REFERAT

Delincvență juvenilă în R. Moldova

Delincvenţa juvenilă este o componentă a criminalităţii. Ea este un
fenomen de devianţă, manifestat prin incapacitatea unor
minori/adolescenți de a se adapta la normele de conduită din societate.
Această incapacitate este datorată unor cauze de ordin bio-psiho-social.
În ţara noastră, există unii tineri şi minori care participă destul de activ la
săvârşirea unor fapte penale. Ei participă şi săvârşesc îndeosebi
infracţiuni cum ar fi: furturi, violuri, vătămări corporale, infracţiuni de
lovituri cauzatoare de moarte, omor şi tentativă de omor.
Criminalitatea în rândul minorilor are multe cauze diferite de cele ale
criminalităţii adulţilor. Analizând acest fenomen, pe genuri de
infracţiuni s-au desprins următoarele:
Cauzele specifice ale apariției delicvenței juvenile sunt:
- creşterea situaţiilor de abandon şcolar a unor elevi cunoscuţi cu
comportament deviant sau preocupări antisociale, lipsa unei activităţi
utile;
- lipsa de supraveghere permanentă de către părinţi, supraveghetori,
tutori etc.;
-familiile dezorganizate din rândul cărora provin unii minori infractori ai
căror părinţi sunt cunoscuţi cu antecedente penale;
- Intermitență în educaţia minorilor de către şcoală, unităţi de ocrotire
(case de copii, şcoli de reeducare, şcoli speciale) alte instituţii cu
atribuţii în acest sens;
- necunoaşterea din timp a anturajului, a locurilor şi mediilor frecventate
de minori;
- lipsa unei legături permanente între familie şi şcoală;
- influenţa unor infractori majori aflaţi în anturajul minorilor prin
determinarea acestora de a comite fapte antisociale;
 -consumul de către unii minori de substanţe halucinogene şi alcool
pentru creşterea unei stări euforice.
Principala cauză însă, a apariţiei atitudinilor antisociale o constituie
influenţa mediului social şi proceselor psihice la nivelul conştiinţei
individului şi a factorilor externi, care pot fi cauze ale acestui fenomen
negativ sau condiţii care influenţează şi alimentează manifestările de
acest gen.  Din totalul de minori care au comis infracțiuni în 2010,
85,7% sunt persoane neîncadrate în sistemul de educație. Cu referire la
statului social al minorilor implicați în săvârșirea infracțiunilor, conform
datelor prezentate de organele de ordine, se stabilește că pentru anul
2010: 40,2% fac parte din familii vulnerabile; circa 22% provin din
familii monoparentale; 8% din familii cu mulți copii; circa 26% sunt din
categoria celor rămași fără îngrijirea unui sau a ambilor părinți, ca
urmare a plecării acestora la muncă peste hotare; 4,2% sunt beneficiari
ai instituțiilor rezidențiale.Considerăm că imposibilitatea stabilirii
situației reale a delicvenței juvenile este completată și de inexactitatea
parametrilor demografici ai populației, ținându-se cont de faptul că un
număr mare de cetățeni sunt emigrați peste hotarele
republicii.Delicvența juvenilă constituie o problemă socială complexă, a
cărei cunoaștere și explicație trebuie să stea la baza măsurilor de politică
socială și penală. Actualmente, problemele educării, adaptării și, în
special, ale promovării generației tinere devin extrem de presante și
dificile, nerezolvarea lor conducând la consecințe ireversibile pentru
conduita copiilor și tinerilor. Diminuarea cauzelor și a condițiilor, care
generează sau favorizează manifestările antisociale în rândul minorilor și
tinerilor, solicită elaborarea unor modele etiologice predictive. În acest
sens, toate măsurile întreprinse trebuie să se raporteze cel puțin la trei
niveluri: macrosocial, microsocial și individual
 Evaluare Schimbare Socială

