Enciclopedia Tehnica de Instalatii Manualul de Instalatii Editia AIIa Incalzire

Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România
ncălzire
ENCICLOPEDIA TEHNICĂ DE INSTALAŢII
mammaOGDO
INSTALAŢII 9
Ediţia a ll-a
EDITURA ARTECNO BUCUREŞTI

ENCICLOPEDIA TEHNICĂ DE INSTALAŢII 9
INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE
Ediţia II
- Necesarul de căldură pentru încălzire;

- Protecţia termică a clădirilor;
- Sisteme de încălzire pentru clădiri civile şi de producţie;
- Centrale termice şi puncte termice pentru alimentarea cu căldură;
- Reţele termice pentru transportul şi distribuţia agentului termic;
- Echipamente şi materiale pentru instalaţii de încălzire.
Editura ARTECNO Bucureşti, România

Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA
Autori: Prof. univ. dr. ing. Mihai ILINA: 1 (1.1; 1.3; 1.6; 1.7); 3; 4 (4.1; 4.5;
4.7; 4.8; 4.10); 6 (6.3; 6.5; 6.6; 6.7); 8
Prof. onor. dr. ing. D.H.C. Liviu DUMITRESCU: 1 (1.2; 1.4)
Conf. univ. dr. ing. Cătălin LUNGU: 1 (1.3); 4 (4.2); 6 (6.1)
Conf. univ. dr. ing. Gabriel STAN: 1 (1.5); 4 (4.11)
Conf. univ. dr. ing Mihaela Stela GEORGESCU: 2 (2.1; 2.2; 2.3; 2.4)
Prof. univ. dr. ing. Miron POPESCU: 4 (4.2)
Prof. univ. dr. ing. Octavia COCORA: 4 (4.3; 4.4); 5 (5.4); 7 (7.1;7.2;7.3)
Prof. univ. dr. ing. Dragoş HERA: 4 (4.6)
Ing. Rodica GĂBREANU: 4 (4.7)
Ing. Dan BERBECARU: 4 (4.8; 4.10)
Prof. univ. dr. ing. Florin IORDACHE: 4 (4.9)
Conf. univ. dr. ing. Vlad IORDACHE: 4 (4.12)
Prof. univ. dr. ing. Costică BRANDABUR: 5 (5.1; 5.2; 5.3)
Şef lucrări ing. Dan Paul STĂNESCU: 5 (5.5)
Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Conf. dr. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6)
Şef lucr. dr. ing. Răzvan POPESCU: 5 (5.7)
Prof. univ. dr. ing. Sorin BURCHIU: 5 (5.8)
| Prof, univ. dr. ing. Vasile CALUIANU |: 6 (6.2)
Ing. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5)
Ing. Gabriel IVĂNESCU: 6 (6.7); 9
Prof. univ. dr. ing. Dan CONSTANT!NESCU: 7 (7.4; 7.5; 7.6)
Prof. univ. dr. ing. Maria CRĂCIUN: 10 (10.1; 10.2; 10.3)
Prof. univ. dr. ing. Rodica FRUNZULICĂ: 11 (11.1; 11.2; 11.4)
Conf. dr. ing. Mirela Sanda ŢOROPOC: 4 (4.5); 11 (11.3)
Prof. univ. dr. ing. Mircea BELDIMAN: 10 (10.4); 12; 13
Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU

Coordonare şi recenzie ştiinţifică:
Membru al Academiei Central Europene de Ştiinţă şi Artă;
Doctor Honoris Causa al UTC Bucureşti;
Doctor Honoris Causa al UP Timişoara;
| Ing. Achite PETRESCU |
Coordonare editorială: Director General ing. Doru PETRESCU

Director Marketing ing. Mihai Mateescu
Director Comercial ing. Cristian Tudor
Tipar: ARTPRINT Bucureşti, Str. Sulina 26

Tel: 021-3363633
ENCICLOPEDIA TEHNICĂ DE INSTALAŢII

MANUALUL DE INSTALAŢII
ISBN 978-973-85936-5-7
Instalaţii de încălzire
ISBN 978-973-85936-6-4
© Editura ARTECNO Bucureşti S.R.L., 2010
Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România
Cuprins
CUPRINS
I. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE
1. PROBLEME GENERALE
1.1. Istoricul şi importanţa instalaţiilor de încălzire .2
1.2. Calitatea construcţiilor şi instalaţiilor aferente .2
1.2.1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii .2
1.2.2. Cerinţe esenţiale .2
1.3. Clasificarea instalaţiilor de încălzire .3
1.4. Reglementări privind proiectarea execuţia şi exploatarea instalaţiilor de încălzire ,3
1.4.1. Autorizarea executării lucrărilor de construcţii .3
1.4. 1.1 Autorizarea executării lucrărilor de construcţii .3
1.4.1.2 Lucrări care se exceptează de la autorizare .3
1.4.1.3 Lucrări de instalaţii aferente construcţiilor care se exceptează de la autorizare .4
1.4.1.4 Documentele necesare emiterii certificatelor de urbanism .4
1.4.1. 5 Documentele necesare emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare .4
1.4. 1.6 Documentaţie tehnică (D.T.) .5
1.4.1.7 Avize şi acorduri ale furnizorilor/administratorilor de utilităţi urbane .5
1.4.1. 8 Avize şi acorduri ale autorităţilor centrale/seviciilor deconcentrate .5
1.4. 1.9 Competenţe de elaborare a documentaţiilor tehnice ,5
1.4.2. Reglementări tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire .5
1.4.3. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrărilor publice pentru instalaţiile de încălzire .6
1.4.3. 1 Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrărilor publice pentru instalaţiile de încălzire .6
1.4.3.2 Reguli de elaborare a documentaţiei de atribuire .6
1.4.3.3 Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice .6
1.4.4.1 Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate .8
1.4.4.1.1 Piese scrise .8
1.4.4.1.2 Piese desenate .8
1.4.4.2 Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate .8
1.4.4.2. 1 Piese scrise .8
1.4.4.3 Conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii .9
1.4.4.3.1 Piese scrise .9
1.4.4.4 Proiectul tehnic .9
1.4.4.5 Detalii de execuţie 10
1.4.4.6 Verificarea proiectelor 10
1.5. Funcţionalitatea şi alcătuirea clădirilor 10
1.5.1. Clasificarea construcţiilor 10
1.5.2. Subsistemele clădirii 10
1.5.3. Acţiuni în clădiri 10
1.5.4. Funcţionalitatea clădirilor 10
1.5.5. Analiza şi alcătuirea antiseismică a instalaţiilor şi a echipamentelor 10
1.6. Date generale privind calculul instalaţiilor de încălzire 10
1.6.1. Transmisia căldurii 11
1.6. 1.1 Conducţia termică 11
1.6. 1.2 Convecţia termică 12
1.6.1.2.1 Convecţia forţată 12
1.6. 1.2.2 Convecţia liberă 12
1.6. 1.3 Radiaţia termică 12
1.6. 1.4 Schimbul global de căldură 12
1.6.2. Elemente de transfer de masă 13
1.6.3. Curgerea fluidelor în conducte 13
||mm Cuprins
1.6.3. 1 Modulul matematic al unei reţele inelare este dat de ecuaţia de continuitate 13
1.6.3.2 Ecuaţia fundamentală a pierderilor de sarcină 14
1.6. 3.3 Calculul hidraulic al reţelelor de conducte 14
1.7. Mărimi şi unităţi de măsură 15
2. PROTECŢIA TERMICA A CLĂDIRILOR

