Capitolul II.

Fenomenologia problemelor sociale reflectate în presa autohtonă

PRO TV Chișinău este un post de televiziune privat (comercial) din Republica Moldova,

înființat în 1999, operat de compania Prodigital SRL (inițial - Mediapro SRL), care face parte din
trustul CME. PRO TV Chișinău difuzează pe lângă programele PRO TV București (după o grilă
proprie, diferită de cea românească) o serie de jurnale și emisiuni locale și propriile calupuri
publicitare pe toată durata zilei.
PRO TV Chișinău realizează și difuzează 3 jurnale de știri pe zi, de luni până joi, la ora
17.00 - Știrile PRO TV cu Anișoara Loghin, ora 20.00 - Știrile PRO TV cu  Cristina Gheiceanu,
și la ora 22.30 - Știrile PRO TV cu Sorina Obreja.
Principalul buletin de știri, cel de la ora 20.00 cu Cristina Gheiceanu, este cel mai urmărit
program de știri în Chișinău, potrivit unui sondaj de audiență realizat de IMAS Chișinău, în
octombrie-noiembrie 2015. Datele studiului, efectuat după metoda day-after recall, arată ca
aproximativ 300 de mii de moldoveni urmăresc în fiecare seara buletinul de la ora 20.00.
În mediul urban, PRO TV Chișinău ocupă poziția a doua ca audiență. Circa 11 la suta
dintre oamenii care se uita la televizor în prime-time, urmăesc programele PRO TV Chișinău,
potrivit studiului IMAS. PRO TV Chișinău a fost singurul post de televiziune care a transmis în
direct protestele de la Chișinău din 2009 pentru posturi de televiziune străine. Associated Press a
preluat semnalul satelit difuzat de PRO TV Chișinău chiar din fața sediului Parlamentului, atacat
în acel moment cu pietre de protestatari.
De asemenea, PRO TV Chișinău a furnizat imagini și știri pentru diferite posturi de
televiziune din Rusia, Ucraina, Italia, Marea Britanie și Statele Unite. Reporterii PRO TV
Chișinău realizează pentru postul PRO TV din România transmisiunile în direct de la diferite
evenimente care au loc în Rusia (de exemplu, criza ostaticilor de la Dubrovka).
Jurnal TV reprezintă un post de televiziune generalistă din Republica Moldova, lansat în
anul 2009 pe internet și în 2010 în eter, difuzând în limba română și parțial în limba rusă. Inițial
a fost concepută ca prima televiziune de știri din Republica Moldova, ca mai apoi, pe 5 martie
2011, să devină o televiziune generalistă. Acum, grila Jurnal TV conține buletine de știri la ore
fixe pe parcursul zilei, emisiuni și talk-show-uri politice, distractive, cât și filme, seriale, desene
animate dublate în rusă și subtitrate în română, toate produsele fiind difuzate pe bază de licență,
condamnând pirateria. De asemenea, Jurnal TV urmărește și un scop social, lansând campanii pe
teme sociale. Sediul Jurnal TV dispune de studiouri, facilități de transmisiune în direct prin
satelit și o infrastructură IT modernă. Jurnal TV face parte din Holding-ul Jurnal Trust Media,
care mai deține și postul de radio Jurnal FM, ziarul Jurnal de Chișinău, tabloidul Apropo
Magazin, magazinul economic ECOnomist și agenția de publicitate Reforma Advertising.

1
 Teoria genurilor de presă și practica jurnalistică scot în evidenţă unele fenomene deja
afirmate, precum și unele tendinţe noi care se înregistrează tot mai frecvent în evoluţia de ultimă
oră a formelor de expresie jurnalistică. Cercetarea jurnalismului social, realizată în perioada 25
aprilie – 25 mai 2016, în baza posturilor de televiziune Pro TV Chişinău şi Jurnal TV - ne-a
oferit o viziune clară asupra modului în care instituţiile mass-mediei exploatează genurile
jurnalistice pentru mediatizarea realităţii sociale, am putut identifica dacă în produsele mediatice
pe care le oferă respectivele echipe editoriale se conţin publicaţii cu tematică socială.
Într-o lună de activitate, instituţiile mediatice menţionate au produs 83 materiale
jurnalistice pe domeniul social, 40 dintre acestea fiind ştiri, 26 reportaje, 10 relatări, 7 materiale
analitice.
Au fost selectate evenimentele sociale de interes public major, care au avut loc în
perioada monitorizării şi a fost analizat modul în care aceste evenimente au fost reflectate în
mass-media, raportat la normele Codului Deontologic al Jurnalistului şi la tehnicile de
manipulare informaţională.
În cazul domeniului tematic societate, prezent cu cele mai multe subiecte în buletinele de
la cele 2 posturi de televiziune au predominat reportajele, ştirile şi relatările.
Astfel, în perioada 18 aprilie – 18 mai 2016 postul de televiziune Pro TV a difuzat 17
materiale cu tematică socială, şi anume:
18.04.2016 – 1 material
 Violenţa în familie: “Lovită de soţ, dar şi de sistem. O femeie susţine că este bătută de
ani de zile de soţul ei, dar în loc să fie protejată de stat, a fost acuzată de calomnie ” -
Relatare

21.04.2016 – 3materiale
 Discriminarea: „7% din persoanele cu dizabilităţi nu ies deloc din case, 16 din 100 nu
pleacă în alte oraşe: „Se întâmplă că şoferul iese şi aruncă cu ură această rampă” -
Reportaj
 Discriminarea: „Enoriaşii nu ţin cont de canoanele bisericeşti. Credincioşii sar peste
poliţişti pentru a ajunge la susţinătorii gay-lor” – Relatare
 Corupţia: „Deşi au fost închise din cauza numărului mic de elevi, în multe şcoli şi
grădiniţe se pompează în continuare bani” – Relatare

23.04.2016 – 3 materiale

2
 Sărăcia: „În faţa Guvernului, ca acasă: gătesc, spală, înşiră rufele pe o sfoară
improvizată şi par să nu deranjeze pe nimeni. Cele 12 persoane care locuiesc în rulotele
de lângă instituţie continuă să protesteze” – Reportaj
 Sărăcia: „Cod portocaliu de bunătate. Doar astăzi, în mai multe centre comerciale din
capitală, poţi ajuta ca pe masa bătrânilor săraci să ajungă câte un prânz cald. Cum putem
să-i strângem pe toţi „La o masă a bucuriei” - Reportaj
 Sărăcia: „Un prânz cald pentru un suflet uitat – alinarea unor bătrâni din Răzeni, cărora
li se aduce prânzul acasa” – Reportaj

24.04.2016 – 1 material
 Sărăcia: „Un incendiu cumplit i-a lăsat fără tot ce au agonisit o viaţă întreagă. Coşmarul
a doi soţi din capitală care au rămas pe drumuri după ce le-a ars casa” – Reportaj

28.04.2016 – 1 material
 Migraţia: „80 de mii de moldoveni au plecat şi nu s-au mai întors în ţară de când
călătorim fără vize în UE” – Reportaj

30.04.2016 – 1 material
 Sărăcia: „Un gest de suflet. Mai mulţi moldoveni din Puhoi, care muncesc peste hotare,
au cumpărat produse alimentare pentru mai mulţi invalizi din satul lor” – Reportaj

02.05.2016 – 1 material
 Corupţia: „Drumarii din Căuşeni, la protest fiind nemuţumiţi că în fruntea întreprinderii
lor va fi numit un nou director. Despre cine este vorba. Reacţia Ministrului
Transporturilor” – Reportaj

08.05.2016 – 1 material
 Sărăcia: „Cimitirul „Sfântul Lazăr” a fost tărâmul făgăduinţei pentru zecile de cerşetori
care nu au dus deloc lipsă de atenţie” – Reportaj

12.05.2016 – 1 material
 Sărăcia: „A muncit jumătate de secol, iar acum are o pensie de 1500 de lei. Ce îşi doresc
asistenetele medicale de la noi din ţară de ziua lor profesională” - Reportaj

3
 14.05.2016 – 1 material
 Violenţa în familie: „Abandonat în drum şi neglijat de autorităţi. Este cazul unui copil de
13 ani, care încă de la o vârstă fragedă a rămas complet singur” – Reportaj

