Sunteți pe pagina 1din 118

1

2
MODA
CERCETARE
ARTĂ
INDUSTRIE

3
Centrul de Cercetare de Cultură a Modei
EVENIMENT MODĂ IMAGINE EMI

Coordonator principal:
prof. univ. dr. Unda POPP

Consiliul ştiinţific - Membri:


conf. univ. dr. Doina LUCANU
lect. univ. dr. Liliana Ţuroiu UDREA
lect. univ. drd. Ioana AVRAM
asist. univ. Răzvan VASILESCU

Secretar stiinţific:
asist univ. drd. Sergiu CHIHAIA

Asistent (secretariat):
Oana Roşca DUMITRU

Referent ştiinţific:
Ileana BÂLDESCU

str. Griviţei nr. 28, sect. 1, Bucureşti


http://emi-unab.blogspot.com/
emi.unab@yahoo.com

Autori: Unda POPP, Doina LUCANU, Ioana Sanda AVRAM,


Liliana Ţuroiu UDREA, Răzvan VASILESCU
Prefaţă: Doina BerchinĂ
Credit fotografii: arhiva Departamentului Modă din cadrul UNAB
Concepţie şi realizare grafică: Romana & Bogdan MATEIAŞ
Editura UNArte, Bucureşti, 2010

MODA Cercetare Artă Industrie

4  ISBN 978-973-1922-82-9
Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti Facultatea de Arte Decorative şi Design Departament Modă

. Unda POPP . Doina LUCANU . Ioana Sanda AVRAM .


. Liliana Ţuroiu UDREA . Răzvan VASILESCU .
Prefaţă Doina BerchinĂ

MODA
CERCETARE
ARTĂ
INDUSTRIE

5
6
CERCETAREA ÎN MODĂ
UN DEMERS NECESAR

Doina BERCHINĂ
jurnalist şi promotor de modă

Este posibilă şi utilă o cercetare is- Schimbările intervenite în organi-


toric-ştiinţifică a modei? În mod sigur, da. zarea societăţii româneşti acum două
Ultimii 20 de ani au adus schimbări decenii au scăzut din importanţa unor
importante în legătură cu abordarea feno- vechi structuri de cercetare şi influenţare
menului fashion, atât în ceea ce priveşte a producţiei de confecţii sau a modei, în
raportarea la el, a publicului larg, sau co- general, de la noi. Primul plan al scenei
mentarea acestuia de către jurnalişti, cât creaţiei vestimentare a fost vremelnic şi
mai ales, cum era şi firesc, studierea în zgomotos ocupat în acei ani de către oa-
cadrul învăţământului universitar. Faţă de meni provenind din alte domenii de activi-
începutul anilor ’90, când structurile de tate sau foste manechine, care au devenit
organizare în sistemul modei autohtone consilieri pentru cei dornici să investească
erau încă funcţionale, însă ineficiente în într-un domeniu plin de valenţe spectacu-
faţa noilor provocări, astăzi suntem destul lare, cu un serios potenţial de promova-
de departe, dar, din păcate, de loc în si- re de imagine, ori ele/ei înşişi – patroni
tuaţia de a vorbi despre o reală coagulare de ateliere. Foştii specialişti în analize de
a tuturor factorilor implicaţi într-un meca- tendinţe au fost oarecum marginalizaţi,
nism asemănător celor occidentale. iar învăţământul de profil a intrat într-o 7
benefică perioadă de reorganizare. Para- comercială... Apoi s-a realizat treptat şi o
lel cu şcolile de stat au apărut şi o serie de selecţie valorică, ce a lăsat promovarea
iniţiative particulare, de formare de cadre. respectivei categorii pe seama tabloidelor,
Convulsiile prin care trecea presa acelei foarte eficiente, de altfel.
perioade au lipsit acest domeniu de cre- Manifestarea numită Magia Modei,
aţie de o corectă reflectare, iar invadarea apărută în 1992, îşi propunea pe de o par-
pieţei cu produse îndoielnice, de import, a te promovarea tinerilor creatori, cu pre-
pus în dificultate industria autohtonă (care cădere a celor proveniţi din zona învăţă-
s-a repliat în lohn), dar mai ales pe micii mântului universitar de specialitate, şi pe
întreprinzători, care ar fi dorit să înlocu- de altă parte stimularea comentariului de
iască prin propriile lor noi firme, vechile modă avizat. De-a lungul celor 10 ediţii, în
Case de Modă ale cooperaţiei. acest cadru au fost remarcaţi mulţi dintre
S-au autointitulat creatori de modă creatorii ce au dobândit între timp consa-
oameni cu pregătiri diferite, au ieşit la crarea, precum şi o serie de condeie, care
rampă cu propuneri discutabile şi au cuce- căutau o minimă perfecţionare în această
rit o mare parte din public, pe fondul unei direcţie. Retrospectiv, putem aprecia că
lipse acute de informaţie în domeniu. Apa- cea mai reuşită ediţie Magia Modei s-a
riţia primelor reviste glossy, către sfârşitul dovedit a fi cea la care spectacolul a fost
anilor ’90, a asigurat mediatizarea acestei susţinut de o întreagă grupă de studenţi
8 categorii, la început într-o manieră strict ai Universităţii Naţionale de Arte, condusă
de Unda Popp, care pe atunci experimen- Astfel că putem vorbi astăzi, de o cate-
ta, cu valoare de unicat, performingul de gorie aparte de activitate de creaţie şi în
costum în România (1998). Cam în ace- România: designul vestimentar profe-
eaşi perioadă a luat naştere, în mod orga- sionist. Paralel cu acesta au apărut şi alte
nizat pentru expunere, şi nucleul de bază profesii, legate de universul fashion. Iar la
al colecţiei vestimentare Adina Nanu, care nivelul comentariului de modă, acum se
de-a lungul anilor a constituit un preţios face ceva mai limpede distincţia dintre ha-
material documentar, nu doar pentru stu- ină şi costum, dintre spectacolul de modă
denţi, ci pentru toţi cei interesaţi. şi evenimentul monden. Interesul con-
Apariţia Festivalului de modă de la stant arătat de media, ca şi de publicul
Iaşi a permis debutul, la un nivel de certă larg, faţă de tot ceea ce ţine de universul
ţinută, pentru un număr important de stu- actual al modei obligă la delimitări clare
denţi şi absolvenţi ai facultăţilor de modă, faţă de diletantism şi de amatorism.
de la Bucureşti şi din alte câteva mari Drumul nu a fost deloc simplu, nici
oraşe ale ţării. Moda de calitate a început în cadrul Universităţii de Artă din Bucu-
să aibă din ce în ce mai multă vizibilitate şi reşti. În fostul Institut de Artă Nicolae Gri-
priză la public. Valoarea Festivalului chiar gorescu, într-un anumit moment de des-
a crescut de la an la an, prin participarea chidere ideatică şi politică (anii ’70) a fost
acestor talentaţi tineri, serios pregătiţi în înfiinţată specializarea Modă, ca un suport
unităţi şcolare acreditate şi de prestigiu. pentru preconizata dezvoltare a industriei 9
confecţiilor, din ţara noastră. Şi în timp ce lume. Sincronizarea cu transformările din
la Iaşi urma să fie pregătită resursa uma- domeniul creaţiei vestimentare de tip fa-
nă tehnică, aici, sub conducerea Leonti- shion, dar şi cu noile tendinţe din dome-
nei Mailatescu şi a Adinei Nanu, accentul niul artelor plastice, privite în general, era
urma să fie pus pe caracterul artistic al ac- vital necesară. Şi ea, sincronizarea, obligă
tivităţii de creaţie. Generaţii de absolvenţi la interdisciplinaritate şi se leagă de
ai acestei secţii au lucrat apoi în cercetare multiplele interferenţe artistice şi tehnice
sau în ateliere de creaţie ale industriei şi ale lumii contemporane. Aşa cum necesa-
cooperaţiei meşteşugăreşti, cu rezultate ră nu este doar deprinderea aptitudinilor
foarte apreciate şi în străinătate. de creaţie, ci şi cercetarea fenomenului,
Acum, la Universitatea Naţională în ansamblu.
de Arte, Departamentul Modă func- Astfel s-au născut majoritatea expe-
ţionează în cadrul Facultăţii de Arte De- rimentelor generate în şcoală prin studiul
corative şi Design, într-o logică firească unor curente şi tendinţe în artă şi apoi
a evoluţiilor din societate, care pune din prin manifestarea creativă, cu mesaj.
ce în ce mai mult preţ pe imaginea am- Integrarea în UE a impus şi alini-
bientală şi personală. Şi cum şi în plan erea la anumite standarde curriculare,
internaţional statutul de artă al modei a care înlesnesc apropierea de aspectele
fost acceptat şi subliniat în ultimii ani, pre- teoretice şi practice ale noilor profesii din
ocupările celor din Departamentul Modă modă (stilism, vizual marchendizing, or-
s-au îndreptat din ce în ce mai mult spre ganizare de eveniment, strategii de ima-
corelaţiile posibile dintre arta costumului gine şi comunicare, PR, promovare etc),
şi celelalte forme de exprimare artistică. dar şi de artă experimentală (performing
În această direcţie sunt numeroase teri- de costum, instalaţii, spectacol mixt, ne-
torii de cucerit, în consonanţă cu căutările convenţional). E vorba de o deschidere
10 şi experimentele altor artişti, din întreaga mai mare spre o zonă culturală, în care
pot fi valorificate plastic şi vizual elemen- impunea crearea unui cadru universitar de
te care ţin deopotrivă de istoria artei, ca cercetare a tuturor aspectelor legate de
şi de arta contemporană şi de un limbaj fenomenul fashion, în care împreună, stu-
vizual artistic ce trebuie deprins şi apoi fo- denţi şi profesori să poată lucra la proiecte
losit în diferite contexte. Sistemul modular mai ample, care exced programa şcolară
al pachetelor de cursuri este soluţia cea şi care devin utile în evoluţia ulterioară a
mai dinamică şi mai flexibilă în care se pot fiecăruia. Formarea intelectuală şi estetică
organiza şi transmite eficient informaţiile, în paralel cu dezvoltarea abilităţilor prac-
dar în care se pot include şi proiecte com- tice şi de comunicare înseamnă participa-
plexe, cu finalitate externă şcolii, de mai rea directă la o activitate complexă, care
mare amploare, în care este vorba de cre- să presupună nu doar cercetare integrată,
aţie, proiectare, execuţie-producţie, inter- conceptualizare, creaţie, ci şi un contact
pretare şi promovare. Şi asta în condiţiile direct cu publicul.
în care, în moda actuală, proiectarea face Centrul de cercetare de Cultură a
corp comun cu comunicarea şi în cele din Modei – EVENIMENT MODĂ IMAGINE –
urmă cu mediatizarea rezultatului. (EMI) este înfiinţat în scopul concentrării
În acest stadiu de organizare, în care şi corelării variatelor proiecte iniţiate şi
se pune problema deprinderii bazelor de- desfăşurate de Departamentul Modă. În
senului pentru modă, dar şi a elementelor cadrul acestuia vor fi lansate şi diferite
proiectării digitale, în care se discută nu teme de cercetare premergătoare schim-
doar despre volumetrie, tipar şi culoare, bărilor şi transformărilor ce pot interveni.
ci şi despre teoria conceperii structurării şi Va fi vorba de un program strategic de
implementării colecţiei de modă, ori despre cercetare, de nivel naţional, privind feno-
simboluri şi mesaje în vestimentaţie, is- menul fashion în context cultural, desig-
toria costumului, mijloace de creştere a nul şi managementul de modă, creaţia
expresivităţii costumului prin mişcare – se de costum, evenimentul de modă, dar şi 11
domenii conexe, interdisciplinare. ale Departamentului Modă: cercetarea,
Direcţiile preconizate, de cercetare completarea şi prezentarea în diferite
concretă ar fi: istoria costumului, relaţia contexte a colecţiei Adina Nanu, partici-
costum-obiect artistic, relaţia modei cu parea în asociere la diferite manifestări
celelalte arte, tendinţe în designul ves- culturale, organizarea de expoziţii şi pre-
timentar, tehnici şi tehnologii noi, relaţia zentări proprii de modă şi costum-obiect,
fashion-lifestyle, coduri şi atitudini vesti- organizarea unor spectacole de perfor-
mentare, marketing, management şi co- ming de costum, acţiuni de integrare a
municare în modă, relaţia modă româ- studenţilor pe piaţa modei, participări, în
nească - modă internaţională, performing numele Universităţii, la diferite Festivaluri
de costum. şi concursuri de modă. Probabil vor apare
Centrul îşi propune să creeze şi şi numeroase lucruri noi : studii teoretice,
o reţea de servicii prin membrii săi, la analize profesionale de tendinţe, proiecte
care se vor adăuga o serie de colabora- vestimentare multi-art, experimente ar-
tori, între care cele mai importante ar fi: tistice neconvenţionale, multidisciplinare,
documentare, organizare de evenimente, workshopuri, tabere de creaţie, cursuri de
consiliere de modă şi de imagine, stilism, vară pe diferite teme.
costume pentru evenimente sau pentru EMI va fi un partener de dialog inte-
publicitate, videoclipuri, film, consultanţă resant pentru toţi cei din lumea modei şi,
pentru branduri de modă, analiza tendin- nu în ultimul rând, pentru presa onestă,
ţelor, promovare. care deţine pagini de specialitate şi doreş-
Este lesne de presupus că în cadrul te o reflectare profesionistă şi o mai bună
acestui Centru de cercetare vor fi conti- înţelegere a fenomenului.
12 nuate unele dintre iniţiativele anterioare
13
14
Unda POPP
profesor universitar doctor

