Clasa a IV –a

Repartizarea orientatvă a orelor pe unități de conținut ,lectura -80 ore

Competența specifică 3. Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici de lectură
adecvate, dând dovadă de citire corectă, cursivă și expresivă

Unități de competențe :
3.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conştientă şi fluidă.
3.2. Extragerea informaţiilor esenţiale și de detaliu dintr-un text citit.
3.3. Formularea ideilor principale ale unui text narativ.
3.4. Recunoaşterea unor specii literare în baza celor mai simple trăsături de structură specifice.
3.5. Caracterizarea personajelor dintr-un text literar, după algoritmul propus.
3.6. Povestirea unui text literar sau informativ după un plan simplu de idei.

Unități de conținut :

Lectura
• Automatizarea tehnicii lecturii cu voce şi în gând.
• Calităţile citirii: corectă, conştientă, cursivă, expresivă.
• Înţelegerea şi interpretarea celor citite în gând.
• Textul literar.
• Textul literar narativ.
• Descrierea. Fragmentul de text ce conţine descriere.
• Organizarea logico-semantică a textului.
• Componentele textului: titlul, autorul, conţinutul.
• Tema, ideea, locul şi timpul acţiunii.
• Personajele literare. Însușiri/trăsături fizice, trăsături morale (conform faptelor descrise).
• Atitudinea cititorului faţă de comportamentul, activitățile, preocupările personajelor.
• Delimitarea textului în fragmente. Formularea ideilor principale.
• Planul simplu de idei.
• Planul dezvoltat de idei. Ideile secundare.
• Povestirea orală (integrală, succesivă, selectivă).
• Mijloacele expresive ale comunicării orale.
• Dialogul şi descrierea ca elemente constitutive ale unor texte (analiza contextuală)
. • Tablourile naturii descrise în text.
• Versificaţia: poezia, pastelul.
• Citirea textului nonliterar/informativ, nonliterar de tip utilitar, nonliterar funcțional.
• Specii literare: povestea, povestirea, fabula, snoava, poezia, ghicitoarea, proverbul, pastelul.
Vocabularul textului
• Cuvintele noi din text.
• Categorii semantice ale limbajului textual: sinonime şi antonime; omonime şi paronime20.
• Mijloace artistice de modificare a sensului: comparaţia şi personificarea (recunoaștere).
• Sensurile propriu şi figurat ale cuvintelor. Terminologie specifică: citire corectă, conștientă,
cursivă, expresivă; personaj literar, trăsături fizice, trăsături morale; plan de idei; vers;
comparație, personificare; sinonim, antonym

Activități de învățare și produse școlare recomandate

Textul (literar/nonliterar) citit la prima vedere; Citirea cu voce a unui text cunoscut; Lectura
interpretativă; Textul analizat (în limita standardelor); Povestirea despre textul literar; Planul de
idei (elaborare în colectiv, în grup, încercări individuale, în mod ghidat); Exerciţii de
transformare a dialogului în povestire (oral); Textul literar povestit; Personajul literar
caracterizat; Mesajul argumentativ; Mijloace artistice (identificare); Notițe de lectură; Jocuri
literare; Jocuri-dramatizări; Jocuri didactice; Exerciții de utilizare a diferitelor formule de
solicitare potrivite situațiilor cotidiene; Poezia recitată; Colaborarea în echipă.

Competența specifică 6. Gestionarea experiențelor lectorale în contexte educaționale,

sociale, culturale, dând dovadă de interes și preferințe pentru lectură

Unități de competențe

Distingerea tipurilor de cărți după conţinut și după indicii propuși. 6.2. Aplicarea adecvată a unor
tehnici/strategii de lucru cu textul/cartea. 6.3. Prezentarea orală a unor cărți citite independent.
6.4. Demonstrarea interesului şi a preferinţelor pentru lectura suplimentară a cărţilor şi a presei
periodice pentru copii.

Unități de conținut

Tainele cărții • Cartea. Componentele cărţii: coperta, cotorul, filele cu text, imaginile, cuprinsul
şi rolul lor. • Elementele cărţii: prefaţă, postfaţă (informaţie biobibliografică despre scriitori). •
Cartea. Tipuri de litere de tipar (de rând, îngroșate, înclinate). • Cartea şi timpul. Preferinţe de
cărţi și impresii despre carte • Cărţi ştiinţifico-artistice pentru copii (cu un volum de 15-25
pagini). • Cărţi din literatura artistică naţională pentru copii. • Cărți din literatura artistică
universală pentru copii. • Presa periodică pentru copii. • Dicționare școlare (pe suport hârtie și
electronic). • Enciclopedii pentru copii. • Cartea electronică – eBook-ul. • Cartea în format audio
– audiobook-ul. • Agenda de lectură a cărţilor citite. Terminologie specifică: copertă, cotor, file,
prefață, postfață, cuprins, tipuri de litere de tipar, informație biobibliografică, literatura artistică,
literatura științifică, literatura națională, literatura universală, cartea electronică.

