UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,SOCIOLOGIE ȘI

ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Lucru individual:
Politologie
Efectuat:Muntean Tatiana,student anul I,grupa 1.6,sociologie
Controlat:Iatsco Mariana
Partidul Unității Naționale(PUN)

Istoricul partidului politic: este un partid politic de centru-dreapta din 

Republica Moldova, care promovează idealul unității naționale românești
prin reunificarea Republicii Moldova cu România , integrarea în 
Uniunea europeană și aderarea la NATO. Partidul Unităţii Naţionale (PUN) a
fost constituit la 14 februarie 2016 sub denumirea de Partidul “Dreapta” (PD),
înregistrat de Ministerul Justiţiei la 28 martie acelaşi an. PUN este un partid
politic care promovează principiile doctrinei liberale şi idealul unităţii
naţionale româneşti prin reunificarea Republicii Moldova cu
România.Calitatea de preşedinte al PD a fost exercitată în perioada 2016–
2017 de Ana Guţu. Odată cu schimbarea denumirii partidului în iunie 2017
funcţia de preşedinte a Partidului Unităţii Naţionale este ocupată de Anatol
Şalaru.
Istoricul partidului PUN
În preajma alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, un grup de membri ai
Partidului Liberal Reformator în frunte cu Ana Guţu, a lansat un apel “privind retragerea
din campania electorală a Partidului Liberal Reformator pentru parlamentarele 2014 în
favoarea partidelor pro-europene cu şanse reale”. Decizia acestora a fost motivată şi de
procentul minim atribuit PLR de sondajele de opinie publică. Prin urmare, la 14
noiembrie 2014 toţi semnatarii apelului au fost excluşi din partid prin decizia Consiliului
Naţional Politic, fiind acuzaţi de trădare a prevederilor statutare.
În acest context, la 5 septembrie 2015 Ana Guţu împreună cu un grup de iniţiativă
format din Dorin Duşciac, Anatol Arhire, Vitalie Marinuţa, Gheorghe Şalaru, Ilie Ilaşcu,
Alina Gheţiu, Maxim Guţu, Victor Sandu şi Dan Nicu, creează Partidul “Dreapta”,
formaţiune politică care optează pentru reunificarea celor două state româneşti —
Republica Moldova şi România. La şedinţa de lansare a grupului de iniţiativă a participat
şi europarlamentara Monica Macovei.
Istoricul partidului PUN
La 14 februarie 2016 şi-a ţinut lucrările Congresul de constituire a Partidului politic
“Dreapta”, eveniment la care au participat 250 de delegaţi din toată republica şi
invitaţi de peste hotare. Delegaţii congresului au adoptat Statutul şi Programul,
precum şi componenţa nominală a Consiliului Republican al formaţiunii. În calitate de
preşedinte al noii formaţiuni politice, a fost aleasă Ana Guţu, în calitate de Secretar
General a fost ales Victor Sandu iar în calitate de vicepreşedinţi au fost aleşi Ilie Ilaşcu,
Dorin Duşciac, Ion Ursu, Iulian Gramaţki, Anatol Arhire şi Maxim Guţu. De asemenea,
congresul a adoptat şi Rezoluţia de Unire a Republicii Moldova cu România.
Potrivit prevederilor statutare, Partidul politic “Dreapta” optează pentru armonizarea
legislaţiei Republicii Moldova cu cea românească şi cu acquis-ul comunitar al Uniunii
Europene, pentru a facilita reunificarea politică a celor două state româneşti în viitorul
apropiat
Istoricul partidului PUN
În cadrul Congresului au fost adoptate importante modificări în structura partidului.
Ca urmare a demisiei Anei Guţu din funcţia de preşedinte al Partidului “Dreapta”,
delegaţii la Congres l-au ales în funcţia de conducere pe Anatol Şalaru, ex-ministrul
apărării, liderul grupului de iniţiativă al Partidului Unităţii Naţionale iar Ana Guţu a
fost aleasă în funcţia de prim-vicepreşedinte al partidului.
De asemenea, Congresul a operat modificări la Statutul partidului şi s-a decis
modificarea denumirii Partidului “Dreapta” în “Partidul Unităţii Naţionale”
(PUN).Congresul I Extraordinar al PUN din 25 iunie 2017
În cadrul Congresului ex-preşedintele României, Traian Băsescu, a fost ales cu
unanimitate de voturi în funcţia de preşedinte de onoarea al Partidului Unităţii
Naţionale iar deputatul român, Constantin Codreanu, a fost ales în funcţia de prim-
vicepreşedinte al PUN.
Istoricul partidului PUN
În cadrul congresului s-a menţionat că obiectivul PUN este să canalizeze
toate forţele unioniste din Republica Moldova şi din afara frontierelor
pentru atingerea obiectivului de reunificare a ţării, punând astfel capăt
