Universitatea de Stat din Moldova

Departamentul: Administrarea afacerilor

Specialitatea: Business și administrarea afacerilor

Examen
la principiile businessului

Realizat : Bujor Evelina

Grupa : BA1901
Profesor : Scutaru Alexandru
Subiectul 1. Functiunile firmei
1.1 Cunoastere; 3p
Numiți și descrieţi funcțiunile agenţilor economici .

a) functia de productie cuprinde activitatile ce caracterizeaza profilul intreprinderii si care asigura desfasurarea
normala a procesului de productie. In cadrul acestei functii, se realizeaza combinarea rationala a factorilor de
productie prin gruparea activitatilor de pregatire, programare, lansare si control a productiei, organizarea
transportului intern, asigurarea activitatilor auxiliare si deservire, organizarea si efectuarea aprovizionarii
locurilor de munca etc.;

b) functia de cercetare-dezvoltare cuprinde ansamblul activitatilor prin care se studiaza, se concepe,

elaboreaza si realizeaza viitorul cadru tehnic, tehnologic, organizatoric al intreprinderii. Mai precis, aceasta
functie se refera la: cercetarea, proiectarea produselor, pregatirea tehnica si tehnologica a produselor,
asimilarea de produse noi, organizarea laboratoarelor uzinale, activitatea de investitii si inovatii, activitatea la
statiile pilot, organizarea pe baze stiintifice a conducerii intreprinderii, perfectionarea sistemului informational
si implementarea metodelor si mijloacelor moderne de calcul etc.;

c) functia comerciala cuprinde activitatile ce asigura majoritatea legaturilor intreprinderii cu exteriorul,

respectiv activitatea de aprovizionare cu resursele necesare (in cantitatea, calitatea si structura ceruta), de
desfacere a produselor finite, de prospectare a pietei (studiul de marketing), de prezentare a produselor, de
reclama, de participare la expozitii, targuri etc. Aceasta functie are rolul si de a verifica raporturile dintre
programele de productie si necesitatile pentru care se fabrica produsele sau se executa serviciile acesteia;

d) functia financiar-contabila reuneste activitatile care asigura obtinerea si folosirea rationala a resurselor
financiare necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a intreprinderii, inregistrarea si evidenta in expresia
monetara a fenomenelor economice din unitate, comensurarea cheltuielilor si veniturilor, depistarea
fenomenelor cu influenta negativa asupra costului productiei, profitului, exercitarea controlului financiar etc.;

e) functia de personal urmareste asigurarea intreprinderii cu forta de munca necesara. Ea se refera la procesele
de recrutare, selectare, pregatire, promovare, salarizare.

Toate aceste functii sunt strans legate intre ele, intre ele exista legaturi de conditionare reciproca, multiple si
variate zone de interferenta.
1.2 Aplicare ; 5p
Stabiliţi legătura dintre funcţiile managementului şi funcţiunile agentului economic. Caracterizaţi funcţiunea
de cercetare-dezvoltare.
Un business nu poate exista fără un management bine stabilit și organizat. Însăși funcțiile businessului reies
din definiţia managementului dată de către Richard Daft, 1994: “Managementul este atingerea scopurilor
organizaţiei într-o manieră eficientă şi efectivă prin planificarea, organizarea, conducerea şi controlul
resurselor”. Indiferent de specificul activităţii managerilor şi nivelul lor ierarhic, funcţiile managementului se
îndeplinesc în fiecare organizaţie.
Funcțiunea reprezintă ansamblul proceselor de muncă omogene, asemănătoare sau complementare, care
contribuie la realizarea aceluiași sau acelorași obiective derivate de gradul I.
     Rezultă ,deci, că specific unei funcțiuni este utilizarea de concepte, cunoștințe, tehnici, metode etc. din
același domeniu, din domenii înrudite sau complementare. În consecință, personalul de specialitate, care
participă la derularea respectivelor procese de muncă, posedă, în cea mai mare parte, calificare din același sau
dintr-un număr restrâns de domenii, subdomenii sau chiar specialități.
     
