PROIECT DIDACTIC

DATA: 27 XI 2014
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul „ION KALINDERU”, BUŞTENI
PROFESOR: Petrea Constantin
CLASA: a X-a A
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Romanul modern
Titlul lectiei: Ion –sau destinul unui învins
Tipul lecţiei: de fixare a cunoştinţelor
DURATA: 50 de minute

Competenţe generale:
- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
- Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare;
- Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:
1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice, compatibile
cu situaţia de comunicare;
2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ;
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate
3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii

Competenţe derivate:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
- să definească conceptul de destin integrându-l în contextul operei;
- să recunoască elementele anticipative ale destinului tragic al personajului principal;
- să precizeze factorii (externi şi interni) care conturează destinul personajului analizat;
- să susţină diversitatea viziunilor critice despre personaj;
- să prezinte un personaj care ar putea constitui un model etic în contextul romanului.

STRATEGIA DIDACTICĂ
- Metode şi procedee: conversaţia, brainstormingul, expunerea, problematizarea, analiza literară, lectura selectivă, dezbaterea, diagrama
Ween.
- Mijloace de învăţământ: fişe de citate, fişa de lucru, video proiector.
- Forme de organizare a învăţării: activitate individuală / frontală

- Bibliografie pentru elevi:

• Liviu Rebreanu, Ion;
• Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri;
Bibliografie pentru profesor:
• Oprea Crenguţa-Lăcrămioara, Strategii didactic interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006
• Pamfil Alina, Limba şi literatura română în liceu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2003
 Evenimentele Conţinuturi. Activităţi didactice Resurse materiale Forme de
instruirii şi procedurale activitate
Activitatea Activitatea Modalităţi de
profesorului elevului evaluare
I.Organizarea clasei Verifică prezenţa. Creează atmosfera Se pregăteşte pentru începerea
2 min propice bunei desfăşurări a lecţiei. activităţii.
II. Verificarea Verifică modul în care elevii sunt Elevii răspund la întrebările formulate Conversaţia Frontală
cunoştinţelor capabili: să-l încadreze pe Ion într-o de profesor. Problematizarea Individuală
anterioare tipologie; să enumere principalele Enumeră principalele trăsături de Tema pentru acasă
10 min. trăsături ale acestuia. caracter ale personajului pe baza
textului şi a argumentelor
III. Captarea - Ce sentimente ţi-a provocat acest Răspunsuri posibile: Brainstormingul Ciorchinele
atenţiei personaj după lectura romanului? - Dispreţ; desconsideraţie,
5 min. - Ce este în opinia voastră destinul? sentimente contradictorii: milă dar
şi ură etc.
- Realizează un ciorchine pentru
noţiunea de destin al personajului.
IV. Prezentarea Se precizează că activitatea va avea în
temei şi a vedere analizarea destinului tragic al lui
competenţelor Ion; un personaj învins, o expresie a Elevii ascultă expunerea profesorului.
derivate eşecului sau dimpotrivă o întruchipare a Notează pe caiete titlul lecţiei. Expunerea
5 min. luptei cu destinul? –Sunt enunţate
competenţele derivate.
V.Dirijarea Explică elevilor noţiunea de destin.
învăţării
Destin (lat. fatum, greacă moira) acest
termen poate avea mai multe înțelesuri
20 min. Explicaţia
ca de exemplu o putere
Notează pe caiete. Expunerea
personificată care se referă la o putere
supranaturală care poate
hotărî destinul și care trebuie acceptat
de un muritor de rând neputând fi
schimbat.
Răspunsuri posibile:
Ce elemente contribuie la conturarea • personaj puternic în luptă cu o forţă
unei construcţii inedite a personajului care îl depăşeşte: destinul, ordinea
preexistentă a lumii, sau pământul; Problematizarea
Ion?
• aşezarea personajului într-un
context marcat de destinul tatălui; c Individuală
• conflictul tragic între personaj şi cei Conversaţia
care îi sunt potrivnici şi dorinţa lui
Ion de a depăşi orice barieră socială.

