Sunteți pe pagina 1din 53

ȚILEA ELISABETA

FIÇE DE LUCRU ORIENTATIVE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ


Prof. Țilea Elisabeta

FIÇE DE LUCRU ORIENTATIVE


C.E.S.

Invățământ gimnazial

ISBN - 978-973-0-39901-1

GARA - BANCA, 2024


Argument

Acest auxiliar didactic Fișe de lucru orientative, adaptate pentru


elevii cu ces pentru invățământul gimnazial a apărut din dorința de a-i
sprijini atât pe elevii pentru care performanța o reprezintă
normalitatea, cât și pe părinții acestora, care iși pun adesea
întrebări:Oare copilul meu se va descurca astăzi la școală ? Ce va
primi de lucru la limba română? Va trăi și el ca ceilalți copii emoția
examenului de finalizare a ciclului gimnazial?
Având un astfel de elev într-o clasă la care predau Limba și
literatura română , a trebuit să-mi caut zilnic materialul didactic
necesar desfășurării activității didactice.Navigând pe internet în
căutarea unei fișe de lucru sau a unui test sumativ, am avut, în repetate
rânduri, neplăcuta surpriză să descopăr că astfel de materiale sunt
aproape inexistente. Acest fapt m-a motivat să încep redactarea unor
materiale care să-mi folosească de-a lungul timpului. Astfel că ideile
au început să curgă rând pe rând și s-au adunat în tolba cu Surprize
pentru ,,Elevul special” .
Am făcut, așadar, primul pas în speranța că micul meu efort va
constitui un sprijin important și util pentru colegii profesori cărora le
voi împărtăși ,,lucrarea” mea.
CUPRINS

ARGUMENT ....................................................................................................... 1
Evaluare inițială, clasele V-VI............................................................ 2
Test de evaluare sumativă, clasa a V-a ................................................ 3
Test de evaluare sumativă, clasa aV-a................................................. 4
Test de evaluare sumativă, clasa aV-a................................................. 5
Test de evaluare sumativă,clasa a V-a ................................................. 6
Test de evaluare sumativă, clasa a VIa................................................ 7
Test de evaluare sumativă, clasa aVII-a ............................................... 9
Exemplu de test docimologic, clasa a VIII-a ..................................... 10
Fișă de lucru, clasa aV-a .................................................................... 14
Fișă de lucru, clasa aVI-a .................................................................... 15
Fișă de lucru, Pupăza din tei, de Ion Creangă ...............................................16
Fișă de lucru, clasa aVI-a .................................................................... 18
Fișă de lucru, Numeralul .................................................................... 20
Fișă de lucru, Numeralul cardinal .................................................................. 23
Fișă de lucru, Verbul .......................................................................... 25
Fișă de lucru, Verbul .......................................................................... 29
Fișă de lucru,Verbul ........................................................................... 31
Fișă de lucru, Alfabetul ...................................................................... 34
Fișă de lucru, Exerciții complexe.................................................................... 37
Fișă de lucru, Sinonime,antonime ....................................................... 39
Fișă de lucru, Înțelegerea tetextului ................................................... 40
Fișă de lucru,Visul lui Tigruț, de Emilia Plugaru ................................ 43
Fișă de lucru, Alba-ca-Zăpada și cei șapte pitici, de Frații Grimm ........... 44
Fișă de lucru, Scufița Roșie, de Frații Grimm ............................................... 45
Fișă de lucru, Punguța cu doi bani , de Ion Creangă .................................... 46
Fișă de lucru, Puiul și vrăbiuța , de Emilia Plugaru .....................................47
Fișă de lucru, Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă ................................. 48
Fișă de lucru, Exerciții complexe.................................................................... 49
Bibliografie ........................................................................................ 50

1
Data:
Numele și prenumele elevului:
EVALUARE INIȚIALĂ- Limba română
Cls. V-VI copii cu C.E.S.

1. Ordonează cuvintele astfel încât să obțineți o propoziție:


sunt, de, cu, rasfoite, elevi, atenție, cărților, paginile.

- Dezvoltati
propozițiile: Ioana
cântă. Automobilul
circula.

- Completează cu “deal” si “de-al” spațiile libere:


Pe se afla casa piticilor.Ei au intrat și au început să întrebe:
_ Cine a stat pe scaunelul meu?
Cel doilea zise:
_ Cine a mancat din talerul meu?
Pe se vede o bisericuță frumoasă.

4. Transcrie textul:
Și-au mers mult așa, până ce au dat,în sfârșit,de luminiș.Iedul,bucuros,o
ia înainte,sărind.Dar,în aceeași clipă,caprioara se oprește,ca de-o
presimțire,adulmecând.În fața ei,de sub o cetină,ochii lupului străluceau
lacomi.Un salt,și iedul ar fi fost sfâșiat.Atunci caprioara da un zbieret
adânc,sfașietor,cum nu mai scosese înca,și,dintr-un salt,cade în mijlocului
luminisului. (Emil Garleanu-Caprioara

2
Numele: Data:
Clasa:
Test de evaluare sumativă
Clasa a V-a
Succes!

SUBIECTUL I (50 de puncte)


Citește, cu atenĢie, textul și apoi transcrie-l pe foaia ta.
Frigul, scriitor pe geamuri Eu aștept să-mi toarcă gândul
Cu zăpezile se joacă Într-un colț mai cald de creier.
Çi le schimbă-n promoroacă
Atârnând ciucuri pe ramuri. Iar afară numai fumul
Subțiratec își ia zborul;
Din fereastra-mi înghețată Eu îmi leg de dânsul dorul
Stau uitându-mă la cer: Çi-n văzduhuri îi dau drumul.
Norii, plumbuiți de ger, ( Duiliu Zamfirescu, Ianuarie)
S-au strâns pată lângă pată.

Trist și singur ca un greier


Vălul timpului rupându-l,
SUBIECTUL al II-lea (40 de puncte)
Redactează o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri) în care să realizezi portretul
unui prieten.

Notă:Se acordă 10 puncte din oficiu.

3
NUMELE ELEVULUI CU CES:..............................................

DATA:...................................

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ


CLASA a V-a

Partea I - Citeşte textul:

În odaie, linişte. Linişte şi-un miros! Pe poliţa din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de
caşcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colţişor al casei. Şi din gaura lui,
din gaura de după sobă, şoricelul nu-şi mai găseşte locul. Parcă-l trage cineva de mustaţă afară.
Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, uşor de zis; dar caşcavalul? Vezi,
asta-i asta: caşcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Şi brânza-i proaspătă.
Mai mâncase aşa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma.
(Când stăpânul nu-i acasă!, de Emil Gârleanu)

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.

A.1. Precizează locul unde se petrece acţiunea. ....................................................................................


2. Precizeaza care este personajul principal ........................................................................................
3. Transcrie titlul operei .............................................................................................................
şi autorul ............................................................................
B.1. Formeză perechi de sinonime prin trasarea unor săgeţi corespunzătoare :
* zis tăcere
* bucată spus
* linişte părticică

2. Formează perechi de antonime cu următoarele cuvinte:


linişte, dreapta, gălăgie, proaspăt, stânga, stricat.
......................................................................................................
......................................................................................................
......................................................................................................
3. Subliniază cuvântul de bază de la care s-a format fiecare din următoarele cuvinte derivate:
* şoricel – şoim, şarpe, şoarece
* bunătate – ban, bun, brânză
* colţişor – colţ, caşcaval, colivă

4. Transcrie din fragmentul de mai jos două cuvinte care fac parte din câmpul lexical al alimentelor:
“ ..pe o farfurie, stă uitată o bucată de caşcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut .... ”.
...................................................................................................................................

Partea a II-a - Răspunde următoarelor întrebări formulate pe baza textului de mai sus:
 Ce se află pe poliţa din dreapta ?
 Cine a fost atras de mirosul de brânză proaspătă?
 Ce face şoricelul pentru a nu mai fi atras de miros?
 Când mai mâncase şoricelul brânză?
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a V-a – Elevi cu c.e.s.

