Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Contabilitate şi Informatică Economică”

RAPORT

privind efectuarea practicii de specialitate II la

Moldinconbank

Balan Maria-Loredana

Grupa CON 1702

Conducător ştiinţific:

Cojocari Ala , lector universidar, dr.

Se admite spre susținere _________________

(semnătura coordonatorulul din cadrul departamentului)

Chişinău – 2020

1
 Cuprins:

Introducere ...................................................................................................................................3-4

Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii entităţii.........................5-6

Capitolul II. Sistemul de organizare a contabilităţii în cadrul entității și tehnologii informaționale

aplicate.............................................................................................................................................7

Capitolul III. Contabilitatea entităţii:

3.1 Politici contabile. Selectarea și aplicarea politicilor contabile. Modificări ale politicilor
contabile și estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare...............................................8-11

3.2 Contabilitatea capitalului propriu......................................................................................12-21

3.3 Contabilitatea datoriilor......................................................................................................21-30

3.4 Contabilitatea costurilor de producţie, cheltuielilor şi a veniturilor...................................30-53

3.5 Calculaţia costului produselor fabricate/serviciilor prestate..............................................53-65

3.6 Prezentarea situațiilor financiare. Scopul și componența situațiilor financiare, principiile de

bază și carateristici calitative. Formularele și conținutul situațiilor financiare........................66-84

Capitolul IV. Analiza asigurării entității cu mijloace fixe și resurse umane, eficiența utilizării
acestora.....................................................................................................................................85-86

Încheiere.........................................................................................................................................87

Bibliografie...............................................................................................................................88-89

Anexe......................................................................................................................................90-102

Introducere
2
 Moldindconbank şi-a început activitatea la 1 iulie 1959, în calitate de filială a Stroibank, din
URSS, sarcina de bază a căreia era finanţarea construcţiilor industriale, întreprinderilor
energetice și a magistralelor de transport
La 25 octombrie 1991, conform deciziei Adunării de Constituire, banca a fost reorganizată
în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii BC "Moldindconbank"
S.A.
Reorganizarea a adus cu sine extinderea gamei de servicii oferite, iar în scurt timp, banca a
devenit o instituţie financiară universală, prestând tot spectrul de servicii financiar-bancare.
Pe parcursul următorilor ani, Moldindconbank s-a dezvoltat într-un ritm constant şi ascendent
diversificându-şi tot mai mult portofoliul de produse şi cel de clienţi.
În prezent, Moldindconbank are cea mai mare reţea de subdiviziuni din Republica
Moldova fiind prezentă în toate raioanele ţării. Toate sucursalele Moldindconbank oferă o
gamă completă de servicii financiare tuturor categoriilor de clienţi: persoane fizice, persoane
juridice şi instituţii financiare.
Organele de conducere a societatii sunt : adunarea generala a actionarilor ,
consiliul băncii , comitetul de conducere .
Organul suprem de conducere al societatii este reprezentat de Consiliul și organul executiv
(Comitetul de conducere) al Băncii.

Informatii generale:

Banca desfasoara, in limitele autorizatiei acordate, urmatoarele activitati financiare

1) atragerea de depozite și de alte fonduri rambursabile;
2) acordarea de credite, printre care: credite de consum, contracte de credit legate de bunuri
imobile, factoring cu sau fără drept de regres, finanţarea tranzacţiilor comerciale (inclusiv
forfetare);
3)leasing financiar;

4) prestarea serviciilor de plată în conformitate cu Legea cu privire la serviciile de plată şi

moneda electronică nr.114 din 18.05.2012, în vigoare din 14.09.2013 ;
5) emiterea şi administrarea cecurilor de călătorie, cambiilor și altor instrumente de plată în
măsura în care o astfel de activitate nu se încadrează la al.4) pct.2.1;

6) emiterea de garanții și asumarea de angajamente;

7) tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu oricare dintre următoarele :

instrumente ale pieței monetare ( cecuri , efecte de comerț, certificate de depozit etc.);
valută străină; contracte futures şi contracte cu opţiuni pe instrumente financiare; instrumente
având la bază cursul de schimb și rata dobânzii; valori mobiliare și alte instrumente financiare;
3
8) participarea la emisiunile de valori mobiliare și alte instrumente financiare și
prestarea de servicii legate de aceste emisiuni;
9) consultanța acordată persoanelor juridice cu privire la structura capitalului social ,
strategia de afaceri și alte aspecte legate de afaceri comerciale, precum și consultanță și
servicii referitoare la fuziuni și achiziții de persoane juridice;
10) brokeraj monetar (intermediere pe piețele interbancare);

11) administrarea de portofolii și consultanța legată de aceasta;

12) custodia și administrarea de instrumente financiare;

13) servicii de informații privind creditele;

14) servicii de păstrare în casete de siguranță;

15) emiterea de monedă electronică în conformitate, Legea cu privire la serviciile de plată şi

moneda electronică nr.114 din 18.05.2012, în vigoare din 14.09.2013 ;

16) acordarea de servicii de agent bancassurance;

17) orice alte activităţi sau servicii, permise de Banca Naţională a Moldovei, în măsura în care
acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care
reglementează respectivele activități.

Capitalul băncii atragerea investitorului strategic cu cotă în capital 50% şi mai mult, creșterea
capitalizării băncii, asigurarea unui capital optim pentru buna funcţionare a băncii.

Faţă de acţionarii săi Banca are obligaţii în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu

prezentul Statut. Banca nu răspunde pentru obligaţiile acţionarilor săi. Acţionarii Băncii nu
poartă răspundere pentru obligaţiile Băncii şi suportă riscul pierderilor în limitele valorii
acţiunilor care le aparţin.

Scopul activităţii Băncii constă în obţinerea profitului, prin utilizarea eficientă a resurselor
financiare şi materiale. În scopul obținerii profitului, Banca desfăşoară toate tipurile de activități
prevăzute de legislația în vigoare a Republicii Moldova și permise prin licența eliberată de Banca
Națională a Moldovei.

Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii

societatii

Banca Comercială „Moldindconbank” S.A. şi-a început activitatea la 1 iulie 1959, în calitate
de filială a Stroibank, din URSS, sarcina de bază a căreia era finanţarea construcţiilor industriale,

4
întreprinderilor energetice și a magistralelor de transport. A fost fondată prin hotărârea Adunării
constitutive (proces-verbal nr.01 din 25.10.1991) în baza Băncii Republicane Comerciale de Stat
pentru Industrie şi Construcţii, ulterior reorganizată în societate pe acţiuni, şi este succesoarea de
drept a acesteia.

B.C. “Moldindconbank” S.A. , inregistrata de stat pe data de 20.06.2001 conform Licentei

(Anexa 1) cu genul de activitate: atragerea de depozite și de alte fonduri rambursabile; acordarea
de credite, printre care: credite de consum, contracte de credit legate de bunuri imobile, factoring
cu sau fără drept de regres, finanţarea tranzacţiilor comerciale (inclusiv forfetare); leasing
financiar; prestarea serviciilor de plată în conformitate cu Legea cu privire la serviciile de plată şi
moneda electronică nr.114 din 18.05.2012 în vigoare din 14.09.2013 ; emiterea şi administrarea
cecurilor de călătorie, cambiilor și altor instrumente de plată în măsura în care o astfel de
activitate nu se încadrează la al.4) pct.2.1; emiterea de garanții și asumarea de angajamente;
brokeraj monetar (intermediere pe piețele interbancare); administrarea de portofolii și
consultanța legată de aceasta; ustodia și administrarea de instrumente financiare; servicii de
informații privind creditele; servicii de păstrare în casete de siguranță; emiterea de monedă
electronică în conformitate Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr.114
din 18.05.2012; 16) acordarea de servicii de agent bancassurance; orice alte activităţi sau
servicii, permise de Banca Naţională a Moldovei.

Denumirea completa a Bancii este: Banca Comercială „Moldindconbank” S.A., denumirea

prescurtată: BC „Moldindconbank” S.A.

Sediul Bancii se află pe adresa: MD-2012, Republica Moldova, mun. Chișinău, str.Armenească,
38. Pe această adresă se situează organul de conducere al Băncii.

Forma organizatorico – juridica : Societate pe actiuni

Codul fiscal: 1002600028096

CONSILIUL BĂNCII

Nikolay Nikolov — Preşedinte al Consiliului

Tamjid Hossain Basunia — Membru al Consiliului

Nikolaos Barlagiannis — Membru al Consiliului

Gaël Jean-Marie Ghislain Gérard du Breil de Pontbriand — Membru al Consiliului

Ana Spînu — Membru al Consiliului

5
COMITETUL DE CONDUCERE

NIKOLAY BORISSOV—Preşedinte al Comitetului de conducere

VICTOR CIBOTARU —Prim-Vicepreşedinte al Comitetului de conducere

PENKA KRATUNOVA — Vicepreşedinte al Comitetului de conducere

Fig.1.1 Structura organizatorica a B.C. ,,Moldindconbank” S.A.

Entitatea de interes public reprezinta :

- Institutie financiara
- Un emitent, ale carui valori mobiliare sunt admise la tranzactionarea pe o piata reglementata
Numarul si data inregistrarii de stat a entitatii de interes public la Camera Inregistrarilor de
Stat.

6
-Numarul de inregistrare (IDNO)- 1002600028096
-Data inregisrarii – 20.06.2001

Capitolul II. Sistemul de organizare a contabilităţii în cadrul entității și

tehnologii informaționale aplicate

Anul financiar al Băncii începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.

Evidenţa contabilă şi sistemul de raportare al Băncii se conformează reglementărilor stabilite
de Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţii Financiare. Acestea trebuie sa
satisfacă, de asemenea, nevoile de informare ale organelor de conducere şi control ale Băncii.
Rezultatele activităţii Băncii se prezintă în bilanţurile lunare, trimestriale şi anuale şi în raportul
privind rezultatele financiare, care se prezintă la Banca Naţională a Moldovei si la alte organe
abilitate de lege, în termenele stabilite .

În termenul prevăzut de lege Banca va publica în ziarul în care se publică avizul despre
întrunirea Adunării Generale a Acţionarilor:

a) bilanţul contabil anual;

b) raportul privind rezultatele financiare;
c) extras din raportul de audit;
d) alte documente şi informaţii prevăzute de legislaţia în vigoare

Reorganizarea Băncii poate fi efectuată prin fuziune sau dezmembrare, în condițiile și în modul
prevăzut de Legea privind activitatea băncilor, Codul civil al Republicii Moldova, Legea privind
societăţile pe acţiuni şi legislaţia privind piaţa de capital.
Dizolvarea benevolă sau silită a Băncii se efectuează în temeiurile, condiţiile şi în modul
prevăzut de Legea instituţiilor financiare a Băncii poate fi efectuată în baza hotărârii Adunării
generale a acţionarilor, în modul prevăzut de actele normative ce reglementează lichidarea
societăţilor pe acţiuni, ţinând cont de prevederile Legii instituţiilor financiare.
Dizolvarea Băncii are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege. Din data dizolvării Băncii toate împuternicirile de conducere a activităţii
curente a Băncii sunt exercitate de lichidator. Lichidatorul are acces la patrimoniul disponibil al
Băncii, reglementează plăţile cu debitorii şi creditorii, ia măsuri cu privire la plata datoriilor
Băncii către terţi şi acţionari, întocmeşte bilanţul de lichidare şi îl înaintează organului sau
instanţei care l-a desemnat.

7
Activitatea Băncii se consideră încetată din momentul adoptării deciziei de radiere în registrul
de stat al persoanelor juridice a Republicii Moldova, cu radierea, în temeiul acestei decizii, a
valorilor mobiliare emise de Bancă din registrul de stat al valorilor mobiliare.

Capitolul III. Contabilitatea entităţii:

3.1. Elaborarea politicilor contabile ale entității, modificări ale estimărilor

contabile, erori și evenimente ulterioare.

Politicile contabile prezentate în continuare sunt aplicate de BC „Moldindconbank” S.A. (în

continuare „Bancă”), asigurând comparabilitatea informaţiilor incluse în situaţiile financiare
întocmite pentru perioada de gestiune ce se încheie la 31 decembrie 2019.

Perioada de gestiune pentru care se întocmeşte şi se prezintă situaţiile financiare coincide cu anul
calendaristic şi cuprinde perioada de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2019. Politicile contabile
ale Băncii sunt elaborate în baza cerinţelor Legii contabilităţii nr.287 din 15.12.2017 ,Monitorul
Oficial nr.1-6/22 din 05.01.2018

, Standardelor şi Interpretărilor, emise de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de

Contabilitate, acceptate pentru aplicare în Republica Moldova, denumite în continuare IFRS,
actelor normative şi reglementărilor interne ale Băncii.

Politicile contabile ale Băncii sunt elaborate de către Departamentul gestiune financiară și pot fi
modificate în decursul perioadei de gestiune, doar dacă modificarea:

a) este impusă de un IFRS; sau

b) are drept rezultat situaţii financiare care oferă informaţii fiabile şi mai relevante cu privire la
efectele tranzacţiilor, ale altor evenimente sau condiţii asupra poziţiei financiare, performanţei
financiare sau fluxurilor de numerar ale Băncii.

Banca va modifica o politică contabilă doar dacă modificarea: este cerută de un Standard
sau de o Interpretare, sau conduce spre situaţii financiare care oferă informaţii credibile şi mai
relevante cu privire la efectele tranzacţiilor, altor evenimente sau condiţii asupra poziţiei
financiare, performanţele financiare sau fluxurile de numerar ale Băncii.

Aplicarea unei politici contabile pentru tranzacţii sau evenimente ce nu au existat anterior, nu se
consideră a fi modificare a politicilor contabile.

8
Dacă o modificare a politicilor contabile este cerută de un nou Standard sau Interpretare,
modificarea se va contabiliza în conformitate cu prevederile tranzitorii ale noului Standard sau
Interpretări.

În cazul în care noul Standard sau Interpretare nu include prevederi tranzitorii, atunci
modificarea în politicile contabile va fi aplicată retroactiv.

Aplicarea retroactivă înseamnă ajustarea soldului iniţial al fiecărui element, component afectat al
capitalului propriu pentru cea mai îndepărtată perioadă prezentată, precum şi alte valori
comparative prezentate pentru fiecare perioadă anterioară, ca şi cum noile politici contabile ar fi
fost aplicate întotdeauna.

Când sunt imposibil de determinat efectele modificării politicilor contabile privind informaţia
comparativă pentru una sau mai multe perioade anterioare, Banca aplică noile politici contabile
ca de la începutul celei mai îndepărtate perioade pentru care aplicarea retroactivă este posibilă,
care poate să fie perioada curentă, şi efectuează ajustările corespunzătoare soldurilor iniţiale ale
fiecărui component afectat al capitalului propriu pentru acea perioadă.

Efectul modificării unei estimări contabile se recunoaşte prospectiv prin includerea ei în

profitul sau pierderea perioadei în care are loc modificarea, dacă acesta afectează doar perioada
respectivă, sau perioadei în care are loc modificarea şi a perioadelor viitoare, dacă modificarea
are efect şi asupra acestora.

Totodată, dacă o modificare în estimările contabile conduce spre modificări ale activelor şi
datoriilor, sau a elementelor din capitalul propriu, aceasta se va recunoaşte prin ajustarea
elementelor conexe de active, datorii şi capital propriu în perioada modificării.

Politicile contabile se extinde asupra tuturor subunităţilor structurale ale Băncii.

Scopul politicilor contabile adoptate constă în asigurarea tuturor utilizatorilor de

rapoarte financiare cu informaţii relevante şi credibile privind situaţia patrimonială ,
financiară a Băncii şi rezultatele activităţii acesteia , necesare pentru analiza datelor
şi luarea deciziilor economice de către utilizatorii situaţiilor financiare.

Obiectivul politicilor contabile este stabilirea politicilor, principiilor şi tratamentelor contabile

aplicate de Bancă şi formarea informaţiei oportune, detaliate, veridice şi consistente cu privire la
activitatea Băncii şi situaţia ei patrimonială şi financiară.

Politicile contabile ale Băncii se bazează pe următoarele convenţii fundamentale ale

contabilităţii:

9
Prezentarea fidela în conformitate cu IFRS. Situaţiile financiare trebuie să prezinte fidel
poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale Băncii.
Prezentarea fidelă prevede reprezentarea exactă a efectelor tranzacţiilor , a altor
evenimente şi condiţii , în conformitate cu definiţiile şi criteriile de recunoaştere
pentru active şi datorii, venituri şi cheltuieli stabilite în Cadrul general.

Prezentarea relevantă . Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de

pragul de semnificaţie . Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau
declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor ,
luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau
a erorii, judecat în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării eronate.

Continuitatea activităţii . Banca este analizată ca unitate în activitatea continuă, ceia ce

înseamnă că Banca îşi va continua activitatea într-un viitor previzibil. În conformitate cu acest
principiu, Banca presupune că afacerea va funcţiona un timp suficient pentru a utiliza resursele
existente în scopul atingerii obiectivelor sale.

La perfectarea situaţiilor financiare Banca aplică următoarele principii de bază aferente

întocmirii situaţiilor financiare conţinute în IFRS și în Legea contabilității:

Contabilitatea de angajamente – prevede recunoaşterea elementelor contabile pe măsura

apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii de numerar sau al compensării sub altă
formă;

Continuitatea activităţii – presupune că Banca îşi va continua în mod normal funcţionarea în

viitorul previzibil, cel puţin 12 luni din data raportării, și nu are intenţia sau necesitatea de a-şi
reduce în mod semnificativ activitatea;

Principiul permanenţa metodelor – constă în aplicarea politicilor contabile în mod consecvent

de la o perioadă de gestiune la următoarea;

Principiul prudenţa – prevede neadmiterea supraevaluării activelor şi a veniturilor şi/sau a

subevaluării datoriilor şi a cheltuielilor, ținând cont de deprecierile, riscurile și pierderile posibile
generate de desfășurarea activității exercițiului financiar curent sau anterior. Necesitatea
manifestării prudenței în condiții de incertitudine solicită la maximum aplicarea raționamentului
contabil la înregistrarea diverselor categorii de provizioane pentru acoperirea cheltuielilor
(pierderilor eventuale);

Principiul intangibilitatea – presupune că totalul bilanțului la începutul perioadei de gestiune

curente trebuie să corespundă cu totalul bilanțului la sfârșitul perioadei de gestiune precedente;

10
Principiul separarea patrimoniului şi datoriilor – prevede prezentarea în situaţiile financiare
doar a informaţiilor despre patrimoniul şi datoriile Băncii, care trebuie contabilizate separat de
patrimoniul şi datoriile proprietarilor şi ale altor entităţi;.

Principiul necompensarea – prevede contabilizarea şi prezentarea distinctă în situaţiile

financiare a activelor şi datoriilor, a veniturilor şi cheltuielilor. Compensarea reciprocă a
activelor şi datoriilor sau a veniturilor şi cheltuielilor nu se admite, cu excepţia cazului în care
compensarea este prevăzută de Legea contabilităţii sau permisă de un IFRS;

Principiul prioritatea conţinutului asupra formei – presupune că, operaţiile economice şi alte
fenomene trebuie să fie contabilizate şi prezentate în situaţiile financiare, în primul rînd, în
conformitate cu conţinutul şi realitatea financiară a acestora, dar nu numai potrivit formei lor
juridice;

Principiul importanţa relativă – prevede că nu este necesară îndeplinirea cerinţelor privind

recunoaşterea şi evaluarea elementelor contabile, privind prezentarea, publicarea şi consolidarea
informaţiilor aferente acestora atunci când efectele îndeplinirii cerinţelor respective sunt
nesemnificative. Astfel, orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct
în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu
funcţii similare trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea separată.

IFRS conţin principii de bază aferente întocmirii situaţiilor financiare care formează un tot
unitar şi asigură armonizarea contabilităţii, conferindu-i o universalitate relativă datorita faptului
că ele stau la baza elaborării normelor contabile.

În cazul lipsei unui Standard sau a unei Interpretări cu privire la o tranzacţie specifică, unui
eveniment sau unei altei condiții, conducerea Băncii va aplica raţionamentul profesional în
elaborarea şi aplicarea politicilor contabile, care ar rezulta în prezentarea unor informaţii
relevante şi credibile.

La utilizarea raţionamentului profesional conducerea Băncii va lua în considerare, în

conformitate cu cerinţele paragrafului 11 al IAS 8 „Politici contabile, modificări în estimările
contabile şi erori”, dispozițiile din IFRS – uri care tratează aspecte similare și conexe, definiţiile,
criteriile de recunoaştere şi conceptele de evaluare a activelor, datoriilor, veniturilor şi
cheltuielilor, stipulate de Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

În conformitate cu prevederile IFRS, pentru determinarea caracterului semnificativ sau

nesemnificativ al informației incluse în situațiile financiare Banca, prin prezentele Politici
contabile, stabilește un prag de semnificaţie în mărime de 5% din pragul de semnificaţie stabilit

11
de către compania independentă de audit în Raportul de auditare a situațiilor financiare ale
Băncii.

3.2. Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă cantitatea pe care o deţii dintr-un anumit lucru, dacă scazi orice
taxe pe care trebuie să le achiţi sau orice bani pe care i-ai împrumutat pentru a-l cumpăra. Atunci
când investeşti, capitalul propriu reprezintă titluri de capital sau acţiuni care îţi conferă dreptul de
proprietate asupra unei companii; conform SNC,, CAPITAL PROPRIU ŞI DATORII “
capitalul propriu - reprezinta mărimea rămasă în activele entităţii după scăderea datoriilor.

Capitalul propriu include capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul neînregistrat,

capitalul nevărsat, capitalul retras, rezervele, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită), alte
elemente ale capitalului propriu.

Conform SNC,, CAPITAL PROPRIU ŞI DATORII “ capitalul social - reprezinta valoarea

totală a părţilor sociale ale proprietarilor entităţii.

Pentru evidența sintetică a capitalului social este destinat contul de pasiv 311 „Capital social”.
În creditul acestui cont se înregistrează valoarea nominală a aporturilor fondatorilor la capitalul
social al entității, iar în debitul acestui cont se înregistrează diminuarea sau retragerea aporturilor
de către fondatori.

La formarea capitalului statutar înregistrările în contul 311 ,,Capital statutar” se fac numai
după înregistrarea de stat a întreprinderii în modul stabilit de legislaţie, în baza următoarelor
documente:

 Actul de constituire a entității;

 Certificatul de înregistrare;

 Ordinul de plată;

 Procesul Verbal de Primire-Predare;

 Factura fiscală, factura;

 Extras din registrul deținătorilor hîrtiilor de valoare.

În acest caz la suma mijloacelor băneşti depusă în contul achitării capitalului social se întocmeşte
formula contabilă:

12
Debit contul 242,,Conturi curente în monedă naţională”

Credit contul 311 ,,Capital social”

Aporurile nedepuse de către fondatori la momentul înregistrării se contabilizează în felul

următor:

Debit contul 313 „Capital nevărsat”

Credit contul 311 „Capital social”

Capitalul social poate să se majoreze pe seama rezervelor, aporturilor suplimentare.

Diminuarea capitalului social poate avea loc cu condiția respectării mărimii minime a capitalului.
Micșorarea capitalului se poate efectua:

 Diminuarea valorii nominale a acțiunilor sau cotelor de participații;

 Anularea acțiunilor sau cotelor răscumpărate de la fondatori.

