UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE,ȘTIINȚE ALE

EDUCAȚIEI,SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Lucru individual:
Politologie

Student:
Muntean Tatiana Ion,
Grupa 1.6,licență,anul I
Specialitatea:Sociologie
Controlat:
Dr.conf.univ.,Iatsco Mariana

Chișinău 2020
 Partidul Unității Naționale(PUN)

Istoricul partidului politic: este un partid politic de centru-

dreapta din Republica Moldova, care promovează idealul unității
naționale românești prin reunificarea Republicii Moldova cu România,
integrarea în Uniunea europeană și aderarea la NATO. Partidul Unităţii
Naţionale (PUN) a fost constituit la 14 februarie 2016 sub denumirea de
Partidul “Dreapta” (PD), înregistrat de Ministerul Justiţiei la 28 martie
acelaşi an. PUN este un partid politic care promovează principiile
doctrinei liberale şi idealul unităţii naţionale româneşti prin reunificarea
Republicii Moldova cu România.
Calitatea de preşedinte al PD a fost exercitată în perioada 2016–2017 de
Ana Guţu. Odată cu schimbarea denumirii partidului în iunie 2017
funcţia de preşedinte a Partidului Unităţii Naţionale este ocupată de
Anatol Şalaru.
În preajma alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, un grup de
membri ai Partidului Liberal Reformator în frunte cu Ana Guţu, a lansat
un apel “privind retragerea din campania electorală a Partidului Liberal
Reformator pentru parlamentarele 2014 în favoarea partidelor pro-
europene cu şanse reale”. Decizia acestora a fost motivată şi de
procentul minim atribuit PLR de sondajele de opinie publică. Prin
urmare, la 14 noiembrie 2014 toţi semnatarii apelului au fost excluşi din
partid prin decizia Consiliului Naţional Politic, fiind acuzaţi de trădare a
prevederilor statutare.
În acest context, la 5 septembrie 2015 Ana Guţu împreună cu un grup de
iniţiativă format din Dorin Duşciac, Anatol Arhire, Vitalie Marinuţa,
Gheorghe Şalaru, Ilie Ilaşcu, Alina Gheţiu, Maxim Guţu, Victor Sandu
şi Dan Nicu, creează Partidul “Dreapta”, formaţiune politică care
optează pentru reunificarea celor două state româneşti — Republica
Moldova şi România. La şedinţa de lansare a grupului de iniţiativă a
participat şi europarlamentara Monica Macovei.
La 14 februarie 2016 şi-a ţinut lucrările Congresul de constituire a
Partidului politic “Dreapta”, eveniment la care au participat 250 de
delegaţi din toată republica şi invitaţi de peste hotare. Delegaţii
congresului au adoptat Statutul şi Programul, precum şi componenţa
nominală a Consiliului Republican al formaţiunii. În calitate de
preşedinte al noii formaţiuni politice, a fost aleasă Ana Guţu, în calitate
de Secretar General a fost ales Victor Sandu iar în calitate de
vicepreşedinţi au fost aleşi Ilie Ilaşcu, Dorin Duşciac, Ion Ursu, Iulian
Gramaţki, Anatol Arhire şi Maxim Guţu. De asemenea, congresul a
adoptat şi Rezoluţia de Unire a Republicii Moldova cu România.
Potrivit prevederilor statutare, Partidul politic “Dreapta” optează pentru
armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu cea românească şi cu
acquis-ul comunitar al Uniunii Europene, pentru a facilita reunificarea
politică a celor două state româneşti în viitorul apropiat.
În cadrul Congresului au fost adoptate importante modificări în structura
partidului. Ca urmare a demisiei Anei Guţu din funcţia de preşedinte al
Partidului “Dreapta”, delegaţii la Congres l-au ales în funcţia de
conducere pe Anatol Şalaru, ex-ministrul apărării, liderul grupului de
iniţiativă al Partidului Unităţii Naţionale iar Ana Guţu a fost aleasă în
funcţia de prim-vicepreşedinte al partidului.
De asemenea, Congresul a operat modificări la Statutul partidului şi s-a
decis modificarea denumirii Partidului “Dreapta” în “Partidul Unităţii
Naţionale” (PUN).
Congresul I Extraordinar al PUN din 25 iunie 2017
În cadrul Congresului ex-preşedintele României, Traian Băsescu, a fost
ales cu unanimitate de voturi în funcţia de preşedinte de onoarea al
Partidului Unităţii Naţionale iar deputatul român, Constantin Codreanu,
a fost ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al PUN. În cadrul
congresului s-a menţionat că obiectivul PUN este să canalizeze toate
forţele unioniste din Republica Moldova şi din afara frontierelor pentru
atingerea obiectivului de reunificare a ţării, punând astfel capăt efectelor
pactului Ribbentrop-Molotov. De asemenea, reprezentanţii Partidului
