Corina Istrate

Manuela Koszorus
DoraMacean
Nicoleta Todoran
cu lecturi
Caiet de lecturi pentru clasa a III-a
Krettiv
l
' l
ARGUMENT
Apreciem ca textele propuse in cu au fost selectate grupate
tinand cont de criteriul accesibilitatii, de particularitatile de varsta ale elevilor, de pre-
vederile curriculum-ului vin in sprijinul formarii dezvoltarii capacitatilor
competentelor comunicative ale elevilor ciclului primar. In aceasta perioada, elevii
trebuie sa invete sa se exprime, sa alcatuiasca sa asculte mesaje, sa alcatuiasca enun-
turi cu cuvinte date, sa poata realiza un eseu, un pentru un spectacol, sa dezvolte idei
sa le sustina, prezinte gandurile. 0 contributie esentiala la formarea trasaturilor
de comportament, a personalitatii elevilor ciclului primar o are literatura prin genurile
literare care pot fi abordate in aceasta perioada. In acest context, autoarele, prin texte-
le alese propuse spre contribuie la formarea dezvoltarea sentimentelor,
la transformarea elevilor din ascultatori in cititori activi, la trezirea interesului pentru
activitatea intelectuala in mod deosebit pentru lectura, astfel incat elevii sa participe
activ la propria formare prin receptarea corecta a textelor literare, a mesajului transmis.
Pornind de la figurile de stil, pe care elevii le numesc ,,expresii frumoase", autoarele
Ii solicita pe elevi sa construiasca enunturi in care folosesc ca model figurile de stil
din textul literar. Astfel, fara a foldsi denumirile pe care le vor invata in clasele ur-
matoare, fara a defini figurile de stil, elevii pot deosebi de cele
pot descoperi ca un obiect este comparat cu altul, ca se pot pune pe seama
unor lucruri sau fiinte actiuni specifice personajelor. Aceste procedee se pot folosi ca mo-
dele in construirea unor enunturi, alcatuirea de compuneri, completarea unor
lucrul in perechi sau in grup pentru realizarea unor postere, intocmirearecenziilor.
Pentru diversificarea metodelor de receptare/intelegere a textelor literare, autoa-
rele au propus exercitii diverse, atractive, de tip joc, astfel incat elevii sa lucreze cu pla-
cere sa realizeze obiectivele propuse prin joc. Tipurile de exercitii au fost create
in fel incat sa solicite capacitatile intelectuale ale elevilor sa le ofere posibilitatea
accesibilizarii invatarii. . .
Recomandam elevilor parintilor cu lecturi", care este un mijloc
de inspiratie pentru pregatirea realizarea unor performante de catre elevi,
dar o recomandam in timp colegilor invatatorijinstitutori care pot crea ca-
drul adecvat unor dezbateri pe teme similare cu cele prezentate de autoare, precum
realizarea unor concursuri interactive pe teme de creatie literara.
Prof, dr, Dumitru Orosan
VLADIMIR COLIN
Vladimir Colin (pc numele real
Jean Colin, s-a nascut la 1 mai
1921) la Bucure$ti. Este considerat
a fi eel mai important scriitor
rornfm de literatura frmtastica,

A crescut intr-o familie de evrei
emancipati.
i
FISA DE AUTOR
'
A scris romane fantastice, romane
ce (A zecea lume Babel), basme, volume de poves-
tiri $i o carte de fantezie istorica,
Legendele farii lui Vam. Aceasta a devenit cartea sa
cea rnai cunoscuta, fiind editata tiparita in Spania
Franta in volume de benzi desenate.
A scris foarte multe bas me moderne sau literatura de po-
pularizare pentru copii.
Povestea crocodilului care plangea
Un crocodil odata pe malul unei ape plangea,
plangea cu lacrimi de crocodil.
- Vai, vai, cat de rau !mi pare! Vai, vai, sunt nemangaiat!
- Ce-ai patit, crocodilule? lntreba o caprioara. De ce
plangi?
Crocodilul clatina capul striga cu durere:
- Cum sa nu plang, cum sa nu plang daca am lnghitit adineauri un explorator
cu ranita cu tot?
Caprioara, care nu-1 avea la inima pe crocodil, rase bucuroasa:
- Aha! Te racaie pe gatlej,
- Da' de unde! gemu crocodilul. Nu pricepi nimic! ... Ce Ma doare inima,
inima ma doare cand ma gandesc la bietul explorator pe care 1-am lnghitit... Un om
atat de lndraznet! Un barbat voinic, care toate padurile salbatice, toate cotloa-
nele pamantului... Ce nenorocire! Ce nenorocire! Cum am putut eu sa-1 lnghit, cu
ranita cu tot? Sunt un ticalos, un nelegiuit... N-am sa-mi iert fapta asta cat oi trai!
plangea, plangea crocodilul, plangea cu lacrimi
de crocodil.
Caprioara, care se tinuse departe, se apropie de cro-
codil, daca-i vazu durerea, lncerca sa-1 mangaie:
- Draga crocodilule, spuse ea, daca ai cat sunt
de fericita ca te-aud vorbind ... Vad ca-ti pare ...
- Rau! Rau! striga crocodilul. Dar vino mai aproa-
pe, ca nu te aud prea bine ...
Caprioara se apropie.
5
6
- Bietul explorator! grai ea. L-ai inghitit, nu ti-a facut nimic ... Dar de azi
inainte n-ai sa mai inghiti exploratori, nu-i
- Nu! Nu! striga crocodilul. Cum o sa mai fac una ca asta? Mai degraba am
sa incep sa pasc iarba, ca tine ...
- Dragul meu! caprioara.
- Da, da! Am sa pasc iarba, spuse din nou crocodilul. Numai ca ...
- Cee?
- Numai ca nu care iarba e sanatoasa care otravitoare. Ar fi pacat sa mor
otravit in floarea varstei. Nu crezi?
Caprioara rase pe data:
- Asta sa-ti fie grija! 0 sa mergem la pascut impreuna o sa-ti arat eu ierburile
dulci, sau amare ...
- Nu, nu, nu vreau amare! striga crocodilul. Arata-mi ierburile dulci, cele mai
dulci cu putinta ... Uite, iarba asta de Ianga mine e dulce? vrea sa pasc indata. Ard
de dorinta a mai degraba ...
Caprioara se apropie de crocodil: se apleca sa vada iarba cu pricina in clipa aceea
crocodilul casca 0 gura cat 0 inghiti cu cornite cu tot.
- Proasto! marai el apoi. Auzi, iarba dulce... Pai tu ai carnea mai dulce decat
orice iarba, aproape tot atat de dulce ca cea a exploratorului de adineauri! Ha - ha,
dar bine am mai mancat azi!
Un papagal, care vazuse din varful unui copac tot ce
se intamplase, clatina din cap striga:
- Sa afle toata padurea ce caprioara care crede
in lacrimile unui crocodil!
a aflat toata padurea, de atunci i s-a cam infundat
crocodilului, care a venit plangand la prietenul meu care scrie
toate pentru copii tot plangand, i-a povestit cele
intamplate. Numai ca prietenul meu 1-a pe afara
pe cuvantul meu, bine a facut! .
enunturi cu: explorator, ranifa, pricina, indraznef, paduri
salbatice.
2. Completeaza propozitiile:
Crocodilul plangea pentru ca ----------------
Crocodilul a atras caprioara in cursa rugand-o sa ________ _
Un ________ a dus vestea in padure ca _______ _
3. cuvintele cu sens asemanator:
rucsac - --------------
a mun - _____________ _
indraznet- ____________ _
a pncepe - ____________ _
intamplate - ____________ _
4. Scoate din text eel putin trei perechi de cuvinte cu sens contrar.
5. corespondenta:
plangea cu lacrimi de crocodil
nu-I avea la inima
floarea varstei
0 gura cat 0
i s-a cam infundat
tineretea
nu mai poate continua cu rautatile
nu-I suporta
se prefacea ca sufera/regreta
gura imensa
6. Formuleaza ideile principale ale textului, apoi ilustreaza una dintre ele.
7
8
7. Completeaza cadranele:
Rezolva dupa model:
ierburi:
dulci

crocodil:


explorator:


Crezi ca a fost pedepsit crocodilul?
Argumenteaza!
.,,

8. Joe ,,Procesul crocodilului"
Formeaza cuvinte noi:
ne + lege -7 nelegiuit
ne + incredere -7 _______________ _
ne + fericire -7 __________________ _
ne + pricepere -7 ________________ _
ne + atingere -7 _______________ :___ __
ne + mangaiere-7 - - ----- ----------
Ce nu caprioara despre crocodil?
Ce ar fi trebuit sa despre el ca
salveze viata?
Personaje: crocodilul, avocatul crocodilului, avocatul caprioarei,
judecatorul, juratii, publicul.
Notati pe randurile de mai jos sentinta judecatorului.
Judecatorul a hotarat:
9. E vremea sa ne amuzam:
cuvintele subliniate cu altele care au sens opus.
Poate vei gasi astfel salvarea caprioarei.
- Draga crocodilule, spuse ea, daca ai cat sunt de fericita
ca te-aud vorbind ... Vad ca-ti pare rau ...
- Rau! Rau! striga crocodilul. Dar vino mai aproape, ...
Caprioara se apropie.
LECTURA SUPLIMENTARA

Vladimir Colin
Doi s-au intalnit candva la o cruce de drumuri. Pe eel dintai 11 gonisera
oamenii din satul lui, ca prea era din cale-afara de prost le facea satul de ras. Celalalt
se suise intr-o caruta, in care se mai inghesuisera nouazeci noua de Caruta
cu se rupsese de greul prostiei se care-ncotro, umpland
lumea pana-n ziua de azi...
- Buna vremea, om cu minte - spuse primul prost, vazand ca se intalnise
cu unul care, soarele ardea, purta doua caciuli trei cojoace.
- Multumesc dumitale, om cu scaun la cap - raspunse al doilea, bagand de sea-
ma ca drumetul ce-i daduse binete purta pe cap un scaun cu fundul spart.
Auzind fiecare vorbele celuilalt, pricepura ca se intalnisera doi oameni
de nadejde hotarara urmeze calea impreuna, iar daca mersera ce mersera,
li se facu sete.
- Buna ar fi acu apa - spuse eel dintai.
- Phii! Tare buna, incuviinta al doilea. Of! Buna de tot...
ca un facut, dadura indata peste doua fantani cine de ce, una lan-
ga alta.
- Vezi? Eu am sa beau dintr-asta - spuse prostul cu doua caciuli trei cojoace,
oprindu-se langa una dintre cele doua fantani.
- Oare a doua fantana n-o fi avand apa mai buna? intreba eel cu scaun la cap.
Prostul cuminte cazu pe ganduri. Privi fantanile cu indoiala izbindu-se
cu palma peste frunte, grai:
- ca ai dreptate dumneata! Pai, atunci, din care sa hem?
- He-he - rase eel cu scaun la cap - am sa te-nvat eu. Ai zis ca a doua are apa
mai buna? Iaca, hem dintr-a doua fantana!
Dar prostul cuminte, cu doua caciuli trei cojoace,
cazu parca mai tare pe ganduri.
- pare lesne de zis - raspunse el dupa o vreme.
Dar daca tot apa din prima fantana e mai buna, a?
Prostul cu scaun la cap casca atunci o gura mare, mare,
n-o inchise decat pentru a striga:
- Vai de mine! ce-i de facut?
- Iaca, macar ca sunt cuminte umblu iarna-
vara cu doua caciuli trei cojoace, tot nu ma pricep ce
sa spun - vorbi incurcat al doilea prost. Ce ne facem?
9
10
amandoi, uscandu-se de sete, ramasera sa cugete adanc. Oftau cugetau. Cuge-
tau trageau cu coada ochiului cand la 0 fantana, cand la alta, neputandu-se hotari
din care sa bea.
- Frate-meu, auzi? ... Mor de sete! izbucni deodata cu glas plangator prostul cuminte.
- Dara eu! ii tinu isonul eel cu scaun la cap. Ma tern c-am murit de-a binelea ...
Dar cum sa bem ca Nu-i
- Drept! Ca nu poti bea - spuse al doilea prost izbucni in hohote
de plans.
- Nu mai plange, ca-mi inima - rosti atunci eel dintai, plagand cu lacrimi
cat bobul de strugure.
- Ce pacat ca nu suntem mai striga deznadajduit prostul cuminte. Am bea
noi ca gata ...
Prostul cu scaun la cap cazu langa ghizdurile uneia dintre cele dona fantani.
- Numai ca sane rapuna cu zile au sapat te miri ce dona fantani taman
aici! Dona ... Una nu le-ajungea?
Prostul cuminte se Ianga ghizdurile celeilalte prinse a racni ca din gura
de
- Ajutor! Sariti, oameni buni! ... Murim de sete!
Dar, cum se aflau departe de sat, nimeni nu-I auzi. Prostul lua atunci ramas-bun
de la viata inchizand ochii, propti capul in tarana. Cand colo, nasul i se opri intr-un
ochi de apa statuta, cursa din galeata cine cui.
- Bogdaproste! spuse lipaind sa nu-I simta
bau toata apa aceea verzuie.
sa vezi comedie, tot facu prostul cu scaun la cap, care gasi el langa fantana
lui un ochi de apa incropita de soare.
- Hai, frate-miu, sa mergem! rosti atunci prostul cuminte. Da-le-ncolo de fantani
pacatoase!
- Ca bine zici, fratioare! raspunse la fel de inviorat prostul cu scaun la cap. Lasa-le
naibii de fantani...
incantati ca nu bausera ca cei doi intelepti urmara drumul, carand
dona caciuli, trei cojoace un scaun cu fundul spart
Cel ce nu i-a intdlnit
Rog sa-mi scrie negre$it!
Completeaza harta povestirii:
Desen:
Locul timpul
actiunii:
Evenimentele (in ordinea intamplarii lor):
TITLUL
AUTORUL
Personaje:
incheierea intamplarii:
Ce am invatat din aceasta
intamplare?
11
12
MARIN SoREscu
FISADEAUTOR
.,
Marin Sorescu s-a nascut in anul 1936, la Bul-
judetul Dolj. Este considerat unul dintre cei
mai mari scriitori romani contemporani.
Marin Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist
traducator) a fost cunoscut in timpul vietii (1936-
1996) pe aproape toate continentele. Operele lui
au fost traduse in: SUA, Canada, Mexic, Brazilia,
Columbia, India, Anglia, Germania, Franta, Grecia,