2.1. Elementele de construcţii ale clădirilor 18
2.1.1. Anvelopa clădirii 18
2.1.1.1 Pereţi exteriori 18
2.1.1.2 Elemente de construcţii vitrate 18
2. 1.1.3 Terase şi planşee spre poduri neîncălzite 19
2.1.1.4 Planşee spre coridoare exterioare 19
2.1.1.5 Planşee spre pivniţe şi subsoluri neîncălzite 19
2.1.1.6 Planşee amplasate pe pământ .20
2.1.1.7 Pereţii care separă spaţiile încălzite de cele adiacente neâncălzite sau mult mai puţin încălzite .21
2. 1.1.8 Consideraţii generale privind alcătuirea anvelopei .21
2.1.2. Aria anvelopei unei clădiri - A - .21
2.1.3. Volumul clădirii - V - .21
2.1.4. Alegerea elementelor de construcţii din punct de vedere termotehnic .21
2.2. Dimensionarea elementelor de construcţii perimetrale din punct de vedere termotehnic .22
2.2.1. Obiectivele calculului termotehnic .22
2.2.2. Calculul termotehnic pentru stabilirea grosimii stratului termoizolator .22
2.2.3. Determinarea rezistenţelor termice specifice ale elementelor de construcţii opace .22
2.2.3.1 Rezistenţe termice specifice efective .22
2.2. 3.1.1 Rezistenţa termică specifică unidirecţională - R - .22
2.2.3. 1.2 Rezistenţa termică specifică corectată - R - .23
2.2.3.1.3 Rezistenţa termică specifică medie - R’m - .26
2.2.3.2 Rezistenţe termice specifice normate .26
2.2.3.2.1 Rezistenţe termice specifice normate pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de confort... .26
2.2.3.2.2 Rezistenţe termice specifice normate pentru eliminarea condensării vaporilor de apă pe
suptafeţele interioare .26
2.2.3.2.3 Rezistenţe termice specifice normate pentru reducerea consumului de energie .27
- Exemple de calcul .27
2.2.4. Rezistenţe termice ale suprafeţelor vitrate .29
2.2.5. Difuzia vaporilor de apă prin elementele de construcţii .29
2.2.5. 1 Verificarea grafică a difuziei vaporilor de apă în interiorul elementelor de construcţii .30
2.2.5.2 Calculul cantităţii de vapori care condensează în elementul de construcţie în perioada rece a anului .31
2.2.5.3 Determinarea cantităţii de apă acumulată care se poate evapora în perioada caldă a anului .32
- Exemplu de calcul .33
2.3. Stabilitatea termică a elementelor de închidere a clădirilor şi a încăperilor din clădirile civile .35
2.3.1. Criteriile de performanţă ale stabilităţii termice .36
2.3.2. Indicele inerţiei termice D .36
2.3.3. Coeficientul <j>i de stabilitate a elementelor de închidere a clădirilor .36
2.3.4. Stabilitatea termică a încăperilor încălzite din clădirile civile .37
2.4. Determinarea şi verificarea coeficientului global de izolare termică .40
2.4.1. Determinarea şi verificarea coeficientului global de izolare termică G la clădirile de locuit .40
2.4.1.1 Determinarea coeficientului global efectiv de izolare temică G .40
2.4. 1.2 Determinarea coeficientului global normat de izolare termică GN .43
2.4. 1.3 Nivelul de izolare termică globală .43
2.4.1.4 Succesiunea calculelor .43
2.4.1.5 Recomandări privind unele posibilităţi de îmbunătăţire a comportării termotehnice şi de reducere
a valorii coeficientului global de izolare termică în clădirile de locuit .43
2.4. 1.5.1 La alcătuirea generală a clădirii .43
2. 4.1.5.2 La alcătuirea elementelor de construcţii perimetrale .43
2. 4.1.5.3 în vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece .43
1BE1BBI
2.4.2. Determinarea şi verificarea coeficientului global de izolare termică G1
la clădirile cu altă destinaţie decât cea de locuit .43
2.4.2.1 Determinarea coeficientului global efectiv de izolare termică Gy. .44
2.4.2.2 Determinarea coeficientului global normat de izolare termică GtreC .44
2.4.2.3 Nivelul de izolare termică globală .45
3. NECESARUL DE CĂLDURA PENTRU ÎNCĂLZIRE

3.1. Necesarul de căldură pentru clădiri obişnuite .52
3.1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie <PŢ .52
3.1.1.1 Fluxul termic prin transmisie <Pe .52
3. 1.1.2 Fluxul termic cedat prin sol <f>s .52
3.1.2. Adaosuri la pierderile de căldură 2A .53
3.1.3. Sarcină termică <f>. .53
3.1.4. Necesarul de căldură pentru clădiri industriale .57
3.1.5. Particularităţi de calcul al necesarului de căldură pentru locuinţe .57
3.2. Necesarul de căldură la sere ,57
3.3. Necesarul de căldură pentru clădirile amplasate subteran .58
3.4. Necesarul de căldură pentru clădirile încălzite rar .58
3.5. Calculul necesarului de căldură pe bază de indici .59
3.6. Metoda de determinare a necesarului de căldură de calcul după SREN 12831 .59
3.6.1. Fluxul termic cedat prin transmisie <t>T,i .59
3.6. 1.1 Coeficientul de pierderi termice HŢ .61
3.6. 1.2 Coeficientul de pierderi termice HŢ jue .61
3.6. 1.3 Coeficientul de pierderi termice HŢ i ,61
9
3.6.1.4 Coeficientul de pierderi termice HŢ ij, .61
3.6.2. Sarcina termică <PVi pentru încălzire a aerului de ventilare .61
3.6.2. 1 Calculul debitului de aer Vi în spaţii încăzite fără sistem de ventilare .61
3.6.3. încălzirea intermitentă a spaţiilor .62
3.6.4. Determinarea necesarului de căldură total .62
4. SISTEME DE ÎNCĂLZIRE
4.1. încălzirea locală .70
4.1.1. Prescripţii privind utilizarea încălzirii locale .70
4.1.2. Sobe cu acumulare de căldură .70
4.1.2.1 Sobe fixe .70
4.1.2.2 Sobe mobile .70
4. 1.2.3 Montarea sobelor şi racordarea la coş 70
4.1.3. Sobe fără acumulare de căldură .71
4. 1.3.1 Sobe metalice pentru combustibil solid ,71
4. 1.3.2 Sobe metalice pentru combustibil lichid .72
4. 1.3.3 Aparate de încălzire cu gaze .72
4.1.4. Sobe de construcţie specială (şemineuri) .73
4.1.5. Elemente de calcul .73
4.1.5.1 Pierderile de căldură .73
4.1.5.2 Calculul şi alegerea sobelor .73
4.1.5.3 Dimensiunile coşului de fum .74
4.2. Încălzirea cu apă caldă şi fierbinte ,75
4.2.1. Clasificarea sistemelor de încălzire cu apă caldă. .75
4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului de încălzire ,75
4.2.3. Instalaţii de încălzire cu circulaţie naturală .76
4.2.3.1 Instalaţii bitub cu distribuţie superioară .76
4.2.3.2 Instalaţii bitub cu distribuţie inferioară .76
4.2.3.3 Instalaţii monotub .77
4.2.4. Instalaţii de încălzire cu circulaţie forţată .77
4.2.4.1 Instalaţii de încălzire cu distribuţie individuală. ,78
4. 2.4.1.1 Instalaţii bitub .79
4. 2. 4.1.2 Instalaţii monotub .79
Cuprins
4.2. 4. 2 Instalaţii de încălzire cu distribuţie centralizată .82

