procese subiective ce depind de mecanismele cerebrale i de interaciunea cu lumea obiectiv Acestea ndeplinesc funciile de raportare la lume i la sine prin: Orientare Reflecie Planificare mental Aciuni creative
Modalitate superioar a vieii de relaie
esenial socio cultural la om Modalitate a adaptrii mijlocit social Activitatea psihicului se concretizeaz prin intervenia activ a omului n mediu pe care l transform prin munc
general copilului muncii militar artei juridic pedagogic educaie i instruire social
Studiaz procesele, sistemele i nsuirile
psihice Integreaz i problema generic a personalitii
Ramur de baz a psihologiei, se interfereaz
cu sociologia. Are ca obiect de studiu fenomenele psihice care apar n cadrul relaiilor de comunicare i de interaciune (relaii interpersonale) dintre indivizi la nivel de macro sau microgrup Fenomenele de opinie public, de psihologie a unor clase sociale i popoare
Studiul psihologiei sociale se poate restrnge
la domeniile relaiilor interpersonale i ale grupurilor mici. Extensia acestei ramuri a psihologiei a creat alte tiine aplicative ca psihologia colar, psihologia industrial, etc.
ncepnd cu antichitatea (coala medical
hipocratic) observaia clinic a adunat dovezi n favoarea interveniei unor factori de ordin psihologic n dezvoltarea bolii i vindecare
Rolul vieii psihice nu poate fi
minimalizat!
Exist o psihologie a omului sntos
variabile ereditare, biologice, socio culturale Psihologia omului bolnav structurat n raport de personalitatea premorbid, de natura i gravitatea bolii, factori socio culturali i relaia medic - pacient
Se poate nscrie ntr-o zon de interferen a
psihologiei generale cu psihologia social Schematic, definiia Psihologiei Medicale este rezumat de Politzer: psihologia care pune n centrul ei drama persoanei umane (aflat n situaia de boal) Prof. Haieganu: noi nu tratm boli, ci bolnavi.