Spirit românesc

TRADI}IE, INTERPRETARE, CREA}IE VESTIMENTAR~ CONTEMPORAN~

The Romanian spirit

TRADITION, INTERPRETATION, CONTEMPORARY FASHION CREATION

1
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Spirit românesc - Tradiţie, interpretare, creaţie vestimentară
contemporană / Unda Popp, Doina Lucanu, Paula Barbu, ... ; pref. :
Cristian Robert Velescu ; trad. : Margarita Tasi ; foto.: Alexandru
Mărginean, George Pomponiu, Gigă Preda, ... ; concepţie şi realizare
graf.: Bogdan & Romana Mateiaş, Matei Arnăutu. - Bucureşti : Editura
U.N.A.R.T.E., 2017
ISBN 978-606-720-088-1
I. Popp, Unda
II. Sbârciu Lucanu, Doina
III. Barbu, Paula
IV. Velescu, Cristian-Robert (pref.)
V. Tasi, Margarita (trad.)
VI. Mărginean, Alexandru (foto.)
VII. Pomponiu, George (foto.)
VIII. Preda, Gigă (foto.)
IX. Mateiaş, Bogdan (graf.)
X. Mateiaş, Romana (graf.)
XI. Arnăutu, Matei (graf.)
687.1

2
 Spirit românesc
TRADI}IE, INTERPRETARE, CREA}IE VESTIMENTAR~ CONTEMPORAN~

The Romanian spirit

TRADITION, INTERPRETATION, CONTEMPORARY FASHION CREATION

3
Valeria Borziac, Master Anul
4 I, coordonator Doina Lucanu, 2017
5
 Prefață
Foreword
Autori
Authors
Coordonator volum
Volume Coordinator
Traducere
Translation
Fotografii
Photos
Imagine și montaj video
Image and video editing
Concepţie şi realizare grafică
Concept and graphic design
Mulțumiri speciale întregii echipe care a facut par-
te din proiect. Pe lângă profesorii care au articole în
carte, la organizarea evenimentului AAICREA au mai
participat: lector univ. Dr. Liliana Țuroiu, lector univ.
Dr. Matei Arnăutu, lector univ. Dr. Alexandru Mărgi-
neanu, asistent univ. Dr. Oana Roșca, asistent univ.
Dr. Flavia Lupu, coregraf Adina Cezar, drd. George
Pomponiu, drd. Elida Toma, Gelu Serseniuc și cerce-
tator Dr. Marlena Pop (organizator conferința AAI-
CREA 2016).
Proiect: AAICREA (Arte, Arhetipuri, Industrii Creative 2014-2017)
Proiect realizat prin Programul Parteneriate în Domenii Prioritare – PN II,
derulat cu sprijinul MEN – UEFISCDI, Proiect Nr. 328/2014.
6
Cristian-Robert Velescu
Unda Popp . Doina Lucanu . Paula Barbu
Ioana Sanda Avram . Alina Maria Griga
Venera Arapu . Sergiu Chihaia . Răzvan Vasilescu
Alina Gurguță . Viorica Slădescu . Dorina Horătău
Claudia Mușat . Bogdan Hojbotă . Ionuț Cristian Marin
Doina Lucanu . Unda Popp
Margarita Tasi
Alexandru Mărgineanu . George Pomponiu . Gică Preda
Mario Pancu . Gelu Serseniuc . Ramona Coarnă
Pavel Rădulescu . Alex Nazarie . Mihai Theodor Sava
Alex Matei . Tiberiu Nedelea . Dan Gocan . Hritcu Virgil
Corneliu David . Dorina Horătău
Gelu Serseniuc . Mario Pancu . Tiberiu Nedelea
Bogdan & Romana Mateiaş . Matei Arnăutu
I would like to give my special thanks to the en-
tire team that was part of this project besides the
professors that contributed to this book several other
colleagues were involved in the organization of the AAI-
CREA event: Senior Lecturer Phd. Liliana Țuroiu, Senior
Lecturer Phd. Matei Arnăutu, Senior Lecturer Phd. Al-
exandru Mărgineanu, Junior Lecturer Phd. Oana Roșca,
Junior Lecturer Phd. Flavia Lupu, Choreographer Adina
Cezar, phd Candidate George Pomponiu, phd Candidate
Elida Toma, Gelu Serseniuc and Researcher Phd. Marle-
na Pop (conference organiser AAICREA 2016).
Alexandra Simion, Master Anul I, coordonator Unda Popp, 2014 7
 CRISTIAN-ROBERT VELESCU 10
Ve[mântul ca Structur` Arhetipal-Antropomorf`
The Garment as an Archetypal Anthropomorphous Structure

UNDA POPP 18
Costumul din poveste/Povestea din costum
The costume from the fairy tale/The story in the costume

DOINA LUCANU 26
LadZestra – f`r` sfâr[it
The unbounded DOWRY

UNDA POPP 48
Misterul „Tainei de la UNAB”
The mystery of the secret from the National University of Arts, Bucharest

PAULA BARBU 60
Ciocârlia între cojoace
Skylark among sheepskins

IOANA SANDA AVRAM 70

“Zbor” – voca]ie proiect identitar, colaborativ
“Flight” – vocation identity, collaborative project

ALINA MARIA GRIGA 88

Jocul liber, inspira]ie [i expresivitate
The free game, inspiration and expressiveness

VENERA ARAPU 108

Port Print – colec]ia Venera Arapu, 2014-2015
Port Print – the Venera Arapu collection, 2014-2015
8
 SERGIU CHIHAIA 116
Unde tai [i unde-i art`
Shoot a pigeon and… where’s the art?

R~ZVAN VASILESCU 122

Îngem`narea 1.0
Twinning 1.0

ALINA GURGU}~ 132

ENDLESS DRESS Endless Column – Endless Dress. De la Coloana f`r` sfâr[it la Rochia f`r` sfâr[it
ENDLESS DRESS Endless Column – Endless Dress. From the Endless column to the Endless dress

VIORICA SL~DESCU 144

Universul vizual contemporan Forme, motive, simboluri [i reprezent`ri arhetipale recuperate creativ
The contemporary visual universe Creatively retrieved archetypal forms, motives, symbols and representations

DORINA HOR~T~U 156

„În cruce” & „Încre]” - de la prezentul simplu la viitorul complex
“Crosswise” & “Creasing” - from the present simple to future complex

CLAUDIA MU{AT 168

Tehnici, structuri [i texturi – Identit`]i culturale pentru noile genera]ii de arti[ti
Techniques, structures and textures – Cultural identities for the new generations of artists

BOGDAN HOJBOT~ 180

Structuri, texturi, forme – moduri de însufle]ire a metalului
Structures, textures, forms – ways to inspirit the metal

IONU} CRISTIAN MARIN 190

Despre obiectul de art` din metal Na[terea formei
About the metal object of art The birth of forms
9
 CRISTIAN-ROBERT
VELESCU

Profesor Universitar Doctor

Professor Phd

10
The Garment as an Archetypal
Anthropomorphous Structure
When she set the AAICREA project going, the
University professor and fine artist Doina Lucanu
– together with her collaborators – chose a hard
way although, at a first and superficial glance,
this could have appeared easy through its attrac-
tiveness and the “safe” results it had promised.
The symbol and recovery of thoughts, of feel-
ings and – why not? – of traditional mentality,
perceived from the perspective of an era which
was almost entirely desecrated and shaped from
the pure pragmatism, are always tempting. As
I relate these thoughts to the numerical mem-
ory and, in perspective, to the idea of printing,
not anytime or anyhow, but at a moment when
the results, only imagined by those involved in
the AAICREA project not long ago, they became
a tangible reality while the viewer sees them
as some accomplished deeds and sure achieve-
ments; thus “at the end of the road” I can state
that my initial intuition, the one according to
Ve[mântul ca Structur`
Arhetipal-Antropomorf`
Angajându-se în proiectul AAICREA, profesorul
universitar și artistul plastic Doina Lucanu a por-
nit la drum – alături de colaboratorii săi – alegând
o cale anevoioasă, deși, la o primă și superficială
privire, aceasta ar fi putut să pară lesnicioasă
prin atractivitatea sa, dar mai cu seamă prin re-
zultatele „sigure” pe care le promitea. Simbolul
și recuperarea gândirii, a trăirii și – de ce nu? – a
mentalității tradiționale, percepute din perspecti-
va unei epoci desacralizate și modelate aproape
cu totul de purul pragmatism, sunt întotdeauna
ispititoare. Întrucât încredințez aceste gânduri
memoriei numerice și în perspectivă tiparului
nu oricând și oricum, ci într-un moment în care
rezultatele până nu demult doar sperate de cei
implicați în proiectul AAICREA au devenit realitate
tangibilă și se impun privitorului ca înfăptuiri cer-
te, aflându-mă așadar „la capăt de drum”, sunt
în măsură să afirm că intuiția avută inițial mi se
confirmă, aceea potrivit căreia parcursul ales de
11
echipă a fost unul mai degrabă dificil.
Cercetând creațiile vestimentare prin perspec-
tiva plasticității lor, abordându-le, prin urmare,
nu ca pe simple veșminte, ci ca pe niște opere
plastice în sine, criticul de artă și cercetătorul ex-
perimentat poate reconstitui parcursul creator pe
care profesor și studenți s-au angajat. În acest
demers retrospectiv, îi este dat criticului să ia act
de întreaga complexitate a construcției plastice,
dar și ideatice ce îi stă în față. Evoluând în timp,
amintita construcție se reflectă ori poate că se să-
lășluiește de-a dreptul în ceea ce numai întâmplă-
tor vom constata că sunt niște veșminte. Acestea
ar fi putut fi, la fel de bine, picturi, ori sculpturi,
ori machete arhitecturale care se raportează –
toate – la canonul ființei umane. Amintitul canon
constituie, în fond, temelia pe care se sprijină
semnificația dintâi a demersului celor angajați
în proiectul AAICREA. „Dintâi” are aici sensul de
„originară”, dar și pe acela de „fapt important”,
de „realitate determinantă”. Așadar, ceea ce am
numit „temelie dintâi” tinde să covârșească ple-
tora de semnificații „de ordin secund”, care se
desprinde arborescent din trunchiul originar al
proiectului. Pletoră pe care o recunosc în niște re-
alități perfect justificate și întemeiate, totuși oare-
cum frivole și perisabile, precum „modă”, „gust”,
„trend”, „bun-gust”. Și lista ar putea continua…
Suntem confruntați cu un experiment plastic
care își propune programatic să exploreze surse
arhetipale de natură simbolică, apte a conferi
identitate spirituală unei colectivități largi, unui
clan ori poate unui întreg popor. Împrejurarea că
experimentul pornește de la canonul ființei umane
și se sprijină pe acesta trebuie considerată drept
una fericită, aptă să confere exercițiului plastic o
demnitate cu totul particulară. Demnitatea aceas-
ta, dacă ar fi să o deslușesc într-un mod cât de
cât limpede, aș compara-o cu demersul artiștilor
neoclasici din veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea.
Sătui de acea atitudine fals „demiurgică”, trezită
12
which the approach chosen by the team was rath-
er a difficult one, is confirmed.
By analyzing the fashion creations from the
perspective of their plasticity, and approaching
them not as some simple clothing but as real
works of art, the art critic and experimented
researcher can reconstitute the creative way as-
sumed by these professors and students. In this
retrospective approach the critic must take the
whole complexity of the artistic and ideational
construction into account. Advancing in time,
this construction is reflected or perhaps it is only
cmprised in what we shall incidentally define as
some garments. These could have certainly been
paintings, sculptures or architectural mock-ups,
all connected to the human being pattern. The
already mentioned canon actually represents the
basis which the first signification of those involved
in the AAICREA project relies on. Here the “first”
suggests not only the idea of “primary” but also
the one expressing an “important fact”, a “de-
cisive reality”. As a result, what we named as
the “first basis” aims to surpass the “secondary”
plethora of significations detaching from the pro-
ject’s original trunk. I acknowledge the plethora
in several perfectly righteous, justified and valid
realities, which are still frivolous and perishable
such as “fashion”, “preference”, “trend”, “good
taste”. And the list may go on…
We cope with an artistic experiment program-
matically suggesting the exploration of some
symbolical archetypal sources emphasizing the
spiritual identity of a large community, clan or
maybe a whole nation. The fact that the exper-
iment starts from the canon of human beings
and relies on it must be considered a happy one,
capable of providing the artistic exercise with
a completely particular dignity. This dignity, if I
were to interpret it as clearly as possible, I would
compare it to the approach of the neo-classical
ones in the 18th and 19th centuries. Satiated
with that false “demiurgical” attitude, awakened
to life by the individual inspiration, which stopped
being the “gift of gods”, becoming a simple form
through which the artist, in its solitude, used to
stimulate its creativity in an artificial way, the
neo-classics decided to be humble transcribers
of outstanding works of art, transmitted by those
from old times. Similarly, the members of the
AAICREA group stopped creating fashionable
clothes and decided to honor the canon of human
beings by offering gifts like the symbolical arche-
typal enciphers.
The identity marks, symbols and archetypes
are always endowed with something essential yet
reductive, due to their “essentiality.” The essence
is an essence just because it is situated at the
antipode of abundance. However, in the context
of cultural values it “expands”, experiencing –
through each value – “a new life”. The one which
valorizes, enlivens and amplifies it while taking
it to – if I can express myself like that – the 1:1
scale from its natural reduction, providing it with
the stature of its own being. And only for one
moment – which can extend in our case, lasting
as long as the clothing is worn –, the symbol, the
archetype regains its original “usage value”, the
one it had already confound with in immemorial
times.
In my opinion, the AAICREA experiment must
be considered a success given the fact that the
traditional symbols, archetypes and motives were
not recovered “under compulsion” from a tradi-
tional background, or artificially preserved in eth-
nographic museums or folk art collections, they
were rediscovered or maybe they were found si-
multaneously with the anatomy of the one aimed
to wear the outfit. Regarding the creations in their
succession, you realize that the symbolical arche-
typal motif – we may name it “popular” – does
not derive from a folklore source only to be ap-
plied on the garment in a more or less mechanic
la viață de inspirația individuală, care a încetat
demult să mai fie „un dar al zeilor”, devenind o
simplă formă prin care artistul, în solitudinea sa,
își stimula în mod artificial creativitatea, neo-
clasicii au hotărât să fie umili copiști ai operelor
desăvârșite, pe care cei din vechime le-au trans-
mis. Tot așa și membrii colectivului AAICREA, re-
nunțând să mai creeze veșminte „aflate la modă”,
au hotărât să cinstească canonul ființei umane,
aducându-i ofrande precum încifrările de natură
simbolic-arhetipală.
Însemnele identitare, simbolurile, arhetipurile
poartă întotdeauna în ele ceva esențial, dar și re-
ductiv, tocmai datorită „esențialității lor”. Esențele
sunt esențe tocmai prin aceea că se situează la
antipodul abundenței. În actul valorizării culturale
ele au însă calitatea de a „expanda”, trăindu-și –
prin fiece valorizare – „o nouă viață”. Acela care
le valorizează le și însuflețește, le amplifică și
din reducția lor firească le aduce – dacă mă pot
exprima așa – la scara de 1/1, împrumutându-le
statura propriei ființe. Și, pentru o clipă doar –
care în cazul nostru poate să se prelungească,
durând exact atâta vreme cât veșmântul este
purtat –, simbolul, arhetipul își redobândește „va-
loarea de întrebuințare” originară, aceea cu care
s-a și confundat în vremurile imemoriale. În opi-
nia mea, experimentul AAICREA trebuie conside-
rat ca fiind o reușită tocmai datorită împrejurării
că simbolurile, arhetipurile, motivele tradiționale
nu au fost recuperate „cu de-a sila” dintr-un fond
tradițional, în mod artificial prezervat prin muzee
etnografice ori colecții de artă populară, ci redes-
coperite sau poate că descoperite de-a dreptul
odată cu anatomia aceleia ori poate a aceluia care
urmează să poarte veșmintele. Privind creațiile în
succesiunea lor, realizezi că motivul simbolic-ar-
hetipal – căruia îi putem spune și „popular” – nu
a fost „extras” dintr‑o sursă folclorică doar pentru
a fi aplicat într-un mod mai mult sau mai puțin
mecanic pe veșmânt, ci, dimpotrivă, privitorul
13
creațiilor AAICREA trăiește limpedea senzație că
amintitul motiv a fost descoperit – încă o dată –
în chiar actul înfăptuirii, al creației, al alcătuirii
propriu-zise a veșmântului. Fapt care presupune
surprinderea ideii originare la început doar prin
mijlocirea unui „desen mental”, pentru ca apoi să
urmeze proiectarea, croirea, însăilarea și coase-
rea. E ca și cum ai asista, din nou, iarăși și iarăși,
nu doar la „nașterea” cutărui simbol ori arhetip, ci
la geneza însăși a unei lumi simbolic-arhetipale,
din care fac parte veșmintele, dar și aceia care le
poartă. Aprofundând creațiile AAICREA, cu uimire
îți este dat să constați că toată această „imersiu-
ne în arhetipal” se petrece împăturind și pliind, ca
în joacă, un fragment de material textil în formă
de rozetă ori romb, rozetă și romb care nu sunt
– și aceasta este marea măiestrie! – ornamen-
te ce înfrumusețează veșmântul, ci se identifică
energiilor din care veșmântul este alcătuit, altfel
spus, devin una cu „sufletul veșmântului”. Rozetă
și romb se prelungesc în mod organic, firesc, în
veșmântul însuși, în pliurile acestuia, identificân-
du-i-se. E aceasta o realitate comparabilă aceleia
cu care a fost confruntat pictorul Ion Țuculescu,
cel care mărturisește că la un moment dat, deve-
nind colecționar de scoarțe populare, s-a pătruns
într‑atât de spiritul lor, încât nu a început să pic-
teze, pur și simplu, scoarțe populare – așa cum ai
picta o natură moartă cu un urcior și o scoarță –,
ci i-a fost dat să perceapă lumea înconjurătoare,
universul întreg prin perspectiva scoarței și a mo-
tivelor din care aceasta este alcătuită. Altfel spus,
a perceput universul printr-un soi de transparen-
ță diafană, de natură spirituală, care implica nu
scoarța populară propriu-zisă, ci ceea ce ar putea
fi numit „duh” ori „esență” a ei. Așa au apărut,
bunăoară, vestitele „Interioare țărănești”, tablo-
uri care la început nu reproduceau în mod realist
decât niște interioare oarecare. La un interval de
câțiva ani, Țuculescu a repictat aceste interioare,
așezând peste structura lor realistă, aidoma unui
14
way; on the contrary, the viewer of the AAICREA
creations experiences the clear sensation that the
motif was – once more - discovered in the act of
accomplishment, creation and composition.
This fact assumes that the original idea is
caught at the beginning only by means of a
“mental drawing”, succeeded by its drawing de-
sign, tailoring, basting and sewing. It’s like you
assisted, again, again and again, not only to the
“birth” of a certain symbol or archetype, but to
the genesis of a symbolic and archetypal world
itself, comprising both the garments and those
wearing them. When approaching the AAICREA
creations, you are surprisingly noticing that all
this “immersion into the archetype” occurs while
folding and cockling, like in a game, a fragment of
textile material in the shape of a rosette or rhom-
bus, rosette and rhombus which are not – and
this is the great art! – ornaments adorning the
garment, they identify with the energy composing
the garment, in other words, they become simi-
lar with the “soul of garments”. The rosette and
rhombus prolong naturally in the garment itself,
in its folds, identifying with it. It is a reality which
can be compared to the one experienced by our
painter, Ion Țuculescu, who confessed that, at a
certain time, when he became a collector of folk
rugs, he got so overwhelmed with their spirit
that he didn’y start painting folk rugs – as if you
painted a still life with a jug and a rug –, he was
meant to perceive the surrounding world, the
whole universe through the perspective of the rug
and motives it was based on. In other words, he
perceived the universe by means of a diaphanous
and spiritual transparency, involving not only the
folk rug itself, but what we might call as its “spir-
it” or “essence”. At the beginning, this was the
way the well-known “Peasant interiors” paintings
did not reproduce more than some common inte-
riors. Some years later, Țuculescu painted these
interiors again and placed the whole world of the
rugs from Oltenia over their realistic structure,
like a veil. This does not mean that he “beauti-
fied” his old paintings, he knew how to provide
them with a new life, a distinct nature, which
I see as “simbolically-archetypal”. Interpreting
his confession, I shall state that Țuculescu does
not reproduce “folk motives” in his paintings, he
paints driven by this energy while recovering the
original energy orienting the phenomenon we de-
fine as “rug from Oltenia” or “folk rug”.
Since the clothes making, which I shall name
“AAICREA” – whose white luminosity “blinds your
eyes” when they are perceived on the podium
– must be identified to some architecture, real
“anthropomorphous edifices in motion”, I shall
strive to emphasize their symbolical dimension
and the “archetypal” character while counting
on an example extracted, this time, from the art
of construction. Perhaps the Catalonian Antoni
Gaudí i Cornet had never aimed to generate an
“archetypal architecture” yet this is exactly the
outcome of his endeavour, as the forms he ima-
gines surpass the immediate pragmatic meaning
– given their intrinsic relevance – of architecture,
the one to offer a shelter. The symbolical arche-
typal dimension can be sensed in Gaudi’s edifice
through something that is not necessarily related
to the essence of modern architecture, predicta-
ble in its evolution due to the “board exercise”. It
is known that Gaudí did not project his edifices,
he “let them become” like some statues, giving
them time to find – as soon as they were rising
– their own life and being. I believe this is what
also happens with the creations carried out with-
in the frames of the AAICREA project. Starting
from the idea regarding the accomplishment of
some garments expressing the traditional line,
the ones involved in the project manifested not
only as fashion designers and creators but rather
as architects and sculptors who could connect the
human dogma to traditional symbols and arche-
văl, întreaga lume a scoarței oltenești. Asta nu în-
seamnă că și-a „înfrumusețat” vechile tablouri, ci
că a știut să le confere o nouă viață, de o natură
distinctă, căreia i-aș spune „simbolic-arhetipală”.
Interpretându-i mărturia, voi afirma că Țuculescu
nu reproduce în tablourile sale „motive populare”,
ci, recuperând energiile originare ce au condus la
fenomenul căruia îi spunem „scoarță oltenească”
ori „scoarță populară”, pictează lăsându-se purtat
de aceste energii.
Întrucât înfăptuirile vestimentare cărora le voi
spune „AAICREA” – a căror luminozitate „sare
în ochi” atunci când sunt percepute pe podium
– trebuie identificate unor arhitecturi, adevărate
„edificii antropomorfe aflate în mișcare”, mă voi
strădui să le evidențiez dimensiunea simbolică și
caracterul „arhetipal” sprijinindu-mă pe un exem-
plu extras, de data aceasta, tocmai din domeniul
artei de a construi. Catalanul Antoni Gaudí i Cor-
net poate că nu și-a propus nicicând să genereze
o „arhitectură arhetipală”, dar tocmai acesta este
rezultatul strădaniilor sale, de vreme ce formele
pe care le imaginează depășesc cu mult – prin
semnificația lor intrinsecă – rostul imediat, de
natură pragmatică, al arhitecturii, acela de a oferi
un adăpost. Dimensiunea simbolic-arhetipală se
strecoară în edificiile lui Gaudí tocmai prin ceea
ce nu ține în mod obligatoriu de esența arhitectu-
rii moderne, predictibilă în evoluția ei mulțumită
„exercițiului planșetei”. Este știut că Gaudí nu
și-a proiectat edificiile, ci „le-a lăsat să devină”
aidoma unor opere statuare, oferindu-le răgazul
de a-și descoperi singure – pe măsură ce se înăl-
țau – propria lor viață și ființă. Așa se întâmplă,
cred, și cu creațiile proiectului AAICREA. Pornind
de la ideea alcătuirii unor creații vestimentare
purtătoare de însemne tradiționale, cei implicați
în proiect s-au manifestat nu în mod obligatoriu
ca designeri și creatori de modă, ci mai degrabă
ca arhitecți și sculptori care au știut să așeze în
raporturi de fertilă simbioză canonul uman cu
15
simbolurile și arhetipurile tradiționale. Acestea
au sfârșit prin a se pătrunde organic de însăși
umanitatea canonului. Iată de ce, confruntat fiind
cu creațiile AAICREA, nu-ți amintești – înainte de
toate – de Muzeul Satului ori de Muzeul Țăranului
Român, ci mai degrabă ești surprins să constați
că „recuperezi” – fără voie – un fragment dintr-un
poem al Sylviei Plath, care, citit demult, tinde să
străpungă straturile memoriei: „Nici norii însoriți
ai acestei dimineți nu-ți pot croi asemenea veș-
minte/Nici femeia din ambulanță/A cărei inimă
roșie îi înflorește uimitor prin palton”.
16
types, in relationships of fertile symbiosis. These
were finally influenced by the pattern’s humanity
itself. That is why, while coping with the AAI-
CREA creations, you do not remember – before
all this – the Village Museum or the Romanian
Peasant Museum, you are rather surprised to
notice that you – unwillingly - “recover” a frag-
ment from a poem written by Sylvia Plath which,
if read a long time ago, aims to penetrate the
memory’s strata: “Even the sun-clouds this morn-
ing cannot manage such skirts. / Nor the wom-
an in the ambulance / Whose red heart blooms
through her coat so astoundingly”.
17
Performing de costum, Master
18 Anul I, 2014
UNDA
POPP
The costume from the fairy tale/
The story in the costume
Once upon a time... a fantastic story relating, a
long time before Einstein, about the different pas-
sage of time in the cosmic space. A tender story
about an emperor and an empress who craved
for their own child but he was born after his fa-
ther had promised him an eternal life, life without
death. A story telling the numerous adventures
of the young prince and his magic horse, coping
with a great deal of danger, searching for eternal
happiness. Finally, a story expressing the Mioritic
fatalism. In this context, the happy end, which
seemed inherent, is replaced with a tragic end
determined by the hero’s decision to return to his
native lands, ruined by the passage of ruthless
time.
This Romanian fairy tale, collected by Petre
Ispirescu, was the pretext for a complex exer-
cise to see the costume in all types of genres,
from street clothes to the performance garment,
achieved by the MA students thus becoming the
Profesor Universitar Doctor
Professor Phd
Director Eveniment „Taina de la UNAB”
Event Manager AAICREA “UNAB’s Mystery”
Costumul din poveste/
Povestea din costum
A fost, odată ca niciodată, o poveste fantasti-
că ce a vorbit, mult înaintea lui Einstein, despre
trecerea diferită a timpului în spațiul cosmic. O
poveste duioasă despre un împărat și o împără-
teasă care și-au dorit mult un copil, dar care a
venit pe lume doar după ce tatăl său i-a promis
tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. O
poveste plină de aventurile tânărului prinț, alături
de calul său fermecat, care înfrunta numeroase
pericole în căutarea fericirii veșnice. În fine, o po-
veste încărcată de fatalismul mioritic, în care, în
loc de happy-end-ul ce părea inerent, am asistat
la o răsturnare de situație cu un sfârșit tragic, de-
terminat de alegerea eroului de a se întoarce pe
meleagurile natale, ruinate de trecerea timpului
nemilos.
Acest basm românesc, cules de Petre Ispirescu,
a fost pretextul pentru un exercițiu complex de
trecere a costumului prin toate genurile, de la ha-
inele de stradă la veșmântul de spectacol, pe care
19
Andreea Constantin, Master
20 Anul I, 2014
story’s heroes.
Like in a comedia dell’arte casting, I suggested
the students to choose their favourite character
(the prince, the emperor or empress, the en-
chanted horse, the princess from the other realm,
the woodpecker, etc), in order to study and in-
terpret him, to imagine him in the specific cloth-
ing, which is always recognizable yet differently
accomplished, according to the place where he is
meant to find himself: on the stage, on the cat-
walk, on the street or in the exhibition room.
I decided to begin the enumeration of artistic
genres with the costume performing, then contin-
ue it with the theatre and fashion and complete
the list with the object garment. Thus I connected
the costume to the performers’ movement, which
was the best during the performing, it gradually
decreased from the theatre to the fashion show,
and vanished in the case of the object garment,
which had turned into a museum item.
I have shared the students’ coordination be-
tween my colleagues, Paula Barbu for fashion,
and Doina Lucanu for the object garment to make
the students benefit from the best advice and
opinion, yet we have always collaborated in order
to find the most expressive forms to express the
costume.
The students were incited to speculate espe-
cially the garments’ power of transfiguration and
their capacity to express different messages, they
experienced the surprising effect provided by
the costumes by making the fairy tale characters
undergo various types of artistic manifestations.
In the case of costume performings, an already
traditional genre in the generous domain of con-
temporary visual arts, the garments were meant
not only to characterize the characters but also
to amplify the performers’ movement becoming a
dynamic artistic sign of the compositions setting
up and unfolding in the performing space. The
large and flexible surfaces of the materials used
studenții masteranzi l-au realizat, devenind eroii
din poveste.
Ca într-un typecasting din commedia dell’ar-
te, le-am propus tinerilor să-și aleagă personajul
favorit (prințul, împăratul, împărăteasa, calul
fermecat, prințesa de pe celălalt tărâm, ghionoa-
ia etc.), pe care să-l studieze, să-l interpreteze
și căruia să-i imagineze veșmântul caracteristic,
mereu recognoscibil, dar realizat diferit, în funcție
de locul în care este destinat să se găsească: pe
scenă, pe catwalk, pe stradă sau în sala de expo-
ziție.
Am ales ca înșiruirea genurilor artistice să în-
ceapă cu performing-ul de costum, să continue
cu teatrul, apoi cu moda și să sfârșească cu veș-
mântul-obiect. Am legat astfel costumul de miș-
carea performerilor, care a fost maximă în cazul
performing-ului, a diminuat progresiv de la teatru
la prezentarea de modă și a dispărut în cazul veș-
mântului-obiect, devenit piesă de muzeu.
Am împărțit coordonarea studenților cu co-
legele mele Paula Barbu pentru modă și Doina
Lucanu pentru veșmânt-obiect, astfel încât tinerii
să beneficieze de opiniile cele mai avizate, dar am
colaborat mereu pe parcursul proiectului pentru
a găsi cele mai expresive forme de exprimare a
costumului.
Studenții au fost îndemnați să speculeze în
special puterea de transfigurare a veșmintelor și
capacitatea lor de a transmite mesaje diverse. Ei
au experimentat pe propria lor piele efectul sur-
prinzător conferit de costume în această trecere
a personajelor din poveste prin variatele tipuri de
manifestare artistică. În cazul performing-ului de
costum, gen consacrat deja în domeniul generos
al artelor vizuale contemporane, veșmintele au
avut menirea de a caracteriza personajele, dar și
de a amplifica mișcarea performerilor, devenind
semn plastic dinamic al compozițiilor care se con-
struiau și se desfăceau, la vedere, în spațiul de
joc. Suprafețele mari și elastice ale materialelor
21
utilizate au fost manipulate astfel încât să con-
centreze acțiunea și să lege diferitele momente
ale spectacolului. Veșmintele destinate catwalk-
ului au impus sinteza și simplificarea volumelor
în favoarea funcționalității, în timp ce costume-
le-obiect au fost determinate de un plus de exi-
gență plastică.
Acest parcurs al studenților, început cu basmul
cunoscut din copilărie, a fost un prilej de a redes-
coperi cât de multe povești pot fi spuse purtând
un costum.
22
were manipulated in order to concentrate the
action and relate the various moments of the per-
formance. The catwalk garments emphasized the
volumes’ synthesis and simplification, in favour of
functionality, while the object costumes were de-
termined by an additional artistic exigence.
This route, carried out by students, set off
with the fairy tale and reminding of one’s child-
hood, represented an opportunity to re-discover
how many stories can be told while wearing a
costume.
Performing de costum, Master Anul I, 2014 23
Alexandra Simion, Mădălina
24 Ioniță și Cosmin Amăriuței, Master Anul I, 2014
25
 DOINA
LUCANU

