Locutiuni Locutiune substantivala = grupuri de cuvinte cu sens unitar, echivalente semantic cu substantivul Ex: Bagare de seama = atentie Tinere

de minte = memorie Scapare din vedere = uitare, omisiune Aducere-aminte = amintire Parere de rau = regret Luare aminte = atentie Pierde- vara = ratat Gura-casca = curios Papa lapte = bleg Aruncatura de ochi=privire Incetare din viata=moarte punct de vedere =opinie, parere bataie de joc= batjocura bataie de cap=suparare dare de mana =darnice nebagare de seama=neatentie facere de bine=ajutor Locutiune adjectivala = grup de cuvinte cu neles unitar care se comport din punct de vedere gramatical ca un adjectiv Ex: Luat de suflet=adoptat in floarea varstei=tanar batator la ochi=clar cu sufletul la gura=narabdator al naibi=rau floare la ureche=usor cel din urma=ultim larg la suflet=bun intr-o ureche =nebun ca fulgerul=rapid de isprava=cumsecade ca melcul=lent din topor=badaran de calitate numai piele si os=slab de cuvant cu scaun la cap=matur de onoare ca vai de el=sarac de mantuiala intors pe dos=suparat de pret in putere=tanar de valoare cu mintea ingusta=prost de vis

de pomina de dinainte de bine de gata cu amanuntul cu cap cu gust cu spor cu stare cu taraita cu nemiluita fara cap fara egal fara minte fara noima fara seama fara pereche in etate in miniatura in nestire in putere in vogala la catarama la curent la indemana la minut la obiect la zi din batrani din oficiu din nastere pe branci pe cinste

pe dos pe duca pe faza pe masura pe moarte pe sleau pe spanceana pe viata dupa masura peste fire pe derost sub asteptari sub orice critica de tot dragul de toata isprava de doi bani in toate mintile de neam prost de mama focului cu coada intre picioare cu musca pe caciula bun de gura slab la inger batut in cap tras ca prin inel ca lumea pe ales pe ocolite mai presus ma cu mot de neinvhipuit pe ne mancat

Locutiune verbala= grup de cuvinte cu neles unitar care conin n mod necesar un verb i au valoare morfologic a unui verb Ex: A lua eap (a se pcli),

a-i lua cmpii (a pleca), a se da de ceasul morii (a se strdui) A da ortu popi(a muri) a o lua la' goana(a fugi) a se smiorcai(a plange) a lua peste picior a o lua la sanatoasa a-si lua zborul a sta pe ganduri a sta ca pe ace A-si face aparitia(a aparea) a face cale intoarsa(a se intoarce) a se face ghem(a se ghemui) a face bucati(a bucati) a face gratii(a gratia) A avea loc; a face rost; a lua loc; a da de stire; a lua nastere A atata, a vinde castraveti la gradinari a-si da sufletul (a muri), a-si baga mintile in cap (a se cuminti), a ajunge la sapa de lemn (a saraci), a da de veste (a instiinta); a-i parea rau(a regreta), a da ajutor (a ajuta), a se lua la harta (a se certa),

Locutiuni adverbiale=Grupurile de doua sau mai multe cuvinte care indeplinesc rolul unui adverb Locutiunile adverbiale sunt formate din: a) substantiv, pronume sau adverb repetat cu una sau doua prepozitii:zi de zi, din vreme in vreme, rand pe rand, din ce in ce, din cand in cand;