I. (60 p.) Citeşte cu atenţie textul dat :

Chiar atunci sosi şi vulpea:


- Bună ziua, zise vulpea.
- Bună ziua, răspunse cuviincios micul prinţ întorcându -se, dar nu văzu pe nimeni.
- Sunt aici, zise glasul, sub măr...
- Cine eşti tu? zise micul prinţ. Eşti tare frumoasă...
- Sunt o vulpe, zise vulpea.
- Vino să te joci cu mine, o pofti micul prinţ. Sunt atât de trist...
- Nu pot să mă joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt îmblânzită.
- A! Iartă-mă, rosti micul prinţ.
- Ce înseamnă „a îmblânzi” ?
- Nu eşti de prin partea locului, zise vulpea, ce cauţi pe -aici?
- Caut oamenii, zise micul prinţ. Ce înseamnă „a îmblânzi” ?
- Oamenii, zise vulpea, au puşti şi vânează. E foarte neplăcut! Mai cresc şi găini. E singurul
folos de pe urma lor. Cauţi găini?
- Nu, zise micul prinţ. Caut prieteni.
(Antoine de Saint Exupery – Micul prinţ)

1. Desparte în silabe cuv intele: vulpea, oamenii, frumoasă.

2. Alcătuieşte propoziţii simple cu următoarele cuvinte: glas,vulpe, prinț.

3. Transcrie, din text, două v erbe .

4. Transcrie, din text, două substantive.

5. Numeşte trei termeni din câmpul lexical al animalelor sălbatice.

6. Găseşte câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: trist, prieteni,
frumoasă.

7. Precizează care sunt personajele participante la dialog în textul dat.

8. Precizează locul unde se află v ulpea când îl întâlneşte pe micul prinţ.

9. Transcrie enunţul în care micul prinţ spune ce caută în locul acela.

10. Transcrie enunţul care ţi-a plăcut cel mai mult.

II. (30 p.) Scrie o compunere de 8 - 10 rânduri în care să descrii un bun prieten.

Oficiu: 10 p.
5
Şcoala Gimnazială ,,Spiru C. Haret” Viișoara

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ


clasa a V-a
Data:
Elev cu CES
Prof. Țilea Elisabeta

Citeşte, cu atenţie, textul următor pentru a rezolva cerinţele :

Se zice că demult, tare demult, trăia într-o împărăţie un copil atât de frumos, încât
şi Soarele spunea că, prin câte ţări colindase el, nu văzuse un copil mai frumos. Când se
făcu mare, copilul îşi făcu singur un fel de lăută, cu câteva strune, pe care le ciupea cu
unghia pentru a scoate diverse sunete. Ceilalţi copii, auzind sunetele lăutei sale, cri, cri,
cri, îl porecliseră Greier. Acum Greier îi uimea pe cei din jurul său nu numai cu
frumuseţea, ci şi cu cântecele sale minunate, astfel că toate fetele se îndrăgostiră de el.

Lăută=chitară
(Legenda greierului şi a furnicii)

1) Scrie titlul textului dat. (1p)


2) Numeşte personajele care apar în text. (1p)

3) Când şi unde se petrece întâmplarea din textul dat? (1p)


4) Cine era greierul? (1p)
5) Transformă propoziţia Fata îl zări pe tânărul Greier. într-o propoziţie simplă.
(1p)
6) Precizează timpul verbului avea (trecut, prezent sau viitor) (1p)
7) Scrie un cuvânt cu sens asemănător pentru tristeţe. (1p)

Notă: Se acordă 3 puncte din oficiu.


6
Numele....................................... Data.....................

Test de evaluare sumativă la limbași literatura română, clasa a VI-a , CES

1. Răspundeți la întrebări:
20p.
Cine este personajul principal al povestirii Dumbrava Roșie?
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
.
Când se întoarce Çtefan la cetatea Neamțului?
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
.
Ce-l îndeamnă mama lui?
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..
Cine îl ajută să câștige bătălia cu turcii ?
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..
Ce face Çtefan cu prizonierii ?
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..
Ce seamănănă în locul arat și ce va crește mai târziu ?
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
.
2. Subliniați cu o linie subiectele și cu două linii predicatele din textele de mai jos:
10 p.
Maria citește. Copilul plânge. Soarele strălucește pe cer. Păsărelele cîntă. Elevii merg la școală.Ei
așteaptă vacanța. Milela caută flori. Ninsoarea se apropie. Apa curge lin. Clopoțelul sună vese

3. Uniți substantivele cu adjectivele potrivite:


10 p
copil verde
casă isteț
mamă iubitoare
caiet frumoasă
brad gol

5. Scrieți definiția substantivului :


20p.
7
Substantivul
este........................................................................................................................................................
.
Dați exemple de cinci substantive comune și cinci substantive proprii:
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..

5. Înlocuiți substantivele subliniate cu pronume

Maria citește o carte. ......................................................................................................


Vacanța vine în curând. ..................................................................................................
Mihai și Cosmin se joacă ....................................................................................... 10 p.
6. Găsiți adjective cu sens opus pentru:
10 p.
mare ...................................
bătrână ....................................
sus ...................................
rece ....................................
urât .....................................
7. Găsiți cuvinte cu sens asemănător pentru :
10 p.
larmă ...................................
pâlc .....................................
mocani ....................................
bucurie .....................................
mister .................................... NOTĂ:Se acordă 10 puncte din oficiu

8
Test de evaluare sumativă, clasa a VII-a
Partea I (54p)
Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor:
„De la acest loc şi satul se vede mai bine. Grădinile sunt însă prea îndesate cu pomi; numai
printre crengi ori peste pomi vedem pe ici, pe colea, câte o bucată din pereţii şi acoperişurile caselor.
Casa popii este tocmai lângă biserică. În faţă cu biserica e şcoala. Iară zidirea cea mare, care se vede
mai la vale, este primăria. Dacă satul nu ar fi atât de îndesat, ar trebui să ni se înfăţişeze foarte frumos.
Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir a rămas precum a fost: verde, vesel şi harnic. Dacă
părul cărunt şi barba căruntă nu ar vesti vremea lui, am crede că copilaşii cu care se joacă înspre seară
la laiţa cea de dinaintea casei sunt copilaşii lui. Unul dintre copilaşi, pe care l-a ridicat ca să-l sărute, îi
fură pălăria din cap şi fuge cu ea năstraşnic. Măriuca deschide fereastra şi strigă: „Trandafirică al
mamei, nu lăsa pe moş-tătuca cu capul golˮ. Moş-tătuca râde din toată inima; îi place gluma Un om
din sat trece, le pofteşte „bună odihnă!ˮ şi-şi zice: „Ţine-l, Doamne, la mulţi ani, că este omul lui
Dumnezeu!ˮ (Ioan Slavici, Popa Tanda)
1. (10p) Notează câte un sinonim ( cuvânt cu același înțeles) pentru sensul din text al cuvintelor
subliniate:
îndesate .............................................................................................................................................
zidirea ................................................................................................................................................
2. (10p) Extrage din text un enunț în care apare descrierea preotului Trandafir și scrie-l în spațiul
acordat:
................................................................................................................................................................

3. (10p) Identifică și notează cine este personajul căruia i se spune „moş-tătucaˮ :


.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.
4. (10p) Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului sat :
.....................................................................................................................................................................
.....
5. (10p) Extrage, din text, un indice spațial și unul temporal:
Indice spațial:
..................................................................................................................................................
Indice
temporal:...............................................................................................................................................

Partea a II-a (40p)


Scrie un text de 150-200 de cuvinte în care să povestești dacă ai întâlnit în viața reală o
persoană care să semene cu personajul principal din nuvela Popa Tanda.

NOTĂ:Se acordă 10 puncte din oficiu. 9

Exemplu de test docimologic pentru


Evaluarea Naţională pentru absolvenții clasei aVIII-a
Limba și literatura română
(Curriculum modificat)

Județul
Localitatea

Instituția de învățământ

Numele, prenumele elevului

TEST

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ


EVALUARE NAȚIONALĂ
Timp alocat: 120 minute

Rechizite și materiale permise: pix de culoare albastră, creioane colorate, riglă.