Coordonator al Departamentului Modă

Cursuri Master

Performingul de costum
Rolul Costumului în expresivizarea corpului
uman

Cursuri ciclul I Licenţă

Istoria costumului
Eveniment de modă

Proiecte / Acţiuni culturale

Coordonarea spectacolului de performing


de costum din cadrul Film Fashion Festival, sala
Studio (2010)
Coordonarea colecţiei de costume manjabi-
le Moda ţine de foame, prezentată la Romexpo
(2010)
Coordonarea spectacolului de costum ne-
convenţional Zidul Berlinului, organizat la sala
Dalles, în colaborare cu Ambasada Germaniei, pen-
tru sărbătorirea celor 20 de ani de la căderea siste-
mului comunist (2009)
Coordonarea evenimentului Meninele iau
metroul, în colaborare cu Teatrul Masca, Primăria
oraşului Bucureşti şi Metrorex (2008) 15
16
MODA CA
FENOMEN ARTISTIC
ŞI PROVOCĂRILE EI
Unda POPP

Secţia Modă a Institutului de Artă Realizăm veşminte rigide precum


„N. Grigorescu”, născută iniţial în legătură sculpturile, fixate în momentul lor de glo-
cu industria confecţiilor (în 1971) a deve- rie, dar şi costume savant construite, care
nit astăzi, în urma experienţei acumulate, determină sau încorsetează mişcarea şi
un departament racordat la fenomenul care trăiesc doar atâta timp cât performe-
cultural contemporan, cuprinzând deopo- rii le animă într-un eveniment anume.
trivă direcţii artistice, ştiinţifice, tehnolo- Aceste multiple modalităţi de expri-
gice. mare aristică prin intermediul veşmântului
În cadrul Departamentului Modă al încearcă să deschidă noi perspective vii-
Universităţii Naţionale de Arte din Bucu- torilor absolvenţi către zonele interdisci-
reşti urmărim raportarea la veşmânt sub plinare, precum şi spre toate genurile de
toate formele, de la hainele obişnuite, per- spectacol (tradiţional sau nu).
fect utile, la cele nonconformiste, doar cu Performingul de costum este
valoare artistică, de la costumele-obiect, un bun exemplu de congruenţă artistică,
menite să stea într-o expoziţie, la vesti- aflat la graniţa dintre creaţia costumară,
mentaţia pretext pentru spectacolul de pe spectacolul de teatru şi de dans.
scenă sau din spaţii neconvenţionale. 17
18
Deşi pare un gen foarte nou, la o producţiile grupurilor care au făcut acti-
privire mai atentă constatăm că eveni- on painting, „expresionism abstract” sau
mente foarte asemănătoare s-au petrecut „artă informală”.
mereu, în dorinţa de a impresiona adver- Spectacolele experimentale născu-
sarii sau de a trezi admiraţia generală, te din colaborarea diferiţilor artişti, cum
sau pentru a construi cu veşminte imagini au fost cele ale pictorului Robert Rau-
compoziţionale spectaculare. chenberg, muzicianului John Cage şi ale
Performingul a fost mereu o com- coregrafului Merce Cunningham au propus
ponentă prezentă în avangarda artistică evenimente interdisciplinare, desfăşurate
a secolului XX (Futurismul, Rayonismul şi mai întâi în America, apoi şi în Europa.
Constructivismul Rusesc, Baletele Ruseşti Anii ’60 au păstrat performingul în speci-
şi cele Suedeze, Dadaismul, Suprarealis- al în manifestările cu tentă socială („Art
mul şi experimentele teatrale de la Bau- and Revolution” în Europa sau „Bred and
haus), apoi a continuat să existe în anii Puppets” peste ocean). Combinarea dife-
’50 în demonstraţiile artiştilor cinetici, în ritelor genuri artistice: teatru, dans, film, 19
arta video şi artele plastice şi
abordarea liberă de orice re-
gulă conferă performingului
o vitalitate debordantă şi ga-
ranţia rezistenţei lui în timp.
Performingul de cos-
tum şi-a găsit locul astăzi,
atât în creaţia pur artistică,
desfăşurată în cercuri închi-
se, ca o cercetare de labora-
tor, fără o finalizare precisă, şi
care apare doar în expoziţiile
de autor, cât mai ales în zona
foarte comercială a reclame-
lor şi a videoclipurilor.
Permanenta reactuali-
zare a acestui gen rezidă din
prospeţimea gestului, insta-
bilitatea fenomenului în timp
şi spaţiu şi a capacităţii sale
de asociere cu alte genuri ar-
tistice sau nonartistice.
Libertatea mijloacelor
şi metodelor de exprimare
lasă o infinitate de opţiuni
artiştilor care se simt atraşi
de această zonă incitantă şi
ofertantă.
Iniţierea studenţilor în
Performingul de costum
se face, la modul ideal, prin
participarea la proiecte am-
20 ple, astfel încât fiecare să
21
22
poată experimenta, în mod personal şi
direct, etapele realizării şi producerii unui
astfel de eveniment, cum a fost şi monta-
rea spectacolului „Soarta Brâncovenilor”,
de la Palatul Mogoşoaia.
Performingul este integrat în cate-
goria „artelor acţiunii” sau real time ac-
tion sau time based action şi presupune
o desfăşurare în timp şi spaţiu oarecum
similară cu cea a unui spectacol. Acest
fapt ne-a îndreptăţit să colaborăm în rea-
lizarea acestor manifestări cu studenţii de
la Universitatea Naţională de Artă Teatrală
şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, sub
coordonarea profesorului Constantin An-
ghel. 23
„ZIDUL BERLINULUI”

Pentru a comemora cei 20 de ani de


la căderea sistemului comunist, Ambasada
Germaniei la Bucureşti a ales să prezinte
un spectacol neconvenţional care, trecând
peste barierele limbii, a vorbit publicului,
format în special din diplomaţii diverse-
lor ambasade, despre emblematicul zid
al Berlinului. Zidul, în contrast cu moda-
litatea unanim acceptată a perceperii sale
ca structură rigidă, a fost conceput ca un
element moale şi flexibil, a cărui imagine
se modifică permanent. Zidul Berlinului a
fost reprezentat de un costum colectiv,
din jerse gri, care putea lua formele tru-
purilor umane pe care le cuprindea şi care
se transforma ameninţător şi necontrolat,
acoperind întreg spaţiul de joc al actori-
lor sau încolăcindu-se în jurul unei schele
mobile care indica, prin verticalitatea sa,
un turn de control.

Lipsa libertăţilor de tot felul a fost


sugerată prin costumele înlănţuite care
au împiedicat mişcările fireşti şi au obligat
performerii să rămână legaţi între ei.
Prin mişcarea dansatorilor, veşmin-
tele se înfăşurau zidind personaje sau se
tensionau în încercarea disperată, şi za-
darnică, a actorilor de a scăpa din costu-
mele elastice.
Trimiterile multiculturale au avut
menirea de a sugera drama umană a ce-
lor aflaţi după Cortina de Fier. S-au făcut
aluzii la legenda Meşterului Manole sau
24 la mitul Labirintului Minotaurului, pentru
25
a transmite cât mai convingător aceeaşi diferitelor momente, fie în amintirea
idee a captivităţii şi a sacrificiului. Ca de unui acut simţ al umorului, tipic peri-
obicei, în cazul acestor manifestări artisti- oadei comunismului.
ce interdisciplinare, publicul percepe dife- Finalul performingului a adus
rit mesajele în funcţie de cultura, reperele imaginea unor costume obiect-re-
şi experienţele personale. alizate de studenţii masteranzi, sub
Au fost prezentate apoi creaţii ves- coordonarea Doinei Lucanu. Aceste
timentare realizate de studenţii Departa- statui rigide din hârtie, reprezentări
mentului Modă sub coordonarea profeso- (uneori abstracte) ale îngerilor au su-
rilor Doina Lucanu, Paula Barbu, Alina Gri- gerat caracterul fantastic şi aproape
ga, în care s-au făcut aluzii la diferenţele ireal al minunii săvârşite acum 20 de
costumare dintre Estul sărac şi inventiv şi ani şi care a început cu dărâmarea
Vestul prosper. Elementul ludic a fost me- zidului Berlinului.
26 reu prezent în spectacol, fie în abordarea
27
EXPERIMENTUL ARTISTIC
INTERDISCIPLINAR

Astăzi este unanim acceptată ideea simpla sa prezenţă, o poveste.


de integrare a modei în fenomenul post- Relaţia modei cu persoana, existen-
modernismului cu manifestări în zona de- ţa celor două corpuri – fizic şi social – este
constructivismului şi a poststructuralismu- astăzi un domeniu foarte intens analizat.
lui. Haina este văzută ca limbaj de inte-
grare într-un grup, de relaţionare cu cei-
Una din tendinţele actuale (integra- lalţi dar şi ca formă de exprimare a pro-
tă perfect postmodernismului) este me- priei persoane (cu ajutorul veşmintelor se
toda folosirii veşmintelor în scopul trans- construieşte personajul care vrei să fii, nu
miterii unor mesaje complexe, utilizând o doar cel care trebuie să fii).
plajă largă de piese vestimentare, de la Moda presupune o permanentă ne-
cele mai obişnuite, unde decriptarea este gociere a mesajelor vizuale prin care se
simplă şi comună, până la haine care as- stabilesc relaţiile dintre individ şi societa-
cund conotaţii subtile, sugerate doar prin te.
aluzii vagi, rafinate.
Haina, cu toate semnificaţiile ei da- În cadrul Centrului de cercetare
torate mesajelor transmise (de formă, vo- EMI propunem, aşadar, proiecte cât mai
lum, culoare, compoziţie, materialitate), diverse în scopul experimentării, obţi-
se suprapune peste imaginea particulară nerii şi descifrării unor mesaje elaborate
a corpului uman, alcătuind astfel, de fi- rezultate din relaţia costum-individ.
28
ecare dată, un personaj care spune, prin
29
„DECONFASHION” cului de cuvinte sugerată de iniţiatorul
deconstructivismului filosoful Jacques
Workshopul DeConFashion a ur- Derrida.
mărit ilustrarea unor tendinţe actuale care DeCon este prescurtarea uzuală
depăşesc graniţa unei anume discipline întâlnită în toate textele critice privind de-
şi se coagulează în manifestări artistice constructivismul, concept care va sta la
complexe. baza experimentului nostru, ConFashion
sugerează fonetic confesiunea urmărită în
Întreg conceptul acestei acţiuni este gestul creator, iar Fashion precizează do-
anunţat în titlul workshopului „DeConFa- meniul artistic în care ne desfăşurăm.
shion” – nume alcătuit după metoda jo- Derrida atrăgea atenţia, încă de la

30
mijlocul anilor ’60, asupra variatelor posi- Un curent întreg de opinii a apărut
bilităţi de interpretare a unui text, iar ulte- în urma expoziţiei „Deconstructivist Arhi-
rior ideile sale au fost transferate în zona tecture”, desfăşurată în 1988, la Muzeul
literaturii, dar şi în cea a artelor vizuale. de Artă Modernă din NY.
Fenomenul artistic al deconstructi- Apoi, în 2005 curatorii Muzeului
vismului s-a manifestat cu precădere în de Artă Contemporană din Los Angeles
arhitectură. Frank O’Gehry a fost primul (Brooke Hodge, Jacky Marshall, Patricia
nume de referinţă, iar exemplul interven- Mears, Susan Sidlauskas) au organizat şi
ţiilor pe care le face asupra propriei sale prima expoziţie de proiecte paralele în ar-
locuinţe rămâne o lecţie de estetică actu- hitectură şi în modă.
ală în acest sens. În urma acestor experimente, au-

31
torii mai sus amintiţi au publicat volumul În 1981, la Paris „Commes des Garçons”
„Skin + Bones” în care au fost consemna- a promovat un nou mod de înveşmântare
te apropierile dintre clădiri şi haine, de- surprinzător, asimetric, nefinisat, cu hai-
terminate de strategii similare şi chiar de ne lungi acoperitoare, lălâi şi negre. Eve-
utilizarea unor materiale asemănătoare, nimentul a generat reacţii puternice de
aparţinând ultimelor cuceriri tehnologice. dezaprobare, dar a proliferat mai departe
Acest studiu comparativ deschide în cercetările belgianului Martin Margiela
numeroase alte posibilităţi de cercetare în (creator de modă) sau ale englezului Si-
zona creaţiei costumare, văzută ca dome- min Thorogood (profesor la London Colle-
niu al artelor vizuale, dar şi al celor spa- ge of Fashion).
ţiale, în strânsă legătură cu toate formele Astăzi, fenomenul s-a generalizat,
de studiu privitoare la habitat. deconstructivismul găsindu-şi mereu noi
Rey Kawakubo şi Yohji Yamamo- adepţi în rândul tinerilor designeri, aşa
to sunt iniţiatorii deconstructivismului în cum este Junya Watanabe, iar Decon-
modă, însă fără o legătură directă cu ide- structivismul a devenit un termen foar-
ile filosofului Derrida. te la modă.
Creaţiile lor au pornit, aşa cum era şi Într-un film realizat de Kirby Dick şi
firesc, de la tradiţia japoneză a kimonoului Amy Ziering Kofman în 2002, Jaques Der-
(costum cuvrant, tăiat pe fir drept, purtat rida încerca să explice, amuzat, această
pe frig în straturi suprapuse) – modificând expansiune a deconstructivismului, de-
fundamental imaginea hainelor europe- clarând că şi în cazul în care oamenii nu
ne, care până atunci au avut rolul evident pricep foarte exact ceea ce a vrut el să
de a înfrumuseţa şi de a pune în valoare spună şi înteleg doar o fărâmă a fenome-
silueta, cu ajutorul veşmintelor croite pe nului, tot este un câştig.
corp, impecabile, perfect finisate, în culori
strălucitoare.

