Incalziri

Asociatia Inginerilor de lnstalatii din Romania
Izi
E N C I C L O P E D I A I E H N I C A D E I N S I A L A I I I
,
MARUAL L I L
,
,
W " ,' ,; ' ,' ,' ,
AA
I N S T A L A T I I D E i N C A L Z I R E
,
Ed i 1i a II
- Necesarul de caldura pentru incalzire:
- Protectia terrnica a cladirilor:
- Sisteme de lncalzire pentru cladiri civile ~i de productie:
- Centrale termice si puncte termice pentru alimentarea cu caldura:
- Hetele termice pentru transportul ~i distrlbutia agentului termic;
- Echipamente si materiale pentru instalatii de incalzire.
Editura ARTECNO Bucuresti, Romania
Coordonator:
Autori:
Coordonare ,i recenzie ,tiin,ifics:
Prof. univ. dr. ing. Mihai lUNA
Prof. univ. dr. ing. Mihai lUNA: 1 (1.1; 1.3; 1.6; 1.7); 3; 4 (4.1; 4.5;
4.7; 4.8; 4.10); 6 (6.3; 6.5; 6.6; 6.7); 8
Prof. onor. dr. ing. D.H.C. Liviu DUMITRESCU: 1 (1.2; 1.4)
Conf. univ. dr. ing. CAtAiin LUNGU: 1 (1.3); 4 (4.2); 6 (6.1)
Conf. univ. dr. ing. Gabriel STAN: 1 (1.5); 4 (4.11)
Conf. univ. dr. ing Mihaela Stela GEORGESCU: 2 (2.1; 2.2; 2.3; 2.4)
Prof. univ. dr. ing. Miron POPESCU: 4 (4.2)
Prof. univ. dr. ing. Octavia COCORA: 4 (4.3; 4.4); 5 (5.4); 7 (7.1;7.2;7.3)
Prof. univ. dr. ing. Drago~ HERA: 4 (4.6)
Ing. Rodica GABREANU: 4 (4.7)
Ing. Dan BERBECARU: 4 (4.8; 4.10)
Prof. univ. dr. ing. Florin IORDACHE: 4 (4.9)
Conf. univ. dr. ing. Vlad IORDACHE: 4 (4.12)
Prof. univ. dr. ing. Costi~ BRANDABUR: 5 (5.1; 5.2; 5.3)
Sef lucrari ing. Dan Paul STAN ESCU: 5 (5.5)
Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Conf. dr. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Sef lucr. dr. ing. RAzvan POPESCU: 5 (5.7)
Prof. univ. dr. ing. Sorin BURCHIU: 5 (5.8)
I Prof. univ. dr. ing. Vasile CALUIANU I: 6 (6.2)
Ing. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5)
Ing. Gabriel IvANESCU: 6 (6.7); 9
Prof. univ. dr. ing. Dan CONSTANTINESCU: 7 (7.4; 7.5; 7.6)
Prof. univ. dr. ing. Maria CRACIUN: 10 (10.1; 10.2; 10.3)
Prof. univ. dr. ing. Rodica FRUNZUUCA: 11 (11.1; 11.2; 11.4)
Conf. dr. ing. Mirela Sanda TOROPOC: 4 (4.5); 11 (11.3)
Prof. univ. dr. ing. Mircea BELDIMAN: 10 (10.4); 12; 13
Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU
Membru al Academiei Central Europene de Stiinta $i Arta:
Doctor Honoris Causa al UTC Bucuresti:
Doctor Honoris Causa al UP Tirnisoara:
ling. Achile PETRESCU I
Coordonare editorials: Director General ing. Doru PETRESCU
Director Marketing ing. Mihai Mateescu
Director Comercial ing. Cristian Tudor
Tipar: ARTPRINT Bucuresti, Str. Sulina 26
Tel: 021-3363633
ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII
MANUALUL DE INSTALATII
ISBN 978-973-85936-5-7
lnstalatll de incalzire
ISBN 978-973-85936-6-4
Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2010
@Asociatia Inginerilor de lnstalatii din Romania
Cu p r i n s _
CUPRINS
I. INSTALATII DE i NCALzIRE
1. PROBLEME GENERALE
1.1. Istoricul $i lrnportanta instalatiilor de lncalzire 2
1.2. Calitatea constructiilor si lnstalatlilor aferente 2
1.2.1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii 2
1.2.2. Cerinte esentiale 2
1.3. Clasificarea instalatiilor de incalzire 3
1.4. Reqlernentari privind proiectarea executla $i exploatarea instalatillor de tncalzire 3
1.4.1. Autorizarea executarii lucrarilor de constructii 3
1.4.1.1 Autorizarea executarii lucrarilor de constructii 3
1.4.1.2 t.ucrarl care se excepteaza de la autorizare 3
1.4.1.3 t.ucrari de instalatil aferente constructiilor care se excepteaza de la autorizare .4
1.4.1.4 Documentele necesare emiterii certificatelor de urbanism .4
1.4.1.5 Documentele necesare emiterii autorizatiei de ccnstruire/desfiintare .4
1.4.1.6 Documentatie tehnica (D.T.) 5
1.4.1.7 Avize si acorduri ale furnizorilor/administratorilor de utilitati urbane 5
1.4.1.8 Avize sl acorduri ale autoritatllor centrale/seviciilor deconcentrate 5
1.4.1.9 Cornpetente de elaborare a documentatiilor tehnice 5
1.4.2. Heqlernentari tehnice pentru proiectarea, executarea $i exploatarea instalatiilor de Incalzire 5
1.4.3. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatlile de incalzire 6
1.4.3.1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrarilor publice pentru instalatllle de Incalzire 6
1.4.3.2 Reguli de elaborare a docurnentatlei de atribuire 6
1.4.3.3 Caietul de sarcini confine, in mod obligatoriu, speclflcatii tehnice 6
1.4.4.1 Continutul-cadru al studiului de prefezabilitate 8
1.4.4.1.1 Piese scrise 8
1.4.4.1.2 Piese desenate 8
1.4.4.2 Continutul-cadru al studiului de fezabilitate 8
1.4.4.3 Continutul-cadru al docurnentatiei de avizare a lucrarilor de interventii 9
1.4.4.4 Proiectul tehnic 9
1.4.4.5 Detalii de executie 10
1.4.4.6 Verificarea proiectelor 10
1.5. Functionalitatea si alcatuirea cladirilor 10
1.5.1. Clasificarea constructiilor 10
1.5.2. Subsistemele cladirii 10
1.5.3. Actiuni in cladiri 10
1.5.4. Functionalitatea cladirilor 10
1.5.5. Analiza si alcatuirea antiseisrnica a instalatillor $i a echipamentelor 10
1.6. Date generale privind calculul instalatiilor de incalzire 10
1.6.1. Transmisia caldurii 11
1.6.1.1 Conductia terrnica 11
1.6.1.2 Convectia terrnica 12
1.6.1.2.1 Convsctia tortata 12
1.6.1.2.2 Convectia libera 12
1.6.1.3 Hadiatia terrnica 12
1.6.1.4 Schimbul global de caldura 12
1.6.2. Elemente de transfer de rnasa 13
1.6.3. Curgerea fluidelor in conducte 13
.. Cu p r i n s
1.6.3.1 Modulul matematic al unei retele inelare este dat de ecuatia de continuitate 13
1.6.3.2 Ecuatia fundamentala a pierderilor de sarcina 14
1.6.3.3 Calculul hidraulic al retelelor de conducte 14
1.7. Marimi si unitati de rnasura 15
2. PROTECTIA TERMICA A CLAoIRILOR
2.1. Elementele de constructii ale cladirilor 18
2.1.1. Anvelopa cladirf 18
2.1.1.1 Pereti exteriori 18
2.1.1.2 Elemente de constructii vitrate 18
2.1.1.3 Terase sl plansee spre pod uri nelncalzite 19
2.1.1.4 Plansee spre coridoare exterioare 19
2.1.1.5 Plansee spre pivnite si subsoluri nelncalzite 19
2.1.1.6 Plansee amplasate pe parnant 20
2.1.1.7 Peretli care separa spatule Incalzite de cele adiacente neancatzite sau mult mai putin Incalzite 21
2.1.1.8 Consideratli generale privind alcatuirea anvelopei 21
2.1.2. Aria anvelopei unei cladiri - A - 21
2.1.3. Volumul cladini - V - 21
2.1.4. Alegerea elementelor de constructii din punct de vedere termotehnic 21
2.2. Dimensionarea elementelor de constructii perimetrale din punct de vedere termotehnic 22
2.2.1. Obiectivele calculului termotehnic 22
2.2.2. Calculul termotehnic pentru stabilirea grosimii stratului termoizolator 22
2.2.3. Determinarea rezistentelor termice specifice ale elementelor de constructii opace 22
2.2.3.1 Hezistente termice specifice efective 22
2.2.3.1.1 Hezistenta terrnica specifica unidirectionala - R - 22
2.2.3.1.2 Hezistenta terrnica specifica corectata - R - 23
2.2.3.1.3 Hezistenta terrnica specitica medie - R/r, - 26
2.2.3.2 Rezistente termice specifice normate 26
2.2.3.2.1 Hezistente termice specifice normate pentru asigurarea conditillor igienico-sanitare si de confort 26
2.2.3.2.2 Hezistente termice specifice normate pentru eliminarea condensarii vaporilor de apa pe
suptafetele interioare 26
2.2.3.2.3 Hezistente termice specifice normate pentru reducerea consumului de energie 27
- Exemple de calcul 27
2.2.4. Hezistente termice ale supratetelor vitrate 29
2.2.5. Difuzia vaporilor de apa prin elementele de constructii 29
2.2.5.1 Verificarea grafica a difuziei vaporilor de apa in interiorul elementelor de constructii 30
2.2.5.2 Calculul cantitatii de vapori care condenseaza in elementul de constructie in perioada rece a anului 31
2.2.5.3 Determinarea cantitatii de apa acurnulata care se poate evapora in perioada calda a anului 32
- Exemplu de calcul 33
2.3. Stabilitatea terrnica a elementelor de inchidere a cladirilor si a incaperilor din cladirile civile 35
2.3.1. Criteriile de pertorrnanta ale stabilitatii termice 36
2.3.2. Indicele inertiei termice D 36
2.3.3. Coeficientul < P i de stabilitate a elementelor de inchidere a cladirilor 36
2.3.4. Stabilitatea terrnica a incapertlor Incalzite din cladirile civile 37
2.4. Determinarea sl verificarea coeficientului global de izolare terrnica .40
2.4.1. Determinarea $i verificarea coeficientului global de izolare terrnica G la cladirile de locuit .40
2.4.1.1 Determinarea coeficientului global efectiv de izolare ternica G .40
2.4.1.2 Determinarea coeficientului global normat de izolare terrnica GN .43
2.4.1.3 Nivelul de izolare terrnica globala .43
2.4.1.4 Succesiunea calculelor .43
2.4.1.5 Hecornandari privind unele posibilitati de irnbunatatire a cornportar!i termotehnice $i de reducere
a valorii coeficientului global de izolare terrnica in cladirile de locuit .43
2.4.1.5.1 La alcatuirea qenerala a cladirii .43
2.4.1.5.2 La alcatuirea elementelor de constructii perimetrale .43
2.4.1.5.3 in vederea reducerii infiltratiilor de aer rece .43
- Exemplu de calcul .45
Cu p r i n s
2.4.2. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare terrnica G
1
la cladirtle cu alta destinatle dedit cea de locuit .43
2.4.2.1 Determinarea coeficientului global efectiv de izolare terrnica G)" .44
2.4.2.2 Determinarea coeficientului global normat de izolare terrnica G
trer
.44
2.4.2.3 Nivelul de izolare terrnica qlobala .45
3. NECESARUL DE cALDu RA PENTRU TNCALzIRE
3.1. Necesarul de cal dura pentru cladiri oblsnuite 52
3.1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie C P T ' " 52
3.1.1.1 Fluxul termic prin transmisie C P e 52
3.1.1.2 Fluxul termic cedat prin sol C P s 52
3.1.2. Adaosuri la pierderile de caldura LA 53
3.1.3. Sarcina terrnlca C P , . 53
3.1.4. Necesarul de caldura pentru cladiri industriale 57
3.1.5. Particularitati de calcul al necesarului de caldura pentru locuinte 57
3.2. Necesarul de cal dura la sere 57
3.3. Necesarul de caloura pentru cladirile amplasate subteran 58
3.4. Necesarul de caldura pentru cladirile Incalzite rar 58
3.5. Calculul necesarului de cal dura pe baza de indici. 59
3.6. Metoda de determinare a necesarului de caldura de calcul dupa SREN 12831 59
3.6.1. Fluxul termic cedat prin transmisie <1>T ,i 59
3.6.1.1 Coeficientul de pierderi termice H
T
, ie 61
T
, iue 61
T
, ig 61
T
, if" 61
3.6.2. Sarcina termica C P V , i pentru Incalzire a aerului de ventilare 61
3.6.2.1 Calculul debitului de aer Vi In spatii Incazite tara sistem de ventilare 61
3.6.3. Incalzirea intermitenta a spatiilor 62
3.6.4. Determinarea necesarului de caldura total 62
4. SISTEME DE TNCALzIRE
4.1. lncalzlrea locala 70
4.1.1. Prescriptii privind utilizarea Incalzirf locale 70
4.1.2. Sobe cu acumulare de caldura 70
4.1.2.1 Sobe fixe 70
4.1.2.2 Sobe mobile 70
4.1.2.3 Montarea sobelor si racordarea la CO$ 70
4.1.3. Sobe tara acumulare de cal dura 71
4.1.3.1 Sobe metal ice pentru combustibil solid 71
4.1.3.2 Sobe metal ice pentru combustibil lichid .72
4.1.3.3 Aparate de tncalzire cu gaze 72
4.1.4. Sobe de constructie special a (sermneuri) 73
4.1.5. Elemente de calcul 73
4.1.5.1 Pierderile de caldera 73
4.1.5.2 Calculul sl alegerea sobelor 73
4.1.5.3 Dimensiunile cosului de fum 74
4.2. Incalzirea cu apa calda $i fierbinte 75
4.2.1. Clasificarea sistemelor de incalzire cu apa calda 75
4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului de lncalzire 75
4.2.3. lnstalatli de incalzire cu circulatle natural a 76
4.2.3.1 lnstalatii bitub cu distributie superioara 76
4.2.3.2 lnstalatii bitub cu dlstributle inferioara 76
4.2.3.3 lnstalatii monotub 77
4.2.4. lnstalatii de Incalzire cu circulatie fortata 77
4.2.4.1 lnstalatii de incalzire cu distributle individuala 78
4.2.4.1.1 lnstalatii bitub 79
4.2.4.1.2 lnstalatii monotub 79
Cu p r i n s
4.2.4.2 lnstalatii de incalzire cu distributie centralizata 82
4.2.4.2.1 Sisteme bitub clasice 82
4.2.4.2.2 Sisteme bitub moderne 82
4.2.4.2.3 Sisteme monotub moderne 84
4.2.5. Descrierea si montarea modulelor termohidraulice MTH 84
4.2.6. Montarea conductelor de distributie 86
4.2.6.1 lnstalatii cu distributie lndividuala 86
4.2.6.2 lnstalatii cu distributie centralizata 87
4.2.7. lnstalatii de Incalzire cu apa fierbinte 88
4.2.7.1 Incalzirea clfidirilor civile 88
4.2.7.2 lncalzirea cladirilor industriale 88
4.2.7.2.1 Spatii destinate personalului tehnico-administrativ 88
4.2.7.2.2 Spatii destinate activitatilor productive 88
4.2.8. Dimensionarea conductelor lnstalatiitor de incalzire cu apa calda 89
4.2.8.1 Pierderi de sarcina in conducte 89
4.2.8.2 Operatiuni si date preliminare calculului de dimensionare 90
4.2.8.3 Dimensionarea conductelor instalatiilor bitubulare cu circulatie naturals 90
4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalatiilor bitub cu circulatie tortata si distributie centralizata 103
4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelor 103
4.2.8.4.2 Dimensionarea retelel de distributie arborescente 104
4.2.8.4.3 Dimensionarea retelei de distributle inelare 106
4.2.8.5 Dimensionarea conductelor lnstalatiilor de incalzire cu circulatie tortata sl dlstributie incividuala 107
4.2.8.5.1 Hetele bitub cu distrlbutie arborescenta 109
_ Exemplu de calcul 109
4.2.8.5.2 Retele bitub cu distributie radiala 115
4.2.8.5.3 Retele bitub inelare 120
4.2.8.6 Dimensionarea conductelor instalatiilor de incalzire monotub
cu circulatie fortata pentru consumatorii individuali 126
4.3. Sisteme de Incalzire cu abur de presiune joasa 133
4.3.1. Criterii privind utilizarea incalzirii cu abur de presiune joasa 133
4.3.2. Particularitati ale instalatiilor cu abur de presiune joasa 133
4.3.3. Racordarea corpurilor de incalzire 134
4.3.4. lnstalatii cu intoarcerea condensatului prin cadere libera 135
4.3.4.1 lnstalatii cu conductele de condensat sub nivelul de presiune 135
4.3.4.2 lnstalatii cu conducte de condensat peste nivelul de presiune 136
4.3.5. lnstalatii cu intoarcerea condensatului prin pompare 136
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor de condensat 136
4.3.7. Calculul hidraulic al conductelor 136
4.3.7.1 Dimensionarea conductelor de abur 136
4.3.7.2 Dimensionarea conductelor de condensat 138
4.4. Incalzirea cu aer cald 141
4.4.1. Criterii privind utilizarea Incalzirii cu aer cald 141
4.4.2. lnstalatii de Incalzire cu preparare locala a aerului cald 141
4.4.2.1 Incalzirea cu agregate cu focar propriu 141
4.4.2.2 [ncalzirea cu aeroterme 142
4.4.2.2.1 Aeroterme de perete 142
4.4.2.2.2 Aeroterme de plafon 143
4.4.2.3 Incalzirea cu dispozitive de destratificare a aerului cald 143
4.4.2.3.1 Solutii pentru destratificarea aerului cald 144
4.4.2.3.2 Solutli pentru evitarea stratificarii termice 144
4.4.2.4 Incalzirea cu agregate rnultifunctionale 145
Cu p r i n s ..
4.4.3. Incalzirea cu aer cald cu preparare centralizata., 145
4.4.3.1 Distributie in bucla perirnetrala 146
4.4.3.2 Dlstrlbutie radlala 147
4.4.3.3 Distributie rarnificata 147
4.4.3.4 Distributie prin planseu dublu 147
4.4.3.5 Echipamente ~i accesorii 147
4.4.4. Calculul instalatiilor de Incalzire cu aer cald 148
4.4.4.1 Incalzirea cu aer recirculat 148
4.4.4.2 Incalzirea cu aer proaspat, 149
4.4.4.3 Incalzirea cu aer amestecat 149
4.5. [ncalzirea prin radiatie 150
4.5.1. Criterii privind utilizarea Incalzirii prin radiatie 150
4.5.2. Incalzirea prin radiatie de temperatura joasa 150
4.5.2.1 Incalzirea prin plafon 150
4.5.2.1.1 Panouri radiante inglobate in elementele de constructii 151
4.5.2.1.2 Panouri radiante aparente in elementele de constructii 151
4.5.2.1.3 Amplasarea panourilor radiante in Incaperi 153
4.5.2.2 Incalzirea prin pardoseala 154
4.5.2.2.1 Panouri radiante de pardoseala 155
4.5.2.3 Executarea panourilor radiante 156
4.5.2.3.1 Panouri radiante - metoda .urneda" 155
4.5.2.3.2 Panouri radiante - metoda .uscata" 157
4.5.2.4 Racordarea la reteaua de distrlbutie 157
4.5.2.5 Incalzirea cu panouri montate in perete 157
4.5.2.6 Scheme de alimentare cu caldura 157
4.5.2.6.1 Schema de dlstributie pentru lncalzirea numai prin radiatie 158
4.5.2.6.2 Schema de distributie a Incalzirii prin radiatie in cornbinatie cu Incalzirea cu corp uri de Incalzire 158
4.5.2.6.3 Schema de dtstributie pentru incalzirea prin radiatie, Incalzire cu corpuri de Incalzire,
preparare apa calda de consum 159
4.5.2.6.4 Schema de alimentare cu statii compacte 159
4.5.2.7 Dimensionarea instalatillor 159
4.5.2.7.1 Caracteristicile termice ale panourilor radiante 161
4.5.2.7.1.1 Panouri de plafon cu conducte inglobate in elementele de constructii 161
4.5.2.7.1.2 Panouri de plafon cu conducte montate in spatiul de aer 161
4.5.2.7.1.3 Panouri de plafon cu lamele 161
4.5.2.7.1.4 Panouri de pardoseala cu conducte flexibile 161
4.5.2.7.2 Calculul suprafetei de Incalzire a panourilor radiante 162
4.5.2.7.2.1 Calculul pierderilor de cal dura 163
4.5.2.7.2.2 Alegerea tipului de panou Incalzitor 163
4.5.2.7.2.3 Stabilirea caracteristicilor termice si constructive ale panourilor radiante 163
4.5.2.7.3 Exemple de calcul 164
4.5.3. Incalzlrea prin radiatie de temperatura medie 166
4.5.3.1 Panouri radiante utilizand aqenti termici 166
4.5.3.2 Tuburi radiante modulare cu functionare pe gaze 166
4.5.3.3 Amplasarea tuburilor (panourilor) radiante 169
4.5.3.3.1 Panouri radiante utilizand aqenti termici 169
4.5.3.3.2 Tuburi radiante modulare pe gaz.. 170
4.5.3.4 Dimensionarea instalatiilor de incalzire prin radiatie 171
4.5.3.4.1 Caracteristicile termice ale panourilor 171
4.5.3.4.2 Calculul supratetei incalzitoare 172
4.5.4. [ncalzirea prin radiatie de temperatura inalta 175
4.5.4.1 Panouri radiante ceramice 175
4.5.4.2 Amplasarea panourilor radiante ceramice 178
_ Exemple de calcul 179
4.5.5. Incalzire ~i racire "high tech" prin sisteme de tevi capilare paralele CLlNA 180
4.5.5.1 Prezentarea sistemului 180
Cu p r i n s
4.5.5.2 Elementele componente 180
4.5.5.3 Sursa de energie 180
4.5.5.4 Sistemul propriu de automatizare 180
4.5.5.5 Ecarturile joase de temperatura in regim de Incalzire si in regim de racire 181
4.5.5.6 Care sunt suprafetele optime de schimb de caldura? 181
4.5.5.7 Durata de viata 181
4.5.5.8 Nu sunt riscuri 182
4.5.5.9 Structuri de constructii prevazute cu CLiNA 182
4.6. Incalzjrea cu pompe de caldura 183
4.6.1. Criterii privind utilizarea pompelor de cal dura 183
4.6.2. Indicatori energetici si economici referitori la pompele de caldura utilizate pentru Incalzire 186
4.6.2.1 Indicatori energetici 187
4.6.2.2 Indicatori economici 188
4.6.3. lnstalatli de incalzlre utilizand pompe de caldura aer/aer 189
4.6.4. lnstalatii de incalzire utillzand pompe de caldura aer/apa 192
4.6.5. lnstalatii de Incalzire utilizand pompe de caldura apa/aer 194
4.6.6. lnstalatii de Incalzire utilizand pompe de caldura apa/apa 195
4.6.7. lnstalatii de Incalzire utilizand pompe de caldura sol/aer si sol/apa 196
4.6.8. Pompe de caldura reversibile 197
4.6.9. Dimensionarea instatatiilor cu pompe de caldura 198
4.6.10. Studiu de caz: Incalzirea unei locuinte cu 0pornpa de cal dura 199
4.7. Incalzirea electrica 202
4.7.1. Criterii privind utilizarea energiei electrice 202
4.7.2. Incalzirea electrica directa 202
4.7.2.1 Aparate electrice de incalzire 202
4.7.2.1.1 Convectoare de perete 202
4.7.2.1.2 Convectoare de plinta 203
4.7.2.1.3 Convectoare de pardoseala 203
4.7.2.1.4 Radiatoare electrice 203
4.7.2.1.5 Panouri radiante 203
4.7.2.1.6 Hadianti lurninosi 203
4.7.2.1.7 Hadlantl in infrarosu 203
4.7.2.1.8 Aeroterme electrice 204
4.7.2.2 Comanda si reglarea 204
4.7.2.3 Executie si exploatare 204
4.7.3. Incatzlrea electrica locala cu acumulatoare de caldura 204
4.7.3.1 Aparate de incalzire 205
4.7.3.1.1 Aparate cu acumulare si descarcare statica de tip 1. ..................................................................... 205
4.7.3.1.2 Aparate cu acumulare si descarcare statica de tip 11. ............................................................ 205
4.7.3.1.3 Aparate electrice cu acumulare si descarcare dinarnica 205
4.7.4. Incalzirea electrica centralizata 206
4.7.4.1 Incalzirea electrica centralizata cu aer cald 206
4.7.4.2 Incalzirea electrica centralizata cu apa calda 206
4.7.4.2.1 Sisteme de Incalzire cu statie compacta 206
4.7.4.2.2 Sistemul cu prepararea agentului termic (apa) in cazane electrice 207
4.7.5. Incalzirea electrica inteqrata in elemente de constructii 208
4.7.5.1 Incalzirea electrica prin pardoseala 208
4.7.5.1.1 Descrierea sistemului de incalzire 208
4.7.5.1.2 Sistem electric de Incalzlre prin pardoseala 208
4.7.5.1.3 Montajul sistemului ELJ ET 209
4.7.5.1.4 Materiale 210
4.7.5.1.5 Montarea cablurilor de incalzire electrica prin pardoseala 210
4.7.5.2 lncalzirea electrica prin plafon 215
4.7.5.3 Incalzirea electrica prin pereti 215
4.7.6. Incalzirea electrica "bijonctiune" 216
4.7.6.1 Descrierea sistemului de incalzire 216
4.7.6.2 Aparate si materiale 216
Cu p r i n s
4.7.6.3 Calculul puterii instalate 216
4.7.6.4 Executie :;;i exploatare 216
4.7.7. Incalzlrea electrica rnixta 217
4.8. Incalzirea cu apa qeoterrnala 218
4.8.1. Utilizarea apelor geotermale pentru incalzire 218
4.8.2. Surse geotermale 218
4.8.3. Pozitia instalatillor termice in lantul de valorificare cornplexa a energiei geotermale 219
4.8.4. Sisteme de alimentare cu caldura 219
4.8.5. Echipamentul circuitului de apa qeoterrnala 220
4.8.5.1 Sursa qeoterrnala 220
4.8.5.2 lnstalatil de degazare 221
4.8.5.3 Statie de tratare chimica 221
4.8.5.4 Epurarea 222
4.8.5.5 Statie de pompare 222
4.8.5.6 Conducta de transport 222
4.8.5.7 Schirnbatoare de caldura 222
4.8.5.8 Statii auxiliare 223
4.8.5.8.1 Statii cu pompe de cal dura 223
4.8.5.8.2 Statii cu centrala terrnica 223
4.8.5.9 Statia de reinjectare 223
4.8.5.10 Conducte de evacuare 224
4.8.6. Scheme functionale utilizand apele geotermale 224
4.8.6.1 lnstalatii geotermale de Incalzire cu racordare directa 224
4.8.6.2 lnstalatii geotermale de Incalzire cu racordare indirecta 224
4.8.7. Dimensionarea instalatiilor geotermale 225
4.8.7.1 Acoperirea sarcinii termice de Incalzire 225
4.8.7.2 Dimensionarea instalatiilor 225
4.8.8. Indicatori energetici si economici 226
4.9. Incalzlrea solara 227
4.9.1. Utilizarea energiei solare 227
4.9.2. Sisteme de Incalzire a spatiilor utilizand energia solara 227
4.9.2.1 Sisteme pasive de Incalzire solara 227
4.9.2.1.1 Sistem pasiv tip TROMBE-MICHEL 228
4.9.2.1.2 Sistem pasiv tip INCERC 228
4.9.2.1.3 Sistem pasiv tip SPATIU SOLAR 229
4.9.2.1.4 Aspecte comune sistemelor pasive INCERC :;;i SPATIU SOLAR 229
4.9.2.1.5 Determinarea pertorrnantelor sistemelor pasive de Incalzire solara., 230
4.9.2.1.5.1 Potentialul energiei solare 231
4.9.2.1.5.2 Elemente de calcul 231
4.9.2.2 Sisteme active de Incalzire solara 231
4.10. lnstalatii de incalzlre ce utillzeaza caldura recuperate 233
4.10.1. Clasificarea sistemelor de recuperare a caldurii 233
4.10.2. Recuperarea caldurii din gazeIe de ardere 233
4.10.2.1 Hecornandari privind recuperarea caldurii din gazele de ardere 233
4.10.2.2 Caracteristicile sursei de caldura 233
4.10.2.3 Recuperatoare de caldura 234
4.10.2.4 Cazane recuperatoare pentru producere apa calda sau fierbinte .234
4.10.2.5 Cazane recuperatoare pentru producere abur 235
4.10.2.6 Parametri functional: ai cazanelor recuperatoare 236
4.10.2.7 Alegerea unui cazan recuperator si stabilirea regimului de functionare 237
4.10.2.8 Scheme pentru utilizarea caldurii recuperate 238
4.10.2.9 Indicatori energetici :;;i economici 239
4.10.3. Recuperarea caldurii din ape tehnologice 240
4.10.3.1 Hecomandari privind recuperarea caldurii din apele tehnologice de racire 240
4.10.3.2 Caracteristicile sursei sl cornponenta sistemului 240
4.10.3.3 Scheme functionale 241
4.10.3.4 Dimensionarea instalatiilor de recuperare a caldurii 242
4.10.3.5 Indicatori energetici si economici 243
"ii ICu p r i n s
4.11. Conexiunea instalatlllor ~i echipamentelor cu structura de reztstenta 243
4.11.1. Piese si subansambluri speciale de sustinere si prindere 243
4.11.2. Canale tehnice 244
4.11.3. Nise si sllturi 245
4.11.4. Strapunqeri in zidarie 246
4.11.4.1 Sfrapunqeri in fundatii 246
4.11.4.2 Strapunqeri in peretl sl plansee 246
4.11.4.3 Postamente 246
4.12. Protectla la zgomot si vibratii in instalatii de Incalzire 247
4.12.1. Notiuni referitoare la zgomot 247
4.12.3. Surse de zgomot 251
4.12.3.1 Surse de zgomot in centrala terrnica 251
4.12.4. Nivelul de zgomot la interiorul si exteriorul centralei termice 252
4.12.4.1 Nivelul de zgomot la interiorul centralei termice 252
4.12.4.2 Nivelul de zgomot la exteriorul centralei termice 255
4.12.5. Nivelul de zgomot la centralele termice amplasate in cladiri 255
4.12.6. Zgomotul prod us de centrale termice de apartament.. 257
4.12.7. Zgomotul prod us de echipamentele instalatiei de la consumatori 258
4.12.8. Protectia contra zgomotului 260
4.12.8.1 Protectia la arzator 261
4.12.8.2 Protectia la canalul si cosul de fum 262
4.12.8.3 Masuri arhitecturale ~i structurale de protectie la zgomot.. 262
4.12.8.4 Montarea aparatelor centralei termice 264
4.12.8.4.1 Montarea cazanelor 264
4.12.8.4.2 Montarea pompelor 265
4.12.8.4.3 Montarea conductelor 265
4.12.8.4.4 Montarea regulatoarelor de presiune diferentiala 266
5. CENTRAlE TERM ICE
5.1. Clasificarea centralelor termice 268
5.2. Alegerea tipului de centrala terrnica 268
5.3. Centrale termice cu apa calda 268
5.3.1. Centrale termice cu puteri mici, pana la 70-300 kW 268
5.3.2. Centrale termice cu puteri medii intre 300 si 2000 kW 270
5.3.3. Centrale termice cu puteri mari, peste 2000 kW 273
5.3.4. Centrale termice echipate cu cazane de condensatie sau cu recuperatoare de caldura 273
5.3.5. Asigurarea instalatiilor de incalzire cu apa calda 274
5.3.5.1 Asigurarea lnstalatillor cu conducte de siquranta si cu vas de expansiune deschis 274
5.3.5.2 Asigurarea instalatiilor cu vas de expansiune inchis ~i supape de slquranta 275
5.3.5.3 Asigurarea lnstalatiilor cu supape de slquranta si vas de expansiune deschis 276
5.3.5.4 Alegerea sistemului de asigurare 276
5.3.5.5 Circulatia agentului termic in conductele de siquranta 277
5.3.6. Pozitia pompei or in circuitul agentului termic 277
5.3.7. Dimensionarea echipamentelor din centrala terrnica 278
5.3.7.1 Puterea centralei termice 278
5.3.7.2 Alegerea tipului si nurnarului de cazane 279
5.3.7.3 Alegerea arzatoarelor 279
5.3.7.4 Alegerea pompelor de circulatie 279
5.3.7.5 Alegerea robinetelor de reglare cu doua si cu trei cai 280
5.3.7.6 Dimensionarea buteliei de egalizare a presiunii 280
5.3.7.7 Dimensionarea distribuitorului ~i colectorului 281
5.3.7.8 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu vas de expansiune deschis 281
5.3.7.9 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu supape de siquranta si vas de expansiune inchis .283
5.3.7.10 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu supape de slquranta si
vas de expansiune inchis si rezervor de descarcare 284
5.3.7.11 Alegerea statiei de tratare a apei 284
Cu p r i n s
5.3.8. Amplasarea centralei termice 285
5.3.9. Organizarea centralei termice 286
5.3.10. Montarea echipamentelor si a conductelor in centrala terrnica 287
5.3.10.1 Montarea cazanelor 287
5.3.10.2 Montarea pompelor de circulatie 287
5.3.10.3 Montarea schimbatoarelor de caldura 288
5.3.10.4 Montarea buteliei de egalizare a presiunii 288
5.3.10.5 Montarea distribuitoarelor si colectoarelor 288
5.3.10.6 Conductele de leqatura 288
5.3.10.7 Protectia anticoroziva :;;i izolarea terrnica a echipamentelor si a conductelor 288
5.4. Centrale termice cu abur de presiune joasa 288
5.4.1. Centrale termice cu un singur rezervor de condensat.. 289
5.4.2. Centrale termice cu rezervoare de condensat intermediare 289
5.4.3. Centrale termice cu alimentarea cazanelor prin pompare in doua trepte 290
5.4.4. Alegerea cazanelor 290
5.4.5. Asigurarea instalatiilor de Incalzire cu abur de presiune joasa., 291
5.4.5.1 Dispozitive hidraulice de siquranta 291
5.4.5.2 Venti Ie de slquranta 291
5.4.6. Rezervoarele de condensat. 291
5.4.7. Dispozitive pentru separarea condensatului 292
5.4.7.1 Separator termodinamic pentru eliminat condensul 292
5.4.7.2 Oale de evacuat condens cu plutitor 292
5.4.8. Alegerea pompelor de condensat 293
5.4.9. Distribuitorul de abur 295
5.4.10. Dimensionarea conductelor de abur sl condensat din centrala terrnica 295
5.4.11. Tratarea apei de adaos 295
5.4.12. Organizarea spatiului in central a terrnica 295
5.5. Gospodaria de combustibil 296
5.5.1. Proprietattle fizico-chimice ale combustibililor 296
5.5.1.1 Combustibili qazosi 296
5.5.1.2 Combustibili lichizi 297
5.5.1.3 Combustibili solizi 298
5.5.1.3.1 Combustibili solizi naturali 298
5.5.1.3.2 Combustibili solizi brichetati 299
5.5.2. lnstalatli de ardere a combustibililor lichizi 299
5.5.2.1 lnstalatii de alimentare cu pompare directa 299
5.5.2.2 lnstalatii de alimentare cu rezervor intermediar 299
5.5.3. lnstalatli de ardere a combustibililor qazosi 299
5.5.4. instalatii de ardere a gazelor petroliere lichefiate 300
5.5.5. lnstalatii de ardere a combustibililor solizi 300
5.5.5.1 Arderea lemnelor 300
5.5.5.2 Arderea carbunilor 301
5.5.5.3 Arderea brichetelor 301
5.5.6. Arzatoare de combustibil gazos 301
5.5.6.1 Arzatoare cu aer aspirat 301
5.5.6.2 Arzatoare cu aer insuflat 301
5.5.7. Arzatoare de combustibil lichid 303
5.5.8. Arzatoare mixte de gaze-lichid 305
5.5.9. Reducerea emisiilor poluante 305
5.5.9.1 Emisii de CO sl COy 306
5.5.9.2 Emisii de NOx 306
5.5.10. Dimensionarea instalatlllor de qospodarire a combustibilului 307
5.5.10.1 Consumul de combustibil 307
5.5.10.1.1 Consumul de combustibil orar 307
5.5.10.1.2 Consumul de combustibil zilnic 308
5.5.10.1.3 Consumul de combustibil in luna de varf 308
5.5.10.1.4 Consumul de combustibil in perioada de Incalzfre 309
.. Cu p r i n s
5.5.10.1.5 Consumul anual de combustibil 310
5.5.10.2 Dimensionarea principalelor elemente ale instalatiilor de ardere a combustibililor 310
5.5.10.2.1 Puterea terrnica a arzatoarelor 310
5.5.10.2.2 Rezervorul de consum zilnic al combustibilului lichid 310
5.5.10.2.3 Depozitarea combustibilului 311
5.5.10.2.4 Dimensionarea conductelor 311
5.5.10.2.5 Alegerea pompelor de combustibil 312
5.5.11. Amplasarea ~i montarea rezervoarelor de combustibil 312
5.5.11.1 Amplasarea si montarea rezervorului de consum zilnic 312
5.5.11.2 Amplasarea si montarea rezervoarelor de depozitare 312
5.5.11.2.1 Rezervoare pentru combustibil lichid 312
5.5.11.2.2 Rezervoare pentru G.P.L. 313
5.6. Evacuarea gazelor de ardere 313
5.6.1. Solutii constructive 313
5.6.1.1 Cosul de fum 313
5.6.1.2 Canalul de fum 315
5.6.2. Calculul cosului de fum 315
5.6.2.1 Cosul pentru cazane folosind arzatoare cu aer aspirat (atmosferice) 316
5.6.2.1.1 Tirajul cosului 316
5.6.2.1.2 Calculul preliminar al dimensiunilor cosului 316
5.6.2.1.3 Calculul de verificare a cosului 316
5.6.2.2 Cosul pentru cazane folosind arzatoare cu aer insuflat (presurizate cu presiune zero la baza) 317
5.6.3. Cosul sl intluenta vaporilor de apa din gazele de ardere 317
5.6.3.1 Cosul functionand cu condensare 317
5.6.3.2 Cosul functionand fara condensare 318
5.6.4. Calculul cosului cu carnasa exterioara de aer 318
5.6.5. Optimizarea cosului 318
5.6.5.1 Optimizarea cosului cu tiraj impus 318
5.6.5.2 Optimizarea cosului cu Inaltirne irnpusa (tiraj zero la baza) 319
5.6.6. Calculul cosurilor pe baza normelor de mediu 320
5.6.6.1 Calculul inaltirnii minime a cosului pentru centrale termice independente sau alaturate unui
imobil izolat 321
5.6.6.2 Calculul Inaltirrui minime a cosului unei centrale amplasate in subsolul cladirii sau alaturata acesteia,
lnconjurata de alte imobile 321
5.6.7. Suprainaltarea cosului 321
5.7 Protectia atmosferei 322
5.7.1. Inaltirnea sl sectiunea cosului pentru evacuarea gazelor de ardere 322
5.7.2. Evaluarea etluentilor gazo~i ernisi si a concentratiilor de poluanti la emisie 323
5.7.3. Evaluarea concentratiilor de poluant la imisie 324
5.7.3.1 Evaluarea concentratlilor de poluanti la imisie pentru surse joase 325
5.7.3.2 Evaluarea concentratiilor de poluanti la imisie pentru surse joase sau inalte 325
5.7.4. Exemplu de calcul pentru surse punctiforme joase sl inalte 326
5.8. Sisteme de reglare autonorna pentru centrale termice 330
5.8.1. Elemente generale: rol, principii, functii, metode de reglare automata 330
5.8.2. Elemente componente ale unui S.RA: regulatoare, traductoare, organe de reglare (vane, servomotoare, robinete
termostatice) 332
5.8.3. Sisteme de reglare automata pentru centrale termice cu apa calda 333
5.8.3.1 Reglarea automata a centralelor termice cu un cazan 333
5.8.3.2 Reglarea automata a centralelor termice cu mai multe cazane 336
5.8.3.2.1 Centrale termice cu mai multe cazane de acelasi tip, cu functionare in cascada,
cu vane de izolare motorizate cu ooua cal, cu racordare directa (cuplata), pentru Incalzire ~i
preparare apa calda de consum 338
cu pornpa si vana de izolare cu trei cai pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor si reglare independenta pentru fiecare consumator 339
Cu p r i n s
cu pornpa si vana de izolare cu doua cal pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor sl reglare independenta pentru fiecare consumator 339
cu pornpa si vana de izolare cu trei cai pe fiecare cazan, cu racordarea decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor $i reglare independenta pentru fiecare consumator 339
5.8.3.2.5 Centrala terrnica rnixta, cu un cazan cu recuperator $i cazane standard, cu functionare
in cascada, cu pornpa si vana de izolare cu doua cai pe fiecare cazan, cu racordare decuplata prin
butelie de egalizare a presiunilor si reglare independenta pentru fiecare consumator 342
5.8.3.2.6 Centrale terrnica pentru producerea aburului de joasa temperatura, cu doua cazane
cu functionare in cascada, cu alimentare cu condensat prin pompare 343
6 ECHIPAMENTE $1 MATERIALE
6.1. Corpuri de lncalzire 350
6.1.1.Criterii privind utilizarea corpurilor de Incalzire 350
6.1.2. Clasificarea corpurilor de incalzire 351
6.1.3. Radiatoare din elemente 351
6.1.3.1 Radiatoare din tonta 351
6.1.3.2 Radiatoare din aluminiu 351
6.1.3.3 Radiatoare din otel 353
6.1.4. Radiatoare-panou 353
6.1.5. Corp uri de incalzire tubulare 355
6.1.5.1 Serpentine 355
6.1.5.2 Registre clasice 355
6.1.5.3 Corpuri de lncalzire speciale pentru grupuri sanitare 355
6.1.6. Radiatoare din teava si tabla 357
6.1.7. Convectoare 357
6.1.8. Amplasarea, montarea si racordarea corpurilor de Incalzire 359
6.1.8.1 Amplasarea 359
6.1.8.2 Montarea 359
6.1.8.3 Racordarea 359
6.1.9. Alegerea sl dimensionarea corpurilor de lncalzire 360
6.1.9.1 Alegerea tipului de corp de Incalzire 360
6.1.9.2 Dimensionarea corpurilor de Incalzire 360
6.1.9.2.1 Varianta cunoasteril puterii termice nominale pe element.. 360
6.1.9.2.2 Varianta cunoasterii puterii termice nominale pe unitate de lungime 361
6.1.9.2.3 Varianta cunoasterii puterii termice nominale pe tP
n
[W/corp] a fiecarei tipodimensiuni de corp
de Incalzire 361
6.1.9.2.4 Varianta cunoasteril puterii termice pe tP [W/corp] a fiecarei tipodimensiuni de corp de tncalzre 361
6.1.9.2.5 Varianta inlocuirii unor corp uri de Incalzire existente 361
6.2. Cazane 362
6.2.1. Clasificarea cazanelor 362
6.2.2. Criterii privind exec uti a sl alegerea cazanelor 362
6.2.3. Cazane de apa calda 363
6.2.3.1 Cazane murale 363
6.2.3.2 Cazane cu condensatie 367
6.2.3.3 Cazane de apa calda ignitubulare orizontale 372
6.2.3.4 Cazane de apa calda ignitubulare verticale 373
6.2.3.5 Cazane de apa calda acvatubulare din fonta 374
6.2.3.6 Cazane de apa calda acvatubulare din otel 374
6.2.3.7 Cazane de apa calda functionand cu combustibil solid 376
6.2.3.8 Cazane de apa calda electrice 376
6.2.4. Cazane de apa fierbinte 377
6.2.4.1 Cazane de apa fierbinte ignitubulare 377
6.2.4.2 Cazane de apa fierbinte acvatubulare 378
6.2.5. Cazane de abur 378
6.2.5.1 Cazane de abur de joasa presiune 378
Cu p r i n s
6.2.5.2 Cazane de abur de presiune medie si lnalta 378
6.2.6. Cazane cu fluid diatermic 378
6.2.7. Cazane recuperatoare 379
6.2.8. Recuperatoare de caldura cu condensatie 379
6.3. Pompe 380
6.3.1. Caracteristicile hidraulice $i termice ale pompelor 380
6.3.1.1 Curbele caracteristice 380
6.3.1.2 Functionarea pompelor in instalatii 380
6.3.1.2.1 Punct de tunctionare 380
6.3.1.2.2 Cuplarea pompelor 380
6.3.1.2.3 Cavitatia pompelor 380
6.3.1.2.4 lntluenta caracteristicilor fluidelor 382
6.3.2. Pompe de circulatie 382
6.3.3. Pompe de presiune ridicata 382
6.3.4. Pompe de combustibil 382
6.3.5. Reglarea pompelor 383
6.3.5.1 Necesitatea reglarii pompelor 383
6.3.5.2 Posibilitatea de reglare 383
6.3.5.3 Reglarea turatiei pompei in functie de presiunea diterentiala 384
6.3.5.4 Reglarea turatlei pompei la presiunea constanta 384
6.3.5.5 Reglarea turatiei pompei in functie de ecartul de temperatura 385
6.3.5.6 Reglarea turatiei pompei in functie de ecartul de temperatura .M;I si de temperatura exterioara (Je 386
6.3.6. Alegerea pompei or de circulatie 386
6.3.7. Montarea pompelor 387
6.4. Schirnbatoare de caldura 397
6.4.1. Criterii de clasificare a schirnbatoarelor de caldura 397
6.4.2. Schirnbatoare de caldura multitubulare 398
6.4.3. Schirnbatoare de caldura cu placi 399
6.4.4. Calculul schimbatoarelor de cal dura .400
6.4.4.1 Calculul schirnbatoarelor de caldera tubulare .400
6.4.4.2 Calculul schirnbatoarelor de caldura cu plac: .402
6.5. Aparate de Incalzire a aerului .405
6.5.1. Criterii privind utilizarea aparatelor de incalzire a aerului .405
6.5.2. Aeroterme .405
6.5.2.1 Clasificarea aerotermelor .405
6.5.2.2 Aeroterme cu ventilator axial .406
6.5.2.3 Aeroterme cu ventilator centrifugal .409
6.5.2.4 Aeroterme cu gaz .410
6.5.3.1 Clasificarea generatoarelor de aer cald .411
6.5.3.2 Generatoare de aer cald fixe .411
6.5.3.3 Generatoare de aer cald mobile .413
6.5.3.4 Generatoare de aer cald .bi-enerqie" .413
6.5.3. Generatoare de aer cald .410
6.5.4. Masuri de slquranta la foc si explozie .414
6.6. Materiale $i elemente comune instalatiilor de lncalzire .415
6.6.1. Tevi .415
6.6.1.1 Tevi din otel .415
6.6.1.1.1 Caracteristici principale .415
6.6.1.1.2 imbinarea tevilor .415
6.6.1.1.3 Sustinerea sl prinderea tevilor .418
6.6.1.1.4 Preluarea dilatarii tevilor .418
6.6.1.2 Tevi din materiale cu structura terrnoplastica .418
6.6.1.2.1 Caracteristici principale .418
6.6.1.2.2 imbinarea tevilor .420
6.6.1.2.3 Sustinerea si prinderea tevilor .421
Cu p r i n s
6.6.1.2.4 Preluarea dilatarf tevilor din materiale plastice .421
6.6.1.3 Tevi din cupru .421
6.6.1.4 Tevi preizolate .422
6.6.2. Robinete de reglare la corpurile de incalzire .423
6.6.2.1 Robinete manuale .423
6.6.2.1.1 Robinete cu sirnpla reglare .423
6.6.2.1.2 Robinete cu dubla reglare .424
6.6.2.2 Arrnaturi de reglare pe conducta de intoarcere .425
_ Exemplu de calcul .426
6.6.2.3 Robinete termostatice .426
6.6.2.4 Robinete cu 4 cai .429
6.6.3. Robinete de inchidere pe conducte .431
6.6.3.1 Robinete cu venti I sferic .431
6.6.3.2 Robinete cu ventil lnclinat .433
6.6.3.3 Robinete cu venti I drept .433
6.6.3.4 Robinete cu sertar .434
6.6.4. Robinete de echilibrare hidraulica .434
6.6.5. Robinete (clapete) de retinere .436
6.6.6. Clapeta antitermosifon .436
6.6.7. Robinete de dezaerisire .437
6.6.8. Robinete de golire .437
6.6.9. Supape de siquranta .437
6.6.10. Regulatoare cu actiune directa .437
6.6.11. Vane de amestec .439
6.6.12. Reductoare de presiune .439
6.6.13. Aparate pentru rnasurarea debitelor .439
6.6.14. Aparate pentru rnasurarea presiunii .440
6.6.15. Aparate pentru rnasurarea temperaturii .440
6.6.16. Contoare pentru rnasurarea consumului de caldura .440
6.6.16.1 Caracteristici principale .440
6.6.16.2 Tipuri constructive .441
6.6.16.2.1 Contoare de caldura monobloc .441
6.6.16.2.2 Contoare de caldura combinate .441
6.6.16.2.3 inregistratoare de temperatura .444
6.7. Izolarea terrnica .446
6.7.1. Materiale termoizolante .446
6.7.2. Executarea izolatlel termice .446
6.7.3. Grosimea izolatiei termice .447
- Exemple de calcul .448
7. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATIILOR DE TNCALzIRE
7.1. Hecomandari privind necesitatea asiqurar!i perforrnantel energetice a cladirilor .450
7.1.1. Dispozitii generale ale Legii nr. 372/2005 .450
7.1.2. Deflnltii cuprinse in Legea 372/2005 .450
7.1.3. Metodologia de calcul a pertorrnantelor energetice al cladirilor .450
7.1.4. Cerlntele de pertorrnanta energetica a cladritor .450
7.1.5. Certificatul de pertorrnanta energetica a cladirii .451
7.1.6. lnspectia cazanelor .451
7.1.7. lnspectia sistemelor de climatizare .451
7.1.8. Experti independenti .451
7.2. Metodologia de aplicare a legii nr.372/2005 privind Perforrnanta Energetica a cladirilor .451
7.2.1. Auditul energetic al cladirilor existente $i al instalatiilor aferente acestora .452
7.2.2. Analiza terrnica $i enerqetica a cladirilor aferente .452
7.2.3. Masuri de crestere a perforrnantei energetice pentru cladire $i a instaltillor aferente sl prezentarea
de recornandari pentru utilizator in vederea elaborarii studiului de fezabilitate .452
7.2.4. Certificatul de pertorrnanta energetica a cladirti .452
Ii"Cu p r in s
7.2.5. mspectia cazanelor si expertiza tehnica a centralelor termice si a instalatiilor de incalzire .452
7.2.6. lnspectia sistemelor de climatizare .453
7.2.7. Auditul energetic, respectiv expertul tehnic .453
7.3. Metodologia de calcul privind perforrnanta enerqetica a cladirilor - instalatii de lncalzire Mc 001/11-1-2006 .453
