coala de var: Dirijori de orchestr, Scorniceti

www.orchestraro.wordpress.com
Curs de Dirijat Orchestral
Cap. I Noiuni de baz pe care fiecare dirijor trebuie s le cunoasc
1.1. Clasificarea msurilor
Masurile de doi timpi (binare) si de trei timpi (ternare) au cate un sinur accent si pentru
aceasta sunt masuri simple (2/4, , 2/8, /8!" !ccentul in masurile simple cade intotdeauna pe timpul
intai.
Masurile simple stau la ba"a #ormarii masurilor compuse. Masurile care au mai mult de trei
timpi si mai mult de un accent alcatuiesc cateoria masurilor compuse (4/4, 4/8, #/8, !.
Masura compusa din doua masuri simple, di#erite, una binara si alta ternara, se numeste
masura mi$ta.
Masura de $%&: $ ' indica numarul timpilor in #iecare masura pe tot parcursul cantecului (doi
timpi)( & ' unitatea de masura a #iecarui timp (optimea).
1.2. Tempoul
)ite"a cu care se e$ecuta o lucrare mu"icala se numeste tempo sau miscare si se repre"inta
prin termeni de tempo (de miscare). Termenii de tempo se stabilesc in #unctie de continutul si
caracterul pieselor mu"icale. !ceti termeni se scriu la inceputul partiturii, deasupra portativului,
lana cheie. *rovin din limba italiana ' limba universala a mu"icii.
+. %ermeni principali de tempo care indica o miscare constanta:
, pentru miscari rare: -aro (lar, #oarte rar), -ento (lent, lin), !daio (rar).
, pentru miscari potrivite (moderate): !ndante (potrivit de rar), !ndantino (rarisor, putin mai repede
decat andante), Moderato (moderat, potrivit), !lleretto (repe.or, putin mai rar decat allero).
, pentru miscari repezi: !llero (repede), )ivace (iute, vioi), *resto (#oarte repede).
++. %ermeni care indica o miscare treptata:
a. *entru rarirea treptata a tempoului:
rallentando (rall.) / rarind treptat miscarea, incetinind(
ritardando (ritard.) / intar"iind miscarea(
ritenuto (rit.) / retinand miscarea.
b. *entru accelerarea treptata a tempoului:
accelerando (accel.) / accelerand miscarea(
stringendo (string.) / rabind miscarea.
0evenirea la tempoul initial se #ace prin termenul a tempo (/tempo initial).
Termenii de tempo se pot executa corect cu ajutorul unui aparat special care indica toate
gradele de viteza ale tempoului, numit metronom.
1.3 Termeni de nuan
+ntensitatea (taria) cu care se e$ecuta o piesa mu"icala este repre"entata in scris prin nuante.
1uantele sunt redate prin termeni de nuanta, termeni ce provin din limba italiana. 2ermenii de
nuanta se notea"a prescurtat pe parcursul lucrarii mu"icale.
3upa e#ectele di#erite pe care le induc, acesti termeni pot #i:
a) 2ermeni care indica o intensitate constanta:
ppp (pianissimo posibile) / cat se poate de incet( pp (pianissimo) / #oarte incet( p (piano) /
incet( mp (mezzo-piano) / potrivit de incet( mf (mezzo-forte) / potrivit de tare( f (forte) / tare( ff
(fortissimo) / #oarte tare( fff (fortissimo posibile) / cat se poate de tare.
b) 2ermeni care indica o schimbare treptata a intensitatii:
crescendo (cresc.) 4 / crescand intensitatea din ce in ce mai mult(
decrescendo (decresc.) 5 / decrescand intensitatea din ce in ce mai mult(
diminuendo (dim.) / micsorand intensitatea.
6
1.4. Tactarea schematic a msurilor de &, 2, , 4, ', # (i ) timpi
*udai pe Domnul+
7