Raport Finantele Intreprinderii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI
FACULTATEA „FINANȚE”
CATEDRA „FINANȚE ȘI ASIGURĂRI”
MIHAELA GUMA
RAPORT
PRIVIND PRECTICA DE PRODUCȚIE ȘI DE LICENȚĂ
în cadrul întreprinderii S.A. „Daac Hermes”
ADMIS la susținere Autor:

Conducătorul practicii de la catedră student grupa FA 118,
Prenumele Numele învățământ cu frecvență la zi
___________________________ Mihaela GUMA
„ ____” ____________20____
_______________________
(semnătura)
Conducătorul practicii de la întreprindere:
Director llllll
_______________________
(semnătura)
Chișinău, 2019
1
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………….........................................3
Capitolul I. Caracteristica generală a activității întreprinderii………………………………5
Capitolul II. Carcateristica situației financiare a întreprinderii…………………………….20
Capitolul III. Aspecte fiscale ale activității întreprinderii…………………………………...30
Capitolul IV. Strategia de dezvoltare a întreprinderii……………………………………….34
Concluzii………………………………………………………………………...........................50
Bibliografie……………………………………………………………………….......................52
Anexe………………………………………………………………………………….................54
2
INTRODUCERE
Trecerea la economia de piaţă prezintă cerinţe majore faţă de activitatea tuturor unităţilor
economice din Republica Moldova. Întreprinderile de producţie trebuie să-şi obţină independent
resursele financiare în limitele necesare pentru propria existenţă, cât şi pentru dezvolatrea în
perspectivă. Ne aflăm într-o perioadă destul de complicată a economiei Republicii Moldova,
când sectorul economic trebuie să supravieţuiască, în ciuda tuturor piedicilor, care apar pe
măsura modificărilor externe a preţurilor internaţionale atât la carburanţi şi alte valori pe care le
importăm, cât şi la valuta străină. Este destul de clar că orice economie se bazează pe relaţii
interne şi externe. Condiţiile relaţiilor de piaţă sunt aprige, din considerentele acestea e necesară
cunoaşterea modalităţilor determinării tuturor treptelor consecutive de dezvoltare, precum şi
influenţa rezultatelor finale asupra compartimentelor de bază ale activităţii.
În acest context, problema - cheie pentru toţi producătorii este problema interdependenţei
consumurilor suportate, cheltuielilor efectuate şi a veniturilor obţinute. A supraveghea toţi
factorii în ansamblu, care provoacă modificările posibile din componenţa consumurilor,
cheltuielilor şi până la venituri în practică nu e atât de uşor. Probabil, prin aceasta se poate
explica faptul că actualmente, în urma analizei detaliate a situaţiei create, puţine colective de
muncă găsesc căile reale pentru păstrarea şi dezvoltarea producţiei. Majoritatea, pierzând
orientarea, alunecă spre faliment şi în acelaşi timp speră la un ajutor financiar din afară
(inclusive indemnizaţii de stat). În practica analitică se utilizează mai multe sisteme de
indicatori, care caracterizează potenţialul rezultativ al activităţii unităţilor economice. Acesta
poate fi explicat prin faptul, că în condiţiile economiei de piaţă apare necesitatea aprecierii
acestor indicatori pornind de la genul şi scopul analizei. De exemplu, un compartiment distinct
poate include diagnosticul şi aprecierea activităţii de bază prin indicatorii rezultativi, începând de
la consumuri, cheltuieli, beneficiu (profitul) şi terminând cu rentabilitatea economică şi
financiară.
Scopul şi sarcinile cercetării. Scopul cercetării constă în analiza sferei de producere a
întreprinderii „Daac Hermes”, caracteristica poziției financiare și a aspectelor fiscale în cadrul
unității vizate și elaborarea strategiilor de dezvoltare a întreprinderii.
Scopul urmărit a fost concretizat în următoarele sarcini ale cercetării:
- caracterizarea generală a activității întreprinderii;
- analiza dezvoltării întreprinderii;
- caracterizarea activității de producere a întreprinderii
- analiza economico-financiară a întreprinderii;
- evaluarea fluxurilor de numerar în cadrul întrteprinderii;
3
- argumentarea eficienţei finanţelor întreprinderii şi rentabilitatea acesteia;
- evidenţierea principalilor indicatori fiscali;
- elaborarea modalităţilor de dezvoltare a întreprinderii.
Baza ştiinţifico-metodologică a tezei au constituit-o doctrinele, conceptele, principiile,
elaborate până în prezent de specialişti cu nume notorii în studierea finanţelor întreprinderii.
Lucrări ale autorilor, precum: P. Brezanu, P. Bran, N. Botnari, J. Bușe, H. Cristea, N. Hoanță, V.
Ilie, D. Mărgulescu, S. Petrescu ş.a.
Obiectul cercetării îl constituie totalitatea aspectelor legate de poziția și performanța
financiară a întreprinderii şi trasarea unor căi de dezvoltare a întreprinderii pentru obţinerea
eficienţei activităţii economice. Cercetările au fost realizate în cadrul societăţii comerciale “Daac
Hermes” SA în baza anilor 2016 - 2017.
Volumul şi structura lucrării. Scopul şi sarcinile cercetării au prefigurat structura
lucrării, care constă din introducere, patru capitole, concluzii şi recomandări, lista surselor
bibliografice.
Capitolul I „Caracteristica generală a activității întreprinderii” cuprinde un scurt
istoric al dezvoltării întreprinderii, structura organizatorică și sfera de producere a întreprinderii
„Daac Herme”
În capitolul II „Carcateristica situației financiare a întreprinderii” este efectuată
analiza generală a poziției financiare a întreprinderii și a performanței financiare a întreprinderii.
De asemenea sunt analizate fluxurile de numerar în cadrul întreprinderii.
Capitolul III „Aspecte fiscale ale activității întreprinderii” reflectă caracteristica
tipurilor de impozite şi taxe aplicate, modul de calcul a impozitelor şi taxelor în cadrul
întreprinderii. De asemenea, sunt determinate efectele fiscale asupra situaţiei financiare a
întreprinderii.
În capitolul IV „Strategia de dezvoltare a întreprinderii” este redată analiza SWOT și
modul de elaborare a bugetelor operaţionale în cadrul întreprinderii. Totodată, este elaborată
strategia de promovare a produselor și serviciilor.
În Concluzii şi recomandări sunt formulate concluziile generale şi recomandările
elaborate asupra temei studiate, care ar putea contribui la îmbunătăţirea şi dezvoltarea procesului
de gestiune şi control a finanțelor întreprinderii, drept suport de bază pentru profitabilitatea
întreprinderii. Complexitatea deosebită a finanţelor întreprinderii, precum şi strânsa legatură a
acestora cu toţi celelalţi participanţi la procesul economic, impun o atenţie sporită în elaborarea
unui mecanism de dezvoltare a proceselor de gestiune şi control financiar în cadrul
întreprinderilor şi implicit a alegerii celor mai bune strategii şi tactici pentru transpunerea în
practică a ceea ce şi-au propus întreprinderile.
4
CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALĂ A ACTIVITĂȚII ÎNTREPRINDERII
Afacerile cu automobile a apărut în direcțiile de activitate ale Companiei DAAC Hermes
pe când în economia noastră existau mai multe întrebări, decât raspunsuri; pe când, conform
aprecierilor Organizației Națiunilor Unite (ONU), din punctul de vedere al calității vieții
Moldova ocupa locul 110 în lume și foarte puțini oameni credeau, ca în această țară
comercializarea automobilelor noi poate aduce profit.
În anul 1997, deschiderea centrului auto SKODA, edificat conform exigențelor europene
contemporane, a fost un eveniment cu adevărat important pentru țara noastră. Astăzi în
Republica Moldova nu există o a doua companie, care ar comercializa și deservi automobile la o
scară atât de larga, oferind atâtea mărci de talie mondială.
În anul 2000 Compania a „valorificat” RENAULT-ul francez, în 2002 – mărcile
CITROEN și DACIA, în 2003 – NISSAN și FORD. După salonul de pe Calea Ieșilor, capitala
Moldovei a fost împodobită de complexul ultra-modern RENAULT-DACIA-NISSAN de pe str.
Petricani, mai târziu la aceiași adresă au fost amplasate saloanele MAZDA și CITROEN, după
care pe bd. Cantemir a fost construit și inaugurat salonul auto VOLVO – LAND ROVER.
Începând cu anul 2008 compania oferă consumatorilor moldoveni automobilele
SUZUKI, iar din anul 2011 - și renumitele în toată lumea mașini de marca JAGUAR. Recent,
Compania a oferit consumatorului moldovean automobilele SUZUKI şi JAGUAR.
DAAC Hermes a deschis saloane auto moderne în orașele Cahul și Bălți. De fiecare dată
compania a oferit întregul spectru de servicii la procurarea, deservirea de garanție și post-
garanție a automobilelor. Mereu și în toate, DAAC Hermes tinde să corespundă criteriilor de
lider. Și reușește - imaginea și autoritatea companiei fac dovada acestui fapt.
O scurtă incursiune în istoricul companiei
1997 - Compania DAAC Hermes pentru prima dată prezintă pe piața auto a Moldovei marca
cehă Skoda, prin inaugurarea celui mai mare în Europa de Est, la acel moment, Centru Skoda.
2000 - Compania devine dealer oficial al mărcii franceze Renault.
2002 - Compania devine dealer oficial al mărcilor Citroen, Nissan, Dacia.
2003 - Este semnat, cu compania româna Romcar, contractul de deschidere a salonului Ford în
Moldova.
2004:
- Este dată în exploatare prima tranșă a centrului auto mixt de pe strada Petricani,17 - centrul
auto Renault-Nissan-Dacia cu o suprafață de 2000 m2;
- Compania deschide un centru auto mixt la Bălți.
5
2005:
- Compania devine importator oficial Mazda. Este dată în exploatare cea de-a doua tranșă a
centrului auto de pe str. Petricani, 17 - Ford-Mazda-Citroen;
- Compania deschide un centru auto mixt la Cahul;
- DAAC Hermes este printre fondatorii AUTO MALL - companie de comercializare a pieselor
de schimb pentru automobile;
- DAAC Hermes devine importator oficial al automobilelor Volvo și Land Rover. La Chișinau,
pe bd.Cantemir, 14, pentru aceste mărci este deschis un nou centru auto de clasa premium.
2008:
- Este semnat un contract de dealer direct cu compania Ford;
- Compania devine dealer oficial Suzuki în Moldova.
2009 - La Chișinău, pe Calea Ieșilor, 14 este deschis un centru de deservire a automobilelor de
orice marcă și un teren de comercializare a mașinilor la mâna a doua.
2010 - DAAC Hermes deschide noul centru auto Skoda-Ford – în incinta lui de pe Calea
Orheiului,111/6 și-au deschis larg ușile un salon auto și o stație de deservire tehnică.
2010 - DAAC Hermes modernizează două dintre centrele sale auto – acum Mazda își așteaptă
clienții pe Calea Ieșilor, 10, iar pe str. Petricani, 17 este prezentat șirul de modele Citroen și
Suzuki.
2011 - DAAC Hermes deschide reprezentanța Jaguar în Moldova.
2010-2012:
- DAAC Hermes își dezvoltă intens rețeaua saloanelor auto de comercializare a mașinilor cu
parcurs – acum automobile calitative, cu o istorie verificată, sunt accesibile la Chișinău pe
adresele Calea Ieșilor,14 și str.Burebista, 106, iar la Bălți – pe str. Ștefan cel Mare, 152;
- La Chișinău, pe str. Burebista, 106, este deschisă stația multibrand de deservire tehnică a
automobilelor. Acum pe un teritoriu cu suprafața de 5500 metri pătrați este oferit un asortiment
vast de automobile cu parcurs și servicii complexe de reparație și deservire a automobilelor de
orice marcă.
2014 - compania AUTO MALL, anterior – furnizor dinamic de mărfuri automobilistice, s-a
transformat într-un grup de companii cu diverse genuri de activitate. La 5 aprilie, 2014 în incinta
oficiului central AUTO MALL a avut loc un eveniment de amploare – prima expoziție
specializată AUTO MALL EXPO 2014. Au participat circa treizeci de furnizori de piese de
schimb, mărfuri automobilistice, accesorii, anvelope și produse chimice pentru îngrijirea
automobilelor, toți cu renume mondial.
2015:
- La expoziția AUTO MALL Expo 2015 au participat peste 30 de furnizori de piese de schimb,
6
anvelope, produse chimice din toată lumea. Expoziția a fost vizitată de 3100 de clienți interesați -
dovada clară a faptului, că evenimentele de acest gen sunt acceptate și savurate de
public;
- DAAC Hermes prezintă noul centru auto Renault – Dacia – Nissan.
2016:
- MAZDA își reînnoiește Showroom-ul (Calea Ieșilor, 10);
- SKODA își reînnoiește Showroom-ul (Calea Orheiului, 111/6);
- FORD deschide la Chișinău un nou salon și autoservice (str. Petricani, 17);
- CITROEN deschide la Chișinău un nou salon (str. Burebista, 106).
or. Chișinău, Calea Orheiului, 111/6
În anul 2016, după renovare, a fost inaugurat oficial centrul auto Skoda cu o suprafață de
peste 4 000 m2. Este cel mai mare centru auto din Moldova. În salon, pe o suprafață de 1100 m 2,
sunt prezentate automobilele de marca Skoda, care în prezent sunt printre cele mai în Republica
Moldova. Autoservice-ul ocupă 1500 m2, parcările adiacente - peste 1500 m2.
or. Chișinău, Calea Ieșilor, 10
La Chișinău, pe Calea Ieșilor, 10, a fost reconstruit centrul auto Mazda. Compania-
importator a amplasat brandul Mazda într-o unitate comercială de sine stătătoare, care include un
salon spațios pentru 8 automobile și un autoservice specializat.
or. Chișinău, str. Petricani, 17
La adresa str. Petricani, 17 clienții sunt așteptați în centrul auto renovat, pe teritoriul
căruia, în premieră pentru Moldova, este prezentată întreaga gamă a producătorului auto nipon
Suzuki, automobilele Nissan, Ford și, bineînțeles, Dacia și Renault.
2017 - RENAULT aduce în Moldova primul automobil în totalitate electic - Renault ZOE.
Planurile strategice ale companiei
În următorii 5 ani compania intenționează să dezvolte o rețea regională, deschizând
concomitent câteva centre auto și SDT în afara Chișinăului. Vor fi modernizate reprezentanțele
comerciale la Bălți și Cahul, deschise centre de comerț și deservire tehnică a automobilelor la
Soroca, Ungheni și Comrat. În total, pentru dezvoltarea rețelei regionale sunt planificate
investiții de 5,5 milioane Euro.
Întreprinderea „Daac Hermes” este o societate pe acţiuni, fondată la data de 30 mai 1996.
A fost înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice cu numărul de identificare
1002600009035. Societatea își are sediul în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor, 10. Extrasul din
Registrul de Stat al persoanelor juridice este prezentat în Anexa 1.
Societatea pe acțiuni este o organizație creată de două şi mai multe persoane juridice şi
fizice, care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a activităţii de antreprenoriat,
7
sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire şi a statutului. Acţionarii, poartă răspundere
pentru obligaţiile întreprinderii numai în limitele valorii acţiunilor care le aparţin. Proprietarii
societăţii sunt acţionarii care pot să-şi vândă acţiunile, să le gajeze, să efectueze şi alte activităţi,
prevăzute în contractul de constituire şi în statut, fără a efecta derularea afacerilor.
Tabelul 1.1. Structura de proprietate SA „Daac Hermes”