Instrucțiuni pentru elevi:


 Scrie numele și prenumele în spațiul rezervat în acest scop.
 Citește cu atenție fiecare enunț și efectuează cu acuratețe operațiile solicitate.
 Lucrează independent.
 Respectă cu strictețe timpul rezervat pentru efectuarea testului.

Îți dorim mult succes!


Numele și prenumele evaluatorului:

10
Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta şi-a întins
capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui şi, cu ochii închişi, se lasă dezmierdat.

Căprioara îl linge, şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl priveşte şi-
n sufletul ei de fugarnică încolţeşte un simţământ stăruitor de milă pentru fiinţa fragedă căreia i-a dat
viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuie să se despartă chiar azi, căci vremea
înţărcatului venise demult încă. Şi cum se uita aşa, cu ochi îndureraţi, din pieptul căprioarei scăpă ca
un muget înăbuşit de durere; iedul deschise ochii.
(Emil Gîrleanu, Căprioara)

Item
Nr
.
crt

1. Răspunde, prin enunţuri complete, la întrebările de mai jos.


a) Cine este autorul fragmentului de mai sus?

b) Lângă cine stă căprioara?

2. Scrie cuvinte cu sens asemănător după model.


A se ivi - a răsări
A privi -
A veni -

Scrie cuvinte cu sens opus după model.


3. A începe- a termina
Mic -
Cald -
Moale-
Închis -

4. Formează pluralul pentru cuvintele date.


băiat-băieți
căprioară -
ied -
copil -
5. Asociază cuvintele corespunzător.
ploaie fenomen al naturii
mama obiect
creion ființă

6. Desparte cuvintele propuse în silabe.


Carte - car-te
mama-
blana-
spate -

7. Alcătuieşte 2 enunţuri cu cuvintele soare, pământ.

8. Ordonează cuvintele în propoziție.


Căprioara, mult, își, puiul, iubea.

9. Transcrie propoziția subliniată din text.

10. Scrie 3 activități pe care le faci cu plăcere:

11. Descrie, în 3 enunţuri, o persoană din familia ta.

12
12. Scrie o felicitare pentru mama, cu ocazia zilei de naștere.

Pentru corectitudine tuturor secvenţelor scrise

Total

13
FIȘĂ DE LUCRU - clasa aV-a
Identifică, în text, o pereche de antonime.
.......................................................................................................................................................
1. Găseşte sinonimele cuvintelor: arşiţă –
.........................................
vrajă - ..........................................
2. Extrage, din text, două îmbinări de cuvinte prin care este descris portul în miezul zilei.
.....................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
3. Alcătuieşte câte o propoziţie în care cuvântul dormea şi mut să aibă alte sensuri decât cele din text.
.....................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
4. Explică, în trei-patru rânduri, de ce crezi că oraşul este asemănat cu o fantomă: „părea în arşiţa zilei un oraş
mort, adormit printr-o vrajă, pietrificat de veacuri – un oraş fantomă.”
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................

5. Dă exemple de patru cuvinte care fac parte din câmpul lexical al vapoarelor.
Vapor

6. Formulează câte un enunţ cu fiecare dintre ortogramele: numai/nu mai; la/l-a


.....................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................
7. Alcătuieşte un text, de 8-10 rânduri, prin care să continui descrierea portului.

...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................

14
FIŞĂ DE LUCRUCLASA aVI-a

“După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineaţă înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind
totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi şi galbene, un scatiu, veni,
moleşit de căldură, de se furişă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Şi frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine
păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbuşită, din guşă, apoi prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec.”
(Emil Gârleanu, Frunza)

1. Alege răspunsul corect din variantele de mai jos.


Modul de expunere predominant în textul citat este: a) naraţiunea, b) descrierea, c) dialogul.

2. Transcrie din text o imagine artistică vizuală şi o imagine artistică


auditivă. Imagine artistică vizuală:
Imagine artistică auditivă:
3. Extrage din text următoarele figuri de stil:
Epitet:
Personificare:
4. Transcrie două grupuri nominale (substantiv+ adjectiv) specifice descrierii.

5. Caută în text patru cuvinte din câmpul lexical al naturii.


, , , .
6. Scrie sinonime pentru termenii:
răsări=
flăcări=
clipe=
dulce=
7. Oferă antonime următorilor termeni:
răsări-

15
Școala Gimnazială ,,Spiru C. Haret” Viișoara
Prof. Țilea Elisabeta
FIȘĂ DE LUCRU

Pupăza din tei


de Ion Creangă

1. Citește narațiunea „Pupăza din tei” de Ion Creangă și ordonează ideile principale de mai jos.

a. După puțin timp, pupăza începe săcânte.


b. Speriat de faptul că s-ar putea întâlni cu tatăl său, Nică fugea acasă.
c. Un moș se arată interesat s-o cumpere, dar o dezleagă și-I dă drumul.
d. În ziua următoare, mama lui pregătește bucate și toată lumea se împacă.
e. Nică ia pupăza și o duse s-o vândă la târg.
f. A doua zi, vine mătușa Măriuca impacientată că Nică a furat pupăza din tei.
g. La întoarcere, băiatul prinde pupăza vlăguită și ajuns acasă o ascunde în pod.
h. În drum spre țarină, băiatul se abate pe la tei cu gândul de-a prinde pupăza.
i. Nică era trezit de mama sa dis-de-dimineață, înainte de cântecul pupezei.

1-i 2-... 3- 4- 5- 6- 7- 8- 9-

2. Descrie înspațiile de mai jos, momentele importante ale povestirii, după imagini:

................................. ................................. .................................


................................. ................................. .................................
................................. ................................. .................................
................................. ................................. .................................
................................. ................................. .................................
................................. ................................. .................................
.

16
3. Imaginează-ți că te-ai întâlnit cu Nică. Realizează un dialog de 8-10 replici
prin care să-I convingi că nu e bine să prindă pupăza. Încearcă să fii cât mai convingător. Atenție la
ortografie și semnele de punctuație.

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………….

17
FIŞĂ DE LUCRU
CLASA A VI-A

“După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineaţă înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind
totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi şi galbene, un scatiu, veni,
moleşit de căldură, de se furişă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Şi frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine
păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbuşită, din guşă, apoi prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec.”
(Emil Gârleanu, Frunza)

1. Alege răspunsul corect din variantele de mai jos.


Modul de expunere predominant în textul citat este: a) naraţiunea, b) descrierea, c) dialogul.
5. Transcrie din text o imagine artistică vizuală şi o imagine artistică
auditivă. Imagine artistică vizuală:
Imagine artistică auditivă: _
6. Extrage din text următoarele figuri de stil:
Epitet:
Personificare:
7. Transcrie două grupuri nominale (substantiv+ adjectiv) specifice descrierii.

8. Caută în text patru cuvinte din câmpul lexical al naturii.


9. Scrie sinonime pentru termenii:
răsări=
flăcări=
clipe=
dulce=
10. Oferă antonime următorilor termeni:
răsări-

într-o dimineaţă-
se bucură-
prelung-
11. Redă într-un enunţ tabloul descris şi precizează ce sentimente ai trăit când ai citit textul.

.
18
într-o dimineaţă-
se bucură-
prelung-

12. Redă într-un enunţ tabloul descris şi precizează ce sentimente ai trăit când ai citit textul.

13. Realizează un desen corespunzător textului citat

19
Școala Gimnazială ,,Spiru C. Haret”Viișoara
Prof. Țilea Elisabeta
Fișă de lucru
Numeralul

Descoperă !

Andu gătește o salată pentru Buburuză. Citește cu atenție rețeta de mai jos, pentru a putea
rezolva cerințele:
Ingrediente: Trei frunze de stejar
Două flori de salcâm
Șase codițe de păpădie
Mod de preparare:
I. În primul rând, se amestecă cinci minute toate frunzele cu patru lingurițe de miere de albine
II. În al doilea rând, amestecul se lasă să se odihnească.
III. În al treilea rând, se adaugă un praf de sare.
IV. Se lasă la rece. Se consumă cu prima ocazie.
• Copiază rețeta în caiet
• Transcrie din text cuvintele care arată:

a) un număr;

b) ordinea obiectelor prin numărare.