Din scrierile sale amintim volumele
de literatura pentru copii:
- Unde fugim de acasa - proza
rim a ta;
- 0 aripa un picior - versuri;
- Cocostarcul Gat-Sucit - versuri.
Alaturi de acestea, opera sa cuprinde
volume de versuri, romane, teatru
eseuri.
f Scamatorii, scamatorii, seamatorii
Ati vazut voi, un om care mananca sabii de trei ori pe zi?
care scoate un porumbel, soarele tot cerul dintr-o batista?
N-ati vazut, puneti-1 pe lista. Dar ursul, care a lnvatat carte
spune la toata lumea ca vrea sa urmeze mai departe? cum se face
sa dispara In ceata un borcan de dulceata?
Tii! Dar multe nu voi, copii! Repede, la circul eel mai lnalt,
sa va lmbogatiti In asalt. Aici e ca la teatru.
intelegi totul, daca cu ochii In patru. muzica, spectatorii au lnlemnit:
programul e nemaipomenit. Un om aruncand undita In sala, ca In iazul
de la moara. Din coafura unei doamne frumoase a scos doua testoase, iar din
sufletul unui vecin a pescuit un rechin. Sa nu credeti ca toate acestea sunt minciuni,
sau ca, Doamne la circ se lntampla minuni!
Acrobatii care se dau peste cap In aer, pot sari fiindca sorb multa cafea.
Eu - las' ca-s mai - daca beau doua cafele, zbor! Ma tine atmosfera
ca pe aeroplan scriu poezii pe tavan. Atentie, urmeaza un numar
interesant: danseaza un elefant.
Danseaza singur, maimutele I-au refuzat:
mi se pare ca le-a calcat pe picioare. acum,
aoleu, un om baga capul In gura unui leu. Dar
Emil iara: ,,Hm, e leu doar pe dinafara.
C-am mai vazut eu urs alpin el era unchiul Marin."
Sa ca la circ animalele nu sunt de pasla sau de pluta, ci sunt
autentice, suta la suta. Leul 1-ar manca pe omul acela lntr-o
clipita, dare dresorul lui nu poate sa-1 inghita. I-au invatat
parintii: daca mananca prea multi oameni, i se strepezesc dintii.
Bum! Bum! A aparut fachirul dintr-un nor de furn. Fachirul e un
om extraordinar - daca vrea, ne baga toata fericirea intr-un buzunar.
El e spaima aricilor, fiindca ii place sa doarma numai pe ace.
0, dar am ramas singuri. Toata lumea a plecat, ca programul
s-a terminat. n-o sa se mai <lea o data, numai fiindca am ramas noi cu gura cascata.
ca mergeti acasa, inchideti bine daca vreti, faceti voi circ cu
Scufita inca vreo cateva sunt bune dansa-
toare. de'. catifea va face salturi mortale in gura celor-
\
lalte animale. Pisica'Se va imprieteni la catarama cu - saraca -
randunica. Daca o sa vi se para prea mica trupa, priviti-o numai
cu lupa. o sa puteti vedea cele mai grozave animale din pa-
durile ecuatoriale.
2. Coloreaza cu culoare expresia cu explicatia potrivita:
a invata carte foarte buni prieteni
sa urmeze mai departe foarte atent
cu ochii in patru a studia
prieteni la catarama se rostogolesc
suta la suta continue studiile
se dau peste cap in totalitate
3. cine ...
a invatat carte 7 .............................................................. ..
scoate un porumbel din batista 7 ................................... ..
refuza sa danseze cu elefantul 7 ...................................... .
au inlemnit in scaunele lor 7 ............................................ .
se dau peste cap 7 ............................................................ .
danseaza singurel 7 ..........................................................
mananca dresorul 7 ............................................... ..
. .. t
scr1e poez11 pe a van , ..................................................... .
a aparut dintr-un nor de furn 7 ........................................ .
13
4.
Ce Ce auzi?
t
La circ
5. Formeaza cuvinte care arata actiuni, pornind de la:
pluta - minciuna - .................................... .
zbor - ............................................ lista. - ................................................ .
program - ........
dresor- ........................................... .
dans- ....................................... . suflet - ............................................ .
HAI SA RADEM!
6. Completeaza enunturile cu alte rime decat cele din text.
Ati vazut voi, copii, Din coafura unei doamne frumoase
..................................................... .......................................................
Maimutele I-au refuzat L-au invatat parintii
e; e; . . ':. . . , . ...................................................
Fachirului ii place Va face sarituri mortale
...................................................... . ..................................................
7. ,,Animale in plante"
gura .............................. . c1ubot1ca .............................. .
rochita ....................... . p1c1orul ................................ .
ochiul ........................ . coada ................................... .
8. Joe de cuvinte cu efecte cornice:
un lup - o lupa un tren - o ............... .
unpat- .................... . un bane- ................. .
un foe- ............. ........ . un rol- ..................... .
un par- ................... .. un cal- ..................... .
14
9. poezia ,,Unde punem virgula?" de C. Dragomir. Pune corect vir-
gulele, astfel incat textul sa aiba inteles.
Doarme ursul in ceaun,
Fierbe apa in alun,
cioara in baltoaca,
Broasca topaie pe-o craca,
Canta buha pe un val,
Sare pe cal,
Nicu in ulcior,
Este lapte la izvor,
Curge apa intr-un sac,
Sunt graunte in copac,
10. Eseu de zece minute: ,,ta circ".
Urea Gica din faina,
Coacem turte c-o gaina,
Facem zeama de darlog,
Tragem calul in barlog ...
Se intampla
Daca nu sta virgula
Tocmai unde se cuvine -
Ia mai bine:
Virgula de-o
Atunci n-ai sa mai
11. Realizeaza un pentru un spectacol de circ. Atentie la elementele
pe care trebuie sa le cuprinda acesta!
12. Serie un cvintet despre unul din personajele povestirii.
15
16
LECTURA SUPLIMENTARA
La ce latra Grivei?
Marin Sorescu
Luati-va de mana. Gata. Astazi mergem in Luna. Noi putem parasi planeta chiar
daca nu e gata racheta. Fiindca, la urma urmei, o sa mergem in Luna pe jos, ca e drumul
frumos. Ne uitam bine unde se vede o raza care arde subtire ca un pai ne vom tine
de ea scai. Dincolo de zare, poteca o ia drept spre Soare. Acolo dam drumul baloane-
lor colorate, luate pentru orice eventualitate. Baloanele se-nalta, se-nalta ne ridica-n
sus ca-ntr-o balanta. in jurul nostru vom auzi cum rasar stelele, cu un par-
ca se deschid umbrelele. Luna se va face tot mai mare la urma ne va rasari exact
sub picioare.
imi pare bine c-aveti incredere-n mine faceti intocmai cum v-am spus,
ca s-ajungeti sus. De altfel, iata, am ajuns. Banuiam eu ca sunt vorba lunga
sa v-ajunga, dar acum - asta-i buna! - nici nu cand v-am palavragit pan' la Luna.
Suntem pe steaua aia mare de stei, la care latra noaptea Grivei. De ce nu ne-a
nimeni in intampinare sa ne dea o floare? Fiindca aici nu sunt flori, nici animale, nici
nori. De asemenea, e-adevarat, nu este aer de respirat.
Luna este un pamant neispravit. A-ncercat ea paduri ape, dar nu
i-au Asta-i situatia, n-ai ce-i face. Va trebui sa umplem noi Luna, ce mai incolo
Odata odata, tot trebuia sa repare cineva jucaria asta stricata. Eu am sus-
tinut de-atatea ori: noi, copiii, smitem cei mai grozavi inventatori. Nu e aer in Luna?
Nu ne pasa, am adus de-acasa. lata, dezumflam baloanele pe care le-am umplut
cu vant, pe Pamant. S-a luminat cerul Lunii cu aer ... acum mai poate omul respira.
se mai poate juca. in tara asta pustie, care ca o agrafa nu-s conditii
de trai decat pentru girafa.
Ca ea intinde gatul ei lung in vant iarba pe Pamant. Deci, prima etapa
de populare a Lunii va fi ... care, ghici? Aducerea unei girafe de la eel mai apropiat circ
aici. Am adus-o eu, chiar in clipele acestea, ca sa scurtam povestea. Acum ce e?
Uite, mi-a mai venit o idee. Sa rugam frumos girafa asta sane care intr-o saptamana cele
necesare pentru infiintarea vietii pe Luna. Pentru
ca ea tot seamana cu o macara. Ce aducem
mai intai la noi? Asta va roade acum pe voi. Trebuie
sa facem o lista in privinta asta, realista. Dintre ani-
male vom aduce numai strictul necesar. De exem-
plu, lupul nu-1 VOID aduce, Ca e ... magar! uite, azi
0 floare, maine 0 privighetoare, azi un catel, maine
un purcel, azi un ou, maine un bou, Luna se va umple
de verdeata, de viata pana poimaine dimineata.
Completand rebusul, vei descoperi pe verticala A-B o informatie despre
Luna.
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.1
I
8.
9.
10.
I I
11.
12.
I
13.
14.
I
B
i. Luna e ca o tara ...
2. Ne drumul spre Luna.
3. in jurul nostru rasar ...
4. Latra la Luna.
5. Le-am umplut cu vant pe Pamant.
6. Va cara pe Luna cele necesare vietii.
7. Cop iii sunt cei mai mari ...
8. Planeta noastra
9. Luna ca o ...
10. Pana poimaine dimineata, Luna se va umple de ...
11. Animal care nu va fi dus pe Luna.
12. Cand stelele, parca se deschid ...
13. Cu ea seamana girafa.
14. 0 putem parasi, chiar daca nu e gata racheta.
17
18
MIHAIL SADOVEANU

S-a nascut la in 1880.
In 1904 s-a stabilit la s-a casatorit
a avut unsprezece copii. Era pasionat de va-
natoare pescuit.
A fost povestitor, nuvelist romancier.
A devenit membru al Academiei Romane
in anul 1923.
A publicat aproape 100 de volume, dintre
care amintim:
- Povestiri,
- Creanga de aur,
- imparatia apelor,
- Dumbrava minunata,
- Hanul Ancufei.
Povestea cu zina incbipuirii
Batranelul se opri Lizuca privi in juru-i. Vazu cum toate jivinele
pasarile s-au intors cu ochii lucind catre Domnita intelese ca toate
de la dansa o poveste. se bucura nespus. Observa apoi
ca bursucul se cu botul pe labe, cuminte bland, clipind dill cand in cand
din ochii lui de jaratic. Patrocle scosese el capul din scorbura se uit(l la to.ate.
insa, fiind un catel nazdravan, nu se mira de nimic. '/\,,,::'.
- eu o poveste, canta Domnita cea mititica ta-
re veche, de pe cand dumbrava Buciumenilor tinea una cu alte multe
dumbravi, pana la muntii cei mari. prin codri umblau zimbri
pe ape paseri mari, care acum s-au dus la marile de gheata.
sate traiau oameni buni care credeau in imparatia noastra, a mi-
nunilor. Iar in cetati traiau, ca acuma, invatati mari care nu credeau.
in aceasta dumbrava frumoasa veche, s-a zvonit cum
ca s-ar fi afland 0 zana cum n-a mai fast, subtire alba, cu ochi
cu par de aur, pana in pamant; frumusetea ei astfel era
incat veneau cei batrani din munte, mistretii, ca sa-nge-
nuncheze inaintea ei. cand in iJ?.tunericul poienilor, se facea in juru-i soare
izvoarele susurau mai duke.
la in sate, baietii fetele vorbeau despre dansa ca despre minu-
nea minunilor. Aflasera ei veste de la codri, de la vant de la ape; ca de vazut inca
n-o vazusera.
S-a dus faima acelei zane cu parul de aur peste noua mari noua tari. S-a auzit
prin cetati despre dansa. s-au gasit feciori de crai care au luat armele au incalecat
au venit cu sa cuprinda padurile sa gaseasca pe zana. La venirea lor s-au
caprioarele, s-au ridicat la cer paserile, dar zadarnic au cautat au rascolit
sihlele, ca n-au gasit nici pe zana, nici palatul.
Dar vorbele tot umblau prin lume. s-a gasit un Fat-Frumos dintr-o
cetate de departe, care, auzind despre zana despre frumusetea ei, s-a ridicat el
a venit cu toti ai lui.
Iar el credea in zana aceea. cum a intrat singur in poieni, la vreme de seara,
prins a Canta dulce dintr-un de OS, zana i S-a indata langa izvoare,
i-a zambit i-a vorbit astfel:
- Fat-Frumos, tu ai crezut in mine m-ai avut in sufletul tau, de aceea, cand
m-ai chemat, eu am venit. de acum dragostea mea are sa-ti viata ne-
cazurile tale vor avea rascumparare voi aduce florile mangaierii in ceasul mortii.
Fat-Frumos o asculta fermecat. Glasul ei era patrunzator suna ca o struna
de aur. Cand a facut un pas spre dansa, ea a ridicat degetul 1-a oprit.
- Sa vii maine seara, i-a zis ea, zambindu-i.
el a venit in alte dati, cand amurgul umplea poienile de taina. era fericit
cum n-a fast nimeni altul pe pamant.
Iar curtenii lui vracii, calcandu-i pe urme voind sa cunoasca ei pe zana
cu parul de aur, nu vedeau 1a izvor decat pe Fat-Frumos singur. ei nu credeau
in imparatia minunilor au inceput a vorbi ca nu este nicio zana in dumbrava.
auzit Fat-Frumos mirat de cuvintele lor.
- Fat-Frumos, i-a vorbit atunci, cu indrazneala, un vraci carturar. Vrem sa cu-
noi adevarul. Cere-i zanei inelul ada-ni-1 dovada despre fiinta ei.
izvor, Fat-Frumos i-a cerut zanei inelul.
- lucru pamantesc, i-a raspuns ea zambind, eu nu
port podoabe dragostea mea mai mult decat
nimicurile muritorilor.
Aducand Fat-Frumos acest raspuns, vracii i-au <lat un foar-
fece I-au sfatuit sa taie in ascuns o din parul de aur.
alta seara, gasind vreme potrivita, Fat-Frumos a taiat
o din parul de aur a ascuns-o in san. Apoi, cand
s-a intors s-au strans invatatii, cand a vrut sa scoata dovada,
n-a mai aflat nimic langa inima.
Adunandu-se mare sobor de invatati vraci imprejurul lui Fat-Frumos, au deschis
carti, au intins pergamente, au tinut cuvantari lungi au dovedit deplin ca in dumbrava
noastra nu este nicio zana totul nu-i decat 0 bolnava inchipuire.
Atunci Fat-Frumos, crezandu-i, a incalecat intors cu mare alai la imparatia
lui. Dar era innegurat cu inima mahnita multa vreme dupa aceea statea se gandea
ca la ceva pe veci pierdut; dar icoana cea minunata de altadata nu-i mai lumina negura
ceasurilor. a murit cu sufletuf uscat batran, ca al tuturor oamenilor. in clipa
mortii nu i-a adus nimeni floarea mangaierii.
Ci oamenii cei saraci care au ramas in tinuturile noastre, au urmat
sa creada in zana mangaierii. Din cand in cand o vedeau in amurg, Ianga izvoare.
19
20
2. Completeaza rebusul vei gasi pe verticala titlul volumului din care fa-
ce parte fragmentul.
1.
2.
I
-
3.
4.
I
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

14.
I
15.
16.
1. Patrocle ... Lizuca s-au oprit in livada.
2. Personaj din text care a gasit-o pe zana inchipuirii.
3. Numele dumbravii in care se petrece actiunea.
4. Se cu botul pe labe, cuminte bland, sa asculte povestea.
5. Prietenul de nadejde al Lizucai
6. La in sate, baietii fetele vorbeau despre dansa.
7. era povestea spusa de domnita cea mititica.
8. . .. ei pretuia mai mult decat nimicurile muritorilor.
9. Poveste sau ...
10. A plecat cu Patrocle spre casa bunicilor.
11. I s-a dus faima peste ... mari ... tari.
12. A taiat Fat-Frumos din parul zanei, ca dovada a existentei ei.
13. Podoaba pe care Fat-Frumos i-a cerut-o zanei.
14. Instrument muzical cu care Fat-Frumos a ademenit-o pe zana.
15. Acolo, baietii fetele din sate vorbeau despre zana.
16. Daca nu-i neagra e ...
3. enunturi cu urmatoarele cuvinte: cetafi, izvor, dumbrava,
,uvifa, jaratic.
4. Completeaza cadranele:
Selecteaza din text cinci expresii frumoase. cuvinte care exprima
.................................................................... ...........................................................
.................................................................... . ..........................................................
....................................................................
....................................................................

Completeaza dupa model: Reprezinta printr-un desen intalnirea
sa-raci
\J
lui Fat-Frumos cu zana. sa-ra-cn
ochi o-chii
ba-ieti 7 .......................
cra1 7 .......................
fe-ciori 7
<
.......................
vrac1 7 .......................
in-va-tati 7 .......................
5. Schita de recenzie
Exprima intr-o propozitie (enunt) despre ce este vorba in textul citit.
Alege o expresie semnificativa.
Rezuma, intr-un cuvant, esenta textului.
Alege ,,culoarea sentimentala" a textului.
Completeaza propozitia: ,,Cel mai bun/mai interesant lucru din acest text este ... "
un simbol ( desen) pentru text.
21
22
6. Capcanele ortografiei. Observa continua!
unzimbru
uncodru
un tigru
unmembru
un scafandru
un arbitru
- zimbri
- ..................... .
- ..................... .
- ..................... .
- ..................... .
- ...... ............. ..
- toti zimbrii
- toti .................... ..
- toti ..................... .
- toti ...................... .
- toti .................... ..
- toti ..................... .
7. Formeaza cuvinte noi pornind de la modelul:
in+ negura
in+ noroi
in+ negru
in+ nod
in+ ................ .
in+ ................ .
= innegurat
- ................ .
- ................ .
- 11
8. Completeaza propozipile cu: sa, s.-a, ia, i-a, sau, s-au.
in cetatea ........... nu ........... mai vazut o asemenea frumusete .
. . .. . . . . ... pornit vraci, printi crai s-o gaseasca pe zana.
Fat-Frumos ........... spus zanei sa ........... floarea mangaierii.
Ca dovada ca zana exista, Fat-Frumos trebuia sa duca inelul ........... o de par.
9. Subliniaza cuvintele cu sens opus pentru:
se bucura - se inveseli, se intrista, se mahni;
bland - visator, aspru, mahnit;
mititica - inaltuta;
veche - ponosita, ciudata, noua;
intuneric - pace, lumina, stralucire;
s-au - s-au risipit, s-au adunat, s-au strans;
pierdut - gasit, ratacit, aflat;
invatati - ignoranti.
10. Tema campionilor: Ce ar fi trebuit sa faca Fat-Frumos ca sa primeasca
florile mangaierii?
LECTURA SUPLIMENTARA
Bunicii aveau livada albine
Mihail Sadoveanu
Cand deschise duduia Lizuca ochii, se vazu intr-o chilioara alba intr-un
curat, sub poclazi. Pe fereastra deschisa navalea soarele. Perdelutele de borangic falfaiau
lin boarea diminetii mana pana la copila murmurul prisacii miresme de matacina
isop.
lcoana Candela luceau SUS, in coltul rasaritului. Lizuca le cunoscu. Era in casuta
bunicilor ei. Se odihnise in in care crescuse dormise odinioara maicuta
ei, care acuma nu mai este.
deodata o chema in gand. inchizand ochii, o vazu ca totdeauna, vorbindu-i
bland, cu obrazul palid cu ochii mari. ii primi pana in inima mangaierea. ofta incet.
Deschizand iar ochii, ii paru bine ca a ajuns la batraneii ei.
Pe o scoarta vrastata, jos dormea incovrigat Patrocle. Fetita voi
sa-1 strige, bucuroasa. Apoi se razgandi tacu.
deodata, cum sta auzi glasuri in livada. Erau glasuri de sfada. Urechea ei
atintita deosebi indata cristalin al mamicai. tot de ascutita, bataia de tarca
a slujnicutei. blajin, raspunsul bunicului.
- Ma rog dumneavoastra, zicea mamica, puteti fi de buni sa-mi dati o lamurire?
Asara, cand am trimes pe Elena sa vada daca n-a venit aici copila, dumneavoastra
ati raspuns ca nu nimic despre ceva ati avut aerul ca va inspaimantati...
lar Elena sumuta intr-adaos:
- chiar ne cerea cont, ca Lizuca s-ar fi ratacit s-a pierdut!
- urma cuconita, dupa cat pricep din ce spuneti
dumneavoastra, copila-i aici.
- raspunse cu bunicul. Am inteles de la o vreme
unde s-o caut. gasit-o tarziu, ratacita in padure.
- Asta este ceva inadmisibil, observa c-o intorsatura ironica
mamica. Ce credeti dumneavoastra, ca ma pot
pe mine asemenea pentru copii?
Slujnicuta se repezi iar:
- Eu chiar de asara am inteles totul!
Urma o clipa de tacere. Apoi vocea bunicului se ridica
putintel intaratata, cu accent rar indesat:
- Ce vorbe sunt astea, ma rog? Care pentru copii? Ce-ati inteles de-asara?
Ce nu voiti sa intelegeti acuma? la urma urmei, ce poftiti de la mine?
- Am venit sa luam copila! Ca s-o las aicea e cu neputinta!
Lizuca se facu mititica sub poclazi.
23
24
Batranul radea cu amaraciune:
- Cum se poate, frate draga? Curios lucru! Dumneata ai venit s-o iei, dar eu
nu vreau s-o dau. Destul am rabdat pana acuma. ca n-ai vreme mata trebuie
sa pleci, dar putea sa-ti spun o istorie lunga din care se vede ca este o cuconita care
s-ar bucura sa se ispraveasca cu fetita cum s-a ispravit cu mama. cu duhul blandetei,
sa se bucure in tihna de munca Dar asta, draga nu se poate; caci
de mult drumul judecatilor. la judecatori acu avem sa spunem mai
multe, dupa cum se cuvine, fara nici o ca oameni ce ne aflam. !neat
fa mata bine du-te acasa lasa aici in pace pe fetita pe catel.
Lizuca intinse capul tremurat:
- Auzi, Patrocle?
- Aud, mormai catelul cu nepasare. Se vedea ca de-acuma nu-i mai pasa de nimica.
Dar vocea mamicai se ridica iar, apriga. intr-o vreme bunicul o intrerupse serios:
- Cucoana, bine ar fi sate Nu da de iute din maini, sa nu ti se intample
vreun necaz!
Dar mamica nu voia sa mladia glasu-i inalt cristalin. Cand deodata
slobozi un tipat de !neat Lizuca tresari din ei zvacni in picioare.
dupa tipatul cucoanei, izbucni racnetul de moarte al Elenei.
Aproape in clipa o scunda se deschise din odaita de alaturi se strecura,
spre patucul fetitei, bunicuta, marunta firava, cu ochii ca doua cicori
Parea inspaimantata. Intindea mainile-i uscate spre copila.
- Draga bunicutei! ca te-au treiit din somn? ea. S-a intamplat chiar
cum a spus dumnealui ( dumnealui era bunicul) ! S-au apropiat prea tare de
albinele s-au repezit la ele. Acuma ies fugind pe portita. Bat cu mainile in toate par-
tile nu pot scapa. Dupa-amiaza, cuconita n-are sa se mai poata uita la musafiri decat
c-un ochi.
- Cum? striga Lizuca. Au sagetat-o albinele?
- Da, draguta,
- pe servitoare?
-
- Tare bine-mi pare! raspunse cu rautate Lizuca. lui
Patrocle-i pare bine. cand oi vedea pe tata, am sa-i hota-
rasc ca eu mai bine mor nu ma due de aicea. am sa-i spun
c-am auzit pe mamica cum radea in salon cu domnul
- Draga bunicutei, draga! suspina batrana tragand spre
pieptul ei tuns al fetitei. incepu a plange incet trage lacrimile
pe nas. lar duduia Lizuca, leganata domol, inchise ochii. miros de busuioc,
la pieptul batranei, cu mirare noua, incepu aduce aminte de intamplarile noptii,
la hotarul imparatiei minunilor.
I
.. I
1. Transcrie din text cuvintele care precizeaza:
- locul act1un11 ..................................................... ......................................................... .
- timpul ................................................................................................................................ .
- personajele .................................................................................................................. .
2. Completeaza dupa model:
3. o v e s t e ~ t e pe scurt continutul fragmentului (8-10 randuri).
25
26
PETRE ISPIRESCU
DE AUTOR
S-a nascut in 21 ianuarie 1830
la
A fost editor, folclorist, povestitor,
scriitor tipograf.
A publicat pentru copii volume de legende, snoave
basme, cum ar fi:
Legende sau basmele romanilor (1874)
lspravile viafa luiMihai Viteazul (1876)
Snoave sau populare (1879)
sfatos (1879)
Pilde ghicitori (1880)
Basme, snoave glume (1883)
Sarea in bucate
(fragment)
A fost odata ca niciodata ...
A fost odata un imparat. Acest imparat avea trei fete.
Ramanand vaduv, toata dragostea lui el aruncase
asupra fetelor.
Crescand vazand sarguinta ce punea
parintele lor ca sa le invete sa le pazeasca de
orice rautati, se sileau ele din toata puterea lor ca sa-1 faca
sa uite mahnirea ce-1 cuprinsese pentru moartea mamei lor.
intr-una din zile, ce-i vine imparatului, ca numai intreaba pe fata cea mai mare:
- Fata mea, cum ma tu pe mine?
- Cum sate iubesc, tata? laca, eu te iubesc ca mierea, raspunse ea, dupa ce se gandi
ce lucru poate fi mai dulce pe lume.
Atata o taie capul pe dansa, atata vorbi.
- Sa-mi fata mea, sa-mi faca Dumnezeu parte de tine.
intreba pe fata cea mijlocie:
- Dar tu, cum ma pe mine, fata mea?
- Ca zaharul, tata.
Atata o taie pe dansa capul atata raspunse.
- Sa-ti dea Dumnezeu bine, fata mea, sa ma bucur de tine.
Pasamite, fetele acestea erau arate iubirea catre parintele
lor mai mult decat 0 aveau.
imparatul se bucura cand auzi de la fetele lui cele mai mari cat 11 iubesc. El socoti
ca altfel de iubire nu poate sa fie decat cea dulce ca mierea ca zaharul.
uitandu-se la fata cea mai mica, ce sta mai deoparte cu sfiala, o intreaba
pe dansa:
- Cum ma tu, fata mea?
- Ca sarea in bucate, tata! raspunse ea cu fata senina, zam-
bind cu dragoste ochii injos, de ca vorbi ea.
Ease biet, vazand ca tata-sau o bagase pe ea in seama,
ca o mai mica ce era.
Cand auzira surorile ei raspunsul ce dete ea tatalui lor, pufnira
in ras intoarsera fetele de catre dansa. Iar tatal lor se incrunta
plin de suparare, zise:
- Ia fa-te mai incoace, nesocotito, sane intelegem la cuvinte.
tu pe surorile tale cele mai mari cu ce fel de dragoste ma
iubesc ele? Cum de nu te-ai luat dupa dansele ca sa-mi spui cata dragoste dulce ai tu
catre tatal tau? Pentru asta oare ma trudesc eu ca sa va cresc sa va dau invatatura cum
altele sa nu fie in lume ca voi? Sa te duci de la mine cu sarea ta cu tot!
Cand auzi fata cea mica a imparatului urgia tatalui sau, ce cadea pe capul ei, intra
in fundul pamantului de mahnire caci se suparase tata-sau incumetandu-se, zise:
- Sa ma ierti, tata, ca eu n-am vrut sa te supar. Eu am socotit cu mintea mea
ca dragostea ce am catre tine.este, daca nu mai presus decat a surorilor mele, dar nici
mai prejos decat mierea zaharul.
- Auzi, auzi, o intrerupse tata-sau; mai ai obraz sate atingi de surorile tale cele
mai mari? Sa te duci de la mine, fata ce sa nu-ti mai auz de nume!
Ii inchise gura 0 lasa plangand. Surorile vrura sa 0 mangaie, dar cu cuvinte
atingatoare, care ii faceau mai mult rau decat bine.
Fata cea mica a imparatului, daca vazu ca nici surorile nu o cruta, puse nadejdea
in Dumnezeu se hotar1 sa plece unde mila Domnului o va duce.
iua deci din casa parinteasca un rand de haine proaste vechi pribegi din sat
in sat, pana la: curtea unui alt imparat.
Ajungand acolo, statu la poarta.
Chelareasa o vazu daca veni la dansa o intreba ce vrea; ea raspunse ca este o fata
saraca fara de parinti, ar vrea sa se bage la stapan daca ar gasi vreun loc.
2. cu atentie textul expresiile corespunzatoare explicatii-
lor de mai jos:
atat putu sa gandeasca -