Numărul Numărul valorilor Valoarea nominală Capitalul social
acţionarilor mobiliare
90 225 72675153 20 10150560
Membrii ai Consiliului societăţii:

 Chirtoca V.A. – deţine 48171 acţiuni (0,066%);
 Dodi Gh.Gh. – deţine 54902 acţiuni (0,076%);
 Costin L.A. – deţine 28 acţiuni (0,0%);
 Bahareva L.Gh. deţine 448 acţiuni (0,0006%);
 Morijencov V.A. – 0 acţiuni;
 Dementeenco I.C. – deţine 2 acţiuni;
 Panov A.M. – deţine 20002 acţiuni (0,0275 %).
Presedintele comitetului de conducere: Moroşan Iurie - deţine 905371 acţiuni (1,245%);
Membrii Comitetului de conducere: Chirtoca V.V. – deţine 484631 acţiuni (0,667%), Chirtoca
A.V. – 0 acţiuni, Botnaru Gh.V. – deţine 50500 acţiuni (0,07%), Calinina T.A. – deţine 56160
acţiuni (0,07%), Cozin N.N. – 0 acţiuni, Boeştean Gh.M. – 0 acţiuni; Macari O.L. – 0 acţiuni;
Spivacenco A.B. – 0 acţiuni.
Comisia de cenzori: Afonina T.A. – deţine 6024 acţiuni (0,008%), Kulicitki S.A. – deţine
144 acţiuni (0,0002%), Vacaric C. – 0 acţiuni.
Organizarea și funcţionarea oricărei întreprinderi este orientată către realizarea
obiectivelor sale, în acest sens, fiecare componentă organizatorică trebuind să contribuie la
realizarea unor obiective derivate din finalităţile generale ale întrepriderii.
Privită ca sistem, structura organizatorică a întreprinderii cuprinde:
 Componentele organizatorice;
 Relaţiile organizatorice dintre componente;
 Sistemul de atribuții și obiective.
Componentele organizatorice ale întreprinderii S.A. „Dacc Hermes” se delimitează după
cum urmează:
8
Adunarea generală a acționarilor (AGA), reprezentată chiar de asociaţii întreprinderii, d-
ul Moroșanu Iurie.
AGA este organul de deliberare și decizie a întreprinderii de a cărui competenţă exclusivă ţine:
 Modificarea cuantumului capitalului social;
 Desemnarea cenzorului, eliberarea înainte de termen a acestuia;
 Aprobarea bilanțului contabil iniţial;
 Adoptarea hotărîrii privind repartizarea beneficiului;
 Adoptarea hotărîrii privind reorganizarea Societăţii și aprobarea planului de reorganizare;
 Aprobarea mărimii și modului de formare a fondurilor Societăţii;
 Înfiinţarea filialor și reprezentanţelor Societăţii;
 Desemnarea și eliberarea înainte de termen a administratorului;
 Aprobarea planului de afaceri a Societăţii;
 Aprobarea regulamentelor interne a Societăţii;
 Să modifice actul constitutiv.
Cenzorul
Pentru exercitarea controlului asupra gestiunii Societății și acțiunilor administratorului se
desemnează cenzor(i) pentru o perioadă de 3 ani. Atribuţiile cenzorului sunt:
 Să exercite periodic controlul gestiunii Societăţii din propria iniţiativă sau la cererea
asociatului.
 Să controleze activitatea economico - financiară a Societăţii după încheierea exerciţiului
financiar, verificînd rapoartele financiare și efectuînd inventarierea bunurilor Societăţii,
exercitînd totodată alte acțiuni necesare evaluării obiective a gestiunii Societăţii.
 Să întocmească raportul asupra fiecărui control efectuat și îl prezintă asociatului.
 Să comunice asociatului fapte care contravin legii sau prezentului statut și care au cauzat
sau pot cauza prejudicii Societăţii.
Departamentul administrativ al întreprinderi are urmatoarele atribuţii:
 Urmărește modul de organizare și desfășurare a activităţii întreprinderii;
 Asigură întocmirea, funcamentarea și realizarea planului de aprovizionare tehnico -
materială destinat nevoilor administrative și gospodărești ale Societăţii;
 Îndeplinește sarcinile de protocol și reprezentare la întîlnirile oficiale;
 Asigură circuitul documentar în întreprindere, dar și cu terţii;
 Organizează evidenţa construcţiilor, a terenurilor aflate în proprietatea întreprinderii;
 Asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege privind securitatea și sănătatea în muncă,
ia măsuri de stingere a incendiilor, afișează planul de evacuare, etc;
9
Administratorul este persoana responsabilă de gestiunea eficientă a activității
întreprinderii. În cadrul S.A. „Daac Hermes” funcţia de administrator îî revine directorului
întreprinderii Vasili Chirtoca. Administratorul este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor
necesare și utile pentru realizarea obiectivelor de activitate a societății. Atribuţiile principale
sunt:
 Să efectueze actele de gestiune a Societății, necesare atingerii scopurilor prevăzute în
statut și în deciziile asociatului;
 Să întocmească proiectul planului de activitate a întreprinderii pe perioada determinată;
 Angajează și concediază personalul și stabilește derpturile și obligațiile acestuia;
 Aprobă operațiunile de plăţi și încasări ale Societăţii;
 Aprobă încheierea contractelor în limita obiectului de activitate a Societăţii;
 Să prezinte Societatea în raport cu organele statului, cu terții și în instanțele de judecată;
 Să gestioneze activitatea întreprinderii, astfel încît scopurile , pentru care aceasta a fost
constituită să fie ralizate cât mai eficient;
 Să întocmească anual un raport privind activitatea Societății, actul de inventariere a
bunurilor Societății și a altor documente, care uarmează a fi prezentată
asociatului.Precum și a altor dări de seamă periodice privind activitate întreprinderii;
 Calculează și certifică realitatea dividentelor;
 Rezolvă orice alte sarcini stabilite de Adunarea generală, conform legii și conform
Actului Constitutiv.
Departamentul financiar – contabil. Este menit să asigure evidența corectă și la timp a
operațiunilor economice a întreprinderii, fiind cerută atît de legea în vigoare, cît și de conducerea
întreprinderii în scopul formării unei imagini reale și concise a situației economico – financiare a
întreprinderii și luării deciziilor corecte. Departamentul este reprezentat de către contabilul-șef,
care are următoarele funcţii:
 A asigura efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabile a tuturor operațiunilor
economico - financiare legate de activitatea și patrimoniul întreprinderii;
 A asigura respectarea cu stricteţe a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului
și ia toate măsurile legale privind reîntregirea acestuia în cazul în care a fost păgubit;
 A organizeaza inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale ale întreprinderii și
urmărește definitivarea acesteia conform legii;
 A întocmi lunar balanţa de verificare a conturilor sintetice și analitice și de a urmări
concordanţa dintre acestea;
 De a planifica și a întocmi bugetul de venituri și cheltuieli;
10
 A asigura fondurile necesare fiananţării investiţiilor, urmărind efectuarea operaţiunilor
financiare în derularea investiţiilor;
 Întocmirea Rapoartelor financiare și a altor dări de seamă conform legislaţiei;
 De a efectua controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate privind corectitudinea și
legalitatea acestora;
 De a oferi informațiile necesare conducerii întreprinderii în scopul luării deciziilor
corecte.
Departamentul resurse umane. Resursele umane sunt, fără îndoială, cea mai valoroasă
resursă din cadrul întreprinderii. Entitatea dată conștientizează faptul că managementul eficient
al resurselor umane are o mare influiență asupra creșterii profitabilității întreprinderii, de aceea
conducerea S.A. „Daac Hermes” acordă o mare atenţie acestui fapt, organizând periodic
pregătirea și perfecţionarea angajaţilor săi, motivarea, delegarea responsabilităților și a altor
acțiuni orientate spre îmbunătăţirea abilităților personalului. De asemenea, în atribuţiile
departamentului resurse umane mai intră:
 Atragerea, selectarea și angajarea noilor persoane în cadrul întreprinderii;
 Asigurarea că angajații au aptitudinile și capacitatea necesară pentru ași îndeplini
obligațiunile prevăzute;
 Rezolvarea problemelor legate de sănătate și siguranţă;
 Ţine evidenţa timpului de muncă a fiecărui angajat pentru determinarea mărimii salariilor
și a bonusurilor la salarii;
 Comunicarea personalului a schimbărilor la salariu și a beneficiilor;
 Ţinerea carnetelor de muncă și a altor documente legate de salariaţi;
 Eficientizarea costului cu personalul, etc.
Departamentul tehnic al întreprinderii S.A. „Daac Hermes” este centrul de elaborare,
analiză și control al proiectelor investiţionale, reprezentat de directorul tehnic, departamentul are
ca atribuţii:
 Organizarea activității departamentului de producţie;
 Propunerea de soluţii și măsuri în vederea valorificării la maxim a capacităţilor de
producţie a întreprinderii;
 Elaborarea planurilor de investiţii și efectuarea achiziţiilor tehnologice care să ducă la
atingerea obiectivelor întreprinderii, creșterii rentabilităţii economice și a competitivităţii
pe piaţă a întreprinderii;
 Urmărirea și asigurarea respectării regimului tehnologic și a realizării la termen și la buna
calitate a lucrărilor de construcţie;
 Urmărirea și asigurarea încadrării în consumurile planificate;
11
 Asigurarea aprovizionării ritmice a secțiilor cu materiale de construcție, combustibil și
utilaje necesare realizării programului de producţie;
 Luarea de măsuri necesare în vederea protecţiei muncii sub aspectul instruirii
personalului și asigurării cu echipament necesar;
 Acordarea de consultanţă și consiliere tehnică directorului general, în vederea luării unor
decizii eficiente în ceea ce privește activitatea întreprinderi, etc.
Unul din cele mai importante acte şi norme juridice care reglementează activitatea firmei
este Codul Civil al RM, deoarece acesta determină statutul juridic al participanţilor la circuitul
civil, temeiurile apariţiei dreptului de proprietate şi modul de exercitare a acestuia, de asemenea
reglementează obligaţiile contractuale şi de altă natură, alte raporturi patrimoniale; raporturi de
muncă, de exploatare a resurselor naturale şi de protecţie a mediului înconjurător. La fel acesta
reglementează raporturile privind realizarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului şi altor valori nepatrimoniale.
Un alt act, la fel de important, este „Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”.
Impactul acestei legi asupra dezvoltării organizaţiei se concretiuează în faptul că legea respectivă
reglementează relaţiile în legătură cu antreprenoriatul, indiferent de forma de proprietate şi genul
de activitate . De asemenea, aceasta prevede drepturile şi responsabilităţile managerului-şef;
formele organizatorico-juridice ale activitaţii de antreprenoriat, care sunt necesare de cunoscut
pentru a stabili care prezintă mai multe avantaje pentru desfăşurarea afacerii. Prezenta lege mai
conţine şi prevederi cu privire la înfiinţarea, înregistrarea şi reînregistrarea firmei, reorganizarea
şi lichidarea întreprinderii, adică toate aspectele ce ţin de înfiinţarea şi activitatea întreprinderilor.
O altă lege la fel de eficientă este „Legea RM cu privire la înregistrarea de stat a
persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali”. Aceasta prevede modul de înregistrare
de stat, modul de înregistrare a modificărilor operate în actele de constituire ale persoanelor
juridice şi în date înscrise în registrul de stat; modul şi documentele necesare pentru înregistrarea
persoanelor juridice supuse reorganizării, de asemenea şi prevederi cu referire la radierea
persoanelor juridice din registrul de stat.
“Legea cu privire la SA” are un impact major asupra iniţierii şi dezvoltării afacerii,
acesta conţinînd prevederi cu referire la constituirea societăţii, capitalul social şi patrimoniul
societăţii; obligaţiile, drepturile acţionarilor, constituirea şi responsabilităţile organelor societaţii,
de asemenea şi prevederi cu privire la reorganizarea şi lichidarea societăţii.
Codul Fiscal, la fel, este un act foarte important pentru desfăşurarea activităţii de
antreprenoriat, deoarece cunoaşterea prevederilor acestuia contribuie la luarea unor decizii
eficiente pe termen lung, şi astfel se pot prevede rezultatele viitoare ale întreprinderii, dat fiind
12
faptul că acesta conţine dispoziţii cu privire la impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată,
accize, administrare fiscală.
Codul Contravenţional are, ca şi celelalte acte şi norme juridice, o importanţă
semnificativă pentru antreprenor, deoarece acesta conţine prevederi cu referire la sancţiuni şi
aplicarea acestora, răspunderea contravenţională, de asemenea conţine norme importante cu
privire la sănătatea populaţiei, starea sanitar-epidimiologică, protecţia mediului, contravenţii ce
afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare şi
contravenţii ce atentează la modul de administrare. Prevede norme în domeniul supravegherii
pieţei, metrologiei, standardizării şi protecţiei consumatorilor. Adică, cuprinde norme de drept ce
stabilesc principiile şi dispoziţiile generale şi speciale în materie contravenţională, determină
faptele ce constituie contravenţii şi prevede procesul contravenţional şi sancţiunile
contravenţionale.
O societate comercială nu se organizează în funcţie de organigramă, ci organigrama se
întocmeşte astfel încât să reflecte modul de organizare al acesteia. O organigramă poate fi
modificată oricând în funcţie de necesităţi.
Organigrama este reprezentarea grafică a modului de funcţionare al întreprinderii în
funcţie de resursele avute la dispoziţie precum şi de relaţiile de subordonare pe verticală sau de
relaţionare pe orizontală între diversele entităţi care o compun.
Conducerea întreprinderii „Daac Hermes” utilizează structura organizatorica ierarhic-
funcțională. Organigrama întreprinderii este redată în (Figura 1.1.)
Acest tip de organizare dispune de compartimente funcționale care au autoritate
funcțională în domeniul lor. Angajații acestor compartimente funcționale ajută managementul
superior al firmei prin consultanță, analize, studii, sugestii etc., ei sprijinind atât activitatea
compartimentelor funcționale, cât și activitatea conducerii ierarhice.
13
Figura 1.1. Organigrama SA „Daac Hermes”
Sursa: Elaborat de autor
Conducerea reuşită a oricărei întreprinderi, cât şi a întreprinderii analizate depinde în