b) substantiv, adjectiv substantival, participiu (de obiecei negativ), numeral sau adverb cu una sau mai multe prepozitii: de dimineata, de voie, de nevoie, in graba. in tacere, din nou, pe de rost, pe nepusa masa, de-a pururea, pe neasteptate, pe negandite, incetul cu incetul, cu una cu doua, etc. c) din parti de vorbire de acelasi fel: calea-valea, harcea-parcea, vrand-nevrand, tarasgrapis, hodoronc-tronc, ici-colo, etc. Se scriu cu cratica: locutiunile adverbiale ale caror prime termene de compunere sunt prepozitiile intru sau dintru. Aceste prepozitii au pierdut vocala u inaintea unui cuvant care incepe cu o vocala: intr-acolo, intr-adins, intr-adevar, dintr-adins, dintr-acolo. locutiunile adverbiale formate din prepozitia dupa sau din adjectivul demonstrativ asta si un substantiv cu sens temporal: dupa-amiaza, asta-vara, astaseara etc. marea majoritate a locutiunilor adverbiale formate prin unirea a doua parti de vorbire identice: substantive, a unui substantiv cu un adverb, a doua verbe, a doua adverbe sau doua interjectii: calea-valea, val-vartej, vrand-nevrand, harcea-parcea, taras-grapis, hodoronc-tronc. propozitia compusa de-a din locutiunile: de-a binelea, de-a pururea, de-a dreptul, de-a curmezisul.

In categoria expresiilor adverbiale pot fi incadrate: la voia intamplarii la pastele cailor pe toate cararile cat vezi cu ochii cum scrie la carte cu lacrimi de sange Locuiune prepoziional=Grup de cuvinte, alctuit din una sau mai multe prepoziii i o alt parte de vorbire (substantiv, adverb), care ndeplinete rolul unei prepoziii locuiuni prepoziionale de loc (de-a lungul, de-a latul, n dreapta, n dreptul, n faa, n jurul, n mijlocul, n preajma, n spatele, n stnga, n urma, alturi de, aproape de, departe de); locuiuni prepoziionale de timp (n timpul, la nceputul, la mijlocul, la sfritul, pe timpul, pe vremea, nainte de);

 locuiuni prepoziionale de mod (conform cu, contrar cu, n conformitate cu, n funcie de, n raport cu, ntocmai ca); locuiuni prepoziionale de cauz (din cauza, din pricina, din cauz de); locuiuni prepoziionale de scop (cu scopul, n scopul, n vederea); locuiuni prepoziionale condiionale (n cazul, n ipoteza, n caz de); locuiunile prepoziionale concesive (n ciuda, n pofida, cu tot (toi, toat, toate); locuiuni prepoziionale sociative (cu tot cu, mpreun cu, laolalt cu); locuiuni prepoziionale instrumentale (cu ajutorul, prin intermediul, prin mijlocirea); locuiuni prepoziionale de relaie (din partea, n privina, sub aspectul, ct despre, ct privete, cu privire la, n ceea ce privete, n legtur cu, privitor la, referitor la); locuiuni prepoziionale opoziionale (n locul, n loc de); locuiuni prepoziionale cumulative (n afara, (n) afar de, pe lng); locuiuni prepoziionale de excepie (cu excepia, n afara, (n) afar de). Locuiune conjuncional=Grup de cuvinte care are valoarea unei conjuncii locuiuni conjuncionale coordonatoare: ci i, ct i, cum i, dar i, precum i, i cu, numai c, prin urmare; locuiuni conjuncionale subordonatoare, care, dup tipul raportului sintactic exprimat, sunt de mai multe feluri: de timp (pn s, pn cnd, n timp ce, ct vreme, ct timp, dup ce, imediat ce); de mod (dup cum, att ct, pe ct, cu ct, fr s, fr ca s, ca i cum, ca i cnd, aa cum, pe msur ce); de cauz (din cauz c, din pricin c, pentru c, dat fiind c, de vreme ce, din moment ce, odat ce); de condiie (n caz c); de scop (pentru ca s); de consecin (nct s, aa nct); de concesie (cu toate c, mcar c, mcar s, mcar de, chiar dac, chiar s, nici dac, nici s, indiferent dac); de relaie (ct privete, n ce privete); de opoziie (n loc s); cumulative (dup ce c, pe lng c, n afar c, plus c); de excepie (n afar c, dect c, dect s). Locuiune interjecional=Grup fix de cuvinte care are valoarea unei interjecii Ex: apoi de!, auzi colo!, ca s vezi!, Doamne ferete!,

la dracu!, na-i-o bun!, pcatele mele!, pe naiba!, i-ai gsit! etc. Locutiuni numerale de zeci/ sute/milioane de ori cate (trei)