Precizează ce părți de propoziție sunt cuvintele subliniate în enunțurile:
a) Două dintre cele patru frunze de stejar erau ruginii.

b) Prima se odihnea alături de a doua surată a ei, într-un covor de frunze.


Reține!
Numeralul este o parte de vorbire flexibilă care exprimă un număr sau ordinea obiectelor prin
numărare. Numeralul care arată un număr este numeralul cardinal.
Numeralul care arată ordinea obiectelor prin numărare este numeralul ordinal.

20
În propoziție, numeralul cardinal și numeralul ordinal îndeplinesc funcțiile de subiect, atribut sau altă
parte de propoziție.
Exersează!
Rezolvă următoarele cerințe:

1. Copiază în caiet următoarele enunțuri și notează A (adevărat) în dreptul acelora pe care le


consideri adevărate sau F (fals), în dreptul acelora pe care le consideri eronate.
a) Numeralul este o parte de vorbire care nu își schimbă forma. –...
b) Numeralul ordinal arată un număr sau ordinea obiectelor prin numărare. –...
c) Numeralul poate să fie predicat în propoziție. –...
d) În proverbul „Când doi se bat, al treilea câștigă” numeralele sunt subiecte. –...

2. Formează numerale ordinale de la numeralele cardinale cinci, șaptesprezece, trei sute, după
model. Model: trei – al treilea, a treia
3. Scrie cu cifre și litere:

a) vârsta ta;
b) data nașterii tale;
c) secolul în care trăiești;
d) ora la care rezolvi acest exercițiu;
e) în ce clasă ești;
f) în a câta bancă stai în clasă.

4. Citește cu atenție următoarea problemă versificată, pentru a putea rezolvă cerințele:


„Trei pisici și-au pus în gând
Să-i prindă pe șoricei
Atunci când îi văd furând
Grâu, porumb, mălai și mei.
Șapte șoricei, de-odată,

21
A adus prima pisică
Și cu patru mai puțini
Motăni?a cea mai mică.
Iar pisica cea mai mare
A prins douăzeci și trei
Și i-au pus pe toți în cușcă…
Să-mi spuneți: câți șoricei?” (Marius Mărăcinescu, Trei pisici)
a) Subliniază numeralele cardinale și numeralele ordinale din poezia de mai sus.

b) Precizează felul numeralelor.


c) Rezolvă problema, apoi scrie rezultatul ei cu cifre și litere.

Compune textul unei probleme, pornind de la următorul calcul matematic: 1 254 – (33 x 4 : 2) = ...
Scrie cu litere numeralele care vor constitui datele problemei. Folosește în textul problemei create de
tine și două numerale ordinale.

22
Școala Gimnazială ,,Spiru C. Haret”Viișoara
Prof. Țilea Elisabeta

Fișă de lucru
Numeralul cardinal

Descoperă!

1. Subliniază numeralele cardinale din enunțurile următoare, după ce le-ai copiat în caiet:

La școala ,,O sută treizeci de prieteni zburătăciți,” suntem douăzeci și patru de buburuze în clasă:
șaptesprezece băiețiși șapte fete. În fiecare pauză, acestea citesc. Cinci băieți cântă, trei bat mingea, iar
ceilalți rezolvă probleme. Câțibăieți rezolvă probleme?
2. Precizează din ce cuvinte sunt alcătuite primele trei numerale.

Reține!
Numeralele cardinale sunt:
• simple: toate cele care redau numerele de la unu la zece, și sută, mie, milion, miliard;

• compuse: redau numerele de la unsprezece la nouăzeci ?i nouă și pe acelea mai mari de o sută unu.
Numeralele cardinale unu, doiși compusele lor au forme diferențiate după gen.
Numeralele cardinale compuse se formează astfel:

• de la unsprezece la nouăsprezece: numeral + prepozițiaspre + numeralul zece (șaptesprezece);


• de la douăzeci la nouăzeci și nouă: numeral + -zeci + ?i + numeral (douăzeci și patru);
• de la o sută în sus: numeral care exprimă sute sau mii + numeral simplu sau compus (o sută treizeci
Exersează!
Rezolvă următoarele exerciții în caiet.

1. Completează următorul fragment din poezia Zece mâțe de Tudor Arghezi, cu numeralele
cardinale potrivite:
„Zece mâțe-au fost pofite
La un ceai, pe negândite.
Dar, de teamă să n-o plouă,
Poate și de altă frică,
Stă la ușa cea mai mică

23
Și-au plecat de-acasă ...
... mâțe-ascultă-aici
Un concert pentru pisici.
Una sforăie pe nas
Și acuma doarme dusă.
Și din toată ceata spusă
Mâțe ... au mai rămas.”

2. Scrie cu litere următoarele numerale: 5, 13, 14, 16, 18, 60, 118, 2 047.

3. Precizează funcția sintactică a numeralelor subliniate în exemplele de mai jos:

Zece buburuze zboară. Cinci au aterizat pe un lăstar.

4. Alcătuieșteenunțuri în care să folosești numeralele treisprezece și cincizeci cu rol de subiect și


cu rol de atribut.
5. Subliniază varianta corectă. Verifică dacă ai răspuns corect folosind un dicționar:

unu noiembrie/întâi noiembrie


șaptesprezece/șaptisprezece,
optusprezece/optsprezece
douăzeci și una de fete/douăzeci și unu de fete
paisprezece/patrusprezece
ora doisprezece/ora douăsprezece
6. Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintele un ?i o în fiecare dintre enunțurile următoare:

Un copil scrie frumos în caiet. Am văzut-o la teatru.

Am scris un substantiv și două adjective. Am cumpărat o vioară.

O floare s-a ofilit, dar opt au rezistat temperaturii scăzute

24
Școala Gimnazială ,,Spiru C. Haret”Viișoara
Prof. Țilea Elisabeta

FIȘĂ DE LUCRU

Verbul. Persoana și numărul

Amintiţi-vă!

Verbul este partea de vorbire care exprimă:


- acţiuni: a scrie, a alerga, a pregăti etc.;
- stări: a sta, a tăcea, a se bucura, a se întrista etc.;
- existenţa: a fi, a se afla, a exista etc.

Verbul este la:


▪ persoana I, când acţiunea este făcută de persoana care vorbeşte;
Exemple: Eu citesc o carte.
Noi citim o carte.
▪ persoana a II-a, când acţiunea este făcută de persoana despre care se vorbeşte;
Exemple: Tu vii de la munte.
Voi veniţi de la munte.
▪ persoana a III-a, când acţiunea este făcutăde persoana despre care se vorbeşte.
Exemple: El şterge tabla.
Ele şterg băncile.
Atenţie! Există verbe care nu au persoană, pentru că acţiunea lor nu este făcută de o fiinţă: a ploua,
a ninge, a tuna etc.

Verbul are două numere:


▪ numărul singular, când acţiunea este făcută de o singură persoană;
Exemplu: Am un iepure roşcat.
▪ numărul plural, când acţiunea este făcută de două sau mai multe persoane.
Exemplu: Avem un iepure roşcat.

Atenţie! Verbele au şi o formă negativă, construită cu ajutorul cuvântului nu, care se ia împreună
cu verbul.

1. Subliniază verbele din lista de mai jos:


trec, pantofi, păstor, se petrece, acţiune, grădină, emană, stăpână, plouă, coace, cuptor, udă, pleacă,
lung, secetos, repede, aduce, tună, formează, ceas, cuprinde, alunecă, panou, vine, adulmecă, nimereşte,
îndoaie, careu, scrie, încearcă, rană, a răni

2. Grupează verbele următoare în tabelul de mai jos:


cântă, plouă, stă, este, tună, caută, străluceşte, ninge, dormea, sfărâmă, fulgeră, există, se află,
construieşt

Acţiunea Starea Existenţa Fenomen al naturii

25
3. Identifică verbele di textele următoare. Grupează-le apoi, potrivit tabelului dat.
a) Ieri a căzut prima frunză. În curând vor cădea şi altele. Vor pleca şi păsările călătoare.Doar papagalul
din colivia mea nu va pleca.

