CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU

Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a

Fişă de lucru
(Magia cuvintelor)
Partea I
1. Citeşte următoarea poezie:
Unde e copilăria?
de Flik
Hai să ne-nvățăm copiii să fie ca noi, copii!
Să alerge, să se joace, să facă și ei prostii.
Unde-s „Frunza” și „Șotronul”, „Țară-țară vrem ostași!” ?
Te-ai schimbat copilărie, jocurile cui le lași?

Unde este „Baba oarba”? „Miuța” și „Țomapanul”?

Unde s-a dus derdelușul? Sania? Unde-i maidanul,
„Rațele și vânătorii”, „Elastic” sau „Piticot”?
Smartphone-ul , calculatorul le-au înlocuit de tot.

Farm Ville-ul și Candy Crush-ul, Facebook-ul și cu WatsApp-ul

Au închis copilăria și copilu-n ea, săracul.
Acum stă numai în casă, n-aleargă prin cartier,
Nu face schimb de surprize,
El dă numai like și share.

Hai să ne-nvățăm copiii cum să crească mai încet,

Să alerge pe coclauri și apoi pe internet.
Vor avea o viață –ntreagă să stea pe calculator
Fiindcă anii aștia nu se-ntorc din viitor.

Măi copile, ieși la joacă, lasă poza de profil,

Trăiește-ți copilăria cât încă mai ești copil!
Joacă-te, zâmbește, învață, nu te pierde-n altceva!
Avem timp și ală dată să navigăm pe undeva.
Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a

2. Spune ce părere ai !
a) De ce crezi că autorul a ales acest titlu pentru poezie?
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
b) De ce îi îndeamnă autorul pe părinți ca să îi învețe pe copii jocurile de odinioară?
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
c)De ce nu se jucau copiii de altădată pe calculator sau pe smartphone?
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
3. Pro sau contra!
Dacă ar fi să alegi între jocurile de ieri și cele de azi, care ar fi opțiunea ta?
Argumentează alegerea făcută în fața colegilor.
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
4.Care sunt jocurile lăsate în urmă?
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
5.Ce jocuri le-au luat locul? De ce?
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
....
6. Citește numărătorile de mai jos și spune cum sunt folosite de copii în jocurile
lor:

-la alcătuirea echipelor de joc;

- reprezintă jocul;

- se cântă

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a

În oceanul Pacific
Locuia un pește mic
Cireșica are mere,
Și pe coada lui scria
Cireșel vine și cere,
Ieși afară dumneata!
Cireșica nu se-ndură
(……………………….) Cireșel vine și fură
Câte mere a furat

Ci-re-șel?

(……………………….)

Alunelu alunelu hai la joc

Să ne fie, să ne fie cu noroc.
Refren:
Cine-n horă o sa joace
Mare, mare se va face
Cine n-o juca de fel
Să rămână mititel.
Alunelu alunelu hai la joc
Să ne fie, să ne fie cu noroc
(……………………….)

7. Să ne jucăm!
Joacă împreună cu colegii de clasă un joc pe care îl cunoașteți.

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a
8. Completează diagrama Venn :

Jocuri

de ieri de azi
de ieri şi
de azi

9.Explică sensul expresiilor:

să facă și ei prostii...............................................................................
să crească mai încet...............................................................................

10. Identifică în poezie cuvintele împrumutate din limba engleză. Care crezi că
este semnificația lor în limba română?
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
11. Citește fragmentul și răspunde cerințelor:
„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească
din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau
mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a
merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca,
şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de
bucurie!”

(Ion Creangă, „Amintiri din copilărie”)

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a

12. Realizează un cvintet pornind de la cuvântul copilărie.

Copilăria
........................... ............................

.............................. ............................. .............................

............................. ............................. ............................. .............................

.............................

13. Explică cuvintele subliniate (regionalisme ) din textul citit.

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
Partea a II-a

Despre proverbe

Proverbul este o vorbă înțeleaptă, un cuvânt (mai rar) sau o succesiune de cuvinte
pline de înțeles profund, de obicei exprimat(e) într-o formă compactă, chiar minimalistă, sub
forma unei expresii, a unei propoziții sau chiar a unei fraze scurte, sintetice
În limba română, cele mai multe proverbe (zicale, zicători, vorbe de duh sau cuvinte
din batrâni), sunt anonime, provenind din înțelepciunea multi-milenară a poporului român. De
multe ori, proverbele românești au rimă şi ritm, fiind astfel ușor de memorizat, reprodus și
transmis.
Proverbele sunt despre: prietenie, hărnicie,prostie, lăcomie, bunătate, curaj, frică etc.