Profesor Universitar Doctor

Professor Phd

Director Proiect AAICREA „Arte Arhetipuri Industrii Creative”

Project Manager AAICREA “Arts, Archetypes, Creative Industries”

26
The unbounded DOWRY
“The Romanian folk costume is not only a gar-
ment, it is a state of mind.”
Henry Matisse
Trying to enter the magic world of fairy tales,
stories, legends, Romanian traditional costumes,
or the world of signs and symbols, traditions
and customs, you are overwhelmed not only by
forms, colours, imagination, creativity and sim-
plicity, but also by the profoundness of concepts
and feelings our predecessors have shared. The
insight of a world of ancestral forms related to
our beings, but realized only when we aim to cre-
ate, transpose and make (and perhaps not even
then), represents a difficult yet very special and
challenging mission. At the end of this project, a
retrospective view reflects a profound resonance,
which I assume as its coordinator, with the vision
of Lucian Blaga referring to the transition from
LadZestra – f`r` sfâr[it
„Costumul popular românesc nu este doar un
veșmânt, este o stare de spirit.”
Henry Matisse
Încercând să pătrunzi în lumea vrăjită a po-
veștilor, povestirilor, legendelor, a costumelor
tradiționale românești sau în lumea de semne
și simboluri, de tradiții si obiceiuri, ești vrăjit de
forma, culoarea, imaginația, creativitatea, sim-
plitatea și totodată profunzimea conceptelor și
trăirilor înaintașilor noștri. Patrunderea într-o
lume a formelor ancestrale care fac parte din fiin-
ța noastră, dar pe care nu le conștientizăm decât
atunci când ne punem în starea de a crea, de a
transpune, de a face (și poate nici atunci) este o
misiune dificilă, dar foarte specială și provocatoa-
re. O privire retrospectivă, la finalul acestui pro-
iect, reflectă o rezonanță profundă, pe care mi-o
asum în calitate de coordonator, cu viziunea lui
27
Irina Vîlcu, Licență Anul 28
II, 2016
the folk to modern culture, in which we don’t deal
with a loss of identity but its reconstruction on
another spiritual support. It is no longer based
on folkloric elements but on new determinatives,
acquired by means of culture, through new moral,
esthetic, philosophic and scientific values. Lucian
Blaga relates the Romanian culture to the sign of
“Mioritic space” which he defines as a wavy ho-
rizon, the “hill-valley alternation” generated by a
succession of contrasts. This issue, regarding the
definition of our identity, represents the basis of
the AAICREA project which undertakes a difficult
mission, to represent the “Romanian spirit” in
contemporary artistic images, as pertinently as
possible, through various visual “answers”. There
was a series of onthological questions sustaining
our research: What does define us as Romanians?
Which is our (contemporary) definition in imag-
es? What do we identify ourselves with? How do
we differentiate from the others? After four years
of experimental research, these were completed
with various “visual replies”; a rigorous selection
is illustrated in this volume. They are achieved
by means of contemporary interpretations and
topics, related both to concepts or creative ideas
and corporeity, techniques or forms, creating gar-
ments revealed through their artistic valence.
In order to cover a larger area of the Romanian
identity spectrum, the students were stimulated
to create actual clothing items inspired from the
authentic folklore, fairy tales, cult art, prehisto-
ry, or even the joyful cemetery from Săpânța.
The aspects concerning the cultural identity can
be found not only in the artistic and volumetric
representations, but also in the way the materi-
als used were manipulated, combined and trans-
posed.
Without being exhaustive, the present project
surely contributes to the development of the Ro-
manian cultural patrimony, with a series of imag-
es – the contemporary evidence. Some of this can
Lucian Blaga referitoare la problematica trecerii
de la cultura populara la cea modernă, în care nu
avem de-a face cu o pierdere a identității, ci cu o
reconstrucție a ei pe alte suporturi spirituale. Ea
nu se mai sprijină pe elemente folclorice, ci pe
determinații noi, cucerite prin cultură, și prin noi
valori morale, estetice, filozofice și științifice. Lu-
cian Blaga pune cultura românească sub semnul
„spațiului mioritic” pe care îl definește ca pe un
orizont ondulat „alternanța deal-vale” generat de
o succesiune de contraste. Iar această problema-
tică a definirii identității noastre contemporane
stă la baza proiectului AAICREA care și-a asumat
o misiune dificilă de a reprezenta, cât mai perti-
nent, prin variate „răspunsuri” vizuale, „spiritul
românesc” în imagini artistice contemporane. O
serie de întrebări ontologice au stat la baza de-
mersului nostru de cercetare: Ce ne definește
ca români? Care este definiția (contemporană) a
noastră în imagini? Prin ce ne identificăm? Prin
ce ne diferențiem de ceilalți? Iar acestea și-au
găsit pe parcursul a patru ani de cercetare expe-
rimentală variate ”răspunsuri vizuale”, o selecție
riguroasă fiind ilustrată în paginile acestui volum.
Ele sunt realizate prin interpretări și problematici
contemporane, ce țin deopotrivă de concepte sau
idei creative și de materialități, tehnici sau forme,
creând veșminte care se remarcă prin valențe ar-
tistice.
Pentru a acoperi o arie cât mai extinsă a
spectrului identitar românesc, studenții au fost
îndrumați să creeze piese vestimentare actuale
inspirate din folclorul autentic, povești, arta cultă,
preistorie sau chiar cimitirul vesel de la Săpânța.
Problematicile de identitate culturală se regăsesc
atât în reprezentările plastice și volumetrice, cât
și în felul în care au fost manipulate, îmbinate și
transpuse materialele utilizate.
Nefiind exhaustiv, proiectul de față contribuie
cu siguranță la îmbogățirea patrimoniului cultural
românesc, cu o serie de imagini – mărturii con-
29
Iuliana Miniosu, Licență Anul
30 I, 2016
31
temporane dintre care o bună parte pot rămâne
repere pentru viitoare cercetări sau explorări pe
tema „spiritului românesc” reconstituit în imagini
plastice. Prin acumulările succesive și experiența
pe care am câștigat-o în cei 4 ani de cercetare
experimentală, am reușit să construim o arhivă
valoroasă, care poate fi consultată în urma aces-
tui proiect ambițios, pentru că, de fiecare dată, la
finalul temelor propuse au fost realizate o serie
de fotografii și filme document (ca mărturii vizua-
le pentru veșmintele create).
Pentru a putea analiza, investiga și realiza cu
exigentă și responsabilitate asumată, provoca-
rea dată de un proiect de cercetare cu trimiteri
și explorări atât de ample în cultura și tradițiile
românești, au fost invitați să participe toți colegii
departamentului modă dar și o parte dintre colegii
departamentului textile și CSM din cadrul FADD
de la UNAB. Fiecare dintre aceștia s-au angajat în
dezvoltarea unei viziuni personale asupra proble-
maticii enunțate mai sus, volumul reflectându-le
pe fiecare în capitole succesive. În urma cercetă-
rii experimentale, am reușit să creăm un numar
mare de lucrări, interpretări plastice contempo-
rane, care au contribuit cu succes la dezvoltarea
proiectului AAICREA. În contextul actual, al trans-
formării în ansamblu a artei și modei, proiectul
de față prin experimentele facute, propune un
nou tip de concepte și viziuni în ceea ce privește
veșmântul, pentru inițierea unui demers creativ
în cautarea unor forme, cât mai expesive și mai
autentice pentru redarea identității și spiritului
românesc. Pe tot parcursul dezvoltării proiectului
am încercat să fim consecvenți cu anumite cerințe
estetice ale momentului și să acordăm o atenție
sporită experimentului, inovației și creativității pe
care le promovăm ca de fiecare dată în ultimii ani,
pentru îmbogățirea limbajelor plastice, apreciind
trecutul în masura în care dezvoltă viitorul.
Pentru a putea surprinde și reda „spiritul ro-
mânesc” pe care îl regăsim cu certitudine, cel
32
be used in other types of research or explorations
regarding the “Romanian spirit” reconstituted in
artistic images. Given the successive cumulations
and experience reached in these four years of ex-
perimental research, we could set up a precious
archive, which can be seen as the result of this
ambitious project, as each time, at the end of
suggested topics, we took series of documentary
photos and films (the visual evidence of the gar-
ments created).
In order to analyse, investigate, carry out and
assume the challenge stimulated by a research
project comprising so complex references and ex-
plorations in the Romanian culture and tradition,
we invited all the colleagues from the Fashion
Department and some of the colleagues from the
Textile and CSM departments from the FADD, the
National University of Arts, Bucharest. Everybody
engaged in the development of a personal vision
regarding the topic above, and the volume is
reflected in the successive chapters. At the end
of the experimental research we could create a
large number of works, contemporary artistic in-
terpretations, which successfully contributed to
the development of the AAICREA project. In the
present context, referring to the general trans-
formation of art and fashion, given the already
achieved experiments, this project suggests a
new type of concepts and visions regarding the
clothing, for the initiation of a creative approach,
searching for expressive and authentic forms, to
reveal the Romanian identity and spirit. Through-
out the development of this project we tried to be
consistent with certain actual esthetic demands
and pay more attention to the idea of experiment,
innovation and creativity, which we have been
promoting recently, to enrich the artistic language
by appreciating the past as far as the future de-
velops.
In order to catch and reveal the “Romanian
Raluca Mandita, Licență 33
Costum – obiect, Master34
AnuI I, 2017
35
mai bine reprezentat de „farmecul” și „poezia”
vestimentației tradiționale românești, (în care
imaginația și fantezia nu au limite), demersul
meu a avut ca punct de start pentru cercetarea
experimentală, o amplă documentare în Muzeul
Țăranului Român și în Muzeul Național al Satu-
lui ”Dimitrie Gusti”. După consultarea bazelor de
date, a albumelor și a site-urilor de specialitate
au fost generate fișe și schițe de lucru, ca bază a
unui proces hermeneutic în timpul căruia ideile și
conceptele au prins contur prin transpunerea lor
în material, într-un demers interdisciplinar aplicat
pe domeniul modei actuale și al artei contempora-
ne. Cu fiecare generație sau temă propusă, s-au
dezvoltat multiple opțiuni creative atât în ceea ce
privește zona de inspirație (unii s-au inspirat din
civilizațiile preistorice de la Cucuteni sau Vădas-
tra, alții din folclor iar alții din arta cultă, luând ca
reper unele dintre cele mai mari nume ale artei
moderne: C. Brâncuși, I. Țuculescu, O. Maitec, L.
Constante, P. Neagu. Bițan etc.), cât mai ales în
ceea ce privește zona de transpunere, de inter-
pretare și creație. Temele au evoluat ținând cont
atât de documentare, cât și de manifestările actu-
ale din lumea modei, sau din arta contemporană
și au fost apoi reprezentate în instalații, expoziții
sau prezentări de costum-obiect. Cu fiecare temă
dezvoltată, am încercat să găsim răspunsuri noi
în imagini plastice care să se concretizeze prin
idei, forme, materialități, structuri sau volume
inovative care pun în valoare geneza unei atitu-
dini creative, de cercetare-experimentală.
Din seria vastă de costume-obiect realizate, voi
prezenta câteva care s-au remarcat în mod spe-
cial prin valoare estetică și interpretări artistice
contemporane. Aș aminti în mod deosebit tema
LadZestra, una de mare complexitate unde mas-
teranzii au realizat o serie de veșminte multifunc-
ționale. Calitățile artistice se regăsesc în detaliile
realizate prin broderii, colaje, reliefuri, cusături,
dar și prin manipularea materialelor, evidențiin-
36
spirit”, which is obviously better represented by
the “charm” and “poetry” of the Romanian tradi-
tional clothing, (where imagination and fantasy
are limitless), in this experimental research my
approach started with an ample documenta-
tion in the Romanian Peasant’s Museum and the
National Village Museum ”Dimitrie Gusti”. After
consulting the database, albums and specialized
sites, we generated work sheets and sketches,
the basis of a hermeneutical process when the
ideas and concepts took their own shape through
their transposition into materials, by means of an
interdisciplinary approach applied in the domain
of actual fashion and contemporary art. Each
generation or topic suggested stimulated the de-
velopment of multiple creative options regarding
both the inspiring zone (some inspired from the
pre-historic civilizations from Cucuteni or Vădas-
tra, others from folklore, and some others from
the cult art, following some of the great names of
modern art: C. Brâncuși, I. Țuculescu, O. Maitec,
L. Constante, P. Neagu. Bițan etc.), and especial-
ly the zone of transposition, interpretation and
creation. The topics developed given not only the
documentation but also the actual manifestations
in the sphere of fashion, or in contemporary art,
and then they were represented in installations,
exhibitions or object costumes presentations.
Each developed topic supported us in finding new
answers in artistic images, meant to materialize
in innovating ideas, forms, structures or volumes
emphasizing the genesis of a creative attitude in
the experimental research.
Regarding the vast series of object costumes,
I shall present some which have become special
through their esthetic value and contemporary
artistic interpretation. I would especially mention
the DOWRY topic, a very complex one; in this
context, the MA students created a series of mul-
tifunctional garments. The artistic qualities can
be found in the details realized not only by means
Andreea Constantin și Mihaiela Mareș, „Veșminte pentru personaje de poveste”, 2015
37
Ana Maria Toma, Master 38
Anul I, 2017 Alexandra Ivan, Master Anul I, 2015
of embroideries, collages, sewings, but also by
manipulating the materials, highlighting expres-
sive compositions with textures and chromatically
balanced mixed-media structures (far from the
handicraft area). Even though these works start
from the folk art, the new garment detaches from
the traditional sphere and generates contempo-
rary forms, volumes and concepts preserving the
“Romanian spirit.” Such works, expressing artistic
symbols, breaking the classical patterns used to
approach the garment through textures, material-
ity and form, becoming an autonomous means of
artistic expression, were coordinated in the most
proper way in order to be comprehended as artis-
tic objects, not as handicraft. I have permanently
tried to make the students aware of the fact that
the new proposals regarding the clothing inspired
from folk art doesn’t have to be like an applied
art, executed by handicrafts, not to be consid-
ered a simple reply of traditional costumes; they
should use their own talent and creativity to sug-
gest their own imaginative world, like any visual
creator, sculptor, painter, sketcher, by intensifying
the material they use to express themselves, no
matter if it is a textile or any other kind of mate-
rial. We aimed to analyse especially the symbol-
ical resonance and metaphorical values revived
with each researched costume in the vast spiritual
space where we live. The dowry represents the
pretext to discover the authenticity of the Roma-
nian spirit related not only to the transposition of
the Romanian authentic national costume but es-
pecially to the re-discovery of a special, complex
state of mind, which returns in the specific re-
search in stages in order to illustrate deep reflec-
tions, conveyed from generation to generation.
“Mega fashion” and “The Earth Hour” represent
two other themes; in this context, the students
made 3-4 m high object garments inspired from
the fantastic world of the Romanian fairy tales,
exhibited at Mall Afi Cotroceni, they were award-
du-se prin compoziții expresive cu texturi și struc-
turi mixed-media armonizate cromatic (departe
de zona de artizanat). Interesante sunt în mod
special lucrările care deși au ca punct de pleca-
re arta populară, veșmântul nou creat a părăsit
sfera tradiționalistă, generând forme, volume și
concepte contemporane care păstrează „spiritul
românesc”. Astfel de lucrări cu valoare de simbol
plastic, care sparg tiparele clasice de abordare
a veșmântului prin textură, materialitate, formă
și care devin mijloc de expresie plastică autono-
mă, au fost coordonate de așa manieră încât să
fie receptate ca obiect artistic nu ca artizanat.
Am încercat în permanență să-i ajut pe studenți
să conștientizeze că noile propuneri de veșmânt
inspirate de arta populară nu trebuie să fie ca o
artă aplicată, executată de artizani, pentru a nu
rămâne doar o simplă replică a costumelor tradi-
ționale, ci să-și folosească talentul, creativitatea,
pentru a propune propria lume imaginativă, pre-
cum o face orice creator vizual, sculptor, pictor,
grafician, prin potențarea materiei în care se ex-
primă, indiferent dacă este material textil sau de
altă natură. Am căutat să cultivăm în mod special
rezonanțele simbolice și valorile metaforice care
renasc, parcă, cu fiecare costum cercetat din vas-
tul spațiu spiritual în care trăim. Lada de zestre
este pretextul pentru descoperirea autenticității
spiritului românesc ce ține nu atât de transpune-
rea portului autentic românesc în imagini contem-
porane, cât de redescoperirea unei stări speciale,
complexe pe care acesta o transmite, ce revine
etapizat în demersul de cercetare specific pentru
a ilustra adanci reflecții, transmise de la o gene-
rație la alta.
„Mega fashion” și „Ora pământului” sunt alte
două teme în care studenții au realizat obiec-
te-veșmânt de mari dimensiuni 3-4 m înalțime
inspirate de lumea fantastică a poveștilor româ-
nești, expuse la Mall Afi Cotroceni și care au fost
premiate de un juriu internațional de publicitate.
39
Diana Chelaru, Master Anul
40 I, 2017
41
 Cea mai amplă colecție de costume-obiect s-a
dezvoltat în urma unei teme numită „Vestimen-
tum” la care au lucrat studenții anului I și II li-
cență fiind expusă în premieră la Teatrul Național
București împreună cu alte lucrări realizate de
masteranzii anului I (coordonati de Prof. Univ. Dr.
Unda Popp și Prof. Univ. Dr. Doina Lucanu), sub
titulatura de „Mise an place la TNB” sub forma
unei instalații, un spațiu „metaforă plastică” creat
special pentru acel moment. Exponatele au fost
de mari dimensiuni, create parcă pentru siluete
supradimensionate (monumentale) care intrau
într-o relație de comunicare cu spațiul existent,
devenind astfel un spațiu „experiment”. Pentru a
fi explorate de catre receptori, obiectele-veșmânt
au devenit parcă, în acest spațiu, niște simbo-
luri ale umanului sau ale naturii vegetale, (am
modelat din panză pictată figurine abstractizate,
supradimensionate), „sculpturi textile”. Prin dina-
mizarea spațiului expozițional am reușit să atra-
gem atenția asupra diverselor semnificații pe care
le poate transmite veșmântul. În cadrul acestei
teme am dezvoltat mult conceptele alb-negru,
pozitiv-negativ, transparent-opac, bine-rău, por-
nind de la mai sus menționata „alternanță de-
al-vale”, pe care L. Blaga o propune ca definiție a
„spațiului mioritic” care ne-a facilitat explorarea
și crearea unor „poezii”și „fantezii” în imagini
contemporane. Prin experimentele realizate, jocul
inițiat este unul al contrastelor de materialități
dure și texturi fine, de opacitate și transparență,
de materiale textile și materiale neconvenționale,
de tehnici clasice (broderii,cusături, impletituri,
plieri, țesături) și tehnici contemporane (video,
colaje, cutter-plotter, foto, etc.). Colecția a fost
apoi prezentată în 2016 la evenimentul AAICREA
(„Taina de la UNAB”) și la Muzeul Național de Artă
al României ca o demonstratie de costum-obiect,
iar în 2017 a fost parțial integrată, alături de ulti-
ma temă realizată pentru acest proiect, în expo-
ziția de costum-obiect de la Galeria Căminul Artei
42
ed with prizes by an international board of pub-
licity.
The most complex collection of object cos-
tumes developed as a result of a topic named
“Vestimentum” carried out with the first and sec-
ond year BA students, exhibited at the National
Theatre Bucharest together with other works
achieved by the first year MA students (coordi-
nated by Prof. Dr Unda Popp and Prof. Dr Doina
Lucanu), under the following title: “Mise an place
la TNB”, in the form of an installation, an “artis-
tic metaphor” space created especially for that
moment. The displayed items were large, as if
created for over-sized (monumental) silhouettes
communicating with that space, thus becoming
an “experimental” space. In order to be explored
by their receivers, in this space, the object gar-
ments turned into some symbols of the human
or vegetal nature, (we modelled abstractized
and over-sized figures from painted canvas),
“textile sculptures”. By energizing the exhibition
room, we could make people focus on different
significations expressed by the garment. In this
context we developed the black and white, posi-
tive-negative, transparent-opaque, good-evil con-
cepts a lot, starting from the already mentioned
“hill-valley alternance”, proposed by L. Blaga as a
definition of the “Mioritic space” which stimulated
the exploration and creation of some “poems”
and “fantasies” in contemporary images. Through
these experiments, the initiated game is the one
of contrasts between rough materials and fine
textures, opaqueness and transparency, tectile
materials and unconventional materials, classi-
cal techniques (embroideries, sewings, knittings,
folds and fabrics) and contemporary techniques
(video, collages, cutter-plotter, photo, etc.). Then,
in 2016, the collection was presented at the AAI-
CREA (“The mystery from the National University
of Arts, Bucharest”) event and at the Romanian
National Art Museum, as a demonstration of ob-
Ioana Ciuștea, Master Anul I, 2017 43
Mihaiela Mareș, Master Anul
44 I, 2015
Chiru Octavia, Licență Anul I, 2017 45
parter-UAP București.
Membrii UNAB au participat la conferințe nați-
onale și internaționale : conferința națională Arte
Arhetipuri Industrii Creative din cadrul evenimen-
tului AAICREA „Taina de la UNAB” București 2016,
Conferințele internaționale ICAMS – The 6th
International Conference on Advanced Materials
and sistems ICAMS București 2014-2016 și Arts
in Society Londra 2015 și Paris 2017, dar și multe
alte manifestări amintite în acest volum de către
colegii implicați în proiect.
Am reușit să ne implicăm cu toții în proiectul
AAICREA, fiecare profesor dezvoltând de-a lungul
timpului teme interesante și provocatoare legate
de spiritul românesc. Din acest motiv adresez
mulțumiri speciale tuturor colegilor (profesori,
asistenți, doctoranzi), de la departamentele
modă, textile și CSM de la UNAB. Aceleași mul-
țumiri se îndreaptă spre studenții de la licență și
master pentru frumoasa colaborare (menționez
că unii dintre studenți au lucrat cu pasiune și pe
perioada vacanțelor, atașându-se de unele teme
propuse de profesori). De asemenea, mulțumesc
fotografilor, operatorilor, video producătorilor și
partenerilor din proiect (INCDTP București), în
mod special doamnei cercetător Dr. Marlen Pop și
Casa Vili Fashion SRL. Mulțumesc invitaților de la
Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca (prof.
Univ. Dr. Elena Basso Stănescu), Universitatea de
Vest din Timișoara (Conf. Univ. Dr. Andreea Pala-
de Flondor) pentru participare la evenimentul Tai-
na de la UNAB și nu în ultimul rând, mulțumesc
conducerii UNAB pentru susținerea acestui proiect
de-a lungul desfășurării lui. Cu toții au fost minu-
nați și au contribuit în mod esențial la finalizarea
acestui proiect.
46
ject costumes, and in 2017, it was partially inte-
grated, together with the last topic achieved for
this project, in the object costume exhibition from
Galeria Căminul Artei the ground floor of the Uni-
versity of Arts, Bucharest.
The members of the University of Arts Bucha-
rest participated in national and international
conferences: the national conference within the
frames of the AAICREA “The Mystery from the
University of Arts, Bucharest” event, Bucharest,
2016, the ICAMS international conferences, Bu-
charest 2014-2016 and “Arts in Society”, London,
2015 and Paris 2017, as well as many other man-
ifestations mentioned in this volume by the col-
leagues involved in the project.
We could all involve in the AAICREA project,
in time each professor developed interesting and
challenging themes related to the Romanian spir-
it. Given this reason, I’ll express my gratitude to
all my colleagues (professors, assistants, Ph. D.
candidates), from the fashion, textile and CSM
departments of the University of Arts Bucharest.
I would also like to thank the BA and MA students
for their beautiful collaboration (some students
also worked with passion during their holidays,
getting fond of the topis proposed by their profes-
sors). Furthermore, I’d thank the photographers,
operators, video producers and partners involved
in the project (INCDTP Bucharest), especially to
Mrs. researcher Dr Marlen Pop and Casa Vili Fash-
ion SRL. I am grateful to my guests from the Uni-
versity of Arts and Design Cluj Napoca (prof. Dr.
Elena Basso Stănescu), the West University from
Timișoara (associate professor Dr. Andreea Flon-
dor) for their participation in the Mystery from the
National University of Arts Bucharest and, last but
not least, I thank the management of the Univer-
sity of Arts, Bucharest, for having supported this
project in its development. Each of them were
wonderful and contributed in the completion of
this project in a special way.
Irina Vîlcu, Licență Anul II, 2016 47
 UNDA
POPP

Profesor Universitar Doctor

Professor Phd

Director Eveniment „Taina de la UNAB”

Event Manager AAICREA “UNAB’s Mystery”