Verbe la numărul singular

Verbe la numărul plural

b) Greuceanu a plecat cu fratele său. Ei căutau soarele şi luna pe care le furaseră nişte zmei.

Verbe la numărul singular

Verbe la numărul plural

4. Uneşte verbul cu persoana şi numărul la care se află:


găteşte pers. I, nr. singular
joacă pers. a II-a, numărul singular
alegem pers. a III-a, numărul singular
veniţi pers. I, nr. plural
roagă pers. a II-a, nr. plural
pers. a III-a, nr. plural

5. Subliniază cu o linie verbele din textele următoare. Indică, oral, persoana şi numărul.
◊ Brânduşele răsar. Păsările cântă pe monumente, îmbătrânesc şi pier.
Fapta nu moare niciodată. Ea trece din generaţie în generaţie. Soldaţii noştri, adormiţi în Tatra , nu vor
dispărea în memoria noastră.
(Brânduşele, după Eusebiu Camilar)

◊ Conducătorul zâmbeşte mulţumit. A spus o glumă bună. Când şi când aruncă priviri spre un domn.
Acesta îl ascultă. Îl privise la început.
(Proştii, după Liviu Rebreanu)

6. Completează spaţiile libere cu verbele scrise în cadran, trecându-le la forma potrivită:

Rândunelele ............................. devreme în ţările calde. Ele .................


a veni

a depune căldura ţinuturilor cu soare. Primăvara viitoare ..................... din nou la

a căuta cuiburile părăsite. Aici .................... ouă din care ......................... puişori mici.

a pleca

a ieşi 26

7. Subliniază numai formele pentru persoana a II-a, numărul singular:


iei, vreţi, scrii, luaţi, eşti, este, eram, creez, creezi, suntem, desenez, dansezi, se plimbă, învăţaţi
8. Scrie următoarele verbe la numărul plural:
scrie - vorbeşte -
întreb - împletesc -
stropeşte - şopteşti -

9. Scrie verbele la persoana şi numărul indicate:


a coborî : pers. I, nr. singular :
a lumina : pers. a III-a, nr. singular :
a scrie : pers. a II-a, nr. plural :
a colinda: pers. a III-a, nr. plural :

10. Alcătuieşte o propoziţie din şase cuvinte cu verbul a povesti la numărul singular, persoana a II-a.

11. Pentru fiecare dintre grupurile de cuvinte date, scrie câte un singur verb, care să aibă acelaşi înţeles.
a băga de seamă ............................... a tăia frunză la câini ..........................
a se da jos ............................... a face lună şi bec ...............................
a da apă la şoareci ................................ a-i părea rău ......................................

12. Completează tabelul:

Verb Substantiv Adjectiv


şarpe
încântător
rabdă
mâncăcios
scrisoare
trece

13. Trece verbele din textul următor la numărul plural.


Băiatul se aşază pe marginea patului. Acum va citi o pagină din cartea preferată. E află despre o

poveste cu un zmeu care a furat o prințesă.


27
14. Trece verbele din textul următor la persoana a III-a. Ţine seama de toate modificările necesare şi scrie
textul astfel obţinut.
Eu sunt Vlad.Ieri am mers în parc împreună cu bunica mea. Ne-am aşezat pe o bancă şi am admirat
florile multicolore.

15. Taie forma incorectă a verbelor din propoziţiile de mai jos:


Păsările zbor / zboară la mare altitudine.
Eu zbor / zboară cu avionul.
Râul curge / curg lin la vale.
Apele Oltului curge / curg în Dunăre.
Albinele culeg / culege polenul florilor.
Bunica culeg / culege mere din livadă.
Picăturile limpezi cade / cad pe pământ.
Zăpada acoperea / acopereau munţii.

16. Pune verbele din paranteze la forma potrivită:


Clopoţelul (a suna)...........................
Copiii (a ieşit) ........................ veseli, în pauză.
Ileana (a repeta) ................... poezia. Nu (a avea) .................... suficient timp acasă: (a merge)..............
la ora de pian, (a ajuta) .....................la pregătirea mesei şi (a scrie) ....................... temele.
Maria o (a îndemna) .........................:
-Ileana (a veni)..................... cu noi! Vom (a juca) .................... „Vulpea şi iepuraşii.”
-Nu(a putea) ..................., Ileana! Nu(a şti) ........................ bine ultimele versuri.

17. Analizează verbele, precizând persoana şi numărul:


De câteva zile, Negruţa miorlăie şi nu mănâncă.
- Vrei lăptic? o întreabă bunica. Pisica întoarce boticul.
- În noaptea asta, n-am dormit de scâncetele ei, spune Dan.
- O ducem la veterinar! hotărăşte mama.

28
Numele și prenumele elevului cu c.e.s............................................................
Data......................................................

FIŞĂ DE LUCRU

1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:


Verbul este:
a. parte de propoziţie c. parte de vorbire
b. cuvânt de legătură d. o propoziţie

Verbul are:
a. o persoană c. trei persoane
b. două persoane d. patru persoane

Verbul exprimă:
a. o însuşire c. acţiune, existenţa, starea
b. fiinţe, lucruri, acţiuni d. numărul

Verbul are:
a. un număr c. trei numere
b. două numere d. patru numere

2. Scrie, în coloana A, cifra corespunzătoare cuvintelor din coloana B, pentru a alcătui propoziţii.
A B
Soarele ........ 1 pictează
Iarba ........ 2 ciripeşte
Fluturii ........ 3 străluceşte
Rândunica ......... 4 creşte
5 zboară

3. Completează propoziţiile de mai jos cu verbele potrivite:


Bunica mea .................... o livadă cu cireşi, meri, peri şi caişi. Ieri ...................... un coş cu mere roşii.
După amiază ....................... pe la noi. ...................... merele în fructieră. Ele ........................... un parfum
deosebit.

4. Uneşte fiecare element din coloana A, cu elementul corespunzător din coloana B.


A B
visează ACŢIUNEA
dansează
coboară STAREA
sunt
aşteaptă EXISTENŢA
29
5. Subliniază verbele din textul următor:
În vacanţa de vară am petrecut câteva zile la bunici. Ei locuiesc într-un sat care se află în apropiere de
Braşov. Când am ajuns, am întâlnit şi alţi copii care au bunicii acolo.Împreună am urcat pe munte, am
pescuit şi am cules flori. I-am ajutat şi pe bunici la strîngerea fânului. Nu voi uita curând aceste zile!

6. Completează spaţiile cu forma potrivită a verbului scris în paranteză. Precizează persoana şi numărul.
Elevul ........................... ( a întreba). → pers. , nr.
Eu ................................ ( a răspunde) → pers. , nr.
Băieţii şi fetele ........................ ( a alerga) → pers. , nr.
Ei ........................... ( a fugi) → pers. , nr.
Noi..........................( a desena) → pers. , nr.

7. Formulează un enunţ cu verbul a pierde, la persoana a II-a, numărul plural.

8. Trece verbele din textul următor la numărul singular.


Copiii aleargă pe alee. Îi însoţesc şi câţiva câini care sunt ai parcului. Ei latră veseli şi dau din coadă.
Copiii se opresc şi îi mângâie.

9. Taie forma incorectă:


Luna va dispărea / va dispare după un nor.
Soarele topeşte / topesc ţurţurii de gheaţă.
Nuferii au împânzit / a împânzit lacul.
Trei va trece / vor trece râul.
În curând în librării va apărea / va apare o carte nouă.
Mi-ar place / Mi-ar plăcea să plec la munte.