32
ORGANIZAREA WORKSHOPULUI
DECONFASHION

În prima fază, toţi participanţii au


beneficiat de o documentare, unde am in-
clus alături de creatorii de modă care se
înscriu precis în curentul deconstructivist
o serie de designeri vestimentari care îşi
desfăşoară cercetarea personală ca nişte
adevăraţi artişti, în afara oricăror tendin-
ţe. Producţiile lui Mariano Fortuni sau ale
lui Azzedine Alaia par a se încadra în rân-
dul experimentelor artistice de ultimă oră.
Cercetarea lor de atelier, ca o căutare a
soluţiilor individuale de înveşmântare, ră-
mâne o formă de exprimare prin excelen-
ţă artistică, iar rezultatele finale, vizibile
în prezentările de modă, sunt momente
de un farmec aparte.
Una din tendinţele actuale, inte-
grate perfect postmodernismului, este
metoda refolosirii hainelor existente
prin reintroducerea lor în procesul de
creaţie, prin dezasamblarea totală sau
parţială şi reasamblarea lor ulterioară,
într-o nouă piesă vestimentară, lăsând

33
cât mai la vedere paşii care s-au făcut
pe parcursul transformărilor. Recilarea
veşmintelor care nu mai sunt la modă
răspunde astfel un numai unei judicioa-
se stăpâniri a fenomenului consumist, dar
poate avea rolul de a conferi hainelor o
mai mare valoare sentimentală, un trecut
palpabil, o istorie proprie, care va perso-
naliza şi mai mult noua piesă de vestimen-
taţie. De multe ori, o rochie veche, care a
aparţinut cuiva anume, poartă o încăr-
cătură afectivă unică, sporindu-i valoarea
sentimentală şi materială, iar prezenţa ei
apare ca un citat al unei anume perioade
integrat în actualitate.
Invitaţii care au luat parte la lucră-
rile practice, sub îndrumarea specialiştilor,
profesori de la Universitatea Naţională
de Arte Bucureşti şi London College of
Fashion (artişti şi studenţi de la Departa-
mentul Modă), au adus o haină de care
se simţeau într-un fel legaţi şi pe care au
transformat-o într-o altă piesă de vesti-
mentaţie, fără ca modificarea să fie as-
cunsă privitorilor. Pornind de la un veş-
mânt cu o certă valoare sentimentală, s-a
realizat un alt costum, care a cuprins, pe
lângă porţiuni din veşmântul iniţial şi isto-
ria personală a acestuia, ca o confesiune
făcută publică.
Dincolo de aspectul practic al haine-
lor, care trebuie şi vor rămâne purtabile,
păstrându-şi caracterul utilitar, am urmă-
rit în special obţinerea unor veşminte cu
o pronunţată valenţă artistică, cu accentul
pus pe linia compoziţională, forma, volu-
34 mul şi acordul cromatic.
35
Apoi, pentru partea de expunere şi
demonstraţie finală, am colaborat cu stu-
denţii de la Universitatea de Artă Tea-
trală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”,
care au animat costumele într-o prezen-
tare de modă neconvenţională. Această
demonstraţie costumară s-a integrat şi
ea în spiritul unui spectacol deconstruit,
propunând mişcări şi o imagine generală
a evenimentului, conformă veşmintelor şi
conceptului nostru. Am acordat o atenţie
specială regiei, muzicii, luminii, în vederea
obţinerii unei atmosfere generale unitare,
convingătoare într-un spectacol experi-
mental, de tip simbolist, mai aproape de
36 şcoala lui V. E. Meyerhold.
Această diversitate a participanţilor, dorit să adunăm laolaltă aceşti specialişti
proveniţi de la mai multe instituţii de învă- şi să deschidem noi posibilităţi de colabo-
ţământ artistic, a adunat laolaltă variate rare în proiecte de o mai mare anvergură,
modalităţi de exprimare, conferindu-i cer- în care să fie cuprinşi şi tinerii creatori de
cetării noastre caracterul interdisciplinar modă.
şi deschizând drumul pentru alte proiecte Ulterior dorim să realizăm o expozi-
comune. ţie cu o selecţie a celor mai reuşite piese
Lectorii care au participat la acest vestimentare şi un catalog al colecţiei De-
experiment (profesori, conferenţiari, doc- ConFashion, însoţit de texte critice, care
tori şi doctoranzi, artişti şi critici de spe- să ilustreze şi să susţină legătura dintre
cialitate) au adus partea de informaţie modă şi fenomenul artistic contemporan.
privitoare la postmodernism, deconstruc- Workshopul DeConFashion a ofe-
tivism, costum scenic, modă şi publici- rit posibilitatea de a alcătui o arhivă pro-
tate, în prelegeri cu un bogat material prie de imagini ce ilustrează diversele
ilustrativ, pe care le-am organizat pe tot etape de realizare, până la stadiul final al
parcursul workshopului, concomitent cu colecţiei private. Această arhivă, pe lângă
coordonarea şi conceperea colecţiei De- banca de date, a completat suportul ima-
ConFashion. gistic al cursurilor teoretice şi practice de
Toţi profesorii implicaţi în acest pro- la departamentul modă. Acest workshop
iect (Unda POPP, Doina LUCANU, Alina exploratoriu este, de asemenea, un exce-
GRIGA, Răzvan VASILESCU, Oana Dumi- lent prilej de a învăţa mai mult despre de-
tru ROŞCA, Sergiu CHIHAIA, Panagiotis constructivism şi creatorii lui consacraţi şi
Cathoupis) au în spate experianţa cer- de a experimenta realizarea unei colecţii
cetării lor individuale, ilustrată de publica- în acest sens, iar pentru generaţiile viitoa-
ţiile, spectacolele şi expoziţiile lor perso- re există, astfel, posibilitatea contactului
nale. Prin acest workshop exploratoriu am direct cu un bogat material documentar. 37
38
Doina LUCANU
conferenţiar universitar doctor

Cursuri Master

Obiect şi veşmânt
Fragment şi ansamblu vestimentar

Cursuri ciclul I Licenţă

Simboluri şi mesaje în vestimentaţie


Eveniment de modă

Proiecte / Acţiuni culturale

Coordonarea proiectului Grădina Hesperi-


delor; expoziţie de costum neconvenţional, galeria
Căminul Artei, în parteneriat cu UAPR (2009)
Membru în echipa UNAB, catedra de Mas-
ter Modă (prezentare de costum neconvenţional)
în cadrul proiectului iniţiat de Direcţia Muzeelor din
Franţa, Noaptea Muzeelor, în parteneriat cu Mu-
zeul Naţional Militar (2007)
Membru în echipa UNAB, secţiunea Platou,
din cadrul proiectului CNCSIS Artă, comunităţi
urbane, reinserţia socială a proiectului ar-
tistic şi arhitectural, realizat în colaborare cu
UNATC şi cu Universitatea de Arhitectură (2006 -
2007 - 2008)

39
40
VEŞMÂNT
CERCETARE
OBIECT
Doina LUCANU

Conceptele fundamentale în incursi- ai artelor vizuale, astfel încât se păstrea-


unea teoretico-practică pe care ni le pro- ză în mod simultan integritatea fiecărui
punem, pentru dezvoltarea proiectelor de element al operei de artă, datorită naturii
master-modă sunt: intermedialitatea şi auto-constitutive a acestei fuziuni ce pre-
interdisciplinaritatea. cede posibilitatea depăşirii diferitelor me-
Relaţionarea celor două dimensiuni dia, unele faţă de altele. Ca o consecin-
se face prin intermediul acţiunii experi- ţă a evoluţiei tehnologice a secolului XX,
mentale, fiind operaţionale atât la nivelul care a introdus noi provocări şi alternative
semnificaţiei veşmântului şi proiectului pentru explorarea numeroaselor sfere ale
iniţial, cât şi la nivelul modalităţii de con- creaţiei, o componentă importantă a ar-
strucţie a lucrărilor (prin îmbinarea mai tei inter-mediale este şi apropierea de noi
multor tehnici şi medii diferite). tehnici şi tehnologii.
Arta inter-medială pune în fuzi- Termenul inter-media a fost inven-
une medii artistice, care în mod tradiţio- tat de Dick Higgins pentru a descrie opere
nal aveau o susţinere şi existenţă de sine de artă ce par a se poziţiona între medii,
stătătoare, şi uneori încorporează chiar care transgresează limitele, compunând o
medii de dincolo de parametrii încetăţeniţi fuziune conceptuală a mediilor (a nu se 41
confunda cu multi-media). Termenul de
inter-media fiind utilizat mai mult pentru
operele în care se foloseşte o gamă largă
de materiale neconvenţionale.
Considerat sinonim cu mixed-media
sau tehnică mixtă, termenului de interme-
dialitate i se adaugă calitatea de fuziune
a mediilor.
Unul dintre scopurile importante pe
care le urmărim în dezvoltarea proiecte-
lor noastre este ridicarea veşmântului la
rang de artă şi aceasta pentru a putea fi
integrate în rândul manifestărilor artistice
contemporane. Din acest motiv, obiecte-
le-veşmânt, realizate cu studenţii şi mas-
teranzii, se supun criteriilor de concepere,
analiză şi valoare, precum orice operă de
artă, putând fi receptate şi analizate ca
42 nişte compoziţii plastice în sine. Gama de
materiale cu ajutorul cărora experimen-
tăm este foarte variată, de la materiale
convenţionale (materiale textile), care
oferă un tip de raportare la conceptul ar-
tistic, până la materiale neconvenţionale
(frunze, hârtie, metal, sticlă, nylon, me-
lană, cauciuc, burete, materiale plastice
etc.), care asigură alte tipuri de texturi
şi structuri, un alt tip de raportare, toate
acestea pentru găsirea celei mai potrivi-
te compoziţii plastice, pentru exprimarea
unei idei sau a unui concept artistic.
Prin cursurile „Obiect şi veşmânt”,
sau „Fragment şi ansamblu vestimentar”,
introducem o conduită interdisciplinară a
practicii experimental-artistice, în strânsă
legătură cu cercetarea teoretică, făcându-
se apel la strategia comunicării artistice
în civilizaţia hipertehnologică, la conştien- 43
44
tizarea implicaţiilor sale socio-culturale, a graniţelor dintre arte, dar şi prin capa-
dar şi la analiza producţiei vizuale în cul- citatea de comunicare polivalentă, toate
tura contemporană. Plasând fenomenul în acestea generând inventivitate combina-
zona artei vizuale, cursurile încearcă să torie, dezvoltarea principiului diferenţei,
depăşească latura comercială a modei, care se realizează şi prin dimensiunea lu-
prin crearea unor lucrări de expresie libe- dică a actului creator.
ră, folosind materialităţi, tehnici şi tehno- Pentru formarea unor creatori com-
logii cât mai originale şi fiind legitimată o plecşi, ancoraţi în contemporaneitate,
mare mobilitate spre genuri foarte diver- proiectele personale ale masteranzilor
se de exprimare artistico-plastică. sunt integrate în proiecte mult mai am-
Prin temele propuse se urmăreşte ple, cum au fost: „Oraşul de sub oraş” (în
permanent dezvoltarea creativităţii mas- colaborare cu Teatrul Masca), „Parcul ar-
teranzilor, prin transgresarea permanentă telor” (în colaborare cu Radio România), 45
„Noaptea muzeelor” (în colaborare cu Un alt scop important este acela de
Muzeul Naţional Militar), „20 de ani de la a dezvolta, prin cercetare-experimentare,
căderea Zidului Berlinului” (în colaborare o analiză a procesului creaţiei, a traseului
cu Ambasada Germaniei la Bucureşti), indentitar al proiectelor de master, por-
„Bucureştiul – platou de filmare” (în co- nind de la concept la adecvarea teoretică
laborare cu UNATC şi cu Universitatea de şi apoi transpunerea acestora în formă,
Arhitectură) etc. apelând la interpretări şi metamorfozări.
46
47
De fapt, scopul cercetării presupune des- finalizează în multe cazuri prin prezentări
coperirea şi descrierea structurilor unui de costum, dar în unele situaţii şi printr-o
vocabular artistic asumat prin experiment expoziţie sau o instalaţie. Amplu dezvol-
plastic, parcursul unei experienţe profesi- tată în contemporaneitate, instalaţia este
onale diversificate şi în acelaşi timp o ori- un experiment plastic la nivelul tehnicilor
entare accentuată a criteriilor formale ale de compoziţie structurală, care îşi impune
operei, tehnici inovatoare generate de că- şi creează sensul ca ansamblu. Toate ele-
utarea permanentă a unei identităţi plas- mentele componente interacţionează atât
tice, un demers artistic relaţionat, axat pe între ele, cât şi în concordanţă cu contex-
sfera evolutivă a artei actuale. tul expoziţional.
Proiectele realizate în acest fel se Realizăm astfel coregrafia spaţiului

48
interactiv, dar şi pe cea a obiectului, ofe- că, aceasta fiind una dintre modalităţile
rind receptorului câmp liber atât interpre- contemporane de exprimare artistică. Dia-
tării cât şi naraţiei, integrând cercetarea logul dintre arhitectura modernă şi desig-
vizuală unui etos multidisciplinar, deschis nul vestimentar contemporan este vizibil
unui discurs vizual-conceptual, cât şi unu- atât conceptual, cât şi practic. Creatorii de
ia analitic-ştiinţific. modă şi arhitecţii realizează obiecte ino-
Aceste „obiecte-veşmânt” sunt o vatoare, fiind inspiraţi de elemente, teo-
mărturie a fuziunii dintre numeroase- rii şi filosofii specifice fiecărei bresle. În
le sfere ale artei, care conlucrează şi se modă se folosesc tot mai mult structuri
completează reciproc: modă, arhitectură, geometrice, ideea de haină ca adăpost,
sculptură, muzică, teatru, mişcare sceni- iar în arhitectură se încearcă integrarea