Capitalul social se formează din următoarele surse:

a) Aportul Fondatorului în mijloace bănești și bunuri aflate în circuitul civil;

b) Investiții capitale din contul subvențiilor și profitului net;

c) Bunuri transmise cu titlu gratuit;

d) Drepturi patrimoniale (drepturi de folosință a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor

naturale);

e) Alte surse neinterzise de legislație.

Astfel acţiunile ordinare ale băncii sunt clasificate drept capital social. Banca nu deţine alte
instrumente de capitaluri proprii clasificate drept capital social.

Distribuţiile către deţinătorii de acţiuni sunt debitate direct în capitalurile proprii, nete de
beneficiile fiscale aferente.

Acţiunile proprii răscumpărate sunt recunoscute ca acţiuni de trezorerie şi prezentate ca o

deducere din capitalurile proprii. Când acţiunile de trezorerie sunt vândute sau remise ulterior,
suma primită este recunoscută ca o creştere a capitalurilor proprii.

Banca nu recunoaşte câştiguri sau pierderi din cumpărarea, vânzarea, emisiunea sau anularea
acţiunilor proprii.

13
În scopul creierii unei surse de acoperire a eventualelor riscuri bancare aferente diferenţelor
dintre mărimea calculată, dar neformată a reducerilor pentru pierderi la active şi angajamente
condiţionale conform reglementărilor prudenţiale ale BNM, şi mărimea calculată şi formată a
deprecierii activelor şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale conform IFRS
la închiderea exerciţiului financiar pentru anul de gestiune se înregistrează formarea rezervelor
generale pentru acoperirea riscurilor bancare.

Mărimea rezervelor generale pentru acoperirea riscurilor bancare constituie diferenţa dintre
mărimea calculată dar neformată a reducerilor pentru pierderi la active şi angajamente
condiţionale conform reglementărilor prudenţiale şi mărimea bilanţieră a deprecierii activelor şi
provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale formate conform IFRS.

Rezervele generale pentru acoperirea riscurilor bancare se constituie la sfârşitul anului de

gestiune (la situaţia din 31 decembrie) din profitul nedistribuit al Băncii până la achitarea
impozitelor şi a altor plăţi obligatorii.

În cazul în care profitul nedistribuit al Băncii pentru anul curent nu este suficient pentru crearea
nivelului necesar al rezervelor generale pentru acoperirea eventualelor riscuri bancare, mărimea
neformată a rezervelor urmează a fi formată din contul rezultatului reportat.

În cazul în care Banca nu identifică o sursă disponibilă pentru formarea rezervelor generale
pentru acoperirea riscurilor bancare, mărimea neformată este înregistrată în evidenţa
extrabilanţieră.

Mărimea rezervelor generale ulterior este modificată urmare, inclusiv a modificării profitului și a
mărimii efective a diferenței respective.

În cazul în care profitul nedistribuit al Băncii este insuficient pentru formarea nivelului necesar
al rezervelor pentru acoperirea riscurilor bancare, deficitul se consideră ca mărime incompletă a
reducerilor pentru pierderi la active/angajamente condiţionale care diminuează fondurile proprii
de nivel 1 de bază, fiind dezvăluită în Notele la situaţiile financiare.

În cazul creşterii diferenţei dintre mărimea calculată dar neformată a reducerilor pentru pierderi
la active şi angajamente condiţionale conform reglementărilor prudenţiale şi mărimea calculată şi
formată a deprecierii activelor şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente.

CONTABILITATEA PRIMELOR DE CAPITAL

Primele de capital (capitalul aditional) se constituie ca excedent între valoarea de emisiune si

valoarea nominala (primele de emisiune); între valoarea contabila sau intrinseca a actiunilor
stabilite în urma fuziunii societatilor si valoarea lor nominala (primele de fuziune) ,între valoarea
14
bunurilor primite ca aport si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise (primele
de aport).si între valoarea nominala a obligatiunilor convertite în actiuni si valoarea nominala a
actiunilor (prime de conversie a obligatiunilor în actiuni).

Evidenta primelor legate de capital se realizeaza prin contul sintetic de gradul I, cu functie de
pasiv, 317

Conform Bilantului Contabil din 31.12.2019 (Anexa 2) banca dispunea de Prime de emisiune
in suma de 5000 lei .

Dt 317 ,,Prime de emisiune “ – 5000 lei

Prima de emisiune se determină ca diferenţă între preţul de emisiune de noi acţiuni sau părţi
sociale şi valoarea nominală a acestora.

Prima de fuziune se determină ca diferenţă între valoarea aportului rezultat din fuziune şi
valoarea cu care a crescut capitalul social al societăţii absorbante.

Prima de aport se calculează ca diferenţă între valoarea bunurilor aportate şi valoarea

nominală a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi.

Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni se calculează ca diferenţă între valoarea nominală

a obligaţiunilor corespunzătoare împrumuturilor obligatare şi valoarea acţiunilor emise potrivit
prevederilor contractuale, atunci când valoarea obligaţiunilor

Contabilitatea capitalului neînregistrat.

Capitalului neînregistrat ( Statutar) reprezintă aporturile fondatorilor întreprinderii sub formă

bănească sau nebănească;

Evidenţa capitalului neînregistrat se realizează prin contul 314 “Capital neînregistrat” care
este destinat generalizarii informatiei privind existenta si modificarea capitalului aferent partilor
sociale care nu au trecut înregistrarea în organele abilitate de stat.

Contul 314 “Capital neînregistrat” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se
înregistreaza aparitia/majorarea capitalului neînregistrat în corespondenta cu debitul conturilor:
111, 112, 121, 123, 141, 211, 217, 241, 242, 243, 251, 313, 427, 543 etc.

În debitul contului 314 “Capital neînregistrat” se înregistreaza diminuarea capitalului

neînregistrat în corespondenta cu creditul conturilor: 311, 536 etc.

Soldul contului 314 “Capital neînregistrat” este creditor si reprezinta marimea capitalului
neînregistrat determinata în conformitate cu standardele de contabilitate.
15
Conform Bilantului Contabil din 31.12.2019 (Anexa 2) banca dispune de Capital neînregistrat
în sumă de 0 lei .

Dt 314 ,, Capital neînregistrat “ – 0 lei

Contabilitatea acţiunilor proprii răscumpărate şi altor operaţii ce ţin de

capitalul retras.

Capitalul retras – reprezintă valoarea acţiunilor sau cotelor de participaţie răscumpărate de

către întreprindere de la acţionarii (fondatorii) săi.

Răscumpărarea acţionarilor poate fi efectuată în scopul:

 micşorării capitalului statutar în urma anulării acţiunilor (cotelor de participaţie)

răscumpărate,

 revînzării ulterioare a cotelor la un preţ mai mare decît ca cel de procurare,

 majorării normei profitului la o acţiune,

 utilizării acţiunilor (cotelor) răscumpărate pentru plata dividendelor,

 prevenirii tentativelor concurenţilor de a obţine pachetul de control.

Evidenţa analitică a capitalului retras se ţine pe feluri de acţiuni (privilegiate şi simple) şi pe

fondatori (acţionari).

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ (rectificativ) 314 “Capital retras”. În
debitul acestui cont se reflectă preţul (valoarea de procurare) a acţiunilor (cotelor de participaţie)
răscumpărate, iar în credit: valoarea nominală a acţiunilor (cotelor de participaţie) anulate sau
valoarea de realizare a acţiunilor (cotelor) revîndute.

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea acţiunilor (cotelor de participare)

răscumpărate de la fondatori la o dată anumită (se înregistrează în cap. III al Bilanţul contabil cu
semnul “-“).

Conform Bilantului Contabil din 31.12.2019 (Anexa 2) banca dispune de Capital retras în
sumă de 0 lei .

La răscumpărarea acţiunilor (cotele de participaţie) de la acţionari (fondatori) se întocmeşte

formula:

Debit contul 314 – la valoarea de procurare a acţiunilor răscumpărate

16
Credit conturile 241, 242, 243

Acţiunile (cotele de participaţie) răscumpărate se reflectă în contul 314 pînă în momentul

anulării, revînzării sau utilizării în alte scopuri a acestora.

În cazul anulării acţiunilor răscumpărate se întocmesc formulele contabile:

1) la valoarea nominală a acţiunilor anulate:

Debit contul 311

Credit contul 314

La revînzarea acţiunilor răscumpărate se întocmesc formulele contabile:

1) la valoarea de realizare a acţiunilor răscumpărate (preţ de vînzare):

Debit contul 241, 242, 243

Credit contul 314

Folosirea acţiunilor (cota de participaţie) pentru plata dividendelor se reflectă prin formula
contabilă:

Debit contul 537

Credit contul 314

Modul de constituire şi utilizare a rezervelor şi contabilitatea acestora.

Rezervele reprezintă sumele depuse de către întreprindere în scopul acoperirii pierderilor

rezultate din activitatea economico-financiară a întreprinderii.

În dependenţă de conţinutul economic rezervele se împart în:

prevăzute de legislaţie – a căror constituire e stabilită de lege.

prevăzute de statut – a căror creare, mărime şi scop sînt prevăzute de statutul întreprinderii.

Rezervele prevăzute de statut în cazul societăţilor pe acţiuni se formează din defalcări anuale
din profitul net pîna la atingerea mărimii prevăzute de statutul societăţii. Volumul defalcărilor se
stabileşte de adunarea generala a acţionarilor. Capitalul de rezerva trebuie să fie plasat în active
cu lichiditate înaltă, care ar asigura folosirea lui în orice moment.

alte rezerve – a căror creare şi mărime nu e prevăzută în statut, dar ele constituie conform
deciziei adunării fondatorilor sau a adunării de conducere a întreprinderii.
17
Rezervele se folosesc pentru:

 majorarea capitalului statutar

 acoperirea pierderilor anilor precedenţi şi anului curent

 plata dividendelor (de regulă, pentru acţiunile privilegiate) în cazul insuficienţei

profitului.

Evidenţa analitică a rezervelor se ţine pe categorii de rezerve, surse de formare şi direcţii de

utilizare. Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile de pasiv 321, 322, 323. În creditul
acestor conturi se reflectă constituirea rezervelor, în debit – utilizarea lor. Soldurile conturilor
sînt creditoare şi reflectă mărimea rezervelor existente la o dată anumită (se reflectă în cap. III a
Bilanţului contabil).

Conform Bilantului Contabil din 31.12.2019 (Anexa 2) banca dispunea de Rezerve in suma
de 442 684 715 lei .

La formarea rezervelor se întocmeşte formula contabilă:

Dt 332 ,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi „- 442 684 715 lei

Ct 321 ,,Capital de rezerva” – 0 lei

Ct 323,,Alte rezerve „ – 442 684 715 lei

Utilizarea rezervelor se înregistrează prin formula:

Debit conturile 321, 322, 323 – la suma totală a rezervelor utilizate

Credit contul 311 – la suma rezervelor utilizate pentru majorarea capitalului statutar,

Credit conturile 332 – la suma rezervelor utilizate pentru acoperirea pierderilor neacoperite a
anilor precedenţi,

Credit contul 537 – la suma rezervelor utilizate pentru achitarea dividendelor pe acţiuni
privilegiate.

Operaţiile legate de formarea şi utilizarea rezervelor se reflectă în registre contabile (jurnale,

borderouri, situaţii), forma şi structura cărora se stabileşte de către fiecare întreprindere.

Evidenţa profitului nerepartizat (pierderilor neacoperite).

18
Profitul net (pierderea netă) reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după
impozitare. Întreprinderea obţine profit net atunci cînd veniturile întreprinderii depăşesc
cheltuielile. În caz contrar întreprinderea obţine pierdere netă.

Profitul net (pierderea netă) se determină în contul 351 “Rezultat financiar total”.

La finele anului de gestiune în acest cont se trec:

1. în debit – cheltuielile suportate în timpul anului;

2. în credit – veniturile întreprinderii în timpul anului.

Conform Situatiei de Profit si Pierdere din 31.12.2019 (Anexa 3) banca dispunea de

urmatorul Profit net in suma de 501 360 172 lei

La înregistrarea veniturilor se întocmesc formulele:

Dt 622,, Venituri din dobanzi „ - 901 720 419 lei

Dt 611,,Venituri din dividente „ - 419 532 lei

Dt 612,, Venituri din onorarii și comisioane” - 465 889 120 lei

Dt 623,, Alte venituri din exploatare „ - 42 679 910 lei

Ct 351 “Rezultat financiar total”- 1 410 708 981 lei

La înregistrarea cheltuielilor se întocmesc formulele:

Dt 351“Rezultat financiar total” – 909 348 809 lei

Ct 722,,Cheltuieli din dobanzi „-314 105 454 lei

Ct 712,, Cheltuieli cu onorarii și comisioane”- 163 817 110 lei

Ct 723,, Alte cheltuieli de exploatare” - 31 082 241 lei

Ct 713,, Cheltuieli administrative „- 400 344 004 lei

În cazul în care rulajul creditor al contului 351 “Rezultat financiar total” depăşeşte rulajul
debitor întreprinderea obţine profit şi la această sumă se întocmeşte formula contabilă:

Dt 351,, Rezultat financiar total „- 501 360 172 lei

Ct 333,, Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” - 501 360 172 lei

19
Suma profitului net (pierderii nete) obţinut se reflectă în rîndul 150 “Profit net (pierdere
netă)” al “Raportului privind rezultatele financiare” şi în rîndul 590 “Profit net (Pierdere
netă) a perioadei de gestiune” al “Bilanţului contabil”.

Particularităţile contabilităţii rezultatului anilor precedenţi.

La începutul unui nou an de gestiune profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune
este trecut la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi (contul 332
“Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”). Aceasta se numeşte
reformarea bilanţului contabil, la care se întocmesc formulele contabile :

Conform Bilantului Contabil din 31.12.2019 (Anexa 2) .

La suma profitului utilizat al anului de gestiune:

Dt 333,, Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” - 501 360 172 lei

Ct 334,, Profit utilizat al perioadei de gestiune” – 501 360 172 lei

La suma profitului anilor precedenţi depistat în anul de gestiune:

Dt 331,, Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi” - 1 646 479 471 lei

Ct 332,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” – 1 646 479 471 lei

Contabilitatea altor elemente de capital propriu.

Conturile din grupa 34 “Alte elemente de capital propriu” sînt destinate generalizarii
informatiei privind existenta si modificarea fondurilor, subventiilor ale entitatilor de stat si altor
elemente de capital propriu. Modul de recunoastere, evaluare si contabilizare a altor elemente de
capital propriu sînt reglementate de SNC “Capital propriu si datorii” si alte standarde de
contabilitate.
Contul 341 “Fonduri” este destinat generalizarii informatiei privind existenta si modificarea
fondurilor organizatiilor necomerciale. Modul de constituire, utilizare si contabilizare a
fondurilor este reglementat de Indicatiile metodice privind particularitatile contabilitatii în
organizatiile necomerciale.

În debitul contului 341 “Fonduri” se înregistreaza utilizarea/diminuarea fondurilor în

corespondenta cu creditul conturilor: 112, 113, 122, 123, 124, 521, 531, 533, 544 etc.

Conform Bilantului Contabil din 31.12.2019 (Anexa 2)

20
Dt 341 ,, (-) Acțiuni de trezorerie” Ct 112 , 113, 122, 123, etc – (2 313 700) lei

Soldul contului 341 “Fonduri” reprezinta marimea fondurilor organizatiei necomerciale

determinata în conformitate cu reglementarile contabile nationale.

Contul 342 “Subventii entitatilor cu proprietate publica” este destinat generalizarii

informatiei privind subventiile primite de entitatile de stat, municipale si alte entitati similare,
inclusiv institutiile publice cu autonomie financiara de la organele autoritatilor publice.

Contul 342 “Subventii entitatilor cu proprietate publica” este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se înregistreaza recunoasterea subventiilor primite de catre entitate în corespondenta
cu debitul conturilor: 424, 535 etc.

Conform Bilantului Contabil din 31.12.2019 (Anexa 2)

Dt 535,, Venituri anticipate curente” – 678 445 495 lei

Ct 342,, Profitul sau pierderea atribuibil proprietarilor societății-mamă “- 678 445 495 lei

Contul 343 “Alte elemente de capital propriu” este destinat generalizarii informatiei privind
existenta si modificarea elementelor de capital propriu care nu sînt contabilizate în alte conturi
din clasa 3 “Capital propriu”, inclusiv elementelor care rezulta din aplicarea prevederilor IFRS.

Modul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu.

Mărimea capitalului social se indică în actele de constituire ale entităţii şi/sau în alte documente
prevăzute în legislaţie.

În practica constituirii societăţilor depunerea aporturilor în capitalul social, sub formă de

mijloace băneşti, se efectuează pînă la înregistrarea de stat, iar restul aporturilor pot fi depuse de
proprietari astfel: la societăţile pe acţiuni în termen de 2 luni de la data înregistrării de stat (vezi
alin. (3) al art.37 al Legii respectiv numite), iar la societăţile cu răspundere limitată în cel mult 6
luni de la data înregistrării societăţii (vezi art.22 al Legii respectiv numite ).

3.3. Contabilitatea datoriilor

Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului atras.
Capitalul atras îl constituie mijloacele primite în valută naţională şi străină primite de către
întreprindere de la persoane fizice şi/sau juridice, pe un termen stabilit şi pentru o plată anumită.

Datoriile financiare reprezintă o sursă străină de finanţare a întreprinderii şi cuprind:

Creditele bancare. Acestea pot fi primite de la bănci în baza contractului încheiat între
întreprindere şi aceasta instituţie financiară.

Modul de creditare, de primire şi rambursare a creditelor bancare este reglementat de

contractele de credit şi actele normative în vigoare.

În dependenţă de termenul rambursării, creditele şi împrumuturile pot fi:

pe termen scurt, al căror termen de achitare este nu mai mare de un an calendaristic;

pe termen lung, cu termen de achitare mai mare de un an calendaristic.

21
Creditele pot fi acordate: în numerar, prin virament, la contul de card. Pentru aprecierea
solvabilităţii solicitantului/fidejusorului, dacă participă cu veniturile sale la rambursarea
creditului, se acceptă venitul net total mediu lunar, ce poate fi confirmat documentar. Rata
dobânzii la credite poate fi cu regim fix, flotant şi mixt. Pentru calcularea dobânzii zilnice la
creditul acordat, produsul dintre suma creditului şi rata dobânzii se raportează la 365 (366 an
bisect) de zile ale anului.

Documentele necesare pentru examinarea şi acordarea creditelor:

 Buletin de identitate (original);

 Unul din documentele ce confirmă funcția și/sau veniturile: certificat de salariu, extras
din contul de card salarial, informația primită de la Serviciul Fiscal de Stat; pentru
pensionari - extrasul din carnetul de pensioner şi/sau extrasul din contul în care se virează
pensia și alte documente ce confirmă primirea veniturilor lunare acceptate de bancă -
conform produselor creditare;

 Dacă datoria totală pentru creditele negarantate cu gaj va depăși suma de 100 000 MDL,
se va verifica deținerea imobilului în proprietate.

Registrele de evidenţă a creditelor bancare.

Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sînt destinate respectiv conturile: 511
“Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru
salariaţi”, 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare pe termen lung
pentru salariaţi”.

La primirea creditelor bancare se întocmesc formulele contabile:

 debit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi

curente în valută străină”,
 credit conturile 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare pe
termen lung pentru salariaţi”, 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite
bancare pe termen scurt pentru salariaţi”.

La calcularea dobînzilor pentru creditele pe termen lung şi pe termen scurt primite se întocmeşte:

 debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”– atunci cînd dobînda se constată ca

cheltuieli ale perioadei (conform metodei recomandate de SNC 23 “Cheltuieli privind
împrumuturile”),
 debit conturile 111 “Active nemateriale”, 112 “Active nemateriale în curs de
execuţie”, 121 “Active materiale în curs de execuţie”, 211 “Materiale” – în cazul
capitalizării dobînzilor în valoarea dobînzilor (conform metodei alternative admisibile
stabilite de SNC 23),
 credit conturilor 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe
termen scurt pentru slariaţi”.

Conform Bilantului contabil 31.12.2019 (anexa 2) , banca nu dispune de credite .

22
Contabilitatea împrumuturilor pe termen lung şi termen scurt. Modul
emiterii obligaţiunilor şi acţiunilor. Calculul dobânzii pe împrumuturi. Si
evidenta lor.

Împrumuturile pot fi primite de la întreprinderi (părţi legate şi nelegate), persoane fizice,

personalul întreprinderii.

Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sînt utilizate respectiv conturile: 513
“Împrumuturi pe termen scurt”, 413 “Împrumuturi pe termen lung”.

Aceste conturi sînt de pasiv. În credit se înregistrează sumele creditelor bancare şi

împrumuturile primite, mărimea dobînzilor calculate aferente acestora. În debit – rambursarea
creditelor şi împrumuturilor. Soldul conturilor este creditor şi reprezintă mărimea datoriilor
întreprinderii faţă de bănci, alţi creditori la un moment dat.

Primirea împrumuturilor de la întreprinderi sau persoane fizice se reflectă prin formula contabilă:

 debit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi

curente în valută străină” – la suma împrumuturilor primite sub formă de mijloace
băneşti,

 debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522

“Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”–
la suma împrumuturilor utilizate pentru achitarea datoriilor faţă de furnizori, părţi legate,
alţi creditori,

 credit conturile 413 “Împrumuturi pe termen lung”, 513 “Împrumuturi pe termen

scurt”.

Dobînzile privind împrumuturile primite se calculează şi se reflectă în contabilitate în acelaşi

mod ca şi pentru creditele bancare:

 debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – cînd dobînzile se constată ca cheltuieli,

 debit conturile 111 “Active nemateriale”, 112 “Active nemateriale în curs de

execuţie”, 121 “Active materiale în curs de execuţie”, 211 “Materiale” – în cazul
capitalizării sumei dobînzilor,

 credit conturile 513 “Împrumuturi pe termen scurt”.

La finele anului de gestiune creditele şi împrumuturile pe termen lung care urmează a fi achitate
pe parcursul următoarelor 12 luni se trec în categoria creditelor şi împrumuturilor pe termen
scurt prin formula contabilă:

 debit 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare pe termen lung
pentru salariaţi”, 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe
termen scurt pentru slariaţi”, 413 “Împrumuturi pe termen lung”, 513
“Împrumuturi pe termen scurt”,

 credit 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente

în valută străină”.

23
La achitarea creditelor şi împrumuturilor se întocmesc formulele contabile:

 debit conturile 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe

termen scurt pentru slariaţi”, 513 “Împrumuturi pe termen scurt”,

 credit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi

curente în valută străină”.

Conform Bilantului contabil 31.12.2019 (anexa 2) , banca nu dispune de Imprumuturi .

Contabilitatea datoriilor comerciale. Evidenţa analitică şi sintetică a

decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii. Controlul privind achitările cu
datoriile comerciale. Reflectarea TVA privind datoriile calculate.
Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori,
antreprenori şi alţi creditori privind facturile comerciale pentru materialele procurate, serviciile
acordate şi avansurile primite.

Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 523 “Avansuri pe termen
scurt primite”. Aceste conturi sînt conturi de pasiv. În creditul lor se înregistrează creşterea
datoriilor comerciale, în debit - achitarea datoriilor faţă de furnizori. Soldul acestor conturi este
creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată şi se reflectă în
capitolul V al Bilanţului contabil, posturile căruia corespund denumirilor conturilor specificate.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare, care însoţesc bunurile intrate de la

furnizori sau serviciile prestate de către aceştia. Pentru livrările impozabile cu TVA se întocmesc
facturile fiscale care au fost introduse de la 1 martie 2002, iar pentru livrările neimpozabile –
facturile de expediţie.

Datoriile se reflectă în contabilitate prin creditarea conturilor 521 “Datorii pe termen scurt

privind facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” în
corespondenţa cu conturile în care se contabilizează bunurile materiale intrate, serviciile prestate:

Reflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori şi antreprenori (fără TVA):

 debit contul 111 “Active nemateriale”,

 debit contul 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”,

 debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”,

 debit contul 123 “Mijloace fixe”,

 debit contul 211 “Materiale”,

 debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”,

 debit contul 217 “Mărfuri”,

 credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau credit

contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.

24
Reflectarea valorii serviciilor prestate de către furnizori şi antreprenori (fără TVA):

 debit contul 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”,

 debit contul 211 “Materiale”,

 debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”,

 debit contul 217 “Mărfuri”,

 debit contul 712 “Cheltuieli comerciale”,

 debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”

 debit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”,

 debit contul 722 “Cheltuieli ale activităţii financiare”,

 debit contul 811 “Producţia de bază”,

 debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”,

 credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau credit

contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.

 Conform art.102 din Codul fiscal în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili li se
permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor pe
valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul
desfăşurării activităţii de întreprinzător

Conform art. 102 alin. (6) subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitată sau
care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în cazul cînd dispune:

1. de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori
urmează a fi achitată TVA, sau

2. de documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA aferentă

mărfurilor importate.

La suma TVA aferentă procurărilor efectuate în ţară se întocmeşte formula contabilă:

 debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii

privind taxa pe valoarea adăugată”,

 credit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522

“Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.

 Mărfurile şi serviciile procurate din alte ţări nu includ TVA. De aceea la procurarea mărfurilor
de peste hotare, pentru ca agenţii economici care procură mărfuri din ţară şi cei care procură
mărfuri de peste hotare să fie puşi în condiţii egale, la intrarea mărfii în ţară, importatorul trebuie
să achite TVA în momentul declarării mărfurilor în punctele vamale. Totodată după achitarea
sumei TVA importatorului i se permite trecerea în cont a acestei sume, în cazul cînd importatorul
este plătitor de TVA. Dacă acesta nu este plătitor de TVA, suma TVA se include în valoarea
mărfii procurate. Nu se admite trecerea în cont a sumei TVA achitate pentru serviciile importate.

25
 TVA se achită anticipat.

1. Achitarea în avans a sumei TVA şi a procedurilor vamale prin virament:

 debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt” 

 credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională” 

2. Trecerea în cont a sumei TVA în baza declaraţiei vamale:

 debit contul 534 “Datorii privind cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind taxa

pe valoarea adăugată” 

 credit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt” 

Contabilitatea avansurilor curente primite şi a TVA privind avansurile.

Avansurile reprezinta plată anticipată a unei părți dintr-o sumă datorată ca retribuție sau salariu,
ca acoperire a unei lucrări efectuate, în contul unor zile-muncă, la încheierea unui contract etc.

Contul 523 “Avansuri primite curente” este destinat generalizarii informatiei privind existenta
si modificarea avansurilor primite curente.

Contul 523 “Avansuri primite curente” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se
înregistreaza aparitia/majorarea avansurilor primite curente în corespondenta cu debitul
conturilor: 241, 242, 243, 331, 423, 714, 722 etc.

În debitul contului 523 “Avansuri primite curente” se înregistreaza stingerea/diminuarea

avansurilor primite curente în corespondenta cu creditul conturilor: 221, 223, 224, 234, 241, 242,
243, 331, 612, 622 etc.

Soldul contului 523 “Avansuri primite curente” reprezinta suma avansurilor primite curente
determinata în conformitate cu standardele de contabilitate.

Contabilitatea datoriilor faţă de personal şi faţă de organele respective

privind asigurările.
Contul 533 “Datorii privind asigurarile sociale si medicale” este destinat generalizarii
informatiei privind existenta si modificarea datoriilor aferente contributiilor de asigurare sociala
de stat obligatorii si primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala.

Contul 533 “Datorii privind asigurarile sociale si medicale” este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se înregistreaza aparitia/majorarea datoriilor calculate privind asigurarile sociale si
medicale în corespondenta cu debitul conturilor: 111, 121, 122, 125, 131, 226, 233, 531, 712,
713, 714, 811, 812, 821, 823 etc.

În debitul contului 533 “Datorii privind asigurarile sociale si medicale” se înregistreaza

stingerea/diminuarea datoriilor privind asigurarile sociale si medicale în corespondenta cu
creditul conturilor: 233, 241, 242, 531, 612 etc.

Soldul contului 533 “Datorii privind asigurarile sociale si medicale” reprezinta suma
datoriilor privind asigurarile sociale si medicale determinata în conformitate cu standardele de
contabilitate.
26
Conform Bilantului contabil din 31.12.2019 (anexa 2 ) Banca detine datorii fara de personal
privind asigurarile in suma de 30 651 823 lei .

Dt 531,, Datorii privind beneficii pe termen lung ale angajaților” - 30 651 823 lei

Ct 533 ,,Datorii privind asigurarile “- 30 651 823 lei

Calculele privind impozitele. Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind

impozitele: taxa pe valoarea adăugată, accizele, impozitul pe venitul
persoanelor fizice, alte impozite.
Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile acordate,
precum şi subiecţii şi obiectele impunerii se reglementează de Codul fiscal, Legea privind
taxele locale, legea bugetului de stat pe anul respectiv, şi alte acte normative.

Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor, taxelor şi
sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 “Datorii privind decontările cu
bugetul”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate faţă de buget privind impozitele
şi taxele, iar în debit – plăţile virate efectiv. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor
întreprinderii privind plăţile datorate bugetului la sfârşitul perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi

taxe.

În cadrul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” pot fi deschise subconturi în

funcţie de tipul impozitelor sau taxelor care au aceeaşi structură formată la contul 225 “Creanţe
pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.

Planul de conturi prevede şi alte conturi pentru contabilizarea decontărilor cu bugetul care au o

utilizare mai redusă datorită specificului efectuării operaţiilor economice. Astfel, contul 535
“Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat” este destinat generalizării informaţiei
privind sumele impozitului pe venit, TVA şi accizelor aferente procurărilor, calculate, dar care
nu sunt obligatorii spre plată până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
La momentul apariţiei obligaţiei de plată a acestor impozite, sumele lor se trec în contul 534
“Datorii privind decontările cu bugetul”.

Modul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor juridice se

reglementează de Codul fiscal, Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale
aferente impozitului pe venit aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 77 din
30.01.2008 şi S.N.C. 12 “Impozitul pe venit” şi.

Datoriile curente privind impozitul pe venit în cursul anului se reflectă în felul următor:

 debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”,

 credit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”.

Conform bilantului contabil 31.12.2019 (anexa 2)

Trecerea în cont la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitului pe venit achitate în avans
pe parcursul anului se înregistrează prin formula contabilă:

27
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” - 39 205 159lei

Ct 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”- 36 350 087 lei

Ct 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”- 2 855 072 lei

Achitarea sumei TVA la buget în cazul cînd se obţine sold creditor se reflectă prin formula
contabilă:

 debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”,

 credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”.

Accizul reprezintă un impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele mărfuri de consum
şi pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. Acest impozit, de regulă, se
include în valoarea de cumpărare a mărfurilor supuse accizelor, iar la vânzarea ulterioară nu este
calculat şi, ca urmare, accizele sunt achitate de către producătorul sau importatorul de mărfuri
supuse accizelor.

Dacă agentul economic procură marfă supusă accizelor cu intenţia de o prelucra sau a produce
altă marfă supusă accizelor, suma accizelor se reflectă în debitul contului 225 “Creanţe pe
termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2251 “Accize de trecut în
cont”, pentru a fi trecută în cont la respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Suma accizelor de plătit la buget se calculează lunar în mărimea accizelor aferente vânzărilor de
mărfuri supuse accizelor din creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

Calcularea impozitelor, taxelor şi altor defalcări obligatorii (cu excepţia impozitului pe venit,
TVA şi accizele) se reflectă în felul următor:

 debit contul 713 "Cheltuieli generale şi administrative",

 credit contul534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

Calcularea sancţiunilor economice (amenzilor, penalităţilor) privind plăţile la buget se

înregistrează prin următoarea formulă contabilă:

 debit contul714 “Alte cheltuieli operaţionale”,

 credit contul534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

Amenzile, penalităţile privind impozitele şi taxele, precum şi sancţiunile economice cu privire la

încălcarea legislaţiei în vigoare, nu sunt recunoscute ca deduceri în scopuri de impozitare şi se
constată ca diferenţe permanente aferente cheltuielilor la calcularea venitului impozabil.

Evidenţa sintetică şi analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se reflectă în registrul

pentru contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” care se elaborează de sine stătător de
fiecare întreprindere şi se ţine pe tipuri de impozite şi taxe. La sfârşitul perioadei de gestiune
datele din registrului sintetic specificat se trec în Cartea mare.

Contabilitatea provizioanelor.

28
Provizioanele : se constituie pe seama cheltuielilor si sunt destinate sa acopere anumite pierderi
sau cheltuieli a caror cauza este precisa si asupra carora exista o incertitudine in ceea ce priveste
marimea sau data producerii lor.

Evidenta contabila a provizioanelor :

Contul 538 “Provizioane curente” este destinat generalizarii informatiei privind existenta si
modificarea provizioanelor curente.

Contul 538 “Provizioane curente” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se
înregistreaza constituirea/majorarea provizioanelor curente în corespondenta cu debitul
conturilor: 121, 261, 426, 544, 712, 714, 811, 812 etc.

În debitul contului 538 “Provizioane curente” se înregistreaza utilizarea/anularea acestora în

corespondenta cu creditul conturilor: 521, 522, 531, 533, 544, 612, 812, 833 etc.

Soldul contului 538 “Provizioane curente” reprezinta suma provizioanelor curente determinata
în conformitate cu standardele de contabilitate.

Conform Bilantului Contabil 31.12.2019 (anexa 2) banca a inregistra urmatoarele datorii

privind provizioanele :

Dt 538 ,,Provizioane curente “- 266 012 300 lei

Ct 533,, Pensii și alte obligații privind beneficiile determinate post-angajare”- 0 lei

Ct 531,, Alte beneficii pe termen lung ale angajaților” - 30 651 823 lei

Ct 522,, Cauze legale în curs de soluționare și litigii privind impozitele” - 222 077 462 lei

Ct 521,, Datorii privind angajamente și garanții date”- 3 231 515 lei

Ct 544,, Datorii privind alte provizioane” - 10 051 500 lei

Contabilitatea altor datorii curente.

Conturile din grupa 54 “Alte datorii curente” sînt destinate generalizarii informatiei privind
existenta si modificarea altor datorii curente ale entitatii. Componenta, modul de recunoastere,
evaluare si contabilizare a altor datorii curente sînt reglementate de SNC “Capital propriu si
datorii”, “Contracte de leasing” si alte standarde de contabilitate.

Contul 541 “Datorii preliminate” este destinat generalizarii informatiei privind existenta si
modificarea datoriilor preliminate.

Contul 541 “Datorii preliminate” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se
înregistreaza aparitia/majorarea datoriilor preliminate calculate în corespondenta cu debitul
conturilor: 161, 221, 223, 533, 534 etc.

În debitul contului 541 “Datorii preliminate” se înregistreaza stingerea/diminuarea datoriilor

preliminate în corespondenta cu creditul conturilor: 533, 534, 612 etc.

Soldul contului 541 “Datorii preliminate” reprezinta suma datoriilor preliminate determinata
în conformitate cu standardele de contabilitate.

29
Conform Bilantului Contabil 31.12.2019 (anexa 2)

Dt 141 ,, Depozite “-14 096 895 299 lei

Dt 428,, Alte datorii financiare “- 389 469 483 lei

Ct 541,, Datorii preliminare “- 14 486 364 782 lei

Contul 544 “Alte datorii curente” este destinat generalizarii informatiei privind existenta si
modificarea altor datorii curente.

Contul 544 “Alte datorii curente” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se
înregistreaza aparitia/majorarea altor datorii curente în corespondenta cu debitul conturilor: 112,
121, 122, 123, 125, 131, 132, 224, 234, 331, 544, 712, 713, 714, 722 etc.

În debitul contului 544 “Alte datorii curente” se înregistreaza stingerea/diminuarea altor datorii
curente în corespondenta cu creditul conturilor: 241, 242, 243, 331, 541, 612, 622 etc.

Soldul contului 544 “Alte datorii curente” reprezinta suma altor datorii curente determinata în
conformitate cu standardele de contabilitate.

Conform Bilantului Contabil 31.12.2019 (anexa 2)

Ct 544 ,, Alte datorii “-381 016 551 lei

3.4. Contabilitatea costurilor de producţie, cheltuielilor şi a veniturilor

Conform Standardele Naţionale de Contabilitate „Indicaţii metodice privind contabilitatea

costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi serviciilor”, „Cheltuieli”.

Costurile de producţie exprimă valoric consumul factorilor de producţie înregistrate de

fabricare a produselor .

Costul de producţie constă astfel în totalitatea cheltuielilor îndeplinite ce depind de

desfăşurarea activităţii de bază a entităţii , sau care urmează să fie făcute, toate în exprimare
valorică monetară , de către entitate.

Clasificarea costurilor după comportament reflectă costurile globale ce revin la o unitate de

produs , corelând atât cu preţul la care entitatea îşi comercializează produsele cât şi cu
indicatorii înregistraţi în cadrul entităţii , astfel examinează costurile fixe , variabile şi semi-
variabile .

Cost fix: Costul care este greu afectat de modificarea temporară care are loc în activitatea de
afaceri este cunoscut sub numele de cost fix. Include chirie, amortizare, închiriere, salariu etc.

Cost variabil: Costul care se modifică proporțional cu modificarea cantității de producție sau a
altei activități comerciale este denumit cost variabil. Materiile prime, ambalajele, comisioanele
de vânzare, salariile etc. sunt costuri variabile.
30
Cost semi-variabil: Costul care este influențat moderat de modificarea activității afacerii se
numește cost semi-variabil. Include consumul de energie electrică, costurile de întreținere,
costurile de gestionare, costurile de supraveghere etc.

Clasificarea costurilor după luarea deciziilor de management . Costul nu este doar un preț
plătit pentru a genera o anumită valoare, dar este folosit și ca instrument pentru luarea deciziilor.
Deciziile manageriale sunt încadrate în funcție de următoarele tipuri de costuri implicate în
derularea activității:

Costul marginal: Costul marginal este costul producerii unei unități suplimentare și impactul
acesteia asupra costului total de producție.

Cost diferențial: Atunci când există o creștere sau o scădere a costului producției , se determină,
de asemenea, modificarea costului unei unități, care este cunoscut sub numele de cost diferențial.

Cost de oportunitate: valoarea unuia sau mai multor produse renunțate la achiziționarea
produsului sau serviciului dorit este cunoscută sub numele de cost de oportunitate. De exemplu;
în timp ce alege aronie în stare proaspătă, o persoană trebuie să renunțe la valoarea pe care
trebuie să o fi obținut din afine sau aronie uscată.

Cost de înlocuire: Când utilajul sau orice alt activ implică costuri ridicate de întreținere și,
simultan, este disponibil un bun mai bun pe piață, care îl poate înlocui, atunci costul implicat în
astfel de substituții este cunoscut sub numele de cost de înlocuire. De exemplu; o companie de
transport trebuie să își înlocuiască din când în când camioanele pentru a evita cheltuielile de
reparație excesive.

Cost irecuperabil : Costul care a fost născut de organizație în trecut și care nu poate fi recuperat
în nicio etapă a procesului de afaceri. Mărfurile din interior plătite în momentul cumpărării
utilajelor trebuie să fie anulate în momentul vânzării acestuia.

Cost normal: costul de rutină asociat cu fabricarea de bunuri sau servicii în circumstanțe
obișnuite este denumit cost normal. Include toate cheltuielile directe, cum ar fi salariul,
materialul, chiria etc.

Cost anormal: Costul care apare brusc și în mod inconștient în situații nefavorabile este
cunoscut sub numele de cost anormal. De exemplu; lucrătorii merg în grevă, furt sau jaf,
incendiu în spații etc.

Costuri evitate: Aceste costuri sunt sub controlul managementului și pot fi prevenite conform
nevoilor organizaționale. De exemplu; o întreprindere își îmbunătățește tehnologia instalând
mașini auto-operative pentru a evita taxele de muncă pe care le plătește.
31
Costuri inevitabile: costul care este determinat în prealabil și inevitabil se numește cost
inevitabil.

Clasificarea costurilor după procesul de producție. Această bază a clasificării costurilor este
aplicabilă în mod semnificativ în industriile de fabricație sau fabricile unde sunt produse
mărfurile. Toate activitățile de producție sau de fabricație implică diferite tipuri de costuri. În
funcție de natura procesului de producție, aceste costuri pot fi clasificate în cele de mai jos:

Costul lotului: costul suportat în timpul producerii unui lot întreg cuprinzând produse identice
(lot) este cunoscut sub numele de costul lotului. Fiecare lot diferă de celălalt, iar unitățile aflate
sub un lot sunt identificate prin numărul lor de lot. Farmaceutice, automobile, produse
electronice sunt câteva dintre exemple.

Costul procesului: costul suportat pentru efectuarea diferitelor operațiuni într-un proces de
producție simplificat este denumit cost de proces. Împărțind costul total al unui proces la
numărul de unități produse, putem deduce costul procesului unei singure unități sau produs.

Costul de operare: Costul implicat într-o anumită funcție de afaceri care contribuie la procesul
de producție este cunoscut sub numele de cost de operare. Acesta ajută la reglarea mecanismului
activităților de afaceri prin monitorizarea costurilor suportate pentru fiecare operațiune de
afaceri.

Costul de operare: Costul de exploatare se referă la cheltuielile de zi cu zi suportate de o

organizație pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a activității este cunoscută sub numele de
cost de operare.

Costul contractului: Costul încheierii unui contract cu un cumpărător sau un vânzător prin
acordul reciproc asupra termenilor și condițiilor menționate este denumit cost de contract.
Include un contract de licitație, contract de escaladare a prețurilor, licitații etc.

Cost comun: Costul combinat implicat în producerea a două sau mai multe produse utile
simultan este cunoscut ca cost comun. De exemplu; costul procesării laptelui pentru a obține
brânză de căsuță și lapte de unt.

Clasificarea costurilor pe timp natura, importanța și răspunderea unui cost variază în funcție
de perioada în care are loc sau a fost evaluată. Un cost care este o prioritate astăzi, poate să nu fie
atât de important mâine sau un cost care a fost trecut cu vederea astăzi, poate fi considerat un
cost relevant pentru mâine. Astfel, în funcție de perioada în care a existat sau evaluat un cost,
acesta poate fi clasificat în următoarele costuri:

32
Cost istoric: Orice cost real constatat și evaluat după ce a fost suportat, este denumit cost istoric.
Poate fi angajat fie pe producția de bunuri și servicii, fie pe achiziția de active.

Cost pre-determinat: Costul care poate fi identificat și calculat înainte de producția de bunuri și
servicii pe baza factorilor și datelor de cost se numește cost predeterminat. Poate fi fie un cost
standard, fie un cost estimat.

Cost standard: Un cost real care este determinat în prealabil conform anumitor norme și
orientări pentru a oferi drept bază pentru controlul costurilor, este denumit cost standard.

Cost estimat: Costul operațiunii comerciale presupus din motive de experiență este cunoscut
drept cost estimat. Se bazează doar pe presupuneri și, prin urmare, este considerat a fi mai puțin
precis pentru a determina costul real.

Concluzie: Clasificarea costurilor a simplificat activitatea conducerii, a contabililor, a

economiștilor, a cercetătorilor și a multor altora. Acesta facilitează procesul de control al
costurilor, reducerea costurilor și gestionarea costurilor.

Evidenţa costurilor materiale directe şi repartizabile şi costurilor cu

personalul directe şi repartizabile. Contabilitatea costurilor indirecte de
producţie: cheltuielile la întreţinerea maşinilor şi utilajelor comune de
producţie. Particularităţile repartizării costurilor indirecte de producţie:
variabile şi constante.

Conturile din clasa 8 “Conturi de gestiune” sînt destinate generalizarii informatiei privind
costurile de productie, adaosul comercial, încasarile din vînzarea bunurilor în numerar, costurile
refacturate etc. care cuprind: conturi de calculatie, conturi de repartizare si alte conturi de
gestiune.

Contul 812 “Activitati auxiliare” este destinat generalizarii informatiei privind costurile de
productie si costul produselor fabricate/serviciilor prestate aferente activitatilor auxiliare.

Contul 812 “Activitati auxiliare” este un cont de activ (calculatie). În debitul acestui cont se
înregistreaza soldul initial al productiei în curs de executie si costurile directe si indirecte de
productie în corespondenta cu creditul conturilor: 113, 124, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 226,
521, 522, 531, 532, 533, 538, 821 etc.

În creditul contului 812 “Activitati auxiliare” se înregistreaza costul efectiv al produselor

fabricate/serviciilor prestate, rebutului definitiv, deseurilor recuperabile, soldul final al productiei

33
 în curs de executie în corespondenta cu debitul conturilor: 111, 121, 211, 212, 213, 215, 216,
217, 711, 712, 713, 714, 721, 723 etc.

Conform bilantului contabil 31.12.2019 (anexa 2)

Dt 111,, Imobilizări necorporale” – 44 617 208 lei

Dt 121 ,, Imobilizări corporale “-289 485 806 lei

Ct 812,,Activitati auxiliare “- 334 103 014 lei

Contul 824 “Alte costuri repartizabile” generalizarii informatiei privind alte costuri
repartizabile ale entitatii.

Contul 824 “Alte costuri repartizabile” este un cont de colectare – repartizare. În debitul
acestui cont se înregistreaza alte costuri repartizabile în corespondenta cu creditul conturilor:
113, 124, 211, 213, 214, 226, 521, 522, 531, 532, 533, 538, 544 etc.

În creditul contului 824 “Alte costuri repartizabile” se înregistreaza repartizarea/decontarea

altor costuri repartizabile în corespondenta cu debitul conturilor: 111, 121, 215, 216, 714, 811,
812 etc.

Contul 821 “Costuri indirecte de productie” este destinat generalizarii informatiei privind
costurile aferente gestiunii si deservirii subdiviziunilor de productie ale entitatii.

Contul 821 “Costuri indirecte de productie” este un cont de activ (colectare – repartizare). În
debitul acestui cont se înregistreaza majorarea costurilor indirecte de productie în corespondenta
cu creditul conturilor: 113, 124, 133, 211, 213, 214, 226, 261, 521, 522, 531, 532, 533, 538, 544
etc.