mare parte cum este organizată din punct de vedere structural, adică depinde de structura de
conducere şi de structura de producţie.
În anul 1994 Vasile Chirtoca fondează societatea comercială pe acțiuni DAAC-Hermes,
departamentele de comercializare a automobilelor și a calculatoarelor, precum și departamentul
de comercializare a produselor petroliere.
În prezent, în baza acestor companii se dezvoltă așa genuri de activitate, ca deservirea și
comercializarea automobilelor (grupul DAAC Hermes), elaborări software și integrări de sistem
IT (grupul DAAC System Integrator), implementarea programelor în sfera ecologiei (grupul
DAAC Ecoplant), comercializarea și deservirea tehnică a bicicletelor (DAAC Velosport).
În anul 1994 compania DAAC Hermes întemeiază fondul de investiții pentru privatizare
cu aceeași denumire, care a finalizat programul de privatizare cu cel mai bun rezultat, obținut de
instituțiile de privatizare din țară. În conformitate cu stipulările legislative, în anul 2007 fondul
de investiții DAAC Hermes a fost reorganizat în societatea comercială DAAC Hermes grup, care
întrunește 90 mii de acționari și este unica instituție de privatizare, care și-a păstrat denumirea,
14
conducătorii și datele de contact. În componența DAAC Hermes grup intră peste 40 de
întreprinderi, unite printr-o strategie comună de dezvoltare. Ele activează în diverse ramuri ale
economiei reale: constructoare de mașini, produse cosmetice și de parfumerie, agricultură,
reparații și deservire a tehnicii agricole, păstrarea și prelucrarea culturilor cerealiere,
administrarea complexelor imobiliare, prestări servicii. În total, la întreprinderile grupului
DAAC muncesc peste 2000 de angajați
Principalele genuri de activitate a întreprinderii „Daac Hermes” sunt:
 Comerțul cu autovehicule;
 Întreținerea și repararea autovehiculelor;
 Comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule;
 Vânzarea, întreținerea și repararea motocicletelor, vânzări de piese și accesorii aferente;
 Închirierea autotirismelor;
 Producția de autovehicule;
 Activități de cercetare a pieței și de sondaj al opiniei publice;
 Activități de consultare pentru afaceri de management;
 Cultura vegetală;
 Alte specializări în cultura plantelor;
 Cultura legumelor, pomicultura și creșterea producției de pepinieră;
 Creșterea producției de pepinieră;
 Cultura pomușoarelor, fructelor, nucilor și altor culture fructifere;
 Servicii pentru agricultură;
 Alte servicii în creșterea producției agricole;
 Exploatarea sistemelor de irigare și desecare;
 Capturarea, epurarea și distribuția apei;
 Silvicultura;
 Piscicultura, activitatea crescătoriilor de pește și a fermelor de pește;
 Alte activități recreative;
 Comerțul cu ridicata pe bază de tarife sau contracte. (Anexa 1)
Una din condiţiile de bază ale funcţionării unei firme şi realizării obiectivelor ei o
constituie asigurarea ei cu resurse. Numai prin combinarea resurselor dupa anumite reguli se
obţin produse şi servicii necesare societăţii. Prin urmare, managementul resurselor este orientat
în scopul determinării necesarului de resurse în funcţie de obiectivul de îndeplinit în unitatea de
timp; asigurării cu resursele necesare, în urma prospectării pieţelor, încheierii unor contracte de
aprovizionare etc.; gestionării corecte a resurselor existente în producţie; organizării şi utilizării
lor raţonale în producţie; stabilirii unor măsuri de economisire a resurselor. Rezolvarea tuturor
acestor probleme şi în plus a acelora specifice anumitor categorii de resurse asigură realizarea
obiectivelor firmei şi obţinerea unei eficienţe economice ridicate.
Resursele în cadrul întreprinderii S.A. „Daac Hermes” se concretizează în potenţialul
material, natural, financiar şi uman de care dispune şi care exprimă posibilităţile de activitate şi
dezvoltare a acesteia. Resursele atrase în procesul de producţie devin factori de producţie.
Totalitatea resurselor de care dispune întreprinderea formează sistemul de resurse al acesteia şi
15
deşi este acelaşi, în linii mari, pentru firme, are anumite particularităţi în funcţie de domeniul sau
ramura economică în care activează firma, de specificul obiectivelor ei, ţinând atât de structura
cât şi de provenienţa, calitatea şi gradul de participare al anumitor resurse la realizarea procesului
de producţie .
Potenţialul tehnico-economic reprezintă totalitatea resurselor tehnice, materiale,
financiare, umane şi ştiinţifice de care dispune la un moment dat o societate comercială în
vederea realizării obiectivelor firmei şi a obţinerii unei eficienţe economice ridicate.
Resursele materiale sunt alcătuite din totalitatea componentelor fizice ale capitalului de
care dispune o firmă - capital fix sau circulant: utilaje de producţie, materii prime şi materiale,
resurse energetice. Resursele materiale mai sunt denumite şi capitalul real al unei societăţi.
Terenurile reprezintă o componentă a clădirilor pe care sunt situate şi a depozitelor de tip
deschis (de exemplu depozite pentru combustibil, pentru buşteni de cherestea, etc.). Ele sunt
evaluate în patrimoniul societăţii, dar, de regulă, nu sunt supuse amortizării, în afară de cazurile
în care pentru amenajarea lor s-au făcut investiţii.
Mijloacele fixe sunt bunuri materiale de valoare mare şi durată de funcţionare
indelungata(mai mare de un an), transmițându-și treptat valoarea asupra mărfurilor vândute și
sunt recuperate pe seama amortizărilor cuprinse în cheltuielile de producție.
În cadrul întreprinderii S.A. „Daac Hermes” structura lor este următoarea:
 clădiri;
 construcţii speciale;
 maşini, utilaje şi instalaţii de lucru;
 aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare;
 mijloace de transport;
 unelte, inventar gospodăresc;
 alte mijloace fixe.
Indiferent de forma întreprinderii clădirile constituie una din resursele materiale deosebit
de importantă pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii.
Utilajele de producţie ca partea cea mai importantă a capitalului fix al S.A. „Daac
Hermes”. Acestea reprezintă ansamblul maşinilor, aparatelor, uneltelor şi echipamentelor,
accesorii destinate realizării procesului de producţie. El poate fi specializat, destinat realizării în
mod repetat a unor operaţii sau procese pentru o gamă restrânsă de produse, în condiţii de mare
randament, cu costuri reduse pe unitatea de produse şi utilaj universal, care execută operaţii
tehnologice pentru o mare varietate de produse, necesitând reglări frecvente şi conducând prin
aceasta la un randament inferior faţă de acela dat de utilajele specializate.
16
Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mică, indiferent de valoarea de utilizare sau
cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor. În cadrul S.A. „Daac Hermes” acestea
includ:
 utilajul mărunt
 echipamentul de protecţie al salariaţilor
 materialele de uz gospodăresc, etc.,
Valoarea lor recuperându-se la darea în folosinţă sau eşalonat pe mai mulţi ani, pe seama
cheltuielilor de producţie.
Materiile prime, materiale sunt componente ale capitalului circulant, asupra cărora se
acţionează în cadrul proceselor de producţie cu ajutorul tehnicii şi tehnologiei mânuite de om, în
vederea obţinerii produselor necesare societăţii. În raport cu rolul şi funcţiile pe care le au în
producţie, materiile prime sunt de bază (principale) şi auxiliare. Materiile prime de bază sunt
cele al căror corp sau substanţă, după procesul prelucrării, se regăseşte în produs, deoarece
substanţa lor este baza materială a produselor finite obţinute prin prelucrare.
Materiile prime auxiliare ajută sau condiţionează chiar producţia dar în timpul procesului
de producţie se degradează sau îşi pierd substanţa. Materiile prime se pot clasifica şi altfel:
 după provenienţă sunt agricole sau industriale;
 după natură sunt vegetale, animale, minerale sau sintetice;
 după sursa de obţinere sunt indigene sau de import etc..
Problema care se pune în legătură cu materiile prime este asigurarea aprovizionării
periodice şi asigurarea unui consum raţional al lor în producţie. Aceasta se realizează în primul
caz prin activitatea comercială iar în al doilea caz (al raţionalizării) prin încadrarea în normele de
consum, îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, respectarea disciplinei muncii, întreţinerea în
mod corespunzător a utilajelor de producţie.
Tot în cadrul resurselor materiale se includ şi resursele energetice reprezentând cantitatea
de energie care poate fi exploatată sau utilizată într-o perioadă de timp, prin folosirea surselor
energetice. În cadrul surselor de energie locul principal il detin sursele naturale care pot fi
inepuizabile (radiatia solara, mareele, energia eoliana) si epuizabile (carbune, titei, gaze
naturale), care nu se regenereaza nici pe cale naturala, nici prin interventia omului.
Tehnologiile, componentă importantă a resurselor materiale, stă la baza combinării
factorilor de producţie, pentru realizarea produselor finite (ex. tehnogia fabricării tâmplăriilor
metalice pentru construcţii, finisată în lacuri colorate, etc.).
Omul constituie elementul activ, care produce şi reproduce factorii obiectivi ai producţiei,
însufleţeşte mijloacele tehnice, transformă în cadrul procesului de producţie natura în bunuri
destinate satisfacerii nevoilor societăţii, influenţează decisiv eficacitatea utilizării resurselor
17
naturale, materiale şi financiare, constituie singurul factor de producţie capabil să creeze valori
noi.
Salariaţii firmei, forma sub care se prezintă resursele umane ale acesteia, sunt persoane cu
care firma a încheiat contracte de muncă şi se constituie în categorii diverse de lucrători având
vârste, calificări, specializări, poziţii ierarhice, trăsături de caracter şi de personalitate, aspiraţii şi
experienţe diferite. Ei colaborează după anumite reguli, la realizarea tuturor activităţilor
economico-sociale ale firmei, având rolul de a utiliza eficient toate celelalte resurse de care
dispune firma, de a asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite, folosirea completă a capacităţilor
productive, modernizarea tehnicii şi a proceselor tehnologice, creşterea productivităţii muncii,
reducerea costurilor de producţie şi sporirea nivelului calitativ al produselor .
Asigurarea echităţii pentru a motiva angajaţii
Un principiu de bază al managementului resurselor umane în cadrul S.A. „Daac Hermes”
este echitatea. Angajaţii aşteaptă ca ceea ce ei dau organizaţiei să fie echivalent cu ceea ce ei vor
primi de la aceasta. Teoria echităţii este o teorie motivaţională care explică modul în care
angajaţii răspund situaţiilor în care ei simt că au fost răsplătiţi mai puţin - sau mai mult - pentru
ceea ce ei au realizat. În rândul angajaţilor pot apărea sentimente de inechitate datorită mai
multor motive, în special al salarizării. Faptul că inechitatea poate conduce la probleme de
productivitate pentru organizaţie este marele motiv pentru care profesioniştii ce se ocupă cu
resursele umane trebuie să se consacre percepţiei inechităţii şi corectitudinii, dincolo de planurile
clasice de compensare.
Implicarea angajaţilor
O altă metodă importantă care este utilizată de S.A. „Daac Hermes” pentru a provoca
creşterea performanţei este sporirea gradului de implicare a angajaţilor. Deşi au fost concepute o
mulţime de programe pentru a implica angajaţii mai profund în organizaţiile lor, toate aceste
programe au o caracteristică comună: participarea. Acestea măresc gradul de participare a
angajaţilor la luarea deciziilor organizaţionale. În acest fel se creează o serie de avantaje printre
care înţelegerea mai bine a deciziilor luate în organizaţie, creşterea calităţii deciziilor etc.
Antrenarea angajaţilor în grupe de lucru
În tot mai multe întreprinderi, îndeosebi din ţările avansate, munca în grupe sau pe
proiecte s-a extins. Cel mai nou concept este cel de „lean management“, adică management
suplu. Supleţea provine din slăbirea intenţionată a puterii de decizie a şefului. În schimb,
angajaţii învaţă să acţioneze pe propria răspundere în echipe în care toţi sunt egali în drepturi.
18
CAPITOLUL II. CARACTERISTICA SITUAȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
Viabilitatea întreprinderii în condiţiile concurenţiale de piaţă, performanţele acesteia
obţinute în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare depind în mod esenţial
de oportunitatea şi argumentarea deciziilor manageriale.
Analiza financiară a stării actuale a întreprinderii e necesară pentru a stabili punctele de
reper şi cele slabe ale gestiunii financiare actuale (analiza internă) cu sopul fundamentării unor
noi strategii sau pentru a satisface interesele partenerilor economici şi financiari (analiza
externă), pentru fundamentarea unor posibile acţiuni de cooperare cu întreprinderea în cauză.
Cifra de afaceri – exprimă volumul venitului obţinut din activitatea economică de bază a
întreprinderii într-o perioadă de timp. Deoarece activitatea economică de bază a întreprinderii
19
reprezintă comerţul, cifra de afaceri nu este altceva decât venitul din vânzări. (Raportul financiar
pentru anii 2016-2017 este prezentat în Anexa 2).
Cifra de afaceri = ∑ Veniturilor din activitatea de bază = Venitul din vânzări
Tabelul 2.2.
Modificarea absolută Modificarea relativă (%)
Indicatorii 2016 2017
2017/2016 2017/2016
Cifra de
129.452.476 142.619.593 13.167.117 10,17%
afaceri
Sursa: Elaborat de autor în baza Bilanțului contabil „Daac Hermes” SA
Concluzii: Pe parcursul perioadei analizate, cifra de afaceri înregistrează creşteri