49
unor elemente şi tehnici din modă, cum
ar fi spaţiile fluide, drapare, printare etc.
Prin aceste experimente se urmă-
reşte înţelegerea şi dezvoltarea concep-
tului de interpretare în evoluţia costumu-
lui, prin remodelarea imaginii corpului,
cu diferite niveluri de abstractizare-inter-
pretare, ridicarea veşmântului la nivel de
obiect-artistic, artă.
Prin utilizarea pluralismului limba-
jelor vizuale, asamblaj, intertextualitate,
etc. care prin implicarea actului creativ
continuu definesc arta contemporană, se
urmăreşte de fapt dezvoltarea prin expe-
riment plastic a ideologiei fragmentului,
a mixajului, având în vedere invenţia şi
dimensiunea ludică a actului creator. Prin
50
mixarea materialelor şi a felului în care
sunt folosite, ele generează texturi, for-
me şi compoziţii plastice foarte expresive.
Dezvoltarea conceptului de transformare,
interpretare, deformare şi metamorfozare
este un demers extrem de actual. Acum
prin creativitate se înţelege capacitatea
de comunicare polivalentă, complexitate
experimentală, prin trecerea de la con-
sum la participare spirituală directă, astfel
cultura vizuală ajungând o parte integran-
tă a culturii globale.
Un cadru adecvat cercetării ştiinţifi-
ce, cum este EMI va genera studii şi ana-
lize teoretice asupra fenomenului, cât şi
externalizarea unor experimente universi-
tare, la nivelul comunităţii, în viitor.
51
52
Ioana Sanda AVRAM
lector universitar doctorand

Cursuri ciclul I Licenţă

Compoziţie de specialitate
Concept stilistic şi coordonarea colecţiilor de
modă
Tehnica conceperii şi implementării colecţiilor
de modă
Structura colecţiilor de modă
Stil de viaţă şi comportament de consum
Visual Merchandising
Tehnici de transpunere în material

Proiecte / Acţiuni culturale

Programul de formare a specialiştilor


pentru domeniul modei şi pentru industriile
sale, program de studiu, formare, educare şi inser-
ţie profesională, destinat pregătirii specifice pentru
domeniile: modă vestimentară, imagine vestimen-
tară şi industriile modei (2004)
Programul de cercetare integrat în modă:
UNA MODA GROUP, care a fost inserat în siste-
mul modei cu destul succes, având la finele studii-
lor experienţa necesară precum şi suficient de bună
vizibilitate publică pentru a putea aspira la cariere
frumoase în domeniul modei vestimentare; I-DEA
GRUP – Laborator de creaţie, construit în par-
teneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România,
externalizează o parte dintre activităţile de market-
ing şi imagine, ajungând în confruntare directă cu
provocările realităţii 53
54
MODA VESTIMENTARĂ
ŞI INDUSTRIILE EI

Ioana Sanda AVRAM

Moda este curentul cultural domi- Moda vestimentară, ca element re-


nant al unei epoci, se manifestă în toate prezentativ al unui curent cultural domi-
domeniile vieţii cotidiene şi se caracetri- nant, exprimă imaginea unui stil de viaţă,
zează printr-o stare de flux social, cu ma- fiind o formă de manifestare socială şi în
nifestări colective (Kimbal Young). aceleşi timp o afacere profitabilă, investi-
Ca imagine globală a societăţii, exis- ţie şi suport pentru industria de confecţii
tenţa sa nu este efemeră, aşa cum lasă să şi alte industrii complementare.
se înţeleagă unul dintre miturile contem- Moda vestimentară actuală este
porane, ci face parte permanent din viaţa o întreptrindere globală, care deţine
noastră cotidiană, lăsând să pătrundă în cel mai puternic sistem de creaţie, bazat
ea visul şi pasiunea, din care mintea omu- pe previzionarea tendinţelor de pe piaţa
lui clădeşte viitorul (Didier Grumbach). de bunuri, pe soluții de utilizare a desco-
Doar elementele modei sunt efe- peririlor tehnice, pe marketing şi strategii
mere, fiindcă moda surfează neîncetat pe de imagine, urmată îndeaproape de alte
valul schimbării. Iar schimbarea în sine industrii, ca cea de automobile sau elec-
este însăşi materia care se transformă în tronice.
valoare. MV a fost una dintre primele forme 55
de manifestare a extinderii teritoriale a
informaţiei de masă, fiind mereu cu un
pas înainte, în formele de globalizare cul-
turală. În acest context, moda a devenit
nu numai o întreprindere globală, dar şi
un limbaj internaţional, care depăşeşte
barierele regionale, de clasă sau pe cele
etnice.
Dar moda este, în acelaşi timp, un
limbaj comunicaţional, care codifică relaţia
omului cu mediul său de viaţă: economic,
social, cultural, religios, politic, psihologic
şi care descrie şi influenţează cererea şi
oferta de produse.
Fiind un curent cultural major, moda
este permanent expusă tuturor influenţe-
lor lumii înconjurătoare: celor social-eco-
nomice (stilul de viaţă, nivelul de bunăs-
tare, obiceiurile vestimentare, calitatea
consumului etc…), influenţelor legate de
protecţia mediului şi sănătate (schimbă-
rile climaterice, protecția animalelor, ma-
teriale de mediu prietenoase, sport etc..),
mediul politic şi legal (legislaţie, relaţii
internaţionale etc…), efectelor multicultu-
rale (istorie şi tradiţie, street style etc…),
artei (pictură şi sculptură, arte decorative
şi aplicate, teatru, muzică, film, literatură,
multimedia etc…), dezvoltării tehnologice
ţesături și tehnologii noi, noi moduri de
producţie şi proceduri logistice, wearable
computers etc…) culturii şi mişcărilor de
gen (desfiinţarea limitelor vestimentare şi
comportamentale dintre genuri), interne-
tului (virtualitate şi comunicare), realităţii
lumii globalizate etc…
56 Toate aceste influențe se traduc în
57
58
demersul de modă şi devin inovaţie prin ţă. „… Moda este ea însăşi o imagine a
însăşi activitatea specifică acestui dome- schimbării” (Didier Grumbach).
niu. Inovaţia poate veni de oriunde: poate „Creativitatea este abilitatea de a
fi inspirată de oricare dintre ele sau de imagina sau de a inventa ceva nou, doar
asocierea volitivă sau spontană a unor că nimeni nu poate crea ceva din nimic,
detalii. Oricare ar fi însă sursa sau cali- în afara de Dumnezeu.”. (Harris, 1998,
tatea inspiraţiei, moda vestimentară utili- Introduction to Creative Thinking). De
zează cercetarea ca etapă obligatorie în aceea, Creativitatea generează idei nova-
procesul de livrare al inovaţiei sau chiar a toare prin combinarea, schimbarea, refor-
inventicii. mularea, interconectarea, pe alte criterii,
Procesul de inventare şi descoperire a ideilor deja existente.
are loc într-o manieră cumulativă şi este În prezent, moda este unul dintre
puternic bazat pe experienţe, încercări şi principalele sisteme mari de activitate
lecţia erorii, pe procedee ale ştiinţelor co- creativă şi eminamente inovativă, la nivel
nexiunii, având ca suport o viziune cultu- industrial şi comunicaţional, codificând
rală deschisă şi netributară. procese complexe şi articulate. Limite-
De aceea, supus permanent presiu- le conceptualizării în modă sunt împinse
nii nevoii urgente de nou, domeniul modei spre responsabilizare în relaţia cu mediul,
vestimentare are un caracter eminamente în ideea unui design bazat pe repere sta-
creativ-inovativ. Creativitatea productivă bile.
sau alte forme ritmice de cercetare-cre-
aţie formează substanţa însăşi cu care
moda lucrează. ERA CUNOAŞTERII / Knowlwdge Era
Domeniile de cercetare nu sunt
doar acelea care presupun descoperiri Trăim o epocă de transformări ra-
epocale, ci şi acelea unde observaţia este pide, fără precedent, pe toate palierele
cea care generează noi concepte pentru vieţii, iar provocările care survin depăşesc
ştiinţele teoretice sau domeniul creativită- capacitatea de răspuns, prin viteza schim-
tăţii aplicate prin metode de design (Chia- bării, prin perturbările în sistem pe care
ra Franzoni). acestea le generează, prin noutatea fun-
Elementele modei sunt schimbătoa- damentală a modelelor.
re, ritmice şi ciclice. Iar schimbarea este Societăţile bazate pe cunoaştere se
condiţionată de inovaţie şi de abandona- caracterizează prin faptul că un procent
rea benevolă a căii tradiţionale, în favoa- impresionant din oricare domeniu este re-
rea unei speranţe de mai bine. prezentat de cunoaştere, iar toate activită-
Însăşi această presiune pentru ţile vieţii economice, sociale, culturale etc.
schimbare este ceea ce ţine moda în via- devin dependente de calitatea cunoaşterii 59
şi de viteza de circulaţie a informaţiei. So- re, publicitate, estetică, imaginaţie. Astfel
cietatea cunoaşterii este cea în care forţa apare hegemonia imaginarului, a inovaţiei
creativă majoră, valorile şi capitalul se ba- şi a marketingului asupra funcţionalită-
zează pe cunoaştere (Wikipedia). ţii produselor. De asemenea, se remarcă
Cunoaşterea a devenit capitalul cel o importanţă crescândă a procesului de
mai important în epoca actuală, iar succe- concepere, versus producţia în sine. Pro-
sul oricărei societăţi depinde de modul în motori profesionişti ai noului, creatorii de
care poate gestiona cunoaşterea. modă participă la crearea şi formalizarea
Întreprinderile secolului al XXI-lea unor spaţii sociale în care noile tehnologii
se îndreaptă cu precădere spre valorile sunt doar suportul care permite reformu-
imateriale: valori simbolice şi culturale larea lumii, ca o construcţie multiculturală,
ale mărcilor, IQ, capital uman, comunica- în care nu numai reprezentarea politică şi
60
prosperitatea economică sunt importante, timentare, poate deveni o platformă de
ci mai ales valorile fundamentale ale civi- cercetare performantă, având ca priorita-
lizaţiei: respectul pentru diferitele culturi, te, următoarele tematici:
relaţia corectă dintre bărbaţi şi femei, per- - Studii şi analize în ceea ce priveş-
cepţia de sine în raport de alţii etc. te Fashion Culture, Fashion Science,
Moda este limbajul cel mai comun, domenii de studiu academic, din
care instrumentează toate elementele cul- perspectiva conexiunii cu studiile
turale şi economice şi poate redefini rela- umanistice, ştiinţele sociale, ştiinţa
ţia dintre om, propria imagine, contextul tehnologiei, politologie;
de grup şi obiectul proxim. - Studii şi analize în ceea ce priveşte
Prin „sistemul industrial al modei” corpul uman, psihicul, atitudinea de
se înţelege sistemul total integrat, care viaţă;
include toate etapele, paşii care sunt par- - Obiectele materiale, efectele eco-
curşi de la concept, design, producţia de nomiei imateriale, în relaţia lor di-
confecţii, textile, pielărie, fibre, producţia rectă cu moda şi cu sistemul mo-
high technology, ca şi activităţile eco- dei;
nomice induse: managementul cererii şi - Haina ca strat al personalităţii şi
ofertei, problemele de mediu înconjurător identităţii manifeste;
şi dezvoltare de produs. - Cultura materială a modei şi a do-
În acet context, crearea şi activarea meniilor corelate şi interactive;
unui Centru de Cercetare în domeniul - Limbaje şi codificări ale modei ves-
modei este nu numai bine venit, ci şi o timentare; obiecte, imagine, text;
formă de prefigurare şi instituţionaliza- - Studii de tendinţe culturale cu
re a influenţei din ce în ce mai evidente, analiza comparativă a domeniilor
pe care creativitatea din domeniul modei componente;
vestimentare o exercită asupra noilor for- - Produsele de modă;
me culturale. Obiectivele sale ar putea fi: - Conceperea, producerea, comerci-
desfăşurarea unor activităţi de cercetare, alizarea şi promovarea produselor, a
prospectare şi inovare în domeniul modei colecţiilor de modă;
vestimentare, precum şi antrenarea unui - Mediul social, economic, etic, de
„chore” de cercetători care să creeze plat- dezvoltare a produselor;
forme cooperative între instituții diverse, - Clienţi şi nevoile individuale de
pentru a împărtăşi cunoaştere, experien- produse de modă;
ţă, resurse, la nivel naţional şi internaţi- - Tehnici creative de concepere şi
onal. realizare a vestimentației;
Centrul de cercetare EMI, din punc- - Tehnologii vechi şi noi;
tul de vedere al domeniului modei ves- - Abordarea designului de modă şi 61
a produselor asimilate, prin inter-
mediul relaţiei dintre meşteşug şi
tehnologii superioare
- Noi abordări ale educaţiei de modă
şi vestimentaţie în Knowlwdge Era.
De altfel, universitățile care formea-
ză aptitudini în domeniul creaţiei de modă
practică forme de cercetare chiar în cadrul
procesului educaţional, deoarece, aşa
cum am mai afirmat, cercetarea (fie ea
fundamentală sau aplicată, de analiză sau
previzionară) este o etapă obligatorie în
cadrul dezvoltării conceptelor de modă.