Citeşte textul de mai jos!

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a
Adevărata bogăție

Într-o bună zi, tatăl unei familii înstărite hotărî să-și ducă fiul într-o călătorie pentru
a-i arăta cât de bogați sunt ei și felul în care trăiesc oamenii simpli. Tatăl și fiul petrecură mai
multe zile și nopți la ferma unei familii sărace.
Întorși acasă, tatăl își întrebă fiul:
- Ei bine, fiule, cum ți s-a părut călătoria?
- Ooo! A fost extraordinar, tată!
- Ai văzut cât de săraci sunt unii oameni? întrebă tatăl.
Fiul îi răspunse:
- Am văzut că noi avem un câine și ei au patru. Noi avem o piscină, iar ei au un iaz uriaș.
Noi avem becuri în grădină, ei au stelele nopții. Noi avem o bucată de pământ, ei au câmpuri
largi ce se întind până dincolo de orizont. Noi avem servitori, iar ei îi servesc pe alții. Noi ne
cumpărăm mâncarea, ei o cultivă. Noi avem ziduri care ne apară proprietatea, ei au prieteni
care îi ocrotesc.
La auzul vorbelor fiului său, tatăl rămase încremenit. Fiul adăugă:
- Tată, îți mulțumesc că mi-ai arătat cât de săraci suntem!

Cerințe:

1. Care este morala acestui text?

...........................................................................................................................................
2. Găsește proverbe care să conțină cuvintele date și scrie-le în rubrica alăturată:

prietenul

vorba carte
pomul

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a
3.Unește ce se potrivește!

Să nu laşi drumul mare pentru cărare. Povestea unui om leneș

Lupu-şi schimbă părul, dar naravul, ba. Fata babei și fata moșneagului

Lenea e cucoană mare care n-are de Capra cu teri iezi

mâncare.
Lăcomia strică omenia. Scufița Roșie

4. Descoperă proverbele cu … antonime.

Munca te COBOARĂ , dar lenea te REPARĂ. ………………………………………………
Omul LENEŞ, de pâine un duce dor. ………………………………………………………

Cine muşcă o bucată prea MICĂ, se îneacă. …………………………………………

DUŞMANUL la nevoie se cunoaşte. ………………………………………………………

Patru ochi văd mai RĂU decât doi. ………………………………………………………

Mărul nu cade APROAPE de pom. ………………………………………………………

Obrazul GROS cu cheltuială se ţine. ………………………………………………………

Nu şedea că-ţi UMBLĂ norocul. ………………………………………………………

Vorba ACRĂ mult aduce. ………………………………………………………

La cel BOGAT şi mâţa-i chioară. ………………………………………………………

Vorba PUŢINĂ, BOGĂŢIA omului. ………………………………………………………

ZICĂTOÁRE:
Frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare maximei, prin care creatorul popular exprimă o
constatare de ordin general, filozofic, un principiu etic, o normă de conduită etc.; zicătură,
zicală, proverb.
Expresie concisă, care conține o povață sau un gând înțelept
Are caracter figurat, pornește de la un adevăr concret și conține o constatare.

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a

5. Explică semnificația zicătorilor de mai jos:

a strica orzul pe gâște

a ajunge la spartul târgului
a fi cu musca pe căciulă
a se băga ca musca-n lapte

6. Muncă în echipă
Alcătuiți un text în care să folosiți doar proverbele și zicătorile de mai sus.
...........................................
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
7. Jurnalul cu dublă intrare
Alege, dintre proverbele date, unul care s-ar potrivi clasei voastre. Motivează alegerea .

Proverbul ales Motivarea alegerii

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a

Partea a III-a

Dintr-o eroare calculatorul tău te-a teleportat în timp și ai ajuns în mijlocul unui grup de
copii care se jucau cu jucării confecționate de ei. Relatează, în maxim 15 rânduri, experiența
trăită și învățătura desprinsă din ea.

