Scenariul didactic al activităţii extracurs:

Data desfăşurării:_________________________

Titlul activităţii: “Ion Creangă, sfătosul bunic din Humuleşti”

Subcompetenţe:Manifestarea interesului de a citi cărţi

 Dezvoltarea capacităţii de comunicare orală prin interpretare artistică.
Educarea posibilitaţii de a înţelege,de a pătrunde în profunzimea,în frumuseţile şi subtilităţile operelor marelui scriitor.
Dezvoltarea libertăţii de exprimare scrisă.
Obiectivele operaţionale:
-Să utilizeze eficient tehnicile de lectură corectă, conştientă, fluidă în scopul ajustării lor la ritmul vorbirii;
-Să reproducă conţinutul operelor lecturate
-Să-şi expună părerea faţă de mesajul textului
-Să cerceteze activităţile propuse
-Să colaboreze cu colegii în perechi, în grup, individual
-Să deducă independent unele idei conform subiectului
 RESURSELE:-umane:elevii clasei a III-a.învaţatoarea clasei;
-materiale,,Poveşti’’-I.Creangă,carton duplex, acuarele,lipici,foarfece,hartie glasata, cutii de carton,aparat foto,coli de hartie colorata/alba, culori,
Pliant invitaţie,Soarele, Obiectivele scrise se fixează pe nouraşi şi se lipesc, Personajele pregătite din timp, covoraşul fermecat cu franjuri, iar la fiecare
franjură sunt sarcinele ce trebuie să le realizeze elevii, pe masa cu feţele albe sunt obiectele:traista caprei ,o tulpină cu scorbură,o pupăză,o lădiţă
veche,Covoraşul fermecat cu sarcinile legate de franjurii covoraşului, Fluturaşi cu teste pentru fiecare, Fişa mare cu întrebări şi fişa de autoevaluare,
Fluturaşii se lipesc ca chenar ai pliantului, Prezentare power point despre casa muzeu al lui Ion Creangă, privesc o privelişte din jurul grădinii cu
 personajele crengiene,Apar personaje cu steluţe şi fiecare grup lucrează independent la sarcina propusă, Fişele cu întrebări se fizează în partea de jos a
pliantului, Primesc fişe încleiate pe copăcei, Se fixează lacul cu broscuţe şi sarcinile,
Primesc o fişă şi o dramatizea-ză fără mască, doar prin mimică şi gest, Apare şi Nică şi vulpea, Se înscenează o secvenţă a unui process de judecată, Primesc
cite o floricică şi continue enunţurile, Florile se fixează pe pliant în mod haotic, Prezentarea expoziţiei de carte, Hulubaşii aninaţi de tavanul sălii cu proverbele
corespunzătoare, Fiecare adaugă cite o palmă la construirea piramidei cît mai înaltă, Scaunul cu inscripţia respective, diplome, Mărţişoare, Masa cu bucate

DESCRIEREA ACTIVITATII: Date bibliografice şi discuţii despre personalitatea marelui scriitor,Ion Creangă.
 Exerciţii de dramatizare a textului în proză
Asamblarea diferitelor materiale disponibile pentru realizarea decorului.
-expoziţie de lucrări din Casa Mare.

REZULTATE ASTEPTATE:Un cadru favorabil exprimării libere a copiilor.

Adaptarea la cerinţele scenei(spaţiului de joc).
Valorificarea potenţialului fiecărui elev şi stimularea creativităţii.
Antrenarea lucrului în echipă.
MODALITATI DE EVALUARE:Discuţii pe baza bibliografiilor marelui scriitor Ion Creangă.
Reproducerea unor roluri în dramatizarea poveştilor
Evaluarea activitatii : S-a făcut prin intermediul tehnicii „Scheletul de recenzie”, Scaunul
Autorului-„Declar Lumii întregi”, diplome pentru participare şi încadrare activă pe parcursul activităţii.
 REZULTATE INREGISTRATE:Copiii au afirmat o atitudine degajată,lipsită de emoţii.
Interpretarea deosebită si fair-playul au fost elementele cheie care au caracterizat fiecare reprezentaţie a
elevilor-actori,în costume,decoruri adaptate şi potrivite fiecărui moment.

SUGESTII,RECOMANDARI:Am observat că acolo unde copilul creşte în preajma bunicilor care spun poveşti,vocabularul cît şi
exprimarea acestuia sunt mai bogate şi mai nuanţate(în ambele sensuri).
Insuficienţa mijloacelor materiale care să permită performanţe şi mai bune.
Accesul la Internet şi la o biblioteca personală bine dotată.
Designul instrucţional
 Etape Timp Activitatea învăţătorului şi a elevului Metode şi procedee Mijloace
instrucţionale instrucţionale
Evocare Din timp toţi învăţătorii au primit cîte un plian invitaţie la activitatea ce
urmează a fi desfăşurată. Pliant invitaţie

*Bibliotecara îi întimpină pe elevi în sala bibliotecii, îi salută într-un mod Salutul

netradiţional
netradiţional:
2min
- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul vara!”
- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul toamna!”
- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul iarna!”
- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul primăvara!”