Conceptul de funcțiune a evoluat sub influența a doi factori:
-         factorul tehnic, ca factor de bază al determinării stucturii și complexității activității întreprinderii;
-         factorul socio-economic, sub influența căruia activează întreprinderea.
1.3 Argumentați consecințele legale care pot aparea intr-o tranzactie daca nu vom folosi factura
fiscală; Completati intuitiv având baza de date, care este in situdiul de caz pentru fiecare punct al
facturii fiscale.
Formulaţi factura fiscală, ţinând cont că dispunem de următoarea informaţie:
1. Furnizorul -– SA ”JLC” – producător,
 2. Cumpărător SRL „Impex”
3. Produsul – Lapte
4. Cantitatea – 350 L.
5. Preţul unitar a 1l, cu TVA –9.50 lei/L
De calculat: preţul unitar fără TVA, cota TVA, suma produsului fără TVA, suma TVA şi suma totală cu
TVA. .
Ex. _________ Formular tipizat
Nr. exemplarului Anexa 1 la Ordinul Ministerului Finnanţelor al
№. экземпляра Republicii Moldova
nr.115 din 6 septembrie_2010
Типовая форма
Приложение 1 к приказу Министерства Финансов Республики Молдова
№ 115 от 6 сентября 2010 г.
FACTURĂ FISCALĂ Seria, Nr.
НАЛОГОВАЯ НАКЛАДНАЯ Серия, №

8. Foaia de parcurs seria: _________ număr:_____________ data _______________

Data eliberării /data livrării _______________ / _______________ Путевой лист серия номер дата
Дата выписки /дата поставки 9. Transportator c.f./ nr.TVA
Перевозчик ф.к./ код НДС
1. Furnizor: c.f./ nr.TVA
Поставщик SRL “ Impex “ ф.к./ код НДС
2. Cumpărător: ÎI “Plămădeală” c.f./ nr.TVA
ППокупатель ф.к./ код НДС
3. Delegaţie data _______________ delegatul 4. Documente anexate
Доверенность дата делегированный Прилагаемые документы
5. Punct încărcare 6. Punct descărcare 7. Redirijări
Пункт погрузки Пункт разгрузки Переадресовки
10.1 10.2 10.3 10.4 10.5 10.6 10.7 10.8 10.9 10.10 10.11 10.12
Denumirea mărfurilor, serviciilor şi cod Unitate de Cantitatea Preţ unitar Valoarea Cota TVA, Suma Valoarea Altă informaţie Tip ambalaj Număr Masa brută,
nomenclator al mărfii măsură mărfurilor, fără TVA, totală fără % totală a mărfurilor, Другая Тип упаковки locuri tone
Наименование товаров, услуг и Единица volumul lei TVA, lei Ставка TVA, lei serviciior, lei информация Коли- Масса
номенклатурный код товара измерения serviciilor Цена Общая сумма НДС, % Общая Стоимость чество мест брутто,
Количество единицы без без НДС, леев сумма товаров, услуг, тонн
товаров, объем НДС, леев НДС, леев леев
услуг
Lapte L 350 23,33 46666,67 28 9333,33 560000

11. TOTAL (pe pagină) / Всего (по странице) x x x x

12. TOTAL (pe factura fiscală) / Всего (по налоговой накладной) x x x x
 13. Permis eliberarea:
Отпуск
разрешил:________________________________________________________________________________________________________________________________________
Funcţia, numele, prenumele şi semnătura
Должность, фамилия, имя и подпись
14. Predat bunurile (serviciile):
Сдал материальные ценности (услуги)
_______________________________________________________________________________________________________________________
Funcţia, numele, prenumele şi semnătura
L.Ş. Должность, фамилия, имя и подпись
М.П.
15. Primit bunurile intermediarul (transportatorul):
Принял материальные ценности посредник
(перевозчик)________________________________________________________________________________________________________
Funcţia, numele, prenumele şi semnătura
Должность, фамилия, имя и подпись
16. Predat bunurile intermediarul (transportatorul):
Сдал материальные ценности посредник
(перевозчик)__________________________________________________________________________________________________________
Funcţia, numele, prenumele şi semnătura
Должность, фамилия, имя и подпись
17. Primit bunurile (serviciile) cumpărătorul:
Принял материальные ценности (услуги) покупатель __________________________________________________________________________________________________
L.Ş.
Funcţia, numele, prenumele şi semnătura
М.П.
Должность, фамилия, имя и подпись