1. Interpretați semnificația conceptului de schimbare socială.

2. Analizați teoriile explicative ale schimbării sociale.
3. Prognozați schimbările sociale pe care le poate produce
CORONAVIRUSUL pentru societatea moldovenească.
Răspunsuri:
1. Schimbarea socială este un fenomen care se desfășoară ca un proces
continuu și presupune evoluția societăților din trecut spre viitor, de la
tradițional spre modern, de la comunitate spre societate și de la
comuniune spre individualism. Această dinamică face posibilă și
necesară, explicația unui amplu și neîncetat progres, care produce o
serie de efecte asupra sistemului social și a membrilor societății, la
nivel de valori, cultură, trăire și comportament.
Schimbarea socială este teoria despre progres după Auguste Comte.
Progresul în societățile umane,o generație poate transmite alteia
avuțiile materiale și spirituale.Progresul social este dezvoltarea omului
în toate domeniile vieții:fizice,morale și intelectuale.
Pentru Auguste Comte, mutaţiile petrecute în ordinea vieţii sociale au
un caracter dialectic şi evolutiv, iar societatea a cunoscut în decursul
istoriei sale trei stadii importante de dezvoltare a culturii şi civilizaţiei:
stadiul teologic, stadiul metafizic, stadiul pozitiv (modern sau ştiinţific).
Studiul societăţii implică, în concepţia sociologului, o metodă care să
poată explica fenomene statice, dar şi cele dinamice, pentru a înţelege
sensul dezvoltării şi progresul ei în istorie.
Într-o definiţie generală, schimbarea socială poate fi reperată după
patru manifestări, conform lui G. Rocher:
• implică noi organizări (optica structurală);
• poate fi identificată în timp, prin raportare la o situaţie iniţială, dar şi pe
termen scurt sau mediu;
• este durabilă;
• este colectivă.
2. Analizați teoriile explicative ale schimbării sociale.
Teoriile evoluţioniste. Gândirea sociologică de început s-a concentrat
asupra progresului social şi asupra problemei existenţei unor legi
fundamentale ale schimbării sociale. Spencer considera că schimbarea
progresează întotdeauna de la forme simple, inferioare la forme mai
complexe. Adoptând teoriile evoluţioniste ale lui Darwin ca model,
Spencer a susţinut intervenţia guvernamentală limitată în funcţionarea
societăţii, aşa încât să permită acestor legi evoluţioniste, naturale ale
progresului social să se desfăşoare. În concordanţă cu conceptul lui
Darwin despre supravieţuirea celui mai bun, activităţile şi instituţiile
care pot rezista în acest tip de mediu concurenţial vor continua şi chiar
vor progresa; altele vor dispărea, pur şi simplu. Legile naturale şi nu
intervenţia umană vor fi factorul determinant.
Teorii ciclice. Unii teoreticieni ai schimbării sociale pe scară largă au
considerat-o ciclică. Oswald Spengler susţinea că, asemenea
organismului uman, societăţile se nasc, se dezvoltă şi apoi decad. Ciclul
este inevitabil. Vigoarea dezvoltării iniţiale scade în perioada de mijloc.
Atunci, societatea devine mai materialistă şi, în cele din urmă, începe să
decadă.
Teoria funcţionalistă. Parsons considera societate un sistem
social de părţi unite una de alta şi interdependente. Acest sistem îşi caută
echilibrul. Schimbarea se produce când această stabilitate esenţială este
tulburată; atunci, sistemul este forţat să reacţioneze pentru a-şi restabili
echilibrul. Societăţile sunt conservatoare, rezistând schimbării sociale.
Transformarea este ceva care răstoarnă funcţionarea relativ liniştită a
societăţii.
Schimbarea socială este introdusă prin forţe externe sau apare din
tensiuni interne. Societatea se acomodează la schimbări şi stabileaşte un
nou echilibru. În această concepţie, schimbarea duce totuşi la stabilitate,
deoarece apare un nou echilibru din ajustările făcute.