10. Indică verbele, arătând numărul şi persoana:


a) Soarele îndeamnă copiii la joacă.
b) În zborul ei, rândunica fâlfâia uşor din aripi.
c) Suntem la o prezentare de carte.
d) Primăvara, ciobanii urcau cu oile la munte.
e) La vară voi pleca în tabără.
f) Staţi cuminţi!
Verb Persoana Numărul

30
Elev cu CES.........................................
Data......................................

FIŞĂ DE LUCRU
Verbul. Persoana și numărul

1. Completează spaţiile punctate cu verbele potrivite din paranteză:


„Dar ninsoarea .........................., norii........................ , doritul soare
...................... şi......................oceanul de ninsoare.
Iat-o sanie uşoară care .................... peste văi
În văzduh voios ...................... clinchete de zurgălăi.”
(Vasile Alecsandri, Iarna)
( încetează, fug, străluceşte, dezmiardă, răsună, trece)

2. Completează spaţiile punctate cu verbe potrivite:


........................ clopoţelul. Elevii ........................ în pauză. Toţi......................... în curtea şcolii. Unii
...................., alţii ...................... .. mingea. Fetele ................... coarda. Pauza ............................Copiii
....................... în clase. Ora ........................

3. Scrie verbe cu:


a) înţeles asemănător: b) înţeles opus:
a răsări ............................. a tăcea ...........................
a rămâne ............................. a ieşi ..........................
a râde ............................. a veni ..........................
a alerga ............................. a începe ...........................
a se uita ............................. a repara ............................
a spune ............................. a urca ...........................
a anunţa ............................ a râde ............................
a se sui ............................. a înnegri .......................
a se ivi ............................. a creşte ..........................

4. Completează spaţiile punctate, scriind forma corectă a verbului „a citi” după modelul dat.
Eu citesc. Noi ........................
Tu..................... Voi .......................
El ....................... Ei ........................
Ea ....................... Ele .......................

5. Găseşte un verb care să se acorde în persoană şi număr cu substantivele sau pronumele din lista de mai jos:
Elevii . Ionel .
Noi . Tu .
Maria . Fetele .
Eu . Voi .
31
6. Pune la forma corectă verbele din paranteze.
Soarele (a dispărea) ........................ de pe cer. Norii ( a anunţa)........................ ploaia. În curând picuri de
ploaie (a cădea) ........................... peste grădină. Florile îi ( a primi) ......................... cu bucurie.
Peste puţin timp, soarele (a străluci) ........................ pe cer.

7. Subliniază verbele din următoarele propoziţii:


Anca şi Dan iubesc animalele.
Mergeţi la plimbare?
Mihai are un papagal.
Ai cumpărat unt?
Vreau un pisoi gri.

8. Scrie câte două enunţuri în care să foloseşti verbe care arată acţiune, starea şi existenţa.

9. Subliniază cu o linie verbele la numărul singular şi cu două linii verbele la numărul plural.
„Când se trezi Dorothea, soarel strălucea printre pomi şi căţeluşul Toto de mult ieşise din colibă şi alerga
după păsări. Sperie ciori . mai stătea încă răbdător în colţul său şi o aştepta.
- Trebuie să mergem să căutăm apă, spuse Dorothea.
- La ce-ţi trebuie apă?
- Ca să-mi spăl faşa de tot praful şi să beau, ca să nu-mi rămână pâinea uscată în gât.”
( Frank L. Baum, Vrăjitorul din Oz)

10.Completează:
Singular Plural Singular Plural
cobor ..................... ........................ învăţăm
încerci ...................... ........................ priviţi
sfătuieşte ....................... ......................... petrec
străbate ...................... ......................... înţeleg

11. Scrie la numărul plural propoziţiile următoare:


M-a văzut. Pe tine nu te-a observat. Pe el nici nu l-a băgat în seamă.

De la verbul „ a lumina” formează un substantiv, apoi un adjectiv.


Alcătuieşte o propoziţie cu fiecare dintre acestea.

32
12. Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti verbe la persoana şi numărul indicate:
▪ persoana I, numărul plural;

▪ persoana a III-a , numărul singular;


▪ persoana a II-a , numărul plural;
▪ persoana a III-a, numărul plural.

13. Indică verbele, arătând numărul şi


persoana: Eu sunt în clasă.
Va înflori din nou cireşul din grădina
bunicului. Ciocârliile coboară din înaltul
cerului.
Mâine veţi afla adevărul.
La vară vom pleca în
tabără. Toţi plecaseră la
munte.
Citea textul cu
glas tare. Voi citiţi
multe poveşti.

Verb Persoana Numărul

14. Alcătuieşte un text format din cel puţin opt propoziţii în care să foloseşti următoarele verbe: se
aflau, jucau, aruncau, mergeu, au înscris, a căzut, a sunat, s-a terminat. Subliniază ,în text,
verbele folosite.

33
Fișă de lucru
Adaptată pentru elevii cu c.e.s.

ALFABETUL
1.

A a

Ă ă

 â

B b

C c

D d

E e

F f

G g

H h

I i

Î î

J j

K k

L l

M m

N n

O o

P p

Q q

R r

S s

Ș ș

T t

Ț ț

U u
V v

W w

X x

Y y

Z z

2. Scrie de 5 ori fiecare din cuvintele următoare și apoi citește-le cu voce tare:

Mama
Bancă
Masă
Bun
Rău
școală
Creion
Bunica
Piatră
Animal
Galben
Pisoi
Morcov
Fasole
Tigru
Gheață
Cerb
Cuminte
Zece
fericire

3. Desparte în silabe cuvintele: plecare ........................................................ ;


toamnă:................................................................ ursoaică .............................................. ;
durere:............................................; iarnă:............................................
4. Construieşte propoziţii folosind cuvintele:

Familie:...............................................................................................................................................................
Doream:..............................................................................................................................................................
Douăzeci:............................................................................................................................................................
Bibliotecă:...........................................................................................................................................................
Alb:..............................................................................................................................................................

5. Construieşte câmpul lexical al:

Legumelor:..........................................................................................................................................................
Sporturilor:..........................................................................................................................................................
Fructelor:.............................................................................................................................................................
Obiectelor de
îmbrăcăminte:.....................................................................................................................................................
35
6. Completează următoarele enunţuri:

Eu am primit cadou un căţel…................................. şi o brăţară ................................


......................... colegi de-ai mei sunt............................................
Tatăl meu este................................................, iar mama mea este...............................
Școala din sat este........................................
Sunt bucuros când......................................................
Sunt supărat când.....................................................................
Este bine să................................................................................
Este rău să..................................................................................
Îmi plac animalele care..............................................................
Nu îmi plac oamenii care...........................................................
Problema mea este că................................................................
La şcoală îmi place să................................................................
La şcoală nu îmi place să...........................................................

36
Fișă de lucru
adaptată pentru elevi cu cerințe educaționale speciale
Poate fi folosită ca evaluare sumativă
Citește cu atenție textul de mai jos.

A fost odată ca niciodată etc.


A fost odată un împărat. El ajunsese la cărunteţe, şi nu se învrednicise a avea şi el măcar un copil. Se
topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă şi el, ca toţi oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dară în
deşert.
Când tocmai, la vreme de bătrâneţe, iată că se îndură norocul şi cu dânsul şi dobândi un drag de
copilaş, de să-l vezi şi să nu-l mai uiţi. Împăratul îi puse numele Aleodor. Când fu a-l boteza, împăratul
adună Răsărit şi Apus, Miazăzi şi Miazănoapte, ca să se veselească de veselia lui. Trei zile şi trei nopţi
ţinură petrecerile şi se chefuiră şi se bucurară, de o ţinură minte cât trăiră.
Băiatul de ce creştea, d-aia se făcea mai isteţ şi mai iscusit. Nu mai trecu mult şi iată că împăratul
ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morţii, el luă copilul pe genuchi şi-i zise:
— Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obştescul sfârşit. Eu văz că tu ai
să ajungi om mare. Şi chiar mort, oasele mele se vor bucura în mormânt de isprăvile tale. 30 de puncte
(după Petre Ispirescu, Aleodor Împărat)

Rezolvă următoarele sarcini de lucru, formulate pornind de la textul dat.


A.
1. Subliniază varianta corect despărțită în silabe: 6 puncte
că-ru-nte-țe / că-run-te-țe pi-ci-oa-re-le / pi-cioa-re-le; stâr-pi-tu-ră / stâ-rpi-tură

2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 puncte


 Cuvântul petrecerile conține: a. 11 litere și 10 sunete; b. 11 litere și 11 sunete.
 În cuvântul oasele există: a. trei vocale și o semivocală; b. două vocale și două semivocale.