sa am noroc de tine
ii acordase ei atentie
foarte suparat
. .
vmo ma1 aproape
sa nu mai de tine
0 facu sa taca
gaseasca 0 slujba -

27
3. Raspunde la intrebari:
a) Ce le-a intrebat imparatul pe fetele sale?
b) Cum 11 iubea fiecare dintre ele?
c) Ce a hotarat tatal cand a auzit raspunsul celei mai mici dintre fete?
d) Unde s-a oprit mezina?
e) Cu cine s-a intalnit la poarta palatului?
4. Completeaza cu A (adevarat) sau F (fals):
a) imparatul crescut fetele cu dragoste.
b) Fetele cele mari au fost sincere cand,.au raspuns la intrebarea tatalui lor.
c) Cand mezina i-a spus cat 11 imparatul s-a suparat foarte tare.
d) imparatul credea ca fata cea mica este nerecunoscatoare nu 11 indeajuns.
e) Fetele cele mari s-au suparat ca sora lor a fost alungata de la palat.
f) Mezina luat haine frumoase a plecat in lume.
5. Cum crezi ca s-a terminat aceasta poveste?
6. eel putin pentru fata cea mica a imparatului.
/
28
I
i
.I
7. Completeaza harta povestirii:
Desen:
Locul timpul
actiunii:
Evenimentele (in ordinea intamplarii lor):
TITLUL
AUTORUL
Personaje:
incheierea intamplarii:
Ce am invatat din aceasta
intamplare?
29
30
8. Serie comparatii dupa model:
Te iubesc cum ...
florile
fluturii
iubesc
lumina
vazduhul
ploaia
9. Completeaza spatiile punctate cu unul din cuvintele: bucata, bucate,
bucafi.
Drobul de sare s-a spart in .......................... .
imparateasa a pregatit ......................... alese pentru ospatul de la curte.
Croitoreasa a luat o .................. de matase croit printesei o rochie.
10. Desparte in silabe cuvintele:
creasca
pazeasca
m1erea
cupr1nsese - ........................... .
ierti
mijlocie -
deoparte -
sfiala
dragoste -
urgia
11. Serie ,,formula" sunetelor care cuvintele de mai jos.
pentru fiecare exemplu alte doua cuvinte care sa aiba ,,formula".
m1erea
poate
saraca
iubesc
- CVVCVV: foamea, pielea
12. Completeaza diamantul ca:
Primul rand consta dintr-un singur cuvant care subiectul.
Al doilea rand este format din doua cuvinte care descriu subiectul.
Al treilea rand este format din patru cuvinte care exprima sentimente fata
de subiect (o propozitie).
Al patrulea rand este format din trei cuvinte care exprima actiuni ale subiectului
illtimul rand este format dintr-un cuvant care exprima esenta subiectului.
LECTURA SUPLIMENTARA
Fata saracului cea isteata
Petre Ispirescu
Au fost odata doi oameni atat de saraci, !neat n-aveau
dupa ce bea apa. Muncea bietul om de dimineata pana seara
tarziu, alaturi de nevasta sa, dar nu aveau niciun spor. Um-
blau cu carutele, dar nu gaseau niciun loc unde sa se stator-
niceasca. Caci cine era sa-i primeasca pe ei, doi sarmani,
cu multimea de copii dupa
Bietii parinti de multe ori se culcau nemancati. Li se rupea
inima de mila dara n-aveau lncotro. ca copiii,
ei le fagaduiau ca a doua zi 0 sa aiba mai multa mancare.
Dintre toti copiii, fata cea mai mare era mai tacuta mai
cu Ea ramanea cu surorile fratii cei mai mici cand
se duceau parintii la munca, vedea de Ii
Ii povatuia sa fie mai cu rabdare, mai lngaduitori, ca sa nu-i
amarasca lntr-atat pe parinti.
Dupa o vreme, boierului pe caruia se aflau
oameni, i se facu mila de ei lntr-o zi, cand omul veni sa se roa-
ge pentru un bordei, el Ii zise:
- Omule, te vaz harnic de te lata, eu
ma lndur dau un petec de pamant, sa fie de veci al tau.
Du-te de-ti alege petecul ce-ti va placea apuca-te numaidecat sa-ti faci un bordei.
- Bogdaproste, cucoane, Dumnezeu sa primeasca! De unde dai sa izvorasca,
raspunse bietul om.
Se duse alese un petec de loc pana In seara groapa pentru bordei o dete
gata. Nenorocul lui. Se nimeri ca locul alesese sa fie alaturi cu al unui taran bogat
mandru de nu-i ajungea cineva cu prajina la nas. Peste noapte, nu cum se facu,
ca 0 vita de-a bogatului cazu in groapa muri.
A doua zi de dimineata, bogatul, vita moarta, sari cu gura mare asupra
saracului, 11 lua de piept cu el se duse la curtea boierului, sa le faca judecata.
Boierul se mira cand ii vazu intreba ce cauta. Taranul eel bogat zise:
- Boierule, acest prapadit de om facut groapa pentru bordei. Dupa ce ca e foar-
te mare, apoi n-a avut grija sa o acopere peste noapte cu ceva, numai ca sa-mi faca mie
paguba, mi-a cazut o vita intr-insa a murit. Judeca dumneata acum, nu e dator
sa mi-o plateasca? El zice ca n-are cu ce. ce-mi pasa mie de asta?
- Boierule, raspunse saracul umilit cu lacrimile in ochi cat pumnul. Boierule,
n-am ce zice, omoara-ma, spanzura-ma, n-am ce face daca a <lat pacatul peste mine.
31
32
este cum zice meu vecin.
fiindca lui Dumnezeu ii place dreptatea,
drept sa-ti spui, am sapat groapa, 0 groapa
mare, ca sa incapa bordeiul pentru toti ai
mei, dara nici cam-am gandit ca sa-i aduc
paguba. Acum lumineze-va Dumnezeu, bo-
ierule, judecati dupa dreptate.
Boierul sta in cumpana. Nu cui sa dea
dreptate. Vedea el ca saracul a cazut in pacate, dar fara
voie. Dupa ce se gandi el nitel, zise:
- Bre, oameni buni! Eu am sa va pun trei intrebari; cine le va dezlega mai bine,
a aceluia sa fie dreptatea. Va dau ragaz de trei zile, ganditi-va. Dupa trei zile sa veniti
sa-mi ghiciti intrebarile. Tineti minte bine. intaia intrebare suna ,,Ce este mai gras
in lume?", a doua: ,,Ce este mai bun?" a treia: ,,Ce alearga mai iute?" Duceti-va acum.
Dara sa mai una: daca nici unrii din voi nu va ghici vreuna din intrebarile mele,
sa ca unde va stau picioarele 0 sa va stea capetele.
Cei doi se intoarsera la casele lor. Daca ajunsera fiecare la ai sai, era vesel
ca are pricina, iara saracul se puse pe ganduri tot ofta. Copiii se adunara
pe langa dansul, se uitau, dar nu cutezau sa-1 intrebe ceva. incepura ei a plange; se
facu acolo la o plangere o jelanie.de te luau fiori de mila. Numai fata cea mai
mare lua inima in dinti intreba ce are de este de trist.
Omul ii spuse necazul sau, iar fata starui sa-i spuna ei cele trei intrebari ca poate-i
va fi de ajutor. Tatal se invoi, iar fata cea mare se puse pe ganduri dupa ce cugeta ea
ce cugeta, se apropie de tata-sau Ii zise:
- Ia lasa, tata, nu mai fi de mahnit.
Nu ne lasa Dumnezeu pe noi sa pierim.
Cand te vei duce la boierul sa-i dai raspuns,
ti-oi spune eu ceva. poate ca va da Dum-
nezeu sa scapi cu fata curata dinaintea lui.
in dimineata cand fu a se la bo-
ierul ca sa-i ghiceasca intrebarile, fie-sa
ii spuse ce sa raspunda.
Se inaintea boierului. Boga-
mandru cu pieptul deschis; saracul
umilit strans la piept de sta sa-i crape
sumanul eel zdrentuit de pe dansul.
Boierul intreba pe
- Ei, bade, ce este mai gras pe lumea
asta?
raspunse cu curaj:
- Apoi de, cucoane, ce sa fie mai gras
decat porcul meu din ograda, care are gra-
simea pe el de o palma de groasa.
I
!
I
I
I
- Minciuni spui, raspunse boierul.
intreband pe saracul, el raspunse cu sfiala:
- Apoi de, cucoane, eu zic cu mintea mea a proasta ca pamantul sa fie mai gras
pe lumea asta, ca el ne da toate bunatatile pe care le avem.
- este, raspunse boierul.
Apoi zise iara:
- Ce alearga mai iute pe lumea asta?
- Armasarul meu, cucoane, raspunse ca alearga peste vai dealuri,
cand ii dau drumul, de nu-i vezi copitele.
- Apoi de, cucoane, capul meu nu ma duce departe, fara decat dau cu socotea-
la ca nimic nu alearga de iute ca gandul, raspunse saracul.
- Tu ai dreptate.
in cele din urma, mai intreba o data pe
- Ce este mai bun pe lumea asta?
- Nimic nu este mai bun pe lumea asta, milostive stapane, raspunse el, ca judecata
cea dreapta a mariei tale.
- Eu, boierule, cu prostia mea, ma duce gandul sa cred ca nimic nu e mai bun
pe lumea asta ca Dumnezeu, care ne sufera pe lume cu toate rautatile noastre.
- Adevarat, este, zise boierul.
intorcandu-se catre .. adauga:
- afara, taran viclean mojic ce
sau.pun: acum sa-ti traga la talpi atata
cat nu poti duce. .
Boierul il intreba pe taran cine 1-a sfatu-
it cum sa raspunda, iar acesta ii marturisi
cu teama ca fata lui. Atunci boierul, mirandu-se
in sine de iscusinta fetei saracului, ii porunci ca
a doua zi sa vie cu fata la curtea boiereasca. Ea sa fie
nici imbracata, nici dezbracata, nici calare, nici
pe jos, nici pe drum, nici pe langa drum.
Cum auzi saracul unele ca acestea, incepu
a se boci a se vaicari, de nu-ti venea
sa-1 mai auzi, se intoarse la ai sai. Fata
cea mare, cand auzi acestea ii spuse:
- Nute teme, tatuca, ca-i viu eu lui
de hac! Numai sa-mi cauti doua mate.
Cum se facu dimineata, fata arun-
ca pe dansa 0 plasa, lua matele
la subtiori, incaleca pe un tap
pleca la curtea boiereasca. Mer-
gand astfel pe drum, ea nu
era nici calare, nici pe jos,
33
34
caci ii da de pamant cand un picior, cand altul, tapul fiind pitic; umbla nici pe drum
nici pe langa drum, caci tapul nu tinea drumul drept. Aci trecea pe langa cate un gard
sa apuce cate vrun lastar de la vrun aci trecea de cealalta parte. Nu era nici
imbracata, nici dezbracata cu plasa de pescuit aruncata pe dansa.
cu chiu cu vai, ajunse la curtea boiereasca. Cand o vazura boierul oamenii
curtii, venind incremenira. Boierul, vezi, nu voia sa recunoasca iscusinta fetei,
porunci sa <lea drumul la doi caini ce-i tinea la curte in lant. cum vazura
alaiul cu care venea fata saracului, se repezira la dansa, dara ea dete drumul
matelor cainii se luara dupa dansele, iara fata saracului ajunse la scara boiereasca
precum ii poruncise boierul.
Vazand aceasta iscusinta a fetei, boierul n-avu incotro fu nevoit s-o primeasca.
Atunci porunci sa fie imbracata cu haine ca de mireasa cand o vazu cat era
de frumoasa, hotari sa 0 ia de sotie.
facut o nunta mare au trait fericiti pana la adanci batraneti.
Raspunde la intrebari:
L Cine s-a oferit sa-1 ajute pe omul eel sarac?
2. Ce i-a dat boierul saracului?
3. De ce a izbucnit cearta intre cei doi tarani?
4. Cum a incercat boierul sa faca dreptate intre cei doi?
5. Cine 1-a sfatuit pe taran cum sa raspunda la intrebari?
6. Ce a raspuns taranul bogat la intrebarile boierului?
7. Ce raspunsuri a dat saracul?
8. Cui a dat boierul dreptate?
9. Cum trebuia sa se fata cea isteata la curtea boierului?
10. Ce solutie a gasit fata la provocarea boierului?
11. Cum s-a incheiat povestea?
35
IOSIF NADEJDE
DE AUTOR
S-a nascut in anul 1879 in Patulele Mehedin-
tilor. Absolvent al Liceului ,,Traian" din
Turnu Severin. Dupa terminarea liceului vi-
ne la se inscrie la Facultatea de
Medicina, pe care este nevoit sa o paraseasca,
terminand-o mai tarziu.
A intocmit prima culegere despre Pacalii
o prelucrare pentru tineret dupa romanul
Coliba unchiului Tom, de H. Beecher-
Stowe.
A facut numeroase traduceri critica
dramatica.
P
...,, al\J d '
. ac ... a vin e vaca unu1 copac
Mare bataie de cap acuma pe Pacala. Trebuia sa se scoale de dimineata, sa du-
ca vaca la sa-i poarte de grija, ba pe deasupra, cate necazuri toate, ca dobi-
tocu-i dobitoc. Pacala al nostru nu prea avea fire de om cu rostul lui; de aceea,
ca sa scape de griji, puse in gand sa vanda vaca. Ar fi putut S-0 vanda fratilor lui,
care ar fi fost s-o ia, dar el zise ca cu strainii se poate face treaba mai buna.
intr-o dimineata, lua vaca de funie hai la targ.
Drumul targului ducea printr-o padure tocmai cand se apropia Pacala de pa-
dure, numai ce se un vant care la iuteala se schimba intr-o curata furtu-
na. Pacala se socoti ca nu e bine sa umble pe drum pe o asemenea vreme, ca
e bine sa se opreasca. Lega vaca de un copac, Iasand-o sa pasca, iar el se cuka
la radacina copacului sa se mai odihneasca. Cum puse capul jos, cum adormi.
Vantul intetindu-se mai tare, indoia crengile copacului clatina trunchiul,
facandu-1 sa scartaie. Acum, cum i s-o fi parut lui Pacala, care abia atipise, ca copa-
cul ca-1 intreaba daca are vaca de vanzare.
- De vanzare, ca de vanzare, raspunse Pacala somnoros.
Vantul sufla din nou copacul iar scartai. Lui Pacala i se paru ca-1 intreaba cat cere
peea.
- Pai, cat sa cer, ti-o dau ieftin, patruzeci de lei.
apoi ce vantul din nou copacul, facandu-1 sa scartaie.
- Ce face? zise Pacala. Zici ca e scumpa? Nu e scumpa defel, ca e vaca buna
de prasila da lapte mult gras.
Copacul iar scartai lui Pacala i se paru ca-i da treizeci de lei.
- Numai treizeci de lei? zise el. Nici un ban mai mult? Fie treizeci atunci, tine-o
sanatos. Adu banii.
Vantul iar batu frunzele, iar copacul facu din nou: scart! scart!
- Zici ca marti? N-ai bani acum? intreba Pacala. Fie marti, numai vezi sa nu ma
amani, ca am eu nevoile mele. Pacala, vesel de targul incheiat, lua ciomagul
pleca acasa, Iasand vaca legata de copac.
Cand il vazura fratii venind fara vaca, il intrebara ce-a facut.
- Am vandut-o, zise Pacala.
- Cat ai luat pe ea?
- Treizeci de lei.
- ~ i cui ai dat-o?
- Unui copac din padure.
- Unui copac?!
~ i fratii incepura sa rada mai intai, iar apoi i ~ i facura cruce de prostia lui.
- Auzi, unde s-a mai pomenit ca un copac sa cumpere o vaca!
Ei i ~ i detera cu mintea ca Pacala ori spune minciuni, ori vrea sa-i pacaleasca.
- Dar unde sunt banii? mai intrebara ei.
- Mi-a spus ca mi-i da maine. Marti.
Raspunsul acesta ii incredinta ~ i mai mult ca Pacala nu e in toate mintile ~ i
ca a prapadit vaca in padure, ca un netot. La drept vorbind, nu prea le parea rau
de aceasta, caci nu se putealf impaca cu gandul ca, la imparteala, nerodul se aratase
mai istet decat ei.
A doua zi de dimineata, Pacala i ~ i lua toporul . i pleca in padure cu gandul sa ia
banii ~ i sa taie ~ i niscai lemne pentru casa. Ajungand in padure, se duse drept la copa-
cul cu pricina, pe care-I cunoscu dupa franghia rupta, caci vaca, tot intinzandu-se
dupa pascut, rupsese franghia ~ i plecase pe aici incolo.
- Ei, iaca, am venit sa-mi dai banii, zise el.
Dar copacul nu raspundea deloc, ca vantul se potolise acum ~ i copacul nu mai
scartaia.
- Ce, te faci ca nu auzi? Adu banii, ca nu am vreme de pierdut.
Dar copacul sta mut. Cum era sa auda Pacala ceva, daca nu batea vantul?
- Adu banii, cat iti cer cu vorba buna, cape urma intorc cojocul.
Copacul sa raspunda, neam!
Mai ceru odata, mai ceru de doua ori, ~ i vazand ca nu-i raspunde, Pacala ~ i pierdu
sarita i tabari cu toporul pe el.
- Stai ca te invat eu minte sa mai i n ~ l i lumea.
~ i da-i, ~ i da-i la radacina, pana ce copacul cazu. Cand colo, ce sa vezi? In groa-
pa de la radacina, 0 caldare cu galbeni ~ i cu bani de argint, ingropata acolo de cine
~ t i cand.
Ca om cinstit, Pacala se multumi sa ia din caldare numai treizeci de lei; cat le fusese
tocmeala, ~ i dupa ce taie lemnele care ii trebuiau, pleca acasa, lasand caldarea cu bani
acolo unde se afla.
37
2. Completeaza rebusul vei descoperi pe verticala AB numele persona-
jului principal.
A
1.
2.
3.
4. I I
5.
6.
B
1. Loe acoperit cu iarba unde pasc vitele.
2. Vas in care Pacala a gasit galbenii la radacina copacului.
3. Acalcula
4. Bata
5. Ase intr-o parte in alta; a se legana
6. Funie
3. cuvinte cu sens opus:
d
. . "'
1m1neata - ................................. .
necazur1 - ................................. .
,\ incepura
scum pa
indoia leg a
drept sa cumpere - ................................. .
4. cuvantul care are sens cu expresia data:
bataie de cap ................................. .
sa poarte de grija ................................. .
detera cu mintea - ................................. .
in toate min tile ................................. .
din fire ................................. .
5. Formuleaza intrebari referitoare la text.
Cine ....................................................... .
Cand ..................................... . Unde .................................... .
6. Subliniaza in text expresiile care redau parerea fratilor despre Pacala.
7. Completeaza schema cu trasaturile morale ale personajului.
\
Pacala
I
8. Care crezi ca erau trasaturile sale fizice?
9. 3 enunturi in care cuvantulfire sa aiba sensuri diferite.
10. Cauta in text alte cuvinte cu mai multe intelesuri. Noteaza-le.
11. Completeaza propozitiile de maijos cu: defel, defel, deloc, de loc, altfel,
altfel, cea
Mancarea pregatita de bunica nu-i placea .................. .
F
.. "I" b "' f"'
ratn 1 mtre ara .................. acut cu vaca.
N-a venit .................. pe la noi.
Era .................. un copil cuminte.
Eu sunt .................. din
G
"'b .,... ,... . '
ra .................. ve1 mtarzia.
dori un .................. de prajitura.
Ioana este .................. mai buna prietena a mea.
39
40
12. textul. Deseneaza partile copacului pe masura ce le descoperi.
Serie partile care-i lipsesc.
13. un text de 8-10 randuri in care sa cuvintele: padure,
grija, targ,frafi, curata, lapte.
....
. (
14. Realizeaza o comparatie intre:
Targul de ieri