*Le spune tematica acestei activităţi “Ion Creangă, sfătosul bunic din
Se lipesc la pliant
Humuleşti” , precum şi Titlul tematicii,
Subcompetenţe:Manifestarea interesului de a citi cărţi, texte literare de diferite Soarele
specii şi presa periodică.
Obiectivele operaţionale:
-Să utilizeze efficient tehnicile de lectură corectă, conştientă, fluidă în scopul
ajustării lor la ritmul vorbirii;
-Să reproducă conţinutul operelor lecturate
-Să-şi expună părerea faţă de mesajul textului Obiectivele scrise
-Să cerceteze activităţile propuse se fixează pe
-Să colaboreze cu colegii în perechi, în grup, individual
-Să deducă independent unele idei conform subiectului nouraşi şi se lipesc

*şi le urează:
”Dragi elevi eu vă urez
Succes la activitate să aveţi.
Să fiţi cuminţi, să fiţi atenţi,
Să fiţi ceea ce sunteţi.”
*Se aud bătăi în uşă. Intră 8 personaje din operele lui Ion Creangă:
-Nică şi Moşul –negustor
-capra şi lupul
-vulpea şi ursul Personajele
-fata moşneagului şi Sfînta Duminică. pregătite din timp

 Bună ziua , dragi prieteni, ne-aţi recunoscut? covoraşul fermecat

 Da , sunteţi personaje din operele lui Ion Creangă. cu franjuri, iar la
  Bravo, adevăraţi prieteni, ne-am pornit la voi în ospeţie cu un covor fiecare franjură
3 min zburător, dar pe drum s-a îngrelat sub povara sarcinilor, care le-am sunt sarcinele ce
pregătit pentru voi. Aşa că, dacă ne ajutaţi să eliberăm franjurii CERCETAREA trebuie să le
covorului, înapoi veţi zbura cu noi în lumea miraculoasă a operelor lui realizeze elevii
Ion Creangă, sfătosul bunic din Humuleşti.
descoperirea
Î:Sunteţi de acord să eliberăm franjurii covoraşului?
Î:Dragi oaspeţi, luaţi loc fiecare la grupul de elevi, care au un obiect ce vă pe masa cu feţele
reprezintă(mesele la grupuri sunt învelite cu feţe de masă albă). albe sunt
Personajele iau loc: obiectele:
-fata moşneagului şi Sfînta Duminică-gr.1, cu obiectul-o lădiţă veche traista caprei ,o
-Nică şi Moşul –negustor-gr.2, cu obiectul-o pupăză tulpină cu
-vulpea şi ursul-gr.3, cu obiectul- scorbură,
-capra şi lupul-gr.4, cu obiectul- traista caprei o pupăză,
o lădiţă veche
Î: Dar, cu ce asemănăm anturajul bibliotecii?
E:Cu casa mare a bunicii, cu casa lui Ion Creangă.(Casa mare se amenajează
din timp cu toate obiectele specific casei mari:perene brodate, covoare, lada
mare, icoană, candela , busuioc, portretul lui Ion Creangă, haine naţionale, sarmale,
placinte, suc). Covoraşul
algoritm fermecat cu
Î:Da, elevi, să ne imaginăm că ne aflăm în casa lui Ion Creangă, sfătosul bunic sarcinile legate
 2 min din Humuleşti, după cum a spus Liviu Deleanu, şi să călătorim imaginar prin de franjurii
lumea operelor acestui scriitor, eliberînd franfurii covorului zburător. covoraşului

I. Sarcină (cîte un elev dezleagă cîte o sarcină de pe franjurii covorului)

-Ce cunoaşteţi despre Ion Creangă?(Se ascultă cîteva date biografice despre Ion
Creangă)
Realizarea -În continuare veţi primi cîte un test, îl îndepliniţi.
-Le propun o fişă spre autoevaluare. Se fixează fişele cu răspunsuri corecte în
sensului lădiţa fixate la pliantul mare.

TEST
Ce cunosc despre Ion Creangă?
1. Unde s-a născut Ion Creangă? Fluturaşi cu teste
 a)Neamţ b)Iaşi c)Humuleşti pentru fiecare

2min 2. Cînd s-a născut Ion Creangă? Fişa mare cu

a) 1 aprilie 1859 b)1martie 1889 c)1martie 1837 Problematizarea întrebări şi fişa de
autoevaluare
3. Cum se numeau părinţii lui?
Tata: a) Ştefan Apetrei
b) Ştefan Hruşcă
 c) Ştefan a Petrei Ciubotariu
Mama: a)Smărăndiţa Popii
b)Smaranda Creangă
c) Smaranda a Petrei

4. Ce-şi dorea mama lui să ajungă?

a) avocat b)preot c)scriitor
 5. Care este cartea de căpătîi ce i-a învăţat pe copii citit-scrisul?
a) Abecedarul lui Ion Creangă
b) Carte de citire
c) ABC-ul cunoaşterii

6. Primul dascăl al lui Ion Creangă a fost

bădiţa……………………………….
7. Numiţi opera în care şi-a povestit copilăria.
_____________________________________

Autoevaluare
1. c)Humuleşti
2. c)1martie 1837
3. Tata: c) Ştefan a Petrei Ciubotariu
Mama: b)Smaranda Creangă
 4. b)preot
5. a) Abecedarul lui Ion Creangă
6. Bădiţa Vasile
7. Amintiri din copilărie
Fluturaşii se lipesc
ca chenar ai
II. Sarcină: Completează-ţi cunoştinţele! Autoevaluare pliantului
Î: Acum vom completa cunoştinţele cu date referitor la biografia lui Ion
Creangă.
 Imaginile date reprezintă casa părintească din Humuleşti, cuptorul, hornul unde
mama lega o sfoară cu motonei la capăt, prichiciul vetrei. Casa cu timpul a fost
1min transformată în muzeu. Ca exponate în casa muzeului sunt personajele:

Smarăndiţa cu Nică,
mătuşa Mărioara cu o jerghie în mina,
ceaslovul cu care prindea muşte,
ursul, cocoşul, capra cu trei iezi,
 Abecedarul scris de Ion Creangă. Brainstorming cu
mapa de imagini

III. Sarcină: Crează stele întrebînd. Prezentare power

point despre casa
Fiecare echipă va alcătui întrebări conform operei, respective numărului
3min muzeu al lui Ion
grupului. Adresează elevilor întrebări asupra conţinutului textului, mesajului şi a Creangă, privesc
semnificaţiei morale pornind de la întrebările de pe colţurile stelei.(nu se răspunde la
o privelişte din
întrebări)
 jurul grădinii cu
*” Punguţa cu doi bani” personajele
*”Ursul păcălit de vulpe” crengiene
*”Capra cu trei iezi”
*”Fata babei şi fata moşneagului”

Cînd?
 Unde? Cine? Apar personaje cu
Punguţa cu
Observarea steluţe şi fiecare
doi bani
grup lucrează
Ce? Cum? independent la
sarcina propusă
5min -“Cînd se petrece acţiunea ?”
-“În ce moment al zilei ?”
-“Unde se petrece acţiunea ?” Fişele cu întrebări
-“Care sunt personajele ?” se fizează în partea
-“Ce faptă săvîrşeşte ?” de jos a pliantului
-“Cum se termină întîmplarea?”
Explozia stelară

IV. Redă farmecul lecturii , astfel încît ceilalţi să recunoască opera

În cadrul grupului se propune cîte un fragment dintr-o opera, îl citesc expresiv,
coerent, fluid şi corect, celelalte grupuri ascultă şi apoi recunosc opera.

Grupul 1 “Dănilă prepeleac”

Mergând el cu Duman şi Tălăşman ai săi, tot înainte spre iarmaroc, tocmai pe când suia un
deal lung şi trăgănat, alt om venea dinspre târg cu un car nou, ce şi-l cumpărase chiar atunci şi
pe care îl trăgea cu mâinile singur, la vale cu proptele şi la deal cu opintele.
- Stai, prietene, zise ist cu boii, care se tot smunceau din funie, văzând troscotul cel
 fraged şi mândru de pe lângă drum. Stai puţin cu carul, c-am să-ţi spun ceva. Primesc fişe
- Eu aş sta, dar nu prea vrea el să steie. Dar ce ai să-mi spui? încleiate pe
- Carul dumitale parcă merge singur. copăcei
- D-apoi... mai singur, nu-l vezi?
- Prietene, ştii una?
- Ştiu dacă mi-i spune.
- Hai să facem treampa; dă-mi carul, şi na-ţi boii. Nu vreau să le mai port grija în spate:
5min ba fân, ba ocol, ba să nu-i mănânce lupii, ba de multe de toate... Oi fi eu vrednic să trag un
car, mai ales dacă merge singur.
- Şuguieşti, măi omule, ori ţi-e într-adins? Lectura
- Ba nu şuguiesc, zise Dănilă.
- Apoi dar, te văd că eşti bun mehenghiu, zise cel cu carul; m-ai găsit într-un chef bun;
hai, noroc să dea Dumnezeu! Să-ţi aibi parte de car, şi eu de boi!
Apoi dă carul, îşi ia boii, pleacă pe costişă într-o parte spre pădure şi se cam mai duce.
Istalalt, adică Dănilă, zice în gândul său:
"Taci, că-i cu buche; l-am potcovit bine! De nu cumva s-ar răzgândi; dar parcă nu era
ţigan, să întoarcă."
Apoi îşi ia şi el carul şi porneşte tot la vale înapoi spre casă.

Grupul 2 “Amintiri din copilărie”(La cireşe)

- Dar bine, ghiavole, aici ţi-i scăldatul? zise ea, cu ochii holbaţi la mine; coboară-te
jos, tâlharule, că te-oi învăţa eu! Dar cum să te cobori, căci jos era prăpădenie! Dacă
vede ea şi vede că nu mă dau, zvârr! de vro două-trei ori cu bulgări în mine, dar nu
mă chiteşte. Apoi începe a se aburca pe cireş în sus, zicând: Stai, măi porcane, că te
căptuşeşte ea, Mărioara, acuş! Atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai spre poale, şi
odată fac zup! în nişte cânepă, care se întindea de la cireş înainte şi era crudă şi până
la brâu de naltă. Şi nebuna de mătuşa Mărioara, după mine, şi eu fuga iepureşte prin
cânepă, şi ea pe urma mea, până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme
să-l sar, o cotigeam înapoi, iar prin cânepă, fugind tot iepureşte, şi ea după mine până-
n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de lături iar gard, şi hârsita de
mătuşă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului! Cât pe ce să pună mâna pe mine!
Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga, până ce dăm cânepa toată palancă la
pământ; căci, să nu spun minciuni, erau vro zece-douăsprezece prăjini de cânepă,
frumoasă şi deasă cum îi peria, de care nu s-a ales nimica. Şi după ce facem noi
trebuşoara asta, mătuşa, nu ştiu cum, se încâlceşte prin cânepă, ori se împiedică de
ceva, şi cade jos.