continue, astfel în 2017, cifra de afaceri a întreprinderii „Daac Hermes” SA era de 142.619.593
lei, ceea ce constituie cu 13.167.117 lei mai mult decât în anul 2016, sau cu 10,17%. (Anexa 2)
Analiza profitului
Este indiscutabil faptul că rezultatul financiar al întreprinderii a fost şi este mereu în
centrul atenţiei. Mărimea profitului (sau pierderilor) prezintă un deosebit interes pentru toţi
utilizatorii rapoartelor financiare: proprietari, creditori, furnizori, concurenţi, organe fiscale etc.
Din acest motiv, este important de analizat şi caracterizat profitul în evoluţia sa, precum şi
factorii care au determinat modificarea rezultatelor financiare.
Profitul brut – reprezintă elementul principal al rezultatului financiar şi se determină ca
diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costul vânzărilor.
Profitul Brut = Venituri din vânzări – Costul vânzărilor.
Tabelul 2.3.
2017/2016 2017/2016
Venitul din
129.452.476 142.619.593 13.167.117 10,17%
vânzări
Costul
67.431.357 69.217.360 1.786.003 2,65%
vânzărilor
Profitul
62.021.119 73.402.233 11.381.114 18,35%
brut
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor financiare SA „Daac Hermes”
Concluzii: În cadrul întreprinderii SA „Daac Hermes” se atestă o creştere în dinamică a

profitului brut. Astfel în 2016 profitul brut constituia 62.021.119 lei, iar în anul 2017 acesta era
20
de 73.402.233 lei, ceea ce constituie cu 18,35% mai mult față de perioada precedentă. Majorarea
profitului este datorată în special creşterii venitului din vânzări cu 10,17 % în 2017 faţă de 2016.
Profitul din activitatea operaţională. Este un indicator destul de important, deoarece el

reflectă rezultatul financiar al întreprinderii anume din activitatea sa operaţională.
Profitul din activitatea operaţională se determină după formula:
Profitul din activitatea operaţională = Profit brut + Alte venituri operaţionale – Cheltuieli
comerciale – Cheltuieli generale şi administrative – Alte cheltuieli operaţionale
Tabelul 2.4.
2017/2016 2017/2016
Profitul brut 62.021.119 73.402.233 11.381.114 18,35%
Alte venituri
51.067.100 42.465.856 -8.601.244 -16,84%
operaţionale
Cheltuieli
12.561.589 14.321.785 1.760.196 14,01%
comerciale
Cheltuieli
36.185.359 43.317.128 7.131.769 19,71%
generale
Alte chelt.
3.010.741 2.082.797 -927.944 -30,82%
operaţionale
Profitul din
61.330.530 56.146.379 -5.184.151 -8,45%
activ. operaţ.
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor financiare SA „Daac Hermes”
Concluzii: Analizând datele obţinute în tabel, observăm că în anul 2017, profitul brut s-a
diminuat cu 8,45% faţă de perioada precedentă, în mare parte din cauza majorării cheltuielelor
comerciale cu 8,7%.
Analiza activelor
 Rata imobilizării şi rata activelor curente.
Rata imobilizărilor reflectă cota activelor imobilizate în suma totală a patrimoniului
întreprinderii.
RIm = Active pe termen lung/Total active
Rata activelor curente se află în dependenţă opusă cu rata imobilizărilor şi se calculează conform
formulei:
RAC = Active curente/Total active
Tabelul 2.5.
21
2017/2016 2017/2016
Active pe
147.263.024 175.565.587 28.302.563 19,22%
T.L.
Active
61.712.588 66.744.330 5.031.742 8,15%
curente
Total active 208.975.612 242.309.917 33.334.305 15,95%
Rata
0,70 0,72 0,02 2,86%
imobilizării
Rata
activelor 0,29 0,27 -0,02 -6,89%
curente
Concluzii: Rata activelor curente scade în anul 2017 faţă de 2016 cu 6,89%, în schimb rata
imobilizării indică o valoare pozitivă în anul 2017 faţă de perioada precedentă cu 2,86%, fapt
pozitiv pentru întreprindere.
 Rata creanţelor.
Se determină conform formulei:
RCR = Creanţe/Total active curente
Tabelul 2.6.
2017/2016 2017/2016
Creanţe 980.769 774.754 -206.015 -21%
Active
61.712.588 66.744.330 5.031.742 8,15%
curente
Rata
0,01 0,01 0 0
creanţelor
Concluzii: În anii studiați se observă o valoare nulă a ratei creanțelor. Nnulitatea acestui
indicator în dinamică se consideră benefică, fapt că întreprinderea ține sub control acest
indicator.
 Activele nete.
Caracterizarea situaţiei patrimoniale ale întreprinderii nu este completă fără analiza activelor
nete, care se determină în baza formulei:
Active nete = Total active – Total datorii
22
Tabelul 2.7.
2017/2016 2017/2016
Total active 208.975.612 242.309.917 33.334.305 15,95%
Datorii pe
36.552.113 39.207.772 2.655.659 7,26%
T.L.
Datorii pe
34.887.296 28.990.753 -5.896.543 -16,90%
T.S.
Active nete 137.536.203 174.111.392 36.575.189 26,59%
Concluzii: Analizând datele obţinute, observăm că activele nete sunt în creştere, în 2017
majorându-se cu 26,59%, faţă de perioada precedentă. Majorarea din 2017 se datorează, în
deosebi, diminuării datoriilor pe termen scurt cu 16,90%.
 Fondul de rulment reprezintă, pe de o parte, depăşirea datoriilor pe termen scurt de

activele curente, pe de altă parte, o parte a capitalului permanent folosită pentru
finanţarea activelor curente şi poate fi determinat în felul următor:
Fond de rulment = Active curente – Datorii pe termen scurt
Tabelul 2.8.
2017/2016 2017/2016
Active
61.712.588 66.744.330 5.031.742 8,15%
curente
Datorii pe
34.887.296 28.990.753 -5.896.543 -16,90%
T.S.
Fondul de
26.825.292 37.753.577 10.928.285 40, 74%
rulment
Concluzii: Fiind o sursă de finanţare a activelor curente, fondul de rulment trebuie să fie
suficient de mare, deoarece cu cât valoarea lui este mai mare, cu atât mai mici vor fi datoriile pe
termen scurt pentru finanţarea activelor curente. Din datele obţinute, observăm că întreprinderea
23
a ţinut cont de acest fapt şi pe parcursul perioadei analizate a majorat continuu fondul de
rulment. O majorare suficientă pentru a reduce datoriile pe termen scurt, se observă și în 2017 cu
40,74%.
Analiza surselor de finanţare a activelor.

 Coeficientul de autonomie reflectă ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor
proprii în suma totală a activelor întreprinderii.
Coeficientul de autonomie = Capitalul propriu / Total valuta bilanţului
Tabelul 2.9.
2017/2016 2017/2016
Capitalul
137.536.203 174.111.392 36.575.189 26,59%
propriu
Total active 208.975.612 242.309.917 33.334.305 15,95%
Coeficientul
de 0,66 0,72 0,06 9,09%
autonomie
Concluzii: Observăm că pe perioada analizată, coeficientul de autonomie este unul

pozitiv, fapt benefic pentru întreprindere, ceea ce atestă că întreprinderea a majorat constant de
capitalul propriu. Astfel, în anul 2017 coeficientul de autonomie a întreprinderii „Daac Hermes”
SA a constituit 0,72 unități, cu 9,09% mai mult decât în perioada precedentă.
 Rata solvabilităţii generale reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile sale
atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt. Pentru ca întreprinderea să fie considerată
solvabilă este necesar ca rata solvabilităţii să fie mai mare ca 1.
Rata solvabilităţii generale = Total valuta bilanţului / Datoriile totale
Tabelul 2.10.
2017/2016 2017/2016
Total active 208.975.612 242.309.917 33.334.305 15,95%
Datorii pe
36.552.113 39.207.772 2.655.659 7,26%
T.L.
Datorii pe
34.887.296 28.990.753 -5.896.543 -16,90%
T.S.
24
Datoriile
71.439.409 68.198.525 -3.240.884 -4,53%
totale
Rata
2,92 3,55 0,63 21,57%
solvabilităţii
Concluzii: Analizând datele obţinute putem concluziona că întreprinderea „Daac Hermes”

SA este solvabilă, deoarece rata solvabilităţii pe perioada celor doi ani depăşeşte indicele unitar.
 Capacitatea de îndatorare exprimă posibilităţile întreprinderii de a primi credite care să

fie garantate şi a căror rambursare să nu creeze probleme. Pentru a aprecia situaţia în care
se află întreprinderea ca solicitator de credit, se utilizează indicatorii:
Coeficienţii îndatorării globale:
KÎG1 = Datorii totale / Capital total; KÎG1<=2/3
KÎG2 = Datorii totale / Capital propriu; KÎG2<=2
Coeficienţii de îndatorare la termen:
KÎT1 = Datorii la termen / Capital permanent; KÎT1<=1/2
KÎT2 = Datorii la termen / Capital propriu; KÎT2<=1.
Tabelul 2.11.
2017/2016 2017/2016
Datoriile
71.439.409 68.198.525 -3.240.884 -4,53%
totale
Capital total 208.975.612 242.309.917 33.334.305 15,95%
Capitalul
137.536.203 174.111.392 36.575.189 26,59%
propriu
Datorii pe
36.552.113 39.207.772 2.655.659 7,26%
T.L.
Capital
10.202.719 10.202.719 0 0
permanent
KÎG1<=0,66 0,34 0,28 -0,06 -17,65%
KÎG2<=2 0,52 0,39 -0,13 -25%
KÎT1<=0,5 7,00 6,68 -0,32 -4,57%
KÎT2<=1 0,52 0,39 -0,13 -25%

Concluzii: Analizând datele obţinute în tabel, se poate stabili că firma poate să primească
credite, însă unul dintre indicatori a depăşit limita acceptabilă. Întrucât KÎT1<=0,5, putem remarca
25
că acest indice a depășit cu mult limita, însumând în anul 2016 – 7 unități, iar în 2017 – 6,68
unități.
Analiza lichidităţii bilanţului contabil

Lichiditatea bilanţului contabil reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile
pe termen scurt, iar lichiditatea activelor, capacitatea de a se transforma în mijloace băneşti fără
pierderea valorii lor. Insuficienţa lichidităţii bilanţului contabil generează incapacitatea
întreprinderii de a plăti datoriile sale pe termen scurt, ceea ce poate duce la vînzarea investiţiilor
pe termen lung, activelor şi, în cele din urmă, la faliment. Din acest motiv, este necesar de ţinut
în permanenţă sub control nivelul lichidităţii între anumite limite. Pentru aceasta se calculează
indicatorii:
 Coeficientul lichidităţii absolute.
Acest indicator arată în ce măsură întreprinderea poate să-şi achite datoriile pe termen
scurt din contul mijloacelor băneşti şi se calculează astfel:
Coeficientul lichidităţii absolute (L1) = Mijloace băneşti / Datorii pe termen scurt;
L1>=0,2
Tabelul 2.12.
2017/2016 2017/2016
Mijloace
18.938.200 8.038.181 -10.900.019 -57,55%
băneşti
Datorii pe
34.887.296 28.990.753 -5.896.543 -16,90%
T.S.
L1 0,54 0,27 -0,27 -50%
Concluzii: Conform datelor din tabel, coeficientul lichidităţii absolute, în anii studiaţi este
mai mare decât limita indicată, ceea ce denotă că întreprinderea are mijloace băneşti suficiente
pentru a achita datoriile pe termen scurt.
 Coeficientul lichidităţii intermediare semnifică ce cotă din datoriile pe termen scurt

întreprinderea este capabilă să achite, utilizînd pentru aceasta nu numai mijloace băneşti,
ci şi hîrtii de valoare, creanţe pe termen scurt; se calculează astfel:
Coeficientul lichidităţii intermediare (L2) = (Mijloace băneşti + Investiţii pe termen
scurt + Creanţe pe termen scurt)/ Datorii pe termen scurt
26
0,7 =< L2 <= 1,0
Tabelul 2.13.
2017/2016 2017/2016
Mijloace
18.938.200 8.038.181 -10.900.019 -57,55%
băneşti
Investiţii pe
0 0 0 0
T.S.
Creanţe pe
5.182.332 3.654.729 -1.527.603 -29,48%
termen scurt
Datorii pe
34.887.296 28.990.753 -5.896.543 -16,90%
T.S.
L2 18,94 8,04% -10,9 -57,55%
Concluzii: Conform datelor obţinute, putem afirma că întreprinderea era capabilă să-şi
achite datoriile pe termen scurt din mijloacele băneşti şi creanţele pe termen scurt, deoarece
indicatorul calculat se include în intervalul [0,7;1,0]. Coeficientul total de achitare arată dacă
întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în
perioada raportată.
Coeficientul total de achitare (L3) = Total active curente/ Datorii pe termen scurt
1,0 =< L3 <= 2,0
Tabelul 2.14.
2017/2016 2017/2016
Active
61.712.588 66.744.330 5.031.742 8,15%
curente
Datorii pe
34.887.296 28.990.753 -5.896.543 -16,90%
T.S.
L3 1,77 2,30 0,53 29,94%
Concluzii: Observăm că în anii 2016 şi 2017 indicatorul calculat se include în intervalul

acceptat, deci întreprinderea în această perioadă a dispus de active curente suficiente pentru
achitarea datoriilor pe termen scurt.
Analiza rentabilităţii
27
 Rata profitului net caracterizează capacitatea întreprinderii de a produce profit net din
vânzări şi reflectă profitul net obţinut în medie pe întreprindere la un leu vânzări nete.
Rata profitului net = (Profit net / Vânzări nete)*100%
Tabelul 2.15.
2017/2016 2017/2016
Profit net 39.849.285 51.718.019 11.868.734 29,78%
Vânzări nete 129.452.476 142.619.593 13.167.117 10,17%

Rata
30,78 36,27 5,49 17,84%
profitului net
Concluzii: Pe parcursul perioadei se observă o fluctuaţie constantă a ratei profitului net.