18.05.2016 – 3 materiale
 Violenţa în familie: „Tragedie fără margini, Doi copii au rămas orfani de mamă după ce
tatăl lor şi-a ucis soţia” – Reportaj
 Furtul: „Fără bani şi fără apartamente, după ce compania de construcţii care s-a apucat
să le construiască blocurile a intrat în faliment” - Relatare
 Discriminare: „Manifestanţii anti-gay. Socialiştii au organizat astăzi Ziua Familiei” -
Reportaj
În urma analizei materialelor difuzate de postul de televiziune PRO TV în cadrul
Jurnalului de Ştiri de la orele 20.00 s-a constatat că, în general predomină din punct de vedere al
genului jurnalistic reportajele, acestea fiind în număr de 15, urmate de relatări – 2.
În general materialele difuzate au abordat problema sărăciei – 7 materiale: „În faţa
Guvernului, ca acasă: gătesc, spală, înşiră rufele pe o sfoară improvizată şi par să nu deranjeze
pe nimeni. Cele 12 persoane care locuiesc în rulotele de lângă instituţie continuă să protesteze”,
„Un prânz cald pentru un suflet uitat – alinarea unor bătrâni din Răzeni, cărora li se aduce
prânzul acasa”, „Un gest de suflet. Mai mulţi moldoveni din Puhoi, care muncesc peste hotare,
au cumpărat produse alimentare pentru mai mulţi invalizi din satul lor”, „Cimitirul „Sfântul
Lazăr” a fost tărâmul făgăduinţei pentru zecile de cerşetori care nu au dus deloc lipsă de
atenţie”; violenţa în familie – 3 publicaţii: “Lovită de soţ, dar şi de sistem. O femeie susţine că
este bătută de ani de zile de soţul ei, dar în loc să fie protejată de stat, a fost acuzată de
calomnie”, „Abandonat în drum şi neglijat de autorităţi. Este cazul unui copil de 13 ani, care
încă de la o vârstă fragedă a rămas complet singur”, „Tragedie fără margini, Doi copii au
rămas orfani de mamă după ce tatăl lor şi-a ucis soţia”. Problema discriminării s-a făcut
prezentă în 3 publicaţii: „7% din persoanele cu dizabilităţi nu ies deloc din case, 16 din 100 nu
pleacă în alte oraşe”, „Se întâmplă că şoferul iese şi aruncă cu ură această rampă”, problema
corupţiei a fost amintită în 2 publicaţii: „Deşi au fost închide din cauza numarului mic de elevi,
în multe şcoli şi grădiniţe se pompează în continuare bani”, „Drumarii din Căuşeni, la protest
fiind nemuţumiţi că în fruntea întreprinderii lor va fi numit un nou director. Despre cine este
vorba. Reacţia Ministrului Transporturilor”. Problema migraţiei a fost amintită într-o singură
publicaţie „80 de mii de moldoveni au plecat şi nu s-au mai întors în ţară de când călătorim fără
vize în UE”.

4
 Problema furtului înt-un singur material: „Fără bani şi fără apartamente, după ce
compania de construcţii care s-a apucat să le construiască blocurile a intrat în faliment”.
Pe parcursul perioadei analizate a materialelor cu caracter social în cadrul postului de
televiziune Pro Tv, putem observa că problema sărăciei a fost mediatizată cel mai frecvent.
Sărăcia în R. Moldova a devenit extrem de pronunţată în anii de tranziţie. Moldova face
parte din numărul celor mai sărace opt ţări în care operează BERD, şi anume: Moldova,
Armenia, Azerbaijan, Georgia, Kîrgîzstan, Mongolia, Tajikistan şi Uzbekistan. Aceste ţări au
rămas în urmă comparativ cu alte ţări din regiune în tranziţia spre economia de piaţă şi se
caracterizează printr-un nivel înalt al sărăciei.

În aceeaşi perioadă postul de televiziune Jurnal TV a difuzat 66 materiale cu tematică

socială, 40 dintre acestea fiind ştiri cu carcter social, 11 reportaje, 8 relatări, 7 materiale analitice,
şi anume:
18.04.2016 – 4 materiale
 Sărăcia: „Sărăcia – durerea pensionarilor” - Ştire
 Furtul: „Îi drogau, iar apoi le luau casele” - Ştire
 Furtul: „Reţinuţi pentru escrocherie” – Ştire
 Alcoolismul: „Conducea beat şi fără permis” – Ştire

19.04.2016 – 9 materiale
 Furtul: „A furat bucăţi de pavaj” – Ştire
 Furtul: „Transporta ilegal alcool etilic” - Ştire
 Furtul: „Căutat de poliţie pentru furt” – Ştire
 Furtul: „Spaniol extrădat din Moldova” - Ştire
 Violenţa în familie: „Bătrână bătută şi violată” – Ştire
 Corupţia: „Moldova într-un raport al SUA” – Material analitic
 Corupţia: „Cer demisia directorului de liceu” - Relatare
 Sărăcia: „Un prânz cald pentru oamenii străzii” - Relatare
 Alcoolismul: „Omorât de către un consătean” - Ştire

20.04-2016 – 2 materiale
 Violenţa în familie: „Şi-ar fi ucis ginerele după o ceartă” – Reportaj
 Furtul: Căutat pentru furt din automobil – Ştire

5
 21.04.2016 – 2 materiale
 Furtul: „Schemă de spălare a banilor publici” – Material analitic
 Corupţia: „Oficial SUA: Corupţia loveşte Moldova” – Material analitic

22.04.2016 – 5 materiale
 Sărăcia: „Petiţie pentru pensii mai mari” - Reportaj
 Furtul: „Jefuitori de benzinării” - Ştire
 Furtul: „Închisoare pentru un fost şef de la FISC” - Ştire
 Furtul: „Reţiniţi pentru trafic de heroină” – Ştire
 Furtul: „Suspectaţi de furturi din gospodării” – Ştire

23.04.2016 – 1 material
 Furtul: „Hoţii de tablouri căutaţi în România”- Ştire

24.04.2016 – 1 material
 Migraţia: Merkel şi Tusk, primiţi de refugiaţi – Ştire

25.04.2016 – 1 material
 Furtul: Reţinuţi pentru furturi din locuinţe – Ştire

26.04.2016 – 4 materiale
 Alcoolismul: „Găsit mort în curtea unei case” – Ştire
 Furtul: „Cinci case jefuite de un tânăr” – Ştire
 Discriminare: „Artiştii sunt împotriva disciminării” – Ştire
 Migraţia: „Intenţionau să ajungă ilegal în Europa” – Ştire

27.04.2016 – 1 material
 Corupţia: Sondaj: Poliţie este coruptă – Material analitic

28.04.2016 – 2 materiale
 Furtul: „Poliţist sancţionat pentru escrocherie” – Ştire
 Migraţia: „Doi ani de regim liberalizat de vize” – Material analitic

29.04.2016 – 3 materiale
6
 Violenţa în familie: „Bunică suspectată că şi-a omorât nepoţii” – Ştire
 Migraţia: „Iniţiativă nouă împotriva imigranţilor” – Ştire
 Migraţia: „Migranţi împuşcaţi de traficanţi” – Ştire

03.06.2016 – 2 materiale
 Furtul: „Casa unui preot, ţintă pentru hoţi” – Reportaj
 Furtul: „Prinşi în timp ce furau roţile unei maşini” – Ştire

05.06.2016 – 2 materiale
 Furtul: „Escrocherie de un mulion de lei” – Ştire
 Furtul: „Încă un hoţ de picturi a fost prins”- Relatare

06.06.2016 – 1 material
 Sărăcie: „Zâmbete în dar pentru copiii nevoiaşi” – Reportaj

09.06.2016 – 1 material
 Furtul: „Hoţi de genţi în cimitire” – Reportaj

10.06.2016 – 3 materiale
 Migraţia: „Manifestaţii pro imigranţi în Spania” – Relatare
 Migraţia: „FMI: Scade populaţia activă din Moldova” – Material analitic
 Violenţă în familie: „Şi-ar fi pus capăt zilelor” – Ştire

11.06.2016 – 2 materiale
 Furtul: „A furat 15 cruci din cimitir” – Relatare
 Furtul: „Suspectaţi de jaful ceasurilor de lux” – Ştire

12.06.2016 – 4 materiale
 Furtul: „Tablourile furate, găsite în Ucraina” – Ştire
 Furtul: „Hoţ de maşini prins în flagrant” - Relatare
 Discriminare: „Obligaţi să achite comisioane pentru facturi” – Reportaj
 Corupţia: „Manifestaţie împotriva corupţiei” – Ştire

13.06.2016 – 2 materiale
7
  Violenţa în familie: „Şi-a omorât soţia în bătaie” - Reportaj
 Furt: „Căutat pentru furt” – Relatare

14.06.2016 – 2 materiale
 Furt: „Agresori ajunşi pe mâina poliţiei” – Ştire
 Furt: „Justiţia a golit statul de 14 milioane” – Ştire

16.06.2016 – 6 materiale
 Discriminare: „Restanţe la capitolul drepturile omului” – Material analitic
 Furt: „Cu maşina furată la discotecă” – Ştire
 Violenţa în familie: „Ar fi fost violată de concubinul mamei” – Reportaj
 Violenţa în familie: „Crimă terifiantă în Italia” – Ştire
 Corupţia: „Părinţii cer excluderea taxelor ilegale” – Reportaj
 Alcoolismul: „Crimă la beţie” – Ştire

17.06.2016 – 2 materiale
 Discriminare: „S-au ţinut de mână fără frică” – Reportaj
 Alcoolismul: „9 ani de închisoare pentru omor” – Relatare

18.06.2016 – 4 materiale
 Corupţie: „Şef la MolData” fără studii superioare” – Ştire
 Furt: „Căutat pentru furt” – Relatare
 Discriminare: „Tu simţi” – Reportaj
 Discriminare: „Pe aceeaşi scară cu un homosexual” – Material analitic

