Sunteți pe pagina 1din 14

Formarea Pluralului

Cele mai multe substantive au, ca i n limba romn, o form pentru singular i alta
pentru plural. n limba german exist 5 modaliti de formare a pluralului:
1. forma de plural nu primete nicio terminaie:
Substantive care isi pastreaza forma de singular sunt in general
substantivele masculine i neutre terminate n -er, -el, -en
substantivele neutre terminate n -chen sau -lein
der Lehrer die Lehrer (profesorul profesorii)
das Fenster die Fenster (fereastra ferestrele)
das Mdchen die Mdchen (domnioara domnioarele)
das Brieflein die Brieflein (scrisorica scrisoricile)
der Apfel die pfel ATENIE! A devine (mrul merele)
der Vater die Vter ATENIE! A devine (tatl taii)
! Exist i 2 excepii, 2 substantive feminine care nu capt nicio terminaie la
formarea pluralului. Acestea sunt
die Mutter die Mtter ATENIE! u devine (mama mamele)
die Tochter die Tchter ATENIE! o devine (fiica fiicele)
2.pluralul se formeza prin adugarea terminaiei e
Din acest grup fac parte:
majoritatea substantivelor masculine i neutre (cu excepia celor terminate n -er,
-el, -en i respectiv -chen i -lein, veziacest articol)
der Tag die Tage (ziua zilele)
der Tisch die Tische (masa mesele)
das Heft die Hefte (caietul caietele)
substantive terminate n -nis i -bus (cu dublarea lui -s)
das Ergebnis die Ergebnisse(rezultatul rezultatele)
das Ereignis die Erignisse (ntmplarea ntmplrile)
der Bus die Busse (autobuzul autobuzele)
Unele substantive sufer i o transformare vocalic
der Sohn die Shne (fiul fiii) ATENIE! o devine
die Hand die Hnde (mna minile) ATENIE! a devine

3. pluralul se formeaz prin adugarea terminaiei er


Din aceast clas fac parte:
majoritatea substantivelor neutre
das Kind die Kinder (copilul copiii)
das Lied die Lieder (cntecul cntecele)
das Bild die Bilder (imaginea imaginile)
cteva substantive masculine
der Geist die Geister (spiritul- spiritele)
Exist i un grup de substantive care alturi de terminaia -er sufer i o modificare

vocalic:
das Haus die Huser (casa casele)
das Land die Lnder (ara rile)
das Buch die Bcher (cartea crile)
der Mann die Mnner (brbatul brbaii)
der Wald die Wlder (pdurea pdurile)
4. pluralul se formeaz prin adugarea terminaiei en
Din aceast clas fac parte:
cele mai multe substantive feminine;
substantive feminine formate cu sufixul in (dubleaza n) die Frau die Frauen
(femeie femeile)
die Blume die Blumen (floare florile)
die Freundin die Freundinnen (prietena prietenele)
die Schlerin die Schlerinnen (eleva elevele)
- substantive de origine straina;
die Nation die Nationen (casa casele)
die Konferenz die Konferenzen (conferinta conferintele)
- putine substantive masculine;
der Junge die Jungen (baiatul baietii)
das Affe die Ohren (ureche urechile
Unele substantive neutre;
das Auge die Augen (ochiul ochii)
der Affe die Affen (maimuta maimutele
5. pluralul se formeaz prin adugarea terminaiei -s
Din acest grup fac parte:
substantive de origine straina;
der Schal die Schals (fularul fulare)
das Foto die Fotos (poza pozele)
prescurtari;
der LKW die LKWs (camionul - camioanele)
6. Unele substantive de alta origine decat germana pot avea forme proprii de plural.
das Museum - die Museen
das Zentrum - die Zentren
das Gymnasium - die Gymnasien
die Firma - die Firmen
die Villa - die Villen
das Thema - die Themen