18. Timpul de staţionare a mijlocului de transport 19. Ruta şi distanţa de transport, km

Время простоя транспортного средства Маршрут движения и расстояние перевозки, км
Operaţia Ziua, luna, ora, minutele la Semnătura _____________________________________
Операция День, месяц, час, минуты Подпись
_____________________________________
Sosire Plecare Staţionare
Прибытия Убытия Простоя _____________________________________
Încărcare _____________________________________
Погрузка _____________________________________
Descărcare
Разгрузка
20. Forma de plată
Вид оплаты
21. Menţiuni
Отметки
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
22. Calculul prestaţiilor de transport
Расчет транспортных услуг
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________

Subiectul 2.Businessul şi mediul de afaceri

2.1 Cunoaștere; --------------------------------------------------------------------------------------------------------3p
Numiţi conceptele generale privind interdependenţa businessului cu – mediul ambiant”.

a) un sistem complex pentru că încorporează resurse umane (variate din punct de vedere al nivelului de
pregătire, al vârstei, sexului, specializării, vechimii, etc.), resurse materiale (materii prime, materiale, utilaje,
clădiri, combustibili etc) şi resurse financiare (disponibilităţi băneşti în numerar sau în conturi bancare),
între aceste resurse stabilindu-se multiple şi profunde legături;
b) un sistem economic autonom, în cadrul căruia are loc ansamblul activităţilor de gestionare a
patrimoniului propriu al întreprinderii.
c) un sistem tehnico-productiv caracterizat prin existenţa ansamblului de mijloace materiale
tehnice şi tehnologice, care reprezintă suportul desfăşurării activităţilor umane în cadrul întreprinderii.
Acestea dau în foarte mare măsură conţinutul activităţilor desfăşurate în întreprindere, îi
determină profilul acesteia. Funcţia principală a întreprinderii este producerea de bunuri sau servicii
destinate vânzării pe piaţă. Prin această caracteristică întreprinderea se delimitează de alţi agenţi
economici cum ar fi administraţiile publice.
d) un sistem organizatoric-administrativ, întrucât în momentul înfiinţării, întreprinderea capătă
statutul de persoană juridică, primeşte o denumire precisă, are un sediu şi un obiect de activitate bine
determinat;
e) un sistem social, care se prezintă sub forma unui complex de relaţii structurale interpersonale
sau pluripersonale, în care indivizii sunt indetificaţi în funcţie de activitate, statut, rol, şi care
urmăreşte realizarea unor obiective precise. Exercitarea puterii este bine definită, cu responsabilităţi
precizate prin diviziunea muncii şi a funcţiilor sale. Salariaţii întreprinderii se constituie în colectivităţi
sau structuri psiho-sociale distincte, în interiorul cărora apar relaţii într-o varietate de forme care dau viaţă
întreprinderii.
f) un sistem dinamic.Dinamismul este o proprietate generală a sistemelor în care timpul reprezintă
un parametru de bază care surprinde transformările ce au loc în interiorul sistemului, precum şi pe
cele care au loc între sistem şi mediul său. Desfăşurându-şi întreaga activitate sub acţiunea diferiţilor
factori endogeni şi/sau exogeni, adaptându-se permanent la schimbările macrosistemelor din care
face parte, cât şi la cerinţele generate de dinamica elementelor încorporate,
întreprindereareprezintăun sistem dinamic.
g) un sistem deschis, această proprietate fiind specifică tuturor sistemelor care au legături cu mediul prin cel
puţin o intrare şi o ieşire. Întreprinderea ca sistem deschis are elemente distincte (obiect de activitate, statut,
corp decizional, executanţi) care interacţionează între ele şi cu mediul extern (piaţa de desfacere, concurenţa,
piaţa capitalului, piaţa forţei de muncă, etc.), care realizeazăun schimb de energie şi de materie cu
mediul, atinge o stare de stabilitate prin mecanismele conservatoare (de menţinere) şi adaptative (de
schimbare) şi realizează procese de creştere prin transformări interne.
h) În calitate de sistem deschis, întreprinderea se dovedeşte a fi organic adaptativă, în sensul că
modificările produse în structura şi funcţionarea sa sunt un rezultat al transformărilor produse în
mediu, şi activă, în sensul că la rândul ei influenţează acest mediu prin produsele şi serviciile sale,
potenţialul său inovaţional, mutaţiile pe care le produce în cadrul socio-economic în care este plasată.
i) un sistem autoreglabil, ca urmare a faptului că întreprinderea are capacitatea, oferită de autonomia sa
funcţională, de a-şi modifica activitatea în scopul realizării obiectivelor propuse;
j) un sistem probabilistic, sub permanenta influenţă a unor factori perturbatori;
k) un sistem cu finalitate, care îşi realizează obiectivele stabilite. Privind întreprinderea prin prisma
finalităţii ei economice şi având în vedere elementele ei structurale, se disting câteva concepţii, şi
anume: - concepţia instrumentalistă în care întreprinderea este un simplu instrument în slujba realizării
scopului economic, abordând unilateral numai rentabilitatea întreprinderii; - concepţia structural finalistă în
care întreprinderea este considerată o structură orientatăspre atingerea unui scop, acceptându-se ideea că
scopurile structurale ale întreprinderii nu coincid în toate cazurile cu scopurile individuale. În funcţie de
scopul final, fiecare nivel sau sector al structurii trebuie să aibă un anumit obiectiv de realizat, o
finalitate proprie, care în principiu se subordonează obiectivului global.
2.2 Aplicare; ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 5
Enumeraţi şi caracterizaţi factorii microeconomici si macroeconomici ai mediului de afaceri şi influenţa lor
asupra eficienței businessului.