7.3.1. Consumul de energie pentru incalzirea cladirilor .454
7.3.2. Zonarea sistemului de Incalzlre $i etapa de calcul .454
7.3.3. Conturul spatiului incalzit .455
7.3.4. Zone termice .455
7.3.4.1 Cladiri cu lncalzjre continua .455
7.3.4.2 Cladiri cu incalzjre intermitenta .456
7.3.5. Date de calcul .457
7.3.6. Necesarul de energie (caldura) pentru lncalzirea unei cladiri .457
7.3.6.1 Metoda de calcul lunara .457
7.3.6.2 Metoda de calcul pe sezonul de lncalzire (metoda sirnplificata) .457
7.3.7. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii 458
7.3.7.1 Incalzlre continua - calcul pentru 0sinqura zona .458
7.3.7.2 lncalzire cu interrnitenta - calcul pentru 0singura zona .458
7.3.7.3 Coeficientul de pierderi de caldura al cladir!i .458
7.3.7.4 Cladire cu pierderi de caldura semnificative prin sol .458
7.3.8. Aporturi de caldura .459
7.3.8.1 Degajari de caldura interne .459
7.3.9. Aporturi solare .459
7.3.9.1 Ecuatia de baza .459
7.3.9.2 Aria receptoarelor echivalente a elementelor vitrate .459
7.3.9.3 Transrnitanta totala la energia solara a vitrajelor .459
7.3.9.4 Factori de umbrire .459
7.3.9.5 Elemente speciale .459
7.3.10. Aportul total de caldura .459
7.3.10.1 Factorul de utilizare $i aporturile de caldura 11 459
7.3.10.1.1 Raportul aporturi/pierderi 459
7.3.10.1.2 Constanta de timp a cladirii .459
7.3.10.1.3 Capacitatea terrnica interioara a cladirii .460
7.3.10.1.4 Calculul factorului de utilizare 460
7.3.11. Calculul pierderilor de caloura ale instalatiei de lncalzire 460
7.3.11.1 Pierderi de caldura ale sistemului de transmisie, Oem 461
7.3.11.2 Pierderi de caldura cauzate de distnbutia neuniforrna a temperaturii interioare, Oem.str 461
7.3.11.3 Pierderi de cal dura cauzate de eficienta reglarii, 0em.c .461
7.3.12. Pierderi de caldura ale sistemului de dlstributie 461
7.3.12.1 Pierderi de caldura pe reteaua de dlsfributie interioara .461
7.3.12.2 Pierderi de caldura ale elementelor anexe .461
7.3.12.3 Pierderi de caldura recuperabile si nerecuperabile 461
7.3.12.4 Calculul coeficientului de transfer de caldura .462
7.3.13. Pierderi de caldura sl perforrnanta generatorului de caldura .462
7.3.13.1 Pierderi de caldura la nivelul generatorului .462
7.3.13.2 Necesarul de energie la nivelul sursei 462
7.3.13.3 Consumul de combustibil la nivelul sursei 462
7.3.14. Energia recuperabila din consumul auxiliar de energie electrica 462
7.3.15. Calculul energiei primare si a emisiilor de CO
2
462
7.3.15.1 Energia prirnara .462
7.3.15.2 Pertorrnanta energetica prirnara a instalatiilor de Incalzire 463
7.3.15.3 Emisia de CO
2
.463
7.3.16. Consumul specific de energie pentru Incalzire 463
7.4. Normativ pentru expertizarea terrnica si energetica a cladirilor existente si a instalatiilor de incalzire si
pentru prepararea apei calde de consum, aferent acestora, NP 048-2000 463
7.4.1. Perforrnanta enerqetlca a cladirilor - lncalzirea spatiilor 463
7.4.2. Necesarul de caldura al incintelor ocupate/locuite - Incalzire continua 463
7.4.2.1 Fluxul termic disipat prin elementele de constructie opace 463
7.4.2.2 Fluxul termic caracteristic elementelor de constructie transparente .465
Cu p r i n s
7.4.2.3 Fluxul termic total disipat prin transmisie (peref si ferestre) .466
7.4.2.4 Temperatura medie volumica a aerului dintr-o incinta cu regim termic controlat (8; =8;0) .466
7.4.2.5 Fluxul termic necesar rnodificar!i entalpiei aerului infiltrat prin rosturile mobile (dinspre mediul natural) .466
7.4.2.6 Fluxul termic datorat activitatii umane .466
7.4.2.7 Bilantul termic la nivelul conturului termodinamic al unei incinte Incalztte direct - zona princjpala .466
7.4.2.8 Numarul corectat de grade - zile sl durata sezonului de tncalzlre - zona principala a cladini .467
7.4.2.9 Valorile "ha" la nivel de cladire .467
7.4.2.10 Hezlstente termice corectate .467
7.4.3. Parametrii termodinamici ai spatiilor neincalzite sau aflate la temperaturi sensibil diferite de cea a
zonei principale .468
7.4.3.1. Rosturi inchise/deschise .468
7.4.3.2. Spatii interioare ale cladirii (pod, casa scarnor, subsol etc) .468
7.4.3.2.1. Transferul monofazic de caldura prin sol (fig. 7.4.8) .469
7.4.3.3. Fluxul termic cedat de echipamentele din instalatii, .469
7.4.3.3.1. Fluidul termic cedat de corpurile de incalzire amplasate in zonele secundare -
cantitatea de cal dura .469
7.4.3.3.2. Cantitatea de caldura transrnlsa de conducte .469
7.4.3.3.3. Cantitatea de caldura transrnisa de mantaua boilerului amplasat in subsol. .469
7.4.4. Consumul anual de caldura pentru Incalzirea spatiilor - Incalzjre continua .470
7.4.4.1 Randamente ale furnizerii caldurll .470
7.4.4.2 Consum sl consum specific de caldura .470
7.4.4.3 Caracteristica de reglare a furnizarf caldurii intr-o cladire existenta., .470
7.4.4.3.1 Scopul activitatii de reglare a furnizarii caldurii pentru incalzlrea continua a unei cladiri .470
7.4.4.3.2 Definirea functiei de reglare .471
7.4.5. Incalzirea interrnitenta a cladrilor existente - consum de caldura .471
7.4.6. Principiul metodologic .472
7.5. Auditul energetic .472
7.5.1. Domeniul de aplicare 472
7.5.2. Evaluarea perforrnantelor energetice ale cladirilor .472
7.5.2.1 Investigarea preliminara a cladirilor .472
7.5.2.1.1 Analiza carlii tehnice a cladirii, respectiv a docurnentatlei care a stat la baza executiel cladirii .472
7.5.2.1.2 Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit .472
7.5.2.1.3 Evaluarea starii actuale a cladirf .472
7.5.2.1.4 Prelevarea de probe fizice in vederea: .473
7.5.2.2 Determinarea perforrnantelor energetice si a consumului anual de energie al cladirii pentru
Incalzirea spanilor .473
7.5.2.3 Concluzii asupra evaluarii .473
7.5.3. Indicatori economici .473
7.5.3.1 Valoarea neta actualizata (VNA) .473
7.5.3.2 Durata de recuperare a investltlei suplimentare (NR) .474
7.5..3.3 Costul unitatil de energie .474
7.5.3.3.1 Costul specific al cantitatii de energie econornlsita .474
7.5.3.3.2 Costul specific al caldurli consumate .474
7.5.4. Elaborarea Raportului de Audit Energetic .474
7.6. Certificatul de perforrnanta energetica a cladirii .474
7.6.1. Certificatul de perforrnanta energetica a cladirllor (C.P.E.) .474
7.6.1.1 Etape necesare .475
7.6.1.2 Documente necesare .475
7.6.1.3 Conditli de acordare .475
7.6.1.4 Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (rata) .475
7.6.1.5 Date privind evaluarea P.E.C. - Anexa I .476
7.6.2. Metodologia de notare .476
8. SISTEME DE TNcALzIRE PENlRU UNELE CATEGORII DE Cl...ADIRI
8.1. Cladiri de locuit .478
8.1.1. Locuinte unifamiliale .478
8.1.1.1 Incalzirea tocala cu sobe .478
8.1.1.2 Incalzirea locala cu aparate speciale .479
't)ICu p r i n s
8.1.1.3 Incalzirea individuala centralizata .480
8.1.1.3.1 Incalzrea cu apa calda .480
8.1.1.3.2 Incalzlrea cu aer cald .482
8.1.2. l.ocuinte multifamiliale .482
8.1.2.1 lncalzlrea de apartament .482
8.1.2.2 lnoalzjrea centrala cu distributie pe apartament .483
8.1.2.3 Sursa terrnica .483
8.2. Sali de spectacole .484
8.2.1. Sisteme de Incalzjre .484
8.2.2. Date de calcul .484
8.3. Cladiri cu caracter special .485
8.3.1. lncalzirea bisericilor .485
8.3.2. lncalzirea muzeelor .486
8.4. Cladiri comerciale, banci si constructii similare .486
8.5. Spitale .487
8.5.1. Microclimatul in spitale .488
8.5.2. Sisteme de Incalzire 488
8.5.3. Sursa terrnica .488
8.5.4. Consumuri de energie terrnica .489
8.6. Sali de sport .489
8.6.1. Sali de sport comune .489
8.6.2. Piscine .490
8.7. Cladiri industriale .491
9. EXPLOATAREA $11NTRETINEREA INSTALATIILOR DE TNCALzIRE
9.1. Reglementari privind exploatarea si Intretinerea lnstalatillor de Incalzire .494
9.2. Punerea in functiune a mstatatillor .494
9.3. Heceptia lucrarilor .495
9.3.1. Heceptia la terminarea lucrarilor .495
9.3.2. Heceptia finala .495
9.4. Cartea tehnica a consfructiel .495
9.4.1. Documentele privind proiectarea, executia si receptia .495
9.4.2. Documentele privind exploatarea, lntretlnerea sl repararea .496
9.5. Exploatarea instalatiilor de incalzire .496
9.5.1. Prevederi generale .496
9.5.2. Reglarea instalatiilor .496
9.5.3. Regimul chimic al aqentilor termici .496
9.5.4. Protectia, siquranta sl igiena muncii. .496
9.5.5. Prevenirea si stingerea incendiilor .497
9.6. Exploatarea centralelor termice .497
9.7. Exploatarea retelelor termice de dlstrlbutie exterioare .497
9.8. Exploatarea lnstalatiilor interioare .497
9.9. lntretlnerea si reviziile lnstalatiilor de incalzire .497
II ALIMENTAREA c u c A L o u R A
10. CARACTERISnCILE GENERALE ALE ALIMENTARII cu cALDuRA
10.1. Structura necesarului de caldura in ansamblurile urbane $i industriale 500
10.1.1. Cladirlle alimentate cu caldura 500
10.1.2. Necesarul de caldura 500
10.1.2.1 Necesarul de caldura pentru lncalzirea cliidirilor 500
10.1.2.1.1 Metode de calcul al necesarului orar de caldura 500
10.1.2.1.2 Varlatla necesarului de caldura pentru Incalzirea cladirilor 501
10.1.2.1.3 Necesarul anual de caldura pentru incalzire 502
10.1.2.2 Necesarul de caldura pentru ventilare sl climatizare 502
10.1.2.2.1 Calculul necesarului orar maxim de caldura 502
10.1.2.2.2 Vartatia necesarului orar de caldura pentru ventilare si climatizare 503
10.1.2.3 Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde de consum 503
Cu p r i n s U , i i
10.1.2.3.1 Calculul necesarului maxim (mediu) orar de caldura pentru prepararea apei calde de consum 503
10.1.2.3.2 Variatia necesarului de caldura pentru prepararea apei calde de consum 503
10.1.2.4 Necesarul de cal dura tehnologic 503
10.1.2.5 Necesarul de caldura in alimentarea ansamblurilor urbane 503
10.1.2.5.1 Necesarul de caloura urban 504
10.1.2.5.2 Curba clasata a necesarului de caldura urban 504
10.2. Eficienta solutiilor de alimentare cu caldura 504
10.2.1. Criteriul cheltuielilor de calcul 504
10.2.2. Criteriul cheltuielilor totale actualizate (CTA) 505
10.2.3. Criteriul duratei de recuperare 505
10.3. Structura extern a a sistemelor de alimentare cemralizata cu caldura 505
10.3.1. Surse de energie 505
10.3.2. Agentul termic 506
10.3.3. Hetele de transport sl dlstrlbutie 506
10.3.4. Racordarea consumatorilor 507
10.4. Surse de energie 508
10.4.1. Criterii privind alegerea surselor de energie 508
10.4.2. Clasificarea centralelor 508
10.4.3. Economia de combustibil realizata prin termoficare 509
10.4.4. Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur 509
10.4.5. Centrale cu turbine de gaz (ITG) 510
10.4.5.1 ITG in circuit deschis 511
10.4.5.2 ITG in circuit inchis 511
10.4.6. Centrale cu ciclu mixt abur-gaze 511
10.4.7. Centrale cu motoare Diesel 512
10.4.8. Centrale termice 512
10.4.8.1 Centrale termice de apa fierbinte 513
10.4.8.2 Centrale termice de abur de medie presiune 514
10.4.9. Sarcina terrnlca a centralelor de termoficare urbana 515
10.4.10. Sarcina terrnica a centralelor de termoficare industriala 515
11. RETELE TERM ICE DE TRANSPORT $1 DISTRIBUTIE
11.1. Elemente privind constructia retelelor termice 518
11.1.1. Criterii privind constructia retelelor termice 518
11.1.2. Amplasarea suoterana in canale 518
11.1.2.1 Canale circulabile 518
11.1.2.2 Canale semicirculabile 518
11.1.2.3 Canale necirculabile 518
11.1.3. Amplasarea subterana fara canal 518
11.1.4. Amplasarea aeriana 519
11.1.5. Tevi, elemente de legatura 519
11.1.6. Reazeme mobile 521
11.1.7. Reazeme fixe 521
11.1.8. Compensatoare de dilatare 522
11.1.8.1 Compensatoare curbate in forma de "U" 523
11.1.8.2 Compensatoare cu presgarnitura 523
11.1.8.3 Compensatoare natural elastice 523
11.1.8.4 Compensatoare lenticulare (cu burduf) 524
11.2. Calculul hidraulic al retelelor termice 524
11.2.1. Calculul hidraulic al retelelor de apa fierbinte 525
- Exemplu de calcul. 526
11.2.2. Graficul piezometric al retelelor de apa fierbinte 527
11.2.3. Graficul piezometric al retelelor de condensat aferente retelelor de abur de presiune medie 529
11.2.4. Calculul hidraulic al retelelor de abur de presiune medie 529
11.3. Calculul termic al retelelor termice 534
11.3.1. Calculul pierderilor de caldura 534
11.3.1.1 Pierderi de caldura datorate scaparilor de fluid prin zonele neetanse ale sistemului 534
t i t h I I Cu p r i n s
11.3.1.2 Pierderi de caldura prin transfer termic in mediul Inconjurator 534
11.3.2. Calculul caderii de temperatura 539
11.3.3. Verificarea temperaturii la supratata exterioara a izolatlei termice 539
11.3.4. Calculul grosimii optime a stratului de izolatie terrnica 540
11.4. Calculul mecanic al retelelor termice 540
11.4.1. Consideratii privind calculul mecanic 540
11.4.2. Calculul grosimii peretilor conductelor 540
11.4.3. Calculul distantei intre reazemele mobile si fixe 542
11.4.4. Calculul conflquratiilor natural elastice 543
11.4.4.1 Calculul unei confiquratii natural elastice in forma de "L" 543
11.4.4.2 Calculul unei confiquratii natural elastice in forma de "Z" 545
11.4.5. Calculul compensatoarelor curbate in forma de "U" 546
11.4.6. Calculul compensatoarelor lenticulare (cu burduf) 548
11.4.7. Calculul fortelor in reazemele fixe 549
11.4.7.1 Forte de frecare din reazemele mobile 549
11.4.7.2 Forte de reactiune elastica din compensatoarele elastice sau lenticulare 550
11.4.7.3 Forte de frecare in compensatoarele axiale cu presgarnitura 550
11.4.7.4 Forta de presiune interioara 550
11.4.8. Verificarea rezistentei teviior in sectiunea cu solicitare maxima 551
11.4.9. Calculul mecanic in ipoteza utilizarti conductelor preizolate 551
11.4.9.1 Elemente generale de proiectare 551
11.4.9.2 Confiquratii elastice 552
11.4.9.3 Calculul detormatitlor termice (generate de variatlile de temperatura) 553
11.5. Executarea reteletor termice 554
11.5.1. Probleme generale 554
11.5.2. Executarea retelelor termice amplasate subteran, in canal 554
11.5.3. Executarea retelelor termice amplasate direct in sol, utilizand tevi preizolate cu spurna de poliuretan 554
12. REGLAREA FURNl zARl l CALDURI I
12.1. Principii 556
12.2. Consfructiile in procesul de incalzire 556
12.3. Sohrtii de reglare 557
12.4. Calculul graficelor de reglare 558
12.4.1. Racordarea directa 558
12.4.2. Racordarea directa, cu amestec 559
12.4.3. Racordarea indirecta 559
12.5. lnfluenta vitezei vantului asupra parametrilor de furnizare a caldurii pentru Incalzire 560
13. I NSTALATI I DE TRANSFORMARE A PARAMETRI LOR
13.1. Statille de transformare 564
13.2. Sotutii privind racordarea consumatorilor la retelele de apa fierbinte (apa calda) 564
13.2.1. Racordarea instalatiilor aferente cladirilor industriale 564
13.2.1.1 PUNCT TERMIC de hala cu racordare directa sirnpla 564
13.2.2. Racordarea instalatillor aferente cladirllor civile 566
13.2.2.1 Criterii privind racordarea instalatillor la retelele de apa fierbinte (apa calda) 566
13.2.2.2 Racordarea directa cu amestec prin pompe a instalatiilor de incalzire $i prepararea apei cal de
de consum Intr-o treapta, in paralel cu sistemul de lncalzire 566
13.2.2.3 Racordarea directa cu amestec prin pompe a instalatillor de lncalzire si prepararea apei calde
de consum intr-o treapta, in serie cu sistemul de Incalzire, cu lnjectie si acumulare 567
13.2.2.4 Racordarea indirecta a instalatiilor de incalzire $i preparare a apei calde de consum in
doua trepte serie-paralel 569
13.2.2.5 Racordarea indirecta a instalatiltor de lncalzire $i preparare a apei calde de consum in
Cu p r i n s
doua trepte - serie 570
13.2.2.6 Substatii de ansamblu urban sl puncte termice la consumatori 570
13.3. Solutii privind racordarea consumatorilor la retelele de abur de presiune medie 571
13.4. Proiectarea instalatiilor de racordare a consumatorilor la retelele termice 572
13.4.1. Masuri privind proiectarea 572
13.4.2. Etapele elaborarii proiectului 572
13.4.3. Alegerea schtrnbatoarelor de caldura pentru Incalzire 572
13.4.4. Alegerea schirnbatoarelor de caldura pentru prepararea apei cal de de consum 572
13.4.4.1 Sarcina terrnica 572
13.4.4.2 Temperaturile agentului termic primar 573
13.4.4.3 Debitul de agent termic primar 573
13.4.5. Alegerea pompei or 573
13.4.6. Alegerea robinetelor de reglare in cazul apei ca agent termic 574
13.4.6.1 Alegerea caracteristicii intrinseci a robinetului si a autoritatii de reglare 575
13.4.6.2 Stabilirea coeficientului specific de debit ~i a robinetului de reglare 575
13.4.6.3 Verificarea producerii cavitatiel in robinetele de reglare 576
13.4.6.4 Stabilirea pierderii de sarcina in robinetul de reglare manual Rm din schemele PT 577
13.4.7. Caracteristicile pompelor de adaos 577
13.4.8. lnstalatia de expansiune-asigurare 578
13.5. Echipamente si materiale pentru puncte termice 578
upon or
simply more
Solutii avansate de
lncalzire prin pardoseala
Uponor Reprezentanta
Adresa: Str. Re7nvierii Nr. 3-5, Et. 3
Sector 2,021121 Bucuresti
Telefon: 004 031 805 33 91
004 031 805 33 92
Fax: 004 031 805 33 95
info-ro@uponor.com
www.uponor.ro
Starea de bine
creata de solutiile eficien
,
~i ecologice de la Bosch
pentru lncalzire si apa
-
Centrale termice
Boilere apa calda
[ncalzitoare de apa
Panouri ~i lnstalatll solare
Cazanecu combustibil solid
Pompe de caldura
(8BOSCH
Tehnlca pentru 0vlata
www.bosch-climate.ro
[ Pamant ]
[ Buderus ]
/\
MAKING MODERN LIVING POSSIBLE
- i
_ : : ~ - : ~ ~ . C ~ . : ~ : ~ , , _ . - : : ' : '. :. . , . ~ ~
Danfoss reprezinta singura companie din lume care
ofera intreaga gama de produse pentru Incalzire si
contort, de la substatii pana la echipamentele de
control. De- a lungul timpului am castiqat experienta
prin instalarea echipamentelor Danfoss in diferite
sisteme de Incalzire si in toate conditiile de
functlonare.
Danfoss ofera 0gama unica ?i cuprinzatoare de:
Termostate pentru radiatoare
Robinete de echilibrare hldraulka
Substatii de toate dimensiunile
Incalzireelectrica prin pardoseala
Regulatoare electronice
Regulatoare cu actionare directa pentru presiune,
debit ~i temperatura
Vane cu sfera
Vane de reglare motorizate
Schirnbatoare de caldura
La Danfoss ne concentrarn pe dezvoltarea solutiilor
de control ce ajuta arhltectii, prolectantll ?i
integratorii de sisteme sa creeze cladiri publice ~i
rezidenttale ce indeplinesc cele mai inalte standarde
in asigurarea climatului interior optim.
Competenta noastra din domeniul incalzirii a trecut
testul timpului.
Clientii nostri v- o pot confirm a!
(and vreti solutli simple ~i eficiente, alegeti Danfoss!
Tehnologie pentru controlul incalzirii!
Danfoss 5.r.l. Sos. Oltenitei 208, Popesti- Leordenl, Jud.llfov, Cod poster 077160 Tel.: +40 31 2222101, +40 31 2222201. Fax: +40 31 2222108. E-mail: danfoss.ro@danfoss.com.www.incalzire.danfoss.com
Reprezentan~a pentru
MHG - Germania, producator de:
I
Cazanein condensatie eu puteri euprinse intre 16- 225 kW
Sisteme de panouri solare
Arzatoare pe gaz, motorina si mixte
eu puteri euprinse tntre 25 - 21000 kW
Pompe de caldura
eu puteri euprinse tntre 3,1 - 53,1 kW
III VPYla I a
.nerg y e
a
w w w .w i l o .r o
I WILOI
Pumpen Intelligenz.
CALD
GENERA TOA RE DE A ER CA L D EOLO. suspendate sau de pardoseala
GENERA TOA RE DE A ER CA L D tip ROOF-TOP CU predJ apozqle pentru
... derIaIre CU &pi I8U IndetentI chell
'11!!RM OOONV ECI"OA RE KING, A EROTERM E BREEZE
imita natura
SYSTEMA ROMANIA
Bd. Basarabianr. 96B, Etaj 1,
Sector 2, Cod 022121, Bucurestl
Tel: 021252 1621
Fax: 021 252 1628
E-mail: oI'fIoe08yatemaro
www.systema.ro
l Z P IN RADIATIE
destinate halelor industriale. sili desport. depozite.
spa1ii expozi1ionaleetc. cuinaltime > 3.5m.
TUBUAI RADIANTE MODULARE INFRA (6, 9, 12 m)
TUBlI.ATURA RADIANTA OHA (antiex)
PA NOllU RADIANTECERAMICE INFRA ROSSO SCR
'!!I.r_UUII'U RADIANTE CU APA. TERMOSTRISCE
~~~N"t~e- - onomU energetice fata de alte sisteme 35 ..;-62%;
- flux de caldurii directionat catre zona de lucru;
- flexibilitate in utilizare fiind posibilii inciilzirea zonala:
- amortizarea investitiei in 2 - 3 ani etc.
QJ
VI
o
""'C J
._
ro
C I...
ro
QJ
._
N
,ro
ro
QJ
VI
o
""'C J
._
ro
C I...
<!:: - - - - - - -
'---'
ro
+- '
C
o
E
:::J
u
Robinete termostatice pentru radiatoare
Robinete cu reglare manuals (simple sau cu prereglare)
Robinete de reglare pentru coloane STROMAX
Robinete de trecere, cu bila
Sisteme speciale de racordare a
radiatoarelor Herz 2000, Herz 3000
Sisteme electronice de reglare pentru Incalzire
Sisteme de racordare prin distribuitoare
Fitinguri mecanice si prin presare pentru levi din polietilena
Cutii complet echipate pentru lncalzlrea prin pardoseala
Teava din polietllena cu insertie de AL
Cazane cu combustibil solid
HERZ A RMA TUREN ROMA NIA S.R.L .
ELECTROMAGNETICA Business Park, Calea Rahovei 266-268,
Corp 61, Etaj 3, Cam. 24-26, Sector 5, Bucuresti,
Tel.: 021.456.10.66, Fax: 021.456.10.68.
E-mail vilnzari:vanzari@herz-romania.ro
E-mailoffice:office@herz-romania.ro
Website: www.herz-romania.ro
armacell
THE MAKERS OF
A nnal1ex
advanced insulation
Armacell Switzerland AG . Brunnmatt 522 . CH-6264 Pfaffnau . www.armacell.com
lnformatii: Laurentiu Pestritu Tel: +40 21 7254386 mobil: +40 722611355 laurentiu.pestritu@armacell.com
A U T O A D A P T
- selecteaza automat
functionarea optima a
pompei
- tehnologie unica pentru
pompele de clrculatle
~ Var met ekni kk
Cazane el ect r i ce Var met ekni kk - Nor vegi a
Put er i t er mi ce i nt r e 6 ~i 1200 kW
6-30 kW
MB
30 - 150 kW
180 - 300 kW
375 - 1200 kW
s . c. MA RA L S. R. L .
Strada Leordeni 161S, localitate Popesti - Leordeni, jud IIfov.
Tel/fax: 021.4673006, 021.4673007, 021.4673008, 0741 086405
E-mail: office@maral.biz, www.rnaral.biz
/J"~ V.~.s"';"L
(("5'" consulting
o (Q ) . .
o69 ECONOMIE ENERGETICA - CONSULTANTA LOGJ CA
Campania noastro otero JaceJemai ridicate standar
e
e
proiectare instolctii pentru constructii
audit energetic ~i inspectieinstolotii CPE(certilieat
performonto energetico) pentru
Legii372/2005
~R ~~u@ I ~I @ u@ ~~-[ ill ~
REVISTA ASOCIATIEI INGINERILOR DE INSTALATII DIN ROMANIA
SANI TAAE, iNCALZI AE, VENTllAR E. CLlMAT!ZAR E. FR I G, ElECTR I CE. GAZE
www.vogelundnoot.ro
Consultanta tehnica ! i i de vanzari in Romani a
Transilvania 0040 (0)741168947. Moldova 0040 (0)748111260
Sud0040 (0)741168946
VOGEL&NOOT
Mai rnulta tehnica.
Mai mult servi ce.
heati ngthroughi nnovati on.
Nurnar 'inregistrare:
> r o
o
.-
. . . . . . . .
Q)
C')
~
Q)
C
Q)
> r o
. . . . . . . . ~
c
ro
E
~
o
\of--
~
Q)
Q. .
Q)
-0
PLAN$A 1
ZZLLAA
1 5 1 0 1 7 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 0 1 8 1 2 1 1 1 8 1 1 0 1 2 1 0 1 2 1 0 1 7 1
Eficienta energetica ridicata
Notare
enerqetica:
Perforrnanta energetica a cladirf 59,2
Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Performantei Energetice a Cladirllor elaborate
'in aplicarea Legii 372/2005
Cladire
reala
Cladire de
referinta
Eficienta enerqetica scazuta
Consum anual specific de energie [kWh/m
2
an]
430 180
Indice de emisii echivalent CO
2
[kg
co2
/m
2
an
8 5 40
Consum anual specific de energie [kWh/m
2
an]
Clasa enerqetica
Climatizare
C
Clad ire Cladire
pentru
reala referinta
Incalzire 2 4 0 D B
A a calda de consum 1 1 0 E C
Ventilare rnecanica
Iluminat artificial 8 0 E
Consum anual specific de energiedin surse regenerabile [kWh/m
2
an] : 0
Date privind cladirea certificate:
Adresa cladrii: .
Categoria cladirii; .
Regim de inaltlrne: .
Anul construirii: .
Motivul elaborarii certificatului energetic: .
Aria utila spatiului conditionat: m
2
Aria construita desfasurata: m
2
Volumul interior conditionat al cladirii: m
2
Programul de calcul utilizat , versiunea: .
Date auditorul energetic pentru cladiri:
Specialitatea
(c, i, ci)
Numele ~i prenumele Nr. certificat
de atestare
Sernnatura
sl stampila
Data Nr. dosar de
audit energetic
PLAN$A 2
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANTEI ENERGETICE A CLADIRII
o Grile de clasificare energetica a cladirii functie de consumul de caldura anual specific:
INCALZIRE:
,
APA CALDA DE CONSUM:
~
CLiMATIZARE:
Or--C')LOC') 0
r--,.... r-- "<t"<t 0
T" ' " " T' " " " C\l C' ) LO
LOLOCl'lOC\J 0
,.... C') LO Cl'l C') 0
,.... C\J
oor--"<tco 0
C\J LOCO C') Cl'l 0
,....,.... C')
[kWh/m2.an] [kWh/m2.an] [kWh/m2.an]
VENTILARE MECANICA:
ENERGIE ELECTRIC~ENTRU ILUMINAT: TO~AL:
I I I l E I ~ ~ I ~ I I ~ l m E I ~ ~
LOCO" " ' LOT" " " 0
T"'"" T""" C\I C')
OCl'lCl'lC')"'" 0
"<t"<t LO r-- Cl'l C\J
,....
l ()--T" " " CO <.0 0
C\J 0 Cl'l 0 co C\J
,.... C\J C\J "<t LO co
[kWh/m2.an] [kWh/m2.an] [kWh/m2.an]
o Perforrnanta energetica a cladirll de reterlnta:
Consum anual specific de energie Notare
[kWh/m2.an] energetica
pentru:
Incalzire: 85
Apa calda de consum: 45
94,4
Climatizare: -
lIuminat artificial: 50
o Penallzari acordate cladirii certificate ~i motivarea acestora:
Po=1,45 - dupa cum urmeaza:
Subsol uscat, dar fara posibilitate de acces la instalatie
usa de intrare cladire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere sl este lasata
frecvent deschisa in perioada de neutilizare
Ferestre/usi in stare buna, dar neetanse
Cel putin jurnatate dintre arrnatunle de reglaj ale corpurilor statice nu sunt functionale
lnstalatla de lncalzire a fost spalata/curatata cu mai mult de trei ani in urrna
Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi de separare sl golire a acestora
Tencuiala exterloara cazuta partial
Peretii exteriori prezinta pete de condens
Cladire fara sistem de ventilare orqanizata
P2=1,05
P3=1,02
P4=1,05
Ps=1,05
P6=1,03
Pa=1,05
Pg=1,02
P12=1,10
o Hecornandari pentru reducerea costurilor prin lrnbunatatlrea pertormantei energetice a cladirii
Solutii recomandate pentru anvelopa cladirii,
Solutii recomandate pentru instalatiile aferente cladirli. dupa caz.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
I. Insl al al i i de i ncal zi re
,
Capitolul 1
P robleme generale
Capi t ol ul 1: Pr obl eme gener al e I. lnstalatii de Incalzire
1.1. Ist or i cul ,i importan~
i nst al a1: i i l orde i nci l zi r e
Tehnica lncalzirii s-a dezvoltat treptat
in timp, paralel cub celelalte ramuri ale
tehnicii, pe rnasura progresului civiliza-
tiel si a dezvoltarii continue a produc-
tiel, Sistemele de incalzire au evoluat in
decursul timpului de la focul liber la ac-
tualele sisteme moderne de Incalzire
centralizata, Cel mai rudimentar mijloc
de Incalzire folosit la scara larga in an-
tichitate a fost arderea libera in inca-
peri a lemnelor sl a carbunilor. Acest
sistem de incalzire, desi daunator sa-
natatii, a fost folosit mult timp. Parla-
mentul din Londra, la sfarsitul secolului
al XVlli-Iea era Incalzit prin bazine de
mangal. Tot in antichitate au aparut ~i
alte sisteme de Incalzire, locale prin
sobe sau centrale cum au fost hipo-
caustele aparute la romani in secolul I
i.e.n. La noi in tara s-a utilizat si se mai
utilizeaza pe scara larga inca Incalzirea
locala cu sobe, mai ales in zona rurala,
Primele instalatii de Incalzire moder-
ne au fost cele cu abur, introduse spre
mijlocul secolului al XVIII-lea, iar cele
cu apa calda la inceputul secolului al
XIX-lea. in Romania s-a utilizat pentru
prima data lncalzirea centralizata cu
aer cald la fostul Teatru National (cladit
in 1856) sl la Ateneul Roman (cladit in
1888). La starsitul secolului al XIX-lea,
cladirile mari de la noi din tara au
inceput sa fie inzestrate cu Incalzire
centrala cu abur, iar dupa 1916 ele s-
au extins si la cladirile mijlocii.
Odata cu dezvoltarea tehnicii in toate
ramurile de activitate s-a dezvoltat si
tehnica din domeniul instalatillor. Insta-
latillor de Incalzire, Irnpreuna cu celelal-
te instalatii din cladiri, Ie revin rolul de
a asigura un grad de confort optim
acolo unde omul Iocuieste sau i~i des-
fasoara activitatea.
Aproximativ 40 % din energia prima-
ra este folosita sub forma de energie
terrnica pentru nevoile qospodaresti din
clfldirile de locuit si sectorul tertiar (cla-
diri administrative, social culturale etc.),
din care, 2/3 pentru lncalzire. Este evi-
dent ca aceste consumuri sunt destul
de ridicate, ceea ce face ca rolul insta-
latiilor de incalzire sa fie important
avand in vedere ca, de modul in care
aceste instalatii sunt proiectate ~i ex-
ploatate, depinde consumul de energie
~i eficienta lor economica.
Instalatiilor de incalzire, fiind mari
consumatoare de energie, Ie revin ~i
rolul de a utiliza rational ~i eficient
aceasta energie. Se impun 0serie de
masuri incepand cu consumatorii ~i
terminand cu sursa termica.
La consumatori este necesar sa se
asigure solutii de incalzire adecvate, in
concordanta cu potentialul actual al
tehnicii (aparate de Incalzire moderne,
solutii de incatzire eficiente etc.).
Sursa terrnica trebuie sa fie echipata,
de asemenea, cu aparatura performan-
ta, producerea de energie terrnica sa se
faca cu consum redus de combustibil,
iar intregul proces sa fie automatizat.
Rolul instalatiilor de lncalzire nu se
rezurna numai la proiectarea ~i realiza-
rea de solutii moderne si eficiente, ci si
la modul in care acestea sunt exploa-
tate, respectiv, modul in care se face
gestiunea energiei consumate. De
aceea, pe langa solutiile adoptate, se
cere ca ele sa fie urrnarite continuu
atat in ceea ce priveste conditiile pe
care Ie realizeaza la consumatori cat sl
modul in care se realizeaza aceste
conditii, adica cu ce consumuri de e-
nergie. in felul acesta se va realiza de-
zideratul ca instalatia de Incalzire
adoptata unei ctadiri date sa-si inde-
plineasca rolul in totalitate, adica
realizarea condltiilor de confort cu con-
sumuri cat mai reduse de energie.
Fata de cele rnentionate se poate
concluziona ca rolul unei instalatii de
Incalzire este de a realiza:
- rnentinerea in Incaperl a unei tempe-
raturi cat mai uniforme, situata in
jurul valorii cerute, atat in plan
orizontal cat si in plan vertical;
- in Incaperi, 0temperatura a suprafe-
telor elementelor de constructii astlel
incat sa evite pe cat posibil feno-
menul de radiatie rece (schimb activ
de caldura intre om si aceste supra-
fete) precum si fenomenul de con-
densare a vaporilor de apa pe supra-
fata acestor elemente;
- 0reglare a temperaturii interioare in
functie de necesitati, tinand toto data
seama de inertia terrnica a elemen-
telor de constructii:
- 0Incalzire fara poluarea aerului din
Incaperi (degajari de praf, noxe, zgo-
mote etc.), precum si fara poluarea
mediului inconjurator:
- 0Incalzire fara curenti perturbatori ai
aerului din incapere;
- solutii eficiente si economice atat din
punct de vedere al instalatiilor cat si
al exploatanl.
1.2. Cal i t at ea const r uct i i l or ,i
i nst al a,i i l or af er ent e
1.2.1. Legea nr . 10/1995 pr i vi nd
cal i t at ea i n const r uC1: i i
Prin Legea nr. 10/1995 privind cal ita-
tea in constructii, se instituie sistemul
calitatii in constructii, care sa conduca
la realizarea ~i exploatarea constructii-
lor de calitate corespunzatoare, in sco-
pul protejarii vietii oamenilor, a bunu-
rilor acestora, a societatii sl a mediului
Inconjurator.
Calitatea in constructii este rezultan-
ta totalitatii performantelor de compor-
tare a acestora in exploatare, in scopul
satisfacerii, pe intreaga durata de exis-
tenta, a cerintelor utilizatorilor si colec-
tivitatilor.
Prevederile legii calitatii ccnstructiilor
se aplica constructlilor de orice cate-
gorie si INSTALATIILOR AFERENTE
ACESTORA, precum si lucrarilor de
modernizare, transformare, consolidare
si de reparatii,
Sunt exceptate de la prevederile
legii, cladirile pentru locuinte cu parter
~i parter plus un etaj si anexele gospo-
daresti situate in mediul rural precum
~i constructiile provizorii.
Sistemul calitatii in constructii se
aplica in mod diferentiat in functie de
categoria de importanta a constructii-
lor.
1.2.2. Cerin~eesen~ale
Pentru obtlnerea unor constructii de
calitate corespunzatoare conform Legii
nr. 10/1995 sunt obligatorii realizarea sl
rnentinerea pe intrega ourata de exis-
tenta a constructiilor a urmatoarelor
cerinte:
a) rezistenta si stabilitate;
b) siquranta in exploatare;
c) siquranta la foc;
d) iqiena, sanatatea oamenilor, reface-
rea si protejarea mediului;
e) izolatia terrnica, hidrofuqa si econo-
mia de energie;
f) protectia impotriva zgomotului.
La data de 5 mai 2007, a aparut Le-
gea nr. 123, privind modificarea Legii
nr. 10/1995 privind calitatea in con-
structii, prin care se modifica denumi-
rea cerintelor si ordinea acestora, dupa
cum urrneaza:
a) securitate la incendiu;
b) igiena , sanatate ~i mediu;
c) rezistenta rnecanica ~i stabilitate;
d) siquranta in exploatare;
e) protectia impotriva zgomotului;
f) economia de energie si izolarea
terrnica.
Conform prevederilor Legii 123/2007,
in intreg cuprinsul legii, cuvantul "ce-
rinte" se inlocuieste cu sintagma "ce-
rinte esentlale",
Obliqatiile privind cerintele esentiale
revin factorilor implicati in conceperea,
realizarea ~i exploatarea constructiilor,
precum ~i in postutilizarea lor ~i anu-
me: investitorilor, cercetatorilor, pro-
iectantilor, fabricantilor, furnizorilor de
produse, executantilor, proprietarilor,
utilizatorilor, responsabililor tehnici cu
executia, verificatorilor de proiecte, ex-
pertilor tehnici, autoritatilor pub lice,
asociatiilor profesionale.
I. lnstalatii d e Incalzire Capi t ol ul 1: Pr obl eme gener al e
Sistemul calitatti in constructii repre-
zinta ansamblul de structuri organiza-
torice, responsabilitati, regulamente,
proceduri $i mijloace, care concura la
realizarea calitatii constructiilor in toate
etapele de conceperre, realizare, ex-
ploatare sl postutilizare a acestora.
Sistemul calitatil in constructll se
compune din:
a. reqlernentarl tehnice;
b. calitatea produselor;
c. agrementele tehnice pentru noi pro-
duse;
d. verificarea sl expertizarea proiecte-
lor;
e. conducerea si asigurarea calitatii in
constructil:
f. autorizarea si acreditarea laboratoa-
relor de Incercari:
g. activitatea rnetroloqica:
h. receptia lucrarilor:
i. comportarea in exploatare
j. postutilizarea constructlllor:
k. controlul de stat al calitatii construe-
tiilor.
Reglementarile tehnice se stabilesc
prin regulamente sl proceduri si au ca
obiect conceptia, calculul si alcatuirea,
executia si exploatarea constructiilor.
Prin reqlernentarile tehnice se stabi-
lese, in principal, conditiile minime de
calitate cerute constructiilor, produse-
lor si procedeelor utilizate in construe-
tli, precum sl modul de determinare si
de verificare a acestora.
Certificarea calitatii produselor folosi-
te in constructii se etectueaza prin grija
producatorilor, in conformitate cu me-
todologia sl procedurile stabilite pa
baza legii. La lucrarile de constructii se
interzice folosirea de produse fara cer-
tificarea calitatii lor.
Agrementele tehnice pentru produse,
proceduri si echipamente noi in con-
structli stabilesc, in condltiile prezentei
legi, aptitudinea de utilizare, conditiile
de tabricatie, de transport, de depozi-
tare, de punere in opera sl de Intretine-
re a acestora.
Verificarea proiectelor pentru execu-
tia constructiilor, in ceea ce priveste
respectarea reqlernentarilor tehnice re-
feritoare la certnte, se va face numai
de catre specialisti verificatori de pro-
iecte atestati, altii decat specialistli ela-
boratori de proiecte. Se interzice apli-
carea de proiecte sl detalii de executle
neverificate de cafre verificatori tehnici
atestati,
Expertizele tehnice ale proiectelor si
constructiilor se efectueaza numai de
experti tehnici atestati.
Prin HG nr. 925/1995 s-a aprobat
Regulamentul de verificare $i experti-
zare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor $i a constructiilor.
Prin Ordinul MTCT nr.
777/26.05.2003, s-a aprobat regula-
mentul de verificare si expertizare teh-
nica de calitate a proiectelor.
Conducerea si asigurarea cetitsiii in
constructii constituie obliqatia tuturor
factorilor care participa la conceperea,
realizarea sl exploatarea constructiilor
$i irnplica 0stategie adecvata si masuri
specifice pentru garantarea calitatii
acestora.
Autorizarea $i acreditatrea laboratoa-
relor de analiza $i Incercsri in construe-
tii se fac in conformitate cu prevederile
legale.
Asigurarea ectivitsiii metrologice in
constructii se realizeaza conform pre-
vederilor legale privind etalonarea, ve-
rificarea si rnentinerea in stare de
functionare a mijloacelor de masurare
si control utilizate in acest domeniu.
Receptie constructiilor constituie
certificarea realizarf acestora pe baza
exarninarii lor nemijlocite, in conform i-
tate cu docurnentatla de executie si cu
documentele cuprinse in cartea tehnica
a constructiel. Cartea tehnica a con-
structiei cuprinde docurnentatia de
executie sl documente privitoare la
realizarea sl exploatarea acesteia. Ea
se intocrneste prin grija investitorului si
se preda proprietarului constructiei.
Heceptia constructiei se face de ca-
tre investitor, proprietar, in prezenta
proiectantului si a executantului si/sau
reprezentantllor de spacialitate desem-
nati de acestia.
Urmenree comportsrii in exploatare a
constructiilor se face pe toata durata
de exlstenta a aestora si cuprinde an-
samblul de activitati privind examina-
rea directa sau investigarea cu mijloa-
ce de observare si rnasurare specifice,
in scopul rnentinerii cerintelor.
Postutilizare constructiltor cuprinde
activitatlle de dezafectare, demontare
si demolare a constructiilor, de recon-
ditionare $i de refolosire a elementelor
si produselor recuperabile, precum si
reciclarea deseurilor cu asigurarea pro-
tectiel mediului potrivit legii.
Controlul de stat al calitatl: in con-
structii cuprinde inspectia la investitori,
la unitatile de proiectare, de executie,
de exploatare $i de postutilizare a con-
structiilor, privind existenta si respecta-
rea sistemului calitatii in constructli,
Controlulde stat al calltatii in con-
structli se exercita de cafre lnspectia
de Stat in Ccnstructii, care raspunde
de executarea controlului statului cu
privire la aplicarea unitara a prevederi-
lor in domeniul calitatii constructiilor.
1.3. Cl asi f i car ea i nst al a,i i l or
d e i ncAl zi r e
Instalatiile de incalzire se pot clasifi-
ca dupa mai multe criterii $i anume:
1. modulin care se face transmisia caldu-
rii: incalzire prin convectie, radiatle:
2. natura agentului termic: Incalzire cu
apa calda, apa fierbinte, abur cu
presiune joasa, abur cu presiune
medie, aer cald;
3. modul de amplasare a sursei termi-
ce: Incalzire locala, centrale $i la
distanta:
4. natura energiei utilizate: incalzire cu
energie conventionala (combustibili fo-
sili: qazosi, lichizi, solizi), incalzire cu e-
nergii neconventionale (energie sclera,
energie qeoternala, biornasa etc.), in-
calzire elecmca, incalzire cu pompe de
caldura, instalatli de recuperare a
caldurii reziduale;
5. modul in care se asigura parametrii
din interiorul Incaperilor: Incalzire
norrnala si incalzire de qarda.
1.4. Regl ement i r i pr i vi nd
pr oi ecf ar ea, exec~ia ,i
expl oat ar ea i nst al a,hl or d e
i ncAl zi r e
1.4.1. Aut or i zar ea execut ar i i
l ucr i r i l or d e cnstru~ii
Autorizarea executarii lucrarilor de
constructii este reglementata prin Le-
gea 50/1991 modificata prin Ordonanta
de urqenta a Guvernului nr.214/2008,
aprobata, cu modificari $i cornpletari,
prin Legea nr.261/2009 cu rnocificertle
ulterioare, publicate in Monitorul Oficial
al Hornaniei, Partea I, nr. 493 din 16 iu-
lie 2009.
in anul 2009 Ministerul Dezvoltarii
Regionale si l.oculntel, a elaborat Nor-
mele Metodologice de aplicare a Legii
nr.50/1991 privind autorizarea executa-
rii lucrarilor de constructii.
Norme Metodologice aprobate de
MDRL, au ca obiect punerea la dispo-
zitia celor irnplicati din domeniul exe-
cutarii lucrarilor de constructii: admi-
nistratia publica locala, investitori, pro-
iectantl, institutii si autoritati avizatoare
privind autorizarea lucrarilor de con-
structli, precum $i executanti, a unui
act normativ detaliat pentru aplicarea
unitara a prevederilor Legii nr. 50/1991,
privind procedura de autorizare, formu-
larele necesare autorizarii $i criteriile
pentru stabilirea continutului documen-
tatiilor necesare autorizerii.
Autorizatiile de construire sau de
desfiintare pentru executarea lucrarilor
de constructii, se emit de catre autori-
tatile administratiei publice judetene
sau locale, pentru lucrarile care se exe-
cuta in cadrul unitatii administrativ-teri-
toriale, in functie de categoriile de con-
structii $i lucrari, precum $i cu respec-
tarea prevederilor documentatiilor de
urbanism $i a planurilor de amenajare
a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Capi t ol ul 1: Pr obl eme genera Ie I. lnstalatii de Incalzire
Certificatele de urbanism se emit de
catre aceeasi autoritate care este abili-
tata sa ernita autorizatille de construi-
re/desfiintare.
1.4.1.1. Aut ori zarea execut j ri i
l ucrl ri l or de const nJqi i
Realizarea constructillor civile, indus-
triale, agricole sau de orice natura, in-
clusiv a instalatlilor aferente acestora,
se poate realiza numai in baza si cu
respectarea prevederilor unei autorizatii
de construire, ernisa in conformitate cu
prevederile docurnentatiilor de urba-
nism si de amenajare a teritoriului
aprobate.
Odata cu autorizarea executarii lu-
crarilor de baza, prin autorizatiite de
construire/desfiintare se autorizeaza si
executarea lucrariior de organizare de
santier aferente.
1.4.1.2. Lucrl ri care Be excepteazl de
Is sut ori zare
Se excepteaza de la autorizare cate-
goriile de lucrari de constructii cu grad
ridicat de repetabilitate, care nu modi-
fica structura de rezlstenta, carac-
teristicile initiate ale constructiilor sau
aspectul arhitectural al acestora.