PERFECTUL COMPUS IN GERMANA

Das Perfekt ( vollendete Gegenwart) Perfectul compus in limba germana


Perfectul compus in limba germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si
"sein" conjugate la timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului de
conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia,
aceasta structura fiind una specifica limbii germane.
Caracteristica timpului perfect compus
1. : Incheierea unei actiuni
- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are
urmari in prezent: De exemplu: Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht
mehr. (Am uitat poezia. Nu o mai stiu.)
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. De
exemplu: Hast du die Tablette genommen? ( Ti-ai luat pastila?)
2. Componenta practica
Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Perfectul compus se
foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in
povestiri, in scrieri literare. Pe langa aceasta in Germania de sud se foloseste in cea
mai mare parte perfectul compus.
Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:
- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich
anziehen = a te imbraca;
- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a
citi; sehen = a vedea;
- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica
inceperea sau incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen
= a dormi; leben = a trai;
- verbele modale: wollen (a vrea) , mssen ( a trebui)
Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:
- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren,
kommen, fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari
:einschlafen = a adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;
- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;
- verbul bleiben = a ramane;
In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu
particula separabila.
Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:

ich bin gefahren = eu am plecat;


du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;
wir sind gefahren = noi am plecat;
ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;
Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:
ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;
du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;
wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;
ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;
Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "
ich bin hereingekommen = eu am intrat;
du bist hereingekommen = tu ai intrat;
er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;
wir sind hereingekommen = noi am intrat;
ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;
sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.

PROPOZITIA SUBORDONATA
Propoziia subordonat (der Nebensatz) in limba germana
1.O propoziie subordonat este o propoziie care are nevoie de o propoziie
principal, pentru a avea un neles complet:
Ich habe mich gergert, weil er so spt gekommen ist.
(M-am enervat, pentru c el a venit att de trziu.)
"weil er so spt gekommen ist" este propozitia subordonat n exemplul de mai sus.
2.O propoziie subordonat se desparte de cea principal printr-o virgul.
3. Verbul conjugat este aproape ntotdeauna pe ultima poziie ntr-o propoziie
subordonat . Propoziia principal este legat de cea subordonat printr-o conjucie
subordonatoare precum, dass(c): Wir wussten nicht, dass er die Arbeit schon
gemacht hatte. (Noi nu tiam c el a fcut deja treaba.)
n exemplul de mai sus se observ c participiul perfect precede verbul conjugat.

4.Alte conjuncii subordonatoare comune sunt:


als ob = ca i cum / bevor = nainte / bis = pn cnd
da = deoarece / seit,seitdem = de cnd / damit = ca sa( astfel nct)
nachdem = dup / ob = dac / obgleich / obwohl = dei
ohne dass/ ohne ... zu = fr ca / sobald = ndat ce
solange = ct timp / whrend = ct timp / weil = pentru c
wenn = dac
Weil es heute regnet, drfen wir nicht drauen spielen.
(Pentru c azi plou, noi nu avem voie s ne jucm afar.)
Uli ging gestern Abend in die Kneipe, obwohl er kein Geld hatte.
(Uli a mers asear n crcium, dei el nu avea bani.)
COMPARATIA ADJECTIVULUI
Comparatia adjectivului in limba germana
n limba german, gradele de comparaie sunt aceleai cu cele din limba romn,
doar c difer modul de formare.
Gradele de comparatie se impart in trei categorii: 1. Pozitiv
Este adjectivul n sine, neschimbat.
Exemplu: schnell, das schnelle Auto, ein schnelles Auto
2. Comparativ Regula generala de formare a comparativului este adjectivul la gradul
pozitiv + -er. Exemplu: schnell - schneller = rapid - mai rapid!
3. Superlativ Regula generala de formare a superlativului:
3.1 Daca insoteste un substantiv (superlativ n forma atributiva), este adjectivul la
gradul pozitiv + -st.
Exemplu: das schnelle Auto - das schnellste Auto = masina rapida - masina cea mai
rapida
3.2 Daca nu nsoteste un substantiv (superlativ n forma adverbiala), se formeaza
astfel: am + adjectiv la gradul pozitiv + -sten.
Este vorba de o forma invariabla, nu se declina si se utilizeaza atunci cnd
adjectivul se afla dupa un verb.
Exemplu: dieses Auto ist am schnellsten <--> aceasta masina este cea mai rapida
4.Exceptii:
4.1 Adjective care se termina n -d, -t, -tz, -z, -sch, -, -x.
Aceste adjective formeaza comparativul urmnd regula generala, nsa la forma de
superlativ primesc -est, caz n care se adauga un -e- auxiliar la cazul general.
Exemplu: breit breiter am breitesten
4.2 Adjective care se termina n -e.
Formeaza comparativul n mod similar, fara a se adauga un -e- auxiliar, prin
adaugarea unui -r.
Exemplu: mde - mder - am mdesten
4.3 Adjective monosilabice.
O mare parte a acestor adjective primesc un "Umlaut" (,,) pe vocala cuvntului
de baza pentru a forma comparativul si superlativul.