În creditul contului 821 “Costuri indirecte de productie” se înregistreaza repartizarea

costurilor indirecte de productie în corespondenta cu debitul conturilor: 714, 811, 812 etc.

Repartizarea costurilor indirecte de producţie

Conform Bilantului Contabil si Situatiei de Profit si Pierdere din 31.12.2019 banca nu

dispune de Costuri indirecte

Metoda de repartizarea a costurilor indirecte este:

Tab. 3.1.Metoda de repartizare a Costurilor indirecte de productie

Denumirea Capacitatea Volumul Costurile indirecte de producţie, lei

34
 produ- Inclusiv, aferente
incluse în
normală deselor
constante, costul
produselor producţie, fabricate costului Variabile
total cheltuielilor produselor
unităţi efectiv, produselor
curente fabricate
unităţi fabricate

1 2 3 4=(3:∑3)x∑4 5=(3:2)x4* 6=4-5 7=(3:∑3)x∑7 8=5+7

„A"

„B"

„C"

Total

Costul vânzărilor de produse, mărfuri şi a serviciilor prestate, evidenţa

acestuia.

 Determinarea costului bunurilor vândute, formula de calcul a acestora este următoarea:

CRP = CPP + PVP + PK - DohNP

unde toți indicatorii din punct de vedere al valorii:

 CRP - costul bunurilor vândute;

 CPP - costul total de producție;

 PVP - costuri non-fabricare;

 PK - cheltuielile de vânzare;

 ohNP - produse nerealizate.

Având în vedere volumul vânzărilor (O RP), puteți găsi costul unitar al mărfurilor. Pentru a face
acest lucru, trebuie să împărțiți întregul cost pe volum :

CED = CRP : ORP.

În scopuri analitice, se utilizează indicatori relativi :

Marja de marjă de profit (HMP), care arată raportul dintre costurile variabile și cele fixe în
întreprindere, se calculează după formula:

35
 HMP = (PM / B) "100%,

unde:

 PM - profit marginal;

 Venituri din vânzarea de bunuri.

Costul vânzărilor (se referă la costurile de funcționare), arată cota de costuri în venituri și vă

permite să evaluați motivele declinului profitului din vânzarea de bunuri, este determinat de
formula

KPSA = (CRP / B) "100%.

Gradul de profitabilitate (sau producția echilibrată) arată, la ce volum de costuri de producție

sunt plătite, se calculează după cum urmează:

TB = PPOST / (C - PPER.ED)

Unde:

 TB - punctul de rentabilitate;

 PPOST - costuri fixe pentru întregul volum de producție;

 PPER.ED - costuri variabile pe unitate de producție;

 C - prețul bunurilor.

Produsele reprezintă bunurile care au trecut toate etapele procesului tehnologic şi au fost predate
la depozit. Pentru evidenţa produselor finite este destinat contul de activ 216 “Produse”. În
debitul acestui cont se reflectă costul efectiv al produselor finite, iar în credit – valoarea de
bilanţ a produselor ieşite. Soldul este debitor si reprezintă valoarea de bilanţ a produselor,
semifabricatelor, produselor reziduale aflate în stoc la finele perioadei de gestiune.

Intrarea produselor fabricate se reflectă în contabilitate prin formulele contabile:

 debit contul 216 “Produse” – la cost efectiv a produselor totale,

 credit contul 811 “Activităţi de bază” – la costul efectiv al produselor fabricate în

producţia de bază,

 credit 812 “Activităţi auxiliare” – la cost efectiv a produselor fabricate în producţiile

auxiliare.

36
Mărfurile reprezintă bunurile cumpărate de către întreprinderile în scopul revînzării. Pentru
evidenţă sintetică a mărfurilor este destinat contul 217 “Mărfuri”. Organizarea evidenţei
sintetice a mărfurilor este condiţionată de metoda de evaluare acceptată de întreprindere pentru
evaluarea curentă. S.N.C. 2 recomandă două metode de evaluare curentă a mărfurilor.

1.La cost efectiv.

2.La preţ de vînzare care este compus din costul efectiv (valoarea de bilanţ) şi adaosul comercial.

În cazul cînd în evidenţa curentă mărfurile se evaluează la cost efectiv la achiziţionarea lor în
contabilitate se întocmesc următoarele formulele contabile:

 debit contul 217 “Mărfuri” – la valoarea de cumpărare a mărfurilor

 credit contul 241 “Casa” – la sumele achitate prin numerar,

 credit conturile 242 “ Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente în

valută străină” – la sumele achitate prin virament,

 credit contur 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la datoria

faţă de furnizori privind mărfurile procurate cu plată ulterioară.

Cheltuielile aferente procurării mărfurilor se reflectă prin formula contabilă:

 debit contul 217 “Mărfuri” – la suma totală a cheltuielile efectuate,

 credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la serviciile

prestate de către terţi,

 credit contul 812 “Activităţi auxiliare” – la serviciile efectuate către secţiile auxiliare a

întreprinderii,

 credit conturile 531 “Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”, 533

“Datorii privind asigurările” – la salariile calculate pentru încărcarea-descărcarea
mărfurilor şi contribuţiile pentru asigurarea socială calculate din aceste salarii.

La vînzarea mărfurilor se întocmesc formulele contabile:

1) Decontarea valorii de bilanţ:

 debit contul 711 “Costul vînzărilor”,

 credit contul 217 “Mărfuri”.

2) Reflectarea venitului, sumei mijloacelor băneşti încasate sau creanţei cumpărătorului:

37
  debit conturile 241 “Casa”, 242 “ Conturi curente în valută naţională”, 243 “ Conturi
curente în valută străină”, 221 “Creanţe pe termen scurt privind facturile
comerciale” – la venitul total încasat de la vînzări,

 credit contul 611 “Venituri din vînzări” – la venitul obţinut din vînzarea mărfurilor
(fără TVA),

 credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” – la suma TVA calculată.

 La evaluarea mărfurilor la preţ de vînzare în afară de formulele contabile întocmite mai sus mai
au loc următoarele formule contabile:

1. includerea adaosului comercial în valoarea mărfurilor procurate:

 debit contul 217 “Mărfuri”,

 credit contul 821 “Adaos comercial”.

2. decontarea adaosului comercial aferent mărfurilor vîndute:

 debit contul 821 “Adaos comercial”,

 credit 217 “Mărfuri”.

La finele perioadei de gestiune mărfurile se reflectă în bilanţul contabil la costul efectiv

(valoarea de procurare + cheltuielile de achiziţionare). În acest scop la întreprindere unde
mărfurile se evaluează la preţ de vînzare la finele perioadei de gestiune se întocmeşte formula
contabilă cu semnul “minus” (la diferenţa de adaos comercial aferentă stocurilor de mărfuri la
sfîrşitul perioadei de gestiune).

La începutul perioadei de gestiune următoare adaosul comercial care se referă la stocurile de

mărfuri aflate în stoc se trece în debitul contului 217 “Mărfuri” prin formula contabilă:

 debit contul 217 “Mărfuri”,

 credit contul 821 “Adaos comercial”.

Pentru evidenţa mărfurilor la preţ de vînzare se întocmeşte Raportul privind rulajul mărfurilor

Componenţa şi evidenţa cheltuielilor de distribuire, cheltuielilor

administrative şi altor cheltuieli din activitatea operaţională.

Pentru evidenţa cheltuielilor activităţii operaţionale sînt destinate conturile: 711 „Costul

vînzărilor”, 712 „Cheltuieli de distributie ”, 713 „Cheltuieli generale şi administrative”,

38
714 „Alte cheltuieli operaţionale”. Acestea sînt conturi de activ, în debitul lor se reflectă
cheltuielile suportate (cu total cumulativ de la începutul anului), iar în credit – trecerea
cheltuielilor acumulate la sfîrşitul anului la contul 351 „Rezultat financiar total”. Aceste
conturi nu au sold la sfîrşitul anului, deoarece rulajul debitor, la sfîrşitul perioadei de gestiune,
este trecut în sumă totală la contul 351 „Rezultat financiar total”.

Contul 712 „Cheltuieli comerciale” se utilizează pentru evidenţa cheltuielilor legate de

expedierea, vînzarea produselor, mărfurilor şi prestarea serviciilor, cheltuielilor de reclamă,
cheltuielilor privind uzura mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
antrenate nemijlocit în procesul de comercializare. Aceste cheltuieli se reflectă prin următoarele
formule contabile:

Reflectarea cheltuielilor privind ambalarea şi comercializarea produselor, mărfurilor:

 debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

 credit contul 211 „Materiale”

 credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

 credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

 credit contul 812 „Activităţi auxiliare”

 credit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522

„Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Reflectarea cheltuielilor legate de participarea la tîrguri, expoziţii,

 debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

 credit conturile 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi
curente în valută străină”

 credit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 539 „Alte
datorii pe termen scurt”

 credit conturile 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532 „Datorii faţă de
personal privind alte operaţii”

 credit conturile 216 „Produse”, 217 „Mărfuri”

Reflectarea cheltuielilor legate de încărcare, descărcare, transportarea produselor, mărfurilor;

39
  debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

 credit conturile 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533

„Datorii privind asigurările”

 credit contul 812 „Activităţi auxiliare”

 credit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 539 „Alte
datorii pe termen scurt”

Crearea rezervelor din contul cheltuielilor comerciale:

 debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

 credit contul 222 „Corecţii la datorii dubioase”

 credit contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”

Reflectarea uzurii mijloacelor fixe, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi valorii de bilanţ
a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată antrenate în procesul de comercializare:

 debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”

 credit contul 123 „Mijloace fixe”

 credit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”

 credit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

La sfîrşitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 712 „Cheltuieli comerciale” se

reflectă în rîndul cu aceeaşi denumire 050 a Raportului de profit şi pierdere.

Contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor

legate de conducerea, organizarea şi deservirea întreprinderii în ansamblu. În decursul anului de
gestiune cheltuielile generale şi administrative se reflectă prin formula contabilă:

 debit contul 713 – la suma totală a cheltuielilor generale şi administrative;

 credit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, 124 „Uzura mijloacelor

fixe” – la suma amortizării activelor şi uzurii mijloacelor fixe;

 credit contul 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 214
„Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” – la valoarea materialelor,
obiectelor de inventar folosite pentru necesităţile generale ale întreprinderii;

40
  credit contul 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi
curente în valută străină” – la suma serviciilor bancare, telefonice, juridice, de audit,
poştale, telegrafice achitate contra mijloace băneşti;

 credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532 „Datorii faţă de
personal privind alte operaţii” – la suma cheltuielilor generale şi administrative
efectuate prin intermediul titularilor de avans cu sau fără acordarea avansului;

 credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 „Datorii
privind asigurările” – la calcularea salariilor aparatului de conducere şi deservire a
întreprinderii şi a contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale aferente acestor salarii;

 credit contul 812 „Activităţi auxiliare”, 521 „Datorii pe termen scurt privind

facturile comerciale”, 539 „Alte datorii pe termen scurt” – la costul serviciilor
prestate de secţiile auxiliare proprii şi de către terţi;

 credit contul 534 – la calcularea taxelor şi impozitarea ce urmează a fi achitate în buget,

cu excepţia impozitului pe venit, TVA şi accize;

La sfîrşitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 713 „Cheltuieli generale şi

administrative” se reflectă în rîndul cu aceeaşi denumire 060 a Raportului de profit şi pierdere.

Contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” este destinat pentru evidenţa cheltuielilor activităţii

operaţionale a întreprinderii care nu intră în componenţa costului vînzărilor, cheltuielilor
comerciale şi cheltuielilor generale şi administrative ale întreprinderii.

La suma altor cheltuieli operaţionale se întocmeşte formula contabilă:

 debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” – la suma totală a altor cheltuieli

operaţionale;

 credit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”, 412 „Credite bancare pe termen

lung pentru salariaţi”, 413 „Împrumuturi pe termen lung ”, 511 „Credite pe termen
scurt”, 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”, 513 „Împrumuturi
pe termen scurt” – la suma dobînzilor aferente creditelor şi împrumuturilor primite;

 credit contul 211 „Materiale”, 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”, 213 „Obiecte de

mică valoare şi scurtă durată”, 231 „Investiţii pe termen scurt”, 246 „Documente
băneşti” – la valoarea materialelor, animalelor la creştere şi îngrăşat, obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată, investiţiilor pe termen scurt, documentelor băneşti vîndute;

41
  credit contul 211 „Materiale”, 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”, 213 „Obiecte de
mică valoare şi scurtă durată”, 215 „Producţie în curs de execuţie”, 216
„Produse”, 217 „Mărfuri”, 241 „Casa”, 246 „Documente băneşti” – la valoarea de
bilanţ a materialelor, animalelor la creştere şi îngrăşat, obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată, producţiei în curs de execuţie, produselor, mărfurilor, mijloacelor băneşti
din casierie, documentelor băneşti depistate lipsă în urma inventarierii;

 credit contul 811 „Producţie de bază”, 812 „Activităţi auxiliare” – la costul rebutului

definitiv;

 credit contul 211 „Materiale”, 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii”, 533 „Datorii privind asigurările”, 811 „Producţie de bază”, 812 „Activităţi
auxiliare” – la suma cheltuielilor legate de remedierea rebuturilor;

 credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi curente în

valută străină”, 539 „Alte datorii pe termen scurt” – la suma totală a penalităţilor,
amenzilor, despăgubirilor plătite sau care urmează a fi plătite;

 credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 228 „Creanţe pe

termen scurt privind veniturile calculate”, 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – la
suma creanţelor personalului, creanţelor privind veniturile calculate şi altor creanţe pe
termen scurt a căror termen de prescripţie a expirat;

 credit 211 „Materiale”, 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”, 213 „Obiecte de mică

valoare şi scurtă durată”, 215 „Producţie în curs de execuţie”, 216 „Produse”, 217
„Mărfuri” – reflectarea diferenţei dintre valoarea de intrare stocurilor de mărfuri şi
materiale şi valoarea realizabilă netă a acestora;

 credit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie” – la suma consumurilor indirecte

constante nerepartizate.

La sfîrşitul perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 714 „Alte cheltuieli

operaţionale” se reflectă în rîndul cu aceeaşi denumire 070 a Raportului de profit şi pierdere.

Componenţa şi contabilitatea cheltuielilor cu active imobilizate, cheltuieli

financiare.

Contul 721 “Cheltuieli cu active imobilizate” este destinat generalizarii informatiei privind
cheltuielile aferente iesirii si pierderile din deprecierea activelor imobilizate, cu exceptia
cheltuielilor aferente lipsurilor de active imobilizate constatate la inventariere.

42
În debitul contului 721 “Cheltuieli cu active imobilizate” se înregistreaza recunoasterea
cheltuielilor cu active imobilizate pe parcursul perioadei de gestiune în corespondenta cu
creditul conturilor: 111, 112, 114, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 131, 132, 133,
134, 141, 142, 151, 152, 172, 211, 213, 261, 262, 426, 521, 522, 531, 532, 533, 538, 542, 543,
812 etc.

În creditul contului 721 “Cheltuieli cu active imobilizate” se înregistreaza decontarea

cheltuielilor cu active imobilizate la finele perioadei de gestiune în corespondenta cu debitul
contului 351.

Contul 722 “Cheltuieli financiare” este destinat generalizarii informatiei privind cheltuielile
aferente operatiunilor financiare ale entitatii.

În debitul contului 722 “Cheltuieli financiare” se înregistreaza recunoasterea cheltuielilor

financiare pe parcursul perioadei de gestiune în corespondenta cu creditul conturilor: 111, 112,
121, 122, 123, 125, 131, 141, 142, 151, 172, 211, 212, 213, 215, 216, 217, 221, 223, 226, 231,
232, 233, 234, 241, 242, 243, 244, 251, 252, 262, 421, 422, 423, 511, 512, 521, 522, 523, 535,
536, 544 etc.

În creditul contului 722 “Cheltuieli financiare” se înregistreaza decontarea cheltuielilor

financiare la finele perioadei de gestiune în corespondenta cu debitul contului 351.

Conform Bilantului Contabil 31.12.2020 ( anexa2)

Dt 722,, Cheltuieli financiare “- 1 188 548 809 lei

Ct 513,, Dobinzi aferente imprumuturilor”- 314 105 454 lei

Ct 533,, Onorarii si comisioane “-163 817 110 lei

Ct 723,, Cheltuieli exceptionale “ - 31 082 241 lei

Ct 713,, Cheltuieli administrative “-400 344 004 lei

Evidenţa cheltuielilor excepţionale.

Contul 723 “Cheltuieli exceptionale” este destinat generalizarii informatiei privind cheltuielile
conditionate de evenimente exceptionale (calamitati naturale, perturbari politice, modificari ale
legislatiei etc.).

În debitul contului 723 “Cheltuieli exceptionale” se înregistreaza recunoasterea cheltuielilor

exceptionale pe parcursul perioadei de gestiune în corespondenta cu creditul conturilor: 111,

43
112, 121, 122, 123, 125, 131, 132, 141, 142, 151, 152, 172, 211, 212, 213, 215, 216, 217, 226,
241, 242, 243, 244, 245, 246, 251, 252, 261, 262, 521, 522, 531, 532, 533, 534, 811, 812 etc.

În creditul contului 723 “Cheltuieli exceptionale” se înregistreaza decontarea cheltuielilor

exceptionale la finele perioadei de gestiune în corespondenta cu debitul contului 351.

Calculul impozitului pe venit şi evidenţa cheltuielilor privind impozitul pe

venit.

Contul din grupa 73 “Cheltuieli privind impozitul pe venit” este destinat generalizarii
informatiei privind cheltuielile aferente impozitului pe venit luate în calcul la determinarea
profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune. Modul de determinare si contabilizare a
cheltuielilor privind impozitul pe venit este reglementat de SNC “Cheltuieli” si alte standarde
de contabilitate.

Contul 731 “Cheltuieli privind impozitul pe venit” este destinat generalizarii informatiei
privind cheltuielile aferente impozitului pe venitul impozabil si/sau impozitului pe venitul din
activitatea operationala a entitati.

În debitul contului 731 “Cheltuieli privind impozitul pe venit” se înregistreaza recunoasterea

cheltuielilor privind impozitul pe venit la finele perioadei de gestiune în corespondenta cu
creditul conturilor: 428, 534 etc.

În creditul contului 731 “Cheltuieli privind impozitul pe venit” se înregistreaza decontarea

cheltuielilor privind impozitul pe venit la finele perioadei de gestiune în corespondenta cu
debitul conturilor: 172, 351 etc.

Registrele de evidenţă a costurilor de producţie şi cheltuielilor.

Analiza evoluţiei şi corelaţiei indicatorilor privind consumurile, cheltuielile şi costurile în

practica economică se manifestă în următoarele situaţii de aplicare:

 pentru determinarea tendinţelor de modificare a consumurilor şi cheltuielilor unei

întreprinderi în dinamică cu scopul elaborării programelor balansate privind asigurarea
acesteia cu resursele materiale şi umane necesare;

 pentru calculul necesităţii întreprinderii în factorul uman, materia primă şi materiale,

utilaj şi mijloacele de transport ţinând cont de corelaţiile optimale evidenţiate în
consumurile şi cheltuielile aceste.

Contabilitatea veniturilor. Standardul Naţional de Contabilitate "Venituri".

44
Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane juridice sau fizice sub
formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului
propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii.

În dependenţă de sursele de intrare, veniturile se împart în două grupe:

 Venituri din activitatea operaţională.

 Venituri din activitatea neoperaţională.

Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a

întreprinderii, şi anume:

 veniturile din vînzări – încasările din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea

serviciilor, operaţiile de barter, contractele de construcţie;

 alte venituri operaţionale – sumele primite sau de primit din ieşirea (vînzarea,
schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda curentă,
precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale
rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente.

Din veniturile din activitatea neoperaţională fac parte sumele primite sau de primit din alte
feluri de activităţi ale întreprinderii:

 veniturile din activitatea de investiţii, în a căror componenţă intră sumele rezultate din

ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii, sumele încasate din
vînzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate,
dobînzile, sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile
din operaţiunile cu părţile legate;

 veniturile din activitatea financiară, care cuprind sumele rezultate din transmiterea în

folosinţa altor persoane juridice şi fizice, pe un termen mai mare de un an, a activelor
nemateriale şi materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri
sub formă de diferenţe de curs valutar, subvenţii de stat, prime, premii şi sume
sponsorizate, sume conform contractelor de neincludere în concurenţă etc.;

 venituri excepţionale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile

de asigurări, persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare a pierderilor din
calamităţi, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale.

Componenţa şi evidenţa veniturilor din activitatea operaţională.

45
Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea operaţională se ţine pe tipuri de venituri, surse,
perioade de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile de pasiv 611 “Venituri din vînzări” şi 612
“Alte venituri operaţionale”. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de
gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate
cu prevederile S.N.C. corespunzătoare, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.

În cursul anului de gestiune veniturilor din vînzări se înregistrează prin formula contabilă:

1. la suma încasărilor din vânzarea produselor, mărfurilor şi prestarea serviciilor (fără TVA şi
accize):

 debit contul 241 “Casa”

 debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”

 debit contul 243 “Cont curent în valută străină”

 credit contul 611 „Venituri din vînări”

2. la valoarea mărfurilor livrate cumpărătorilor, părţilor legate şi personalului întreprinderii cu

achitare ulterioară (fără TVA şi accize):

 debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

 debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

 debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

 credit contul 611 „Venituri din vînări”

3. la suma veniturilor din vînzări obţinut în perioadele precedente, dar aferente perioadei de
gestiune curente:

 debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”

 debit contul 515 “Venituri anticipate curente”

 credit contul 611 “Venituri din vânzări”

4. la returnarea mărfurilor se întocmesc în aceeaşi perioadă de gestiune în care ele au fost vîndute
se întocmesc formulelele contabile de stornare (cu semnul „minus”):

46
  debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

 debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

 debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

 credit contul 611 „Venituri din vînări”

În cursul anului de gestiune alte venituri operaţionale se înregistrează prin formula contabilă:

1. la suma încasărilor (fără TVA şi accize) din vânzarea altor active curente (materiale, obiecte
de mică valoare şi scurtă durată, producţiei în curs de execuţie, titlurilor de valoare pe termen
scurt etc.):

 debit contul 241 “Casa”

 debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”

 debit contul 243 “Cont curent în valută străină”

 debit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

2. la valoarea de vânzare (fără TVA şi accize) a altor active curente realizate cumpărătorilor,
părţilor legate, lucrătorilor întreprinderii, cu achitare ulterioară:

 debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

 debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”

 debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”

 credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

3. la valoarea plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii, precum şi la

mărimea depăşirii valorii realizabile nete a acestora, conform evaluării precedente în limitele
valorii de intrare (costului lor):

 debit contul 211 “Materiale”

 debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

 debit contul 215 “Producţia în curs de execuţie”

 debit contul 216 “Produse”

47
  debit contul 217 “Mărfuri”

 credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

4. la plata calculată pentru activele materiale şi nemateriale pe termen lung, transmise în

locaţiune:

 debit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”

 credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

5. la suma amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor calculate şi a altor sancţiuni pentru

nerespectarea clauzelor contractelor încheiate, suma pretenţiilor recunoscute de către
cumpărători şi clienţi:

 debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”

 credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

6. la suma altor venituri operaţionale, obţinute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de
gestiune curente:

 debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”

 debit contul 515 “Venituri anticipate curente”

 credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

7. la suma datoriilor pe termen scurt anulate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie:

 debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

 debit contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”

 debit contul 523 “Avansuri pe termen scurt acordate”

 debit contul 532 “Alte datorii pe termen scurt faţă de personal”

 debit contul 539 “Alte datorii pe termen scurt”

 credit contul 612 “Alte venituri operaţionale”

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la începutul

anului ale conturilor 611 „Venituri din vînzări” şi 612 „Alte venituri operaţionale”se reflectă
pe rândurile respectiv 010 şi 040 ale Raportului privind de profit şi pierdere.