3. Explică folosirea liniei de dialog din secvența: ― Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. 6 puncte
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

4. Menționează câte un antonim potrivit pentru cuvintele: 6 puncte


niciodată ............................................... creștea ................................................
bătrânețe .............................................. isteț ....................................................
veselia .................................................. a ține minte ........................................
37
5. Încercuiește litera A (dacă apreciezi că afirmația este adevărată) sau F (dacă tu crezi că este falsă):
6 puncte
 A / F Verbele predicative ai să ajungi, se vor bucura sunt la modul indicativ, timpul viitor I.
 A / F În enunțul: Trei zile şi trei nopţi ţinură petrecerile şi se chefuiră şi se bucurară, de o ţinură minte
cât trăiră., există trei substantive comune la numărul plural și la genul neutru.

6. Completează tabelul următor, precizând partea de vorbire și funcția sintactică pentru fiecare dintre
cuvintele subliniate în enuțul: Eu văz că tu ai să ajungi om mare. 6 puncte

Cuvântul Partea de vorbire Funcția sintactică


eu
văz
mare

B.
1. Menționează două personaje care apar în text. 6 puncte
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

2. Transcrie, din textul dat, un cuvânt care indică timpul acțiunii și un cuvânt care indică locul acțiunii.
6 puncte
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

3. Formulează ideea principală a textului. 6 puncte


............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

4. Precizeaza sensul expresiei ajunsese la cărunteţe. 6 puncte


............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................

Notă:Se acordă10 de puncte din oficiu.

38
Școala Gimnazială ,,Spiru C. Haret” Viișoara, județul Vaslui
CERINȚE EDUCAȚIONA SPECIALE
prof. ȚILEA ELISABETA
Numele și prenumele elevului.........................................................
Data............................................
Fișă de lucru
adaptată pentru elevi cu c.e.s.
Sinonime, antonime

Citește textul și realizează următoarele sarcini de lucru:


Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta şi-a întins
capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui şi, cu ochii închişi, se lasă dezmierdat. Căprioara
îl linge, şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl priveşte şi-n sufletul ei de
fugarnică încolţeşte un simţământ stăruitor de milă pentru fiinţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-
o cu laptele ei, dar de care trebuie să se despartă chiar azi, căci vremea înţărcatului venise demult încă. Şi
cum se uita aşa, cu ochi îndureraţi, din pieptul căprioarei scăpă ca un muget înăbuşit de durere; iedul
deschise ochii.
(Emil
Gîrleanu, Căprioara)

Item
Nr.
crt

1. Completează enunțul: Autorul textului este...............................................

2. Scrie cuvinte cu sens asemănător după model.


lângă – alături de
stă -
dezmierdat-
vremea -

3. Scrie cuvinte cu sens opus după model.


gros- subțire
jos -
durere-
moale-
Închis -

4. Identifică subiectul și predicatul din primul enunț al textului.

5. Transcrie textul citat.

39
Școala Gimnazială ,,Spiru C. Haret”Viișoara
Prof. Țilea Elisabeta

Data: Numele și prenumele:


Fișă de lucru- Înțelegerea textului

“Straşnic domn a mai fost şi Cuza-vodă!


El a făcut şcolile, el ne-a dat pământ şi tot el a surpat şi pătulele împărătesti. Şi bine a făcut!
Că băga acolo fietece român treisprezece baniţe de porumb în tot anul şi, când să-şi ia şi el agoniseala,
tot ce strânsese acolo, tocmai dupa trei ani, i se dădeau numai trei baniţe din ce pusese”
(Din Legendele românilor, Editura Ion Creangă)
1. În acest text, este vorba despre
a) Ștefan cel Mare.
b) Alexandru Ioan Cuza.
c) Vlad Țepeș.
2. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut mult bine
a) boierilor.
b) patronilor.
c) țăranilor.
3. Schimbările cele mai mari au fost în domeniul
a) pădurilor.
b) învățământului și agriculturii.
c) sănătății.
4. Înainte de venirea sa, în pătulele împărătești, oamenii trebuiau să bage în pătulele

împărătești
a) trei banițe de porumb.
b) cinci banițe de porumb.
c) treisprezece banițe de porumb.

40
5. Când să-și ia înapoi agoniseala li se dădea
a) doar trei banițe de porumb.
b) mai mult decât au depus.
c) cinci banițe de porumb.
6. Alexandru Ioan Cuza a fost
a) regele României.
b) primul domnitor al României.
c) un domnitor oarecare.
d)

2. Ordonați imaginile după lectura „ „Moș Ion Roată și Unirea”. Colorați imaginile.

3. Scrieți mai departe, ideile principale ale textului „ „Moș Ion Roată și Unirea”.
1. Boierii moldoveni se pregăteau să facă Unirea Moldovei cu ………………………… .
2. Au fost invitați mai mulți ……………..
3. Unul dintre boieri a început să explice mulțimii despre importanța ……………… .
4. Moș Ion Roată nu înțelege de ce au fost chemați ………………………
41
5. Pentru a-l face să înțeleagă, boierul i-a cerut lui Moș Ion Roată să …………………….. .
6. Bolovanul fiind prea greu,, moșul nu reușise să-l …………………. .
7. Boierul trimise câțiva oameni să-l ……………. .
8. Cu mult effort, țăranii au adus bolovanul la ………………………… .
9. Moș Ion Roată a continuat să spună că nu înțelege sensul Unirii, spre disperarea …………….
10. Moș Ion Roată i-a uimit pe toți cu ………………. .

4. Notați în spațiul dat, însușirile lui Moș Ion Roată.

42
FIȘĂ DE LUCRU

Citește cu atenție:

Visul lui Tigruț


de Emilia Plugaru

Puiul de tigru cunoaşte foarte multe poveşti despre Lună, dar niciodată nu a
văzut-o în realitate.
– Bunico, întreabă el, cum arată Luna de pe cer?
– O, Luna e mare, rotundă, portocalie, seamănă cu un bostan copt.
– Dar cum arată un bostan copt?
– O, un bostan copt e mare, rotund, portocaliu, seamănă cu Luna când e plină.
– Vreau să văd Luna! Arată-mi-o! Te rog!
– Nu pot, puiule. Luna răsare doar după ce toţi copiii adorm.
– Atunci arată-mi un bostan copt, scânceşte Tigruţ!
– Mâine, puiule. Acum e târziu. Dormi! Bunica îşi mângâie şi sărută nepotul.

1. Răspunde la întrebări:
a) Care este titlul textului?

b) Cine este autorul?

c) Câte alineate are textul?


_

d) Ce dorea să vadă Tigruț?

e) Cum a aflat el că este luna?

f) Când a aflat că răsare luna?

43
FIȘĂ DE LUCRU
Citește cu atenție:
Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici
de Frații Grimm
Când se lumină de zi, Albă-ca-Zăpada deschise încetinel ochii şi, văzându-i pe cei
şapte pitici, se sperie rău. Dar ei se arătară prietenoşi şi începură s-o întrebe cu blândeţe:
– Cum te cheamă, fetiţo?
– Albă-ca-Zăpada! răspunse ea.
– Şi cum se face că ai ajuns în căsuţa noastră? o mai întrebară ei.
Atunci Albă-ca-Zăpada le povesti totul: cum maică-sa vitregă a pus s-o omoare, dar
vânătorul se îndurase de ea şi-i lăsase viaţa şi cum gonise toată ziulica prin pădure, până ce
dăduse peste căsuţa lor. După ce o ascultară fără să scape vreun cuvinţel din istorisirea ei,
piticii îi ziseră:
– Dacă te învoieşti să vezi de gospodăria noastră, să găteşti, să faci paturile, să coşi, să
speli, să împleteşti şi să ţii totul în bună rânduială şi curăţenie, apoi poţi rămâne la noi şi n-o
să duci lipsă de nimic.
– Da, primesc cu dragă inimă! răspunse Albă-ca-Zăpada şi de atunci rămase la ei.
Ea îngrijea acum de toate treburile casei şi-n fiecare dimineaţă piticii plecau în munţi să
scoată aur şi tot soiul de alte metale şi, când se întorceau seara acasă, găseau mâncarea gata,
aburind pe cuptor.