Exemplu: kurz krzer am krzesten


4.4 Adjective care se termina n -el si -er.
Exemplu: dunkel dunkler am dunkelsten / teuer teurer am teuersten
4.5 Comparativele si superlativele neregulate.
Exista cteva adjective care nu respecta regulile generale si ale caror forme de
comparativ si superlativ se formeaza ntr-un mod neregulat.
Exemple:
hoch - hher - am hchsten
nah(e) - nher - am nchsten
gut - besser - am besten
gern - lieber - am liebsten
viel - mehr - am meisten
VERBE +PREFIXE
Trennbare Verben:(Beispiele zum Bild) aufstehen = a se scula/ a se ridica einkaufen
= a face cumparaturi anziehen = a (se) imbraca losgehen = a porni (pe jos)
aufrumen = a face ordine abfahren = a pleca anfangen = a incepe fernsehen = se
uita la televizor zurckkommen = a reveni In limba germana exista verbe ce pot
avea prefixe. Aceste prefixe numite si particule separabile (Trennbare Partikel in
limba germana)pot schimba complet sensul verbului. Particulele separabile din
limba germana sunt: ab, an, auf, aus, bei, ein, heim, her, heraus, hin, hinauf, los,
mit, nach, vor, weg, zu, zurck..... de exemplu : heimkommen -ich komme heim
Lucru care poate crea incurcaturi este faptul ca unele prefixe sunt separabile iar
altele nu sunt. Intotdeauna prefixul separabil este accentuat, iar cel neseparabil nu
este. Particulele neseparabile din limba germana sunt: ver,be,
ent,er,emp,ge,miss,zer.....de exemplu: verkaufen= ich verkaufe

Cele mai importante 50 de verbe din limba germana


In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna
cu pronuntia acestora.
anrufen (an.rufn) = a telefona
arbeiten (arbaitn) = a munci
backen (bachen) = a coace
benutzen (benuen) = a folosi
bleiben (blaibn) = a ramane
brauchen (brauhn) = a avea nevoie
bringen (bringhen) = a aduce
denken (denchen) = a gandi
essen (esen) = a manca
fahren (farn) = a conduce
finden (findn) = a gasi, a considera

fliegen (flighn) = a zbura


fragen (fragn) = a intreba
geben (ghebn) = a da
gehen (gheen) = a se duce
haben (habn) = a avea
heien (haisen) = a se numi
helfen (helfn) = a ajuta
hren (hoorn) = a auzi
kaufen (caufn) = a cumpara
kennen (chenen) = a cunoaste
kommen (comn) = a veni
knnen (chionn) = a putea
laufen (laufn) = a merge, a alerga, a functiona
leben (lebn) = a trai
leihen (laihen) = a imprumuta
lernen (lernen) = a invata
lesen (lezen) = a citi
lieben (libn) = a iubi
machen (mahn) = a face
mchten (miohtn) = a dori
nehmen (nemn) = a lua
schreiben (raibn) = a scrie
schlagen (laghen) = a lovi
schneiden (naiden) = a taia
schlafen (lafn) = a dormi
sitzen (sien) = a sta, a lua loc
sehen (zeen) = a vedea
sein (zain) = a fi
sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi
spielen (pilen) = a te juca
trinken (trinchen) = a bea
vergessen (ferghesn) = a uita
versprechen (ferprehen) = a promite
verstehen (ferteen) = a intelege
waschen (van) = a spala
werden (verdn) = a deveni
wissen (vizn) = a sti
wollen (volen) = a vrea
wohnen (vonen) = a locui