48
Închiderea conturilor nominalizate se efectuează la sfârşitul anului de gestiune cu
contul 351“Rezultat financiar total” prin întocmirea formulei contabile:

 debit contul 611 “Venituri din vânzări”

 debit contul 612 “Alte venituri operaţionale”

 credit contul 351 “Rezultat financiar total”

Componenţa şi evidenţa veniturilor din operaţiuni cu active imobilizate,

venituri financiare.

Contul 621 “Venituri din operatiuni cu active imobilizate” este destinat generalizarii
informatiei privind veniturile obtinute din iesirea si reluarea pierderilor din deprecierea activelor
imobilizate cu exceptia veniturilor din plusurile de active imobilizate constatate la inventariere.

În creditul contului 621 “Venituri din operatiuni cu active imobilizate” se înregistreaza

recunoasterea veniturilor din operatiuni cu active imobilizate pe parcursul perioadei de gestiune
în corespondenta cu debitul conturilor: 114, 126, 127, 128, 129, 133, 152, 211, 213, 221, 223,
234, 535 etc.

În debitul contului 621 “Venituri din operatiuni cu active imobilizate” se înregistreaza

decontarea veniturilor din operatiuni cu active imobilizate la finele perioadei de gestiune în
corespondenta cu creditul contului 351.

Contul 622 “Venituri financiare” este destinat generalizarii informatiei privind veniturile
obtinute din operatiunile financiare ale entitati.

În creditul contului 622 “Venituri financiare” se înregistreaza recunoasterea veniturilor

financiare pe parcursul perioadei de gestiune în corespondenta cu debitul conturilor: 111, 112,
121, 122, 123, 125, 131, 141, 142, 151, 161, 162, 172, 211, 212, 213, 215, 216, 217, 221, 223,
226, 231, 232, 233, 234, 241, 242, 243, 251, 252, 262, 421, 423, 422, 421, 511, 512, 521, 522,
523, 536, 544 etc.

În debitul contului 622 “Venituri financiare” se înregistreaza decontarea veniturilor financiare

la finele perioadei de gestiune în corespondenta cu creditul contului 351.

Conform Situatiei de profit si Pierdere 31.12.2019 (anexa 3) , banca inregistreaza urmatoarele

venituri financiare:

Dt 613,, Venituri din dobanzi “-901 720 419 lei

49
Dt 231,, Creante privind dividentele “ - 419 532 lei

Dt 523,, Avansurii din tara “- 465 889 120 lei

Dt 612,, Alte venituri din exploatare “- 42 679 910 lei

Ct 622,, Venituri financiare “- 1 410 708 981 lei

Evidenţa veniturilor excepţionale.

Contul 623 “Venituri exceptionale” este destinat generalizarii informatiei privind veniturile
obtinute pentru compensarea pierderilor din evenimente exceptionale (calamitati naturale,
perturbari politice, modificari ale legislatiei etc.).

În creditul contului 623 “Venituri exceptionale” se înregistreaza recunoasterea veniturilor

exceptionale pe parcursul perioadei de gestiune în corespondenta cu debitul conturilor: 111,
112, 121, 122, 123, 125, 131, 132, 141, 142, 151, 161, 162, 172, 211, 212, 213, 217, 221, 223,
226, 231, 233, 234, 241, 242, 243, 244, 246, 262 etc.

În debitul contului 623 “Venituri exceptionale” se înregistreaza decontarea veniturilor

exceptionale la finele perioadei de gestiune în corespondenta cu creditul contului 351.

Registrele de evidenţă a veniturilor.

 veniturile și cheltuielile se reflectă în Registrul-jurnal prin monedă națională, conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei în data încasării veniturilor sau efecturăii
cheltuielilor, plăților;

Tab.3.2 Repartizarea veniturilor si cheltuielilor

Calculul rezultatului financiar pe parcursul anului.

50
Rezultatul exercitiului financiar se determina la sfarsitul fiecarei luni de gestiune si rezulta
prin compararea veniturilor cu cheltuielile, adica:

REZULTAT EXERCITIU = VENITURI – CHELTUILI

Pentru stabilirea rezultatului exploatarii se aplica urmatoarea formula:

± REZULT. EXPL.= VENITURI EXPL. - CHELTUIELI EXPL.

Pentru calculul rezultatului financiar se utilizeaza urmatoarea relatie:

± REZULT. FIN.= VENITURI FIN. - CHELTUIEL FIN.

Rezultatele sintetizeaza eficienta cu care s-a desfasurat intreaga activitate economica a

intreprinderii. Rezultatele se calculeaza de regula la sfarsitul exercitiului financiar pe baza
diferentei intre venituri si cheltuieli. Rezultatul poate fi o marime valorica pozitiva denumita
profit, in situatia cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile sau o marime valorica negativa
denumita pierdere, in situatia inversa. Procesul de formare a rezultatului este descris si analizat
prin contul de rezultate (contul de profit si pierdere). Acesta cuprinde cheltuielile si veniturile
intreprinderii.

Pentru a stabili rezultatul exercitiului in contul de profit si pierdere se procedeaza la inchiderea

conturilor de cheltuieli si venituri. Inregistrarile contabile de principiu care intervin sunt:

 Decontarea sau repartizarea veniturilor in rezultatul exercitiului, pentru soldul creditor al

conturilor asociate.

Conturi de venituri = Profit si pierdere

 Decontarea sau repartizarea in rezultatul exercitiului a cheltuielilor pentru soldul debitor

al conturilor asociate, mai putin contul 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit".

Profit si pierdere = Conturi de cheltuieli

Structurarea informatiilor in contul de rezultate pleaca de la activitatea intreprinderii, care se

identifica de fapt cu operatiile economico-financiare desfasurate de o intreprindere intr-o
perioada de gestiune. Toate operatiile legate de activitatea principala sau de exploatare, care se
identifica cu obiectul de activitate al unei intreprinderi, sunt considerate drept operatiuni curente
obisnuite. Operatiunile curente (obisnuite) prezinta in cadrul fiecarei intreprinderi un caracter
specific, legat de activitatea acesteia. Aceste operatiuni au un caracter ordinar, obisnuit si
repetitiv. Pe baza acestor operatii se determina rezultatul curent determinat astfel:

± REZULT. CURENT= ± REZULT. EXPL. ± REZULT. FIN.

51
Rezultatul extraordinar se determina dupa formula:

± REZULT. EXTR.= VENITURI EXTR. - CHELTUIELI EXTR.

Rezultatul brut sau contabil se calculeaza cu ajutorul formulei:

± REZULT. BRUT= ± REZULT. EXPL.± REZULT. FIN.±

± REZULT. EXTR. Sau ± REZULT. BRUT= ± REZULT. CURENT ± REZULT. EXTR.

Soldul intermediar debitor sau creditor al contului 121 "Profit si pierderi" reprezinta rezultatul
exercitiului inainte de impozitare (rezultatul contabil ).

Situatiile financiare generale trebuie sa ofere o imagine fidela a rezultatelor si pozitiei financiare
a unei societati la sfarsitul exercitiului financiar, oferind informatii utile. In functie de natura si
dimensiunea evenimentelor ce au loc intre data bilantului si data la care sunt semnate situatiile
financiare, aceste tranzactii pot fi, de asemenea, incluse in situatiile financiare sau prezentate in
notele la situatiile financiare.

Raspunderea asupra "corectitudinii" acestor prezentari nu apartine numai contabilului/ grupului

de contabilitate ci si Consiliului Director si/ sau alt organism de conducere. Aceasta trebuie sa ia
in considerare toate considerentele generale referitoare la prezentarea situatiilor financiare cum
ar fi:

- Setul complet de situatii financiare include bilantul, contul de profit si pierdere, situatia
modificarilor capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de monetar, politici si note contabile,
entitatile fiind incurajate sa furnizeze si alte informatii financiare si nefinanciare, in plus fata de
situatiile financiare;

- Prezentarea fidela este realizata ca aplicatie a IAS si/ sau cerintelor legislative din teritoriul
administrativ unde isi desfasoara activitatea entitatea respectiva.

3.5. Calculaţia costului produselor fabricate/serviciilor prestate

Obiectele de evidenţă şi obiectele de calculaţie la entitate.

Evidenta contabila este cunoscuta ca un sistem compus dintr-o multime de elemente aflate in
relatii reciproce , care formeaza o unitate , un intreg unitar. Acest sistem reprezinta o totalitate de
obiecte , de continut si forma libera , unite intr-o legatura reciproca prin interactiune constanta .

Obiectul de studiu al contabilităţii este patrimoniul întreprinderii.

Patrimoniul întreprinderii poate fi privit sub două aspecte, şi anume sub aspectul:

52
  bunurilor economice – care reprezintă averea întreprinderii cu conţinut material concret
(mărfuri, produse materiale). Acestea constituie activul întreprinderii. Caracteristicile de
bază a bunurilor economice sînt utilitatea (capacitatea bunului de a aduce venituri) şi
valoarea (exprimarea în bani).

 surselor de formare – care reflectă modul în care întreprinderea îşi procură bunurile
economice. În funcţie de apartenenţă sursele de formare se divizează în surse
proprii şi surse atrase. Acestea constituie pasivul întreprinderii.

De menţionat că cele două aspecte ale patrimoniului se află în strînsă legătură, modificarea unuia
cauzînd inevitabil modificarea celuilalt aspect. Această legătură poate fi prezentată prin
următoarea relaţie de echilibru a patrimoniului:

Din această relaţie poate fi determinat capitalul propriu şi datoriile (străin):

Capital propriu = Activ – Datorii şi Datorii = Activ – Capital propriu

Însă contabilitatea nu se limitează numai la studierea situaţiei patrimoniului, ci şi a schimbărilor

cantitative şi calitative ce au loc în volumul şi structura patrimoniului. De aceea contabilitatea
mai studiază echilibrul intern al patrimoniului care se exprimă prin formula contabilă:

Rezultat financiar = Venituri – Cheltuieli

Cheltuielile exprimă efortul efectuat de întreprindere, iar veniturile – efectul primit.

Dacă veniturile depăşesc cheltuielile întreprinderea obţine profit. În caz contrar se obţin pierderi.

Astfel, obiectul contabilităţii îl constituie nu numai patrimoniul întreprinderii, ci şi

veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale activităţii acesteia .

Costuri directe, repartizabile şi indirecte de producţie. Modul de includere a

acestora în costul producţiei fabricate/serviciilor prestate. Metode de
repartizare a costurilor indirecte de producţie.

Costurile directe arată posibilitatea identificării în momentul efectuării lor şi a măsurării pe

fiecare produs/serviciu în vederea repartizării imediate asupra acestuia.

53
Conturile din grupa 81 “Costuri directe” sînt destinate generalizarii informatiei privind costurile
de productie si calculatia costului. Componenta, modul de contabilizare a costurilor de productie
si de calculatie a costului produselor fabricate/serviciilor prestate sînt reglementate de Indicatiile
metodice privind contabilitatea costurilor de productie si calculatia costului produselor si
serviciilor, SNC “Contracte de constructie”, “Cheltuieli”, “Stocuri” si alte standarde de
contabilitate.

Contul 811 “Activitati de baza” este destinat generalizarii informatiei privind costurile de
productie si costul produselor fabricate/serviciilor prestate.

Contul 812 “Activitati auxiliare” este destinat generalizarii informatiei privind costurile de
productie si costul produselor fabricate/serviciilor prestate aferente activitatilor auxiliare.

Conturile din grupa 82 “Costuri de repartizare” sînt destinate generalizarii informatiei

privind costurile indirecte de productie, costurile indirecte aferente contractelor de constructie,
costurilor de regie aferente contractelor de constructie si alte costuri de productie repartizabile.
Componenta, modul de contabilizare si de repartizare a acestor costuri sînt reglementate de
Indicatiile metodice privind contabilitatea costurilor de productie si calculatia costului
produselor si serviciilor, SNC “Contracte de constructie”, “Cheltuieli”, “Stocuri” si alte
standarde de contabilitate.

Contul 824 “Alte costuri repartizabile” generalizarii informatiei privind alte costuri
repartizabile ale entitatii.

Costurile indirecte reprezintă categorii de cheltuieli determinate de realizarea întregii producţii

sau a prestării serviciilor ele fiind repartizate asupra produselor/serviciilor pe baza unor criterii
convenţionale după ce au fost colectate pe locurile de cheltuieli care le-au ocazionat.

Contul 821 “Costuri indirecte de productie” este destinat generalizarii informatiei privind
costurile aferente gestiunii si deservirii subdiviziunilor de productie ale entitatii.

Contul 821 “Costuri indirecte de productie” este un cont de activ (colectare – repartizare). În
debitul acestui cont se înregistreaza majorarea costurilor indirecte de productie în corespondenta
cu creditul conturilor: 113, 124, 133, 211, 213, 214, 226, 261, 521, 522, 531, 532, 533, 538, 544
etc.

În creditul contului 821 “Costuri indirecte de productie” se înregistreaza repartizarea

costurilor indirecte de productie în corespondenta cu debitul conturilor: 714, 811, 812 etc.

54
Metoda de calculaţie a costului produsului la entitate (pe comenzi, pe faze,
normativă, etc.)

Metodele de calculaţie a costurilor – numite şi metode de conducere prin costuri – cuprind

un ansamblu de procedee prin care se „asigură cuantificarea corelaţiei dintre cheltuieli şi
producţia care le-a ocazionat, in calitatea lor de mărimi economice determinabile prin măsurare
şi calcul”.

Metodele de conducere prin costuri se pot clasifica după o serie de criterii cum sunt: obiectul
calculaţiei; sfera de cuprindere; modul de integrare a calculaţiei in sistemul de programare şi
urmărire valorică a activităţii productive a organizaţiei economice; obiectivele urmărite;
modalităţile de calculaţie şi de apariţie in timp (in acest capitol se prezintă clasificarea metodelor
după ultimul criteriu). După modalităţile de calculaţie şi de apariţie in timp, metodele de
conducere prin costuri se pot grupa in următoarele categorii:

Metode clasice (sau tradiţionale) de conducere prin costuri:

 metoda globală;

 metoda pe faze de fabricaţie;

 metoda pe comenzi.

Metode evoluate de conducere prin costuri:

 metoda GP

 metoda normativă

 metoda standard-cost

 metoda THM

 metoda direct-costing

 metoda PRET-COST

 analiza valorii

Fiecare metodă de conducere prin costuri prezintă etape distincte, iar aplicarea lor in cadrul
organizaţiilor economice depinde de o serie de factori :

 profilul şi mărimea organizaţiei;

55
  specificul procesului tehnologic şi modul de organizare a producţiei;

 complexitatea produselor fabricate;

 nivelul de mecanizare şi automatizare a procesului de producţie;

 periodicitatea şi momentul afectării calculaţiilor;

 modul de formare, grupare şi evaluare a costurilor.

Din ansamblul metodelor şi tehnicilor folosite in managementul organizaţiei, cele care răspund
direct cerinţelor de gestiune a resurselor sunt metodele conducerii prin costuri.

In funcţie de conţinutul informaţional şi, implicit, de posibilităţile oferite conducerii pentru

fundamentarea deciziilor privind preintampinarea apariţiei şi manifestării unor dereglări in
activitatea organizaţiei, precum şi eliminarea rapidă a disfuncţionalităţilor apărute, metodele de
conducere prin costuri se clasifică in două grupe: metode clasice, metode evoluate. La
organizaţiile cu profil industrial din ţara noastră, incă se folosesc cu preponderenţă metode
clasice ale conducerii prin costuri, cum sunt:

-metoda calculaţiei globale; metoda pe faze, metoda pe comenzi (prezentate detaliat, in

special, la disciplina de contabilitate). Trăsătura dominantă a acestor metode este caracterul lor in
special postoperativ, ceea ce reduce considerabil posibilităţile de intervenţie şi acţiune ale
conducerii. Folosirea şi valorificarea superioară a resurselor, invederea creşterii capacităţii
competitive a organizaţiei, impun folosirea pe scară largă a metodelor evoluate de conducere
prin costuri.

In cadrul acestui capitol al cursului accentul s-a pus tocmai pe aceste metode, dezvoltandu-se
problematica metodelor: standard-cost, normativă, taxă-oră-maşină (T.H.M.), analiza valorii,
GP. Aplicarea metodelor evoluate de conducere prin costuri trebuie să ţină seama de
particularităţile tehnico-economice ale fiecărei organizaţii, de specificul obiectului de activitate,
astfel incat prin introducerea lor in practică să asigure: operativitate, relevanţă, supleţe,
exactitate.

Deşi diferenţiate din punct de vedere informaţional, metodele evoluate de conducere prin costuri
prezintă cateva elemente metodologice comune:

 prezintă etape succesive de desfăşurare a acţiunilor specifice;

 in cadrul fiecărei etape există procedee concrete de lucru, ceea ce le asigură

operaţionalitate;

56
  scopul final este determinarea şi analiza elementelor de cheltuieli ce alcătuiesc conţinutul
costului de producţie.

Metoda globală este cunoscută şi sub denumirea de „calculul diviziunii” sau „calculaţie
simplă”. Scopul metodei globale este asigurarea colectării tuturor cheltuielilor de producţie,
separatepe articole de calculaţie sau locuri de producţie şi apoi raportarea lor la cantitatea de
producţie finită obţinută. In acest fel se obţin costuri pe unitate de produs, pe sector de activitate
(secţie, atelier) sau la nivel de organizaţie economică.

Aria de aplicabilitate a metodei globale se limitează la nivelul organizaţiilor economice care

au o producţie omogenă sau a căror activitate se concretizează in obţinerea mai multor produse
ce se pot transforma, ţinand seama de anumite criterii de echivalenţă, intr-un singur produs
convenţional.

Metoda globală prezintă in practica economică două variante de calculaţie: globală pe feluri de
costuri şi globală pe locuri sau sectoare de costuri.

Metoda, aplicată la organizaţiile economice care au o producţie de masă, constă in determinarea

şi controlul costurilor pe fiecare fază sau etapă unde se realizează produsul respectiv şi apoi pe
intregul produs. In cadrul acestei metode se urmăresc:

 stabilirea fazelor de calculaţie a costurilor . Procesul de producţie este secţionat intr-un

număr de faze, care grupează uneori mai multe faze tehnologice, astfel incat producţia
finală să fie măsurată şi exprimată calitativ. Pentru aceasta, este necesar ca pe fiecare fază
să fie determinate cu exactitate toate cheltuielile.

 determinarea costului efectiv al produselor prin folosirea a douăvariante: „cu

semifabricate” sau „fără semifabricate”.

Varianta „cu semifabricate” presupune calculaţia costului fiecăruisemifabricat pe articole de

calculaţie şi apoi pe produs la nivelul fazei respective. La costul fiecărei faze se adaugă costurile
fazelor anterioare. In acest fel, totalul costurilor ultimei faze reprezintă costul produsului
fabricat.

Varianta „fără semifabricate” se aplică atunci cand nu este necesarsă se determine costul
semifabricatelor după fiecare fază. Costul pe unitate de produs se obţine raportand costul
producţiei finite, care rezultă din insumarea costurilor fiecărei faze, la cantitatea produsă.

Metoda pe faze de fabricaţie este asemănătoare cu metoda globală insă prelucrările sunt
adaptate la fazele tehnologice de obţinere a unui produs.

57
Metoda pe comenzi , aplicată in organizaţiile cu producţie individuală sau de serie mică, are in
vedere faptul că fiecare cheltuială de producţie poate fi prestabilită pe bază de norme sau
documente efective de consumuri ce aparţin unei unităţi specifice care şi este cunoscută sub
numele de comandă.

Obiectul comenzii este diferit in funcţie de tipul de producţie. Astfel, pentru producţia
individuală se aplică varianta „fără semifabricate”, iar pentru producţia de serie se poate utiliza
atat varianta „fără semifabricate” cat şi varianta „cu semifabricate”. In cazul producţiei „fără
semifabricate”, comanda are ca obiect un produs sau lot de produse, iar in cazul unui produs mai
complicat şi cu ciclu de fabricaţie de durată, o anumită parte asamblată a acestuia.

In cazul variantei „cu semifabricate”, determinarea costului unitar pentru produsul finit comportă
următoarele lucrări: stabilirea calculaţiilor pentru determinarea costului semifabricatelor proprii;
elaborarea calculaţiilor pentru determinarea costului operaţiilor de prelucrare şi finisare a
semifabricatelor, subansamblurilor şi a altor piese; elaborarea calculaţiei privind costul
produsului finit, care cuprinde pe langă costul semifabricatelor, al subansamblurilor şi al pieselor
finisate şi cheltuielile cu asamblarea părţilor componente.

Calculaţia costului produselor/serviciilor din activităţile auxiliare şi

repartizarea acestora în funcţie de destinaţia de utilizare. Calculaţia costului
unitar. Metodele de analiză a costurilor pentru reducerea costurilor de
producţie.

Determinarea costurilor implică utilizarea, de cele mai multe ori, a unor algoritmi matematici ce
generează obținerea unor informații punctuale în momentul în care se cunosc datele de
ansamblu. Această categorie de procedee are drept obiectiv stabilirea costurilor pe produs în
momentul în care se cunoaște totalitatea cheltuielilor angajate.

În funcție de particularitățile cazului pentru care se dorește determinarea costului unitar întâlnim:

  procedeul diviziunii simple;

  procedeul indicilor de echivalență, calculați în următoarele variante:

 ca raport direct;

 ca raport invers;

 prin utilizarea unor coeficienți complecși;

 prin utilizarea unor coeficienți agregați.

58
  procedee de determinare a costurilor în cazul producției cuplate, din care fac parte:

 procedeul valorii rămase (al deducerii valorii produsului secundar) sau procedeul
restului;

 procedeul repartizării, care poate fi aplicat ținând cont de:

 informațiile existente pe piață (prețuri de vânzare, încasări);

 parametrii cantitativi (procedeul cantitativ);

 criteriile tehnice (putere calorică, rezistența la presiune etc.).