1. Răspunde la întrebări:
a) Care este titlul textului?

b) Cine este autorul?

c) Câte alineate are textul?

d) Unde a ajuns Albă ca Zăpada?

e) Ce treburi făcea ea la casa piticilor?

44
FIȘĂ DE LUCRU
Citește cu atenție:
Scufiţa Roşie
de Fraţii Grimm
Bunica locuia în pădure, cam la vreo jumătate de ceas depărtare de sat. Şi de cum intră
Scufiţa Roşie în codru, numai ce-i ieşi înainte lupul. Dar Scufiţa Roşie nu ştia ce lighioană
rea e lupul şi nu se temu defel când îl văzu.
– Bună ziua, Scufiţă Roşie! îi zise el.
– Mulţumesc frumos, lupule.
– Încotro aşa de dimineaţă, Scufiţă Roşie?
– Ia, până la bunicuţa!
– Şi ce duci acolo, sub şorţ?
– Cozonac şi vin. Mama a făcut ieri cozonac şi-i duc niţeluş şi bunicii, care-i bolnavă şi
slăbită, să mănânce şi ea, ca să-şi mai vină în puteri.
– Da’ unde şade bunică-ta, Scufiţă Roşie?
– Colo în pădure, la vreun sfert de ceas şi mai bine de aici. Cum ajungi sub cei trei
stejari, ai şi dat de casa ei, iar ceva mai la vale e alunişul, pe care doar îl ştii! îi răspunse
Scufiţa Roşie.

1. Răspunde la întrebări:
a) Care este titlul textului?

b) Cine este autorul?

c) Câte alineate are textul?

d) Unde locuia bunica?

e) Ce îi ducea Scufița Roșie bunicii?

f) Ce fel de animal este lupul?

45
FIȘĂ DE LUCRU
Citește cu atenție:
Punguţa cu doi bani
de Ion Creangă
Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina
babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului
nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi pierdu răbdarea şi zise:
– Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind
pofta măcar.
– Da’ cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu
cucoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă.
Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi
degrabă cucoşul şi-i dă o bataie bună, zicând:
– Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.
Cucoşul, cum scăpă din mâinile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri,
bezmetic. Şi cum mergea el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum o
găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moşneagului.

1. Răspunde la întrebări:
a) Care este titlul textului?

b) Cine este autorul?

c) Câte alineate are textul?

d) Care sunt personajele textului ?


_

e) Cum era baba ?

f) De ce l-a bătut moșneagul pe cocoș?

g) Ce a găsit cocoșul pe drum?

h) Ce fel de om era moșneagul?

46
FIȘĂ DE LUCRU
Citește cu atenție:
Puiul de Vrăbiuţă
de Emilia Plugaru
Şi iată că cineva bate la uşă:
– Bună dimineaţa, îl salută prietena sa. Cum ai dormit? Aripioarele îţi sunt pregătite de
zbor?
– Încă nu, răspunde mica vrăbiuţă. De dormit, însă, am dormit bine.
A doua zi, buburuza roşie cu picăţele negre nu mai vine la cuib. Nici a treia, nici a patra
zi. Puiul nu-şi găseşte locul.
– O fi păţit ceva? se îngrijorează el. Neapărat voi merge să văd ce s-a întâmplat!
Puişorul fâlfâie din aripi, acestea îl înalţă, după care lin, uşor îl aşează pe iarbă.
– Ruză-buburuză! strigă mica vrăbiuţă. Unde eşti?!
– Sunt aici, o aude vorbind şi o vede pe o frunză de romaniţă. Mi s-a răsucit o
aripioară. Pot zbura, însă doar pe deasupra florilor. Totul e bine. În curând o să-mi treacă.
– Ce frumoase sunt florile, se bucură puişorul şi ţopăie prin iarbă. Dacă nu te superi o
să mai rămân, lumea de jos îmi place.

1. Răspunde la întrebări:
a) Care este titlul textului?

b) Cine este autorul?

c) Câte alineate are textul?

d) Care sunt personajele textului ?

e) De ce s-a ingrijorat puiul de vrăbiuță ?

f) Ce pățise buburuza?

g) Ce îi plăcea acum puișorului de vrăbiuță?

47
FIȘĂ DE LUCRU
Citește cu atenție:
Ursul păcălit de vulpe
de Ion Creangă

Ţăranul mergea pe lângă boi şi-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă degrabă
acasă şi să ieie pelea vulpii.
Însă, cum au pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos.
Ţăranul mâna, carul scârţâia, şi peştele din car cădea.
După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, sare şi ea din car şi, cu
mare grabă, începe a strânge peştele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la
vizuina sa şi începe a mânca, că taare-i mai era foame!
Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.
– Bună masa, cumătră! Ti!!! da’ ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, că ta…re! mi-i
poftă!
– Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu.
Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci.
– Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.
--Du-te desară la băltoaca cea din marginea pădurii, vârâ-ţi coada-n apă şi stăi pe loc,
fără să te mişti, până spre ziuă; atunci smunceşte tare spre mal şi ai să scoţi o mulţime de
peşte, poate îndoit şi-ntreit de cât am scos eu.

1. Răspunde la întrebări:
a) Care este titlul textului?

b) Cine este autorul?

c) Câte alineate are textul?

d) Care sunt personajele textului ?

e) De unde avea vulpea peștele?

f) Cine i-a cerut pește?

g) Ce l-a învățat vulpea pe urs?

48
Școala Gimnazială ,,Spiru C. Haret”Viișoara
Prof. Țila Elisabeta

Fișă de lucru –Exerciíi complexe

Citește cu atenție textul următor, apoi răspunde la următoarele sarcini de lucru:

„- Cred că da, recunoscu în silă Keizh.


Maliţia se uită în jur.
 Unde-i pisica ta? Credeam că se ţine după noi.
 Uneori pleacă. Şi nu-i pisica mea.
 Da, tu eşti puştiul ei. Dar, ştii, un puşti cu o pisică isteaţă poate să ajungă foarte departe.
 Cum?
 Păi a fost Motanul Încălţat, desigur, spuse Maliţia, şi pe urmă toată lumea ştie despre Dick
Livingstone şi minunata lui pisică, nu?
 Eu nu ştiu, spuse Keith.
 Dar e o poveste vestită!
 Îmi pare rău. Mult timp n-am ştiut să citesc.
 Zău? Ei bine, Dick Livingstone a fost un băiat sărac lipit care a ajuns Lord Primar în Ubergâlgâl
pentru că pisica lui era atât de pricepută să prindă ... ăăă.... porumbei. Oraşul era invadat de ...
porumbei, da, şi, de fapt, mai târziu chiar s-a însurat cu fata unui sultan, pentru că pisica lui a prins
toţi... porumbeii din palatul regal al tatălui ei...”
(Terry Pratchertt, Uluitorul Maurice şi rozătoarele lui educate)

1. Identifică, în text, un substantiv, un pronume și un adjectiv.


2. Numeşte funcțiile sintactice ale cuvintelor cu o pisică, isteaţă
3. Alcătuiește o frază care să conțină o propoziție subordonată, introdusă prin cuvântul să.
4. Numeşte doua figuri de stil regăsite în text.
5. Desparte în silabe termenul ajungă.
6. Explică rolul ghilimelelor de la începutul și finalul textului citat .

B. Scrie două idei principale desprinse din textul citat.

49
BIBLIOGRAFIE

Scrisoare metodică.Referință:Învățământ special și special integrat 2020-2021,I.S.J.Vaslui


Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Vaslui,nr. 3233/23.09.2020.
Marilena, Pavelescu, Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Corint,
București,2010.
Octavian, Mândruț,Catană, Luminița; Mândruț, Marinela; Instruirea centrată pe
competențe, Arad, 2012, pdf.
Curriculum național, Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura
română,clasele aV-a – aVIII- a, București,2017.Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației
naționale nr. 3393/28.02.2017.
Oana-Maria, Ciocian, Predarea-învățarea integrată, https://www.scribt.com.

50

S-ar putea să vă placă și