PrezentareaCare este numele dvs.? - Wie heien Sie? (pronunia : vi haisn zi?) (formal)
Cum te numeti? - Wie heit du? (pronunia : vi haist du?)
Eu m numesc... - Ich heie... (pronunia : ih haise...) (formal)
Eu m numesc... - Ich bin... (pronunia : ih bin...)
ncntat de cunotin - Freut mich (pronunia : froit mih)
ncntat de cunotin - Sehr erfreut (pronunia : zea efroit)
Cum i merge? - Wie geht es Ihnen? (pronunia : vi ghet es inn?) (formal)
Cum i merge? - Wie geht es dir? (pronunia : vi ghet es dia?)
Cum i merge? - Wie geht's? (pronunia : vi ghe?)
Mie mi merge bine. Dar dumneavoastr? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronunia :
mia ghet es gut und inn) (formal)
Mie mi merge bine. Dar ie? - Mir geht's gut und dir? (pronunia : mia ghe gut und
dia)
mi pare ru. Nu neleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunia : es tut mia
laid. ih farte-e niht)
ntr-adevr? / Serios? / Adevrat? - Wirklich? (pronunia : viuclih)
Nu vorbesc aa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunia :
ih can niht so gut doici u redn)
Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronunia : ia. cain problem)

Wortschatz ( vocabular): beim Einkaufen = la cumparaturi :


Knnen Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati?
Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...
Ich mchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...
Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')
Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas fr Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?
Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?
Das ist zu teuer. {Das ist u toia} = Este prea scump
Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?
Ich schau nur ein bisschen. {Ih au nur ain bishen} = Doar ma uit un pic
die Einkufe {di aincoife} = cumparaturi

der Verkufer / die Verkuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator /


vanzatoare
der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta
das Obergescho {das obergheos} = etaj
die Kasse {di case} = casa de marcat
das Angebot {das anghebot} = oferta
die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin
die Abteilung {di abtailung} = departament / raion
das Regal {das regal} = raft
der Preis {der prais} = pret
der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi
die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal
die Einkaufstasche {di aincaufs.tae} = sacosa de cumparaturi
die Tte {di tiute} = sacosa
teuer {toier} = scump
billig {bilig} = ieftin
bequem {becvem} = comod, confortabil
zeigen {aighen} = a arata ceva cuiva
einpacken {ainpachen} = a impacheta
bezahlen {bealen} = a plati
nehmen {nemen} = a lua
gefallen {ghefallen} = a place

Declinarea Adjectivului in limba germana


(nominativ /acuzativ / dativ)
1.Declinarea tare
Cnd un adjectiv apare n faa unui substantiv, fr un articol sau alt determinant
similar articolului, acesta va avea terminaii "tari", foarte similare cu cele ale
articolului hotrt (der, die, das).
-masculin -neutru -feminin -plural
Nominativ: -der Wein -das Essen -die Farbe -die Freunde
-guter Wein -gutes Essen -rote Farbe -neue Freunde
Acuzativ: -den Wein -das Essen -die Farbe -die Freunde
-guten Wein -gutes Essen -rote Farbe -neue Freunde
Dativ: -dem Wein -dem Essen -der Farbe -den Freunden
-gutem Wein -gutem Essen -roter Farbe -neuen Freunden
Se poate observa c terminaiile adjectivelor la aceast declinare este identic cu
cele ale articolului hotrt. Cteva exemple:
Nominativ: Guter Wein ist teuer.
Acuzativ: Frulein Meier trinkt guten Wein gern.
Dativ: Der Student ist mit gutem Wein zufrieden.
2. Declinarea slab
Dac adjectivul este precedat de articolul hotrt sau de un pronume cu
desinenele articolului hotrt (ex: dieser, diese, dieses) acesta se declin slab,
adic primete desinena -en la toate cazurile cu excepia nominativului singular
masc, fem, neutru i acuzativ singular feminin i neutru, unde are desinena -e.
-masculin -neutru -feminin -plural
Nominativ: -der gute Wein -das neue Auto -die rote Farbe -die alten Katzen
Acuzativ: -den guten Wein -das neue Auto -die rote Farbe -die alten Katzen
Dativ: -dem guten Wein -dem neuen Auto -der roten Farbe -den alten Katzen
3. Declinarea mixt
Adjectivele precedate de un articol nehotrt sau un pronume posesiv se declin
mixt, adic primesc desinenele declinrii tari la nominativ singular, la toate
genurile i acuzativ feminin i neutru singular, iar desinenele declinrii slabe la
toate celelalte cazuri.
-masculin -neutru -feminin -plural
Nominativ: -ein neuer Wagen -ein altes Haus -eine leere Dose -keine reichen Leute
Acuzativ: -einen neuen Wagen -ein altes Haus -eine leere Dose -keine reichen Leute
Dativ: -einem neuen Wagen -einem alten Haus -einer leeren Dose -keinen reichen
Leuten

