CUVINTE DE LEGĂTURĂ

1. Subliniaţi cuvintele de legătură:

a. A venit un lup din crâng

Ş-alerga din sat să fure
Şi să ducă în pădure
Pe copiii care plâng.
(George Coşbuc – „Cântec”)

b. Mieii, taurii şi bivolii holbară ochii, minunaţi de povestirea lui.

(Vasile Voiculescu – „Revolta dobitoacelor”)

c. Trec albinele spre faguri

Şi furnici se-arată-n praguri,
Cu ochi mari, cu ochelari
Şi cu şorţ de bucătari!
(Domniţa Georgescu – „Pui de greier”)

2. Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi cuvintele de legătură: de, la, din, sub, iar, dar, şi,
cu, ci, nici, în.

3. Încadraţi într-un pătrat cuvintele care fac legătura între atribut şi substantivul
determinat; subliniaţi cuvintele care fac legătura între complement şi verbul determinat; încercuiţi
cuvintele care leagă părţi de propoziţie de acelaşi fel. Grupaţi-le în cuvinte de legătură simple şi
compuse.

Tu aduni de pe meleaguri
Pentru stupi şi pentru faguri
Pulberi, rouă, stropi şi leacuri.
(Tudor Arghezi – „Fetica”)

4. Încercuiţi doar cuvintele de legătură care leagă două părţi de propoziţie diferite.

În sala cea mare a castelului, în cenuşa vetrei veghea un motan cu şapte capete, care când
urla dintr-un cap, s-auzea cale de şapte zile.
Genarul pierdut în sălbaticile sale vânători, se depărtase cale de o zi.
Fata îi zise: „De răpit nu mă poţi răpi până ce nu-i avea un cal asemenea cu acela ce-l are
tatăl meu, pentru c-acela are două inimi; dar eu am să-l întreb în astă seară de unde-şi are calul, ca
să poţi şi tu să capeţi unul ca acela. Până atunci însă, pentru ca să nu te afle tatăl meu, eu te voi
preface într-o floare.”
(Mihai Eminescu – „Făt-Frumos din lacrimă”)

5. Subliniaţi cuvintele de legătură care leagă două propoziţii.

Până să se dezmeticească biata Ghiduşă şi să fugă, jupânul lup a şi pus pe ea o labă grea şi
murdară. Abia i se zărea căpuşorul sub laba lupului. Toată pădurea încremenise de groază ... Oare ce
se va întâmpla cu draga noastră Ghiduşă? se întrebau toţi.
Lupul şi-a văzut mai departe de somn. Sufla din greu, pentru că mâncase cu lăcomie un
miel gras.
 De sub laba grea şi murdară a lupului, Ghiduşa-i vedea colţii mari şi gălbicioşi şi-i simţea
suflarea mirositoare. Se gândea, sărmana, că în curând colţii aceia fioroşi au s-o sfâşie.
(Tudor Opriş – „Ghiduşa”)

6. Construiţi propoziţii cu următoarele cuvinte de legătură: de la, ca să, înspre, fiindcă,

despre, dinspre.

7. Scoateţi cuvintele de legătură care leagă părţi de propoziţie de acelaşi fel sau care
leagă două propoziţii.

a. Ochii lui râdeau, dar o dată cu râsul aruncau şi săgeţi de durere. Atunci sergentul sanitar
ridică pătura. Sărmanul Tudor avea amândouă picioarele retezate. Maiorul se uită mai întâi înfiorat.
Dar îndată luă poziţia militărească cu respect pe sergent. Tudor îi zise mirat:
- De ce faceţi asta, domnule maior? Dumneavoastră sunteţi ofiţer şi eu sergent.
- Nu-i aşa, dragul meu, răspunse maiorul. Atât eu cât şi ceilalţi, care suntem numai uşor
răniţi, la umăr, la cap, la mână, suntem cu toţii nişte bravi. Tu eşti mai mult decât brav, tu eşti un
erou.
(Ion Bassarabescu – „Tudor”)

b. Ţipau zgribulite şi-n ochii lor sticleau săgeţi mărunte de gheaţă. Veniseră acolo toate
locuitoarele văilor şi munţilor, toate neamurile de zburătoare de la câmpie şi de la baltă şi toţi
cântăreţii cei mărunţi din dumbravă şi livezi.
(Mihail Sadoveanu – „Stigletele”)

c. Era prin 1890 şi prin luna mai ca acuma, când unul dintre băieţi împlinea, ca sărbătorit
cu daruri şi prăjituri, 10 ani. El nu alerga toată ziua la joacă; miezul nopţilor începea să-l prindă la
pâlpâirea lămpii, aplecat pe câte un caiet sau pe câte o carte învăţând mai mult şi câteodată scriindu-
şi gândurile...
Viaţa flăcăiaşului nostru începuse cu amărăciuni: dădea lecţii de scris şi de citit, de pe la 12
ani, unui plutonier mustăcios, de trei ori mai gros şi mai mare decât el.
(Baruţu T. Arghezi – „Un fel de poveste”)