LECTURA SUPLIMENTARA
Pacala vaca
Iosif Nadejde
A fost odata un om care avea trei feciori. Feciorul eel mic se numea Pacala era un
jumatate. Cum facea el, cum dregea, ca parca tot de-a-ndoaselea lucra. Dar
de multe ori le potrivea cum nu se poate mai bine. Acum, de unde pana unde, ii mersese
numele ca e prost, pana fratii lui il socoteau cam tare de cap intr-o ureche.
intr-o zi se batranul moare, lasand fiilor sai, drept
o vaca. Atata agoniseala putu el sa lase copiilor. Dar vaca una, ei trei. Cum s-o imparta?
Chibzuira ei, socotira, batura capul multa vreme, dar nu se luminau deloc. in cele
din urma, dupa truda indelungata, le dete in gand sa faca fiecare un ocol, iar cand
s-o intoarce vaca de la in al cui ocol
0 intra, a aceluia sa fie.
Zis facut. _
A dona zi, cei doi frati mai mari se sculara
dis-de-dimineata se pusera pe treaba. Adu-
sera pari din padure, carara bolovani de piatra
facura doua ocoale, colea in lege, unul mai
frumos decat altul. Fiecare zicea in sinea lui ca la el
va .t:rage vaca intai a lui va fi.
in vreme ce fratii lui asudau muncind, Pacala nici
habar de grija nu avea dormea dus. Ahia pe la chindia .
de seara se gandi faca el ocolul. Dar cum nu-i prea
era a treaba nu se osteni niult ci, taind cateva crengi dintr-un
copac verde stufos, facu din ele o imprejmuire ca sa se
cheme ca a el un ocol.
Seara, numai ce iata se intoarce vaca de ia Fratii fiecare in fata
ocolului sau. Cei doi mai mari radeau de prostia lui Pacala, care daduse osteneala
sa faca un ocol mai de Doamne-ajuta, erau incredintati ca vaca la unul din ei o sa se
opreasca. Dar vezi ca dobitocul, cum veni dete cu ochii de ramurile frunzele verzi
ale ocolului lui Pacala, trecu pe langa celelalte doua fara sa se opreasca se duse drept
sa manance frunze tinere.
Fratii cei mari, sa crape de necaz mai multe nu. Dar nu avura incotro trebuira
sa-i lase vaca lui Pacala, caci le fusese invoiala.
41
42
de lectura
Titlul:
Autorul:
Locul timpul actiunii:
Personajele:
Plan de idei:
Serie trei cuvinte sau expresii noi intalnite in text.
Serie un proverb potrivit.
Ce crezi ca ar fi facut Pacala daca ar fi avut de impartit cu fratii sai:
- o gaina:
- o rata:
- unporc:
- un catel:
propozitii in care cuvintele: pare, pari ocol sa fie parti de vorbire
diferite.
loNCREANGA
DE AUTOR
S-a nascut in 1 martie 1837, la Humule9ti
Este unul dintre clasicii literaturii romane alaturi de Mihai
Eminescu, I. Slavici I. L.Caragiale. Recunoscut datorita ma-
iestriei basmelor, pove9tilor 9i povestirilor sale, Ion Creanga
a ihtrat in istoria literaturii romane, in principal, datorita ope-
rei autobiografice Amintiri din copilarie.
A mai avut Inca 9apte frati.
A publicat manuale pentru clasele primare.
A fost bun prieten cu Mihai Eminescu
Prostia omeneasca
Apublicat:
Inul
Ursul pacalit de vulpe
Soacra cu trei nurori
Povestea lui Arap-Alb
Pungufa cu doi bani
Amintiri din copilclrie
A fost odata, cand a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti.
Noi nu suntem de pe cand ci suntem mai dincoace cu vro doua-trei zile,
de pe cand se potcovea purecele cu nouazeci noua de oca de fer la un picior tot
i se parea ca-i
Cica era odata un om insurat, omul acela traia la un loc cu soacra-sa. Nevasta lui,
care avea copil de tata, era cam proasta; dar soacra-sa nu era tocmai hatra.
Intr-una din zile, omul nostru iese de-acasa dupa trebi, ca fiecare om. Nevasta lui,
dupa scalda copilul, il dadu
mancare, il puse in albie Ianga soba, caci era
iarna; apoi il legana dezmierda, pana
ce-1 adormi. Dupa ce-1 adormi, statu ea
putin pe ganduri incepu a se boci cat
ii lua gura: ,,Aoleo! meu,
meu!"
Mama ei, care torcea dupa horn, cu-
prinsa de spaima, zvarli fusul dln mana
furca din brau cat colo sarind fara sine,
o intreba cu spaima:
- Ce ai, draga mamei, ce-ti este?!
- Mama, mama! Copilul meu are
sa moara!
- Cand cum?
- lata cum. drobul eel de sare pe horn?
- II vad.
43
44
- Des-a sui mata, are sa-1 tranteasca drept in capul copilului sa mi-I omoare!
- Vai de mine de mine, ca bine zici, fata mea; se vede ca i s-au mititelului
zilele!
cu ochii pironiti in drobul de sare de pe horn cu mainile
de parca le legase cineva, incepura a-1 boci amandoua, ca smintite, de cloco-
tea casa.
Pe cand se sluteau ele, cum va spun, numai iaca tatal copilului intra pe
flamand nacajit ca vai de el.
- Ce este? Ce v-a gasit?
Atunci ele, putin in sine, incepura lacrimile a-i povesti
cu mare jale despre intamplarea neintamplata.
Omul, dupa ce le asculta, zise cu mirare:
- Bre! multi am vazut eu in viata mea, dar ca voi n-am mai vazut.
Ma ... due in lumea toata! de-oi gasi mai decat voi, m-oi mai intoarce aca-
sa, iar de nu, ba.
zicand, ofta din greu, din casa, fara ia ziua buna, pleca suparat
amarat ca vai de om!
mergand el bezmetic, fara sa unde se duce, dupa o bucata de vreme,
oprindu-se intr-un loc, i se intampla iar sa vada ceva ce nu mai vazuse: un om tinea
putin un oboroc cu gura spre soare, apoi _repede-1 intra cu dansul intr-un
bordei; pe urma iar ie$ea, 11 punea
iar cu gura la soare, tot facea ...
Drumetul nostru, nedumerit, zise:
Buna ziua, om bun!
- Multamesc dumitale, prietene!
- Da' ce faci aici?
- Ia, ma trudesc_ de vro doua-
trei zile sa car soarele in bordei,
ca sa am lumina, nici ca pot...
- Bre, ce truda! zise drumetul.
N-ai vrun topor la indemana?
-Ba am.
- Ia-I de coada, sparge ici,
soarele va intra singur inauntru.
indata facu lumina soarelui
intra in bordei.
- Mare minune, om bun, zise
gazda. De nu te-aducea Dumnezeu
pe la noi, eram sa imbatranesc ca-
rand soarele cu oborocul.
,,Inca un tont", zise drumetul
in sine pleca.
mergand el tot inainte, peste catva timp ajunse intr-un sat din intamplare,
se opri la casa unui om. Omul de gazda, fiind rotar, lucrase un car injgheba-
se, in casa, in toata intregimea lui; voind sa-1 scoata afara, tragea de pro-
tap cu toata puterea, dar carul nu pentru ce? erau mai stramte
decat carul. Rotarul voia a cum sa le taie, spre a scoate carul. N oroc insa ca drumetul
1-a invatat sa-1 desfaca in toate partile lui, sa le scoata pe rand afara
sa-1 injghebe la loc.
- Foarte multamesc, om bun, zise gazda; bine m-ai invatat! Ia uita-te dumneata!
Era sa daram bunatate de casa din pricina carului...
De aici, drumetul nostru, mai numarand un natarau, merse tot inainte, pana
ce ajunse iara la o casa. Acolo, ce sa vada! Un om, cu-n tapoi in mana, voia sa arunce
nuci din tinda in pod. ,,Din ce in ce dau
peste dobitoci", zise drumetul in sine.
- Da' ce te framanti om bun?
- Ia, vreau sa zvarl nuci in
pod tapoiul ista nu-i nici de-o treaba.
- Ca degeaba te nene!
Ai un oboroc?
- Da' cum sa n-am?!
- Pune nucile intr-insul, ia-1 pe umar
suie-le in pod; tapoiul e pentru
paie fan, iar nu pentru nuci.
Omul asculta, treaba se facu indata.
Drumetul nu zabovi nici aici mult,
ci pleca, mai numarand alt neghiob.
Apoi, de aici merse mai departe, pana
ce ajunsese ca sa mai vada aiurea alta
nazbatie. Un om legase o vaca cu funia de gat suindu-se pe-o unde avea arun-
cat oleaca de fan, tragea din rasputeri de funie, sa urce vaca pe Vaca ragea cum-
plit, el nu mai putea de ostenit ...
- Ma omule! zise drumetul, cruce; dar ce vrei sa faci?
- Ce sa fac, ma-ntrebi? Da' nu vezi?
- Ba vad, numai nu pricep.
- Ia, animalul acesta e hamesit de foame nu vrea nici in ruptul capului sa vie
dupa mine SUS, pe Sa manance fan ...
- Stai putin, ca spanzuri vaca! Ia fanul da jos la vaca!
- Da' nu s-a irosi? ...
- Nu fi scump la tarate ieftin la faina.
Atunci omul asculta vaca scapa cu viata.
- Bine m-ai invatat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cat pe ce sa-mi gatui
vaca!
45
drumetul nostru, mirandu-se de aceasta mare prostie, zise In sine: ,,Mata
tot s-ar fi putut Intampla sa dea drobul de sare jos de pe horn; dar sa cari soarele
In casa cu oborocul, sa arunci nucile In pod cu tapoiul sa tragi vaca pe la fan,
n-am mai gandit!"
Incalecat pe-o spus povestea
2. enunturi in care sa cuvintele: soba, albie, horn,fus.
3. Coordonatele
c
n
d
?
A fost odata
4. Pune in ordine ideile, respectand firul actiunii. Serie-le in jurnalul
de maijos.
Numarul I dee a
Taranul tragea vaca in pod.
Un om incerca sa duca soarele in bordei cu oborocul.
Vazand atatia natarai, omul se intoarce acasa.
Nataraul voia sa nucile in pod cu furca.
Disperat de prostia nevestei a soacrei, barbatul ia lumea in .cap.
Rotarul nu sa scoata carul din casa.
Ide ea Obiectul simbol ( desen) Solutia
-
5. Cauta in text cuvinte care au inteles cu cuvantul ,,prost".
47
6. Expliea proverbul: ,,Nu fi seump la tarate i ieftin la faina".
7. Serie un proverb despre prostie sau intelepeiune.
8. Transforma dialogul in povestire:
- Buna ziua, om bun!
- Multumesc dumitale, prietene!
- Da' ce faci aici?
- Ia, ma trudesc de vro doua-trei zile sa car soarele in bordei, ca sa am lumina,
nu pot...
- Bre, ce truda! zise drumetul. N-ai vreun topor la indemana?
-Ba am.
- Ia-1 de coada, sparge ici, soarele va intra singur inauntru.
9. Gasete formule de sfarit, pornind de la:
$-am zncalecat. ..
0 f
.., . t
pe- raga v-am spus poves ea ............................................... .
pe-o ............................................... v-am spus o mare minciuna.
pe-o roata v-am spus povestea ............................................... .
10. Serie meserii pornind de la urmatoarele obieetele:
roata
cizma ............................................ .
pantof .......................................... .. .
............................................ .
zid
tinichea
gradina
frizura
11. cuvintele cu inteles opus pentru:
SUS
odata
inainte - ...... .............................. ... ... .. .
al Cl
afar a
incolo
departe - ....... ... ..... ............................. .
12. enunturi in care cuvintele sure, car moara sa aiba sensuri

