Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cele mai multe substantive au, ca i n limba romn, o form pentru singular i alta
pentru plural. n limba german exist 5 modaliti de formare a pluralului:
1. forma de plural nu primete nicio terminaie:
Substantive care isi pastreaza forma de singular sunt in general
substantivele masculine i neutre terminate n -er, -el, -en
substantivele neutre terminate n -chen sau -lein
der Lehrer die Lehrer (profesorul profesorii)
das Fenster die Fenster (fereastra ferestrele)
das Mdchen die Mdchen (domnioara domnioarele)
das Brieflein die Brieflein (scrisorica scrisoricile)
der Apfel die pfel ATENIE! A devine (mrul merele)
der Vater die Vter ATENIE! A devine (tatl taii)
! Exist i 2 excepii, 2 substantive feminine care nu capt nicio terminaie la
formarea pluralului. Acestea sunt
die Mutter die Mtter ATENIE! u devine (mama mamele)
die Tochter die Tchter ATENIE! o devine (fiica fiicele)
2.pluralul se formeza prin adugarea terminaiei e
Din acest grup fac parte:
majoritatea substantivelor masculine i neutre (cu excepia celor terminate n -er,
-el, -en i respectiv -chen i -lein, veziacest articol)
der Tag die Tage (ziua zilele)
der Tisch die Tische (masa mesele)
das Heft die Hefte (caietul caietele)
substantive terminate n -nis i -bus (cu dublarea lui -s)
das Ergebnis die Ergebnisse(rezultatul rezultatele)
das Ereignis die Erignisse (ntmplarea ntmplrile)
der Bus die Busse (autobuzul autobuzele)
Unele substantive sufer i o transformare vocalic
der Sohn die Shne (fiul fiii) ATENIE! o devine
die Hand die Hnde (mna minile) ATENIE! a devine
vocalic:
das Haus die Huser (casa casele)
das Land die Lnder (ara rile)
das Buch die Bcher (cartea crile)
der Mann die Mnner (brbatul brbaii)
der Wald die Wlder (pdurea pdurile)
4. pluralul se formeaz prin adugarea terminaiei en
Din aceast clas fac parte:
cele mai multe substantive feminine;
substantive feminine formate cu sufixul in (dubleaza n) die Frau die Frauen
(femeie femeile)
die Blume die Blumen (floare florile)
die Freundin die Freundinnen (prietena prietenele)
die Schlerin die Schlerinnen (eleva elevele)
- substantive de origine straina;
die Nation die Nationen (casa casele)
die Konferenz die Konferenzen (conferinta conferintele)
- putine substantive masculine;
der Junge die Jungen (baiatul baietii)
das Affe die Ohren (ureche urechile
Unele substantive neutre;
das Auge die Augen (ochiul ochii)
der Affe die Affen (maimuta maimutele
5. pluralul se formeaz prin adugarea terminaiei -s
Din acest grup fac parte:
substantive de origine straina;
der Schal die Schals (fularul fulare)
das Foto die Fotos (poza pozele)
prescurtari;
der LKW die LKWs (camionul - camioanele)
6. Unele substantive de alta origine decat germana pot avea forme proprii de plural.
das Museum - die Museen
das Zentrum - die Zentren
das Gymnasium - die Gymnasien
die Firma - die Firmen
die Villa - die Villen
das Thema - die Themen
PROPOZITIA SUBORDONATA
Propoziia subordonat (der Nebensatz) in limba germana
1.O propoziie subordonat este o propoziie care are nevoie de o propoziie
principal, pentru a avea un neles complet:
Ich habe mich gergert, weil er so spt gekommen ist.
(M-am enervat, pentru c el a venit att de trziu.)
"weil er so spt gekommen ist" este propozitia subordonat n exemplul de mai sus.
2.O propoziie subordonat se desparte de cea principal printr-o virgul.
3. Verbul conjugat este aproape ntotdeauna pe ultima poziie ntr-o propoziie
subordonat . Propoziia principal este legat de cea subordonat printr-o conjucie
subordonatoare precum, dass(c): Wir wussten nicht, dass er die Arbeit schon
gemacht hatte. (Noi nu tiam c el a fcut deja treaba.)
n exemplul de mai sus se observ c participiul perfect precede verbul conjugat.