Factorii macroeconomici :

a. Evoluţia generală a economiei. Fiecare economie are faze de creştere şi de declin. În fazele de creştere
afacerile prosperă şi se dezvoltă. În fazele de recesiune îndeosebi firmele noi şi cele mici sunt puternic
afectate, deoarece sunt mult mai sensibile la aceste fluctuaţii ale economiei.
b. Inflaţia. Într-o economie cu o inflaţie scăzută afacerile prosperă, rata profitului fiind frecvent peste cea a
inflaţiei. În economiile inflaţioniste, inflaţia produce serioase probleme în lumea afacerilor. Creşterea
costurilor materiale şi a celor cu forţa de muncă măresc sensibil cerinţele de capital circulant. Dacă perioada
inflaţionistă persistă, unele firme pur şi simplu nu mai pot face faţă acestui fenomen, datorită concurenţei şi a
controlului foarte redus asupra preţurilor.
c. Rata dobânzii. Dacă rata dobânzii este scăzută, împrumuturile se acordă în condiţii avantajoase pentru
întreprinzător. Când rata dobânzii este foarte ridicată, firmele care apelează la împrumuturi financiare sunt
foarte vulnerabile. Rata înaltă a dobânzii afectează îndeosebi numerarul, ceea ce pentru multe firme poate
însemna eşecul. Unul dintre motive este că firmele noi se confruntă cu problema expansiunii, în condiţiile în
care nu au capital suficient. Ratele crescânde ale dobânzii tind de asemenea să reducă activul net, dacă
împrumuturile au o pondere ridicată.
De asemenea, rata ridicată a dobânzii stimulează mai degrabă economisirea, prin depunerea banilor la bănci şi
nu implicarea în afaceri, întrucât puţine sunt domeniile în care se poate obţine o rată a profitului mai ridicată
decât rata dobânzii.