48
The mystery of the secret from the Misterul „Tainei de la UNAB”
National University of Arts, Bucharest
I safely left my colleagues with the re-interpre-
tations of the Romanian national costume and I
gradually oriented towards a playful, unconven-
tional and interdisciplinary experiment, a perish-
able and ephemeral manifest, meant to increase
the creativity of students and the suspense of
viewers.
I started a seriously announced fashion show,
like an event meant to demonstrate the ability of
the young generations of creators to reappraise
the tradition of the Romanian folk art, with a
flock of sheep invading the catwalk, roaring in the
clicking bell noise.
Beyond the desire to create the surprise, I
considered that this shock, which is both visual
and sonorous, would defuse not only any precon-
ceived opinion regarding the solemn thrill of the
folk creation but also the curiosity referring to
the new items proposed by the students from the
Fashion Department.
Am lăsat în seama colegelor mele, fără grijă,
reinterpretările portului popular românesc și am
glisat într-un experiment ludic, neconvențional și
interdisciplinar, manifest perisabil și efemer, menit
să sporească creativitatea studenților și să mă-
rească suspansul privitorilor.
Am început o prezentare de modă serios anun-
țată, ca un eveniment care urma să demonstreze
capacitatea tinerei generații de creatori de a re-
valorifica tradiția artei populare românești, cu o
turmă de oi care a năvălit la propriu pe catwalk,
în mugete și clinchet de tălăngi.
Dincolo de dorința de a crea surpriză, am con-
siderat că acest șoc, vizual și sonor, va dezamorsa
orice părere preconcepută vizavi de fiorul solemn
al creației populare și mai ales va stârni curiozita-
tea referitoare la noile itemuri propuse de studen-
ții de la Modă.
Le-am propus tinerilor să exploreze spiritul de
turmă, extrem de prezent în fenomenul modei,
49
Licență Anul I, 2016 50
51
Licență Anul I, 2016 52
 I suggested the young people to explore the
herd spirit, which is extremely present in the
fashion phenomenon, which highlights the cloth-
ing solutions expressing both personality and the
image characteristics regarding the category or
group they want to identify with. And because
this difficult balance is more difficult to accom-
plish, we always notice a parade of uniforms im-
posed by trendsetters and enthusiastically adopt-
ed by the young generation, even in the case of
those studying “fashion”, this fascinating type of
non-verbal communication provided by the hu-
man appearance.
Starting from the example of the little prince,
who asks Saint Exupery to draw him a sheep and
is satisfied with a box in which he can imagine
his sheep, I asked my students to set up their
friend sheep from a common bigger carton box,
which they could easily move from the inside. The
students settled anything they wanted on that
box. Inspired by the arte povera and multiple ex-
amples provided by contemporary art where the
garbage is used exactly for its shocking effect,
the young people used all kinds of rubbish and
scraps of materials they found on the spot. The
egg casings with their vibrated surface suggested
the sheep’s curls, the pink plastic bottles became
the udders full of milk, the chopped paper trans-
formed into the tangled fur. The unconventional
materials and textile scraps were all used for
their power of expression to construct different
textures and structures which composed and dec-
orated the large volumes of the sheep meant to
promenade along the catwalk of our presentation.
Apparently seen at the edge of young fashion
creators’ concern, the project with sheep seemed
a childish game and let the young people unchain
in the elaboration of some screwy objects. Cop-
ing with a challenging topic, the students replied
boldly, giving full expression to their imagination
and their most personal beliefs.
care propune acele soluții de înveșmântare prin
care se exprimă atât propria personalitate, cât și
caracteristicile de imagine ale categoriei sau gru-
pul cu care fiecare dorește să se identifice. Și cum
acest dificil balans este mai greu de realizat, asis-
tăm mereu la o defilare de uniforme impuse de
trendseterii momentului și adoptate cu convinge-
re de tânăra generație, chiar și în cazul celor care
studiază „moda”, acest seducător tip de comuni-
care nonverbală oferit de înfățișarea umană.
Pornind de la exemplul micului prinț, care îi
cere lui Saint-Exupéry să-i deseneze o oaie și
care se mulțumește cu o cutie în care își poate
imagina oaia lui, le-am cerut studenților să-și
construiască oaia prietenă, dintr-o banală cutie de
carton, destul de mare, în care ulterior să poată
încăpea și pe care să o și deplaseze din interior,
cu oarecare ușurință. Studenții au pus pe cutia
respectivă tot ce au vrut. Inspirați de arte povera
și de multiplele exemple oferite de lucrările de
artă contemporană în care gunoaiele sunt utilizate
tocmai pentru efectul lor șocant, tinerii au folo-
sit tot felul de deșeuri și de resturi de materiale
aflate la îndemână. Cofrajele de ouă cu suprafața
lor vibrată au sugerat buclele oițelor, sticlele de
plastic vopsite în roz au devenit ugerele pline cu
lapte, hârtia tocată s-a transformat în blană încâl-
cită. Materialele neconvenționale, resturile textile
au fost toate utilizate pentru puterea lor de ex-
presie în construirea diferitelor texturi și structuri
care au compus și au decorat volumele mari ale
oilor menite să se plimbe pe catwalk-ul prezentă-
rii noastre.
Aparent la marginea preocupărilor lor de viitori
creatori de haine, proiectul cu oi a părut ca o joa-
că de copii și i-a lăsat pe tineri să se dezlănțuie în
elaborarea unor năstrușnice obiecte. Aflați în fața
unei teme provocatoare, studenții au răspuns cu
mult curaj, dând frâu liber imaginației și celor mai
personale convingeri.
Ascunși apoi în interiorul cutiilor, tinerii le-au
53
determinat pe oițe să meargă legănat sau țopăit,
să danseze sau să se învârtă în ritmul muzicii. S-a
făcut astfel, pe nesimțite, primul pas către arta
performativă, zonă a manifestărilor interdiscipli-
nare spre care dorim să-i antrenăm pe studenții
de la Modă încă din primul an.
Turma de oi de la UNArte a cuprins persona-
lități diferite, împrumutate în mod firesc de la
creatorii lor, oițe vesele și drăgălașe, zâmbitoare
sau mirate, altele triste, supărate sau misterioa-
se, mignone sau masive, oi unite ca imagine doar
prin modul de construire a volumelor și de utili-
zare a materialelor neconvenționale. Cu siguranță
desenele animate și personajele deja celebre ale
acestora au influențat mult producțiile tinerilor
creatori.
O oaie mică, neagră și încruntată, a doua oaie
albă cu coarnele răsucite, a treia oaie ciufulită, a
patra oaie cu blana lățoasă, a cincea oaie cu pete,
a șasea oaie, a șaptea oaie… somn ușor!
De fapt, oile din turmă au fost dificil de numă-
rat în năvala lor pe catwalk și efectul lor nu a fost
deloc unul adormitor. Dimpotrivă, oile au apărut
ca un șoc puternic aplicat încă de la începutul
spectacolului. Privitorii au fost astfel avertizați că
nu vor vedea ceea ce au bănuit, ceea ce au fost
obișnuiți să privească la o prezentare de modă.
Turma a fost anunțul unui eveniment de modă
și costum pregătit de profesorii care au elaborat
atent un concept modern, prezentat de tinerii cre-
atori într-o manieră dezinhibată.
Am dorit să demonstrăm multiplele valențe ale
veșmintelor, puterea lor de a transmite mesaje
diverse, de la cele mai explicite până la cele mai
vagi aluzii, să demonstrăm că veșmintele pot trezi
emoții puternice, să arătăm calitățile artistice ale
costumelor care pot oricând rivaliza cu operele
de artă cu care împărtășesc același limbaj vizual
și nu în ultimul rând să dovedim capacitatea de a
construi cu ajutorul și în jurul hainelor un specta-
col actual și interdisciplinar.
54
Then, hidden in boxes, the young people made
their sheep walk, swingingly or hoppingly, dance
or twist according to the music. This was the
first imperceptible step towards the performing
art, the zone of interdisciplinary events, which
we want our students from the Fashion Depart-
ment to experience, starting with the first year of
study.
The flock of sheep from the National University
of Arts, Bucharest, comprised different person-
alities, naturally borrowed from their creators,
joyful and cute little sheep, smiling or surprised,
others sad, angry or mysterious, mignon or mas-
sive, sheep united in an image only through a
way approached to set up the volumes and use
unconventional materials. Obviously, the already
well-known cartoons and their characters have in-
fluenced the productions of young creators a lot.
A little, black and frowning sheep, a second
white sheep with its horns twisted, the third
sheep disheveled, the fourth sheep with its tou-
sled fur, the fifth sheep, with spots, the sixth
sheep, the seventh sheep... sweet dreams!
In fact, the sheep in the flock could be hardly
counted in their rush towards the catwalk and
their effect was not sleep-compelling at all. On
the contrary, the sheep emerged like a powerful
shock applied right at the beginning of the show.
Thus the viewers were warned that they were not
supposed to see what they had expected, what
they had been used to see at a fashion show.
The flock represented the announcement of a
fashion event set up by the professors who had
carefully elaborated a modern concept presented
in a way uninhibited by the young creators.
We aimed to demonstrate the multiple as-
pects of clothing, their power to convey different
messages, from the most explicit to the haziest
allusions, to prove that garments can stimulate
strong emotions, to show the artistic qualities of
the costumes which can anytime strive with the
Licență Anul I, 2016 55
Licență Anul I, 2016 56
works of art they share the same visual language
with, and to prove the capacity to construct
an actual and interdisciplinary performance by
means of clothes.
All the presentations succeeding the flock,
conducted exceptionally by the department’s pro-
fessors, emphasized the energy and refinement
of the Romanian costume, suggesting the fresh
image of some garments provided with artistic
value. Each collection carried out by students was
influenced by the coordinating professor.
Within this event everybody did his best, we
presented our multiple viewpoints, our generous
offer to our students, who can experience vari-
ous artistic facts in 3 or 5 years of study. We’ve
demonstrated not only the originality of each
artistic contribution but also the enthusiasm and
pleasure of each of us, individually and together,
completing an already known secret, it seems,
only by us, those from the Department of Fash-
ion, from the National University of Arts, Bucha-
rest.
Toate prezentările care au urmat turmei, ex-
cepțional conduse de profesorii departamentului,
au surprins energia și rafinamentul costumului
românesc, oferind imaginea proaspătă a unor
veșminte cu valoare artistică. Fiecare colecție re-
alizată de studenți a purtat amprenta profesorului
său coordonator.
În cadrul acestui eveniment am făcut fiecare
ce știm să facem mai bine, am arătat multiplele
puncte de vedere ce constituie de fapt oferta ge-
neroasă către studenții noștri, care pot trece prin
variate experiențe artistice pe parcursul celor trei
sau cinci ani de studii. Am demonstrat origina-
litatea fiecărui demers artistic și am lăsat să se
vadă entuziasmul și plăcerea cu care lucrăm fie-
care profesor în parte, dar și împreună, înfăptuind
astfel o taină știută, se pare, doar de noi, cei din
cadrul departamentului Modă de la UNArte.
57
Licență Anul I, 2016 58
59
 PAULA
BARBU

Profesor Universitar Doctor

Professor Phd

60
Skylark among sheepskins
Looking back, towards the rather close past, I
sadly noticed the demythisation of the Romanian
folklore, customs, traditions and symbols assum-
ing that we were meant to miss even the last
seed of our national identity. Concretely, profes-
sionals have never abandoned their fight against
the kitsch and provided no reasons of doubt in
interpretations regarding the quality of their cre-
ation inspired from the folk art, even though their
artistic context was not a favourable one.
Hope revived like the Phoenix bird and the
miracle emerged in these latter days when thou-
sands of Romanians have understood that nothing
is more important than one’s love for his country
and its cultural values. The acknowledgement of
one country’s status beyond its borders is based
on its level of development, on the way the el-
ements resulting from the cultural heritage are
promoted as well as on the creations in the con-
text of contemporary arts, which also represent a
Ciocârlia între cojoace
Privind în urmă, în trecutul nu prea îndepărtat,
am asistat cu tristețe la demitizarea folclorului,
obiceiurilor, tradițiilor și simbolurilor românești,
crezând că ne vom pierde și ultima sămânță a
identității naționale. Concret, profesioniștii, nu au
abandonat niciodată lupta împotriva kitsch-ului și
n-au lăsat loc de interpretare sau de calitate în-
doelnică în crețiile lor inspirate din arta populară,
chiar dacă mediul artistic în care activau în acele
vremuri nu era unul favorabil.
Speranțele au renăscut ca și pasărea Phoenix
iar miracolul s-a produs în zile noastre când mii
de români au înțeles că nimic nu este mai impor-
tant decât iubirea pentru țară și pentru valorile
sale culturale. Recunoșterea statutului unei țări
în afara granițelor sale se bazează pe gradul de
dezvoltare al acesteia, pe felul în care sunt pro-
movate elementele ce rezultă din moștenirea cul-
turală dar și pe creațiile din sfera artelor vizuale
contemporane ce reprezintă la rândul lor, dovada
61
Licență Anul I, 2016 62
true evidence of this nation’s spiritual continuity
and evolution.
Lately there have been very many young stu-
dents from the Fashion Department who approach
ethnical topics, while seriously and typically cu-
riously reflecting on the folk sources, directed by
their professors, whose professional experience
kept influencing them. Not only for professors
but also for students, the AAICREA project rep-
resented the possibility to research and excitedly
decode some of the mysteries related to cultural
values, the heritage of our forerunners, to trans-
pose contemporary creations through various
concepts and demarches, which can also express
new feelings and strong emotions to those experi-
encing them. Our experience, not only of our pro-
fessors but also of our forerunners, acquired over
the years, made us understand that the answers
to complicated questions mostly consist in the
simplicity of beginnings and that all these must
be further conveyed to the young generation.
Going back to the essence, to the beauty and pu-
rity of art, to folklore, traditions, symbols, forms,
volumes and colours, I understood the greatness
of simple things and the fact that we firstly need
to provide our ego with that spiritual expression
related to ethnicity, based on the study of com-
plex sources of traditional culture if we want to
achieve artistic creations meant to suggest our
attachment to these cultural values. The recon-
sideration of the source has always been the best
starting point in the creation of many artists not
only because it provided the artistic novelty but
also because it represented the essence of the
whole philosophy in the case of people living in
the country-side, related to the events and life
they shared such as birth, wedding and death.
People from different regions of the country
created real treasures, amazing us with the hous-
es, pillars and gates carved in wood, continuing
with their useful tools and objects made from dif-
vie a continuității și a evoluției spirituale a acestui
popor.
În ultimul timp foarte mulți tineri studenți de la
Departamentul de Modă, au abordat în căutările
lor, teme de inspirație etnică, documentâdu-se
cu seriozitate și curiozitatetea specifică vârstei
din sursele de factură populară, lăsându-se co-
ordonați de profesori lor, a căror experiență în
domeniu și-a spus cuvântul nu de puține ori. Pro-
iectul AAICREA a reprezentat pentru profesori și
studenți deopotrivă, posibilitatea de a cerceta și
descifra cu vie emoție o parte din tainele valorilor
culturale, lăsate moștenire de catre predecesorii
noștri, de a transpune prin concepte și demersuri
variate, creații contemporane capabile la rândul
lor să transmită noi sentimente și emoții puterni-
ce celor ce le privesc. Experiența noastră a profe-
sorilor dar și a înaintașilor, dobândită de-a lungul
anilor ne-a făcut să înțelegem că răspunsurile la
întrebările complicate stau de multe ori în sim-
plitatea începuturilor și că toate acestea trebuie
transmise mai departe tinerilor. Întoarcându-ne la
rădăcini, la frumusețea și puritatea artei, a folclo-
rului, a tradițiilor, simbolurilor, formelor, volumelor
și culorilor, am înțeles măreția lucrurilor simple
și că pentru a realiza creații artistice capabile să
exprime atașamentul față de aceste valori cultu-
rale, este necesară mai întâi, o umplerea eu-lui
cu acea încărcătură spirituală legată de etnicitate,
bazată pe studierea bogatelor izvoare ale culturii
tradiționale. Întotdeauna, întoarcerea la rădăcini
a fost cel mai bun punct de plecare în creația
multor artiști, nu numai pentru că aceastea au
oferit ineditul din punct de vedere artistic dar și
pentru că ele au reprezentat esența întregii filizo-
fii a omului de la sat, asupra vieții și a evenimen-
telor ce l-au însoțit de-a lungul timpului ca naște-
rea, nunta, moartea. Oameni din diferite regiuni
ale țării au creeat adevărate comori, uimindu-ne
cu casele, stâlpii și porțile sculptate din lemn,
continuând cu uneltele și obiectele utile realizate
63
din diferite materiale, mustind de soluții ingenioa-
se, cu stofele și covoarele țesute, pline de forme,
simboluri și culoare, cu costumele brodate pentru
lucru și pentru sărbătore de o frumusețe răvăși-
toare și încărcate de energii pozitive. Împreună
cu studenții anului I Licență și anul I Master, de
la Departamentul de Modă am realizat o colecție
experiment, intitulată „Ciocârlia între cojoace”, al
cărui concept, a fost reprezentat de o împletire de
elemente tradiționale, respectiv croiurile cojoace-
lor și sumanelor din nordul Moldovei, Bucovina,
împrejurimile Sibiului, Avrig și Rădăuți Vlașca,
Oltenia și Gorj, cu motive decorative de pe stâlpii
caselor, porților, lăzilor de zestre sau covoarelor
multicolore din aceleași zone, simboluri păgâne
împletite cu cele creștine precum: Soarele și Lu-
na(ziua și noaptea), Pomul vieții (stâlpul cerului),
Octogonul (lumea intermediară dintre cer și pă-
mânt), Columna (centrul nemișcat al lumii), Roze-
ta sau Crucea dacică (floarea sau sămânța vieții,
Soarele) ce ne vorbesc despre armonia, echilibrul
și posperitatea în care se dorește omul, în relația
lui cu Universul, cu Demiurgul. Studenții au reali-
zat veșminte dintr-un material textil alb, nețesut,
cu aspect pufos, ce ne amintea de cojoacele sau
sumanele obținute în mod tradițional din lînă prin
împâslire sau din pieile animalelor tăbăcite. Forma
acestora a fost înobilată cu simbolurile descrise
mai sus, ce păreau a fi urme scrijelite sau sculp-
tate, asemănătoare cu cele lăsate de meșteri ano-
nimi pe lemnul stălpilor, porților, pe piatra crucilor
sau de sculptorul Constantin Brâncuși pe Poarta
sărutului. Din alte materiale textile, divers colo-
rate, s-au obținut veșminte, pe suprafața cărora
s-au realizat broderii încrustate sau aplicate, ase-
mănătoare elementelor decorative geometrce ce
se regăsesc în ornamentica scoarțelor și covoa-
relor din Bucovina. Conbinând cele două moduri
de realizare a veșmintelor s-a obținut o colecție
unitară în care culorile puternice erau domolite de
neutrul albului, rigiditatea formelor era stăpânită
64
ferent materials, suggesting ingenious solutions,
by means of woven fabrics and carpets, highlight-
ing a wide range of forms, symbols and colours,
or embroidered costumes for work or special
events, which were defined by an overwhelming
beauty, expressing the positive energy.
Together with the first-year BA and MA stu-
dents of the Fashion Department I have set up
an experiment collection, “Skylark among Sheep-
skins”, whose concept was represented by a
mixture of traditional elements and the tailoring
of the sheepskins and peasant coats in the north
of Moldavia, Bucovina, the surroundings of Sibiu,
Avrig and Rădăuți Vlașca, Oltenia and Gorj, the
decorative motives found on the pillars of houses,
gates, dowry boxes or multicolored carpets in the
same areas, pagan symbols combined with the
Christian ones such as: the Sun and the Moon
(day and night), the Tree of life (the pillars of the
sky), the Octagon (the intermediate world be-
tween the sky and the earth), the Column (the
motionless centre of the world), the Rosette or
the Dacian cross (the flower of seed of life, the
Sun) revealing the harmony, balance and pros-
perity which man aspires to in his connection to
the Universe and the Demiurge. The students
created garments from a white, non-woven,
fluffly-like material, reminding of the sheepskins
or peasant coats traditionally obtained from the
matted materials or from the skins of tanned an-
imals. Their form was ennobled with the symbols
described above, which seemed like scratched or
carved traces, similar to those marked by anon-
ymous masters on the wood of pillars, gates,
the stone of crosses, or by sculptor Constantin
Brâncuși on the Gate of Kiss. They also made
garments from other differently coloured fabrics,
decorated with enframed or applied embroider-
ies, similar to the geometric decorative elements
found in the ornamentation of carpets in Bucovi-
na. By combining these two ways to create the
Ioana David, Master Anul I, 2016 Licență Anul I, 2016 65
Ștefana Chelaru, Master 66
Anul I, 2016
67
de moliciunea țesăturilor iar simbolurile aduceau
acea notă de exotism și etnicitate, de prospețime
și forță necesară într-o astfel de alăturare.
Și pentru că se dorea o expunere a realizări-
lor noastre dar și ale reprezentanților celorlalte
Departamente de Modă din țară, respectiv Cluj
și Timișoara, în cadrul unui defileu de costum și
modă, această colecție a intrat în competiție cu
celelalte colecții realizate de către alți studenți și
profesori. Pentru acest moment am acordat o im-
portanță deosebită găsirii unui fond sonor adec-
vat momentului și care să fie în concordanță cu
obiectele realizate. Atunci am observat frenezia și
căutările febrile a celorlalți competitori, întrecân-
du-ne în alegerea celor mai reprezentative forme
de exprimare, fie prin sunete (talăngi, animale)
ca în cazul experimentului condus de către prof.
univ. dr. Unda Popp, fie cu ritmuri ancestrale (tro-
potite oșenești, maramureșene) ca în cazul colec-
ției realizată de studenții anului II coordonați de
către lector univ. dr. Alina Griga , sau prin găsirea
unui amestec de ritmuri autohtone cu cele ale
unui fond sonor comun și elevat (Fetele de la Că-
pâlna și muzică contemorană) ca în cazul colecției
coordonată de către prof. univ. dr. Doina Lucanu
sau ( Ciocârlia,interpretare actuală, sunete pre-
columbiene și operă ) ca în cazul experimentului
condus de mine, titlul colecției purtând evident
amprenta acestui melanj sonor. Rezultatul expe-
rimentelor din cadrul proiectului AAICREA a fost
unul de excepție și răsplătit cu aprecieri pozitive,
de către fini cunoscători ai domeniului, profesori,
critici de artă și de modă ceea ce ne îndreptă-
țește să credem că scopul propus a fost atins, că
„Școala de Modă” românească formează designeri
capabili să conducă destinele creației vestimenta-
te pe drumul bun.
68
garments, we obtained a unitary collection in
which the intense colours are moderated by the
neutrality of the white, the forms’ rigidity is bal-
anced by the fabrics’ softness and the symbols
emphasize exoticism and ethnicity, the freshness
and strength needed in such an approach.
And given the fact that they expected an exhi-
bition not only of our accomplishments but also of
the other Fashion Departments’ representatives
from the country, more exactly from Cluj and
Timișoara, in the context of a costume and fash-
ion defile, this collection has entered the com-
petition with other collections achieved by other
students and professors. This was the moment
I paid a special attention to, trying to find an
appropriate sound background related to the ob-
jects made. Then I noticed the frenzy and febrile
search of the other competitors, outrunning each
other in the choice of the most representative
forms of expression either through sounds (bells,
animals) like in the experiment conducted by pro-
fessor dr. Unda Popp, or with ancestral rhythms
(trampings from Maramuresh or Oaș country)
like in the collection of the second-year students
coordinated by University lecturer dr. Alina Griga,
or by finding a mixture of autochthonous rhythms
with the ones of a mutual and elevated sound
background (the Girls from Căpâlna and contem-
porary music) like in the collection conducted by
professor dr. Doina Lucanu or (the Skylark, an
actual interpretation, pre-Columbian sounds and
opera) like in my experiment thus the collection’s
title is evidently influenced by this sonorous mix.
The outcome of these experiments within the
frames of the AAICREA project was outstanding,
rewarded with positive recognition by experts in
the domain, professors, art and fashion critics,
which makes us believe that our goal has been
reached, that the Romanian “School of Fashion”
educates designers who are capable of keeping
the fortune of clothing creation on the good way.
Licenţă Anul I, 2016 Alexandra Ivan, Master Anul
69 I, 2016
 IOANA SANDA
AVRAM

