Şcoala Generală

Enea Grapini
Sant
Cls. a IV-a

PROIECT TEMATIC

-Metoda Proiectelor-

1
 Inv. Hojda Viorica

2
Tema: “HARNICIA-I O COMOARǍ”
Subteme:
“IN LUME POVEŞTILOR”
“VOI URMA EXEMPLUL”
“RECUNOAŞTE-MǍ”
Nivel: 9-10 ani
Resurse de timp:
-6 săptămâni
Scopul: formarea şi cultivarea unor sentimente nobile, generatoare de convingeri,
formarea unor trăsături morale ce duc la un model comportamental;
Obiective:
1.Să identifice norme şi reguli de comportament civic în diferite situaţii.
2.Să analizeze şi să compare tipuri de relaţii şi atitudini morale (colaborare,
competiţie, solidaritate, toleranţă, intoleranţă, respect, etc) pornind de la situaţii
concrete;
3.Să formuleze şi să exprime opinii personale în aprecierea unor situaţii cu
conţinut civic pornind de la un text sau fapt din realitate;
4.Să-şi asume greşelile şi să corecteze comportamentele negative personale;
5.Să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului textelor stabilind legături între
informaţiile negative şi experianţa lor de viaţă;
6.Să trăiască sentimente transmise de autor prin intermediul textelor literare, fiind
capabili să interpreteze diferite roluri, utilizând calităţile expresive ale limbajului
oral;
7.Să manifeste spirit de echipă şi să colaboreze în realizarea activităţii de grup;
8.Să-şi exprime impresiile şi trăirile proprii despre el însuşi sau alt membru al
grupului prin activităţi artistico-plastice (autoportret ,portret, caricaturi);
Grup ţintă:
-elevii clasei a IV-a C;
Beneficiari:
-elevii clasei a IV-a A, Scoala Generală Enea Grapini –Sant, precum şi colegilor
de la Sc Generala nr 2, Moisei, jud Maramures

3
 -părinţii şi învăţătoarea;
Resurse materiale:
-Consumabile: -bloc de desen, acuarele, carioce, instrumente de scris;
-materiale textile, aracet, foarfece;
-casetofon, aparat de fotografiat.
-Cărţi: -“Curiozităţi din lumea naturii”;
-“Poveşti, povestiri, amintiri”-Ion Creangă;
-“Poveşti” –Alexandru Mitru;
-“Antologie de texte literare” -Clasele I-IV;
Resurse umane:
-Elevii clasei a IV-a A;
-invăţătorul;
-părinţii elevilor.
Resurse temporale: 6 săptămâni;
Metode şi procedee:
-Brainstormingul;
-Studiul de caz;
-Jocuri de rol;
-Jocuri de simulare;
-Reţea de discuţii;
-Lucrări practice;
-Exerciţiul;
-Explicaţia;
-Conversaţia;
-Observarea spontană;
-Observarea dirijată.
Finalităţi:
-Scenetă: “Hărnicia şi Lenea în faţa completului de judecată”
-expoziţie cu lucrările copiiilor
- acordarea de diplome.

4
Bibilografie:
1.”Programa activităţilor instructiv-educative”, Editura Didactică Pedagogică,
Bucureşti, 2000;
2.”Ghid pentru proiecte tematice”, Editura Humanitas Educaţional, 2005;
3.”Rebusuri didactice pentru clasa a IV-a”, Editura Coresi, Bucureşti, 2005;
4.”Curiozităţi din lumea naturii”, Editura Aramis, Bucureşti, 1999.

5
Şcoala Generală
Enea Grapini
Sant

Scrisoare de intentie

Stimaţi părinţi,

Prin această scrisoare vă aducem la cunoştinţă că în perioada 25 Aprilie 2006 – 2

Iunie 2006, în cadrula ctivităţilor pe care şcoala le organizează cu elvii, vom desfăşura
proiectul tematic “Hărnicia-i o comoară” care se va finaliza cu un program artistic cu care
vom întâmpina pe colegii de la Şcoala Generala nr 2, Moisei, Maramures cu care suntem
în parteneriat, întrucât aceştia urmează să ne viziteze.
In acest sens vă rugăm să ne sprijiniţi în procurarea necesare desfăşurării
proiectului. Veţi fi primii care vă veţi bucura de acest program artistic precum şi de
succesul ce îl vom avea cu siguranţă.

Vă mulţumesc,

Inv. Hojda Viorica

6
Şcoala Generală
Enea Grapini
Sant

Scrisoare de mulţumire

Stimaţi părinţi,

Invăţătoarea Hojda Viorica care a condus clasa a IV-a A vă aduce sincere

mulţumiri pentru ajutorul acordat în derularea proiectului “Hărnicia-i o comoară”.
Cred că şi dumneavoastră sunteţi mulţumiţi de modul în care elevii s-au implicat,
şi-au luat cu seriozitate sarciniile străduindu-se să fie mai buni, mai harnici.
Contăm şi în viitor pe sprijinul dumneavoastră.