În anul 2016, aceasta indică 30,78, iar în anul 2017 acest indice constituie 36,27, cu 17,84% mai
mult decât în 2016.
 Rata rentabilităţii economice caracterizează eficienţa mijloacelor utilizate în

procesul de producţie, indiferant de faptul, dacă acestea sunt formate pe seama
surselor proprii sau împrumutate de finanţare.
Rata rentabilităţii economice = (Profitul până la impozitare / Valoarea medie a
activelor)*100
Tabelul 2.16.
2017/2016 2017/2016
Profitul până
45.017.080 57.837.323 12.820.243 28,48%
la impozitare
Valoarea
medie a 61.712.588 66.744.330 5.031.742 8,15%
activelor
Rata
rentabilităţii 72,95 86,65 13,7 18,78%
economice
Concluzii: Analizând datele obţinute în tabelul de mai sus, observăm o creștere a ratei
rentabilităţii economice, în anul 2017 cu 18,78% faţă de 2016, ceea ce ne indică o situaţie
favorabilă pentru întreprindere.
28
 Rata rentabilităţii financiare măsoară randamentul capitalului propriu, pe care
acţionarii l-au depus prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii.
Rata rentabilităţii financiare = (Profitul net / Valoarea medie a capitalului propriu) *
100
Tabelul 2.17.
2017/2016 2017/2016
Profitul net 39.849.285 51.718.019 11.868.734 29,78%
Valoarea
medie a
137.536.203 174.111.392 36.575.189 26,59%
capitalului
propriu
Rata
rentabilităţii 28,97 29,70 0,73 2,52%
financiare
Concluzii: Observăm că rata rentabilităţii financiare este ridicată în 2017, datorită măririi
capitalului propriu. Astfel, întreprinderea „Daac Hermes” este rentabilă din punct de vedere
financiar.
CAPITOLUL III. ASPECTE FISCALE ALE ACTIVITĂȚII ÎNTREPRINDERII

Sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a
principiilor, formelor şi metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora, prevăzute de
prezentul cod, precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.
Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni
determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de
răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată.
Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.
În Republica Moldova se percep impozite şi taxe generale de stat şi locale.
Impozitul pe venit
Subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi fizice, cu excepţia societăţilor, care pe
parcursul perioadei fiscale obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi
persoanele juridice care obţin venit din orice surse aflate în afara Republicii Moldova şi
persoanele fizice care obţin venit investiţional şi financiar din surse aflate în afara Republicii
Moldova.
29
Obiect al impunerii este venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron, obţinut de
persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate în Republica Moldova, precum şi venitul
obţinut de persoanele juridice din orice surse aflate în afara R. Moldova, cu excepția deducerilor
și scutirilor la care au dreptul aceste persoane.
Facilităţi fiscale
Întreprinderea „Daac Hermes” are dreptul la facilităţi pentru investiţii. Întreprinderile al
căror capital social este constituit sau majorat în modul prevăzut de legislaţie, prin contribuţia ce
depăşeşte suma echivalentă cu:
Capital social Tipul înlesnirii Perioada Condiţia de bază de

acordare a scutirii
1 2 3 4
250 mii dolari SUA la reducerea cu 50% a 5 ani cel puţin 80% din suma
impozitului pe venit consecutivi scutirii se repartizează
pentru dezvoltarea
producţiei proprii sau în
programe de stat şi
ramurale
2 mln. dolari SUA scutire totală 3 ani consecutivi cel puţin 80% din suma
scutirii se repartizează
pentru dezvoltarea
ramurale
pentru dezvoltarea
ramurale
10 mln.dolari SUA scutire totală 3 ani consecutivi cel puţin 25% din suma
pentru dezvoltarea
ramurale
pentru dezvoltarea
ramurale
50 mln. dolari SUA scutire totală 4 ani consecutivi
Impozitul pe bunurile imobiliare

Subiecţii impunerii sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai
Republicii Moldova:
 proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova;
30
 deţinătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune, de administrare
operativă) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova ce se află în
proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-
teritoriale şi arendaşii care arendează un obiect al impunerii proprietate privată, dacă
contractul de arendă nu prevede altfel.
Cotele anuale de impozit pe bunurile imobiliare sunt stabilite de către Parlamentul
Republicii Moldova în art. 280 al Codului Fiscal şi în Anexa nr.2 la Legea pentru punerea în
aplicare a Titlului VII al Codului Fiscal Republicii Moldova, nr. 1056-XIV din 16.06.2000:
 Pe bunurile imobile ale persoanelor juridice, cu excepţia cooperativelor de construcţie a
locuinţelor şi a cooperativelor de construcţie a garajelor - 0.1% din costul rizidual;
 Cota maximă a impozitului constituie 0,25%;
 Cota de bază minimă a impozitului este de 0,02%.
Administrarea impozitului pe bunurile imobiliare
Persoanele juridice şi fizice care practică activitate de intreprinzător calculează suma
anuală a impozitului trimestrial cel târziu la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului
gestionar al anului fiscal ân curs.
Taxa pe valoarea adăugată
Subiecţii impunerii sunt:
 persoanele fizice şi juridice inregistrate ca contribuabili ai TVA;
 persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri;
 persoanele fizice şi juridice care importă servicii considerate ca livrări impozabile
efectuate de persoanele menţionate.
Cotele TVA:
Sunt stabilite 4 cote ale TVA: 20%, 8%, 6% şi 0%.
Cota standard se aplică asupra:
• tuturor livrărilor impozabile efectuate în Republica Moldova.
• importurilor de mărfuri şi servicii.
Întreprinderea „Daac Hermes” este plătitoare a taxei pe valoarea adăugată la mărfurile de
import, întrucât importă autoturisme de peste hotarele țării și importă marfă în valoare de peste
1000 dolari SUA. Prin urmare volumul impozabil la calcularea taxei pe valoarea adăugată
privind mărfurile de import îl constituie valoarea vamală a mărfurilor.
Valoarea vamală a mărfurilor impostate pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte în
conformitate cu legislaţia vamală, iar în cazul SA „Daac Hermes” se stabileşte în mărime de 20%
din volumul impozabil.
31
Sumele taxei pe valoarea adăugată la bunurile materiale importate se trec în contul de
depozit al vamei. Instituţiile vamale controlează încasările taxei la contul de depozit conform
extraselor din bancă (cu anexarea la extras a unui exemplar al dispoziţiei de plată cu semnătura
băncii, ce confirmă plata) și a borderourilor de casă cumulative, completate pe baza bonurilor de
cadsă de încasări a sumelor taxei pe valoarea adăugată în numerar.
Principalul factor care influențează comportamentul fiscal al agentului economic îl
reprezintă multitudinea prelev rilor fiscale, mai concret, presiunea fiscală. Presiunea fiscală este
resimțită în mod direct de către contribuabili, adică de către plătitorii de taxe și impozite.
Contribuabilul cinstit și cu spirit civic vede în impozite „un rău necesar” și consimte la plata
acestuia.
Dar, ce se întâmplă când impozitele și taxele depășesc anumite limite suportabile, când
inhibă inițiativa sau când determină chiar revolte fiscale? Atunci contribuabilii resimt povara
presiunii fiscale care-i apasă, paralizându-le comportamentul normal în economie și în societate.
Contribuabilul cinstit, în special persoana fizică, consimte la plata impozitului și se supune de
bun voie acestei poveri, dar la un moment dat, când impozitele depășesc anumite limite ale
suportabilității, se produc fenomene care aduc grave deservicii dorinței și putinței statului de a
colecta aceste venituri. Comportamentul contribuabilului devine anormal, el încercând pe orice
cale să se sustragă impozitului sperând o diminuare a presiunii fiscale ce devine uneori sufocant.
Dorința contribuabililor de a-i asigura veniturile realizate înainte de creșterea presiunii fiscale,
fără un efort suplimentar contribuie la dezvoltarea economiei paralele, care treptat înlocuiește
activitățile din economia reală-oficială, făcând loc apariției economiei paralele, economia
subterană. Consecințele acestui fapt sunt scăderea numrului de contribuabili, scăderea materiei și
a bazei impozabile și ineficiența politicilor macroeconomice în domeniu.
32
CAPITOLUL IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ÎNTREPRINDERRII
4.1. Analiza SWOT a întreprinderii
În economia modernă, firmele reprezintă „forța motrică” a progresului, a dezvoltării,
sunt cele care asigură necesarul de supraviețuire al societății.
Studiind activitatea întreprinderilor, evidențiem polarizarea acestora în două categorii:
unele care obțin succese apreciabile, prosperă și se dezvoltăconstant, iar altele care se luptă cu
greu pentru supraviețuire sau înregistrează performanțe economico-financiare modeste.
Examinarea factorilor care determină succesul sau eșecul unei firme (afaceri), a
determinat cearea unor metodologii specifice de analiză și diagnosticare a activității firmei
(afacerii).
Managementul strategic este procesul prin care o firmă poate obține efecte materializate
în creșterea semnificativă a performanțelor sale, în consolidarea poziției ei pe piață și anume prin
elaborarea, implementarea și controlul strategiei firmei în vederea realizării misiunii asumate și
asigurării avantajului competitiv.
33
Managementului strategic îi este specifică, în esență, analiza continuă, pe de o parte, a
mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările din cadrul acestuia iar
pe de alta parte, a situației interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face față
schimbărilor.
Metoda de analiza a mediului, a competitivității firmei este analiza SWOT.
SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezești „Strengthts” (Forte, Puncte forte),
„Weaknesses” (Slabiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunități, șanse) și
„Threats” (Amenințări). Primele douî privesc firma și reflectă situația acesteia, iar următoarele
două vizează mediul și oglindesc impactul acestuia asupra activității firmei.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competențe distinctive pe care aceasta le
posedă la un nivel superior în comparație cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură
un anumit avantaj în fața lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezintă activități pe care firma le
realizează mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le posedă și care depășesc pe
cele ale altor firme.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de
performanțe inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezintă activități pe care
firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are
nevoie dar nu le posedă.
„Oportunitățile” reprezintă factorii de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel spus
șanse oferite de mediu, firmei, pentru a-și stabili o nouă strategie sau a-și reconsidera strategia
existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităților apărute. „Oportunități” există pentru
fiecare firmă și trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesară fructificării lor
sau pot fi create, îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitățlor de cercetare-
dezvoltare, adică a unor inovări de anvergură care pot genera chiar noi industrii sau domenii
adiționale pentru producția și comercializarea de bunuri și servicii.
„Amenințările” sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte
situații sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea firmei de
a-și realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanțelor ei economico-
financiare. Ca si în cazul oportunităților, „amenințări” de diverse naturi și cauze pândesc
permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permițând firmei să-și reconsidere
planurile strategice astfel încât să le evite sau să le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci când
o amenințare iminentă este sesizata la timp, prin măsuri adecvate ea poate fi transformată în
oportunitate.
Aplicarea analizei SWOT este facilitată daca se folosește o listă de probleme care trebuie
urmărite în cadrul analizei și ale căror răspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situației de fapt
34
a mediului și a firmei. Este recomandabil ca problemele urmărite în ceea ce privește punctele
forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările să aibă o anvergură necesară pentru a fi cu
adevărat probleme strategice, să aiba legătură cu planurile strategice și să ofere indicii
semnificative pentru evaluarea judiciozității acestora și, în caz de necesitate, pentru
reconsiderarea lor.
Se are în vedere modalitatea celor patru paşi:
1. Observarea pe baza unei cercetări continue care să identifice schimbările înainte ca
acestea să devină ameninţări, devansând concurenţii;
2. Monitorizarea prin culegerea informaţiilor despre natura tendinţelor, identificând
oportunităţile şi ameninţările;
3. Prognozarea pentru a delimita aria, viteza şi intensitatea schimbării prin elaborarea
unor scenarii;
4. Analiza privind efectele asupra activităţii firmei, putând exista diferite răspunsuri la
schimbările de mediu ce impun tactici diverse.
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potențialelor, a priorităților și pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea răpunsul la întrebarea „Unde
suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al întreprinderii și a mediului extern general
și specific.
O parte din principalele probleme și avantaje de urmărit în cadrul analizei SWOT a
întreprinderii „Daac Hermes” sunt prezentate în continuare.
Analiza SWOT a întreprinderii „DAAC Hermes” S.A.
Puncte tari Puncte slabe
1. Cunoaştere foarte buna a pieţei auto 1. Lipsa de spații;