efectelor pactului Ribbentrop-Molotov. De asemenea, reprezentanţii
Partidului Mişcarea Populară din România a semnat un protocol de
colaborare cu Partidul Unităţii Naţionale, cele două partide având ca
obiectiv politic unirea Republicii Moldova cu România.
Potrivit organizatorilor, la congres au participat circa 1200 de delegaţi din
Republica Moldova şi România.
La Congresul II extraordinar din 07.12.2019, în calitate de Președinte al
partidului a fost ales Octavian Țîcu
Participarea în alegeri
• la 20 octombrie 2019 în Republica Moldova s-a desfășurat al VII-lea scrutin electoral local general de la
proclamarea independenței țării. Alegerile la nivel național au fost validate, participarea la vot depășind
pragul necesar de 1/4 din alegătorii înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție electorală. 
Prezența la vot pe țară a fost de 41,73%, iar în municipiul Chișinău aceasta a constituit 36,05%,
substanțial mai scăzută decât la alegerile din 2015.
• La alegerile pentru funcțiile de consilieri locali și primari au participat în total 28 de partide politice din 
46 înregistrate în Republica Moldova, două dintre acestea constituind un bloc electoral, și circa 1 000 de
candidați independenți. Pentru desfășurarea alegerilor au fost constituite 36 de circumscripții electorale
 – în raioane, în UTA Găgăuzia, în municipiile Chișinău și Bălți. Alegerile nu au putut fi desfășurate în
localitățile din stânga Nistrului, teritoriu aflat sub controlul administrației din Transnistria,
nerecunoscută de autoritățile de la Chișinău. Alegerile pentru funcțiile de consilieri locali s-au desfășurat
în baza sistemului electoral proporțional, iar cele pentru funcțiile de primari – în baza sistemului
majoritar, în două tururi de scrutin. Capacitatea concurenților de a înregistra candidați în 
circumscripțiile electorale a corespuns cu numărul de mandate obținute de acestea, ceea ce reprezintă
un indicator al potențialului organizatoric și electoral al partidelor. Iar partidul PUN a obținut:9 consilii
de nivelul II,77 de consilii de nivelul I, și 7 primari.
Ideologia partidului
Partidul Politic "Partidul Unităţii Naţionale" este un partid ce se bazează pe principiile democraţiei interne şi funcţionează
independent de voinţa unei singure persoane, oricare ar fi ea, lider sau membru de partid. Partidul aplică instrumentarul
democratic axat pe meritocraţie, integritate, profesionalism, politică şi competiţie corectă, cu respectarea apartenenţei
doctrinare. Partidul Politic "Partidul Unităţii Naţionale", în calitate de institut democratic al statului de drept, promovează
valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă prin înaintarea şi susţinerea
candidaţilor la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă prin
reprezentanţii lor la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea şi, în special,
îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu normele Constituţiei Republicii Moldova, ale Legii privind Partidele politice, ale
legislaţiei în materie şi ale prevederilor prezentului Statut. Forma organizatorico-juridică a partidului este – partid politic.
Activitatea Partidului se desfăşoară pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în deplină conformitate cu Programul său şi cu
prezentul Statut, respectând prevederile Constituţiei şi ale legislaţiei din domeniu. Partidul este persoană juridică din
momentul înregistrării, dispune de patrimoniu, conturi bancare, simbolică, ştampilă şi foi cu antet; emite legitimaţii de
membru de Partid pentru membrii săi.
Statutul Partidului Politic "Partidul Unităţii Naţionale", conţine ansamblul de principii, norme şi prevederi, prin care se
determină obiectivele, structura şi organizarea Partidului. Pentru organizarea şi funcţionarea eficientă a Partidului la diferite
niveluri, pentru diferite structuri, constituite conform statutului, se vor elabora Regulamente de organizare şi funcţionare,
care vor conţine dispoziţii şi proceduri organizatorice şi care se vor adopta şi modifica de către Consiliul Politic Republican.
Prevederile Statutului şi ale celorlalte regulamente de organizare şi funcţionare ale structurilor constituite conform statutului
sunt obligatorii pentru toate organizaţiile şi pentru toţi membrii Partidului.
 Gestiunea financiară 2019

