Metoda Cadranelor

Procesul instructiv educativ este complex şi presupune folosirea unor metode şi

mijloace didactice eficiente, care să uşureze asimilarea de noi cunoştinţe şi stimularea
interesului elevilor pentru activitatea didactică.
Metoda cadranelor este un demers didactic util mai ales pentru orele de consolidare şi
de recapitulare, apelând la informaţii din toate disciplinele şi putând fi folosită în 50 de
minute. De exemplu, la clasa a V-a, această metodă modernă poate fi aplicată în cadrul lecţiei
de consolidare de la sfârşitul unităţii de învăţare: Basmul. În acest sens, activitatea
individuală se îmbină cu activitatea frontală a elevilor în cadrul orei de literatură.
Cadrul didactic – profesorul de limba română va coordona activitatea didactică, va enunţa şi
explica sarcinile de lucru, va împărţi foaia de lucru în patru cadrane:
- într-un ecran vor nota lecturi preferate, printre care vom regăsi cu siguranţă basmele
copilăriei şi vor observa diferenţa dintre basmul popular şi basmul cult pe baza lecturilor
personale;
- în alt cadran vor desena o zână aşa cum şi-o închipuie din basme;
- în următorul cadran vor folosi descrierea ca modalitate de expunere pentru a descrie zâna
în cuvinte, folosind elemente de cromatică, figuri de stil, fără să ştie;
- în ultimul cadran, vor ilustra creaţia prin crearea propriului basm pe baza lecturilor şi a
celor nouă paşi – indici enunţaţi de către profesor pentru ca să nu scrie la întâmplare
basmul şi mai ales anunţarea titlului pentru a trezi interesul elevilor şi a-i stimula.
Elevii vor realiza sarcinile de lucru pentru ca în final să prezinte textele şi în urma evaluării
vor surprinde etapele naraţiunii, textele create de ei fiind o succesiune de întâmplări şi elemente
fantastice. Toţi elevii vor avea notate în caiete cadranele , însoţite de reflecţia de la finalul activităţii
didactice, reprezentând feedback-ul lecţiei.
Această metodă didactică are o mare aplicabilitate, în cazul basmului, a oricărei naraţiuni, a
unei poezii, mai ales pastelurile, putând fi adaptată fiecărui gen literar, în parte. Fiind un exerciţiu
semidirijat, elevii vor putea dovedi creativitate şi originalitate, dezvoltându-şi imaginaţia şi gândirea
creativă, să utilizeze noţiunile dobândite anterior şi mai ales, încrederea în sine. La sfârşitul orei pot
fi notaţi elevii foarte activi pe parcursul lecţiei şi cei care au realizat compuneri deosebite, desene şi
descrieri interesante sau se dau puncte la rotunjirea unei note.
Metoda cadranelor este universal valabilă pentru aproape orice lecţie de literatură şi poate fi
adaptată în funcţie de nivelul şi cerinţele fiecărui grup de elevi din clase diferite.

În caietele elevilor va apărea următorul model de cadrane:

Poveşti: - ce preferă ca lectură? Zâna – sunt îndemnaţi copiii, să desene-

- diferenţa basm popular/ basm cult;
- ce basme au citit?
Ex.: „ Basmele românilor”, Petre Ispirescu,
„ Făt-Frumos din lacrimă”, Mihai Eminescu.
Descriere – descrieţi zâna în cuvinte, folo-
sind elemente de cromatică şi fi-
guri de stil, fără să ştie, în reali-
zarea portretului fizic şi moral;
ze o zână;
........................................................
Creaţie – vor crea propriul basm pe ba-
za lecturilor personale şi vor
urmări cei nouă paşi consem-
naţi de către profesor, pentru a nu
scrie la întâmplare basmul
şi a realiza gradat naraţiunea
„ Ghiozdanul fermecat „.
 Ghiozdanul fermecat

1. Într-o dimineaţă, Maria porneşte spre şcoală pe drumul şerpuitor ce traversa frumosul sat
de munte, unde locuia micuţa. Soarele strălucea îmbietor de cald în acea minunată zi de
primăvară.
2. Drumul e lung şi ghiozdanul e greu, iar micuţa sălta veselă pe drum, privind firele verzi
de iarbă ce se iveau firave şi încrezătoare.
3. Se opreşte la semafor şi aşteaptă să se schimbe culoarea şi să traverseze strada. Bucuria
dimineţii de primăvară i se citea pe chipul gingaş şi în privirea zglobie.
4. Lângă ea apare „ Zâna Primăverii” din basmele bunicii, acoperită cu o mantie verde şi
având prinşi în păr ghiocei şi alte floricele.Părul ei lung şi mătăsos curgea lin peste umerii
albi.
5. Îi atinge ghiozdanul cu o mână delicată iar fetiţa tresări speriată şi uimită la vederea
frumuseţii proaspete şi diafane.
6. Maria sosi la şcoală cu întârziere iar doamna învăţătoare era deja în clasă alături de
colegii ei. Fetiţa îşi ceru voie să participe la oră, salutând prietenos.
7. Îşi deschide ghiozdanul şi uimită, fetiţa găsi o carte de poveţti întitulată „ Zâna
Primăverii”; caietele erau copertate cu aur şi o fotografie aurită cu gingaşul chip al zânei
întâlnite pe drum.
8. Reacţia copiilor şi a învăţătoarei este fantastică, nu-şi dădeau seama de unde avea copila
asemenea minunăţii în ghiozdan. Îşi doreau toţi cartea cu basme.
9. La întoarcerea acasă se reîntâlneşte cu zâna, care-i mărturisi că o iubeşte de când era
micuţă şi pentru ea, este mica prinţesă. În chipul frumos al zânei, fetiţa îşi recunoscu
mama ce-i dăduse viaţă şi care o părăsise fără voie, devreme.