13. Completeaza enunturile c unul dintre cuvintele s-a, sa, va, v-a, n-ai,
nai, car, c-ar.
Omul se gandea ..... ......... .. ... fi trebuit sa injghebeze un ................... .
. " d 1 .., .., "l' . .
...... ........ .. ... vem vremea can e ............. ... ca ................... pa ca It pe vm.
Nevasta .. ............. .... gandit ca drobul de sare .. ... .............. cadea in capul copilului.
Ha bar ................... sa can ti la ............. ...... .
14. Completeaza urmatoarele expresii cu numele unor parti ale corpului:
lua lumea in cap
'l " d1'nt1.
ua .................. ............... .. ...... In
"t " ..., "
a se sa ura pana m ........ .. .............................. .
ave a 0 ... ................ ..... ............... .. cat 0
a incerca marea cu ............ .................... ...... ..
. ..., d .
a-I crapa ................................... ... ... e
lua .... .. ..... ..... ...... .. ..... ............ la purtare
" ..., . 1 1
cu un ... .................................. . m groapa cu unu pe ma
a-i intra pe o ........ .......................... .... a-i pe cealalta
15. Imagineaza-ti inca un personaj cu care s-a intrunit eroul din poveste
scrie ce nerozie a facut acesta. Ajuta-1 sa iasa din incurcatura.
49
50
LEcruRA SUPLIMENTARA
Povestea unui om
IonCreanga
Cica eri odata intr-un sat un om grozav de de ce era, nici imbucatura
din gura nu mesteca. satul, vazand ca acest om nu se da la munca nici in ruptul
capului, hotari sa-1 spanzure, pentru a nu mai da pilda de lenevire altora.
se aleg vreo doi oameni din sat se due la casa 11 umfla pe sus, 11 pun intr-un
car cu boi, ca pe un butuc nesimtitor, hai cu dansul la locul de spanzuratoare! era
pe vremea aceea.
Pe drum se intalnesc ei cu o trasura in care era o cucoana. Cucoana, vazand in carul
eel cu boi un om care semana a fi bolnav, intreba cu mila pe cei doi tarani, zicand:
- Oameni buni! Se vede ca omul eel din care bolnav, sarmanul, duceti la vro
doftoroaie undeva, sa se caute.
- Ba nu, cucoana, raspunse unul dip.tre tarani; sa ierte cinstita fata dumnevoas-
tra, dar aista e un care nu credem 'sa fi mai avand pereche in lume, ducem
la spanzuratoare, ca sa curatim satul de-un trandav.
- Alei! oameni buni, zise cucoana, infiorandu-se; pacat, sarmanul, sa moara
ca un caine, faradClege! Mai bine duceti-1 la la mine; iacata curtea pe ceea.
Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia pentru imprejurari grele, Doamne
A manca la posmagi trai el pe langa casa mea, ca doar ca nu m-a mai
pierde Dumnezeu pentr-o bucatica de paine. Da, suntem datori a ne ajuta unii pe altii.
- I-auzi, mai ce spune cucoana; ca te-a pune la cotet, intr-un hambar
cu posmagi, zise unul dintre sateni. Iaca peste ce noroc ai <lat, bata-te intunerecul
sate bata, uriciunea oamenilor! Sai degraba din car cucoanei, ca te-a sca-
pat de la moarte <lat peste luindu-te sub aripa dumisale. Noi gandeam
sa-ti dam sopon franghie. Iar cucoana, cu bunatatea dumisale, iti da adapost
posmagi; sa tot sa nu mai mori! puie cineva obrazul pentru unul ca tine
sa te hraneasca ca pe un trantor, mare minune-i asta. Dar tot de noroc sa se planga
cineva ... Bine-a mai zis cine-a zis ca: ,,Boii ara caii mananca". Hai, da raspuns cu-
coanei, ori ori ca n-are vreme de stat la vorba cu noi.
-Dar muieti-s pormagii? zise atunci lene$ul, cujumatate de gura,fe.ra sa se car-
neasca din Zoe.
- Ce-a zis? zntreba cucoana pe sateni.
- Ce sa zica, milostiva cucoana, raspunde unul. Ia, zntreaba, ca muieti-s
posmagii?
- Vai de mine $i de mine, zise cucoana cu mirare, znca asta n-am auzit! Da' el
nu poate sa $i-i moaie?
- Auzi, mai lene$ule: te prinzi sa moi posmagii singur, ori ba? -
- Ba, raspunse lene$ul. 'Jrageti mai bine tot znainte! Ce mai atata grija pentru
asta pustie de gurO:!
Atunci unul dintre sateni zise cucoanei:
- Bunatatea dumneavoastra, milostiva cucoana, dar degeaba mai voiti a strica
orzul pe Vedeti bine ca nu-I ducem noi la spanzuratoare numai de flori
de cue, sa-i luam naravul. Cum ganditi? Un sat intreg n-ar fi pus oare mana de la mana
ca sa poata face dintr-insul ceva? Dar ai pe cine ajuta? Doar lenea-i imparateasa mare!
Cucoana atunci, cu toata bunavointa ce ave, se de binefacere
de tot, zicand:
- Oameni buni, faceti dar cum va va lumina Dumnezeu!
Jar satenii due pe la locul cuvenit fac felul.
iaca au scapat acela de sateni, satenii aceia de dansul. Mai
pofteasca de-acum alti in satul acela, daca le da mana tine cureaua.
incalecat pe-o v-am spus povestea

I . 1. Completeaza spapile punctate cu informatii din text:
Omul din poveste era atat de in cat ..................... ......... ... ........................................ .
D
.. d. h "'" "'
e aceea, oamenn m sat au otarat sa .... ...... .................................... ... ........................ ..
Pe drums-au intalnit cu ............. : ........ ............. .. ..... in care se afla o .............................. .
. 'l"' . . . 1 1
........................................ 1-a ost m1 a o er1t omu u1 ....................................... .
a refuzat, pentru ca .. : ............ ; .. .................... a preferat sa ............................ .
2. Transforma in povestire dialogul din fragmentul marcat:
51
52
Cele cinei piersici
l
IOI
- poveste popu ara -
1. Lectura predictiva (,,citire ascunsa")
primul fragment, apoi completeaza primele trei rubrici ale ta-
belului. Ultima rubrica o vei completa doar dupa ce fragmentul
urmator.
intr-o zi, intorcandu-se din un om a adus acasa cinci piersici mari frumoase.
Dupa ce i-a daruit sotiei o piersica, le-a oferit pe cele ramase celor patru copii ai lor.
Fructele erau cu moale pe deasupra, incat copiii nu se indurau
sale manance. Fiecare luat piersica lui, a multumit frumos tatalui a plecat afara.
Seara, inainte de culcare, tatal i-aintrebat cum li s-au parut piersicile.
- A fost foarte buna, raspunse eel mai mare dintre copii. A avut un gust dulce
racoritor, a fost zemoasa parfumata.
Cedoveziam
Ce se intampla
cuadevarat
Am pastrat cu grija samburele, pe care, la primavara, vreau sa-1 pun in gradina ca
din el sa rasara un porn. Pomul va va rodi ne va indestula casa cu fructele lui.
- Bine, zise tatal. Te-ai gandit la viitor, ca un om intelept econom. Tu vei ajunge
un bun agricultor!
Tatal se intoarse spre eel de-al doilea fiu:
Cedoveziam
Ce se intainpla
cuadevarat
- Eu, imediat ce-am primit piersica, am mancat-o, raspunse eel de-al doilea
copil. Samburele 1-am aruncat. Apoi mi-a dat mama jumatate din a ei. Ce buna a fost!
Sa ne mai aduci, tata, piersici gustoase!
- Tu nu prea ai facut bine, zise tatal, dar te-ai comportat ca un copil. Oricare ar fi
facut la fel, la varsta ta!
- Eu, zise eel de-al treilea copil, ...
Predictii
..... ....... .,. ..... .... ..... ... ... . .
Cedoveziam
. Ce se
cu
... am adunat samburii de la piersica fratelui meu de la a mamei, i-am spart
le-am mancat miezul. Piersica n-am mancat-o. Am fost la targ am vandut-o.
Pe ea am luat atatia bani, cat sa ctimpar douasprezece piersici, cand se vor mai ieftini.
- Foarte bine, zise tatal, clatinand din cap. Tu ai procedat ca un intelept. Te-ai gan-
dit cum sa faci, ca din putin sa mai mult. Sa ca ai sa ajungi un mare negustor!
- Dar tu, mai mititelule, ce ai facut cu piersica ta? zise tatal catre Ionel, eel mai mic
dintre baieti, care rezemat tacut, deoparte.
Predictii Cedoveziam
- Eu, raspunse Ionel, am daruit-o lui Gheorghita, baiatul vecinului nostru, care e
bolnav. S-a inviorat vazandu-ma Ianga patul lui. Cand i-am dat piersica, mi-a multumit
din suflet dupa ce a mancat-o, s-a simtit mai bine.
Auzind vorbele lui Ionel, tatal a ramas putin pe ganduri, apoi i-a intrebat pe copii:
- Ei, dragii mei, care dintre voi credeti ca a folosit mai bine darul meu?
Copiii au raspuns toti deodata:
53
54
- Ionel! lonel!
Baiatul eel mai mic tacut Ianga perete. Atunci mama 1-a luat in brate
1-a sarutat cu lacrimi in ochi.
2. enunturi in care sa cuvintele: se indura, econom,
agricultor, s-a inviorat.
3. Serie cuvinte cu sens opus:
a oferi putin .................... ......... ........ .
a - ........... ..... .. .. ................. . a raspunde - ... ...... .. .... .. .... .. .............. .
bolnav deasupra ..... .............. ..... ............. .
4. Pune intrebari pentru raspunsurile urmatoare:
Un om a adus acasa cinci piersici mari frumoase.
Fructele erau cu moale pe deasupra.
Imediat ce a primit piersica, al doilea copil a mancat-o.
Cel de-al treilea copil va ajunge un mare negustor.
Gheorghita, baiatul din vecini, este bolnav.
5. Ce crezi ca va deveni lonel? De ce?
6. Coloreaza doar piersicile pe care sunt scrise grupuri de cuvinte forma-
te substantiv un adjectiv.
7. Toti fratii au ca lonel a procedat eel mai bine. de acord
cu ei? Argumenteaza.
8. Din proverbele de mai jos alege bifeaza pe cele care se potrivesc
textului.
,,in dar ai luat, In dar sa dai."
,,Lucrul la timp daruit / Indoit."
,,Pomul se dupa roade, iar omul dupa fapte."
,,Chipul omului e oglinda sufletului."
,,Sangele apa nu se face."
9. Taie varianta
Copilul a luat piersica, dar nu a mancato I mancat-o.
El a mers Ill targ a vandut-o I vanduto.
- Mamic-o I mamico, piersica mea i-am daruit-o I daruito lui Gheorghita.
- Ajuta-ma sa ies de aici, frumoaso I frumoas-o te voi rasplati.
10. Joe de rol
Imagineaza-ti ca unul dintre baieti demonstreaza ca ai gasit eel mai bun mod
de a folosi piersica.
11. Ajuta-1 pe baiat sa vanda piersica, realizand un sugestiv.
Lucrati pe grupe.
55
56
BARBU DELAVRANCEA
FISADEAUTOR
,
S-a nascut la 11 aprilie 1858 la
Scriitor, critic, orator om politic.
A facut studii juridice la la Paris.
Capodoperele sale sunt Hugi Tudose
Domnul Vucea.
A evocat trecutul de lupta al poporului
in Apus de soare, avand in centru figu-
ra luminoasa a hii $tefan eel Mare.
Bunica
0 vaz, ca prin vis.
0 vaz !impede, cum era. Nalta, uscativa, cu parul alb cret, cu ochii caprui,
cu gura stransa cu buza de sus crestata in dinti de pieptene, de la nas in jos.
Cum deschidea poarta, ii saream inainte. Ea baga mana in san zicea:
- Ghici...
- Alune!
- Nu.
- Stafide!
- Nu.
- Naut!
- Nu.
- Turta-dulce!
- Nu.
Pana nu ghiceam, nu scotea mana din san. totdeauna sanul ei era plin. Ii saru-
tam mana. Ea-mi da parul in SUS ma saruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului
din fundul gradinii.
Ea infigea furca cu caierul de in in brau incepea sa traga sa rasuceasca un fir
lung subtire. Eu ma culcam pe spate lasam alene capul in poala ei.
Fusul imi sfaraia pe la urechi. Ma uitam la cer, printre frunzele
dudului. De sus mi se parea ca se scutura o ploaie albastra.
- Ei, ce mai vrei? imi zicea bunica.
Surasul ei ma gadila in capului.
- Sa spui...
niciodata nu ispravea basmul. Glasul ei dulce ma lega-
na; genele mi se prindeau adormeam; uneori tresaream
intrebam cate ceva; ea incepea sa spuna, eu visam inainte.
- A fost odata un imparat mare, mare ...
- Cat de mare?
- Mare de tot. iubea imparateasa
ca ochii din cap. Dar copii nu avea. ii pa-
rea rau, ii parea rau ca nu avea copii...
- Bunico, e rau sa nu ai copii?
- ca e rau. Casa omului fara copii
e casa pustie.
- Bunico, dar eu n-am copii nu-mi
pare rau.
Ea Iasa fusul, radea, imi desfacea parul
carliontat in doua ma saruta in capului.
Cate-o frunza se desprindea din ramuri cadea leganandu-se.
Eu ma luam cu ochii dupa ea ziceam:
- Spune, bunico, spune.
- ii parea grozaV' de rau ca nu avea copii. nu mai putea de parere
de rau ca nu are copii... intr-o zi veni la el un batran, batran, tara barba
pe jos de batran de ce era. era mic, mic de tot...
- Cat era de mic?
- Poate sa fi fost, cam ca tine.
- Va sa zica, nu era mic, mic de tot...
- Era mic, da' nu mic de tot. cum veni ii zise:
,,Maria-ta, ai doi meri in gradina, unul langa altul, ca nu
care sunt ramurile unuia care sunt ale altuia; cand infloresc
nu care sunt florile unuia care sunt ale altuia; doi
meri infrunzesc, infloresc, se scutura mere nu fac. Maria-ta,
sa ca atunci cand or lega rod doi meri, imparateasa
0 sa ramana grea 0 sa nasca un cocon cu totul cu totul
de aur" ... Piticul se duse, imparatul alerga in gradina, cau-
ta, cauta peste tot locul, pana dete peste cei doi meri. Merii
se scuturasera de flori, ca sub ei parca ninsese, dar rod nu
legasera.
- De ce nu legau rod, bunico?
Q. ? D .
- ytlu eu.... umnezeu ...
Era de cald... de bine in poala bunicii... o adiere incetinica imi racorea
fruntea ... norii albi, alunecand pe cerul albastru, ma ameteau ... inchideam ochii.
Ea spunea, spunea inainte, mulgand repede firul lung din caierul de in.
- se gandi imparatul ce sa faca, ce sa dreaga ca merii sa faca mere. Unii il sfatuiau
ca sa-i ude mereu; udat mereu; altii ziceau sale dea mai mult soare; imparatul
a taiat toti pomii de jur imprejur. merii infloreau in fitece saptamana, se scuturau,
rod nu legau. intr-o zi veni la imparat o baba batrana, batrana zbarcita, ca mine
de zbarcita, mica, mica, ca tine de mica ...
- Ca de mica?
- Da, ca ...
57
58
- Atunci nu era mica de tot...
- mica de tot nu era. zise imparatului:
,,Maria-ta, pana n-oi mulge un ulcior de lapte de la
Zana Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plangerii,
intr-o campie de n-oi uda merii cu laptele
ei, merii nu leaga rod. Dar sa te maria-ta,
ca indata ce te-or simti florile, incep sa se
sa se bata, multe se apleaca pe obrajii ei, ea
se ca doarme mai ca o pasare;
vai de eel ce 1-o vedea, ca-I preface, dupa
cum o apuca-o toanele, in buruiana pucioasa
ori in floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai
. "'"
...
- Dar ce, ai adormit, flacaul mamei?
Tresaream.
- A, nu ... unde ai ramas ... la-a-a ...
Zana Florilor .. .
Auzisem prin vis.
Pleoapele-mi cadeau incarcate de lene, de somn,
de multumire. ma simteam ca un fulg plutind
pe o apa care curge incet, incetinel, ...
bunica spunea, spunea inainte, fusul sfar-sfar pe la urechi, ca un bondar,
ca acele cantece din buruienile in care adormisem de atatea ori.
- imparatul a incalecat pe calul eel mai bun ...
- Cel mai bun ... inganam eu, de frica ca
sa nu ma fure somnul.
- ... luat o dasaga cu merinde
a plecaaat. ..
- ... plecaaat. ..
- s-a dus, s-a dus,
s-a dus .. .
- ... s-a dus, s-a dus ...
- Pana a <lat de o padure
mare intunecoasa .. .
- ... intunecoasa ... .
- ... de nu se vedea prin ea. acolo
legat calul d-un stejar batran, pus
desagii capatai a inchis ochii ca sa se
odihneasca. pasamite padurea
canta vorbea, ca era fermecata.
cum ii aducea de de-
parte, de pe unde ea era ca un furn,
imparatul adormi, dormi, dormi...
Cand m-am bunica ispravise caierul.
Darbasmul?
Cu capul in poala bunicii, niciodata n-am putut asculta un basm intreg.
Avea o poala fermecata, un glas, un fus cari ma furau pe nesimtite adormeam
fericit sub privirile zambetul ei.
2. Descopera coloreaza in careu ce
bunatati ii aducea bunica nepotului.
N
F
A
A
K
M
w
0
I
G
L
A
N
v
c x
D N
T E
u N
R
p
T I
A 0
z v s
A u T
J
p
A
E s F
B G I
L 0 D
E I E
3. incadreaza in dreptunghiuri colorate fragmentele de basm pe care
autorul le intercaleaza in firul povestirii.
59
60
4. Completeaza tabelul cu elementele cerute:
Povestire Basm
Locul: .................................................... . Locul: .. .... ....... ... ................ .. ... .. ............ . .
Timpul: ............................................ ..... . Timpul: ... ....... .. .......... ..... ... ... .. ..... ......... .
Personajele: ...................................... .... . Personajele: .. .. ............................... ....... .
Elemente reale Elemente fantastice
........................................................ -::, ....... .
5. Portretul bunicii
Trasaturi fizice
Desen
Trasaturimorale
harnica
Expresii din text din care se deduc
trasaturile morale:
,, .. i ~ i infigea furca cu caierul de in in brau i incepea ... "


6. Realizeaza comparatii pornind de la:
un bondar
sffir3.ia ca ~ ____ _
tine
mic cat ~
ochii din cap
11 iubea ca ~ ____ _ glasul ei era duke ca ~ ____ _
Personificarea este un procedeu artistic prin care scriitorul atribuie unui lucru,
animal etc. trasaturi $i znsu$iri omene$ti, ca zn exemplul: ,, ... padurea canta
vorbea, ca era.fermecata".
7. incearca tu! Personifica:
ploaia
raul
florile
8. Concurs ,,Cine mai multe adjective".
Repetifia este procedeul artistic care consta in folosirea de mai multe ori a ace-
luia$i cuvant sau a mai multor cuvinte, spre a zntari o idee sau o impresie. in poezie
sustine ritmul $i cadenta versurilor, iar zn proza zntare$te imaginea.
Exemple:
Merge incet, incet spre
Vijelia vine, vine, vine ... tot mai tare mai tare.
9. Transcrie din text eel putin.cinci repetitii.
10. Sentimentul pe care autorul ii transmite cititorului este dragostea
bunicii pentru nepot, dar a nepotului pentru bunica sa.
Descopera in text cuvinte, expresii, enunturi care sugereaza:
Dra ostea bunicii
ma saruta pe frunte ii sarutam mana
61
62
11. Serie un cvintet pornind de la unul din cuvintele: bunica, nepot, poves-
te, copil, dragoste.
12. Continua basmul cu fragmentul pe care copilul nu r e u ~ e niciodata
sa-1 asculte. Ilustreaza apoi, printr-un desen, povestea ta.
lmparatul adormi, fi dormi, fi dormi ...
LECTURA SUPLIMENTARA
Bullicul
Barbu $.tefanescu Delavrancea
Se scutura din salcami o ploaie de miresme.
Bunicul sta pe prispa. Se Lace se La nimic. innumara florile
care cad. Se uita-n fundul gradinii. Se scarpina-n cap. Iar innumara florile scuturate
de adiere.
Pletele lui albe crete parca sunt ciorchini de flori albe; sprancenele, mustatile,
barba ... peste toate au nins anii multi grei.
Numai ochii bunicului ramas ca odinioara: blanzi
mangaietori.
Cine tranti poarta?
- Credeam ca s-a umflat vantul... 0, bata-va norocul,