În urma analizei materialelor difuzate de postul de televiziune Jurnal TV în cadrul

Jurnalului de Ştiri de la orele 19.00 am putut observa că ştirile ocupă cel mai mult spaţiu în
cadrul structurii buletinului de ştiri, acestea fiind pe parcursul săptămânii analizate în număr de
38, urmate de reportaje – 11, relatări – 10 şi 7 materiale analitice.
Materialele abordate în cadrul jurnalului de ştiri cu tematică socială fac referire în mod
predominant la articolele ce vizează problema furtului – 29 publicaţii pe parcursul perioadei
analizate: „A furat bucăţi de pavaj”, „Transporta ilegal alcool etilic”, „Căutat de poliţie pentru
furt”, „Spaniol extrădat din Moldova”, „Cu maşina furată la discotecă”, „Căutat pentru furt”,
„Agresori ajunşi pe mâina poliţiei”.
8
 La data de 9 şi 11 mai 2016 în cadrul Jurnalului de Ştiri de la orele 19.00 toate cele 3
materiale cu tematică socială au făcut referire la furturi, atribuindu-se acestei probleme o
importanţă majoră.
Migraţia a fost discutată în 7 materiale: „Manifestaţii pro imigranţi în Spania”, „FMI:
Scade populaţia activă din Moldova”, „Iniţiativă nouă împotriva imigranţilor”, „Migranţi
împuşcaţi de traficanţi”.
Corupţia – 7 publicaţii: „Şef la MolData” fără studii superioare”, Cer demisia
directorului de liceu”, „Schemă de spălare a banilor publici”.
Discriminarea a fost abordată în 6 materiale: „S-au ţinut de mână fără frică”, „Restanţe
la capitolul drepturile omului”, „Obligaţi să achite comisioane pentru facturi”.
Violenţa în familie – 6 materiale: „Bunică suspectată că şi-a omorât nepoţii”, „Şi-ar fi
ucis ginerele după o ceartă”, „Şi-ar fi pus capăt zilelor”, „Ar fi fost violată de concubinul
mamei”,
Problema alcoolismului a fost vizată în 5 materiale: „Conducea beat şi fără permis”, „9
ani de închisoare pentru omor”, „Găsit mort în curtea unei case”.
La subiectul sărăcie au fost difuzate pe parcursul perioadei analizate 6 materiale:
„Sărăcia – durerea pensionarilor”, „Un prânz cald pentru oamenii străzii”, „Petiţie pentru
pensii mai mari”, „Zâmbete în dar pentru copiii nevoiaşi”.
Examinând toate publicaţiile şi materialele difuzate de Jurnal TV în luna analizată
constatăm că postul de televiziune, în linii generale, a abordat toate tipurile de probleme sociale,
acordându-le importanţa necesară. Putem observa că problemei criminalităţii i s-a acordat cea
mai mare importanţă (29 subiecte), iar cea mai mică importanţă i s-a acordat problemei
alcoolismului (5 materiale).
În urma anlizei celor 2 posturi TV „Pro Tv” Chişinău şi „Jurnal TV” putem menţiona că
postul de televiziune Jurnal TV este lider în difuzarea ştirilor cu caracter social, acordându-i
acestui segment o importanţă majoră (66 materiale cu caracter social), în comparaţie cu postul de
televiziune Pro TV care a difuzat în aceeaşi perioadă doar 17 materiale ce prezintă problemele
sociale.

Tabelul 1. Numărul publicaţiilor cu tematică socială în presa autohtonă

Tipurile de probleme sociale Pro TV Jurnal TV

1.Sărăcia 7 6
2. Migraţia 1 7
3. Violenţa în familie 3 6
9
 4. Corupţia 2 7
5. Furtul (hoţia) 1 29
6. Alcoolismul - 5
7. Discriminarea 3 6
8. Şomajul - -
9. Drogurile - -

Tabelul 2. Probleme sociale conform genurilor de presă

Tipuri de publicații Pro TV Jurnal TV

Reportaje 15 11
Ştiri - 38
Relatări 2 10
Interviuri - -
Materiale analitice - 7

Actualmente, în jurnalismul social autohton se afirmă unele stări de tranziţie a formelor

de expresie, în circuit fiind puse produse mediatice ce nu pot fi atribuite exact unor genuri
tradiţionale, existente în teoria și practica presei, or, acestea cumulează elemente specifice mai
multor genuri jurnalistice. Și, deși fiecare gen jurnalistic își are specificul său care reiese din
obiectivele propuse, din mijloacele utilizate și din structura produsului mediatic, astăzi se face
din ce în ce mai resimţită tendinţa de cooptare a unor elemente compoziţional-structurale
specifice unui gen de către alte genuri.
Interferențele între textele jurnalistice devin mai accentuate și mai perceptibile nu atât
datorită conținutului, ci, mai degrabă, grație formei de expunere a informației. În acest context,
putem menționa că unele genuri tradițional informative tot mai frecvent cumulează elemente
analitice, astfel că, de rând cu relatarea, interviul, reportajul, sondajul - toate aparținând familiei
de genuri informative - în paginile publicațiilor periodice apar relatări analitice, interviuri
analitice, reportaje analitice, sondaje analitice etc.
Interferențele de genuri se manifestă la nivelul de prezentare a semnelor comune.
Semnele comune apar datorită faptului că unele genuri jurnalistice, precum: interviul, sondajul,
relatarea, investigația sunt, în același timp, și forme de expresie, și metode de colectare a
informațiilor. Totodată, semnele comune pot apărea în rezultatul utilizării unor procedee
jurnalistice, precum narațiunea și interpretarea, pe care jurnaliștii le folosesc pentru realizarea
diverselor tipuri de produse mediatice. Și stilul autorilor poate contribui la interferențele de

10
genuri, care se manifestă prin prezentarea semnelor comune în diferite specii ale materialelor
jurnalistice
Analiza cantitativă a fluxului informaţional general la cele două posturi TV Pro TV
Chişinău şi Jurnal TV demonstrează faptul că cel mai frecvent gen jurnalistic utilizat este
reportajul. Acesta se bucură de atenţia sporită a jurnaliștilor din posturile menţionate. Constatăm
că majoritatea reportajelor din audiovizual sunt informative, axate pe evenimente de actualitate,
arhitectonica acestora fiind clasică. Deși mai rar, în audiovizual, alături de reportajele
informative, apar și reportajele de atmosferă. Acestea, graţie elementelor de decor şi detaliilor
descriptive, cel mai bine sensibilizează consumatorul de produse mediatice, de aceea ele sunt pe
larg utilizate în campaniile de socializare.
Putem observa că, cel mai rar gen utilizat în jurnalismul de informare s-a dovedit a fi
interviul. Acest lucru se întâmplă, deoarece, în audiovizual, interviul ca gen foarte rar este inclus
în buletinele de știri și în jurnalele radiotelevizate.
Totodată, de menţionat este faptul că materialele vizând femeile ca actori sociali activi,
difuzate de aceste două posturi TV sunt defavorizate în produsele mediatice autohtone, la fel și
problemele cu care acestea se confruntă. Menţionăm faptul că marginalizarea femeii în mass-
media este nu atât rezultatul atitudinii jurnaliștilor faţă de această categorie, cât, mai curând, o
consecinţă a fenomenului de marginalizare socială a femeii în societatea moldovenească.
În perioada cercetată, genurile analitice, în contrariu cu cele informative, au apărut într-un
număr mult mai mic. Acest lucru se explică prin faptul că buletinele de știri din audiovizual nu
includ materiale de acest gen, ele fiind utilizate pe larg în emisiunile specializate, iar opiniile sau
comentariile participanților sau ale martorilor la eveniment se regăsesc ca elemente constitutive
ale știrilor și reportajelor.
Cele mai multe produse atât specializate, cât și generaliste sunt concepute pentru
populația aptă de muncă (18-55 de ani). Minorii și persoanele în etate foarte rar devin
protagoniști ai materialelor jurnalistice, aceste categorii fiind abordate tangențial, în contextul
unor evenimente în care, prioritar, se vorbește despre populaţia aptă de muncă.
Materialele care au ca protagoniști copiii și persoanele în etate, în cele mai dese cazuri,
relatează despre situaţii ieșite din comun: violuri, omucideri, sinucideri, crime, jafuri, tâlhării
comise de aceștia, abuzuri sexuale și fizice etc.
Totodată, menţionăm că ponderea materialelor în care bărbații sunt protagoniști este mult
mai mare decât ponderea materialelor în care femeile sunt protagoniste. Această situaţie
demonstrează faptul că în jurnalismul social autohton egalitatea de gen încă nu este o valoare
profesională.