4.2. 4.2.1 Sisteme bitub clasice .82
4.2. 4.2.2 Sisteme bitub moderne .82
4.2.4.2.3 Sisteme monotub moderne .84
4.2.5. Descrierea şi montarea modulelor termohidraulice MTH .84
4.2.6. Montarea conductelor de distribuţie .86
4.2.6. 1 Instalaţii cu distribuţie individuală .86
4.2.6.2 Instalaţii cu distribuţie centralizată .87
4.2.7. Instalaţii de încălzire cu apă fierbinte .88
4.2.7.1 încălzirea clădirilor civile .88
4.2.7.2 încălzirea clădirilor industriale .88
4.2.7.2.1 Spatii destinate personalului tehnico-administrativ .88
4.2.7.2.2 Spaţii destinate activităţilor productive .88
4.2.8. Dimensionarea conductelor instalaţiilor de încălzire cu apă caldă .89
4.2.8.1 Pierderi de sarcină în conducte .89
4.2.8.2 Operaţiuni şi date preliminare calculului de dimensionare .90
4.2.8.3 Dimensionarea conductelor instalaţiilor bitubulare cu circulaţie naturală .90
4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalaţiilor bitub cu circulaţie forţată şi distribuţie centralizată 103
4.2. 8. 4.1 Dimensionarea coloanelor 103
- Exemplu de calcul 103
4. 2.8. 4. 2 Dimensionarea reţelei de distribuţie arborescente 104
4.2.8. 4. 3 Dimensionarea reţelei de distribuţie inelare 106
4. 2. 8. 5 Dimensionarea conductelor instalaţiilor de încălzire cu circulaţie forţată şi distribuţie individuală 107
4.2.8.5.1 Reţele bitub cu distribuţie arborescentă 109
4.2.8.5.2 Reţele bitub cu distribuţie radială 115
4.2.8.5.3 Reţele bitub inelare 120
4. 2.8.6 Dimensionarea conductelor instalaţiilor de încălzire monotub
cu circulaţie forţată pentru consumatorii individuali 126
4.3. Sisteme de încălzire cu abur de presiune joasă 133
4.3.1. Criterii privind utilizarea încălzirii cu abur de presiune joasă 133
4.3.2. Particularităţi ale instalaţiilor cu abur de presiune joasă 133
4.3.3. Racordarea corpurilor de încălzire 134
4.3.4. Instalaţii cu întoarcerea condensatului prin cădere liberă 135
4.3.4. 1 Instalaţii cu conductele de condensat sub nivelul de presiune 135
4.3.4.2 Instalaţii cu conducte de condensat peste nivelul de presiune 136
4.3.5. Instalaţii cu întoarcerea condensatului prin pompare 136
4.3.6. Dimensionarea sifoanelor de condensat 136
4.3.7. Calculul hidraulic al conductelor 136
4.3.7. 1 Dimensionarea conductelor de abur 136
4.3.7.2 Dimensionarea conductelor de condensat 138
4.4. încălzirea cu aer cald 141
4.4.1. Criterii privind utilizarea încălzirii cu aer cald 141
4.4.2. Instalaţii de încălzire cu preparare locală a aerului cald 141
4.4.2.1 încălzirea cu agregate cu focar propriu 141
4.4.2.2 încălzirea cu aeroterme 142
4. 4. 2.2.1 Aeroterme de perete 142
4. 4. 2.2.2 Aeroterme de plafon 143
4.4.2.3 încălzirea cu dispozitive de destratificare a aerului cald 143
4.4.2.3.1 Soluţii pentru destratificarea aerului cald 144
4.4. 2.3.2 Soluţii pentru evitarea stratificării termice 144
4. 4.2.4 încălzirea cu agregate multifuncţionale 145
Cuprins
4.4.3. încălzirea cu aer cald cu preparare centralizată 145

4.4.3. 1 Distribuţie în buclă perimetrală 146
4.4.3. 2 Distribuţie radială 147
4.4.3.3 Distribuţie ramificată 147
4.4.3.4 Distribuţie prin planşeu dublu 147
4.4.3.5 Echipamente şi accesorii 147
4.4.4. Calculul instalaţiilor de încălzire cu aer cald 148
4.4.4. 1 încălzirea cu aer recirculat 148
4.4.4.2 încălzirea cu aer proaspăt 149
4.4.4.3 încălzirea cu aer amestecat 149
4.5. încălzirea prin radiaţie 150
4.5.1. Criterii privind utilizarea încălzirii prin radiaţie 150
4.5.2. încălzirea prin radiaţie de temperatură joasă 150
4.5.2.1 încălzirea prin plafon 150
4.5.2.1.1 Panouri radiante înglobate în elementele de construcţii 151
4.5.2. 1.2 Panouri radiante aparente în elementele de construcţii 151
4.5.2. 1.3 Amplasarea panourilor radiante în încăperi 153
4. 5.2.2 încălzirea prin pardoseală 154
4.5.2. 2.1 Panouri radiante de pardoseală 155
4.5.2. 3 Executarea panourilor radiante 156
4.5.2.3.1 Panouri radiante - metoda „umedă” 155
4.5.2.3.2 Panouri radiante - metoda „uscată” 157
4.5.2. 4 Racordarea la reţeaua de distribuţie 157
4.5.2. 5 încălzirea cu panouri montate în perete 157
4.5.2.6 Scheme de alimentare cu căldură 157
4. 5.2.6.1 Schema de distribuţie pentru încălzirea numai prin radiaţie 158
4.5.2.6.2 Schema de distribuţie a încălzirii prin radiaţie în combinaţie cu încălzirea cu corpuri de încălzire. 158
4.5.2.6.3 Schema de distribuţie pentru încălzirea prin radiaţie, încălzire cu corpuri de încălzire,
preparare apă caldă de consum 159
4.5.2.6.4 Schemă de alimentare cu staţii compacte 159
4. 5.2. 7 Dimensionarea instalaţiilor 159
4. 5.2.7.1 Caracteristicile termice ale panourilor radiante 161
4.5.2.7.1.1 Panouri de plafon cu conducte înglobate în elementele de construcţii 161
4.5.2.7.1.2 Panouri de plafon cu conducte montate în spaţiul de aer 161
4.5.2.7.1.3 Panouri de plafon cu lamele 161
4.5.2.7.1.4 Panouri de pardoseală cu conducte flexibile 161
4.5.2.7.2 Calculul suprafeţei de încălzire a panourilor radiante 162
4.5.2.7.2.1 Calculul pierderilor de căldură 163
4.5.2.7.2.2 Alegerea tipului de panou încălzitor 163
4.5.2.7.2.3 Stabilirea caracteristicilor termice şi constructive ale panourilor radiante 163
4.5.2.7.3 Exemple de calcul 164
4.5.3. încălzirea prin radiaţie de temperatură medie 166
4.5.3. 1 Panouri radiante utilizând agenţi termici 166
4.5.3.2 Tuburi radiante modulare cu funcţionare pe gaze 166
4.5.3.3 Amplasarea tuburilor (panourilor) radiante 169
4.5.3.3.1 Panouri radiante utilizând agenţi termici 169
4.5.3.3.2 Tuburi radiante modulare pe gaz 170
4.5.3.4 Dimensionarea instalaţiilor de încălzire prin radiaţie 171
4.5.3. 4.1 Caracteristicile termice ale panourilor 171
4.5.3. 4.2 Calculul suprafeţei încălzitoare 172
- Exemple de calcul 172
4.5.4. încălzirea prin radiaţie de temperatură înaltă 175
4.5.4. 1 Panouri radiante ceramice 175
4.5.4. 2 Amplasarea panourilor radiante ceramice 178
- Exemple de calcul 179
4.5.5. încălzire şi răcire „high tech” prin sisteme de ţevi capilare paralele CLINA 180
4.5.5. 1 Prezentarea sistemului 180
Cuprins
4. 5. 5.2 Elementele componente 180