Activități de învățare și produse școlare recomandate

Atelierul de lectură; Atelierul de discuţie; Atelierul de creaţie; Agenda de lectură; Compararea

copertelor diferitor cărţi și analiza stilurilor de ilustrare; Discuții despre aspectul literelor folosite
în scrierea unor titluri, în texte din cărți, reviste, enciclopedii de la bibliotecă, din clasă; Analiza
ilustraţiilor cărţii, realizate prin diferite procedee artistice: desen, pictură, colaj, foto; Lectura
imaginilor; Analiza colecţiilor de cărţi; Informații prezentate succint; Prezentarea unei cărți
citite; Participarea la diverse activități literare: lansări de carte, întâlniri cu scriitori, cercuri
literare, recitaluri poetice; Organizarea unor expoziţii de cărţi, Organizarea bibliotecilor
personale; Colaborarea în echipă.

Finalități

La sfârșitul clasei a IV-a, elevul poate: • citi conștient, corect, fluent și expresiv (cu voce și în
gând) texte literare/nonliterare (la prima vedere sau cunoscute), cu respectarea punctuaţiei; •
recita poezii propuse și poezii selectate independent exprima stările postlectorale și propria
atitudine, cu sprijin în exemple și fragmente de text;
reproduce/povesti texte/fragmente din textele citite/audiate (cu/fără un plan simplu de idei •
caracteriza personaje literare, cu argumente relevante pentru atitudinea proprie;
LECTURI RECOMANDATE
Texte literare/cărţi din literatura pentru copii Mihai Eminescu, „Poezii”, „Făt-Frumos din
lacrimă”; Alexandru Donici, „Fabule”; Petre Ispirescu, „Legende sau basmele românilor”;
Octavian Goga, „Toamna”; George Coșbuc, „Vestitorii primăverii”, „Iarna pe uliță”; Vasile
Alecsandri, „Vasile Porojan”; Petre Ispirescu, „Bogăția și veselia”; Alexandru Vlăhuță,
„Amintiri dintr-o iarnă”; Mihail Sadoveanu, „Dumbrava minunată”, „Povestiri pentru copii”,
„Anii de ucenicie”, „Mărțișor”, „Altar de jertfă și laudă”; Spiridon Vangheli, ,,Carte de citire și
gândire”, Cartea 4; Grigore Vieru, „Pentru limba română”, „Acasă”, „Mâinile mamei”,
„Puișorii”, „Pasărea”; Arcadie Suceveanu, „Ceasornicul din tei”; Dumitru Matcovschi,
„Stejarul”; Alexei Mateevici, „Limba noastră”; Liviu Damian, „Un buchet de crizanteme”;
Claudia Partole, „Copacul”; Iulian Filip, „Suntem o limbă”, „Cartea-n miez și-n rădăcină”,
„Plăcințele cu mărar”, „Cine duce-n mâini o carte e un om și jumătate”; Alexandru Plăcintă, „Pe
aripi de vânt”, „O taină, o şoaptă, un vis…”; Ianoș Țurcanu, „Geografia cu minuni”; Petre
Crăciun, „Cartea basmelor”, „Împăratul-copil. Povești în versuri”; Ana Blandiana, „Cine poate
ști”; Aureliu Busuioc, „Marele rățoi Max”; Ion Creangă, „Amintiri din copilărie și alte
povestiri”; Ion Druță, „Povestea furnicii”, ,,Sania”; Aurelian Silvestru, „Îngerii dispar în ploaie”;
Vasile Romanciuc, „Copilul cu aripi de carte”; Cezar Petrescu, „Fram, ursul polar”, Tudor
Arghezi, „Cartea cu jucării”, Edmondo de Amicis, „Cuore – inimă de copil”, „Un bulgăre de
zăpadă”, „Micul copist”; Antoine de Saint Exupery, „Micul prinț”; Mark Twain, „Prinţ şi
cerşetor”, „Aventurile lui Tom Sawyer”; Lyman Frank Baum, „Vrăjitorul din Oz”, Mircea
Sântimbreanu, „Recreația mare”; Adrian Păunescu, „Colindul gutuii din geam”; Ada
Teodorescu, „Poveste cu un copil și un peștișor argintiu”; Iulia Hasdeu, „Prințesa Fluture”; Jean
Bart, „Europolis”; Lyman Frank Baum, „Moş Crăciun a fost răpit”; Hans Christian Andersen,
„Povestea unui brad”, „Fetița cu chibrituri”, „Povestea privighetorii”; Constantin Chiriţă,
„Cireşarii”; Silvia Kerim, „Povestiri despre prietenii mei”; Cornelia Funke, „Când Moş Crăciun
cade din cer”; Michael Ende, „Povestea fără sfârșit”; J. K. Rowling, „Harry Potter”; Grigore
Alexandrescu, „Fabule”; Monica Pillat, „Corabia timpului”; Lewis Carroll, „Alice în Țara
Minunilor”; Daniel Defoe, „Robinson Crusoe”; Erich Kästner, „Emil şi detectivii”, „Emil şi cei
trei gemeni”; Selma Lagerlöf, „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia”; Nikolai
Nosov, „Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi”; Dmitri Narkisovici Mamin-Sibiriak,
„Guleraş Cenuşiu”; Gianni Rodari, „Aventurile lui Cepelică”, „Enciclopedia lumii pentru copii”;
Gemma Elwin Harris, „Întrebări mari de la cei mici, la care răspund nişte oameni foarte
importanţi”, antologie; Iordan Chimet, „Cele douăsprezece luni ale visului. Antologia inocenței”,
antologie; Petru Romoșan, „Compania copiilor. Cele 100 de poeme ale copilăriei”, antologie de
poezii pentru copii etc.