11
 Analizând publicaţiile celor 2 posturi TV putem observa că bărbaţii sunt mediatizaţi mai
frecvent în calitate de cetăţeni activi, specialiști de performanță, experţi sau promotori ai
practicilor pozitive, pe când femeile apar, prioritar, în postură de mamă sau gospodină.
Un element al jurnalismului social îl constituie campaniile sociale care reprezintă, în
general, încercări de a preveni sau de a educa publicul larg în privinţa unor probleme care îi
vizează în mod direct existenţa, scopul fiind de a influenţa, sensibiliza opinia publică asupra
problemelor care există în societate și de a promova valorile sociale.
Analizând publicațiilor celor 2 posturi Junal TV și Pro TV, pentru perioada 18-24 aprilie
2016, observăm că numărul publicațiilor cu tematică socială se referă la probleme sociale care
afectează calitatea generală a vieţii:
 infracţionalitate, probleme privind mediul înconjurător, abuzul şi dependenţa de
substanţe (alcool, droguri, tutun etc.), violenţa domestică etc.;
 probleme sociale determinate de inegalitatea socială (şomaj, persoane
instituţionalizate etc.);
 probleme sociale determinate de structura instituţională a societăţii.
Studiind contrubuția mass-mediei a postului Jurnal TV și Pro TV în reflectarea
problemelor sociale, observăm că identificarea cadrului de dezvoltare a jurnalismului social din
Republica Moldova se face importantă în vederea determinării funcţiilor şi a rolului
jurnalismului social în contextul mediatic autohton. Mai mult, acest lucru oferă oportunităţi de
cercetare a potenţialului actual al presei scrise de reflectare a problemelor sociale şi ale
tendinţelor de evoluţie a acestuia, fapt ce permite implementarea unor strategii mediatice menite
să eficientizeze impactul şi efectele jurnalismului social în societatea moldovenească.
Prin problemele reflectate de Pro TV și Jurnal Tv se acorda atenţie, prioritar, problemelor
care până nu demult erau „tabu” şi care readuceau în albie istoria neamului, dar şi problemelor
care reflectau noile realităţi politice şi care aveau menirea să instruiască populaţia asupra
modului de a gândi şi de a acţiona pe principii noi, democratice.
Atât Jurnal TV, cât și Pro TVîşi concentrează atenţia pe problemele sociale, pe impactul
şi efectele acestora, dar şi pe acţiunile concrete ale guvernanţilor în raport cu ele, socialul
devenind unul dintre elementele-cheie ale discursului mass-media. Agenda mass-media se
extindea treptat prin completarea cu subiecte despre problemele sociale care ameninţă bunăstarea
economică, ordinea socială şi morală; cele care ameninţă potenţialul de sănătate al indivizilor;
cele care aduc prejudicii mediului fizic sau ecologic; probleme care se referă la acţiunile globale
cu impact internaţional etc. Priorităţile sociale exprimate în acţiuni concrete ale guvernului au
devenit o componentă constantă a „agendei” mass-media, la fel precum şi problemele sociale,
care reprezintă astăzi o parte semnificativă a publicaţiilor periodice cu conţinut generalist.
12
Problematica socială a presei se amplifică cantitativ, dar şi calitativ şi începe să devină prioritară
pentru mass-media.
Semnele distinctive ale jurnalismului social, prezentate de postul de televiziune Pro TV,
sunt: – mediatizarea subiectelor „specifice”: narcomanie, violenţă, sărăcie, tratament inuman,
abandon etc.; – abordarea problemelor de pe poziţii noi – din punctul de vedere al cetăţeanului,
nu al funcţionarului; – asumarea de către mass-media a statutului de „apărător” al intereselor
cetăţenilor „de rând”; – primarea calităţilor morale ale angajaţilor sistemului mass-media.
Studiind știrile Jurnal TV, în materie de reflectare a problemelor sociale, identifăcăm:
conturarea portretelor sociale, promovarea practicilor sociale pozitive, critica acţiunilor
ineficiente ale puterii sau, din contra, susţinerea iniţiativelor oficiale constructive în raport cu
problemele sociale, organizarea dezbaterilor mediatice, identificarea şi propunerea soluţiilor de
rezolvare a problemelor sociale, evidenţierea dimensiunii umane în scriitura de presă, utilizarea
unui limbaj simplu, autentic şi cât mai aproape de publicul pentru care se scrie şi despre care se
scrie, susţinerea tendinţelor sociale pozitive, demascarea fenomenelor negative etc.
Migraţia, reprezintă un alt fenomen social abordat atât de Pro TV, cât și de Jurnal TV, în
Republica Moldova fenomenul migraţiei începe să prindă contur la începutul anilor ‘90 ai
secolului trecut, datorită situaţiei social-economice şi politice. „Dar geneza migraţiilor este mult
mai amplă, presupunând totodată motive demografice, tehnico-ştiinţifice, militare,
socioculturale, etnice, religioase, social-psihologice etc
Sărăcia. Sărăcia este un fenomen social negativ, pe larg abordat de cele două posturi de
televiziune, care reflectă efectele acestui fenomen. Sărăcia poate fi definită drept deprivare
relativă ce împiedică persoanele să obţină într-o măsură suficientă servicii, condiţii şi standarde
de viaţă, care le-ar permite să-şi asume roluri sociale, să participe în relaţii sociale şi să manifeste
un comportament obişnuit aşteptărilor generale.
Tâlhăriile, jafurile, omorurile la comandă, spălarea şi falsificarea banilor, răchetul etc. au
devenit elemente constitutive ale vieţii sociale, subminând considerabil activitatea normală a
societăţii moldoveneşti, postul Jurnal TV și Pro TV, reflectând acestă problemă. În acest context,
rolul presei este să informeze populaţia despre starea criminalităţii din republică şi măsurile de
combatere a ei, pentru ca persoanele să poată să se protejeze, dar şi să cunoască unde se pot
adresa în caz că devin victime ale unor crime; să orienteze investigaţiile sale către instituţiile
statului pentru ca acestea să elaboreze şi să implementeze strategii noi de combatere a crimei; să
educe toleranţa şi să apere drepturile deţinuţilor etc.
Criza demografică, o altă problemă socială gravă, este pe larg mediatizată în special de
postul ProTV, care deseori artă situația din țară, cu privire la faptul că are loc un proces de
îmbătrânire rapidă a populației. Criza demografică constă dintr-un lanţ de procese sociale extrem
13
de grave şi periculoase, precum: depopularea, îndeosebi a spaţiilor din mediul rural, rata sporită a
mortalităţii, rata redusă a natalităţii, îmbătrânirea populaţiei ţării etc.
Din perspectiva acestei abordări, jurnalismul social reflecatat de televiziunele Jurnal TV
și Pro TV se manifestă, întâi de toate, ca un instrument de diseminare a informaţiei. Informaţia
formează fluxul comunicaţional, în care se reflectă viaţa social-politică şi economică a societăţii,
inclusiv politicile sociale.
Complexitatea acestora impune cunoştinţe din ce în ce mai vaste, mai profunde şi mai
diverse, cunoştinţe care nu pot fi dobândite din contactul direct al individului social cu realitatea.
Vacuumurile informaţionale sunt suplinite de jurnalismul social, care se situează între individ şi
lumea înconjurătoare şi facilitează accesul şi integrarea acestuia în realitatea imediată.
Identificarea acţiunilor concrete ale guvernanţilor pe această dimensiune, prelucrarea şi
transformarea lor în materiale jurnalistice, precum şi distribuirea acestora sunt activităţi care
asigură circuitul informaţional, circuit care catalizează dezvoltarea continuă atât a sistemului
mass-media, cât şi a societăţii. Jurnalismul social se manifestă şi ca un instrument de expertizare
a acţiunilor puterii. Prin dezbaterile publice pe care le iniţiază şi prin analizele pe care le
realizează acesta creează condiţii favorabile pentru monitorizarea, aprecierea şi chiar corectarea
modului în care instituţiile statului şi factorii de decizie se implică şi activează în domeniul
social.
Tot aici se include şi activitatea jurnalismului social de evaluare a politicilor şi practicilor
sociale, elaborate şi puse în aplicare de aceste instituţii. Aşadar, analizând şi generalizând
explicaţiile de mai sus privind premisele şi cadrul constituirii jurnalismului social, putem
constata că el a apărut ca o necesitate obiectivă, ca un răspuns la noile realităţi care, la rândul lor,
au determinat sau au marcat plenar specificul jurnalismului social în Republica Moldova.
În opinia mea, postul de televiziune Jurnal TV și Pro TV, reflectă în mass media
următoarele probleme sociale: - conturarea portretelor sociale; - promovarea practicilor sociale
pozitive; - critica acțiunilor ineficiente ale puterii sau, din contra, susținerea inițiativelor oficiale
constructive în raport cu problemele sociale; - organizarea dezbaterilor mediatice; - identificarea
și propunerea soluțiilor de rezolvare a problemelor sociale; - evidenţierea dimensiunii umane în
produsul jurnalistic; - utilizarea unui limbaj simplu, autentic și cât mai aproape de publicul mass-
mediei; - susținerea tendințelor sociale pozitive, demascarea fenomenelor negative etc
Postul de televiziune Jurnal TV propune, din punct de vedere cantitativ, un produs
specializat pe domeniul social de – 10 cicluri de emisiuni. Cele mai multe dintre acestea se
încadrează în categoria emisiunilor de divertisment social: Deșteptarea, Deșteptarea de weekend,
Acasă devreme, Veranda, Poftă mare, Chișinău, Paparazzi. Emisiunea Asfalt de Moldova este
dedicată oamenilor iluștri și persoanelor publice autohtone și deci conturează portrete sociale și
14
diseminează istorii de succes ale unor moldoveni, iar emisiunea Patrula Jurnal TV se consideră a
fi una de investigații sociale. Un loc aparte le revine emisiunilor Ora de ras și Planeta Moldova
care, în pofida faptului că abordează subiecte sociale, au o profundă conotație politică, ceea ce
diminuează substanțial calitatea acestora ca produse specializate pe domeniul social.
Primul post de televiziune autohton care a început să utilizeze pe larg campaniile de
socializare este PRO TV Chişinău. Printre cele mai ample și mai reușite activități de acest fel se
numără: Dăruiești și câștigi – campanie menită să ajute unor persoane concrete ce se confruntă
cu o problemă care poate fi soluționată doar cu ajutorul întregii societăți. Este o campanie de
sensibilizare a populației pentru a se implica în diverse acțiuni de ajutorare și binefacere. Fă-ți
Europa acasă și Am cu ce sunt campanii care promovează practici pozitive, iar campaniile:
Moldova fără oameni, Nu mă bate, Vreau părinții înapoi au menirea să atragă atenția societății
asupra unor probleme sociale majore și să cultive spiritul civic și cel de implicare socială.
Dăruieşti şi câştigi este campania de referinţă a PRO TV Chişinău.
Ea reușește an de an să aducă pe ecranele TV poveşti de viaţă care, ulterior, sunt practic
schimbate de către telespectatori. Ea se desfăşoară, tradiţional, în perioada 1-25 decembrie, timp
în care echipa Pro TV Chişinău difuzează istorii ale unor oameni care au nevoie de ajutor.
Cazurile care devin subiecte ale campaniei de presă sunt identificate şi analizate în cadrul
şedinţelor de perspectivă ale organizatorilor, luându-se în calcul caracterul şi specificul fiecărui
caz în parte, precum şi potenţialul postului TV de a găsi resurse şi pârghii pentru rezolvarea lor.
Aceste mediatizări adoptă pe deplin stilul Pro TV Chişinău, stil caracterizat de acel vampirism
emoţional ce are la bază doi termeni de referinţă: tragismul şi fatalitatea.
Materialele sunt însoţite de imagini cutremurătoare, de un fundal muzical depresiv şi de
vocea gravă a reporterului. La finele reportajului sunt afişate atât numărul de cont la care pot fi
depuse donaţiile, cât şi numărul de SMS la care telespectatorii pot trimite acel mesaj salvator.
Totodată, echipa oferă tuturor celor interesaţi datele de contact ale eroilor campaniilor, întrucât
există un număr mare de oameni ce preferă să meargă singuri la faţa locului şi să doneze celor
nevoiaşi bani, haine, produse alimentare sau oricare alte bunuri materiale. Timp de șase ani,
peste 20 de familii au primit ajutor în cadrul campaniei sociale Dăruieşti şi câştigi, campanie
care de fiecare dată culminează, în perioada 23-25 decembrie, cu spectacole în Piaţa Marii
Adunări Naţionale, în cadrul cărora se face public bilanţul activităţilor de promovare şi rezultatul
acestora.
Un element forte al campaniei respective îl constituie continuitatea acţiunilor de
mediatizare. Astfel, de-a lungul anilor sunt prezentate poveştile de viaţă care s-au schimbat în
urma ajutorului primit datorită Dăruieşti şi câştigi, oamenii având posibilitatea să urmărească