Aceste procedee sunt aplicate, ținând seama de particularitățile tehnologice, în cadrul metodelor
de calcul al costurilor. În funcție de caracteristicile  tehnice ale procesului de producție este
indicată aplicarea unui anumit procedeu. Potrivit Ebbeken et al. (2000, p. 121), interfața dintre
procedeele de producție și cele de calculație a costurilor se prezintă astfel:

Procedeul diviziunii simple (calculația prin diviziune simplă)

Acest procedeu își găsește aplicabilitate în domeniile în care se obține un singur tip de produs
(spre exemplu, centrale electrice, în ramura vegetală din domeniul agriculturii sau în oricare alt
domeniu în care toate cheltuielile sunt efectuate pentru obținerea unui singur tip de producție).
Toate cheltuielile existente au un caracter direct, costul unitar fiind determinat pe baza unui
raport între totalul cheltuielilor și cantitatea obținută.

Algoritmul de calcul utilizat este următorul:

unde:

cu – costul unitar al produsului ca purtător de costuri;

Ct – costul total al perioadei de gestiune;

Q – cantitatea de producție fabricată.

Acest procedeu poate fi aplicat în două variante: într-o singură treaptă, respectiv în mai multe
trepte.

 Calculația prin diviziune simplă în fază unică (o singură treaptă) implică

determinarea unui singur cost unitar pentru fiecare funcție a întreprinderii, de exemplu:

59
  cost de aprovizionare unitar;

 cost de producție unitar;

 cost de desfacere unitar.

 Calculația prin diviziune în trepte (mai multe trepte) implică însumarea diferitelor

costuri unitare calculate prin procedeul de mai sus în vederea obținerii unei imagini de
ansamblu prin determinarea unui cost complet unitary

Procedeul indicilor de echivalență (calculația prin coeficienți de echivalență)

Acest procedeu poate fi utilizat în cazul în care din procesul de producție rezultă mai multe
produse ce au comună o anumită caracteristică. Spre exemplu, în agricultură poate fi folosit
pentru culturile intercalate: porumb cu fasole, porumb cu dovlecei, pepeni cu fasole etc. În
această situație, cheltuielile de producție se colectează în mod obișnuit pe grupul respectiv de
culturi care constituie obiectul de calculație.

Coeficienții (indicii) de echivalență reprezintă raporturi cantitative stabilite între produse în baza
unor parametri de referință comuni cum sunt: cantitatea de energie folosită, cantitatea de materie
primă utilizată, valoarea manoperei necesare, prețul de vânzare, valoarea realizabilă netă a
produselor, unitățile nutritive etc.

Metodologia determinării costului unitar implică parcurgerea următoarelor etape:

1. Alegerea unui produs drept bază de comparație

Pentru determinarea indicilor de echivalență poate fi ales oricare dintre produsele pentru care se
dorește calculul costului de producție.

2. Calculul indicilor (coeficienților) de echivalență (ki)

Pentru determinarea indicilor de echivalență există mai multe variante de calcul:

 agregarea realizată ca raport direct;

 agregarea realizată ca raport invers;

 utilizarea unor coeficienți complecși, care se determină ca urmare a folosirii unei

combinații de parametri;

 utilizarea unor coeficienți agregați.

60
Ponderarea coeficienților de echivalență simpli, stabiliți diferențiat pe articole de calculație
(de exemplu, pentru cheltuielile cu materiile prime se va lua în considerare consumul pe unitatea
de produs), cu greutatea specifică a fiecărui articol de calculație în costul total de repartizat se
face astfel:

unde:

ki – indicele de echivalență complex; i = 1 ➜ n;

pi și p’i – mărimea celor doi parametri corespunzătoare purtătorului de costuri pentru care se
calculează coeficientul de echivalență;

pb și p’b – mărimea celor doi parametri corespunzătoare produsului ales ca bază de referință;

Kt – coeficientul de echivalență total agregat;

µi – greutatea specifică (ponderea) fiecărui articol de calculație „i” în totalul costurilor;

Kij – coeficientul de echivalență simplu pe fiecare articol de calculație „i” pentru fiecare produs
„j”.

Echivalarea calculatorie a producției obținute prin transformarea acesteia în unități de

producție convențională (Qe)

Această etapă presupune utilizarea unui raționament simplu potrivit căruia, în funcție de un
anumit parametru comun ce are valori diferite pentru produsele obținute, considerăm că se obține
un singur tip de produs.

Calculul costului unitar efectiv pentru o unitate echivalentă

unde:

61
Cue – costul unitar efectiv pentru o unitate echivalentă;

Ch – cheltuielile de producție totale.

Calculul costului unitar efectiv pentru unitatea fizică de producție obținută

unde:

Cef – costul efectiv.

Procedee de determinare a costurilor în cazul producției cuplate

În situația în care din procesul de producție se obțin unul sau mai multe produse, în funcție de
particularitățile acestora (raportul valoric existent între produsele obținute sau existența unei
relații de echivalență) poate fi aplicat unul dintre procedeele următoare:

 procedeul valorii rămase (al deducerii valorii produsului secundar) sau procedeul

restului;

 procedeul repartizării.

Procedeul valorii rămase (al deducerii valorii produsului secundar) sau procedeul restului

Această metodă este utilizată în toate cazurile în care în cadrul unui proces de producție se obțin
două categorii de produse, indiferent de destinația lor economică. Caracteristica principală este
dată de faptul că între produsul principal și produsele secundare există o puternică discrepanță
valorică. Potrivit Băviță et al. (2008), la culturile cerealiere, obiectul principal de calculație îl
reprezintă porumbul boabe, grâul etc., la categoria vaci pentru lapte, produsul principal este
laptele, iar la ovine de producție, lâna. În această situație, celelalte produse sunt fără calculație
(paie, coceni, viței, gunoi etc.).

Ca algoritm de calcul, procedeul presupune stabilirea inițială a unei valori pentru producția
secundară, în funcție de cantitatea obținută și de modul de valorificare a acesteia (valoarea
realizabilă netă).

Metodologia de calcul este următoarea:

  Determinarea valorii producției secundare:

62
unde:

qs – producția secundară;

P – prețul de vânzare;

ChS – cheltuielile suplimentare.

  Determinarea costului unitar aferent producției principale:

unde:

Qp – producția principală;

Ch – cheltuielile de producție totale.

Procedeul repartizării

Aria de aplicabilitate a acestui procedeu o reprezintă procesul de producție din care rezultă mai
multe produse cuplate aproape identice ca valoare. Potrivit Ebbeken et al.(2000), repartizarea
costurilor rezultate din acest procedeu se face, după caz, având în vedere:

 informațiile existente pe piață (prețuri de vânzare, încasări);

 parametrii cantitativi (procedeul cantitativ);

 criteriile tehnice (putere calorică, rezistența la presiune etc.).

Repartizarea în funcție de informațiile existente pe piață a cheltuielilor comune în cazul

produselor cuplate implică parcurgerea următoarelor etape:

  Determinarea veniturilor din vânzări (cifrei de afaceri) pentru fiecare produs:

unde:

Qn – cantitatea vândută din produsul „n”;

Pvn – prețul de vânzare pentru produsul „n”.

  Determinarea ponderii vânzărilor unui produs în total vânzări:

63
unde:

% vânzări „n” – ponderea produsului „n” în totalul vânzărilor.

  Determinarea costului fiecărui produs în funcție de ponderea vânzărilor:

unde:

Ch – cheltuielile comune pentru obținerea produselor cuplate.

  Determinarea costului unitar al fiecărui produs:

Repartizarea în funcție de parametrii cantitativi a cheltuielilor comune existente în cazul

produselor cuplate are în vedere luarea în calcul a pierderilor potențiale ce pot surveni pentru
anumite categorii de elemente pentru care se dorește determinarea costului de producție. Este
cunoscut faptul că pentru anumite produse perisabile cantitatea obținută inițial („fabricată”) nu
este similară cu cea utilizată în continuare în cadrul circuitului economic. În acest sens este
important ca în momentul determinării costului să se țină seama de aceste pierderi ce pot surveni.

Etapele parcurse sunt următoarele:

  Determinarea costului unitar (sau a costului mediu):

unde:

Cu – costul unitar;

Ch – cheltuielile totale;

Qo – cantitatea obținută.

 Determinarea costului efectiv ținând seama de pierderile tehnologice:

64
unde:

Cue – costul unitar efectiv;

Qu – cantitatea utilizată.

3.6. Prezentarea situațiilor financiare. Scopul și componența situațiilor

financiare, principiile de bază și carateristici calitative. Formularele și
conținutul situațiilor financiare.

Totalizarea datelor registrelor analitice şi sintetice, întocmirea balanţei de verificare şi a

Cărţii mari. Verificarea datelor similare din diferite registre sintetice şi analitice.

Totalizarea datelor registrelor analitice si sintetice se face conform Registrul MCC/IF ce se

autentifică la Serviciul Fiscal de Stat numai la înregistrarea/reînregistrarea acestuia. 
Sumele de mijloace băneşti încasate se înregistrează în Registrul MCC/IF în ordinea cronologică
de apariţie, conform raportului de închidere zilnică. 
La sfârşitul anului de gestiune, după înscrierea în Registrul MCC/IF a datelor din ultimul raport
de închidere zilnică va urma înscrierea de totalizare conform raportului periodic scurt (anual) din
memoria fiscală a maşinii de casă şi de control/imprimantei fiscale, ţinând cont de corectările
efectuate pe parcursul anului de gestiune, care, sub menţiunea “Verificat”, se confirmă prin
semnătura persoanei responsabile a utilizatorului (contribuabilului) maşinii de casă şi de
control/imprimantei fiscale, indicându-se data înscrierii. Înscrierea de totalizare urmează de
transcris în Registrul MCC/IF pentru anul de gestiune imediat următor.
Dacă la sfârşitul anului de gestiune în Registrul MCC/IF, după înscrierea informaţiei de
totalizare, a rămas spaţiu nefolosit (foi curate), acest registru poate fi utilizat pentru înregistrarea
încasărilor anului de gestiune imediat următor. 
În acest scop, după înscrierea în Registrul MCC/IF a datelor din ultimul raport de închidere
zilnică în anul de gestiune finalizat va urma înscrierea de totalizare, care, sub menţiunea
“Verificat”, se confirmă sub semnătura persoanei responsabile a utilizatorului (contribuabilului)
maşinii de casă şi de control/imprimantei fiscale, indicîndu-se data înscrierii. Înscrierea de
totalizare urmează a fi transcrisă pe pagina liberă imediat următoare din Registrul MCC/IF. 
Contribuabilul care desfăşoară unele activităţi în regim continuu (non-stop) şi care, în ziua de
gestiune, emite la maşina de casă şi de control/imprimanta fiscală două sau mai multe rapoarte
de închidere zilnică poate deschide pentru anul de gestiune două registre (semestrul I şi II).” 
Modelele și modul de completare a Registrelor MCC/IF sunt stabilite în Regulamentului cu
65
privire la modul de evidenţă şi sigilare a echipamentelor de casă şi de control aprobat prin
Ordinul directorului Serviciului Fiscal de Stat nr. 131/2019, și anume anexa nr. 7 Tipurile
Registrelor MCC/IF și anexa 8 Modul de completare a Registrelor MCC/IF.

Balanța de verificare a conturilor sintetice, precum și balanțele de verificare ale conturilor

analitice se întocmesc cel puțin anual, la încheierea exercițiului financiar sau la termenele de
întocmire a situațiilor financiare periodice, la alte perioade prevăzute de actele normative în
vigoare, și ori de câte ori se consideră necesar.

Balanța de verificare trebuie sa cuprindă :

1. Simbolul și denumirea conturilor, în ordine, din planul de conturi în vigoare;

2. Totalul sumelor înregistrate în debitul său;

3. Totalul sumelor înregistrate în creditul său;

4. Soldul contului

Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar și sistematic, prin
regruparea conturilor, mișcarea și existența tuturor elementelor de activ și de pasiv, la un
moment dat.

Acesta este un document contabil de sinteză și sistematizare și conține:

 simbolul contului debitor

 simbolul conturilor creditoare corespondente rulajul debitor , rulajul creditor

 soldul contului pentru fiecare lună a anului curent.

Cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare.

Lucrările prealabile întocmirii situaţiilor financiare individuale complete.

Entităţile, cu excepţia instituţiilor publice şi a entităţilor de interes public, întocmesc şi prezintă

rapoarte financiare anuale.

Rapoartele financiare semianuale cuprind:

 bilanţul contabil condensat;

 raportul de profit şi pierdere condensat;

 raportul privind fluxul mijloacelor băneşti condensat;

66
  raportul privind fluxul capitalului propriu condensat;

 notele explicative selectate.

Rapoartele financiare anuale cuprind:

 bilanţul contabil;

 raportul de profit şi pierdere;

 raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;

 raportul privind fluxul capitalului propriu;

 notele explicative, inclusiv anexele la rapoartele financiare.

Suplimentar la rapoartele financiare, entitatea va prezenta anual raportul conducerii şi raportul

auditorului în cazul în care auditul este obligatoriu.

Rapoartele financiare se prezintă, de asemenea, şi altor categorii de utilizatori de informaţie

(proprietarilor, investitorilor potenţiali, băncilor etc.).

Rapoartele financiare se semnează de către conducătorul întreprinderii şi contabilul-şef. În

anumite cazuri (prevăzute de legislaţie sau la cererea utilizatorilor de informaţie) rapoartele
financiare se confirmă de către o companie de audit.

Pentru prezentarea obiectivă a informaţiei, rapoartele financiare trebuie să corespundă unor

cerinţe de contabilitate bazate pe principiile:

 continuitatea activităţii;

 prudenţa;

 neadmiterea casării reciproce a activelor şi datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor;

 prioritatea conţinutului asupra formei;

 esenţialitatea.

Informaţia conţinută în rapoartele financiare se obţine în urma prelucrării datelor furnizate de

contabilitatea sintetică şi analitică şi trebuie să corespundă integral cu aceasta.

Conform Legii contabilităţii, obligaţia de a prezenta rapoartele financiare o au entităţile care

aplică sistemul simplificat sau complet în partidă dublă.

Rapoartele financiare se prezintă:

67
  Serviciului informaţional al rapoartelor financiare,

 proprietarilor (întreprinderile de stat prezintă raportul financiar organelor autorizate să

administreze proprietatea de stat la solicitarea lor),

 altor organe în baza acordului cu agentul economic (băncilor, care acordă credite,
investitorilor potenţiali, cumpărătorilor în proporţii mari ş.a.),

Entităţile care aplică sistemul contabil simplificat sau complet în partidă dublă, cu excepţia
entităţilor de interes public şi a instituţiilor publice, sînt obligate să prezinte:

 rapoarte financiare anuale proprii şi consolidate în termen de 90 de zile următoare anului

de gestiune;

 rapoartele proprii ale entităţii-mamă şi raportul consolidat ce reprezintă un raport integral

la una şi aceeaşi dată.

Entităţile de interes public sînt obligate să prezinte:

 rapoarte financiare semianuale proprii pentru primul semestru în termen de 30 de zile

următoare semestrului de gestiune;

 rapoarte financiare anuale proprii şi consolidate în termen de 120 de zile următoare

anului de gestiune;

 rapoartele proprii ale entităţii-mamă şi raportul consolidat ce reprezintă un raport integral

la una şi aceeaşi dată.

Termenul concret de prezentare a raportului financiar pentru fiecare entitate se stabileşte de

Serviciul informaţional al rapoartelor financiare.

Sursele şi modul de întocmire a Bilanţului, structura şi componenţa lui.

Bilanţul contabil reflectă în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile

economice şi sursele de finanţare a acestora. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel, format din
două părţi: partea stîngă, denumită activ, care reflectă bunurile economice şi partea dreaptă,
denumită pasiv care reflectă sursele de finanţare a bunurilor economice reflectate în activ.

În forma cea mai simplă bilanţul contabil se prezintă astfel:

Bilanţul contabil la data___________________

Activ Suma Pasiv Suma

68
 (lei) (lei)

Denumirea elementelor patrimoniale   Denumirea elementelor patrimoniale  

de active de pasiv

Total activ   Total pasiv  

Condiţia principală a bilanţului contabil este egalitatea activului cu pasivul. Această egalitate se
datorează faptului că în bilanţ este prezentată aceeaşi masă de mijloace, dar privită sub două
aspecte.

De menţionat că în bilanţul contabil elementele de activ şi pasiv sînt prezentate numai în

expresie bănească. Exprimarea elementelor patrimoniale în diferite etaloane nu permite
efectuarea de comparaţii şi calcularea indicatorilor necesari pentru analiză. De aceea, o atenţie
deosebită se acordă metodelor de evaluare aplicate la întreprindere.

O altă caracteristică a bilanţului contabil este prezentarea la o dată anumită. În conformitate cu

legislaţia în vigoare bilanţurile trimestriale se prezintă pînă de la data de 15 pînă la data de 25 ale
lunii următoare, după trimestrul gestionar, iar bilanţul contabil anual se prezintă în perioada de
la 25 ianuarie pînă la 31 martie a anului următor, după anul gestionar. Astfel, în bilanţ nu se
reflectă modificările pe parcursul perioadei în componenţa activelor şi pasivelor, ci starea lor în
momentul întocmirii acestuia.

Există mai multe tipuri de bilanţuri care pot fi clasificate după următoarele criterii:

 după statutul juridic al întreprinderii

 după perioada de întocmire

 după sfera de cuprindere

În funcţie de primul criteriu de clasificare se deosebesc:

 bilanţ contabil iniţial – se întocmeşte la înfiinţarea întreprinderii

 bilanţ contabil curent – se întocmeşte pe parcursul activităţii în termenele stabilite de

legislaţie

 bilanţ contabil final – se întocmeşte la momentul încetării activităţii sau lichidării

întreprinderii.

În funcţie de perioada de întocmire deosebim:

 bilanţ contabil anual – se întocmeşte la sfîrşitul anului

69
  bilanţ contabil trimestrial – se întocmeşte trimestrial.

În dependenţă de sfera de cuprindere cunoaştem:

 bilanţ contabil primar – se întocmeşte la nivel de întreprindere

 bilanţ contabil consolidat – generalizează informaţia despre cîteva întreprinderii (părţi

legate)

 bilanţ contabil centralizat – se întocmeşte la nivel de ramură sau la nivelul economiei

naţionale în ansamblu.

Bilanţul contabil îndeplineşte următoarele funcţii:

 Funcţia de generalizare a informaţiilor contabile – se manifestă prin faptul că bilanţul

contabil grupează şi sistematizează informaţiile despre elementele patrimoniale după o
structură bine determinată obligatorie pentru toate întreprinderile.

 Funcţia de informare – se datorează importanţei pe care o are informaţia inclusă în

bilanţul contabil care, prin prelucrarea informaţiei date, se transformă într-un instrument
de gestionare eficientă şi conducere a întreprinderii.

 Funcţia de analiză – este strîns legată de funcţia precedentă şi constă în faptul că în baza
informaţiei din bilanţ se calculează o serie de indicatori care caracterizează situaţia
economico-financiară a întreprinderii.

Modul de întocmire şi structura Situaţiei de profit şi pierdere.

Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a entităţii pentru perioada de

gestiune şi conţine informaţii privind:

1) veniturile - creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub
forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării datoriilor care au drept
rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia celor legate de contribuţiile proprietarilor;

2) cheltuielile - diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub

formă de ieşiri sau reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la
diminuări ale capitalului propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia
proprietarilor;

3) rezultatele financiare - profitul (pierderea) calculat ca diferenţă dintre veniturile şi cheltuielile

perioadei de gestiune.

70
Veniturile şi cheltuielile aferente aceloraşi operaţiuni economice se reflectă în situaţia de profit şi
pierdere în aceiaşi perioadă de gestiune (de exemplu, valoarea contabilă a bunurilor vîndute şi
valoarea de vînzare a acestora se recunosc concomitent în aceiaşi perioadă de gestiune).

 În cazul în care în perioada de gestiune nu au fost înregistrate venituri, dar au fost suportate
cheltuieli, care trebuie recunoscute în conformitate cu SNC "Cheltuieli", acestea se prezintă în
situaţia de profit şi pierdere în perioada de gestiune în care au fost suportate. Dacă în perioada de
gestiune au fost înregistrate doar venituri, care trebuie recunoscute în conformitate cu SNC
"Venituri" şi nu au fost suportate cheltuieli, acestea trebuie prezentate în situaţia de profit şi
pierdere în perioada de gestiune în care au fost cîştigate.

 Situaţia de profit şi pierdere se întocmeşte în baza clasificării cheltuielilor după destinaţie

(funcţii) conform formularului prezentat în anexa 2.

În rîndul 010 "Venituri din vînzări" se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în cadrul
activităţii operaţionale. Acesta cuprinde veniturile din:

1) vînzarea produselor/mărfurilor;

2) prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;

3) contracte de construcţie;

4) contracte de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);

5) dividende, participaţii şi/sau dobînzi, care pentru entitate reprezintă activitate operaţională.

Suma veniturilor din vînzări recunoscută în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea

produselor şi mărfurilor returnate de cumpărători şi/sau reducerile de preţ la
produse, mărfuri livrate şi/sau servicii prestate, în aceiaşi perioadă de gestiune în care a avut loc
livrarea.

În rîndul 020 "Costul vînzărilor" se reflectă valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute,

costurilor serviciilor prestate/lucrărilor executate în cadrul activităţii operaţionale a entităţii
atribuite la cheltuieli şi corelate cu veniturile înregistrate în rd.010. Costul vînzărilor include:

1) valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute;

2) costul serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate;

3) costul lucrărilor aferente contractelor de construcţie;

4) costul serviciilor aferente contractelor de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);

71
5) alte costuri, care se referă la activitatea operaţională, corelate cu veniturile din vînzări (de
exemplu, costurile activităţii de bază a entităţilor de microfinanţare, a entităţilor de investiţii).

Suma costului vînzărilor înregistrată în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea contabilă a

produselor/mărfurilor vîndute şi returnate entităţii în aceiaşi perioadă de gestiune în care a avut
loc livrarea.

În rîndul 030 "Profit brut (pierdere brută)" se reflectă diferenţa dintre veniturile din vînzări şi
costul vînzărilor, determinată prin relaţia: rd.010-rd.020

 În rîndul 040 "Alte venituri din activitatea operaţională" se reflectă veniturile care apar în
procesul desfăşurării activităţii operaţionale, dar care nu pot fi atribuite la venituri din vînzări.
Acestea cuprind veniturile:

1) din ieşirea altor active circulante (cu excepţia veniturilor reflectate în rd.010);

2) sub formă de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;

3) din recuperarea prejudiciului material cauzat entităţii;

4) din decontarea datoriilor cu termen de prescripţie expirat;

5) din subvenţii şi/sau utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială,

6) din plusurile de active constatate la inventariere;

7) din alte operaţiuni aferente activităţii operaţionale.

În rîndul 050 "Cheltuieli de distribuire" se reflectă cheltuielile aferente comercializării

produselor/mărfurilor, prestării de servicii şi/sau executări de lucrări determinate în conformitate
cu SNC "Cheltuieli".

În rîndul 060 "Cheltuieli administrative" se reflectă cheltuielile privind deservirea şi gestiunea

entităţii în ansamblu, determinate în conformitate cu SNC "Cheltuieli".