PROGRAMUL DE FORMARE A
SPECIALIȘTILOR PENTRU DOMENIUL
MODEI ȘI PENTRU INDUSTRIILE MODEI

Este un program demarat în anul


2004, la iniţiativa catedrei de MODĂ cu acor-
dul conducerii UNAB. Acest program constă
în elaborarea unui pachet de cursuri speci-
alizate pentru domeniul modei, capabile
să asigure toate elementele necesare unei
profesionalizări poliarticulate, cu aplicaţie
în sistemul modei.
Întregul program este un proces
de cercetare integrativă, în care sunt co-
nectate elementele mediului de viaţă, ale
culturii şi civilizaţiei contemporane, prin
intermediul creativităţii educate în scopul
inovaţiei, necesare unor alte forme de so-
cietate.
Misiunea programului ar fi aceea de
a instrui studenţii, pentru a răspunde pro-
62 fesionist cerinţelor sistemului modei, în
63
64
ceea ce priveşte profesiile creative, care performarea în domeniul modei, dar şi în
necesită: un nivel cultural ridicat, abilităţi baza deciziei personale de implicare.
de exprimare în limbaje plastice, creati- Obiectivele programului UMG au
vitate educată şi productivă, capacităţi constat în:
de conceptualizare, managementul acti- - Crearea unei conexiuni direc-
vităţilor creative, capacitatea de a inova te între sistemul modei şi sistemul
permanent, ritmic şi profitabil, modele şi universitar de formare în domeniul
structuri de analiză, cercetare şi inovare, modei;
capacităţi educate şi formalizate de comu- - Crearea unei platforme profesio-
nicare, abilităţi de confruntare concuren- nale, capabile să răspundă imediat
ţială. nevoilor concrete sau emergente
Toate aceste elemente sunt posibil ale sistemului, prin inserţia absol-
de format şi educat în cadrul programelor venţilor în sistem;
de formare ale UNAB, fiind compatibile cu - Crearea şi antrenarea unui „val” de
nivelul academic de studii. tineri specialişti în domeniul modei,
Sistemul modei este larg des- cu viziune, misiune şi obiective asu-
chis diverselor moduri de manifestare a mate, capabili să răspundă corect
creativității, dar mai ales a creativității la diversele solicitări ale sistemului,
care produce valoare prin calitatea ino- constituind modele de profesiona-
vaţiei. Profesiile specifice sistemului mo- lism aplicat.
dei sunt diverse, iar practicarea oricăreia
dintre ele presupune un nivel ridicat de
profesionalizare, datorită dinamicii con- PROIECTUL UNA MODA GRUP, BIROU
curenţei, element, de asemenea, specific DE STYL ȘI CONSULTANȚĂ
acestui domeniu.
Cursurile programului sunt modele Nominalizat la „INDEX AWARDS
teoretice, cu aplicaţie practică, particulari- 2007”, la Secţiunea „Work”.
zate creativ, în funcţie de decizia profeso- Proiectul îşi propune să creeze şan-
rului sau a coordonatorului de proiect. să şi vizibilitate profesională, la scară na-
ţională, pentru o nouă generaţie de tineri
designeri capabili să modifice perspecti-
PROGRAMUL UNA MODA GROUP vele din lumea modei, prin creativitate şi
cooperare modulară, pe principiul compe-
Este primul program aplicat noii vizi- tenţelor cumulative, în cadrul unui grup.
uni de formare şi a antrenat pe parcursul Scopul proiectului este de a încura-
a trei ani de studiu o grupă de studenţi, ja tinerii designeri, oferindu-le posibilita-
selectaţi pe baza calităţilor native pentru tea de a opera într-un mediu profesional 65
sănătos, prin activitate continuă şi perfor- zut cu cheltuieli minime, având în vedere
mantă, ca echipă. faptul că fiecare membru va utiliza pro-
Elementul cheie al proiectului este priile resurse, atunci când este implicat în
un concept organizaţional informal, ba- contracte (competenţe, locaţie, comuni-
zat pe înţelegere mutuală şi colaborare. care, utilităţi, tehnologie).
Permite unui grup de tineri designeri, la Programul a generat colecţii valo-
început de carieră, să pună împreună abi- roase, apreciate, care au reuşit să stâr-
lităţile şi calitățile profesionale, pentru a nească interesul sistemului modei din Ro-
se face cunoscuţi ca profesionişti. Membrii mânia pentru absolvenții UNAB, Departa-
grupului se asociază în gestionarea comu- mentul Modă.
nă a resurselor creative, profesionale, ad- Astfel, colecţii UNA MODA GROUP
ministrative şi logistice. Fiecare contract ca: „BLACK MAGIC WHITE” (2006), „SILK
în parte devine o „instituţie” în sine, cu ROAD” (2006), „EUROPOLIS” (2007),
organigramă şi funcţiuni specifice şi se „MISTERY” (2008) s-au bucurat de real
bazează pe competenţele diferenţiate ale succes şi au promovat echipa UNA MODA
membrilor grupului. Proiectul este prevă- GROUP în sistemul modei.
66
Din punct de vedere conceptual, dintr-un puzzle identitar, o nouă entitate
colecţia „EUROPOLIS” este inspirată de stabilă şi coerentă. Scopul acestei „călă-
efervescenţa spiritului european, multicul- torii” este contactul cu variile tipologii de
tural. În „storry-ul” colecţiei evoluează un lifestyle european. Povestea personajului
personaj cuprins de spiritul noii Europe, „EUROPOLIS” se concentrează asupra ra-
un personaj cosmopolit, rafinat, spontan, finamentului sofisticat care dă expresie
gata oricând să se aventureze de-a lungul multiculturalismului european şi conti-
continentului în căutarea unor noi „ingre- nuă călătoria iniţiatică pornită prin „SILK
diente” care să îi desăvârşească persona- ROAD” (Iaşi, 2006), din Extremul Orient.
litatea atât din punct de vedere cultural,
cât şi uman. Călătoria este simbolul relaţi-
ei dintre timp şi spaţiu, dintre datul natu- PROIECTUL PROFESIUNILE MODEI
ral şi experimentarea necunoscutului.
Ea reprezintă mecanismul care în- Acest studiu s-a derulat ca fiind un
lesneşte tranzitul intercultural, momentul proiect al programului de formare a profe-
în care toate experienţele spirituale trăite sioniştilor în domeniul modei şi a constat
de personaj se amestecă pentru a crea, în alocarea unui spaţiu educaţional fiecă-

67
rei profesii, care necesită pregătire creati- La prezentarea colecţiior au partici-
vă şi artistică, potrivit principiilor formula- pat toţi cei implicaţi în diversele stadii de
te la descrierea programului. dezvoltare a conceptului, până la promo-
Proiectul, corelat cu managemen- varea post event, de pe poziţia profesiei
tul biroului de stil şi consultanţă şi cu alte pentru care a optat fiecare.
proiecte, cum ar fi „FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU RE- Acest program a presupus o foarte
ALITATEA”, „STUDIUL DE TENDINŢE” sau bună cunoaştere a domeniului modei şi o
„METODA CONCEPTULUI INTEGRAT DE abordare creativă a inserării tinerilor cre-
COLECŢIE” a reprezentat aplicaţia practi- atori în sistemul modei, ca profesionişti.A
că a întregului demers de cercetare apli- constituit suportul unor lucrări de licenţă
cată. Au rezultat colecţii de modă valoroa- şi a condus la soluţii profesionale de suc-
se atât din punctul de vedere al calităţii, ces, confirmate în timp.
cât şi ca experiență de lucru în echipă.
Profesiile modei care au fost luate
în discuţie au fost: designer vestimentar, PROIECTUL
designer de accesorii de modă, visual FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU REALITATEA
merchandiser, manager de colecție, bu-
yer, organizator de evenimente de modă, Este un proiect comanditar, care
editorialist, PR de modă, producător de presupune integrarea elementelor de stu-
colecţii de modă, stilist de modă, fashion diu universitar în exigenţele formulate de
68 trends & media promotion. către beneficiari reali şi întâlniri cu pro-
69
fesionişti din domeniul modei, activităţi credibilă nu numai în colecţia propriu-zisă,
practice în ateliere consacrate, participări ci şi în promovarea ei, în elementele de
la festivaluri şi concursuri în ţară şi peste vizual sau în acţiunile de PR ori de eveni-
hotare, activitate de asistenţă, apariţii în mente specifice.
media. Conceptul fiecărei colecţii se bazea-
ză pe cercetarea creativă a domeniului de
inspiraţie, în căutarea elementelor cheie
Proiectul stil de viaŢĂ Şi care pot genera mesaje credibile. Datorită
comportament de coNsum acestui fapt, mare parte din aceste cău-
tări s-au transformat în veritabile lucrări
Proiectul a cuprins studii referitoare de cercetare cu valoare independentă,
la Subculturile urbane: Gothik, Hibster, depăşind stadiul unor simple căutări şi a
Emo, Punk, Hip Hop, Rasta, Grunge, New unei etape în dezvoltarea colecţiilor.
hippie etc. City Report, Visual mer-
chandising, Modalităţi creative de
comercializare: Sweet Sunshiwer – pri- PROGRAM DE CERCETARE TEMATICĂ
mul concept store din România, (2007). ŞI STUDII DE TENDINŢE

Studiul de tendinţe reprezintă o for-


METODA CONCEPTULUI INTEGRAT mă aparte de cercetare specifică dome-
DE COLECŢIE niului modei şi se referă la depistarea ele-
mentelor de prognoză, care vor constitui
Conceptul integrat al colecţiilor de modelul produselor de succes în viitorul
modă reprezintă un model performant de previzibil. Aceste studii necesită cunoaş-
creaţie vestimentară, care presupune co- tere, experienţă, cercetare multidiscipli-
relarea întregului set de activităţi directe, nară, intuiţie şi cultură a modei.
colaterale, de promovare şi de susţine- Studenţii fiecărui an elaborează un
re, care conduc la dezvoltarea colecţiilor, studiu de tendinţe comun pentru sezo-
precum şi la utilizarea instrumentelor de nul în curs, finalizat cu analiza produselor
lucru în abordarea creativă a briefului confirmate deja de piaţă şi care se regă-
(story board, mood board, icon, ţesături, sesc în marile magazine, faţă în faţă cu
cromatică, client, documentare, cerceta- consumatorul final. În afara tendinţelor,
re, inovaţie, imagini şi cuvinte cheie, ra- fiecare temă care va susţine colecţiile de
portul unic de colecţie). Fiecare colecţie în modă necesită un studiu aprofundat şi o
sine, devine astfel o lucrare de cercetare cercetare analitică şi sintetică. Astfel, fi-
aplicată, având ca suport un studiu tema- ecare book de colecție este structurat ca
70 tic, iar ca rezultat inovaţia, cu dezvoltare un document-martor, care reprezintă re-
perele viitoarei investiţii. Raluca Damian – Imaginea Ro-
În acest fel, au fost finalizate stu- mâniei, proiectul Autohton, Colecția
dii comune cum ar fi: România Integrare oameni
2007, Vizibilitate internaţională, cu tema- Anabela PeneŞ – Moda vestime-
tici ca: Bucureşti, Micul Paris, Aristocraţie, tară, ca instrument de comunicare
Arhitectură, Sportivi români de renume Alina Ene – Tehnologia Mileniu-
mondial, Patrimoniu imaterial (Căluşul, lui III aplicată în vestimentație, Fa-
Sânzienele etc…), Trafic – 2008, Virtual shionology, Wearable computers
Eden – 2008, Heart of Wear – 2009, Sage Cristina Ciovârtă – Managemen-
– 2010 , sau colecţii personale, de autor: tul colecţiilor de modă
Winter Moods, Andreea MUŞAT – Ana Nechita Amelian – Relațiile
Romanian Fashion Week, Iaşi 2008 Publice în domeniul modei vestimen-
Loveology – Raluca COMAN, Cluj tare
Fashion week 2010 Lavinia Pop – Fashion Buyer –
Autohton / Oameni – Raluca DAMI- Buyer pentru vestimentaţie
AN 2009
Sacru şi Profan – Maria AMELIAN,
Inspired 2009 PROGRAMUL I-DEA GRUP

I-Dea GRUP este un program comun


STUDII DE CERCETARE al UNAB cu Uniunea Artiştilor Plastici din
România, şi reprezintă o formă de răspuns
Conceptul fiecărei colecţii de bazea- la nevoia de inserţie profesională a tineri-
ză pe cercetarea creativă a domeniului de lor absolvenți de modă, creaţie vestimen-
inspiraţie, în căutarea elementelor cheie tară. Este un demers implicat şi creativ a
care pot genera mesaje credibile. Datorită unor tineri creatori de modă. Programul
acestui fapt, mare parte din aceste cău- cuprinde proiecte externalizate în mediul
tări s-au transformat în veritabile lucrări profesional şi presupune liberă inițiativă,
de cercetare, cu valoare independentă, responsabilitate, asumare a unor situaţii
depăşind stadiul unor simple căutări şi a din realitate. Studenţi şi membri ai Uniunii
unei etape în dezvoltarea colecţiilor. Artiştilor Plastici din România, tinerii de-
Diana Osman – Personajul în signeri au decis să abordeze neconvenţio-
Modă nal contextul economic actual, în intenţia
Denis Arsu – Trend Zone de a construi o platformă de manifestare
Andreea Costache – Cromati- profesională pentru cei care vor să aborde-
ca vestimentară şi efectele benefice ze domeniul modei cu pasiune. şi consec-
asupra psihicului uman venţă. Sub deviza „Fashion must go on!” 71
72
moda este prezentată sub toate aspectele
şi „arderile” ei: design, producţie, market-
ing, comunicare, prognoză, promovare,
prin evenimente şi prin colaborarea cu
profesionişti performanţi ai modei.
Un Concept-store este locul unde
tot ce ţine de stilul nostru de viaţă poa-
te avea răspuns. I-Dea GRUP Concept
Store propune o viziune în premieră a
cunoaşterii de sine, prin intermediul mo-
dei şi a instrumentelor sale. Pentru prima
oară, într-un spaţiu destinat artei, creatori
şi artişti vor aborda creaţia artistică prin
mijloacele specifice modei (stilism, hair
styling, make-up). Proiectul se va finaliza
prin modelarea unor personalităţi umane
inedite, credibile şi mai încrezătoare.
Antrenarea studenţilor în activităţi
nemijlocite de cercetare şi producţie con-
duce la experierea directă a demersurilor
creative pentru care sunt pregătiţi şi faci-
litează inserţia profesională. De altfel, ur-
mărind evoluţia absolvenţilor, se constată
o mai bună estimare a aşteptărilor profe-
sionale şi o perspectivă mai realistă asu-
pra oportunităţilor de manifestare în do-
meniul modei în calitate de profesionişti.
Urez succes Centrului de cercetare
EMI, mărturisind că ne dorim ca el să de-
vină un pionier al Ştiinţelor Modei, iar cre-
ativitatea şi capacităţile intelectuale ale
tinerilor din România să se poată manifes-
ta într-un cadru academic, la cote înalte,
atrăgând profit, vizibilitate şi succes.

