Sunteți pe pagina 1din 2

Iulia-Andreea Hibais

Tendințe actuale în studiul limbii române, anul I

DESPRE AUXILIARE. CU PRIVIRE SPECIALĂ LA „A FI”


de
G. G. NEAMȚU
(recenzie)

Articolul îi aparține lui G. G. Neamțu și a fost publicat în Cercetări de lingvistică,


XVI, la Cluj-Napoca, în anul 1971, p. 355-363. Încă de la început, putem observa că articolul
este unul destul de extins, în cele nouă pagini ale acestuia, autorul integrând numeroase
informații referitoare la subiectul abordat.
Tema articolului poate fi dedusă pornind chiar de la titlul acestuia, fiind tratată aici
problematica verbelor auxiliare în limba română contemporană, autorul îndreptându-și atenția
asupra verbului „a fi”, a cărui clasificare terminologică lasă loc unor posibile noi interpretări,
fapt ce justifică astfel reabordarea acestei chestiuni controversate.
Chiar și în urma unei prime lecturi, este limpede că articolul dispune de o bună
organizare, fiind stabilită o structurare a ideilor, menită să ofere o imagine amplă și clară
asupra subiectului aflat în discuție. Încă din primele rânduri, este enunțat și scopul lucrării, și
anume acela de a clarifica anumite probleme legate de termenul de verb copulativ,
încercându-se în cele din urmă și o scurtă clasificare a verbelor, avându-se în vedere criteriul
predicativității.
În acest articol, G. G. Neamțu încearcă să ofere multiple ipostaze în care verbul „a fi”
poate fi regăsit: „a fi” ca verb copulativ, „a fi” din diateza pasivă și „a fi” ca auxiliar de
modalitate. Potrivit autorului, în fiecare dintre aceste trei ipostaze, verbul „a fi” ajută la
formarea unui predicat, revenindu-i și rolul de auxiliar sintactic predicativ propriu-zis, de
auxiliar morfosintactic predicativ propriu-zis sau de auxiliar modal-sintactic contextual,
noțiuni pe care lingvistul le explică, comparându-le și oferind exemple elocvente.
La finalul articolului, autorul propune o schemă de clasificare a verbelor, urmată de
câteva observații utile, ce servesc unei mai bune înțelegeri a conceptelor enunțate. Modul de
organizare al articolului îl face ușor de parcurs, G. G. Neamțu înlănțuind armonios ideile
prezentate, iar faptul că acesta oferă mereu diverse argumente și justificări pentru a suține cele
enunțate, face ca articolul să fie unul accesibil.

1
În text regăsim și numeroase trimiteri, la care autorul recurge ori de câte ori este
necesar, cu scopul de a oferi informații suplimentare cu privire la subiectul tratat și pentru a
face referire și la alte lucrări care au la bază aceeași temă.
În concluzie, consider că acest articol conține informații utile, folositoare în special în
domeniul gramaticii, putând fi consultat cu încredere în momentul realizării unei cercetări de
această natură, fiind bogat în explicații și amănunte esențiale.

S-ar putea să vă placă și