Oaca in vederea schirnbar!i destina-
tiel unor spatii interioare existente nu
se reahzeaza lucrari de constructf pen-
tru care legea prevede emiterea unei
autorizatii de construire, nu este nece-
sara emiterea acestui act.
Se excepteaza de la autorizare, daca
nu se executa la constructille prevazu-
te lucrarile de reparatii, Inlocuiri ori re-
abilitari privind:
a) finisaje interioare si exterioare,
tencuieli, placaje, altele asemenea;
b) trotuare, ziduri de sprijin ori scan de
acces;
c) lucrari de reabilitare energetica la
cladiri de locuit individuale cu cel
mult trei niveluri, care nu sunt monu-
mente istorice clasate sau in curs de
clasare, respectiv situate in afara zo-
nelor de protectie a monumentelor
si/sau a zonelor construite protejate;
Se excepteaza de la autorizare lucra-
rile de reabilitare energetica la cladiri
de locuit individuale cu cel mult trei ni-
vel uri, daca au ca obiect reabilitarea
energetica a:
a) anvelopei, partea opaca si/sau par-
tea vitrata, daca acestea nu conduc
la modificarea calitatii si formei arhi-
tecturale a elementelor de fatada;
b) acoperisului cliidirii daca nu se
schirnba sistemul constructiv al
acestuia, respectiv terasa/sarpanta,
Se pot executa lucrarile de construe-
tii necesare pentru remedierea defi-
cientelor constatate ca urmare a efec-
tuarii receptiei la terminarea lucrarilor,
fara a fi necesara emiterea unei noi
autorlzatii de construire ori prelungirea
vatabilltatf autorizatiei existente, cu
conditia incadrarii in prevederile autori-
zatiei emise pentru executarea lucrari-
lor de constructil,
De asemeni se pot executa fara a fi
necesara emiterea unei autorizatii de
desfitntare.
t.ucrarue de desflintare a unor con-
structii/lucrari executate fara autorizatie
sau cu incalcarea prevederilor aceste-
ia, dispuse de organele de control abi-
litate sau de instanta.
1.4.1.3. Lucrl ri de i nst al at : i i aferente
const ruqi i l or care Be except eazl de Is
sut ori zare.
Se excepteaza de la autorizare
lucrarile pentru:
a) reparatii la instalatiile interioare ale
cladirilor, inclusiv interventllle con-
stand in inlocuirea si/sau reamplasa-
rea consumatorilor, cu conditia sa
nu se afecteze structura de rezisten-
ta a constructiilor:
b) montarea I instalarea aparatelor in-
dividuale de climatizare si/sau de
contorizare a consumatorilor de uti-
litati;
c) montarea I instalarea - sistemelor
locale de incalzire si de preparare a
apei calde menajere cu cazane
omologate de ISCIR care functio-
neaza cu combustibil gaze naturale
cu obliqatla ca prin solutia tehnica
adoptata pentru instalarea acestora
sa fie respectate conditille prevazute
de normativele de specialitate.
Instalarea sistemelor locale de Incal-
zire sl de preparare a apei cal de mena-
jere se poate face numai pe baza unor
proiecte de specialitate elaborate de
proiectanti autorizati, verificate in con-
ditfile legii, care trebuie avizate de so-
cietatea furnizoare de gaze naturale.
Executia lucranlor specificate, se va
face numai cu respectarea conditiilor
prevazute de normativele de proiectare
si executie in vigoare si se vor realiza
exclusiv de persoane autorizate.
1.4.1.4. Document e/e necesare emi t eri i
cert i f i cat ul ui de urbani sm
Pentru emiterea certificatului de
urbanism, orice persoana fizica sau
juridica lnteresata, trebuie sa depuna la
emitent 0docurnentatie cuprinzand:
a) cererea-tip, cuprinzand:
1. elementele de identificare a solici-
tantului;
2. elementele de identificare a imo-
bilului pentru care se solicita emite-
rea certificatului de urbanism, res-
pectiv localitate, nurnar cadastral si
nurnar de carte funciara, in cazul in
care legea nu dispune altfel;
3. elementele care definesc scopul
solicitarii;
b) planuri topografice sau cadastrale
cu indicarea imobilului si a vecinata-
tilor, teren si/sau constructii, la sea-
rile 1:500, 1:2.000sau 1:10.000, du-
pa caz, vizate de oficiul de cadastru
sl publicitate irnobiliera teritorial, sau
extras din planul cadastral al locali-
tatii eliberat la cerere de autoritatea
adrninlstratiei publice locale;
Se interzice emitentului sa conditio-
neze emiterea certificatului de urba-
nism de elaborarea prealabila a unei
docurnentatii de urbanism pentru imo-
bilul in cauza, precum $i a oricaror do-
curnentatii tehnice de definire a scopu-
lui solicitarii.
Certificatul de urbanism nu tine loc
de autorizatie de construire/desfiintare
$i nu confera dreptul de a executa lu-
crari de constructii,
1.4.1.5. Document e/e necesare emi t eri i
sut ori zat i ei de const rui re/desf i i nt are
Docurnentatia pentru autorizarea
executarii lucrarilor de constructii, ela-
borata in temeiul sl cu respectarea pre-
vederilor docurnentatiilor de urbanism,
avizate si aprobate, potrivit legii, pe
langa cererea pentru emiterea autoriza-
tiei de construire, va contine in mod
obligatoriu urrnatoarele documente:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra imobilului, te-
ren si/sau constructii, in copie lega-
lizata, sau, dupa caz, extrasul de
plan cadastral actualizat la zi $i ex-
trasul de carte funciara de informare
actualizat la zi, in cazul in care legea
nu dispune altfel;
c) docurnentatia tehnica (D.T.);
d) avizele, acordurile si punctul de ve-
dere/actul administrativ al autoritatii
pentru protectia mediului competen-
te, solicitate prin certificatul de ur-
banism;
e) studiile de specialitate, nota tehnica
justificativa sau raportul de expertiza
tehnica pentru lucrari de interventie
la constructii existente si/sau rapor-
tul de audit energetic pentru lucrari
de interventie in vederea cresterii
perforrnantei energetice la cladiri,
solicitate prin certificatul de urba-
nism;
Odata cu autorizatia de construi-
re/desfiintare se solicita, de regula, si
autorizarea orqanizarii executarii tucra-
rilor. In aceasta situatie, solicitantul are
obliqatia de a prezenta, pe langa docu-
rnentatia tehnica (D.T.), pentru autori-
zarea executarii lucrarilor de baza
(D.T.A.C.), docurnentatla tehnica (D.T.)
pentru organizarea executarii lucrarilor
(D.T.O.E.), piese scrise si desenate, Irn-
preuna cu avizele specifice aferente
(aviz circulatie, aviz pentru ocuparea
ternporara a domeniului public, aviz
sanitar, avizlcontract cu societatea de
I. lnstalatii de Inealzire Capi t ol ul 1: Pr obl eme gener al e
salubritate sl altele asemenea, dupa
caz);
In situatia in care, prin certificatul de
urbanism a fost ceruta elaborarea unor
studii suplimentare, sintezele acestora
se anexeaza docurnentatiei, inclusiv
avizele obtinute pentru acestea;
1.4.1.6. Docu",.""". t ehni cl (D.T.)
Docurnentatia tehnica (DT) este do-
curnentatia tehnico-economica distinc-
ta, prin care se stabilesc principalele
coordonate privind incadrarea in indicii
urbanistici aprobati, amplasarea con-
structiilor ~i relatille acestora cu veci-
natatile, schemele sl fluxurile functio-
nale, cornpozitla spatiala, structura de
rezistenta, expresia de arhitectura, do-
tarea sl echiparea consfructiilor, inclu-
siv solutiile de asigurare, bransare ~i
racordare a acestora la infrastructura
edilitara, dupa caz, care sta la baza
emiterii autorizatiei de construire/des-
fiintare,
Docurnentatia tehnica pentru autori-
zarea executarii lucrarilor de constructh
va cuprinde sl solutiile privind bransa-
mentele sl racordurile la utilitatile urba-
ne necesare, care se autorlzeaza im-
preuna cu lucrarile de baza,
Docurnentatia tehnica, alcatuita din
piese scrise si desenate sl cornpletata
cu elementele de identificare sl datele
tehnice, va respecta urrnatoarele con-
ditii:
a) se elaboreaza in baza continutului-
cadru;
b) se elaboreaza de colective tehnice
de specialitate si se sernneaza:
c) se verifica, in conditiile legii, de
verificatori de proiecte atestati.
Masurile specifice pentru protectia
mediului stabilite prin actul administra-
tiv al autoritatii competente pentru pro-
tectia mediului, precum ~i cerlntele din
avizele ~i acordurile emise vor fi avute
in vedere la elaborarea docurnentatlei
tehnice sl nu pot fi modificate prin pro-
cedura de autorizare ori prin autorizatia
de construire.
1.4.1.7. Avl ze ,I acor dur l al e
f uml zor l l or /adml nl st r st or l l or de utl/~
ur bane
In vederea constituirii documentatiei
pentru autorizarea executarii lucrarilor
de constructil, este necesara obtinerea
avizelor/acordurilor furnizorilor/admi-
nistratorilor de utilitati urbane: alimen-
tare cu apa, canalizare, electricitate,
gaze, termoficare, telecornunlcatll, sa-
lubritate, transport urban, stabilite prin
certificatul de urbanism, inclusiv pentru
restrlctule imp use pentru siquranta
tunctionaru retelelor de transport ener-
getic sau tehnologic din zona de am-
plasament.
1.4.1,& Avize J i scor dur i al e
aut or i t l J1l l or cent r sl el ser vi ci i l or
deconcentrste
Avizele/acordurile autoritatllor cen-
trale ori ale serviciilor deconcentrate
ale acestora, dupa caz, potrivit cerinte-
lor stabilite si inscrise in certificatul de
urbanism, in functie de caracteristicile
urbanistice ale amplasamentului ~i de
natura lnvestitiei, se obtin, de cafre so-
licitant sau de catre proiectant, in cali-
tate de imputernicit al acestuia, inain-
tea depunerii documentatiei pentru au-
torizarea executaru lucrarltor de con-
structli la autoritatile adrninlstratlel pu-
blice competente, pentru urrnatorele
domenii principale:
a) asigurarea si racordarea/bransarea
la infrastructura edtlrtara, in conditiile
impuse de caracteristicile si amp la-
samentul retelelor de distrtbuti-
e/transport energetic din zona de
amplasament,
b) racordarea la reteaua cailor de co-
rnunicatti:
c) securitatea la incendiu, protectia ci-
vila ~i protectia sanatatii populatiel:
d) cerintele specifice unor zone cu res-
trlctii stabilite prin reqlernentari spe-
ciale.
In cazul autorizarf executarii lucrari-
lor pe amplasamente situate in zone in
care, prin docurnentatiile de amenajare
a teritoriului ~i de urbanism aprobate,
s-a instituit un anumit regim de restric-
tie cu privire la realizarea constructlilor,
obtinerea avizelor sl acordurilor din
partea autoritatilor centrale competen-
te este obligatorie.
Inspectoratul de Stat in Constructil
(ISC), prin inspectoratele teritoriale in
constructii, potrivit prevederilor legale
in vigoare, emite urmatoarele avi-
ze/acorduri:
a) avize, din punct de vedere tehnic,
emise cu titlu gratuit, pentru docu-
rnentatlile tehnico-economice afe-
rente obiectivelor de investltli noi, cu
valori mai mari de 13,0 miI.RON,
care se flnanteaza, din fonduri publi-
ce sau din credite externe, contrac-
tate sau garantate de stat, ai caror
indicatori tehnico-economici se
aproba de Guvern;
b) acorduri pentru mterventii asupra
constructiilor existente;
c) avize privind solutiile de interventie
irnediata pentru punerea in siguranta
provizorie a constructiilor avariate in
urma dezastrelor, in actlunile de
lnterventle operativa ~i refacere post
dezastru.
1.4.1.9. Compete",. de e/abor sr s a
document st l i l or t ehn/ce
Documentatiile tehnice (D.T.), pre-
cum ~i proiectele tehnice (P.Th.) care
dezvolta documentatiile tehnice, cu
respectarea condltiilor impuse prin au-
torizatia de construire, precum ~i prin
avizele, acordurile ~i actul administrativ
al autorltatf competente pentru protec-
tia mediului, se elaboreaza de colective
tehnice de specialitate.
Dreptul de sernnatura sl de promo-
vare a documentatinor tehnice (D.T.) si
(P.Th.), in vederea avizarit/autorizer!i,
se poate face numai sub sernnatura
unor cadre tehnice cu preqatire supe-
rioara in domeniile: artutectura, urba-
nism, constructii ~i instalatii pentru
constructti, potrivit nivelelor de com-
petenta.
Eeste interzisa semnarea proiectelor
tehnice (P.Th.) pentru executia lucrari-
lor, precum si a docurnentatiilor tehni-
ce (D.T.) de catre persoane care nu au
absolvit, cu diploma rscunoscuta de
statui roman, institutii de invatamant
superior de specialitate in domeniul ar-
hitecturii ~i constructiilor/instalatiilor ori
care nu au drept de sernnatura in con-
ditille legii, sub sanctiunea legii penale.
Potrivit prevederilor legale in vigoare
privind calitatea in constructii, docu-
mentatiile tehnice precum sl proiectele
tehnice, care dezvolta docurnentatille
tehnice, in condltlile legii, se verifica
pentru cerintele de calitate de cafre
speclallsti verificatori de proiecte ates-
tati, solicitantul avand obliqatia de a
face dovada efectuarli verificarii.
Tehnicienii proiectanti, absotventi ai
formelor de lnvatarnant postliceal cu
durata de minimum 2 ani cu pregatire
in domeniile arhitectura, constructll,
instalatii pentru constructii, pot elabo-
ra, fara drept de semnatura, documen-
tatii pentru cladiri de irnportanta redusa
si aflate in afara zonelor protejate.
1.4.2. Regl ement i r i t ehni ce
pent r u pr oi ect ar ea, execut ar ea ,i
expl oat ar ea instal~ilor de
i nci l zi r e
Pentru autorizarea executarii lucrari-
lor de constructii, calitatea constructii-
lor si pentru pertorrnanta energetica a
cladirilor sl a lnstalatiilor aferente au
fost aprobate 0serie de legi, prezenta-
te in continuare.
Legea nr. 50/1991 (cu modificarile si
completarile aduse de Legea 453/2001
si Legea 401/2003) privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii;
Legea nr. 10/1995 ~i Legea 123/2007
privind calitatea in constructii;
Legea nr. 199/2000 privind utilizarea
eficienta a energiei;
Legea nr. 325/2002 pentru aprobarea
OG nr. 29/2000 privind reabilitarea ter-
mica a fondului construit existent ~i sti-
mularea economisirii energiei termice;
Legea nr. 37212005 privind perfor-
manta energetica a cladirilor;
Capi t ol ul 1: Pr obl eme gener al e I. Inst al al i i de Incalzire
OUG nr.18/2009 privind cresterea
pertorrnantei energetice a cladirilor de
locuit;
Pe baza Legii nr. 372/2005 privind
pertorrnanta energetica a cladirilor au
fost elaborate urrnatoarele metodologii
de calcul:
- Mc 0011 1-1/2006 Metodologia de
calcul a perforrnantel energetice a
cladirilor (anvelopa cladirii);
- Mc 0011 11-17Metodologia de calcul
a perforrnantei energetice a instalati-
ilor de lncalzire,
Pentru dimensionarea lnstalatiilor de
Incalzjre sunt in valabilitate urrnatoarele
standarde;
- STAS 1907/1 lnstalatii de Incalzire.
Calculul necesarului de caldura.
Prescriptii de calcul;
- STAS 1907/2 lnstalatii de Incalzire.
Calculul necesarului de caldura,
Temperaturi interioare conventionale
de calcul
- STAS 4839 - 97. lnstalatii de incal-
zire. Nurnarul anual de grade zile;
- STAS 7132 lnatalatii de lncalzire cen-
trala. Masuri de siquranta la instalatia
de incalzire centrala cu apa calda
avand temperatura maxima de 115
0
C.
In continuare se prezinta normative-
Ie, instructiunite si ghidurile pentru in-
stalatiile de Incalzire.
- I 13- 2002 Normativ pentru proiecta-
rea ~i executarea instalatiilor de in-
calzire centrale:
- I 13/1 - 2002 Normativ pentru ex-
ploatarea instalatillor de lncalzire
centrala:
- NP-058-02 Proiectarea si executarea
sistemelor centralizate de alimentare
cu energie tsrrnlca - rete Ie sl puncte
termice;
- NP-059-02 Exploatarea sistemelor
centralizate de alimentare cu energie
terrnica - retele si puncte termice;
- NP 029 - 02 Normativ pentru proiec-
tare si executarea retelelor termice
cu conducte preizolate;
- I 36-2001 Ghid pentru proiectarea
autornatizarii instalatiitor din centrale
si puncte termice;
- GP 067-2002 Ghid privind determina-
rea suprafetei echivalente termic a
corpurilor de Incalzire,
Pentru proiectarea, executarea sl
exploatarea instalatiilor de incalzire tre-
buie respectate si prevederile din ur-
rnatoarele normative:
- C 56 - 2001 "Normativ pentru verifi-
carea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si lnstalatii aferente";
- P 118 - Normativ de siquranta la foc
a constructiilor;
- C 300- Normativ de prevenire a in-
cendiilor pe durata de executare a lu-
crarilor de constructii ~i instalatiilor
aferente;
- P 7-2002 Normativ privind fundarea
constructiilor pe pamanturi sensibile
la umezire.
1.4.3. Modul de at r i bui r e a
cont r act el or de concesi une a
l ucr i r i l or publ i ce pent nJ i n-
st al al i i l e de i nci l zi r e
1.4.3.1. Modul de at r i bui r e a cont r act e-
l or de concesi une a Iucr l r i l or publ i ce
pent r u i nst al at i i l e de Tncl l zi r e
Pentru atribuirea contractelor de
concesiune de tucrari publice, in con-
formitate cu Ordonanta de Urqenta a
Guvernului 34 din 19.04.2006, se ela-
boreaza docurnentatia de atribuire. Or-
donanta de Urqenta a Guvernului 34 se
aplica si contractelor de achizitie publi-
ca precum sl a contractelor de cence-
sii de servicii ~i se aplica din 4 octom-
brie 2007.
Procedurile de atribuire constau in:
licitatie deschisa, licitatie restransa, di-
alog competititv, negociere cu publica-
rea prealablla a unui anunt de partici-
pare, negociere fara publicarea preala-
bila a unui anunt de participare si ce-
rere de oterta.
Prin Hotararea de Guvern nr. 925 din
19.07.2006 s-au aprobat normele de
aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achizitie pu-
blica din Orconanta de urqenta a Gu-
vernului nr. 34/2006.
1.4.3.2. Regul i de e/abor ar e a docu-
menf a1Iei de at r i OOi r e
Autoritatea contractanta are obliqatla
de a preciza in cadrul docurnentatlei
de atribuire orice cerlnta, criteriu, regu-
la si alte inforrnatii necesare pentru a
asigura ofertantului/candidatului 0 in-
formare cornpleta, corecta si explicita
cu privire la modul de aplicare a pro-
cedurii de atribuire.
Docurnentatia de atribuire trebuie sa
cuprinda printre altele ~i caietul de sar-
cini sau docurnentatia descriptiva, a-
ceasta din urrna fiind utilizata in cazul
aplicarli procedurii de dialog competitiv
sau de negociere;
1.4.3.3. Cai et ul de sar ci ni coml ne, Tn
mod obl i gat or i u, speci f i cat i i t ehni ce.
a. Specificatiile tehnice reprezlnta ce-
rinte, prescriptii, caracteristici de na-
tura tehnica ce permit fiecarui pro-
dus, serviciu sau lucrare sa fie
descris, in mod obiectiv, in asa ma-
niera Incat sa corespunda necesitatii
autoritatii contractante.
b. Specificatiile tehnice definesc ca-
racteristici referitoare la nivelul cali-
tativ, tehnic ~i de pertorrnanta, ce-
rinte privind impactul asupra me-
diului inconjurator, siguranta in ex-
ploatare, dimensiuni, terminologie,
simboluri, teste si metode de tes-
tare, instructiunl de utilizare, teh-
nologii ~i metode de productie,
precum ~i sisteme de asigurare a
calitath si conditli pentru certificarea
conform itati i cu standarde relevante
sau altele asemenea. In cazul con-
tractelor pentru lucrari, specltlcatiile
tehnice pot face referire, de ase-
menea, ~i la prescriptii de proiectare
sl de calcul al costurilor, la verifi-
carea, inspectia si conditiite de
receptie a lucrarilor sau a tehnicilor,
procedeelor si metodelor de exe-
cutie, ca si la orice alte conditii cu
caracter tehnic pe care autoritatea
contractanta este capabila sa Ie
descrie, in functie sl de diverse acte
normative si reqlernentari generale
sau specifice, in legatura cu lucrarile
finalizate ~i cu materialele sau alte
elemente componente ale acestor
lucrari,
c. Specificatiile tehnice se definesc
astfel incat sa coresounda, atunci
cane este posibil, necesitatilor/
exlqentelor oricarui utilizator, inclu-
siv ale persoanelor cu dizabifitati,
d. Specficatiile tehnice trebuie sa perrnita
oricarui ofertant accesul egal la proce-
dura de atribuire si nu trebuie sa aiba
ca efect introducerea unor obstacole
nejustificate de natura sa restranga
concurenta intre operatorii economici.
e. Fara a aduce atingere reqlernenta-
rilor tehnice nationale obligatorii, in
rnasura in care acestea sunt compa-
tibile cu dreptul comunitar, auto-
ritatea contractanta are obllqatia de
a defini specificatiile tehnice:
- fie prin referire, de regula in urrna-
toarea ordine de prioritate, la stan-
darde nationale care adopta stan-
darde europene, la omoloqari teh-
nice europene, la standarde inter-
nationale sau la alte referinte de
natura tehnica elaborate de orga-
nisme de standardizare europene;
in cazul in care acestea nu exista,
atunci speclflcatille tehnice se defi-
nesc prin referire la alte standarde,
omoloqari sau reqternentari tehnice
nationale privind utilizarea produ-
selor sau proiectarea, calculul si
executla lucrarilor. Orice astfel de
refer ire trebuie sa fie insotlta de
rnentiunea sau echivalent;
- fie prin precizarea perforrnantelor
si/sau cerintelor functlonale solici-
tate, care trebuie sa fie suficient de
precis descrise tncat sa permita
otertantllor sa determine obiectul
contractului de achizitie publica, iar
autoritatii contractante sa atribuie
contractul respectiv;
- fie atat prin precizarea performan-
telor ~i/sau cerintelor functionale
solicitate, astfel cum sunt acestea
I. Instala~ii de i ncal zi r e Capi t ol ul 1: Pr obl eme gener al e
prevazute la punctul b, cat si prin
referirea la standardele, ornoloqari-
Ie tehnice, specificatiile tehnice co-
mune, prevazute la punctul a, ca
mijloc de prezurntie a conforrnitatii
cu nivelul de pertorrnanta si cu ce-
rintele functionale respective;
- fie prin precizarea pertorrnantelor
si/sau cerintelor functionale solici-
tate, astlel cum sunt acestea pre-
vazute la punctul b, pentru anumite
caracteristici, sl prin referirea la
standardele sau ornoloqarile tehni-
ce, prevazute la punctul a, pentru
alte caracteristici.
f. In cazul in care autoritatea contrac-
tanta defineste specificatitle tehnice
din caietul de sarcini, optand pentru
modalitatea prevazuta la punctul e,
atunci nici 0oterta nu poate fi res-
pinsa pe motiv ca produsele sau ser-
viciile prevazute in propunerea
tehnica nu sunt conforme cu specifi-
catiile precizate, daca ofertantul de-
rnonstreaza, prin orice mijloc adec-
vat, ca propunerea tehnica prezen-
tata satisface Intr-o rnaniera echiva-
lenta cerintele autoritatii contractante
definite prin specificatiile tehnice.
g. In cazul in care autoritatea contrac-
tanta defineste speciflcatiile tehnice
din caietul de sarcini prin precizarea
pertorrnantelor si/sau cerintelor func-
tionale solicitate, atunci nici 0oferta
nu poate fi respinsa daca ofertantul
demonstreaza prin orice mijloc
adecvat ca produsele, serviciile sau
lucrarile oferite asigura indeplinirea
perforrnantelor sau cerintelor func-
tionale solicitate deoarece sunt
conforme cu:
- un standard national care adopta
un standard european:
-0omologare tehnica europeana:
- 0specittcatla tehnlca cornuna utili-
zata in Comunitatea Europeana:
- un standard international;
- alte reqtementarl tehnice elaborate
de organisme de standardizare eu-
ropene.
h. Un mijloc adecvat de a dovedi con-
formitatea cu speciticatiite tehnice
solicitate iI poate reprezenta dosarul
tehnic al producatorulul sau un ra-
port de incercare/testare emis de un
organism recunoscut cum ar fi
dupa caz, un laborator neutru d~
lncercarl $i calibrare sau un or-
ganism de certificare sl inspectie
care asiqura respectarea stan dar-
delor europene aplicabile; autorita-
tea contractanta are obliqatia de a
~ a~cepta certificate emise de orga-
IU rnsrne recunoscute in oricare dintre
statele membre ale Uniunii Euro-
13 pene.
( 1 ! P~ormantele si cerintele functonaie
lsIpnn care se definesc specificatiile teh-
nice, pot include $i caracteristici de me-
diu. In cazul in care autoritatea contrac-
tanta solicita indeplinirea anumitor ca-
racteristici de mediu in ceea ce priveste
perforrnantele si cerintele functionaie,
atunci aceasta are dreptul de a utiliza,
integral sau partial, specflcatii definite
prin "etichete ecologice" europene,
( multi)nationale sau prin orice alte "eti-
chete ecologice", daca se indeplinesc,
in mod cumulativ umatoarele conditli:
- specificatiile respective sunt adec-
vate pentru definirea caracteristici-
lor produselor sau serviciilor a ca-
ror furnizare/prestare reprezinta 0-
biect al contractului de achizitie
publica;
- cerintele pentru "eticheta ecologi-
ca" au fost elaborate pe baze stiin-
tiflce:
- "eticheta ecoloqica" a fost adopta-
ta printr-o procedura specifica ce a
permis implicarea tuturor partner
interesate - organisme guverna-
mentale, consumatori, producatori,
distribuitori, orqanizatii de mediu;
- "eticheta ecoloqica" este accesibi-
la/oisponibila oricarei persoane in-
teresate.
j. Autoritatea comractanta are dreptul
de a preciza in caietul de sarcini fap-
tul ca produsele sau serviciile oferite
care detin 0anurnita "eticheta eco-
toqica" sunt considerate ca indepli-
nesc implicit speclficatille tehnice so-
licitate. Pe de alta parte, autoritatea
contractanta nu are dreptul de a
considera 0 propunere tehnica ca
fiind necontorrna, pentru singurul
motiv ca produsele sau serviciile
ofertate nu detin "eticheta ecoloqtca"
precizata, daca ofertantul demon-
streaza, prin orice mijloc adecvat ca
produsele/serviciile oferite corespund
speclflcatillor tehnice solicitate.
Un mijloc adecvat de a dovedi con-
formitatea cu specificatiile tehnice soli-
citate il poate reprezenta dosarul teh-
nic al producatorului sau un raport de
incercareltestare emis de un organism
recunoscut; autoritatea contractanta
are obliqatia de a accepta certificate e-
mise de organisme recunoscute in ori-
care dintre statele membre ale Uniunii
Europene.
k. Se interzice definirea in caietul de
sarcini a unor speclficatll tehnice
care indica 0anurnita origine, sursa,
productie, un procedeu special, 0
maroa de tabrtca sau de cornert, un
brevet de inventie, 0 licenta de
fabricatie, care au ca efect favori-
zarea sau eliminarea anumitor ope-
ratori economici sau a anumitor pro-
duse. Prin derogare, se admite 0
astlel de indicatie, dar numai in mod
exceptional, in situatia in care 0
descriere suficient de precisa $i in-
teliqibila a obiectului contractu lui nu
este posibila sl numai insotita de
mentiunea sau echivalent.
I. Autoritatea contractanta are dreptul de
a impune in cadrul docurnentatiei de
atribuire, in rnasura in care acestea
sunt compatibile cu dreptul comunitar,
conditii speciale de indeplinire a
contractului prin care se urmereste
obtinerea unor efecte de ordin social
sau in legatura cu protectia mediului $i
promovarea dezvoltarii durabile.
m. Autoritatea contractanta are obliga-
tia de a asigura obtinerea docu-
rnentatiei de atribuire de catre orice
operator economic interesat care
inainteaza 0solicitare in acest sens.
1.4.4. Fazel e de el abor ar e a do-
cument a1: i ei t ehni co-economi ce
pent r u i nst al al i i l e de i nci l zi r e
Prin Hotararea de Guvern nr.
28/09/01/2008, s-a aprobat continutul-
cadru al docurnentatiilor tehnico-eco-
nomice aferente investitiilor publice.
Prevederile hotarar] se aplica pentru
realizarea obiectivelor de lnvestitii noi,
precum $i lucrarilor de interventii la
constructii existente care se finanteaza
din bugetele prevazute conform Legii
nr. 500/2002 privind finantele publice $i
Legii nr. 273/2006 privind finantele
publice locale, cu rnodificarite si
cornpletarlle ulterioare.
Proiectarea lucrarilor de constructii
pentru obiective de investitii noi, inclu-
siv extinderi, se elaboreaza in trei faze
si anume:
- studiul de fezabilitate;
- proiectul tehnic;
- detalii de executie.
Proiectarea lucrarilor de constructli
pentru interventii la constructii existen-
te, inclusiv instalatiile aferente, se ela-
boreaza in patru faze si anume:
- expertiza tehnica si, cupa caz, audit
energetic;
- docurnentatie de avizare a lucrarilor
de interventii;
- proiectul tehnic;
- detalii de executle,
Pentru obiectivele de investitii noi, in-
clusiv extinderi, ale caror docurnentatli
tehnicoeconomice intra in cornpetenta
de aprobare a Guvernului, se elaborea-
za un studiu de prefezabilitate anterior
elaborarii studiului de fezabilitate.
Docurnentatie de avizare pentru lu-
cran de lnterventii este definita ca do-
curnentatia tehnico-economica sirnilara
studiului de fezabilitate, elaborata pe
baza concluziilor raportului de experti-
za tehnica si, dupa caz, ale raportului
de audit energetic, pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici aferenti
lucrarilor de interventii la constructli
existente;
J.----------------------------------------------------
Capitolul1: Probleme generale I. Instalalii de incalzire
Lucrarlle de interventii sunt lucrarile
la constructii existente, inclusiv instala-
tiile aferente, asimilate obiectivelor de
lnvestitii, care constau in: reparatii ca-
pitale, transtorrnari, modifican, moder-
nizarl, consolidari, reabititari termice,
precum ~i lucrari de interventii pentru
prevenirea sau tntaturarea efectelor
produse de actiuni accidentale ~i cala-
rnitati naturale, efectuate in scopul asi-
gurarii cerintelor esentiale de calitate sl
functionale ale constructlilor, potrivit
destinatiei lor;
Pentru aplicarea unltara a prevederi-
lor hotarari, Ministerul Dezvoltarii, Lu-
crarilor Publice sl t.oculntelor, cu avizul
Ministerului Economiei sl Finantelor,
poate emite lnstructiuni care se aproba
prin ordin al ministrului.
1.4.4.1. Continutul-cadRl 81studiulul
de prefezabilitate
1.4.4.1.1. PIeseIe scrise
a. Date generale:
- denumirea obiectivului de investitii:
- amplasamentul (judetul, localitatea,
strada, nurnarut);
- titularul investitiei;
- beneficiarul investitiei;
- elaboratorul studiului.
b. Necesitatea !;Ii oportunitatea in-
vesti1:iei
Necesitatea investitiei:
- scurta prezentare privind situatia
existenta, din care sa rezulte nece-
sitatea investltlel:
- tabele, harti, grafice, planse dese-
nate, fotografii etc., care sa explici-
teze sltuatia existenta ~i necesita-
tea investitiei;
- deflclentele majore ale situatlei ac-
tuale privind necesarul de dezvol-
tare a zonei;
- prognoze pe termen mediu sl lung;
Oportunitatea investitiei:
- incadrarea obiectivului in politicile
de investitii generale, sectoriale sau
regionale;
- actele legislative care reglementea-
za domeniul investitiei, dupa caz;
- acorduri internatlonale ale statului
care obliga partea rornana la reali-
zarea investlttei, dupa caz.
c. Scenariile tehnico-economice prin
care obiectivele proiectului de lnvestitil
pot fi atinse:
- scenarii prop use (minimum doua);
- scenariul recomandat de cafre ela-
borator;
- avantajele scenariului recomandat. i
d. Date privind amplasamentul sl
terenul pe care urrneaza sa se
amplaseze obiectivul de investitle
intorrnatf despre terenul din ampla-
sament:
- situatla juridica privind proprietatea
asupra terenului care orrneaza a fi i
ocupat - definitiv si/sau temporar
- de obiectivul de investitii:
- suprafata estimata a terenului;
- caracteristicile geofizice ale terenu-
lui din amplasament determinate in
baza studiului geotehnic realizat
special pentru obiectivul de inves-
titii privind:
zona seisrnica de calcul ~i pe-
rioada de colt;
datele preliminare asupra naturii
terenului de fundare si presiunea
conventionala;
nivelul maxim al apelor freatice;
- studiile topografice preliminare;
- datele climatice ale zonei in care
este situat amplasamentul.
e. Costul estimativ al investltiei
1. Cheltuieli pentru elaborarea docu-
rnentatiei tehnico-economice:
- cheltuieli pentru elaborarea docu-
rnentatiilor de proiectare (studiu de
prefezabilitate, studiu de fezabilitate,
expertiza tehnica, proiect tehnic sl
detalii de executie), dupa caz;
- cheltuieli pentru activitatea de con-
sultanta si asistenta tehruca;
- cheltuieli pentru obtinerea avizelor ~i
acordurilor de principiu necesare ela-
borarii studiului de prefezabilitate;
- cheltuieli pentru preqatirea documen-
telor privind aplicarea procedurii
pentru atribuirea contractului de
lucrari si a contractu lui de servicii de
proiectare, urbanism, inginerie, alte
servicii tehnice, conform prevederilor
legale (instructiuni pentru ofertanti,
publicitate, onorarii sl cheltuieli de
deplasare etc.).
g. Valoarea totala estimata a investitiei
h. Avize si acorduri de principiu,
dupa caz
1.4.4.1.2. Plese desenate:
- plan de amplasare in zona (1:25.000 -
1:5.000);
- plan general (1:2.000 - 1:500).
1.4.4.2. Continutul-cadRl 81studiului
de fezabilitate
1.4.4.2.1. PIeseIe scrise
a. Date generale sunt aceleasi ca la
studiul de prefezabilitate:
b. Informa1ii generaIe privind proiectul
- situatia actuata ~i inforrnatii despre
entitatea responsabila cu implemen-
tarea proiectului;
- descrierea investitiel:
concluziile studiului de prefezabili-
tate sau ale planului detaliat de in-
vestltii pe termen lung (in cazul in
care au fost elaborate in prealabil)
privind sltuatia actuala, necesitatea
~i oportunitatea prornovarii inves-
titiei, precum sl scenariul tehnico-
economic selectat;
scenariile tehnico-economice prin
care obiectivele proiectului de
investitii pot fi atinse (in cazul in
care, anterior studiului de fezabili-
tate, nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat
de investitll pe termen lung):
- scenarii propuse (minimum doua);
- scenariul recomandat de catre
elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
descrierea consfructiva, functiona-
la sl tehnoloqica, dupa caz;
c. Date tehnice ale investitiei:
- zona sl amplasamentul;
- statutul juridic al terenului care ur-
rneaza sa fie ocupat;
- situatia ocuparilor definitive de teren:
supratata totala, reprezentand te-
renuri din intravilan/extravilan;
- studii de teren:
studii topografice cuprinzand pla-
nuri topografice cu amplasamen-
tele reperelor, liste cu repere in
sistem de referinta national;
studiu geotehnic cuprinzand pla-
nuri cu amplasamentul forajelor, fi-
selor complexe cu rezultatele de-
terrninarilor de laborator, analiza
apei subterane, raportul geotehnic
cu recornandarile pentru fundare ~i
consolidari:
alte studii de specialitate necesare,
dupa caz;
- caracteristicile principale ale con-
structiilor din cadrul obiectivului de
investitii, specifice domeniului de ac-
tivitate, si variantele constructive de
realizare a investltiei, cu recoman-
darea variantei optime pentru apro-
bare;
Pentru instalatii este necesar sa se
dea: destinetie, categoria de importan-
ta $i caracteristicele constructive ale
cladirii, numarul de niveluri $i destinetie
tuturor incaperilor, inclusiv daca are
sau nu subsol tehnic, tipul $i structura
ecoperisutui sau terasei, dimensiunile
Inceperik si ale elementelor de con-
structli precum $i cotele geodezice ale
tuturor punctelor caracteristic ale ctsdi-
rilor, gradul de rezisteniii la toe, cate-
goria $i clasa de pericol de incendiu a
constructiitor $i instalatiilor, date pri-
vind caracteristicele proceselor tehno-
logice, spatii pentru amplasarea cen-
tralelor termice sau a punctelor termi-
c e o
- situatia existenta a utilitatilor ~i
analiza de consum:
necesarul de utilitati pentru
varianta propusa prornovarii:
solutll tehnice de asigurare cu
utilitati;
Pentru instalatiile de incalzire este
necesar sa se dea: natura agentului
termic( apa calda, apa fierbinte,abur cu
presiune joasa, abur cu presiune me-
die, aer cald); natura energiei utilizate:
I. lnstalatll de lncalzire Capitolul1: Probleme generale
energie conventionele-combustlbitli ga-
zosi, lichizi $i solizi; energie neconven-
tionala: energie sotere, energie geoter-
mala, energie electrice.pompe de cal-
dura, recuperarea caldurii etc; modul In
care se face transmisia caldurii: tncel-
zire prin convectie, lncalzire prin radia-
tie; sistemul de tncetzre: incetzke loca-
la, tncetzre centree; pozitie centralei
termice sau a punctului termic.
Este necesar sa se indice cota radi-
erului, diametrul $i pozitie conductelor
exterioare de tncetzre.
concluziile evaluarii impactului
asupra mediului;
d. Durata de realizare sl etapele prin-
cipale; graficul de realizare a investitiei.
e. Costurile estimative ale investitiei
- valoarea totala cu detalierea pe
structura devizului general;
- esalonarea costurilor coroborate cu
graficul de realizare a investltlei.
f. Analiza cost-beneficiu:
- identificarea investitlei si definirea
obiectivelor, inclusiv specificarea pe-
rioadei de retennta;
- analiza optiunilor:
- analiza financiara, inclusiv calcularea
indicatorilor de pertorrnanta finan-
clara: fluxul cumulat, valoarea actuala
neta, rata interna de rentabilitate si
raportul cost-beneficiu;
- analiza econornica, inclusiv calcula-
rea indicatorilor de pertorrnanta eco-
nornica: valoarea actuala neta, rata
interna de rentabilitate si raportul
cost-beneficiu;
- analiza de senzitivitate;
- analiza de risco
g. Sursele de finantare a investltiei
Sursele de finantare a investitiilor se
constituie in conformitate cu leqislatia
in vigoare si constau din fonduri pro-
prii, credite bancare, fonduri de la bu-
getul de statlbugetul local, credite ex-
terne garantate sau contractate de
stat, fonduri externe nerambursabile si
alte surse legal constituite.
h. Estirnari privind forta de rnunca
ocupata prin realizarea investitiei
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de executie;
faza de operare.
i. Principalii indicatori tehnico-econo-
mici ai investitiei
- valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii
lei) (in preturi - luna, anul, 1 euro =
..... lei), din care:
constructii-rnonta] (C+M);
- esalonarea lnvestitiei (INV/C+M):
anul I;
anul II
................. ,
- durata de realizare (Iuni);
- capacitati ~n unitati fizice si valorice);
- alti indicatori specifici domeniului de
activitate in care este realizata in-
vestitia, dupa caz.
j. Avize si acorduri de principiu
- avizul beneficiarului de investitie pri-
vind necesitatea si oportunitatea in-
vestitiei:
- certificatul de urbanism;
- avize de principiu privind asigurarea
utilitatilor (energie terrnica si elec-
trica, gaz metan, apa-canal, teleco-
rnunicatii etc.);
- acordul de mediu;
- alte avize sl acorduri de principiu
specifice .
1.4.4.2.2. Piese desenate:
- plan de amplasare in zona (1:25000 -
1:5000);
- plan general (1: 2000 - 1:500);
- planuri si sectiuni generale de arhi-
tectura, rezlstenta, instalatli, inclusiv
plan uri de coordonare a tuturor spe-
cialitatilor ce concura la realizarea
proiectului;
- planuri speciale, profile longitudinale,
profile transversale, dupa caz.
1.4.4.3. Continutul-cadru al documen-
tatiei de avizare alucrlrilor de inter-
ventii
1.4.4.3.1. Piese/e scrise
a. Date generale sunt aceleasi ca la
studiul de prefezabilitate.
b. Descrierea investitiel:
- situatla existenta a obiectivului de
investitii:
starea tehnica, din punctul de ve-
dere al asigurarii cerintelor esentia-
Ie de calitate in constructli, potrivit
legii;
valoarea de inventar a constructlei;
actul doveditor al fortei majore,
dupa caz;
- concluziile raportului de expertiza
tehniciilaudit energetic:
prezentarea a cel putin doua opti-
uni;
recomandarea expertului/auditoru-
lui energetic asupra solutiei optime
din punct de vedere tehnic si
economic, de dezvoltare in cadrul
docurnentatiei de avizare a lu-
crarilor de interventil.
c. Date tehnice ale investitiei:
- descrierea lucrarilor de baza si a celor
rezultate ca necesare de efectuat in
urma realiziirii lucrarilor de baza;
- descrierea, dupa caz, a lucrarilor de
modernizare efectuate in spatiile
consolidate/reabilitatelreparate;
- consumuri de utilitati:
necesarul de utilitati rezultate, du-
pa caz in situatia executarii unor
lucrar! de modernizare;
estirnari privind depasrea consu-
murilor initiale de uttlitati,
d. Durata de realizare si etapele
principale:
- graficul de realizare a investitlel:
e. Costurile estimative ale investitiei:
- valoarea totala cu detalierea pe
structura devizului general;
- esalonarea costurilor coroborate cu
graficul de realizare a investitiei.
f. Indicatori de apreciere a eficientei
economice:
- analiza cornparativa a costului reali-
zarii lucrarilor de lnterventii rata de
valoarea de inventar a constructiei,
g. Sursele de finantare a investltiei
Sursele de finantare a investitlel se
constituie in conformitate cu leqlslatia
in vigoare si constau in fonduri proprii,
credite bancare, fonduri de la bugetul
de statlbugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fon-
duri externe nerambursabile si alte sur-
se legal constituite.
h. Estimari privind torta de rnunca
ocupata prin realizarea lnvestitiel:
faza de executie:
- numar de locuri de rnunca create in
faza de operare.
i. Principalii indicatori tehnico-econo-
mici ai investltiei:
- valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii
lei) (in preturi - luna, anul, 1 euro = .....
lei),
din care:
constructii-rnonta] (C+M);
- esalonarea investitlei (INV/C+M):
anul I;
anul II;
- durata de realizare (Iuni);
- capacitati (in unitati fizice si valorice);
- alti indicatori specifici domeniului de
activitate in care este realizata in-
vestitia, dupa caz.
j. Avize si acorduri de principiu:
- certificatul de urbanism;
- avize de principiu privind asigurarea
utilitatilor (energie terrnica si elec-
trica, gaz metan, apa-canal, teleco-
rnunicatii etc.);
- acordul de mediu;
- alte avize si acorduri de principiu
specifice tipului de lnterventle,
1.4.4.3.2. Piese desenate:
- plan de amplasare in zona (1: 25000-
1:5000);
- plan general (1: 2000-1 :500);
- planuri si sectiuni generale de arhi-
tectura, rezistenta, instalatii, inclusiv
plan uri de coordonare a tuturor spe-
cialitatilor ce concurs la realizarea
proiectului;
- plan uri speciale, profile longitudinale,
profile transversale, dupa caz.
1.4.4.4 Proiectul tehnic
Proiectul tehnic reprezinta documen-
tatia scrisa si desenata pentru care se
ellbereaza autorizatia de construire si
Capi t ol ul 1: Pr obl eme gener al e I. lnstalatii d e incalzire
care face parte din documentele de li-
citatie pentru realizarea investitiei.
PT se intocrreste de cafre elaboratorul
SF si cuprinde, In principal, urrnatoarele:
descrierea lucrarilor: principalele pie-
se ale acestei parti sunt memoriile
tehnice pe specialitati In care se in-
clude si memoriul tehnic pentru in-
stalatiile de lncalzire centrale (in-
stalatii interioare, retele termice si
surse de caldura);
caietele de sarcini: acestea explici-
teaza nivelul de pertorrnanta a lucra-
rilor, descriind solutille tehnice si teh-
nologice folosite care sa asigure exi-
qentele de calitate impuse. Gaietele
de sarcini fac parte inteqrata din do-
cumentele de licltatie pentru adju-
decarea executiei lucrarilor de inves-
title, iar continutul lor este:
- breviar de calcul pentru dimensiona-
rea elementelor componente;
- nominalizarea planselor care guver-
neaza lucrarea;
- specificarea dimensiunilor, proprista-
tilor fizice, chimice, de aspect, de ca-
litate, tolerante, teste etc., pentru
materialele componente ale lucrarii:
- descrierea executiei lucrar!i:
- conditii de receptie:
- standarde, normative si alte prescrip-
tii care trebuie respectate;
listele cu cantitatl de lucrari si utilaje;
graficul general de realizarea investitiei;
piese desenate, care pentru insta-
latiile de Incalzire cuprind urrnatoa-
rele planse:
- planul tuturor nivelurilor cladir!i, la
scara de 1:50 cuprinzand amp la-
sarea receptoarelor de caldura
(corpuri de incalzire, aeroterme) l;li
a retelelor de conducte aferente;
- schema coloanelor si, In cazuri deo-
sebite, schema izornetrica a instala-
tiei;
- detalii principale de montare;
- planuri de situatie, la scara 1:500
sau 1:1000, cuprinzand traseele
retelelor termice exterioare;
- profilul longitudinal al retelelor ter-
mice exterioare;
- planul de amplasare a utilajelor
(postamente) In centrala terrnica
(punct termic), realizat la scara
1:50 sau 1:100;
- planul centralei termice, cu conducte
realizate monofilar, la scara 1:50;
- schema functionala a centralei termi-
ce;
- schema desfasurata (de montare) a
centra lei termice, la scara 1:50 (pe
vertical a).
1.4.4.5 Oet a/i i /e de execut i e
Detaliile de executie (DE) sunt docu-
mentatiile care fac posibila exec uti a lu-
crarilor pe l;lantier, explicand toate so-
lutiile tehnice de realizare, pe baza in-
forrnatillor din PT.
DE se elaboreaza, de regula, de ca-
tre executantul lucrarilor de investitie.
1.4.4.6 Veri t i carea proi ect e/or
Proiectele de instalatii de lncalzire se
venfica pentru toate cerintele de calitate
si pentru toate categoriile de constructil,
de verificatori atestati MDRT pentru
specialitatea .J nstalatii termice - It".
1.5. Fun~ionalitatea
,i al ci t ui r ea cl i d i r i l or
1.5.1. Cl asi f i car ea const r uC1; i i l or
Constructiile sunt 0 components
esentiala In procesul extrem de com-
plex al adaptarii omului la mediul In-
conjurator, fie natural, fie artificial, in-
stituit. Constructiile pot fi clasificate
duoa mai multe criterii, cele mai impor-
tante fiind: destinatia si irnportanta lor.
Dupa destinatie constructiile se Im-
part In:
- cladirt; civile, industriale, agrozooteh-
nice;
- constructii inqinerestl: caile de comu-
nicatii, tuneluri, retele si linii de tran-
sport ale energiei electrice, baraje hi-
drotehnice etc.
Cladirile se clasifica In clase de im-
portanta.
Glasa I - Gladiri de irnportanta vitala
pentru societate, a caror functionalita-
te, In timpul cutremurului l;li imediat du-
pa cutremur, trebuie sa se asigure in-
tegral (spitale, statii de pompieri, mu-
zee de irnportanta nationala etc.);
Glasa II - Cladiri de lrnportanta deo-
sebita la care se impune limitarea ava-
riilor avandu-se In vedere consecintele
acestora (scoli, crese, gradinite, sati de
spectacole, biserici etc.);
Glasa III - Gladiri de irnportanta nor-
mala (care nu fac parte din clasele I l;li II).
Glasa IV - Gladiri de irnportanta re-
dusa (cladiri de locuit cu parter sau
parter l;li etaj etc.).
1.5.2. Subsi st emel e cl l d i r i i
in cadrul unei cladir], subsistemele,
la un prim stadiu de descompunere,
sunt: spatule Inchise, structura de re-
zistenta, Inchiderea - anvelopa: com-
partirnentarile interioare, instalatii si
echipamente. Spatule Inchise rezulta
prin cornpartirnentarile interioare, atat
In plan vertical pe inaltirne, cat si In
plan orizontal.
1.5.3. AC1: i uniin cl l d i r i
Sistemul cladire se afla, pe Intreaga
sa durata de existenta l;li exploatare,
supus unei mari diversitati de actiuni
provenite din mediul exterior l;li sau in-
terior. Prin actiuni se inteleqe orice
cauza capablla sa genereze stan de
solicitare rnecanica, eforturi sau defor-
rnatil, Intr-o cladire,
Precizarea principalelor tipuri de ac-
tiuni este foarte irnportanta pentru cal-
culul Si verificarea siqurantei cladirilor,
deoarece pe baza acestora se stabiles-
te alcatuirea si celelalte componente
ale sistemului cladire, Un rol important
In procesul de precizare a actlunilor II
au sistemele de instalatii l;li echipamen-
te care, din punct de vedere al struc-
turii de rezistsnta, constituie actiuni
pentru aceasta.
in acest sens actiunile exercitate de
instalatii l;li echipamente constituie date
importante de terna In vederea calculu-
lui si verificarf siqurantei claoirilor, pre-
cum si alcatuirii acestora. Stabilirea ac-
tiunllor insearnna precizarea originii
acestora, a modului de manifestare, a
evolutiei In timp, a distrlbutlei spatiale,
a caracteristicilor condltiilor reale si lo-
cale de aplicare.