Grupul 3 “Povestea unui om leneş”

Cică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de leneş ce era nici îmbucătura din
gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul
capului, hotărî să-l spânzure pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora. Şi aşa se
aleg vreo doi oameni din sat şi se duc la casa leneşului, îl umflă pe sus, îl pun într-un
car cu boi, ca pe un butuc nesimţitoriu, şi hai cu dânsul la locul de spânzurătoare.
Aşa era pe vremea aceea.
Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură în care era o cucoană. Cucoana, văzând în
carul cel cu boi un om care seamănă a fi bolnav, întreabă cu milă pe cei doi ţărani,
zicând:
- Oameni buni! Se vede că omul cel din car e bolnav, sărmanul, şi-l duceţi la vro
doftoroaie undeva, să se caute.
- Ba nu, cucoană – răspunse unul dintre ţărani – să ierte cinstită faţa
dumnevoastră, dar aista e un leneş care nu credem să mai fi având păreche pe lume,
şi-l ducem la spânzurătoare, ca să curăţim satul de-un trândav.
- Alei, oameni buni! zise cucoana, înfiorându-se. Păcat, sărmanul, să moară ca un
câne fărădelege! Mai bine duceţi-l la moşie la mine; iacătă curtea pe costişa ceea. Eu
am acolo un hambar plin cu posmagi, ia aşa pentru împrejurări grele, Doamne fereşte!
A mânca la posmagi şi a trăi şi el pe lângă casa mea, că doar ştiu că nu m-a mai pierde
Dumnezeu pentr-o bucăţică de pâne. Dă, suntem datori a ne ajuta unii pe alţii.
Grupul 4 ”Povestea lui Stan păţitul”
Se vede lucru că așa e făcut omul, să nu fie singur. De multe ori i-a venit flăcăului în
cap să se însoare, dar când își aducea aminte uneori de câte i-au spus că au pătimit
unii și alții de la femeile lor, se lua pe gânduri și amâna, din zi în zi și de joi până mai
de-apoi, această poznașă trebușoară și gingașă în multe privințe, după cum o numea
el, gândindu-se mereu la multe de toate... Unii zic așa, că femeia-i sac fără fund. Ce-a
mai fi și asta? Alții, că să te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, mârșavă și
risipitoare; alții alte năstrușnicii, încât nu știi ce să crezi și ce să nu crezi?
Numai nu-i vorbă că am văzut eu și destui bărbați mult mai ticăiți și mai chitcăiți
decât cea mai bicisnică femeie. Și așa, trezindu-se el în multe rânduri vorbind singur,
ca nebunii, sta în cumpene: să se însoare... să nu se însoare?!...
Și, ba s-a însura la toamnă, ba la iarnă, ba la primăvară, ba la vară, ba iar la toamnă,
ba vremea trece, flăcăul începe și el a se trece, mergând tot înainte cu burlăcia, și
însurătoarea rămâne baltă. Și apoi este o vorbă: că până la 20 de ani se însoară cineva
singur; de la 20-25 îl însoară alții; de la 25-30 îl însoară o babă, iară de la 30 de ani
înainte numai dracu-i vine de hac.
Tocmai așa s-a întâmplat și cu flăcăul acesta că, până la vremea asta, nici el de la
sine, nici prietenii, nici babele — câtu-s ele de-a dracului, de prefăcute și iscoditoare
— tot nu l-au putut face să se însoare.
 V. Sarcină:Recunoaşte opera (Dramatizare)
Elevii primesc cîte un pasaj dintr-o opera, o dramatizează, iar celelalte grupuri
recunosc opera şi personajele.

Nică şi moşul –negustor

(„Amintiri din copilărie”, Pupăza din tei)
Auzind eu una ca asta, am luat pasărea, m-am furişat din casă şi m-am dus la târg să o
vând. Acolo am început să strig cât mă ţinea gura:
- La cumpărat găini! La cumpărat găini!
- De vânzare e găinuşa?
- De vânzare, moşule!
- Şi cât ceri pe ea?
- Cât crezi şi dumneata că face!
- Ia dă-mi-o să o cântăresc! Iaca poznă, am scăpat-o!
- Dar ce crezi, moşule, că te joci cu marfa omului? O să mi-o plăteşti cu
viţica ta!
 - Doar nu vrei să-ţi dau eu o viţică pe un cuc armenesc? Ia hai la taică-tău să-
i spun eu ce ai făcut! Se fixează lacul cu
- Vai, tata! broscuţe şi
Şi am fugit cât mă ţineau picioarele, căci tata îmi punea pielea pe băţ. sarcinile
5min

Primesc o fişă şi
Fata moşneagului şi Sfînta Duminică o dramatizea-ză
(„Fata babei şi fata moşneagului”)
— Da' ce cauti prin aceste locuri, copila, si cine esti? fără mască, doar
— Cine sa fiu, matusa? Ia, o fata saraca, fara mama si fara tata, pot zice; numai Cel- Povestirea prin mimică şi gest
de-sus stie cate-am tras de cand mama care m-a facut a pus mainile pe piept! Stapan
caut si, necunoscand pe nime si umbland din loc in loc, m-am ratacit. Dumnezeu insa
m-a povatuit de-am nimerit la casa d-tale si te rog sa-mi dai salasluire.
Apare şi Nică şi
— Sarmana fata! Cu adevarat numai Dumnezeu te-a indreptat la mine si te-a scapat vulpea
de primejdii. Slujeste la mine astazi si fii incredintata ca maine n-ai sa iesi cu mainile
goale de la casa mea.
— Bine, maicuta, dar nu stiu ce trebi am sa fac.
— Ia, sa-mi lai copilasii, care dorm acum, si sa-i hranesti; apoi sa-mi faci bucate; si,
cand m-oi intoarce eu de la biserica, sa le gasesc nici reci, nici fierbinti, ci cum is mai
bune de mancat. Dramatizarea
— Copii, copii, copii! Veniti la mama sa va laie!

