Stilul Romanic

Stilul romanic este arta caracteristic spatiului european occidental din secolele XI-XIII, cu arhitectura ca gen principal de manifestare. Arhitectura romanic este dominat de programul religios crestin. Stilul romanic a pstrat formele de traditie roman, n care a integrat elemente carolingiene si bizantine. Bisericile romanice sunt de tip bazilical (cel mai adesea cu trei nave), caracteristice fiind zidurile masive, absidele semicirculare, deschiderile n general mici si ancadramentele cu arc semicircular. Cea mai mare parte a lucrrilor de sculptur si de arhitectur realizate n aceast perioad medieval timpurie au fost executate n stilul motenit din Roma antic. Pe teritoriul Romniei primul monument romanic atestat cert este Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia (sfrsitul sec. al XI-lea). n zona Sibiului exist de asemenea o serie de bazilici cu trei nave, de inspiratie renan (Cisndioara, Cisndie, Gusterita, Noul Ssesc etc.). [1] n nordul Transilvaniei principalele monumente romanice sunt inspirate din santierul benedictin de la Pannonhalma, tot din categoria bazilicilor cu trei nave (Acs, Herina etc.)

Pictura mural
Pictura a fost considerat o cale eficient n nvtarea principiilor religioase de ctre populatie, ilustrnd Biblia sau Crtile de Rugciuni si dedicnd interiorul bisericilor gloriei lui Dumnezeu. n acea vreme existau foarte putine persoane care stiau s citeasc; din acest motiv, scopul frescelor era acela de a face crestinismul mai usor de neles si de a-i familiariza pe profani cu continutul biblic. n fresce, culoarea era aplicat direct pe tencuiala umed cu care fuziona pentru a forma una dintre cele mai durabile forme de pictur mural. Acest gen de art poate fi ntlnit n ntreaga Europ. De exemplu, Biserica din SaintSavin sur Gartempe, Franta, este decorat cu picturi care redau vizual att martiriul Sf. Savin cat si pe cel al Sf. Ciprian. n pridvor exist scene care nftiseaz Sfrsitul Lumii si Judecata de Apoi; pe bolta naosului sunt reprezentate episoade din pentateuh; chiar si galeria situat deasupra pridvorului relateaz prin picturi despre trecerea lui Hristos, ca o aducere aminte a modului de izbvire al omenirii, prin sacrificiul crucificrii. Catedrala din Canterbury a fost decorat si ea, n decursul secolului al 12-lea, cu picturi murale. Primele se afl n absida

din St. Gabriel Chapel, n cavou, si s-au pstrat n bune conditii. Alte exemple strlucite ale artei care a caracterizat aceast perioad includ capela din Berza-la-Ville, din Franta, sau interiorul bisericii Sf. Angelo din Formis, lng localitatea Capua, n Italia. Ca si cele anterioare, alte exemple care au supravietuit trecerii timpului aduc dovezi gritoare asupra diferitelor stiluri care au luat fiint n acea perioad n Europa. Se cunoaste faptul c atunci multe crti cu idei si modele au circulat de la o tar la alta. n biserica catolic spaniol din San Clemente de Tahull, din Catalonia, exista un Hristos n Mretie foarte ndrznet, clar influentat de bogtia si culorile strlucitoare ale artei bizantine a Constantinopolului, redus n urma Cruciadelor. Fiecare figur este nconjurat de linii proeminente; si, n acest sens, efectul este foarte asemntor cu cel al vitraliilor. Picturile din Sf. Savin prezint, ntr-o oarecare msur, un mai bun simt al miscrii, culori mai blnde si fizionomii mai expresive, chiar dac dateaz cam din aceeasi perioad.