1.5.4. Fun~ionalitatea cl l d i r i l or
Functionalitatea unei cladiri, In raport
cu unul sau mai multe scopuri pe care
trebuie sa Ie Indeplineasca. este un cri-
teriu esential in alcaturea unei destinatii
date. De asemenea, organizarea func-
tionala a spatiului contine si raspunsul
la exiqente ca: eficienta tehnico-eco-
nornica; de confort sl de grad de
ocupare a spatiulul.
Analiza tunctionala a spatiilor inte-
rioare conduce la criterii de amplasare
optima a instalatiilor si echipamentelor
In raport cu elementele structurale por-
tante sl neportante, de pe 0 parte, l;li
cu confiquratia qeornetrica a acestor
spatii.de pe alta parte. Astle I, instala-
tiile (incalzlre, sanitare etc.) trebuie sa
raspunda si acestor criterii functionale
In stransa corel are cu exlqentele de
conformare, dimensionare l;li alcatuire
specifice domeniului respectiv.
in conceptul de functionalitate interioa-
ra a cladirilor, pe langa exigentele de mai
sus, se includ si exiqente referitoare la
instalatii si echipamente. Stabilirea tra-
seelor conductelor sistemelor de lnstalatii
trebuie sa se faca, respectand In stransa
corelare reciproca, atat exiqentele func-
tionale ce se impun structurii de rezis-
tenta, elementelor nestructurale, spatiilor
interioare, cat sl exiqentele ce se impun
instalatiilor l;li echipamentelor.
1.5.5. Anal i za ,i al cl t ui r ea
ant i sei smi cl a instala~iilor
,i a echi pament el or
Instalatiile l;li echipamentele trebuie
sa aiba siguranta necesara In exploata-
re Impreuna cu celelalte componente
I.Instala~ii d e lncalzire Capi t ol ul 1: Pr obl eme gener al e
care alcatuiesc sistemul cladire, fapt
pentru care ln faza de proiectare, con-
formare, alcatuire, se urrnareste obti-
nerea unui raspuns seismic considerat
favorabil atat pentru clad ire, care con-
stituie suportul instalatillor, cat $i pen-
tru instalatlile propriu-zise.
Analiza functlonala a instalatlilor si
echipamentelor constituie 0etapa pre-
uminara ln procesul de proiectare In
care se urmareste identificarea tuturor
elementelor $i componentelor de insta-
latii si echipamente ce intra ln alcatui-
rea cladirii sl anume:
- se identifica toate punctele sau zone-
Ie de conexiune: ancorare, prindere,
strapunqere, traversare Tntre instalatii
$i echipamentele respective;
- se stablleste irnportanta tuturor ele-
mentelor si componentelor insta-
latiilor, ln raport cu sistemul cladire,
precum si irnportanta lor reciproca:
- se stabileste nivelul de implicare al
flecarui sistem, pe categorii de insta-
latil si echipamente, In cadrul pro-
ducerii unui eveniment seismic.
La toate aceste aspecte ale analizei
functionale participa toti factorii de ras-
pundere: proiectant, investitor, executant.
Asigurarea nivelului de siguranta ln
functionare - exploatare, In cazul pro-
ducerii unui eveniment seismic, se
refera simultan la trei serii de obiecte:
- ansamblul sistemului, elementelor $i
componentelor tuturor instalatiilor si
echipamentelor:
- elementele sl componentele structu-
rale si/sau nestructurale purtatoare
de instalatii si echipamente;
- conexiunile dintre aceste doua serii
de obiecte mai sus rnentlonate, re-
prezentate de prinderi, ancorari,
traversari, strapunqeri, sustinerl etc.
Referitor la toate lnstalatiile $i echi-
pamentele care se proiecteaza, legisla-
tia actuala prevede conform Normati-
vului P100 cinci categorii seismice ale
lnstalatillor $i echipamentelor.
1.6. Dat e genera Ie I?,r i v i nd
calculul instala,dlor
d e incilzire
Stabilirea caracteristicilor tehnice $i
constructive ale elementelor componen-
te sl ale echipamentelor instalatiilor de
lncalzre se bazeaza pe calcule termo-
tehnice si hidraulice, pe fenomene de
transmisia caldurii si umiditatii si pe fe-
nomene de curgere a fluidelor Tn con-
ducte.
Pentru solutionarea acestor proble-
me, sunt prezentate succint principale-
Ie legi de baza sl formulele cele mai
importante folosite In calculele de di-
mensionare ale instalatiilor de lncalzire.
Problemele legate de transmisia cal-
durii sunt tratate ln detaliu in volumul V
ventilare-conditionare, ln prezenta lu-
crare fiind prezentate succint principa-
lele formule utilizate in calculele de di-
mensionare a instalatlei de Incatzire. 0
atentie aparte s-a dat elementelor de
transfer de rnasa si a curgerii fluidelor
In conducte.
1.6.1. Tr ansmi si a cal d ur i i
Transmisia caldurii de la un corp cu
temperatura ridicata la un corp cu
temperatura mai scazuta este un feno-
men complex, ln care se disting trei
forme elementare de schimb de caldu-
ra, conductie, convectle si radiatie.
1.6.1.1 Conductia tennid
Legea fundarnentala a conductiei este
Legea lui Fourier $i este data de relatla:
q=-Agrad8 [W/m2) (1.6.1)
adica fluxul de caldura este propor-
tional cu gradientul de temperatura 8
si coeficientul de conductivitate termi-
ca A .
Coeficientul de conductivitate termi-
ca este 0rnarirne caracteristica fieca-
rei substante si depinde de starea de
agregare, temperatura, presiune, umi-
ditate etc.
La solide, conductivitatea terrnica
variaza cu temperatura si se exprima
printr-o relatie de dependenta lineara
A =A .(1+{38) [W/mK) (1.6.2)
0
In care:
A o - conductivitatea terrnica la tem-
peratura de 0 C;
{3 - un coeficient, care depinde de ma-
terialul, a carui valoare se determi-
na experimental.
La materialele de constructii, care
prezinta 0structura poroasa, fibroasa
sau granulara, in care spatille libere
din structura sunt pline cu aer, coefici-
entul de conductivitate terrnlca este cu
atat mai redus cu cat aceste spatli
sunt mai dese si de dimensiuni mai
mici. Prezenta urniditatii ln materiale
deterrnina 0 crestere substantiala a
conductivitatii termice a acestora.
La lichide, conductivitatea terrnica
este dependenta de viteza de propa-
gare a undei elastice In lichid, tempe-
ratura, densitate, caldura rnasica si
rnasa rnoleculara. Conductivitatea ter-
mica a lichidelor scade cu temperatura,
cu exceptia apei $i glicerinei, dar creste
cu presiunea.
La gaze, conductivitatea terrnica
are valori mici, ceea ce Ie contera ca-
litatea de bune izolatoare termice.
In majoritatea aplicatiilor tehnice din
domeniul instalatiilor se tntalnesc pro-
bleme de transmisie a caldurii prin
conductie ln regim stationar. In aceste
cazuri este necesar sa se determine
carnpul de temperatura In corp si flu-
xul termic. Astfel:
pentru un perete plan simplu de
grosime d, cu un coeficient de con-
ductivitate A , cu suprafetele delimita-
toare paralele, cu temperaturi constan-
te 8
1
sl 8
2
(unde 8
1
>(
2
),
- fluxul de caldura:
(/> =! :_ _ . (8 - 8 ) A [WI
d ' 2
(1.6.3)
A - reprezentand suprafata peretelui,
- carnpul de temperatura in perete
(1.6.4)
x - reprezentand distanta In masa pe-
retelui.
pentru un perete plan compus din
mai multe straturi,
- fluxul de cal dura:
8 - 8
(/> =' n -' . S [WI
n d
I_i
i-' Ai
(1.6.5)
unde:
n d
I_!_ - reprezinta suma rezistentelor
i-' Ai termice corespunzatoare fie-
carui din cele n straturi;
pentru un perete cilindric simplu
limitat de 0suprafata interioara de dia-
metru 0
1
= 2r 1si de una exterioara de
diametru O
2
=2 r
2
, ale carer tempera-
turi 8
1
respectiv 8
2
sunt constante
(8
1
)8
2
),
(1.6.6)
I - reprezentand lungimea peretelui ci-
lindric;
- carnpul de temperatura:
( )
Inr] r,
8=8 - 8 - {}--' ,- [0C]
, , 2 Inr 'r
2 i 1
(1.6.7)
r - reprezentand distanta In peretele
cilindric;
pentru un perete cilindric compus
din mai multe straturi
(/> =lTl (8, - 8
n
_,)
[WI (1.6.8)
n 1 r
I In 1+'
i,,2\ r
l
unde:
n 1 r
I-In - reprezinta rezistenta
i-t 2Ai ' , terrnica a tuturor stra-
turilor componente.
Capitolul1: Probleme generale
I. lnstalatii de incalzire
ratura fluidului in afara stratului lirnita. 1.6.1.2Convectia termicl
Este schimbul de energii sub forma
de caldura intre un fluid si suprafata
unui corp solid, aflate la temperaturi
diferite.
Legea tundarnentala a convectiei
caldurii, cunoscuta ca legea lui
Newton, permit calculul fluxului termic
unitar cu relatia:
1.6.9
in care:
h - este coeficientul de transfer termic
superficial, in W/m
2
K,
f) - temperatura peretelui (suprafetei
P de schimb), in [0C],
8
f
- temperatura fluidului, in [C]In
practica curenta se Intalnesc
doua feluri de transmisii prin con-
vectie, in functie de modul in
care se face miscarea fluidului:
- convectie tortata unde rniscarea flu-
idului eSle realizata sub actiunea
unor forte exterioare (pompe, venti-
latoare etc.);
- convectie libera unde rniscarea flui-
dului se datoreste dlterentei de den-
sitate intre zonele calde si reci ale
fluidului.
1.6.1.2.1Conve~a fO$ti
Este cel mai important mod de tran-
sfer de caldura prin convectie, fiind in-
talnita la majoritatea situatiilor practice
din domeniul instalatiilor.
Forma qenerala a ecuatiei criteriale a
convectiei !ort~te este
Nu =ORe 'Pr (1.6.10)
sau
Ii=CRemP/A/! [W/m
2
'K] (1.6.11)
in care:
Nu - este criteriul Nusselt;
Re - criteriul Reynolds;
Pr - criteriul Prandt;
A - coeficientul de conductivitate;
!-lungimea caracteristica,
In practica curenta se intalnesc ur-
matoarele cazuri:
- curgerea larninara, in lungul unei pla-
ci plane, cu temperatura variabila $i 0
portiune neincalzita (neraclta), pentru
N : a r ~ O~:3a:~:~::::ia( !e)~;:a(l~ _ x
o
)
x x Pr x
p
(1.6.12)
cu urrnatoarele precizari:
temperatura de referinta este tem-
peratura curentului exterior de
fluid a
f
:
lungimea caracteristica !=x-x
o
:
domeniul de aplicare Re s1(J 5.
- curgerea in regim laminar prin con-
ducte cilindrice, pentru care se poate
aplica relatia:
Nu = a 33Reo.5. PrO .
4 3
( p r )0 .25 . ( ~ )O "
x 'x Pr d
p
(1.6.13)
temperatura de reterinta este tem-
peratura medie in sectiunea pla-
sata la dlstanta x;
relatia este variabila pentru:
(x/d)s216 sl Re<1()5:
criteriul Pr se calculeaza pentru
fluidul aflat la temperatura
peretelui conductei;
efectul curburii peretelui este cu-
prins in raportul (x/OjD. 1;
- curgerea in regim turbulent prin con-
ducte cilindrice, pentru care se apli-
ca relatia criteriala a lui Miheev
Nu =0 021 ReO.8. PrO.4 3 ( Pr )0 .25
x' x Pr' e ,
p
(1.6.14)
se apnea pentru Re >1(J4
diametrul interior al tevii D este
considerat lungime caracteristica:
proprietatile fizice ale fluidului se
stabilesc pentru temperatura
medie a fluidului;
coeficientul f , introduce variatia
transmisiei caldurii pe portiunea
de stabilizare.
1.6.1.2.2Conve~a libenl
Transmisia caldur]! are loc ca urmare
a rniscani unui fluid pe langa 0supra-
tata datorita diterentei de densitate.
Acest mod de transmisie a caldurii se
intalneste:
- in Incaperi, la curgerea aerului cald
sau rece de-a lungul elementelor de
constructii:
- la curgerea aerului pe supratetele
Incalzitoare;
- la circulatia libera a lichidului in jurul
suprafetei incalzitoare de la schirnba-
toarele de caldura etc.
Fenomenul este influentat de trei
factori:
- forteIe gravitationale,
- cele de viscozitate,
- difuzia terrnica din zonele cu tempe-
ratura ridicata catre cele cu tempera-
tura scazuta.
Pentru cazurile practice se pot utili-
za urmatoarele relatii:
- convectla libera la a placa plana
vertlcala sau cilindru vertical:
Nu = C(Gr.prr (1.6.15)
pt. Gr.pr=1(J4 1()B, C=0,59 si m=1/4,
pt. GrPr= 1(J J 10
12
, C=O, 13$i m=1/3.
- convectla libera la conducte ori-
zontale
N U = O '5( G r ,p r f 4 ( ; ~ r (1.6.16)
10
4
<Gr-Pr < 10
8
temperatura de referinta este tempe-
1.6.1.3Radiafia termicl
Heprezinta procesul de transformare a
energiei interne a unui corp, aflat la 0
anurnita temperatura, in energie radianta
si propagarea ei in toate directiile sub
forma de unde electromagnetice.
Ecuatia transmisiei de caldura prin
radiatie intre doua suprafete AI si A2
de temperaturi absolute T
I
> T2 asezate
oricum in spatiu si care schirnba intre
ele caldura prin radiatie are forma
qenerala,
notand cu:
S2' =I I CO S( {), ~ O SW2 dA,dA
2
A,A2 nr (1.6.18)
in care:
S21 - este coeficientul de iradiere reci-
proca (coeficientul unghiular me-
diu sau factorul de forma) si se
calculeaza prin metoda integrarii
directe sau metode aproximative.
In calculele practice se utilizeaza
metoda coeflcientilor lui Poleak, adica:
S2' = S'2 = f P'2A, = f P2,A2 _ (1.6.19)
In care:
f P12 si f P21 - sunt coeficientii unghiulari
medii.
Coeficientii unghiulari medii se pot
calcula tinand seama de forma, pozitia
si rnarimea supratetelor care schimba
caldura intre ele. La calculul instalatli-
lor de Incalzfre prin radiatie, determina-
rea coeficientilor unghiulari medii f P 12$i
f P21 nu pun probleme deosebite dat
fiind faptul ca supratetele care schim-
ba caldura intre ele au forme geome-
trice bine definite (dreptunghice, pa-
trate etc.), iar pe de alta parte pozitiilor
lor in spatiu, una fata de ceatalta, sunt
paralele sau perpendiculare.
In calcule se utilizeaza si ecuatia:
( /112= AIf PI2hr .(8
1
- 8
2
) [W] (1.6.20)
in care:
hr - coeficientul de schimb de caldura
calculeaza cu prin radiatie se
formula:
( 1; 0 r-(1; 0 r
h, =C'2 =C'2b [W/m2K]
( 1,-( 12 (1.6.22)
unde:
b - este factorul de temperatura,
C
12
- este coeficientul de radiatie pen-
tru cele doua supratete,
1.6.1.4Schimbul global de clldunJ
Caracteristica cantitativa a procesu-
I.lnstalatii de mcalzlre Capi t ol ul 1: Pr obl eme gener al e
lui general de schimb de caldura il
constituie coeficientul global de trans-
misie a caldurii U sau rezistenta termi-
ca qlobala R.
in regim stationar, schimbul global
de caldura se exprirna sub forma
q, = U-A-t1T [W] (1.6.22)
sau
q, = (A-t1 T)/R [W] (1.6.23)
in care:
t1T - este diferenta de temperatura
dintre cele doua fluide,
A - supratata de schimb de caldura,
Expresia coeficientului global de
transmisie terrnica unidirectionala prin-
tr-un perete plan, compus din mai
multe straturi, are forma:
1
U=-----
1 n (j 1 [W/m
2
K] (1.6.24)
__ +~__J_+_
b, j_' Aj h2
exprirnand rezistenta terrnica cu:
1 n (j 1
R =h, +t,;,+h2 [m
2
KIW] (1.6.25)
Expresia coeficientului global de
transmisie a caldurii printr-un perete
cilindric compus din mai multe straturi
are forma:
U =----------
[W/m2.K] (1.6.26)
exprirnand rezlstenta terrnica cu:
R=_1_+ _1_.
ln
O
j
" +_1_
h,o, j_,2A
j
OJ h
2
0,+,
[m
2
.KIW] (1.6.27)
Valorile coeficientilor de schimb de
catoura h 1 ~i h2 sunt determinate din
condltlile de stare si rnlscare a fluidelor.
1.6.2. El ement e de t r ansf er
de masi
Materialele de constructii opun 0
anurnita rezistenta la trecerea vapori-
lor, in functie de structura lor si de
continutul lor de umiditate.
in termotehnica constructiilor, pro-
cesele de difuzie a lichidelor, gazelor
~i vaporilor prin porii materialelor (ca-
ramida, beton, lemn, izolatll etc.) re-
prezinta exemple de transfer de rnasa
Insotit de transmisia caldurii, absorbtia
sau modificarea fazelor.
Expresia fluxului de vapori difuzat se
poate calcula si in tunctie de diferenta
presiunilor partiale ale vaporilor de apa,
: b(pvI - p
v
) [kq/rn''] (1.6.28)
In care:
b - este coeficientul de schimb prin
difuzie a vaporilor.
Campul de concentratle P
v
al vapo-
rilor dintr-un element de constructii se
deterrntna, in mod analog, ca si cam-
pul de temperatura (}cu relatia:
in care:
P
v1
si P
v2
- sunt presiunile partiale ale
vaporilor din aer din cele doua
medii separate de elementul de
consfructii:
Rvx - rezistenta la vapori a elementului
de constructii pana in stratul Xi;
Rv - rezlstenta la vapori a elementului
de constructii [m/s] care se calcu-
leaza cu relatia:
n M
R =" d. -' [m/s] (1.6.30)
v L., ,
j., ,u,
in care:
M
j
- este coeficientul de difuzie al va-
porilor de apa in functie de tem-
peratura medie a stratului [So,];
d - grosimea fiecarui strat [m];
u' - factor de rezlstenta la permeabili-
" tate la vapori a st~atului j.
1.6.3. Cur ger ea f l ui del or
i n conduct e
Ansamblul de conducte irnpreuna cu
utilajele (cazan, pompe, schirnbatoare
de cal dura etc.) ~i accesoriile respecti-
ve (robinete, vane, clapete de reglare sl
de sens etc.), care asiqura producerea,
transportul si distrlbutla fluidelor, for-
rneaza sistemul hidraulic sau instalatia
hidraulica.
in instalatlile de incalzire, rniscarea flu-
idelor este, de obicei, turbulenta ~i nu-
mai in cazuri exceptionale este laminara.
La calculele hidraulice ale unei retele
de conducte este necesar sa se tina
seama de caracteristicile:
- g eo m et r i c e: nurnarul de noduri, numarul
de tronsoane si lungimea acestora
precum sl de nurnerul de inele;
- hi c t aul i c e: debite (fluid, caldura), viteze
ale fluidului, sarcini hidraulice dispo-
nibile.
Hetelele de conducte din instalatiile
de Incalzire sunt inelare (inchise), iar
curgerea fluidelor este considerate ca
o rniscare perrnanenta si unidimensio-
nata, fiind caracterizata prin doua rna-
rimi principale:
- viteza fluidului v [m/s]
- cota piezornetrica:
Hp=z+....f!._ [m]
pg ,
care reprezinta caracteristica de
presiune a curentului unidimensional,
variabil in lungul curentului de la 0
sectiune la alta, datorita disipar!i con-
tinue a energiei hidraulice in cal dura
prin lucrul mecanic al tortelor interne
de viscozitate.
1.6.3.1 Mo de/ul m at em at i c al unei
r et e/e i ne/ar e este dat de:
- ec uat i a de c o nt i nui t at e:
Ii= vA = vA = canst
I I 2 2 .
in care:
Ii- debitul volumic al fluidului,
v, - viteza fluidului in sectiunea A"
v
2
- viteza fluidului in sectiunea A
z
- ec uat i a ener g i i l o r (Ber no ul l i ):
(
z +_ _ _ _ E _ ) +(~)
eot, 2g,
=(z +_ _ _ _ E _ ) +(~) +E
Pg2 29
2
' "
(1.6.31),
(1.6.32)
in care:
(
z +~) .-sunt energiile potentiate
p 9 '512 in punctele 1 si 2 de pe
tronsonul de conoucta;
(
~) - sunt energiile cinetice in
2g t si 2 punctele 1 sl 2 de pe
tronsonul de conducta.
E' 12 este energia disipata intre punc-
tele 1 ~i 2
- r e/at i i l e pent r u c al c ul ul pi er der i l o r de
sar c i na
pierderile de sarcina lineare, re-
prezentand consumul de energie
rnecanica a unitatii de greutate a
fluidului, cane acesta parcurge
distanta I, adica este energia con-
sumata pentru invingerea rezis-
tentelor de frecare a fluidului pe
peretii conductelor
t1Pd =RI [Pal (1.6.33)
Pierderea de sarcina liniara unitara
este data de relatia:
R =t1Pd [Palm]
1
(1.6.34)
Este dependenta de raza hidraulica r,
de viteza fluidului v, de natura fluidului
(caracterizat prin densitatea p si co-
eficientul de viscozitate dinamic il) pre-
cum ~i de rugozitatea /( a peretilor con-
ductei, exprimata prin coeficientul de
frecare A, si se poate scrie sub forma
A v
2
R="(j"2"p [Palm] (1.6.35)
Coeficientul de frecare sau de rezisten-
ta hidraulica lineara A a fost studiat prin
cercetari experimentale si a rezultat ca:
- pentru curgere larninara in conducte
R < 2320 se calculeaza cu relatia lui
Darcy:
A =64
Re
(1.6.36)
- pentru curgere turbulenta se utilizeaza
formula lui Colebrook - White:
1 [2,51 /( 1
Ii. =-2 log Re Ii. +3,71 0 (1.6.37)
in care:
D - este diametrul conductei [mm];
Capi t ol ul 1: Pr obl eme gener al e I.lnstelatii d e lncalzire
K - rugozitatea absoluta [mm].
pierderile de sarcina locale apar
de-a lungul conductelor in zonele
de neuniforrnitati (curbe, coturi,
robinete, vane etc.) si se calcu-
Ieaza cu relatia:
v
2
,1p, =Z =I); 2"P [Pal
(1.6.38)
in care:
..r.; - sunt coeflcienf de rezistenta locala,
dependent' de forma obstacolului
care produce rezlstenta locala,
1.6.3.2 Ecuat i a f undament a/j a
pi erderi l or de sarci nj
Pentru retelele din instalatiile de incal-
zire, tinand seama de relatiile 1.6.35 si
1.6.38 se prezinta astfel:
AI v
2
v
2
tJ.p =- . - P +..r.; - p [Pal
D 2 2
tJ.p =~ p (~ +..r.; ) [Pal (1.6.39)
unde tinand seama de ecuatia de
continuitate 1.6.33, in care, exprirnand
sectiunea conductei in functie de dia-
metrul D [mm] $i debitul de fluid
v [m
3
/h] se obtine forma finala a pier-
derilor de sarcina totale.
2
tJ.p =6,25.10
4
~ (AI +: L ' ; ) [Pal
D4p D
(1.6.40)
relatii pe baza caruia se fac calculele
hidraulice de dimensionare $i de verifi-
care a retelelor de conducte din insta-
latiile de Incalzire.
1.6.3.3 Cal cul ul hi draul i c al ret e/e/or de
conduct s
In calculele practice pot interveni
sau
urrnatoarele cazuri:
- cunoscuta fiind reteaua de conducte a
instalatiei, cu caracteristicile fiecarui
tronson (Iungimea I, diametrul D, debi-
tul de fluid I i) si traseul cu rezistentele
locale, prin inlocuirea valorilor date de
relatia 1.6.40 si efectuarea operataior
respective se obtine pierderea de sarci-
na sp.
- cunoscut fiind traseul retelei de con-
ducte si caracteristicile fiecarui tronson
(Iungimea I si debitul de fluid I i) si, in
unele cazuri, presiunea disponibila H,
se cere sa se determine diametrele
conductelor care alcatuiesc tronsoane-
Ie retelei, In acest caz problema se re-
duce la dimensionarea retelei de con-
ducte, care este mai dificila, deoarece
coeficientul lui Darcy - A - depinde de
diametrul conductei si de viteza v a
fluidului.
Calculul de dimensionare a unei retele
se face printr-un calcul iterativ, Irnpartin-
du-se in etapele:
a - cal cul ul prel i mi nar, in care se sta-
bilesc diametrele preliminare ale conduc-
telor, presupunand cunoscute, fie presiu-
nea disponioila H (ex.: instalatiile de in-
calzire prin gravitate, instalatlile cu abur
de presiune joasa etc.) fie viteza v a flu-
idului (ex.: instalatiile de incalzire cu apa
calda cu circulatie prin pompare etc.).
In cazul cunoasterii presiunii disponibi-
Ie H , diametrele preliminare ale conduc-
telor se stabilesc in functie de debitele
de fluid G si de pierderea de sarcina Rm.
Valoarea Rm se deterrnina din relatia care
exprirna leqatura dintre pierderile de sar-
cina totale ..r (RI +Z) ale circuitului con-
siderat si presiunea disponibfla H cunos-
cuta, a aceluiasi circuit, adica:
H 2: ..r(RI+Z) [Pal (1.6.41)
unde se aproxirneaza ca pentru pierderi-
Ie de sarcina in rezistentele locale se
consurna ..rz =aH, rezultanc pentru in-
vingerea rezistentei lineare:
..r (RI) =(1 - a)H, de unde se obtine:
(1-a)H
Rm = : L
I
[Palm] (1.6.42)
si in care valoarea coeficientului a este sta-
bilit pe baze statistice consideranou-se pen-
tru instalatille de lncalzre interioare
a =0,33, iar pentru retelele de transport
a = 0, 10. In cazul necunoasterii presiunii
disponibile H, diametrele preliminare ale
conductelor se stabilesc in functie de de-
bitele de fluid I i si de vitezele vale fluidului
in tronsoanele de conducte. Vitezele vale
fluidului in tronsoanele de conducte se
considera, in general, crescatoare de la
consumatori spre sursa termica,
b - cal cul ul de v erf f i care consta in a
verifica daca pentru diametrele prelimi-
nare stabilite, pierderile de sarcina inre-
gistrate la debitele nominale pe diversele
circuite alimentate dintr-un nod sunt mai
mici sau sensibil egale cu presiunea dis-
ponibila in nodul respectiv, adica:
t (RI +Z) s Hd [Pal (1.6.43)
Pentru calculul hidraulic al conductelor
sunt necesare urrnatoarele operatii preli-
minare:
- intocmirea schemei coloanelor instalati-
ei de incalzjre care se deseneaza la
scara 1:50 sau 1:100 plansele dintre ni-
veluri, coloanele, corpuriIe de incalzire
cu legaturile la coloane;
- intocmirea planului profilului retelei de
distributie a conductelor care alimen-
teaza coloanele;
- inscrierea pe fiecare tronson de con-
oucta din plan sl schema: debitul de cal-
dura C P , sau debitul de fluid v. lungimea
I $i diametrul Dale conductei (in ipoteza
verificarii regimului hidraulic al instalatiei),
I. lastalatii d e Incalzire Capi t ol ul 1: Pr obl eme gener al e
1.7. MAr i mi ,i uni t At i d e mAsur A
Nr 8imbol Denumirea 8istemul de unitati
crt. 81 M kgf s Helatii de conversie
1 c Caldura masica J lkgK kcallkg'oC 1 W/m
2
K = 114185,5 kcallkgfoC
2 C Caldura latenta de vaporizare J lkg kcallkg 1 J lkg = 1/4185,5 kcallkg
3 h Coeficient transfer de caldura W/m2K kcal/m
2
hoC 1 W/m
2
K = 111,1623 kcal/m
2
hoC
4 A Conductivitate terrnica W/mK kcal/rn-h-T; 1 W/mK = 1/1,1623 kcal/rn-h-rC
5
cp
Debit (flux) de cal dura W, kW kcal/h 1 kW = 10
3
W/m2 = 860 kcal/h
6 q Densitatea fluxului termic W/m2, kW/m2 kcal/m
2
h 1 kW/m2 = 10
3
W = 860 kcal/m
2
h
7 E Energie J , kWh kgfm, kcal 1 J = 0,102 kgfm
1 kW = 103W = 860 kcal/h
8 h Entalpie specifics J lkg kcallkgf 1 J lkg = 114185,5 kcallkgf
9 F Forta N kgf 1 N = 0,102 kgf
10
P
Presiune Pa, N/m2, bar kqf/crn", at, 1Pa = 1 N/m
2
= 10.
5
bar = 0,102 kgf/m2
kgf/m2 1 at = 1 kgf/m2
11 P Putere W = J/s kgfm/s 1 W = 0,102 kgfm/s
kcal/h 1 kW = 10
3
W = 860 kcal/h
12 PC Putere calorica kJ lkg kcallkg 1 kJ /kg = 1/4,18 kcallkg
13 R Hezistenta terrnica m
2
'KIW m
2
hoClkcal 1 m
2
KIW = 1,1623 m
2
hoClkcal
14 T Temperatura termodinarnica K C 1 K = 1 C
Punct triplu al apei: 0 C = 273,16 K
15
1 1
Viscozitate dinarnica kg/m's kgfs/m2 1 kg/ms = 0,102 kgfs/m
2
16 v Viscozitatea cinematica m
2
/s
17 M Debit masic termic kg/s
18 Ii' Debit volumic termic m
3
/s
19 t1 T Diferenta de temperatura K
,
Capi l ol ul 2
Prol eel i a l ermi ea a el adi ri l or
,
Capitolul 2: Prntectia termica a cladinlor I. lnstalatii d e Incalzire
2.1. Elementele
d e constnlqii ale clid irilor
Protectia terrnica a elementelor de
constructli care delirniteaza Incapertle
Incalzite, se realizeaza In vederea asi-
gurarii climatului interior impus de exi-
qentele igienico-sanitare si de confort
la cladirile de locuit $i tertiare, de con-
ditiile necesare desfasurarii muncii si
procesului tehnologic la cladirile indus-
triale, precum $i pentru reducerea con-
sumului de energie si de combustibilln
exploatare. Protectia terrnica se reali-
zeaza atat pentru elementele de con-
structie perimetrale, cat sl pentru ele-
mentele de constructie interioare care
despart spatil Intre care exista 0dife-
renta de temperatura mai mare de 5 K.
2.1.1. Anvelopa clid irii
Este alcatuita din totalitatea suprafe-
telor elementelor de constructie peri-
metrale care delimiteaza volumul
interior (incalzlt) al unei cladlr], de
mediul exterior sau de spatii neincalzite
din exteriorul cladirii.
Calculele si verificarile termotehnice
se refera la urrnatoarele elemente de
constructii perimetrale:
1. partea opaca a peretilor exteriori, in-
clusiv supratata adiacenta rosturilor
deschise;
2. componentele transparente si trans-
lucide ale peretilor exteriori si aco-
perlsurilor (tarnplaria exterioara, pe-
retii vitrati si luminatoarele);
3. planseele de pe ultimul nivel, de sub
terase $i poduri;
4. planseele care delirniteaza cladrea la
partea interioara fata de mediul exte-
rior (bowindouri, ganguri de trecere
etc.);
5. planseele de peste pivnite si subso-
luri neincalzite:
6. placlle amplasate pe sol si peretii de
pe conturul exterior al subsolurilor
partial sau complet Ingropate In pa-
rnant;
7. peretii si planseele care separa vo-
lumul cladirii de spatii adiacente ne-
incalzite sau mult mai putin incalzite,
precum sl spatiul rosturilor Inchise.
2.1.1.1 Per e#i i ext er i or i
In zona lor opaca - sunt executati
dintr-un singur material (monostrat) -
fig. 2.1.1 a - sau din mai multe straturi
de materiale diferite (multistrat) - fig.
2.1.1 b.
2.1.1.2 El ement e de const Tuct i i vitrate
Prin acestea se realizeaza iluminatul
natural, trecerea partial a a radiatiei so-
lare si ventilare naturala a spatillor inte-
rioare. Ele sunt: tarnplsria exterioara (fe-
restre sl usi), peretii vitrati, luminatoarele.
-4-_2_4~1ft-! _11_5 -+ Ii+ - + 13-+ ! __ 29_~
EXT.t====j
EXT .
INT INT INT
a, a2 a3
11
5
8...12
1
3
1
30... 40
1
14
...
25
1 1
3
1 1
1
14
...
25
1
171
11
I
15
I
-----"----
3 115r ...11 24 2 2
5
46 24.2 44 10 16
++ (115j--t+ - -+++-+ ----t+ -- + -t-t--+ --+
--________/\___ -~ -----------.-- ----____/\-------
b5
EXT
EXT
EXT
Fig. 2.1.1. Pere~i exteriori:
a - monostrat;
al - zidarie de caramida plina; a2 - ziderie de
caramida eticiente GVP; a3 - zidarie de blocuri din
beton celular BGA GBN35 sau GBN50;
b - multistrat;
INTb, - structurali din beton armat, captu$it cu zidsne de
blocuri BGA; t - structurali din beton armat captu$iti
cu termoizotetie din polistiren celular sau vata
minerala protejata cu zidarie de caramida eficienta; b3 - panouri mari din beton
armat tip sandwich, cu terrnoizolstie din polistiren celular sau placi din vata
minerala G 100; b4 - structurali sau nestructurali din zidarie de caramida eiiciente,
cu termoizotetie din polistiren celular sau vata minerala protejata cu zidarie de
caramida eficienta; bs - cu strat de aer neventilat; b6 - cu strat de aer ventilat;
br - cu strat de terrnoizoletie situat la interior.
Tarnplaria exterioara (ferestre si usi)
este cornpusa din ansamblul rama (toe
$i cercevea) si foile de geam.
Rama se executa din lemn, din metal
(aluminiu sau otel) - cu sau fara insertie
de material termoizolator pentru rupe-
rea puntllor termice. Dupa modul de
deschidere, ramele pot fi simple, cu-
plate si duble (fig. 2.1.2).
Vitrajele se executa din unul, doua sau
mai multe foi de geam; pot fi simple sau
termoizolatoare (duble sau triple).
Geamul simplu poate fi clar incolor,
absorbant sau reflectant.
Geamurile termoizolante sunt execu-
tate din doua sau trei foi de geam,
sudate sau etansate pe contur, astlel
incat Intre foi sa se creeze un spatiu
Inchis, ermetic, umplut cu aer sau cu
alte gaze inerte (argon, kripton, xenon
etc.) sau un spatiu partial vidat, In sco-
pul reducerii transferului conductiv si
convectiv Intre foile de geam. Una sau
ambele foi ale geamului termoizolant
pot fi tratate special.
Ferestrele si usile cu cercevele meta-
lice sunt prevazute cu tampoane ter-
moizolante pentru Intreruperea puntilor
I.lnstalatii de lncalzire Capitolul 2: Prntectia termica a cladirilor
termice (fig. 2.1.3).
Este important ca la elementele mo-
bile ale tarnplariei exterioare sa se ia
1 2
a
c
a
I I11
1
\ 111
b
Fig. 2.1.3. Ferestre ,i u,i din metal:
a - varianta cu tampoane evend
). = 0,2 ... 0,3 WlmK st l:b
j
S0,2 b,;
b - varianta cu tampoane evsno
). =0,1 ... 0,2 WlmK /?i l:b
j
S0,3 b,;
d = distanta minima intre profiluriluri
din aluminiu opuse; b
j
= latirnea
tampoanelor termoizolante;
b, = latirnea tocului sl a cercevelei;
c = tampon termoizolant.
masuri speciale de etansare contra
infittratiilor de aer, prevazandu-se gar-
nituri din cauciuc sau din alte materiale
similare.
pelicule speciale.
Planseele spre poduri (fig. 2.1.5) sunt
prevazute cu un strat de terrnoizolatie
(zqura, cenusa de terrnocentrala, vata
rninerala etc.) protejat cu 0sapa de
ciment de 3 cm grosime.
2.1.1.4 Plan,. spre coridoare
eJderioare
Au structura unui planseu oblsnuit la
care se adauqa un strat de termoizola-
tie, amplasat fie la interior sub pardo-
seala, fie la exterior, montat in cofraj
odata cu turnarea betonului placii ~i
protejat cu tencuiala.
2.1.1.5 Plan,. spre pivnife
,; subsoluri neTncllzite
Sunt prevazute cu un strat de ter-
moizolatie (polistiren, vata rninerala,
vata de sticla, poliuretan etc.) amplasat
fie sub pardoseala, fie la intradosul
planseului (fig. 2.1.6).
La planseele spre Incaperile neincal-
zite este necesar a se avea in vedere
Fig. 2.1.4. AlcAtuiri de plan," spre terasa:
a - terese circu/abi/a; b - terasa necircu/abi/a;
- planseu din beton armat; 2 - beton de panta: 3 - bariera contra vaporilor;
4 - terrnoizolatie (polistiren, vata rninerala etc); 5 - strat de difuzie a vaporilor;
6 - sapa de protectie: 7 - hicroizolatle; 8 - nisip; 9 - dale de mozaic
20 x 20 x 2 cm; 10 - pletris rnarqarttar: 11 - strat de protectie cu folie
reftectanta: 12 - tencuiala.
d e 9
( n
8
Fig. 2.1.2. TAmplArie exterioari:
~
7
ferestre ,i u,i din lemn:
6
5
5
a - fereastra simp/a; b - tereestrs cu-
4 4
plata; c - tereestre dub/a; d - u/?a vit-
rata; e - u/?a opece;
3 3
1 - toc; 2 - cercevea; 3 - geam (simplu, 2 2
dublu sau triplu); 4 - panou opac.
Fig. 2.1.5. Alcituiri de plan," spre pod
a - cu po/istiren sau vata minera/a; b - cu zgura expendete;
- planseu din beton armat;
2 - tencuiala: 3 - terrnolzolatle
(polistiren, vata rninerala etc);
4 - terrnoizolatie (zqura expandata);
5 - sapa de mortar din ciment.
2.1.1.3 Terase ,; plan,. spre poduri
neTncllzite
Planseele de terasa (fig. 2.1.4) au,
obligatoriu, in cornponenta lor si urrna-
toarele straturi:
- straturi cu rol termo si hidroizolator;
- beton de panta, pentru realizarea in-
clinatiei necesare in vederea colecta-
rii apelor pluviale;
- bariera contra vaporilor de apa, am-
plasata pe parte a calda a stratului
termoizolator;
- strat de difuzie sau strat de aer
ventilat, amplasate deasupra elemen-
telor din care trebuie elimlnati vaporii
de apa (sape, beton de panta etc.);
- protectia exterioara a hidroizolatiei:
strat de pietris de 4 cm grosime - la
terase necirculabile, dale prefabricate
din beton - la terasele circulabile, sau
C\J
a b
.._ ' .._ . . . . _ ...._ ...._ ; .._ ; .._ . " .._ . " .._ . " .._ . " .._ ." .._ ....,. -.
5
l[)
C')
4
Capitolul 2: Protectia termica a cladinlor I. lnstalatii de Incalzire
SUBSOL
c
Fig.2.1.6.A1c1tuirideplan.- peste
pivn~e,i subsoluri nelncllzite:
a - termoizoleiie: polistiren sau vata
minerala sub $8pa; b - termoizotetie:
placi BCA la intradosul plenseolui;
c - termoizoletie: spuma poliuretanica
la intradosul pienseuai;
1 - planseu din beton armat; 2 - sapa
de mortar din ciment; 3 - termoizolatie
din polistiren sau vata rninerala: 4 - ter-
rnoizolatie din placi de SCA; 5 - spurna
poliuretanica; 6- mortar din ciment.
0C flp
30
2
20
3
10
5
0 2 3 4
[h]
flp
a
C
2
-- _ _j 3
r--_~--r=::::::::::f4
OL- - - - - - - ~- - - - - - - - ~__
10 20
b
Fig.2.1.7.Sen~a deconfort pentru
talpapicioRilui lncl~ Infun~e de
temperatura pardoselii (J :
a - durata de stetionere pe
perdoseele [hI; b - temperatura
aerului interior (J; [0C];
1- prea cald; 2 - admisibil;
3- racoros; 4 - rece; 5 - foarte rece.
4
Fig.2.1.8.Pardoseli reci:
a - beton asfaltic pentru hale
industriale; b - dale din piatra natur-
ala (marmura, bazalt, gresie etc);
c - mozaic;
1- planseu din beton armat; 2 - beton
asfaltic; 3- mortar mixt de var si ciment;
4 - piatra naturale: 5 - mozaic.
stratul superior al pardoselii finite:
b={iq; [Ws1/2/m
2
K) (2.1.1),
in care:
A - conductivitatea terrnica a materia-
lului [W/mK);
p - densitatea aparenta a materialului
[kg/m3);
c - caldura specifica rnasica, conform
datelor din Anexa 2.1 [J /kgK).
In functie de valoarea coeficientului
b, pardoselile se pot clasifica din punct
de vedere al senzatiei de cald-rece
(tab. 2.1.1.).
Helatia de corespondenta intre coefi-
cientul b~i coeficientul de asimilare S24
este:
S24 =J . b =0,008526 b [W/m2K)
To (2. 1. 2),
in care:
TO - perioada de oscilatie diurna a
temperaturii exterioare
(TO =24 ore =86.400 s).
In categoria pardoselilor reci sunt
incluse: marmora, piatra naturale, as-
faltul, betonul, mozaicul de ciment,
piatra sparta, mozaicul venetian, gre-
sia, placile ceramice etc. (fig. 2.1.8).
In categoria pardoselilor cal de sunt
incluse: parchetul, covorul PVC, mo-
cheta etc. (fig. 2.1.9).
~i tipul de pardoseala prevazut. Se stie
ca temperatura norrnala a talpii picio-
rului incaltat este de 29 ... 30 DC si ca
pierderea de caldura suterita de
acesta, in directia pardoselii, in sezonul
rece, creeaza senzatia de disconfort.
La piciorul lncaltat corect (pantofi, cio-
rapi), transferul termic se face prepon-
derent prin convectis ~i radiatie, iar
senzatla de rece depinde de tempera-
tura pardoselii, de temperatura aerului
in apropierea pardoselii sl de timpul de
stationare (fig. 2.1.7).
La piciorul incaltat usor sau descult
tranferul termic spre pardoseala se
reatizeaza, in cea mai mare parte, prin
conductie, in functie de temperatura
acesteia ~i de coeficientul de asimilare
a caldimi la contact - b - caracteristic
materialului din care este compus
5
a b
-
c
2. 1. 1. 6Plan," amplasatepe plmnt
Sunt prevazute cu un strat termoizo-
lator pe toata suprafata sau cel putin
pe 0 fasie cu latirnea de 1,0 m pe tot
conturul, amplasat fie peste placa din
beton - sub pardoseala, fie sub placa
din beton. Pentru reducerea pierderilor
Fig.2.1.9.Pardoseli calde:
a - parchet lipit pe $apa de mortar; b - covor din PVC; c - mochete;
1 - planseu din beton armat; 2 - terrnoizolatie: 3 - sapa de egalizare; 4 - lamele
parchet de 10 sau 17mm grosime; 5 - covor din PVC (linoleum) de 15 mm grosime;
6 - covor tip rnocheta de 10...20 mm grosime.
Tabelul 2.1.1. Clasificarea pardoselilor din punct de vedere al
senza iei de cald-rece
a
Tipul pardoselii dupa
senzatia de confort
la contact cu talpa
piciorului
Foarte cald
Cald
Optimal
Racoros
Rece
b c
Coeficient de asimilare
terrnica la contact -b-
[Ws-1/2/m
2
K)
Coeficientul de asimilare
terrnica S24
[W/m
2
K)
< 350
350 700
700 1050
1050 1400
> 1400
< 3,0
3,0 6,0
6,0 9,0
9,0 12,0
> 12,0
I.lnstalatii de i ncal zi r e Capi t ol ul 2: Prntectia tennies a cladinler
de caldura perimetrale, este obligatorie
prevederea unui strat termoizolator la
nivelul soclului.
2.1.1.7 Peref j i car e separl spaf j i l e
i i Jc4l zi t e de ee/e adi aeent e nei i Jc4/zi t e
sau mul t mai puf i n i i Jc4/zi t e
Aceste elemente pot fi sau nu preva-
zute cu un strat termoizolator.
Anumite elemente de mobilier, de
exemplu, dulapurile in perete sau
I I
q
T1
T2
Ri Ri Ri Ri
RL RL
I
I I
I I
q
T1 T2
Ri Ri Ri Ri
RL RL
I I
I I
Fi g. 2.1.10. Schema de cal cul a
el ement el or de mobi l i er i nt er i or
pent r u separ ar ea spa~iilorcu
t emper at ur i di fer i t e.
b c a
d e f
Fi g. 2.1.11. Cl asi fi car ea pun~ilor
t er mi ce:
a - zone cu arii diferite la exterior fata
de interior; b - zone cu grosimi seu/si
materiale diferite; c, e - zone cu
incluziuni pertiele din materiale cu
conouctivitsti diferite; d, f - zone cu
incluziuni totale din materiale cu
conductivitsti diferite; a, b, c, d - punti
termice liniare; e, f - punti term ice
punctuale;
1 - punte terrnica punctuala: 2 - agrafa
inoxidabila: 3 - plot b.a.
biblioteca, pot reprezenta elemente de
separare a spatiilor interioare cu rezis-
tenta la transfer termic si capacitate de
acumulare a caldurii, deloc neglijabila.
In situatia separarii a doua spatii de
temperaturi diferite trebuie luata in
considerare rezistenta terrnica introdu-
sa de un astfel de element de mobilier
sub forma sumei rezistentelor termice
(fig. 2.1.10).
Helatia de calcul a rezistentei termice
este:
R = ~Rj= 4R;+ 2RL [m
2
KIW] (2.1.3),
in care:
R; - este rezistenta terrnica superficiala
interioara (R; =0,125 m
2
KIW);
RL - rezistenta terrnica specifica prin
peretele de lemn al elementului de
mobilier [m
2
KIW].
2.1.1.8 Consi derat i i genera/e pri vi nd
al cMui rea anve/opei
Din punct de vedere termotehnic,
elemetele de constructii care alcatu-
iesc anvelopa unei cladiri sunt realizate
din straturi omogene, cvasiomogene si
din punti termice.
Straturile omogene au grosime con-
stanta cu caracteristici termotehnice
uniforme sau care pot fi considerate
uniforme.
Straturile cvasiomogene sunt alcatui-
te din doua sau mai multe materiale
avand conductivitati termice diferite,
dar care pot fi considerate ca straturi
omogene avand conductivitati termice
echivalente.
Pun tile term ice (fig. 2.1.11) repre-
zinta zone ale anvelopei unei cladiri in
care rezistenta termica, altfel uniforrna,
este sensibil rnodificata ca urmare a
faptului ca izotermele nu sunt paralele
cu suprafetele elementelor de con-
structii. In conseclnta, fluxul termic -
altfel unidirectional - este sensibil mo-
dificat. In zonele puntilor termice se
rnodifica si temperaturile superficiale
interioare.
Puntile termice apar datorita:
- penetrarii partiale sau totale a ele-
mentelor de constructii perimetrale,
cu materiale avand 0conductivitate
terrnica diferita;
- schirnbarii grosimii elementului de
constructii:
- diterentei lntre ariile suprafetelor inte-
rioare si exterioare, asa cum apar la
colturile dintre pereti, precum si la
cele dintre pereti si plansee.
Din punctul de vedere al lungimii lor,
puntile termice se clasifica in: punti ter-
mice liniare; punti termice punctuale.
Din punctul de vedere al alcatuirii lor,
puntile termice sunt:
- constructive, realizate prin incluziuni
locale de materiale avand 0 con-
ductivitate terrnica diferita;
- geometrice, realizate ca urmare a unor
forme geometrice specifice (colturi,
schirnbarl ale grosimilor etc.);
- mixte, avand ambele caracteristici de
mai sus.
lnfluenta puntilor termice liniare $i a
celor punctuale asupra zonelor cu
alcatuire ornoqena se cuantifica, in
calcule, prin coeflcienti liniari 'P, res-
pectiv, prin coeficienti punctuali X, de
transfer termic, care arnplifica sau, in
unele cazuri, dirninueaza amploarea
fluxului termic unidirectional.
2.1.2. Ar i a anvel opei unei cl i di r i - A -
Se calculeaza ca suma tuturor ariilor
elementelor de constructii perimetrale
ale acesteia prin care au loc pierderile
de caldura. Supratetele se delirniteaza
prin axele geometrice ale elementelor
de constructii interioare si prin fetele
interioare ale elementelor de constructii
perimetrale.