73
74
Liliana Ţuroiu UDREA
lector universitar doctor

Preşedintele Asociaţiei de Modă şi Design


din România

Cursuri ciclul I Licenţă

Concept şi exprimare
Life style
Concept stilistic şi coordonarea colecţiei de
modă

Proiecte / Acţiuni culturale

Expoziţie şi prezentare de modă în cadrul


târgului Luxury Show, (2009)
Expoziţie de modă, Teatrul Naţional, Foaie-
rul de marmură (2006)
Coordonarea prezentării de modă, Sala Pa-
latului (2002)

75
76
Şcoala de modĂ În
contextul revoluŢiei
postmoderne
Liliana Ţuroiu UDREA

întotdeauna foarte atenţi la o nouă re-creaţie în virtutea unei libertăţi absolu-


tendinţă sau la o nouă mişcare a tinerilor, te şi declarate, iar pe de altă parte o lipsă
Vivienne Westwood şi Malcolm McLaren absolută de importanţă în care, în planul
au fost probabil primii designeri care au imaginaţiei, totul este posibil, deoarece
convins oamenii să urce la un nivel supe- nimic nu contează cu adevărat. Pornind
rior de percepţie jeansii, hainele sfâşiate, de la aceste considerente, în cadrul pro-
suprapuse, tricourile colorate şi pantofii gramului actual de studiu al Departamen-
sport. Au impus cu obrăznicie vădită prin tului Modă din cadrul Universităţii Naţio-
creaţiile lor – destinate în primă fază sce- nale de Arte din Bucureşti, studenţii sunt
nei londoneze şi grupului punk Sex Pistols încurajaţi să-şi dezvolte o viziune concep-
– un look agresiv şi colorat, ce se va regă- tuală coerentă, un limbaj vizual propriu,
si apoi în magazinele proprii. apelând la diverse medii şi tehnici (textile
Problematica modei, începând în şi netextile), de la cele tradiţionale până la
speţă cu perioada postmodernă, poate fi cele de ultimă generaţie.
abordată din perspectivă duală-pe de o Moda s-a schimbat ireversibil odată
parte o transformare istorică a veşmân- cu colecţiile „Pirates”, „Savages” sau „Buffa-
tului printr-un act fascinant de creaţie şi lo Girls”, semnate Vivienne Westwood. La 77
acel moment, moda punk, a străzii urca revoluţii în modă.
pe podium, ilustrând practic crezul desig- Pentru a înţelege mai bine feno-
nerului. Fascinaţia pentru diversele culturi menul modei în ultimele decenii şi mo-
ale popoarelor, pofta de viaţă, erotismul, dalitatea de lucru cu studenţii în cadrul
simţul aparte pentru eleganţă şi dictonul Departamentului Modă, vom preciza fap-
său celebru „creativity comes from tech- tul că postmodernismul desemnează
nology”, iată care sunt sursele care stau la ansamblul curentelor de gândire, dar şi
baza unor creaţii teatrale şi volatile la gra- tipul de realităţi culturale, sociale, politi-
niţa dintre vulgar şi tradiţional, semnate ce şi filozofice de la sfârşitul secolului al
Vivienne Westwood, ce au dat startul unei XX-lea. Postmodernismul s-a manifestat
78
şi continuă probabil să se manifeste – fi- timpul, sensurile termenului „postmoder-
indcă nu a reuşit încă nici un gânditor să nism” s-au extins.
stabilească sfârşitul acestui curent, ca de La începutul perioadei postmoder-
altfel nici începutul său propriu-zis, – în ne, conlucrarea dintre tehnologiile mo-
toată sfera activităţilor umane, de la arte, derne şi aluzia primitivă de esenţă rasială,
arhitectură, literatură şi muzică până la cu izvoare în doctrina nazistă ce trebuia
sociologie, mass media, filozofie politică, eradicată, constituie probabil forma cea
economie politică ş.a. Tot în sens larg, mai sinistră dezvoltată la nivelul mesajului
prefixul „post” pune în evidenţă momentul veşmintelor. Un alt aspect ce şochează în
cultural ce a urmat modernismului, dar, cu perioada postmodernă priveşte însăşi pre-
79
80
ţul hainelor. Piesele de îmbrăcăminte co- mod diferit în colonizarea şi comprimarea
tidiană pot fi procurate la preţuri modice, timp-spaţiu”, iar Jameson insistă asupra
iar purtătorul îşi poate permite să le aban- faptului că de-spaţializarea lumii trebuie
doneze atunci când ajung să nu-i mai pla- înţeleasă ca un efect al spaţializării mo-
că, chiar dacă se dovedesc încă purtabile, derniste, deoarece toate aceste forme
adică funcţionale. Ca o ironie la adresa de „violenţă şi omogenitate abstractă îşi
vechilor convingeri şi practici pentru care au originea în parcelarea iniţială”. Aceste
veşmântul trebuie păstrat cu grijă, întâl- teme de imaginaţie spaţială au influenţat
nim situaţiile în care se simulează condi- în foarte mare măsură gândirea postmo-
ţia de „învechit” şi „uzat” a veşmântului. dernă şi în domeniul modei vestimentare
Chiar din fabrică, piesa de îmbrăcăminte şi sunt promovate şi în cadrul Departa-
iese ca obiect „învechit” şi „uzat”, condi- mentului Modă al Universităţii de Arte din
ţie ce şochează. Odată cu noile campanii Bucureşti. Scopul cursurilor este să asigu-
media, de economisire a resurselor, de re- re însuşirea de către studenţi a metodelor
folosire creativă a mijloacelor şi materia- de abordare a unui concept complex de
lelor existente, s-au dezvoltat numeroase proiectare şi promovare a unei colecţii de
teme în cadrul Departamentului Modă ce modă. începând cu 1975, Issey Miyake a
au avut ca punct de plecare materialele introdus o abordare conceptuală a modei,
neconvenţionale sau hainele purtate. inspirată mai mult de aspecte ale artei
Noile spaţii urbane încep să se iden- contemporane decât de tendinţele din îm-
tifice cu deplasarea rapidă spre viitor. brăcăminte. Acesta a introdus ideea că fa-
Apariţia computerului permite deja o co- bricarea hainelor ar putea avea rezonanţa
municare nebănuit de intensă. Umplerea intelectuală şi estetică a altor arte. Similar
timpului real al oamenilor cu „viteza au- cu munca multor artişti de la finele sfâr-
diovizuală” a imaginilor şi schimbului de şitului secolului al XX-lea, designerii japo-
informaţii prin intermediul computerului, nezi au subminat complet relaţia dintre
CD player-ul din maşină, filmul din avi- frumos şi urât. Mai mult decât alţii, aceştia
on, înmulţirea telefoanelor mobile duce la au stabilit că moda poate investi simplul,
conştientizarea unei libertăţi fără prece- comunul şi, uneori, neatrăgătorul cu pu-
dent, la ştergerea graniţelor culturale şi teri estetice. Deseori descrise ca un tip de
geo-politice. În acest context dezvoltăm, origami, modelele lui Miyake, cu toate că
în cadrul cursurilor, teme precum „Factory erau foarte elaborate, proiectau un proces
Lirics” sau „Utopic Street” în acord cu ten- de îmbrăcare intuitivă, mai mult decât de
dinţele promovate la nivel mondial. Derek croitorie. Miyake, care a utilizat de multe
Gregory subliniază în lucrarea sa „Geogra- ori corpul ca pe o armură, fără dezvălui-
phical Imaginations” faptul că, „oameni rea convenţională a formei trupului, este
diferiţi, în locuri diferite, sunt implicaţi în primul dintre designerii internaţionali care 81
a propus o siluetă diferită total de tot ceea alele fabricate, fără ascunzişuri, acestea
ce o precedase. La începutul anilor 1980, fiind principale pentru designul grupurilor
alţi designeri japonezi au extins noţiunea tinere.
revoluţionară a lui Myake de îmbrăcare şi Gerald Graff a identificat, în cadrul
de trup. Avangarda modei era forjată de variantei de postmodernism a anilor ’60
estetica lor, complet goală de culoare şi două direcţii: una a disperării apocalipti-
fără croiuri, care ar fi descoperit corpul ce şi una a euforiei vizionare. Postmoder-
sau care ar fi făcut purtătorul conştient de nismul anilor ’70 şi ’80 oferă însă puţine
trupul său. Multe dintre modelele provo- motive de disperare sau de euforie, ex-
catoare au provenit imediat de la creatori trăgându-şi fundamentarea ideologică din
din Japonia, Marea Britanie şi Belgia. acea generală contestare a anilor ’60, iar
Rei Kawakubo pentru Comme des conştiinţa istorică (şi morală) din înscrie-
Garçons şi Yohji Yamamoto au transfor- rea în istorie a femeilor şi a minorităţilor
mat imaginea prezentărilor de modă şi etnice/rasiale, din acei ani, postmoder-
discursul modei cu ajutorul propriilor co- nismul actual este interogativ în mod şi
lecţii, complet negre şi cu mai multe înve- detoxificator în intenţie. La mijlocul anilor
lişuri. Pe măsură ce carierele acestora au 1980, o tendinţă istoricistă în modă, in-
evoluat, niciunul nu a abdicat de la crezul spirată de fanteziile neo-Belle Epoque ale
iniţial, niciunul nu şi-a compromis origina- lui Christian Lacroix, a reanimat interesul
litatea şocantă a propunerilor de design de pentru corsete. Corsetele de couture ale
la debut. Poate că adecvarea muncii lor lui Lacroix coincideau cu fenomenul lenje-
pentru „Extreme Beauty” este, aşa cum a rie purtată ca haine, asociat lui Jean Paul
spus Brigid Foley de la revista „W” despre Gaultier, şi cu stilul post-punk de stradă
Kawakubo, aceea că designerul „ne arată al lui Vivienne Westwood. Totuşi, această
frumuseţea acolo unde nici nu bănuiam tendinţă era mult mai legată de formele
că există”. Alţi designeri japonezi, inclusiv secolului al XIX-lea, decât de văduvele
Junko Koshino, Junya Watanabe şi Yos- vesele New Look şi de centurile promo-
hiki Hishinuma au introdus imaginile lor vate de Gaultier sau de stilurile influente
hiperkinetice de neon Shinjuku şi Shibu- şi şocante ale doamnei Westwood. Strân-
ya, anime (prescurtarea japoneză pentru gerea foarte accentuată a taliei conduce
animaţie) şi, deseori, efectele senzaţiona- la o deformare a corpului, care poate fi
le ale jucăriilor şi meşteşugurilor strada- observată, de obicei, la şolduri. Dar, în
le japoneze, în designurile lor frumoase. funcţie de configuraţia corsetului, acesta
În timp ce japonezii de la începuturi au poate afecta şi forma cutiei toracice, bus-
lucrat, pentru o vreme, cu fibre naturale tului şi a spatelui. Rochiile purtate peste
şi materiale cu o calitate rustică inerentă, corsete, care au impus formele cu talie
82 aceştia au ajuns să îmbrăţişeze materi- de viespe la modă în anii 1860-1890 erau
create pentru a se mula pe o plinătate su- diferenţiază munca acestor designeri de a
plimentară. Excrescenţe vizibile ieşeau în altora este insistenţa lor asupra capacită-
evidenţă sub influenţa purtării corsetului ţii de recunoaştere a fiecărei referinţe în
la unirea frontală a pieptului cu braţele şi juxtapunere, mai mult decât suprapune-
umerii, şi la spate, sub braţ. rea surselor prin sinteză. De asemenea,
În perioada anilor 1980, un număr activitatea influenţată de mediul politic al
de designeri britanici au animat lumea lui Westwood, McQueen şi Hussein Chala-
modei cu combinaţia lor paradoxală de yan include corpul ca pe „o locaţie incon-
afinităţi istorice şi impulsuri rebele. La fel testabilă a poveştilor infinite: repudierea
ca Westwood, creatorii John Galliano şi de către Westwood a pudorii victoriene
Alexander McQueen fac referire la perioa- persistente; imaginile lui McQueen despre
de istorice, dar le combină inedit. Ceea ce supravieţuitorii abuzurilor psihice, sexuale 83
sau politice şi critica lui Chalayan referi- trupului prin introducerea siluetelor seco-
toare la trup ca purtător de semnificaţii lului XVIII şi XIX, Coco Chanel a respins
culturale conservatoare prin formele adul- construcţiile elaborate propuse pentru fe-
terine ale hainelor islamice”. mei de designerii lor bărbaţi, cu remarca:
Sunt aspecte ce se studiază şi se „O haină trebuie să fie logică... Bărbaţii nu
dezvoltă prin teme sugestive în cadrul au fost creaţi pentru a îmbrăca femeile”.
Departamentului Modă, urmărindu-se ob- În ciuda criticilor ei privitoare la citările is-
ţinerea de construcţii ironice postmoder- torice împovărătoare, ale perioadei post-
niste la nivelul veşmântului. Ele vor fi con- belice, Chanel însăşi a fost direct respon-
tinuate acum sub egida noului Centru de sabilă pentru promovarea standardului de
cercetare EVENIMENT MODĂ IMAGINE. femeie slabă, care a fost mult mai greu
de atins de către femeile cu forme ruben-
Mai mulţi membri ai Antwerp Six, un siene, voluptoase, imortalizate în foto-
grup de designeri care absolviseră Acade- grafii sau în picturi. Structura ajutată de
mia Antwerp, ca şi alţi designeri belgieni articole de îmbrăcăminte fundamentale a
individualişti care îi urmau pe aceştia au permis femeilor să abordeze idealul acelei
extins parametrii design-ului prin revizui- perioade la un grad pe care costumul de
rea convenţiilor referitoare la haine şi prin tipul pulover al lui Chanel nu l-ar fi putut
revizuirea definiţiilor frumuseţii. Munca lor ajunge.
este caracterizată prin utilizarea materia- John T. Molloy evidenţiază în lucra-
lelor comune, dar neaşteptate – fetru, ca- rea sa „Dress for success” o selecţie de
uciuc, plastic – şi prin aplicarea unei faci- piese vitale precum şi un sistem foarte
lităţi tehnice extraordinare în moduri care bine pus la punct de asociere a acestora
indicau subtil, dar revizuiau, convenţiile pentru persoanele ce doreau o ascensiu-
tradiţionale ale croitoriei. Activitatea aces- ne sigură către un post de conducere în-
tor designeri, cum ar fi Walter van Beiren- tr-o corporaţie.
donck şi Martin Margiela, şi echipele de Urmând tradiţia lui Chanel, Yves
design A F Vanderrvorst şi Victor & Rolf au Saint Laurent a evitat, în general, forme
contribuit la introducerea unei sensibilităţi care ar împovăra corpul. Cu rare excep-
similare cu dadaismul în designul contem- ţii, cele mai fantastice referiri ale acestuia
poran. Este cunoscut faptul că din secolul sunt aplicate formelor articolelor de îm-
al XVIII-lea, francezii au lansat cele mai brăcăminte de confort şi de uşurinţă în
surprinzătoare manipulări ale corpului, de mişcare. Pe de altă parte, Christian Lacro-
multe ori conştientizate ca artificii de îm- ix a îmbrăţişat unele dintre formele arha-
bunătăţire. La mijlocul secolului al XX-lea, ice ale suporturilor pentru corp, prin bus-
Christian Dior, Jacques Fath şi Cristobal tiere şi rochii de seară în stilul platoşă, de
84 Balenciaga au repudiat liniile naturale ale multe ori în combinaţie cu corsete. Munca
85
86
arhitecturală a lui Pierre Cardin poate fi
văzută ca anticipând formele bine-făcute
şi preocupările SF ale lui Thierry Mugler.
Postmodernismul capătă o definire clară
în geometriile perfecte în care se înscriu
siluetele lui Cardin, explicaţia fiind bazată
pe faptul că experienţa celei de-a doua ju-
mătăţi a secolului al XX-lea a fost dominată
vizibil de austeritatea arhitecturală care îşi
are începuturile în revoluţia declanşată de
Şcoala de la Bauhaus, fondată în Germa-
nia în 1919. Linia, spaţiul, forma urmau să
se reducă la esenţă, iar funcţionalitatea şi
destinaţia fiecărei construcţii trebuiau să
fie recognoscibile după mult timp în care
acestea puteau fi deviate sub frivolitatea
şi abundenţa decoraţiei. Renunţarea la
corset şi la fustele new-look, executate
din 20 până la 50 de metri de muselină,
odată cu emanciparea femeii moderne ce
îşi cucereşte din ce în ce mai multe drep-
turi în carieră şi în societate, duce la exa-
gerări în costum, nu întâmplător, la nivelul
umerilor. Sacoul cu umeri largi, masculini,
asociat cu pantalonul drept sau cu fusta
lungă, drapată, reprezintă imaginea em-
blematică a perioadei, construcţie văzută
mai degrabă ca o expresie organică a unui
principiu asumat, decât ca o impunere,
din exterior, a formei. Pentru Ludwig Mies
van der Rohe, ca şi pentru Pierre Cardin,
arhitectura formei trebuia să funcţioneze
ca unica şi cea mai redutabilă exprimare.
În această direcţie insistăm în ca-
drul departamentului pe teme ce au im-
pus cunoaşterea tehnologiei tiparului şi
a procesului tehnologic, pentru crearea 87
88
unor colecţii unitare, riguroase, adesea abordate în cadrul Departamentului Modă
chiar comerciale şi cu un targhet ţintă UNAB reflectă o formă de cod de îmbră-
foarte bine definit. căminte pentru timpul actual şi pentru ha-
Mugler, ca şi Jean Paul Gautier, a bitatul cultural în care trăim, şi cele mai
fost, de asemenea, inspirat de imaginile multe produse sunt intenţionate ca artico-
televiziunilor şi a revistelor animate din anii le de îmbrăcăminte purtabile, foarte puţi-
1950 şi 1960. În timp ce temele lui Mugler ne sunt create pur şi simplu pentru a pro-
se centrau, de multe ori, pe un clasicism iecta, cu o claritate exagerată, un concept
utopic şi pe stilul de la jumătatea secolu- estetic al designerului, lucru emblematic
lui al XX-lea ubermensch (suprabărbatul) şi pentru moda contemporană. Aceasta a
şi ubermadchen (suprafemeia), lumea lui condus la o proliferare a modelelor care
Gaultier este „un bazar poliglot de forme sunt din ce în ce mai îndepărtate de piaţă.
anacronice şi oameni multiculturali”. Ambii În acest context, moda este capabilă să
se joacă cu stereotipuri şi forme de tipul abordeze concepte mai complete şi une-
„icoanelor privitoare la haine, îmbinându-le ori mai dificile care sunt, de multe ori, în
cu cunoaştere şi ironie”. contrast cu piaţa.
în mod similar, arhitectura postmo- Această înstrăinare limitată de co-
dernă respinge stilul univalent în favoarea merţul direct contribuie, parţial, la natura
explorării mai multor stiluri, din a căror din ce în ce mai expresivă a modei con-
incompatibilitate îşi extrage forţa ironică. temporane. În prezent, când programele
Legătura clară între aceste tipuri de de- SPA şi chirurgia estetică sunt alternative
mers conturează neîndoielnic elementele acceptabile, iar posibilitatea manipulării
esenţiale ale curentului postmodernist, genetice se apropie cu rapiditate, vanită-
reflectat în diverse domenii ale artei şi ţile trecute şi transformările fizice impor-
deci, şi în modă. tante adoptate de alţi oameni în alte tim-
Alţi designeri, cum ar fi Tom Ford, puri şi culturi pot să nu mai fie văzute ca
Helmut Lang, Olivier Theyskens şi Jeremy deformări şi barbarisme.
Scott au introdus o voce contemporană Astfel, moda rămâne dovada impul-
mai puternică pe scena modei din Paris. surilor umane de a aduce corpul cât mai
Activitatea lor exprimă un angajament aproape de un ideal, de cele mai multe ori
complet frontal pentru aspectele de gen, derutant, iar în cadrul şcolii, acesta este
sexualitate explicită şi ambiguă şi tendin- unul din cele mai frecvent exploatate as-
ţele extrase din sursele culturii înalte şi pecte. Iată tot atâtea teme de cercetare
populare. şi reflexie împreună cu studenţii, în cadrul
În timp ce multe dintre temele pe care îl oferă Centrul de cercetare EMI. 89
90
Răzvan VASILESCU
asistent universitar