Vă mulţumim,

Elevii cls. a IV-a A şi înv. Hojda Viorica

7
 Eveniment de deschidere

Harnicele albine
Fiecare dintre noi mănâncă mierea cu plăcere. Dar nu ne gândim deloc să fim un
pic recunoscători albinuţelor care se străduiesc din răsputeri să producă mierea.
O albină trebuie să facă într-o zi aproape 80.000 de călătorii pentru a culege
nectarul florilor. Dacă toate aceste calătorii ar fi făcute într-una singură, albina ar putea
înconjura Pământul de două ori.
Albina vizitează mai multe flori decât oricare insectă. Nectarul este “cules” şi
depozitat în mici săculeţi pe care albinuţa îi are în interiorul corpului său. Când săculeţii
sunt plini, albina pleacă spre stupul său. Ajunsă în stup, ea depune nectarul într-o cutiuţă
mică, făcută de ea din ceară şi numită fagure. După ce umple fagurele, mica insectă stă
deasupra lui bătând din aripi de 400 de ori pe secundă. In acest mod apa din nectar se
evaporă şi albina “fabrică” mierea pură. Dacă zăreşti o albină pe floare, observi că pe
picioruşele ei se văd nişte “punguţe” galbene-aurii. Şi aici se află polen cules de pe
floare, ca şi în acei săculeţi din corpul său. In acest fel, hărnicuţa vieţuitoare se întoarce la
stupul ei “îmbrăcată” cu câteva mii de boabe de nectar la fiecare călătorie.

Hărnicia micuţei vietăţi i-a impresionat pe elevi, dorindu-şi să se asemene cu ea.

Unii chiar îşi făceau procese de conştiinţă pentru atitudinile nu tocmai potrivite ale unor
colegi, stabilind sarcini şi măsuri prin care să-i motiveze în a-şi asuma greşelile, dar şi să
incerce să-şi corecteze comportamentele negative.
Am scos în evidenţă calităţile unui bun şcolar făcând referiri şi la alte vietăţi
(furnica), ori personaje din diferite texte studiate.
Observând interesul copiilor pe această temă le-am sugerat să discutăm în
săptămânile următoare despre hărnicie –propunere pe care copiii au primit-o cu plăcere.
In funcţie de propunerile elevilor am stabilit tema proiectului: “Hărnicia-i o comoară” şi
am trecut la întocmirea Hărţii proiectului, potrivit temelor pe care le-au propus.

8
 Harta proiectului şi Inventarul de probleme au fost afişate în sala de clasă, iar la
avizier am pus o scrisoare în care îi anunţam pe părinţi ce proiect vom derula,
solicitându-le sprijinul pentru obţinerea materialelor necesare.

9
 Inventar de probleme
Ce ştiu elevii să facă
Capacităţi
● citesc şi înţeleg mesajul scris
● sesizează trăsături fizice şi morale ale
personajelor dintr-un text citit
● ştiu proverbe şi zicători despre hărnici şi
lene
● recită versuri
● apreciază sau dezapreciază
comportamentul unui personaj, observă
imagini, tablouri
● completează rebusuri
10
Cum se materializează
capacităţile elevilor
● selectează texte în care tema este
hărnicia; informează grupul
● condamnă lenea, minciuna
● crează texte cu conţinut satiric
● caracterizează un personaj
● crează texte pornind de la proverbele:
“Lenea doare dar mai apoi”
“Cine se trezeşte de dimineată departe
ajunge”
“La plăcinte înainte”
● asociază mişcările braţelor şi picioarelor
cu recitatul pe fond muzical
● interpretează diferite roluri
● realizează un tablou, portret, caricatură
utilizând tehnici de lucru cunoscute
● îşi verifică cunoştinţele punându-şi la
încercare imaginaţia într-unmod amuzant şi
plăcut
● identifică norme şi reguli de
comportament civic
● utilizeaza tehnici simple de construcţie a
unor produse
●execută diferite elemente de gimnastică
● cunosc instituţiile din localitate
11
● jocuri de rol, jocuri de simulare, reţea de
discuţii
● realizează costume, măşti necesare în
prezentarea scenetei
● combină tehnici de lucru pentru a obţine
compoziţii plastice originale
● imită paşi de dans, gimnastică artistică
● motivează printr-un eseu ce meserie şi-ar
dori şi de ce incercând şă-şi recunoască atât
calităţile cât şi defectele
 Inventar de activităţi

In lumea poveştilor
-“Fata babei şi fata mosneagului” -Ion Creangă
-“Poveste unui om leneş” -Ion Creangă
-“Banul mucit” -Alexandru Mitru
-“Un băiat leneş” -Alexandru Mitru
-Proverbe despre muncă şi hărnicie;
-Dezlegare de rebusuri;
-“Surorile vitrege: Maria şi Măriuca” –caracterizare de personaje
-Portretul prietenului meu;
-Un coleg deosebit;
-Dramatizarea povestirilor;

Voi urma exemplul

-Ce apreciezi la fata moşului şi ce deteşti la fata babei (reţea de discuţii)
-Joc de rol (acuzarea şi apărarea)
-Calităţile unei persoane;
-“Succesul nu e totul ! Totul e drumul spre succes!”