2.1.3. Vol umul cl i di r i i - V-
Heprezinta volumul delimitat pe con-
tur de tetele interioare ale elementelor
de constructil perimetrale. Volumul V in-
clude atat lncaperile incalzite direct (cu
elemente de lncalzire), cat si lncaperile
lncalzite indirect (fara elemente de
lncalzire), dar la care caldera patrunde
prin peretii adiacenti, lipsiti de 0ter-
rnoizolatie semnificativa. In acest sens
se considera ca facand parte din
volumul cladirii: carnari, debarale, vesti-
buluri, hoiuri de intrare, casa scaru,
putul liftului sl alte spatii comune. Nu se
includ in volumul cladirfi: camerele de
pubele, verandele, precum $i bal-
coanele sl logiile, chiar in situatia in care
ele sunt lnchise cu tarnplarie exterioara,
2.1.4. Al eger ea el ement el or
de const r uc1i i di n punct de veder e
t er mot ehni c
Se face astfel incat sa se realizeze,
in principal, urrnatoarele:
1. rezistenta termlca minima necesara
pentru asigurarea climatului interior, li-
mitarea fluxului termic si economisirea
energiei in exploatarea cladirilor;
2. evitarea condensani vaporilor de
apa pe suprafata interioara a ele-
mentelor de constructii;
3. rezlstenta la permeabilitate la vapori,
pentru limitarea sau eliminarea
fenomenului de condensare a va-
porilor de apa in interiorul elemen-
telor de constructii;
4. stabilitatea terrnica necesara, atat
pe timp de iarna, cat si pe timp de
vara,
De asemenea, la realizarea unui
element de constructii perimetral tre-
buie avute in vedere urrnatoarele:
Capi t ol ul 2: Pretectia termica a c l adi r i l or I. lastalatii de Incalzire
- amplasarea stratului termoizolator se
face de preferinta spre exterior; ma-
terialele cu proprietatl termoizolatoa-
re bune, dar fara rezistenta mare la
permeabilitate pentru vapori, creeaza
conditii defavorabile la difuzia vapori-
lor de apa daca sunt amplasate catre:
interior; ele provoaca 0cadere brus-
ca a curbei de temperaturi prin gro-
simea elementului, nu insa sl 0cade-
re corespunzatoare a presiunii, astlel
ca apare pericolul tormarii condensu-
tului pe tata rece a terrnolzclatiei:
- barierele de vapori, alcatuite din mate-
riale cu rezistenta mare la permeabi-
litatea vaporilor de apa, trebuie am-
plasate pe tata calda a terrnolzolatlilor;
- pentru ca un element usor sa fie echi-
valent cu unul masiv, este necesar sa
aiba 0rezlstenta terrnica sporita cu
atat mai mult cu cat este mai usor:
- sunt de preferat, in general, solutlile
fara straturi de aer neventilat, deoa-
rece prin acestea vaporii de apa trec
cu usurinta, ei neavand, practic, re-
zlstenta la permeabilitatea vaporilor.
2.2. Di mensi onar ea
el ement el or de constru~ii
per i met r al e di n punc t
de veder e t er mot ehni c
2.2.1. Obi ec t i vel e c al c ul ul ui
t ennot ehni c
Verificarea terrnotehnlca se face atat
la cladirile noi, cat sl la cele existente
care urrneaza a fi supuse unor lucrari
de reabilitare si de modernizare, in-
diferent de sistemul de Incalzfre utilizat.
Verificarea terrnotehnica a cladirilor,
se face la trei niveluri:
- pe ansamblul cladirii, prin verificarea
rezistentelor termice specifice medii
ale tuturor elementelor de constructii
care alcatuiesc anvelopa cladirli si
prin verificarea cuantumului coefici-
entului global de izolare terrnica, am-
bele pe considerente termoenergeti-
ce;
- pe fiecare incepere, prin verificarea
rezistentelor termice specifice corec-
tate pe considerente de confort,
precum sl pentru obtinerea datelor
necesare proiectarii instalatiei de
Incalzire:
- veriticeri generale: verificarea absen-
tei pericolului de condensare a vapo-
rilor de apa pe supratata interioara a
elementelor de constructii; verifica-
rea lipsei acumularu de apa de la an
la an in structura interioara a ele-
mentelor de constructii sl eliminarea
posibilitatii umezirii excesive a mate-
rialelor termoizolante; verificarea sta-
bilitatii termice a elementelor de con-
structii si a tncaperuor.
Se admite ipoteza ca transferul ter-
mic se face in regim stationar.
2.2.2. Cal c ul ul t ennot ehni c
pent r u st abi l i r ea gr osi mi i
st r at ul ui t ennoi zol at or
Dimensionarea stratului termoizolator
la elementele de constructii perimetrale
cuprinde:
a) Determinarea rezistentetor termice
si anume:
- rezistentele term ice minime necesare
R'nee din considerente igienico-sa-
nitare sl de confort, astlel tncat sa fie
lirnitata diferenta L18
imax
intre tempe-
ratura aerului interior si temperatura
superficiala medie a supratetel inte-
rioare (conf. 2.2.3.2.);
- rezistentele term ice minime necesare
R'nee din considerente igienico-sani-
tare si de confort, astlel incat tempe-
raturile pe supratetele interioare, atat
in camp curent, cat si in dreptul pun-
tiler termice, sa fie mai mari cecat
temperatura punctului de roua 8"
fiind evitata aparitia condensului pe
suprafetele interioare (conf. 2.2.3.2);
- rezistentele termice minime, normate
R'min in scopul reducerii consumului
de energie in exploatare (conf.
2.2.3.2);
- rezistentele term ice specifice coree-
tate R' cu luarea in considerare a
influentei puntilor termice, pe fiecare
element de constructii perimetral
(conf. 2.2.3.1).
De asemenea, se fac urrnatoarele
verificari:
compararea valorilor R', calculate
pentru fiecare incapere in parte, cu
rezlstentele termice minime necesare
R'nee stabilite din considerente igieni-
co-sanitare si de confort (conf.
2.2.3.2);
compararea valorilor rezistentelor
termice corectate medii R:n calculate
pentru fiecare element de constructii
pe ansamblul cladirii, cu rezistentele
term ice minime normate R:nin in
scopul reducerii consumului de ener-
gie in exploatare (conf. 2.2.3.2);
Rezistentele termice specifice coree-
tate R' servesc si la:
determinarea coeficientului global de
izolare terrnlca G sau G1 (conf. nor-
mativelor C 107/1 .Normativ privind
calculul coeficientilor globali de
izolare terrnica la cladirile de locuit"
$i C 107/2 .Norrnativ privind calculul
coeficientilor globali de izolare ter-
mica la cladiri cu alta destinatie
decat cea de locuit"), in scopul sta-
bilirii nivelului de pertorrnanta termo-
tehnica de ansamblu a cladirii $i
compararii cu valoarea norrnata, sta-
bilita in vederea lirnitar!i consumului
de energie pentru lncalzirea claoirilor:
calculul necesarului de caldura, in
vederea proiectarii lnstalatillor de
Incalzire,
b) Determinarea temperaturilor pe
supretete interioara a elementelor de
constructil (utilizand programele de
calcul automat), in vederea:
- verificarii riscului de aparitie a con-
densatului superficial, prin compara-
rea temperaturilor minime pe supra-
tata interioara 8
si
min CU temperatura
punctului de roua 8, a starii aerului
din incap ere (deterrnlnata in functie
de temperatura si umiditatea relativa
a aerului interior);
- verificarii conditiilor de confort in-
terior, prin asigurarea indicilor globali
de confort termic PMV si PPD, in
functie de temperaturile medii de pe
suprafetele interioare ale elementelor
de constructii perimetrale (conf.
STAS 13149 .Fizica constructlilor.
Arnbiante termice moderate. Deter-
minarea indicilor PMV si PPD si ni-
vele de perforrnanta pentru am-
biante").
c) Calcululla difuzia vaporilor de apa
prin elementele de constructii perime-
trale pentru limitarea condensarii vapo-
rilor de apa in interiorul acestora (2.2.5).
d) Calculul la stabilitate termice a
in vederea limitarii oscilatiilor tempera-
turii pe supratata interioara a acestora,
precum si a temperaturii aerului interior
(conf. 2.2.6).
2.2.3. Det enni nar ea rezisten~elor
t enni c e spec i f i c e al e el ement el or
deconstru~iopace
2.2.3.1 Rezi st ent e/e t enni ce speci f i ce
ef ec t i ve
Se deterrnina pornind de la cele uni-
directionale la care, pentru determina-
rea rezistentelor termice specifice co-
rectate se ia in considerare influenta
puntilor termice.
2.2.3.1.1 Rezisten~t enni c a spec i f i c a
unidi~onalA - R -
Hezistenta terrnica specifica unidi-
rectionala a unui element de construe-
tie alcatuit din unul sau mai multe stra-
turi din materiale omogene, fara punti
termice, inclusiv, din eventuale straturi
de aer neventilat, dispuse perpendicu-
lar pe directia fluxului termic, se calcu-
leaza cu relatia:
R =RSi +LRs +LRa + Rse
[m
2
K lW l (2.2.1),
in care:
RSi - sunt rezistentele termice superfi-
ciale interioare,
Rse - sunt rezistentele termice superfi-
ciale exterioare
RSi si Rse se determinate cu relatiile:
RSi =t/ti, Rse =1lh
e
,
I. lnstalatii d e lncalzire Cap i t o l u l 2: Protectia termica a cladirilor
in care:
h; - reprezinta coeficientul de transfer
termic superficial interior,
h - reprezinta coeficlentii de transfer
e termic superficial exterior.
Valorile rezistentelor si ale coeficien-
tilor se considera in calcule in functie
de directia si sensul fluxului termic
conform tabelului 2.2.1; la determina-
rea rezistentelor termice ale elemente-
lor de constructii interioare, pe ambele
suprafete ale elementului se considera
valori h; = he = 8 W/m
2
K; in spatiile
neincalzite, indiferent de sensu I fluxului
termic, se considera
h; = he = 12 W/m
2
K;
Ra - reztstentele termice ale straturilor
de aer neventilate (tab. 2.2.2) se
iau in functie de dlrectia si sensul
fluxului termic si de grosimea
stratului de aer; valorile din tabel,
din coloana "flux termic orizontal"
sunt valabile si pentru fluxuri
termice inclinate cu cel mult 30
fata de verticala, iar cele din
coloanele "flux termic vertical"
sunt valabile si pentru fluxuri
inclinate cu cel mult 30 fata de
orizontala (m2KIW);
Rs - rezlstenta terrnica speciflca a unui
strat omogen al elementului de
constructii se deterrnina cu relatia:
R
s
d
A
(2.2.2), [m
2
KIW]
in care:
d - grosimea de calcul a stratului, [m];
A - conductivitatea terrnica de calcul a
materialului (Anexa 2.1) [W/mK].
Relatia 2.2.1 se utilizeaza ~i pentru de-
terminarea rezistentei termice specifice in
camp curent, a elementelor de construcni
neomogene (cu punti termice).
In calculul unidirectional, suprafetele
izoterme se considera ca sunt paralele
cu suprafata elementului de constructil.
La elementele de constructii cu per-
meabilitate la aer ridicata, determina-
rea rezistentei termice specifice unidi-
rectionale se face cu luarea in conside-
rare a prevederilor C107/7.
Cand exista un oarecare grad de
ventilare a spatiului de aer, deci 0co-
municare cu mediul exterior, apar ur-
rnatoarele situatil:
- Strat de aer foarte slab ventilat cand
exista 0legatura cu mediul exterior
prin intermediul unor gauri de dimen-
siuni reduse. Daca intre stratul de aer
sl mediul exterior nu exista nici un
strat termoizolant ~i gaurile prevazute
sunt astfel dispuse lncat sa nu se
poata naste un curent de aer prin
stratul de aer considerat, stratul de
aer se poate considera in calcule ca
un strat de aer neventilat.
Tabel u I2.2.1. Coeficien~id e t ransfer t enni c su p erfi ci al h; I he i n W/m
2
K ,i
rezisten~let enni ce su p erfi ci al e Rs; I Rse' i n m
2
.K/W.
Elemente de constructii Elemente de constructii
in contact cu: in contact cu spatii
Directia si sensul ventilate neincalzlte:
fluxului termic exteriorul subsoluri si pivnite
pasaje deschise (ganguri) pod uri
rosturi deschise balcoane sl logii inchise
rosturi inchise
alte lncaoen
h/Rs; helRse h/Rs; h/Rse
B~ Be
8/0,125 24/0,042*) 8/0,125 12/0,084
1_ _ (Bu)
he. Be(Bu)
8/0,125 24/0,042*) 8/0,125 12/0,084
hi~-~Bi
hi~Bi
6/0,167 24/0,042*) 6/0,167 12/0,084
he==Bi(Bu)
to) Pentru conditii de vara: h =12 W/m2-K, R =0,084 m
2
KIW
, e se
Tabel u l 2.2.2. Rezi st ent el e t ermi ce al e st rat u ri l o r d e aer nevent i l at e
Ra [m
2
.K!W]
Grosimea stratului Dlrectia si sensul fluxului termic Ra [m
2
KIW]
de aer Orizontal Vertical
[mm] ascendent descendent
5 0,11 0,11 0,11
7 0,13 0,13 0,13
10 0,15 0,15 0,15
15 0,17 0,16 0,17
25 0,18 0,16 0,19
50 0,18 0,16 0,21
100 0,18 0,16 0,22
300 0,18 0,16 0,23
- Strat de aer slab ventilat, cand stra-
turile de aer au legatura cu mediul ex-
terior prin intermediul unor gauri avand
dimensiuni intre 500 si 1500 mm
2
/m
2
pentru structuri verticale ~i intre 500 si
1500 mm
2
/m
2
pentru straturi orizon-
tale. In aceste conditll, rezlstenta ter-
mica a stratului de aer slab ventilat se
considera in calcule ca jurnatate din
valorile prevazute in tabelul 2.2.2;
daca rezistenta terrnica Rs a straturilor
amplasate intre stratul de aer si me-
diul exterior depaseste 0,15 m
2
KIW,
rezistenta terrnica a acestor straturi,
care se considera in calcule, se limi-
teaza la valoarea de 0,15 m
2
KIW.
Trebuie sa se respecte, de ase-
menea, conditia ca gaurile sa nu fie
dispuse astfel incat sa favorizeze un
curent de aer prin stratul de aer
considerat.
- Strat de aer bine venti/at, cane stra-
turile de aer au legatura cu mediul
exterior prin intermediul unor gauri
care, pentru straturi verticale, depa-
sese 1500 mm
2
/m
2
si pentru straturi
orizontale, 1500 mm
2
/m
2
. In aceste
conditii rezistenta terrnica se calcu-
leaza atat fara aportul stratului de
aer, cat si fara cel a straturilor ampla-
sate intre stratul de aer si mediul
exterior.
2.2.3.1.2 Rezistenta tennicl specificl
co rect afj - R' -
Hezistenta terrnica specifica corecta-
ta se deterrnina la elementele de con-
structie cu alcatuee neornoqena: ea
tine seama de influenta puntilor termi-
ce asupra valorii rezistentei termice
specifice determinate pe baza unui cal-
cui unidirectional in camp curent, res-
pectiv in zona cu alcatuire predominant
ornoqena,
Rezistenta terrnica specitica coree-
tata R' respectiv, coeficientul de tran-
sfer termic corectat U' se calculeaza
cu relatia qenerala:
U' =L=l. +'iJ I fJ 1) +2: X [W/m2.K]
R' R A A (2.2.3),
in care:
R - este rezistenta terrnica specifica unidi-
rectionala aferentii ariei A [m
2
.K I W];
I - lungimea puntilor termice liniare de
acelasi fel, din cadrul suprafetei A [m].
Coeficientii specifici liniari I fJ si pun-
ctuali X de transfer termic aduc 0co-
rectie a calculului unidirectional, tinand
seama atat de prezenta puntilor termi-
ce constructive, cat si de comportarea
reala, bidirnensionala, respectiv, tridi-
rnensionala, a fluxului termic, in zonele
de neomogenitate ale elementelor de
constructii,
Se fac urrnatoarele precizarl:
- puntile termice punctuale rezultate la
intersectia unor punti termice liniare,
I.lnstalatii de inci.ilzire
de regula, se neglijeaza in calcule;
- coeficlentil I J I $i X se determina pe
baza calculului numeric automat al
carnpuritor de temperaturi si ei se in-
troduc in relatia (2.2.3) cu semnele lor
algebrice. Semnul (+) reprezinta 0re-
ducere a rezistentei termice corec-
tate R' fata de rezistenta terrnica uni-
directionala R; semnul (-) are 0frec-
venta mai redusa si semnifica 0rna-
rire a valorii R' fata de valoarea R. In
C 107/3 .Norrnativ privind calculul
termotehnic al elementelor de con-
structii ale cladiritor" sl in C 107/5
.Norrnativ privind calculul termo-
tehnic al elementelor de constructii in
contact cu solul", se dau tabele cu
coeflclentii I J I si X pentru 0serie de
detalii utilizate in mod curent;
- pentru calcule la faze preliminare de
proiectare, rezistenta terrnica specifi-
ca corectata a elementelor de con-
structii neomogene poate fi determi-
nata cu metoda aproxlrnativa de
calcul data in C 107/3. Se procedea-
za astfel:
se imparte elementul de constructii
in straturi paralele cu supratata ele-
mentului $i in zone perpendiculare
pe suprafata acestuia, asa cum se
arata in figura 2.2.1. Straturile se
definesc J U =1, 2, 3) iar zonele se
definesc m (m = a, b, c, d). Stra-
turile au grosimi d, iar zonele au
arii Am. Se calculeciza ariile zonelor
Am (A
a
, A
b
, A
e
, Ad) si ponderea
acestora fm fata de aria totala A =
LAm:
A A
f=_af=_o.
a A' b A'
A A
f =_c f =.:
C A' d A (2.2.4),
unde:
fa:- fb +fe +fd = 1 (2.2.5),
In acest fel, elementul de constructli
a fost Irnpartit in fragmente m., care
sunt omogene din punct de vedere
termic.
Fig. 2.2.1. Schema de calcul pentru
determinarea rezisten~eitermice
corectate R' prin metoda
aproximativi.
Fiecare fragment mj (de ex., ai' a
2
,
a
3
, b; b
2
) are 0conductivitate ter-
mica A ,0grosime d, 0pondere f si
o rezist~nta terrnica f? .: m
se dete~mina valoa/;~ maxima a re-
zistentei termice (R
max
)' folosind rela-
tia de calcul:
1 fa '; fc fd
--=-+-+-+- [W/m2Kj
: Ra Ro Rc Rd
(2.2.6),
in care:
e, R
b
, Re $i Rd - reprezintil. rezistentele
termice R, calculate
cu relata (2.2.1);
se deterrnina rezistenteie termice
echivalente R ale fiecarui strat neo-
mogen in parte:
1 fa f o fc fd
~ =~ +~ +~ +~ [W/m
2
Kj
I al 01 CI d j (2.2.7),
in care:
d. d.
R =_1 R =_1 .
aj A ' bl A '
aj bj
(2.2.8).
d. d.
R =_1 R =_1
CI A ' dl A
cj dj
Rezistentele termice echivalente R
J
se pot calcula, in varianta, cu relatia:
d
Rj =A: [m
2
KlWj
j (2.2.9),
in care A' este conductivitatea termi-
ca eChivalehta a stratului J , care se cal-
culeaza cu relatia:
Aj =Aa f
a
+Ab f
b
+Ae f
e
+Ad:fd [W/mK]
J J J J (2.2.10).
In aceasta varianta de calcul, stratu-
rile de aer neventilat trebuie sa fie inlo-
cuite cu straturi de aceleasi dimen-
Tabelul 2.2.3. Valorile normate pentru .t1t,max [K].
Grupa Destinatia cladirii
CPj Valori normate .1T
j
max
cladirii [%] [K]
Pereti Tavane Pardoseli
Cladiri de locuit,
carnine, intern ate 60 4,0 3,0 2,0
I Spitale, policlinici s. a. 50 4,5 3,5 2,5
Crese, gradinte
Scali, licee s.a,
Alte cladiri social 50 4,5 3,5 2,5
II - culturale, cu regim
normal de umiditate
Cladiri sociale cu regim
ridicat de umiditate
III Cladiri de productie 60 6,0 4,5 3,0
cu regim normal de
umiditate
Cliidiri de productie ,;,75
0,8 . LIT, max 3,5
IV cu regim ridicat
de umiditate LI~ max ={}j - {};
'j {},-este temperatura punctului de roua corespunzatoere lui {}j si cPj din incapere.
Tabelul 2.2.4. Temperatura punctului de roua 8 [OC].
Umiditatea
relative Temperatura aerului interior {}j roC ]
a aerului CPj
[%j 12 14 16 18 20 22
100 + 12,0 + 14,0 + 16,0 + 18,0 + 20,0 + 22,0
95 + 11,2 + 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19,2 + 21,2
90 + 10,4 + 12,4 + 14,3 + 16,3 + 18,3 + 20,3
85 + 9,6 + 11,5 + 13,5 + 15,4 + 17,4 + 19,4
80 + 8,7 + 10,6 + 12,5 + 14,5 + 16,5 + 18,4
75 + 7,7 + 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15,4 + 17,4
70 + 6,7 + 8,6 + 10,5 + 12,4 + 14,4 + 16,3
65 + 5,7 + 7,5 + 9,4 +11,3 + 13,2 + 15,1
60 +4,5 + 6,4 + 8,2 + 10,1 + 12,0 + 13,9
55 + 3,2 + 5,1 + 7,0 + 8,8 + 10,7 + 12,5
50 + 1,9 + 3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3 + 11,1
45 + 0,4 + 2,3 + 4,1 + 5,9 + 7,7 + 9,5
40 - 1.0 + 0,6 + 2,4 +4,2 + 6,0 +7,8
35 - 2,6 - 1,1 +0,5 + 2,3 + 4,1 + 5,9
30 - 4,5 - 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9 + 3,6
25 - 6,6 - 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5 + 1,1
I.lnstalatii d e Incalzire Cap i t o l u l 2: Prnteetia termica a cladirilor
siuni, realizate dintr-un material avand
o conductivitate terrnica echivalenta:
d.
A; =r/ [W/mK] (2.2.11),
a
Rmin= RSi+ 'LRi+ :[m
2
KIW] (2.2.12),
se calculeaza reeistente termics spe-
citice corectete R' ca medie aritmeti-
ca a valorilor Rmax sl R
min
:
R' =Rmax +R
min
[m2KIW] (2.2.13),
2
1R na. ; R n;n .1 0 0 1 [%]
De exemplu, pentru un raport
Rma/Rmin= 1,5 eroarea maxima este de
20%, pentru un raport RmaxlRmin =1,25,
eroare maxima este de 11 %, iar pentru
RmaxlRmin =2, eroaremaximaeste de 33 %.
(2.2.14).
Tncare:
Ra - este rezistenta terrnica a stratului
de aer [m
2
KIW];
se calculeaza valoarea minima a re-
zistentei termice R
min
cu relatia:
se calculeaza eroarea retetive
maxima posibila, Tnprocente:
Tabel u I2.2.S. Presi u ni l e d e sat u rat : i e al e vap o ri l o r d e ap i - Ps - p ent ru d i feri t e t emp erat u ri al e aeru l u i [Pa].
e
Fr act i unide C
0, 0 0, 1 0, 2 0, 3 0, 4 0, 5 0, 6 0, 7 0, 8 0, 9
C
Pr es i unea de s at ur at i ea vapor i l orde apa p Pa
Pent r u domeni ul de t emper at ur a de l a 30 pana l a 0 C
30 4244 4269 4294 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544
25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151
23 2810 2827 2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968
22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794
21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629
20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473
19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324
18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 2158 2172 2185
17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052
16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926
15 1706 1717 1729 1739 1750 1762 1773 1784 1795 1806
14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695
13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588
12 1403 1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488
11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1279 1287 1295 1304
9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218
8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140
7 1022 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995
5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925
4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866
3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808
2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753
1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 700
0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653
Pent r u domeni ul de t emper at ur a de l a 0 pana l a - 20 C
0 611 605 600 595 592 587 582 577 572 567
- 1 562 557 552 547 543 538 534 531 527 522
- 2 517 514 509 505 501 496 492 489 484 480
- 3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
- 4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
- 5 401 398 395 391 388 385 382 379 375 372
- 6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
- 7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312
- 8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286
- 9 284 281 279 276 274 272 269 267 264 262
- 10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239
- 11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219
- 12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200
- 13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182
- 14 181 180 178 177 175 173 172 170 168 167
- 15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152
- 16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
- 17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126
- 18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115
- 19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104
- 20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94
Capitolul 2: Prntectia termica a cladlrilor I. lnstalatii de lnealzire
2.2.3.1.3 Rezistenta tennicl specificl
medie - R;"-
Hezistenta terrnica specifica medie a
unui element de constructii se
calculeaza cu relatia:
1 L A L A
R' =-= ' = '
m U ~ L ( A ; U ; ) L ( A , I R ; )
[m
2
KIW] (2.2.15),
In care U~sunt coeficienti de transfer
termic corectati, aterenti supratstelor
A . [W/m2K].
J Rezistentele termice medii R;" se pot
calcula:
- pentru 0Incap ere avand mai multe
supratete aferente unui aceluiasi ele-
ment de constructii, de exemplu, pe-
retii exteriori la 0incapere de colt;
- pentru un nivel al cladirii:
- pentru ansamblul unei cladir!
2.2.3.2 Rezistente tennies specifies
nonnats
Hezistentele termice specifice efective,
calculate dupa metodologia indicata la
2.2.3.1, este necesar a fi comparate cu
rezistentele termice specifice normate,
cele care asiqura, pe de 0parte, condi-
tlile igienico-sanitare ~i de confort iar, pe
de alta parte, realizeaza economii impor-
tante de energie In exploatare. Aceasta
se face pentru fiecare lncapere In parte,
respectiv, pentru ansamblul cladirii.
2.2.3.2.1 Rezistente tennies specifies
nonnats pentru asigurarea condiJiilor
igienico-sanitare ,; de contort
Rezistentele termice specifice nor-
mate (necesare) se deterrnina astfelln-
cat sa se asigure limitarea diterentelor
de temperatura L1"f;max Intre temperatu-
ra aerului interior a; sl temperatura su-
perficiala medie 8
s
; m corespunzatoare
fiecarei Incaperi:
L1"f;max = a; - as; m [K] (2.2.16).
Pentru toate categoriile de cladiri, se
calculeaza pentru fiecare element de
constructii perimetral rezistenta termi-
ca necesara din considerente ingieni-
co-sanitare.
Pentru elementele de constructii
opace, se utilizeaza relatia:
R' =__ L1_T_
nee h. L1T
, 'max (2.2.17),
in care L1a; max este data in tabelul
2.2.4 In functie de destinatia cladirii si
de tipul elementului de constructii,
La elementele de constructii care sepa-
ra Incaperea incalzita de un spatiu ne-
incalzit, In loe de valoarea L1T =a; - ae' in
relata 2.2.17 se introduce diferenta de
temperatura (8; - a) . In care au reprezinta
temperatura In spatiul neincalzit, determi-
nata pe baza unui calcul de bilant termic.
La elementele de constructii care sepa-
ra Incaperea incalzita de un spatiu mai
[m
2
KIW]
punn incalzit, In loe de valoarea .1T, in re-
latia (2.2.17) se introduce diferenta dintre
cele doua temperaturi interioare conven-
tionale de calcul.
Rezistentele termice specifice corectate
R' ale tuturor elementelor de constructii
perimetrale calculate pentru fiecare
lncapere in parte, trebuie sa fie mai mari
decat rezistentele termice necesare:
R ' 2: R ~ ec [m
2
KIW] (2.2.18).
Conditia 2.2.18 se apllca ~i la elemen-
tele de constructii adiacente rosturilor
inchise, izolate fata de mediul exterior, la
verificarea terrnotehnica a elementelor
de constructii interioare, spre Incaperile
neincalzlte sau mai putin incalzite, pre-
cum si la cladirile incalzite cu sobe.
La elementele de constructli ale In-
caperilor In care stationarea oamenilor
este de scurta durata (de exemplu, ca-
sa scarii, holurile de intrare in cladirile
de locuit etc.) valorile L1T; max din tabe-
lui 2.2.3. se maresc cu 1C.
Pentru lncaperile cladirilor de pro-
ductie cu deqajar] importante de cal-
dura, valoarea L1T; max nu se norrneaza,
daca este Indeplinita una din urrnatoa-
rele conditii:
- deqajarile de caldura depasesc cu
cel putin 50 % necesarul de cal dura
de calcul;
- densitatea fluxului termic degajat
este de cel putin 23 W/m
2
de ele-
ment de constructii:
- suprafata lnterloara a elementului de
constructii este supusa unui flux
radiant permanent sau este spa lata
de aer uscat si cald.
Helatia 2.2.17 nu se aplica la supra-
fete Ie vitrate.
Pentru elementele de consuuctil usoare
- cu exceptia supratetelor vitrate - sunt
valabile valorile R~ec de mai jos, prin
care se urrnareste a se compensa
inertia (exprirnata prin greutate)
redusa, prin rezistente termice speci-
fice sporite:
pentru 20 kg/m2
pentru 50 kg/m2
pentru 100 kg/m2
pentru 150kglm2
R ~ ec = 2,50 m
2
KIW;
R ~ ec = 2,00 m
2
KIW;
R ~ ec = 1,80 m
2
KIW;
R ~ ec = 1,60 m
2
KIW.
2.2.3.2.2. Rezistente tennies specifies
nonnats pentru eliminareB condenslrii
vaporilor de a, .pe suprafete/e
interioare
Se deterrnina astfel incat sa asigure
limitarea temperaturilor pe suprafetele
interioare ale elementelor de constructii
perimetrale sub temperatura punctului
de roua a
r
atat in camp curent, cat si
In dreptul tuturor puntilor termice.
as; ( as; min' as; colt) 2: a
r
[0C] (2.2.19).
Temperatura punctului de roua se
poate determina din tabelul 2.2.4, in
functie de temperatura interioara con-
ventionala de calcul 8; si de umiditatea
relativa a aerului interior, cp ; . De aseme-
nea, temperatura punctului de roua se
poate calcula si astfel:
- se deterrnina presiunea partiala a va-
porilor de apa din incapere, cu relatia:
Tabelul ?2.6. Rezistente termice minime R : n; n ale elementelor de constructil, pe
ansamblul clAdiriior de locuit.
Nr. R ; " ; n [m
2
KIW]
crt. Elementul de constructii Cladiri proiectate
pana la 1.01.1998 dupa 1.01.1998
1
Pereti exteriori
(exclusiv suprafetele
vitrate, inclusiv peretii
1,20 1,40
adiacenti rosturilor deschise)
2 Tarnplarie exterioara 0,40 0,50
3 Plansee peste ultimul
nivel, sub terase sau pod uri 2,00 3,00
4 Plansee peste subsoluri
neincalzite sl pivnite 1,10 1,65
5 Pereti adiacenti rosturilor inchise 0,90 1,10
Plansee care delirniteaza cladirea
6 la partea inferioara, de exterior 3,00 4,50
(Ia bowindouri, ganguri de
trecere s.a)
7 Placi pe sol (peste CTS) 3,00 4,50
8
Placi la partea inferioara a
demisolurilor
sau a subsolurilor Incalzite
4,20 4,80
(sub CTS)
9
Pereti exteriori, sub CTS, la
demisolurile sau la
subsolurile Incalzite
2,00 2,40
I. lnstalatil de lncalzire Capi t ol ul 2: Preteetia termica a c l adi r i l or
[Pal (2.2.20),
in care:
p - este presiunea de saturatie cores-
s punzatoare temperaturii aerului in-
terior, conform tabelului 2.2.5 [Pal;
C P i - umiditatea relativa a aerului umed
interior [%l;
- din tabelul 2.2.5. se deterrnma tem-
peratura pentru care presiunea par-
tiala a vaporilor de apa, calculata cu
relatia 2.2.20, devine presiune de sa-
turatie; valoarea obtinuta este tempe-
ratura punctului de roua Or.
Temperatura pe suprafata interioara
a elementelor de constructii fara punti
termice (sau in carnpul curent al ele-
mentelor de constructii cu punti termi-
ce) se deterrnina cu relatia:
!J.T
SI =H, _ h . R [0C] (2.2.21).
I
La elementele de constructii adia-
cente spatiilor neincalzite, in locul
valorii !J . T =Hi - He in relatia de calcul
2.2.21 se introduce diferenta de tern-
peratura ( O i - Hu )
In zona puntilor termice, temperaturi-
Ie ,se deterrnina printr-un calcul au-
m
tomat al camputui de temperaturi. In
mod curent, pentru determinarea tern-
peraturilor minime Hsi min este suficient
a se face calculul carnpului plan, bidi-
mensional, de temperaturi.
Temperatura superficiala medie afe-
renta suprafetei interioare a unui ele-
ment de constructii se poate determina
cu relatia:
H. =H-_!_
sr m I h. R'
I
(2.2.22).
in care R' este rezistenta terrnlca spe-
cifica corectata, dupa necesitati, fie a
unei incaperi, fie a ansamblului cladirii.
La elementele de constructii adia-
cente spatiilor neincalzite, in locul valo-
rii L1T se introduce diferenta de tempe-
ratura ( Hi - H) .
Cu ajutorul temperaturilor superficiale
medii H
sim
determinate cu relatia 2.2.22
se pot calcula si verifica indicii globali de
confort termic PMV si PPD, precum ~i
indicatorii specifici disconfortului local:
~
-r-+
Fi g. 2.2.2. Sc heme pent r u exempl ul de c al c ul 1:
I- sectiune orizontala; II- sectiune verticala; 1- beton armat; 2 - zidarie din cararnizi:
3 - polistiren celular; 4 - beton simplu; 5 - mortar din ciment.
....- - - - - ..., " ',.=<,_ ..., ....
8...1...~....L.....J Y~ &j
""",1-
- _ _ ;;_ ...... -""'"'I ..::'.~f-
b
2
co
D.
c
co
0
0
0 ~-
C'\I
~ II
~
....J
3
II
3
4
e
o
C') en
en
- <>-
o
N
en
N
co
N
0 0 II
N_
(j)
I
~ N
->--
I
en
(j)
d
temperatura supratetel pardoselii, varia-
tia pe vertlcala a temperaturii aerului si
asimetria temperaturii radiante, in con-
formitate cu STAS 13149.
Pentru toate categoriile de cladiri, se
calculeaza pentru fiecare element de
constructii perimetral rezistente termi-
cii necesarii R~ec din conditia de limi-
tare a temperaturilor superficiale astfel
incat sa nu apara fenomenul de con-
dens pe suprafata interioara a elemen-
telor de constructii, cu relatia:
, !J.T !J.T
R n e c = =R . --[m
2
K lW l
h,( H, _ H) , H, _ Hr (2.2.23).
2.2.3.2.3. Rezistente t enni ce speci f i ce
nonnat e pent ru reducerea consumul ui
deenergi e
Hezistentele termice medii R; " pe
cladire, pe fiecare element (conf.
2.2.3.1.3) se cornpara cu rezlstentele
termice minime R; " in indicate de actele
normative in vigoare, astfel incat sa fie
Indeplinita conditia:
R; " ~ R; " in [m
2
K lW l (2.2.24).
Pentru cladirile de locuit valorile nor-
mate ale rezistentelor minime R/r, se
dau in tabelul 2.2.6 .
Exempl ul de c al c ul 1
Se calculeaza rezistenta terrnica
specifica corectata R' pentru peretele
exterior al unei incaperi amplasate la
ultimul nivel al unei ctaoiri de locuit,
folosind metoda de calcul exacts, cu
coeflclenti specifici liniari si punctuali
de transfer termic.
Oimensiunile ~i atcatuirea peretelui
exterior rezulta din sectiunea orizontala
si din cea verticals care se dau in
fig. 2.2.2. Se utilizeaza zidarie din
cararnizi cu goluri verticale tip GVP
avand A =0,60 W/m K, de dimensiuni
240 x 115 x 88 mm si terrnoizolatie din
polistiren celular de 84 mm grosime
avand A = 0,044 W/mK Se prevad
agrafe de legatura realizate din otel
inoxidabil 4/06/m2. Peretele este ten-
cuit cu mortar avanc 3cm grosime la
exterior si 2 cm grosime la interior, cu
A =0,93 W/m K.
Terrnoizolatia terasei este realizata
din polistiren celular de 10 cm grosime
cu A =0,044 W/m K. Tarnplaria exte-
rloara este dubla din lemn.
Rezol var e:
1. Pentru determinarea rezlstentei
termice, specifice u nidlrectionsle R, se
aplica relatia 2.2.1 in care valorile coefi-
cientilor de transfer termic superficial
s-au considerat hi =8 W/m
2
K si he =
24 W/m
2
K, conform tabelului 2.2.1, iar
valorile coeficientilor de conductivitate
terrnica, A , conform datelor din Anexa I.
Capitolul 2: Pretectia termicii a cladinlcr I.lnstelatii de Incalzire
2
Nurnarul
I J I
tabelului din
C107/3
[W/mKj
eu stalpisor
0,01
0,09
eu nervuri 0,15
a = 10 em 0,14
a = 10 em
0,26
a' = 10 em
a = 9 em 0,16
h - 20 em 0,10
Sectiuni
Tabelul 2.2.7. Stabilirea coeficientilor 'l'(pentru exemplulul de calcul 1).
Vertieale
e
Detaliul
din figura 2.2.2
Orizontale b 4
a lntersectie pereti
Colt pereti
Glaf lateral fereastra 52
d
r---
e
pardoseala 23
lntersectie
perete eu:
tavan 31
f Glaf
~ fereastra: 54
a~~
1,
- 1
N_ -
4
" , i :
e~t
+ ,
L- 3
inferior 53
superior
Zone III Straturi
... l' 2' 3'4' 5'+-
" a'1:: r-- ..J -+-...j....t----1
I
l
'1' .r
I . I~ f----e-- 2
"b'fbl
i
"e"ft+ - --- F -
"d'fd ~ I
L____.I:d=t- 3
Fig. 2.2.3.Schemele pentru exemplul de calcul 2:
I - alcatuirea peretelui exterior; /I - zonele caracteristice ale peretelui exterior;
11/ - impartirea peretelui in zone de straturi;
1 - beton armat; 2 - vata rninerala G100; 3 - polistiren celular; 4 - mozaic.
R =!_ + 0,355 + 0, 080 + 0, 05 + _ ! _ _ =
8 0,600 0, 044 0,93 24
=2,63 m
2
.K!W
Pentru stratul de polistiren celular
s-a considerat In calcul grosimea mini-
ma poslbna, avand In vedere abaterea
adrnisa ( 4 mm) fata de grosimea
norninala de 84 mm.
2. Determinarea coeticientilor speci-
fici liniari st punctuali de transfer termic
Pe baza detaliilor din fig. 2.2.2 si din C
107/3, se extrag coeficientil liniari de
transfer termic, pentru grosimea peretelui
d = 45 cm si pentru conductivitatea
termicii a zidiiriei ). = 0,60 W/mK
Coeflclentil IJI se dau In tabelul 2.2.7.
Pentru detaliile "d" si "e" s-au consi-
derat valorile IJI coresounzatoare gro-
simii a = 10 cm, avand In vedere ca
determinanta din punct de vedere ter-
motehnic nu este grosimea planseului, ci
grosimea consolei din beton armat.
Coeficientul punctual de transfer termic
aferent agrafelor metalice D 6 mm se
extrage din .Norrnativul - C 107/3, pentru
d = 45 cm $i ). = 0,60 W/mK
X = 0,0039 WIK.
3. Determinarea ariei $i a lungimilor
Din fig. 2.2.2, rezulta:
A = 4,08 .2,825 - 1,80 . 1,20 = 9,366 m
2
;
l a =Ib =2,825 m;
Ie = 2 . 1,20 = 2,40 m;
Id =Ie =4,08 m;
If =Ig =1,80 m.
Nurnarul de agrafe este:
9,366 . 4 =37 buc (4 buc/m").
4. Determinarea rezetente! termice spe-
cifice corectate (R? a peretelui exterior
Se utilizeaza relatia 2.2.3:
U' =L =l .+ L (IJI . I) + LX ;
R' R A A
2:(IJI'I) =2,285'(0,01+0,09)+2,40'0,15 +
+ 4,08'(1,40+0,26)+1,8'(0,16+0,10) =
=2,743 W/K;
Ex =37'0,0039 = 0,144 W/K;
U' =_ ! _ _ =_ 1_ + 2,743 + 0,144 =
R' 2,63 9,366
= 0,380 + 0,308 = 0,688
R' = _ 1_ = 1,45 W/m2-K_
0,688
Exemplul de calcul 2
Se calcoleaza rezistenta termicii spe-
cificii corectatii R' pentru peretele exterior
al unei Inciiperi dintr-o cliidire de locuit,
amplasatii In zona climaticii II, folosind
metoda de calcul aproximativa din anexa
H din .Normafivul - C 107/3.
Peretele exterior este realizat dintr-un
panou mare prefabricat $i are alcatuirea
din figura 2.2.3 I si II.
Se verifica daca peretele respecta
Incadrarea In valorile normate prevazute
de actele normative In vigoare, avand In
vedere ca amplasamentul cliidirii este In
zona II clirnatica din Romania.
Rezolvare:
1. Determinarea rezistentei termice
specifice corectate R' se face aplicand
relatiile 2.2.4 ...2.2.13.
Dimensiunile panoului sunt egale cu
dimensiunile peretelui exterior, Intre
axele geometrice ale peretilor sl plan-
seelor paralele cu fluxul termic. Perete-
Ie are 0structura neomogena pe am-
bele directil ~I punti terrnice.
Se irnparte panoul In zone distincte
din punct de vedere termic, conform
fig. 2.2.3 III, astfel:
a - zona de nervuri (punti termice) din
beton armat;
b - zona de camp, alcatuita din mai
multe straturi, cu terrnoizolatia din
placi de vata rninerala G 100;
c - zona de Imbinare orizontala;
d - zona de Imbinare verticala,
in tabelul 2.2.8 se calculeaza, pe
zone, valorile LRs'
Caracteristicile termotehnice ale ma-
terialelor se iau din Anexa I.
Pentru stratul de mozaic se iau ace-
leasi valori ca pentru stratul de beton
armat.
- Se calculeaza ariile corespunzatoa-
re fiecarei zone:
zona "a" (nervuri):
A
a
=(2 1,800,05)+(2' 1,30'0,05)=0,31 m
2
;
zona "b" (camp):
A
b
=(2'0, 65'2,55)+ (1,25'1,90)=5,69 m
2
;
zona "c" (Imbinare orizontala):
A
e
=3,600, 15=0,54 m
2
;
zona "d" (Imbinare verticala):
I.lnstalatii de Inealzire Capitolul 2: Prntectia tennies a cladirilor
A~20,202,55= 1,02 m
2
;
A a+Ab+Ae+A~O,31+5,69+0,54+ 1,02=
=7,56 m
2
Suprafata opaca a peretelui:

A=3,602, 70-1,801,20=7,56 m
2
;
Verificare:
A=Aa +Ab+Ae+Ad .
- Se calculeaza rezistenteie termice
specifice unkilrectionete:
Rs;+R e=O,125+0,042=0, 167m
2
KIW
R =iRs +(Rs; +R
se
);
zona "a"
R =0,167+0,167=0,334 m
2
KIW;
a "
zona "b
R
b
=1,784+0,167=1,951 m
2
KIW;
zona "c"
R
e
=O,697+0, 167=0,864 m
2
KIW;
zona "d"
R~1,494+0, 167=1,661m
2
KIW.
- Se calculeaza ponderea zone/or cu
relatia 2.2.4 (fig. 2.2.3, III):
f =0,31 =0,041;
a 7,56
f =0,54 =0,071;
c 7,56
f = 5,69= 0753'
o 7,56 ' ,
f =1,02 =0 135'
d 7,56 ' ,
f a +t, +~+f d =1,00.
- Va/oarea maxima a rezis ten tei
termice se calculeaza cu relatia 2.2.6.
1 0,041 0,753 0,071 0,135
-=--+--+--+--=
Rmax 0,334 1,951 0,864 1,661
= 0,672 W/m2-K_
R =_1_ =1,488m2.KIW.
max 0,672
- Se calculeaza rezistentele termice ale
straturilor l' ...5' (fig. 2.2.3, III):
.!_ = 1,00 = 13,50 W/m2K
R' 012 '
1 '
1,62
1 0,041 0,753 0,206
-=--+--+--=
R~ 0,024 0,024 0,024
1,620 0,048 0,044
=4,651 W/m
2
K;
1 0,112 0,753 0,135
-=--+--+--=
R; 0,036 0,036 0,036
1,620 0,048 0,044
= 6,209 W/m
2
K;
1 0,274 0,753
-=--+--=
R; 0,020 0,020
1,620 0,048
=21,814 W/m
2
K;
..!_ = 1,00 =23 143 W/m2-K_
R' 007 '
5 '
1,62
- Valoarea minima a rezistentei ter-
mice se calculeaza cu relatia 2.2.12:
1 1 1 1
R. =-+--+--+--+
mm 8 13,5 4,651 6,209
111
+---+---+-=
21,814 23,143 24
= 0,706 m
2
KIW.
- Se calculeaza rezistente termice
specitics corecteis R' ca medie aritme-
tica a valorilor Rmaxsi Rm;nutilizand re-
latia 2.2.13:
R' = 1,488+0,706 = 1,10 m2.KIW.
2
2. Determinarea rezistentei termice
necesare se face utilizand relatia 2.2.17:
R' = __ Ll_T_
nee h. LlT
, ,max
unde:
8; =+20 D C ;
8
e
=-15D C (zona IIclimatica);
LlT =20 - (-15)=35K;
pentru valoarea L1T ; max = 4 K (tabelul
2.2.3) si h; =8 W/m
2
K;
R~ee=35/84 = 1,09 m
2
KIW.
Hezulta ca se Indeplineste conditia
data de relatia 2.2.18:
R'> R' .
nee
2.2.4.Rezisten~etermice
ale suprafe~elorvitrate
Rezistentele termice ale tamplariei ex-
terioare (ferestre si usi vitrate) din lemn,
ale luminatoarelor $i ale peretilor exteriori
vitrati sunt date in tabelul 2.2.9.
Pentru tarnplariile metalice simple,
realizate din profile din otel, se consi-
dera urmatoarele rezlstente termice:
- cu 0foaie de geam simplu
R = 0,17 m
2
'KIW
- cu 0foaie de geam termoizolant
R = 0,28 m
2
'KIW
Pentru alte tipuri de elemente de
constructii decat cele cuprinse in tabe-
lui 2.2.9, rezistentele termice specifice
se deterrnina prin experimentari de ca-
tre institute de specialitate.
D in considerente de confort interior,
rezistentele termice specifice ale elemen-
telor de constructie vitrate trebuie sa fie
mai mari decat valorile R~ec din tabelul
2.2.10. D e asemenea, din considerente
de economie de energie terrnica, la cla-
dirile de locuit rezistentele termice ale
tarnplariei exterioare trebuie sa fie mai
mari decat valorile din tabelul 2.2.6.
2.2.5.D ifuzia vaporilor de apa
prin elementele de constru~i
C omportarea unui element de con-
structii la difuzia vaporilor de apa este
Tabelul 2.2.8. C alculul valorilor I:.Rs (pentru exemplul de calcul 2).
D ensitatea Grosimea C onductivitatea
Nr. D enumirea aparenta stratului terrnica de calcul Rs = d/):
crt stratului p d
).
[kg/m3] [m] [W/mK] [m
2
KIW]
a. Zona de nervuri (punti termice)
1
I
Beton armat
I
2400
I
0,27
I
1,62
I
0,167
Zona "a" LRs = 0,167
b. Zona de camp
1
I
Beton armat I
2400
I
0,19
I
1,62
I
0,117
2 Vata minerala G100 100 0,08 0,048 1,667
Zona "b" LRs = 1,784
c. Zona de Irnbinare orizontala
1
I
Beton armat
I
2400
I
0,246
I
1,62
I
0,152
2
Polistiren celular 20 0,024 0,044 0,545
Zona "c" LRs = 0,697
d. Zona de Irnbinare verticala
1
I
Beton armat
I
2400
I
0,21
I
1,62
I
0,130
2
Polistiren celular 20 0,06 0,044 1,364
Zona
d" LRs - 1494
Capitolul 2: Protectia termica a cladinlcr I.lastalatii de Incalzire
corespunzatoare daca Indeplineste
conditiile:
- cantitatea de apa mw provenita din con-
densarea vaporilor in masa elementului
de constructii in perioada rece a anului,
este mai mica decat cantitatea de apa
m; care s-ar putea evapora in perioada
calda a anului, aoica:
mw <mv [kg/m2] (2.2.25).
Nu se admite acumularea progresi-
va, de la un an la altul, a apei provenite
din condensarea vaporilor in interiorul
elementelor de constructii,
- cresterea urniditatii relative mas ice
.1 W , la sfarsitul perioadei de conden-
sare interioara, nu depaseste va-
loarea maxima adrnisibila .1W
adrn
data
in tabelul 2.2.11, unde:
100'm
.1W = d W <.1W
adm
[%] (2.2.26);
p' W
in care:
p - densitatea aparenta a materialului
care s-a umezit prin condensare
[kg/m3];
: - grosimea stratului de material in care
se produce acumulare de apa [m].
Metodele de calcul care pot fi utilizate
la studiul comportamentului elementelor
de constructii la difuzia vaporilor sunt:
- metoda de calcul aproxlrnata baza-
ta pe analiza fenomenului fizic cu valori
medii, in ipoteza regimului stationer:
- metoda de calcul in regim real nesta-
tioner, bazata pe analiza dinamica a fe-
nomenului fizic printr-o metoda cu di-
ferente finite de timp (analizain timp real).
In practica curenta se foloseste cu
bune rezultate prima metoda.
Verificarile se fac fie pe baza calculului
numeric automat, care da direct valorile
mw' .1W sl .1W
adrn
fie manual, prin rezol-
yare grafo-analitica, utilizand relanne de
calcul din C107/6.