2. Preţ de vânzare acdecvat al 2. Unele stocuri greu vândabile;
produselor (adaos mic); 3. Prea puţine noi strategii a firmei;
3. Firma este cunoscută pe piaţă; 4. Infrastructură de distribuţie slab dezvoltată;
4. Posibilitate mare de a investi; 5. Vânzări mai scăzute în anotimpul rece.
5. Buna colaborare cu clienţii şi furnizorii ;
6. Existenţa unei imagini bune despre companie pe
piaţa naţională și internațională;
5. Personal calificat;
6. Posedarea unor abilităţi comerciale
35
deosebite;
7. Politică de promovare puternică;
8. Societatea beneficiaza de un management
modern;
9. Structura organizaţionala a societăţii este
modernă, cuprinzand sectoarele, secţiile şi
compartimentele necesare unei întreprinderi
moderne;
10. Prin tehnologiile şi utilajul modern cu care
este dotata, societatea are posibilitatea
urmăririi eficiente a calităţii produselor, acesta
fiind o preocupare constantă;
11. Societatea prin produsele sale şi preţurile
atractive ale acestora, are o imagine favorabilă
pe piaţă.
Oportunităţi Ameninţări
1. Sezonalitatea; 1. Prezenţa unor puternici concurenţi pe piaţa
2. Mîina de lucru ieftină; auto;
3. Concurenţii nu sunt încurajaţi să intre pe 2. Aparitia unor concurenţi cu o strategie clară
piaţă, din cauza dimensiunilor mari ale de piaţă;
investiţiilor; 3. Scăderea nivelului de trai;
4. Avansul tehnologic; 4. Schimbări demografice nefavorabile;
5. Posibilităţi de extindere a nomenclatorului 5. Calamităţi naturale;
de produse şi servicii; 6. Adoptarea unor reglementări legislative sau
6. Prezenţa clienţilor receptivi pe piaţă; normative restrictive cu impact nefavorabil;
7. Cererea mare pe piaţă pentru automobile noi 7. Vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de
şi servicii de întreținere ale acestora; afaceri;
8. Folosirea unor tehnologii cu costuri reduse; 8. Istabilitate politică;
9. Tendinţe pozitive în domeniu, ce duc la 9. Criza economică.
crearea de noi locuri de muncă.
36
La originea situaţiei potenţialului intern al firmei, stă conceptul „gestionarea
oportunităţilor”. Aceasta inseamna că firma „Daac Hermes” SA s-a auto-organizat pentru a face
alegeri dificile, pentru atingerea unui scop ori, în funcţie de programele necesare pentru a obţine
rezultatele alegerii făcute. Examinarea acestui concept, dupa parerea lui Ph. Kolter, se poate face
la doua nivele astfel: identificarea şi gestionarea.
În urma identificarii punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor
se poate concluziona că societatea „Daac Hermes” SA:
 este o întreprindere profitabilă;
 are un management modern;
 are o structură organizatorică optimă;
 posedă o bază tehnico-materială modernă în proporţie de aproximativ 80%;
 are o cultură organizaţională bună;
 are produse diversificate şi de bună calitate;
 are un preţ de cost al produselor competitiv;
 are o piaţă de desfacere stabilă şi este posibilă lărgirea ei;
 are posibilitatea și condiţiile necesare pentru diversificarea produselor;
 are posibilitatea de a se menţine printre liderii de piaţă naţionali și chiar internaționali.
Pentru menţinerea şi accentuarea dezvoltării întreprinderii „Daac Hermes” se poate
acţiona prin:
continuarea modernizării bazei tehnico-materiale;
dezvoltarea sectorului de desfacere şi desfacerea directă către clienţi a produselor;
dezvoltarea nomenclatorului de produse;
realizarea de servicii către alte intreprinderi (reparația și întreținerea bazei autobobilistice,
construcţiilor inginerești, consolidări și restaurări etc.
În urma analizei concluziilor de către conducerea societăţii se poate realiza:
redefinirea misiunii, a direcţiilor strategice şi a obiectivelor de dezvoltare;
ierarhizarea obiectivelor de dezvoltare;
elaborarea măsurilor de dezvoltare şi stabilirea indicatorilor de realizat;
este necesar să se facă eforturi susţinute pentru contractarea integrala a fondului de
marfă, sarcina prioritară a conducerii, prin aplicarea unei strategii elastice vizavi de
concurenţă, satisfacerea exigenţelor pieţei, o politică de preţuri competitivă.
Mediul extern al organizaţiei reprezintă totalitatea factorilor externi al întreprinderilor
care, într-o oarecare măsură influenţeaza direct și indirect activitatea oricărei întreprinderi.
Astfel, cei mai importanţi factori cu influenţă directă asupra activităţii întreprinderii sunt:
37
 consumatorii;
 funizorii;
 concurenţii;
 organizaţiile guvernamentale;
 mass-media;
 sindicatele;
Sistemul bugetar este un element al ansamblului instrumentelor de control al activităţii
întreprinderii şi face parte din controlul de gestiune al acesteia. În orice întreprindere, ca de altfel
în orice organizaţie, conducerea acesteia caută acele elemente cu ajutorul cărora să ţină sub
control activitatea acesteia.
Un control nu este niciodată (sau foarte rar) total sau complet; şi aceasta pentru că nu pot
fi controlaţi toţi parametrii care determină cifra de afaceri, profitul, un segment de piaţă sau
succesul pe piaţă al unui nou produs.
Într-o întreprindere obiectivul controlului este mai modest; el constă în reunirea acelor
condiţii care vor permite:
 evitarea unei proaste alegeri a proiectelor;
 limitarea riscurilor derivate din intenţiile de acţiune;
 un mai bun mod de acţiune
Elaborarea bugetului de vânzări
Bugetul de vânzări al întreprinderii este un sistem echilibrat de planificare a vânzărilor de
produse sau marfă, care prevede un set de indicatori cantitativi și valorici ai întreprinderii.
Gestiunea vânzărilor pune, din start, problema cea mai importantã şi cea mai complexã ce
trebuie rezolvatã într-o procedurã bugetară.
Astfel, trebuie, mai întâi, să se realizeze previziunea vânzărilor, urmărind îndeaproape un
compromis între posibilităţi şi exigenţe, evidenţiind beneficiul dorit şi dificultățile în a-l obţine.
Aceasta conduce la elaborarea unei metodologii de previzionare, respectiv la stabilirea
cadrului în care se colectează şi se prelucreazã informaţiile despre piaţa de desfacere, concurenţã,
calitatea produselor şi preţuri etc., pentru ca în final să se ajungă la o formă acceptată a
programului de vânzări.
Bugetul vânzărilor se stabileşte în unităţi fizice şi valorice, ceea ce înseamnă că la
elaborarea acestuia trebuie sã se ţină seama de previziunile referitoare la inflaţie şi curs de
schimb, în plus faţă de estimările referitoare la volumul fizic de produse vândute.
Acest buget va fi ventilat (defalcat) pe perioade mai scurte de timp decât un an (trimestre,
luni), previziunea fiind cu atât mai apropiatã de evoluţia realã viitoare cu cât orizontul de timp
38
este mai apropiat. De asemenea, o gestiune financiarã atentã va elabora şi ventilarea pe tipurile
de produse vândute şi pe zone georafice in care acestea sunt vândute, studiile de marketing
dovedindu-se esenţiale pentru estimarea corectã a cifrei de afaceri viitoare.
Controlul bugetar exercitat asupra vânzărilor constă în calcularea diferenţelor dintre
realizări şi previziuni (ecarturile), care se pun în evidenţă sub formă procentuală faţă de realizări
şi se analizeazã numai acele ecarturi care depăşesc un anumit prag, adică au o semnificaţie faţă
de evoluţia normală a vânzărilor.
S.A. „Daac Hermes” are în programul său de achiziționare două tipuri de utilaje de
tramsmisie, respectiv modelele P205 şi P304. În cadrul SA „Daac Hermes” realizarea bugetului
vânzărilor pentru anul 2017 presupune analiza realizării vânzărilor în anul 2016, comparativ cu
previziunea pentru anul 2016, atât a vânzărilor exprimate în volum, precum şi a preţurilor. La
sfârşitul exerciţiunlui bugetar al anului 2016, se vor pune în evidenţã şi se vor analiza ecarturile
ce depăşesc 5% dintre vânzări şi preţurile reale, pe de o parte şi bugetul - ca expresie a
previziunii anului 2016, pe de altă parte.
Previziunea vânzărilor pentru anul 2017, defalcată pe trimestre, a fost:
Tabelul 3.18.
- bucăţi -
Trimestrul
1 2 3 4
Tip produs
P205 174 137 114 238
P304 510 400 325 480
Previziunea preţurilor a avut în vedere o fluctuaţie, pentru P205 între 185.000 lei şi
215.000 lei, iar pentru P304 o fluctuaţie între 112.000 lei şi 125.000 lei. În aceste condiţii,
mediile preţurilor previzionate au fost:
P205…………… 200.000 lei
P304…………… 120.000 lei
Vânzările realizate efectiv în anul 2016 – 129.452.476 lei, precum şi bugetul

(previziunile) vânzărilor – 85.479.052 lei, pe baza cãrora se pot calcula ecarturile şi depistarea
acelora dintre aceste ecarturi care sunt semnificative şi, de aceea, trebuiesc analizate în vederea
luării măsurilor adecvate.
Formula pentru determinarea ecartului, în mãrimi relative, exprimat procentual este:
Re alizari−Pr eviziuni din buget
ecart= ∗100 ( )
Pr eviziuni din buget
39
În cazul celor două produse achiziționate şi vândute de întreprindere, se constată cã
produsul P205, mai scump şi care întâmpinã pe piaţã o concurenţã mai puternicã - societatea
comercială „Daac Hermes” posedă o gamă de aparate de transmisie asemănătoare cu P205 şi, de
asemenea, un aparat cu aproximativ aceleaşi performanţe, deşi mai scump, dar perceput ca mai
fiabil, este importat din Uniunea Europeană - ceea ce face ca volumul de vânzări realizat să fie
mai mic decât cel programat. Faptul că preţul de desfacere realizat a fost mai mare decât cel
programat se datorează creşterii generale a preţurilor şi nu unei situaţii favorabile cerere - ofertã
pe piaţă.
Situaţia se prezintã diferit pentru produsul P304, care înregistrează un volum mai mare de
vânzări şi, în plus, un preţ de desfacere mai mare cu peste 5% (limitã de semnificaţie), datoritã
cererii mai mari. Aceastã cerere mai mare se explicã prin trei motive:
 preţul mai accesibil;
 concurenţa mai mică;
 fiabilitatea mai bună a acestui produs, pe care societatea îl deține de mulți ani şi pe care l-
a îmbunătățit substanţial în ultima perioadă.
Din analiza realizãrii programului de vânzări se pot trage câteva concluzii, privind
necesitatea:
 îmbunătăţirii calitative a produsului P205, menţinând, însă, preţul de piaţă sau chiar
diminuându-l. Aceasta înseamnã, în primul rând, o revizuire a consumurilor tehnologice,
care pot fi diminuate atât printr-o organizare mai bunã a producţiei, cât şi prin
perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie;
 extinderii pieţei produsului P304. Întreprinderea nu are, însă, capacitate de producţie
pentru această extindere, ceea ce înseamnã că ar trebui sã achiziţioneze o nouă linie
tehnologicã de transmisie şi, în acest scop trebuie să elaboreze un proiect de investiţii, pe
care să-l încadreze într-un buget de investiţii, iar finanţarea sã fie inclusă în bugetul
finanţării, analizând, astfel, oportunitatea şi rentabilitatea investiţiei.
Elaborarea bugetului trezoreriei
În ordinea logicã a derulării procesului bugetar într-o întreprindere, elaborarea bugetului
trezoreriei este ultima etapă, deoarece trezoreria reprezintă o consecinţă monetară a tuturor
celorlalte activitãţi, pentru care au fost realizate bugete.
În gestiunea bugetară a trezoreriei apar trei probleme:
40
(1) cum se estimează trezoreria: cum se transformă vânzările în lichidităţi şi, în paralel, cum
şi când se transformă obligaţiile de plată în exigibilităţi. Astfel se stabilesc, în măsura
posibilului, comportamentele ce permit trecerea de la exploatare la trezorerie;
(2) cum se bugetează trezoreria: cum se stabilesc unul sau mai multe tablouri de ansamblu a
evoluţiei trezoreriei şi cum se ajusteazã lichiditãţile şi exigibilitãţile. Rãspunsurile la
aceste întrebãri depind, în parte, de politica financiarã, precum şi de modalitãţile de
stabilire a perioadelor din procesul bugetar, modul de revizuire a prevederilor bugetului,
când este cazul şi asumarea responsabilitãţilor pentru ecarturile constatate;
(3) cum se controlează trezoreria: controlul va avea în vedere două componente ale
trezoreriei, adică lichiditatea şi exigibilitatea. În această fază, se vor pune în evidenţă
ecarturile şi se vor stabili responsabilitățile. O gestiune a trezoreriei condusă eficient va
urmări, în principal, două obiective: plasarea excedentelor, în perioade de avânt ale
activitãţii şi, invers, prevenirea deficitelor în perioadele mai slabe.
Pentru a studia echilibrul financiar al întreprinderii „Daac Hermes” se urmăreşte evoluţia
previzibilă a trezoreriei, utilizând un volum important de informaţii. Pentru a realiza coerenţa
dintre informaţiile cuprinse în întregul sistem bugetar, pentru volumul fizic se caută o unitate de
măsură echivalentã - în cadrul fiecãrui buget analizându-se volumul, structura, costurile ş.a.
efective - astfel că în activitatea de previzionare a trezoreriei, informaţiile sã fie compatibile.
De exemplu, în situaţia SA „Daac Hermes”, echivalenţa pentru unitatea de măsură fizică
a fost tona, produsele intrând toate în categoria maşini şi utilaje.
1. bilanţul încheiat la 31 decembrie anul 2017
2. bugetul vânzărilor
3. bugetul productiei
4. bugetul aprovizionărilor cu materii prime
5. bugetul cheltuielilor fixe de producţie şi de distribuţie.
Precum şi alte informaţii, care se referă la:
 cheltuielile variabile: se face ipoteza că volumul cheltuielilor variabile este determinat, în
cea mai mare parte, de consumul de materii prime;
 creditele acordate clienţilor: clientii vor plăti, în conformitate cu contractele încheiate
între firmă şi aceştia, un procent de 40% din suma totală a vânzărilor în numerar, la data
efectuării livrării produselor, 40% după o lună şi ultimele 20% după două luni de la
livrare;
 creditele furnizor: furnizorii de materii prime sunt plătiţi la fiecare trei luni. Plata
serviciilor externe se efectuează în fiecare lună, la data scadenţei;
41
 TVA: cota de TVA cu care se calculează obligaţia fiscală de plată privind TVA este cota
standard de 19%, atât pentru cumpărările de materii prime, servicii externe şi achiziţii de
active fixe;
 investiţii: se prevede ca în luna aprilie să se cumpere un echipament de prelucrări
mecanice cu preţul de 50.000.000 u.m. fără TVA. Plata echipamentului şi punerea
acestuia în funcţiune vor fi realizate până la finele lunii aprilie;
 împrumutul: împrumutul va fi înregistrat în pasivul bilanţului şi va determina o dobândă
de plată cu rata de 10% (subvenţionată). La finele lunii martie trebuie plătită o anuitate de
520.000 u.m.;
 impozitul pe profit: impozitul pe profit ce trebuie plătit va fi vărsat la data limită
scadentă. Plăţile în avans în contul impozitului pe profit efectuate în lunile martie și
aprilie se ridică la 65.000 u.m., respectiv 68.000 u.m. ;
 dividendele: se prevede ca la finele lunii iunie sa se distribuie un volum de 200.000 u.m.
sub formă de dividende;
 cheltuielile de personal: salariile sunt plătite o singură dată pe lună, la finele acesteia, iar
obligaţiile fiscale sunt achitate până la data de 15 ale lunii următoare ;
 creşterea de capital social: în luna aprlie este prevăzută o creştere de capital social prin
aport de numerar din partea partenerilor de afaceri.
Elaborarea bugetului de producţie
Bugetul producţiei fixeazã obiectivele lunare ale producţiei. În acest sens, trebuie
rezolvate cel puţin douã probleme mai importante:
 determinarea dimensiunii optime a lotului de produse ce intrã în procesul de fabricaţie,
ţinând seama de costul stocării produselor finite şi costul lansãrii în fabricaţie pentru
fiecare produs în parte. Aceste probleme sunt strâns legate de problema determinãrii
dimensiunii optime a lotului de aprovizionat, care trebuie comandat furnizorilor;
 adaptarea producţiei la variaţiile sezoniere ale vânzãrilor. Calculul producţiei lunare
cumulate, comparate cu vânzarile cumulate reprezintã pentru manager un indiciu preţios
în conducerea procesului de fabricaţie.
Pentru a realiza o previziune a cheltuielilor de producţie, este necesar sã se utilizeze un
buget flexibil, în care sã se facã distincţia între cheltuielile variabile, cheltuielile fixe plãtite şi
cheltuielile fixe calculate (respectiv amortizările).
Întreprinderea „Daac Hermes” comercializează și repară autovehicule. Între realizarea
producţiei şi vânzările efective se scurge minimum o lună. Personalul permanent angajat al
42
întreprinderii asigură o capacitate anuală de producţie de 80.000 bucăţi. Această capacitate poate
fi ridicată la 110.000 bucăţi dacă se recurge la angajarea de personal suplimentar.
Problemele ce se pun, privind bugetarea producţiei, se referă la :
 Stabilirea unui buget de producţie care să minimizeze durata stocajului între realizarea
produselor şi vânzarea lor efectivă;
 Stabilirea bugetului flexibil pentru nivelurile anuale ale producţiei de 800 bucăţi, 1.000
bucăţi şi 1.100 bucăţi, ţinând cont de costul unitar de fabricaţie, stabilit prin calcule ce ţin
seama de situaţiile anterioare;
 Prezentarea unui buget al cheltuielilor de producţie pentru exerciţiul financiar următor.
Producţia cumulată, la nivelul fiecărei luni, se compară cu vânzările cumulate la nivelul
lunii următoare.
Pragul de rentabilitate reprezintă punctul în care veniturile încasate dIn vânzarea
producției acoperă în întregime cheltuielile variabile aferente producției respective și cheltuielile
fixe ale perioadei, astfel încât întreprinderea nu obține nici beneficiu, dar nici pierderi.
Deci, pragul de rentabilitate exprimă acel volum al activității pentru care costurile
efectuate sunt egale cu veniturile obținute din desfacerea producției, iar rentabilitatea este zero.
El arată punctul de la care orice suplimentare a volumului producției vândute aduce întreprinderii
beneficii si activitatea devine profitabilă, dupa cum orice reducere a volumului vânzărilor
generează pierderi, iar activitatea întreprinderii devine nerentabilă.
Punctul critic este un volum critic, este nivelul vânzarilor care permite atingerea unui
rezultat nul.
Punctul critic se bazează pe o serie de ipoteze ca:
 raționamentele sunt limitate la o perioada scurtă, ceea ce implică stabilitatea următoarelor
elemente: capacitatea de producție și starea tehnică a echipamentelor, prețurile
produselor, prețurile factorilor de producție;
 problemele de trezorerie sunt neglijate, ceea ce permite eliminarea incidentelor
decalajului cronologic între angajarea unei cheltuieli și plata acesteia, între realizarea
unui venit și încasarea disponibilităților aferente;
 se admite prin simplificare că producția fabricată este și vândută, pentru a elimina
incidența variației volumului stocurilor.
Determinarea pragului de rentabilitate se poate face, după caz, în unități fizice sau
valorice, pentru un singur produs sau pentru întreaga activitate a firmei, folosind procedeul
matematic sau procedeul grafic.
43
În cadrul întreprinderii „Daac Hermes”, în determinarea pragului minim de rentabilitate,
se pornește de la relația de formare a costurilor totale ale întreprinderii (1) și de la relația
existentă între cifra de afaceri, costurile totale și profiturile companiei (2):
(1) CT= CF + CV
(2) CA= CT + P, qm x pu= CF + cvn x qm + P
unde:
CT - costurile totale ale companiei;
CF - costurile fixe totale ale companiei;
CV - costurile variabile ale companiei;
P - profituri estimate;
qm – cantități din produsul pentru care se determină pragul minim de rentabilitate;
pu - preț unitar de vânzare al produsului pentru care se determină pragul minim de rentabilitate.
cvn - costuri variabile unitare (pe produs)
Întreprinderea „Daac Hermes” înregistreaza un nivel al costurilor fixe de 57.638.913 lei.
Costurile variabile unitare sunt de 14.409.73 lei/produs iar prețul de vânzare unitar de 17.293.42
lei/produs.
S-a determinat pragul minim de rentabilitate al societatii. Pntru a obține un profit de
500.000 lei, întreprinderea trebuie să realizeze următorul nivel d eproducție productie:
Prag minim de rentabilitate (exprimare fizica)
57.638.91
Costuri fixe totale 3 lei
Preț de vânzare unitar 17.293.42 lei/produs
Costuri variabile unitare 14.409.73 lei/produs
Prag minim de rentabilitate 57.609 produse
Profit estimat 500.000 lei
Prag de rentabilitate planificat 58.409 produse
Întreprinderea trebuie să realizeze un volum de 57.609 produse pentru a-și acoperi