4. 5.5.3 Sursa de energie 180
4.5.5.4 Sistemul propriu de automatizare 180
4.5.5.5 Ecarturile joase de temperatură în regim de încălzire şi în regim de răcire 181
4.5.5.6 Care sunt suprafeţele optime de schimb de căldură? 181
4.5.5.7 Durata de viaţă 181
4.5.5.8 Nu sunt riscuri 182
4.5.5.9 Structuri de construcţii prevăzute cu CLINA 182
4.6. încălzirea cu pompe de căldură 183
4.6.1. Criterii privind utilizarea pompelor de căldură 183
4.6.2. Indicatori energetici şi economici referitori la pompele de căldură utilizate pentru încălzire 186
4.6.2.1 Indicatori energetici 187
4.6.2.2 Indicatori economici 188
4.6.3. Instalaţii de încălzire utilizând pompe de căldură aer/aer 189
4.6.4. Instalaţii de încălzire utilizând pompe de căldură aer/apă 192
4.6.5. Instalaţii de încălzire utilizând pompe de căldură apă/aer 194
4.6.6. Instalaţii de încălzire utilizând pompe de căldură apă/apă 195
4.6.7. Instalaţii de încălzire utilizând pompe de căldură sol/aer şi sol/apă 196
4.6.8. Pompe de căldură reversibile 197
4.6.9. Dimensionarea instalaţiilor cu pompe de căldură 198
4.6.10. Studiu de caz: încălzirea unei locuinţe cu o pompă de căldură 199
4.7. încălzirea electrică .202
4.7.1. Criterii privind utilizarea energiei electrice .202
4.7.2. încălzirea electrică directă .202
4.7.2.1 Aparate electrice de încălzire .202
4.7.2.1.1 Convectoare de perete .202
4.7.2.1.2 Convectoare de plintă .203
4.7.2.1.3 Convectoare de pardoseală .203
4.7.2.1.4 Radiatoare electrice .203
4.7.2. 1.5 Panouri radiante .203
4.7.2. 1.6 Radianţi luminoşi .203
4.7.2. 1.7 Radianţi în infraroşu .203
4.7.2. 1.8 Aeroterme electrice .204
4. 7.2.2 Comanda şi reglarea .204
4. 7.2.3 Execuţie şi exploatare .204
4.7.3. încălzirea electrică locală cu acumulatoare de căldură .204
4.7.3. 1 Aparate de încălzire .205
4.7.3.1.1 Aparate cu acumulare şi descărcare statică de tip I .205
4.7.3.1.2 Aparate cu acumulare şi descărcare statică de tip II .205
4.7.3.1.3 Aparate electrice cu acumulare şi descărcare dinamică .205
4.7.4. încălzirea electrică centralizată .206
4.7.4.1 încălzirea electrică centralizată cu aer cald .206
4.7.4.2 încălzirea electrică centralizată cu apă caldă .206
4.7.4.2.1 Sisteme de încălzire cu staţie compactă .206
4.7. 4.2.2 Sistemul cu prepararea agentului termic (apa) în cazane electrice .207
4.7.5. încălzirea electrică integrată în elemente de construcţii .208
4.7.5. 1 încălzirea electrică prin pardoseală .208
4.7.5. 1.1 Descrierea sistemului de încălzire .208
4.7.5. 1.2 Sistem electric de încălzire prin pardoseală .208
4.7.5.1.3 Montajul sistemului ELJET .209
4.7.5. 1.4 Materiale .210
4. 7.5.1.5 Montarea cablurilor de încălzire electrică prin pardoseală .210
4.7.5.2 încălzirea electrică prin plafon .215
4.7.5. 3 încălzirea electrică prin pereţi .215
4.7.6. încălzirea electrică “bijoncţiune” .216
4.7.6.1 Descrierea sistemului de încălzire .216
4.7.6.2 Aparate şi materiale .216
Cuprins VII
4.7.6.3 Calculul puterii instalate .216

4. 7.6. 4 Execuţie şi exploatare .216
4.7.7. încălzirea electrică mixtă .217
4.8. încălzirea cu apă geotermală .218
4.8.1. Utilizarea apelor geotermale pentru încălzire .218
4.8.2. Surse geotermale .218
4.8.3. Poziţia instalaţiilor termice în lanţul de valorificare complexă a energiei geotermale, .219
4.8.4. Sisteme de alimentare cu căldură .219
4.8.5. Echipamentul circuitului de apă geotermală .220
4.8.5.1 Sursa geotermală .220
4.8.5.2 Instalaţii de degazare .221
4.S.5.3 Staţie de tratare chimică .221
4.8.5.4 Epurarea .222
4.8.5.5 Staţie de pompare .222
4.8.5.6 Conducta de transport .222
4.8.5.7 Schimbătoare de căldură .222
4.8.5.8 Staţii auxiliare .223
4.8.5.8.1 Staţii cu pompe de căldură .223
4.8.5. 8.2 Staţii cu centrală termică .223
4. 8.5.9 Staţia de reinjectare .223
4.8.5.10 Conducte de evacuare .224
4.8.6. Scheme funcţionale utilizând apele geotermale .224
4.8.6. 1 Instalaţii geotermale de încălzire cu racordare directă .224
4.8.6.2 Instalaţii geotermale de încălzire cu racordare indirectă .224
4.8.7. Dimensionarea instalaţiilor geotermale .225
4.8.7. 1 Acoperirea sarcinii termice de încălzire .225
4.8.7.2 Dimensionarea instalaţiilor .225
4.8.8. Indicatori energetici şi economici .226
4.9. încălzirea solară .227
4.9.1. Utilizarea energiei solare .227
4.9.2. Sisteme de încălzire a spaţiilor utilizând energia solară .227
4.9.2. 1 Sisteme pasive de încălzire solară .227
4.9.2. 1.1 Sistem pasiv tip TROMBE-MICHEL .228
4.9.2. 1.2 Sistem pasiv tip ÎNCERC .228
4.9.2. 1.3 Sistem pasiv tip SPAŢIU SOLAR .229
4. 9. 2.1.4 Aspecte comune sistemelor pasive ÎNCERC şi SPAŢIU SOLAR .229
4. 9.2.1.5 Determinarea performanţelor sistemelor pasive de încălzire solară .230
4.9. 2.1.5.1 Potenţialul energiei solare .231
4.9.2.1.5.2 Elemente de calcul .231
4.9.2.2 Sisteme active de încălzire solară .231
4.10. Instalaţii de încălzire ce utilizează căldura recuperată .233
4.10.1. Clasificarea sistemelor de recuperare a căldurii .233
4.10.2. Recuperarea căldurii din gazele de ardere .233
4.10.2.1 Recomandări privind recuperarea căldurii din gazele de ardere .233
4.10.2.2 Caracteristicile sursei de căldură .233
4.10.2.3 Recuperatoare de căldură .234
4.10.2.4 Cazane recuperatoare pentru producere apă caldă sau fierbinte .234
4.10.2.5 Cazane recuperatoare pentru producere abur .235
4.10.2.6 Parametri funcţionali ai cazanelor recuperatoare .236
4.10.2.7 Alegerea unui cazan recuperator şi stabilirea regimului de funcţionare .237
4.10.2.8 Scheme pentru utilizarea căldurii recuperate .238
4.10.2.9 Indicatori energetici şi economici .239
4.10.3. Recuperarea căldurii din ape tehnologice .240
4.10.3.1 Recomandări privind recuperarea căldurii din apele tehnologice de răcire .240
4.10.3.2 Caracteristicile sursei şi componenţa sistemului .240
4.10.3.3 Scheme funcţionale .241
4.10.3.4 Dimensionarea instalaţiilor de recuperare a căldurii .242
4.10.3.5 Indicatori energetici şi economici .243
VIII Cuprins
4.11. Conexiunea instalaţiilor şi echipamentelor cu structura de rezistentă .243