În rîndul 070 "Alte cheltuieli din activitatea operaţională" se prezintă cheltuielile legate de

desfăşurarea activităţii operaţionale a entităţii, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor,
cheltuielile de distribuire sau cheltuielile administrative. Acestea se determină în conformitate cu
SNC "Cheltuieli", şi, în principal, cuprind cheltuielile:

1) din ieşirea (vînzarea, transmiterea terţilor, casarea etc.) altor active circulante, cu excepţia

cheltuielilor indicate în rîndul 020;

2) sub forma de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;

72
3) privind dobînzile aferente creditelor şi împrumuturilor primite şi contractelor
de leasing financiar;

4) privind lipsurile şi pierderile din deteriorarea activelor constatate la inventariere;

5) aferente costurilor indirecte de producţie neincluse în costul produselor fabricate/serviciilor

prestate (lucrărilor executate);

6) aferente produselor rebutate şi comenzilor de producţie anulate etc.

În rîndul 080 "Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)" se reflectă diferenţa
dintre veniturile şi cheltuielile din activitatea operaţională din perioada de gestiune, determinată
prin relaţia: rd.030 + rd.040 - rd.050 - rd.060 - rd.070.

În rîndul 090 "Rezultatul din alte activităţi: profit (pierdere)" se reflectă diferenţa dintre
veniturile şi cheltuielile din alte activităţi din perioada de gestiune.

Veniturile din alte activităţi cuprind veniturile aferente activelor imobilizate, cu excepţia
plusurilor de active constatate la inventariere; dividende şi/sau participaţii în alte entităţi (cu
excepţia celor indicate în rîndul 010); dobînzi (cu excepţia celor indicate în rîndul 010); diferenţe
favorabile de curs valutar; intrarea activelor cu titlu gratuit; reluarea pierderilor din depreciere;
compensaţii pentru acoperirea pierderilor excepţionale; alte fapte economice care nu se referă la
activitatea operaţională.

Cheltuielile altor activităţi cuprind cheltuielile aferente activelor imobilizate, cheltuielile

financiare şi excepţionale, determinate în conformitate cu SNC "Cheltuieli".

În rîndul 100 "Profit (pierdere) pînă la impozitare" se indică rezultatul financiar pînă la
impozitare, determinat prin relaţia: rd.080 + rd.090.

În rîndul 110 "Cheltuieli privind impozitul pe venit" se reflectă cheltuielile privind impozitul pe
venit, determinate în conformitate cu SNC "Cheltuieli".

În rîndul 120 "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune" se indică rezultatul financiar
după impozitare determinat ca diferenţa dintre profitul (pierderea) pînă la impozitare şi
cheltuielile privind impozitul pe venit prin relaţia: rd.100 - rd.110. Acest indicator trebuie să
coincidă cu indicatorul respectiv rîndului 360 din bilanţ.

Sursele şi modul de întocmire a Situaţiei fluxurilor de numerar.

Situaţia fluxurilor de numerar caracterizează soldurile şi fluxurile de numerar pentru perioada de

gestiune şi conţine informaţii privind:

73
1) numerarul - numerar în monedă naţională şi valută străină în casierie şi conturi curente;

2) numerarul în expediţie - numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poştale sau transmise
încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entităţii sau pentru
transmiterea către beneficiari;

3) documentele băneşti - timbrele taxei de stat, mărcile poştale, biletele de călătorie achitate,
biletele de tratament şi odihnă achitate etc.

În situaţia fluxurilor de numerar nu se reflectă:

1) mişcarea internă a numerarului (de exemplu, ridicările în numerar de la conturile curente,

deschiderea acreditivului, alimentarea cardurilor bancare ale entităţii, transferarea numerarului
de la un cont curent la altul, procurarea/vînzarea valutei străine);

2) tranzacţiile pe bază de barter (schimb de active/servicii);

3) convertirea datoriilor în capital social;

4) amortizarea şi pierderile din deprecierea activelor imobilizate etc.

Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte în baza contabilităţii de casă, conform căreia:

1) intrările de numerar sînt reflectate la sumele efectiv încasate în casierie şi conturi curente;

2) ieşirile băneşti - la sumele efectiv achitate din casierie şi conturi curente;

3) documentele băneşti - la valoarea documentelor băneşti efectiv intrate şi ieşite.

Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte conform metodei directe, potrivit căreia intrările şi
ieşirile de numerar se determină în baza datelor din conturile de evidenţă a numerarului.

Elementele situaţiei fluxurilor de numerar sînt divizate separat pe activităţile operaţională, de

investiţii şi financiară, cu prezentarea distinctă a diferenţelor de curs valutar.

Situaţia fluxurilor de numerar se întocmeşte conform formularului prezentat în anexa 4.

Fluxuri de numerar din activitatea operaţională

În rîndul 010 "Încasări din vînzări" se reflectă numerarul încasat, inclusiv aferent impozitelor
indirecte:

1) de la cumpărători, clienţi pentru produsele/mărfurile vîndute şi/sau serviciile prestate/lucrările

executate;

74
2) de la locatari pentru activele transmise în leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune),
precum şi dobînda aferentă leasingului financiar;

3) sub formă de avansuri primite în contul livrării ulterioare a produselor/mărfurilor şi/sau

serviciilor.

În rîndul 020 "Plăţi pentru stocuri şi servicii procurate" se reflectă plăţile de numerar, inclusiv

aferent impozitelor indirecte, achitate:

1) furnizorilor, antreprenorilor pentru stocurile şi serviciile procurate;

2) locatorilor pentru activele primite în leasing operaţional şi financiar (arenda, locaţiune), cu

excepţia dobînzilor;

3) sub formă de avansuri acordate în contul procurării ulterioare de stocuri şi servicii.

În rîndul 030 "Plăţi către angajaţi şi organe de asigurare socială şi medicală" se reflectă
numerarul plătit:

1) salariaţilor în contul retribuirii muncii şi altor operaţii (cu excepţia împrumuturilor acordate şi
dividendelor plătite);

2) organelor de asigurare socială şi medicală privind contribuţiile de asigurări sociale de stat

obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale angajatorilor şi
angajaţilor.

În rîndul 040 "Dobînzi plătite" se reflectă dobînzile plătite în perioada de gestiune pentru:

1) credite şi împrumuturi primite, indiferent de faptul, dacă acestea au fost recunoscute

ca cheltuielicurente sau capitalizate în conformitate cu SNC "Costurile îndatorării";

2) activele primite în leasing financiar;

3) obligaţiuni, cambii şi alte titluri de datorii.

În rîndul 050 "Plata impozitului pe venit" se reflectă plăţile de numerar achitate la buget aferente
impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, inclusiv plăţile acestui impozit în rate.

În rîndul 060 "Alte încasări" se reflectă sumele încasărilor de numerar rezultate din activitatea
operaţională, care nu sînt incluse în rîndul 010. Acestea includ încasări în numerar:

1) din vînzarea altor active circulante;

2) sub formă de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;

75
3) din onorarii şi comisioane;

4) sub formă de avansuri returnate de către titularii de avans;

5) sub formă de finanţări şi încasări cu destinaţie specială;

6) sub formă de subvenţii, prime şi sponsorizări;

7) din redevenţele aferente activităţii operaţionale;

8) sub formă de documente băneşti procurate cu achitarea ulterioară a acestora;

9) din recuperarea prejudiciului material cauzat entităţii (cu excepţia prejudiciului rezultat din
evenimente excepţionale) etc.

În rîndul 070 "Alte plăţi" se reflectă sumele altor plăţi de numerar rezultate din activitatea
operaţională, care nu sînt incluse în rîndurile 020-050. Acestea includ plăţi în numerar:

1) sub formă de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;

2) sub formă de avansuri acordate titularilor de avans;

3) aferente achitării impozitului pe venit a persoanelor fizice, taxei pe valoarea adăugată,

accizelor, altor impozite şi taxe, precum şi sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei în vigoare;

4) sub formă de documente băneşti utilizate în perioada de gestiune cu achitarea ulterioară a

acestora;

5) sub formă de redevenţe aferente activităţii operaţionale etc.

În rîndul 080 "Fluxul net de numerar din activitatea operaţională" se reflectă diferenţa dintre
numerarul încasat şi plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea operaţională,
determinată prin relaţia: rd.010 - rd.020 - rd.030 - rd.040 - rd.050 + rd.060 - rd.070.

Fluxuri de numerar din activitatea de investiţii

În rîndul 090 "Încasări din vînzarea activelor imobilizate" se reflectă numerarul încasat în
perioada de gestiune pentru activele imobilizate vîndute, precum şi suma avansurilor primite
pentru vînzarea ulterioară a acestor active.

În rîndul 100 "Plăţi aferente intrărilor de active imobilizate" se reflectă numerarul plătit pentru
achiziţionarea şi/sau crearea activelor imobilizate, precum şi avansurile acordate pentru
procurarea acestora.

76
În rîndul 110 "Dobînzi încasate" se reflectă dobînzile primite sub formă de numerar din
împrumuturi acordate, conturi de depozit şi alte investiţii financiare, cu excepţia dobînzilor
înregistrate în rîndul 010.

În rîndul 120 "Dividende încasate" se reflectă sumele dividendelor încasate din cotele de
participaţie (acţiuni) în capitalul social a altor entităţi.

În rîndul 130 "Alte încasări (plăţi)" se reflectă diferenţa dintre încasările şi plăţile
de numerarrezultate din activitatea de investiţii, care nu sînt incluse în rîndurile 090-120.

În rîndul 140 "Fluxul net de numerar din activitatea de investiţii" se reflectă diferenţa dintre
numerarul încasat şi plătit în cursul perioadei de gestiune din activitatea de investiţii, determinată
prin relaţia: rd.090 - rd.100 + rd.110 + rd.120 ± rd.130.

Fluxuri de numerar din activitatea financiară

În rîndul 150 "Încasări sub formă de credite şi împrumuturi" se reflectă încasările de numerar sub
formă de credite şi împrumuturi, inclusiv din plasarea obligaţiunilor proprii, cambiilor şi altor
titluri de datorii.

În rîndul 160 "Plăţi aferente rambursării creditelor şi împrumuturilor" se reflectă plăţile

de numerar în contul rambursării creditelor şi împrumuturilor (cu excepţia dobînzilor), achitării
titlurilor de datorii etc.

În rîndul 170 "Dividende plătite" se reflectă sumele dividendelor plătite proprietarilor.

În rîndul 180 "Încasări din operaţiuni de capital" se reflectă încasările din emisiunea acţiunilor
proprii, majorarea părţilor sociale, din vînzarea cotelor de participaţie în capitalul social
(acţiunilor proprii) răscumpărate anterior de la proprietari.

În rîndul 190 "Alte încasări (plăţi)" se reflectă diferenţa dintre încasările şi plăţile
de numerarrezultate din activitatea financiară, care nu sînt incluse în rîndurile 150-180. Acestea
includ:

1) încasări de numerar:

a) sub formă de redevenţe, cu excepţia celor înregistrate în rîndul 060;

b) din modificarea altor elemente a capitalului propriu;

c) pentru acoperirea pierderilor excepţionale etc.;

2) plăţi (ieşiri) de numerar:

77
a) sub formă de redevenţe, cu excepţia celor înregistrate în rîndul 070;

b) aferente răscumpărării cotelor de participaţii şi acţiunilor proprii ale entităţii;

c) aferente pierderilor din evenimente excepţionale (de exemplu, furturi şi exproprieri de

numerar, incendii, inundaţii, perturbaţii politice în rezultatul cărora numerarul a fost distrus).

În rîndul 200 "Fluxul net de numerar din activitatea financiară" se reflectă diferenţa dintre
numerarul încasat şi plătit (ieşit) în perioada de gestiune din activitatea financiară, determinată
prin relaţia: rd.150 - rd.160 - rd.170 + rd.180 ± rd.190.

În rîndul 210 "Fluxul net de numerar total" se reflectă fluxul de numerar a perioadei de gestiune
rezultat din activităţile operaţională, de investiţii şi financiară, determinat prin relaţia: ± rd.080 ±
rd.140 ± rd.200.

În rîndul 220 "Diferenţe de curs valutar favorabile (nefavorabile)" se reflectă mărimea netă a

diferenţelor de curs valutar favorabile şi nefavorabile la data raportării.

În rîndul 230 "Sold de numerar la începutul perioadei de gestiune" se reflectă soldul

de numerarîn conturile de evidenţă a mijloacelor şi documentelor băneşti la începutul perioadei
de gestiune curente. Acesta trebuie să corespundă cu totalul soldurilor numerarului reflectate în
rîndurile 250 şi 260 col.4 din bilanţ.

În rîndul 240 "Sold de numerar la sfîrşitul perioadei de gestiune" se reflectă soldul de numerar în
conturile de evidenţă a mijloacelor şi documentelor băneşti la sfîrşitul perioadei de gestiune
curente, determinat prin relaţia: ± rd.210 ± rd.220 + rd.230. Soldul obţinut trebuie să corespundă
cu totalul soldurilor numerarului reflectate în rîndurile 250 şi 260 col.5 din bilanţ.

În scopul verificării corectitudinii calculului fluxului net de numerar din activitatea operaţională

entitatea poate utiliza metoda indirectă în conformitate cu IAS 7 "Situaţia fluxurilor de
trezorerie".

Modul de întocmire şi conţinutul Situaţiei modificărilor capitalului propriu.

Situaţia modificărilor capitalului propriu caracterizează existenţa şi modificarea elementelor

capitalului propriu în cursul perioadei de gestiune şi conţine informaţii privind:

1) capitalul social şi suplimentar - capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul nevărsat,

capitalul neînregistrat şi capitalul retras;

2) rezervele - capitalul de rezervă, rezervele statutare şi alte rezerve;

78
3) profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) - corecţiile rezultatelor anilor precedenţi, profitul
nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi, profitul net (pierderea netă) al perioadei
de gestiune, profitul utilizat al perioadei de gestiune şi rezultatul din tranziţia la noile
reglementări contabile;

4) alte elemente de  capital propriu care nu se includ în subpct.1) - 3).

Elementele capitalului propriu se determină în conformitate cu SNC "Capital propriu şi datorii".

În situaţia modificărilor capitalului propriu pentru fiecare element se indică soldul la începutul
perioadei de gestiune, majorările şi diminuările pe parcursul perioadei şi soldul la sfîrşitul
perioadei de gestiune, care se determină prin relaţia:

Sold la = Sold la începutul+ Majorările - Diminuările

sfîrşitul perioadei de gestiune
perioadei
de
gestiune

Soldurile la începutul perioadei de gestiune aferente corecţiilor rezultatelor anilor precedenţi,

profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune şi profitului utilizat al perioadei de gestiune
întotdeauna sînt egale cu zero, ca urmare a reformării bilanţului pentru perioada de gestiune
precedentă.

Soldurile elementelor capitalului propriu la începutul şi sfîrşitul perioadei de gestiune prezentate

în situaţia modificărilor capitalului propriu trebuie să fie identice soldurilor elementelor
respective din bilanţ.

Mărimea elementelor care majorează capitalul propriu, cum ar fi capitalul social, capitalul
neînregistrat, rezervele, profitul net al perioadei de gestiune, se reflectă în situaţia modificărilor
capitalului propriu în mod obişnuit (fără paranteze). Mărimea elementelor care diminuează
capitalul propriu, cum ar fi capitalul nevărsat, capitalul retras, profitul utilizat al perioadei de
gestiune, pierderea netă a perioadei de gestiune, se reflectă în situaţia modificărilor capitalului
propriu cu semnul minus (între paranteze).

În rîndul 010 "Capital social" se indică soldurile şi modificările părţilor sociale, acţiunilor proprii
emise sau altor instrumente de capital propriu la valoarea indicată în actele de constituire ale
entităţii şi/sau alte documente înregistrate în modul stabilit de legislaţie.

În rîndul 020 "Capital suplimentar" se reflectă soldurile şi modificările aferente:

79
1) primelor de emisiune, care reprezintă diferenţele dintre valoarea aporturilor proprietarilor în
capitalul social al entităţii şi valoarea nominală a părţilor sociale (acţiunilor, altor instrumente de
capital propriu);

2) diferenţelor dintre valoarea de retragere şi valoarea nominală sau de înstrăinare a părţilor

sociale (acţiunilor) proprii retrase şi ulterior anulate sau înstrăinate.

În rîndul 030 "Capital nevărsat" se înscriu între paranteze soldurile şi modificările creanţelor
proprietarilor aferente:

1) aporturilor în capitalul social;

2) contribuţiilor suplimentare pentru acoperirea pierderilor anilor precedenţi.

În rîndul 040 "Capital neînregistrat" se indică soldurile şi modificările capitalului neînregistrat la

valoarea nominală a:

1) acţiunilor, emise la înfiinţarea societăţii pe acţiuni, care încă nu au fost înregistrate în modul
stabilit de legislaţie;

2) părţilor sociale (acţiunilor, altor instrumente de capital propriu) aferente majorării capitalului
social pînă la înregistrarea de stat a modificărilor introduse în actele de constituire ale entităţii.

În rîndul 050 "Capital retras" se reflectă între paranteze soldurile şi modificările părţilor sociale
(acţiunilor, altor instrumente de capital propriu) achiziţionate, răscumpărate sau dobîndite de
entitate de la proprietarii săi.

În rîndul 060 "Total capital social şi suplimentar" se indică totalul determinat prin relaţia: rd.010
+ rd.020 + rd.030 + rd.040 + rd.050.

În rîndul 070 "Capital de rezervă" se înscriu soldurile şi modificările rezervelor a căror

constituire este prevăzută de legislaţia în vigoare.

În rîndul 080 "Rezerve statutare" se indică soldurile şi modificările rezervelor constituite în

conformitate cu statutul entităţii cu excepţia rezervelor indicate în rd.070 din situaţia
modificărilor capitalului propriu.

În rîndul 090 "Alte rezerve" se indică soldurile şi modificările rezervelor constituite în

conformitate cu decizia organului de conducere împuternicit al entităţii, cu excepţia rezervelor
indicate în rd.070 şi 080 din situaţia modificărilor capitalului propriu.

În rîndul 100 "Total rezerve" se înscrie totalul determinat prin relaţia: rd.070 + rd.080 + rd.090.

80
În rîndul 110 "Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi" se reflectă soldurile şi modificările
sumei profitului (pierderii) rezultat(e) din corectarea erorilor comise în anii precedenţi, care se
determină în conformitate cu SNC "Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori
şi evenimente ulterioare".

În rîndul 120 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi" se înscrie soldurile
şi modificările profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi. Soldul la
începutul perioadei de gestiune se determină după reformarea bilanţului pe anul precedent în
conformitate cu pct.165, 166 din prezentul standard.

În rîndul 130 "Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune" se indică în mod obişnuit
profitul net sau între paranteze pierderea netă a perioadei de gestiune curente.

În rîndul 140 "Profit utilizat al perioadei de gestiune" se indică între paranteze profitul anului de
gestiune utilizat în cursul acestui an conform deciziei organului de conducere împuternicit al
entităţii, iar în rîndul 150 "Rezultatul din tranziţia la noile reglementări contabile" se indică
rezultatul financiar constatat din tranziţia la noile reglementări contabile.

În rîndul 160 "Total profit nerepartizat (pierdere neacoperită)" se înscrie totalul determinat prin
relaţia: rd.110 + rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150.

În rîndul 170 "Alte elemente de capital propriu" se reflectă soldurile şi modificările sumei totale
a elementelor capitalului propriu care nu au fost incluse în rîndurile 010-160 din situaţia
modificărilor capitalului propriu.

În rîndul 171 "Diferenţe din reevaluare" se indică soldurile şi modificările diferenţelor de

reevaluare a activelor imobilizate pentru entităţile care aplică modelul reevaluării conform IFRS.

În rîndul 172 "Subvenţii entităţilor cu proprietate publică" se indică soldurile şi modificările

subvenţiilor primite de entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv instituţiile
publice cu autonomie financiară de la organele autorităţilor publice, trecute în capitalul propriu
(după îndeplinirea condiţiilor contractuale) în conformitate cu SNC "Capital propriu şi datorii".

În rîndul 180 "Total capital propriu" se înscrie totalul elementelor de capital propriu, determinat
prin relaţia: rd.060 + rd.100 + rd.160 + rd.170. 

Modul de întocmire şi conţinutul notei explicative.

Notele la situaţiile financiare cuprind anexele şi nota explicativă.

Anexele conţin informaţii care detaliază elementele situaţiilor financiare şi includ:

81
1) date generale (anexa 6);

2) informaţiile cerute de Standardele Naţionale de Contabilitate (anexa 7);

3) nota informativă privind veniturile şi cheltuielile clasificate după natură (anexa 8);

4) nota informativă privind relaţiile cu nerezidenţii (anexa 9).

Nota explicativă conţine informaţii suplimentare care nu sînt incluse în situaţiile financiare şi în
anexele la acestea. Volumul, structura şi forma de prezentare a notei explicative se stabilesc de
către fiecare entitate de sine stătător în funcţie de dimensiunea, forma juridică de organizare,
domeniul/profilul de activitate a acesteia şi necesităţile informaţionale ale utilizatorilor situaţiilor
financiare.

Pe lîngă informaţiile cerute conform prevederilor Legii contabilităţii. Standardelor Naţionale

de Contabilitate şi altor acte normative, nota explicativă trebuie să includă următoarele
compartimente:

1) informaţii privind corespunderea situaţiilor financiare Standardelor Naţionale de Contabilitate;

2) dezvăluirea politicilor contabile;

3) analiza activităţii economico-financiare a entităţii;

4) alte informaţii.

În compartimentul "Informaţii privind corespunderea situaţiilor financiare Standardelor

Naţionale de Contabilitate" din nota explicativă se prezentă informaţii privind:

1) confirmarea faptului corespunderii situaţiilor financiare prevederilor Standardelor Naţionale

de Contabilitate;

2) abaterile de la principiile de bază şi caracteristicile calitative, motivele şi efectele fiecărei

abateri asupra situaţiei patrimoniale şi financiare a entităţii;

3) Standardele Naţionale de Contabilitate aplicate pentru prima dată de către entitate în cursul

perioadei de gestiune.

În compartimentul "Dezvăluirea politicilor contabile" se prezintă informaţii privind:

1) metodele de recunoaştere şi de evaluare a elementelor situaţiilor financiare aplicate de către

entitate;

2) modificările operate în politicile contabile pe parcursul perioadei de gestiune.

82
Compartimentul "Analiza activităţii economico-financiare a entităţii" conţine analiza datelor din
situaţiile financiare şi alte informaţii suplimentare care sînt relevante pentru înţelegerea
situaţiilor financiare şi pentru luarea deciziilor economice de către utilizatori. Acest
compartiment include:

1) indicatorii financiari de bază care caracterizează performanţele şi poziţia financiară a entităţii

cum sînt, de exemplu, rentabilitatea, rata de îndatorare, fondul de rulment net, cota datoriilor
expirate, lichiditatea;

2) factorii, adică cauzele principale care au provocat modificări esenţiale a indicatorilor

financiari de bază în comparaţie cu perioada precedentă;

3) esenţa politicilor de investiţii, de finanţare, privind dividende etc.;

4) informaţii care nu sînt prevăzute de Standardele Naţionale de Contabilitate, ca de exemplu,

valoarea adăugată, capacitatea de producţie, cota pieţei de desfacere, starea mediul înconjurător
în care entitatea îşi desfăşoară activitatea.

