Teoria structuralista si aplicatiile sale

Duta Anca-Ioana Anul II, Grupa IV

Proiectul structuralismului este acela de a descoperi cum dau oamenii sens lumii, si nu ce este lumea.Din aceasta cauza,structuralismul neaga orice adevar stiintific final sau absolut. Structuralistii au sarcina de a dezvalui structurile conceptuale prin care diferite culturi isi organizeaza propria perceptie si intelegere a lumii. Structuralismul ne invata sa cautam structura de profunzime care se afla la baza tuturor sistemelor culturale si de comunicare. Semiotica este o forma a structuralismului,deoarece ea argumenteaza ca noi nu putem cunoaste lumea in termenii sai proprii,ci numai prin intermediul structurilor conceptuale si lingvistice ale culturii noastre.

Modelul de gandire stiintific si cel salbatic

Levi-Strauss face distinctie intre cele doua modele de gandire,dar nu pentru a afirma ca gandirea stiintifica este mai buna,ci doar ca este diferita. Gandirea stiintifica =are ca scop stabilirea de diferente. Gandirea salbatica =este holistica;ea incearca sa gaseasca modalitati de intelegere a naturii ca intreg,si nu pe bucatele.Ea cuprinde zone de experienta pe care stiinta le exclude ca fiind ireale sau nestiintifice,astfel incat problemele legate de credinte,imaginatie si experiente subiective nu sunt luate in calcul ca parte a realitatii.

Claude Levi-Strauss

A fost un antropolog structuralist care a extins teoria saussuriana a limbajului ca sistem structuralist care acopera toate procesele culturale legate de gatit,de moda, sisteme de rudenie, miturile si legendele.

Opozitiile binare

Pentru Levi-Strauss,dimensiunea paradigmatica a limbajului,adica sistemul sau de categorii,este cel mai important.Crearea categoriilor conceptuale in interiorul acestui sistem era,pentru el,esenta actului de creare a sensului,iar in centrul acestui proces se afla structura pe care el a numit-o opozitia binara. Opozitia binara =un sistem format din doua categorii legate care,in forma sa cea mai pura,cuprinde universul.Ea reprezinta procesul fundamental,universal de creare a sensului.Este univesal deoarece este produsul structurii fizice creierului uman,fiind deci specific speciei noastre,si nu unei culturi sau societati anume.

Insa natura nu este construita din categorii opuse binar:natura este mai degraba o serie de continuumuri analogice decat o serie de categorii nete.In natura nu exista o linie de demarcatie intre lumina si intuneric,ci un proces continuu de luminare sau intunecare;nu exista nici macar o linie clara intre pamant si ape-plaja,nisipurile miscatoare,mlastinile sunt, toate, dintr-o categorie care se opune opozitiilor binare. Aceste categorii, care poseda caracteristicile ambelor categorii opuse binar, sunt numite de catre Levi-Strauss categorii ambivalente.

Categoriile ambivalente

Categoriile ambivalente deriva din doua sursenatura si cultura O categorie ambivalenta= este aceea care nu se potriveste in sistemul opozitiilor binare,dar care se afla intre acestea,umbrind claritatea granitelor dintre ele.Categoriile ambivalente isi trag caracteristicile din ambele categorii opuse binar,ele fiind prea puternice conceptual,au prea multe semnificatii.De aceea ele trebuie controlate,iar acest lucru se realizeaza in mod tipic prin desemnarea lor ca fiind sacre sau tabu. ex:sarpele,homosexualitatea,zei,varcolaci,vampiri ,fantome,centauri

Repetitia structurata

Deoarece principiul structurarii este modalitatea fundamentala de a da un sens lumii,structuralismul cauta structuri paralele care organizeaza parti aparent destul de diferite ale existentei noastre culturale in moduri similare. Spatiul este categorizat in casa, ferma sau vecinatate si salbaticie.Animalele se incadreaza in categorii paralele- animale de casa, animale de ferma si animale salbatice.La fel, oamenii sunt impartiti in familie, tribul/vecinii si ceilalti/strainii.

Ritualuri de granita

Antropologii structuralisti argumenteaza ca importanta vitala a granitelor dintre categorii a produs,in toate societatile, o serie de ritualuri de granita destinate sa usureze tranzitia dintre ele. Astfel, toate societatile au ritualuri pentru a da semnificatie trecerii dintre existenta si nonexistenta, fie ea a nasterii, fie a mortii. Aceste treceri intre categorii sunt adesea marcate de perioade ambivalente-luna de miere, priveghiul,perioada dintre nastere si botez-care sunt sacre fiindca nu reprezinta nicio categorie , nici alta:ele reprezinta urme ale categoriei din care se trece si umbre prevestitoare ale celei care va urma.

Natura si Cultura

Cultura =un proces de intelegere,dar care da seama nu doar de natura externa a realitatii,ci si de sistemul social a carui parte constitutiva este,precum si de identitatile sociale si activitatile cotidiene ale oamenilor din acest sistem. Natura = realitatea frusta care ne inconjoara;oricat de inaccesibil este in proprii sai termeni, naturalul reprezinta semnificatia pe care o cultura o da naturii: naturalul este un produs cultural,natura este o realitate preculturala.

Structura mitului

Pentru Levi-Strauss,un mit este o poveste care reprezinta o transformare specifica si locala a structurii de profunzime a unor concepte opuse binar,concepte importante pentru cultura in care mitul respectiv circula.Cele mai puternice si mai semnificative mituri actioneaza ca instrumente de reducere a anxietatii. Teoria lui Levi-Strauss asupra mitului ii datoreaza poate tot atat lui Freud pe cat ii datoreaza lui Saussure.De la Saussure,el a dezvoltat accentul asupra structurii paradigmatice a opozitiilor binare,iar de la Freud el a preluat ideea ca analiza mitului reprezinta echivalentul cultural al analizei visului individual.

Mit si valori sociale

Pentru Levi-Strauss ,mitul este o naratiune care este recunoscuta ca mit chiar daca intelesurile sale nu sunt negociate constient de catre oamenii care il folosesc.Pentru Barthes( in teoriile sale afirma faptul ca miturile promoveaza si servesc interesele claselor dominante),mitul este un lant de concepte asociate:oamenii pot fi constienti de intelesul acestui lant,dar nu si de caracterul sau mitologic. Pentru Barthes,mitul este o chestiune legata de clasa sociala,iar Levi-Strauss vede mitul ca fiind acel lucru care ne ajuta sa facem fata anxietatilor si problemelor impartasite de intreaga societate.

Ambele teorii vad mitul ca pe o forma a limbajului,o modalitate de a face sa circule intelesurile in societate; insa si aici apar diferente intre ele.Barthes vede limbajul ca fiind dominat de clasa-pentru el,resursele lingvistice sunt distribuite la fel de inegal ca si resursele economice;Barthes pune accentul in egala masura pe vorbire si pe limba,in timp ce Levi-Strauss este mai interesat de sistemele prin care limbajul ne structureaza toate gandurile si intelesurile. Levi-Strauss isi fondeaza argumentarea pe structura creierului uman,Barthes-pe structura societatilor capitaliste. Astfel,structuralismul plaseaza comunicarea in centrul oricarei societati. Limbaj, mituri, sisteme simbolice - toate se afla in centrul atentiei structuralistilor,deoarece ele sunt singurele elemente care pot oferi o perspectiva unica supra modului in care societatea se organizeaza pe sine si a modalitatilor in care membrii ei dau o semnificatie existentei si experientei lor culturale