4.11.1. Piese şi subansambluri speciale de susţinere şi prindere .243
4.11.2. Canale tehnice .244
4.11.3. Nişe şi şlituri .245
4.11.4. Străpungeri în zidărie .246
4.11.4.1 Străpungeri în fundaţii .246
4.11.4.2 Străpungeri în pereţi şi planşee .246
4.11.4.3 Postamente .246
4.12. Protecţia la zgomot şi vibraţii în instalaţii de încălzire .247
4.12.1. Noţiuni referitoare la zgomot .247
4.12.3. Surse de zgomot .251
4.12.3.1 Surse de zgomot în centrala termică .251
4.12.4. Nivelul de zgomot la interiorul şi exteriorul centralei termice .252
4.12.4.1 Nivelul de zgomot la interiorul centralei termice .252
4.12.4.2 Nivelul de zgomot la exteriorul centralei termice .255
4.12.5. Nivelul de zgomot la centralele termice amplasate în clădiri .255
4.12.6. Zgomotul produs de centrale termice de apartament .257
4.12.7. Zgomotul produs de echipamentele instalaţiei de la consumatori .258
4.12.8. Protecţia contra zgomotului .260
4.12.8.1 Protecţia la arzător .261
4.12.8.2 Protecţia la canalul şi coşul de fum .262
4.12.8.3 Măsuri arhitecturale şi structurale de protecţie la zgomot .262
4.12.8.4 Montarea aparatelor centralei termice .264
4.12.8.4.1 Montarea cazanelor .264
4.12.8.4.2 Montarea pompelor .265
4.12.8.4.3 Montarea conductelor .265
4.12.8.4.4 Montarea regulatoarelor de presiune diferenţială .266
5. CENTRALE TERMICE
5.1. Clasificarea centralelor termice .268
5.2. Alegerea tipului de centrală termică .268
5.3. Centrale termice cu apă caldă .268
5.3.1. Centrale termice cu puteri mici, până la 70-300 kW .268
5.3.2. Centrale termice cu puteri medii între 300 şi 2000 kW .270
5.3.3. Centrale termice cu puteri mari, peste 2000 kW .273
5.3.4. Centrale termice echipate cu cazane de condensaţie sau cu recuperatoare de căldură .273
5.3.5. Asigurarea instalaţiilor de încălzire cu apă caldă .274
5.3.5. 1 Asigurarea instalaţiilor cu conducte de siguranţă şi cu vas de expansiune deschis . .274
5.3.5.2 Asigurarea instalaţiilor cu vas de expansiune închis şi supape de siguranţă .275
5.3.5.3 Asigurarea instalaţiilor cu supape de siguranţă şi vas de expansiune deschis .276
5.3.5. 4 Alegerea sistemului de asigurare .276
5.3.5.5 Circulaţia agentului termic în conductele de siguranţă .277
5.3.6. Poziţia pompelor în circuitul agentului termic .277
5.3.7. Dimensionarea echipamentelor din centrala termică .278
5.3.7. 1 Puterea centralei termice .278
5.3.7.2 Alegerea tipului şi numărului de cazane .279
5.3.7.3 Alegerea arzătoarelor .279
5.3.7. 4 Alegerea pompelor de circulaţie .279
5.3.7.5 Alegerea robinetelor de reglare cu două şi cu trei căi .280
5.3.7.6 Dimensionarea buteliei de egalizare a presiunii .280
5.3.7.7 Dimensionarea distribuitorului şi colectorului .281
5.3.7.8 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu vas de expansiune deschis .. .281
5.3.7.9 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu supape de siguranţă şi vas de expansiune închis .283
5.3.7.10 Dimensionarea elementelor sistemului de asigurare cu supape de siguranţă şi
vas de expansiune închis şi rezervor de descărcare .284
5.3.7. 11 Alegerea staţiei de tratare a apei .284
Cuprins j |
5.3.8. Amplasarea centralei termice 285
5.3.9. Organizarea centralei termice 286
5.3.10. Montarea echipamentelor şi a conductelor în centrala termică 287
5.3.10.1 Montarea cazanelor 287
5.3.10.2 Montarea pompelor de circulaţie 287
5.3.10.3 Montarea schimbătoarelor de căldură 288
5.3.10.4 Montarea buteliei de egalizare a presiunii 288
5.3.10.5 Montarea distribuitoarelor şi colectoarelor 288
5.3.10.6 Conductele de legătură 288
5.3.10.7 Protecţia anticorozivă şi izolarea termică a echipamentelor şi a conductelor 288
5.4. Centrale termice cu abur de presiune joasă 288
5.4.1. Centrale termice cu un singur rezervor de condensat 289
5.4.2. Centrale termice cu rezervoare de condensat intermediare 289
5.4.3. Centrale termice cu alimentarea cazanelor prin pompare în două trepte 290
5.4.4. Alegerea cazanelor 290
5.4.5. Asigurarea instalaţiilor de încălzire cu abur de presiune joasă .291
5.4.5.1 Dispozitive hidraulice de siguranţă .291
5. 4.5.2 Ventile de siguranţă 291
5.4.6. Rezervoarele de condensat 291
5.4.7. Dispozitive pentru separarea condensatului .292
5.4.7. 1 Separator termodinamic pentru eliminat condensul 292
5. 4.7.2 Oale de evacuat condens cu plutitor ,292
5.4.8. Alegerea pompelor de condensat .293
5.4.9. Distribuitorul de abur .295
5.4.10. Dimensionarea conductelor de abur şi condensat din centrala termică 295
5.4.11. Tratarea apei de adaos .295
5.4.12. Organizarea spaţiului în centrala termică 295
5.5. Gospodăria de combustibil .296
5.5.1. Proprietăţile fizico-chimice ale combustibililor 296
5.5. 1.1 Combustibili gazoşi ,296
5.5. 1.2 Combustibili lichizi .297
5.5. 1.3 Combustibili solizi 298
5.5. 1.3.1 Combustibili solizi naturali 298
5.5.1.3.2 Combustibili solizi brichetaţi 299
5.5.2. Instalaţii de ardere a combustibililor lichizi 299
5.5.2.1 Instalaţii de alimentare cu pompare directă 299
5.5.2.2 Instalaţii de alimentare cu rezervor intermediar 299
5.5.3. Instalaţii de ardere a combustibililor gazoşi .299
5.5.4. Instalaţii de ardere a gazelor petroliere lichefiate .300
5.5.5. Instalaţii de ardere a combustibililor solizi 300
5.5.5.1 Arderea lemnelor 300
5.5.5.2 Arderea cărbunilor .301
5.5.5.3 Arderea brichetelor .301
5.5.6. Arzătoare de combustibil gazos .301
5.5.6.1 Arzătoare cu aer aspirat .301
5.5.6.2 Arzătoare cu aer insuflat .301
5.5.7. Arzătoare de combustibil lichid .303
5.5.8. Arzătoare mixte de gaze-lichid .305
5.5.9. Reducerea emisiilor poluante ,305
5.5.9.1 Emisii de CO şi COy 306
5.5.9.2 Emisii de NOx 306
5.5.10. Dimensionarea instalaţiilor de gospodărire a combustibilului .307
5.5.10.1 Consumul de combustibil 307
5.5.10.1.1 Consumul de combustibil orar 307
5.5.10.1.2 Consumul de combustibil zilnic .308
5.5.10.1.3 Consumul de combustibil în lună de vârf .308
5.5.10.1.4 Consumul de combustibil în perioada de încălzire ,309
Cuprins
5.5.10.1.5 Consumul anual de combustibil .310

