,, BLÂNDEŢEA ESTE LEACUL CRUZIMII”

(CICERO)
 Ce este violenta?
,
Violenţa este o formă de manifestare a
agresivităţii. Agesivitatea este o formă de
conduită orientată cu intenţie spre
persoane sau obiecte cu scopul de a
produce prejudicii, răniri, distrugeri. În
concluzie, violenţa este agresiunea comisă
de una sau mai multe persoane împotriva
altei persoane în scopul terorizării, umilirii,
înfrângerii voinţei şi supunerii sale totale.
 Sinonime pentru
cuvântul “violenta”
,
• agresivitate • nestăpânire

• brutalitate • vehemenţă

• duritate • răutate

• impulsivitate • forţă
Opusul cuvantului
“violenta”
,
Forme ale violentei
,
In ,scoala
 Acte de Violenta
, fizica
• privire dură, ameninţătoare • pălmuire
• îmbrâncire

• aruncare de obiecte
• lovire cu piciorul
• bătaie

• tras de păr, ciupit, zgâriat

• rănire
• ameninţare directă sau
indirectă
Acte de Violenta
, verbala
• batjocură, imitare
• jigniri

• întindere de curse
• reproşuri • cuvinte grosolane, înjurături

• bârfă, intrigă, calomnie

• maimuţăreală

• refuzul discuţiilor
• urlete
 Acte de Violenta ,
emotionala
,
• critică ofensatoare • umilire, blamare
• urmărire, şantaj
• vânarea greşelilor
• izolare

• defăimare
• etichetare, poreclire
• ironie
 Agresiunea, indiferent de formă, afectează
climatul din clasă, din  şcoală şi perturbă
întreg procesul de învăţământ.
O persoană agresată se va simţi mereu
ameninţată, izolată, neputincioasă, înfricoşată,
vinovată de ceea ce i se întâmplă.
A şti să-ţi stăpâneşti agresivitatea,
este o lecţie dificilă, dar nu
imposibil de învăţat.
 Iată câteva reguli pe care trebuie să le înveţi
pentru a-ţi stăpâni pornirile agresive:

• Păstrează-ţi calmul şi autocontrolul!

• Gândeşte pozitiv!
• Comunică cu cei din jurul tău!
• Evită jignirile, umilirile, durităţile!
• Fă-ţi prieteni!
• Evită situaţiile conflictuale!
• Canalizează-ţi energia spre activităţi sportive şi de
relaxare!
• Elimină din programul tău emisiunile TV care conţin
scene de violenţă!
 Ţine minte!

Dacă altul se poartă

josnic, tu fii demn!
Dacă altul te
tratează urât,
tu fii bun!
Dacă altul îţi face
rău,
tu ai răbdare,
Căci Dumnezeu
plăteşte fiecăruia
după fapte!

(G.
Washington)
 Casa celor 1 000 de oglinzi
(folclor japonez)