integral costurile, fără a obține însă profituri. De asemenea, pentru a realiza un profit estimat de
500.000 lei, societatea trebuie sa realizeze un volum de 58.409 produse.
Dupã ce activitatea comercialã a fost stabilitã, prin intermediul bugetului şi programului
de vânzãri, este necesar să se determine (cifric) costul mijloacelor proprii cu ajutorul cărora se
pot indeplini aceste obiective.
Previzionarea cheltuielilor de distribuție
44
În acest sens, trebuie previzionate mai întâi cheltuielile sau costurile de distribuţie şi,
pentru a stabili riguros responsabilitãţile, aceste cheltuieli vor fi determinate la nivelul fiecãrei
funcţiuni implicate în distribuţie.
Structurarea cheltuielilor de distribuţie cele mai frecvent înregistrate in conturile de
cheltuieli se prezintã astfel:
Conturi de cheltuieli
Cheltuieli relative la distribuţie
dupã natura acestora
Cumpãrãri Mãrfurile revândute în aceeaşi stare, fãrã a suferi o prelucrare
Materialele consumabile utilizate (serviciul expediţie - ambalaj)
Furniturile utilizate (magazine, birouri comerciale) etc.
Alte cheltuieli externe Chiria comercialã, întreţinerea materialului de transport,

primele de asigurare ş.a.
Publicitatea …
Impozite şi taxe Impozit funciar, TVA nedeductibil, taxe locale etc.
Cheltuieli de personal Salariile fixe şi primele, comisioanele pentru vânzãtori, salariile

administratorilor. Cheltuielile cu contribuţiile sociale …
Alte cheltuieli de gestiune curentã Redevenţe pentru licenţe.

Pierderi din creanţe nerecuperabile …
Amortizãri şi provizioane Relative la imobilizãri comerciale, clienţi îndoielnici …
Există unele cheltuieli a cãror natură defineşte „a priori” comportamentul: asigurări,

amortizări, comisionul vânzătorilor. De cele mai multe ori, se impune un studiu prealabil pentru
a determina acest comportament şi coeficienţii caractersitici acestuia. Există două metode
posibile: studiu tehnic, efectuat pentru tipul de utilaj sau echipament folosit şi studiul statistico -
contabil, prin care se relevă, de exemplu lună de lună, suma ce trebuie consideratã cheltuialã.
Bugetarea cheltuielilor de distribuţie înseamnă că pentru fiecare responsabil se defineşte
dimensiunea monetarã a ansamblului mijloacelor care îi permit să-şi ducă îndatoririle la bun
sfârşit.
Deoarece funcţiunile comerciale prezintă o mare diversitate, problema este dublă:
 cum să se măsoare activitatea desfăşurată de un serviciu comercial;
 cum să se coreleze ansamblul mijloacelor, respectiv al cheltuielilor cu activitatea propriu-
zisă.
Se poate proceda în două feluri:
 să se determine a priori volumul de activitate, plecând de la programul de vânzări,
pentru fiecare perioadă, dar practica arată că această procedură este greoaie şi inutilă;
45
 se are în vedere volumul de activitate anterior şi se determină cheltuielile, ţinând
seama de această relaţie funcţională. Proiectarea în viitor a acestei relaţii presupune
ca:
 palierul de activitate - care determinã structura cheltuielilor - să nu se modifice de la
periaoada anterioară la cea curentă;
 nivelul preţurilor să ăãmânã constant, ceea ce se întâmplă destul de rar.
Analizele ce trebuiesc executate vor avea în vedere diferite categorii de cheltuieli: preţul
de revenire al cumpărărilor (sau preţul de revenire standard de fabricaţie), cheltuielile
proporţionale (care sunt afectate tuturor produselor şi serviciilor realizate de întreprindere) şi
cheltuielile fixe, ceea ce, în funcţie de cifra de afaceri, vor determina diverse marje:
de afaceri, vor determina diverse marje:
Cifra de afaceri
Preţul de cost Cheltuielile Cheltuielile fixe
(de revenire) proporţionale
Marja brută
Marja directă
Marja netă
Pentru fiecare tip de sector definit anterior, se realizeazã analiza pornind de la una dintre
aceste marje:
Marja brută = Vânzări (cifra de afaceri) - Preţul de revenire (costul cumpărăturilor sau
costul de producţie)
Marja directă = Vânzări (cifra de afaceri) - (Preţul de revenire + Cheltuielile
proporţionale)
Marja netă = Vânzări (cifra de afaceri) - Totalul cheltuielilor
Pentru a elabora bugetul cheltuielilor de distribuţie a producţiei fabricate, este necesar să

se cunoască:
 cheltuielile variabile proporţionale cu cifra de afaceri;
 cheltuielile variabile proporţionale cu numărul de facturi încheiate pentru client;
 cheltuielile fixe de distribuţie.
Dupã elaborarea bugetului vânzărilor pentru anul 2017, întreprinderea a elaborat bugetul
de cheltuieli cu distribuţia, pe baza informaţiilor convenite în bugetul vânzărilor, precum şi a
costurilor de distribuţie estimate pentru anul de plan, respectiv pentru anul 2017.
46
Astfel, costurile de distributie planificate pentru produsele P205 şi P304 au fost:
- mil. lei -
Cheltuieli variabile:
Cheltuieli de deplasare a vânzãtorilor 2.000

Cheltuieli administrative (facturare, contabilitate) 1.000
Transportul produselor vândute 5.000
================
Total cheltuieli variabile 8.000

In plus, vânzãtorul primeşte un comision de 3% din cifra de afaceri
Cheltuielile fixe, calculate având în vedere un volum al vânzãrilor de 2.400 produse
(P205 şi P304)
Publicitate 4.000
Salariile fixe ale vânzãtorilor 2.000
===============
Total cheltuieli fixe 6.000
Ţinând cont de aceste informaţii, bugetul cheltuielilor de distribuţie pe anul 2017,