15
cum au fost cheltuiţi banii, la ce au ajutat SMS-urile sau donaţiile lor, să se bucure că au
contribuit la depăşirea unor obstacole sau la soluţionarea unor probleme.
Campania Dăruieşti şi câştigi a reuşit de-a lungul anilor să-şi formeze un public constant,
să-i câştige încrederea şi simpatia, dar cel mai important, a reuşit să „trateze” oamenii de
indiferenţă, schimbându-le viziunile şi mobilizându-le acţiunile sociale.
Or, dacă acum șase ani, pentru ajutorarea persoanelor se colectau aproximativ câte 18
000 de lei pentru fiecare familie, în anul 2010, doar pentru Victoraş Lupaşco, băieţelul ce a
suportat o operaţie la inimă, s-a reuşit colectarea sumei de 320 000 de lei, iar în anul 2012,
pentru patru familii nevoiaşe – protagoniste ale campaniei – au fost adunaţi peste 700 000 de lei
doar din SMS-urile telespectatorilor. La aceste sume se adaugă donaţiile persoanelor particulare,
trimise direct beneficiarilor, şi darurile venite din partea oficialilor, cum ar fi: cheile de la un
apartament (4 la număr), o casă construită, cheile de la maşini sau sume de bani.
Astfel, pentru analiza produsului social televizat am selectat posturile TV Jurnal TV și
Pro TV.
Cercetarea a fost realizată în baza următoarelor variabile: - genul jurnalistic al produselor
mediatice; - mesajul materialelor jurnalistice; - categoria de vârstă a protagoniștilor; - sexul
protagoniștilor; - mediul în care s-a produs evenimentul.
Menționez faptul că minorii și pensionarii foarte rar devin protagoniști ai materialelor
jurnalistice. De obicei, aceste categorii de populație sunt abordate tangențial, în contextul unor
evenimente în care, prioritar, se vorbește despre cei maturi. Materialele care au ca protagoniști
copiii și pensionarii, în cele mai dese cazuri, relatează despre situații ieșite din comun: suicide,
crime, jafuri, tâlhării comise de aceștia, abuzuri sexuale și fizice etc. Din mass-media autohtonă
aproape că lipsesc materialele cu încărcătură pozitivă despre minori și pensionari.
Următoarea variabilă este sexul protagoniștilor materialelor jurnalistice. Această variabilă
se face importantă în contextul identificării atenției pe care o acordă massmedia femeilor și
bărbaților ca actori sociali, periodicității abordării problemelor cu care ei se confruntă, locului
acestora în discursul mediatic autohton etc. Or, în paralel cu problemele 150 generale, comune
pentru întreaga societate, fiecare dintre aceste două categorii își are problemele sale specifice
care solicită abordări diferențiate și la nivel de mediatizare, și la nivel de soluționare.
Rezultatele cercetării au demonstrat că în jurnalismul TV, locul doi se situează
materialele care relatează despre bărbați, pe locul trei – cele care relatează atât despre femei, cât
și despre bărbați, iar cele mai puține la număr sunt materialele despre femei sau care abordează
problemele acestora.
Observăm că între numărul materialelor despre bărbați și a celor despre femei există un
decalaj izbitor. Deși portretul social al femeii contemporane și al bărbatului contemporan în
16
societatea moldovenească se conturează în percepția generală grație activității mass-mediei,
rezultatele analizei demonstrează faptul că în jurnalismul social autohton egalitatea de gen încă
nu este o valoare profesională.