Capra şi lupul
 („Capra cu trei iezi”)
– Buna vreme, cumatro ! Da' ce vant te-a abatut pe-aici ?
– Buna sa-ti fie inima, cumatre, cum ti-i cautatura... apoi da, nu stii dumneata ca
nevoia te duce pe unde nu ti-i voia ? Ia, nu stiu cine-a fost pe la mine pe-acasa in lipsa
mea, ca stiu ca mi-a facut-o buna !
– Ca ce fel, cumatrita draga ?
– Ia, a gasit puii singurei, i-a ucis si i-a crampotit, de le-am plans de mila ! Numai
vaduva sa nu mai fie cineva !
– Da' nu mai spune, cumatra !
– Apoi de-acum, ori sa spun, ori sa nu mai spun, ca totuna mi-e. Ei, mititeii, s-au dus
catra Domnul, si datoria ne face sa le cautam de suflet. De aceea am facut si eu un
praznic, dupa puterea mea, si am gasit de cuviinta sa te poftesc si pe d-ta, cumatre; ca
sa ma mai mangai...
– Bucuros, draga cumatra, dar mai bucuros eram cand m-ai fi chemat la nunta.
– Te cred, cumatre, d-apoi, da, nu-i cum vrem noi, ci-i cum vre Cel-de-sus.
– Doamne, cumatre, Doamne ! zise capra suspinand. De ce ti-e mai drag in lume, de-
aceea n-ai parte...

Ursul şi vulpea („Ursul păcălit de vulpe”)

- "Bună masa, cumătră! Tiii! da ce mai de peşte ai!
Dă-mi şi mie că ta...re mi-i poftă!"
- "Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit
eu. Daca ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să
mănânci."
- "Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele."
- "Alei, cumătre! da nu ştii că nevoia te duce pe unde nu ţi-e voia şi te învaţă ce nici
nu gândeşti?
Ascultă, cumătre: vrei să mănânci peşte?
Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurii, vâră-ţi coada în apă şi stăi pe loc,
fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smunceşte vârtos spre mal, şi ai să scoţi o
mulţime de peşte; poate îndoit şi-ntreit de cât am scos eu."
VI. Sarcină: Ce te-a impresionat?

Elevii povestesc un fragment al unei opere ce i-a impresionat mai mult ce noi
nu am studiat-o la lecţie.
a) „Amintiri din copillărie” (La şcoală)
b) „Soacra cu trei nurori”(Ochiul de la ceafă)
 c) „Amintiri din copilărie” (Smîntînitul oalelor)

VII. Sarcină:A fost copilăria lui Nică fericită?

Pentru a ne convinge că copilăria lui Nică a fost una fericită, vom intenta un
proces judiciar
Apărătorul: Eu stau la dubii, dacă copilăria lui Nică a fost fericită, deoarece
el trebuia să îndeplinească sarcini fizice pe lîngă casă.
 Acuzatorul: Eu sunt sigură că copilăria lui Nică a fost fericită, deoarece
orice copil are datoria să-şi ajute părinţii, iar MUNCA-ÎL CINSTEŞTE PE OM.

Apărătorul:Cum putea să-i fie copilăria fericită, dacă Nică nu avea jucării,
aşa cum avem noi?

Acuzatorul:În schimb avea părinţi sănătoşi, avea jocuri şi jucării pline de hazul
 şi farmecul copilăresc şi avea mulţi prieteni, cu care îi mergeau toate după
plac fără leac de supărare.După cum spune povestitorul în opera sa: era fericit
de cînd începuse a merge copăcel, era fericit cînd părinţii, fraţii şi surorile îi
erau sănătoşi, juca jocuri şi avea jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc,
copilele şi copii megieşilor erau de-a pururi în petrecere cu noi .
Sondarea reacţiei
emoţionale
3min Judecătorul:Ascultînd părţile, am constatat că deşi viaţa de atunci, dar şi de
acum are multe probleme, totuşi orice copilărie are farmecul ei şi copilăria lui
Ion Creangă a fost cu adevărat fericită.
Cînd Grigore Vieru a fost întrebat, care au fost cele mai frumoase jucării în
viaţa lui, el a răspuns că au fost braţele mamei şi genunchii tatei. E un lucru
sfînt să-i ai mereu pe cei apropiaţi, aşa cum i-a avut Ion Creangă, aceasta e
fericirea vieţii!
Eu doresc ca şi copilăria noastră să fie mereu în preajma enigmaticilor Se înscenează o
jocuri şi mereu înconjuraţi de dragostea celor apropiaţi. secvenţă a unui
 VIII. Sarcină: Prezentaţi creaţia lui Ion Creangă. process de judecată
2min
Elevii primesc cîte fişă sub forma unei floricele ce trebuie să continue Proces judiciar
enunţurile sau să răspundă la întrebări:
1. Am rămas surprins(ă) de lectura operelor lui Ion
Creangă,
fiindcă.................................................................................
 2. Mi-am făcut noi prieteni:.................................................
3. M-au impresionat personajele..........................................
4. Din operele lui Creangă am învăţat.................................
5. Vă recomand să citiţi aceste opere, deoarece...............