5.5.10.2 Dimensionarea principalelor elemente ale instalaţiilor de ardere a combustibililor .310
5.5.10.2.1 Puterea termică a arzătoarelor .310
5.5.10.2.2 Rezervorul de consum zilnic al combustibilului lichid .310
5.5.10.2.3 Depozitarea combustibilului .311
5.5.10.2.4 Dimensionarea conductelor .311
5.5.10.2.5 Alegerea pompelor de combustibil .312
5.5.11. Amplasarea şi montarea rezervoarelor de combustibil .312
5.5.11.1 Amplasarea şi montarea rezervorului de consum zilnic .312
5.5.11.2 Amplasarea şi montarea rezervoarelor de depozitare .312
5.5.11.2.1 Rezervoare pentru combustibil lichid .312
5.5.11.2.2 Rezervoare pentru G.P.L .313
5.6. Evacuarea gazelor de ardere .313
5.6.1. Soluţii constructive .313
5.6.1.1 Coşul de fum .313
5.6.1.2 Canalul de fum .315
5.6.2. Calculul coşului de fum .315
5.6.2.1 Coşul pentru cazane folosind arzătoare cu aer aspirat (atmosferice) .316
5.6.2. 1.1 Tirajul coşului .316
5.6.2. 1.2 Calculul preliminar al dimensiunilor coşului .316
5.6.2. 1.3 Calculul de verificare a coşului .316
5.6. 2. 2 Coşul pentru cazane folosind arzătoare cu aer insuflat (presurizate cu presiune zero la bază) .317
5.6.3. Coşul şi influenţa vaporilor de apă din gazele de ardere .317
5.6.3. 1 Coşul funcţionând cu condensare .317
5.6.3. 2 Coşul funcţionând fără condensare .318
5.6.4. Calculul coşului cu cămaşă exterioară de aer .318
5.6.5. Optimizarea coşului .318
5.6.5. 1 Optimizarea coşului cu tiraj impus .318
5.6.5.2 Optimizarea coşului cu înălţime impusă (tiraj zero la bază) .319
5.6.6. Calculul coşurilor pe baza normelor de mediu .320
5.6.6. 1 Calculul înălţimii minime a coşului pentru centrale termice independente sau alăturate unui
imobil izolat .321
5.6.6.2 Calculul înălţimii minime a coşului unei centrale amplasate în subsolul clădirii sau alăturată acesteia,
înconjurată de alte imobile .321
5.6.7. Supraînălţarea coşului .321
5.7 Protecţia atmosferei .322
5.7.1. înălţimea şi secţiunea coşului pentru evacuarea gazelor de ardere .322
5.7.2. Evaluarea efluenţilor gazoşi emişi şi a concentraţiilor de poluanţi la emisie .323
5.7.3. Evaluarea concentraţiilor de poluant la imisie .324
5.7.3. 1 Evaluarea concentraţiilor de poluanţi la imisie pentru surse joase .325
5.7.3.2 Evaluarea concentraţiilor de poluanţi la imisie pentru surse joase sau înalte .325
5.7.4. Exemplu de calcul pentru surse punctiforme joase şi înalte .326
5.8. Sisteme de reglare autonomă pentru centrale termice .330
5.8.1. Elemente generale: rol, principii, funcţii, metode de reglare automată .330
5.8.2. Elemente componente ale unui S.R.A.: regulatoare, traductoare, organe de reglare (vane, servomotoare, robinete
termostatice) .332
5.8.3. Sisteme de reglare automată pentru centrale termice cu apă caldă .333
5.8.3. 1 Reglarea automată a centralelor termice cu un cazan .333
5.8.3.2 Reglarea automată a centralelor termice cu mai multe cazane .336
5.8.3. 2.1 Centrale termice cu mai multe cazane de acelaşi tip, cu funcţionare în cascadă,
cu vane de izolare motorizate cu două căi, cu racordare directă (cuplată), pentru încălzire şi
preparare apă caldă de consum .338
5.8. 3.2.2 Centrale termice cu mai multe cazane de acelaşi tip, cu funcţionare în cascadă,
cu pompă şi vană de izolare cu trei căi pe fiecare cazan, cu racordarea decuplată prin
butelie de egalizare a presiunilor şi reglare independentă pentru fiecare consumator .339
Cuprins
5.8.3.2.3 Centrale termice cu mai multe cazane de acelaşi tip, cu funcţionare în cascadă,
cu pompă şi vană de izolare cu două căi pe fiecare cazan, cu racordarea decuplată prin
5.8.3.2. 4 Centrale termice cu mai multe cazane de acelaşi tip, cu funcţionare în cascadă,
cu pompă şi vană de izolare cu trei căi pe fiecare cazan, cu racordarea decuplată prin
5.8.3. 5 Centrală
2, termică mixtă, cu un cazan cu recuperator şi cazane standard, cu funcţionare
în cascadă, cu pompă şi vană de izolare cu două căi pe fiecare cazan, cu racordare decuplată prin
5.8.3.2.6 Centrală termică pentru producerea aburului de joasă temperatură, cu două cazane
cu funcţionare în cascadă, cu alimentare cu condensat prin pompare .343
6 ECHIPAMENTE Şl MATERIALE
6.1. Corpuri de încălzire .350
6.1.1.Criterii privind utilizarea corpurilor de încălzire .350
6.1.2. Clasificarea corpurilor de încălzire .351
6.1.3. Radiatoare din elemente .351
6. 1.3.1 Radiatoare din fontă .351
6. 1.3.2 Radiatoare din aluminiu .351
6. 1.3.3 Radiatoare din oţel .353
6.1.4. Radiatoare-panou .353
6.1.5. Corpuri de încălzire tubulare .355
6.1.5.1 Serpentine .355
6.1.5.2 Registre clasice .355
6. 1.5.3 Corpuri de încălzire speciale pentru grupuri sanitare .355
6.1.6. Radiatoare din ţeavă şi tablă .357
6.1.7. Convectoare .357
6.1.8. Amplasarea, montarea şi racordarea corpurilor de încălzire .359
6.1.8.1 Amplasarea .359
6. 1.8.2 Montarea .359
6. 1.8.3 Racordarea .359
6.1.9. Alegerea şi dimensionarea corpurilor de încălzire .360
6. 1.9.1 Alegerea tipului de corp de încălzire .360
6.1.9.2 Dimensionarea corpurilor de încălzire .360
6.1.9.2.1 Varianta cunoaşterii puterii termice nominale pe element .360
6.1.9.2.2 Varianta cunoaşterii puterii termice nominale pe unitate de lungime .361
6. 1.9.2.3 Varianta cunoaşterii puterii termice nominale pe <Pn [W/corp] a fiecărei tipodimensiuni de corp
de încălzire .361
6.1.9.2.4 Varianta cunoaşterii puterii termice pe <t> [W/corp] a fiecărei tipodimensiuni de corp de încălzire. .361
6.1.9.2.5 Varianta înlocuirii unor corpuri de încălzire existente .361
6.2. Cazane .362
6.2.1. Clasificarea cazanelor .362
6.2.2. Criterii privind execuţia şi alegerea cazanelor .362
6.2.3. Cazane de apă caldă .363
6.2.3. 1 Cazane murale .363
6.2.3.2 Cazane cu condensaţie .367
6.2.3.3 Cazane de apă caldă ignitubulare orizontale .372
6.2.3. 4 Cazane de apă caldă ignitubulare verticale .373
6.2.3.5 Cazane de apă caldă acvatubulare din fontă .374
6.2.3.6 Cazane de apă caldă acvatubulare din oţel .374
6.2.3.7 Cazane de apă caldă funcţionând cu combustibil solid .376
6.2.3.8 Cazane de apă caldă electrice .376
6.2.4. Cazane de apă fierbinte .377
6.2.4. 1 Cazane de apă fierbinte ignitubulare .377
6. 2.4.2 Cazane de apă fierbinte acvatubulare .378
6.2.5. Cazane de abur .378
6.2.5. 1 Cazane de abur de joasă presiune .378
XII Cuprins
6.2.5. 2 Cazane de abur de presiune medie şi înaltă .378