Lector Universitar Doctor

Senior Lecturer Phd

70
“Flight” – vocation identity,
collaborative project
“Man, who struggles like a bird in the flight,
transforms through a magical energy, in a dance
of soul, full of splendour. The character detaches
from the highly symbolical tradition and rises from
the brilliance of the new, in the world of technolo-
gy and knowledge. He comes from a fairy tale told
by our ancestors in order to highlight and make
mention of the real value of an authentic culture.”1
THE STORY OF AN EXPLORATION
Everything started with a course topic when I
aimed to reconsider an older intention – aban-
doned temporarily, given a strange internal dis-
ruptive strategy –, the approach of the traditional
line, from the perspective of the present, oriented
towards future; an exploration of identity per-
1 “Panseu colectiv” (Collective reflections) of the sec-
ond-year students MODA; UNARTE; 2015
„Zbor” – voca]ie proiect identitar,
colaborativ
„Omul, care se zbate ca o pasăre în zbor, se
transformă printr-o energie magică, într-un dans
al sufletului, plin de splendoare. Personajul se
desprinde din tradiția românească plină de sim-
boluri și se înalță dintr-o strălucire a noului, în
lumea tehnologiei și a cunoașterii. El vine dintr-un
basm povestit de străbunii noștrii ca să ridice și
să amintească adevărata valoare a unei culturi
autentice.”1
POVESTEA UNEI CĂUTĂRI
Totul a început cu o temă de curs, în care mi-
am propus să revin la intenţia mai veche – aban-
donată temporar, datorită unei ciudate strategii
disruptive interne – şi anume, abordarea filonului
tradiţional, din perspectiva prezentului, cu proiec-
1 „Panseu colectiv” al studentilor anului II MODA;
UNARTE; 2015
71
ţie către viitor; o explorare identitară, care per-
mite „citirea” semnelor şi semnificanţilor care ne
înconjoară şi transferul de sensuri în sfera intimă,
cu intenţia de autodefinire a mesajului şi misiunii
personale.
Era vorba despre un proiect, în colaborare cu
Galeria Galateca, din Bucureşti, un proiect deja
cu istoric, intitulat „Măiastra – povestea nespusă
a Iiei”.
Trecuseră nişte generaţii de când nu am atins
nici eu nici studenţii acest subiect, care cu câţiva
ani în urmă, înflăcăra emoţional, (uneori chiar pa-
tetic), imaginaţia creativă, declanşând, de multe
ori, perspectiva unui clişeu identitar, care trebuia
rafinat prin înlăturarea schemelor induse de către
cei peste 70 de ani de apropiere intelectuală (şi
nu faptică, reală), de tot ceea ce înseamnă tradi-
ţie, sacralitate sau moştenire culturală.
„Zbor” este un proiect colaborativ, în care cei
implicaţi lucrează împreună la stabilirea temei, a
criteriilor comune de abordare, a mesajului, a in-
tenţiei, a detaliilor de exprimare creativă şi plas-
tică, dar care permite fiecăruia să se manifeste în
funcţie de propria viziune şi atitudine creativă, în
răspunsuri foarte personale la schema de concept
comună.
De asemenea, exprimarea publică a temei de
creaţie este concepută (atât ca formă. cât şi ca şi
conţinut) prin atitudine colaborativă.
Am rămas absolut derutată, în faţa unei clase
cu mulţi studenţi, care nu citiseră basme româ-
neşti (mai mult, nu le citise NIMENI în copilărie),
care ştiau de existenţa şi tematica lor doar din
„comentariile” de pe internet sau din lecţiile cu-
rente despre „Basmul ca operă epică în proză de
dimensiuni medii, care prezintă lupta dintre bine
şi rău încheiată cu victoria binelui şi călătoria
eroului spre maturizare”2.
2 temalaromana.ro/2015/09/24/basmul-trasaturi-defi-
nitie/
72
mitting the “reading” of surrounding signs and
significations and the transfer of meanings in the
intimate sphere to self-define the personal mes-
sage and mission.
It was about a project in collaboration with
the Galateca Gallery from Bucharest, an already
known project, “The exquisite – the untold story
of the Romanian embroidered blouse”.
There had been years since me and my stu-
dents approached this subject which, some years
ago, used to exalt our creative imagination emo-
tionally, (sometimes even pathetically), mostly
stimulating the viewpoint of an identity cliche,
which had to be refined by detaching the schemes
induced by more than 70 years of intellectual (not
factual, real) approach from all that suggested
tradition, sacredness or cultural heritage.
“Flight” represents a collaborative project in
which those involved work together to establish
the theme, the mutual criteria applied in the ap-
proach of messages, intentions, details of creative
and artistic expression, yet permitting everyone
to act according to his own vision and creative
attitude, in very personal replies to the mutual
conceptual scheme.
Moreover, the public expression of the creative
theme is conceived (both as a form and content)
by means of a collaborative attitude.
I got absolutely confused in front of a group of
more students who had not read Romanian fairy
tales (and, what’s even worse, there was NO-
BODY during their childhood doing this), who only
read the online “commentaries” regarding their
existence and topic or the current lessons about
the “fairy tale as a shorter prose presenting the
conflict between the good and the evil, ending
with the victory of the good and the hero’s travel
towards maturation”2.
2 temalaromana.ro/2015/09/24/basmul-trasaturi-defi-
nitie/
„Zbor”, colecție colaborativă, Licență Anul II, 2015 73
74
75
„Zbor”, colecție colaborativă,
76 Licență Anul II, 2015
 Astounded by this fact, which I could hardly
believe, I asked them to read a fairy tale, and
the next day I found them transfigured by their
reading experience; there was an exception, one
of the students had read its English translation
(although she was Romanian, she knew English
better (?), and the translation seemed (and was)
rather incomplete...
None of them had his grandparents living in the
country-side, they visited them only occasionally,
without experiencing anything from the real life of
the village. There were few who had eagerly visit-
ed the museums, and the traditional folk costume
was mainly related to the commercial Romanian
embroidered blouse – the moment’s fashion – or
artifacts deprived of their cultural aspect.
For the very beginning, I invited them to bring
some items of traditional garments, to feel the
warmth of the object, the sensation of touching
and the memory of the narrative and emotion ex-
pressed by means of clothing.
Another consternation: most of them brought
embroidered peasant’s blouses made of curtain
nets, from colourful wool and decorated with se-
quins... They were surprised when I commented
on the value of these items, as they could not
understand the reason, since they were “from
grandma.”
And that’s true, those items were about 50
years old. Given their content and age, they
seemed authentic, and they found it very difficult
to understand the misrepresentation of tradition’s
identity in forms of typical show for folk ensem-
bles, meant to entertain the souls of some people
lost in the industrial communist age.
All they knew about the Romanian tradition
was represented by messages – samples, mass
media, or distorted stories given their absence
from the real traditional context.
The approach of the secret topics of their un-
experienced personal past, yet one driven, step
Consternată de această stare de fapt, inima-
ginabilă pentru mine, le-am cerut să citească un
basm, iar a doua zi i-am regăsit transfiguraţi de
ceea ce trăiseră ca lectură, în afară de faptul că
una dintre studente citise în engleză (deşi român-
că, cunoştea mai bine limba engleză (?), iar tra-
ducerea părea (şi era) cam şchioapă...
Nimeni nu avea nici măcar bunici „la ţară”, şi
fuseseră pe-acolo absolut ocazional, netrăind ni-
mic din viaţa reală a satului. Puţini vizitaseră cu
interes profund muzeele cu specific, iar costumul
tradiţional însemna cu precădere iile comercia-
le – în moda momentului – sau artefacte pocite
cultural.
Pentru început, i-am invitat să aducă piese de
port tradiţional, ca să avem la îndemână căldura
obiectului, senzaţia atingerii şi memoria naraţiunii
şi a emoţiei transmise prin veşmânt.
Altă consternare: majoritatea aduseseră ii rea-
lizate pe plasă de perdea, lucrate cu lână colorată
şi împodobite cu paiete... Au fost uimiţi când am
comentat valoarea acestor piese, mai ales că nu
înţelegeau ce nu e bine, fiindcă erau „de la buni-
ca”.
Şi ce e drept, e drept, acele piese aveau şi ele
cam 50 de ani. Păreau a fi autentice prin conţinut
şi vechime şi le era foart greu de înţeles perverti-
rea identitară a tradiţiei, către forme de spectacol
tipic pentru ansamblurile folclorice, menite să
bucure sufletul unor oameni, pierduţi prin era in-
dustrial-comunistă.
Tot ce ştiau despre tradiţia românească erau
mesaje – şablon, de mass media, sau poveşti
denaturate prin absenţa lor din mediul tradiţional
real.
Apropierea de tainica tematică a propriului tre-
cut netrăit personal, dar condus pas cu pas prin
multe, foarte multe generaţii, a ceea ce înseam-
nă acest lucru în destinul fiecăruia, şi mai ales a
trezirii conştiinţei propriei misiuni, în relaţia cu
viitorul, a indus o stare de fremătătoare căutare
77
„Zbor”, colecție colaborativă,
78 Licență Anul II, 2015
79
intelectuală, artistică, culturală.
Trăim în Post-internet Era, aşa că primul pas
a fost folosirea unor instrumente specifice, uti-
lizarea optimă a lumii digitale, prin crearea unei
structuri social-media (Face Book, blog, etc..,),
care a susţinut o stare cumulativă de informaţie
(la început), transformată pe parcurs în rezultate
creative de excepţie.
Astfel, cercetarea a început cu Mircea Eliade,
Constantin Noica, Ilie Bădescu, Vasile Lovinescu,
Ioan Sorin Apan, Victor Kernbach, Constantin
Rădulescu-Motru, Brâncuşi, Regina Maria a Ro-
mâniei, Maria Tănase, Henri Matisse, Yves Saint
Laurent, Jean Paul Gautier, Alexander McQueen,
Oscar Dela Renta, Tom Ford, Dries Van Noten şi
alte personalităţi care s-au apropiat de cultura
tradiţională românească, de-a lungul timpului, cu
efecte transformative.
Au adăugat căutări legate de noile şi foarte no-
ile tehnologii, atât de realizare a unor noi tipologii
de atitudini vestimentare (print digital 2D şi 3D,
lasser cutting, materialităţi inteligente) cât şi mo-
dele de reprezentare vizuală (cronofotografia).
În urma căutărilor, s-a conturat o viziune, care
depăşea tema iniţială, considerând întregul uni-
vers românesc şi nu doar un obiect, fie el şi sim-
bolic. Astfel prin metodele de lucru, care folosesc
instrumentele creative, a fost delimitată zona
de interes puctual, exprimată prin cuvinte cheie
(zbor, splendoare, tradiţie, tehnologie, energie,
vibraţie, transcendent),
A fost create astfel viziuni personale, răspun-
suri cu mare încărcătură emoţională, care au
fost apoi prezentate sub formă de look book, de
album de fotografii, sau online, ca şi capitole de
blog sau ca movie.
Ideea centrală este cea de zbor, de transcedere
a spaţiului fizic, de STARE a veşmintelor, care ne
înfăşoară spiritual, în drumul spre Inălţare, ase-
menând penajul magic ala Păsării Măiastre.
Conceptul de exprimare fotografică a căutat să
80
by step, through many, very many generations,
towards the destiny of each, especially to arouse
the awareness of their own mission, in its connec-
tion with future, had induced a rustling intellectu-
al, artistic and cultural condition.
We live in the Post-internet Era thus the first
step consisted in the usage of some specific in-
struments, the proper usage of the digital world
by creating a social-media structure (Face Book,
blog, etc..,), supporting a cumulative status of
information (at the beginning), gradually trans-
formed in exceptional creative results.
As a result, the research commenced with Mir-
cea Eliade, Constantin Noica, Ilie Bădescu, Vasile
Lovinescu, Ioan Sorin Apan, Victor Kernbach,
Constantin Rădulescu-Motru, Brâncuşi, Queen
Marie of Romania, Maria Tănase, Henri Matisse,
Yves Saint Laurent, Jean Paul Gautier, Alexander
McQueen, Oscar Dela Renta, Tom Ford, Dries
Van Noten and other personalities who had got
in touch with the Romanian traditional culture,
reaching transformative effects.
The highly new technology was applied to
achieve new typologies of fashion attitudes (2D
and 3D digital printing, laser cutting, intelligent
materiality) as well as models of visual rep-
resentation (chronophotography).
Given this kind of research, they outlined a vi-
sion surpassing the initial theme, considering the
whole Romanian universe, no only an object, no
matter if only symbolical. Thus, by applying the
work methods using the creative instruments,
they delimited the punctual zone of interest,
expressed by means of key words (flight, splen-
dour, tradition, technology, energy, vibration,
transcendent).
They created personal visions, highly emotional
replies, which were subsequently presented in the
look book form, in photo albums, or online, as
blog chapters or movies.
The main idea is the one connected to flight,
„Zbor”, colecție colaborativă, Licență Anul II, 2015 81
„Zbor”, colecție colaborativă,
82 Licență Anul II, 2015
transcending the physical space, the garments’
status, overwhelming us spiritually, on the way
towards elevation, similar to the magic plumage
of the Exquisite Bird.
The concept of photographic expression aimed
to reveal the essence of flight and the physcal
forms of exaltation by means of chronophoto-
graphic procedures, through dynamic leaps, in
some special footwear for Kangoo Jumpers3.
Their generation, the «digital born», lives their
lives by navigating through different mediums
and types of reality: physical, natural, social, cul-
tural, digital, virtual and augmented. That is the
reason why the project emphasizes the immersive
and narrative expression of culturally anthropo-
logical objects, expressing spiritual aspects, ex-
perimented in mix-media.
I’ve understood that there is a huge cultural
gap among generations, that we do not speak
the same identity language ; however, there is an
intense desire to assimilate an ancestral heritage
correctly.
It is an extraordinary fact that this «break»,
related to one’s past and tradition, had better
connected the ancestral essence to this new way
of life, without the cliches or prejudice of other
generations, from another perspective.
CONCEPTUAL SUPPORT
Romania is a sacred space, an essence, not an
enumeration of resources, valuables, places and
facts to be known, visited or promoted by public-
ity means, with mediocre standards, at the levels
of contemporary civilization.
Romania must be EXPERIENCED, FELT, AC-
CEPTED BY ONE’S PERSONAL UNIVERSE, SEEN
3 https://en.wikipedia.org/wiki/Kangoo_Jumps
redea esenţa zborului şi formele fizice ale Înăl-
ţării, prin procedee fotografice de tipul cronofo-
tografiei, prin salturi dinamice cu ajutorul unor
încălţări speciale, pentru Kangoo Jumpers3.
Generaţia lor, «digital born», trăieşte navigând
prin diverse medii şi tipuri de realitate: fizică,
emoţională, naturală, socială, culturală, digitală,
virtuală şi augmentată. De aceea proiectul conţi-
ne exprimare imersivă şi narativă despre obiecte
cu tematică cultural-antropologică, încărcate de
spiritualitate, experimentate în mix-media.
Am înţeles că există o fractură culturală imensă
între generaţii, că nu vorbim acelaşi limbaj iden-
titar, dar că există o intensă dorinţă de a asimila
corect o moştenire ancestrală.
Este un lucru extraordinar faptul că această
«pauză» în legătura cu trecutul şi tradiţia, nu a
făcut decât să lege şi mai bine, desigur, din altă
perspectivă, esenţa ancestrală cu noul mod de
viaţă, fără clişeele sau prejudecăţile altor genera-
ţii.
SUPORT CONCEPTUAL
România este un spațiu sacru, o esență și nu
o înșiruire de resurse, bogății, locuri și fapte ce
trebuie cunoscute, vizitate sau promovate prin
mijloace publicitare cu standarde mediocre, la ta-
rabele civilizației contemporane.
România trebuie TRĂITĂ, SIMȚITĂ, PRIMITĂ
ÎN UNIVERSUL PERSONAL, ACCEPTATĂ ca un loc
unde VIAȚA are sens, logică și rost.
România este mult mai mult decât o locație
geografică cu potențial turistic, economic, geopo-
litic. Este un spațiu de intersecție și vizibilitate a
universurilor paralele, cel fizic, real și modelele al-
ternative (spiritual, transuman, parauman, etc…)
așezate în tărâmuri fără geografie pământeană,
3 https://en.wikipedia.org/wiki/Kangoo_Jumps
83
guvernate de rosturi fără repere în lumea noastră
și populate cu forme de viață pentru care trebuie
să găsim limbaj de comunicare în absolut.
Această experiență specifică nouă, depășește
limitele cunoașterii senzoriale sau raționale și se
manifestă aici firesc și de la sine înțeles în viața
de zi cu zi.
„Suntem români, iar românii sunt un popor cu
vocaţia zborului!”4, şi nu întâmplător.
”De regulă, în Tărâmul Celălalt nu se trece sim-
plu, evident, ca de pe un teritoriu geografic pe al-
tul, nici prin ascensiune mistică ori mecanică așa
ca de pe pământ în cer, ci aproape totdeauna prin
transgresare magică, subiectivă sau obiectivă”5.
Tranzitul este posibil doar cu ajutorul „aripilor”
puternice, de fier, gingaşe, de lumină de vibra-
ţie parabiologică, în reprezentări spirituale sau
cosmogonice (Pajura, Pasărea Măiastră, Pasărea
Sufletului, Ciocârlia, Luceafărul, Ielele, Şolomona-
rii…), simboluri profunde ale ZBORULUI absolut.
Toată mitologia populară vorbește despre acest
lucru, atât de firesc și de concret, oferindu-ne
modele aproape tehnice de călătorie prin lumi cât
”Cerul și Pământul”…
Conștient sau nu, noi, cei născuți și trăiți AICI
traversăm fluid, în zbor permanent, granițele
dintre tărâmurile fabuloase, fie ele accesibile prin
translația în timp relativist (de exemplu, locul
unde se găsește „Tinerețe fără bătrânețe”), prin
memoria vie, sau prin cunoașterea ”matricei rân-
duielii”.
Marii noștri maeștrii, inițiații culturii, simt os-
motic unicitatea acestui dat, iar operele lor de-
scriu în limbaj esențializat formele și sensurile
acestei STĂRI care nu ține nici de loc, nici de isto-
rie, nici de identitate ci mai degrabă de o calitate
4 Mihai-Athanasie Petrescu, Ziua Aviaţiei 2012, https://
unursinoras.wordpress.com/tag/ziua-aviatiei/
5 Victor Kernbach, ‘’Dicționar de mitologie generală’’,
Editura Albatros, București, 1983
84
like a place where LIFE has a meaning, reason
and purpose.
Romania is more than a geographic location
endowed with a touristic, economic and geopo-
litical potential. It is a space of intersection and
visibility in the case of parallel universes, the
physical, real one, and the alternative models
(spiritual, transhuman, parahuman, etc…) ap-
proached in places deprived of earthly geography,
governed by goals which are meaningless in our
world, inhabited by lifeless forms for which we
must find a communication language in the abso-
lute.
This specifically new experience surpasses
the limits of sensorial or reasonable knowledge
and manifests here, simply and naturally, in our
every-day life.
“We are Romanians, and the Romanians rep-
resent a nation endowed with the flight’s voca-
tion!”4, and not incidentally.
“Usually, one can neither pass to the Other
Realm simply, evidently, as if it were a simple ge-
ographic territory, nor through some mystical or
mechanic ascension, like the one from the earth
to the sky, it is almost always through some mag-
ical, subjective or objective transgression”5.
The transit is possible only by means of some
powerful, iron, tender “wings”, suggesting a
parabiological vibration, in spiritual or cosmogonic
representations (the Gryphon, the Exquisite Bird,
the Bird of the Soul, the Skylark, the Evening
Star, the Fairies, …), the profound symbols of the
absolute FLIGHT.
All the folk mythology refers to it so naturally
and concretely, providing us with almost technical
travel models all over the world, from the earth to
4 Mihai-Athanasie Petrescu, Ziua Aviaţiei 2012, https://
unursinoras.wordpress.com/tag/ziua-aviatiei/
5 Victor Kernbach, “Dicționar de mitologie generală’’,
Editura Albatros, București, 1983
„Zbor”, colecție colaborativă, Licență Anul II, 2015 85
genetică aparte. Avem vocația trăirii în lumi dife-
rite, preocupați de respirație în ritmul Universului
intreg.
„Marele fizician japonez Tomonaga, prieten cu
Einstein a descoperit o fizică fără spaţiu-timp, în
care veşnicia înseamnă nu atât curgerea infinită
a timpului, ci abolirea a însăşi ideii de timp! Deci
prin îmbrăcarea acestei haine, numite azi, cam
peiorativ „populară”, omul se îmbracă cu întregul
univers / lume. Îmbracă haina / pânza lume /
univers, ca ruloul spaţiu-timpului din picturile de
la mânăstirile din Moldova, desfăşurat la începutul
lumii şi înfăşurat la sfârşitul acesteia de către în-
gerii lui Dumnezeu la porunca Acestuia.”6
Sa nu uităm că Pasărea Măiastră este cu pre-
cădere VIBRAŢIE, pe care simţurile noastre o pot
percepe doar în parte – atât cât lumea noastră
tridimensională dar şi cea spirituală ne permite.
Dar, precum Tesseractul7, căruia îi putem per-
manent percepe alte şi alte fețe ale mişcării qu-
adridimensionale, Pasărea Măiastra este nu doar
Regina Păsărilor, fiinţă supranaturală, cu putere
justiţiară, atât în lumea oamenilor, cât şi dincolo
de ea, înzestrată cu frumuseţe nepământeană,
fără margini, cu strălucire celestă şi cu darul tre-
cerii „dincolo de ceruri”.
În acest mediu tânăr şi vibrant creativ, cel mai
important lucru devine surprinderea „SPIRITUL
VREMURILOR” – ZEITGEIST, noua estetică a atitu-
dinii, a comportamentului, a aparenţei, a stilului.
Influenţată şi indusă de „spiritul propriei genera-
ţii” se integrează sa firesc în linearitatea timpului
fără timp.
ZBOR
Proiectul a fost prezentat la Galeria Galateca,
în iunie 2015, ca expoziţie şi Examen-eveniment,
6 Ioan Sorin Apan, „Haina Divină”
7 https://en.wikipedia.org/wiki/File:Tesseract.gif
86
the sky…
Consciously or not, the ones who are born and
live HERE traverse the borders among fabulous
realms fluidly, in a permanent flight, no matter if
they are accessible through the translation in the
relativist time (for instance, the place where one
can find eternal life), by means of living memory,
or by knowing the ”matrix of tradition”.
Our great masters, the adepts of culture, feel
the uniqueness of this tradition osmotically and
their work describes the forms and senses of this
STATUS, which is not related to place, history,
identity, but rather to a special genetic quality,
within the frames of an essentialized language.
We are meant to live in different worlds, preoc-
cupied with our breathing in the rhythm of the
whole Universe.
“The great Japanese physicist, Tomonaga, Ein-
stein’s friend, discovered the physics deprived of
space and time, where eternity refers not only to
the infinite passage of time, but also to the abol-
ishment of the idea of time itself! Consequently,
by wearing these clothes, ironically named “folk
garments”, man puts on the whole universe/
world. He wears this clothing / the world/universe
canvas, like the rouleau of space and time in the
paintings displayed in the abbeys from Moldavia,
developed from the beginning of the world and
wrapped at its end by the angels of God, at His
command”6.
Let us not forget that the Exquisite Bird is
mainly VIBRATION, which can be perceived only
partially by our senses – as much as our tridi-
mensional and spiritual world allow.
Yet, just like the Tesseract7, whose more and
more sides of the quadridimensional motion can
be perceived permanently, the Exquisite Bird is
not only the Queen of Birds, a supernatural being,
6 Ioan Sorin Apan, “Haina Divină”
7 https://en.wikipedia.org/wiki/File:Tesseract.gif
endowed with justitiary power, both in the peo- interactiv. În cadrul Proiectului AAICREA Unarte,
ple’s world and beyond, gifted with heavenly and iunie 2016 – expoziţie
limitless beauty, with celestial shine and the gift
to pass “beyond the skies”. zborunab.wixsite.com/zborunab/blog
In this young and creatively vibrating context,
the most important aspect is related to the em-
phasis of the “TIMES’ SPIRIT” – ZEITGEIST, the
new esthetics of the attitude, behaviour, appear-
ance, style. Influenced and induced by the “spirit
of its own generation” it integrates in the linearity
of the timeless time in a natural way.

FLIGHT

The project was presented at Galeria Galateca,

June 2015, as an interactive exhibition and exam
event.
Within the frames of the AAICREA Project, Un-
arte, June 2016 – exhibition