Intervine bibliotecara şi le propune un set de cărţi pentru citire de la expoziţia

de carte a lui Ion Creangă, sfătosul bunic din Humuleşti.
Bibliotecara îi întreabă proverbe , zicătri din operele lui Creangă, dacă nu le
ştiu, sunt rugaţi să le citească de pe aripile păsărilor ce se întorc din ţările
calde şi sunt fixate sus pe tavanul sălii.
 Decît codaş la oraş mai bine-n satul tău fruntaş
 (Amintiri din copilărie)
 Nevoia te duce pe unde nu ţi-e voia .(Ursul păcălit de
 vulpe)
 Frica păzeşte bostănaria (Harap Alb)
 Boii cară şi caii mănîncă.(Povestea unui om leneş)
 Ştiu că sunt prost, dar cînd mă uit în jur prind curaj.
Primesc cite o
 Apărămă de găini, că de cîini nu mă tem.
floricică şi continue
 La plăcinte înainte, la război înapoi. Scheletul de recenzie enunţurile
8min
IX. Sarcină: Dacă ai fi urmaş al lui Creangă, ce ai schimba în conţinutul Florile se fixează
operelor? pe pliant în mod
1. Aş face ca lupul să nu mănînce iezii, să-i apară în cale haotic
un sac cu pesmeţi, care au căzut dintr-un car.
2. Vulpea să nu mintă ursul şi el să rămînă cu coadă.Vulpea
să împartă peştele găsit cu ursul. Brainstorming Prezentarea
3. Boierul să-i întoarcă cocoşului punguţa şi cocoşul să nu expoziţiei de carte
 treacă prin atîtea peripeţii.
4. Leneşul să înceapă a munic, ca să aibă ce mînca şi să
rămînă viu. Hulubaşii aninaţi
10 min de tavanul sălii cu
proverbele
X. Sarcină: Construiţi piramida succesului.
corespunzătoare
Se cheamă doar cîţiva elevi ce pot comunica clar la construirea piramidei
succesului , întînzînd fiecare cîte o mînă şi comunică ce s-a studiat la lecţie. Topul proverbelor
  Am completat cunoştinţele despre biografia lui Ion Creangă.
 Am creat o explozie stelară din întrebări referitoare la opera lui Ion
Reflecţie Creangă.
 Am redat citirea expresivă, corectă, fluidă a unor pasaje.
 Am povestit fragmentele ce ne-au impresionat din opere ce încă nu le-am
studiat.
 Am dramtizat fragmente din opere literare
 Am judecat copilăria fericită al lui Nică.
  Am prezentat creaţia lui Ion Creangă.

Î: A nu-l citi pe Creangă înseamnă a nu citi nimic, a nu-l cunoaşte pe

Creangă înseamnă a nu cunoaşte nimic. Problematizarea

3min
Operele lui Creangă au stat la căpătîiul tuturor. Ele sunt leagănul
copilăriei voastre, a părinţilor şi a strămoşilor voştri.
 Lecturaţi pentru a vă cunoaşte prezentul, trecutul şi viitorul vostru. Căci
cel ce ştie carte , are patru ochi, iar dacă vrei să ştii carte lecturează cărţi.
Fiecare adaugă cite
o palmă la
construirea
piramidei cît mai
Declar lumii întregi! Piramida succesului înaltă
2min Elevii sunt rugaţi să vină în faţa clasei să se aşeze pe un scaun şi să declare
 lumii întregi printr-un cuvînt cum a fost activitatea desfăşurată în parteneriat cu
biblioteca.

Declar lumii întregi că activitatea a fost:

CAPTIVANTĂ,SUPERBĂ,UTILĂ, INFORMATIVĂ, EDUCATIVĂ...

1min
Bibiotecara: Am eliberat covoraşul, dar înainte de a zbura în lumea poveştilor lui
Creangă, scoate-ţi surprizele din obiectul de pe masă.
-Ce aţi primit? (diplome pentru fiecare participant pentru participarea activă în
cadrul activităţii).

Elev: Dar şi noi am pregătit oaspeţilor noştri cîte un mărţişor ca simbol al

sosirii primăverii.
Învăţător: Şi dacă totuşi aţi fost în casa mare, atunci sunt rugaţi oaspeţii să
servească din bucatele pregătite: sarmale , plăcinţele şi un pahar de compot,
ŞERVEŢELE USCATE.