Un baietan fetita, bucalai, sarutara mainile
lui
- zise fetita, de ce zboara pasarile?
- Fiindca au aripi, raspunse batranul sorbind-o din
ochi.
- Poi, ratele n-au aripi? De ce nu zboara?
- Zboara, zise baiatul, dar pe jos.
Batranul cuprinse intr-o mana pe fata in cealalta
pe baiat.
- 0, voinicii ...
zambi pe sub mustati, privi cu atata dragoste,
ca ochii lui erau numai lumina binecuvantare.
- da' cocorii un' se due cand se due?
- in tara cocorilor.
- in tara cocorilor?
- Da.
- Dar randunelile un' se due cand se due?
- in tara randunelilor.
- in tara randunelilor?
- Da.
- vrea sa-mi creasca mie
aripi sa zbor sus de tot, pana in slava cerului, zise baiatul
netezindu-i barba.
- Daca ti-o tie aripi, zise fata, mie sa-mi prinzi o presura un sticlete.
1
J
D h
" h" . 1 . . ?
a... 1... 1. pm ce e ... m1e.
Fata se intrista.
Batranul o mangaie zise baiatului:
Bine, sa prinzi pentru tine, sa prinzi pentru ea.
Tie doua mie doua ... Nu
tie doua, lui doua mie una.
- Vrei tu, intreba baiatul cu mandrie.
Cum de nu?! Mie un scatiu.
Ce sunt!
Baiatul incaleca pe un genunchi fata pe altul. Bunicul
ii joaca. Copiii bat in palme. Bunicul le canta ,,Mai cazace,
cazacele, ce cati noaptea prin argele" ...
0 femeie uscativa intra pe poarta cu doua doniti de apa.
Copiii tacura din ras bunicul din cantec.
E muma.lor fata lui.
Cum 11 vazu, incepu:
I... tata, ... iar ii razgai ... 0 sa ti sa suie in cap ...
Bunicul ridica mana in sus, aducand ca un preot care binecuvanteaza,
zise prelung:
- Lasati pe copii sa vie la mine!
- Biiine, tata, biiine ... dar ... 0, bata-i focul de copii!...
Femeia intra in casa.
- Sa-i bata norocul sanatatea, ca cum ar fi mustrat pe cineva,
saruta in capului pe unul, pe altul.
iar incepu rasul, jocul, cantecul.
Se osteni bunicul. Statu dinjoc. Copiii incepura sa-1 mangaie.
Din vorba in vorba, copiii se facura stapani pe obrajii bunicului.
- Partea asta este a mea.
- partea asta, a mea!
Mustata asta este a mea.
- asta, a mea!
Labarba se-ncurcara. Bunicul ii impaca,
zicandu-le:
- Pe din doua.
copiii o despicara, cam repede, ca ba-
tranul stranse din ochi.
- Jumatate mie.
- jumatate mie.
dupa ce o impartira incepu
lauda.
1
1
Baiatul:
- Mustata mea e mai lunga.
Fata:
- Ba a mea e mai lunga!
baiatul intinse d-o mustata fata de alta, baa lui, baa ei sa fie mai lunga.
Pe bunic 11 trecura lacrimile, dar tacu impaca zicandu-le:
- Amandoua sunt deopotriva.
- mea, ei!
- mea, lui!
La obraji cearta se aprinse mai tare.
- Partea mea e mai frumoasa.
- Ba a mea, ca e mai alba!
Bunicul zambi.
- Ba a mea, ca e mai calda!
- Ba a mea, ca e mai dulce!
- Ba a mea, ca nu e ca a ta!
- Ba a mea, ca are un ochi mai verde!
- Ba a mea, ca are un ochi mai verde!
Bunicul abia se tinea de ras.
- Baamea!
- Baamea!
baiatul, infuriindu-se, trase o palma in partea fetei.
Fata tipa, sari de pe genunchiul batranului, se repezi trase o palma in partea
baiatului.
Baiatul, cu lacrimile in ochi, saruta partea lui, fata, suspinand pe a ei.
Mama lor pe intreba rastit:
- Ce e asta, viermi neadormiti?
Obrajii bunicului erau calzi. surazand fericit, raspunse fie-sei:
- Lasati pe copii sa vie la mine!
65
66
Completeaza cadranele:
, :
Serie. actiunile bunicului din reiese
. . lui pentru nepoti.

iocqI ... .
. .. ;
LECTURA SUPLIMENTARA
Izvorul fennecat
Clllin Gruia
Cica demult, pe cand facea plopul pere rachita traia
undeva la poalele muntilor, la o rascruce de drumuri, un potcovar vestit,
care potcovea caii lui Fat-Frumos. Trebuie sa ca nu cu una cu doua
se potcovesc caii nazdravani; de aceea, cati ucenici veneau la el sa invete
niciunul nu ramanea mai mult de o zi.
Nu cum se racu, dar odata se nimeri sa vina la ucenicie un

baiat indraznet priceput, care invata intr-un ceas
dupa aceea singur, intr-o zi, potcovi o herghelie de cai!
[ ... ] se bucura de ucenic ii indragi ca pe copilul sau.
0 singura slabiciune avea baiatul: Daca vreun calator ince-
pea o poveste, atunci ucenicul se pe o buturuga, proptea
tamplele in palme se uita in ochirdrumetului fara sa clipeasca, rara
sa scoata 0 vorba, rara sa-i pese ca trecea vremea. potcoavele se to-
peau in foe, focul se stingea, se lasa noaptea calul ramanea nepotcovit.
intr-o seara, aproape de asfintitul soarelui, pe cand se afla la un iarmaroc
indepartat, dupa potcoave de aur argint, sosi o faptura ciudata, de pe alta lume parca,
care, spre mirarea baiatului, incepu sa vorbeasca in grai omenesc.
- Ehei, de mult n-am mai dat pe aici. Unde-i
- Nu-i acasa. Dar ce ai cu el?
Pe baiat, cat pe ce sa-1 pufneasca rasul. Nu avea nicio asemanare cu caii, dar cum
ucenicul era istet, pricepu ca slutenia aceea burduhanoasa, cu picioare lungi subtiri
ca ata, nu putea fi decat puricele nazdravan despre care pomenise intr-una din zile
sau.
- Nu cumva puricele nazdravan?
- Da, eu sunt.
- Purice n-am potcovit indi, dar cred ca nu-i chiar
de greu ...
- Dar nici Fiecare potcoava trebuie sa aiba nouazeci
noua ocale de fier. Numai ma simt pot zbura in slava
cerului ca sa aduc
Cand auzi ucenicul despre ce-i vorba, racu ochii mari un gand ii veni
in minte.
- Fii fara grija, te potcovesc indata.
Atata focul pe data vatra se lumina de jaratic, iar fierul se Apuca apoi
68
ciocanul incepu sa bata zdravan, de se umplu toata potcovaria cu scantei de aur,
spre mirarea puricelui nazdravan.
Nu trecu multa vreme prinse a-i potrivi puricelui potcoavele. Dupa fiecare
potcoava de nouazeci noua de ocale, puricele spunea ca se simte din ce in ce mai
ca abia sa poata zbura. Dar baiatul, dupa ce ii batu cea din urma potcoava,
nu-1 intreba cum se simte, ci dintr-o saritura 11 incaleca cu nadejde.
[ ... ] II purta puricele peste ape intinse intunecate, peste munti pes-
te cetati imparatii, zburand in jos, zburand in sus, zburand ca vantul, zburand ca gan-
dul, dintr-o parte in alta a lumii, chipurile sa-1 sperie pe baiat, ca sa-i treaca pofta
de Ucenicul nu se da batut.
- Ori ma duci sa-mi arati de unde iei ori raman calare pe tine pana
ti s-or toci potcoavele de nori vazduh.
[ ... ] S-o fi albit sau nu de spume puricele nazdravan de atata zbor prin tari,
de atatea sarituri de pe un varf de munte pe altul, povestea nu spune. Dar, dupa vreme
indelungata, simtind ca puterile ii slAbesc din ce
in ce mai mult ca potcoavele i se tocesc de vaz-
duhuri, ii spuse cu mahnire baiatului:
- Scumpa-i plata potcoavelor mele, dar
n-am incotro. Te voi duce acolo unde
caci m-ai biruit...
picioarele subtiri ca ata,
sari din varful unui munte intr-o vale adanca,
strajuita de jur imprejur de piscuri semete, aco-
perite de brazi. Flori de toate culorile erau pre-
sarate pe verde a vaii, iar miresmele
lor scaldau ca intr-un abur copacii drepti ca lu-
manarile. Totul in acea vale parea
floare, iarba, ram. Stancile de la poalele muntilor, albe ca omatul batute cu litere
scumpe, pareau ca asculta ele impreuna cu florile copacii un cantec fermecat, care
nu semana cu niciun cantec auzit vreodata. Venea cantecul din inaltul muntilor, din
adancul pamantului, din mireasma florilor, din lumina soarelui? Nimeni n-ar fi putut
spune. Mai degraba era cantecul de bucurie din inima ucenicului, pentru ca ajunsese
in lumea Poate ca de aceea toate in jur sareau cuprinse de vraja cantarii:
muntii inalti, stancile albe, de la poalele lor, copacii, iarba, florile, pamantul
de sub talpile lui. Cantecul era nespus de frumos parca nu se mai
[ ... ] Ucenicul porni sa cunoasca Valea Cantecul fermecat 11 insotea peste
tot locul, cand vesel ca paraul, cand duios ca frunzelor, cand ca radacinile
lor. tot umbland baiatul prin acele locuri tainice necunoscute, se pomeni in fata
unui izvor. Dar ce izvor! Avea cu totul cu totul de aur. Pe ucenic 11 cuprinse
o sete nemaipomenita, dar cand se apleca sa bea, alta ciudatenie: din nu curgea
nicio picatura de apa. Auzi din el un glas. Se apropie mai mult. Setea ii pieri indata. Prin
de aur curgeau legende. Rezemat de izvor, prinse sa-1 asculte. Glasul
fermecat spunea legendele florilor, ale pasarilor, po-
muntilor, voinicilor. Glasul era neo-
bosit. Cum o poveste, incepea alta, apoi alta,
care de care mai minunata nemaiauzita.
Pe ucenic ll cuprinse o vraja uita de sine, uita
de tot. Nu vedea nimic in jur, nici cand soarele rasa-
rea apunea, nici cand luna cobora in
din vale, nici cand frunzele copacilor se scuturau.
N-auzea nici crivatului pe crestele muntilor, nu
simtea bataia ploilor in obraji, nu-i era nici foame, nici
sete. Asculta legendele care se impleteau
cu cantarea aceea maiastra din inima lui. cum se o poveste, incepea alta,
el n-avea de unde sa ca in jurul izvorului cu de aur rasareau in fiecare
primavara alte flori, ca alti nori se alungau pe sus, ca arborii pe care-i vazuse
la inceput drepti ca lumanarile"erau aplecati, batrani ca alti copaci tineri
se ridicasera demult, drepti ca lumanarile, spre piscurile semete ale muntilor. Glasul
fermecat nu ostenea. Cum ispravea o legenda, incepea alta pe nici una n-o spunea
de dona ori. Izvorul cu de aur curgea parca drept in inima ucenicului
tile auzite se una peste alta sub fruntea lui ca intr-o carte. Ucenicul nu se gandea
decat la un singurlucru: sa auda catmai multe cat mai multe, ca apoi sa le duca
in fara De cate ori a incercatsa se ridice, de atatea ori izvorul
0 vraja nelamurita n tinea acolo legat cu funii nevazute .
. \intr-o zi se ridica in picioare voi sa plece, dar picioarele ii ramasesera
te. Glasul fermecat tocrnai incepuse ,,Povestea izvorului cu de aur". Se rezema
din nou s-o asculte. din poveste afla el ce trebuie sa faca pentru a scapa de vraja
acelor locuri, ca sa poata duce mai departe in lume. Nu mai statu pe ganduri
cu un cosor ce-1 avea in cingatoare, prinse sa sape, sa vada adancimea
de aur in trupul pamantului. Nimeni nu ne poate spune cat o fi sapat. Deodata insa
glasul fermecat se opri. Se opri cantecul ucenicul se cufunda intr-un somn adanc.
Cand se trezi, se vazu la marginea unui rau, intr-un loc cunoscut, pe unde copilarise.
Fruntea ii era grea fierbinte. Se apleca sa ia apa sa racoreasca. Pe data insa
se feri scoase un strigat de uimire. vazuse chipul in apa. Parul ii era alb ca omatul,
obrajii zbarciti, spinarea incovoiata, numai ochii ii erau tineri limpezi cum
el. Trecusera, se vede, multi ani fara dea seama. aduse aminte de
potcovar.
Porni sa-1 caute. in acea rascruce nu mai era nici urma de potcovar. Ii intreba
pe oamenii pe care-i intalni:
- Nu unde s-a mutat potcovarul?
- Care potcovar,
- Acela care potcovea caii lui Fat-Frumos ... Caii nazdravani...
- De minune nu se prin partile noastre. Dar sa-1 intrebam pe eel
mai batran om din sat.
70
Omul eel mai batran din sat a dat din umeri, spunand ca multe a vazut auzit
In cei o suta de ani pe care-i duce-n spinare, dar de un asemenea potcovar nici pomeneala.
S-a mahnit ucenicul potcovarului ca poate afla dar fiind lntelept, nu
i-a fost greu sa priceapa ca vremea maturase de mult potcovarului. in cele din
urma, porni prin tara sa spuna pe care le auzise In valea aceea minunata.
1. Raspunde la intrebari:
1. Care era slabiciunea ucenicului de potcovar?
2. Cine a aparut la potcovarie lntr-o seara?
3. Cum dorea puricele sa fie potcovit?
4. De ce?
5. Ce a facut baiatul cand a terminat de potcovit puricele?
6. De ce zbura puricele ca vantul ca gandul?
7. Cum era cantecul vrajit care-1 lnsotea pe baiat?
8. Ce curgea pe de aur al apei?
9. De unde a aflat baiatul ce trebuia sa faca pentru a scapa de vraja?
10. Cum era baiatului cand s-a lntors In satul lui?
KONSTANTIN D.

Konstantin Dimitrievici (1824-1870)
,,Limba unui popor este floarea lui cea mai de pret,
o floare a intregii lui vieti spirituale, ea nu se
niciodata are departe in trecut, cu mult
inainte de inceputurile istoriei."
Pedagog rus.
A scris carti pentru copii tine-
ret: schite, nuvele povestiri
(Povestind copiilor, Razele
diminefii).
Copiii din cring
Doi copii, un frate o sora, au pornit intr-o zi spre
Drumul lor trecea pe langa un crang cu umbra deasa.
Pe drum era cald praf, iar in crang - racoare veselie.
- ce? spuse baiatul surorii Mai avem destul
timp sa ajungem la Acolo e a_cum cald, plictiseala,
pe cand in crang trebuie sa fie tare placut. la asculta cum
canta pasarelele! ce multe veverite sar din creanga
in creanga! N-ar fi mai bine sa mergem acolo, surioara?
Fetitei ii placu indemnul fratelui ei. Aruncara amandoi abecedarele in iarba,
se luara de mana se afundara in printre tufele verzi, pe sub mestecenii
intr-adevar, in crang era larma veselie. Pasarelele zburau din loc in loc, ciripind
necontenit, veveritele sareau de pe o creanga pe alta, iar gazele prin iarba.
Primul lucru pe care I-au zarit copiii a fost un gandacel auriu.
- Joaca-te cu noi, i-au spus ei gandacelului.
- juca cu placere, raspunse gandacelul, dar n-atn timp: trebuie sa-mi adun
de mancare pentru pranz.
- Joaca-te cu noi, i-au spus copiii unei albine galbene pufoase.
- N-am timp sa majoc cu voi, raspunse albina, trebuie sa adun miere.
- Dar tu n-ai vrea sa te joci cu noi? o intrebara copiii pe furnica.
Furnica insa n-avea timp nici sa-i asculte; tragea un pai de trei ori mai mare decat
ea se grabea cladeasca locuinta-i maiastra.
Copiii au incercat atunci sa intre in vorba cu veverita, indemnand-o pe ea
sa se joace cu dar veverita a dat din codita ei stufoasa le-a raspuns ca trebuie
sa stranga alune pentru iarna.
Porumbelul le-a raspuns el:
- Eu cladesc un cuib pentru mei.
alerga spre parau spele
71
72
Nici florile albe de fraga n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau ca timpul
e frumos se grabeau sa pregateasca la vreme fructele gustoase zemoase.
Copiilor Ii se fa.cu urat, fiindca in jurul lor toti aveau treaba
nimeni nu voia sa se joace cu ei. Au alergat atunci la parau.
Clipocind printre pietre, paraul prin crang.
- Tot n-ai tu nicio treaba, ii zisera copiii, hai, joaca-te cu noi.
- Cum? Eun-am nicio treaba? clipoci suparat paraul. Copii ce sunteti! Uitati-
va la mine; muncesc zi noapte nu am o clipa de odihna. Cine da de baut oamenilor
animalelor? Cine spala rufele? Cine rotile morilor? Cine poarta barcile
stinge focurile? Cine, daca nu eu? Nu-mi vad capul de treaba, mai adauga paraul
prinse sa clipoceasca mai departe printre pietre.
Copiilor le era din ce in ce mai urat se gandira ca ar fi facut mai bine daca s-ar fi
dus intai la la intoarcerea spre casa ar fi intrat putin prin crang. Dar tocmai
atunci baiatul zari pe o creanga verde o pitulice mica frumoasa. Parea ca foarte
nu are altceva de facut decat sa fluiere un cantec vesel.
- Ei, cantareata! ii striga baiatul. Cred ca tu chiar n-ai nicio treaba. Hai joaca-te
cu noi!
- Cum? fluiera suparata pitulicea. Eu n-am nicio treaba? Oare n-am prins eu
toata ziua musculite ca sa-mi hranesc Ma simt atat de ostenita, incat nu sunt
in stare nici macar sa-mi aripile, chiar in clipa aceasta nu stau degeaba,
ci cant sa-mi adorm mei dragi. Dar voi ce-ati facut astazi, La
nu v-ati dus, n-ati invatat nimic. Alergati prin crang, ba inca-i mai impiedicati pe altii
sa lucreze. Duceti-va mai bine unde ati fost nu uitati ca odihna joaca nu sunt
placute decat pentru acela care a muncit a dus pana la capat tot ce a avut de facut.
Pe copii i-a cuprins S-au dus la cu toate ca au ajuns tarziu, au fost
la invatatura.
2. Completeaza dupa model:
fa ta
fraga
frate
fluier
padure
- fetita cuib
anp1
parau
albine
creanga - ............................ , ... .
3. in text eel pupn cinci cuvinte ,,alintate".
4. Coloreaza cu culoare perechile de cuvinte cu sens asemanator.
inca un cuvant pentru fiecare pereche completeaza frunzele
respectand culoarea.
5. familia de cuvinte a verbului ,,a canta".
6. Coloreaza casuta din dreptul raspunsului corect.
a) Copiii s-au oprit in crang pentru ca:
D mai aveau destul timp;
D acolo era racoare veselie;
D la era cald plictiseala.
73
74
b) Mai intai au intalnit:
D o furnica;
D o pitulice;
D un gandacel.
c) Furnica:
D ducea un bob de grau;
D tragea un pai mai mare decat ea;
D aduna miere.
d) Porumbelul nu avea timp de joaca, deoarece:
D hranea
D le canta puilor sa adoarma;
D cladea un cuib.
7. Serie de o parte de alta a, paraului ce acesta zi noapte.
,.. ,
8. Completeaza tabelul:
Verb
gust gustoase a gusta
plictiseala
aurm
pietre