zborunab.wixsite.com/zborunab/blog

87
 ALINA MARIA
GRIGA

Lector Universitar Doctor

Senior Lecturer Phd

88
The free game, inspiration and
expressiveness
The expanding media fervour of the virtual
space conveys everybody the vibration of a visual
dialogue which is permanently nurtured by a
global cultural mixture. This medium generously
grants a limitless expanse while also providing
the circumstances for information collisions where
novelty in the domain of fashion had gradually
usurped the specificity of the traditional clothing
in the whole world. Thus, with little exceptions,
the local clothing, with its natural times, values
and tradition had lost ground in its contest with
the seducing heterogeneous fashion. The speed
of the informational process perturbs and trans-
forms the local fashion beyond any example, with
irreversible consequences.
An image of the clothed body, instantaneously
prevailing from a distance, crossing a social me-
dia portal, demonstrates us the way a clothing
suggesting had just been disseminated all over
the world.
Jocul liber, inspira]ie [i expresivitate
Fervoarea mediatică a spațiului virtual în ex-
pansiune transmite tuturor vibrațiile unui dialog
vizual alimentat permanent de un melanj cultural
global. Acest mediu acordă cu generozitate o în-
tindere nemărginită, oferind totodată circumstan-
țe favorabile unei ciocniri informaționale în care
noutatea în domeniul modei a uzurpat treptat
specificul vestimentației tradiționale pe întreg
mapamondul. Astfel, cu mici excepții, vestimen-
tația locală, cu timpii naturali, valorile și tradițiile
sale, a pierdut terenul în fața seducătoarei mode
eterogene. Viteza procesului informațional tulbură
și transformă fără precedent moda locală, având
consecințe ireversibile.
O imagine a trupului înveșmântat răspândită
instantaneu de la distanță, traversând un portal
social media, ne demonstrează cum o propunere
vestimentară s-a propagat chiar acum peste tot în
lume.
În legătura lor directă, dinamică și flexibilă,
89
Elena Andreescu, Licență90Anul II, 2016 Nicoleta Vede, Licență Anul II, 2016
 The body and the garment, in their direct, dy-
namic and flexible connection, state a universal
expressive language traversing immeasurable
spaces, combining infinite active ramifications in a
twisted form.
Instrumente Culturale și Portal Specializat pen-
tru Dezvoltarea Sustenabilă a Industriilor Creative
(AAICREA) – Cultural Instruments and Specialized
Portal in the Sustainable Development of Crea-
tive Industries – is the project I have also taken
part in, invited by my colleague, university prof.
dr. Doina Lucanu. The beauty and generosity of
the topic, the one regarding the definition of the
Romanian spirit, approved a sequence of time
necessary for the introspection in the approach of
a sincere, natural and precious answer, to outline
some essential elements in the Romanian con-
temporary tradition and clothing.
The modern wardrobe successfully accepts
suggestions from the sphere related to ethnic
costumes; a remarkable example is defined by
the Romanian embroidered peasant’s blouse
which we find in the creation of Yves Saint Lau-
rent (the autumn/winter collection 1999/2000).
Considering the fact that it is fundamental for
all fashion creators to be aware of the complexity
of the Romanian clothing trousseau, I invited the
second-year students of the Fashion Department,
within the Art University, Bucharest, to a careful
discovery of the esthetic dressing patrimony and
fabrics in the zone of Maramureș. Thus, given
several important studies of ethnography and
folklore, we identified the essential authentic el-
ements regarding the manifestations of the folk
spirit within the frames of this area.
From the very beginning, given the respect
for tradition, the selection imposed a determined
distance concerning the actual commercial crafts-
manship.
The acknowledged qualities of the authentic
garment and textures represent essential com-
corpul și veșmântul afirmă împreună un limbaj
universal de expresie care traversează spații ne-
măsurabile, împletind răsucit ramificații active
infinite.
Instrumente Culturale și Portal Specializat pen-
tru Dezvoltarea Sustenabilă a Industriilor Creative
(AAICREA) este proiectul la care am luat parte,
cu bucurie, la invitația colegei mele, prof. univ.
dr. Doina Lucanu. Frumusețea și generozitatea
subiectului propus, cel al definirii spiritului româ-
nesc, au încuviințat un timp necesar introspec-
ției în abordarea unui răspuns sincer, natural și
valoros de conturare a unor elemente esențiale
în tradiția, dar și în vestimentația contemporană
românească.
Garderoba modernă acceptă cu succes sugestii
din sfera costumului etnic, un exemplu remarcabil
fiind chiar ia românească, pe care o regăsim pro-
tagonistă în creația lui Yves Saint Laurent (colec-
ția toamnă/iarnă 1999-2000).
Considerând că este fundamental ca toți viito-
rii creatori de modă să cunoască bogăția zestrei
vestimentare românești, i-am invitat pe studenții
anului II al departamentului Modă din cadrul Uni-
versității de Arte București la o atentă descoperire
a patrimoniului estetic costumar, dar și a țesătu-
rilor din zona Maramureșului. Astfel, pe baza câ-
torva importante studii de etnografie și folclor, am
identificat împreună elemente autentice definitorii
ale manifestărilor spiritului popular din această
zonă.
Din respect pentru tradiție, selecția a impus,
încă de la început, o distanțare hotărâtă vizavi de
artizanatul actual, de tip comercial.
Calitățile recunoscute ale veșmântului și ale
țesăturii autentice sunt componente esențiale ale
exprimării filonului artei populare, care ne dez-
văluie cu expresivitate, prin talentul și măiestria
creatorului său, istorii de viață ale fiecărei zone
de proveniență. De cele mai multe ori, costumul
popular are un autor anonim, care perpetuează și
91
Matei Laurențiu, Licență 92
Anul II, 2016
Irina Vîlcu, Licență Anul II, 2016 93
reinterpretează tradițiile transmise de către înain-
tașii săi, fără a revendica o paternitate artistică.
În lucrarea Arta veche a Maramureșului, istori-
cul de artă I.D. Ștefănescu descrie coordonatele
artei maramureșene în contextul artei populare
universale: „Mai fiecare obiect poartă, într-ade-
văr, pecetea unui trecut care abia se desface din
negura vremii. Măiestria cu care este executat
dovedește, la rândul ei, lipsa de ezitări și de stân-
găcii, claritate în expresie și sinceritate în concep-
ție. Nu se simte și nu se descoperă efortul; totul
pare lucrat într-un chip neînțeles de spontan,
ușor și simplu. Ideea unei manifestări de ordin
hedonic (joc, petrecere, mulțumire sufletească)
se impune cu rigoare. Naivitatea și primitivismul
caracterizează, în asemenea condiții, pe de o par-
te, concepția și simțirea, care pare simplistă mai
tuturor cercetătorilor, pe de altă parte, mijloacele
de expresie, interpretarea elementelor și a com-
poziției, stilul și caracterul, cu alte cuvinte. Ță-
ranii păstrează cea mai mare parte a produselor
de artă de care ne ocupăm, adevărate tezaure.
Sunt opera mâinilor lor. Se realizează și astăzi în
multe regiuni, în fața noastră, de aici numele de
artă țărănească ce se dă mai tuturor acestor pro-
ducțiuni. Germanii le-au însemnat cu numele die
Volkskunst. Francezii au întrebuințat denumirile
art rustique și art des campagnes. De curând, sub
înrâuriri germanice, se utilizează și expresia art
populaire, curioasă și nedefinită în limba literară
și științifică a acestui popor. Cercetătorii noștri au
oscilat între denumirile de artă populară și artă
țărănească. Pretutindeni s-a considerat faptul că
produsele artistice de acest gen se găsesc la țară
și că tradiția acestei arte e vie acolo, înțeleasă și
curentă, rămânând pentru orășeni o curiozitate,
iar pentru cercetători, material documentar de or-
din etnografic, istoric, estetic și arheologic”1.
1 I.D. Ștefănescu, Arta veche a Maramureșului, Ed.
Meridiane, București, 1968
94
ponents to express the characteristics of folk art
which, given the creator’s talent and skills, reveal
the life histories of each zone with a high degree
of expressiveness. Most of the times, the folk cos-
tume is made by an anonymous author who per-
petuates and reinterprets the tradition conveyed
by its predecessors, without claiming an artistic
paternity.
In his work, “The ancient art of Maramureș,”
an art historian, I.D. Ștefănescu describes the
coordinates of the art from Maramureș, in the
context of universal folk art: “Almost each object
preserves the marks of a past which can hardly
detach from the mist of time. Its artistry also
proves the lack of hesitation and awkwardness,
clarity in expression and sincerity in conception.
The effort is neither felt nor disclosed; everything
seems unbelievably spontaneous, easy and sim-
ple. The idea of a hedonist manifestation (game,
entertainment, gratitude) is rigorously stated.
In such circumstances, naivety and primitivism
define, on one hand, the conception and feelings,
which most of the researchers consider simplis-
tic, on the other hand, the means of expression,
the interpretation of elements and composition,
in other words, the style and character. Peasants
preserve most of the art products we deal with,
which is real treasure. They represent the work of
their hands. They are still made, in many regions,
in front of us, hence the name of “peasant art”
attributed to most of these products. The German
people named them “die Volkskunst”. The French
used the “art rustique” and “art des campagnes”.
Lately, given the Germanic influence, they also
use another expression, “art populaire”, peculiar
and undefined in the literary and scientific lan-
guage of this nation. Our researchers have os-
cillated between the “folk art” and “peasant art”.
Everywhere they believed that this kind of artistic
products can be found in the country side, that
the tradition of this art is still living there, it is
Lorena Budulan, Licență Anul II, 2016 Giogu Mădălina, Licență 95
Anul II, 2016
 Maramureșul izolat geografic de Transilvania
este compus din patru zone, numite „țări” (Chi-
oar, Codru, Maramureșul Istoric, Lăpuș), așadar,
este de la sine înțeles că avem de a face cu un
specific diferit de la o zonă la alta, dar și cu patru
costume diferite. Aici, materiile prime necesare
confecționării țesăturilor sunt produse și prelucra-
te în gospodării, toate fiind de origine naturală:
firul de cânepă, întrebuințat la țesăturile din care
ulterior se realizează cămeșile (ia maramureșea-
nă), blana de oaie, material necesar la confecți-
onarea măștilor, dar și a gubelor2, și firul de lână
utilizat la creația diferitelor țesături, dintre care
amintim pentru moment zadiile3. Doar câteva pie-
se ale ansamblului vestimentar sunt realizate de
către artizani meșteșugari în ateliere cu o lungă
tradiție, cum sunt cojoacele, gubele, opincile și
brâurile.
În această regiune montană, mai toate femeile
stăpânesc tehnica prelucrării lânii, pregătind-o
singure pentru țesut. Din acest material, ele con-
fecționează țesături cu care își îmbracă atât casa,
cât și familia, aspect important, care arată per-
manenta unitate dintre spațiu și costum.
În multe zone din România, dar în special în
aceasta, decorarea casei are un rol important,
astfel că odaia principală maramureșeană, poziți-
onată în fața casei, este denumită de către local-
nici camera bună4 (camera îmbrăcată sau casă de
2 Gubă, gube, s.f. (Reg.) Sarică; suman; haină groasă
din lână de oaie (mițos). Din magh. guba. Dicționarul
explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998
3 Zadie, zadii, s.f. Țesătură de lână în costumul po-
pular țărănesc feminin din unele regiuni, decorată cu
dungi late negre, alternând cu altele roșii sau portocalii
și purtată ca fustă, o parte în față și cealaltă în spate.
Cf. ucr. zady, „înapoi, în spate”. Dicționarul explicativ al
limbii române, ediția a II-a, 1998
4 Camera de parade, camera bună sau camera din fațã,
denumire dată de țărani odăii principale în care sunt
expuse laolaltă toate obiectele valoroase ale unei familii
maramureșene. Anamaria Iuga, Valea Izei îmbrăcată ță-
96
understood and actual, a curiosity for the people
living in towns, and an ethnographic, historical,
esthetic and archeological material for research-
ers.”1
Maramureș, geographically isolated by Transyl-
vania, comprises four zones named “countries”
(Chioar, Codru, the historical Maramureș, Lăpuș),
thus it is understandable that we have to deal
both with different characteristics in each area
and four different costumes. Here, the raw mate-
rials, needed to make the fabrics, are made and
processed in households, all these being natural:
the hemp thread, used in the fabrics to subse-
quently make the shirts (the peasant’s embroi-
dered blouse from Maramureș); the sheep fur,
a material needed to make the masks and thick
long coats, gube2 and the wool to create different
textures, like zadii3. There are only some items
related to the clothing ensemble, made by crafts-
men in traditional workshops such as waistcoats,
gubas, traditional sandals (out of use nowadays)
and waistbands.
In this mountaineous region almost every
woman can process the wool, they prepare it for
weaving on their own. They use this material to
make textures, which they enclothe both their
house and family with, an important fact suggest-
ing the permanent unity between space and the
costume.
In many areas from Romania, especially in this
1 I. D Stefanescu, Arta veche a Maramureșului, Ed.
Meridiane, Bucharest, 1968
2 GÚBĂ, gube, s. f. (Reg.) Long-haired shepherd’s coat;
thick long coat; thick coat made of sheep wool (fluffy).
– From the Hungarian guba. The Romanian explanatory
dictionary, the 2nd edition, 1998
3 ZÁDIE, zadii, s. f. Woolen fabrics in the peasant’s
feminine folk costume in some regions, decorated with
wide black stripes, alternating with other red or orange
ones, and worn as a skirt, one front side and one at
the back. – Acc. to Ucr. zady“behind, at the back”. The
Romanian explanatory dictionary, the 2nd edition, 1998
zone, the decoration of the house is very impor-
tant, thus the main room in Maramureș, located
in front of the house, is named the good room4,
(the attired room or the parade room), this is the
space where they explose all the valuable objects
of a family from Maramureș. In time, this room
became more and more important, it was an ex-
tension of the dowry, and its adornment obeys old
rules, strictly preserved by the community. The
room, rarely used for living, is abundantly deco-
rated, full of texture and colour.
An attetive analysis of the good room is im-
portant to know the universe of the identity from
Maramureș as it plays an essential role in the
preservation of tradition and cultural dynamism in
this area. Here we can find the relatives’ branch5,
a wooden girder suspended from the ceiling, the
archaic variant of our dressingroom, where they
keep all the costumes and textures transmitted
from generation to generation as a wedding dow-
ry. Thus, the good room, as its name suggests,
is a positive and emblematic space of the family,
animated by the fabrics and objects produced
skillfully and ingenuously for hundreds of years; it
can often shelter real treasures of folk art.
For the students of the Fashion Department,
the invitation to explore this authentic space was
a revealing encounter; here, they discovered
4 The parade room, the good room or the front room,
the way the peasants named the main room where they
exposed all the valuable objects of a family from Mara-
mures, Anamaria Iuga, Valea Izei imbracata taraneste,
pag. 11, Ed. Galaxia Gutemberg, 2011
5 The relatives’ branches: RUDĂ -rúdă, -e, s.f. – a
wooden beam placed horisontally on the longest wall
of the house; adorned with successive lines of textures
(rugs, pillow ticks, counterpanes, all that’s related to
the girl’s dowry) allowing only 20-30 cm of its lower
hem to be seen: “The beam also emphasized a social
aspect, it indicated the householder’s economical status
– from Sl. ruda. (Dictionary of regionalisms and archa-
isms from Maramureș, 2011.
parade), acesta fiind spațiul în care sunt expuse
laolaltă toate obiectele valoroase ale unei fami-
lii maramureșene. În timp, acestei camere i s-a
acordat o mare importanță, ea fiind o extensie a
lăzii cu zestre, iar împodobirea ei respectă reguli
vechi, păstrate cu sfințenie în interiorul comuni-
tății. Încăperea, rar utilizată cu rol de locuit, este
bogat decorată, fiind plină de textură și culoare.
O atentă analiză a camerei bune este impor-
tantă în cunoașterea universului identității ma-
ramureșene, pentru că joacă un rol esențial în
perpetuarea tradiției și a cunoașterii dinamismului
cultural din această zonă. Aici se găsește creanga
de rudă5, aceasta fiind o bârnă din lemn suspen-
dată de tavan – o variantă arhaică a dressing
room-ului de azi – pe care sunt păstrate, într-o
anumită rânduială, toate costumele, țesăturile
create și transmise din generații ca zestre de nun-
tă. Așadar, camera bună, cum spune și numele,
este un spațiu benefic, emblematic al familiei,
fiind însuflețit de țesăturile și obiectele produse
cu pricepere și talent timp de sute de ani, deseori
aceasta adăpostind adevărate comori de artă po-
pulară.
Pentru studenții departamentului Modă, invita-
ția explorării acestui spațiu autentic a fost o întâl-
nire revelatoare. Aici, ei au descoperit profunzi-
mea și unicitatea pieselor vestimentare încărcate
de mesaje valoroase ce destăinuie tehnica și mă-
iestria excepționale, precum și calitatea obiectului
construit manual.
rănește, pag. 11, Ed. Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș,
2011
5 Rudă, -e, s.f. Bârnă de lemn așezată orizontal pe
peretele cel mai lung al casei; împodobită cu rânduri
succesive de țesături (țoluri, fețe de perină, cergi, tot ce
ține de zestrea fetei), lăsând să se vadă numai 20-30
cm din marginea de jos a fiecăreia. Ruda avea și o sem-
nificație socială, indicând starea economică a gospoda-
rului. Din sl. ruda. Dicționar de regionalisme și arhaisme
din Maramureș, 2011
97
Adam Ioana, Licență Anul
98II, 2016
Știrbu Andreea, Licență Anul II, 2016 99
Maria Ciucanu, Licență Anul
100 II, 2016
the profoundness and uniqueness of the clothing
items expressing valuable messages emphasiz-
ing an exceptional artistry, the one regarding the
quality of the manual object.
Given the reliability of experience in the ma-
terials’ manufacture and manipulation, practised
with the students in the studio according to the
educational schedule, we gradually developed
a grammar of materiality, decomposed and re-
constructed in expressive forms and languages,
determined by overlapping covers and strata. In
this case, the material information generates a
sensible tactile ensemble defined by the durabil-
ity and quality of the object specific to mountain
areas. Besides the natural hemp’s texture there
is the quality of the wool which can be coarse or
soft, battered or fluffy, according to its process-
ing. After this experience, I drew the conclusion
that, unpretending, the solidity of the natural tex-
ture used in the traditional costume is sincere and
assumed, it entails through the originality of the
technical solutions used.
The form of clothing items re-establish the sim-
ple structure of the traditional costume providing
each creative student with the liberty to explore
the new draping and sewing procedures during
the whole elaboration of the garment, from the
bi-dimensional to the tri-dimensional, while also
providing unexpected opportunities to express the
volumes in space. For instance, the white shirt,
conceived with the corium in T, is completed with
the sleeves, attaching them laterally on the inset
by means of some minute techniques of small
foldings. The multitude of these foldings final-
ly creates the oversized volume of the sleeves,
which are also amplified by large flounces. In or-
der to make such a shirt, we need at least 4,5- 5
ml textile. The forms’ generosity, constructed pro-
gressively from some natural development, grad-
ually amplifies the body according to the sceno-
graphic approach related to costumes. Thus, the
Având experiența prelucrării și a manipulării
materialelor din timpul orelor de atelier, am dez-
voltat în timp, împreună cu studenții, o gramatică
a materialităților descompusă și reconstruită în
forme și limbaje expresive, determinate de înveli-
șuri și staturi suprapuse. În acest caz, informația
materiei generează un ansamblu tactil sensibil,
definit de durabilitatea și de calitatea obiectului
specific zonelor montane. Pe lângă contextura
cânepii naturale predomină calitatea lânii, care,
în funcție de prelucrare, este aspră sau moale,
bătută sau mițoasă. După această experiență
am reținut că întotdeauna consistența țesăturilor
naturale folosite în costumul tradițional, deși fără
pretenții, este sinceră și asumată, ea impunân-
du-se în forță prin originalitatea soluțiilor tehnice
utilizate.
Forma pieselor vestimentare restabilește
osatura simplă a portului tradițional, lăsându-i
fiecărui student creator libertatea de a explora
procedee de drapare și coasere inedite pe tot
parcursul elaborării hainei, de la bidimensional
la tridimensional, oferindu-i totodată oportunități
neașteptate de exprimare a volumelor în spațiu.
De exemplu, cămeșa albă, cu forma coriului în T,
primește mânecile prin adăugarea pe platcă din
lateral, cu ajutorul unor migăloase tehnici de în-
crețire măruntă. Multitudinea acestor încrețituri
creează în final volumul supradimensionat al mâ-
necilor, amplificate la rândul lor de volane de mari
dimensiuni. Pentru a realiza o astfel de cămeșă
avem nevoie de minimum 4,5-5 ml de țesătură.
Generozitatea formelor construită progresiv într-o
dezvoltare firească amplifică treptat corpul, după
exemplul abordării scenografice apropiate costu-
mului. Astfel, adăugarea mânecilor și a volanelor
cămeșii pe baza unor tehnici migăloase de supra-
dimensionare distribuie stratificarea, repartizând
volumele armonios pe toată structura veșmântu-
lui. Forma finală a cămeșilor exuberante evidenți-
ază latura ludică și expansivă a spiritului uman.
101
 Prezența motivelor, meandrul sau unda apei,
le conferă suprafețelor un ritm cinetic bine orga-
nizat, iar în cazul costumului, dungile orizontale
repetitive asigură simetria și monumentalitatea
ansamblului vestimentar.
Cromatica utilizată în majoritatea țesăturilor
maramureșene se distinge prin contraste puter-
nice ale culorilor primare echilibrate direct de alb
sau negru. Pigmenții utilizați la vopsirea lânii sunt
naturali, la fel ca în cazul covoarelor de Botiza.
Fiind în permanență animată de curiozitatea
experimentului vestimentar, le-am sugerat stu-
denților să analizeze sensibilitatea și posibilitățile
sugestive ale materialului textil natural, pe su-
prafața căruia să dezvolte un vocabular plastic
original. Expresivitatea artistică a suprafețelor
îmbogățește calitatea estetică a transpunerilor,
garantând o evoluție stilistică a mijloacelor de ex-
presie.
Bogăția componentelor autentice identificate
este surprinzătoare. Ea le oferă studenților un
suport roditor, cu orientare către introspecție,
stimulând totodată efervescența unui vocabular
plastic și tehnic ce tinde spre definirea unei iden-
tități creative originale.
Jocul liber oferă în perspectivă posibilitatea
de a extinde potențialul costumului tradițional în
vestimentația contemporană românească, fiind
cu siguranță o direcție valoroasă și sofisticată
de contracarare a scenariilor îngrijorătoare de
dezancorare a valorilor în contextul reconfigurări-
lor culturale cauzate de procesul de globalizare și
sub influența decisivă pe care o au noile mijloace
media.
Evenimentul intitulat Taina de la UNAB a avut
loc în grădina Universității, pe 7 iunie 2016. El a
găzduit toate colecțiile programului AAICREA, aici
am participat, alături de colegii mei, la prezen-
tarea de modă și costum neconvențional coor-
donată ireproșabil de toți participanții: directorul
departamentului Modă, prof. univ. dr. Unda Popp,
102
attachment of the shirt’s sleeves and flounces,
given some scrupulous oversizing techniques, dis-
tributes the stratification by harmoniously sharing
the volumes within the garment’s structure. The
final form of the exuberant shirts emphasizes the
playful and expansive side of the human spirit.
The presence of motives, meanders or the
water wave, provides the surface with a well
organised kinetic rhythm, and in the case of cos-
tumes the repetitive horizontal stripes provide
the symmetry and monumentality of the clothing
ensemble.
The chromatics used in most of the fabrics
from Maramureş can be distinguished through
the powerful contrasts of primary colours, directly
balanced by white or black. The pgments used to
dye the wool are natural, like in the case of the
carpets from Botiza.
Permanently stimulated by the singularity of
clothing experiments, I proposed my students to
analyse the suggestive sensibility and possibilities
of the natural textiles and use their surface to de-
velop an original artistic vocabulary. The artistic
expressiveness of the surface completes the es-
thetic quality of the conversion, and guarantees a
stylistic evolution of the expressive means.
The abundance of identified components is
surprising, it provides the students with a produc-
tive support oriented towards introspection and
stimulating the tumult of an artistic and technical
vocabulary aiming to define an original creative
identity.
In perspective, the free game offers the pos-
sibility to extend the potential of traditional cos-
tumes in the Romanian contemporary clothing,
which is definitely a precious and sophisticated
direction to counteract the upsetting scenarios
stimulated by the defusing of values in the con-
text of cultural reconfigurations caused by the
process of globalization, decisively influenced by
the new mass media means.
 The “Mystery from the National University of
Arts, Bucharest”, took place in the University gar-
den in June 7, 2016, it hosted all the AAICREA
collections; here, together with my colleagues,
I participated in the presentation of fashion and
unconventional costumes, impeccably coordinat-
ed by all participants: the director of the Fashion
Department, prof dr. Undă Popp, the project man-
ager, prof. dr. Doina Lucanu, prof. dr. Paula Barbu,
lecturer dr. Liliana Turoiu, from the UNArte, as
well as the guests from the UAD, prof. dr. Elena
Basso Stănescu, lecturer dr. Lucian Broscăþean,
the associate prof. dr. Andreea Palade Flondor and
the associate artist dr. Eugenia Reimschneider
from the West University Timisoara.
The easy-going approach of the surfaces and
the free construction of volumes, so suggestive-
ly expressed in contemporary creations by the
second-year students, naturally made us stage a
consistent contemporary reply, defined by an en-
chanting volubility.
BIBLIOGRAPHY
I.D Ștefănescu, Arta veche a Maramureșului,
Ed. Meridiane, Bucharest, 1968
Cristea, George, Dancus, Mihai, Maramureș
– un muzeu viu în centrul Europei, 104 p. Ed.
Fundației Culturale Române, Bucharest, 2000
Tancred Bănățeanu, Prolegomene la o teorie a
esteticii artei populare, Bucharest, Ed. Minerva,
1985.
Anamaria Iuga, Valea Izei îmbrăcată țărănește,
pag. 11, Ed. Galaxia Gutemberg, 2011
Alexandrina Enăchescu Cantemir, Portul popu-
lar românesc, drawings, Bucharest, 1938
Sales Franz Meyer, Ornamentica o gramatică
a formelor decorative, Bucharest, Ed. Meridiane,
1988.
Paul Petrescu, Creația plastică țărănească, Bu-
directorul de proiect, prof. univ. dr. Doina Lucanu,
prof. univ. dr. Paula Barbu, lector univ. dr. Liliana
Țuroiu, din cadrul UNArte, dar și a invitaților de la
UAD, prof. univ. dr. Elena Basso Stănescu, lector
univ. dr. Lucian Broscățean, conf. univ. dr. Andre-
ea Palade Flondor și asistenta asociată, dr. Euge-
nia Reimschneider, de la UVT.
Abordarea dezinvoltă a suprafețelor și con-
strucția liberă a volumelor, exprimată atât de su-
gestiv în creații contemporane de către studenții
anului II, au condus în mod natural la punerea în
scenă a unui răspuns contemporan consistent, de
o volubilitate încântătoare.
BIBLIOGRAFIE
I.D. Ștefănescu, Arta veche a Maramureșului,
Ed. Meridiane, București, 1968
George Cristea, Mihai Dăncuș, Maramureș, un
muzeu viu în centrul Europei, Editura Fundației
Culturale Române, București, 2000
Tancred Bănățeanu, Prolegomene la o teorie a
esteticii artei populare, Ed. Minerva, București,
1985
Anamaria Iuga, Valea Izei îmbrăcată țărănește,
Ed. Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2011
Alexandrina Enăchescu Cantemir, Portul popu-
lar românesc, planșe, București, 1938
Franz Sales Meyer, Ornamentica, o gramatică
a formelor decorative, Ed. Meridiane, București,
1988
Paul Petrescu, Creația plastică țărănească, Ed.
Meridiane, București, 1976
Nicolae Dunăre, Ornamentica tradițională com-
parată, Ed. Meridiane, București, 1979
Mărgărita Miller-Verghy, Vechi motive decorati-
ve românești, Ed. Vestfala, București, 2007
Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de
simboluri, vol. 3, Ed. Artemis, București, 1994
103
Licență Anul II, 2016 104
Mirlogeanu Denisa, Licență Anul II, 2016 105
 ARTICOLE
Ecaterina Janeta Ciocan, „Motive geometrice”,
mai 2015, arhivă culturală
DICȚIONARE
Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a
II-a, 1998
Dicționar de regionalisme și arhaisme din Mara-
mureș, 2011
Dicționarul etimologic român, 1958 – 1966
Dicționarul limbii românești, 1939
Dicționar enciclopedic, 1993 – 2009
Dicționar universal al limbei române, ediția a
VI-a, 1929
106
charest, Ed. Meridiane, 1976
Nicolae Dunăre, Ornamentica tradițională com-
parată, Bucharest, Ed. Meridiane, 1979
Miller-Verghy Margarita, Vechi motive decora-
tive românești, Bucharest, Ed. Vestfala, 2007
Chevalier Jean; Gheerbrant Alain, Dicționar de
simboluri, vol 3, Bucharest, Ed. Artemis, 1994
ARTICLES
Ecaterina Janeta Ciocan, “Motive geometrice”,
from 5/2015, Arhivă Culturală.
DICTIONARIES
The Romanian explanatory dictionary, the 2nd
edition, 1998
Dictionary of regionalisms and archaisms from
Maramureș, 2011
The Romanian etymological dictionary, 1958-
1966
Romanian dictionary, 1939
Encyclopedic dictionary, 1993-2009
Universal dictionary of the Romanian language,
the 6th edition, 1929
Sofia Vladu, Licență Anul II, 2016 107
 VENERA
ARAPU

Lector Universitar Doctorand

Senior Lecturer Phd. Candidate

108
Port Print – the Venera Arapu
collection, 2014-2015
The Romanian folk costume represented the
source of inspiration in this autumn-winter prêt-a
-porter collection.
The collection’s main idea consisted in the con-
version of the photos related to the original items
of folk costumes into the digital print.
The process approached to obtain these digital
prints is rather elaborate: I have selected a cer-
tain series of items from the Romanian Peasant
Museum, in more special colours, more exactly, in
bright colours meant to be photographed, which
can be also combined with the collection’s main
plain materials.
Embroidered peasant blouses, Romanian peas-
ant’s vests and skirts, adjusted with astrakhan
fur, all worked in embroidery or manual frames,
sewed with beads, they all represented the sub-
ject of a photo session where the styling became
extremely important.
In order to realize actual outfits, I have com-
Port Print – colec]ia Venera Arapu,
2014-2015
Costumul popular românesc a reprezentat
sursa de inspirație pentru această colecție prêt-à-
porter de toamnă-iarnă. Ideea de bază a colecției
a reprezentat-o transpunerea fotografiilor după
piese originale de costum popular în print digital.
Procesul de obținere a acestor print-uri digitale
este unul destul de elaborat: am selecționat de la
Muzeul Țăranului Român o serie de piese anume
alese, într-o gamă cromatică mai specială, adică
în culori vii care se pretează la a fi fotografiate și
de asemenea care să poată fi combinate cu mate-
rialele de bază, uni ale colecției.
Ii, fote, ilice, cu finisaje de blană de astrahan,
toate lucrate în gherghef sau cu broderii manuale,
cusute cu mărgele, au făcut obiectul unei ședințe
foto în care styling-ul a devenit extrem de impor-
tant.
Pentru a realiza outfit-uri actuale, am combi-
nat elementele de costum popular românesc cu
piese clasice, atemporale, care s-au impus deja
109
Venera Arapu, „Port Print”,
110 2015
111
în garderoba oricărei femei elegante. Astfel, zo-
nele colorate, prețioase sau delicate ale straielor
tradiționale au constituit centru de interes compo-
zițional și au alternat cu porțiuni ale veșmintelor
neutre, atât din punct de vedere al formei, cât și
al cromaticii.
Ilicul din cojoc brodat a fost pus împreună cu o
rochie retro anii ’50 cu fir de lurex argintiu. Ia cu
broderie neagră a devenit extrem de actuală și de
feminină, potrivită cu o fustă cigarette din paiete
aurii. Fotele cu fir metalic, extrem de prețioase
și bogate în culoare, violet, roz, albastru sau cu
broderii multicolore, au devenit fuste lângă că-
măși extrem de masculine bleu sau alb cu dungi
albastre.
De asemenea, în ședința foto au fost folosite
accesorii neașteptate, precum gulerul de blană
de vulpe argintie, curele diferite, de piele sau din
zale metalice, și multiple coliere.
Pentru un efect total decalat, una dintre ținute-
le fotografiate a continuat un T-shirt cu imaginea
lui Al Pacino în Scarface, iar o alta a îmbinat o
fotă cu trandafiri cu o capă din blană de vizon bej.
Odată obținute imaginile, ele sunt calibrate la
dimensiunea reală a unei bluze, 50 x 65, a unei
rochii mini, 50 x 90, sau a unei rochii peste ge-
nunchi, 50 x 110. Fondurile imaginilor sunt prelu-
crate în Photoshop, pentru a avea la final o imagi-
ne-print armonioasă coloristic.
Aceste imagini au fost printate pe materiale na-
turale, mătase sau lână, rezultând materialul care
va sta la baza viitoarei bluze, rochii sau jachete.
Vizual, rochia, chiar privită pe umeraș, conține
imaginea unui corp uman, efectul fiind unul sur-
prinzător și ușor deconcertant.
Din panourile obținute se croiește viitoarea ro-
chie, intervenind cu diferite elemente reale, cum
ar fi gulerele, fentele, fermoarele decorative, gar-
niturile din piele sau blană.
Materialele folosite sunt naturale, stofe de lână,
jerseuri de lână, catifea de mătase, piele sau tri-
112
bined the elements of the Romanian folk cos-
tume with classical atemporal items, which were
already defining the wardrobe of any elegant
woman. Thus the colourful, precious or delicate
patches of the traditional clothing represented a
compositional centre of interest and alternated
with surfaces of neutral clothing, both from the
perspective of forms and chromatics.
The Romanian peasant’s vest from the embroi-
dered waistcoat was conceived together with a
retro dress from the 50s, made in silver Lurex.
The black embroidered peasant blouse became
extremely actual and feminine, congruent with a
cigarette skirt from golden sequins. The Romani-
an peasant skirts made of some metallic thread,
extremely precious and bright in colour, violet,
pink, blue or in multicolored embroideries, were
worn with extremely masculine light blue or white
with blue stripes shirts.
Moreover, in the photo shoot we used unex-
pected accessories such as the collar made of
silver fox fur, different belts, made of leather or
metallic links and multiple necklets.
In order to obtain an offset total effect, one of
the outfits photographed comprised a T-shirt with
Al Pacino’s image in Scarface, and another one
combined a Romanian peasant’s skirt with a cape
made of beige mink fur.
Once we’ve got the images, they were calibrat-
ed to the real dimension of a blouse, 50x65, of a
mini dress, 50x90 or a midi dress, 50x110. The
images’ backgrounds are processed in the Photo-
shop in order to finally get a harmoniously colour-
ful print image.
These images were printed on natural, silky or
woolen materials, thus we obtained the material
the future blouse, dress or jacket relied on. Vis-
ually, on the clothes hanger, the dress reflects the
image of a human body, its effect is surprising
and easily disconcerting.
The future dress is made from these panels
Venera Arapu, „Port Print”, 2015 113
Venera Arapu, „Port Print”,
114 2015
while interfering with different real elements like
collars, decorative zips, leather or woolen gar-
nishes.
The materials are natural, woolen textiles and
jerseys, silky velvet, leather or jumper like knit-
wear.
The chromatic approached is neutral, beige,
gray, écru and black, to emphasize the chromatic
complexity of the folk costume in the digital print.
The outcome is represented by a collection of
50 absolutely actual clothes where we find not
only the amplitude of craftsmanship, which is no
longer accessible, but also new styling solutions
and the surprise of some garments in which illu-
sion and reality mix up hallucinatingly, illustrating
fashion’s power of transfiguration once more.
cot de tip pulover.
Cromatica aleasă este neutră, bejuri, griuri,
ecru și negru, tocmai pentru a pune în valoare
bogăția cromatică a elementelor de port popular
din print-ul digital.
Rezultatul final îl reprezintă o colecție de cinci-
zeci de ținute absolut actuale, în care regăsim
bogăția unui meșteșug popular care astăzi nu mai
poate fi accesibil, dar și soluții inedite de styling
și nu în ultimul rând surpriza unor veșminte în
care iluzia și realitatea se amestecă halucinant,
ilustrând o dată în plus puterea de transfigurare a
modei.
115
 SERGIU
CHIHAIA

Lector Universitar Doctor

Senior Lecturer Phd

116
Shoot a pigeon and…
where’s the art?
I have never thought that painting, sculpture
or even sport might be the ones making me
ready for a career in teaching at the Fashion De-
partment. Without thinking of it, I resumed all
these and some more. Taking the interdisciplinar-
ity of this domain into account, I considered the
assumption of a certain path to follow the most
difficult task. As a result, it is my duty to provide
the students with a clear area of inspiration. The
hallucinating rhythm adopted by art and extended
during the post-postmodern period of time made
this choice more laborious, and the filtration and
organization of this theme documentation became
part and parcel of the job description.
The exercises suggested by me in my courses
are mostly in close connection with contemporary
art and artists. Me and my students have dis-
covered new aptitudes related to the costume by
means of reinterpretation, perpetuation, develop-
ment or even transcription. We already know that
Unde tai [i unde-i art`
Nu m-am gândit vreodată că pictura, sculptura
sau chiar sportul să fie cele care să mă pregă-
tească pentru o carieră de profesor la (Departa-
mentul) Modă. Fără să-mi propun, am ajuns să
le reiau pe toate și ceva în plus. Având în vedere
interdisciplinaritatea atât de prezentă în acest do-
meniu, am considerat cea mai dificilă sarcină asu-
marea unei anumite căi de urmat. Este, prin ur-
mare, datoria mea să le expun studenților o arie
cât mai clară de inspirație. Ritmul halucinant cu
care arta s-a extins în perioada post-postmodernă
a îngreunat și mai tare acest tip de alegere, iar
filtrarea și organizarea temelor de documentare
au devenit parte integrantă a fișei postului.
Exercițiile pe care le propun în cursurile mele
sunt, preponderent, în strânsă legătură cu arta și
artiștii contemporani. Prin reinterpretare, perpe-
tuare, dezvoltare sau chiar copiere am descoperit,
alături de studenți, noi valențe ale costumului.
Știm deja că funcțiile vestimentare obișnuite pot
117
fi distorsionate la maxim și nu contenim să ne the common clothing functions can be highly dis-
bucurăm de parfumul de Street Art emanat din ce torted and we can’t stop enjoying the Street Art
în ce mai consistent de către veșmânt în … spațiul scent, more and more emanated by the garment
public. in the… public space.