Situația este departe de a fi una bună nu doar din punct de vedere cantitativ, ci, mai ales,
din punct de vedere calitativ, or, în timp ce bărbații sunt mediatizați, prioritar, în calitate de
cetățeni activi, specialiști de performanță, experți sau promotori ai practicilor pozitive, femeile,
cel mai des, sunt mediatizate ca mame, profesoare sau victime ale abuzurilor, violenței
domestice și sexuale, crimelor etc. Astfel, femeile ca actori sociali activi sunt defavorizate în
produsele mediatice autohtone, la fel și problemele cu care acestea se confruntă. Menționăm
faptul că marginalizarea femeii în mass-media este nu atât rezultatul atitudinii jurnaliștilor față
de această categorie, cât o consecință a fenomenului de marginalizare socială a femeii în
societatea moldovenească. Ultima variabilă îl constituie mediul în care s-a produs evenimentul.
Importanța acestei variabile pentru cercetarea noastră este determinată de faptul că
percepțiile indivizilor sociali în raport cu realitatea urbană și cu cea rurală, respectiv, reacțiile și
acțiunile lor sociale, variază în funcție de modul și frecvența abordării mediatice a realității din
aceste medii. De asemenea, ea este importantă în contextul identificării atenției pe care o acordă
mass-media problemelor din mediul rural și celor din mediul urban, or, în paralel cu problemele
comune, fiecare mediu își are problemele sale specifice care solicită abordări diferențiate și la
nivel de mediatizare, și la nivel de soluționare.
Analiza produsului televizat pe domeniul social a demonstrat faptul că cele mai multe
materiale difuzate atât de Jurnal TV, cât și de Pro TV nu fac referire la mediul în care s-a produs
evenimentul sau la mediul de trai al protagoniștilor. Aceste posturi de televiziune au pus în
circuit 21 și, respectiv, 35 de materiale de acest fel, în perioada 18-25 aprilie 2016. Din punct de
vedere cantitativ, pe a doua poziție se situează materialele despre evenimentele din mediul urban,
care la Jurnal TV au apărut în număr de 11, iar la Pro TV– în număr de 6. Pe a treia poziție se
situează materialele din mediul rural: Jurnal TV cu 5, iar Pro TV cu 4 materiale.
Postul de televziune Jurnal TV este postul cu cele mai multe materiale sociale pe care le-
a difuzat acest post de televiziune timp de o săptîmână, perioada 18-25 aprilie 2016 – 36, apoi
din cel rural – 14 și, în final, sunt cele fără indici referitor la mediul de trai – 22.
Această diferență poate fi explicată prin arealul de mediatizare și cel de acoperire
mediatică a posturilor TV. Astfel, Jurnal TV, fiind un post de televiziune local, se concentrează,
prioritar, pe realitatea urbană, cu precădere pe cea din Chișinău, în timp ce ProTV, având
acoperire națională, includ în diapazonul lor tematic materiale de pe întreg teritoriul țării.
Menționăm că cele mai multe materiale care nu fac referire la mediul de rezidență al
17
protagoniștilor sau la mediul în care s-a produs evenimentul sunt informații ce vizează întreg
teritoriul țării sau care relatează despre problemele sociale naționale și se încadrează în categoria
informațiilor utile și a celor de avertisment. Cele mai multe materiale analitice, la fel, nu se
axează pe mediu, ci pe tendința, fenomenul sau problema analizată.
Aceste date demonstrează că mass-media își concentrează atenția, prioritar, pe realitatea
urbană, îndeosebi pe cea din Chișinău, și aceasta datorită faptului că, în primul rând, intensitatea
producerii evenimentelor sociale este mai mare în capitală decât în oricare alt oraș, centru raional
sau sat din Moldova. În al doilea rând, în Chișinău se află majoritatea instituțiilor centrale,
responsabile pentru politicile sociale, și cele abilitate cu dreptul de a gestiona și soluționa
problemele sociale, la care mass-media apelează în scopul obținerii informației oficiale. În al
treilea rând, majoritatea instituțiilor mediatice activează în capitală, respectiv mediatizarea
evenimentelor din acest mediu este mai operativă și se face cu mai puține cheltuieli de producție.
Analiza respectivă ne-a permis să conturăm o viziune de ansamblu asupra jurnalismului social
autohton ca proces și ca produs, care ne va permite să identificăm practicile operaționale utilizate
în jurnalismul social și pe care le vom descrie și explica în capitolul ce urmează
În jurnalismul social reflectat de Pro TV și Jurnal TV, observăm că documentarea,
observaţia directă, intervievarea – etape ale procesului de colectare a informațiilor – diferă de la
caz la caz şi depind de tipul evenimentului reflectat, precum şi de pregătirea generală, iniţierea în
problemă, stilul şi capacitatea profesională a jurnalistului. Metodele de documentare desfășurate
de jurnaliștii de la Pro TV și JurnaL TV sunt diferite şi se raportează, în primul rând, la forma de
expresie și la tipul de material realizat, precum şi la parametrul temporal al evenimentului. În
cazul unui eveniment neașteptat, întâmplător, documentarea se face în ritm rapid, jurnalistul
utilizând, în temei, surselerezerve. Evenimentele „fierbinţi” necesită o operativitate sporită de
reflectare şi nu lasă timp pentru o documentare fundamentală. Insuficienţa documentării îl face
pe jurnalist să fie mai activ, mai insistent în timpul desfăşurării nemijlocite a evenimentului şi să
exploateze din plin metodele observației directe şi a intervievării, aplicate la faţa locui
Organizarea relaţională se efectuează conform schemei clasice de definire a ţintelor.
Sursele- ţintă ale jurnaliştilor pot fi: - indivizii sociali și grupurile sociale care sunt actorii primi
sau cei secunzi ai evenimentului sau fenomenului; - factorii de decizie responsabili pentru:
domeniul în care se manifestă fenomenul sau se produce evenimentul, conceperea și
implementarea strategiilor de reducere a impactului acestora, soluționarea problemelor sociale
existente; - administrația publică centrală sau locală responsabilă de executarea deciziilor și de
realizarea programelor, proiectelor naționale pe domeniul social; - reprezentanții societății civile;
- experții naționali și internaționali.