6.2.6. Cazane cu fluid diatermic .378
6.2.7. Cazane recuperatoare .379
6.2.8. Recuperatoare de căldură cu condensaţie .379
6.3. Pompe .380
6.3.1. Caracteristicile hidraulice şi termice ale pompelor .380
6.3.1.1 Curbele caracteristice .380
6.3.1.2 Funcţionarea pompelor în instalaţii .380
6.3.1.2.1 Punct de funcţionare .380
6.3.1.2.2 Cuplarea pompelor .380
6.3.1.2.3 Cavitaţia pompelor .380
6.3.1.2.4 Influenţa caracteristicilor fluidelor .382
6.3.2. Pompe de circulaţie .382
6.3.3. Pompe de presiune ridicată .382
6.3.4. Pompe de combustibil .382
6.3.5. Reglarea pompelor ...383
6.3.5.1 Necesitatea reglării pompelor .383
6.3.5.2 Posibilitatea de reglare .383
6.3.5.3 Reglarea turaţiei pompei în funcţie de presiunea diferenţială .384
6. 3. 5. 4 Reglarea turaţiei pompei la presiunea constantă .384
6. 3.5. 5 Reglarea turaţiei pompei în funcţie de ecartul de temperatură .385
6.3.5.6 Reglarea turaţiei pompei în funcţie de ecartul de temperatură AO şi de temperatura exterioară dg .386
6.3.6. Alegerea pompelor de circulaţie .386
6.3.7. Montarea pompelor .387
6.4. Schimbătoare de căldură .397
6.4.1. Criterii de clasificare a schimbătoarelor de căldură .397
6.4.2. Schimbătoare de căldură multitubulare .398
6.4.3. Schimbătoare de căldură cu plăci .399
6.4.4. Calculul schimbătoarelor de căldură .400
6.4.4. 1 Calculul schimbătoarelor de căldură tubulare .400
6. 4. 4.2 Calculul schimbătoarelor de căldură cu plăci .402
6.5. Aparate de încălzire a aerului .405
6.5.1. Criterii privind utilizarea aparatelor de încălzire a aerului .405
6.5.2. Aeroterme .405
6.5.2. 1 Clasificarea aerotermelor .405
6.5.2.2 Aeroterme cu ventilator axial .406
6.5.2.3 Aeroterme cu ventilator centrifugal .409
6.5.2.4 Aeroterme cu gaz .410
6.5.3.1 Clasificarea generatoarelor de aer cald .411
6.5.3.2 Generatoare de aer cald fixe .411
6.5.3.3 Generatoare de aer cald mobile .413
6.5.3.4 Generatoare de aer cald „bi-energie“ .413
6.5.3. Generatoare de aer cald .410
6.5.4. Măsuri de siguranţă la foc şi explozie .414
6.6. Materiale şi elemente comune instalaţiilor de încălzire .415
6.6.1. Ţevi .415
6.6. 1.1 Ţevi din oţel .415
6.6. 1.1.1 Caracteristici principale .415
6.6. 1.1.2 îmbinarea ţevilor .415
6.6. 1.1.3 Susţinerea şi prinderea ţevilor .418
6.6. 1.1.4 Preluarea dilatării ţevilor .418
6.6. 1.2 Ţevi din materiale cu structura termoplastică .418
6.6. 1.2.1 Caracteristici principale .418
6.6. 1.2.2 îmbinarea ţevilor .420
6.6. 1.2.3 Susţinerea şi prinderea ţevilor .421
Cuprins XIII
6.6. 1.2.4 Preluarea dilatării ţevilor din materiale plastice .421