Licență Anul I, 2016 118

119
Licență Anul I, 2016 120
121
 R~ZVAN
VASILESCU

Asistent Universitar Doctor

Junior Lecturer Phd

122
Twinning 1.0
Similarly to the buttons used to adjust the
main tools retouching almost everything related
to an image ( – which is really virtual ), I have
reflected on the collaboration between two oppos-
ing manners and their projection in the form of a
virtual scale transforming into a real barometer to
measure the aptitudes in the domain.
The project aims to be complete and consists in
the coverage of classical stages – from knowledge
(documentation), concept – idea (creativity) to
the transposition into materials (production) and
exposal (promotion); let’s not forget the most im-
portant engine of our days – the one referring to
the idea of search (on the internet), focusing on
the rapid marketing in social networks, spinning
more and more in the world of fashion as well.
The inspirational silhouette literally drifting the
personal route through the UNArte complex is
the one providing the external limits of the black
object imagined by the students. The intersection
Îngem`narea 1.0
Asemenea butoanelor de ajustare a principalei
unelte ce retușează cam tot ce înseamnă imagine
( – cu adevărat virtuală ), am gîndit colaborarea
dintre două maniere opuse, și proiectarea lor sub
forma unei scale virtuale ce se poate transforma
într-un adevărat barometru al măsurării aptitudi-
nilor în domeniu.
Proiectul se vrea a fi unul complet și constă
în parcurgerea etapelor clasice – de la cunoaș-
tere(documentare), concept-idee(creativitate)
la transpunere în material(producție) și expune-
re(promovare); fără să uităm de cel mai impor-
tant motor al zilelor noastre – cel de căutare ( –
pe internet), țintind marketarea rapidă în rețelele
sociale, țesute din ce în ce mai des, bineînțeles ...
și în lumea modei.
Silueta inspirațională care a deviat – la propriu
– traseul personal prin complexul UNArte este cea
care a furnizat limitele exterioare ale obiectului
negru imaginat de studenți. Intersecția volume-
123
lor simple (cub, piramidă, prisma, con, cilindru
și sferă) se bazează pe capacitatea de sinteză și
viziune în spațiu. Adaptarea obiectului la norme-
le vestimentare, modul și nivelul la care a fost
făcută s-a transformat în punctul culminant în
stabilirea calificativului. Cusutul de mână, folosit
pentru îmbinări și decorațiuni, poate fi observat și
ca o un ipotetic grafic EKG ce poate furniza date
importante despre pofta, răbdarea sau priceperea
cu care au fost lucrate.
Veșmintele albe, căci aici vorbim deja de veș-
minte, au ca punct de atracție adaptarea unui
exercițiu tehnic rigorilor sartoriale. Dacă în prima
parte tiparele erau desprinse din cartea de geo-
metrie în spațiu, aici se pot compara cu tehnicile
origami sau chiar arhitecturale. Măsurarea func-
ționalității, alături de compoziție și inovație (ma-
nifestate întru săvârșirea obiectului), constituie
acordul fin și furnizează noi repere ambițioase ce
urmează a fi atinse în cursurile avansate.
Astfel studenții descoperă – rând pe rând – tai-
nele meseriei, apoi caută să-și calibreze propriul
sistem metric ce va fi folosit pe întreaga durată a
anilor de studii și de ce nu? – mai apoi în carieră
– exersând complementaritatea și dialogul ideilor
de forță ce trasează liniile directoare(oarecum
opuse) ale temelor:
S...........................................................R
alb..................................................negru
dinamism.........................monumentalitate
detaliu...................................volum întreg
funcțional....................................decorativ
tehnici inovatoare............tehnici tradiționale
tehnologie..............................manualitate,
și ideile comune:
exercițiu
acuratețe
compoziție
geometrie
viziune tridimensională.
Materialul ales în ambele cazuri face evidentă
124
of simple volumes (cube, pyramid, prism, cone,
cylinder and sphere) relies on one’s synthesis
and vision in space. The object’s adjustment to
clothing rules, the way and level they achieved,
transformed in the climax to establish the mod-
ifier. The manual sewing, used in combinations
and decorations, can be also noticed as an EKG
graphic hypothetic element providing important
data regarding the lust, patience or skills they
had been worked with.
The white garments, since we already refer
to clothes here, emphasize the adjustment of
a technical exercise to the sartorial rigor. If, in
the first part, the patterns were detached from
a book approaching the geometry in space, here
they can be compared to the origami or even
architectual techniques. The evaluation of func-
tionality, besides the composition and innovation
(manifested to execute the object), represents
the fine agreement and provides new ambitious
goals to be reached in advanced courses.
Thus students discover – one by one – the
secrets of the occupation, then they aim to cali-
brate their own metric system to be used during
the school time and, why not? – subsequently,
in their career – practising the complementarity
and dialogue of main ideas highlighting the topics’
(rather opposing) guiding lines:
S...........................................................R
white................................................black
dynamism...........................monumentality
detail.................................omplete volume
functional..................................decorative
innovating techniques...traditional techniques
tehnology..................................manuality,
and mutual ideas:
exercise
accuracy
composition
geometry
tridimensional vision.
Licență Anul I, 2016 125
Licenţă Anul I, 2016 126
127
Licență Anul I, 2016 128
129
valoarea de exercițiu a temelor asigurând toto-
dată o imagine cu accente de plasticitate în cazul
foarte probabil al unui finisaj superficial sau al
unei refaceri.
Ambiția a fost să împletim cele două povești
alternativ astfel încât postarea pe contul personal
(de Facebook) – Prima lucrare ...!!! să coincidă cu
Prima expoziție de grup – în afara școlii la o ga-
lerie importantă de artă contemporană. Surpriza
urma să fie evidentă în momentul în care even-
tualele antepostări de tip making of... să conducă
absolut surprinzător – de la pozele cu întrerupă-
tor1 la prezența capturilor din vernisaj pe site-uri-
le specializate, avizate și emergente.
Semnul zodiacal(Gemeni) – pe care îl împărțim
– lasă loc tot timpul pentru complementaritate, o
acceptăm; mai mult – o acuzăm, aici chiar o pre-
țuim ca pe o virtute.
Proiectul Taina de la UNArte prin invitația
doamnei profesor Doina Lucanu ne-a oferit o
nouă ocazie de a demonstra entuziasmul începu-
tului de drum precum și versatilitate proiectului
din punct de vedere al adaptării la cerințe diverse
de concept cît și la expunere într-un spațiu ne-
convențional.
1 Facem aici referire la pozele făcute de studenți, în
spațiile înghesite din care nu lipsesc de obicei o priză
sau ...un întrerupător.
130
In both cases, the selected material underlines
the topics’ value of exercise while also providing
a rather artistic image in the highly probable case
of a superficial finishing or retrieval.
Our ambition was to combine the two stories
alternatively in order to make the post on the
personal Facebook account – The first work...!!!
coincide with the First group exhibition – out of
school, at an important contemporary art gallery.
The surprise was meant to be obvious when the
eventual ante-posts like making of... to absolutely
surprisingly direct us – from photos displaying an
electrical switch1 to the presence of some exhi-
bition scenes on the specialised, competent and
emergent sites.
The Gemini Sun Sign – which we share – al-
ways reveals the time for complementarity, and
we accept it; more than that – we accuse it, here
we even cherish it as a virtue.
The Mystery UNArte project, at the invitation
of prof. Doina Lucanu, has provided us with a new
opportunity to demonstrate not only the enthusi-
asm of a new way but also the versatility of the
project considering its adjustment to different de-
mands regarding the concepts and exposal in an
unconventional space.
1 Here we refer to photos taken by students in cramped
spaces where you can generally see an electrical switch.
Licență Anul I, 2016 131
 ALINA
GURGU}~

Asistent Universitar Doctorand

Junior Lecturer Phd. Candidate

132
ENDLESS DRESS Endless Column
– Endless Dress. From the Endless
column to the Endless dress
From a disertation to a research itself, Endless
Dress represents a project which is supposed to
be a modern interpretation of unconventional
costumes by inspiring from the work of the great
Romanian sculptor, Constantin Brâncuşi. He is
definitely an up-to-date artist in the light of a
multitude of contemporary artists reminding of
him and being influenced by his creation, appre-
ciated and perceived by the large public, which
is still fascinated by him. His creative genius had
highlighted the world of old ideas and universal
truth, he approached the essence in order to
communicate philosophical ideas by orienting
them towards the modern and optimistic spirit
of contemporary people. By preserving the pro-
portions, I have transposed the polyvalent sym-
bolism of the Endless column, a work expressing
the core of the Brancusian creation, by means of
stylization and essentiality.
Given the numerous writings of the Brancusian
ENDLESS DRESS Endless Column –
Endless Dress. De la Coloana f`r`
sfâr[it la Rochia f`r` sfâr[it
De la o lucrare de disertaţie la o cercetare în
toată regula, Endless Dress este un proiect care
încă de la început a avut ca scop o interpreta-
re modernă de costum neconvenţional inspirată
din operele marelui sculptor român, Constantin
Brâncuşi. El rămâne cu certitudine un artist actual
prin prisma multitudinii artiştilor contemporani ce
amintesc de el şi au ca izvor de inspiraţie creaţi-
ile lui, iubite şi înţelese de un public larg, asupra
căruia produc şi astăzi o fascinaţie unică. Geniul
său creator a dat o nouă strălucire lumii ideilor
vechi şi adevărurilor universale, a apelat la esenţe
pentru a comunica idei cu caracter filosofic adu-
cându-le spre spiritul modern şi optimist al omului
contemporan . Păstrând proporţiile am încercat
prin stilizări şi esenţializări transpunerea în cos-
tum a simbolismului polivalent al Coloanei fără
sfârşit, operă aşezată în centrul creaţiei brâncuşi-
ene.
Apelând la numeroase scrieri ale exegeţilor
133
brâncuşologi referitoare la simbolismul şi semnifi-
caţia sculpturilor artistului, am făcut o documen-
tare riguroasă care m-a condus către o concluzie
ce-i aparţine d-nei Doina Lemny, muzeograf-cer-
cetător la Centrul Pompidou din Paris, care este
foarte aproape de convingerile mele personale:
tot ce creează Brâncuși nu este identificabil. Co-
loana fără sfârșit. Sunt foarte multe teorii, … că
sunt stâlpii noștri românești, că este inspirată din
creația populară. Desigur, el a avut în minte un
fond latent care l-a inspirat. Dar el a mers mai
departe, a ridicat această moștenire românească
la universalitate. El nu a făcut stâlpi de casă ro-
mânească, pentru că altfel rămânea un artist care
a creat în România. El a ridicat acest motiv de
repetiție a unui element la o coloană a infinitului.
Coloana unește cerul cu pământul și se pierde în
nori, considera Brâncuși. Aici este universalitatea
lui Brâncuși. El aparține începutului de secol al
XX-lea pentru că a trăit în această perioadă, nu
poate fi fixat într-un anume secol. El va traversa
secolele.
Pornind de la diferitele elemente autohtone
care se regăsesc în opera sculptorului s-a făcut
trecerea de la suprafaţa şi forma obiectelor popu-
lare, de la funcţionalitatea şi intimitatea decorati-
vă a interioarelor ţărăneşti spre esenţializarea şi
conceptualizarea artistică specifică lui Brâncuşi, la
care vibrează omul modern.
Prin variate încercări de modificare a materi-
alităţii, texturii, volumetriei, culorii şi a gradu-
lui de transparenţă realizate la nivelul colecţiei
personale, mi-am dorit să transpun elementele
caracteristice din opera lui Brâncuşi în costumul
neconvenţional. Coloana fără sfârşit a devenit
o rochie nesfârşită şi aplicând modelul jocului
de cuvinte derridian, Endless Column a devenit
Endless Dress.
Privind Coloana infinitului există această im-
presie de succesiune infinită, ideea de repetiţie,
căci suprapunerea romboizilor nu este izolată şi
134
interpreters referring to the artist’s symbolism
and signification of sculptures, I have completed
a rigorous documentation which made me draw
a conclusion related to Mrs. Doina Lemny, a re-
search curator at the Pompidou Centre from Paris,
which is very similar to my own belief: not all that
Brâncuși creates can be identified. The endless
column. There are very many theories… that they
are our Romanian pillars, or that it derives from
the folk creation. Of course, he had been inspired
by a potential background. Yet he went too far,
he had risen this Romanian heritage to universal
values. He didn’t make pillars for the Romanian
houses, he would have remained an artist who
created in Romania. He had driven the reason
regarding the element’s repetition to a column of
the infinite. The column unites the sky with the
ground and vanishes among the clouds, that’s
what Brâncuși considered. That’s what the univer-
sality of Brâncuși consisted in. He belongs to the
beginnings of the 20th century as he has experi-
enced this period of time, he can’t be fixed within
the frames of a certain century. He is meant to
step across centuries.
Given the various autochthonous elements in
the sculptor’s work, one can notice the transition
from the surface and form of folk objects, from
the decorative functionality and intimacy of peas-
ant interiors, towards the artistic essentiality and
conceptualization typical to Brâncuşi, suggesting
the modern man.
By using different ways to modify materiality,
texture and volumetry, colours, or the degree of
transparency in my personal collection, I aimed
to transpose the elements found in the work of
Brâncuşi into the unconventional costume. The
Endless column has turned into an endless dress
and, by applying the model regarding the Derrid-
ean game of words, the Endless Column has be-
come the Endless Dress.
When looking at the Endless column, one can
Bratislava International Fashion Night, 2017 135
nici întâmplătoare. Acelaşi fenomen am încer-
cat să surprind în colecţia de veşminte – obiect
Endless Dress, aceeaşi oscilare între spirală şi
suprapunere pe un ax având o idee clară de de-
venire şi de întoarcere perpetuă într-un ciclu care
se repetă la nesfârşit. Fiecare faţetă a costumului
reprezintă începutul şi sfârşitul celeilalte, astfel că
volumul obţinut sugerează o scară a generaţiilor,
a vârstelor, a anilor sau a clipelor, o ascensiune
neîncetată.
Endless dress este o colecţie de veşmin-
te-obiect, atemporală, alcatuită din zece piese
vestimentare, care afişează o imagine riguroasă.
Croiul este unul precis, cu linii drepte şi volume
complexe rezultate prin desfăşurarea unor forme
simple romboide, atenţia fiind îndreptată spre
armonizarea volumelor geometrice cu proporţia
trupului uman. Astfel linia siluetei feminine este
subliniată prin păstrarea unor puncte de interes
cum ar fi bust, talie, şold. Stricteţea şi rigiditatea
din croi este pe alocuri atenuată prin introducerea
unor detalii de broderie realizată cu ajutorul unor
tehnici de împâslire.
Obţinerea tiparelor s-a făcut din aproape în
aproape, în sensul că odată obţinută prima piesă
prin nenumărate mulaje şi corecturi, celelate au
derivat din aceasta aproape ca piesele unui tele-
scop. Astfel că s-au păstrat părţi din prima piesă,
care prin adăugări şi diverse alte modificări de
tipar au dat naştere altor piese noi.
Pentru realizarea ţinutelor s-au folosit atât ma-
teriale convenţionale cât şi neconvenţionale, cum
ar fi fetrul, care în mod normal se foloseşte la re-
alizarea pălăriilor şi a unor accesorii, genţi, poşe-
te, datorită rigidităţii lui, făcând posibilă punerea
în practică a schiţelor şi ulterior a tiparelor.
Endless Dress este Endless Column transpusă
în veşmânt, este o conexiune între trup şi spirit,
interior – exterior, costum – sentiment, dar este
şi legătura dintre pământ şi cer. Cromatica împru-
mutată din albastrul văzduhului vine să întăreas-
136
feel the infinite succession, the idea of repeti-
tion, as the juxtaposition of rhomboids is neither
isolated nor incidental. I have tried to catch the
same phenomenon in the collection of clothes
– the Endless Dress object, the same oscillation
between the spiral and the juxtaposition along
an axis emphasizing a clear idea of a perpetual
becoming and return within the frames of a cycle
which keeps repeating over and over again. Each
side of the costume represents the other’s begin-
ning and end thus the volume obtained suggests
a scale of generations, ages and moments, an un-
ceasing advancement.
Endless dress is a collection of object gar-
ments, an atemporal one, comprising ten items
of clothing, which display a rigorous image. The
tailoring is precise, highlighting straight lines and
complex volumes resulted from the development
of some simple rhombic forms, emphasizing the
balance between geometric volumes and the
human body’s proportion. Thus the line of the
feminine silhouette is underlined through the
preservation of some key points such as the bust,
waistline and the hips. The rigidity and strict-
ness of the tailoring is attenuated here and there
through the introduction of some embroidery de-
tails accomplished by means of some techniques
to make the material matted.
The patterns have been outlined step by step
that means once the first item resulted from
numerous molds and corrections, all the others
derived from it like the copies of a telescope.
Thereby they preserved pieces from the first item
which produced some other new pieces through
different additions and pattern transformations.
The clothing was made both of conventional
and unconventional materials such as the felt,
which is usually used to make hats and some ac-
cessories, bags, purses, given its rigidity, making
the practical accomplishment of the sketches and
subsequent patterns possible.
Festivalul Internațional de Statui Vivante, 2016 137
Studio Hritcu 138
139
Studio Hritcu 140

Endless Dress represents the Endless Column
transposed into a garment, it is both a connection
between the body and spirit, the interior – exte-
rior, the costume – feelings, and the connection
between the earth and sky. The chromatics bor-
rowed from the blue of the air comes to empha-
size this signification.
The collection of garments – the Endless Dress
object, in its different variants, had functioned
both in presentations (the Fashion Festival Becre-
ative 2015 from Sibiu, Noaptea de Sânziene
– The Night of Fairies – 2016 from MNaR, Taina
de la UNAB – The Mystery from UNAB within the
frames of the AAICREA, International Fashion
Night 2017 from Bratislava), costume exhibitions
(in the context of: Diploma 2015, Bucharest Art
Film Festival 2016 at MŢR, Salonul Interferenţe –
The Interference Salon, at the Orizont Gallery),
and in the performance named similarly and
staged at the Mask Theatre from Bucharest. The
creations at the International Festival of Statues
Vivante 2016 were made in the spirit of some
stone sculptures and the conveyance of this ma-
teriality was obtained through the usage of some
acrylic paints and special sprays.
The Endless Dress collection was the topic of
several national and international conferences:
the National Conference Arte Arhetipuri Industrii
Creative – Arts Archetypes Creative Industries
(AAICREA) 2016, the International Conference
ICAMS – The 6th International Conference on Ad-
vanced Materials and Systems ICAMS 2016 and
the International Conference Arts in Society 2017.
The present research represents an example
of transposition into fashion and costumes of the
high Romanian cultural spirituality which can defi-
nitely develop through stylizations and simplifica-
tions, following a much more functional and com-
mercial direction, explored by the autochthonous
creative industries.
că această semnificaţie.
Colecţia de veşminte – obiect Endless Dress, în
diferitele ei variante, a funcţionat în egală măsură
pentru prezentări (Festivalul de Modă Becreative
2015 din Sibiu , Noaptea de Sânziene 2016 de
la MNaR, Taina de la UNAB în cadrul AAICREA,
International Fashion Night 2017 din Bratislava),
expoziţii de costum (în cadrul: Diploma 2015,
Bucharest Art Film Festival 2016 la MŢR, Salonul
Interferenţe la Galeria Orizont), dar şi pentru
spectacolul cu acelaşi nume montat pe scena
Teatrului Masca din Bucureşti. Creaţiile din cadrul
Festivalului Internaţional de Statui Vivante 2016
au fost făcute în spiritul unor sculpturi din piatră,
iar redarea acestei materialităţi a fost obţinută
prin folosirea unor vopseluri acrilice şi spray-uri
speciale.
De asemenea colecţia Endless Dress a fost su-
biectul unor conferinţe naţionale şi internaţionale:
Conferinţa naţională Arte Arhetipuri Industrii Cre-
ative (AAICREA) 2016, Conferinţa internaţională
ICAMS – The 6th International Conference on
Advanced Materials and Systems ICAMS 2016 şi
Conferinţa internaţională Arts in Society 2017.
Cercetarea de faţă este un exemplu de tran-
spunere în modă şi costum a înaltei spiritualităţi
culturale româneşti, care cu siguranţă poate mer-
ge mai departe, prin stilizări şi simplificări, într-o
direcţie mult mai funcţională, comercială, explo-
rată de industriile creative autohtone.
141
Sibiu Be creative, 2015 142
143
 VIORICA
SL~DESCU