PrezentareaCare este numele dvs.? - Wie heien Sie? (pronunia : vi haisn zi?) (formal)
Cum te numeti? - Wie heit du? (pronunia : vi haist du?)
Eu m numesc... - Ich heie... (pronunia : ih haise...) (formal)
Eu m numesc... - Ich bin... (pronunia : ih bin...)
ncntat de cunotin - Freut mich (pronunia : froit mih)
ncntat de cunotin - Sehr erfreut (pronunia : zea efroit)
Cum i merge? - Wie geht es Ihnen? (pronunia : vi ghet es inn?) (formal)
Cum i merge? - Wie geht es dir? (pronunia : vi ghet es dia?)
Cum i merge? - Wie geht's? (pronunia : vi ghe?)
Mie mi merge bine. Dar dumneavoastr? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronunia :
mia ghet es gut und inn) (formal)
Mie mi merge bine. Dar ie? - Mir geht's gut und dir? (pronunia : mia ghe gut und
dia)
mi pare ru. Nu neleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunia : es tut mia
laid. ih farte-e niht)
ntr-adevr? / Serios? / Adevrat? - Wirklich? (pronunia : viuclih)
Nu vorbesc aa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunia :
ih can niht so gut doici u redn)
Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronunia : ia. cain problem)
AKK si Dativ
Akkusativ raspunde la intrebarile Wen? Was? (Wohin? -pentru actiunea pe care tu o
faci. De ex: sofezi, alergi, mergi, agheti ceva pe perete, pui ceva pe masa...etc).
Dativ raspunde la intrebarile: WEM? WAS? (WO? - pt actiunea deja incheiata. De ex:
esti deja in oras, esti in magazin sau cafenea, cheia este deja pe masa...etc)Trebuie
tinut cont de articole si prepozitii aferente fiecarui caz. La Akkusativ doar DER se
modifica, DAS si DIE raman neschimbate, insa la Dativ se modifica toate articolele:
DER devine DEM, DAS - DEM DIE - DER iar la plural DIE - DEN. Referitor la prepozitii,
acestea trebuie invatate pe de rost(la fel si articolele), pentru fiecare caz. Exemplul
tau: Akk- in die Stadt- iti arata actiunea pe care tu o faci indiferent de mijlocul cu
care te deplasezi. Dativ: in der Stadt -iti arata ca tu deja esti acolo, actiunea ta e
terminata, ti-ai atins scopul.
De exemplu daca vrei sa bati un cui in perete, este Akkusativ. Daca deja este batut
si el se afla in perete, este Dativ. Daca vrei sa agheti un tablou in acel cui, actiunea
ta este Akkusativ. Cand tabloul este deja agatat si sta pe perete, este Dativ.
Deasemenea sunt cateva verbe specifice cazului Dativ: helfen(a ajuta), folgen(a
urma), antworten(a raspunde), glauben(a crede), gehren(a apartine). Desi tu ajuti
pe cineva(helfen), propozitia va fi in Dativ. Ex: Ich helfe dir. (dir este declinarea
pronumelui personal DU in cazul Dativ)
Cand se indica directia..(wohin?) avem Akk ,iar cand se precizeaza locatia(_wo?)
avem Dativ
Si mult mai usor de identificat cazul..cand e vorba de Akk( wohin?) avem si un verb
de miscare..zum Beispiel.." Ich gehe nach Hause".Mult succes!
Dativ e cnd vb de ceva static z B :Wo bist du? Unde eti? In der stadt.-Dativ-eti n
ora nu arata nici o aciune...iar,Wohin frst du? Unde mergi (cu masina)?in die
Stadt -Akkusativ pt ca arata o actiune (conduci) i o direcie - conduci(mergi) n
ora. Nu tiu dac ai neles sau dac am explicat bine dar cam aa am neles eu
diferena ntre ele
Comparatia Adjectivelor in Limba Germana
n limba german, gradele de comparaie sunt aceleai cu cele din limba romn,
doar c difer modul de formare.
Gradul Pozitiv nu primeste nici o terminatie speciala.
Toate adjectivele au terminaii care indic comparativul si superlativul :
Comparativul :-er(-)
Superlativul : -st(-)