18
 Următorul aspect la care ma-m referit reprezintă tematica problemelor sociale pe care
jurnaliștii le mediatizează cel mai frecvent . Dintre cele 38 reportaje realizate de Pro TV și 45
de reportaje realizate de Jurnal Tv, problema sărăciei a fost identificată ca fiind cel mai des
mediatizat subiect. Problema prețurilor a fost plasată pe a doua poziție, pe a treia problema
șomajului a fost identificată drept cea mai des mediatizată, iar pe a patra - criminalitatea este
subiect prioritar de reflecție
Corupția un alat subiect prioritar reflectat de Jurnal TV și Pro TV este subiect prioritar de
reflecție, migrația a fost identificată drept una din cele frecvent mediatizată, viitorul copiilor un
alt subiect social reflectat. Analiza cantitativă demonstrează că cel mai frecvent mediatizată temă
în jurnalismul social autohton este sărăcia.
Astfel, tematica prețurilor reflectată de Jurnal TV și Pro TV în perioada 18-25 aprilie
2016 a acumulat 12 reportaje , cea a criminalității – 4, a șomajului – 6 și tematica corupției – 6.
Cercetarea pe care am desfășurat-o a confirmat faptul că problematica jurnalismului social
reiese din problematica domeniului social, or, cele mai stringente probleme din acest domeniu
formează diapazonul tematic al jurnalismului social, iar frecvența abordării fiecărei probleme în
parte depinde de amploarea, intensitatea, impactul și gravitatea de moment a acestora.
Jurnalismul social revendică, în plan operaţional, un anumit set de strategii şi procedee de
mediatizare, care solicită cunoștințe din toate domeniile de activitate umană. Obligativitatea
prezumtivă a cunoaşterii practicilor de reflectare a realității sociale derivă din abordarea de
principiu a jurnalismului social. Acest tip de jurnalism primează responsabilitatea jurnaliştilor
pentru impactul şi efectele relatărilor lor, or, tocmai modalitatea de reflectare, unghiul de
abordare şi accentele logice pe care le pun aceştia în articole determină atitudinea societăţii faţă
de problema pusă în discuţie.
Responsabilitatea socială ca valoare de judecată este primordială în procesul de luare a
deciziilor, or, mediatizarea unilaterală, agresivă, părtinitoare, incompetentă etc. poate provoca
reacţii inadecvate, care pot genera noi conflicte, prin aceasta complicându-se şi mai mult starea
de lucruri existentă. Şi, din contra, reflectarea argumentată, echilibrată, „la rece” poate calma
spiritele, diminua reacţiile negative, crea condiţii pentru dialogul social şi, în fine, poate
contribui la soluţionarea acestor probleme.
Din punctul meu de vedere, ca rmare a ccercetării desfășurate privind problemele sociale
reflecatate de Pro TV și Jurnal TV, Tipul, caracterul şi amploarea evenimentelor şi problemelor
sociale influenţează direct şi necondiţionat abordarea lor mediatică, determinând obiectivele,
practicile operaționale, tehnicile mediatice, modelele de comportament profesional, precum şi
specificul produselor jurnalismului social. Problemele sociale, în faza lor incipientă, sunt
reflectate mediatic și făcute publice prin intermediul materialelor jurnalistice cu caracter
19
informativ, iar la etapele ulterioare – cu ajutorul materialelor explicative despre factorii care au
declanșat problema socială și contextul în care aceasta a apărut sau/şi despre scenariile potenţiale
care pot să se materializeze în anumite condiţii.
Aceste produse probleme sociale prezentate de Pro TV și Jurnal TV, semnalează și
avertizează asupra evenimentelor care pot amplifica sau diminua dimensiunile şi evoluţia
fenomenelor, evenimentelor şi problemelor sociale.
În urma cercetării desfășurate, constat că organizarea relaţională şi comportamentele
jurnalistice în procesul de colectare a informațiilor primare în jurnalismul social sunt dictate de
caracterul imprevizibil şi imediat al evenimentelor, de necesitatea de a avea acces larg la
informaţii şi de a primi operativ aceste informaţii. Reprezentările comportamentale se conturează
în funcție de tipul de surse, caracterul și temperamentul interlocutorilor, precum și de calitățile
psihoprofesionale ale jurnaliștilor. Semnificaţia responsabilităţii sociale a instituţiilor mass-
mediei, care stabileşte modelul de comportament profesional al jurnaliştilor, devine clară şi
prioritară anume în procesul de reflectare a problemelor sociale, când judecăţile de valoare nu
derivă direct din principiile normative, ci reprezintă un conglomerat de obligaţii asumate, pe de o
parte, faţă de anumite segmente ale societăţii, iar, pe de altă parte, față de instituția de presă pe
care o reprezintă, obligații care reies din atribuțiile sale de funcție.
Jurnalismul social revendică, în plan operaţional, un anumit set de metode şi de practici
de mediatizare, care solicită cunoștințe din toate domeniile de activitate umană. Selectarea de
către posturile de televiziune Pro TV și Jurnal TV și utilizarea procedeelor de mediatizare a
realității sociale se face în funcție de tipul și amploarea evenimentelor, fenomenelor și a
problemelor reflectate. Or, strategiile, metodele și practicile operaționale aplicate de jurnaliști
generează diferite tipuri de efecte care, la rândul lor, influențează percepțiile, reacțiile și acțiunile
sociale ale publicului.
Modul în care indivizii sociali se familiarizează şi percep fenomenele, evenimentele şi
problemele sociale depinde întru totul de procedeele pe care le aplică jurnalismul social.
Alegerea corectă, în corespundere cu necesităţile şi aşteptările tuturor actorilor sociali, a
strategiilor de mediatizare este un factor esenţial, or, determină efectele şi implicaţiile
jurnalismului social în conflictele sociale. Din perspectiva impactului şi a reacţiilor pe care le
generează, strategiile de mediatizare a realității sociale pot fi divizate, simbolic, în două
categorii: pozitive, cu efecte constructive, şi negative, cu efecte distructive.
Unele strategii mediatice generează dispute informaţionale sau chiar războaie mediatice.
Disputele informaţionale, în cele mai dese cazuri, dezmembrează şi polarizează acţiunile sociale,
generează confruntări de idei şi nu numai, creând astfel incidente capabile să agraveze, să
amplifice dimensiunile şi ritmul de evoluţie a problemelor sociale. Strategiile negative
20
generează practici operaționale dubioase care le substituie pe cele tradiționale, de calitate.
Strategiile și practicile pe care le folosesc jurnaliștii în procesul de construcție publică a
problemelor sociale sunt determinante pentru discursul mediatic al produselor puse în circuitul
informațional.
Postul de televiziune Jurnal TV propune, din punct de vedere cantitativ, un produs
specializat pe domeniul social mult mai modest – 9 cicluri de emisiuni. Cele mai multe dintre
acestea se încadrează în categoria emisiunilor de divertisment social: Deșteptarea, Deșteptarea de
weekend, Acasă devreme, Veranda, Poftă mare, Chișinău, Paparazzi. Emisiunea Asfalt de
Moldova este dedicată oamenilor iluștri și persoanelor publice autohtone și, deci, conturează
portrete sociale și diseminează istorii de succes ale unor moldoveni, iar emisiunea Patrula Jurnal
TV se consideră a fi una de investigații sociale. Un loc aparte le revine emisiunilor: Ora de ras,
Papușefii și Planeta Moldova care, în pofida faptului că abordează subiecte sociale, au o
profundă conotație politică, ceea ce diminuează substanțial calitatea acestora. 
Posturile de televiziune Pro TV și Jurnal TV acordă un volum redus de emisie subiectelor
cu referinţă la persoanele cu dizabilităţi fizice şi intelectuale, persoanele HIV+, homosexuali,
persoane în etate, persoanele sărace, de etnie romă, femei. Mai mult, prin materialele difuzate,
aceste posturi TV promovează imaginea stereotipică a grupurilor de persoane menţionate,
prezentându-le drept persoane bolnave, neputincioase, incapabile de a munci, care au nevoie de
susţinerea permanentă a statului.
Cercetarea pe care am realizat-o a constat în monitorizarea a posturi de televiziune –
ProTV și Jurnal TV în perioada 18-25 aprile 2016. Au fost analizate frecvenţa materialelor
despre grupurile social-defavorizate, temele şi subiectele asociate cu aceste grupuri, precum şi
imaginea şi rolul grupurilor promovate de posturile TV în dependenţă de vârstă, nivel de
educaţie, statut ocupaţional şi poziţie socială.
Potrivit studiului pe care l-am desfășurat, reprezentanţii grupurilor vulnerabile sunt de
regulă mediatizaţi în medii puţin valorizante, precum la spital sau în stradă şi mai puţin frecvent
la locul de muncă, în sălile de sport sau în studioul TV. De asemenea, mai puţin sunt difuzate
temele privind integrarea comunitară reuşită a acestor grupuri de persoane, implicarea lor în
acţiunile din comunitate, incluziunea şcolară a persoanelor cu dizabilităţi. Frecvenţa materialelor
despre persoanele cu dizabilităţi a fost destul de redusă, din numărul total de materiale analizate
privind problemele sociale.
Mai mult, majoritatea dintre aceste materiale TV susţineau ideea că persoanele cu
dizabilităţi se confruntă cu probleme mari de sănătate şi continuă să fie o povară pentru societate,
având nevoie de ajutor social din partea administraţiei publice locale şi centrale. Subiectele cu
referinţă la persoanele homosexuale au fost asociate mai frecvent cu aspectele de
21
discriminare/non-discriminare, practici religioase, comportamente imorale sau violenţă,
comparativ cu subiectele privind alte grupuri sociale. În cazul materialelor despre persoanele de
etnie romă, cele mai frecvente teme difuzate au fost educaţia, respectarea drepturilor omului,
cultură şi divertisment.
Posturile de televiziune Pro TV și Jurnal TV continuă să promoveze în mod diferit
imaginea femeilor decât pe cea a bărbaţilor. Astfel, femeile sunt prezentate mai frecvent în
materialele despre cultură, mass-media, sănătate, protecţia socială, fiind mediatizate în calitate de
simple angajate, mame, bunici. Pe când bărbaţii sunt arătaţi drept reprezentanţi ai organelor
locale şi centrale, ai partidelor, fiind mediatizaţi în calitate de persoane cu studii superioare, cu
un statut social înalt.
Mediatizarea de către posturile de televiziune Pro TV și Jurnal TV a grupurilor social-
defavorizate” consideră drept necesară monitorizarea periodică a mediatizării grupurilor supuse
discriminării. Totodată, se recomandă dezvoltarea politicilor în domeniul mass-media privind
respectarea principiilor non-discriminatorii în mediatizarea grupurilor defavorizate. Aceste
persoane trebuie portretizate de către jurnalişti drept persoane obişnuite, ce au activităţi comune
cu alte persoane, fără a pune în prim plan dizabilitatea sau neputinţa acestora. De asemenea,
autorii studiului consideră drept necesară elaborarea unor ghiduri privind utilizarea terminologiei
corecte aplicate în reflectarea diferitor grupuri defavorizate şi instruirea jurnaliştilor care
abordează temele date.
Pe lângă schimbările necesare la nivel de mass-media, se menţionează şi rolul ONG-
urilor în procesul de mediatizare corectă şi non-discriminatorie a grupurilor defavorizate.
Reprezentanţii societăţii civile ar trebui să fie mai activi în colaborarea cu presa, să elaboreze
strategii de comunicare eficiente pe segmentele pe care le abordează şi să faciliteze accesul
jurnaliştilor la persoanele reprezentante ale grupurilor-ţintă prin organizarea vizitelor.
Cele mai multe reportaje ale postului Pro TV, 37 la număr, au abordat probleme de
instruire şi educaţie (E), constituind 1 oră 8 min. 54 sec. În 17 reportaje, cu un timp total de 39
min. 35 sec., au fost abordate problemele de interes general (PG) care vizează şi copiii, inclusiv
distracţiile dedicate acestora, reportaje în care copiilor le-a fost solicitată opinia. În 19 reportaje,
cu un timp total de 32 min. 14 sec., au fost reflectate diverse situaţii limită, cazuri dramatice sau
de context jenant în care s-au aflat copii Cota parte a ştirilor 2 decesul rudelor, decesul copiilor,
copii victime ale accidentelor rutiere, copii înecaţi, copii victime ale accidentelor domestice sau
ale neglijenţei adulţilor, ajunşi la spital sau care s-au aflat în situaţii de risc sau pericol pentru
viaţă sau sănătate.
Au fost difuzate 7 reportaje despre infracţiuni şi contravenţii (ID), cu un timp total de 10
min. 44 sec., dintre acestea 4 sunt despre copiii aflaţi în conflict cu legea (6 min. 40 sec.), iar 3
22
despre copiii victime ale infracţiunilor (2 min. 4 sec.). 4 reportaje (timp total 5 min. 46 sec.)
despre consumul de alcool şi droguri printre copii. De menţionat că un reportaj (2 min. 36 sec.)
este despre absolvenţii liceelor, deci majoritatea protagoniştilor au depăşit vârsta de 18 ani. 2
materiale, de 1 min. 45 sec. şi altul de 48 de sec., au fost calificate la tematica tentativă de suicid.
2 reportaje, de 2 min. 6 sec. şi 2 min. 54 sec., despre copiii deveniţi victime ale violenţei
adulţilor.
O singură ştire scurtă de 48 de secunde despre un caz de viol. Un singur material de 1
min. 44 sec. despre problemele de sănătate, şi anume despre cazurile de meningită atestate. În
perioada de raport, postul de televiziune Pro TV nu a difuzat materiale despre acţiuni filantropice
sau acţiuni de caritate.
. Astfel, din cele 37 de ştiri despre educaţie şi instruire, timpul a fost repartizat aproape
proporţional între ştirile cu caracter pozitiv/neutru/negativ: 19 min. 04 sec. – reportaje pozitive;
26 min. 2 sec. – reportaje neutre şi 23 min. 48 sec. – reportaje negative. Pro TV a difuzat 20 de
reportaje despre desfăşurarea examenelor de bacalaureat, dintre care 12 s-au axat pe neajunsuri,
pe abaterile constatate sau pe nemulţumirile unor actori implicaţi; 6 au avut un caracter neutru,
iar 2 reportaje au evidenţiat excelenţa unor elevi care au fost scutiţi de unele probe datorită
performanţelor înregistrate.
Majoritatea reportajelor care au reflectat situaţii şocante, dramatice şi cazuri limită au
avut un conţinut negativ, unul a fost calificat drept neutru (un material de 2 min. 3 sec. despre
condiţiile de adopţie – 15.05.14, În aşteptarea unei familii), iar alte 2 reportaje au avut un
conţinut pozitiv, relatând despre deznodământul fericit al unor situaţii de pericol pentru viaţă: o
echipă SMURD a salvat un copil de 5 ani care era în pericol să cadă de la etajul 5 (27.05.14,
durata 1 min. 18 sec., La un pas de tragedie), şi o alertă falsă, în cazul unui copil care adormise
singur în apartament (10.06.14, durata 28 sec., Salvatorii în alertă).
Din timpul total de emisie alocat principalelor buletine de ştiri, postul de televiziune Pro
TV a acordat o cotă de 14% materialelor cu implicarea copiilor. Din timpul total (3 ore 20 min.
52 sec.) alocat celor 104 reportaje monitorizate, 43,56% au transmis informaţii despre situaţii şi
fenomene negative, altele 41,59% au constituit materialele cu o conotaţie pozitivă, informaţii
nemarcate din punct de vedere afectiv au avut o cotă de 14, 84%. În perioada de raport, postul de
televiziune PRO TV a acordat prioritate ştirilor despre fenomene şi situaţii negative care
afectează viaţa copiilor (abuzuri, accidente, moarte subită, sărăcie etc.), acestea fiind cele mai
numeroase, 37 la număr, ceea ce a determinat şi cota mare a reportajelor negative.
Un alt domeniu tematic pe care fost focusată atenţia jurnaliştilor a fost cel al instruirii şi
educaţiei, în special desfăşurarea examenelor de bacalaureat. În perioada de raport, postul de
televiziune PRO Tv nu a difuzat materiale despre acţiuni filantropice sau acţiuni de caritate şi
23
solidaritate. De regulă, ştirile cu implicarea copiilor nu ocupă primele poziţii în buletin, acestea
fiind plasate pe locurile 6-9. Trebuie de menţionat că în perioada sesiunii de bacalaureat, ştirile
cu acest 19 subiect s-au aflat în top. De asemenea, au fost difuzate pe primele trei poziţii ştirile
despre decesul copilului de cinci ani din Suruceni, precum şi cele despre drama victimelor
accidentului feroviar din Rusia.
Protecţia identităţii a fost asigurată în marea majoritate a materialelor difuzate, cu câteva
excepţii. Nu a fost protejată suficient identitatea a trei copii victime ale violenţei domestice din
reportajul În vizorul străinilor (30.05.14, durata 2 min. 54 sec.). Celelalte cazuri în care a fost
divulgată identitatea unor copii aflaţi în suferinţă nu pot fi calificate drept abateri de la lege
întrucât a existat acordul părinţilor sau tutorilor de a fi filmaţi. Cu toate acestea, autorii acestor
materiale nu au respectat principiul fundamental al oricărei relaţii în care apar copiii, interesul
superior al acestora, miza produselor media fiind satisfacerea curiozităţii publicului şi
menţinerea audienţei prin relatarea unor cazuri şocante.
Postul de televiziune PRO TV recurge frecvent la subiecte focalizate pe stări
psihoemoţionale cauzate de drame şi tragedii. Decesul copiilor (Tragedie în satul Suruceni,
raionul Ialoveni) sau decesul părinţilor (Vagonul care i-a luat mama) poate servi drept pretext
pentru realizarea unui reportaj conform scenariului unui film de ficţiune, în vederea creşterii
impactului emoţional asupra publicului şi menţinerii curiozităţii.
Postul de televiziune Pro Tv este preocupat de menţinerea în vizorul public a unor
subiecte ce ţin de responsabilitatea socială sau de obligaţiile funcţionarilor, revenind asupra
problemelor abordate anterior (Moldova plină de ruine, 22.04.16). Editorii admit frecvent
prezentarea detaliilor şi circumstanţelor producerii crimelor, chiar dacă Legea nu interzice expres
acest lucru, există însă norme care sunt reflectate în Codul deontologic al jurnalistului: „4.5
Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor şi catastrofelor
naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică şi materialelor vizuale
(fotografii, materiale video)”, de care ar fi bine să se ţină cont cel puţin în buletinul din prime-
time.

