Stilul gotic

Numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a
secolului XII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Arta gotica
datoreaza mult contributiei masive a societatii laice, fiind creata si reprezentata de mesteri si
artisti laici, cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar inspirata si
patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand in perioada romanica bisericile cele mai importante
care s-au cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale ordinelor  calugaresti), gloria
stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii, mesterii constructori si lucratorii (zidarii, pietrarii,
decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sa se organizeze in adevarate
corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in Germania si Anglia ; acestea stau la originea
asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu.
 
In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urmatoarele caractere
generale :
a)  Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de dimensiuni mari.
 
b)  Zidurile masive din stilul romanic sunt  inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la
exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o
parte din greutatea boltilor).
 
c)  Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei
sau  cinci),  delimitate prin siruri de  coloane  subtiri.  
 
d)  Elementul nou si specific   stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de
intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe
doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii).
Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele catedrale romanice din
nordul Frantei.  
 
e)  Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de sub
chor, dar se mentin deambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altarului sunt
mai mult poligonale decat semicirculare, fiind flancate spre exterior de mici capele.  
 
f)  Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de
flacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide),
care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care
unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate, fiind adevarate opere de arta).
 
g) In  ornamentatia interioara pictura este intrebuintata mai putin ;
predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara).
Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta noua a
Renasterii.                                                                   

Monumente reprezentative
Ca monumente celebre ale stilului gotic in arhitectura bisericeasca, amintim: 
 
a) In Franta (patria stilului, care, impreuna cu Germania, are cele mai multe biserici gotice) :
 
- Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1163- 1245 si remaniata in sec. XIV, cu
cinci nave, galerii si un transept;
 
- La Sainte Chapelle din Paris, construita de Ludovic cel Sfant in sec. XIII ;
 
- Catedrala din Reims (catedrala incoronarii regilor Frantei), construita in secolele XIII-XIV,
lunga de 138,70 m, vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare fatada
principala din toata arta gotica;
Biserica manastirii Saint-Ouen tot din Rouen (secolele XIV-XVII),
remarcabila  prin  dimensiunile  ei  si prin splendoarea  decoratiei  sculpturale;
 
- catedrala din Riga  (sec. XIII), socotita in general ca o capodopera a stilului gotic si una
din bisericile cele mai mari din lume (suprafata 8000 m2, lungime 143 m., latimea 65 m. si
inaltimea 43 m);
 
- Catedrala din Laon (sec. XII), cu cele mai frumoase turnuri de tip oriental, socotite printre
cele mai reusite produse ale geniului constructiv francez din Evul-Mediu ;
 
b)  In Germania, unde s-a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a stilului
gotic este  catedrala din  Colonia  (Cologne,  Koln), din sec. XIII;
 
c)  In Anglia (unde romanicul persista mai mult), amintim  catedralele din orasele :
Canterbury (inceputa in sec. XII), York (sec. XIV),   Salisbury (cu abside patrate), Durham,
Exeter (sec. XIV) s.a.
 
d)  In Belgia si Olanda mentionam : catedrala Sf. Gudula din Bruxelles, catedrala Sf. Martin
din Ypres (sec. XIII), catedralele   din   orasele Bruges, Anvers s.a.
 
e) In Elvetia : catedrala din Lausanne (sec. XIII).
 
f)  In Cehoslovacia: catedralele Sf. Agnes (sec. XIII) si  Sf. Vitus din Praga (sec. XIV), Sf.
Barbara (Varvara) din Kuttenberg (sec. XIV) s.a.
 
g)  In Suedia si Norvegia: catedralele din orasele Uppsala  (secolele XIII-XV), Trondheim
(Trondjem, secolele XII-XIII) s.a.
 
h) In Tarile Baltice : catedrala din Riga (Letonia, sec. XIII) s.a.
 
i) In Italia mentionam de exemplu catedrala din Milano (secolele XIV-XVI, cu fatada din sec.
XIX), una din cele mai mari biserici din lume (lungimea 158 m, inaltimea navei centrale 48 m,
ferestrele chorului 27 m inaltime).
Caracteristic catedralelor gotice din Italia este folosirea picturii in fresca pentru decorarea
interiorului, prin pictori celebri, precursori ai Renasterii italiene din sec. XIV, ca florentinii
Giotto si Cimabue, sau Duccio si Simone di Martino din Sienna s.a.
 
j) In Spania si Portugalia catedralele din orasele : Burgos, Toledo (sec. XIII), Leon, Sevilla
(sec. XV), Salamanca (sec. XIII), Barcelona, biserica manastirii din Belem (sec. XV) s.a.
 
Biserici de stil gotic tarziu (decadent), de proportii mai mici si de o valoare artistica mai
redusa, s-au construit si la noi, in Transilvania, de catre germani (sasi) si unguri (secui), ca de
exemplu biserica manastirii cisterciene din Cirta (1202), biserica din Prejmer, biserica Sf.
Bartolomeu din Brasov, biserica evanghelica din Cristian, biserica Sf. Mihail din Cluj, biserica
Neagra din Brasov s.a.