Scaunul cu
inscripţia
respective
3min Ultimul cuvînt

Declar lumii întregi

 diplome

1min

Mărţişoare
Masa cu bucate
Ion Creangă,
sfătosul
bunic din
Humuleşti
Subcompetenţe:Manifestarea
interesului de a citi cărţi, texte
literare de diferite specii şi presa
periodică.
Obiectivele operaţionale:
-Să utilizeze eficient tehnicile de
lectură corectă, conştientă, fluidă în
scopul ajustării lor la ritmul
vorbirii;
-Să reproducă conţinutul operelor
lecturate
-Să-şi expună părerea faţă de
mesajul textului
-Să cerceteze activităţile propuse
-Să colaboreze cu colegii în
perechi, în grup, individual
-Să deducă independent unele idei
conform subiectului
 “Dănilă prepeleac”
Mergând el cu Duman şi Tălăşman ai săi, tot înainte spre iarmaroc, tocmai pe
când suia un deal lung şi trăgănat, alt om venea dinspre târg cu un car nou, ce şi-l
cumpărase chiar atunci şi pe care îl trăgea cu mâinile singur, la vale cu proptele şi
la deal cu opintele.
- Stai, prietene, zise ist cu boii, care se tot smunceau din funie, văzând
“Amintiri din copilărie”(La cireşe)
- Dar bine, ghiavole, aici ţi-i scăldatul? zise ea, cu ochii holbaţi la mine;
coboară-te jos, tâlharule, că te-oi învăţa eu! Dar cum să te cobori, căci jos era
prăpădenie! Dacă vede ea şi vede că nu mă dau, zvârr! de vro două-trei ori cu
bulgări în mine, dar nu mă chiteşte. Apoi începe a se aburca pe cireş în sus,
zicând: Stai, măi porcane, că te căptuşeşte ea, Mărioara, acuş! Atunci eu mă
troscotul cel fraged şi mândru de pe lângă drum. Stai puţin cu carul, c-am să-ţi dau iute pe-o creangă, mai spre poale, şi odată fac zup! în nişte cânepă, care
spun ceva. se întindea de la cireş înainte şi era crudă şi până la brâu de naltă. Şi nebuna
- Eu aş sta, dar nu prea vrea el să steie. Dar ce ai să-mi spui? de mătuşa Mărioara, după mine, şi eu fuga iepureşte prin cânepă, şi ea pe
- Carul dumitale parcă merge singur. urma mea, până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar,
- D-apoi... mai singur, nu-l vezi? o cotigeam înapoi, iar prin cânepă, fugind tot iepureşte, şi ea după mine
- Prietene, ştii una? până-n dreptul ocolului pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de lături iar gard,
- Ştiu dacă mi-i spune. şi hârsita de mătuşă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului! Cât pe ce să
 - Hai să facem treampa; dă-mi carul, şi na-ţi boii. Nu vreau să le mai port
grija în spate: ba fân, ba ocol, ba să nu-i mănânce lupii, ba de multe de toate... Oi
fi eu vrednic să trag un car, mai ales dacă merge singur.
- Şuguieşti, măi omule, ori ţi-e într-adins?
- Ba nu şuguiesc, zise Dănilă.
- Apoi dar, te văd că eşti bun mehenghiu, zise cel cu carul; m-ai găsit într-un
chef bun; hai, noroc să dea Dumnezeu! Să-ţi aibi parte de car, şi eu de boi!
pună mâna pe mine! Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga, până ce dăm
cânepa toată palancă la pământ; căci, să nu spun minciuni, erau vro zece-
douăsprezece prăjini de cânepă, frumoasă şi deasă cum îi peria, de care nu s-
a ales nimica. Şi după ce facem noi trebuşoara asta, mătuşa, nu ştiu cum, se
încâlceşte prin cânepă, ori se împiedică de ceva, şi cade jos.
 Apoi dă carul, îşi ia boii, pleacă pe costişă într-o parte spre pădure şi se cam
mai duce. Istalalt, adică Dănilă, zice în gândul său:
"Taci, că-i cu buche; l-am potcovit bine! De nu cumva s-ar răzgândi; dar
parcă nu era ţigan, să întoarcă."
Apoi îşi ia şi el carul şi porneşte tot la vale înapoi spre casă.
 “Povestea unui om leneş”
Cică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de leneş ce era nici îmbucătura
din gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în
ruptul capului, hotărî să-l spânzure pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora.
Şi aşa se aleg vreo doi oameni din sat şi se duc la casa leneşului, îl umflă pe sus,
îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimţitoriu, şi hai cu dânsul la locul de
spânzurătoare.
”Povestea lui Stan păţitul”
Se vede lucru că așa e făcut omul, să nu fie singur. De multe ori i-a venit
flăcăului în cap să se însoare, dar când își aducea aminte uneori de câte i-au
spus că au pătimit unii și alții de la femeile lor, se lua pe gânduri și amâna,
din zi în zi și de joi până mai de-apoi, această poznașă trebușoară și gingașă
în multe privințe, după cum o numea el, gândindu-se mereu la multe de
toate... Unii zic așa, că femeia-i sac fără fund. Ce-a mai fi și asta? Alții, că să
 Aşa era pe vremea aceea.
Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură în care era o cucoană. Cucoana, văzând
în carul cel cu boi un om care seamănă a fi bolnav, întreabă cu milă pe cei doi
ţărani, zicând:
- Oameni buni! Se vede că omul cel din car e bolnav, sărmanul, şi-l duceţi la
vro doftoroaie undeva, să se caute.
- Ba nu, cucoană – răspunse unul dintre ţărani – să ierte cinstită faţa
te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, mârșavă și risipitoare; alții alte
năstrușnicii, încât nu știi ce să crezi și ce să nu crezi?
Numai nu-i vorbă că am văzut eu și destui bărbați mult mai ticăiți și mai
chitcăiți decât cea mai bicisnică femeie. Și așa, trezindu-se el în multe