Care sunt elementele prin care Liviu Fişa de lucru

Rebreanu prefigurează destinul tragic al • Drumul;
personajului? • Hristosul de tinichea ruginită: Lectura Frontală
• Poziţia socială care îl limitează; selectivă
• Legile nescrise ale satului.

Ce determină destinul eşec al

personajului? Tragedia destinului său
rezultă din opoziţia ireconciliabilă între
aspiraţiile lui materialiste (averea e
imboldul energiilor sale) şi glasul
reprimat al iubirii.
De ce vrea Ion pământ cu atâta
ardoare?
Se abate Ion de la norma morală a
colectivităţii prin această dorinţă a sa?
Ce reprezintă Ana pentru Ion? De ce nu
poate renunţa la Florica?
Destinul său tragic îşi are originea Lectura selectivă Fişa de lucru
deopotrivă în elemente obiective şi Problematizarea
subiective :
A) Situaţiile în care se află personajul,
în raport cu semenii săi;
B) Anumite porniri obscure,
instinctuale sau de ordin metafizic
care invadează la un moment dat
stratul conştiinţei
R: Vrea pământ deorece vrea să fie
respectat.
Vrea cu orice preţ să refacă averea Conversaţia
pierdută a familiei şi să ocupe un loc
demn în ierarhia socială atât de strictă a
satului în care trăieşte.

Acţionează el de unul singur, fără
complici? Cu alte cuvinte: este el
vinovat în exclusivitate pentru tot ceea
ce se întâmplă şi mai ales pentru ceea ce
i se întâmplă lui însuşi? Căutaţi citate în
sprijinul argumentelor voastre.
Cum explicaţi faptul că destinul lui Ion
începe să se definească drept unul fără
ieşire, antrenând şi alte personaje?
În ce măsură viziunea diferită a criticii
în legătură cu personajul Ion poate să
creioneze complexitatea personajului?
Voi ce părere critică îmbrăţişaţi?
Profesorul lansează o întrebare
problemă
Care dintre personajele romanului
poate fi considerat un model pentru
voi?
R: Nu, întrucât şi Vasile Baciu
procedase la fel ca Ion.
R: Ana şi pământurile ei reprezintă
fatalitatea materialistă şi eşecul
dragostei, iar aspiraţia spre Florica
Lucrul cu textul
imaginează o şansă de spiritualizare şi
Lectura selectivă Tabla
de salvare, o şansă irosită sau ratată. Fisa de lucru
R: Învăţătorul, împreună cu Titu (care
nu e decât o altă voce a tatălui), îl mână
din spate pe Ion spre destinul său tragic,
întreţinându-i pornirea posesivă cu
sfaturi strategice.
Răspunsuri posibile:
Ana, copilul şi chiar Florica împărtăşesc Diagrama Ween
vina lui Ion; destinul Anei e anticipat Fisa de lucru
încă de la prima întâlnire cu Ion. Ana e
o victimă tragică a lui Ion şi destinul Problematizarea
Floricăi este schimbat tot de Ion. Lucrul pe grupe în
funcţie de cele patru
Răspunsuri posibile: citate.
• Comportamentul personajului este
interpretabil în funcţie de normele Dezbaterea
morale la care se raportează;
• Ion devine deopotrivă un învins şi
un învingător;
• Privit din unghiuri diferite
comportamentul lui Ion este pe rând
reprobabil sau justificat;
Răspunsuri posibile:
 • Florica este un personaj model
prin frumuseţea şi cuminţenia
ei;
• Zenobia, mama lui Ion, prin
faptul ca era harnica şi iute.
• Preotul Belciug.
• Învăţătorul Herdelea prin
rezistenţa împotriva presiunilor
politice, prin dragostea de
neam şi de limbă.
VII. Obţinerea
performanţei Scrie două argumente din perspectiva Elevii notează pe caiete cele două
5 min. cărora Ion este un învins. argumente urmând să le expună în mod Problematizarea
Scrie două argumente din perspectiva personal.
cărora Ion este o victima a destinului.

VIII. Tema pentru Scrie un eseu de 1-2 pagini cu titlul: Notează tema pentru acasă.
acasă Ana victimă a destinului sau a propriei
2 min alegeri?