Teoria conflictului. În teoria clasică, schimbarea socială apare din

lupta de clasă dintre exploatatori şi cei exploataţi economic. Tensiunile
între grupuri inegale din societate forţează schimbări în structura
societăţii. Schimbarea este o consecinţă a nevoii de reconciliere a
contradicţiilor în structură şi acţiuni. Rezultatul rezolvării acestor
contradicţii nu este un compromis ci crearea a ceva cu totul nou -
transformarea socială.
 Marx s-a concentrat în principal asupra contradicţiilor economice
ca fiind forţa motrice a schimbării sociale. Alţi teoreticieni ai
conflictului au încercat să lărgească această perspectivă. Dahrendorf
consideră drept cauzele schimbării sociale diverse tipuri de conflict
social. Conflictul între grupurile etnice, rasiale şi religioase poate
constitui baza unor schimbări importante în societate.

3.Prognozați schimbările sociale pe care le poate produce

CORONAVIRUSUL pentru societatea moldovenească.
În general, o să fie afectată toată economia pentru că spre deosebire de
crizele de până acum, care erau crize generate de consum, în sensul în
care consumul scădea brutal, posibilitățile de a produce nu scădeau.
Dar această criză are două componente: atât componenta de consum,
care scade mult pentru că oamenii nu mai ies din casă, sunt speriați, dar
scade și partea de furnizare pentru că se așteaptă ca, pe termen lung,
poate doi ani, o mare parte din populație, în cazul cel mai rău, în care nu
se va găsi un vaccin, va fi afectată de acest coronavirus și va lipsi de la
muncă.
Pentru moldoveni efectele unei crize pe plan economic se pot cel mai
ușor resimți printr-o depreciere a monedei naționale în raport cu euro,
evoluție care se resimte, imediat, în ratele creditelor bancare, în facturi
mai mari la telefonie sau utilități, cât și în puterea de cumpărare pentru
bunuri precum produse alimentare,cele din domeniul imobiliar
apartamente, chirii, sau autoturisme. De asemenea, mulţi dintre
investitorii chestionați pe marginea subiectului au semnalat probleme de
aprovizionare, potenţialele creşteri de preţuri şi accentuarea blocajului
financiar. Turismul și transporturile sunt alte două domenii afectate
considerabil ca urmare a epidemiei de coronavirus care s-a extins
alarmant la nivel global în ultimele săptămâni. Închiderea granițelor și
restricțiile de călătorie către statele europene au redus mobilitatea
persoanelor, pe toate căile – aerian, terestru sau cu feroviar – și prin
urmare, efectele negative pentru aceste domenii s-au făcut imediat
resimțite.

Potrivit unui studiu, printre principalele efecte pe care le simt

antreprenorii ca urmare a pandemiei de coronavirus sunt:

-scăderea vânzărilor
-suspendarea temporară a activităţii

-disponibilizări

-restrângerea activității

-întârzieri la plata furnizorilor

- închiderea unor firme

Mai mult, în timp, hotelurile și restaurantele ar putea fi închise temporar,

conform decretului prezidențial care instituie starea de urgență pe
teritoriul Moldovei. Igor Dodon a menționat că autoritățile vor solicita
băncilor comerciale să identifice posibilități pentru înghețarea creditelor
acordate cetățenilor. Este vorba despre vacanțele creditare pe un termen
de câteva luni, pentru a nu face presiune financiară asupra oamenilor în
condiții de criză.

Insituțiile de învățământ din Republica Moldova vor rămâne închise pe

toată durata perioadei stării de urgență. Reieșind din situația actuală, asta
înseamnă data de 15 mai. Decizia a fost aprobată de Comisia pentru
Situații Excepționale și confirmată printr-un ordin semnat de ministrul
Educației, Culturii și Cercetării. În context, conducătorii instituțiilor de
învățământ sunt obligați să organizeze procesul educațional la distanță .
Lecțiile se desfășoară la distanță, prin intermediul programelor adaptate
învățământului online, precum este Google Classroom,Zoom,Google
Hangouts care permite accesarea tuturor informațiilor pregătite de
profesori.Dar,totuși sperăm să trecem cu bine peste această perioadă și
să revenim la viața obișnuită,să ne reluăm activitățile de zi cu zi.