Cu mult timp în urmă, într-un sătuc, se găsea un

loc cunoscut drept „Casa celor 1 000 de oglinzi”.
Un căţeluş mititel, vesel din fire, aflând de acest loc, s-
a hotărât să-l viziteze. Când a ajuns, sărea fericit pe
scări şi a intrat în casă. S-a uitat pe hol cu urechiuşele
ridicate şi dând din coadă.
Spre marea sa surpriză, s-a trezit privind la alţi
1 000 de căţeluşi fericiţi, care dădeau din coadă ca şi el.
A zâmbit şi a primit 1 000 de zâmbete, la fel de calde şi
prietenoase. Când a plecat, s-a gândit:
„Este un loc minunat. Mă voi întoarce să-l vizitez!”
 În acelaşi sat, alt câine, care nu era la fel de
fericit ca primul, s-a hotărât şi el să viziteze
casa. A urcat cu greu scările, cu coada între
picioare şi capul lăsat. Când a văzut 1 000 de
câini neprietenoşi uitându-se la el, s-a speriat şi
s-a zbârlit pe spate, mârâind. Când ceilalţi 1 000
de câini au început şi ei să mârâie, a fugit
speriat. O dată ieşit afară, s-a gândit: „E un loc
îngrozitor, nu mă mai întorc acolo niciodată!”
 Morala:
În viaţă toate chipurile sunt oglinzi. Tu ce fel de
reflexie vezi pe chipurile celor pe care-i întâlneşti?
 P. R. are 11 ani şi în urmă cu trei luni s-a mutat la o şcoală care se
află la câteva blocuri distanţă de casa lui. Încă nu şi-a făcut niciun prieten.
Este o fire mai timidă şi în preajma noilor colegi simte o oarecare
nelinişte. Zilele treceau şi el devenea tot mai retras.
Într-o zi a venit acasă plângând. Jacheta lui favorită era ruptă. Când
mama l-a întrebat ce s-a întâmplat, el a spus, precipitat, că a fost un
accident. Apoi, a intrat în camera lui şi a închis uşa.
Mama a observat că, de ceva vreme, băiatul este mai irascibil şi plânge
adeseori, iar atunci când ea încearcă să-i vorbească, el îi spune să plece.
Mama este îngrijorată, dar pune totul pe seama mutării copilului într-o
şcoală nouă. Nu vrea nici să fie prea insistentă, ca să nu-i creeze copilului
dependenţă de părinţi. Dar, într-o zi, a aflat de la nişte copii că P. R. este
batjocorit şi jignit în fiecare zi de unii colegi. În special o fată şi un băiat
fac haz de felul în care arată noul lor coleg, care era mult mai înalt decât
ei şi slab. Au reuşit să convingă o bună parte din colegi să-l evite şi să
râdă de el.
 În situaţia dată, există o problemă? Dacă da, care
este aceasta?
Ce fel de agresiune se exercită asupra lui P. R.?
Cine sunt agresorii? Cine este victima? Cine sunt
martorii?
Cum l-ai încuraja pe P. R. să vorbească despre
problema lui, despre ceea ce i se întâmplă?
Cu cine aţi dori să vorbiţi despre această problemă?
De ce?
Care sunt semnele din comportamentul lui P. R. care
ne dau de înţeles că băiatul are o problemă?
Tu cum te-ai fi comportat cu P. R.?
1. Ţine în buzunar un mic indicator de circulaţie “STOP!” şi, când
simţi dorinţa de a agresa pe cineva, scoate indicatorul din
buzunar şi, în gând sau în şoaptă, spune de câteva ori “stop!”.
2. “Cald ca soarele, uşor ca vântuleţul” – Închide ochii şi
imaginează-ţi o zi caldă şi însorită. Pe cerul albastru pluteşte un
nouraş în care se află toate necazurile tale, iar vântuleţul uşor le
poartă departe, departe.
3. Închide ochii, inspiră adânc şi, expirând, zâmbeşte de câteva ori.
4. Jocuri de rol cu înscenarea unor situaţii de conflict şi propuneri
pentru a soluţiona situaţia. Spre exemplu, după o ceartă sau o
bătaie în clasă se poate folosi jocul de rol “Avem oaspeţi – un
pisoi şi un tigru”. În faţa copiilor se joacă scena care s-a
petrecut, după care ceilalţi copii sunt rugaţi să-i împace. Aceştia
vor propune diferite modalităţi de rezolvare a conflictului. În
acest mod, copiii pot trăi sentimentele, emoţiile altora, se pot
pune în pielea lor. În consecinţă, vor învăţa să răspundă pentru
faptele săvârşite, fără a da vina pe alţii.
1. “Vocabularul emoţional” - Copilului i se prezintă un set de fişe cu
feţe ce redau diferite stări emoţionale şi li se adresează întrebarea:
”Ce stări emoţionale sunt reprezentate pe cartonaşe?”. Apoi,
copilului i se propune să-şi amintească când el a simţit o stare
similară celei din fişă. Ce simţea în starea dată? Ar dori el să se
întoarcă în acea stare? Dar poate această expresie a feţei să redea
altă stare a omului? În ce alte stări redate în fişe tu ai mai fost?
Hai să le desenăm.”

2. “Poreclele” - Copiii sunt aşezaţi în cerc şi transmit mingea,

concomitent poreclindu-se cu cuvinte neofensatoare/blânde.
Acestea pot fi denumiri de fructe, legume, copaci, ciuperci, flori etc.
Fiecare adresare trebuie obligatoriu să înceapă cu cuvintele:“Dar tu
eşti….” (de ex. “Dar tu eşti o păpădie!”). La final participanţii
neapărat vor spune ceva plăcut, de ex. “Tu eşti o dulceaţă!”
Acest joc este util nu doar copiilor agresivi, ci şi celor supărăcioşi.
 3. “Papagalul meu drag” - Copiii stau în cerc. Învăţătorul spune:
“Copii! La noi în ospeţie a venit un papagal. El doreşte să facă
cunoştinţă cu noi şi să se joace. Ce credeţi că trebuie să facem
ca el să se simtă bine la noi şi să mai dorească să vină?”. Copiii
propun să vorbească cu el gingaş, să se joace…Învăţătorul,
atent, oferă cuiva jucăria de pluş ”Papagalul”. Copilul, primind
jucăria, trebuie să o strângă la piept, să o mângâie pe cap, să-i
spună ceva frumos, să o dezmierde după care să o dea altcuiva.
Jocul e bine să fie organizat în tempou moderat.