8. Completaţi textele cu cuvintele de legătură potrivite:

a. Cei cinci mergeau ............. spre casă, ............. braţ, ............ pe bulevardul larg,
străjuit ........ castani,, ce îşi lepădau tăcut rugina ............. Zgomotos ultimile ghemotoace ghintuite,
ce se rostogoleau .......... rigolă. ............ grădini tremurau funigei ......... fragila lor antenă purta
dincolo ............ zarea vioaie ........ deasupra oraşului undele egale ale bucuriei.
(Mircea Sântimbreanu – „Cea mai frumoasă semnătură”)

b. Flăcăii ....... cămăşi, ...... capetele goale, călări ...... armăsari mărunţi ....... iuţi ........ focul,
goneau să-şi dezmorţească trupurile. ...... frigul iernii ..... se luptau ....... trântă dreaptă.
Unii spărgeau ....... buzduganele bulgări mari ...... piatră. Alţii trăgeau ..... arcul ......... ţinte
aşezate ........ câmp.
Fetele, urcate ....... ziduri, priveau ....... ei, râdeau, băteau ........ palme. ........ făceau
zgomot ........ un cârd ....... vrăbii.
(Alexandru Mitru – „Viteazul Dapix”)

c. Într-adevăr, ........ revărsare ....... zori calmă ........ strălucită, vântul ........ nourii
veneau ........ noi ........ o nenorocire.
(M. Sadoveanu – „Ştiuca”)

2
 9. Subliniaţi cu o linie cuvintele de legătură care leagă părţi de propoziţie diferite şi cu
două linii pe cele care leagă părţi de propoziţie de acelaşi fel sau propoziţii.

a. Bătrânelul se opri şi duduia Lizuca privi în juru-i. Văzu cum toate jivinele şi paserile s-
au întors cu ochii lucind către domniţa şi înţelesese că toate aşteptau de la dânsa o poveste şi se
bucura nespus. Observă apoi că bursucul se aşezase cu botul pe labe, cuminte şi blând, clipind din
când în când din ochii lui de jăratec.
(M. Sadoveanu – „Dumbrava minunată”)

b. Cerul se umplu de ţipete ascuţite, din ce în ce mai puternice şi o puzderie de cocori,

fâlfâind din aripile lor mari, coborâră unul după altul, aducând în plisc câte un boţ de lut umed şi îl
lăsară la picioarele celor doi fraţi.
(Eugenia Zaimu – „Ulciorul fermecat”)

c. Împăratul luă buruienile de la arap şi porunci să-i dea cal împărătesc şi un rând de haine
de aur că-ţi luau vederile de frumuseţe, apoi chemă împărăteasa să-i dea buruienile să le fiarbă şi să
le bea.
(Basm popular)

d. – Am mai umblat eu cu o mulţime de cucoane, cu mai ce boieroaice şi cu alte feţe

cinstite, şi slavă Domnului! nu s-au plâns de mine.
(Ion Creangă – „Moş Nichifor Coţcariul”)

e. Turturelele se întrec în cântec în luna mai cu toate păsările pădurii, de dimineaţă până nu
dau călduri prea mari şi după amiază când începe a se răcori. Cântă de dragul cuiburilor şi al ouălor,
al puişorilor din ele. Cântă de dragul primăverii şi al vieţii celei nouă, oricât ar părea de supărate, nu
numai după glas, ci şi după îmbrăcămintea lor nouă.
(Ion Agârbiceanu – „Turturelele”)

f. Preaumblându-mi ochii, când peste şesul cu străluciri şi scânteie, când prin munţii cu
tainice cu răcoroase raze, mă aşezam pe un bolovan de piatră...
(Alexandru Odobescu – „Pe plaiurile Bisocei”)

g. – Poate-i zice că şi raţele de apă sunt ale voastre şi toporul din fundul iazului. Voi învăţa
eu să puneţi stăpânire pe lucrurile din lume, cornoraţilor!
(I. Creangă – „Dănilă Prepeleac”)

h. Mai rămânea, nu-i vorbă, neîmpărţită bucata de la mijloc, până la partea fratelui mai
mare, dar pe aceasta, ca să nu fie gâlceavă, au împărţit-o fraţii mai mari între dânşii.
(Ioan Slavici – „Petrea Prostul”)

i. Unii ziceau că ar fi fără de margini, iar alţii spuneau că ţin minte de a fi auzit din bătrâni
că s-ar fi bătut odinioară împăratul cu vecinii săi, din care unii erau mai mari şi mai puternici, iar
alţii mai mici şi mai slabi decât dânsul.
(I. Slavici – „Zâna zorilor”)

10. Construiţi câte o propoziţie în care cuvintele de legătură „de pe” să lege un
complement de cuvântul pe care îl determină şi un atribut de cuvântul pe care îl determină.