n general, lucrrile mai mici pot fi gsite doar n ilustraiile manuscriselor; si, din nou, majusculele mpodobite sunt des utilizate n lucrrile cu teme religioase. ntr-adevr, Biblia si Cartile de Rugciuni erau foarte bogat ilustrate, ca act de adnca devotiune din partea clugrului ce le executa, si ele reflectau adesea vanitatea patronului care era dispus s-si etaleze bogtia, comandnd lucrri att de elaborate. Cel mai renumit manuscris englez din secolul al 12-lea a fost executat n Winchester si se gseste astzi la Cathedral Library. Originalul acestei superbe Biblii avea doar dou volume, ns continutul lucrrii a fost redistribuit n patru reprezentat rezultatul colaborrii, probabil, a cel putin sase artisti. Acesti sase artisti au fost numiti: Maestrul Scrierilor Apocrife, Maestrul Cifrelor Bisecte, Maestrul Amelekite, Maestrul Morganatic si Maestrul Misterului Gotic. Renasterea sculpturii Una dintre cele mai mari realizri ale perioadei romanice este renasterea sculpturii monumentale care nu mai fusese ntlnit n Europa dup prbutirea Imperiului Roman, cu aproximativ 600 de ani n urm. La fel ca picturile, sculpturile aveau menirea de a decora bisericile si de a consolida spiritual dar si de a instrui congregatiile, prezentnd subiecte cum ar fi nltarea lui Hristos sau Judecata de Apoi. n piatr, sculptura a luat forma basoreliefurilor fie pe capitelurile din partea superioar a columnelor, fie n jurul intrrilor. Siliti s lucreze forme deseori dificile, n pozitii incomode, sculptorii romanici au rspuns acestei provocri ntr-un mod demn de toata

Manuscrisuri iluminate.

lauda: cteva dintre compozitiile cu mare efect dramatic si ingeniozitate uluitoare, erau plasate n timpan suprafata semicircular sau triunghiular format ntre partea superioar a intrrii si arcada de deasupra. A renscut si sculptura n bronz, mai ales sub forma reliefurilor aplicate pe usile bisericilor. n general, personajele sculpturii romanice erau foarte alungite si erau aranjate n pozitii tipice; n ceea ce priveste pictura, tematica ei nu se inspira din viata din toate zilele, ea urmrind s-i insufle privitorului un simt de devotiune cu caracter religios. Printre celelalte arte care au cunoscut o mare nflorire n epoca romanic se numr si arta crerii tapiseriilor, a copertelor de carte si a artefactelor religioase, lucrate n email si metale pretioase

Arhitectura bisericilor romanice

Secolul al XI-lea a fost relativ calm n Europa Occidental. Principalele sustintoare ale arhitecturii erau mnstirile care, n acea perioad, depseau numrul de 2.000. Familiile nstrite doreau si ele s-si etaleze pozitiile pe care le ocupau n societate, fcnd numeroase donatii locasurilor sfinte. Astfel, ncercau s le garanteze o carier clerical fiilor lor. Unii considerau acest fapt si ca pe o form de asigurare spiritual, care le garanta rsplata n viata de apoi. Noile biserici erau mult mai mari. Mrturiile istorice existente nu-i amintesc pe zidarii care le-au construit ci doar pe cei care le-au comandat. Se stie c au existat oameni care erau cunoscuti ca pietrari. Ei pregteau piatra si ncrustau motivele decorative elaborate. ntre timp, constructorii ridicau cldirea propriu-zis. Cunostintele matematice erau limitate la acea vreme, astfel c se recurgea adesea la experimentri (uneori eronate) pentru a determina cantitatea si dimensiunea exact a stlpilor necesari sustinerii boltilor. Trstura cea mai izbitoare a bisericilor si catedralelor romanice este masivitatea si utilizarea frecvent a arcurilor curbe pentru ferestre, usi sau arcade. Acelasi principiu al constructiilor semicirculare a fost aplicat si pentru acoperisul de piatr, care a nlocuit n cele mai multe biserici lemnul; bolta in leagan (ca un arc rotund continuu) sau pe cea a boltii ogivale (ce consta din dou bolti n leagan care se intersectau). Stlpii masivi, rotunzi, si peretii grosi ai cldirilor romanice erau necesitti structurale pn la descoperirea tehnicilor perfectionate, asociate cu stilul gotic trziu, ce permiteau preluarea tensiunilor, unele dintre acestea (mai ales boltile ogivale) fiind utilizate chiar si n perioada precedent. Marele avnt pe care l-a cunoscut arhitectura romanic s-a datorat

unor reforme ale ordinului benedictin, miscri pornite la Cluny (reforma cluniacenz), respectiv Cteaux (n urma crora au aprut cistercienii). Printre cele mai impozante cldiri nou construite se numr abatiile, capelele si bisericile de pelerinaj situate pe drumul ctre biserica ce adposteste moastele Sf. Iacob, n Compostela, din Spania. Multe construcii aveau o arcad (un culoar construit n jurul bisericii) pentru pelerini. Arta romanic a fost adus n Anglia de normanzi. Acest stil este cunoscut n Marea Britanie ca stil normandic. Monumentele de baz ale acestui stil sunt catedralele din Ely, Norwich, Peterborough.