IX. Asigurarea feed- Se va realiza pe tot parcursul lecţiei, la sfârşit fiind notaţi elevii care şi au adus
backului contribuţia la buna desfăşurare a lecţiei. Se va propune şi autoevaluarea ca metodă
1 min de evaluare eficientă.
 Oglinda tablei

Ion – sau destinul unui învins

„Ion e naraţiunea unui caz de biruire a omului de către fatum” (N. Steinhardt)

Conceptul de destin
→ Ion este un personaj care are încredere în forţele proprii accentuând proporţiile eşecului.
Gabriel Liiceanu „dacă-ţi depăşeşti limitele, eşti pedepsit; dacă nu ţi le depăşeşti, nu eşti om.”

Ion este un personaj cu un destin tragic:

→ personaj puternic în luptă cu o forţă care îl depăşeşte: destinul / pământul (scena „Zvârcolirea”);
→ are o determinare pe care nu o poate schimba: tatăl său, Alexandru Glanetaşul, se căsătorise cu
Zenobia, a cărei zestre o risipise, aducând familia în pragul sărăciei ceea ce-l determină să se
răzvrătească împotriva sărăciei şi o seduce pe Ana, apoi se revoltă împotriva nefericirii, neîmplinirii
lui în plan sufletesc, seducând-o şi pe Florica
• Tragedia destinului său rezultă din opoziţia ireconciliabilă între aspiraţiile lui materialiste (averea e
imboldul energiilor sale) şi glasul reprimat al iubirii.
• Ion îşi împarte tragica lui vinovăţie cu învăţătorul Herdelea şi cu tânărul Titu, care îl însoţesc cu
îndemnurile lor pătimaşe, alimentate de duşmănia pentru preotul Belciug.

Preotul Belciug ION Herdelea

Misionarism religios Misionarism laic-social

(împăcarea cu destinul) (depăşirea condiţiei predestinate)

Concluzia: îndrăzneala de a schimba propriul destin naşte vinovăţie, iar cine îndeamnă pe o asemenea
cale cade într-un păcat la fel de mare cu făptaşul.
 Fişa nr. 1

Stabiliţi tipul de caracterizare din fragmentele citate mai jos, precizând

trăsăturile de caracter ale personajului ce se desprind din acestea.

„Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil (...) De pe atunci i-a fost mai drag
decât o mamă.”

„Era iute şi harnic ca mă-sa. (...) Munca îi era dragă oricât ar fi fost de aspră, ca
o râvnă ispititoare.”

„... toată fiinţa lui arde de dorul de a avea pământ mult, cât mai mult.”

„Toată isteţimea lui nu plăteşte o ceapă degerată, dacă n-are şi el pământ mult,
mult ...”

„Îl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţişeze huma, s-o crâmpoţească în sărutări.

Întinse mâinile spre brazdele drepte, zgrunţuroase şi umede.”

„Când a umblat la şcoala din sat a fost cel mai iubit elev al învăţătorului
Herdelea, care mereu i-a bătut capul Glanetaşului să dea pe Ion la şcoala cea mare din
Armadia, să-l facă domn.”

„Apoi încet, cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în genunchi, îşi coborâ fruntea
şi-şi lipi buzele cu voluptate de pământul ud. Şi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un
fior rece, ameţitor.”
 Fişa nr. 2

Complexitatea personajului, mascata aparent de simplitate si liniaritate, este susţinută de părerile

critice adesea contradictorii:

G. Călinescu remarca instinctualitatea, impulsurile primare elementare: „brută

ingenuă”, „violent şi pătimaş”.
Pentru Eugen Lovinescu, Ion este beneficiarul unei inteligente “viclenii procedurale:
„Sufletul său este în realitate unitar, simplu, masiv, el pare crescut din pământul iubit cu
frenezie. Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o
inteligenţă ascuţită, o viclenie procedurală şi, mai ales, o voinţă imensă.”

Tudor Vianu îl priveşte pe Ion categorial, vorbind despre resorturile statornice

ale sufletului ţărănesc „lăcomia de pământ şi senzualitatea robustă, afirmate prin
şiretenie, lipsa de scrupule, cruzime”.

George
Călinescu

Eugen
Tudor Vianu
Lovinescu