4. “Lipiciul” - Toţi copiii se mişcă, aleargă pe un fond muzical. Doi

copii, ţinându-se de mână, încearcă să prindă colegii, concomitent
rostind: “Eu sunt lipici şi vreau să te prind!”. Pe fiecare copil prins,
“lipicii” îl iau de mână, alăturându-l la “gaşca” lor. Apoi toţi
împreună îi prind pe ceilalţi.
Când toţi copiii vor deveni “lipici”, ei dansează în cerc, pe o
melodie, ţinându-se de mâini.
• Interpretarea, cu voce tare, a cântecului preferat
• Aruncarea la ţintă
• Exerciţii cu coarda
• Folosirea păhărelului sau săculeţului pentru strigăte
• Sprint pe coridor
• Udarea florilor
• Ştergerea rapidă, cu mâna, a tablei
• Alergarea (câteva cercuri) în jurul şcolii
• Baterea cuielor într-o scândură
• Organizarea întrecerilor: „Cine mai tare strigă”, ”Cine mai sus
sare”...
• Modelează din plastilină persoana care te-a agresat (apoi faci
ce vrei din ea)
• Desenează-ţi furia!
• Umflă un balon, maximal posibil, şi întreabă-te: Văd ceva în
afară de propria-mi furie?
Stai departe de conflicte!
Trebuie să spui
cuiva! Orice
problemă-ai avea,
Prietenii te vor ajuta.
Violenţa e distrugătoare!
Inima o înnegreşte,
Omenia va
dispare.
Laşitate
E cuvântul
Neamului de
agresori, Ţinta lor
Este
durerea
 Violenţa este ultimul refugiu al incompetenţei.
Violenţa generează, de obicei, violenţă.
Violenţa desfigurează condiţia umană.
Violenţa este răutatea genetică neînţărcată la timp.
Violenţa ţine mai mult de cultură, de educaţie.
Dacă recurgi la violenţă deja ai pierdut.
Viaţa poate fi şi altceva decât frică, durere, umilinţă.
Mai mult câştigi prin iertare decât prin violenţă.
Respinge ideea de violenţă, pentru că binele obţinut
prin mijlocirea acesteia nu este de durată, în schimb,
răul provocat de violenţă este de durată.
 Vio
cu lenţ
e
e ş t
Gând l nu cu rep a este
incu lica
capu nul! ltul
ui!
pum

Violenţa
ţa
Luptă în ri
ng naşte Violen a
rm
nu la şcoa
lă! monştri! este a bi!
sla
celor
Citeşte cu atenţie întrebările şi răspunde cu “DA” sau “NU”:
(Un test de violenţă ce se poate da la clasă)

Nr.
crt.
Întrebare DA NU
1. Un coleg te calcă pe picior, pe adidaşii noi. Reacţionezi violent?

2. Cel mai bun prieten îţi sparge mingea. Te comporţi violent?

3. Descoperi că ţi-au dispărut banii din buzunar. Devii agresiv?

4. Cănd te jigneşte un coleg răspunzi la fel?

5. Dacă te simţi ignorat de colegi, începi să-i jigneşti?

6. Ieşi din sală şi la întoarcere locul tău e ocupat. Devii agresiv?

7. Dacă un coleg te îmbrânceşte din greşeală, îl scuzi?

8. În clasă doi elevi se bat. Îi provoci să continue?

9. Accepţi să te baţi dacă eşti provocat?

10. Înjuri când eşti înjurat?

11. Dacă îţi stă cineva în cale, îl rogi să-ţi facă loc?

12. Devii violent, când nu ai răbdare?

Rugaciunea copilului violent
Decât s-arunc o vorbă grea,
Cu pumnul să lovesc din greu,
Dă-mi Doamne, Tu, dragostea Ta.
Şi-o mână darnică mereu.

Mânia aprinsă-n ochii mei

Şi palma ce în vânt se-aruncă,
Pornite spre colegii mei
Transformă-le-n iubire sfântă.

Fă, Tu, din pumnul meu iertare,

Din palma mea doar îndurare....
Şi ura mea transformă-o-n scrum,
Făcând din mine un om mai bun.

Aşa ajută-mi, Doamne Sfinte,

Să simt de astăzi înainte,
Nu violent, nu rău, nu crud,
Să fiu un om mai calm, mai bun.
Misiunea ta este foarte simplă: poartă-te frumos
cu colegii şi invită-i pe toţi cei din jurul tău să-ţi
urmeze exemplul! Vei avea numai de câştigat!
 Bibliografie:

• www.educatiefaraviolenta.ro

• www.religieortodoxa.ro

• google-images

• citatepedia.ro

• ludoteca.md

• DEX

Realizat de înv. Florica Plosca, Şcoala “Dariu Pop”, Satu Mare