rânduri vorbind singur, ca nebunii, sta în cumpene: să se însoare... să nu se
însoare?!...
Și, ba s-a însura la toamnă, ba la iarnă, ba la primăvară, ba la vară, ba iar la
dumnevoastră, dar aista e un leneş care nu credem să mai fi având păreche pe
lume, şi-l ducem la spânzurătoare, ca să curăţim satul de-un trândav.
- Alei, oameni buni! zise cucoana, înfiorându-se. Păcat, sărmanul, să moară
ca un câne fărădelege! Mai bine duceţi-l la moşie la mine; iacătă curtea pe costişa
ceea. Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia aşa pentru împrejurări grele,
Doamne fereşte! A mânca la posmagi şi a trăi şi el pe lângă casa mea, că doar ştiu
că nu m-a mai pierde Dumnezeu pentr-o bucăţică de pâne. Dă, suntem datori a ne
toamnă, ba vremea trece, flăcăul începe și el a se trece, mergând tot înainte
cu burlăcia, și însurătoarea rămâne baltă. Și apoi este o vorbă: că până la 20
de ani se însoară cineva singur; de la 20-25 îl însoară alții; de la 25-30 îl
însoară o babă, iară de la 30 de ani înainte numai dracu-i vine de hac.
Tocmai așa s-a întâmplat și cu flăcăul acesta că, până la vremea asta, nici el
de la sine, nici prietenii, nici babele — câtu-s ele de-a dracului, de prefăcute
și iscoditoare — tot nu l-au putut face să se însoare.
ajuta unii pe alţii.
 Nică şi moşul –negustor Fata moşneagului şi Sfînta Duminică
(„Amintiri din copilărie”, Pupăza din tei) („Fata babei şi fata moşneagului”)
Auzind eu una ca asta, am luat pasărea, m-am furişat din casă şi m- — Da' ce cauti prin aceste locuri, copila, si cine esti?
am dus la târg să o vând. Acolo am început să strig cât mă ţinea gura: — Cine sa fiu, matusa? Ia, o fata saraca, fara mama si fara tata, pot
- La cumpărat găini! La cumpărat găini! zice; numai Cel-de-sus stie cate-am tras de cand mama care m-a
- De vânzare e găinuşa? facut a pus mainile pe piept! Stapan caut si, necunoscand pe nime si
- De vânzare, moşule! umbland din loc in loc, m-am ratacit. Dumnezeu insa m-a povatuit
- Şi cât ceri pe ea? de-am nimerit la casa d-tale si te rog sa-mi dai salasluire.
- Cât crezi şi dumneata că face! — Sarmana fata! Cu adevarat numai Dumnezeu te-a indreptat la
- Ia dă-mi-o să o cântăresc! Iaca poznă, am scăpat-o! mine si te-a scapat de primejdii. Slujeste la mine astazi si fii
- Dar ce crezi, moşule, că te joci cu marfa omului? O să mi-o incredintata ca maine n-ai sa iesi cu mainile goale de la casa mea.
plăteşti cu viţica ta! — Bine, maicuta, dar nu stiu ce trebi am sa fac.
 - Doar nu vrei să-ţi dau eu o viţică pe un cuc armenesc? Ia — Ia, sa-mi lai copilasii, care dorm acum, si sa-i hranesti; apoi sa-mi
hai la taică-tău să-i spun eu ce ai făcut! faci bucate; si, cand m-oi intoarce eu de la biserica, sa le gasesc nici
- Vai, tata! reci, nici fierbinti, ci cum is mai bune de mancat.
Şi am fugit cât mă ţineau picioarele, căci tata îmi punea pielea pe — Copii, copii, copii! Veniti la mama sa va laie!
băţ.
 Capra şi lupul
Ursul şi vulpea („Ursul păcălit de vulpe”) („Capra cu trei iezi”)
- "Bună masa, cumătră! Tiii! da ce mai de peşte ai! – Buna vreme, cumatro ! Da' ce vant te-a abatut pe-aici ?
Dă-mi şi mie că ta...re mi-i poftă!" – Buna sa-ti fie inima, cumatre, cum ti-i cautatura... apoi da, nu stii
- "Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia dumneata ca nevoia te duce pe unde nu ti-i voia ? Ia, nu stiu cine-a
m-am muncit eu. Daca ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n fost pe la mine pe-acasa in lipsa mea, ca stiu ca mi-a facut-o buna !
baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci." – Ca ce fel, cumatrita draga ?
- "Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde – Ia, a gasit puii singurei, i-a ucis si i-a crampotit, de le-am plans de
peştele." mila ! Numai vaduva sa nu mai fie cineva !
- "Alei, cumătre! da nu ştii că nevoia te duce pe unde nu ţi-e voia şi – Da' nu mai spune, cumatra !
te învaţă ce nici nu gândeşti? – Apoi de-acum, ori sa spun, ori sa nu mai spun, ca totuna mi-e. Ei,
Ascultă, cumătre: vrei să mănânci peşte? mititeii, s-au dus catra Domnul, si datoria ne face sa le cautam de
Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurii, vâră-ţi coada în suflet. De aceea am facut si eu un praznic, dupa puterea mea, si am
apă şi stăi pe loc, fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smunceşte gasit de cuviinta sa te poftesc si pe d-ta, cumatre; ca sa ma mai
vârtos spre mal, şi ai să scoţi o mulţime de peşte; poate îndoit şi- mangai...
ntreit de cât am scos eu." – Bucuros, draga cumatra, dar mai bucuros eram cand m-ai fi chemat
la nunta.
– Te cred, cumatre, d-apoi, da, nu-i cum vrem noi, ci-i cum vre Cel-
de-sus.
– Doamne, cumatre, Doamne ! zise capra suspinand. De ce ti-e mai
drag in lume, de-aceea n-ai parte...
Prezentarea creaţiei lui Ion Creangă
6.Am rămas surprins(ă) de lectura operelor lui
Ion Creangă, fiindcă.......................................
7.Mi-am făcut noi prieteni:...........................
8.M-au impresionat personajele.....................
9.Din operele lui Creangă am învăţat............
10. Vă recomand să citiţi aceste opere,
deoarece.....................................