24
 CONCLUZII
În mediul ştiinţific autohton a fost întreprinsă pentru prima dată o abordare complexă și
holistică a fenomenului jurnalism social. Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere
rezidă în faptul că jurnalismul social:
 reprezintă un ansamblu de activităţi mediatice cu identitate distinctă prin care este
valorificată realitatea socială;
 asigură construcţia publică a realităţii sociale, identifică, explică problemele sociale și
propune soluţii necesare rezolvării acestora;
 explică reacţiile şi acţiunile sociale ale consumatorilor de media în raport cu realitatea
reflectată;
 realizează anumite funcţii, roluri și obiective, determinate de specificitatea lui;
 este concomitent și proces, și produs cu o energie individuală, cu un concept propriu și cu
un accentuat caracter funcţional particular;
 generează modele proprii de acțiune mediatică;
 generează cadre relaţionale și acţionale specifice în procesul de colectare a informaţiilor;
 folosește strategii și practici operaţionale specifice
Fenomenul care a modificat fundamental conceptul jurnalismului moldovenesc de la
sfârșitul anilor ’80 - începutul anilor ’90 a fost pluralismul de opinii. În scurt timp, pe piaţa
informaţională autohtonă au apărut mai multe cicluri de emisiuni în care erau prezentate și chiar
confruntate diferite opinii referitoare la realitatea înconjurătoare, valoarea cărora este
incontestabilă, or, anume ele au stat la baza apariţiei ulterioare a emisiunilor radiotelevizate
analitice, de dezbateri și a talk-showurilor autohtone. Tipologia produsului jurnalistic
radiotelevizat a suportat modificări, în grilele de emisie fiind incluse emisiuni specializate pe
domeniul social, printre care: emisiuni pentru minoritățile naționale din Republica Moldova,
pentru persoanele în etate, pentru persoanele cu nevoi speciale etc. S-a diversificat și tipologia
presei tipărite, prin apariția noilor categorii de publicații periodice, precum: presa particulară;
presa de divertisment; presa confesiunilor religioase; presa societăţilor de tip SRL, SA, presa
publicitară etc. Merită să fie amintită, în acest context, presa comunitară – fenomen sporadic ce
se atestă periodic și în prezent. Anume presa comunitară, prima, a promovat de pe poziții noi
valorile comunitare și a cultivat spiritul civic – obiective ale jurnalismului social.
Uneori jurnalismul social autohton: face speculaţii politice și înclină spre:
ideologizarea abordării problemelor;
se transformă în instrument de răfuială cu forţele politice rivale;
face speculaţii economice;

25
 selectează subiectele cu precădere din zona municipiului Chișinău sau, în cel mai bun
caz, și din raioanele de centru;
ignoră conştient evenimentele nefavorabile sau chiar le elimină din spaţiul informaţional;
include pe agenda mediatică evenimentele lipsite de valoare;
abordează formal problemele prin simpla expunere a faptelor; manipulează prin limbajul
mediatic utilizat; manipulează prin intermediul structurii materialelor;
face înclinaţie spre senzaţie;
nu creează o imagine obiectivă a realităţii şi nici un tablou reprezentativ al problemelor şi
tendinţelor specifice timpului şi locului; ficționalizează realitatea socială;
dezinformează.
Astfel, actualmente, în mass-media moldovenească se înregistrează tendinţe certe de
transformare a jurnalismului social într-un „jurnalism de acoperire” pentru cei care vor să-şi facă
imagine politică, să-şi vândă reuşit marfa, să-şi asigure un statut social influenţabil etc., fapt
generat, fără îndoială, de utilizarea strategiilor negative.
În jurnalismul social, tipul și calitatea mediatizării depinde nu doar de strategiile aplicate,
ci și de atenția pe care o acordă jurnaliștii la: tonalitatea şi caracterul mesajului, unghiul de
abordare, consistența/dimensiunea mesajului, lizibilitatea mesajului, limbajul relatării mediatice,
iconografia adiacentă textului, echilibrul între forma şi conţinutul produsului mediatic

26