Locutiuni conjunctionale Relatia dintre doua propozitii se poate face si prin locutiuni conjunctionale (grupuri de doua sau mai

multe cuvinte care impreuna au rol de conjunctie). In componenta unei locutiuni conjunctionale se afla totdeauna o conjunctie sau alta parte de vorbire cu rol de conjunctie (pronume relativ sau adverb relativ). Mai frecvente sunt urmatoarele: indata ce, pana ce, dupa ce, pentru ca sa, fara sa, pana sa, cu toate ca, macar ca, chiar daca, pentru ca, asa incat, din cauza ca, in timp ce, in vreme ce, ori de cate ori, in loc sa, ca si cand, ca si cum, de parca etc Locutiunile conjunctionale subordonatoare realizeaza jonctiunea intre unitati sintactice aflate in planuri diferite, adica exprima relatii de subordonarea unor propozitii fata de un termen regent: Dar eu nu te mai tin minte,1/macar ca nu-i asa demult de atunci2/ (M. Sadoveanu) Conjunctiile, respectiv locutiunile conjunctionale nu trebuie sa se confunde cu prepozitiile (locutiunile prepozitionale) sau cu adverbele (locutiunile adverbiale). Valoarea morfologica este data pentru fiecare dintre aceste parti de vorbire de contextul in care se afla, de raporturile pe care le stabilesc. Din cauza ploii a ajuns - locutiune prepozitionala, raport de subordonare in propozitie, tarziu. > leaga complementul de verbul determinat 1 Din cauza ca a plouat /a - locutiune conjunctionala, raport de subordonare in fraza, ajuns tarziu.2/ > leaga propozitia subordonata nr.1 de regenta ei Am adus flori si cadouri - conjunctie coordonatoare copulativa, raport de coordonare in pentru fiecare. > propozitie, leaga doua complemente Pe mine m-a si amuzat. - adverb, cu sensul de imediat, deja > Inainte de plecarea ta - locutiune prepozitionala, raport de subordonare in propozitie am dat telefon. > Inainte sa pleci am dat - locutiune conjunctionala, raport de subordonare in fraza telefon. > Locutiunile conjunctionale nu trebuie confundate cu cele adverbiale, mai ales cand se afla in corelatie. Astfel, intr-o fraza de felul: Decate ori te aud, 1/ de atatea ori ma bucur. 2/, prima locutiune este conjunctionala si introduce o propozitie subordonata circumstantiala de timp, iar a doua (de atatea ori) este locutine adverbiala si indeplineste functia sintactica de complement circumstantial de timp pe langa verbul ma bucur. Locutiunile conjunctionale sunt grupuri sintactice nesudate, care au acelasi rol ca si conjunctiile simple si compuse Ca i conjunciile propriu-zise, i locuiunile conjunionale pot funciona ca locuiuniconjuncionale coordonatoarei ca locuiuni conjuncionale subordonatoare. n felul acesta, putemvorbi de o anume specializare gramatical(sintactic) a locuiunilorconjuncionale:precumi (raport de coordonare copulativ),numai c(raport de coordonare adversativ),cu toate c (raportde subordonare concesiv),pnce(raport de subordonare temporal),cai cum (raport desubordonare comparativ) Ceea ce ar trebui sfie relevat e faptul clocuiunile conjuncionale se aseamn