Cursuri ciclul I Licenţă

Tehnici de transpunere Bi - şi Tri - dimen-


sională

Proiecte / Acţiuni culturale

Spectacolul de costum neconvenţional Zi-


dul Berlinului, organizat la sala Dalles, în colabo-
rare cu Ambasada Germaniei, pentru sărbătorirea
celor 20 de ani de la căderea sistemului comunist
(2009)
Red Passion for Fashion, prezentarea lu-
crărilor de licenţă, Departamentul Modă (2009)

91
92
costumul
en-detail

Răzvan VASILESCU

O nouă problematică intră în aten- mare şi de a construi un punct de plecare


ţia cercetătorilor fenomenului modei. Ra- solid, în perspectiva realizării unei colecţii
piditatea cu care lucrurile se schimbă în de modă sau a unui costum ce trebuie să
ziua de astăzi, avalanşa informaţională şi răspundă unor nevoi speciale.
complexitatea ridicată a stilului de viaţă Chiar dacă este, mai curând, un ter-
au creat necesităţi noi pentru oameni, in- men propriu limbajului automobilistic, fia-
imaginabile cu doar câteva zeci de ani în bilitatea va fi trăsătura dominantă a cos-
urmă. De aceea, forma clasică a costu- tumului, înglobând: multifuncţionalitatea,
mului pare uneori nepregătită să-i asigure confortul, practicitatea, protecţia mediului,
purtătorului totalitatea atributelor la un lăsând astfel planul secundar, caracterului
nivel satisfăcător. estetic. Spiritul artistic al studenţilor Uni-
Nu este o sub-ramură a modei pe versităţii Naţionale de Artă Bucureşti nu va
lângă pret-a-porter şi haute couture şi nici permite un astfel de dezechilibru. Căutăm
descrierea manierei de comercializare, împreună să justificăm fiecare centimetru,
este doar o fază incipientă a procesului de să-l compunem într-un ansamblu armoni-
creaţie, menită să scoată din fiecare con- os şi să oglindim cu stricteţe conceptul.
cept cât mai multe posibilităţi de expri- Experienţa Istoriei Costumului şi a 93
Istoriei Artei trebuie folosită, cu precăde- spectaculoasă. Detaliile şi particularităţile
re, din punct de vedere practic, deoarece care dau reperele temporale sunt studiate
formele decorative din trecut nu se înscriu în amănunt, reconstruite mental şi reinter-
cu succes, de cele mai multe ori, în pei- pretate cât mai actual sau diferit în funcţie
sajul actual. de conceptul ales sau impus, al proiectului.
Am ales, aşadar, să insistăm asupra Cercetarea în cadrul temei se va
detaliului care face costumul unul particu- face nu doar la nivelul de imagine, ci şi în
lar şi ne pregătim să răspundem celor mai sensul dezvoltării ideii principale, prin ra-
noi şi ciudate cerinţe, oferind totodată so- portări şi asimilări circumstanţiale. Odată
luţii şi surse de inspiraţie. parcursul logic schiţat, se trece la propu-
Cercetarea este o posibilitate de nerile de formă în ansamblu, cu puncta-
recapitulare practică a cunoştinţelor do- rea detaliilor ce le înscriu pe acelaşi traseu
bândite, fără posibilitatea de a evita una cu momentul iniţial. Propunerea cea mai
sau mai multe etape din procesul clasic de fluentă se va alege pentru transpunere,
creaţie a unui veşmânt, dar accentuând alegând procesul tehnic ce va cadra cel
opţiunea pentru aria de interes a fiecăru- mai bine cu ideea de bază.
ia: documentare, stilism, modelism, pro-
movare (marketing), evidenţiind pe rând Valenţele practice iniţiale, ale veş-
colaborarea şi personalitatea artistică. mântului, sunt înlocuite de unele decora-
Studenţii lucrează în echipă şi aleg tive actuale; masculinul devine feminin;
un personaj din Istoria Costumului de o diafanul - trivial şi invers etc. Astfel, ze-
relativă notorietate, reconstruind silue- ităţi din Antichitate „devin” ţinute actu-
ta respectivă cu fidelitate. Se urmăreşte ale de seară sau de stradă, rochiile cu
transformarea ansamblului vestimentar crinolină - salopeta pentru trei persoane,
iniţial într-unul cât mai diferit, astfel în- Romantismul - Military Style, Napoleon -
cât descoperirea propunerilor făcute cu metrosexual, Michael Jackson - diva, Mary
94
ajutorul efectului contre-jour să fie una Poppins - cool girl şi aşa mai departe.
95
Practic, elementele de detaliu ba- / ridicol) sunt doar încercări de conturare
nale, ce compun o piesă de veşmânt îşi a conceptului întregului proiect şi vin ca o
schimbă forma, poziţia sau funcţia, rea- relaxare a traseului destul de complicat şi
lizând, în ansamblu, un prototip absolut de ambiţios al procesului de învăţare, sti-
necesar în „bucătăria” modei. mulând odată în plus creativitatea. În fi-
Libertatea alegerii materialelor folo- nal, studenţii propun forma cea mai avan-
site (convenţional / neconvenţional) şi a tajoasă de prezentare a temei, imaginând
modului de tratare a temei (ironic / hazliu o şedinţă foto, un mini-spot video sau un

96
mod de expunere inedit ce vor evidenţia Proiectul devine ulterior personal
intervenţia personală asupra modelului şi are ca ţintă transformarea costumului
original. (poate forma de costum cea mai com-
Urmărim folosirea responsabilă a pletă şi complexă) într-un obiect cu, cel
experienţelor trecute în veşmântul actual puţin, dublă funcţionalitate, în acord cu
şi totodată găsirea elementelor cheie în cerinţa. Găsirea şi stabilirea unei pârghii
costum, precum şi fiabilitatea transformă- care să pună în mişcare această parte a
rilor propuse. proiectului are loc în urma unui brain-stor-

97
ming cu întregul grup de studenţi şi astfel extins, dă studentului posibilitatea de fil-
se va stabili şi titlul colecţiei comune. Şi trare a tuturor detaliilor, prin perspectiva
aici putem spune că încercăm să găsim personală. Recapitularea procesului teh-
o idee de bază din care se poate extrage nologic este şi ea una dintre ţintele aces-
cu uşurinţă un pachet de tendinţe ce pot tei faze a proiectului, punându-se accent,
guverna un întreg sezon. De obicei se in- de această dată, pe metodele clasice de
sistă pe condiţii generale fără a discrimina construcţie a tiparului.
vreun domeniu, chiar dacă este mai puţin Insistăm asupra soluţiilor ingenioa-
artistic, prea comercial, excesiv de kitsch- se şi originale odată cu păstrarea tehnicii
os fie că este pur şi simplu banal. „Salo- clasice a realizării costumului; de aseme-
peta în criză” – inspirată de această dată nea, este foarte importantă justificarea
de condiţiile economice – a fost pe rând: alegerilor făcute, urmărindu-se astfel ca-
cort, cămaşă de forţă, plină de buzunare pacitatea oratorică a studentului vizavi de
fără pungă sau doar „peticită”. Spaţiul de un subiect nou.
lucru în cauză, fiind unul cât se poate de

98
Misiunea acestor studii este de a
traduce fiecare cerinţă în veşmânt şi de a
o aduce la un grad de lizibilitate cât mai
accesibil, printr-un limbaj de specialitate
mereu în dezvoltare.
Centrul de cercetare EMI, va stimu-
la creativitatea şi totodată, prin oficiali-
zarea sa, va traduce studiul în rezolvarea
unor probleme reale în costumul „special”,
de orice fel. Va fi locul unde, venind din
direcţii diferite, studenţi, absolvenţi, pro-
fesori vor avea posibilitatea să dezvolte
proiecte ingenioase de mai mare anver-
gură, dar şi să ofere servicii concrete de
consultanţă, celor interesaţi.

