;
să difuzeze cu prioritate şi în mod gratuit comunicările de interes public primite de la Parlament,
Preşedintele Republicii Modlova şi de la Guvern. Modul de difuzare a altor informaţii oficiale se
stabileşte de comun acord cu Consiliul Coordonator al Audiovizualului;
să asigure păstrarea înregistrărilor audio şi video şi a documentelor care prezintă valoare
istorică;
să asigure folosirea judicioasă a bunurilor de stat, transmise spre administrare;
să-şi onoreze obligaţiile ce decurg din legislaţia în vigoare şi contractele încheiate;
să prezinte în modul stabilit organelor competente ale statului dări de seamă statistice şi de alte
tipuri.
23. Subdiviziunile de creaţie ale Companiei asigură jurnalistului dreptul la opinie şi la poziţie
proprie. Compania nu este în drept să impună jurnalistului promovarea unor idei ce contravin
principiilor lui morale.
24. Emisiunile Companiei nu trebuie să propage războiul, agresiunea, ura naţională, rasială, de clasă
sau religioasă, acţiuni de violenţă antistatală, terorismul, nesupunerea civilă, separatismul teritorial,
idei, opinii, manifestări ce contravin normelor moralei.
Se interzice difuzarea informaţiilor care prejudiciază securitatea statului.
25. Informaţiile cuprinse în programe nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea şi viaţa
particulară a cetăţenilor.
26. Responsabilitatea pentru informaţia adusă la cunoştinţa opiniei
publice prin intermediul radiodifuziunii sau al televiziunii revine
autorului, sursei de informaţie, Companiei, în modul stabilit de legislaţie.
27. Controlul şi revizia activităţii economice şi de producţie a Companiei le efectuează organele
fiscale şi alte organe, în limita competenţei lor.
V. Administrarea Companiei
28. Compania este administrată de preşedintele ei.
29. Preşedintele Companiei are 3 vicepreşedinţi:
30. Preşedintele Companiei, directorul general al radiodifuziunii şi directorul general al televiziunii
sînt numiţi în funcţie de Parlament, la propunerea Consiliului Coordonator al Audiovizualului sau din
31
propria iniţiativă a Parlamentului, pe un termen de 5 ani; vicepreşedintele este numit în funcţie de către
Consiliul Coordonator al Audiovizualului, la propunerea preşedintelui Companiei, pe un termen de 5 ani.
31. Preşedintele Companiei:
asigură conducerea Companiei;
asigură respectarea legislaţiei în vigoare şi executarea hotărîrilor Consiliului Coordonator al
Audiovizualului;
emite ordine şi instrucţiuni, controlează executarea lor;
angajează la lucru pe bază de acord şi concediază lucrătorii Companiei;
reprezintă Compania personal sau prin delegaţi în organele de stat, în relaţiile cu alte instituţii şi
organizaţii, precum şi în organismele internaţionale;
aprobă componenţa delegaţiilor ce reprezintă Compania la reuniunile republicane sau
internaţionale;
asigură activitatea Consiliului de Administraţie al Companiei;
exercită funcţiile de reprezentant al fondatorului;
încheie contracte, inclusiv cu companiile străine, şi supraveghează realizarea lor.
32. Preşedintele Companiei poate delega o parte din împuternicirile sale vicepreşedinţilor. În lipsa
preşedintelui funcţiile sînt exercitate de un vicepreşedinte, numit prin ordin.
33. În cadrul Companiei se formează Consiliul de Administraţie ca organ colegial şi consultativ de
administrare, compus din 13 membri, care activează în baza Regulamentului său.
34. În componenţa Consiliului de Administraţie în mod obligatoriu intră preşedintele Companiei,
reprezentanţii Fondatorului şi Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
35. Consiliul de Administraţie examinează principalele probleme ce
rezultă din sarcinile şi funcţiile Companiei, dările de seamă ale conducătorilor subdiviziunilor
structurale, întreprinderilor şi instituţiilor din subordinea Companiei.
36. Pentru a aprecia calitatea producţiei audiovizuale, în cadrul Companiei sînt create consilii
artistice şi tehnice cu participarea specialiştilor din domeniul respectiv, ce activează în baza
Regulamentului aprobat de către preşedintele Companiei.
VI. Sistarea activităţii Companiei
37. Compania îşi sistează activitatea în cazul lichidării sau reorganizării în temeiul şi în modul stabilit
de legislaţia în vigoare.
38. În caz de lichidare a Companiei bunurile, care rămîn după satisfacerea pretenţiilor
creditorilor, vor fi folosite conform indicaţiilor Guvernului Republicii Moldova.
32
Anexa 2.
Rezultatele sondajului realizat de Serviciul Independent de Sociologie și Informații

OPINIA cu privire la timpul total petrecut pe parcursul zile pentru consumul media
Sursa: https://www.realitatea.md/studiu--care-sunt-cele-mai-populare-posturi-tv-si-
radio--site-uri-de-stiri--ziare-si-reviste-din-republica-moldova--video-_69089.html
33
Anexa 3.
Rezultatele sondajului realizat de Serviciul Independent de Sociologie și Informații

OPINIA cu privire la cele mai urmărite posture TV în gospodăriile oamenilor
Sursa: https://www.realitatea.md/studiu--care-sunt-cele-mai-populare-posturi-tv-si-
radio--site-uri-de-stiri--ziare-si-reviste-din-republica-moldova--video-_69089.html
34

Capitolul II Jurnalism - Emisiuni de Divertisment

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul II Jurnalism - Emisiuni de Divertisment

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL II.

ANALIZA EMISIUNILOR DE DIVERTISMENT LA MOLDOVA 1

2.2. Analiza grilei de programe a emisiunilor de divertisment la Moldova 1

Tabelul 1.1. Datele cantitative ale emisiunii „Cine vine la noi”

Tabelul 2.2. Datele cantitative ale emisiunii „Ring Star”

Rezultatele sondajului realizat de Serviciul Independent de Sociologie și Informații

Rezultatele sondajului realizat de Serviciul Independent de Sociologie și Informații

S-ar putea să vă placă și