Mişcarea Populară din România a semnat un protocol de colaborare cu
Partidul Unităţii Naţionale, cele două partide având ca obiectiv politic
unirea Republicii Moldova cu România.
Potrivit organizatorilor, la congres au participat circa 1200 de delegaţi
din Republica Moldova şi România.
La Congresul II extraordinar din 07.12.2019, în calitate de Președinte al
partidului a fost ales Octavian Țîcu
Participarea în alegeri:la 20 octombrie 2019 în Republica Moldova s-
a desfășurat al VII-lea scrutin electoral local general de la
proclamarea independenței țării. Alegerile la nivel național au fost
validate, participarea la vot depășind pragul necesar de 1/4 din alegătorii
înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție electorală. Prezența
la vot pe țară a fost de 41,73%, iar în municipiul Chișinău aceasta a
constituit 36,05%, substanțial mai scăzută decât la alegerile din 2015.
La alegerile pentru funcțiile de consilieri locali și primari au participat în
total 28 de partide politice din 46 înregistrate în Republica Moldova,
două dintre acestea constituind un bloc electoral, și circa 1 000 de
candidați independenți. Pentru desfășurarea alegerilor au fost
constituite 36 de circumscripții electorale – în raioane, în UTA
Găgăuzia, în municipiile Chișinău și Bălți. Alegerile nu au putut fi
desfășurate în localitățile din stânga Nistrului, teritoriu aflat sub
controlul administrației din Transnistria, nerecunoscută de autoritățile de
la Chișinău. Alegerile pentru funcțiile de consilieri locali s-au desfășurat
în baza sistemului electoral proporțional, iar cele pentru funcțiile de
primari – în baza sistemului majoritar, în două tururi de scrutin.
Capacitatea concurenților de a înregistra candidați în circumscripțiile
electorale a corespuns cu numărul de mandate obținute de acestea, ceea
ce reprezintă un indicator al potențialului organizatoric și electoral
al partidelor.
Iar partidul PUN a obținut:9 consilii de nivelul II,77 de consilii de
nivelul I, și 7 primari.
Liderii partidelor:Octavian Țîcu.
Ideologia politică: Partidul Politic "Partidul Unităţii Naţionale" este un
partid ce se bazează pe principiile democraţiei interne şi funcţionează
independent de voinţa unei singure persoane, oricare ar fi ea, lider sau
membru de partid. Partidul aplică instrumentarul democratic axat pe
meritocraţie, integritate, profesionalism, politică şi competiţie corectă,
cu respectarea apartenenţei doctrinare. Partidul Politic "Partidul Unităţii
Naţionale", în calitate de institut democratic al statului de drept,
promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la
formarea opiniei publice, participă prin înaintarea şi susţinerea
candidaţilor la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează
participarea cetăţenilor la alegeri, participă prin reprezentanţii lor la
exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în
conformitate cu legea şi, în special, îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu normele Constituţiei Republicii Moldova, ale Legii
privind Partidele politice, ale legislaţiei în materie şi ale prevederilor
prezentului Statut. Forma organizatorico-juridică a partidului este –
partid politic. Activitatea Partidului se desfăşoară pe întreg teritoriul
Republicii Moldova, în deplină conformitate cu Programul său şi cu
prezentul Statut, respectând prevederile Constituţiei şi ale legislaţiei din
domeniu. Partidul este persoană juridică din momentul înregistrării,
dispune de patrimoniu, conturi bancare, simbolică, ştampilă şi foi cu
antet; emite legitimaţii de membru de Partid pentru membrii săi.
Statutul Partidului Politic "Partidul Unităţii Naţionale", conţine
ansamblul de principii, norme şi prevederi, prin care se determină
obiectivele, structura şi organizarea Partidului. Pentru organizarea şi
funcţionarea eficientă a Partidului la diferite niveluri, pentru diferite
structuri, constituite conform statutului, se vor elabora Regulamente de
organizare şi funcţionare, care vor conţine dispoziţii şi proceduri
organizatorice şi care se vor adopta şi modifica de către Consiliul Politic
Republican. Prevederile Statutului şi ale celorlalte regulamente de
organizare şi funcţionare ale structurilor constituite conform statutului
sunt obligatorii pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membrii
Partidului.
Finanțarea partidului politic:
Gestiunea financiară 2019