umbra
a munc1
verde
a sari
9. Completeaza reteaua personajelor, folosindu-te de modelul dat:
substantive - patrat;
adjective - cerc;
actiuni - dreptunghi.
75
10. substantive potrivite pentru numeralele:
copn
doi
-----
-----
doulisprezece
doulizeci
doua

doisprezece
doulizeci
doi
11. Ce jocuri crezi ca ar fi putut sa se joace copiii cu fiecare dintre perso-
najele intalnite?
cu gandacelul: ........................................................................................................................ .
cu albina: .................................................................... ............................................................ .
cu veverita: ......................................................................... .............................................. ........ .
cu furnica: ............................................................................................................... ........... ..
12. Joe ,,Nume in rime"
gandacelu' - Relu veverita - ...................................... ..
albinuta - ..................................... .. porumbelu' - ............................... ..
p1tul1cea - .................................... .. iepurica - ...................................... .
13. Joe de rol
Copiii au ajuns la Imagineaza-ti cum au motivat intarzierea la ora.
LECTURA SUPLIMENTARA
I ul
... \,Id
.. ... cu rmma .. e aur
M
.. SA .,..: b
tree.a _anttm reanu
- Bunule doctor, sunt bolnav? /
Aceasta fu intrebarea cu care intra gafaind in cabinetul medical. in
teptarea raspunsului, buzele ii tremurau intruna.
Doctorul era cu astfel de intrebari. Era cu numai ca,
de data asta ... Ei bine, de data asta deschise ochii atat de mari, !neat ochelarii i se ri-
dicara parca singuri pe nas i se oprira pe frunte.
- Ce fel de iepure tu? 1ntreba doctorul aproape speriat.
- Nu sunt iepure ... Sunt bunule doctor.
- Ce fel de
Intre timp doctorul pusese o alta pereche de ochelari grabit o a treia.
Izbuti, in sa <lea glas nedumeririi.
- Bine, dar ... iarta-ma, zise el, consult de-o viata intreaga tot soiul de
adevarati, de turta duke, de ciocolata, de catifea, dar nu te supara, tu nu semeni a ie-
pure! Ai avut vreun accident?
- Nu!
- Mda, se scarpina doctorul dupa ureche. arati de parca
tocmai ai fi sea pat din gura unei haite de caini. iti 0 labuta ...
- bunule doctor. Asta nu-i nimic ...
- Cum nu-i nimic? ciung!
- Provizoriu. Am s-o capat inapoi.
- Nu pricep, zise doctorul capul cu atata putere, !neat boneta i se ros-
togoli de-a dura pe podea.
- incepu sa explice fara chef mana am imprumutat-o cuiva.
- Cum ai imprumutat-o?!?
- Sa vedeti, continua venind spre cabinet, am auzit o voce stinsa
in scorbura unui copac. ,,Oricine ai fi, da-mi, te rag, o mana de ajutor. Nu pot
din scorbura". Era o biata pasare ce gasise acolo adapost de frica uliului. zicea
intruna: ,,Da-mi o mana de ajutor ... " Cum sa nu i-o dau? I-am dat-o de tot, poate mai
are nevoie. Dar nu despre asta e vorba, doctore, ci despre altceva, suspina
Spuneti-mi, sunt bolnav? Grav bolnav?
- Se intelege, fara o mana... Dar, ia stai! se incrunta doctorul. iti
un picior! Nu cumva ... 1-ai imprumutat?
mai gasea astamparul.
- lertati-ma, domnule doctor. Dumneavoastra va luati cu vorba ... Lasati piciorul.
Altul e necazul.
77
- Cum altul? se holba doctorul ochelarii ii cazura parca singuri de pe frunte
in buzunarul halatului.
- Cu piciorul e limpede. Eu I-am dat. ..
- ???
- Ma rugase o broasca testoasa. Era rasturnata pe spate, balabanea picioarele
striga: ,,Oricine ai fi da-mi, te rog, un picior, ca sa ma rastorn la loc". I I-am dat de tot.
Poate mai are nevoie ... Dar nu asta ma aduce la dumneavoastra.
- Nici asta? Dar e nemaipomenit! extraordinar ...
- Altceva ma ingrijoreaza ... Inca de mult. ..
- exclama doctorul. Urechile?
- Ce-i cu urechile?
- Iti o ureche!!!
- A, da, spuse nepasator I-am dat-o sturzului. ..
- De ce? Doar are ureche Inca muzicala. De ce?
- Aici e vina mea ... Venind incaace I-am auzit cantand. Canta intr-adevar minunat.
in vrabii ciripeau: ,,E sturz! E sturz! ". Grabit cum eram, ingrijorat, zapa-
cit, eu, am inteles: ,,surd". Mi-am zis: ,,Canta atat de frumos, pacat sa fie surd."
i-am dat o ureche de-a mea.
- Sturzului?
- Da, surdului... Vreau sa zic sturzului. E vina mea, v-am spus. Dar nu-i nimic,
urechea o pot lua inapoi. piciorul. mana. Se pot lipi la loc. Sunt doar un
de traforaj. Altceva, repet, ma aduce la dumneavoastra. Sa vedeti. ..
Dar doctorul nu mai asculta spusele II privea doar cu ochi blanzi,
cand se opri, spuse doar atat:
- Tu, ai o inima de aur!
II strangea la piept, mangaindu-1 pe Dar mai putea tine
lacrimile. incepu sa planga plangea, plangea cu hohote.
- Vedeti? izbuti el in cele din urma sa Vedeti? Tocmai asta m-a adus
la dumneavoastra. Toata lumea imi spune la fel: ca am o inima de aur. E grav, doctore?
E grav? la mine totul e din lemn. Asta nu ma deranjeaza. Dar inima, inima nu
vreau sa fie de aur. vrea o inima adevarata. De aceea am venit... De ce zambiti?
Dece?
Plangea nu se opri decat in clipa cand in ochii doctorului se ivira doua
boabe limpezi fierbinti. Atunci
- Sunteti bolnav, bunule doctor? E grav? Sa chem un doctor?
Nu mai insa raspunsul. Se rasuci pleca in goana.
1. Dasaunu?
a) s-a dus la cabinetul unui medic stomatolog. Da Nu
b) i-a dat o mana unei pasari. Da Nu
c) 0 broasca testoasa i-a cerut ajutorul. Da Nu
d) Sturzul nu avea ureche muzicala. Da Nu
e) de lemn nu voia o inima de aur. Da Nu
f) s-a oferit sa-1 ajute pe doctor. Da Nu
2. Descopera parple din corpul colorand explicatia potrivita
fiecarei expresii:
3. Completeaza tabelul dupa model:
se ridicara
CUfaJ
!impede
intruna
a pleca


real
a se intrista
sa vorbeasca
79
Bo
C
\J . "
4. ,, auza - e1ect
Descopera in text completeaza cauza sau efectul:
Credea ca este foarte bolnav. Buzele ii tremurau intruna.
S-a ascuns in scorbura.
balabanea picioarele.
A crezut ca sturzul e surd.
A crezut ca doctorul e bolnav.
Doctorul a zambit.
5. Descopera coloreaza calitatile unui om cu inima de aur.
R T u I D R N I
K u J I N M T I 0
N M A- R I N I M 0
z c B G E N E R 0 s I
p
R I E T E N 0 s A v
6. Ajuta-1 pe sa ajunga de fiecare data la cabinetul potrivit, rezol-
vand dupa model.
Q

ORTO PED IE



CJ





7. Completeaza enunturile cu intruna, intr-una, dea sau de-a .
.. ......................... din zile s-a dus la medic.
L
v vd v v
-a rugat sa-1 ........................... o m1ma a evarata.
Doctorul nu de ce plange ........................... .
Cop iii se jucau ........................... v-ati ascunselea.
Ploua ........................... cand ne-am into rs din pare.
Am gasit o poveste frumoasa ........................... din carti.
A venit sa-ti ........................... cartea pe care i-ai imprumutat-o.
8. Despre iepuri ...
9. cate doua enunturi in care cuvintele: mana, ochi, semeni,
capat, duce sa fie parti de vorbire diferite.
10. Ce-ar fi inteles daca ar fi auzit expresiile urmatoare ce-ar fi
trebuit sa inteleaga?
81
82
LECTURA SUPLIMENTARA
Hotul
Tudor Arghezi
in cutia cu palarii vechi, sta un urs de catifea. Daca nu era galben ca floarea soa-
relui, el ar fi fast fioros podul intreg ar fi tremurat de frica lui. Aveam in pod: doi
berbeci naparliti, trei vaci fara picioare un armasar care sta in pod, fiindca era
de lemn vopsit cu pensula verde. Dar era galben culoarea asta seriozitatea
lucrurilor nu sperie pe nimeni au luat-o florile pentru ele.
mai avea ursul doi ochi de sticla, care se uitau drept in tavan.
cusatoreasa, imbracand ursul cu petice croite frumos, cred ca s-a cand
a trebuit sa-i puie ochii, cutia ochilor de urs luand dintr-o alta cutie doi ochi
de porumbel. Un urs se cere incruntat; ursul nostru din pod se uita cu blandete.
Ursul statuse jos, in casa, doi ani intregi ajunsese atat de stricator !neat am fast
nevoit sa-1 pun deoparte in singuratate el se trezi in cutia cu palarii, numai dupa
ce incercase zadarnic fel de fel de mijloace de indreptare. Croind ursul dupa fata unei
scurteici de la o cocoana bunica, croitoreasa nu se gandise ca, fara sa vrea,
prin potrivirea madularelor, Ii da naravuri pe care nici scurteica, nici catifeaua
nu le avusera la timpul lor. Tatal care umbla nevazut in munte
de copiii lui sapandu-le rasturnand iarna cate un pietroi pe barloage, spalandu-i
in somn, pieptanandu-i taindu-le unghiile cu un fierastrau de argint, face ce face
trece pe la de pasla pentru copii le da cate un crampei de narav.
Ursul nostru se naravise sa fure nu altceva decat bomboane, ciocolata, dulceata,
fructe rahat. Cand Tatutu aducea o cutie cu lucruri dulci, ursul mirosea golea
numaidecat cutia, fara sa-1 vada nimeni.
- Cine a mancat ciocolata?
- U'su, raspundea ridicand din umeri baiatul. Nu mai e.
- Dar cutia cu bomboane
- U'su, raspundeau fata baiatul.
II vazusera amandoi. L-au prins de -cateva ori cu cutiile in brate fugind sub cana-
pea. L-au batut. Odata i-au rupt o ureche de bumbac. De ani de zile ursul a mancat
toata ciocolata, toata dulceata de zmeura de chitra, caisele verzi, nucile, insa
el nu manca tot borcanul. Lua cate putin ca sa nu se cunoasca. Scotea cate un pumn
de bomboane, cativa biscuiti le manca pe toate cu incetul.
s-a facut ca am trimis hotul in pod ca sa-1 pedepsim sa crutam dulciurile
copiilor. insa el fura acum. Vine din pod. Noi nu 1-am intalnit niciodata pe scara.
Se de noi, insa copiii 1-au vazut de mai multe ori cum vine, cum deschide dulapul,
cum desface borcanele cutiile, cum le cum fuge indarat. De copii, ursul nu
vrea sa se fereasca.
Stramutarea lui in pod a fost cu atat mai binevenita, cu cat invatase de la urs
sa manance zahar mielul cu parul cret. de la miel a invatat mingea sa pape
dulceata furata, confeturi, cozonac prajituri. Ba mi se pare ca ursul niciodata nu a
mancat ce mananca acum toate mingile care inconjoara borcanele cutiile sug din
ele tot.
Tatutu nu bate ursul, nici mielul, nici mingile, pentru ca el ca trebuie sa creasca
lasa dulapurile descuiate, cutiile cu capacul nitel ridicat, borcanele cu tipla nelegata
pentru ca mingile nu au degete ca sa dezlege sfoara sa descuie dulapul.
intr-o zi, Tatutu o sa se puie la panda chiar in dulap. Cand ursul mielul
vorveni cu lingurita in Iabuta, ca sa se infrupte, o sa-1 gaseasca pe Tatutu intre borcane.
atunci nu care din trei va fugi mai repede speriat: mielul, ursul sau Tatutul.
Descopera cerinta in fiecare situatie completeaza:
Ta tutu:
ANA BLANDIANA
S-a nascut la 25 martie 1942,
la
Este pseudonimul Otiliei
Valeria Coman, o poeta
o luptatoare pentru liberta-
te civica contemporana din
Romania.

- Carti de poezie:
Persoana intaia plural, Poeme, Alte intamplari
din gradina mea, Cartea alba a lui Arpagic;
- Carti de proza:
Cele patru anotimpuri, Nuvele fantastice; Proiecte
de trecut, topit alte povestiri fantastice,
Sertarul cu aplauze, Imitafie de
Brainstorming: Serie pe razele.soarelui lace te cand auzi cuvantul
vara.
var a
Biografia verii
Vara incepe
Din stratul de cepe
se arata
Printre salata.

Printre patrunjel.
Apare in lume
Dintre legume. .,.
Sta apoi inchisa
Intr-o caisa,
E prinsa-n mreaja
intr-o
Piersicile-n sine
0 ascund mai bine,
E dulce buna
in pruna,
o-ntreaga vara
in para.
sa se suie
Chiar gutuie,
e-ntr-adevar
in mar.
Daca vrei, ti-o scutur
Dintr-un bob de strugur.
Daca vrei, ti-o aduc
Pe-o frunza de nuc.
Toamna rea cand vine,
ascunde bine
Dulcele ei trup
intr-un cantalup,
Inima ei vie
in ciorchini din vie.
Frigul nu o-nfrange,
larna nu o ninge,
Caci e, bunaoara,
La noi in camara.
prin
Butoiul cu vin,
poate sa-ncapa-n
Funia de ceapa,
Nu moare de tot
Nici chiar in compot,
Ba, ramane-n viata
Chiar in dulceata.
85
86
2. Completeaza rebusul vei descoperi procedeul artistic folosit de poeta
in descrierea acestui anotimp.
A
1.
2.
I I I I
3.
4.
5.
6.
7.
I I I
8.
9.
10.
11.

12.
13.
14.
I I I I
B
1. Vara lncepe / Din stratul de ...
2. / Printre ...
3. o lntreaga vara /in ...
4. Sta apoi lnchisa / intr-o ...
5. Nu moare de tot / Nici chiar In ...
6. E duke buna / in orice ...
7. . .. n sine / 0 ascund mai bine
8. Daca vrei ti-o aduc / Pe o ... de nuc
9. E prinsa-n mreaja / intr-o .. .
10. Daca vrei ti-o aduc /Pe o frunza de ...
11. se arata / Printre ...
12. e-ntr-adevar / in ...
13. Apare ln ... /Dintre legume.
14. Ba ramane-n viata I Chiar In ...
3. Delimiteaza in text etapele din ,,viata" verii.
Simbolurile verii
. ................................................ .
4. Transcrie cinci versuri care redau ,,captivitatea" verii
cuvintele care o sugereaza.
5. Eseu de 10 minute
Imagineaza-ti vara libera, in lanul de grau, la mare, la scaldat sau
pe campul cu flori.
6. Fii tu poet!
cuvinte care rimeaza cu:
7. Alege doua perechi din rimele de mai sus versuri.
88
8. Rezolva dupa model:
Verb
noua x x x
IlOl
vm
frig
9. enunturi cu cuvintele subliniate pentru fiecare situatie
din tabel.
10. familia de cuvinte a cuvantului dulce.
11. Personifica vara intr-o zana. Deseneaz-o!
Sugestie
Rapsodii de vara de George Toparceanu.
Asculta Vara, fragment din Anotimpurile de A. Vivaldi.
adineauri
aero plan
aseafunda
agricultor
alai
albie
alpin
autentic
balaie
bezmetic
biografie
bordei
brau
bunaoara
baier
cantalup
catarama
caldare
capatai
carturar
chelareasa
a cladi
a clatina
a clipoci
cocon
cotlon
era ca
"
crang
acrufa
desaga