AKK si Dativ
Akkusativ raspunde la intrebarile Wen? Was? (Wohin? -pentru actiunea pe care tu o
faci. De ex: sofezi, alergi, mergi, agheti ceva pe perete, pui ceva pe masa...etc).
Dativ raspunde la intrebarile: WEM? WAS? (WO? - pt actiunea deja incheiata. De ex:
esti deja in oras, esti in magazin sau cafenea, cheia este deja pe masa...etc)Trebuie
tinut cont de articole si prepozitii aferente fiecarui caz. La Akkusativ doar DER se
modifica, DAS si DIE raman neschimbate, insa la Dativ se modifica toate articolele:
DER devine DEM, DAS - DEM DIE - DER iar la plural DIE - DEN. Referitor la prepozitii,
acestea trebuie invatate pe de rost(la fel si articolele), pentru fiecare caz. Exemplul
tau: Akk- in die Stadt- iti arata actiunea pe care tu o faci indiferent de mijlocul cu
care te deplasezi. Dativ: in der Stadt -iti arata ca tu deja esti acolo, actiunea ta e
terminata, ti-ai atins scopul.
De exemplu daca vrei sa bati un cui in perete, este Akkusativ. Daca deja este batut
si el se afla in perete, este Dativ. Daca vrei sa agheti un tablou in acel cui, actiunea
ta este Akkusativ. Cand tabloul este deja agatat si sta pe perete, este Dativ.
Deasemenea sunt cateva verbe specifice cazului Dativ: helfen(a ajuta), folgen(a
urma), antworten(a raspunde), glauben(a crede), gehren(a apartine). Desi tu ajuti
pe cineva(helfen), propozitia va fi in Dativ. Ex: Ich helfe dir. (dir este declinarea
pronumelui personal DU in cazul Dativ)
Cand se indica directia..(wohin?) avem Akk ,iar cand se precizeaza locatia(_wo?)
avem Dativ
Si mult mai usor de identificat cazul..cand e vorba de Akk( wohin?) avem si un verb
de miscare..zum Beispiel.." Ich gehe nach Hause".Mult succes!
Dativ e cnd vb de ceva static z B :Wo bist du? Unde eti? In der stadt.-Dativ-eti n
ora nu arata nici o aciune...iar,Wohin frst du? Unde mergi (cu masina)?in die
Stadt -Akkusativ pt ca arata o actiune (conduci) i o direcie - conduci(mergi) n
ora. Nu tiu dac ai neles sau dac am explicat bine dar cam aa am neles eu
diferena ntre ele
Comparatia Adjectivelor in Limba Germana
n limba german, gradele de comparaie sunt aceleai cu cele din limba romn,
doar c difer modul de formare.
Gradul Pozitiv nu primeste nici o terminatie speciala.
Toate adjectivele au terminaii care indic comparativul si superlativul :
Comparativul :-er(-)
Superlativul : -st(-)