Recunoaşte-mă
-Siluetele diferitelor personaje –construcţie;
-Confecţionarea diferitelor piese de costum necesare la prezentarea scenetei;
-Portet/autoportret (desen,pictură);

Activităţi de educaţie fizică -cu teme de euritmie

(drumul fetei moşului)

12
Harta proiectului

13
 Descrierea virtuală a proiectului

După sublinierea temei subiectului, copiii s-au dovedit încântaţi şi aşa au început
să gândim cum se va derula proiectul şi de ce materiale vom avea nevoie. Deasemenea,
ne-am gândit şi la persoanele care vor fi implicate aceştia fiind părinţii copiilor. In funcţie
de propunerile copiilor am întocmit împreună cu ei Harta proiectului.
Am stabilit direcţiile de dezvoltare şi apoi am întocmit planificarea activităţilor
pentru cele 6 săptămâni, cât am decis că va dura proiectul.
Pentru această activitate am planificat activităţi specifice mai multor ani
curriculari prin care copii şi-au completat cunoştinţele, şi-au perfecţionat exprimarea,
oferindu-le posibilitatea să se implice la investigare şi documentare, precum şi în
aplicarea practică a descoperirilor făcute.
Copiii au manifestat interese deosebit pentru acest proiect deoarece li s-a oferit
prolejul de a-şi demonstra că sunt capabili să rezolve sarcinile încredinţate, şi, mai mult,
au fost create situaţii care să le permită să-şi exprime impresiile, sugestiile şi să găsească
soluţii proprii pentru rezolvarea sarcinilor didactice.
Inventarul de probleme şi Harta proiectului au rămas deschise pentru noi adăugiri,
propuneri. După această primă etapă am anunţat părinţii ce vom face în perioada
următoare.
După planificarea activităţilor, procurarea materialelor şi discuţiile cu părinţii
referitoare la implicarea lor în derularea proiectului, am stabilit metodele şi procedeele
care să-mi permită abordarea integrată a activităţilor zilnice, implicarea degajată, firească
a copiilor. Având în veder finalitatea proiectului tematic –prezentarea unei scenete, am
gândit câte o dramatizare atractivă a fiecărei povestiri în care personajele au fost numite
la propunerea elevilor ţinându-se seama de calităţile şi de talentele acestora,
determinându-i să participe cu interes.

14
 Activitatea s-a desfăşurat printr-o abordare integrată în care graniţele dintre
diferitele arii curriculare nu mai existau. In planificarea activităţilor de grup am avut în
vedere obiectivele proiectului tematic. Astfel au fost planificate:
-activităţi specifice disciplinei Limbă şi comunicare:
-povestiri, repovestiri;
-dezlegare de rebusuri;
-caracterizare de persoanaje;
-alcătuirea unui text după un proverb;
-dramatizări (exerciţii de interpretare a diferitelor roluri;
-activităţi artistico-plastice:
-confecţionarea siluetelor diferitelor personaje;
-confecţionarea costumului necesar prezentării scenetei;
-portet/autoportret (desen, pictură);
-activităţi specifice Om şi societate:
-calităţile unei persoane;
-joc de rol: Acuzarea şi apărarea;
-“Succesul nu e totul, totul e drumul spre succes !”
-activităţi specifice disciplinei Educaţie fizică şi sport:
-paşi de dans cu teme de euritmie.
Următorul pas a fost acela de a stabili scenariile zilnice pentru realizarea unui
cadru de desfăşurare a proiectului ţinând cont şi de orarul clasei, dar şi de modalităţile
necesare pentru a le crea copiilor motivaţia necesară.
Copiii au fost antrenaţi să-şi exprime părerile, să comunice, să creeze valorificând
şi exersând cunoştinţele acumulate. Ei au învăţat să colaboreze, să exprime şi să accepte
idei noi, iar îndeplinirea acestor sarcini le-a întărit încrederea în ei şi în cei din jur. Au
învăţat să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului, să se autocontroleze
şi aprecieze, să fie toleranţi, să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente
nedorite ale unor şcolari în raport cu normele prestabilite şi cunoscute.
Am remarcat că pe parcursul derulării proiectului timiditatea pe care au simţit-o
unii la începuts-a spulberat şi locul i-a fost luat de ambiţia şi de dorinţa de a fi cât mai
buni actori.

15
 Evaluarea

Evaluarea s-a realizat cu toţi participanţii la proiect: părinţii şi copii acestora, toţi
fiind adevăraţii beneficiari ai proiectului.
Finalitatea proiectului fiind stabilită de la început am planificat şi organizat o
expoziţie cu lucrările elevilor în urma căreia cele mai reuşite lucrări au fost remarcate iar
autorilor li s-au acordat diplome.
Copiii s-au simţit mândrii atunci când le-au fost admirate lucrările, bucuria lor
fiind încununată de răsplătirea cu diplome.
Incheierea activităţii s-a făcut prin pregătirea decorului şi punerea în scenă a
spectacolului “Hărnicia şi Lenea în faţa completului de judecată”.

16