În compartimentul "Alte informaţii" se prezintă informaţii suplimentare care nu au fost

prezentate în compartimentele 1)-3) din pct.160 din prezentul standard, dar sînt semnificative şi
relevante pentru utilizatori.

Capitolul IV. Analiza asigurării întreprinderii cu mijloace fixe și resurse

umane, eficiența utilizării acestora.

Analiza dinamicii, structurii şi stării funcţionale a mijloacelor fixe.

Pe parcursul anului 2018 reţeaua de subdiviziuni a avut drept scop prestarea serviciilor bancare
şi oferirea unui spectru larg de servicii bancare la un nivel înalt, îndreptate spre atragerea la

83
deservire a clienţilor noi, acest fapt fiind posibil doar prin îmbunătăţirea condiţiilor de deservire,
cât şi amplasarea subdiviziunilor băncii în locaţii atractive cu un flux mare de client.

La 31.12.2018 banca a dispus de o rețea teritorială compusă din 194 de subdiviziuni, inclusiv: •
63 de sucursale, 30 în mun. Chişinău şi 33 în teritoriu; • 131 de agenţii, 51 în mun. Chişinău şi
80 în teritoriu. Pe parcursul anului 2018 reţeaua de bancomate a fost modernizată, eficientizată și
extinsă. Astfel, de la începutul anului 2018 au fost instalate 8 bancomate tip Cash-In (dotate cu
tehnologia fără contact a cardului bancar (Contactless), care permite efectuarea oricăror
tranzacții bancare printr-o simplă apropiere a cardului de bancomat), 19 bancomate tip Cash-Out
moral învechite (uzate) au fost înlocuite cu altele noi. La 31.12.2018 banca a dispus de o rețea
teritorială compusă din 238 de bancomate (inclusiv - 67 de tip Cash-In), dintre care în mun.
Chişinău – 125 (inclusiv 42 tip Cash-In) şi în teritoriu – 113 (inclusiv 25 tip Cash-In).

Managementului resurselor umane MoldinconBank

Sarcina de bază în domeniul resurselor umane a fost menţinerea numărului de personal cu

majorarea randamentului de lucru, care a fost realizată prin optimizarea activităţii subdiviziunilor
băncii, revizuirea programelor de lucru, analiza intensității muncii, repartizarea subordonării
agențiilor între sucursale pentru o administrare mai eficientă și optimizarea unor posturi cu
intensitate scăzută de muncă.

Potrivit situaţiei din 31 decembrie 2018 efectivul de personal al BC „Moldindconbank” S.A. a

constituit 1 419 angajaţi. Efectivul de angajaţi al Băncii este optimal echilibrat după categoriile
de vârstă, astfel alături de angajaţii cu o experienţă bogată de lucru, activează cu succes generaţia
tânără, care constituie majoritatea. Din numărul total de angajaţi, la categoria de vârstă de până la
40 ani sunt 997 angajaţi, ceea ce constituie 70.3%. Echipa BC „Moldindconbank” S.A. este o
echipă profesionistă, banca dispune de 1 103 persoane (77,7%) cu studii superioare/universitare
de licenţă (inclusiv 178 au titlul de master) şi 316 cu studii medii de specialitate (22.3%) .

Este de menţionat faptul, că pe parcursul anului 2018 nivelul și structura de salarizare a

angajaţilor băncii nu s-au modificat esențial, fiind echilibrate cu performanţele angajaţilor. A fost
menţinut un randament înalt al salariaților, iar la capitolul productivitatea muncii banca s-a situat
pe locul doi între băncile din Republica Moldova după indicatorul profit/angajat.

Pe parcursul anului a fost consolidată structura Oficiului Central, prin întărirea subdiviziunilor cu
funcții de control, centralizarea lucrului cu actele executorii prin preluarea în întregime de la
sucursale a atribuțiilor aferente și a fost creat Departamentul clienţi corporativi în scopul
deservirii operative și dezvoltării businessului cu clienții mari. Pe perioada de raportare o atenţie
deosebită s-a acordat formării profesionale a personalului băncii.

84
În scopul dezvoltării şi îmbunătăţirii competenţelor profesionale ale salariaţilor, banca permanent
investeşte în capitalul uman prin realizarea Planului de formare profesională. Implementarea
practicilor moderne de instruire a fost realizată cu implicarea activă a formatorilor interni şi
formatorilor externi din ţară şi de peste hotare.

În anul 2018 au fost instruite 867 persoane, dintre care 338 persoane au fost instruite în cadrul
băncii de către formatori externi, 96 persoane au participat la cursuri şi seminare organizate de
Institutul Bancar Român, Asociaţia Băncilor din Moldova, Liga Bancherilor din Moldova, alte
instituții de peste hotare, iar ceilalţi au fost instruiţi cu forţele proprii ale Băncii. Cele mai
importante tematici abordate: Cerințele Acordului Basel III și ale pachetului legislativ CRD
IV/CRR, Conflictul de interese și tranzacții cu persoanele afiliate, Prevenirea spălării banilor,
conformitate și control intern, leadership, raportare financiară, securitate carduri bancare, precum
și au fost desfășurate Programe de „Formare managerială” destinate șefilor de subdiviziuni ai
Oficiului Central și managerilor de sucursale, și „Formarea formatorilor”, program realizat în
scopul cultivării abilităților de formator a unui grup distinct de salariați ai Băncii. De asemenea
au fost organizate cursuri pentru angajaţii din Front-Office precum „Arta promovării produselor
bancare”,„Tehnici de vânzări”, „Vânzări încrucişate”, etc. la care au participat 232 de salariați.

Încheiere

    In prezentul raport efectuat in cadrul practicii de productie la B.C. „Moldinconbank” S.A., au

fost examinate toate compartimentele posibile conform programei.

In urma studierii detaliate a intrepriinderii, a genurilor de activitate, a modului de organizare a

contabilitatii pot sa mentionez ca intreprinderea nu are numai scopul de obtinere a venitului, ci
si satisfacerea necesitatii clientilor , in ceea ce priveste operatiile bancare .

85
 Intreprinderea necesita un volum foarte mare de lucru, fiindca are un volum inalt al informatiilor
contabile, financiare si bancare .

La B.C. „Moldinconbank” S.A. organizarea contabilitatii se face conform cerintelor Legea

contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară
si reglementărilor stabilite de Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţii
Financiare.

La B.C. „MoldinconBank” S.A. responsabilitatea pentru organizarea si tinerea contabilitatii o

poarta presedintele Victor Cibotaru si contabilul-sef Elena Albulesa , ei au responsabilitatea de a
crea conditii optime pentru a se tine corect contabilitatea.

De asemenea o latura importanta in organizarea activitatii unitatii economice este problema

asigurarii si evidentei operative a personalului. Este necesar sa se asigure necesarul de personal
atit din punct de vedere cantitativ, cit si din punct de vedere a gradului de calificare a
personalului angajat, pentru a putea asigura desfasurarea eficienta a activitatii intreprinderii.

In urma studierii modului de tinere a contabilitatii in cadrul B.C. „MoldinconBank” S.A., nu am

observat incalcari grave de la actele normative si legislative care reglementeaza activitatea
contabila, cu unele mici exceptii documentele primare nu sunt inregistrate la timp,ceea ce incalca
disciplina financiara.

Studiul evidentei contabile la intreprinderea data a determinat consultarea mai multor manuale

de specialitate. In lucrare au fost utilizate S.N.C., Planul de conturi contabile, Rapoarte anuale
din cadrul bancii , materiale practice propuse de B.C. „MoldinconBank”S.A.  pe parcursul
perioadei de gestiune.

In general, rezultatele evidentei contabile la entitatea data, reflecta o situatie favorabila in ceea
ce priveste activitatea si dezvoltarea entitatii

Bibliografie

- Acte legislative si normative :

1 . Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr.114 din 18.05.2012, în vigoare
din 14.09.2013;

2. Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS). In Monitorul official al

Republicii Moldova , editie speciala din 30 decembrie 2008 cu modificari in 02.10.2014 ;

86
3. Codul fiscal Nr.1163 –XIII din 24 aprilie 1997 cu completari si modificari . In Contabilitate si
audit Nr.1 , cu modificari din ianuarie 2018

4. SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii” din 28.12.2008, modificari

2020

5. Codul muncii al Republicii Moldova . In Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-
162 din 29 iulie 2003, versiune în vigoare din 01.01.2016

6. “INDICAŢII METODICE PRIVIND CONTABILITATEA COSTURILOR DE PRODUCŢIE

ŞI CALCULAŢIA COSTULUI PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR”modificari in 2020

7.Politici contabile BC „Moldindconbank” S.A. pentru anul 2019.

8.Raport anual BC,,Moldinconbank”S.A. pentru anul 2018

-Manuale si carti :

9. Coordonator Nederita A. Contabilitatea financiara , Editia a II-a , Editura ACAP . Chisinau ,

2003

10. Turcanu V., Iachimovschi A. Indrumari teoretice si aplicatii practice la contabilitate ( lucrare
metodico –didactica ) ASEM , Chisinau , 2002

11. Grigoroi L., coordinator , Lazari L., Birca A., …ect., Manual Contabilitatea intreprinderii,
Editia II revizuita si completata , EdituraCartier , Chisinau , 2017

12. Nederita A ., Corespondenta conturilor , Editura ASEM .Chisinau , 2006.

13. Tcaci N., Tcaci A. Analiza gestionară (suport de curs). Chişinău, CEP USM, 2013.

14. Grigoroi L., coordonator, Lazari L., Bîrcă A., ...etc., Manual Contabilitatea întreprinderii,
Ediția II revizuită și completată, Editura Cartier, Chişinău, 2017,

- Reviste, culegeri , articole :

15. https://www.moldinconbank.md/

16. Raportul de conducere a B.C.,,MoldinconBank”S.A pentru anul 2019

17. POLITICI CONTABILE ale B.C. MoldinconBank” S.A. pentru anul 2019.

18. Statutul Băncii Comerciale “MoldinconBank”, S.A. (redacţie nouă) mun. Chişinău 2018

87
19. Codul de guvernanță corporativă al Băncii Comerciale„Moldindconbank” S.A.(în redacţie
nouă) Chişinău, 2018

ANEXA 1(Licenta)

88
89
90
91
92
 Anexa 2(Bilantul Contabil )

Denumirea băncii BC „Moldindconbank” S.A.

Perioada de raportare 31.12.2019

BILANȚ [SITUAȚIA POZIȚIEI FINANCIARE]

F 01.01 Active
MDL
Cod poziție   valoarea contabilă
  B 1
Numerar, solduri de numerar la bănci centrale și alte
010 5 481 558 351
depozite la vedere
020 Numerar în casă 1 207 046 798
030 Solduri de numerar la bănci central 4 069 027 844
040 Alte depozite la vedere 205 483 709
050 Active financiare deținute în vederea tranzacționării 0
060 Instrumente derivate 0
070 Instrumente de capitaluri proprii 0
080 Titluri de datorie 0
090 Credite și avansuri 0
Active financiare nedestinate tranzacționării, evaluate
096 0
obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere
097 Instrumente de capitaluri proprii 0
098 Titluri de datorie 0
099 Credite și avansuri 0
Active financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau
100 0
pierdere
120 Titluri de datorie 0
130 Credite și avansuri 0
Active financiare evaluate la valoarea justă prin alte
141 22 012 963
elemente ale rezultatului global
142 Instrumente de capitaluri proprii 5 238 820
143 Titluri de datorie 16 774 143
144 Credite și avansuri 0
181 Active financiare la costul amortizat 12 195 651 482
182 Titluri de datorie 2 809 760 061
183 Credite și avansuri 8 663 772 373
Rezerva minimă obligatorie aferentă mijloacelor atrase în
184 722 119 048
monedă liber convertibilă
Instrumente derivate – contabilitatea de acoperire împotriva
240 X
riscurilor
Modificările de valoare justă aferente elementelor acoperite
250 în cadrul unei operațiuni de acoperire a unui portofoliu X
împotriva riscului de rată a dobânzii
260 Investiții în filiale, asocieri în participație și entități asociate 0
270 Imobilizări corporale 289 485 806
280 Imobilizări corporale 289 485 806
290 Investiții imobiliare 0
300 Imobilizări necorporale 44 617 208
310 Fond comercial 0
320 Alte imobilizări necorporale 44 617 208
330 Creanțe privind impozitele 24 012 111
340 Creanțe privind impozitul curent 0
350 Creanțe privind impozitul amânat 24 012 111
360 Alte active 109 268 415
Active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate
370 270 326 545
drept deținute în vederea vânzării

93
 380 TOTAL ACTIVE 18 436 932 881

F 01.02 Datorii

Cod poziție   valoarea contabilă

A B 1
010 Datorii financiare deținute în vederea tranzacționării 0
020 Instrumente derivate 0
030 Poziții scurte 0
040 Depozite 0
050 Titluri de datorie emise 0
060 Alte datorii financiare 0
Datorii financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau
070 0
pierdere
080 Depozite 0
090 Titluri de datorie emise 0
100 Alte datorii financiare 0
110 Datorii financiare evaluate la costul amortizat 14 486 364 782
120 Depozite 14 096 895 299
130 Titluri de datorie emise 0
140 Alte datorii financiare 389 469 483
Instrumente derivate – contabilitatea de acoperire împotriva
150 X
riscurilor
Modificările de valoare justă aferente elementelor acoperite
160 în cadrul unei operațiuni de acoperire a unui portofoliu X
împotriva riscului de rată a dobânzii
170 Provizioane 266 012 300
Pensii și alte obligații privind beneficiile determinate post-
180 0
angajare
190 Alte beneficii pe termen lung ale angajaților 30 651 823
200 Restructurare 0
210 Cauze legale în curs de soluționare și litigii privind impozitele 222 077 462
220 Angajamente și garanții date 3 231 515
230 Alte provizioane 10 051 500
240 Datorii privind impozitele 39 205 159
250 Datorii privind impozitul curent 36 350 087
260 Datorii privind impozitul amânat 2 855 072
270 Capital social rambursabil la cerere X
280 Alte datorii 381 016 551
Datorii incluse în grupuri destinate cedării, clasificate drept
290 0
deținute în vederea vânzării
300 TOTAL DATORII 15 172 598 792

F 01.03 Capital propriu

Cod poziție   valoarea contabilă

A B 1
010 Capital social 496 779 400
020 Capital vărsat 496 779 400
030 Capital subscris nevărsat X
040 Prime de emisiune 5 000
050 Instrumente de capitaluri proprii emise, altele decât capitalul 0
Componenta de capitaluri proprii a instrumentelor financiare
060 0
compuse
070 Alte instrumente de capitaluri proprii emise 0
080 Alte instrumente de capital 0
090 Alte elemente cumulate ale rezultatului global 2 253 708
94
 095 Elemente care nu vor fi reclasificate în profit sau pierdere 0
100 Imobilizări corporale 0
110 Imobilizări necorporale 0
Câștiguri sau (-) pierderi actuariale din planurile de pensii cu
120 0
beneficii determinate
Active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept
122 0
deținute în vederea vânzării
Partea din alte venituri și cheltuieli recunoscute, aferente
124 0
investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate
Modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii
320 evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului 0
global
Partea ineficace din acoperirile valorii juste împotriva riscurilor
330 pentru instrumentele de capitaluri proprii evaluate la valoarea 0
justă prin alte elemente ale rezultatului global
Modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii
340 evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului X
global [elementul acoperit împotriva riscurilor]
Modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii
350 evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului X
global [instrumentul de acoperire împotriva riscurilor]
Modificările valorii juste a datoriilor financiare desemnate la
360 valoarea justă prin profit sau pierdere care se pot atribui 0
modificărilor riscului de credit al datoriilor
128 Elemente care pot fi reclasificate în profit sau pierdere 2 253 708
Acoperirea unei investiții nete într-o operațiune din străinătate
130 X
[partea eficace]
140 Conversie valutară X
Instrumente derivate de acoperire împotriva riscurilor. Rezerva
150 X
aferentă acoperirii fluxurilor de trezorerie [partea eficace]
Modificările valorii juste a instrumentelor de datorie evaluate la
155 2 253 708
valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global
Instrumente de acoperire împotriva riscurilor [elemente
165 X
nedesemnate]
Active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept
170 0
deținute în vederea vânzării
Partea din alte venituri și cheltuieli recunoscute aferente
180 X
investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate
190 Rezultat reportat 1 646 479 471
200 Rezerve din reevaluare 0
210 Alte rezerve 442 684 715
Rezerve sau pierderi cumulate aferente investițiilor în filiale,
220 asocieri în participație și entități asociate, contabilizate prin X
metoda punerii în echivalență
230 Altele 442 684 715
240 (-) Acțiuni de trezorerie -2 313 700
Profitul sau pierderea atribuibil(ă) proprietarilor societății-
250 678 445 495
mamă
260 (-) Dividende interimare 0
270 Interese minoritare [interese care nu controlează] X
280 Alte elemente cumulate ale rezultatului global X
290 Alte elemente X
300 TOTAL CAPITALURI PROPRII 3 264 334 089
310 TOTAL CAPITALURI PROPRII ȘI TOTAL DATORII 18 436 932 881
Notă: Informaţia este dezvăluită conform cerinţelor expuse în Regulamentul cu privire la dezvăluirea de către băncile
din R. Moldova a informaţiei aferente activităţilor lor.

95
  Semnături:
Conducatorul organului executiv al băncii ____________________________Victor
  CIBOTARU
     

  Contabil Șef ______________________________Elena ALBULESA

     
Data întocmirii:
  10.01.2020  
  Executor: Elena ALBULESA 022-57-67-17

Anexa 3(Situatia de Profit si pierdere )

BC „Moldindconb
Denumirea băncii S.A.

96
Perioada de raportare 31.12.2019

F 02.00 CONTUL DE PROFIT SAU PIERDERE

MDL

Cod poziție   Perioada curentă

A B 1

  OPERAŢIUNI CONTINUE  

010 Venituri din dobânzi 901 720 419

020 Active financiare deținute în vederea tranzacționării 0

Active financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la

025 0
valoarea justă prin profit sau pierdere

030 Active financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere 0

Active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale

041 803 610
rezultatului global

051 Active financiare la costul amortizat 900 902 532

Instrumente derivate - Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor,

070 x
riscul de rată a dobânzii

080 Alte active 14 277

085 Venituri din dobânzi aferente datoriilor 0

090 (Cheltuieli cu dobânzile) 314 105 454

100 (Datorii financiare deținute în vederea tranzacționării) 0

110 (Datorii financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere) 0

120 (Datorii financiare evaluate la costul amortizat) 305 310 339

(Instrumente derivate - Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor,

130 x
riscul de rată a dobânzii)

140 (Alte datorii) 1 232 106

145 (Cheltuieli cu dobânzile aferente activelor) 7 563 009

150 (Cheltuieli cu capitalul social rambursabil la cerere) x

160 Venituri din dividende 419 532

170 Active financiare deținute în vederea tranzacționării 0

175 Active financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la 0

97
 valoarea justă prin profit sau pierdere

Active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale

191 419 532
rezultatului global

Investiții în filiale, asocieri în participație și entități asociate,

192 0
contabilizate prin metode diferite de metoda punerii în echivalență

200 Venituri din onorarii și comisioane 465 889 120

210 (Cheltuieli cu onorarii și comisioane) 163 817 110

Câștiguri sau (–) pierderi din derecunoașterea activelor și datoriilor

220 financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau 0
pierdere – net

Active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale

231 0
rezultatului global

241 Active financiare la costul amortizat 0

260 Datorii financiare evaluate la costul amortizat 0

270 Altele 0

Câștiguri sau (–) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare

280 0
deținute în vederea tranzacționării – net

Câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate

287 tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit 0
sau pierdere – net

Câștiguri sau (–) pierderi aferente activelor și datoriilor financiare

290 4 373
desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere – net

Câștiguri sau (-) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva

300 x
riscurilor – net

310 Diferențe de curs de schimb [câștig sau (–) pierdere] – net 159 152 271

Câștiguri sau (–) pierderi din derecunoașterea activelor

330 -15 578 845
nefinanciare – net

340 Alte venituri din exploatare 42 679 910

350 (Alte cheltuieli de exploatare) 31 082 241

355 VENITURI TOTALE DIN EXPLOATARE – NET 1 045 281 975

360 (Cheltuieli administrative) 400 344 004

370 (Cheltuieli cu personalul) 295 812 042

98
380 (Alte cheltuieli administrative) 104 531 962

390 (Amortizare) 58 515 238

400 (Imobilizări corporale) 48 199 003

410 (Investiții imobiliare) 0

420 (Alte imobilizări necorporale) 10 316 235

425 Câștiguri sau pierderi (-) din modificare – net 0

Active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale

426 0
rezultatului global

427 Active financiare la costul amortizat 0

430 (Provizioane sau (-) reluări de provizioane) 42 105 431

440 (Angajamente și garanții date) -2 223 587

450 (Alte provizioane) 44 329 018

[Deprecierea sau (-) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea

460 activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin -227 319 872
profit sau pierdere]

(Active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale

481 0
rezultatului global)

491 (Active financiare la costul amortizat) -227 319 872

[Deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea

510 0
investițiilor în filiale, asocieri în participație și entități asociate]

[Deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea

520 13 337 129
activelor nefinanciare]

530 (Imobilizări corporale) 0

540 (Investiții imobiliare) 0

550 (Fond comercial) 0

560 (Alte imobilizări necorporale) 0

570 (Altele) 13 337 129

580 Fond comercial negativ recunoscut în profit sau pierdere x

Partea din profitul sau (-) pierderea aferent(ă) investițiilor în filiale,

590 asocieri în participație și entități asociate, contabilizată prin metoda x
punerii în echivalență

99
 Profitul sau (–) pierderea din active imobilizate și grupuri destinate
600 cedării, clasificate drept deținute în vederea vânzării, care nu pot fi 0
considerate activități întrerupte

PROFIT SAU (–) PIERDERE DIN ACTIVITĂȚI CONTINUE

610 758 300 045
ÎNAINTE DE IMPOZITARE

[Cheltuieli sau (-) venituri cu impozitul aferent profitului sau

620 79 854 550
pierderii din activități continue]

PROFIT SAU (–) PIERDERE DIN ACTIVITĂȚI CONTINUE

630 678 445 495
DUPĂ IMPOZITARE

640 Profit sau (-) pierdere din activități întrerupte, după impozitare 0

650 Profit sau (-) pierdere din activități întrerupte, înainte de impozitare 0

660 [Cheltuieli sau (–) venituri cu impozitul legate de activități întrerupte] 0

670 PROFIT SAU (-) PIERDERE AFERENT(Ă) EXERCIȚIULUI 678 445 495

680 Atribuibil(ă) intereselor minoritare [interese care nu controlează] x

690 Atribuibil(ă) proprietarilor societății-mamă x

Notă: Informaţia este dezvăluită conform cerinţelor expuse în Regulamentul cu privire la dezvăluirea de către băncile din
Moldova a informaţiei aferente activităţilor lor.

  Semnături:  
  Conducatorul organului executiv al băncii ____________________________Victor CIBOTARU  
       
  Contabil șef ______________________________Elena ALBULESA  
       
Data întocmirii:
  15.01.2020    
  Executor: Ludmila MALAI 022-57-68-03  

100