Formele de comparative si superlative ale adjectivelor din mai multe silabe se


formeaz n acelai mod:
Exemplu: interessant( interesant ) - interessanter ( mai interesant ) -der,die,das
interessanteste - cel mai interesant
Dac superlativul nu precede un substantiv ca in exemplu din parantez (Das ist
das schnste Buch), poate fi folosit oricare din modurile de exprimare a
superlativului.Se poate folosi articolul plus adjectivul corespunztor fr substantiv.
Exemplu: Das Buch ist das kleinste.(Buch)- Cartea (aceasta) este cea mai mic.
(carte)
Superlativul se exprim i prin folosirea formei am ....-sten
Exemplu: Das Buch ist am schnsten. = Aceasta carte este cea mai frumoasa.
Termenii de comparaie stau n limba german la acelai caz.
Exemplu: Du schreibst schner als ich. (Tu scrii mai frumos ca mine.)

verbe care isi schimba vocala din radacina la a II-a si a III-a sg


anfangen - du fngst an er fngt an =a incepe
backen - du bckst er bckt =a coace
brechen - du brichst er bricht =a rupe , a frange
einladen - du ldst ein er ldt ein =a invita
essen - du isst er isst =a manca
fahren - du fhrst er fhrt =a conduce
geben - du gibst er gibt =a da
gefallen - du gefllst er gefllt =a-i placea
halten - du hltst er hlt =a opri, a tine
helfen - du hilfst er hilft =a ajuta
lassen - du lsst er lsst =a lasa
laufen - du lufst er luft =a alerga
lesen - du liest er liest =a citi
nehmen - du nimmst er nimmt =a lua
schlafen - du schlfst er schlft =a dormi
sprechen - du sprichst er spricht =a vorbi
sehen - du siehst er sieht =a vedea
tragen - du trgst er trgt =a purta
treffen - du triffst er trifft =a intalni
vergessen - du vergisst er vergisst =a uita
wachsen - du wchst er wchst =a creste

waschen - du wschst er wscht =a spala


werden - du wirst er wird =a deveni, a se face

Negaia nicht, kein , nichts in Limba Germana


In limba germana, negaia se formeaz in general cu ajutorul particulei nicht (1.).
Aceasta negaie devine inutilizatibil atunci cnd negaia este urmat de un
substantiv si ein/eine, in acest caz folosindu-se kein (2.). Exist i situaia n care
se neag totul i atunci se va folosi nichts (3.).
1. nicht
Er beachtet nicht die Regeln. -> El nu respecta normele.
Er kann nicht kochen. -> El nu poate sa gateasca (gati).
Particulariti ale utilizrii negaiei nicht n propoziie:
neag propoziia i se refer la verb
2. kein
Ich habe keinen Bleistift Nu am nici un stilou. (Bleistift este substantiv de genul
masculin (der), singular, n Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunztor ->
keinen.)
Ich habe keine Lust -> Nu am nici un chef / Nu am chef. (Lust este substantiv de
genul feminin(die), singular, n Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunztor ->
keine)
Ich habe kein Kind -> Nu am nici un copil / Nu am copil. (Kind este substantiv de
genul neutru(das), singular, n Acuzativ, astfel kein se va acorda corespunztor ->
kein)
Ich bin keine Lehrerin. (Lehrerin este substantiv de genul feminin, singular, in
Nominativ, deoarece verbul SEIN cere subst. in N. Astfel kein se va acorda
corespunztor -> keine)
Particulariti ale utilizrii negaiei kein:
neag substantive (de ex. neaga posesia, existenta unui substantiv)
este situat fr excepie n faa unui substantiv
se acord ntotdeauna cu genul, cazul i numrul substantivului care o urmeaz
la singular se traduce ca nici un / nici o. ( Nu vad nici un creion -> ich sehe keinen
Bleistift.)
3. nichts

Ich verstehe nichts. -> Nu neleg nimic.


Particulariti:
este negaia lui alles (totul)
se traduce nimic.

S-ar putea să vă placă și