n multe privine cu cele prepoziionale. Astfel, F. Ciobanu, pornind de la corespondena dintre subordonatei prile de propoziie, scoate n relief i paralelismul ce se refer la uneltele de legtur care introduc prile de propoziie subordonate i propoziiile corespunztoare lor [Ciobanu 1961: 67].n felul acesta, cercettoarea ajunge, pe bun dreptate, la ideea c locuiunile prepoziionale din pricina, din pricin de, din cauz de corespund ntru totul locuiunilor conjuncionale din pricin c, din cauz c dup cum unele prepoziii sau locuiuni prepoziionale corespund locuiunilor conjuncionale:pentru pentru c ca s, dup dup cum, pe msura pe msur ce, n ipoteza n ipoteza c cu intenia cu intenia s .a. Reine atenia concluzia autoarei c, datorit locutiunilor prepoziionale, poate fi urmrittendina de mbogire a limbii cu mijloace de exprimarenoi, mai pregnante dect cele existente (se au n vedere locuiunile conjuncionale Gh.P.) [ibidem, 77]. n acelai timp, trebuie accentuat faptul c locuiunile conjuncionale comport unele caracteristici ce le conferun statut aparte. Astfel, dei poate fi urmrit un anume paralelismatt n planul expresiei, cti n cel al coninutului ntre locuiunile prepoziionalei cele conjuncionale (de exemplu: i-a amnat plecarea din cauza bolii i-a amnat plecarea din cauz c e bolnav) , totui locuiunile conjuncionale, n virtutea funciei conective a unei conjuncii[DG L, 128] pe care o ndeplinesc, au un comportament gramatical, ce le deosebete de cel al locuiunilor prepoziionale.5.9.1. Tocmai aceastfuncie conectiv poate fi exploatat din plin n situaiile cnd o mbinare de cuvinte sau alta poate fi interpretat ca locuiune conjuncional sau poate fi analizat n uniti ce aparin la propoziii diferite. Avem n aceast situaie, unele mbinri custatut controversat [Avram 1997: 287] care manifest, pe de o parte, tendina de a se construi ca uniti morfologice, dar care, pe de altparte, snt analizabile n uniti de fraz separate [Ciompec 40 Iata i alte corespondene ntre locuiunile prepoziionalei cele conjuncionale:pe lng pe lng c , indiferent de indiferent c, n cazul n caz de, cu condiia cu condiia c, n timp159 et alii, 287]:dat fiind c, dat fiind faptul c, faptul c, avnd n vedere c, n ciuda faptului c, cu condiia s, datorita faptului c, n ipoteza c, sub pretextul c, n afar c , n ideea c, pentru motivul c, pe baz c, plus c .a. Fr a trece n revist opiniile existente privind statutul acestor construcii i fr a ne aventura n reflecii de divers natur, consemnm c unele dintre aceste mbinri snt recunoscute deja drept locu iuni (cf., de exemplu, [Iordan et alii, 524-525; Dimitriu,365]), iar pe altele (cum ar fi n ciuda faptului c, n ideea c) le ateapt acelai verdict:argumente precum ca acordul n geni numr al participiului (din construciile de tipul:Date fiind condiiile meteorologice dificile, avionul a fost obligat s aterizeze), pe seama cruia se fac speculaii, devin vulnerabile, de ndat ce se ia n calcul nu numai aspectul formal, dar i cel coninut al construciei. Astfel, exemplul de mai sus (Date fiind condiiile...),poate lua uor forma Din cauza condiiilor...(alte comentarii Suscit discuii i mbinrile concluzionale de tipul ca atare, n concluzie, prin urmare, n consecin, n schimb, de aceea.a., care snt, n viziunea unor cercettori, mai curnd locuiuni adverbiale [Avram 1997: 286], dect conjuncionale. Credem c sus-numitele mbinriau, n func ie de contextul n care apar, un dublu comportament lexico-gramatical: de locuiuni adverbiale i de locuiuni conjuncionale. Astfel, mbinrileca atare, n consecin, n schimb dinenunurile:

A luat lucrurile ca atare 41; Acolo unde i se cunoteau gusturile i maniile, era servitn consecin 42. (Al. Rosetti);Reia-mi al nemuririi nimbi focul din privire,i pentru toate d-mi n schimb 43 O orde iubire.(M. Eminescu) pot fi interpretate drept locuiuni adverbiale, iar n enunurile ce urmeaz drept locuiuni conjuncionale (vezii [DLLR, 24, 54, 211]):Spunei-vc o btrncu mintea zdruncinat de cnd i-a pierdut feciorul n lume i iertai-oca atare 44. (C. Petrescu);A analizat minuios situaia i,n consecin 45, a hotrt s actioneze prompt