Factorii microeconomici :
a. Competenţa antreprenorială. În cele mai multe afaceri noi principala cauză a eşecului o reprezintă
incompetenţa antreprenorială. Mulţi întreprinzători nu au pur şi simplu calităţile necesare derulării unei
afaceri. Ei fac greşeli majore pe care un întreprinzător experimentat, bine pregătit le sesizează uşor şi le evită.
În mod ideal, întreprinzătorul potenţial trebuie să aibă deprinderi în domeniul producţiei, financiar,
aprovizionare şi vânzări. Lipsa deprinderilor în aceste domenii critice poate duce la eşec. Multe aspecte legate
de incompetenţa antreprenorială pot fi atribuite faptului că implicarea în faceri pentru unele persoane este o
situaţie neaşteptată. Aceste persoane sunt în afaceri fie că nu au o altă alternativă de muncă, fie că au fost
îndemnate de cei apropiaţi să se implice în afaceri, deşi nu au calităţile şi tragerea de inimă necesare, fie ca le-
a surâs norocul unei moşteniri care i-a luat pe nepregătite.
b. Controlul financiar. Pentru ca întreprinzătorul să aibă succes, el trebuie să instituie un control
financiar adecvat şi aceasta pentru că marja erorilor este foarte redusă, în special în faza iniţială a afacerii.
Sănătatea financiară a firmei este pândită de trei pericole: insuficienţa capitalului, o politică de credit
necorespunzătoare şi investiţii exagerate în fonduri fixe.
c. Controlului stocurilor. Dintre toate responsabilităţile antreprenoriale, controlul stocurilor este cel mai
neglijat. Aceasta poate duce la numulţumirea clienţilor şi în final pierderea clientelei. Întreprinzătorul nu
numai că poate avea stocuri prea mari, dar şi structura acestora poate fi necorespunzătoare. Multe din articole
pot fi domodate sau depreciate, ceea ce duce la diminuarea capitalului de lucru. Un control roguros al
stocurilor evită acest lucru.
d. Planificarea. Schimbările rapide de pe piaţă impun elaborarea unor strategii adecvate. Planurile bine
elaborate permit întreprinzătorului să obţină avantaje superioare din oportunităţile ce apar şi să prevină unele
dificultăţi ce ar putea apare. Planificarea nu înseamnă pur şi simplu a gândi despre viitor. Ea presupune
stabilirea unor obiective şi determinarea metodelor de atingere a acestora. Omisiunea planului duce la o
creştere necontrolată. Pe măsură ce firma se dezvoltă, cresc şi problemele în dificultate. Uneori întreprinzătorii
încurajează creşterea rapidă, fără a fi capabili să o gestioneze. Fără planificare, gestiunea creşterii devine
foarte dificilă, iar profiturile scad. Prin omisiunea planificării, întreprinzătorul îşi poate pune speranţe
nejustificat de optimiste în afacere, ceea ce se poate transforma în iluzie.
e. Amplasarea. Pentru unele afaceri amplasarea este critică. Se afirmă chiar că cei trei factori de
succes în afaceri sunt amplasarea, amplasarea şi … amplasarea. Adesea însă amplasarea este aleasă pur şi
simplu pentru faptul că s-a găsit un loc disponibil, fără un studiu prealabil. Această eroare poate duce la
pierderi considerabile în special în comerţul cu amănuntul. În amplasarea unei afaceri trebuie luaţi în
considerare doi factori: costul amplasării şi volumul de vânzări aferent.