Conferen]iar Universitar Doctor

Associate Professor Phd

144
The contemporary visual universe
Creatively retrieved archetypal
forms, motives, symbols and
representations
Space and time define, delimit and select the
value of creation regardless of language, beyond
the subjective choice defining the individual’s
spirit, the creator of esthetic values. Traditional
art is governed by the rules regarding the con-
servation and perpetuation of a formal and sym-
bolical inventory which the contemporary textile
art aims to fructify with all its mythical substance,
with all its ideational and emotional expression
derived from its original spiritual construction.
Nowadays we discover the continuity of a
system of visual communication based on clear
semantic rules and a process according to the
reasons of a natural functionality stimulating the
artist’s motivation and general or minute com-
munication from the neolithic age to contempo-
rary representations. This kind of knowledge and
reflection upon the folk creation in its creative
standard aspects represents an educational mo-
dality, suggested and structured in a didactic
Universul vizual contemporan Forme,
motive, simboluri [i reprezent`ri
arhetipale recuperate creativ
Spațiul și timpul definesc, limitează și selec-
tează valoarea creației indiferent de limbaj, mai
presus de alegerea subiectivă caracteristică spi-
ritului individului creator de valoari estetice. Arta
tradițională este guvernată de legea conservării
și perpetuării unui inventar formal și simbolic pe
care arta textilă contemporană încearcă să-l fruc-
tifice cu toată substanța mitică, cu toată încărcă-
tura ideatică și emoțională extrasă din construcția
spirituală originară.
Astăzi decoperim continuitatea unui sistem de
comunicare vizuală bazat pe legi semantice clare
și pe o desfășurare în logica unei funcționalități
naturale cu posibilitatea unei motivații și a unei
comunicări în ansamblu sau în detaliu de către ar-
tist din epoca neolitică până la reprezentările con-
temporane. Acest tip de cunoaștere și meditație
asupra creației populare în aspectele de standard
creativ este o modalitate educațională propusă și
modelată într-un proces didactic necesar să pre-
145
Mohammad Elnaef și Mădălina
146 Andreescu, Colecție Imprimeuri, 2015
Petra Crăciun și Cristina Dumitru, Colecție Imprimeuri, 2015 147
zinte tânărului student o posibilă cale spre esența
creativă a produsului artistic individual.
Căutarea originilor poporului român în secolul
al XIX-lea a deschis drumul spre o investigare
atentă a creației populare care s-a continuat prin
studiile „școlii monografice” inițiată de strălucitul
etnolog român Dimitrie Gusti la începutul secolu-
lui al XX-lea.
Fiind bazate pe cercetări profund științifice, et-
nologia, sociologia, etnografia, istoria și arheolo-
gia reprezentate de nume mari ale culturii națio-
nale precum Nicolae Iorga, Alexandru Tzigara-Sa-
murcaș, Barbu Slătineanu, George Oprescu, I.D.
Ștefănescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Vasile
Pârvan, A.D. Xenopol, au oferit o mare bogăție de
date, teze și sinteze referitoare la un patrimoniu
cultural de o diversitate și expresivitate deosebi-
tă. Începând din epoca interbelică sintezele etno-
grafice, cercetările teoretice ample și sistematice
au vizat interpretarea elementelor de limbaj vizu-
al din arta populară arhaică, completată cu ele-
mentele de inserție ale evului mediu, reformarea
conceptelor din renaștere, tulburătorul romantism
și modernitatea până la reprezentarea în registrul
contemporan. Cunoașterea, înțelegerea și expli-
carea prin mijloace științifice teoretice și experi-
mentale deschid perspective noi cu posibilități de
a defini procesul și formularea unui scop educativ
creator. Aici am situat target-ul tematicilor de
formare a construcțiilor creative sugerate inspira-
țional de elementul cultural tradițional, selectat ca
miez structural din imensa bogăție a patrimoniului
românesc.
Profunzimea straturilor din universul cultural
al trecutului românesc face dificilă cunoașterea și
plasarea temporală a apariției unor teme, motive,
ornamente sau procedee plastice și tehnice.
Multe dintre semnificațiile obiectelor și reprezen-
tările arhaice s-au pierdut și ne parvin doar frân-
turi din original cu modificările la care este supu-
să forma, obiectul, evenimentul prin suprapuneri,
148
process, needed by the young student to reach a
possible way towards the creative essence of the
individual artistic product.
The investigation of the Romanian people’s
origins in the 19th century had initiated a close
research of the folk creation continued in the
studies achieved by the “monographic school”
and launched by a brilliant Romanian ethnologist,
Dimitrie Gusti, at the beginning of the 20th cen-
tury.
Based on a profoundly scientific research, the
ethnology, sociology, ethnography, history and
archeology represented by the acknowledged
names of the national culture like Nicolae Iorga,
Alexandru Tzigara-Samurcaș, Barbu Slătineanu,
George Oprescu, I.D. Ștefănescu, Lucian Blaga,
Mircea Eliade, Vasile Pârvan, A.D, Xenopol, pro-
vided a great deal of data, theses and syntheses
referring to a diversified and highly expressive
cultural patrimony. Starting with the inter-war
age, the ethnographic syntheses and the com-
plex and systematic investigations concentrated
on the interpretation of the visual language ele-
ments in the archaic folk art, completed with the
insertion elements related to the middle ages,
the reformation of concepts in the Renaissance,
the thrilling romanticism and modernity up to
the representation in the contemporary register.
The knowledge, comprehension and explanation
by scientific theoretical and experimental means
emphasize new viewpoints needed to define the
process and formulation of a creative educational
purpose. This is the context in which we place the
target approached in the development of creative
constructions suggested by the traditional cultur-
al element in an inspirational way, selected as a
structural core from the immense complexity of
the Romanian patrimony.
The depth of strata in the cultural universe of
the Romanian past makes the knowledge and
temporal placement of some themes, motives,
Cristina Dumitru, „FACEREA LUMII”, Licență, 2017 149
Alexandra Seciu, Colecție Imprimeuri, 2016
150
ornaments or artistic and technical procedures
difficult.
Many object significations and archaic rep-
resentations are lost and we own only fragments
of the original samples, which are formally mod-
ified, while the object, the event defined through
juxtapositions, mixtures and adjustments empha-
size the “character of an undecoded palimpsest”1,
as the German art historian, Wilhelm Worringer,
noticed in 1908.
Most of the time, the chronological recovery
of the lost or modified elements, highlighting the
revaluation of sources in the historical time, is
not possible and it assumes a parallel method of
investigation, the one regarding the mythic time.
The preservation of some archaic culture levels in
certain areas from Romania has made the pres-
ervation of customs, magic and religious practice,
pre-historic myths and rites possible; given these
elements, we can easily extract the profound as-
pects related to their signification and sensibility,
defining the general human feelings.
The phenomenology of the traditional rural
creation outlines the magic concerns which are
not the expression of an inferior primitive way of
thinking, it introduces us in the magic and unrea-
sonable space, which is not subordinated to phys-
ical laws, underlining possibilities to non-homo-
geneously navigate towards places invested with
significations regarding some practice influencing
man’s life. The magic time reflects the sacred and
profane aspects. It comprises discontinuous seg-
ments, and each of these points up to different
causative interpretations of the temporal context
mentioned. The magic concern is the “assump-
tion of an active epistemology, which is always
in progress, whose components are implicitly as-
1 Wilhelm Worringer, Abstracție și intropatie, Editura
Univers, Bucharest,1970, p. 424
mixaje și adaptări, având „caracterul unui palimp-
sest indescifrabil”1 așa cum bine observa încă din
1908 istoricul de artă german Wilhelm Worringer.
Recuperarea cronologică a elementelor pierdute
sau modificate, prin reîntoarcere la surse în tim-
pul istoric de cele mai multe ori nu este posibilă și
presupune o cale paralelă de investigare, aceasta
fiind cea a timpului mitic. Conservarea unor stra-
turi de cultură arhaică în anumite zone și la popu-
lații din România au făcut posibilă conservarea de
obiceiuri, practici magic-religioase, mituri și rituri
cu origini preistorice din care putem lesne extrage
elemente profunde de semnificație și sensibilitate
definitorie sentimentelor general umane.
Din fenomenologia creației rurale tradiționale
se conturează întreprinderea magică care nu este
expresia unei gândiri primitive inferioare, ci ne in-
troduce în spațiul magic, irațional, nesupus legilor
fizice și cu posibilități de a naviga neomogen în
direcții și locuri cu semnificații legate de practici
plasate în decursul vieții omului. Timpul magic
comportă accente sacre și profane. El se compune
din segmente discontinui, fiecare având inter-
pretări cauzale diferite pentru pasajul temporal
străbătut sau momentul invocat. Intreprinderea
magică este „asumarea unei epistemologii active,
mereu în curs de elaborare, ale carei componen-
te, implicit asumate sau explicit afirmate”2 sunt
menite să contureze identitatea culturală a indi-
vidului și a comunității. Magicul, parte a memoriei
este un instrument eficient pentru introducerea în
pedagogia creativă.
Dincolo de reprezentările morfologice ale sem-
nelor, simbolurilor și obiectelor provenind din cre-
ațiile tărănești, avem posibilitatea de a descoperi
un sistem riguros și coerent articulat cu elemen-
1 Wilhelm Worringer, Abstracție și intropatie, Editura
Univers, București,1970, p. 424
2 Radu Răutu (Îngrijita și prefațată) Antologia descân-
tecelor populare românești, Ed. Grai și suflet-Cultura
Națională, 1998, pag X
151
tele limbajului visual preluate din fondul decoratv
al creației priordiale.
„Coborând pe filonul axial al acumulărilor expe-
riențelor culturale, reușim să reconstruim stadiul
prim și decisiv al procesului de formare a simbo-
lurilor, mecanismele funcționării arhetipurilor”,
astfel analiza fenomenul cercetării etnologice și
etnografice criticul și istoricul de artă Constantin
Prut3.
Arta contemporană pune din ce în ce mai des
problema reprezentărilor arhetipale, recunoaș-
terea principiilor creației pure în exprimare pri-
mordială, a imaginii definite ca fundamentală în
cultura umană căreia îi aparținem fără a modifica
esența prin evoluție temporală.
Exprimările tradiționale în compoziția artelor
textile românesti sunt deosebit de ușor și expre-
siv identificabile ca sursă în arta contemporană.
Legile și principiile unei gramatici vizuale aplicate
în rapor de continuitatea sau discontinuitatea ele-
mentului de limbaj, fie el simplul punct, segmen-
tul direcționat, forma plată sau spațială, se aplică
structural cu flexibilitate, coerență și armonie cu
întregul creativ.
Reprezentanții tinerilor artiști vizuali, studen-
ții, masteranzii, doctoranzii eliberați de spectrul
frustrant al creației condiționată de o anumită
comandă socială, de rigoarea unui șablon stilis-
tic, încearcă experimentarea valențelor formelor
arhetipale în limbajul subiectiv al unui sistem cu
referiri la cunoașterea individuală care se lărgește
impresionant în zona comunicării colective. Ur-
mărind abordarea fondului conceptual tradițional
și apropierea de caracterul stilistic al programului
decorativ diferențiat pe zone etnografice, am par-
ticipat constructiv la proiectul AAICREA dezvoltat
de Universitatea Națională de Arte București.
Acțiunile punctuale, dezvoltate tutorial și te-
3 Constantin Prut, Calea rătăcită, O privire asupra artei
populare românești, Fundația Interart Triade, 2012, p. 7
152
sumed or explicitly stated”2 meant to outline the
cultural identity of the individual and community.
The magic, part of the memory, represents an
efficient instrument in the introductory creative
pedagogy.
Beyond the morphological representations of
signs, symbols and objects derived from peasant
creations, we have the possibility to discover a
rigorous and coherent system articulated with the
elements of the visual language borrowed from
the decorative background of the primordial cre-
ation.
“Approaching the axial perspective regarding
the cumulation of cultural experience, we can
reconstruct the primal and decisive level of the
symbols’ development, the mechanisms needed
in the archetypes’ functioning”, this is the way
an art critic and historian, Constantin Prut, used
to analyse the ethnologic and ethnographic re-
search3.
More and more frequently, contemporary art
emphasizes the importance of archetypal rep-
resentations, the acknowledgement of principles
applied by pure creation in primordial expres-
sions, of images defined as fundamental in the
human culture we belong to, without modifying
the essence through temporal evolution.
In the Romanian textile arts the traditional
expressions are can be easily and expressively
identified as sources in the contemporary art. The
laws and principles of a visual grammar, applied
in connection with the continuity or discontinuity
of the language element, which can be either a
simple point, the directed segment, or the flat or
spatial form, are applied structurally with flexi-
2 Radu Răutu (provided with a foreword) Antologia
descântecelor populare românești, Ed. Grai și suflet-Cul-
tura Națională, 1998, pag X
3 Constantin Prut, Calea rătăcită, O privire asupra artei
populare românești, Fundația Interart Triade, 2012, p.
07
Cristina Dumitru, „FACEREA LUMII”, Licență, 2017 153
maticile generale de documentare pe suporturi
tehnice valoroase, abordate fundamental științific
în grupe de lucru, au pus în valoare puterea con-
structivă a materialului prin fațetarea creativă și
bogăția mediilor de exprimare comunicante încor-
porate în substanța culturii naționale.
Experimentele, proiectele, și lucrările de artă și
design textil prezente în programul expozițional
și arhivate în baza de date reprezintă contribuția
secțiunii bazate pe tehnologii textile la pregăti-
rea dezvoltării durabile a industriilor creative și
implicit participarea la creșterea competitivităţii
produselor, prin ridicarea nivelului performanţelor
şi responsabilității creatorilor și utilizatorilor de
produs textil în medii sociale și în spații culturale
diverse.
154
bility, coherence and harmony with the creative
whole.
The representatives of the young visual artists,
the students, MA students, Ph.D. candidates,
released from the frustrating spectre of creation
conditioned by a certain social order, or the rig-
or of a stylistic pattern, aim to experiment the
aptitudes of archetypal forms in the subjective
language of a system referring to the individual
knowledge expanding impressively in the area of
collective communication. While approaching the
traditional conceptual background and the close-
ness to the stylistic character of the decorative
program differentiated in ethnographic zones, I
participated in the AAICREA project carried out
by the National University of Arts, Bucharest, in a
constructive way.
The tutorially developed punctual actions and
the general research topics in valuable technical
contexts, approached in a fundamentally scientific
way in work groups, emphasized the constructive
power of the material through the creative facet-
ing and the complexity of communicating media
incorporated in the substance of national culture.
The experiments, projects and textile art and
design works presented in the exhibition and ar-
chived in the database represent the contribution
of the section based on textile technologies to the
durable development of creative industries and,
implicitly, to the participation in the products’
increasing competitiveness by rising the perfor-
mance level and the responsibility of textile prod-
ucts’ creators and users in various social mediums
and cultural spaces.
Petra Crăciun, Imprimeu vestimentație, 2015

Alexandra Seciu, Imprimeu vestimentație, 2016 155

 DORINA
HOR~T~U

Conferen]iar Universitar Doctor

Associate Professor Phd

156
“Crosswise” & “Creasing” - from the
present simple to future complex
The present article is practically based on
two MA works in environmental textile arts
accomplished between 2015 and 2017. The
two works are adapted to the research domain
of contemporary bi and tridimensional textile
forms in the textile art and describe its orien-
tation towards the creation of an environment
with elements approaching the textile domain
conceptually or technically. The projects recon-
sider decoration elements or sewing techniques
from the Romanian folk art which they finally
transform in artistic forms adapted to a con-
temporary perception emphasizing the mixture
of mediums related to the artistic expression.
Both cases focus on the personal approach
of some technical modalities or mixtures of
textile techniques (sewing, folding, dyeing,
patching, assembling, personal techniques),
applied to develop some artistic interacting
forms, then they finally integrate the textile
„În cruce” & „Încre]” - de la
prezentul simplu la viitorul complex
Articolul de faţă are ca referinţă practică două
lucrări de master în arte textile ambientale con-
cretizate în perioada anilor universitari 2015-
2017. Ambele lucrări se adaptează studiului în
domeniul formelor textile contemporane bi şi
tridimensionale de cercetare în arta textilă şi
descriu orientarea acestuia către crearea unui
ambient cu elemente ce vizează conceptual sau
tehnic domeniul textil. Proiectele preiau elemente
de decor sau tehnici de coasere din arta populară
românească, pe care, în final, le transformă în
forme artistice adaptate unei percepţii contempo-
rane cu accent pe combinarea mediilor de expri-
mare artistică.
Cele două cazuri au în comun experimentarea
personală a unor modalităţi tehnice sau mixaje
de tehnici textile (coasere, pliere, vopsire, colare,
asamblare, tehnici personale), puse în slujba dez-
voltării unor forme artistice care interacţionează
şi, în cele din urmă, integrează creaţia-obiect
157
Alina Parus, „Fusion”, 2017
158
159
Alina Parus, „Fusion”, 2017
160
object creation in the contemporary socio-cul-
tural context. In the two works (each of them
based on an individual well defined program of
study and research), the creative process re-
lied especially on the exploration of modalities
to exclusively revaluate the artistic and func-
tional attributes of the textile material.
“Retrospection”, the dissertation work of a
student, Mirela Roșu (Iordache), represents an
environmental installation ensemble in which
she uses the sewing in “little crosses”, at large
dimensions, and creates a modular spatial
form, in more strata/layers, disposed succes-
sively, vertically in space, through which the
viewer has the possibility to circulate.
The phytomorphic motif of the “Moldavian
rose” is unfolded in four vertically developed
visual sequences which can be generally per-
ceived only frontally/from a direct perspective.
The work’s documentation specifies the fact
that the symbol of the cross can be also found
on the towels and headkerchieves adorning the
walls, the bowls hanging from wooden hall-
stands and hangers, the dowries, as well as
the backs of seats. The Romanian holiday folk
costume, especially the Romanian peasant’s
embroidered blouses and shirts, also comprise
the ornamentation sewn in little crosses, which
are technically easy to achieve; spiritually, they
can be artistically and spiritually assimilated
with the expression of Christianity, the domi-
nant religion of the Romanian nation.
In order to understand the form, the spatial
organization and the calculation of the dimen-
sions of items and proportions, we used a 3D
computer program (Sketch-Up Make), a mod-
elling program for a wide range of applications
(architecture, interior design, landscaping, civil
and mechanical engineering, video games etc).
The important esthetic resource of the work
consists in an implicit actual aspect metaphor-
textil în mediul socio-cultural contemporan. În
ambele lucrări (fiecare dintre ele cu un program
individual de studiu şi cercetare bine definit), pro-
cesul creativ a mizat în mod special pe căutarea
modalităţilor de a valorifica exclusiv valenţele ar-
tistice şi funcţionale ale materialului textil.
“Retrospecţie” , lucrarea de disertaţie a studen-
tei Mirela Roșu (Iordache), este un ansamblu am-
biental-instalaţie în care, folosindu-se de cusutul
în puncte “cruciuliţă” la o dimensiune amplă, este
creată o formă spaţială modulară, în mai multe
straturi/layere dispuse succesiv, vertical în spaţiu,
printre care privitorul are posibilitatea să circule.
Motivul fitomorf al “trandafirului moldovenesc”
este desfăcut în patru secvenţe vizuale desfăşura-
te pe verticală, care pot fi percepute în ansamblu
doar dintr-o vedere frontală/ perspectivă directă.
În documentaţia lucrării este specificat faptul
că simbolul crucii se regăsește și pe ștergarele
și maramele ce împodobesc pereții, străchinile
agățate în cuiere de lemn, lăzile de zestre, pre-
cum și pe spătarele scaunelor. Costumul popular
românesc de sărbătoare, dar mai ales iile și că-
mășile, conțin de asemenea ornamentație cusută
în cruciuliță, decor care are avantajul tehnic de a
fi simplu ca execuţie şi atuul spiritual de a fi asi-
milat plastic şi spiritual cu expresia creştinismului,
religia dominantă a poporului român.
Pentru înțelegerea formei, organizarea spațială
și calcularea dimensiunilor pieselor și a proporții-
lor s-a folosit un program de computer 3D (Sket-
ch-Up Make), un program de modelare destinat
unei game largi de aplicații (arhitectură, design
de interior, amenajare de teritoriu, inginerie civilă
și mecanică, proiectare de jocurilor video etc).
Importanta resursă estetică a lucrării rezidă
într-un aspect latent de actualitate conținută, me-
taforic, de căsuțele textile vide la interior: persoa-
nele de astăzi există între verticale imaginare şi
imaginale incomplete compuse din pixeli – trăim
într-o realitate marcată de virtual.
161
 E un câmp care musteşte de întrebări dure şi
certitudini moi.
Cel de-al doilea proiect pe care-l voi prezenta
se intitulează “Fusion” şi o are ca autoare pe stu-
denta Alina Păruş.
Pe parcursul studiului, domnia-sa a avut ca
sursă de inspirație reproducerea şi reinterpretarea
cusăturilor numite “încreţ” ale iilor tradiţionale ro-
mâneşti (o tehnică de cusut exclusiv românească,
astăzi într-un con de umbră datorată dificultăţii
execuţiei sale).
În documentaţia lucrării se specifică faptul
că “…portul românesc a fost conceput pentru a
impresiona şi de aproape, prin detaliu; dar şi de
departe, prin “arhitectura” sa”.
În trecut, fiecare femeie deţinea cheia „tiparu-
lui” pentru ia sa. „Încrețeala” se folosea pentru
a obţine un efect de strângere şi pliere pe forma
corpului similar elasticului de astăzi (gât, umeri,
încheietura mâinii). Lucrarea aprofundează cerce-
tarea efectelor vizuale obținute prin diversitatea
ordinii unor cusături şi a unor plieri, precum si a
„urmelor” de culoare care răman pe materialul
textil după folosirea mai multor tipuri de coaseri,
plieri şi tehnici de vopsire.
“Fusion” este o cercetare aplicativă şi teoretică
asupra artei textile contemporane ambientale şi
a raportului dintre aceasta şi spaţiul conţinator.
Prezentarea expoziţională cuprinde un ansamblu
ambiental textil alcătuit dintr-o desfăşurare suc-
cesivă a diferitelor etape de lucru, precum şi a
rezultatelor finale.
Studenta autoare concluzionează: “...lucrarea
se vrea o punte între trecut și prezent, menită să
valorizeze tradiţia si ingeniozitatea românească,
reinterpretând farmecul altui timp într-o notă
contemporană”. Particular vorbind, merită apreci-
ată intenţia de monumentalizare a unui detaliu şi
de trecere a lui din condiţie de “detaliu” în obiect-
star, cu atât mai mult cu cât aceste detaliu este,
potenţial, unul care are resurse nebănuite de
162
ically expressed by the little textile houses,
blank in the inside: today people exist between
imaginary verticals and incomplete imaginary
contexts made of pixels – we live in a virtually
influenced reality.
It is a field abounding of harsh questions
and some soft certainty.
The second project I am going to present is
named “Fusion”, accomplished by another stu-
dent, Alina Păruş.
During her study, she used the reproduction
and reinterpretation of some sewing named the
creasing of Romanian traditional embroidered
blouses (an exclusively Romanian sewing tech-
nique which is today rather neglected because
of its difficult execution) as a source of inspira-
tion.
The work’s documentation specifies the fact
that the “… Romanian costume was conceived
in order to impress closely, by means of its de-
tails, and from afar, through its “architecture”.
In the past, each woman held the secret
pattern of her embroidered blouse for herself.
They used the “creasing” in order to fasten
and fold the material around the body like the
elastic nowadays (neck, shoulders, wrist). The
work researches the visual effects obtained
through the diversity of orders in the case of
sewings and foldings, or the “traces” of colour
remaining on textures after using more types
of sewings, foldings and dyeing techniques.
“Fusion” is an applicative and theoretical re-
search of the contemporary environmental tex-
tile art and its relationship with the comprising
space. The exhibition comprises a textile en-
vironmental ensemble made of a successive
development of different work stages and final
results.
The student draws the following conclusion:
“...the work aims to be a connection between
the past and present meant to revalue the
Romanian tradition and ingenuity by reinter-
preting the charm of another time according to
some contemporary values”. Particularly speak-
ing, one should value the intention to make a
detail appear monumental and orient it from its
“detail” condition to the star object, given the
fact that this detail may comprise unbelievable
resources of content and evolution – see the
philosophy of foldings in the case of Deleuze
(the object as a temporal modulation), which
would have deserved a much closer research
and a more attentive adjustment of this “reali-
ty” to the work’s possibilities.
Both artistic messages, starting with a per-
sonal lyrical approach of an otherwise vast pat-
rimonial area, are honest expressions, related
to the aspects of intelligentsia and questioning,
which can test a future good adjustment of the
old Romanian textures to the textile market,
yet its needs to be updated to the needs of the
contemporary world, relying on a good knowl-
edge of the past and its deals, on a more pro-
found reading of their potentialities. The fabric
also expresses the labour and its value – that
is why its status has been always noble, defin-
ing the high class, and the controverse it em-
phasizes is, beyond a superficial and luxurious
appearance, always related to profoundness.
BIBLIOGRAPHY
Avramescu Elena, Bobu Florescu, Broderiile
din România, Editura de stat pentru publicații,
Bucharest, 1959
Bachelard, Gaston, Poetica Spațiului, Ed. Pa-
ralela 45, Piteşti, 2005, translation by Bădescu
Irina
Bătrînescu, Elena Stănescu, Broderia
românească aplicată, printed by “ Arta Grafică”,
Bucharest, 1977
conţinut şi de evoluţie – vezi filozofia pliurilor a lui
Deleuze (obiectul ca modulaţie temporală), care
ar fi meritat o mai apropriată cercetare de către
studentă şi o adaptare mai atentă a acestei “reali-
tăţi” la posibilităţile lucrării.
Ambele mesaje artistice, care pleacă de la o
abordare pesonalist-lirică a unui areal patrimoni-
al altminteri foarte vast, sunt expresii oneste ca
intelectualitate şi problematizare, care pot proba
o viitoare bună adaptare a ţesutului românesc
de vechime la piaţa textilelor, dar care are nevo-
ie de actualizare la nevoile lumii contemporane,
bazându-se pe o bună cunoaştere a trecutului şi
a ofertelor lui, ca şi pe o lectură mai profundă a
potenţelor lor. Tesătura conţine în acelaşi timp
truda travaliului şi valoarea furnizată de aceasta
– motiv pentru care statutul ei a fost întotdeauna
nobiliar, de înaltă clasă, iar problemele pe care ea
ni le ridică sunt, în spatele aparenţei superficiale
şi luxuriante, întotdeauna de profunzime.
BIBLIOGRAFIE
Avramescu Elena, Bobu Florescu, Broderiile din
România, Editura de stat pentru publicații, Bucu-
reşti, 1959
Bachelard, Gaston, Poetica Spațiului, Ed. Para-
lela 45, Piteşti, 2005, traducere Bădescu Irina
Bătrînescu, Elena Stănescu, Broderia româ-
nească aplicată, tipar realizat la întreprinderea
Poligrafică „ Arta Grafică”, Bucureşti, 1977
Comșa, Dimitrie, Din ornamentica română / Al-
bum de broderii şi țesături românești, Ed. Revista
Transilvania, Sibiu, 1976
Reiss H. Julie, From Margin to Center / The
spaces of installation art, The MIT Press Cambrid-
ge, Massachusetts London, England, 2000
Smărăndescu Arișanu, Virginia, Cusături popu-
lare din România, Ed. Tehnica, Bucureşti, 1978
163
164
Mirela Rosu Iordache, „Retrospecție”, 2017 165
Mirela Rosu Iordache, „Retrospecție”,
166 Proiectare 3D, etapa III, 2017
 http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/cru-
ciulite.html
http://semne-cusute.blogspot.ro/2014/03/in-
cretul-la-ie.html
https://www.facebook.com/SemneCusute/pho-
tos/a.699535826739324.1073741831.581148175
244757/850893021603603/?type=3&theater
https://www.facebook.com/pg/TehniciDe-
CusutRomanesti/photos/?tab=album&album_
id=629447197091846
http://www.sfatulbatranilor.ro
Comșa, Dimitrie, Din ornamentica română
/ Album de broderii şi țesături românești, Ed.
Revista Transilvania, Sibiu, 1976
Reiss H. Julie, From Margin to Center / The
spaces of installation art, The MIT Press Cam-
bridge, Massachusetts London, England, 2000
Smărăndescu Arișanu, Virginia, Cusături
populare din România, Ed. Tehnica, Bucharest,
1978
http://semne-cusute.blogspot.ro/2012/09/
cruciulite.html
http://semne-cusute.blogspot.ro/2014/03/
incretul-la-ie.html
https://www.facebook.com/SemneCusute/
photos/a.699535826739324.1073741831.581
148175244757/850893021603603/?type=3&t
heater
https://www.facebook.com/pg/TehniciDe-
CusutRomanesti/photos/?tab=album&album_
id=629447197091846
http://www.sfatulbatranilor.ro
167
 CLAUDIA
MU{AT

Lector Universitar Doctor

Senior Lecturer Phd

168
Techniques, structures and textures – Tehnici, structuri [i texturi –
Cultural identities for the new Identit`]i culturale pentru noile
generations of artists genera]ii de arti[ti

The folk culture keeps being an interdisciplinary
study approached, out of some strictly scientific
curiosity or reforming ambition, not only by an-
thropologists, sociologists, ethnographers, histori-
ans, folklorists, artists but also by the students of
art universities.
The research aims to study the traditional tex-
tiles both from the historical perspective of the
evolution and development of the techniques and
technologies used to process the constitutive fi-
bres and esthetically, regarding the repertory of
decorative motives and chromatic scale.
The iconographic research method aimed to
demonstrate the sustained tradition in the fiber
processing, perpetuated from generation to gen-
eration, stimulating the creation and permanent
enrichment of all kinds of texture categories, the
unity and diversity of ornamental fields, decora-
tive motives and specific chromatics.
Within the frames of such a research, the exhi-
Cultura populară continuă să fie și astăzi obiect
de studiu interdisciplinar, asupra ei aplecându-se,
nu numai dintr-o curiozitate strict științifică, dar
și dintr-o ambiție reformatoare antropologi, soci-
ologi, etnografi, istorici, folcloriști, artiști și nu în
ultimul rând studenți ai universităților de arte.
Tema cercetării își propune să studieze textilele
tradiționale din perspectiva istorică a evoluției și
dezvoltării tehnicii și tehnologiilor de prelucrare a
fibrelor componente, dar și din punct de vedere
estetic, al repertoriului de motive decorative și a
paletei cromatice.
Prin metoda iconografică de cercetare s-a dorit
să se demonstreze tradiția îndelungată a prelu-
crării fibrelor, perpetuată din generație în gene-
rație, ce a dus la crearea și îmbogățirea perma-
nentă a categoriilor de țesături de toate genurile,
unitatea și diversitatea câmpurilor ornamentale, a
motivelor decorative și a cromaticii specifice.
În cadrul unei asemenea cercetări, expoziția

169
organizată la U.N.A a prezentat rezultatele unui
program de creație, nu numai prin alăturarea
unor motive, a reinterpretării lor din perspectiva
actuală dar și integrarea lor în spațiul ambiental
dat. Caietele de student-autor descriu pas cu pas
traseul inspirațional, de la seva primară la obiec-
tul artistic finit, fie țesut sau imprimat.
În procesul de cercetare științifică și studii de-
taliate asupra vestigiilor materiale păstrate și des-
coperite în siturile arheologice, textilele au jucat
un rol deosebit în cadrul diferitelor civilizații, ele
având de foarte multe ori o anumită semnificație
socială sau religioasă. Preluate, îmbogățite, de-
cantate de-a lungul mileniilor aceste motive fac
parte din tezaurul cu rol documentar al neamului
românesc. Unele motive ornamentale ca linia șer-
puită, crucea, steaua, soarele, arborele erau la
origine semne care investeau obiectul cu anumite
virtuți magice. Chiar dacă, în timp, semnificația
motivelor s-a pierdut parțial sau total, rămâne to-
tuși conștiința existenței ei, a faptului că imaginea
poartă cu sine o încărcătură simbolică.
Mărturii arheologice argumentează folosirea în
paleoliticul superior și apoi în neolitic a materiilor
prime textile și a tehnologiilor de prelucrare a
acestora; fusaiole și greutăți de lut pentru întin-
derea firelor din războiul de țesut, ștampile de lut
ars care se foloseau pentru marcarea țesăturilor
și multe altele. Mărimea greutăților și forma fu-
saiolelor pot reprezenta, uneori, indicii privind
natura materiei prime utilizate și finețea firelor
prelucrate.
Prezența impresiunilor pe vasele ceramice se
datorează folosirii materialelor textile atât în pro-
cesul de modelare a vaselor, cât și în tehnicile de
ornamentare. În acest mod folosite, materialele
textile s-au imprimat în argila umedă și moale a
bazei vaselor. Prin uscarea vaselor structura țesă-
turilor s-a permanetizat în memoria lutului.
Cercetarea amprentelor de contexturi de pe
ceramică arheologică a furnizat informații legate
170
bition organized at the National University of Arts
presented the outcome of a creative program, not
only by associating some motives and reinterpret-
ing them from the present perspective, but also
by integrating them in the selected environmental
space. The student-author notebooks describe the
inspirational route step by step, from its primary
sources to the finite artistic object, which is either
woven or printed.
In the process regarding the scientific research
and detailed studies focused on material vestig-
es preserved and found in archeological sites,
textiles played an essential role in the context
of different civilizations, most of the time they
were socially or religiously important. Revalued,
enriched and decanted over the millenia, these
motives belong to documentary treasure of the
Romanian nation. Some ornamental motives such
as the serpent line, the cross, the star, the sun or
the tree were originally signs investing the object
with certain magic virtues. Even if, in time, the
motives’ signification vanished partially or totally,
there is the awareness of its existence, the fact
that the image is provided with a symbolical ex-
pression itself.
The archeological evidence argues the usage
of textile raw materials and their processing tech-
nologies in the upper paleolithic and then in the
neolithic; spindles and clay weights to stretch the
threads in the weaving looms, stamps of burned
clay used to mark the textiles and many others.
The size of weights and the form of spindles can
sometimes represent clues regarding the nature
of the raw material used and the delicacy of pro-
cessed threads.
The presence of printed decorations on the
ceramic pots is related to the usage of textile ma-
terials both in the pots’ modelling process and in
the ornamentation techniques. Used in this way,
the textile materials were printed in the wet and
soft argil of the dishes’ base while the textures’
Denisa Catana, Draperie – Detaliu țesătură, 2015