...........................................
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a
Rezolvare

4. Jocurile lăsate în urmă sunt: „Frunza”, „Șotronul”, „Țară-țară vrem ostași!” „Baba
oarba”, „Miuța”, „Țomapanul”, „Rațele și vânătorii”, „Elastic”, „Piticot”.
5. Alte jocuri le-au luat locul: Farm Ville-ul și Candy Crush-ul, deoarece pe vremuri
nu existau calculatoare, telefoane mobile.
6.
- La alcătuirea echipelor de joc:
Copiii stau așezați în cerc . Pentru a alege liderul jocului/ alcătuirea echipelor, vor
recita pe silabe strofa, numărând la fiecare silabă câte un copil:
În o-cea-nul Pa-ci-fic
Lo-cu-ia un peș-te mic
Și pe coa-da lui scri-a
Ieși a-fa-ră dum-nea-ta!

Cel la care se termină numărătoarea iese afară și trece în prima echipă. Numărătoarea
continuă cu cei rămași în cerc, până va rămâne în cerc un copil, care va fi liderul.

- Se joacă astfel:

Copiii sunt așezați câte doi, față în față. Își duc palmele întinse în față și vor trebui să
își bată palmele în timp ce spun poezia:
Cireșica are mere,
Cireșel vine și cere,
Cireșica nu se-ndură
Cireșel vine și fură
Câte mere a furat
Ci-re-șel?

Copilul la care s-a terminat poezia trebuie să aleagă o cifră de la 1 la 10. După ce
alege, va continua jocul numărând pe rând, până la cifra aleasă. Când ajunge la cifra
precedentă celei alese, copilul la care ajunge cifra trebuie să-l atingă pe cel care urmează,
astfel îl scoate din joc. Dacă nu reușește să îl atingă, iese el din joc. Câștigă copilul care
reușește să rămână în joc până la final.

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a
- Se cântă:

Elevii se prind de mână așezați în cerc și se deplasează în cerc, cu pași laterali, un vers spre
dreapta, celălalt spre stânga, cântând ritmat cântecul ,,Alunelul”. La cuvântul ,,mititel”, elevii
se ghemuiesc.
9. să facă și ei prostii- să facă năzbâtii
să crească mai încet- să-și trăiască la timp copilăria

10.
Smartphone- telefon
Facebook, WatsApp- rețele de socializare

Like- a aprecia
Share- a împărți cu ceilalți, a arăta

13.
șfară- sfoară
motocei- moțuri, ciucuri
prichici- margine îngustă, ieșită în afară, în formă de poliță, la cuptor sau la vatra
țărănească
humuit- lipit cu lut, uns cu humă(argilă)
Partea a doua:
1.
Adevărata bogăție nu este dată de lucrurile materiale pe care le ai, ci de ceea ce
sălăsluiește în sufletul tău.
2. Prietenul la nevoie se cunoaște.
Cine are carte, are parte.
Vorba dulce, mult aduce.
Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.

3. Să nu laşi drumul mare pentru cărare.- Scufița Roșie

Lupu-şi schimbă părul, dar naravul, ba.- Capra cu trei iezi
Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare.- Povestea unui om leneș
Lăcomia strică omenia.- Fata babei și fata moșneagului

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ BACĂU
Disciplina: limba și literatura română, clasa a III- a

4. Munca te ridică, dar lenea te strică.

Omul harnic, de pâine nu duce dor.
Cine mușcă o bucată prea mare, se îneacă.
Prietenul la nevoie se cunoaște.
Patru ochi văd mai bine decât doi.
Mărul nu cade departe de pom.
Obrazul subțire cu cheltuială se ține.
Nu ședea că-ți stă norocul.
Vorba dulce, mult aduce.
La cel sărac și mâța-i chioară.
Vorba multă, sărăcia omului.

5.

a strica orzul pe gâște a dărui lucruri de valoare cuiva care nu știe

să le prețuiască. A irosi

a ajunge la spartul târgului a ajunge prea târziu , la sfârșit.

a fi cu musca pe căciulă a se simți vinovat.

ase băga ca musca-n lapte a interveni într-un mod nepotrivit.

Autori: Ciotloș Simona, Școala Gimnazială Palanca; Colpoș Mirela, Școala Gimnazială
„Ciprian Porumbescu” Comănești; Șișca Maria-Laura, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Comănești