REALIZAT DE

ANISTRATENCO S.

Sarcina 1. De comparat stilurile romanic, gotic si bizantin (asemanarile si

deosebirile) in domeniul artei

Asemănari și deosebiri:
Stilul romanic si gotic

 Atât stilul Romanic cât și cel Gotic sînt reflectate credinței unei
civilizații dedicate în întregime glorificării lui Dumnezeu.
 Doua trăsături esențiale caracterizează sculptura: corpul uman,
deformat până acum, își regăsește proporțiile normale; pe de altă
parte, principala sursa de inspirație devine natura.
 Atât stilul romanic cât și cel gotic aveau multe picture la fel, si
ambele erau infrumusețate cu luminări la fel.
Deosebiri:
 Stilul gotic era făcut de pictoril; Stilul romanic era făcut de preoți.
 Stilul gotic a apărut în sec. 12 în Franța și s-a răspândit în Europa,
clădiri inalte, arta pictată pe pereți subțiri, turnuri ascuțite și înalte;
Cel romanic a apărut în secolul 10 la francezi italieni și spanioli,
clădiri sumbre întunecoase, pereți groși, bolte în cruce.
Arta Bizantină:
Noua estetică avea ca principală însușire "abstractizarea". Dacă arta
clasică era marcată de încercări de a crea reprezentări ce imitau realitatea
cât mai veridic, arta bizantină pare a abandona aceste încercări în favoarea
unei abordări mai simbolice.
Sarcina 2. Rolul manastirilor in dezvoltarea culturii romanesti in evul mediu.

Mănăstirile in evul mediu au avut importante dimensiuni culturale. Mănăstirile

medievale alături de funcțiile lor spirituale s-au impus de asemenea în domeniul
culturii scrise, a invățământului si ca centre de activitate artistice. Un impuls
substanțial în dezvoltarea vieții monahale care în evul meiu a avut importante
dimensiuni culturale se datorează cărturarului Nicodim , venit impreuna cu ucenici sai
din Serbia in tara românească. Aici el desfașoară o intensă activitate ctitoricească. Cu
certitudine îi sunt atribuite intemeierea mănăstirilor Vodita, Tismana. Cultura scrisă ,
in slava veche, cunoaște o diversificare a genurilor si o extindere considerabilă. La
multe din mănăstirile moldovenești s-au creat biblioteci bogate, majoritatea risipite
cu timpul. În Principatele Rom, invățământul se concentra la mănăstiri. Aici invățau
viitori clerici si cei meniți pentru serviciul de stat. de la incep sec, de cea mai mare
autoritate s-au bucurat școlile de la mănăstirea Neamt si Putna. Inițial, la școlile
mănăstirești se studiau discipline aplicative: scrisul, aritmetica, muzica
bisericeasca,care asigurau necesitățile funcționării aparatului de stat si a bisericii.
Strâns-legată de activitatea scriptorilor manastiresti este si constituirea artei cărții
manuscrise. În acest domeniu, se impune unul dintre cei mai talentați artisti din evul
mediu românesc - calugarul de la manastirea Neamt, Gavriil Uric. De asemenea, la
mănăstiri, în special la cele de maici, au fost lucrate o mulțime de piese de broderie
liturgică, care prin înaltele calităti artistice s-au impus în întreaga lume ortodoxă.
Mănăstirile medievale prezintă și valoroase realizări în domeniul arhitecturii, a
picturii murale și a celei de icoane. La unele ,mănăstiri existau ateliere de meșteri
iconari, din care majoritatea au rămâs in anonimat.