Alexandra Baciu, Draperie – Detaliu țesătură, 2014 171

Claudia Mușat, Tehnici de țesere și împâslire – Detaliu

Alexandra Sarivan, Țesătură

172 panou – Detaliu, 2016
structure perpetuated in the clay’s memory.
The investigation of contextual prints on the
archeological ceramics provided information re-
garding the raw material, the structure of printed
threads and textile materials, thus it permits the
identification of the technologies used in order
to obtain these products. Therefore, we can re-
fer to materials realized by weaving the similar
threads with the “twigs’” processing technique,
and different herbaceous plants with the “spiral-
ing method“, the “weaving method“ and, last but
not least, we can refer to printed textile material
decorations achieved through the threads’ weav-
ing by using using the the canvas connection as
an interpenetration method of the two warp and
weft systems. Moreover, we also share evidence
regarding the knittings achieved in the heddle ce-
lular structure by weaving a thread in a network
composed of polygonally shaped meshes, knit-
tings made through the “nalbinding“ procedure
and knitting.
The manual weaving, as a complex handicraft,
relies on adjacent operations: reeling threads
from the spindle on the reeling device, reeling,
warping, coating the roll, reeding as well as the
selection and processing through heddling. All
this series of operations was essentially related
to the traditional culture and economy of peasant
households, while their initiation and habituation
had gradually developed since early childhood.
The techniques used to carry out different texture
categories depend on the destination: simple for
clothing and linen, decorated for skirts worn by
Romanian female peasants and headkerchieves,
complex for the decorative ensemble of interior
spaces.
The double thread weft represents the easiest
procedure and results from the right-angled knit-
ting of the warping threads with those used in
fillings. The four strand braid is used to make the
rough homespun, some skirts worn by Romanian
de materia primă folosită, de structura firelor și a
materialelor textile imprimate, permițând astfel,
identificarea tehnologiilor utilizate pentru obține-
rea acestor produse. Așa se face că putem vorbi
despre materiale realizate prin împletirea firelor
asemănătoare cu tehnica prelucrarii „nuielelor“ și
diferitelor plante ierboase prin „metoda spirală-
rii“, prin metoda „țeserii“ și nu în ultimul rând se
poate discuta despre impresiuni de materiale tex-
tile realizate prin țeserea firelor folosind legătura
pânză ca modalitate de întrepătrundere a celor
două sisteme de fire de urzeală și de bătătură. De
asemenea avem dovezi de împletituri cu structură
celulară „tip plasă“ realizată prin împletirea unui
fir într-o rețea formată din ochiuri de formă poli-
gonală, împletituri realizate prin procedeul „nal-
binding“ și prin tricotare.
Țesutul manual, ca meșteșug complex, cuprin-
de operațiuni adiacente: rășchiat, depănat, urzit,
învelit sulul, trecut prin spată precum și ales și
trecut prin ițe. Tot acest parcurs de operațiuni
avea o semnificație legată de cultura tradițională
și economia gospodăriei țărănești, inițierea și de-
prindearea lui realizându-se treptat din copilăria
timpurie. Tehnicile folosite pentru realizarea dife-
ritelor categorii de țesături sunt adecvate destina-
ției: simple pentru vestimentație și pânzeturi, de-
corate pentru zăvelci și marame, complexe pentru
ansamblul decorativ al spațiilor interioare.
Țesutul în două ițe este cel mai simplu proce-
deu și se realizează prin împletirea în unghi drept
a firelor de urzeală cu cele de bătătură. Țesutul
în patru ițe se folosește la realizarea dimiilor, la
unele zăvelci, stofe și brâie asigurînd o mai mare
rezistență țesăturilor.
Ornamentarea pieselor se execută simultan cu
țesătura de fond prin două procedee: alesătură și
năvăditură. Alesătura este un procedeu prin care
se obțin ornamente prin suprapunerea de fire
de altă culoare sau în aceeași nuanță cu fondul.
Tehnica alesului cu mâna se realizează prin mai
173
multe moduri între care sunt mai importante:
alesul „printre fire“ sau „peste fire“, alesul de tip
„chilim“ sau „chilim rupt“, alesul „cu bucle“ și ne-
veditul. Țesutul în „șabac“este o combinație între
tehnica țesutului în două ițe și alesului „printre
fire“folosit la realizarea ornamentului pe cămăși și
marame.
Năvădirea este un alt sistem de ornamentare
a pieselor textile de port traditional românesc. Ea
se execută într-un număr mai mare de ițe. Cea
mai răspândită este năvădirea „în coaste“obținută
din țesutul în patru ițe, utilizată la realizarea di-
miilor, stofelor și brâielor. Tehnica „ițelor pe natră“
este executată de două țesătoare, una așezată la
război, cealaltă mânuind ițele pe natră (porțiunea
dintre spată și sulul din spate) pentru realizarea
motivelor.
Dar diversitatea compozițiilor decorative poate
fi obținută și prin tehnici de cusătură (brderie),
care fie că reunesc părțile componente ale pie-
selor, fie delimitează tivurile sau au rol pur orna-
mental.
Dintre cusăturile cu rol decorativ, cele mai răs-
pândite sunt „punctul românesc“ sau „musca“,
executate pe pânză în două ițe, cusătura „la fir“,
cusătura „peste fire“, „festonul“, „lanțul“ sau „bu-
turuga“ și „gura păpușii“.
Încrețul, alt mod subtil de ornamentare cu
efect la amplitudinea croiului, apare sub forma
unui motiv geometric compact sub altiță sau la
cămășile cu platcă – la îmbinarea trupului cu plat-
ca. Crețul simplu se coase pe pânză cu punctul
înaintea acului sărindu-se câte patru fire, apoi se
strâng ațele încrețind pânza după cerințe. Crețul
„botul raței“ se lucrează înaintea acului dar firele
se introduc oblic formând un zig-zag.
Cămașa cu „ciupag“este un exemplu unde teh-
nica încrețului este foarte elaborată, oferind un
efect vizual amplu cu elemente geometrice varia-
te. Inspirată din această tehnică de compactare a
materialului plisat a fost realizată sub coordona-
174
female peasants, cloth and waistbands, providing
the textures’ greater resistance.
The items’ ornamentation is achieved simultane-
ously with the main texture by means of two pro-
cedures: selection and noughts and crosses. The
selection is a procedure through which we obtain
ornaments by juxtaposing differently coloured
threads or threads which are similar in their col-
our with the background. The technique referring
to the manual selection is achieved in more ways,
we’ll mention the most important ones: the se-
lection “among threads“ or “over threads“, the
“Turkish two-faced carpet” or the “ragged Turkish
two-faced carpet“, the “wavy“ weaving and the
drawing technique. The weaving in “openwork
embroidery” is a combination between the double
thread weft and the selection “among threads“,
used to make the ornament on the shirts and
headkerchieves.
The drawing technique is another system to
adorn the Romanian traditional textile items. It is
accomplished in a large number of threads. The
most disseminated one is the drawing “in ribs“re-
sulted from the four strand braid, used to make
the rough homespuns, cloth and waistbands. The
“threads on warp“ technique is executed by two
weavers, one of them is sitting at the weaving
loom, the other one handles the threads on the
warp (the portion between the reed and the roll
behind) in order to carry out the motives.
Yet the diversity of the decorative compositions
can be also obtained through sewing (embroi-
dery) techniques, which either reunite the items’
component parts, delimit the hems or they are
purely ornamental.
Considering the decorative sewings, the most
popular ones are: the “Romanian point“ or the
“fly“, made on the canvas in double thread weft,
the “thread in thread“ sewing, the “over thread“
sewing, the “festoon“, the “chain“, the “snag“ and
the “doll’s mouth“.
Mara Mușat, Imprimeu decor interior – Detaliu, 2015 175
Alexandra Ionescu, Panou imprimat – Detaliu, 2016

Alexandra Baciu, Țesătură

176panou – Detaliu, 2015
 The creasing (folding, pleating), another subtle
ornamenting way to magnify the devise, appears
in the form of a compact geometrical motive
under the peasant shirt/blouse or in the case of
shirts provided with insets – where the body con-
nects with the inset. The simple creasing is sewn
on the canvas with the point in front of the needle
skipping sets of four threads, then the threads
are fastened in order to pleat the canvas accord-
ing to one’s wishes. The “duck’s chops” creasing
is worked in front of the needle yet the threads
are introduced diagonally, forming a zigzag.
The “smocking” shirt is an example suggesting
that the creasing technique is very elaborated,
providing an ample visual effect with various ge-
ometrical elements. Inspired from this technique
applied to densify the pleated material, I coordi-
nated a diploma work whose artistic expression is
created by oversizing the binding points and the
tridimensional surface.
There is a great deal of harmony and pro-
portions in the fabrics’ decoration, a complete
corelation between throughts and expressions,
background and forms, the raw material and the
technique used in weavings and finishing.
By means of symmetry, alternation and repeti-
tion, one realizes the variable geometrical esthet-
ics characterizing a geographical area, the season
and functionality of common objects in working
days, on holidays, in case of ceremonies.
Among the operations used to process the
textile raw materials, the milling and whirling
techniques are important as special handicrafts
especially in the mountainous regions tradition-
ally dealing with sheep breeding. Through these
finishing techniques the woolen textures preserve
their elasticity, they become thicker, and reach a
specific shine and touch.
The textures’ archaic character also derives
from the typology of the materials used – hemp,
wool, goat hair, the double thread weft and four
rea mea o lucrare de licență a cărei expresie plas-
tică este dată de supradimensionarea punctelor
de legare și de suprafața compusă tridimensional.
În decorul țesăturilor există o varietate de ar-
monii și proporții, o deplină corelare între gândire
și expresie, între fond și formă, între materia pri-
mă și tehnica de țesut și finisaj.
Prin simetrie, alternanță, repetiție se realizează
o estetică geometrică variabilă ce caracterizează
o zonă geografică, anotimpul și funcționalitatea
obiectelor obișnuite pentru zile de lucru, de săr-
bătoare, de ceremonie.
În șirul operațiilor de prelucrare a materiilor
prime textile tehnica piuăritului și vâltoritului
ocupă un loc important ca meșteșug aparte mai
ales în regiunile montane cu tradiție în oerit. Prin
aceste tehnici de finisare țesăturile din lână își
păstrează elas­ticitatea, devin mai groase, capătă
un luciu și un tușeu specific.
Caracterul arhaic al țesăturilor reiese și din ti-
pologia materialelor folosite – cânepa, lâna, părul
de capră, din tehnica de țesut în două sau patru
ițe, din modul de prelucrare și finisare al țesătu-
rii la piuă și vâltoare. Tehnica de elaborare este
adaptată scopurilor practice ale țesăturii: țesutul
în patru ițe dă structurii mai multă rezistență
iar prin prelucrare la piuă și vâltoare ea capătă
proprietăți noi, prin care este mai bine adapta-
tă împrejurărilor de viață cărora le este destinat
obiectul țesut.
Prin excelență practice, țesăturile sunt orna-
mentate unitar printr-un mod decorativ elementar
(dungat), derivat din tehnică, cunoscut sub denu-
mirea de învărgare. Învărgarea se poate realiza
fie din băteală, în linii transversale, fie din urzeală
sau din ambele sisteme de fire, din încrucișarea
liniilor obținându-se carouri policrome pe întreaga
țesătură.
Ca o continuare a preocupărilor noastre de docu-
mentare și de contact cu izvoarele naționale au-
tentice, tema de cercetare a proiectului AAICREA
177
a găsit instrumente culturale de lucru pentru dez-
voltarea sustenabilă a produselor creative ca și a
celor inovative cu identitate culturală.
Analiza iconografică asupra detaliilor tehnice și
tehnologice de prelucrare a țesăturilor, documen-
tarea realizată în Muzeul Țăranului Român, în Mu-
zeul Satului, în biblioteci se înscrie în spiritul me-
todologiei cercetării izvoarelor etnologice. Ea își
propune realizarea unor culegeri de date, imagini
și texte într-un proces de recuperare, reevalua-
re, reinterpretarea ideilor care modelează și dau
înțelesuri noi conceptului de artă textilă și design
textil contemporan.
Dezvoltarea experimentărilor desfășurate în
laboratoarele Departamentului Arte Textile – De-
sign Textil s-a concretizat printr-o serie de lucrări
expuse și prezentate pe care le putem înscrie în
direcții inovatoare.
178
strand braid techniques, the processing and fin-
ishing methods used in the milling and whirling
textures. The elaboration technique is ajusted to
the texture’s practical goals: the four strand braid
texture provides the structure with more resist-
ance and by processing it in the milling and whirl-
ing technique it reaches new properties, through
which it is better adapted to the life circumstanc-
es the woven object is meant to.
Practically, the textures are adorned as an en-
tity through an elementary (striped) decorative
way, derived from a technique, known as învăr-
gare (tracing stripes on the surface of a material).
This process can be acieved either from some
weft, in transversal lines, either from the warp
or both systems of threads, while getting poly-
chrome squares on the whole texture from the
junction of lines.
Preserving our interest in the documentation
and research of authentic national surces, the re-
search topic of the AAICREA project has found the
cultural work instruments to develop the creative
and innovating products invested with a cultural
identity in a sustainable way.
The iconographic analysis of the technical and
technological details in the textures’ processing,
and the research carried out at the Romanian
Peasant’s Museum, at the Village Museum, in
libraries, reflect the spirit of the methodology ap-
proached in the research of ethnologic sources. It
aims to achieve a collection of data, images and
texts in a process focused on the recovery, reval-
uation and reinterpretation of ideas modelling and
providing the concept of contemporary textile art
and design with new meanings.
The development of the experiments carried
out in the labs of the Textile Art – Textile Design
Department materialized in a series of innovating
works exhibited and presented.
Luiza Blaj, Colaj textil, 2015 179
 BOGDAN
HOJBOT~

Profesor Universitar Doctor

Professor Phd

180
Structures, textures, forms – ways to
inspirit the metal
The “Metal” department of the National Art
University, Bucharest, has been experiencing
the balance between substance and emotion for
years. Day by day, every year, they work with the
metal – the rough and rigid material “subdued”
by students in esthetic and functional forms. This
process demands patience, tenacity, effort and
devotedness. It is a long process, from the gross
material to the decorative or finite environmental
object which, on one hand, must be covered mas-
terly and bravely and, on the other hand, must
express emotion. If the balance between feelings
and endeavor is not preserved, the form is de-
prived of its message.
The art of metals advances permanently due
to its disciplines oscillating ceaselessly between a
simple minor art provided with a strictly decora-
tive function and the great art of sculpture. Thus
they create works in different dimensions, with
various esthetic qualities, a clear evidence of the
Structuri, texturi, forme – moduri de
însufle]ire a metalului
În cadrul specializării “Metal” a Universitaţii Na-
ţionale de Arte din Bucureşti se lucrează de foarte
mulţi ani într-o notă a echilibrului dintre materie
şi emoţie. Se lucrează zi de zi, an de an, cu me-
talul – material dur ce este “îmblânzit” de către
studenţi în forme cu caracter esthetic şi funcţio-
nal. Această îmblânzire necesită răbdare, tenaci-
tate, efort şi dăruire. De la materialul brut şi până
la obiectul decorativ sau ambiental finit este un
proces lung care trebuie străbătut cu măiestrie şi
curaj pe de-o parte, dar şi încărcat cu emoţie pe
de altă parte. Dacă echilibrul dintre trăire şi stră-
danie nu este stăpânit, formei i se pierde mesajul.
Arta metalului evoluează în permanenţă, prin
disciplinele sale pendulând fără oprire de la o
simplă artă minoră cu funcţiune strict decorativă,
către arta mare a sculpturii. Sunt create astfel
lucrări de diferite dimensiuni şi cu diferite calităţi
estetice, mărturii clare ale încercării continue de
însufleţire a metalului.
181
Alice Protopopescu 182
Cristina Gheorghe 183
 Efortul conjugat profesor-studenţi este vizibil
atât în formele sculpturale de mari dimensiuni
cât şi în seturile de bijuterie sau în accesoriile
indviduale create. Dacă în cazul lucrărilor mari tri-
dimensionale se are în vedere în permanenţă di-
alogul cu spaţiul şi impactul vizual creat, în cazul
bijuteriei discursul artistic este evident mult mai
redus la esenţial, la elementele de bază ale lim-
bajului plastic – punct, linie, formă. Totuşi, ambe-
le direcţii abordate, fie ea forma sculpturală, fie
ea bijuteria, au aceeaşi menire – aceea de trans-
mitere a unei emoţii, a unei stări, a unui mesaj, a
unei frământări interioare.
Bijuteriile şi accesoriile se desenează pe corpul
uman prin ducturi sinuoase, traiectorii asimetrice,
ascendente şi descendente, curbe şi contracurbe,
care exprimă dinamism, dezordine, expansiune.
Relaţia dintre punct, linie şi formă este vizibilă în
creaţiile din metal purtabile. Linia, de regulă re-
prezentată de diferite profile laminate, este cea
care creează forma, care dă spaţialitatea, desenul
– contur. Punctul este de multe ori subordonat
compoziţiei, regăsindu-se sub formă de aplicaţii
sau incizii poansonate, ori ca mici detalii de genul
pietrelor încasetate. Forma plină este cea care dă
greutate compoziţiei în bijuterie şi care vine în
contrapondere liniei, creându-se astfel jocul atât
de necesar de plin-gol.
Caracteristică metalului este posibilitatea unei
treceri relativ uşoare de la o puternică geometri-
zare la o fluidizare a formei, ca o metaforă a topi-
rii, a transformării din stare solidă în cea lichidă.
Maleabilitatea gândirii artistice, jocul cu forma şi
alăturarea diferitelor materiale sunt alte trăsă-
turi vizibile ale specializării “Metal”, trăsături cu
care studenţii intră în contact pe perioada anilor
de studii şi pe care şi le însuşesc. De asemenea,
studenţilor li se insuflă metoda care stă la baza
creaţiei artistice, şi anume puterea de interpreta-
re a formelor. Interpretarea structurilor minerale,
a morfologiilor anatomice umane, a formelor ve-
184
continuous attempt to animate the metal.
The conjugated endeavor professor-students
is visible both in large sculptural forms and in the
sets of jewels and individual accessories created.
If in the case of large tridimensional works they
permanently emphasise the dialogue with the
space and the visual impact, in the case of jewels
the artistic discourse is obviously simplified to its
essential structure, to the main elements of the
artistic language – the point, line and form. How-
ever, both directions, no matter if it is about the
sculptural form or the jewel, are provided with
the same goal – to convey an emotion, a feeling,
a message, anxiety.
The jewels and accessories are drawn on the
human body by means of sinuous ducts, irregular,
ascending and descending trajectories, curves and
counter-curves suggesting the idea of dynamism,
disorder and expansion. The connection between
points, lines and forms is visible in the wearable
metal creations. The line, usually represented by
different laminated profiles, is the one creating
the form, expressing spatiality, the drawing – an
outline. The point is mostly subordinated to com-
positions, it can be found in the form of punching
applications or incisions, or as small details, like
enframed stones. The full form is the one high-
lighting the composition in the jewel, it is opposed
to the line thus we finally get the game between
the full and the empty, which is so necessary.
What is typical to metals is the possibility to
pass relatively easily from a powerful geometri-
sation to a fluid structure of the form, as a meta-
phor of dissolution, suggesting the transformation
from a solid into a liquid condition. The malle-
ability of artistic thinking, the game with forms
and juxtaposition of different materials, represent
other visible characteristics of the “Metal” special-
ization which students become familiar with and
approach during their years of study. Students
are also provided with the method influencing the
Claudiu Dosaru

Alex Muctat 185

Decebal Nistor 186 Ionuț Voicu
artistic creation, the power to interpret the forms.
The interpretations of mineral structures, human
anatomic morphologies, vegetal or animal forms
represent starting points in the artistic creation
while the outcome becomes more spectacular in
the case of each metal used in the transposition:
brass, copper, silver, iron, stainless steel and so
on and so forth. The idea objectifies through the
agency of the metal, it is animated through the
forms it gets by means of remaking. Each char-
acteristic of the metals used in the transposition
is seen as an opportunity to differentiate the
aspects in the artistic creation, chromatically or
structurally.
The jewels represent the metal interpretations
of different forms from nature; we obtain either
sinuous or oblong, geometrized or fragmented
(even modular) forms, being provided with some
fastening systems inspired from the principle
regarding the biomechanics of articulations. The
jewel can be discrete, like a minimal intervention,
like an accent, or it can be extremely visible,
strong and contrasting yet its role is to accesorize
the outfit, to complete it. The connection between
the outfit and the accesory is based on the game,
on the alternative mutual potentiation, empha-
sizing not only the clothes’ volumetry and/or
materiality but also the games of forms and the
radiance of the polished metal.
The jewel is considered a finite, rigid and stat-
ic product, which cannot be transformed yet it
can transform man’s external aspect. Each of us
chooses, consciously or unconsciously, a certain
item of jewel as we feel it represents, completes
or emphasizes our personal style to a certain
degree. There is always a connection between
the jewel and its carrier given the little metallic
object’s capacity to express a visual message re-
garding the person who wears it.
Due to his creations, the jewel maker offers
people the chance to express their personality.
getale sau animale reprezintă puncte de pornire
în creaţia artistică, rezultatele fiind mai spectacu-
loase cu fiecare tip de metal folosit în transpune-
re: alamă, cupru, argint, fier, inox ş.a.m.d.. Prin
metal se materializează ideea, fiind însufleţit prin
formele pe care le capătă prin prelucrare. Fiecare
caracteristică a metalelor folosite în transpunere
este privită ca o oportunitate de diferenţiere în
creaţia plastică, de diversificare cromatică sau
structurală.
Bijuteriile constituie interpretări în metal ale
diferitelor forme din natură, rezultând forme fie
sinuoase şi alungite, fie geometrizate si fragmen-
tate (modulare chiar), fie având sisteme de prin-
dere inspirate din principiul biomecanicii articula-
ţiilor. Bijuteria poate fi discretă, ca o intervenţie
minimală, ca un accent, sau poate fi extrem de
vizibilă, de puternică şi contrastantă, însă rolul ei
este acela de accesorizare a ţinutei, de completa-
re a acesteia. Relaţia dintre vestimentaţie şi acce-
soriu este bazată pe joc, pe o potenţare reciprocă
alternativă, ochiul mergând când la volumetria şi/
sau materialitatea hainelor, când la jocul de forme
sau strălucirea metalului şlefuit.
Bijuteria este considerată un produs finit, rigid,
static, asupra căruia nu se mai poate interveni,
însă care are capacitatea de a interveni el însuşi
în aspectul exterior al omului. Fiecare dintre noi
alege, conştient sau inconştient, o anumită piesă
de bijuterie deoarece simte că îl reprezintă, că îl
completează sau că îi evidenţiază într-o oarecare
măsură stilul personal. Între bijuterie şi purtător
se stabileşte întotdeauna o conexiune datorită
capacităţii micului obiect metalic de a transmite
un mesaj vizual despre cine este persoana care îl
poartă.
Prin creaţiile sale, bijutierul oferă şansa oame-
nilor de a-şi exprima personalitatea.
187
Expoziție eveniment AAICREA,
188 2016
189
 IONU} CRISTIAN
MARIN

Asistent Universitar Doctor

Junior Lecturer Phd

190
About the metal object of art
The birth of forms
If we want to refer to the metal object of art,
we must firstly emphasize the two great specific
characteristics making the difference in the area
of objects of art: the form and the substance.
Both are important. Even though they are appar-
ently independent, they are actually interdepend-
ent. They combine so well that they call for each
other.
The form emphasizes the exploration, the cre-
ative process of thinking, drawing and transpos-
ing the artistic forms preceding the metal, in the
spirit of metals, typical to each artist working with
metals. The morphology of the metal objects of
art is a particular one, given the material’s qual-
ities and its processing methods. Therefore the
form’s exploration starts from the matter itself.
The metals provide multiple processing vari-
ants, borrowing extremely various forms, textures
and colours thus becoming the proper materials
for transposition. They provide a wide range of
Despre obiectul de art` din metal
Na[terea formei
Pentru a vorbi despre obiectul de artă din me-
tal, trebuie să precizăm de la bun început cele
două mari caracteristici specifice ce îl deosebesc
în aria obiectelor de artă: forma şi materia. Am-
bele au importanţa lor. Deşi sunt aparent inde-
pendente, în fapt sunt interdependente. Se împle-
tesc atât de bine încât se cer reciproc.
Forma evidenţiază căutarea, adică procesul
creativ specific oricărui artist metalist de a gândi,
desena şi transpune forme plastice pretabile me-
talului, în spiritul metalului. Morfologia obiectelor
de artă din metal este una particulară, dată de
calităţile materialului şi de modalităţile sale de
a fi lucrat. Deci, căutarea formei porneşte de la
materie.
Metalele oferă multiple variante de prelucra-
re, putând lua forme, texturi şi culori extrem de
variate, devenind astfel materiale optime pentru
transpunere. Oferă o paletă largă de posibilităţi,
plecând de la maleabilitatea şi ductilitatea lor,
191
Andrei Dimitriu

Claudiu Dosaru 192

Andrei Niță 193
până la efectele plastice obţinute prin procedee
chimice. Aşadar, arta metalului presupune măies-
trie, presupune o strânsă relaţionare cu materia-
lul pentru a-l călăuzi pe drumul dorit.
Forma şi materia se întrepătrund deoarece ma-
teria dă şansa imaginării unor forme spaţiale, as-
ccendente, aerisite, îndrăzneţe, cum greu se pot
imagina din alt material, iar forma plastică oferă
metalului o căldură şi o delicateţe lăuntrice greu
de închipuit în lipsa sa. Prin creaţia sa, artistul do-
mesticeşte metalul, îl însufleţeşte. Această dema-
terializare se reuşeşte prin crearea de suprafeţe
traforate, perforate, texturate sau construite de la
bun început într-o structură aerisită, prin crearea
de forme şi suprafeţe curbe, sinuoase. Prin torsi-
uni, jocul de concav şi convex, de plin şi gol, se
obţin forme fluide, umanizate.
În cazul obiectului de artă din metal, relaţia
dintre creaţie şi tehnică este cu atât mai eviden-
tă. În procesul de transpunere, tehnicile de pre-
lucrare a metalelor pot fi deopotrivă tradiţionale,
specifice atelierului, ori industriale, incluzând noi
tehnologii de debitare, gravare sau finisare. Toc-
mai această întrepătrundere de tehnici şi metode
de lucru este urmărită de către unii artişti, core-
larea lor dând posibilitatea unor variate modalităţi
de exprimare artistică în metal.
Diversitatea metalelor şi a tehnicilor şi tehnolo-
giilor specifice de prelucrare actuale oferă artistu-
lui nenumărate opţiuni. Artistul metalist benefici-
ază în prezent de mijloace multiple de exprimare
plastică. În calitatea sa de creator, depinde doar
de imaginaţie şi de modul în care întelege / simte
simbioza dintre materie şi formă.
194
possibilities, from the idea of maleability and
ductility to the artistic effects obtained through
chemical procedures. As a result, the art of met-
als assumes the idea of mastery, a tight connec-
tion with the material to be guided in the most
appropriate way.
The form and matter intertwine since the mat-
ter makes us imagine some spatial, ascending,
airy and courageous forms, which can be hardly
imagined from another material, while the artis-
tic form provides the metal with a certain kind of
warmth and delicacy, which we could hardly ex-
perience in its absence. Through his creation, the
artist domesticates the metal, he enlivens it. This
dematerialization is carried out through the crea-
tion of fretted, punched and textured surfaces or
those made up in an airy structure from the very
beginning through the creation of curved and
sinuous forms and surfaces. Given the twists, the
game between the concave and the convex, the
full and the empty, we obtain fluid and humanised
forms.
When referring to metal objects of art, the con-
nection between creation and techniques is even
more obvious. In the transposition process the
techniques applied to process the metal can be
both traditional, specific to studios, or industrial,
including new technologies applied in debiting,
engraving or finishing. It is exactly this interpen-
etration of techniques and work methods which is
analysed by some artists, while their correlation
offers the possbility to reach various methods of
artistic expression in metal.
The diversity of metals and specific techniques
and technologies in the present processing pro-
vides the artist with countless options. Currently,
the artist working in metals benefits from multiple
means of artistic expression. As a creator, it all
depends only on imagination and the way he un-
derstands / feels the symbiosis between matter
and the form.
Narcis Tudor 195
Claudiu Dosaru 196 Ionuț Voicu
Narcis Tudor 197
Conferința AAICREA, 2016
198
199
Expoziția AAICREA, Teatrul
200 Național București, coordonatori Doina Lucanu și Unda Popp, 2016
201
Expoziția AAICREA, Teatrul
202 Național București, coordonatori Doina Lucanu și Unda Popp, 2016
203
204
205
WHITE SHADOWS, Galeria
206 Galateca, coordonatori Sergiu Chihaia și Răzvan Vasilescu, 2017, grafica Matei Arnăutu
Răzvan Vasilescu și Sergiu Chihaia, 2017 207
Simina Filat, Licență Anul
208I, coordonator Doina Lucanu, 2015