Pentru peretii exteriori ai cladirilor de 10-
cuit, realizati dintr-un singur strat omogen
sau cvasiomogen, nu este necesara veri-
ficarea prin calcul a comportarii la difuzia
vaporilor de apa; fac exceptie peretii ex-
teriori ai inc8.perilor cu umiditati relative ale
aerului interior de peste 60 % (sauna, us-
catorii, spalatorii),
2.2.5.1Verifiesres grafid a difuziei
vaporilor de aplliJ inferiorul
e/ementelor de constructli
Etapele calculului sunt urrnatoarele:
1) Se stabilesc rezistentele termice
specifice ale straturilor componente, Rs'
utilizand relata 2.2.2;
2) Se stablleste variatla temperaturii
in interiorul elementului de constructii,
in ipoteza temperaturii exterioare egale
cu temperatura medie anuala a perloa-
dei reci Bern care se considera:
pentru zona I: Bern =+10,5 DC;
pentru zona II: Bern +9,5 DC;
pentru zona III: Bern +7,5 DC;.
pentru zona IV: Bern = +6,5 DC
Calculele se fac in ipoteza ca ele-
mentul de constructii este alcatuit din
straturi omogene perpendiculare pe
fluxul termic.
In aceasta ipoteza se pot determina
urrnatoarele temperaturi:
pe suorafata interioara a elementului
de consfructii, pe baza relatiei 2.2.21;
pe suprafata exterioara a elementului
de constructii cu relatia:
sau:
in care:
LR . - reprezinta suma rezistentelor ter-
S f mice specifice ale straturilor am-
plasate Intre suprafata interioara,
respectiv, exterioara si planul n.
Temperaturile din interiorul elementelor
de constructii neomogene se pot deter-
mina printr-un calcul numeric automat al
carnpului bidimensional de temperaturi;
3) Se stabilesc temperaturile medii
ale straturilor si, corespunzator acesto-
(2.2.27),
.1T ={}- {} .
i em'
[K]
Intr-un plan n din interiorul elementu-
lui de constructii, cu una din relatiile:
Tabelul 2.2.9.Rezisten,etennice specifice Rpentruelemente
deconstru~ii vitrate.
Elementul de constructil vitrat
Tarnplarie exterioara din lemn
- simp la, eu 0foaie de geam
- simp la, eu un geam termoizolant
- simp la, eu doua foi de geam la distanta de 2...4 em
- simp la, eu 0 foaie de geam sl un geam termoizolant
la distanta de 2...4 em
- cuplata, eu doua foi de geam la distanta de 2...4 em
- cuplata, eu 0foaie de geam si un geam termoizolant
la distanta de 2..4 em
- dubla, eu doua foi de geam la distanta de 8...12 em
- dubla, eu 0foaie de geam ~i un geam termoizolant
la distanta de 8...12 em
- tripla, eu trei foi de geam
- tripla, eu doua foi de geam si un geam termoizolant
Luminatoare
- eu 0foaie de geam
- eu un geam termoizolant
- eu doua foi de geam la distanta de 1...3 em
- din placi PAS
- simple
- duble ....
Pereti exteriori vltrati
- geam profilit tip U, montat simplu
- geam profilit tip U, montat dublu
- geam profilit tubular
- placi PAS, montate simplu
- placi presate din sticla, tip S (Nevada) :
- pereti simpli
- pereti dubli
- caramlzi presate din sticla eu goluri, de 80 mm grosime
- vitrine eu rame metaliee, eu 0foaie de geam
R [m
2
'KlWj
0,19
0,33
0,31
0,44
0,39
0,51
0,43
0,55
0,57
0,69
0,18
0,29
0,27
0,18
0,34
0,17
0,27
0,30
0,18
0,22
0,42
0,31
0,18
Tabelul 2.2.10. Rezistente termice specifice necesare R/ rec pentru elementele de
constructll vitrate.
Grupa cladirii
R,;ec [m
2
KIW]
din tabelul 2.2.3 Tarnplaria exterioara Luminatoare Pereti exteriori vitrati
I 0,39 0,31 0,33
II 0,35 0,28 0,30
III 0,31 0,25 0,27
IV 0,27 0,22 0,24
La tarnplarta exterioara de la casa scarii si de la alte spatii de circulatie, indiferent de
grupa cladirii, se admite R~ec = 0,27 m
2
'KIW
La tarnplaria exterioara de la vitrine se admite R~ec =0,22 m
2
'KIW
I. lastalatii delncalzire Capitolul 2: Pretectla termica a cladirilor
ra, din tabelul 2.2.12, se deterrnina va-
lorile coeflcientllor de difuzie a vapori-
lor de apa M;
4) Se deterfnina rezlstenta la permea-
bilitate la vapori Rv a elementelor de
consfructil, pe baza coeficientilor de di-
fuzie a vaporilor de apa M
j
$i a factorilor
rezistenti la permeabilitate la vapori ({to)
dati in Anexa 2.1 utilizand relatia:
Rv =RVI +RV2 +... +Rvn =2: ( d ; l l
o
; " f . 4 ;
[m/s] (2.2.30);
5) Se reprezlnta grafic elementul de
constructil, arnplasandu-se pe abscisa
rezistentele la permeabilitatea la vapori
ale straturilor componente iar pe
ordonata presiunile la vapori;
6) Se reprezinta grafic curba de va-
riatie a presiunilor de saturatie corecta-
te ale vaporilor de apa in interiorul ele-
mentului de constructie Pskcof ' calcula-
ta cu relatille urrnatoare (2.2.31):
pentru zona I:
[
; . k R ) 2
P =P +172 2: ~ [Pal;
skcor skm i-1 R
pentru zona II:
[
;O k R ) 2
P =P +162 ". ~ [P l'
skcor skm LJ R a ,
1_1
pentru zona III:
[
/ 'k R ) 2
P =P +142 2: ~ [Pal;
skcor skm i-
1
R
pentru zona IV:
[
; . k R ) 2
P =P +132 2: ~ [Pal
skcor skm i~1 R .
in care:
P
skm
- presiunea de saturatie a vapori-
lor de apa in sectiunea k con-
form tabelului 2.2.5;
7) Se reprezinta grafic linia presiunilor
partiale P
v
ale vaporilor de apa prin uni-
rea punctului P
v
; de pe supratata inte-
rioara a elementului de constructii (co-
respunzator temperaturii aerului interior
Bi si urniditatii relative a aerului interior
cp ) , cu punctul Pvecor de pe supratata
exterioara a elementului de constructii
(corespunzator temperaturii exterioare
Bem si urniditatii relative a aerului exterior
CPe - considerate cu valoarea de 80 %).
Valorile presiunilor partiale ale vapo-
rilor de apa din aerul interior Pvi res-
pectiv, din aerul exterior P
ve
se stabi-
lesc cu relatiile:
= CPi . PSi
13
P
Vi
100
[Pal (2.2.32);
14
P =CPe . Pse
[Pal (2.2.33);
ve 100
15
in care Psi sl P
se
sunt presiunile de
saturatie ale vaporilor de apa din aerul
interior, respectiv, exterior, determinate
cu ajutorul tabelului 2.2.5;
8) Daca linia presiunilor partiale, P
v
'
nu intersecteaza curba presiunilor de
saturatie corectate P
scor
nu are loc acu-
mularea pregresiva de apa de la an la
an (ca urmare a condensarii vaporilor in
interiorul elementului de constructii), In
caz contrar, este necesara imbunata-
tirea atcatuini elementului de construe-
til, introducandu-se bariere contra va-
pori lor sau prevazandu-se straturi de
aerare sau ventilare a structurii.
2.2.5.2 Calculul cantit8f:ii de vapori
care condenseazlTn e/ementul de
construq;i Tnperi08da rece a anului
1) Se deterrnina, prin tncercan, tem-
peratura aerului exterior Becond la care
poate sa apara condensatul si tem-
peratura exterioara pentru care linia
presiunilor partiale P
v
devine tanqenta
la curba presiunilor de saturatie P
s
;
2) Corespunzator temperaturii aerului
exterior eqala cu Becond ' se reprezinta
graficul temperaturilor interioare prin
elementul de constructii;
3) Se construieste noua linie P
v
a
presiunilor partiale pe baza presiunilor
de saturatie si considerand de aceasta
data umiditatea relativa a aerului exte-
rior de 85%;
4) Se stabileste durata perioadei de
condensare N
w
si temperatura exte-
rioara medie Bes pe aceasta durata in
functie de temperatura 8econd ' utilizand
tabelul 2.2.13. Considerand Bes ca tem-
peratura de calcul pentru aerul exte-
rior, se reface curba presiunilor partiale
de saturatie a vaporilor P
s
si dreapta
presiunilor partiale p
v
' Pentru stabilirea
curbei reale P
v
din punctele P
vi
$i P
ve
'
se duc tangente la curba presiunilor de
saturatie P
s
' iar punctul in care acestea
se intalnesc rnarcheaza suprafata de
condensare;
5) Se deterrnina cantitatea de vapori
care poate condensa in interiorul ele-
mentului de constructii in perioada
rece a anului cu relatia:
m =3600 ( P
Vi
- P
scs
_ P
scs
- Pves) . N
W R: R: W
[kg/m2l (2.2.34),
in care:
R~, R~ - rezistentele de permeabilitate
la vapori ale partilor elementu-
lui de constructii dintre supra-
tata interioara $i suprafata de
condensare si, respectiv, din-
tre suprafata de condensare $i
suprafata exterioara a elemen-
tului de constructii [m/sl;
P
scs
- presiunea de saturatie a vapori-
Cresterea maxima admisibila
a urniditatii relative masice
in perioada de condensare
tl.W
adm
[%]
Tabelul 2.2.11. Cresterea maxima admisibila a umiditatii relative mas ice
in perioada de condensare tl.W
adm
[%].
Nr. Materialul
2
1,5
2
5
5
6
2
5
3
15
1,5
3
5
2
2
crt.
Beton greu, cu densitatea aparenta peste
1800 kg/m3
2 Zidarie din cararnida plina
3 Zidarie din caramida sau bloc uri ceramice
cu goluri
4 Zidarie din blocuri mici din beton
usor, pline sau cu goluri
5 Placi termoizolante din b.c.a., cu
densitatea aparenta pana la 550 kg/m3
6 Zidarie din blocuri sl pereti
din beton celular autoclavizat
7 Tencuieli interioare
8 Panouri din beton usor (granulit, zqura etc)
9 Urnplutura din zgura, cenusa, granulit
10 Polistiren celular
11 Sticla sponqioasa
12 Vata rninerala si produse din vata rninerala
sau fibre de bazalt
Lemn si produse din lemn antiseptizate
(PFL, PAL, PAF)
Produse termoizolante din deseuri
textile sintetice
Stabilit
Capitolul 2: Prnteetia termicii a cladirilor I. lastalatll de Incalzire
lor de apa pe supratata de con-
densare [Pal;
6) Se calculeaza cresterea urniditatii
relative masice LiW cu relatia (2.2.26),
corespunzatoare cantitatii de apa mw
stabilita cu relatia (2.2.34).
2.2.5.3 Detenninarea canfitjfii deapa
acumu/afj care Be poate evapora T n
perioada caldl aan ului
1) Se stabileste durata perioadei de
evaporare Nv si temperatura exterioara
medie e~ 5pe aceasta durata in functie
de temperatura (Jecon d' utilizand tabelul
2.2.14. Considerand e~ 5 ca tempera-
tura de calcul pentru aerul exterior, se
reface curba temperaturilor interioare,
curba presiunilor de saturatie a
Tabelul 2.2.12. Valorile coeflclentilor de difuzie a vaporilor de apa in aer M
j
[Sl].
e m
Fractiuni de C
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
D C
Coeficienti de difuzie a vaporilor de apa in aer Mj, [S1]; (valorile se inmultesc cu 10B)
Pentru domeniul de temperatura de la 30 pfma la 0 D C
30 50,34 - - - - - - - - -
29 50,48 50,47 50,45 50,44 50,42 50,41 50,40 50,38 50,37 50,35
28 50,58 50,57 50,56 50,55 50,54 50,53 50,52 50,51 50,50 50,49
27 50,73 50,71 50,70 50,68 50,67 50,65 50,64 50,62 50,61 50,60
26 50,87 50,86 50,84 50,83 50,81 50,80 50,79 50,77 50,76 50,74
25 51,0 50,99 50,97 50,96 50,95 50,93 50,92 50,91 50,90 50,88
24 51,15 51,13 51,12 51,10 51,09 51,07 51,06 51,04 51,03 51,02
23 51,29 51,28 51,26 51,25 51,23 51,22 51,21 51,19 51,18 51,16
22 51,39 51,38 51,37 51,36 51,35 51,34 51,33 51,32 51,31 51,30
21 51,50 51,49 51,48 51,47 51,46 51,44 51,43 51,42 51,41 51,40
20 51,64 51,63 51,61 51,60 51,58 51,57 51,56 51,54 51,53 51,51
19 51,78 51,77 51,75 51,74 51,72 51,71 51,70 51,68 51,67 51,65
18 51,93 51,91 51,90 51,88 51,87 51,85 51,84 51,82 51,81 51,79
17 52,07 52,06 52,04 52,03 52,01 52,00 51,99 51,97 51,96 51,94
16 52,21 52,20 52,18 52,17 52,15 52,14 52,13 52,11 52,10 52,08
15 52,38 52,36 52,35 52,33 52,31 52,29 52,28 52,26 52,24 52,23
14 52,53 52,51 52,50 52,48 52,47 52,45 52,44 52,42 52,41 52,39
13 52,67 52,68 52,64 52,63 52,61 52,60 52,59 52,57 52,56 52,64
12 52,81 52,80 52,78 52,77 52,75 52,74 52,73 52,71 52,70 52,68
11 52,95 52,94 52,92 52,91 52,90 52,88 52,87 52,85 52,84 52,82
10 53,13 53,11 53,09 53,08 53,06 53,04 53,02 53,00 52,99 52,97
9 53,27 53,26 53,24 53,23 53,21 53,20 53,19 53,17 53,16 53,14
8 53,44 53,42 53,41 53,39 53,37 53,35 53,34 53,32 53,30 53,29
7 53,58 53,57 53,55 53,54 53,52 53,51 53,50 53,48 53,47 53,45
6 53,73 53,71 53,70 53,68 53,67 53,65 53,64 53,62 53,61 53,59
5 53,87 53,86 53,84 53,83 53,81 53,80 53,79 53,77 53,76 53,74
4 54,04 54,02 54,01 53,99 53,97 53,95 53,94 53,92 53,90 53,89
3 54,18 54,17 54,15 54,14 54,12 54,11 54,10 54,08 54,07 54,05
2 54,33 54,31 54,30 54,28 54,27 54,25 54,24 54,22 54,21 54,19
1 54,5 54,48 54,47 54,45 54,43 54,41 54,40 54,38 54,36 54,35
0 54,68 54,66 54,64 54,63 54,61 54,59 54,57 54,55 54,54 54,52
Pentru domeniul de temperatura de la 0 pana la - 20 D C
0 54,68 54,69 54,71 54,72 54,74 54,75 54,76 54,78 54,79 54,81
-1 54,82 54,84 54,85 54,87 54,89 54,91 54,93 54,95 54,96 54,98
-2 55,00 55,01 55,03 55,04 55,06 55,07 55,08 55,10 55,11 55,13
-3 55,14 55,16 55,18 55,19 55,21 55,23 55,25 55,27 55,28 55,30
-4 55,32 55,33 55,35 55,36 55,38 55,39 55,40 55,42 55,43 55,45
-5 55,46 55,48 55,49 55,51 55,53 55,55 55,56 55,58 55,60 55,61
-6 55,63 55,65 55,67 55,68 55,70 55,72 55,74 55,76 55,77 55,79
-7 55,81 55,83 55,84 55,86 55,88 55,90 55,91 55,93 55,95 55,96
-8 55,98 56,00 56,02 56,05 56,07 56,09 56,11 56,13 56,16 56,18
-9 56,20 56,22 56,23 56,25 56,27 56,29 56,30 56,32 56,34 56,35
-10 56,37 56,39 56,41 56,42 56,44 56,46 56,48 56,50 56,51 56,53
-11 56,55 56,57 56,59 56,60 56,62 56,64 56,66 56,68 56,69 56,71
-12 56,73 56,75 56,76 56,78 56,80 56,82 56,83 56,85 56,87 56,88
-13 56,90 56,92 56,94 56,95 56,97 56,99 57,01 57,03 57,04 57,06
-14 57,08 57,10 57,11 57,13 57,15 57,17 57,18 57,20 57,22 57,24
-15 57,26 57,28 57,29 57,31 57,33 57,35 57,36 57,38 57,40 57,41
-16 57,42 57,45 57,47 57,48 57,50 57,52 57,54 57,56 57,57 57,59
-17 57,61 57,63 57,65 57,66 57,68 57,70 57,72 57,74 57,75 57,77
-18 57,79 57,81 57,82 57,84 57,86 57,87 57,89 57,91 57,93 57,94
-19 57,96 57,98 58,00 58,02 58,04 58,06 58,09 58,11 58,13 58,15
-20 58,17 58,19 58,21 58,22 58,24 58,26 58,28 58,30 58,31 58,33
I.lnstalatii d e Incalzire Capi t ol ul 2: Prnteetia tennies a cladirilor
vaporilor P~ :;;i dreapta presiunilor par-
tiale p~. Se considera umiditatea rela-
tiva a aerului exterior in perioada calda
a anului de 70 %;
2) Se calculeaza cantitatea de apa
care se poate evapora in perioada
calda a anului cu relatia:
(
' r , ' )
m =3600 Pscs - Pv; _ Pscs - Pves N
V R' Rn v
v v
[kg/m 2) (2.2.35),
in care:
R~, R: - rezistentele la permeabilitate la
vapori a partilor elementului de
constructii dintre suprafata de
condensare si, respectiv, dintre
supratata exterioara a ele-
mentului de constructii [m /s);
, -presiunea de saturatle necorec-
tata a vaporilor de apa pe supra-
tata de condensare, corespunza-
toare temperaturii pe aceasta
supratata [Pal.
3) Se verifica conditia de neacumula-
re proqresiva, de la un an la altul, a
apei provenite din condensarea vapo-
rilor in interiorul elementelor de con-
structil, cu relatia 2.2.25. in cazul in
care conditia nu este Indeplinita, se iau
masuri constructive care sa asigure
regimul de umiditate normal al elemen-
tului de constructii: prevederea stratu-
lui de izolare terrnica la exterior, preve-
derea barierei de vapori etc.
Exempl ul d e cal cul 3
Se verifica, la difuzia vaporilor de
apa, un perete exterior structural din
zldarte de caramida GVP, cu strat de
terrnoizolatie din polistiren celular de
8,5 cm grosime, protejat cu zidarie de
caramizi GVP, conform figurii 2.2.4.
Peretele apartine unei cladiri de locuit
situata in zona clirnatica II.
Rezol var e:
1. Se stabilesc datele generale in
tabelul 2.2.15 sl anume:
caracteristicile higrotermice ale ma-
terialelor componente: densitatile,
conductivitatile termice, factorii rezis-
tentei la permeabilitate la vapori,
conform Anexei I;
rezistentele termice specifice ale
straturilor componente R
s
' utilizand
relatia 2.2.2;
2. Se face verificarea acurnularii
progresive a condensatului de la an la
an, in interiorul elementului de con-
structie, conform prevederilor de la
2.2.5.1., considerand Ber n = +9,5 DC
(z,?naclimatica II) :;;iC Per n =80 %.
In tabelul 2.2.16 se calculeaza:
temperaturile pe suprafetele inte-
rioara, exterioara si in planurile care
despart straturile componente ale
peretelui, utilizand relatlile
2.2.27...2.2.29 (fig. 2.2.4, II);
rezistentele la permeabilitate la va-
pori R~utilizand relatia 2.2.30;
presiunile la saturatie ale vaporilor
de apa in interiorul elementului de con-
C D
~ nr. plan seoaratle
EXT nr.sb'at
P
2 Se
[pal 0
2500
2400
----_.-_._---
2340
2300
2200
2100
2000
1900
1800
1700
1600
4 Se
1500
1400
1300
1200
1100
1000
900
800
700
600
500
-9
400
300
200
100
0
133.82,10
6
F2,4'1~6t Rv[m/s]
11,33,10
6
65,90.10
6
133,82,10
6
++------1--------
7,34,10
6
11,33,10
6
-..-~..-++ -
32,4,10
6
t S c
207,06'10
6
43,73'10
6
-+-------------------t- -----+-
Fi g. 2.2.4. Schemel e pent r u exempl ul d e cal cul 3:
I - alcatuirea peretelui exterior; / I - grafice de tem peraturi; 1 1 / - grafice de presiuni.
Cap i t o l u l 2: Prnteetia termica a c l ad i r i l o r I. lnstalatii d e lncalzire
structii Pskcor utilizand relatia 2.2.31
pentru zona II cllrnatica:
presiunile partlale ale vaporilor de
apa din interior P
vi
utilizand relatia
2.2.32, respectiv, din aerul exterior P
ve
utilizand relatia 2.2.33.
Se reprezinta grafic elementul de con-
structii in figura 2.2.4, III, amplasandu-se
pe abscisa rezistentele la permeabilitate
la vapori ale straturilor componente, iar
pe ordonata presiunile de vapori.
Se reprezinta grafic curba presiunilor
de saturatie corectate a vaporilor de
apa in interiorul elementului de con-
structii si linia presiunilor partiale,
utilizand datele calculate in tabelul
2.2.16.
Linia presiunilor partiale nu intersec-
teaza curba presiunilor de saturatie co-
rectate $i deci nu are loc acumularea
progresiva de apa de la an la an.
3. Se face calculul cantitatii de va-
pori care concenseaza in elementul de
constructii in perioada rece a anului in
tabelul 2.2.17, conform 2.2.5.2.
Temperatura exterioara de inceput de
condensare (Jecond =-4C s-a determinat
prin incercari, ea corespunzand tempera-
turii exterioare pentru care linia presiunilor
partiale devine tangenta la curba pre-
siunilor de saturate, Pentru aceasta tem-
peratura exterloara, in tabelul 2.2.17 si in
fig. 2.2.4, II si III, se calculeaza si se tra-
seaza grafic temperaturile interioare, cur-
ba presiunilor de saturatie si linia presiu-
nilor partiale, conslderano umiditatea rela-
tiva a aerului exterior de 85 %.
Se stabileste durata perioadei de
condensare N
w
= 900 h $i temperatura
exterioara medie (Jes =-9C pe acesta
durata, in functie de temperatura (Jecond'
utilizand tabelul 2.2.13. Considerand
{}es =-9C ca temperatura de calcul
pentru aerul exterior, se reface curba
presiunilor partiale de saturatie a vapo-
rilor P
s
$i dreapta presiunilor partiale p
v
.
Pentru stabilirea curbei reale P
v
' din
punctele P
vi
$i P
ve
' se duc tangente la
curba presiunilor de saturatie P
s
' iar
punctul in care acestea se intalnesc
rnarcheaza suprafata de condensare.
Se deterrnina cantitatea de vapori
care pot condensa in interiorul elemen-
tului de constructii in perioada rece a
anului, utilizand relatia 2.2.34:
m =3600
w
.( 1404-353 _353-241,4).900=
207,06 . 10
B
43,73 . lO
B
= 0,082 kg/m2.
Pe baza valorii mw calculate mai sus,
se calculeaza cresterea urniditatii rela-
tive in timpul sezonului rece, utilizand
relatia 2.2.26.
LlW = 100 0,082 = 4,82%
200,085
LlW
adm
=15 % pentru polistiren con-
Tabelul 2.2.13.TemperatLramedie a aeruluiexterior'res ~dlrclta perioadei de condensare
N
w
' corespunzAtolr"etemperatuii aeruluiexterior (Jecond deinceput de conciensare.
(Jecond
Zona I Zona II Zona III
N
w
{}es
N
w .
N
w
(Jes
[0C]
[hI
[0C]
[hI
[0C]
[hI
[0C]
10 4000 1 4300 0 4700 -1
9 3700 0 4100 -1 4300 -2
8 3450 0 3800 -1 4350 -2
7 3200 -1 3600 -2 4100 -3
6 2900 -1 3300 -2 3900 -3
5 2650 -2 3100 -3 3650 -4
4 2400 -2 2900 -3 3450 -4
3 2050 -3 2600 -4 3150 -5
2 1750 -3 2300 -4 2850 -5
1 1500 -4 2000 -5 2550 -6
0 1250 -4 1750 -5 2300 -6
-1 1050 -5 1450 -6 2000 -7
-2 900 -6 1250 -7 1750 -8
-3 750 -7 1050 -8 1500 -9
-4 600 -8 900 -9 1300 -10
-5 500 -9 750 -10 1100 -11
-6 400 -10 600 -11 950 -12
-7 300 -11 500 -12 800 -13
-8 200 -12 400 -13 700 -14
-9 130 -13 350 -14 600 -15
-10 100 -14 250 -15 500 -16
-11 75 -15 200 -16 450 -17
-12 50 -16 175 -17 350 -18
-13 25 -17 160 -18 300 -19
-14 - - 100 -19 250 -20
-15 - - 75 -20 200 -21
Tabelul 2.2.14.TemperatlJ "amedia a aeruluiexterior e~s ~ durataperioadei de evapoore Nv,
corespunzatoaretemperatuii aeruluiexterior {}econd de inceput de condensare.
{}econd
Zona I Zona II Zona III
Nv (J~s
N
(J '
N
(J'
v es v es
[0C]
[hI
[0C]
[hI
[0C]
[hI
[0C]
10 4740 17 4450 16 4050 15
9 5050 16 4650 16 4250 15
8 5300 16 4950 15 4400 15
7 5550 15 5150 15 4650 14
6 5850 15 5450 14 4850 14
5 6100 14 5650 14 5100 13
4 6350 14 5850 13 5300 13
3 6700 13 6150 13 5600 12
2 7000 13 6450 12 5900 12
1 7250 12 6750 12 6200 11
0 7500 12 7000 11 6450 11
-1 7700 11 7300 11 6750 10
-2 7850 11 7500 11 7000 10
-3 8000 11 7700 10 7250 9
-4 8150 10 7850 10 7450 9
-5 8250 10 8000 10 7650 8
-6 8350 10 8150 9 7800 8
-7 8450 9 8250 9 7950 8
-8 8550 9 8350 9 8050 8
-9 8600 9 8400 9 8450 7
-10 8650 9 8500 8 8250 7
-11 8650 - 8550 - 8300 7
-12 8700 - 8575 - 8400 7
-13 8750 - 8590 - 8445 6
-14 -- - 8650 - 8500 6
-15 -- - 8675 - 8550 6
1. lnstalatii de i ncal zi r e Capi t ol ul 2: Prntectia tennies a cladiriler
form tabelului 2.2.11.
Se constata ca este indepnnlta con-
ditia L1W < L1W
adm
.
4. Se deterrnina cantitatea de apa
acurnulata care se poate evapora In pe-
rioada calda a anului In tabelul 2.2.18.
Utilizfmd tabelul 2.2.14, In functie de
temperatura (Jecond = -4C, se stabileste
durata perioadei de evaporare
Nv = 7850 h si temperatura exterioara
medie (J~s =+10C, pe aceasta durata.
Consideranc (J~s ca temperatura de
calcul pentru aerul exterior, se reface
curba temperaturilor interioare, curba
presiunilor de saturatie a vaporilor P~ ~i
dreapta presiunilor partiale o; Se con-
sidera umiditatea relativa a aerului exte-
rior In perioada calda a anului de 70 %.
Se calculeaza cantitatea de apa care
se poate evapora In perioada calda a
anului cu relatia 2.2.35:
mv=3600
. (1435, 3 -1404 _ 1435,3 - 973).7850 =
207,06 . 10
8
43,73 . 10
8
= 3,03 kglm2.
Se observa ca este Indeplinita condi-
tia de neacumulare proqresiva, de la un
an la altul, a apei provenite din conden-
sarea vaporilor In interiorul elementelor
de constructii, data de relatia 2.2.25:
mw < mv
2.3. St abi l i t at ea t enni ci
a el ement el or de i nchi der e
a cl i di r i l or ,i a i nci per i l or
di n cl i di r i l e ci vi l e
Prin stabilitate terrnica se inteleqe ca-
pacitatea cladirii In ansamblu, a lncaperi-
lor considerate ca unitati separate sau a
elementelor de Inchidere ale acestora de
a acumula sau de a ceda caldura si de
a amortiza amplitudinea de oscllatie a
temperaturii aerului exterior, astfel incat
sa se resimta In Incaperi cu valori reduse
(amortizate) ~i defazate In timp.
Calculul la stabilitate terrnica este 0
etapa a dirnensionar!i termotehnice a
cladirilor. prin care se urrnareste
asigurarea confortului termic interior pe
timp de iarna si pe timp de vara,
Determinarea stabititatii termice a
ale cladinlor se face In conformitate cu
prevederile din C107/7.
Elementele de constructli care se ve-
rifica la exigenta de stabilitate sunt:
- partea opaca a peretilor exteriori su-
praterani ai lncaperilor incalzite;
- planseele de peste ultimul nivel lncal-
zit, de sub terase sl poduri.
Tabel ul 2.2.15. Cal cul ul r ezi st en,el or t enni ce Rs (pent r u exempl ul de cal cuI3).
Nr. Nr. plan Materialul Caracteristici higrotermice Grosime d[!o Hezistente termice
strat separatle p A
110
strat d n, n; n, I.Rs I.RjR (I.RjR)2
[kg/m
3
] [W/mK] - [m] [m] [m
2
KIW] - -
aer 0,125
int. s, 0,125 0,048 0,00230
~ Tencuiala 1800 0,930 7,1 0,020 0,142 0,022
~
1 0,147 0,056 0,00314
Zidarie G.v.P. 1700 0,750 5,3 0,240 1,272 0,320
2 0,467 0,178 0,03168
-
3 Terrnoizolatie 20 0,044 30,0 0,085 2,550 1,932
3 2,399 0,914 0,83540
~ Zidarie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0,115 0,610 0,153
4 2,552 0,972 0,94478
~ Tencuiala 1800 0,930 7,1 0,030 0,213 0,032
-
Se 2,584 0,984 0,96826
aer 0,042
ext. R =2,626 1,00000
Tabel uI2.2.16. Ver i fi car ea acumul i r i i pr ogr esi ve a condensat ul ui (pent r u exempl ul ul de cal cuI3).
L1T = (Ji - (Jem = 20 - 9,5 = 10,5 K Presiunea de saturatle Pskcor
Nr. Nr.plan
a
k
=L1T-L(Rsl R) (Jk =(Ji - a
k (Jkmediu
M
Rv
P
skm
In functie corectia
Pskcor
strat separatie (din de (Jk din 162(I.R
s
l R)2
tabelul tabelul 2.2.5)
2.2.12)
[0C] [0C] [0C]
[1/s] [m/s] [Pal
aer +20 2340 - 2340
J .Q!:_ s, 0,50 19,50 2268 0,4 2268,4
1 19,46 57,71 10
8
7,34 10
8
1 0,59 19,41 2255 0,5 2255,5
-
51,81 10
8
65,90 10
8
2 18,77
2 1,87 18,13 2083 5,1 2088,1
~ 14,24 52,48 10
8
133,82 10
8
~
3 9,60 10,40 1262 135,3 1397,3
10,10 53,1110
8
32,4 10
8
4 10,21 9,79 1210 153,1 1363,1
~ 9,37 53,17 10
8
11,33 10
8
-
se
10,33 9,66 1201 156,9 1357,9
aer
ext. +9,50 1187 162 1349
Pvi = CPi. PSkcor i=0,6 . 2340 =1404 Pa
P
ve
= CPe Pskcor e = 0,8 . 1349 =1079 Pa
Capi t ol ul 2: Protectia t er mi ci i a cl i i di r i l or I. lastalatii de i nci i l zi r e
Tabel ul 2.2.17. Det enni nar ea ...... .; _.; i de vapor i car e condenseazi i n racea anul ui (pentru exempl ul de cal cuI3).
Nr. Nr. plan Stabilirea valorii 8
ec
Calculul pentru perioada rece a anului
strat separatie (}ecand= -4 D C ; L1T = 20 -(-4) = 24 K 8
es
= -9 D C ; Nv = 900 h; L1T = 20 - (-9) = 29 K
a
k
= L1T"L(RIR) (}k = (); - a
k Psc cond
a
k
= L1T"L(RIR) 8
k
= 8; - a
k e.:
(conf tab. 2.2.5) (conf tab. 2.2.5)
[0C] [0C]
[Pal
roc [0C]
[Pal
aer - +20,00 2340 - +20,00 2340
~
s, 1,15 18,85 2179 1,39 18,61 2146
1
1 1,34 18,66 2153 1,62 18,38 2116
r---
2
2 4,24 15,73 1787 5,16 14,84 1688
r---
3
~
3 21,94 -1,94 518,5 26,51 -6,51 353
f---
4 23,33 -3,33 463 28,19 -8,19 304
5
r---
se
23,62 -3,62 451 28,54 -8,54 295
aer
ext. - -400 437
-
-900 284
P
v
; = rp;. P
scs
; = 0,62340 = 1404 Pa
P
ve
cond = rp; . Pscconde = 0,85 . 437 = 371,5 Pa; P
ves
= rpe P
scse
= 0,85284 = 241,4 Pa
2.3.1. Cr i t er i i l e de perfonna~
Tabel uI2.2.18 Det enni nar ea cantiUi~i de apA car e sa evapor i i n per i oada
al e st abi l i t i 1: i i t enni ce
cal dA a anul ui (pent r u exempl ul de cal cuI3).
Aceste criterii sunt:
Nr. Nps Eliminarea apei in perioada calda a anului
pentru elemente de constructri:
strat 8
ec
=-4 C = 8'es=+10 C; I1T=8; - 8'es=10 C; N
v
=7850 h
- coeficientul de amortizare vr pen-
a
k
= 8
k
=8; -a
k :
corectia
P'seseor
tru vara $i ieme;
=11TL(R_LR) (tabel 2.2.5) 162L(RIR)2
- coeficientul de defazaj e pentru
vara, coeficientul de stabilitate lP;
[0C] [0C]
[Pa
pentru ierne;
aer
-
-20,00 2340 - 2340,0
pentru Incaperi:
.Jnt., s, 0,48 19,52 2271 0,4 2271,4
- amplitudinea de oscitetie a tempe- 1
raturii aerului At; (pentru vara $i 1 0,56 19,44 2260 0,5 2260,5
-
iems).
2
2 1,78 18,22 2094 5,1 2099,1
2.3.2. Indi cel e i ner 1] ei t enni ce D
-
3
Pentru un element de constructii plan,
-
3 9,14 10,86 1300 135,3 1435,3
alcatuit din mai multe straturi dispuse
4
4 9,72 10,28 1252 153,1 1405,1
perpendicular pe fluxul termic, indicele -
inertiei termice se calculeaza cu relatia:
5
o = "L(R
s
. S24) (2.3.1),
se
9,84 10,16 1242 156,9 1398,9
r---
in care:
aer
5
24
- este coeficientul de asimilare ter- ext.
- +10,00 1228 162,0 1390,0
mica, pentru perioada oscilatiilor
Nps - Nurnar plan separatle; P'v; =rp(p'scs; =0,62340= 1404 Pa
densitatii fluxului termic de 24
P'ves=rpeP'scs=O, 71228,0=860 Pa; P'ves=rpeP'scscor=O,71390,0=973 Pa
ore, W/m2K.
Pentru principalele materiale de con-
structii, valorile coeficientilor de asimi-
lare termica S24 - sunt date in Anexa
2.1, iar pentru alte materiale se poate
calcula cu relatia 2.1.2.
in cazul elementelor de constructii
neomogene, indicele inertiei termice se
o =2: (A; x 0; )
2: A;
(2.3.2),
in care:
A - ariile zonelor distincte de pe supra-
J tata elementului de constructii
[m
2
l;
OJ - indicii lnertiei termice corespunza-
toare zonelor cu arii Ai"
2.3.3. Coef i ci ent ul 4 1 , de st abi l i t at e
a el ement el or de i nchi der e a cl Adi r i l or
Calculul se face numai pentru perioa-
da de iarna, conform prevederilor NP200
si STAS 6648/1, utilizand formula:
lP = R
, R; +M/U; (2.3.3)
in care:
M - este coeficientul de neuniformitate
a cedarii caldurii de catre instala-
tia de Incalzire, dat in tab. 2.3.1;
U; - coeficient de asimilare terrnica a
supratetei interioare, care repre-
zinta variatia maxima a amplitu-
dinii fluxului termic acumulat de 0
suprafata, pentru a-si ridica tem-
peratura cu 1 C ~i care se calcu-
leaza cu relatia:
q - q I1q
U; =8 .max _ () med =I1T [W/m
2
K l
s< max s< med, (2.3.4).
Zona elementului de constructii pen-
tru care indicele inertiei termice are va-
loarea 0 = 1 poarta denumirea de
"zona marilor oscilatii", in interiorul
carela se arnortizeaza jurnatate din am-
plitudinea de oscilatie a temperaturii
supratetel. Coeficientul U; este influen-
tat de aceasta zona si se calculeaza in
consecinta,
I. lnstalatii de incalzire Capitolul 2: Prnteetia tennies a cladirilor
La elementele de constructii cu
structura stratificata, straturile de ma-
terial care au indicele inertiel termice
2: 1 se numesc .straturl groase".
Pentru aceste straturi, ln mod simplifi-
cat, se considera ca valoare U, este
eqala cu valoarea coeficientului de
asimilare terrnica - 5 - a materialului.
Cazurile pentru care se calculeaza
coeficientul U, sunt urrnatoarele:
- zona marilor oscilatii, care cuprinde
numai primul strat al elementului,
12: 1, atunci:
u, =51 [W/m
2
Kj (2.3.5);
- zona marilor oscllatii, care cuprinde
primul si al doilea strat, adica
OJ + O? 2: 1,
U U R, 5: +52
; = ,= [W/m
2
Kj
1+R, .52 (2.3.6);
- zona marilor oscilatll, care cuprinde j
straturi din cele n ale elementului de
constructii, adica 01+02+...OJ_l < 1,
dar 01+02+.... 0.2: 1; atunci se cal-
culeaza coeficientii' U, din aproape In
aproape, incepand cu stratul U-1):
U =R
i
_, 5:_ , +5
i
}-, 1+R
i
_, .5} [W/m
2
Kj
(2.3.7);
R. .5
2
+U
U = }-2 }-2 }-,
}-2 1+R . U [W/m
2
Kj
i-e j-1 (2.3.8);
u = U = R, . 5:+U2
I , 1+R, . U
2
[W/m
2
Kj
(2.3.9);
- zona marilor oscitatit, care cuprinde
toate straturile elementului, adica
01+02+... + +... On < 1, atunci
se catculeaza coeficientii U
i
din aproa-
pe in aproape, incepand cu stratul n:
R .5
2
+a
U = nne
n 1+R.a
n e
[W/m
2
Kj
(2.3.10);
straturile Tnchise de aer din structura
elementelor de constructii se admite ca
5
24
= 0 si = o.
Coeficientul (/Ji trebuie sa respecte va-
lorile normate din tabelul 2.3.2; ln caz
contrar, se rnooifica alcaturea constructi-
va a elementului de Tnchidere sau se ale-
ge un sistem adecvat de lncalzire.
Pentru cladirile de locuit din grupa .b"
(tab. 2.3.2) nu este necesera verificarea la
stabilitate terrnica a elementelor de con-
snuctil perimetrale daca sunt Tndeplinite
conditiile din tabelul 2.3.3.
2.3.4. St abi l i t at ea t enni cA a i ncAperi l or
i ncAl zi t e di n cl Adi ri l e ci vi l e
Stabilitatea terrnica a Incaperilor este
un criteriu de pertorrnanta superior ln
aprecierea confortului termic, deoarece
tine seama $i de intluenta elementelor
vitrate $i a elementelor de comparti-
mentare (pereti interiori $i plansee)
asupra amplitudinii de oscilatie a tem-
peraturii aerului interior.
Stabilitatea terrnica a Incaperilor se
calculeaza pe timp de vara si pe timp
Tabel ul 2.3.1. Coef i ci ent ul de neuni f ormi t at e a cedAri i cAl duri i M.
Coeficientul de
Nr. crt. Tipul sistemului de Incalzire neuniformitate a cedarii
calourii M
1 Incalzire centrale cu apa avand functionare neintrerupta 0,1
2 Incalzire cu abur :
- Tntrerupere 6 h/zi 0,8
3 Incalzire cu apa pe apartament (Tntrerupere 6 h/zi) 1,5
4 Incalzire cu sobe de teracota la un foc pe zi (24 h)
- la grosimea peretilor de 1/2 cararnida 0,4
- la grosimea peretilor de 1/4 cararnida 0,9
Observatie: Pentru Incalzirea cu sobe de teracota cu doua focuri pe zi coeficientul M se reduce astfel:
- la sobe avand pereti cu grosimea de 1/2 caramida de 2,5... 3 ori iar la cele cu grosimea peretilor de 1/4 cararnida de
2... 2,3 ori;
- la sobe In care antracitul se toloseste drept combustibil, cu 25 %
Tabel ul 2.3.2. Val ori mi ni me normat e pent ru coef i ci ent ul de st abi l i t at e t ermi ci (/Ji ' pe grupe de cl Adi ri .
Nr. Elementul de Tnchidere Grupa de clad ire
crt a b c
1 Pereti exteriori 6 5 -
2 Planseu terasa (cal d) 7 6 -
3 Planseu de pod
Intradosul acoperisurilor terasa cu strat de aer ventilat 4 3 -
R .5
2
+U
U = n-1 n-1 n
n- ' 1+R . U
n-1 n
[W/m
2
Kj
(2.3.11);
Tabel ul 2.3.3. Val ori mi ni me 0t i I i R pent ru care nu est e necesari verificarea I a st abi l i t at e termici I a cl Adi ri l e de Iocuil
Valori minime D $i R pentru care
nu este necesara verificarea
Elementul de constructe la stabilitate terrnica
la cladirile de locuit
D R
- [m
2
KlWj
Zona opaca a peretilor exteriori 3,0 1,875
Planseul peste ultimul nivel I - suh tAnl!,;A ~S ~1?S
I
- sub poduri 2,5 1,250
U
I
R, 5:+U
2
1+R, . U
2
[W/m
2
Kj
(2.3.12).
La elementele cu structura stratifica-
ta numerotarea straturilor se face de la
interior spre exterior.
Pentru simplificarea calculelor la
Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor I. lnstatatll d e Incalzire
Tabel ul 2.3.4. Val ori maxi me nonnate pentru ampl i tud i nea de os c i l ati e a temperal uri i i nteri oare A l l ' pe grupe de cIIdiri
Grupa de clad ire
A l i; normat
a b c
- iarna 1,0 1,0 -
- vara 3,0 5,0 -
de iarna.
Studiul stabilitatii termice a unei incaperi
incatzite, cu intreruperi de functionare, pe
perioada de iarna, este necesar in vede-
rea verificilrii constructiei din punct de ve-
dere al cepacitatil ei de a rnentine variatla
temperaturii interioare, respectiv, de asi-
gurare a amplitudinii oscilatiei temperaturii
aerului interior A IJ in limitele cerute de
confortul termic. '
Calculul ampl itudinii de oscil etie a
temperaturii interioare A l i' se face cu
relatia: '
A = a M c P
", ~ BA [0C) (2.3.13),
L., 1 1
in care:
M- este coeficientul de neuniformitate
a cedarii catduni de catre instalatia
de incalzire, indicat in tabelul 2.3.1;
cP - pierderile de caldura a Incaperii in
timp de 0 ora [W), (valoare eqala
cu cedarea de caldura medie orara
a corpurilor de Incalzire);
B
j
- coeficientul de acumulare terrnica
a suprafetelor interioare S, a ele-
mentului j, calculat cu formula:
1
B
1
[W/m
2
K) (2.3.14).
R. +1
i
U
I i II
Pentru pereti interiori si plansee, B
j
se poate extrage din nomograma din
figura 2.3.1, pe baza masei specifice
G [kg/m2). Pentru usi si ferestre coefi-
cientii Bj se deterrnina cu formula:
U
B. =_1 [W/m2K) (2.3.15),
1 1,08
in care
U- este coeficientul de transmisie a
J caldurii a usilor si ferestrelor [W/m2K).
a - coeficient de corectie, avand valo-
rile:
0,70 - pentru incalzire cu apa calda:
0,80 - pentru Incatzire cu abur;
0,93 - pentru lncalzire cu aer cald.
Valoarea efectiva a amplitudinii
temperaturii aerului interior All calcula-
ta ca mai sus, se cornpara cu'valoarea
norrnata din tabelul 2.3.4.
(2.3.16).
Daca nu se asigura conditiile de sta-
bilitate terrnica, remedierea situatiei se
poate face astfel:
- pentru 0 constructie in curs de
proiectare, prin rnarirea inertiei ter-
mice a elementelor de constructii sau
prin prevederea altui regim de func-
tionare a instalatiei de Incalzire:
- pentru 0 constructie existenta, prin
rnicsorarea timpului de intrerupere a
functionarii lnstalatlei de Incalzjre
centrale.
Exempl ul d e c al c ul 4
Se studiaza stabilitatea termica pe
timp de iarna a peretelui exterior din
exemplul de calcul 2 (fig. 2.2.3).
Rezol vare:
Verificarea se etectueaza in zona
opaca a panoului de perete exterior sl
consta in calculul rnarimii c P ; .
Oladirea de locuit a carui perete
exterior este analizat, se Incadreaza in
grupa "b
u
1. Conform ultimului paragraf de la

2.3.3. se verifice. dace. sunt indepl inite
condl til ie puse in tabel uI2.3.3. : 0> 3,0
si R > 1,875 m
2
KIW pentru care nu
este necesara verificarea la stabilitate
terrnica la cladinle de locuit.
1a) Utiiizand datele din exemplul de
calcul 2 se deterrnina:
R =Rma x =1,488 m
2
'KIW < 1,875 m
2
'KIW
(conditie nesatlstacuta conform tab. 2.3.3).
1b) Se deterrnina indicele inertiei ter-
mice conform 2.3.2 $i relatlei 2.3.2.
Coeticientii de asimilare terrnica - 5
24
- ai materialelor care intra in alcatuirea
panoului, se deterrnina din A nexa 2.1 $i
au urrnatoarele valeri:
- beton armat 5
24
=15,36 W/m
2
' K;
- vata mineralaG100 5
24
=0,51 W/m
2
K ;
- polistiren celular 5
24
= 0,30 W/m2K
Se calculeaza indicele inertiei termi-
ce pentru fiecare zona in parte:
D a = 0,167. 15,36= 2,565;
D b = 0,117. 15,36+1,667. 0,51 = 2,647;
D c = 0,152. 15,36+0,545 . 0,30 = 2,49;8
D d = 0,131. 15,36+1,364 0,30 = 2,406.
Pentru peretele exterior calculul se
face utilizand relatia 2.3.2:
D =(0,31' 2,565 +5,96' 2,647 +
1
+0,542,498 +1,022,406)- =2,6.
7,56
o =2,60 <3,0 (conditie nesatisfacu-
ta conform tab. 2.3.3).
2. Determinarea coeficientul ui (p; se
face utilizand formula 2.3.3:
R'
c P =--=-c--
, R.+M U
s, ,
R' =1,1 m
2
KIW;
'is; =11h; =1/8 =0,125 m
2
KIW;
M =1,5 (conform tab. 2.3.1, pentru
regim de Incalzire cu apa cal-
da pe apartament, cu intreru-
pere de 6 ore/zi);
U; se deterrnina cu relatia 2.3.5:
pentru:
[f~ liIIJ ! 1111111
o 100 200 300 400
G [kq/rn"]
Fi g. 2.3.1. Val ori l e c oef i c ! erm,l ui B Tn
fun~ e d e greutatea [ kg/m2]
el ementel or d e constru~ i i nteri oare.
0; =(0,12/1,62)15,36 =1,137> 1 =
U; = 51 = 15,36 W/m2- K_
Hezulta:
c P = 1,1 =4,94 '" c P =5
15 ,nee
0,125 +- ' ---
15,36
(conditie satisfacuta conform tab. 2.3.2)
Fiind satistacute conditiile de stabili-
tate terrnica ale peretelui exterior, nu
mai este necesara verificarea stabilitatii
termice a Incaper! i.
Exempl ul d e c al c ul 5
Se verifica la stabilitate terrnica inca-
perea din fig. 2.3.2 (camera de zi de la
un etaj curent) pe timp de lama.
Se cunosc urrnatoarele:
- Incaperea face parte dintr-un bloc
de locuinte cu structura de rezis-
tenta din pereti structurali din beton
armat, avand P + 10E. Peretti exte-
riori sunt realizati din panouri mari
prefabricate iar alcatuirea principa-
lelor elemente de inchidere $i de
compartimentare sunt redate in fig.
2.3.2;
- [ncalzirea se realizeaza cu apa calda
pe apartament, cu intrerupere de 6
ore pe zi;
- Cladirea este arnplasata in localitatea
Cluj-Napoca (zona clirnatica II);
- Se considera necesarul de caldura
global c P = 400 W.
Rezol vare:
Se calculeaza amplitudinea de osci-
latie a temperaturii aerului interior pe
timp de iarna cu relatia 2.3.13:
A = a M c P
", ~ B. A. '
L., 1 1
unde a = 0,7, M= 1,5 (conf. tab. 2.3.1).
Valorile B; se calculeaza cu relatia 2.3.14:
B =---
j R. +1iU
I ' II
in care: R; =t/n, =1 1 8 =0,125 m
2
KIW.
I. lastalatii d e lncalzire Capi t ol ul 2: Prnteetia tennies a cl ad i r i l or
Vi se calculeaza dupa cum urrneaza:
- la J pereti exteriori: avand in vedere ca
01 =0,76 <1, dar 01 +02 =1,612 1
valorile Vise calculeaza cu relatia 2.3.6
R, 5: +52.
U =V = ,
, , 1+R, .5
2
RI =0,049 m
2
KIW;
51 = 15,36 W/m2-K; 52 = 0,51 W/m
2
K;
V =0,049.15,36
2
+0,51
, 1+0,0490,51
=11,77 W/m
2
K;
- la pereti interiori: avand in vedere ca
1 =1,33 >1, valorile U. se calculea-
za cu relatia 2.3.5. J
Vi =51 =15,36 W/m
2
K
- la tavan: avand in vedere ca
01 =1,04 > 1, valorile Vi se calcu-
\0
~I c z
t__ __I_J----------------
5.23
SEqlUNE A - A
1
5.40
I
00
~
r-,
'K-
~
r
~
~
~~
"<t
J= p o . ~>- -
0
N "!