99
100
Adina NANU
profesor universitar doctor

Publicaţii

Arta, Stil, Costum, editura Meridiane,


Bucureşti, 1976, ediţie revizuită editura Noi Media-
print, Bucureşti, 2008
Arta pe Om, editura Compania, Bucureşti,
2001
VEZI? Comunicarea prin imagine, edi-
tura Vizual, Bucureşti 2002
Bărbatul şi Moda, coautor Ovidiu Buta,
editura Polirom, Iaşi, 2009

101
102
colECŢIA DE COSTUME
ADINA NANU

Unda POPP

Colecţia de costume iniţiată şi lansa- zeul Cotroceni, 2008 la Muzeul Naţional


tă de Adina Nanu este una din preocupă- de Artă al României, 2009 la Muzeul Naţi-
rile primordiale ale Centrului de cercetare onal de Istorie al României) colecţia a fost
EMI. Ea este nucleul în jurul căruia ne-am prezentată în februarie 2010, la Muzeul
organizat şi cu ajutorul ei îi învăţăm istoria Costumului şi Textilelor din Veneţia.
costumului pe actualii studenţi. Palatul Mocenigo, care adăposteşte
Permanenta reîntoarcere la modele o fabuloasă colecţie de veşminte din seco-
trecute (the tiger’s leap aşa cum  numea lele  XVII-XVIII a  găzduit pentru o lună,
Walter Benjamin saltul în timp al modei ca  chiar în timpul carnavalului, o expoziţie
reinterpretare actuală a diverselor costu- care a ilustrat eleganţa românească  între
me istorice) au transformat colecţia într- 1850 şi 1950. Această expunere, organi-
un loc extrem de vizitat. zată prin intermediul ICR-ului a fost posi-
Expusă publicului larg în ultimii 15 bilă graţie entuziasmului  tânărului Mihai
ani, în cele mai prestigioase muzee din Stan, alături de care am prezentat cos-
România (1996 la Muzeul Colecţiilor, 1997 tumele noastre unui rafinat şi cunoscător
la Muzeul de Artă din Constanţa, 2006 la public veneţian.
Centrul Cultural Metropolitan, 2007 la Mu- Între expunerile din  diferite loca- 103
104
105
106
ţii, colecţia de costume se păstrează în
adăpostul antiatomic al unei facultăţi par-
ticulare, căreia îi mulţumim pentru grija
cu care ne ocroteşte exponatele (recto-
rul acestei instituţii, Dan Cruceru, a pavat
cu gresie şi a zugrăvit spaţiul), permiţând
celor interesaţi să viziteze expoziţia, în
funcţie de programările făcute de Adina
Nanu.
107
Pentru cei obişnuiţi cu expunerile
din spaţiile neconvenţionale, aşa cum se
întâmplă în foarte multe galerii din Berlin,
Adăpostul Antiatomic (AA) este deja intrat
în circulaţie pentru un grup de cunoscă-
tori.
Colecţia este un punct de documen-
tare pentru studenţii universităţilor de artă
din Bucureşti – UNAB şi UNATC – şi pentru
scenografi, sau pentru toţi cei interesaţi
de stilul de viaţă de acum 150 de ani şi
până azi. Costumele colecţiei necesită o
permanentă îngrijire, parte din ele ar tre-
108 bui copiate pentru industria filmului.
Alături de costumele autentice, din
Bucureşti, de la 1850 şi până astăzi, co-
lecţia se dezvoltă şi în direcţia  creaţiei de
modă actuală, prin permanenta achiziţi-
onare   şi expunere a celor mai  creative
producţii ale absolvenţilor Departamentu-
lui Modă din cadrul Universităţii Naţionale
de Arte  Bucureşti.
Ne mândrim cu piese vestimentare
semnate de unii din cei mai talentaţi fa-
shion designeri de azi şi de mâine.

109
INFORMAŢII
MATERIAL VIZUAL

Pagina 1: Coordonator Unda Popp (paginile


Coordonator Ioana Sanda AVRAM, 11-34), Afişul manifestării Meninele iau
UNA Moda Grup, colecţia Black Magic metroul, costume realizate de Luiza Ra-
White coviţă şi Alexandra Boerescu
Pagina 3: Pagina 12:
Coordonator Ioana Sanda AVRAM, performing de costum, performeri
UNA Moda Grup, colecţia Black Magic studenţii UNATC, coregrafie Costin An-
White ghel
Pagina 4: Pagina 13:
Coordonator Doina LUCANU, lucra- Unda POPP
rea disertaţie Master, Viorica Gorencu, Pagina 14:
2009 performing realizat în cadrul eveni-
Pagina 7: mentului Sibiu Capitală Culturală Eu-
Unda POPP, Adina NANU şi Doina ropeană
BERCHINĂ la spectacolul Zidul Berlinu- Pagina 16:
lui performing realizat în cadrul eve-
110
Pagina 11: nimentului Sibiu Capitală Culturală
Europeană, cu participarea asistenţilor: prezentare de costum DeConFa-
Ana Oprescu şi Răzvan Vasilescu shion, cu participarea studenţilor UNAB
Pagina 17: Paginile 32-33:
performing realizat în cadrul eve- prezentare de costum DeConFa-
nimentului Sibiu Capitală Culturală shion, cu participarea studenţilor UNAB
Europeană, cu participarea asistentului Pagina 34:
Răzvan Vasilescu prezentare de costum DeConFa-
Paginile 18-19: shion, cu participarea studenţilor UNAB
performing de costum, Zidul Ber- Pagina 36:
linului Coordonator Doina Lucanu (pagi-
Pagina 20: nile 36-49), Obiect – Veşmânt, Master
performing de costum, Soarta anul II, Elena STAN, 2009
Brâncovenilor, cu participarea studenţi- Pagina 37:
lor UNATC, coregrafie Costin Anghel Obiect – Veşmânt, Master anul II,
Pagina 21: Elena STAN, 2009
performing de costum, Soarta Pagina 38:
Brâncovenilor, cu participarea studenţi- Proiectul Grădina Hesperidelor,
lor UNATC, coregrafie Costin Anghel Obiect – Veşmânt, Master anul I, Ale-
Paginile 22-23: xandra VULPE, 2009
performing de costum, Zidul Berli- Pagina 40:
nului, cu participarea studenţilor UNAB şi Obiect – Veşmânt, Sergiu Chiha-
UNATC, regie Costin Anghel ia, Master anul I, 2007
Paginile 24-25: Pagina 41:
performing de costum, Zidul Berli- Obiect – Veşmânt, Master anul II,
nului, cu participarea studenţilor UNAB şi Laura COTIGĂ, 2008
UNATC, regie Costin Anghel Pagina 42:
Pagina 27: Sculptură moale, Obiect – Veş-
performing de costum, Grasele, cu mânt, Master anul I, Alexandra MOCEN-
participarea studenţilor UNAB, UNADay CO, 2009
Paginile 28-29: Pagina 43 (stânga):
prezentare de costum DeConFa- Obiect – Veşmânt, lucrarea diser-
shion, cu participarea studenţilor UNAB taţie Master, Viorica Gorencu, 2009
Pagina 31: Pagina 43 (dreapta): 111
Sculptură moale, Obiect – Veş- Ioana Sanda Avram împreună cu
mânt, Master anul I, Andreea ROTARIU, studenţii UNA Moda Grup
2009 Pagina 52:
Pagina 44 (stânga): Colecţia Ciocolată cu dragoste,
Obiect – Veşmânt, lucrarea diser- UNA Moda Grup, în parteneriat cu Agnes
taţie Master, Cosmina MÂRZAC, 2008 TOMA
Pagina 44 (dreapta): Paginile 54-55:
Obiect – Veşmânt, lucrarea diser- Colecţia Fashionlogy, Alina Ene
taţie Master, Cosmina MÂRZAC, 2008 Paginile 56:
Pagina 45: Mood Board, colecţia Reflex,
Obiect – Veşmânt, lucrarea diser- Agota Tomps
taţie Master, Margarita Dovgan, 2007 Paginile 58:
Pagina 46 (stânga): Colecţia Europolis, UNA Moda
Obiect – Veşmânt, lucrarea diser- Grup
taţie Master, Margarita Dovgan, 2007 Paginile 60-61:
Pagina 46 (dreapta): Colecţia Europolis, UNA Moda
Obiect – Veşmânt, lucrarea diser- Grup
taţie Master, Margarita Dovgan, 2007 Pagina 62:
Pagina 47 (stânga): Colecţia Europolis, UNA Moda
Obiect – Veşmânt, lucrarea diser- Grup, Viorica Gorencu
taţie Master, Cosmina MÂRZAC, 2008 Pagina 64:
Pagina 47 (dreapta): Schiţe, colecţia Reflex, Agota Tom-
Experiment, Obiect – Veşmânt, pOS
Master anul I, Margarita Dovgan, 2006 Pagina 65:
Pagina 48: Colecţia Winter Moods, Andrea
Sculptură moale, Obiect – Veş- MUŞAT
mânt, Master anul I, Sandra GALAN, Pagina 67:
2009 Colecţia URBANITE, Alina Ene
Pagina 49: Paginile 70-71:
Sculptură moale, Obiect – Veş- Concept Store, I-DEA Grup, expozi-
mânt, Master anul I, Alexandra CALFE- ţia Kash Out, fotografie Dan Andrei PA-
TEANU, 2009 RASCHIV
Pagina 50: Pagina 72:
Coordonator Ioana Sanda AVRAM Coordonator Liliana Ţuroiu UDREA
(paginile 50-70), UNA Moda Grup, colec- (paginile 71-86), prezentare de modă,
ţia Silk Road Parcul Titan, Bucureşti, 2009
112 Pagina 51: Pagina 73:
Liliana Ţuroiu UDREA zun şi Diana Bobana
Pagina 74: Pagina 94:
Şedinţă foto organizată în cadrul Proiect CostUmbre, anul II
Departamentului Modă al UNAB Pagina 95:
Pagina 76: Proiect CostUmbre, Bianca Tudose
Şedinţă foto organizată în cadrul Pagina 97:
Departamentului Modă al UNAB Proiect CostUmbre, Andreea Dumi-
Pagina 77: trescu
Şedinţă foto organizată în cadrul Pagina 98:
Departamentului Modă al UNAB Dantele, colecţia Adina NANU
Pagina 78: Pagina 99:
Şedinţă foto organizată în cadrul Adina NANU
Departamentului Modă al UNAB Pagina 100:
Pagina 81: Costum 1900, expoziţia RetRoma-
Expoziţie Factory Lirics organizată nia, Palatul Mocenigo, Veneţia
în cadrul Departamentului Modă al UNAB Paginile 102-103:
Pagina 83: Expoziţia RetRomania, Palatul Mo-
Detaliu expoziţie organizată în ca- cenigo, Veneţia
drul Departamentului Modă al UNAB Pagina 104:
Paginile 84-85: Costum 1900, expoziţia RetRoma-
Expoziţie Mineral Splendor orga- nia, Palatul Mocenigo, Veneţia
nizată în cadrul Departamentului Modă al Pagina 105:
UNAB Expoziţia RetRomania, Palatul Mo-
Pagina 86: cenigo, Veneţia
Colecţia Urban Tribes, Dalia Po- Pagina 106:
leac Expoziţia Costumele Regale, Palatul
Pagina 88: Cotroceni, Bucureşti
Coordonator Răzvan VASILESCU Pagina 107:
(paginile 88-97), Proiect CostUmbre, anul Expoziţia Costumele Regale, Palatul
II Cotroceni, Bucureşti
Pagina 89:
Răzvan VASILESCU
Pagina 90:
Proiect CostUmbre, Ecaterina Gu-
zun şi Diana Bobana
Pagina 93:
Proiect CostUmbre, Ecaterina Gu- 113
CUPRINS

Doina BERCHINĂ
CERCETAREA ÎN MODĂ UN DEMERS NECESAR

5
Unda POPP
MODA CA FENOMEN ARTISTIC ŞI PROVOCĂRILE EI

15
Doina LUCANU
VEŞMÂNT CERCETARE OBIECT

39
Ioana Sanda AVRAM
MODA VESTIMENTARĂ ŞI INDUSTRIILE EI

53

114
Liliana Ţuroiu UDREA
ŞCOALA DE MODĂ ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI POSTMODERNE

75
Răzvan VASILESCU
COSTUMUL EN-DETAIL

91
Unda POPP
COLECŢIA DE COSTUME ADINA NANU

101
INFORMAŢII MATERIAL VIZUAL

108
CUPRINS

112
115
116
117
118