Surse de finanţare/ venituri, total 147,700.00

1. Subvenţii de la bugetul de stat 0.00
2.1. Donaţii din partea membrilor
60,500.00
de partid
2.2. Donaţii din partea altor
0.00
persoane fizice
2.3. Donaţii din partea
0.00
persoanelor juridice
3. Donaţii sub alte forme 0.00
4. Cotizaţii de membru de partid 87,200.00
 5. Venituri în urma activităţilor
0.00
economice
6. Alte venituri 0.00
Plăţi/ cheltuieli, total 154,475.10
1. Cheltuieli pentru întreţinerea
86,003.00
sediilor
2. Cheltuieli de personal 0.00
3. Cheltuieli pentru presă şi
26,234.70
materiale promoţionale
4. Cheltuieli de deplasare în ţară şi
0.00
în străinătate
5. Cheltuieli pentru
6,200.00
telecomunicaţii
6. Cheltuieli pentru primirea
0.00
delegaţiilor
7. Plata cotizaţiilor în organizaţiile
0.00
internaţionale
8. Investiţii în bunuri mobile şi
0.00
imobile
9. Cheltuieli de birotică, comision
837.40
bancar
10. Cheltuieli de audit 0.00
11. Cheltuieli pentru organizarea
35,000.00
de întruniri
12. Alte cheltuieli 200.00
13. Cheltuieli în campania
0.00
electorală