MINIDICTIONAR
= cu putin (timp) inainte; nu demult; de curand
= avmn
= a se lasa la fund; a intra cu totul (intr-un lichid, intr-o substanta
moale); a se cufunda; a patrunde adanc cu mintea; (fig.) a se face
nevazut; a disparea; a se cufunda
= persoana care se ocupa cu agricultura
= multime de oameni care o ceremonie, o persoana de sea-
ma; parada
= vas lunguiet, facut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covata,
copa1e
= care apartine sau care este caracteristic muntilor
= adevarat, curat, nefalsificat, original, veritabil
= (despre piir) care este de culoare deschisa; blond; galbui, galbior;
(despre persoane) care are parul tenul de culoare deschisa; blond
= zapacit, nauc, aiurit
= expunere orala sau scrisa a vietii cuiva, povestirea vietii unei persoane
= incapere sapata (pe jumatate) in pamant acoperita cu pamant, paie
sau stuf; locuinta mica, rudimentara, saracacioasa
= din piele sau din alt material care la incins sau
la ajustat imbracamintea; cingatoare; curea; centura; cordon
= de exemplu; spre exemplu; de pilda
= sfoara, curea, salba (de bani), amuleta, talisman, adancime, fund,
bariera
= varietate de pepene galben, foarte dulce cu coaja groasa
= piesa cu care se incheie o cingatoare sau este folosita ca obiect decorativ
= vas de metal sau de material plastic, cu toarta, in care se aduce sau
se pastreaza apa; galeata
= parte a patului sau a oricarui alt obiect, pe care se pune capul;
Jara capatai = fara ocupatie (bine definita), fara rost
= persoana invatata; erudit; savant
= persoana care detinea cheile camarii sau pivnitei care administra
proviziile unei gospodarii
= a face, a ridica o constructie, o cladire; a zidi, a construi
= a (se) (putin, lin) intr-o parte in alta; a (se) legana;
a (se) agita a in mers, in a se impletici
= (despre ape curgatoare) a face un zgomot a susura, a murmura
= baiat, copil, fecior, fiu, nou-nascut, prune, tanar
= loc ferit, neumblat; ascunzatoare
= ramura (mai groasa) a unui copac; creanga
= padurice tanara, loc acoperit cu tufe
= a ierta, a scuti (de pedeapsa); a se indura de ... , a avea mila
= traista formata din doua parti, care se poarta pe umar sau pe
= loc acoperit cu multi tufari ierburi; desime, padure tanara
deasa
= goale, pustii
89
90
adezmierda
adrege
drob
dud
duduie
econom
Ecuator
explorator
fachir
faima
fire
fitece
Junie
gatlej
hatru
a se irosi
a ispravi
a se incumeta
a se indestula
induiofat
aseindura
a injgheba
ainffaca
a se intefi
jaratic
jivina
larma
lingufitoare
lupa
= a mangaia pe cineva atingandu-1 cu palma ori spunandu-i vorbe
dragastoase; a alinta
= a repune in functiune; a repara; a tocmi
= bucata, bulgare mai mare de sare
= porn cu fructe mici, comestibile, mustoase dulci, ale carui frunze
sunt folosite la hranirea viermilor de matase
=
= care face economii, care cu cumpatare; strangator,
adunator, cumpatat
= cerc imaginar pe suprafata Pamantului care imparte globul pamantesc
in doua emisfere, nordica sudica
= persoana care cerceteaza in scopuri
= calugar sau ascet din India; scamator
= celebritate; notorietate, prestigiu, renume, reputatie, vaza
= natura, fel (A$a e firea mea), caracter, natura, structura, tempe-
rament) natural, (fig.) inima (Are o fire emotiva)
= fiecare, fiece, oricare, orice, tot
= sfoara groasa, confectionata prin rasucirea mai multor fire unul
in jurul altuia; franghie
= parte inferioara a gatului cuprinzand faringele esofagul
= (om) glumet, mucalit, (om) istet,
= (despre bani, bunuri materiale) a se folosi in mod nechibzuit;
a se consuma cu risipa; (despre persoane) a se consuma, depunand
eforturi mari inutile
= a duce pana la capat; a a termina; a incheia; a dovedi
= a se expune unui rise biruind frica sau jena; a cuteza; a indrazni;
a avea toata nadejdea; a se increde
= a avea (de toate) indestul; a fi indestul de multumit
= cuprins de emotionat
= manifesta marinimia; a da dovada de bunatate, de mila;
(la forma negativa) a putea impune; (rar) a cadea de acord
cu sine a face o concesie
= a face in graba din materiale aflate la indemana; a sclipui; a inchipui;
a infiripa; a improviza, (averi) a aduna cu greu, putin cate putin
= a apuca brusc cu putere; a inhata
= (despre ploaie, vant etc.) a deveni mai puternic; a in inten-
sitate; a se intari
= carbuni incandescenti care ard rara flacari; jar
= animal salbatic; tiara, dihanie, lighioana, jiganie
= zgomot mare; galagie
= careia ii place sa laude in mod exagerat pentru a bunavointa
cmva
= instrument optic format dintr-o lentila convergenta, folosit la exa-
minarea obiectelor foarte mici
..... --
maiastru
mahnire
merinde

mreaja
nadejde
naut
necontenit
nedumerit
negura
nelegiuit
nerod
oboroc
ostenit
pasamite

pas la
pergament
pi tu lice
pluta
asepotoli
aprapadi
apribegi
= (despre oameni) iscusit, abil, ingenios; (ln basme) inzestrat cu puteri
magice; care demonstreaza putere magica; (despre lucruri) efectuat
prin puteri magice;
pasare maiastra = pasare din basme, inzestrata cu su-
pranaturale
= amaraciune, intristare, necaz, suparare, tristete
= hrana (rece) pe care o ia cineva cand pleaca la drum sau la lucru;
alimente, hrana, mancare.
= (despre multimi defiinte) a se fara intrerupere, grabit haotic;
a forfoti; a roi; a a foi; a furnica; (despre insecte, pasari etc.) a fi
in numar mare
= unealta de _pescuit formata dintr-o plasa foarte cu ochiuri
relativ mart impletita din ata subtire, cu ajutorul careia se pes-
in portiunile ale apelor curgatoare sau in balti; (jig.)
mijloc viclean de a prinde sau a pe cineva; cursa, lat
= credinta, speranta
= planta erbacee legumicola cu fructul pastaie cu boabele ase-
manatoare cu cele de mazare
= fara intrerupere, continuu, neincetat
= mirat, nelamurit, dezorientat
= ceata densa care se formeaza indeosebi dimineata seara, reducand
mult vizibilitatea; negureala; intuneric, bezna; obscuritate
= ticalos, criminal
= prost, netot, neghiob, natarau
= recipient cilindric larg la gura, facut, de obicei, din coaja de tei, ser-
vind la pastrarea la transportarea cerealelor
= obosit, trudit, istovit, extenuat
= pesemne, probabil, se pare, se vede ca ... ; intr-adevar
= loc acoperit cu vegetatie ierboasa perena, unde pasc vitele.
= material textil obtinut din fire de lana sau de par de animal netoarse,
intrebuintat la confectionarea palariilor, a incaltamintei calduroase
= piele de animal prelucrata special, pe care se scria in trecut
= pasare mica, cu ciocul ascutit, cu penele brune-ruginii pe spate
pe pantece
= material gros, neted, poros, impermeabil, elastic mai decat
apa, obtinut din stratul exterior al scoartei unor specii de stejar
= (despre fenomene ale naturii) a pierde din intensitate (pana la in-
cetare), a se domoli, a se tempera; a se (despre persoane $i
despre manifestarile lor) a ajunge la o stare de a recapata
calmul, a se a se calma, a se alina, a se astampara
= a inceta de a mai poseda; a nu mai avea in posesie; a pierde; (despre
bani, produse alimentare sau industriale) a folosi in mod nechibzuit,
a irosi, a risipi, a cheltui, a distruge, a nimici
= a rataci fara a avea un loc stabil; a umbla din loc in loc
91
92


pricina
profap
pucioasa
apufni
ranifa
a rascumpara
rezemat
rost
asala$lUi
sarguincio$i
sarguinfa
sfiala
sihla
a se sili
smintit
sobor
asocoti
astrepezi
U$erpui
taina
tinda
tocmeala
a trudi
fapoi
urgie
vaduv
vraci
zadarnic
azabovi
= cauza care determina ori explica o actiune, o situatie, un fenomen;
motiv
= lemn lung gros de care se fixeaza jugul la carul cu boi; prajina,
de obicei, despicata la unul din capete, avand diferite intrebuintari
= substanta care miros urat; cu miros urat; sulf
= a expira pe nari cu zgomot, scurt sacadat (din cauza oboselii,
a maniei, a nemultumirii).
= sac de panza, de piele sau de material plastic, purtat in spate (sau
pe un umar) de militari, de vanatori, de etc. care
la transportarea comoda a alimentelor a altor lucruri necesare
la drum; rucsac.
= a plati pretul unui lucru vandut sau amanetat, pentru a-1 readuce
in proprietatea sa
= sprijinit, proptit
= sens, inteles, talc, scop, menire, justificare, motivare
= avea a fi cu traiul, a locui, a trai
= harnici, perseverenti
= stradanie, straduinta, silinta, harnicie, ravna, zel
= timiditate, lipsa de incredere in sine, lipsa de indrazneala
= padure deasa de copaci tineri,
= a se grabi, a depune un efort maxim, a actiona din rasputeri, a se forta
= care pierdut dreapta judecata sau care se comporta ca cum
fi pierdut-o, din minti, nebun
= adunare, intrunire, consfatuire
= a calcula, a numara, a aprecia, a potrivi, a chibzui, a (se) gandi,
ajudeca
= a produce o senzatie de iritare a dintilor
= a face cotituri pe parcurs; schimba directia, formand o linie
ondulata, ca mersul
= constructie anexa pe langa o gospodarie rurala, in care se adapostesc
vitele se pastreaza diferite vehicule, unelte agricole
= ceea ce este neinteles, nedescoperit, nepatruns de mintea omeneasca,
mister, minune, miracol, poveste minunata
= incapere mica situata la intrarea caselor prispa, pridvor,
cerdac
= invoiala, acord, conventie
= a depune eforturi sustinute, a se stradui din rasputeri, a se cazni,
a se chinui, a se munci, a obosi muncind
= furca (mare) cu coada lunga cu dinti drepti defier, cu care se ridica
snopii de grau, maldarele de fan sau de coceni
= nenorocire mare care se abate asupra cuiva sau a ceva
= barbat care pierdut sotia prin moarte
= doctor, tamaduitor, vrajitor
= care este fara folos, fara rost, nefolositor, inutil
= a lucra cu zabava, a munci prea incet, a ramane mai mult decat trebuie,
a intarzia
Cu PRINS
VLADIMIR Col.JN
Povestea crocodilului care pldngea ........ w...OW.._ ............... u.w
........................................................................ .
MARIN SoRESCU
S
.. .. . .. .
camatoru, scamatorzi, scamatonz ................................................. .
La ce latrli. Grivei ............................................................................. * * ..
MIHAIL SADOVEANU
D t I\ A h. .. ..
roves ea cu zana znc .zpuznz. ................................................................ ..
PETRE ISPIRESCU

Sarea in buca.te ... ....... ., .............................................. * ............................................ .
Fata sara.cului cea isteata ............................................... ,,,. ............................ ..
Povestea unui om ................................................................. ., ...................... .
Bunicul ................................................................................... ., ....................................... ., ......... .
CALINGRUIA
MntcEA SANTIMBREANU
lepUrU$111 Cll immii.. de aur ......................................... _. ._. ........ .,,.,,,, ,, ... ,, ...... ., ................. ..
ThDoRAJwHEZI
ANA BLANDJANA
Biografia verii .. ., ...................... ., ......................... .,, ....................... ., . ., ....................... ,,, .................. .
5
9
12
16
18
23
26
31
43
50
52
71
77
S:z
85
8'J
PLANIFICARE CALENDAR/ST/CA - LECTURA
Clasa a 111-a
Anul Colar: ___ _
Nr. de ore pe saptamana: 1 ora
Nr. total de ore: __ din care: __ ore - sem. I, __ ore - sem. II
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a unui text literar;
2. Dezvoltarea capacitatii de lectura;
3. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala;
4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa.
OBIECTIVE DE REFERINTA
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
1.1. Sa sesizeze sensul global al unui mesaj, identificand aspectele principals i de detaliu
la care se refera un mesaj oral; "
1.2. Sa deduca sensul unui cuvant necunoscut prin raportare la mesajul audiat;
1.3. Sa sesizeze corectitudinea unui enunt oral;
1.4. Sa manifests atentie fata de interlocutor Tn diferite situatii de comunicare;
1.5. Sa sesizeze mijloacele nonverbale (gesturi, mimica) folosite In comunicare.
2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala
2.1. Sa pronunte clar i corect un mesaj;
2.2. Sa redea prin cuvinte proprii continutul unui fragment dintr-un text citit sau_ dintr-un me-
saj audiat sau din texte citite i mesaje audiate;
2.3. Sa-i adapteze vorbirea la diferite situatii de comunicare In functie de partenerul
de dialog;
2.4. Sa utilizeze corect, In exprimarea orala proprie, elementele de constructie a comuni-
carii studiate;
2.5. Sa manifests cooperare Tn diferite situatii de comunicare.
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
3.1. Sa desprinda ideile principals dintr-un text citit;
3.2. Sa citeasca Tn mod contient, corect, fluent i expresiv un text cunoscut;
3.3. Sa citeasca In mod corect un text necunoscut;
3.4. Sa recunoasca Tn texte diferite elements de constructie a comunicarii studiate;
3.5. Sa manifests interes pentru lectura unor texte variate (literare sau nonliterare );
3.6. Sa identifies elements de baza ale organizarii textului literar/nonliterar In pagina.
4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa
4.1. Sa redacteze texte de mica Tntindere, tinand seama de partile unei compuneri;
4.2. Sa realizeze acordurile gramaticale In enunturile redactate;
4.3. Sa aeze corect In pagina textele scrise, respectand scrierea cu alineate i spatiul liber
lntre cuvinte, scrierea caligrafica/lizibila;
4.4. Sa manifests interes pentru redactarea corecta i Tngrijita a compunerilor i a textelor
cu destinatie speciala.
PROIECTAREA UN/TAT/LOR DE iNVATARE
. .
Nr.
Unitatea de invatare O.R. Activitati de invatare
Nr. Evaluare
crt.
Perioada Observatii
ore
vizite la biblioteca la biblioteca judeteana;
2.4
inscrierea la bilbioteca la cea judeteana;
de biblioteca,
1. Lumea carfilor 2.5
joc de rol - ,,La biblioteca";
1 al bu me
3.5
prezentarea de lectura;
realizarea unei bilbioteci proprii;
standul de carti - selectii pentru biblioteca personala.
Lumea animalelor formularea unor intrebari raspunsuri referitoare
de evaluare,
Texte suport: la paragraful/fragmentul citit;
,,Povestea crocodilului care
1.1, 1.2.
exercitii de povestire a unui fragment/paragraf cu
de autoevaluare,
plangea"
1.3, 1.4
sprijin (din partea invatatorului, colegilor);
"
portofoliul,
-V. Colin
1.5
exercitii de exprimare a propriei pareri in legatura
proiectul,
,,Scamatorii, scamatorii, scamatorii"
2.1, 2.2
cu intamplari, personaje dintr-un iext citit;
jurnalul reflexiv,
-M. Sorescu
2.4, 2.5
exercitii de identificare a secventelor de dialog dintr-un
2. ,,Dumbrava minunata" text narativ dat; 10
studiul de caz,
- M. Sadoveanu
3.1, 3.2
exercitii de completare a unor enunturi cu informatii
observarea
3.3.

4.1, 4.2
din text;
sistematica a activitatii
..
4.3, 4.4
exercitii de completare a unor rebusuri;
comportamentului
-V. Colin exercitii lexicale, (sinonime, antonime, schimbarea
,,La ce latra Grivei?" - M. Sorescu valorii gramaticale );
elevului,
,,Bunicii aveau livada albine" exercitii de ortografie, (scrierea cu unu sau doi ,,i",
pentru activitatea
- M. Sadoveanu scrierea cu consoana dubla ,,n").
personala a elevului
exercitii de desprindere formulare orala a mesaju-
literare,
Din in/elepciunea populara lui (invataturii) unui text citit;
serbari,
Texte suport: 1.1, 1.2. exercitii de citire a unor texte date prin for-
,,Sarea in bucate" - P. lspirescu 1.3, 1.4 mulari de raspunsuri la intrebarile puse;
medalion literar,
,,Pacala vinde vaca unui copac" 1.5 exercitii de completare de enunturi in legatura cu de lectura,
-1. Nadejde 2.1, 2.2 un text citit; 7+3
convorbiri,
3.
,,Prostia omeneasca" - I. Creanga 2.4, 2.5 exercitii de a textelor, personajelor prin (sem. II)
discutii colective,
Lectura suplimentara: 3.1, 3.2 citirea unor fragmente, paragrafe dintr-un text citit;
,,Fata saracului cea isteata" 3.3., 3.4 ilustrarea prin desen a unui text citit;
concursuri de genul:
- P. lspirescu 3.5, 3.6 exercitii lexicale fonetice; ,,Ce s-ar fi intamplat
,,Pacala vaca" - I. Nadejde 4.1, 4.2 exercitii de alcatuire a unor texte cu cuvinte de sprijin,
daca ...... ,
,,Povestea unui om 4.3, 4.4 completarea unor de lectura;
,,Cel mai bun paves-
-1. Creanga exercitii de transformare a vorbirii directe in vorbire
indirecta.
tit or"
SEMESTRUL AL II-LEA
exercitii de identificare i de relatare, Tntr-o succesiune lo-
gica, a Tntamplarilor prezentate Tntr-un text narativ;
Copilul $i copilaria
exercitii de recunoatere a personajelor din anumite texte
fie de evaluare,
narative etc.;
,;Cele cinci piersici"
exercitii de intonare corecta a propozitiilor enuntiative, ex-
fie de autoevaluare, - poveste populara
1.1, 1.2. clamative i interogative (fara mentionarea .
portofoliul,
,,Bunica" - B.
1.3, 1.4 activitati Tn perechi: Joe. ,,Eu citesc, eu observ; Tu c1tete,
proiectul,
Delavrancea
1.5 eu observ";
,,Copiii din crang"
2.1, 2.2 exercitii de citire pe roluri; . .
jurnalul reflexiv,
- K. Usinski
2.4, 2.5 exercitii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intona-
13 studiul de caz, 4. Lectura
3.1, 3.2 tiei impuse de semnele de punctuatie;
observarea
,,Bunicul" - B.
3.3., 3.4 exercitii de formulare a unor Tntrebari;
sistematica a activitatii
Delavrancea
3.5, 3.6 joc de' rol ,,Ce fi facut eu?"; .
,, lzvorul fermecat"
4.1, 4.2 formularea unor predictii Tn legatura cu evenimetele ce ur-
i comportamentului
-C. Gruia
4.3, 4.4 meaza pe parcursul naratiunii;
elevului cu inima de aur''
identificarea elementelor reale fantastice dintr-un text
- M. Santimbreanu
narativ;
,,Hotul" - T. Arghezi
exercitii de compunere a unor texte cu Tnceput dat;
exerciiii lexicale (sinonime, antonime, diminutive;
joc ,,Nume Tn rime".
joc cuvantul care rimeaza" . .
exercitii de intonare corecta a propozitiilor enunt1at1ve, ex-
clamative i interogative (fara mentionarea . .
concurs
Vara
2.1 exercitii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonat1e1
,,Cel mai bun recitator",
Texte suport
3.2 impuse de semnele de punctuatie;
2 5. ,, Biografia verii" -A Blandiana
3.3 exercitii de citire ,,la prima vedere", Tn gand i cu voce tare,
portofoliul,
Lectura suplimentara
3.4 optit etc.;
proiectul
Texte la decizia invatatorului
realizarea unui eseu;
exercitii de identificare a cuvintelor cu valoare de simbol
dintr-un text liric.
Nota: textele prevazute pentru lectura suplimentara pot fi propuse elevilor ca lectura individuala, urmate de discutii colective pe marginea textelor citite.
r - - - ----------------------------------------------------------