f. Activitatea de marketing. Vânzările reprezintă succesul oricărei afaceri. Din păcate, unii întreprinzători au
falsa impresie că produsele sau serviciile se vând singure. Ei nu agrează ideea că trebuie făcute eforturi pentru
ca produsul sau serviciul să fie vândut. Adevărul este însă că puţine produse se vând singure. Un plan de
marketing bine întocmit este esenţial pentru conştientizarea consumatorilor. Unii întreprinzători văd
diminuarea vânzărilor mai degrabă ca un fenomen izolat decât ca o simptomă a unui efort de marketing
insuficient. În asemenea situaţii, întreprinzătorul încearcă să stimuleze vânzările prin reducerea preţurilor,
tactici de vânzări agresive, sau reclamă. Însă aceste măsuri nu vor avea eficienţă, dacă nu se găsesc soluţii
specifice fiecărei probleme de marketing. Reducerea preţurilor nu poate înlocui amplasarea neadecvată, iar
reclama nu va vinde un produs învechit.
g. Factorul uman. Salariaţii experimentaţi contribuie din plin la succesul afacerii. Mulţi întreprinzători
însă au probleme serioase cu personalul. Ei se plâng de calitatea lucrului prestat, absenteism, pauze lungi şi
dese şi refuzul salariaţilor de a urma instrucţiunile. Salariaţii nemulţumiţi nu numai că pierd timpul şi risipesc
resursele firmei, dar îndepărtează şi clienţii. Cercetările arată că aproximativ 70% din clienţi sunt pierduţi
datorită serviciilor de slabă calitate şi indiferenţei salariaţilor. Cauza principală a acestor dificultăţi o constituie
ignorarea personalului propriu. Un număr destul de ridicat de întreprinzători îşi consumă timpul cu problemele
de producţie, vânzări şi cele financiare şi rezolvă problemele personalului în mod superficial. Întreprinzătorul
nu va avea salariaţi loiali şi eficienţi dacă nu va acorda o atenţie specială angajării, instruirii şi îndrumării
personalului.
h. Evidenţa financiar-contabilă. Deşi ţinerea defectuoasă a evidenţei financiar-contabile crează
serioase dificultăţi întreprinzătorilor, introducerea unui sistem de contabilitate corespunzător este adesea
trecută cu vederea. Chiar şi condiţiile în care un contabil cunoscător instituie un sistem finaciar-contabil
eficient, întreprinzătorul trebuie să înţeleagă informaţiile financiare respective şi să fie capabil să le utilizeze
în luarea deciziilor.
i. Atitudinea. Fără o atitudine corespunzătoare în afaceri, întreprinzătorul nu va avea succes. Succesul
presupune un volum de muncă deosebit şi mari sacrificii. De asemenea, implicarea în prea multe activităţi care
nu au legatură cu afacerea poate fi foarte dăunătoare. Un alt aspect deosebit de important îl constituie
comportamentul etic. Cei care înşeală vor câştiga doar pe termen scurt şi nu de multe ori. Cheltuirea unor
sume nejustificat de mari fie pe lucruri care satisfac doar orgoliul întreprinzătorului (mobila, maşină luxoasă
etc.), fie pentru familie pot de asemenea ruina afacerea.
j. Frauda şi dezastrul. Multe firme suferă eşecuri datorita fraudei şi dezastrelor. Frauda se poate datora
furturilor clienţilor, furturilor salariaţilor, spargerilor. Cea mai obişnuită formă de fraudă o reprezintă furturile
clienţilor. Salariaţii pot fura din diferite motive: deprinderi costisitoare, lăcomie, tentaţie, prilej, ciudă pe
întreprinzător, impresia că nu sunt plătiţi suficient. Spargerile reprezintă cel mai mare pericol pentru
întreprinzători. Printr-o politică managerială şi de asigurare adecvată aceste fraude pot fi eliminate sau cel
puţin diminuate. Dezastrele sunt evenimente naturale neprevăzute: inundaţii, furtuni puternice, grindină.
Întreprinzătorul poate evita efectul catastrofal al acestor evenimente asupra afacerii doar prin asigurarea
bunurilor firmei.

2.3 Integrare; ---------------------------------------------------------------------------------------------------------–

7p
Proiectaţi etapele de înregistrare a firmei – zona cea mai fertilă pentru iniţierea și dezvoltarea
businessului.
Studiu de caz. Să se calculeze salariul angajaţilor pe luna decembrie 2020 având următoarele date:
Fondul de remunerare a muncii total pe firmă este de 18900 lei, conform tabelului de pontaj angajații au
lucrat:
a) angajatul A – cu FRM – 7000 lei, a lucrat 17 zile, sau in total 166 ore.
b) angajatul B - cu FRM – 6000 lei, a lucrat 21 zile, sau in total 190 ore.
c) angajatul C - cu FRM – 5900 lei, a lucrat 24 zile, sau in total 216 ore.
Coeficientul de salarizare pentru orele supranormei lucrate este de 2.
Va fi repartizat numai fondul de remunerare a muncii planificat.

Rezolvare :
Angajatul A 7000 17/166 42,16
Angajatul B 6000 21/190 31,57
Angajatul C 5900 24/216 27,31

1)7000 lei/166h=42,16 lei(costă o oră lucrătoare)

42,16*120=5059,2 lei
2)6000/190h=31,57 lei (costă o oră lucrătoare)
31,57*120=3788,4 lei
3) 5900/216h=27,31 lei (costă o oră lucrătoare)
27,31*120=3277,2 lei
Examinator ___________________A. Scutaru

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Punctaj 1 2 3 4-5 6-8 9-11 12-17 18-23 24-28 29-30