NOTAȚIA MUZICALĂ

CALITĂȚILE SUNETULUI MUZICAL:

1. ÎNĂLȚIMEA
2. DURATA
3. INTENSITATEA
4. TIMBRUL
PORTATIVUL
PE PORTATIV SE ÎNSCRIU PRINCIPALELE ELEMENTE ALE
NOTAŢIEI:

• NOTELE
ÎNĂLȚIMEA
• CHEILE
• ALTERAŢIILE

• DURATELE DURATA

• MĂSURILE
SEMNE GRAFICE ALE PORTATIVULUI

CHEIL
E
Cheia sol
NOTELE

Note-2.mscz
 NOTELE

VIRTUAL PIANO - FREE ONLINE PIANO KEYBOARD - SOUNDGRAIL

 ALTERAŢIILE

DIEZUL- RIDICĂ ÎNALŢIMEA SUNETULUI CU UN SEMITON

BEMOLUL- COBOARĂ ÎNALŢIMEA SUNETULUI CU UN SEMITON

BECARUL- ANULEAZA EFECTUL DIEZULUI SAU AL BEMOLULUI

VIRTUAL PIANO - FREE ONLI

NE PIANO KEYBOARD -
SOUNDGRAIL
DURATELE
 DURATELE BINARE

Pătrimea Optimea
Doimea Șaisprezecimea
Nota întreagă
DURATA DE PĂTRIME
DURATA DE PĂTRIME
 ALTE ELEMENTE GRAFICE ALE PORTATIVULUI

MĂSURA

1. NOTAREA MĂSURII PRIN CIFRE

 2. NOTAREA MĂSURII PRIN BARA DE MĂSURĂ

• BARA DE MĂSURĂ SIMPLĂ

Măsura = fragmentul muzical cuprins între două bare de măsură ul

• BARA DUBLĂ FINALĂ

• BARA DE REPETIŢIE
Prima volta şi secunda volta
MĂSURILE
MĂSURA DE DOUĂ
PĂTRIMI
MĂSURA DE TREI PĂTRIMI
DURATA DE DOIME
DURATA DE DOIME
DURATA DE OPTIME
DURATA DE OPTIME
 DURATELE TERNARE

Prin adăugarea unui punct în partea dreaptă a valorilor binare, durata

acestora se măreşte cu jumătate, obţinându-se în acest fel valorile
ternare, valori care se pot divide cu 3 şi multiplii acestuia
Nota întreagă cu punct

Doimea cu punct

Pătrimea cu punct

Optimea cu punct
 DOIMEA CU PUNCT

• = 𝅗𝅥+𝅘𝅥
=𝅘𝅥 𝅘𝅥 𝅘𝅥

pauza de doime cu punct

Doime cu punct.mscz
 DOIMEA CU PUNCT ÎN PRENOTAȚIE

o silabă pe 3 bătăi

SILABE RITMICE ÎNLOCUITOARE

-asociate cu mersul ritmic – nu avem

-asociate cu diferențierea dintre durate lungi și scurte TA-A-A

 INTENSITATEA SONORĂ

INTENSITATEA SONORĂ SE REPREZINTĂ ÎN SCRIS PE DOUĂ CĂI:

• PRIN ACCENTE, al căror efect se extinde numai asupra notelor pe care

sunt aşezate.
• PRIN „NUANŢE", al căror efect se extinde asupra unui fragment sau
asupra unor părţi întregi din textul muzical;
Accentele IMPUSE
 Nuanţele

Termeni care indică o intensitate uniformă:

Piano pianissimo (ppp) = cât se poate de încet

Pianissimo (pp)= foarte încet
Mezzopiano (mp)= pe jumătate încet
Piano (p) = încet

Mezzoforte (mf) = pe jumătate tare

Forte (f) = tare

Fortissimo (ff) = foarte tare
Forte fortissimo (fff) = cât se poate de tare
 Termeni care indică schimbarea progresivă a intensității
CREȘTERE:

Crescendo = crescând din ce în ce mai mult

Poco a poco crescendo = crescând puțin câte puțin

Molto crescendo = crescând mult
Poco a poco piu forte= puțin câte puțin mai tare
 Termeni care indică schimbarea progresivă a intensității
DESCREȘTERE:

Descrescendo = descrescând din ce în ce mai mult

intensitatea

Poco a poco descresc = descrescând puțin câte puțin

intensitatea
Diminuendo =micșorând din ce în ce intensitatea
Calando = potolind intensitatea
Perdendosi = pierzând din ce în ce intensitatea
 crescendo

descrescendo
 TEMPOUL MUZICAL

GRADUL DE MIŞCARE SAU VITEZA

ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ ORICE PIESĂ MUZICALĂ
 Termenii principali indicând o mişcare constantă

A. MIŞCĂRILE RARE
− LARGO (M.M. 40-46) – LARG, FOARTE RAR
− LENTO (M.M. 46-52) – LENT, LIN, DOMOL
− ADAGIO (M.M. 52-56) – RAR, AŞEZAT, LINIŞTIT, COMOD
− LARGHETTO (M.M. 56-63) – RĂRIŞOR
B. MIŞCĂRILE MIJLOCII
− ANDANTE (M.M. 63-66) – „MERGÂND”, POTRIVIT DE RAR, LINIŞTIT
− ANDANTINO (M.M. 66-72) – CEVA MAI REPEDE DECÂT ANDANTE
− MODERATO (M.M. 80-92) –MODERAT, POTRIVIT
− ALLEGRETTO (M.M. 104-112) – REPEJOR, PUŢIN MAI RAR DECÂT ALLEGRO.
C. MIŞCĂRILE REPEZI
− ALLEGRO (M.M. 120-138) – REPEDE
− VIVACE (M.M. 152 – 168) – IUTE, VIU
− PRESTO (M.M. 176-192) – FOARTE REPEDE
− PRESTISSIMO (M.M. 200-208) – CÂT SE POATE DE REPEDE