Eseul Argumentativ

Un eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre care trei trebuie sa fie ntotdeauna prezente. 1. Introducerea: In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe care l face autorul este de a introduce subiectul pe care arede gnd sa l prezinte. Scopul primului paragraf este de a capta atenia cititorului si de a-i da cteva repere referitoare la subiect. Paragraful iniial urmeaz de obicei o serie de pai, de la situaii mai generale nspre situaia specifica ce urmeaz sa fie abordata. Dei nu exista nici o formula pentru redactarea introducerii, urmtoarele elemente apar de cele mai multe ori: Propoziia de introducere: Prima propoziie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta pentru a determina cititorul sa citeasc mai departe. Aceasta propoziie ar putea fi una provocativ sau o ntrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul s a fie introdus in subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat. Formularea tezei(ipotezei): E de obicei ultima propoziie a primului paragraf si servete ca linie directoare a eseului. Ea reprezint ideea care va fi susinuta de -a lungul ntregului eseu. Pentru muli pare ciudata situarea la bun nceput a concluziei pe care o vor desprinde, ei prefernd sa lase pentru sfritul eseului exprimarea poziiei lor in argumentare. Cu toate acestea, e firesc si dezirabil ca cititorul sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu. 2 . Cuprinsul: Susinerea tezei/ipotezei Odat ce in introducere a fost pregtit terenul pentru discuie si a fost prezentata poziia ce va fi adoptata, urmeaz partea cea mai extinsa a eseului in care se vor preze nta argumentele menite sa conving cititorul. Un eseu bun va convinge cititorul ca ntruct anumite elemente sunt adevrate si pentru ca anumite convingeri sunt mprtite de autor si de cititor, cititorul trebuie prin urmare sa accepte ca valide concluziile autorului. Modul cel mai obinuit de a susine teza este de a face o aseriune si de a oferi apoi suporturi, dovezi, exemple care sa o confirme E, de asemenea posibil, sa se nceap cu o rezumare a exemplelor (dovezile) si apoi sa se extrag concluzia . O practica obinuita in eseul argumentativ este ca autorul sa i prezinte opiniile si apoi sa considere critic posibilele preri opuse (contraargumentele). E de asemenea posibil sa se nceap cu expunerea punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le critice cu scopul de a face loc prerii sale.

3 . Concluziile In condiiile in care s-a spus deja in introducere ce prere va fi susinuta, muli autori de argumentari sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie. Concluzia e o parte foarte importanta a eseului pentru ca nsumeaz teza si argumentele in favoarea ei, lsnd cititorului o imagine clara asupra poziiei pe care o adopta autorul. Nu e recomandat ca la acest stadiu sa se introduc idei noi, care nu au fost abordate in eseu. E de asemenea nenelept a folosi concluziile ca loc de exprimare a opiniei proprii, ca loc pentru ceea ce cred eu. Fcnd aa, cititorul poate avea impresia ca oricine poate gndi ce dorete. In principiu, ideea e adevrata. Cu toate acestea, autorul trebuie sa-si aminteasc scopul pentru care a scris eseul. Acesta e nu doar de a spune cititorilor care e poziia sa fata de subiect, ce gndete, ci si de a-i convinge de validitatea argumentelor sale, pe care sa doreasc si ei sa le susin, sau mcar sa le cunoasc. De aceea, e absolut ineficient a spune ca oricare poziie fata de subiect e in egala msura de ndreptita.

Trasaturile cele mai frecvent intalnite ale concluziei unui eseu argumentativ sunt: Sinteza argumentului: In concluzie, autorul trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt principalele puncte ale argumentului. Reformularea tezei: Autorul reformuleaza si susine importanta tezei, ntruct ntregul eseu a gravitat in jurul demonstrrii sale. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda retorica foarte eficienta. Alte persoane considera ca este bine a se reformula teza. Propoziiile de final: Aceasta seciune semnaleaz sfritul eseului si da o impresie de final cititorului. Iat cteva posibile moduri de scriere a ultimelor propoziii : Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea, aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informaie sau sa vad lucrurile global Da cititorului ceva la care sa se gndeasc, poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi Revine la primele propoziii pentru a da o forma circulara eseului Pune ntrebri, ori cititorului, ori ntrebri generale, care sa ajute cititorul sa obin o noua perspectiva asupra subiectului De-a lungul ntregului eseu, autorul trebuie sa aib in minte cititorul cruia i se adreseaz si care sunt ateptrile acestuia. innd seama de aceste lucruri, elaborarea unui eseu va fi mai eficienta.