defalcat pe trimestre se estimează ca în tabelul şi graficul ce prezintă previziunea vânzărilor,
defalcate pe trimestre.
Strategia de promovare a produselor, serviciilor
Specialistul în marketing din cadrul întreprinderii trebuie sã culeagã informații de pe
piață în legătură cu produsele existente deja în comerț la categoria respectivă, precum și
informații privind nevoile nesatisfăcute ale cumpărătorilor, așteptări, dorințe, idealuri ce urmează
a fi transformate în avantaje competitive ale produsului ce urmează a fi introdus.
Produsul trebuie privit din perspectiva clientelei care urmărește beneficii, satisfacții
concrete, dar și elemente imateriale ce țin de funcționalitatea socială sau psihologică a
produsului: prestigiul conferit posesorului de marca masinii sale, sentimentul propriei valori
alimentat de posesia unei mașini de lux sau frecventarea unui magazin de lux etc.
Produsul are o viață a sa: se naște, se dezvoltă, îmbătrânește și în cele din urmă moare.
Creativitatea este esențială în prelungirea vieții produsului. Un specialist abil nu așteaptă
îmbătrânirea produsului pentru a reorienta producția.
Strâns legat de produs este si ambalajul. Rolul său este nu numai de a conține și proteja
produsul în timpul transportului ci si de a atrage clientul asaltat cu oferte de produse similare, de
a-i comunica informații, de a-i stimula memoria, de a-i declanșa stări emoționale ce pot contribui
la decizia de cumpărare. Ambalajul poate permite vederea obiectului pe care îl conține sau poate
purta imagini ale acestuia, este sigilat sau nu, rigid ori flexibil, poate fi confecționat din materiale
refolosibile pentru a câștiga o calitate ecologică.
Promovarea prin preț raportează produsul la posibilitățile financiare ale clientelei, ținând
seama de factorii de piață (concurența, limitele în care oscilează prețurile la fiecare categorie de
47
produse), de factorii psihologici (acceptabilitate socială, prestigiu) ce intervin în decizia de
cumpărare, dar si de nivelul de profit urmărit de investitori.
Cadrul în care are loc jocul de preț este dat de prețurile reper (maxim, minim și mediu de
referință). Prețurile aflate între nivelul maxim și cel minim, în zona consideratã „de
acceptabilitate”, sunt denumite prețuri de asimilare, iar cele aflate dincolo de aceste praguri sunt
denumite prețuri de contrast și sunt percepute ca indici, fie de proastã calitate, fie ca practică de
speculă.
Una din metodele de prețuire folosite curent de ofertanți este de a lua „crema pieței” prin
lansarea produsului la un preț ridicat, indicând astfel o calitate superioară, în speranța atragerii
clientelei cu venituri mari. După acreditarea produsului pe piață, prețul lui poate fi coborât
pentru a atrage și alte categorii de cumpărători. O asemenea procedură prezintă însă riscul
diminuării încrederii clienților în calitatea produsului.
Distribuția
Poate fi:
 Exclusivă - printr-un singur punct (magazin);
 Selectivă - prin mai multe puncte de vânzare dar printr-o rețea de distribuire limitată;
 Intensivă- urmărește acoperirea la maximum a pieței.
Publicitatea
Este un ansamblu de acțiuni și mijloace de informare și atragere a cumpărătorilor
potențiali către punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor și dorințelor acestora și,
implicit, a creșterii eficienței economice a activității întreprinderilor.
Interesul manifestat de conducerile multor întreprinderi faţă de perfecţionarea activităţii
întreprinderii se datorează unei ameninţări externe generată de pierderi reale sau potenţiale ale
pieţei, determinate de noncalitate. Acesta este motivul pentru care calitatea este privită ca un
aport strategic care nu poate fi neglijat pentru obţinerea competitivităţii. Competitivitatea unei
întreprinderi poate fi obţinută printr-o strategie de dezvoltare ofensivă, definită în condiţiile
cunoaşterii mediului înconjurător economic şi social.
În cadrul acestei strategii un rol important îl are calitatea care reprezintă pe de o parte o
strategie de diferenţiere a produselor / serviciilor întreprinderii, iar pe de altă parte un mijloc prin
care aceasta îşi creează avantaje concurenţiale. Asigurarea competitivităţii pe termen lung a
firmelor din R. Moldova pe pieţele interne şi internaţionale poate fi realizată prin aplicarea la
nivelul acestora a unor strategii axate pe calitate, care să aibă ca element central clientul – cu
aşteptările (nevoile), dorinţele şi preferinţele sale.
În sprijinul aplicării unei strategii de ameliorare a competitivităţii prin intermediul
calităţii putem aduce următoarele argumente:
48
calitatea produselor firmei contribuie la îmbunătăţirea imaginii şi notorietăţii acesteia;
produsele de calitate superioară au capacitatea de a crea piaţă (de a extinde piaţa firmei);
calitatea produselor atrage după sine obţinerea unor preţuri mai bune şi implicit a unor
profituri mai mari, care la rândul lor pot fi reinvestite în activităţi de cercetare-dezvoltare
(ameliorarea şi adaptarea permanentă a caracteristicilor produselor/serviciilor la cerinţele
clienţilor, proiectarea de produse noi, îmbunătăţirea metodelor şi tehnologiilor de
fabricaţie etc.);
aplicarea unei strategii axate pe calitate nu atrage în mod obligatoriu după sine costuri
suplimentare pentru întreprindere - pot fi identificate soluţii de îmbunătăţire.
CONCLUZII
O condiţie indispensabilă a renaşterii economiei Republicii Moldova în relaţiile de piaţă
devine dezvoltarea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii - acel stil deosebit, inovator,
antibirocratic, orientat spre noi cautari în dezvoltarea întreprinderilor, spre inovaţie, cu scopul
accelerării dezvoltării economice şi obţinerii profitului maximal.
49
Viaţa economico-financiară a unei întreprinderi nu poate fi concepută în afara mediului în
care funcţionează şi evoluează. Din acest mediu întreprinderea îşi colectează resursele şi tot în
cadrul lui efectuează plăti, restituiri de fonduri etc.
Societăţile comerciale producătoare de bunuri şi servicii îşi desfăşoară activitatea în
contextul acţiunii legilor specifice economiei de piaţă, unde mecanismul economico-financiar
oferă instrumente şi posibilităţi de acţiune specifice, dar impune în acelaşi timp şi anumite
restricţii. Oportunităţile şi restrictiile generate de mediul financiar permit definirea obiectului
finanţelor şi al gestiunii financiare a întreprinderilor.
Eficienţa activităţii comerciale este evaluată şi prin mărimea costurilor sau a cheltuielilor
determinate de circulaţia mărfurilor de la producător la consumator. În acest indicator se reflectă
condiţiile proprii de desfăşurare a activităţii de către fiecare agent economic şi modul de folosire
a factorilor de producţie. Cheltuielile de circulatie reprezintă consumul de resurse economice,
evaluate în bani, pentru înfăptuirea circularei mărfurilor de la producători la consumatori.
Compania „Daac Hermes” SA a reuşit să devină un nume cunoscut în industria
automobilelor din R. Moldova într-un timp relativ scurt. Acest fapt se datoreaza conducerii
companiei, a dorinţei acesteia de a veni în întâmpinarea clienţilor săi cu oferte atractive, cu
preţuri avantajoase pentru produsele şi serviciile sale şi cu o calitate ridicată a
produselor/serviciilor ce pot sdatisface nevoile şi celor mai pretenţioşi clienţi, dar şi a angajaţilor
care încearcă cu profesionalism şi responsabilitate să se ridice la nivelul aşteptărilor clienţilor
companiei.
Reuşind să facă faţă cu succes concurenţei celorlalte companii din industria de
construcţii, compania a cunoscut în cei câţiva ani de funcţionare o activitate eficientă ce poate fi
demonstraă de nivelul cifrei de afaceri şi alte prestaţii şi de ratele profitului care au cunoscut
creşteri importante de la un an la altul.
Transformările la nivelul companiei „Daac Hermes” SA, de ridicare a calităţii ofertei, de
modernizare a prestaţiilor specifice au indus necesitatea modificărilor şi î ceea ce priveşte
politica de resurse umane, pentru a preîntâmpina cât mai bine cerinţele tot mai crescânde şi
diversificate ale oamenilor de afaceri (este recunoscut faptul ca modul de realizare a produsului,
calitatea acestuia, vor continua sa fie puternic dependente de relaţia cu personalul).
Sursa venitului în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii deseori îl reprezintă
incertitudinea prezentului şi viitorului. Anume în scopul obţinerii unui venit, antreprenorul îşi
asumă un risc. Incertitudinea din activitatea agenţilor economici este impusă întrucât constituie
atributul realităţii obiective.
50
Reieşind din faptul că întreprinderile resimt o insuficienţă considerabilă de informaţie,
este raţională crearea unui sistem informaţional ce ar oferi antreprenorului prin intermediul
computerului informaţia necesară privitor la:
 legislaţia în vigoare, ordinea înregistrării, reorganizării, lichidării întreprinderilor,
reglementării statale, facilităţile prevăzute de legislatie, etc.
 starea macroeconomică a republicii, nivelul inflaţiei, cursul valutar al leului
moldovenesc, balanţa de plăţi şi comerţul exterior;
 studiul pieţei, grupele de consumatori, preferinţele lor;
 disponibilitatea materiei prime, materialelor, resurselor energetice în republică.
S-a constatat că scopul primordial în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii devine -
maximizarea profitului, ce e natural, întrucât dorinţa fiecărui individ, antreprenor în ultimă
instanţă este de a spori avuţia. Investiţiile în activitatea antreprenorilor s-au plasat pe ultimul loc
fapt ce îngrijorează întrucât investiţiile au rolul de multiplicator:
 mai multe investiţii - mai mare venit - mai multe locuri de muncă;
 dezvoltarea societăţii - mai inaltă creşterea nivelului de trai.
BIBLIOGRAFIE
Articole, cărţi, monografii
1. Achim V., Analiză economico-financiară, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010.
2. Andreica M., şi colectiv. Metode cantitative în management, Bucureşti 1998.
51
3. Bogdan I., Management financiar, Editura Universitară, Bucureşti 2004.
4. Brezeanu P., Diagnostic financiar; instrumente de analiză financiară/ Adrian Boştinaru,
Editura Economică, Bucureşti 2003. p. 56.
5. Băileştianu Gh., Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri, Editura Mirton, Timişoara, 1998.
6. Brînzilă, Liuba/Fin – Consultant/ „Consecinţele erorilor la determinarea şi evaluarea
stocurilor de mărfuri şi materiale” p. 73-76, An. 2007, Nr.1.
7. Bălănuţă V., „Analiza gestionară”, ASEM, Chişinău, 2003.
8. Bran Paul, „Finanţele întreprinderii”, Bucureşti. 2000.
9. Botnari Nadejda, „Finanţele întreprinderii” , ASEM, Chişinău, 2006.
10. Botnari Nadejda, „Rezultatele financiare ale întreprindrii şi căile de sporire a lor” în
„Reformele economice în Moldova la sfîrşit de mileniu”, Ed. ASEM, Chişinău 1999, p.243.
11. Băşanu, Gheorghe, Pricop, Mihai, Managementul aprovizionării şi desfacerii, Editura
Economică, 1996.
12. Buşe, J., (2005), Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, p.133.
13. Berheci, Maria, Valorificarea raportărilor financiare – Sinteze contabile: teorii, analize,
studii de caz, Editura CECCAR, Bucureşti, 2010.
14. Caraganciu A. Probleme metodologice ale analizei mecanismului financiar în economia de
tranziţie, Chişinău Eitura ASE, 1996.
15. Comănescu M., Management European, Editura Economică, Bucureşti 1999, p.287.
16. Cristea H., Evaluarea întreprinderii, Editura Marineasa, Buglea Al., Timişoara, 2000.
17. Ceocea C., Riscul în activitatea de management, Editura Economică, Bucureşti, 2010.
18. Dănuleţiu A., Analiza echilibrului financiar al firmei, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2009.
19. Dementrescu O., Managementul riscului. Ce nu ştim despre risc. Editura Impuls - 1998, nr.2.
20. Donos, Sergiu-Gabrilel/Gestiunea şi contabilitatea firmei/ „Determinarea mărimii stocurilor
şi a necesarului lor de finanţare”, p. 21-37, An.2006, Nr.10.
21. Enicov I., Riscuri şi instrumente financiare de acoperire / Vlad Tonozei., Iurie Oboroc –
Chişinău, Evrica 2002. p.262.
22. Fundătură, Dumitru, (1999), Managementul resurselor materiale, Editura Economică,
Bucureşti.
23. Gruian, Claudiu Marian, (2010), Ce înţelegem prin performanţa companiei, Analele
Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie nr. 4/2010, p. 248,
http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2010-04.I/24_CLAUDIU_MARIAN_GRUIAN.pdf
24. Giurgiu A.I., Mecanizmul financiar al întreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995,
pag.73.
25. Hoanţă N., Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996, pag.306.
52
26. Işfănescu A., ş.a. Analiză economico – financiară, Editura Economică, Bucureşti 1999, p.
247-252.
27. Ilie V., Gestiunea financiară a întreprinderii - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
1997. p.29.
28. Jianu, Iulia, Evaluarea, prezentarea şi analiza performanţei întreprinderii, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2007.
29. Kotler Ph., Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1998. [26, p.13-17, 103]
30. Koch R., Dicţionar de finanţe, Editura Teora, Bucureşti, 2001, pag.248.
31. Mărgulescu D., Analiză economico – financiară, Editura România de Mâine, Bucureşti 1999,
- p.254.
32. Mihai I., (coordonator), Analiza situaţiei financiare a agenţilor economici, Editura Mirton,
Timişoara, 1997.
33. Mihai I., Analiza financiară a întreprinderii, Editura Marineasa, Petru Ştefea Timişoara,
1999.
34. Militaru, Gheorghe, Managementul producţiei şi al operaţiunilor, Editura ALL, Bucureşti,
2008.
35. Niculescu M., Diagnosticul global strategic, Editura Economică, Bucureşti 1997, p. 426-429.
36 Nederiţă A., „Contabilitatea financiară”, Chişinău, 2003.
37. Petrescu S., Diagnostic economic-financiar. Metodologie. Studii de caz, Editura Sedcom
Libris, Iaşi, 2004.
38. Prunea P., Riscul în activitatea economică. Ipostaze. Factori. Modalităţi de reducere, Editura
Economică, Bucureşti, 2003.
39. Petrescu S., Mironiuc M., Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii, Editura Tiparul,
Iaşi, 2002, pag.215.
40. Toma M., Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti,
1994, pag.48.
41. Toma, Mihai, (1994), Finanţe şi gestiune financiară, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
Anexa 1. Certificat de înregistrare a întreprinderii „DAAC HERMES”

Anexa 2. Raport financiar al SA „DAAC HERMES”
53

Raport Finantele Intreprinderii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Finantele Intreprinderii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

ADMIS la susținere Autor:

Capitolul I. Caracteristica generală a activității întreprinderii………………………………5

Capitolul II. Carcateristica situației financiare a întreprinderii…………………………….20

Capitolul III. Aspecte fiscale ale activității întreprinderii…………………………………...30

Capitolul IV. Strategia de dezvoltare a întreprinderii……………………………………….34

Tabelul 1.1. Structura de proprietate SA „Daac Hermes”

Membrii ai Consiliului societăţii:

Conducerea reuşită a oricărei întreprinderi, cât şi a întreprinderii analizate depinde în

Concluzii: Pe parcursul perioadei analizate, cifra de afaceri înregistrează creşteri

Concluzii: În cadrul întreprinderii SA „Daac Hermes” se atestă o creştere în dinamică a

Profitul din activitatea operaţională. Este un indicator destul de important, deoarece el

 Fondul de rulment reprezintă, pe de o parte, depăşirea datoriilor pe termen scurt de

Analiza surselor de finanţare a activelor.

Concluzii: Observăm că pe perioada analizată, coeficientul de autonomie este unul

Concluzii: Analizând datele obţinute putem concluziona că întreprinderea „Daac Hermes”

 Capacitatea de îndatorare exprimă posibilităţile întreprinderii de a primi credite care să

KÎG2<=2 0,52 0,39 -0,13 -25%

KÎT1<=0,5 7,00 6,68 -0,32 -4,57%

KÎT2<=1 0,52 0,39 -0,13 -25%

Analiza lichidităţii bilanţului contabil

 Coeficientul lichidităţii intermediare semnifică ce cotă din datoriile pe termen scurt

Concluzii: Observăm că în anii 2016 şi 2017 indicatorul calculat se include în intervalul

Vânzări nete 129.452.476 142.619.593 13.167.117 10,17%

Concluzii: Pe parcursul perioadei se observă o fluctuaţie constantă a ratei profitului net.

 Rata rentabilităţii economice caracterizează eficienţa mijloacelor utilizate în

CAPITOLUL III. ASPECTE FISCALE ALE ACTIVITĂȚII ÎNTREPRINDERII

Capital social Tipul înlesnirii Perioada Condiţia de bază de

Impozitul pe bunurile imobiliare

Analiza SWOT a întreprinderii „DAAC Hermes” S.A.

Puncte tari Puncte slabe

1. Cunoaştere foarte buna a pieţei auto 1. Lipsa de spații;

Vânzările realizate efectiv în anul 2016 – 129.452.476 lei, precum şi bugetul

Întreprinderea trebuie să realizeze un volum de 57.609 produse pentru a-și acoperi

Alte cheltuieli externe Chiria comercialã, întreţinerea materialului de transport,

Impozite şi taxe Impozit funciar, TVA nedeductibil, taxe locale etc.

Cheltuieli de personal Salariile fixe şi primele, comisioanele pentru vânzãtori, salariile

Alte cheltuieli de gestiune curentã Redevenţe pentru licenţe.

Amortizãri şi provizioane Relative la imobilizãri comerciale, clienţi îndoielnici …

Există unele cheltuieli a cãror natură defineşte „a priori” comportamentul: asigurări,

Pentru a elabora bugetul cheltuielilor de distribuţie a producţiei fabricate, este necesar să

Cheltuieli de deplasare a vânzãtorilor 2.000

Total cheltuieli variabile 8.000

Total cheltuieli fixe 6.000

Ţinând cont de aceste informaţii, bugetul cheltuielilor de distribuţie pe anul 2017,

Anexa 1. Certificat de înregistrare a întreprinderii „DAAC HERMES”

S-ar putea să vă placă și