Finanțarea partidului politic Surse de finanţare/ venituri, total 147,700.00

Anul Venituri Cheltuieli Diferenţa 1. Subvenţii de la bugetul de stat 0.00
2018 825,555.48 700,507.60 +125,047.88 2.1. Donaţii din partea membrilor de partid 60,500.00

2017 147,700.00 154,475.10 -6,775.10 2.2. Donaţii din partea altor persoane fizice 0.00

2016 92,900.00 85,500.97 +7,399.03 2.3. Donaţii din partea persoanelor juridice 0.00
3. Donaţii sub alte forme 0.00
4. Cotizaţii de membru de partid 87,200.00
5. Venituri în urma activităţilor economice 0.00
6. Alte venituri 0.00

Plăţi/ cheltuieli, total 154,475.10

1. Cheltuieli pentru întreţinerea sediilor 86,003.00
2. Cheltuieli de personal 0.00
3. Cheltuieli pentru presă şi materiale promoţionale 26,234.70
4. Cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate 0.00
5. Cheltuieli pentru telecomunicaţii 6,200.00
6. Cheltuieli pentru primirea delegaţiilor 0.00
7. Plata cotizaţiilor în organizaţiile internaţionale 0.00
8. Investiţii în bunuri mobile şi imobile 0.00
9. Cheltuieli de birotică, comision bancar 837.40
10. Cheltuieli de audit 0.00
11. Cheltuieli pentru organizarea de întruniri 35,000.00
12. Alte cheltuieli 200.00
13. Cheltuieli în campania electorală 0.00
Proiecte legislative promovate de PUN:
• Octavian Țîcu a contribuit la următoarele proiecte de legi:
• 1)
Proiectul de hotărâre cu privire la constituirea Comisiei de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patr
imoniului sindicatelor
;
• 2)
Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative (Legea nr.581/1999 cu privire la fundații –
art.17, 22, 25, 34, 37; Legea nr.294/2007 privind partidele politice – art.26)
;
• 3)
Proiectul legii pentru modificarea unor acte normative (Codul jurisdicției constituționale nr.502/1995
; Legea nr.514/1995 privind organizarea judecătorească – art.9; ș.a.)
;
• 4)Proiectul legii pentru modificarea articolului 19 din Legea muzeelor nr.262/2017
• 5)Proiectul legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Legea nr.220/2007 privind
înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali – art.7, 13, 17'1, 22'1;
Legea nr.135/2007 privind societățile cu răspundere limitate.
Proiecte legislative promovate de PUN:
• Partidul Politic "Partidul Unităţii Naţionale", este un Partid politic, care militează pentru reîntregirea neamului românesc, iar pentru
realizarea acestui deziderat, veghează asupra funcţionării în Republica Moldova a principiilor şi normelor statului de drept, cu respectarea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi alte documente internaţionale. Partidul activează în conformitate cu principiile
legalităţii, transparenţei, libertăţii şi egalităţii în drepturi a membrilor, precum şi cu alte principii şi valori democratice universal recunoscute.
Partidul militează pentru armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu cea românească şi cu acquis-ul comunitar al Uniunii Europene,
pentru a facilita reunificarea politică a celor două state româneşti în viitorul apropiat. Partidul promovează asigurarea calităţii vieţii
cetăţenilor, libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor, cu respectarea principiilor democraţiei, al statului de drept, al pluralismului
politic şi al separării puterilor în stat.
• Diaspora acasă
• Considerăm că în prezent cea mai mare preocupare pentru cetățenii R. Moldova este stoparea răspândirii virusului. Din acest punct de
vedere, există o responsabilitate a guvernării și una a cetățenilor, care trebuie să acționeze la unison pentru contracararea acestei provocări.
Dincolo de componenta internă a prevenirii răspândirii, pe care o gestionează Comisia de Stări Excepționale și instituțiile abilitate, o
provocare aparte, la care guvernarea n-are răspuns eficient, este reîntoarcerea masivă a cetățenilor moldoveni acasă. Nu există un mecanism
guvernamental de coordonare centralizată pentru revenirea Diasporei, care trebuie să se facă în colaborare cu autoritățile statelor de unde
revin cetățenii noștri. Inițiativele particulare sau egoismul partidelor politice nu trebuie să înlocuiască implicarea statului, care urmează în
cel mai apropiat timp să elaboreze strategia de revenire, carantinare și integrare a Diasporei.
• Prin urmare, propun programul „Diaspora Acasă” , care cuprinde următoarele etape:
• - Asigurarea funcționalității unor centre de triaj instaurate prin intermediul Ambasadelor și a Consulatelor Republicii Moldova din țările-
gazdă situate în zona roșie (Italia, Franța, Spania etc.) pentru ca locurile la zborurile charter efectuate în perioada crizei sanitare să fie
repartizate prioritar persoanelor aflate în situație de criză: persoane în etate, persoane suferinde de maladii grave (altele decât COVID-19),
familii cu copii minori, etc. Ulterior în această categorie pot fi acceptați alți cetățeni moldoveni cu necesități de a reveni acasă;
 BIBLIOGRAFIE
•  https://a.cec.md/ro;
•  http://alegeri.md/w/Partide_politice_din_Republica_Moldova;
• http://www.democracy.md;
• http://www.promo-lex.md;
• http://www.e-democracy.md/adept/;
• http://www.pun.md;
• http://www.parlament.md;
• http://www.deschide.md.
• www.voceabasarabiei.md
• www.legis.md