V") ~
00 N
~
N
-
,__
00
~
00
r-,
r " " ' [ ) 1
00
~
~
~~
~ ~
l>.J
1
I
0
1-
b
Fi g. 2.3.2. Car act er i st i ci geomet r i ce ,i al ci t ui r i const r uct i ve pent r u el e-
ment el e d e i nchi d er e ,i d e compar t i ment ar e al e camer ei d e zi (exempl ul d e
cal cul 5):
A - detalii de perete interior; a - detalii de pteseu curent; C - detalii de etcstulre
perete exterior pe zone; zonarea peretelui exterior;
1 - beton armat; 2 - sapa de mortar; 3 - covor PVC; 4 - vata rninerala G100;
5 - polistiren celular; CZ - camera de zi: A = 18,79 m
2
, pardoseala: covor PVC.
leaza cu relatia 2.3.5.
Vi = 51 = 15,36 W/m
2
K;
- la pardoseala: avand in vedere ca 1
= 0,05 < 1, dar
1
+02 = 1,57 " 1,
valorile Vi se calculeaza cu relatia
2.3.6.
R 1 =0,006 m
2
KIW;
51 = 8,5 W/m
2
K ;
5?=15,36 W/m
2
K;
V =0,006 . 8,5
2
+15,36 _ 2.
, 1+0,006 . 15,36 - 14,461m K.
Hezulta urmatoarele valori a cores-
punzatoare supratetelor A: J
- la pereti exteriori: A =7;56 m
2
a . = = 4, 76W/m
2
K ;
J 0,125+1/11,78
- la pereti interiori: Ai = 25,432,52 +
+3,46 . 2,52 - 0,9 . 2,1 =34,20 m
2
a
J
1
-----,--. -- =5,26W/m
2
K ;
0,125 +1/15,36
- la tavan: Ai =18,79 m
2
1
ai = . =5,26 W/m
2
K ;
0,125 +1/15,36
- la pardoseala: Ai =18,79 m
2
a . = 1 . =5, 15W/m
2
K;
J 0,125 +1/14,46
- la tarnplarie exenoara si interioara, va-
lorile a se calculeaza cu relatia 2.3.15:
1/R
a =_I _i [W/m
2
K]
J 1,08
la tarnplarie exterioara:
R =0,43 m
2
KIW; A =2, 16 m
2
a =1/0,43 =215W/m2K
1,08' ,
la tarnplarte mterioara:
R = 0,18 m
2
KIW; A = 1,89 m
2
a =1/0,18 =5,14 W/m2K
1,08 '
:Ea.. A =4,76-7,56 + 5,2634,20 +
+5,2618,79 +5, 1518,79 +2, 152, 16 +
+5,14 . 1,8
~a . A = 425,84 WIK.
Rezulta:
A =0,7 1, 5400 =098DC
II, 425,84 ' .
Se cornpara valoarea Alii deterrninata
mai sus cu valoarea din tabelul 2.3.4.
A = 1DC
H i normat
Se observa ca este lndeplinita condi-
tia data de relatia 2.3.16, deci stabilita-
tea terrnlca a incaperii pe timp de lama
este satisfacuta.
Capitolul 2: Prntectia termica a cladirilor I. lnstalatii de incalzire
Tabelul 2.4.1. Numarul schimburilor de aer pe ora - n a - [h-
1
] la cladiri de locuit (conform INCERC).
Clasa de
Categoria Clasa de perrneabilitate'"
Cladirii adapostire
*
ridicata medie scazuta
Cladiri individuale neadapostite 1 , 5 0 , 8 0 , 5
(case unifamiliale, cuplate moderat adapostite 1 , 1 0 , 6 0 , 5
sau Insiruite s.a, ) adapostite 0 , 7 0 , 5 0 , 5
Cladiri dubla neadapostite 1 , 2 0 , 7 0 , 5
cu mai multe expu- moderat adapostite 0 , 9 0 , 6 0 , 5
apartamente nere adapostite 0 6 0 5 0 5
(carnine, sirnpla neadapostite 1 , 0 0 , 6 0 , 5
internate expu- moderat adapostite 0 , 7 0 , 5 0 , 5
s.a. ) nere adapostite 0 , 5 0 , 5 0 , 5
Clasa de adapostire:
neadapostite: Cladiri foarte inalte, cladiri la periferia oraselor si In plate.
moderat adapostite: Cladiri In interiorul o r a s e l o r , cu minimum 3 c l a d i r i In apropiere.
adapostlte: Cladiri In centrul oraselor, cladir: In pad uri.
* Clasa de permeabilitate:
ridicata Cladiri cu tarnplarie exterioara fara mas uri de etansare.
medie Oladiri cu tarnplarie exterioara cu garnituri de etansare.
scazuta Cladiri cu ventilare controlata si cu tarnplarie exterioara prevazuta cu rnasuri speciale de etansare.
uti [ r j I :~
+ I '_ +_ f J [ ~_ I
~ ~ ~4
II = P
Fig. 2.4.1. Modul de calcul allungi-
milor in plan la clidirile de locuit:
I - lungimi In plan; f - dimensiuni
nominale ale tam lariei exterioare.
2.4. Det ermi narea
,i veri f i carea coef i ci ent ul ui
gl obal de i zol are t ermi ci
Coeficientul global de izolare termi-
ca a unei cladiri sau a unei parti de
clad ire reprezinta pierderile de cal dura
prin elementele de Inchidere ale aces-
teia, pentru 0diferenta de temperatu-
ra de 1 C intre interior ~i exterior, ra-
portate la volumul Incalzit al acesteia.
Coeficientul global de izolare terrnica
este un indicator conventional al nive-
lului de perforrnanta termoenergetica
de iarna al unei cladiri In ansamblul ei,
sau a unei parti de cladire distincta din
punct de vedere functional.
Cu ajutorul acestui coeficient, este
posibil ca, prin concepti a cornplexa ini-
tiala a cladirii (configuratie, procent de
vitrare, alcatuirea elementelor de con-
structii perimetrale etc.) si prin modul
de aicatuire a detaliilor, sa se limiteze
pierderile de cal dura In exploatare, In
vederea reducerii consumului de ener-
gie pentru incalzirea cladirilor.
Pe langa pertorrnanta termoenergeti-
ca globala, cladirea In ansamblu si ele-
mentele de Inchidere trebuie sa ras-
punda si celorlalte criterii de perfor-
manta privind atat confortul interior din
punct de vedere termotehnic, cat si
transferul de cal dura si rnasa prin ele-
mentele de Inchidere, conform celor
a r a t a t e In 2 . 2 s i 2 . 3 .
Determinarea si verificarea coefi-
cientului global de izolare terrnica se
face pentru cladirile de locuit pe baza
prevederilor din normativul C107/1 si
pentru celelalte cladirl pe baza preve-
derilor din normativul C 107/2.
- t1
1 I
I
11
, I
1 :i::-;-I'
>-1,
II ~I
t
2.4.1. Determinarea !iiiverificarea
coeficientului global de izolare termici
G 18 clidirile de locuit
Prevederile din normativul C107/1 se
apllca la toate tipurile de cladiri de 10-
cuit si anume:
- ctadiri de locuit individuale (case uni-
familiale, cuplate sau Insiruite, tip
duplex etc.);
- cladiri de locuit cu mai multe apar-
tamente;
- carnine ~i internate;
- unitati de cazare din hotel uri si motel uri.
Reglementarile se retera la cladirile
noi, cat sl la cladirile existente care ur-
rneaza a fi supuse lucrarilor de reabili-
tare sl de modernizare.
Cladirile de locuit cu magazine sau
spatii cu alte destinatii la anumite nive-
luri sunt luate In considerare exclusiv
aceste spatii,
a
T
1
- - - - - ~_ ]~
I------i-!~
- - - - -
,,.
- - - - ; ; e-
-I
I,
1 '
I
-H-
Fig. 2.4.2. Modul de calcul al
ini~milor la clidirile de locuit:
a - ecopens cu pod sau terasa;
b - subsol sau sol;
f - dimensiunile nominale ale
tarnplariei exterioare; H - inaltirni.
2.4.1.1 Detenninarea coeficientului
global efectiv de izolare tennicl G
Coeficientul global de izolare terrnica
G la cladirile de locuit, are In vedere:
- pierderile de caldura prin transmisie,
aferente tuturor supratetelor peri me-
trale care delirniteaza volumul incalzit
al cladirti:
I.lnstaletii de lncalzire Capitolul 2: Prnteetia tennies a cladirilor
- pierderile de caldura aferente unor
condltii normale de reirnprospatare a
aerului interior;
- pierderile de caldura suplimentare
datorate infiltratlei In exces a aerului
exterior, prin rosturile tarnplartei.
Coeficientul global nu tine seama de
aportul solar si nici de aportul de cal-
dura datorat ocuparii locuintelor.
Coeficientul global de izolare terrnlca
se calculeaza cu relatia:
G =~(Lj . T
j
) +0,34n [W/m3K]
V a (2.4.1).
In care:
L. - este coeficientul de cuplaj termic,
J I .
calculat cu re atia:
L. =AIR'. [W/K] (2.4.2)
J J mJ . .
T
j
- factorul de corectie a temperatun-
lor exterioare;
V - volumul interior, incalzit, al cladirii [m3];
R' . - rezistenta terrnica speciflca co-
mJ rectata, rnedle, pe ansamblul cla-
dirii, a unui element de construe-
tii j [m
2
KIW];
A - aria elementului de constructii j
J [m2], avand rezlstenta terrnica R: r ,j;
n a - nurnarul de schimburi de aer pe
ora [h
1
].
Ariile elementelor de constructii pe
ansamblul cladirii precum si aria anve-
lopei se mascara pe conturul fetelor in-
terioare ale elementelor de constructii
perimetrale (fig. 2.4.1 l,)i 2.4.2). Asa
cum rezulta din fig. 2.4.3, dimensiunile
de calcul pe ansamblul cladini se sta-
bilesc netinand seama de elementele
de constructii interioare.
Volumul interior Incalzit al cladirii se
calculeaza ca volumul delimitat de an-
velopa cladirii,
Factorul de corectle a temperaturilor
exterioare se calculeaza cu relatia:
8. - 8
T =_,__ u
8. - 8
, e
(2.4.3),
In care:
8
u
- este temperatura In spatule neln-
calzite din exteriorul anvelopei,
deterrninata pe baza unui calcul al
bilantului termic, efectuat In con-
formitate cu prevederile din nor-
mativele C 107/1 si C 107/2.
Pentru calcule In faze preliminare de
proiectare, valorile T se pot considera:
T =0,9 la rosturi deschise si la
poduri;
T =0,5 la rosturi Inchise, la subso-
luri neincalzite si la pivnite,
precum si la alte spatii adia-
cente neincalzite sau avand
alte destinatii:
T =0,8 la camere de pubele, veran-
de, balcoane si logii inchise
cu tamplarie exterioara:
T =0,9 la tarnplaria exterloara pre-
vazuta cu jaluzele la partea
exterioara,
Fi g. 2.4.3. St abi l i rea di mensi uni l or anvel opei l a cl Adi ri l e de l ocui t :
a - dimensiuni confor m pr oiectutui; b - dimensiuni de catcut.
a
g
e
=-15C
Tabel ul 2.4.2. igl obal i ,.... , ,oa'; de izoIare termicA GN Ia cl Adi ri de Iocui t
Nurnarul de AN GN Nurnarul de AlV GN
niveluri N [m2/m3] [W/m
3
'K] niveluri N [m2/m3] [W/m
3
'K]
0,80 0,77 0,25 0,46
0,85 0,81 0,30 0,50
0,90 0,85 0,35 0,54
1 0,95 0,88 4 0,40 0,58
1,00 0,91 0,45 0,61
1,05 0,93 0,50 0,64
",1,10 0,95 ",0,55 0,65
0,45 0,57 0,20 0,43
0,50 0,61 0,25 0,47
0,55 0,66 0,30 0,51
2 0,60 0,70 5 0,35 0,55
0,65 0,72 0,40 0,59
0,70 0,74 0,45 0,61
",0,75 0,75 ",0,50 0,63
0,30 0,49 0,15 0,41
0,35 0,53 0,20 0,45
0,40 0,57 0,25 0,49
3 0,45 0,61 ",10 0,30 0,53
0,50 0,65 0,35 0,56
0,55 0,67 0,40 0,58
",0,60 0,68 ",0,45 0,59
Nota:
1 - Pentru alte valori AlV $i N, se interpoleaza liniar.
2 - La cladirile proiectate dupa 1.01.1998, valorile GN au fost red use cu 10 %.
Hezistentele termice corectate medii
R: r , se determina In conformitate cu
prevederile din capitolul 2.2.3. Pentru
prime Ie faze de proiectare, se poate
utiliza metoda de calcul simplificat. in
acest caz, influenta puntilor termice se
poate evalua printr-o reducere qlobala
a rezlstentelor termice unidirectionale
(In camp curent), astfel:
la pereti 20...45 %;
la terase l,)i plansee sub pod uri
15...25 %;
la plansee peste subsoluri sl sub
bowindouri 25 35 %;
la rosturi 10 20 %.
Pentru ultima faza de proiectare, va-
lorile R: r , se deterrnina cu un grad mai
ridicat de precizie, utilizand metode de
calcul cu ajutorul coeficientilor liniari 1[1
si punctuali X de transfer termic.
Nurnarul de schimburi de aer pe ora,
n
a
, se ia din tabelul 2.4.1, cu urrnatoa-
rele precizari:
Valoarea n =0,5 h-
1
reprezinta nurna-
rul minim de schimburi de aer pe ora
necesar pentru reirnprospatarea ae-
rului interior In vederea asigurarii unor
conditii normale de microclimat.
Aceste schimburi normale se reali-
zeaza prin:
- neetanseitati ale tamplarlei:
- deschiderea ferestrelor si usilor
exterioare;
- sisteme speciale de ventilare naturala
(clapete reglabile si canale verticale
de ventilare pentru eliminarea aerului
Capi t ol ul 2: Preteetia termica a c l adi r i l or I. lnstalatii de lncalzire
viciat);
Pierderile suplimentare de caldura
datorate infiltratiei in exces a aerului
exterior sunt 0consecinta directa a
modului de realizare a etanseitatii
rosturilor dintre cercevelele sl tocurile
tarnpleriei exterioare. Aceste pierderi
sunt legate de actiunea vantului, pre-
cum si de curentii de aer interiori si
exteriori, :;;i sunt in functie de urrna-
torii factori;
- expunerea cladirii (sirnpla sau du-
bla) sub aspectul infilfratiilor de aer,
respectiv, cu apartamente avand
ferestre pe una sau pe coua tatade:
- gradul de adapostire a cladir!i, prin
rezistenta unor obstacole in calea
vantului si a curentilor de aer;
- gradul de permeabilitate a ctadirii,
in functie de modul de etansare a
tarnplariei exterioare;
Valorile n din tabelul 2.4.1 cuprind
ambele componente ale naturii pier-
derilor de caldura, astfel incat nurna-
rul de schimburi de aer variaza de la
valoarea minima de 0,5 h'(fara infil-
tratii in exces), la valori de 1,0... 1,4 h-1,
in cazul unor infiltratii suplimentare
mari;
La cladiri avand mai multe feluri de
tarnplarf exterioare, valoarea n se
deterrnina prin interpolare, in functie
de ponderea ariilor diferitelor tipuri
de tarnplarii.
Tabel ul 2.4.3. Val or i l e c oef i c i ent i l or a, b, c , d, e [ m
2
.KIW] pent r u c l Adi r i l e de c at egor i a 1, c u oc upar e c ont i nuA.
Tipul de cladire Zona chrnatica a b c d e
Spitale I 1,30 2,30 1,50 1,30 0,39
cress si II 1,40 2,50 1,60 1,30 0,39
policlinici III 1,50 2,70 1,70 1,30 0,43
IV 1,60 2,90 1,80 1,30 0,47
Cladiri de I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,39
invatarnant II 1,00 2,50 1,00 1,30 0,39
:;;i pentru sport III 1,10 2,70 1,10 1,30 0,43
IV 1,20 2,90 1,20 1,30 0,45
Birouri, I 0,80 2,10 0,90 1,30 0,30
cladiri comerciale II 0,90 2,30 1,00 1,30 0,30
si hoteliere III 1,00 2,50 1,10 1,30 0,30
IV 1,10 2,70 1,20 1,30 0,30
Alte cladiri I 0,65 1,80 0,90 1,30 0,25
(industriale cu II 0,70 2,00 1,00 1,30 0,25
regim normal de expl.) III 0,75 2,20 1,10 1,30 0,25
IV 0,80 2,40 1,20 1,30 0,25
Tabel uI2.4.4. Val or i l e c oef i c i ent j l or a, b, c , d, e [ m
2
.KIW] pent r u c l Adi r i l e de c at egor i a 2, c u oc upar e di sc ont i nuA.
Tipul de cladire Zona clirnatica a b c d e
Policlinici, I 1,05 2,45 1,30 1,40 0,39
dispensare, II 1,15 2,70 1,40 1,40 0,39
crese III 1,25 2,95 1,50 1,40 0,43
IV 1,35 3,10 1,60 1,40 0,47
Cladiri de I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,39
invatarnant II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,39
sl pentru sport III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,43
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,47
Birouri, I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30
cladiri comerciale II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30
:;;i hoteliere III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,30
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,30
Alte cladiri I 0,55 1,40 0,85 1,40 0,25
(industriale cu II 0,60 1,50 0,90 1,40 0,25
regim normal de expl.) III 0,65 1,60 0,95 1,40 0,25
IV 0,70 1,70 1,00 1,40 0,25
Tabel ul 2.4.5. Val or i l e LlG
1ref
[W/m
3
K).
Categoria Tipul Inertia Indicele solar's [rn-t]
cladir!i cladir!i terrnica s0,009 > 0,010 ... 0,019 ~0,020
Cladiri pentru sport oarecare 0 0,06 0,12
1 mica 0 003 006
Alte cladiri medie 0 0,05 0,10
mare 0 0,06 0,12
2 Cladiri pentru sport si scoli oarecare 0 0,03 0,06
Alte cladiri oarecare 0 0,04 0,08
I. Inst al al i i de ineafzire Capi t ol ul 2: Prnteetia termica a cl adi r i l or
2.4.1.2 Det enni narea coef i ci ent ul ui
gl obal nonnat de i zol are t enni cl GN
Valoarea este data in tabelul 2.4.2, in
functie de nurnarul de niveluri N si de
raportul dintre aria anvelopei A si
volumul cladirii V. Valorile coeflclentllor
globali norrnati sunt valabile pentru
toate zonele climatice.
2.4.1.3 Ni vel ul de i zol are t enni cl
gl obal .
Este corespunzator daca se realizea-
za conditia:
G ,;; GN [W/m
3
Kj (2.4.4).
Posibilitatile de realizare a acestei
conditii trebuie sa fie atent analizate
inca de la faze Ie preliminare ale proiec-
tului, atunci cand se slaboreaza con-
ceptia cornplexa a cladir!i, cand inca
se mai poate interveni asupra configu-
ratiel in plan l;li pe verticala a construe-
tiei, precum si asupra parametrilor ei
geometrici.
Principalii factori geometrici care in-
fluenteaza coeficientul global G sunt
urrnatorii:
raportul PIA
c
' in care:
P - perimetrul cladirti, rnasurat pe con-
turul exterior al peretilor de fatada:
Ac - aria in plan a cladirii, lirnitata de
perimetru;
retragerile gabaritice, existenta bo-
windourilor, precum si alte variatii ale
suprafetelor Ac de la nivel la nivel;
gradul de vitrare, exprimat prin
raportul:
A,
v=---
A,+Ap
(2.4.5),
in care:
A f - este aria tarnplariei exterioare si a
altor supratete vitrate;
A p - aria zonelor opace a peretilor
exteriori.
2.4.1.4 Succesi unea cal cul el or
Se recornanda a fi urrnatoarea:
1. Stabilirea planurilor si sectiunilor
verticale caracteristice ale cladirii,
cu precizarea conturului spatiilor
Incalzite:
2. Calculul ariilor tuturor elementelor
de constructf perimetrale A;
3. Calculul ariei anvelopei A =iIA si
a volumului cladir!i V; i
4. Determinarea temperaturilor fJ
u
(prin bilant termic);
5. Determinarea factorilor de corectie
T. ;
6. Determinarea rezistentelor termice
corectate medii R' .;
7. Stabilirea numarul~i de schimburi
de aer pe ora na (tab. 2.4.1);
8. Calculul sub forma tabelara a ex-
presiei:
2: ( A j R'mi)r,;
9. Se calculeaza:
1 AT.
G =- '" -' -' +0, 34n ;
V L., R' a
m,
10. Se calculeaza: AlV si din tabelul
2.4.2 se obtine valoarea GN;
11. Se compara G cu GN.
La prima taza de proiectare se reco-
manoa a se face un prim calcul consi-
derand valorile R' conform tabelului
A m
2.2.7. In functie de valoarea G obtinu-
ta, se actioneaza asupra elementelor
de constructii, a gradului de vitrare etc.
2.4.1.5 Recomand.ri pri vi nd une/e
posi bi l i f l t j de t mbunMl t i re a compor-
t l ri i t ennot ehni ce ,i de reducers a
val ori i coef i ci ent ul ui gl obal de i zol are
t enni cl l a cl .di ri /e de l ocui t
Pentru lrnbunatatirea comportarii ter-
motehnice a cladirilor de locuit l;li pen-
tru reducerea valorii coeficientului glo-
bal de izolare termica, se recornanda
aplicarea urrnatoarelor rnasun:
2.4.1.5.1 La al cl t ui rea general l
a cl .di ri i :
la stabilirea pozitiilor l;li dimensiunilor
tarnplariei exterioare se are in vedere
atat orientarea cardinala, cat l;li orien-
tarea tata de directia vanturilor domi-
nante, tinand seama si de existenta
cladirilor invecinate; desi nu se consi-
dera in calcule, ferestrele orientate
spre sud au un aport solar semnifi-
cativ;
pentru reducerea pierderilor de calou-
ra spre spatiile de circulatie comuna,
se prevad windfanguri la intriirile in
cladiri, aparate de inchidere automata
a usilor de intrare in cladiri, termoizo-
latii la usile de intrare in apartamente,
Incalzirea spatiilor comune la tempe-
raturi apropiate de temperatura din
locuinte etc;
la peretii interiori ai camanlor aerisite
direct, se prevad rnasuri de termo-
izolare.
2.4.1.5.2 La al cl t ui rea e/ement e/or
de consf Tuct : i iperi men/e:
se utilizeaza solutii cu rezistente ter-
mice specifice sporite, cu utilizarea
materialelor termoizolante eficiente
(polistiren, vata rninerala etc.);
se utilizeaza solutii irnbunatatite de
tamplarie exterioara, cu cel putin 3
randuri de geamuri sau cu geamuri
termoizolante;
se urmarel;lte eliminarea totala sau
reducerea in cat mai mare masura a
puntilor termice de orice fel, in
special in zonele de intersectii ale
elementelor de constructii (colturi,
socluri, cornil;le, atice), cat l;li la bal-
coane, logii, bowindouri l;li in jurul
golurilor de ferestre l;li ul;li de balcon
etc.;
se interzice utilizarea tarnplariilor cu
tocuri sl cercevele din aluminiu fara
intreruperea puntilor termice.
2.4.1.5.3 Tn vederea reduceri i
i nf i l t rat i i l or de aer race:
la tarnplaria exterioara se iau rnasuri
de etansare corespunzatoare a ros-
turilor dintre tocuri sl conturul goluri-
lor din pereti;
se utilizeaza exclusiv tarnplarie de
buna calitate l;li prevazuta cu gar-
nituri de etansare:
suprafetele vitrate, luminatoarele sl
tarnplaria fixa se prevad cu solutii de
etansare care sa excluda orice infil-
tratii:
la peretii din panouri mari prefabrica-
te, rosturile dintre panouri se iau
exclusiv de tip "inch is" sl se etan-
seaza cu chituri de calitate cores-
punzatoare care contera 0siquranta
deplina, atat fata de infufratiile de
apa, cat l;li fata de infiltratiile de aer;
la elementele perimetrale opace nu
se utilizeaza solutii constructive ca-
racterizate printr-o permeabilitate la
aer rioicata.
2.4.2. Det enni nar ea ,i ver i f i car ea
coef i ci ent ul ui gl obal de i zol ar e t enni cA
G1 l a cl Adi r i l e cu al t A dest i n&1: i e
decAt cea de l ocui t
Prevederile din normativul C 107/2
se aplica la urrnatoarete categorii de
claoiri cu alta destlnatie decat locui-
rea, al caror regim de Inaltirne nu de-
paseste P + 10E:
cladiri de categoria 1, in care intra
cladirile cu .ocupare continua" si cla-
dirile cu "ocupare discontinua" de
clasa de inertie mare;
cladiri de categoria 2, in care intra
cladinle cu .ocupare discontmua", cu
exceptia celor din clasa de inertie
mare.
Cladirile cu .ocupare continua" sunt
acele cladiri a carer functionalitate impu-
ne ca temperatura mediului interior sa
nu scada (in intervalul dintre ora 0 si 7)
cu mai mult de 7 C sub valoarea
norrnala de exploatare. Exemplu: crese-
Ie, internatele, spitalele etc.
Cladirile cu "ocupare discontinua"
sunt acele claoiri a carer functional ita-
te permite ca abaterea de la tempera-
tura normala de exploatare sa fie mai
mare de 7 C pe 0perioada de 10 ore
pe zi, din care cel putin 5 ore in inter-
valul dintre ora 0 l;li 7. Exemplu: l;lcolile,
amfiteatrele, salile de spectacole, cla-
dirile administrative, restaurantele, cla-
dirile industriale cu unul sau doua
schimburi etc., de clasa de inertie me-
die l;li mica.
Capitolul 2: Prntectia termica a cladirilor I. Instalalii de lncalzire
Sectiunea A-A
~
~ ~
~
_2Q
l!)
~
u-s
-
l!)
~ ~
C\ i
II
I
a ~OO
p: c o
~
-0.45 (CTS)
I
-0.60
Fig.2.4.4.Plan,i seqiune clidire parter:
(exemplul de calcul 6)
Tarnplarie exterioara: 1 - 90 x 240 cm; 2 - 90 x 150 cm; 3 - 120 x 150 cm; 4 - 180
x 150 cm; 5 - 210 x 150 cm; 6 - 90 x 60 cm; 7 - 90 x 240 cm.
2.4.2.1 Detenninarea coeficientului
global efectiv de izolare tennicl G1
Se face utilizand relatia:
G .: [". A
j
T
J
I [W/m
3
K]
, V L., R'
j mj (2.4.6),
in care:
V - volumul Incalzit al cladirii,
A, T, R' . - determinate pentru ele-
I I m; I I I
mente e J a e anve opel -
au aceeasi semnificatie ca
la 2.4.1.1.
2.4.2.2Detenninarea coeficientului
global nonnat de izolare tennicl GIref
Se face utilizand relatia:
G =!_ [~ +~ +A 3 +d . P +~l
''''Va bee
[W/m
3
K] (2.4.7),
in care:
AI - aria supratetelor componente opa-
ce ale peretilor verticali care fac cu
planul orizontal un unghi mai mare
de 60, aflati in contact cu exterio-
rul sau cu un spatiu nelncalzit, cal-
culata luand in considerare dimen-
siunile interax [m2];
A2 - aria supratetelor planseelor de la
ultimul nivel (orizontale sau care
fac cu planul orizontal un unghi
mai mic de 60), aflate in contact
cu exteriorul sau cu un spatiu ne-
lncalzit, calculata luand in consi-
derare dimensiunile interax [m2];
A3 - aria suprafetelor inferioare aflate in
contact cu exteriorul sau cu un spa-
tiu neincalzit, calculata luand in con-
siderare dimensiunile interax [m2];
P - perimetrul exterior al spatiului afe-
rent cladirii aflat in contact cu solul
sau ingropat [m];
A4 - aria suprafetelor peretilor transpa-
renti sau translucizi aflati in con-
tact cu exteriorul sau cu un spatiu
Tabelul 2.4.6. Tabel pentru determinarea termenului l:L<A'T)IR:n] (exemplul de calcul 6).
Nr.crt.
Elementul de constructii
A R:n
A Y
Y
--
R'm
[m2] [m
2
KIW] -
[WIK]
1 Placa pe sol 183,64 3,00 - 61,213
2 Planseu sub pod 183,64 2,00 0,9 82,638
3 Tarnplarie exterioara 33,84 0,40 - 84,600
4 Pereti exteriori 129,36 1,20 - 107,800
Total 530,48
- -
336,251
Tabelul 2.4.7. Tabel pentru calculul rezistentei termice medii a tamplariei (exemplul de calcul 6).
Nr.crt. Tipul tarnplariei A R', R;" AIR'
[m2] [m
2
KIW] [WIK]
1 Usa de intrare 2,16 0,39 5,538
2 Tarnplarie dubla obisnuita 6,48 0,43 15,070
3 Tarnplarie dubla cu geam termoizolant 25,20 0,55 45,818
Total 33,84 0,509 66,426
I. lnstalatll de Incalzire Capi t ol ul 2: Pretectia tennies a c l adi r i l or
naincalzit, calculata luand in consi-
derare dimensiunile nominale ale
golului din perete [m2];
V - volumul incalzit, calculat pe baza di-
mensiunilor exterioare ale cladirii [m3];
- a, b, c, d, e - coeficienti de control
pentru elementele de constructii men-
tionate mai sus, ale caror valori sunt
date in tabelele 2.4.3 si 2.4.4 in functie
de categoria de cladire (categoria 1sau
2), tipul de cladire si zona clirnatica.
Pentru cladirile la care suprafata pe-
retilor transparent! sau translucizi re-
prezinta cel putin 50 % din suprafata
elementelor verticale de inchidere,
coeficientul global de referinta Glref
poate fi rnarit cu 0cantitate L1G
1ref
, a
carei valoare este data in tabelul
2.4.5, in functie de categoria cladirit,
de indicele solar's si de inertia term i-
ca a cladirii.
lndicatii privind determinarea clasei de
inertie terrnica sau a indicelui solar sunt
date in anexele normativului C 107/2.
2.4.2.3 Nive/ul de izolate fennicl
global.
Nivelul de izolare terrnica qlobala
este corespunzator daca se realizeaza
conditia:
G
1
S G
1ref
[W/m
3
K] (2.4.8).
Exempl ul de c al c ul 6
Se veriflca coeficientul global de izo-
lare terrnica pentru 0cliidire de locuit
individuala, cuplata, avand in vedere
faza prelirrunara de proiectare.
Cladirea are parter, este alcatuita con-
form fig. 2.4.4, este amplasata in Bu-
curesti :;;ieste proiectata in anul 1997.
Rezol var e:
a) Determinarea caracteristicilor geo-
metrice ale cladirii:
Aria placf pe sol Al :;;i a planseului
sub pod Ai
A
1
=A
2
= 17,8'11,8-2'1,2'11,0=
183,64 m
2
;
Perimetrul cladirii:
p= 2 . (11,80 + 17,80 + 2 . 1,20)
=64,00 m;
inaltimea parterului:
H = 2,55 m;
Aria tarnplariei exterioare:
A3 = 2 . 1,80' 1,50 + 2 . 1,20' 1,50 +
8 . 0,60 . 0,60 +2 . 0,90 . 1,50 +2
. 2,10 . 1,50 + 6 . 0,90 . 2,40 =
33,84 m
2
;
Aria peretilor exteriori:
A4 =P . H - A
3
;
~ = 64,00 . 2,55 - 33,84 = 129,36 m
2
;
Aria anvelopei:
A = 2 . 183,64 + 33,84 + 129,36
=530,48 m
2
;
Volumul cliidirii:
V = Al . H = 183,64 . 2,55 = 468,282 m
3
;
b) Determinarea coeficientului G pe
baza valorilor R;"in:
Se utilizeaza valorile minime R:r, = R:r,in
conform tabelului 2.2.6, pentru cladiri
proiectate pana la 1.01.1998, si anume:
pereti exteriori R:r, =1,20 m
2
.K !W;
tamplarie exterioara R:r, =0,40 m
2
.K !W;
planseu pod R:r, =2,00 m
2
.K !W;
placa pe sol R:r, =3,00 m
2
.K !W.
Cu aceste valori, in tabelul 2.4.6, se
deterrnina termenul:
L[(A, r)IR:r,)] = 336,251 W/K.
Pentru stabilirea nurnarulul de
schimburi na se considera:
cladire indivicuala:
moderat aoapostita ~n interiorul unui
oras, cu minimum 3cladiri in apropiere);
clasa de permeabilitate ridicata (tarnpla-
rie exterioara fara rnasuri de etansare),
Din tabelul 2.4.1, se obtine: na = 1,1h
1
.
Aplicand relatia 2.4.1 se obtine:
G =336,251 +0,34' 1,1=
468,280
= 0,718 +0,374 =
= 1,092 W/m
3
K;
c) Determinarea coeficientului GN
Se deterrnina:
~ = 530,480 = 1 13 m2/m3.
V 468,282 '
Conform tabelului 2.4.2, pentru N = 1
si AN =1,13 > 1,10, rezulta:
GN = 0,95 W/m3-K_
Se observa ca G >GN; in consecinta,
trebuie sa se ia unele mason de re-
ducere a pierderilor de cal dura;
d) Determinarea coeficientului G s GN;
Se actioneaza numai asupra tarnpla-
riei exterioare, astfel:
ferestrele :;;i usile de balcon de la ca-
merele de zi si de la dormitoare se
prevad a se realiza din tamplarie
dubla, din lemn, cu un geam
termoizolant si un geam obisnuit (R'
= 0,55 m
2
KIW), cu garnituri de
etansare:
celelalte ferestre se prevad a se exe-
cuta din tarnplarle dubla din lemn, cu
geamuri obisnuite (R' =0,43 m
2
.K !W),
fara garnituri de etansare:
usa de intrare este din lemn, opaca,
avand R' =0,39 m
2
'KIW, fara garni-
turi de etansare.
Se calculeaza rezistenta terrnica
medie a tarnplariei exterioare dupa mo-
dificare (tab. 2.4.7):
R' = 2: A 33,84
2: (A I R') 66,428
= 0,509 m
2
KIW
Se observa ca valoarea obtinuta este
superioara celei initiale
R'm =0,40 m
2
KIW
Se deterrnina noua valoare a termenu-
lui Ar/R'm pentru noua tarnplarie exte-
rioara tinand seama de valorile din ta-
belele 2.4.6 si 2.4.7,
A'rIR' =84,60 - 66,426 =18,174 W/K.
Se deterrnina noua valoare a terme-
nului L[(ArIR'm)] pentru elementele de
constructii ale incaperii
I[(A-rIR'm)] =336,251 - 18,174 =
= 318,077 W/K.
Din tabelul 2.4.1 se determina noua va-
loare a numarului de schimburi n prin
interpolare intre na = 0,6 (clasa de per-
meabilitate medie) si na = 1,1 (clasa de
permeabilitate ridicatii), astfel pentru:
na =0,6 h-
1
- pentru tarnplarie dubla
cu geam termoizolant cu supra-
fata A =25,2 m
2
na = 1,1 h-
1
- pentru usa de intrare si
tamplarie dubla obisnuita cu
supratata A =8,64 m
2
;
rezulta:
na =0,6 +(1,1 - 0,6)8,6418,64 +25,2
= 0,728 h-
1
Se recalculeaza valoarea G cu relatia

1 ( A . r)
G =- ~ -- +0,34n =
v L " R' a
m
318, 077 +0,34' 0,728 =
468,282
= 0,927 W/m
3
K
Hezulta: G <GN
in concluzie, in conditiile realizarii
efective a valorilor R:r, 2: R:r,in la peretii
exteriori, la planseul de sub pod precum
si la placa de pe sol, se obtine un co-
eficient global de izolare terrnica, mai mic
decat coeficientul corespunzator normat.
Capi t ol ul 2: Anex e I. lnstalatii de Incalzire
Anex a 2. 1
Caract eri st i ci l e t ennot ehni ce al e mat eri al el or de constnJ ~i
Nr. Densitatea Conductivitatea Coeficientul de Factorul rezistentei la
crt. Denumirea materialului aparenta terrnica de calcul asimilare terrnica permeabilitate la vapori
p A s [11K]
[kg/m3] [W /m K] [W /m
2
K] -
0 1 2 3 4 5
I. Produse pe baza da azbest
Capacitate calorica rnasica c = 840 J lkgK
1 Placi ~i foi din azbociment 1900 0,35 6,35 24,3
2 Placi termoizolante din azbest 500 0,13 1,99 1,6
300 0,09 1,28 1,6
II. Mat eri al e asfal t i ca sl bi t umi noase
3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0
4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0
5 Bitum 1100 0,17 3,37 *)
III. Bat oana
6 Beton armat 2600 2,03 17,90 24,3
2500 1,74 16,25 21,3
2400 1,62 15,36 21,3
7 Beton simplu cu agregate 2400 1,62 15,36 21,3
naturale de natura 2200 1,39 13,62 14,9
sedirnentara sau arnorta 2000 1,16 11,86 12,1
(pietris, tuf calcaros, diatom it) 1800 0,93 10,08 8,5
1600 0,75 8,53 7,1
1400 0,58 7,02 4,7
1200 0,46 5,79 4,3
1000 0,37 4,74 3,9
8 Beton cu zgura de cazan 1800 0,87 9,75 8,5
1600 0,75 8,53 7,7
1400 0,64 7,37 7,1
1200 0,52 6,15 6,1
1000 0,41 4,99 4,7
9 Beton cu zgura granulata 1800 0,64 8,36 7,7
1600 0,58 7,50 7,1
1400 0,52 6,65 6,6
1200 0,46 5,79 6,1
10 Beton cu zgura expandata 1600 0,58 7,50 7,1
1400 0,46 6,25 6,5
1200 0,41 5,46 6,0
11 Beton cu perl it 1200 0,41 5,46 4,3
1000 0,33 4,47 3,4
800 0,26 3,55 2,4
600 0,17 2,49 2,1
12 Beton cu granulit 1800 0,81 9,41 7,1
1700 0,76 8,85 7,0
1600 0,70 8,24 6,9
1500 0,64 7,63 6,8
1400 0,58 7,02 6,5
1200 0,46 5,79 6,1
1000 0,35 4,61 4,7
800 0,29 3,75 3,4
600 0,23 2,86 2,4
400 0,17 2,03 1,9
13 Beton celular autoclavizat
(gazbeton):
- tip GBC-50 750 0,28 3,57 4,2
- tip GBN-50 700 0,27 3,39 4,2
- tip GBN-35 600 0,24 2,96 3,7
- tip GBN-T; GBC-T 550 0,22 2,71 3,5
14 Produse rigide spumate 500 0,20 2,46 3,1
din cenusa de terrnocentrala 400 0,16 1,97 2,6
liata cu ciment
I. lnstatatil de i nc al zi r e Capi t ol ul 2: Anex e
0 1 2 3 4 5
IV. Mortare
Capacitate calorica rnasica c = 840 J /kgK
15 Mortar de ciment 1800 0,93 10,08 7,1
16 Mortar de var sl ciment 1700 0,87 9,47 8,5
17 Mortar de var 1600 0,70 8,24 5,3
18 Mortar de zqura cu ciment 1400 0,64 7,37 5,7
1200 0,52 6,15 4,7
V. Vata rnlnerala sl produse din vata mineralll
Capacitate calorica rnasica c = 750 J /kQK
19 Vata rninerala
- tip 60 60 0,042 0,37 1,1
- tip 70 70 0,045 0,41 1,1
20 Saltele din vata rnlnerala:
- tip SC160, SC060, SPS60 100... 130 0,040 0,50 1,3
- tip SPS 70 120... 150 0,045 0,50 1,3
21 Pasla rninerala
- tip P40 40 0,043 0,31 1,1
- tip P60 60 0,040 0,36 1,6
- tip P90 90 0,040 0,44 2,0
22 Placi din vata rninerala:
- tip G100 100 0,048 0,51 2,1
- tip G140 140 0,040 0,55 2,4
- tip AP140 120... 140 0,044 0,56 2,4
23 Placi rigide din fibre de 160 0,050 0,66 2,5
bazalt tip PB160
VI. Sticllll?i produse pe baza de sticlll
Capacitate calorlca rnasica c = 840 J lkgK
24 Sticla 2500 0,75 10,67
00
25 Sticla sponqioasa 400 0,14 1,84 28,3
300 0,12 1,48 28,3
140 0,075 0,80 28,3
26 Vata de sticla
- call 80 0,036 0,42 1,1
- calli 100 0,041 0,50 1,2
VII. Produse pe bazA de ipsos, perlit, diatomit
27 Placi de ipsos 1100 0,41 5,23 6,1
1000 0,37 4,74 6,5
28 Plcki de ipsos cu umpluturaorganica 700 0,23 3,13 3,4
29 lpsos celular 500 0,18 2,34 1,7
30 Sapa de ipsos 1600 1,03 10,00 11,2
31 Produse termoizolante 600 0,22 2,83 -
din diatomit 500 0,19 2,40 -
32 Placi termoizolante din perl it 270 0,16 1,62 1,9
liate cu ciment
VIII. Pllmanturi sl umpluturi
Capacitate calorica rnasica c = 840 J IkQK
33 Parnant vegetal in stare umeda 1800 1,16 11,28 -
34 Urnolutura din nisip 1600 0,58 7,50 3,9
35 Urnplutura din pietris 1800 0,70 8,74 2,4
IX. Lemn sl produse din lemn
Capacitate calorica rnasica c = 2 510 J IkQK
36 Pin ~i brad
- perpendicular pe fibre 550 0,17 4,12 10,4
- in lungul fibrelor 550 0,35 5,91 2,0
37 Stejar sl fag
- perpendicular pe fibre 800 0,23 5,78 11,3
- in lungul fibrelor 800 0,41 7,71 2,1
38 Placaj incleiat 600 0,17 4,39 28,3
39 Hurnequs 250 0,09 2,02 2,4
40
Placi termoizolante din talas, 400 0,14 3,19 2,4
tip STABILIT 300 0,13 2,66 2,4
41
Beton cu
agregate vegetale 800 0,21 5,52 5,3
(talas, rurnequs, puzderie) 600 0,16 4,17 5,0
Capi t ol ul 2: Anex e I. mstalatii de i nc al zi r e
0 1 2 3 4 5
42 Placi termoizolante
din coaja de rasinoase
- tip PACOSIP 750 0,216 5,42 5,3
- tip IZOTER 350 0,125 2,82 2,4
270 0,116 2,38 2,1
43 Placi din fibre de lemn,
tip PFL (placi moil
- placi S 220 ... 350 0,084 2,08 2,7
- placi B si BA 230 .. .400 0,094 2,32 3,7
44 Placi aglomerate fibrolemnoase, 300 0,084 2,14 2,7
tip PAF
45 Placi din aschii de lemn, tip PAL:
- termoizolante 350 0,101 2,53 2,8
- stratificate 650 0,204 1,90 7,1
550 0,180 4,24 4,3
- omogene pline 700 0,264 5,79 8,5
600 0,216 4,85 7,4
500 0,168 3,90 3,4
-omogene cu goluri 450 0,156 3,57 2,8
X. Produse termoizolante fibroase de nature organica
Capacitate calorica rnasica c = 1 670 J /kgK
46 Placi aglomerate 300 0,101 1,91 3,5
din puzderie, tip PAP 200 0,086 1,44 3,0
47 Stufit
- presat manual 250 0,09 1,65 1,3
- presat cu rnasina 400 0,14 2,60 1,4
48 Placi din paie 250 0,14 2,05 1,4
120 0,05 0,85 1,3
49 Saltele din deseuri textile 100 0,045 0,74 1,1
sintetice, tip vata de tapiterie
XI. Umpluturi termoizolante
Capacitate calorica rnasica c = 840 J /k~K
50 Zgura de cazan 1000 0,35 4,61 3,3
700 0,26 3,32 2,9
51 Zgura granulata, zqura 1100 0,36 4,90 3,4
expandata 900 0,31 4,11 3,1
500 0,19 2,40 2,7
52 Cenusa si zgura de terrnocentrala 650 0,29 3,38 3,0
53 Granulit 900 0,49 5,17 3,0
500 0,25 2,75 2,1
300 0,18 1,81 1,7
54 Perl it 200 0,088 1,03 1,7
100 0,083 0,71 0,9
55 Diatomit 700 0,25 3,26 -
500 0,20 2,46 -
XII. Pietre naturale sl zidarie din piatre naturale
Capacitate calorica rnasica c = 920 J /(kgK)
56 Scorie bazaltica 1000 0,26 4,16 -
57 Marrnura, granit, bazalt 2800 3,48 25,45 50,7
58 Gresie si cuartite 2400 2,03 17,99 17,0
59 Pietre calcaroase 2000 1,16 12,42 10,6
1700 0,93 10,25 8,5
60 Tuf calcaros 1300 0,52 6,70 4,3
61 Zidarie din pietre de forma requlata,
cu densitate aparenta a pietrei de:
- 2800 kg/m3 2680 3,19 23,89 30,4
- 2000 kg/m3 1960 1,13 12,13 9,9
- 1200 kq/m
3
1260 0,51 6,54 4,9
62 Zidarie din pietre de forma nerequlata,
cu densitate aparenta a pietrei de:
- 2800 kg/m3 2420 2,55 20,30 15,5
- 2000 kg/m3 1900 1,06 11,57 8,7
- 1200 kg/m3 1380 0,60 7,42 5,3
I.lnstalatii de lncalzire Capi t ol ul 2: Anex e
0 1 2 3 4 5
XIII. ZidArie din caramizi, blocuri mici ~i produse din beton celular autoclavizat
Capacitate calorica rnasica c = 870 J IkQK
63 Zidarie din cararnlzi pline 1800 0,80 9,51 6,1
64 Zidarie din cararnizi cu gauri
verticale, tip GVP, cu densitate
aparenta a cararnizilor de:
- 1675 kg/m3 1700 0,75 8,95 5,3
- 1475 kg/m
3
1550 0,70 8,26 5,0
- 1325 kg/m3 1450 0,64 7,64 4,7
- 1200 kq/rn" 1350 0,58 7,02 4,5
- 1075 kg/m3 1250 0,55 6,57 4,3
- 950 kq/rn> 1150 0,46 5,77 4,1
65 Zidarie din cararnizi de diatomit, 1200 0,52 6,26 3,4
cu densitatea aparenta
a cararnizilor de 1000 kg/m
3
66 Zidarie din blocuri mici pline din
beton cu agregate usoare cu den-
sitatea aparenta a blocurilor de:
- 2000 kg/m3 1980 1,16 12,02 10,6
- 1800 kg/m3 1800 0,93 10,26 8,5
- 1325 kg/m3 1620 0,75 8,72 7,1
- 1600 kg/m3 1440 0,61 7,43 4,7
- 1200 kg/m3 1260 0,50 6,29 4,3
- 1000 kg/m3 1080 0,42 5,34 3,9
67 Zidane din blocuri din beton
celular autoclavizat:
- cu rosturi subtiri
tip GBN 35 675 0,27 3,38 3,8
tip GBN 50 775 0,30 3,82 4,3
- cu rosturi obisnuite
tip GBN 35 725 0,30 3,70 3,9
tip GBN 50 825 0,34 4,20 4,4
68 Fasii armate din beton
celular autoclavizat:
tip GBN 35 625 0,25 3,13 3,7
tip GBN 50 725 0,28 3,57 4,2
XIV. Metale
69 OteI de constructii 7850 58 125,6
00
70 Fonta 7200 50 111,7
00
71 Aluminiu 2600 220 140,8
00
XV. Polimeri sl spume de polimeri
Capacitate calorica rnasica c = 1 460 J lkgK
72 Polistiren celular 20 0,044 0,30 30,0
73 Spume de pcliclorura de vinil 70 0,05 0,61 3,0
30 0,05 0,40 3,0
74 Poliuretan celular 30 0,042 0,36 30,0
XVI. Materiale in suluri
Capacitate calorica rnasica c = 1 460 J lkgK
75 Covor PVC
- tara suport textil 1800 0,38 8,49 425
1600 0,33 7,46 425
- cu suport textil 1600 0,29 7,00 425
1400 0,23 5,83 425
76 Panza biturnata, 600 0,17 3,28 STAS
carton bitumat etc. 6472/4
,
C apilolul 3
Necesarul de caldura penlru incalzire
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzlre I. lastalatii de incalzire
3.1. Necesarul de clilduri
pentru cllidiri obi,nuite
Cladirile au destinatii, forme sl carac-
teristici constructive diferite, iar pentru
stabilirea caracteristicilor tehnice ale
echipamentelor de Incalzjre este ne-
cesar sa se calculeze necesarul de cal-
dura care exprirna cantitatea de ener-
gie terrnica cedata de fiecare incapere
in mediul Inconjurator.
Metoda de calcul al necesarului de
caldura pentru Incalzire este reglemen-
tata prin STAS 1907 si se aplica tuturor
tipurilor de cladiri civile si industriale
exceptle facand:
- Incaperile amplasate subteran;
- spatiile inchise limitate de elementele
de constructii lipsite practic de masi-
vitate terrnica:
- cladirile sau Incaperile Incalzite rar,
pe perioade scurte de timp;
- cladirile cu instalatf de incalzire locala,
avand efecte pe zone limitate;
- cladirile cu instalatii de Incalzire prin
radiatie (cap. 4.5).
Necesarul de caldura pentru incalzire < I>
al unei incilperi se calculeaza cu relatia:
c P = C P r (1+2 : A l 1 0 0 ) + C P ; [w] (3.1.1)
in care:
C P r - este fluxul termic cedat prin tran-
smisie, considerat in regim statio-
nar, corespunzator diferentei de
temperatura intre interiorul si ex-
teriorul elementelor de constructii
care dellrniteaza inca perea [W);
C P ; - sarcina terrnica pentru Incalzirea
aerului rece patruns in interior de
la temperatura exterioara la tem-
peratura intertoara [W);
LA - suma adaosurilor afectate fluxului
termic cedat prin transmisie [%).