Anul Venituri Cheltuieli Diferenţa

2018 825,555.48 700,507.60 +125,047.88
2017 147,700.00 154,475.10 -6,775.10
2016 92,900.00 85,500.97 +7,399.03
Proiecte legislative promovate de PUN:Octavian Țîcu a contribuit la
următoarele proiecte de legi:
1)Proiectul de hotărâre cu privire la constituirea Comisiei de anchetă
pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor;
2)Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative (Legea
nr.581/1999 cu privire la fundații – art.17, 22, 25, 34, 37; Legea
nr.294/2007 privind partidele politice – art.26);
3)Proiectul legii pentru modificarea unor acte normative (Codul
jurisdicției constituționale nr.502/1995; Legea nr.514/1995 privind
organizarea judecătorească – art.9; ș.a.);
4)Proiectul legii pentru modificarea articolului 19 din Legea muzeelor
nr.262/2017
5)Proiectul legii privind modificarea și completarea unor acte legislative
(Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și
a întreprinzătorilor individuali – art.7, 13, 17'1, 22'1; Legea nr.135/2007
privind societățile cu răspundere limitate.
Partidul Politic "Partidul Unităţii Naţionale", este un Partid politic, care
militează pentru reîntregirea neamului românesc, iar pentru realizarea
acestui deziderat, veghează asupra funcţionării în Republica Moldova a
principiilor şi normelor statului de drept, cu respectarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului, în conformitate cu Constituţia
Republicii Moldova, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi alte documente
internaţionale. Partidul activează în conformitate cu principiile
legalităţii, transparenţei, libertăţii şi egalităţii în drepturi a membrilor,
precum şi cu alte principii şi valori democratice universal recunoscute.
Partidul militează pentru armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu
cea românească şi cu acquis-ul comunitar al Uniunii Europene, pentru a
facilita reunificarea politică a celor două state româneşti în viitorul
apropiat. Partidul promovează asigurarea calităţii vieţii cetăţenilor, libera
exprimare a voinţei politice a cetăţenilor, cu respectarea principiilor
democraţiei, al statului de drept, al pluralismului politic şi al separării
puterilor în stat.
Diaspora acasă
Considerăm că în prezent cea mai mare preocupare pentru cetățenii R.
Moldova este stoparea răspândirii virusului. Din acest punct de vedere,
există o responsabilitate a guvernării și una a cetățenilor, care trebuie să
acționeze la unison pentru contracararea acestei provocări. Dincolo de
componenta internă a prevenirii răspândirii, pe care o gestionează
Comisia de Stări Excepționale și instituțiile abilitate, o provocare aparte,
la care guvernarea n-are răspuns eficient, este reîntoarcerea masivă a
cetățenilor moldoveni acasă. Nu există un mecanism guvernamental de
coordonare centralizată pentru revenirea Diasporei, care trebuie să se
facă în colaborare cu autoritățile statelor de unde revin cetățenii noștri.
Inițiativele particulare sau egoismul partidelor politice nu trebuie să
înlocuiască implicarea statului, care urmează în cel mai apropiat timp să
elaboreze strategia de revenire, carantinare și integrare a Diasporei.
Prin urmare, propun programul „Diaspora Acasă” , care cuprinde
următoarele etape:
- Asigurarea funcționalității unor centre de triaj instaurate prin
intermediul Ambasadelor și a Consulatelor Republicii Moldova din
țările-gazdă situate în zona roșie (Italia, Franța, Spania etc.) pentru ca
locurile la zborurile charter efectuate în perioada crizei sanitare să fie
repartizate prioritar persoanelor aflate în situație de criză: persoane în
etate, persoane suferinde de maladii grave (altele decât COVID-19),
familii cu copii minori, etc. Ulterior în această categorie pot fi acceptați
alți cetățeni moldoveni cu necesități de a reveni acasă;
- Crearea condițiilor pentru repatrierea cetățenilor moldoveni care revin
acasă prin România, în lipsa altor posibilități de revenire, care să fie
coordonate de autoritățile celor două state.
- Preluarea acestor cetățeni de către instituțiile medicale și civile, iar
pentru a opri răspândirea pandemiei este necesar, obligatoriu chiar, ca la
întoarcerea in țara sa fie examinați și izolați pentru 2 săptămâni.
- Instituirea unor de centre de carantină pe întreg teritoriul Republicii
Moldova.
Centrele de carantină instituționalizată pot fi organizate în hoteluri,
complexe turistice, cămine sau alte instituții care se pretează la un astfel
de efort și care pot asigura o izolare a compatrioților noștri veniți de
peste hotare.
- Pentru scurtarea perioadei de izolare și reducerea cheltuielilor de
întreținere, propunem efectuarea testării prioritare pentru această
categorie, cei sănătoși putând astfel să meargă în/la locul de baștină, iar
cei infectați să urmeze tratament.
- Pentru evitarea tensiunilor sociale și a șomajului, propunem stimularea
agenților economici pentru angajarea celor reîntorși, prin subvenții din
partea statului în eventualitatea încadrării acestora în câmpul muncii.
- Stabilirea unui mecanism de conlucrare a autorităților centrale și a
celor locale pentru monitorizarea procesului de revenire și încadrarea a
cetățenilor moldoveni din diasporă în comunitatea locală.
- Readucerea și implicarea cât mai grabnică a Parlamentului și a
comisiilor parlamentare în soluționarea problemelor generate de
pandemie. Cooptarea în Comisia pentru Situație Excepțională a
partidelor de opoziție și folosirea relațiilor externe și expertizei de care
partidelor de opoziție dispun în interesul combaterii epidemiei.
 

BIBLIOGRAFIE:
 https://a.cec.md/ro;
 http://alegeri.md/w/Partide_politice_din_Republica_Moldova;
http://www.democracy.md;
http://www.promo-lex.md;
http://www.e-democracy.md/adept/;
http://www.pun.md;
http://www.parlament.md;
http://www.deschide.md.
www.voceabasarabiei.md
www.legis.md

Elaborat:Muntean Tatiana,grupa 1.6,sociologie.

 
 
25 iuni
Extraordinar
care au part
şi România.
Traian Băse
de preşedin

Partidul
denumir
Naţiona
11 iunie 201
La 11 iunie
Partidului “D
importante m
demisiei Ane
“Dreapta”, d
web a Partid
(Facebook
)