Necesarul de caldura global al unei in-
caperi se majoreaza sau se rnicsoreaza
cu debitul de caldura absorbit sau cedat
de diverse procese cu caracter perma-
nent daca acesta depaseste 5 % din C P o
3.1.1. Fluxul tennic cedat
prin transmisie < I> T
Pierderi de caldura au loc atat prin
elementele de constructii in contact cu
aerul pe ambele fete C P e cat $i prin sol C P s '
C P r = C P e +C P s [W] (3.1.2)
3.1.1.1Ruxul tennic prin transmisie c P e
Acesta se calculeaza cu relatia:
(J - ()
C P e =C
M
}: m . A . .L:_, _ e [W]
. (3.1.3)
in care:
m - este coeficientul de masivitate ter-
mica al elementelor de constructii
exterioare, conform STAS 6472;
A - aria suprafetei fiecarui element de
constructii [m2);
(); - temperatura interioara conventions-
la de calcul, conform SR 1907 [DC);
()e - temperatura spatiilor exterioare in-
caperii considerate [DC), care se ia
dupa caz: temperatura conventio-
nata a aerului exterior sau tempera-
tura interioara conventionala de
calcul pentru lncaperile alaturate:
R~s - rezistenta terrnica a elementului
de constructs considerat, stabilita
conform STAS 6472 [m
2
KIW);
C
M
- coeficient de corectis a fluxului
termic.
Coeficientul de masivitate m este de-
pendent de indicele de inertie terrnica
o al elementului de constructii. Valoa-
rea este data in tabelul 3.1.1 sau se
poate calcula si cu relatia:
m =1,225 - 0 , 0 5 0 (3.1.4)
unde indicele de lnertle terrnica 0
este dat de relatia 2.3.2 ( 2.3.2).
Pentru elementele de constructii lipsite
de inertie terrnica, cu 0 <1 (usi, ferestre
etc.), coeficientul de masivitate terrnica
are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar
pentru elementele de constructie inte-
rioare (pereti $i plansee interioare etc.),
coeficientul m =1.
Suprafata de calcul A a elementului
de constructii se deterrnina luand in
considerare urrnatoarele dimensiuni:
- pentru plansee sl pereti: lungimea
si latirnea incaperii, rnasurate intre axe-
Ie de simetrie ale elementelor de con-
structis ce 0delirniteaza $i Inaltirnea
nivelului rnasurat intre pardoselile finite;
din aria astlel obtinuta se scade aria
golurilor suprafetelor nelnertiale (usi,
ferestre, luminatoare etc.);
- pentru suprafetele neinertiale, se con-
sidera dimensiunile golurilor din zidilrie.
Hezistenta terrruca R~s se calculeaza
conform metodologiei indicate in 2.2.3
din capitolul 2.
Temperaturile conventionale ()e ale
aerului exterior pentru principalele loca-
litati din Romania sunt date in tabelul
3.1.2. in fig. din Anexa 3.1 este repre-
zentata harta de zonare a teritoriului Ro-
rnaniei, din punct de vedere al tempera-
turilor conventionale ale aerului exterior.
Temperaturile conventionale ()e ale
aerului din incapenle neincalzite si in
rosturile de dilatare ale cladirilor de 10-
cuinte, administrative si social-culturale
sunt date in tabelul Anexa 3.2.
in cazul in care este necesara cu-
noasterea exacta a temperaturii H e a
unei Incaperi neincalzlte aceasta se
poate calcula cu relatia:
Tabelul 3.1.1. Valorile coeficientului de masivitate termic:a m
o 1 1,1...2 2,1...3 3,1...4 4,1...5 5,1...6 6,1...7
m 1,2 1,15 1,1 1,05 0,95 0,90
Tabelul 3.1.2. Temperaturile conventlonale ( J e ale aerului exterior
pentru principalele localitati din RomAnia
Localitatea H e [DC) Localitatea B e [0C]
Alba lulia -18 Lugoj -12
Alexandria -15 Miercurea Ciuc -21
Arad -15 Oradea -15
Bacau -18 Petrosani -18
Baia Mare -18 Piatra Nearnt -18
Baraolt -21 Pitesti -15
Beclean -21 Ploiesti -15
Beiu$ -18 Reghin -21
Bistrita -21 Hesita -12
Barlad -18 Ramnicu Valcea -15
Blaj -18 Roman -18
Botosani -18 Satu Mare -18
Brasov -21 Sfantu Gheorghe -12
Braila -15 Sibiu -18
Bucuresti -15 Siqhisoara -18
Buzau -15 Sinaia -18
Calarasi -15 Sangiorgiu de Padure -21
Ceahlau -21 Slatina -15
Carnpulunq Muscel -18 Siobozia -15
Cluj-Napoca -18 Sovata -21
Constanta -12 Suceava -21
Craiova -15 Tecuci -18
Cristuru Secuiesc -21 Tirnisoara -15
Deva -15 Tarqoviste -15
Fagara$ -21 Tarqu J iu -15
Focsani -18 Targu Mures -21
Galati -18 Tarqu Ocna -18
Gheorghieni -21 Tulcea -15
Giurgiu -15 Napoca- Turnu Severin -12
Huedin -18 Vaslui -18
Hunedoara -15 Vatra Dornei -21
lasi -18 Zalau -15
I.lnstalatii de lncalzire Capi t ol ul 3: Necesar ul de cal dur a pent r u Incalzire
A
"V_I_(]
L- R I
a =__ i_
e
(3.1.5)
A
2: .!
R
I
in care:
a
i
- este temperaturile interioare con-
ventionale ale lncapertlor sau spa-
tiilor invecinate [0C];
A - aria suprafetelor care delirniteaza
J inca perea [~2);
R - rezistentele termice ale elemente-
J lor de constructii ale Incapeni
[m
2
KIWj.
Temperaturile interioare conventio-
nale de calcul (]i pentru incaperl Incal-
zite in cladiri de locuit, administrative si
social-culturale precum si pentru ane-
xele administrative si social-culturale
ale intreprinderilor industriale sunt date
in Anexa 3.3.
Coeficientul de corectie C
M
a fluxului
termic se stabileste in functie de capa-
citatea terrnica specifica a elementelor
de constructii interioare ale constructi-
ei m
pi
' astfel:
- pentru m
pi
5 400 kg/m2, C
M
=1,0
- pentru m i? 400 kq/rn", C
M
= 0,94.
Capacitatta terrnica specifica a
constructiei m . se deterrnina pentru
intreaga const~ctie cu relatia:
m
pi
=0,9 (Mp/A) (3.1.6)
in care:
MPi - este masa tuturor elementelor de
constructii interioare (peretl inte-
riori, plansee intre etaje, elemen-
te de tarnplarie in interior); nu se
ia in calcul masa elementelor de
constructii perimetrale (pereti ex-
teriori, ferestre, usi, acoperis,
planseu peste subsol neincalzit,
pereti catre casa scani, pereti
care despart spatii incalzite de
spatli nelncalzite) [kg);
A - suprafata perirnetrata a constructlei
prin care se produce disipare de flux
termic (pereti exteriori, ferestre, usi,
peretispre casa scarii, planseu peste
subsoluri neincaizite, planseu spre
pod, acoperisuri de tip terasa) [m2).
3.1.1.2 Ruxul t ermi c cedat pri n sol (/>s
Se calculeaza cu relatia:
a - ( ] , m a - ( ]
(/> =A-'--+C ._5 ._, __ eA -I
5 PR Mn R C
p S be
n 1 a - a
+2: - "_,_" __ ei . A
i- I n5 RbC CI
[W) 3.1.7
in care:
Ap - suprafata cumulata a pardoselii ~ia
peretilor aflati sub nivelul solului,
care se calculeaza cu relatia:
Ap = Apd +ph [m2) 3.1.8
unde:
Apd - suprafata pardoselii [m2);
p - lungimea conturului peretilor in
contact cu solul [m);
h - cota pardoselii sub nivelul solului [m);
Ac - aria unei benzi cu latirnea de 1 m
situata de-a lungul conturului ex-
terior al supratetei A [m2);
ACJ - aria unei benzi cu l.{timea de 1 m
situata de-a lungul conturului care
corespunde spatiului invecinat
care are temperatura a
i
[m2);
R - rezistenta terrnica curnulata a pardo-
p seliisia stratului de sol cuprins intre
pardoseaia sipanza de apa freatica
care se deterrnina cu relatia:
n d
Rp =2: .L [m
2
KIW)
i- I AI
(3.1.9)
unde:
q - grosimea straturilor luate in consi-
derare [m);
A i - conductivitatea terrnica a materialu-
lui din care este alcatuit stratul luat
in considerare [W/mKj, (Anexa 2.1);
RbC - rezistenta terrnica a benzii de con-
tur la trecerea caldurii prin pardo-
seala si sol catre aerul exterior
[m
2
.KIW), a carei valoarea este da-
ta in tabelul 3.1.3;
a , - temperatura solului (apei freatice),
considerata +10 DC pentru toate
zonele climatice ale tarii;
a " - temperatura interioara conventionala
e J de calcul pentru incaperile al~turate
[DC);
ms - coeficientul de masivitate terrnlca
al solului, care se deterrnina din
graficul din fig. 3.1.1, in functie de
adancirnea panzei de apa freatica
H si adanclrnea h de ingropare a
pardoselii;
ns " coeficientul de corectie care tine
seama de conductivitatea terrnica
a solului A ~icota pardoselii h sub
nivelul terenului, care se determina
din graficul din figura 3.1.2.
in relatia 3.1.7, in cazul in care dife-
renta de temperatura a
i
- a , <0, primul
termen al relatiei se neglijeaza.
3.1.2. Adaosur i l a pi er der i l e
de ci l dur i IA
Acestea atecteaza fluxul termic ce-
dat prin transmisie (/>T cu scopul de a
realiza aceleasi conditii in incaperl indi-
ferent de orientarea lor si gradul de
izolare terrnica (elemente de construe-
tii cu rezistenta termica redusa).
Adaosurile sunt:
Ao - de orientare, in scopul diferentierii
necesarului de caldura al incaperi-
lor diferit expuse radiatiei solare ~i
afecteaza numai fluxul termic cedat
prin elementele de constructii a
incaperilor cu pereti exteriori ~iare
valorile date in tabelul 3.1.4.
Pentru incaperi cu mai multe
elemente de constructii exterioare,
adaosul Ao se stabileste corespunzator
elementului de constructii cu orientarea
cea mai defavorabila;
Ac - pentru compensarea efectului su-
pratetelor reci, in scopul corectarii
bilantutui termic al corpului ome-
nesc in incaperile in care elemen-
tele de constructii cu rezlstenta la
transfer termic redusa, favorizeaza
intensificarea cedarii de caldura a
corpului prin radiatie.
Acest adaos atecteaza numai fluxul
termic prin elementele de constructii
ale Incaperilor a caror rezlstenta ter-
mica Rm S 10 m
2
KIW. Hezistenta Rm
se calculeaza cu relatia:
A (a - (] )
R = T , e. C [m2.KIW)
m (/>T M (3.1.10)
unde:
AT - este aria suprafetei totale a inca-
perii (reprezentand suma tuturor
supratetelor delimitatoare) [m2);
Valorile adaosului Ac sunt date in
graficul din figura 3.1.3.
Adaosul Ac se acorda tuturor Incape-
rilor cu exceptia:
depozitelor, casei scarii etc., precum
sl a lncaperilor prin care oamenii trec
sau stationeaza (sali de expozltie)
purtand imbracarnlnte de strada:
Incaperilor de productie cu specific
de rnunca medie, cu locuri de mun-
ca nestatlonare sau cu specific de
rnunca grea.
De asemenea, pentru incaperi de
productie cu specific de rnunca usoara
sau medie, cu locuri de rnunca statio-
nare, adaosul Ac se prevede numai in
cazul in care locurile de rnunca sunt
situate la 0 distanta mai mica de 5 m
de supratetele vitrate exterioare.
3.1.3. Sar ci na t enni ci (/>i
Sarcina terrnlca (/>i pentru lncalzirea
aerului infiltrat prin neetanseltatlle
usilor si ferestrelor sl a aerului patruns
la deschiderea acestora se deterrnlna
ca valoare maxima intre sarcinile ter-
mice (/>i1 sl (/>i2' in care:
(/>i1 - este sarcina terrnica pentru incal-
zirea aerului infiltrat prin neetan-
seitatile usilor ~iferestrelor deter-
rninata in functie de nurnarul de
schimburi orare de aer necesar in
incapere din conditia de confort
fiziologic, cu relatia:
(/>i1 =[n
a o
CMVp c
p
(a
i
- a J +(/(1 +Ac)
[W) (3.1.11)
(/>i2 - este sarcina termica pentru incal-
zirea aerului infiltrat prin neetan-
~eitatile u~ilor ~i ferestrelor de-
pendenta de viteza de calcul a
vantului,
(/>i2 =(CM[EL(Li)v413(a ra )]+(/.
( 1+Ac) [W] (3.1.12)
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I. lastalatii de Incalzire
Sernniticatia termenilor din relatiile
Tabelul 3.1.3. Rezistenta termica a benzii de contur RbC [m2.KIW]
Adanclrnea de Grosimea Adancimea panzei
ingropare a tuncatiei 9 de apa freatica H [m)
pardoselii h [m) [m) ,,4 6 8 2:10
0,20 0,600 0,520 0,475 0,445
0,25 0,634 0,546 0,496 0,464
0,30 0,668 0,570 0,517 0,481
0,35 0,700 0,600 0,536 0,498
0,40 0,735 0,622 0,555 0,513
0,0 0,45 0,768 0,645 0,574 0,530
0,50 0,802 0,665 0,593 0,547
0,55 0,835 0,693 0,614 0,565
0,60 0,868 0,717 0,633 0,581
0,65 0,902 0,742 0,652 0,600
0,70 0,935 0,767 0,672 0,615
0,75 0,970 0,781 0,692 0,632
0,80 1,00 0,815 0,712 0,650
0,20 0,390 0,352 0,329 0,314
0,25 0,410 0,370 0,340 0,328
0,30 0,431 0,388 0,355 0,340
0,35 0,450 0,399 0,370 0,351
0,40 0,470 0,415 0,383 0,365
0,45 0,490 0,430 0,398 0,377
1,0 0,50 0,509 0,445 0,410 0,386
0,55 0,528 0,460 0,425 0,400
0,60 0,548 0,475 0,437 0,414
0,65 0,568 0,490 0,451 0,425
0,70 0,587 0,505 0,465 0,438
0,75 0,607 0,520 0,480 0,450
0,80 0,627 0,535 0,494 0,463
0,20 0,360 0,315 0,293 0,278
0,25 0,378 0,329 0,304 0,289
0,30 0,396 0,341 0,315 0,298
0,35 0,413 0,354 0,326 0,308
2,0 0,40 0,430 0,367 0,337 0,318
0,45 0,448 0,380 0,347 0,327
0,50 0,465 0,392 0,357 0,336
0,55 0,482 0,415 0,370 0,346
0,60 0,500 0,424 0,380 0,356
0,65 0,516 0,432 0,391 0,365
0,70 0,534 0,445 0,402 0,375
0,75 0,551 0,457 0,414 0,385
0,80 0,568 0,470 0,425 0,395
ms
~'O"~l~
0,9
I
0,8 H ~ A1
I
:--..... -C ~!
0,7
1'-
Lmax=AC+CB
0,6
1"-
r-.....
0,5
-- _ _
-
0,4
-
l-r- r- Lmax= ~ (2H-h)
0,3
5 10 15
l-rnax [m]
Fig. 3.1.1. Varia~a coeficientului
de masivitate tennici ms'
n s
1,8
1,7
1,6
1,5
1,4
1,3
1,2
1,1
1,0
1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0
A[W/mK)
['\
) l=.Q _ _ m
~
h- trn
~ ~
~_ gr-r,
~
~
"':
~
~
~
......
~
i"o o ..
Fig. 3.1.2. Varia~ia coeficientului
deco~ens'
de mai sus este:
nao - nurnarul de schimburi orare de
aer necesar in incapere din con-
ditii de confort fiziologic.
Pentru nao se recornanca urrnatoare-
Ie valeri:
- pentru clfldiri de locuit :;;i similar lor:
camere de locuit
nao = 0,792 [m
3
h-
1
/m
3
)
bucatarll
nao= 1,19[m
3
h-
1
/m
3
)
bai:
nao= 1,0 [m
3
h-
1
/m
3
)
- pentru scoli, gradinite, crese, spitale:
n . V =25N [m
3
/h)
ao p
unde:
V - este volumul lncaperii [m3);
Np - nurnarul de persoane.
c - caldura rnasica a aerului la presiu-
p ne constanta [J /kg'K);
26
24
22
20
18
16
14
12
10
J ' 9
~ 8
'"
"0
7
6 ! -
5 f-"
4
3
10 8 6 5 4 3 2 1, 4 1. 00, 8 0, 6
Rm[m
2
KJ W)
Fig. 3.1.3. Valorile adaosului Ac'
C
Fig. 3.1.4. Pozijia element8lor
mobile in ansamblul inciperii:
a - pe un perete exterior;
b - pe doi perett exteriori alaturati;
c - pe doi pereti exteriori opusi;
d - pe mai multi pereti exteriori.
a b
I.lnstalatii de incalzire Capi t ol ul 3: Nec es ar ul de c al dur a pent r u incalzire
C"l
<ll .-
.;::
-0
::J
"
::J
::J
"'<t
o
:t=
C"l l!) l!) C\J
o OJ 0 l!) C"l .;::
E
e n c
C"l C"l l!) "'<t
<ll
::J ::J
<ll
tii
:c
CII
-0 CII o
00 00
e n
c <ll o
OJ
ci ci ci ci
::J
' ~
OJ CII
' C i j .
0
f--
::J
.-
.;::
o
.;::
OJ co C"l co
0
.- E
co l!) C"l "'<t
<ll
e n
' C i j . l!)
"'<t co
(0
:c
<ll c
o
tii
00 00
::J
o 00 ci ci
0CII
OJ
r-------
<ll
00
, ....
"'<t
:c
co
, .... , ....
(0
, ..._
(0
, ....
co
::J
00
, ....
0
0
ci ci ci ci
f--
::J
<ll
' C i j .
o
"'<t -0
::J
.-
.;::
o
"
::J
OJ co C"l co
<ll
::J
"
.-t=
co l!) C"l "'<t
+"
E
l!) "'<t co
(0
CII
CII e n c
00 00
0..
e n -0 CII <ll
tii
c <ll o ci ci ci ci
::J C"l
'CII
OJ o
OJ
o
....
CII
-
+"
::J C
o CII
OJ
, .... , ....
(0
<ll E
0
, ..._
(0
, ....
co
co
CII
N X
00
, ....
0
'0
<ll <ll
0..
<ll
<;::::
.... 00 00 ....
OJ
E
+"
ci ci ci ci
+"
::J
e n <ll e n
~
o
....
<ll
....
<ll
.-
<ll
Q j 1il
....
1il
._
+"
~ (I)
-
<ll - <ll
:
.-
Q j Q j
.2 .-
::J ::J
o
-
o
-
::J <ll
.;:: .;::
, ..._
0 "'<t "'<t
+" +"
0 ::J ::J ::J
ij: C CII
::J
e n :t= ~
(0C\J
o
"'<t C"l
~ o
.5
<ll
0.. <ll
' C i j .
C
(0l!) OJ
, ..._
'0
o
o
tii
.0
00
~
00
.0
~ ::J
CII
ci ci ci
CII
(I) <;::::
o
o
OJ
<ll
.0
0
<ll
:0
"0 <ll CII
0
E
CII
E
-
CII
5 o
.... <ll .... <ll
<ll
<ll
E
<ll
E
:;
~
+"
E
::J
0.
, ..._
C\J C\J C"l
0.
-
CII
0..
l!) C\J
....
C\J r-,
Q j
c .
0..
::J
CII
X
::J
, .... , ....
<ll C\J
, ....
::J
(I) o
<ll
<;::::
E <ll 0_ 0
0.
00_ <ll
0.
0 (ij
::J
OJ
'Ui
....
ci ci
.... .-
o OJ
0
.;::
0
OJ
....
~
> 'C 'C
.;::
CII :~
-
CII
o <ll
'C
0C"l
(3
OJ 0
-0 (3
co
CII CII
~ (3
co
(0
co co
(3
0..
OJ
, ..._
C"l 0
1 5
00
, ....
-r-:
::J
ci ci ci ci
~
o
-
!
::J
<ll
.CII
....
()
<ll
....
0C"l OJ 0 OJ
, .... , ....
(0
.... CII
cwj
<ll :Q 0
co
(0
co co <ll
, ..._
(0
, ....
co
- .c
.~
OJ
, ..._
C"l 0X 00
, ....
0
:;
0. () 00
, .... , ....
u :::
00 00
E e n
+"
ci ci ci ci ci ci ci ci
"ijj - <ll X
.0
(/)-0 <ll
~
-
::J
<ll
CII
C
::J
::J
()
....
E
CII
CII ()
<ll
CII
<ll
tii
, ..._
(0
, ..._
(0
, ..._
0 C"l co
<ll :Q
CII 0
, ..._ , ....
(0OJ
e n
tii
(ij
(0
C\J C"l "'<t
0<ll N , ....
OJ
, ....
C\J
<ll
<ll (J )-
'0 (0l!)
co
(0
- .c .;::
OJ '0 0..
c
0. ()
, ....
0
, .... , ....
:c
<ll 00 00
E e n
<ll
E ci ci E
CII
0.
ci ci
+" ::J 00 ::J
+" 00
.- <ll C () ....
0
'Ui
<ll e n
(/)-0
2
r-------
::J
<ll
CII
'(ij.
() Q j ....
" l!) 0
, ....
"'<t
<ll
, ..._
0 "'<t "'<t
<ll :Q
CII
.;::
co
, .... , ....
(0
+"
(0
C\J "'<t C"l
0 0
+" CII
::J
'c
, ..._
(0
, ....
co
0..
(0l!)
OJ
, ..._
- .c .;::
e n
0. ()
<ll
()
<ll
tii
00
, ....
0
::J
0q 00
E e n +" ()
ci ci 00() ci 0 00
.- <ll C
()
OJ
(/)-0
CII
f--
::J
<ll
CII ....
()
<ll
....
0
, ....
C\J co <ll l!) 0
, ....
"'<t
<ll
:Q
CII
, ..._
C\J C\J C\J
0..
co
, .... , ....
(0
0
l!) C\J C\J
, ..._ , ..._
(0
, ....
co
- .c
. ~ E 0. ()
, .... , ....
C\J
, ....
00
, ....
0
E e n
:
00 ci ci i:i'5 ci ci ci ci
i:i'5
<ll
-0
f--
~I.:c
C"l C"l C"l C"l
~I.:c
(0(0 (0(0
V /\ V /\ V /\ V /\
c
' C i j .
'C
c
(ij
' C i j .
~
E Q )
1il
<ll
~ ::J
<ll
_ J
Q j
-
p - densitatea aeru lu i [kg/m3);
E - factor de corectie dependent de
Inaltirnea cladirii: are valoarea 1
pentru lncaperi din claoiri cu mai
pu tin de 12nivelu ri iar pentru cla-
diri cu 12 sau mai mu lte nivelu ri
valorile factoru lu i E su nt date I n ta-
belu l 3.1 .5;
i - coeficientu l de infiltratie al aeru lu i prin
rostu ri; se deterrnina in fu nctie de rna-
terialele din care su nt execu tate u si-
Ie si ferestrele;
- raportu l A/A;, u nde Ae reprezinta
aria totala a elementelor mobile ale
u silor si ferestrelor exterioare, iar Ai
aria u silor si ferestrelor interioare ale
Incaperii:
-gradu l de impermeabilitate al cladi-
rii. Prin "cladiri greu permeabile" se in-
teleg cladirile sau compartimentele de
cladire la care, datorita existentei pere-
tilor despartitori tara golu ri, iesirea ae-
ru lu i infiltrat prin rostu ri se face nu mai
prin casa scarf sau printr-u n coridor
central (cladiri de locu it cu simpla
2
0, 5
0, 5 0, 6 0, 7 0, 9 1, 1 1, 3 1, 5 1, 7
Hezlstenta terrnica Ro [m
2
KlWj
Fi g. 3.1.6.Val or i l e rezisten~eit er mi c e
Rc pent r u per e1i :
1 -tara incalzire perimetrala;
2-cu incalzire perimetrala .
0, 5
0, 5 0, 4 0, 3 0, 2 0, 17
Rezistenta termica Ro [m
2
KlWj
HIe 18 K
8i~B~!2~ K
z
, , ".., -.., =0'-'
V~
r:/
Bi-Be=26 K /;:
I/":r:%
~
BHle=3
8i-Be=34 K
Bi-Be 38 K_
I-
i-8e 42 K
OK
r:i !
a 0,2
ca
u
<J .)
"0
m
u
'E
2 0, 3
.l9
c
<J .)
(i ) 0,4
.~
c:
Fi g. 3.1.7. Val or i l e rezisten~eit er mi c e
Rc pent r u fer es t r e:
Pentru hale cu Tnaltimi mai mari de
10m, valorile Rc se inmu ltesc cu 1, 1, re-
spectiv, cu 1, 18 du pa cu m in hale exista
sau nu Tncalzire perimetrala cu corpu ri
de incalzire.
Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru lncalzire I. lnstalatli de Incalzire
orientare, apartamente de colt care nu
au tatade diametral opuse, comparti-
mente de hale fara cornunicatie cu res-
tul cladirilor etc.}. Prin "cladiri permea-
bile" se inteleg cladirile sau comparti-
mentele de claoiri care datorita absen-
tel peretilor despartitori sau existentei
peretilor despatitori cu goluri sau a
casei scarii cu u~i exterioare, spre in-
caperea tubului de gunoi, lesirea aeru-
lui infiltrat se face prin rosturile usilor sl
ferestrelor plasate in alte fatade (sali cu
mai multe fatade etc.).
Valorile coeficientului de lntiltratie ; sunt
date in tabelul 3.1.6
Pentru elementele mobile (ferestre,
usi etc.) amplasate chiar la coltul cla-
dirii la ultimul etaj, valorile din tabelul
3.1.6 se rnajoreaza cu 1,2.
L - lungimea rosturilor elementelor
de constructii mobile din fatadele su-
puse actlunil vantulul.
1 , 4 5
1 , 4 0
/
V
-
V
v " " "
r--
./
v
....-
v
.......
..............
-
L--
~ 1 , 3 0
n-
~
~ 1 , 2 0
""C
(5
U
'" LL 1 , 1 0
1 , 0 0
8 9 1 0 1 2 1 4 1 6 1 8 2 0 2 4 2 8 3 2 3 6
fniil\imea halei H [m]
Fig.3.1.5.Valorile factorului de co~e l J .
Tabelul 3.1.4. Valorile adaosului Ao
Orientare N NE E SE S SV V NV
Ao[%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5
Tabelul 3.1.5. Valorile factorului de corectie E
Etajul
Nurnarul de niveluri ale cladirii
12 15 18 20 25
P 1,18 1,23 1,265 1,295 1,34
1 1,14 1,20 1,230 1,265 1,315
2 1,12 1,17 1,20 1,23 1,285
3 1,09 1,15 1,175 1,20 1,285
4 1,07 1,13 1,155 1,18 1,23
5 1,04 1,11 1,135 1,16 1,21
6 1,02 1,08 1,12 1,15 1,20
7 1,00 1,06 1,11 1,13 1,185
8 1,00 1,04 1,09 1,11 1,19
9 1,00 1,01 1,065 1,09 1,15
10 1,00 1,00 1,03 1,06 1,13
11 1,00 1,00 1,01 1,03 1,11
12 1,00 1,00 1,00 1,00 1,08
13 1,00 1,00 1,00 1,00 1,05
14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,02
peste 14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
Tabelul 3.1.7 Valorile vAntului de calcul v
Amplasamentul ctadirii
Zona eoliana In localitati In afara localitatii
v [ m / s ] V
4 / 3
[ m / s ] 4 / 3
v [ m / s ] V
4 / 3
[ m / s ] 4 / 3
I 8,0 16 10,0 21,54
II 5,0 8,55 7,0 13,39
III 4,5 7,45 6,0 10,9
IV 4,0 6,35 4,0 6,35
La stabilirea valorii lungimii L se au in
vedere urrnatoarele situatii (fig. 3.1.4)
privind amplasarea elementelor mobile:
- pe un perete exterior L =" ' i . 1
1
(Iungi-
mea rosturilor este egala cu lungimea
tuturor rosturilor elementelor mobile
" ' i . 1
1
de pe peretele exterior).
- pe doi pereti exteriori alaturati
L =" ' i . 1
1
+ " ' i . 1
2
;
- pe doi pereti exteriori opusi,
L = max ( " ' i . 1
1
; " ' i . 1 ) ;
- pe mai multi pereti exteriori
L =max ( " ' i . 1
1
+" ' i . 1
2
; " ' i . 1
2
+ " ' i . 1
3
).
Rostul format de doua elemente mo-
bile se ia in calcul 0singura data; in
cazul usilor si ferestrelor dubie, rostul
se masoara pentru un singur rand.
v- viteza de calcul a vantutui stabi-
lita in functie de zona eoliana in care
se gaseste localitatea respectiva si de
amplasamentul cladir!i fata de local ita-
te (tab. 3.1. 7). Vitezele de calcul ale
vantului sunt valabile pentru altitudini
sub 1100 m. Pentru cladiri amplasate
la altitudini mai mari, vitezele vantului
se stabilesc pe baza datelor meteo-
rologice privitoare la concornitenta
vantului cu temperaturi scazute, astlel
incat necesarul de caldura rezultat sa
nu fie depasit in mai mult de 10 ... 20
ore/an. De asemenea, pentru toate ni-
vel uri Ie situate deasupra etajului 12 al
cladirilor inalte din cuprinsul oraselor,
vitezele de calcul ale vantului sunt cele
corespunzatoare cladirilor amplasate in
afara localitatilor. Incadrarea localitati-
lor in zone eoliene se poate lua din
harta din Anexa 3.4.
Tabelul 3.1.8. Valorile factorului de
corectle E pentru cladiri industriale
Inaltirnea Factorul de
halei [m] corectie E
5 1,0
5... 12 1,12
>12 1,20
Im
2
KIWI
O, , 4 rmm~nTrrnr""~rn~
0,5
Hezistenta terrnica Ro [m
2
KIWj
Fig. 3.1.8.Valorile rezisten,ei tennice
Rc pentru plafoane.
I. lastalatii de lnealzire Capi t ol ul 3: Necesar ul de cal dur a pent r u i ncal zi r e
f/J u - sarcina terrnica pentru Incalzirea
aerului patruns la deschiderea usilor
exterioare (Ia intrarea in clad ire) se cal-
culeaza cu relatia:
f / J
u
=0,36A
u
n(B; - BeJ-C
M
[W] (3.1.13)
unde:
Au - este aria usilor exterioare care se
deschid [m2];
n - nurnarul deschiderilor usilor exte-
rioare intr-o ora, care depinde de
specificul cladirii.
Sarcina terrnica f/J u se ia in considera-
re numai in cazul incaperilor cu usi care
se deschid frecvent (magazine, hoiuri la
sali de spectacole etc.) si care nu sunt
prevazute cu sasuri sau perdele elastice.
3.1.4. Necesar ul de ci l dur i
pent r u cl i di r i i ndust r i al e
Metodologia de calcul al necesarului
de caloura in cazul cladirilor industriale
este, in general, aceeasi cu unele par-
ticularitati:
- pentru hale neetajate l?i incinte mari,
avanc latirni mai mari de 10 m si in-
altirni mai mari de 5 m, pentru calcu-
lui reztstentelor termice Rc se are in
vedere relatia:
Rc =Ro/(j [m
2
'KIW] (3.1.14)
unde:
R
o
- este rezistenta terrnica stabiuta
dupa STAS 6472 pentru cladirile
obisnuite [m
2
KIW];
(j - factor de corectle care depinde de
Inaltirnea incaperu industriale, ale
carui valori se iau din diagrama din
fig. 3.1.5.
Valorile rezistentelor termice Rc se
pot determina in functie de R
o
utilizand
diagramele din fig. 3.1.6 pentru pereti,
din fig. 3.1.7 pentru ferestre si din fig.
3.1.8 pentru plafoane.
- coeficientul de corectie C
M
=1
- sarcina terrnica pentru Incalzirea ae-
rului infiltrat se calculeaza cu ajutorul
factorului de corectie de Inaltime E
ale carui valori sunt date in tabelul
3.1.10.
- pentru halele ventilate in suprapre-
siune, lnfiltratiile de aer rece se iau in
considerare numai in cazul in care
debitul de aer infiltrat depaseste
debitul de aer introdus prin instalatille
de ventilare.
3.1.5. Particulariti~i al e cal cul ul ui
necesar ul ui de ci l dur i
pent r u locuin~e
Metoda de calcul a necesarului de cal-
dura presupune un regim de functionare
a instalatlilor de incalzire de tip continuu
cu rnentinerea temperaturii interioare la
valoarea de +20 C sau cu reducere pe
timp de noapte pana la +17C.
3.2. Necesar ul de cal dur i
l a ser e
Pentru calculul necesarului de caldura
la sere simplu vitrate se toloseste relatia:
f/J =1,26' A .
fO,35+ ~ (3,26'C+k
CONV
) 1 (B, -Be)
[W] (3.2.1)
in care:
A - suprafata terenului pe care este
arnplasata sera [m2];
AF - soprafata vitrata (a geamurilor) [m2];
C - coeficient care tine seama de frec-
venta de aparitie a orelor cu cer
senin asociate temperaturii con-
ventlonale a aerului exterior, cu va-
loarea C = 0, 10 indiferent de zona
clirnatica:
8; - temperaturamterioara de calcul [0C];
Be - temperatura exterioara conventio-
nata a aerului exterior (tab. 3.1.2
sau harta din Anexa 3.1);
kc - coeficientul de transfer convectiv
prin suprafata vitrata, care se de-
terrnina cu relatia:
kc =kET [ 1 +J r
n
(k
ET
) n-l. s] [W/ m
2
K]
(3.2.2)
unde:
n - este coeficientul de etanseltate a
serei, cu urrnatoarele valeri:
n =1,1pentru sere etanse,
n =2,0 pentru sere neetanse,
J r
n
- coeficient de penetrate cu urrna-
toarele valeri:
J r
n
=0, 1pentru sere etanse,
J r
n
=0,23 pentru sere neetanse.
s=(i; - ie) / (8; - 8e) '
in care:
i; - este entalpia aerului interior
ie este entalpia aerului exterior [kJ /kgK];
kET - coeficient de transmisie prin con-
vectie prin suprafata vitrata a se-
rei considerate etansa, calculat
cu relatia:
h.h
k =_, _e
ET h.+h
, e
[W/ m
2
K] (3.2.3)
unde:
h; si he - sunt coeficientii superficiali
de transfer de cal dura deter-
rninati cu relatiile:
h; =4,65 + 1,631J f (A)v [W/ m
2
K] (3.2.4)
he =5,821 +4,01v [W/ m
2
K] (3.2.5)
(pentru v s: 5rn/s)
he = 1, 141v.7
8
[W/ m
2
K] (3.2.6)
(pentru 5 m/ s < v s 10 rn/s).
In relatiile de mai sus v este viteza
de calcul a vantului (tab. 3.1.7) iar IJ I(A)
este 0 functie care depinde de supra-
tata serei (fig. 3.2.1).
Oaca din calculul h; <5,8 W/ m
2
K se
ia n =2, iar daca h; >6,4 W/ m
2
K se
ia n =1,1.
Pentru calcule rapide ale fluxului ter-
mic unitar se poate folosi diagrama din
fig. 3.2.2.
Exempl ul de cal cul 1
Se calculeaza necesarul de caldura
pentru 0 sera cunoscand:
- suprafata terenului pe care este am-
plasata A =5000 m
2
;
- Inaltirnea unui perete lateral h =2,50 m;
- latimea la 50 m;
- lungimea la 100 m;
- latlmea unui plan inclinat vitrat Iv =2,1;
- nurnarul de plan uri inclinate n =20;
- elementele de inchidere, realitate din
geam simplu;
- sera se afla in zona climatica III unde
Be = -18C si v = 6 m/ s;
- temperatura interioara B; =+20 C.
Rezol var e:
se calculeaza suprafata geamurilor,
AF =5900 m
2
din graficul din figura 3.2.1 pentru
A =5000 m
2
se obtine IJ f (A) =0,3
se calculeaza coeficientii superficiali
de transfer de caldura
h; = 4,65 + 1,631J I(A}-v =
Tabel ul 3.1.9. Rela~ii de cal cul pent r u fl uxul t enni c f/J : 'i i i f / J :'.
R,
nm,
R +J rm2 R +J rms R +J rm_
+--
ab
2A 2 ) "
2 2 ) " s 2 ) " 6 2 ) "
[ w ]
f/J ' =(f.i - B ) --+-p In
p p p p
S , e
R4
Jrd
4
Jrd
4
Jrd
4
Jrd
4
st
R,
+---- R +----
R +-- R +--
2 ) "
2 2 ) " s 2 ) " 6 2 ) "
p p p p
R t-1 f_(btd td -m)
R t _re
(btd
3
td
4
-m
2
)
R t J r
(b t d
3
t d, - ms) Ra 6 t ;: (b t d
3
t d, - m
6
)
a b
2).
a' 2), 3 4 , a2 2), a5 2),
< P ' =(Ii - (1 ) -t-pln
P P P P
[w ] S , e
Ra 3 =,
Jrd
3
;'Cd
3
Jrd
3
J r
R
t - _.
R t-- R t - R t ---
a'
2).
a2 2), a5 2). ,6 2),
l
P P P P
Capi t ol ul 3: Necesar ul de cal dur a pent r u Incalzire I. lnstalatii de i ncal zi r e
1j J (A )
0,60
-, l.jh0,1+0,518 ex~(-0,000187A)
r-,
r-,
r-,
.......
.......
r--..
r-
r-
-
-
~
0,50
0,40
0,30
0,20
0,10
o
2000 4000
Fi g. 3.2.1. Vari~a func1i ei ' I j J cu suprafa~t er enul ui A al ser ei .
8000 o
v=20 m/s
8,32 '"
~
s:
S-l I v~lO m/s
6,94 3:
.........
~
5,80 6
I ~
-......;
:::::::
4,64 >~
I ---
~s .........
'<,
~
3,48 ~
r-v=OI O ~/S
-
--
...... ~
~
2,32 ~
1,16
Q)
I i I
--
-....:
~
""C
X
::J
-35 -30 -25 -20 -15 -10 -5 o +5 +10+15+20 u :::
Temperatura exterioara aeloc]
Fi g. 3.2.2. Cal cul ul ft uxul ui t anni c
uni t ar pent r u ser e.
= 4,65 + 1,63-0,3-6 =4,89 W/m
2
-K
he =7,141-v,78 =7,143-6,78 =
=28,6 W/m2-K
se stabileste valoarea coeficientului n:
pentru h
j
<5,8 W/m2-K, n = 2 (sera
neetansa)
se stabileste valoarea coeficientului
de penetratie, care pentru sera nee-
tansa It, = 0,23_
se calculeaza coeficientul global de
transmisie prin convectie prin supra-
tata vitrata a serei considerata etansa:
k = hi - he = 4,89-28,6
ET hi +he 4,89+28,6
=4,18 [W/m2-KI _
se calculeaza coeficientul de trans-
misie prin convectie prin suprafata
vltrata:
kc =k
ET
[ 1+ l t
r
(kETr-,]=
= 4,18[1 +0,23 - (4,18t' -1,52]=
=10,29 W/m2-K
unde coeficientul
l; =(i
j
- ie)/(Bj - B
e
)=(44+ 14Y(20+ 18)=1,52
i
j
=44kJ /kg pentru B
j
=+20 C si C P j =65%
ie =-14kJ /kg pentruBe =-18 C si f P e =80%
in final se obtine valoarea necesaru-
lui de caldura al serei:
cP =1,26-A-[ 0,35 + A
F
/A{3,26C +
+ kc)]-(Bj - Be) =
=1,26-5-10
3
-[0,35 + (5900/5000) -
- (3,26 - 0,10+10,29)]-(20+ 18) =
=3082725 W_
6000 10000 A lm
2
]
- rezistentele termice R si Ra (pentru j
= 1; 2; 5; 6) se det ~rminaJ aplicand
relatiile:
1 d. h 1
R. =- +_!_ +- +- [m2K/W](3.3.3)
J h ),_ ),_ h
/ J P e
1 h. h _ h _ c _d _ d
R =_+_!_+ s 3 4
aJ h)" )"
'J P [m2K/WI (3.3.4)
3.4 Necesar ul de ci l dur i
pent r u cl i di r i i nci l zi t e r ar
Din categoria cladirilor I ncalzite rar
fac parte monumentele istorice, biseri-
cile etc., care in general sunt claoiri
executate din elemente de constructu
masive sl necesita a fi incalzite la inter-
val de cateva zile. La aceste cladlr: nu
se poate pune problema alirnentani cu
agent termic a sistemului de tncalzire
cu multe ore inainte de folosire astfel
tncat sa se ajunga la un regim termic
stationat al elementelor de constructii.
Calculul necesarului de caldura se face
diterentiat:
- pentru elementele de constructii
masive un calcul exact trebuie sa tina
seama de regimul termic nestationar
(de coeficientul de acumulare terrnlca a
materialelor ~i de indicii de inertie ter-
mica ai elementelor componente). in
practica se poate utiliza relatia lui O.
Krischer ~i W. Kart:
CPo =2Aoao(Bi - B) [ vrf v] (3.4.1)
3.3. Necesar ul de ci l dur i
~ntru cl i di r i l e
ampl asat e 5ubt er an
Pentru I ncaperile cladirilor amplasate
total sub cota terenului, in parnant cu
zone de apa freatica (fig. 3.3.1), calcu-
lui necesarului de caldura se face apli-
cand relatia:
CPs = cP~ + cP; [WI (3.3.1)
cP~ - fluxul termic dirijat spre aerul ex-
terior de temperatura Be se deter-
rnina cu relatia din tabelul 3.1.9;
cP; - fluxul termic dirijat spre stratul de
epa freatica de temperatura e se
determina cu relatia din tab. 3.1~9:
- distantele m
l
, m , m ,m la care li-
niile de flux ter~ic s~ de~part (spre
aerul exterior, respect iv, spre stratul
de apa freatica) se calculeaza cu
relatia:
b = d + d + 2_ ~e(R _ ~,.:-:8~' R.)
3 4 st aj fJ
j
_ (Je J
m
J
8. _ 8
I ~_ + 1
8. _ 8
, e
in care:
IAo - suma suprafetelor elementelor
de constructii masive prin care
se pierde caldura;
a
o
- coeficient echivalent de transfer
termic, calculat cu relatia:
[ml (3.3.2).
-8~
I I
f
a I i
d1
I
d
~
r-
I
<l>i
-
~
I
C
--
--
.0
t
I i-8 r
Fi g. 3.3.1. Schema pent r u cal cul ul necesar ul ui de ci l dur i l a i nci per i
ampl asat e t ot al subt er an:
a. sect iune; b. pl an;
1 - interior; 2 - stratul de apa freatica.
<l>e
T
T
I <l>g s:
A
<1> ' I
S I
I
-O'~
I
+
!
I
I
\
f
I
I
\
E '" / ,
<l>i
E
<, /
- _
I ----
/
",,-
U _c"
~::::"" /
rJ l
/ "-
/
, .J::.
I \
I
+
\
t
I
-8i
~1
T
I
I
I
I
I
1<1> "
/ 2
<1> 13
I
+ s
I
~
-
,
a
b
I. mstalatii de lnealzire Capi t ol ul 3: Necesar ul de cal dur a pent r uincalzire
[W/m
2
K] (3.4.2)
unde:
R - este rezistenta terrmca superficiala la
I nivelul suprafetei interioare;
z - timpul de preincalzire al Incaperii
cu durata obisnuita de 3.. .4 ore;
~ACP - caracteristica materialului.
Pentru calcule practice valoarea co-
eficientului aD se deterrnina sl cu ajuto-
rul diagramei din figura 3.4.1.
In cazul in care supratetele interioare
ale peretilor sunt captusite cu materiale
izolatoare fonic si termic, de 0anurnita
grosime do sl cu un coeficient de con-
ductivitate, in relatia 3.4.1 se toloseste
coeficientul corectat:
1
a~=---
1 do
-+-
aD AD
- pentru elementele de constructii ne-
inertiale (ferestre, usi etc.) pierderile
de caldura se calculeaza cu relatia:
(3.4.3)
WO=2.~F(8i-8) [w ]
F
(3.4.4)
in care:
8
i
- temperatura interloara a Incaperil,
[DC];
8
0
- temperatura interioara de la care
incepe Incalzirea, [DC];
1:AF - suma suprafetelor de constructli
fara inertie terrnica, [m2];
1:RF - suma rezlstentelor termice a ele-
mentelor de constructie fara inertie,
[m
2
.KJ W].
3.5. Cal cul ul necesar ul ui
de cAl dur i pe bazA de i ndi ci
Pentru calculul aproximativ al nece-
sarului de caldura pentru tncalzjre W,
se pot folosi indici care tin seama de
tipul cladir!i (de locuit sau tertlar), de
forma ~i dimensiunile geometrice (nu-
rnarul de niveluri, suprafata destasura-
ta, volumul construit), gradul de izolare
si zona clirnatica unde urrneaza a fi
arnplasata cladirea.
Helatia de calcul pentru cladirile de
locuit sl similare acestora este:
W =VGN-(8
mi
- 8
e
) [W] (3.5.1)
in care:
V - volumul interior Incalzit al cladirii,
calculat ca volumul delimitat de an-
velopa cladirii [m3];
GN - coeficientul global normat de izo-
lare terrnica, determinat in functie
de nurnarul de niveluri N ~i de ra-
portul dintre aria A si volumul cla-
dirii V in [W/m
3
'K] ale carui valori
sunt date in tabelul 2.4.2;
8
mi
- temperatura medie a aerului din in-
teriorul Incaperilor [0C];
8e - temperatura exterioara conventio-
nala de calcul a zonei in care este
arnplasata cladrea [OCl.
Helatia de calcul pentru cladirile cu
alta destinatie dedit cea de locuit:
W =VG
1
(8
mi
- 8
e
) [W] (3.5.2)
in care:
G1 - coeficientul global efectiv de
izolare terrnica calculat cu relatia
2.4.6 [W/m
3
Kj.
3.6 Met oda de det enni nar e a
necesar ul ui de cAl dur i de
cal cul dupA SREN 12831
Metoda de calcul se aplica la majo-
ritatea cladirilor:
W/m'K
l i l t - ...
(~~
~ i--- r-r-
\\
~
t:-- --
-
A ocoy
50
... r--
\
r-,
..........
~
-
30
...
-:::....::...
?n
--
r-,
<, -
--
- -
- - -
-- -
r--
- -
- -
-
--
--
r---..
l L
r--
5
8
7
6
5
4
c
ro
3
2
o
o 2 4 6 8
50
30
20
10
10 12 14 16 18 20
z [ore]
Fi g. 3.4.1. Coefi ci ent ul So pent r u el ement e de constru~i masi ve.
- cu Incaperi a caror Inaltirne nu deoa-
~e~te 5 m;
- Incalzirea Incaperitor se considera ca
are loc la temperatura constanta:
- unde temperatura aerului si tempera-
tura operatlva se presupune ca au
aceleasi valori.
Calculul necesarului de caldura se
bazeaza pe urrnatoarele ipoteze:
- distributla temperaturii aerului se con-
sidera ca fiind uniforrna
- pierderile de caldura sunt calculate
considerandu-se ca valori con stante:
temperatura aerului, caracteristicile
constructive sl termice ale elemen-
telor de constructie etc.
Fluxul termic pentru Incalzirea unei
incaperl Wi se calculeaza cu relatia:
Wi =W
T
) +W
v
) [w ] (3.6.1)
in care:
Wr,i - este fluxul termic cedat prin
transmisie pentru Incalzirea spa-
tiulul (i), [W];
WV,i - este sarcina termicii. pentru incalzirea
aerului de ventlatie in spatiul (i) din
conditia de confort fiziologic, [W];
3.6.1 Fl uxul t enni c cedat pr i n
t r ansmi si e WT ,i
Se calculeaza cu relatia:
< p
r
., =(Hue +Hr.,ue +Hr.,g +HqX8,nr., - 8.)
[W](3.6.2)
in care:
Hr,; e - este coeficientul de pierderi ter-
mice prin transmisie pentru spa-
tiul (i) Incalzit spre exterior (e)
prin anvelopa cladir!i, [WIK];
HT ,iue - este coeficientul de pierderi termi-
ce prin transmisie pentru spatial (i)
lncalzit spre exterior (e) cafre spa-
tiul neincalzit (u), [WIK];
Hr' - este coeficientul de pierderi termi-
,Ig ce prin transmisie pentru spatiul (i)
incii.lzit prin sol (g), [WIK];
Hr" - este coeficientul de pierderi termice
,If prin transmisie pentru spatiul (i) in-
calzit spre incii.perea invecinata in-
cii.lzitii. U ) cu temperatura diferitii.,
[WIK];
8
int
,; - este temperatura interioara a
spatiului (i) Incalzit, [DC];
8
e
- este temperatura exterioara, [DC];
3.6.1.1 Coef i ci ent ul de pi erderi
t enni ce Hr,; e
Pierderile de caldura din spatiul in-
calzit (i) spre aerul exterior (e) prin an-
velopa (pereti, ferestre, terasa etc.) se
H
rie
= Ik AYkek +I,l /1/l
e
, [W/K] (3.6.3)
in care:
Ak - aria elementului de constructie (k),
[m2];

Incalziri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Incalziri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asociatia Inginerilor de lnstalatii din Romania

Suprafata opaca a peretelui:

1. Conform ultimului paragraf de la

Se recalculeaza valoarea G cu relatia

S-ar putea să vă placă și