6.6. 1.3 Ţevi din cupru .421
6.6. 1.4 Ţevi preizolate .422
6.6.2. Robinete de reglare la corpurile de încălzire .423
6.6.2. 1 Robinete manuale .423
6.6.2.1.1 Robinete cu simplă reglare .423
6.6.2.1.2 Robinete cu dublă reglare .424
6.6.2.2 Armături de reglare pe conducta de întoarcere .425
6.6.2.3 Robinete termostatice .426
6.6.2.4 Robinete cu 4 căi .429
6.6.3. Robinete de închidere pe conducte .431
6.6.3. 1 Robinete cu ventil sferic .431
6.6.3.2 Robinete cu ventil înclinat .433
6.6.3.3 Robinete cu ventil drept .433
6.6.3.4 Robinete cu sertar .434
6.6.4. Robinete de echilibrare hidraulică .434
6.6.5. Robinete (clapete) de reţinere .436
6.6.6. Clapetă antitermosifon .436
6.6.7. Robinete de dezaerisire .437
6.6.8. Robinete de golire .437
6.6.9. Supape de siguranţă .437
6.6.10. Regulatoare cu acţiune directă .437
6.6.11. Vane de amestec .439
6.6.12. Reductoare de presiune .439
6.6.13. Aparate pentru măsurarea debitelor .439
6.6.14. Aparate pentru măsurarea presiunii .440
6.6.15. Aparate pentru măsurarea temperaturii .440
6.6.16. Contoare pentru măsurarea consumului de căldură. .440
6.6.16.1 Caracteristici principale .440
6.6.16.2 Tipuri constructive .441
6.6.16.2.1 Contoare de căldură monobloc .441
6.6.16.2.2 Contoare de căldură combinate .441
6.6.16.2.3 înregistratoare de temperatură .444
6.7. Izolarea termică .446
6.7.1. Materiale termoizolante .446
6.7.2. Executarea izolaţiei termice .446
6.7.3. Grosimea izolaţiei termice .447
7. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANŢEI ENERGETICE A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE

7.1. Recomandări privind necesitatea asigurării performanţei energetice a clădirilor .450
7.1.1. Dispoziţii generale ale Legii nr. 372/2005 .450
7.1.2. Definiţii cuprinse în Legea 372/2005 .450
7.1.3. Metodologia de calcul a performanţelor energetice al clădirilor .450
7.1.4. Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor .450
7.1.5. Certificatul de performanţă energetică a clădirii .451
7.1.6. Inspecţia cazanelor .451
7.1.7. Inspecţia sistemelor de climatizare .451
7.1.8. Experţi independenţi .451
7.2. Metodologia de aplicare a legii nr.372/2005 privind Performanţa Energetică a clădirilor .451
7.2.1. Auditul energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor aferente acestora .452
7.2.2. Analiza termică şi energetică a clădirilor aferente .452
7.2.3. Măsuri de creştere a performanţei energetice pentru clădire şi a instalţiilor aferente şi prezentarea
de recomandări pentru utilizator în vederea elaborării studiului de fezabilitate .452
7.2.4. Certificatul de performanţă energetică a clădirii .452
XIV Cuprins
7.2.5. Inspecţia cazanelor şi expertiza tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire .452
7.2.6. Inspecţia sistemelor de climatizare ,453
7.2.7. Auditul energetic, respectiv expertul tehnic .453
7.3. Metodologia de calcul privind performanţa energetică a clădirilor - instalaţii de încălzire Mc 001/11-1-2006 .453
7.3.1. Consumul de energie pentru încălzirea clădirilor .454
7.3.2. Zonarea sistemului de încălzire şi etapa de calcul .454
7.3.3. Conturul spaţiului încălzit .455
7.3.4. Zone termice .455
7.3.4.1 Clădiri cu încălzire continuă .455
7.3.4.2 Clădiri cu încălzire intermitentă .456
7.3.5. Date de calcul .457
7.3.6. Necesarul de energie (căldură) pentru încălzirea unei clădiri .457
7.3.6.1 Metoda de calcul lunară .457
7.3.6.2 Metoda de calcul pe sezonul de încălzire (metoda simplificată) .457
7.3.7. Calculul pierderilor de căldură ale clădirii ,458
7.3.7.1 încălzire continuă - calcul pentru o singură zonă .458
7.3.7.2 încălzire cu intermitenţă - calcul pentru o singură zonă .458
7.3J.3 Coeficientul de pierderi de căldură al clădirii .458
7.3.7.4 Clădire cu pierderi de căldură semnificative prin sol .458
7.3.8. Aporturi de căldură .459
7.3.8. 1 Degajări de căldură interne .459
7.3.9. Aporturi solare .459
7.3.9. 1 Ecuaţia de bază .459
7.3.9. 2 Aria receptoarelor echivalente a elementelor vitrate .459
7.3.9.3 Transmitanţa totală la energia solară a vitrajelor .459
7.3.9.4 Factori de umbrire .459
7.3.9.5 Elemente speciale .459
7.3.10. Aportul total de căldură .459
7.3.10.1 Factorul de utilizare şi aporturile de căldură 17 .459
7.3.10.1.1 Raportul aporturi/pierderi .459
7.3.10.1.2 Constanta de timp a clădirii .459
7.3.10.1.3 Capacitatea termică interioară a clădirii .460
7.3.10.1.4 Calculul factorului de utilizare .460
7.3.11. Calculul pierderilor de căldură ale instalaţiei de încălzire .460
7.3.11.1 Pierderi de căldură ale sistemului de transmisie, Qem .461
7.3.11.2 Pierderi de căldură cauzate de distribuţia neuniformă a temperaturii interioare, Qem.str .461
7.3.11.3 Pierderi de căldură cauzate de eficienţa reglării, Qem.c .461
7.3.12. Pierderi de căldură ale sistemului de distribuţie .461
7.3.12.1 Pierderi de căldură pe reţeaua de distribuţie interioară .461
7.3.12.2 Pierderi de căldură ale elementelor anexe .461
7.3.12.3 Pierderi de căldură recuperabile şi nerecuperabile .461
7.3.12.4 Calculul coeficientului de transfer de căldură .462
7.3.13. Pierderi de căldură şi performanţa generatorului de căldură .462
7.3.13.1 Pierderi de căldură la nivelul generatorului .462
7.3.13.2 Necesarul de energie la nivelul sursei .462
7.3.13.3 Consumul de combustibil la nivelul sursei .462
7.3.14. Energia recuperabilă din consumul auxiliar de energie electrică .462
7.3.15. Calculul energiei primare şi a emisiilor de C02 ,462
7.3.15.1 Energia primară .462

7.3.15.2 Performanţa energetică primară a instalaţiilor de încălzire .463
7.3.15.3 Emisia de C02 .463
7.3.16. Consumul specific de energie pentru încălzire .463
7.4. Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi
pentru prepararea apei calde de consum, aferent acestora, NP 048-2000 .463
7.4.1. Performanţa energetică a clădirilor - încălzirea spaţiilor ,463
7.4.2. Necesarul de căldură al incintelor ocupate/locuite - încălzire continuă .463
7.4.2.1 Fluxul termic disipat prin elementele de construcţie opace .463
7.4. 2.2 Fluxul termic caracteristic elementelor de construcţie transparente .465
Cuprins XV
7.4.2.3 Fluxul termic total disipat prin transmisie (pereţi şi ferestre) .466
7.4.2.4 Temperatura medie volumică a aerului dintr-o incintă cu regim termic controlat (0, = 6io) .466
7.4.2. 5 Fluxul termic necesar modificării entalpiei aerului infiltrat prin rosturile mobile (dinspre mediul natural) .466
7.4.2.6 Fluxul termic datorat activităţii umane .466
7.4.2.7 Bilanţul termic la nivelul conturului termodinamic al unei incinte încălzite direct - zona principală .466
7.4.2.8 Numărul corectat de grade - zile şi durata sezonului de încălzire - zona principală a clădirii .467
7A2.9 Valorile „ha” la nivel de clădire .467
7.4.2.10 Rezistenţe termice corectate .467
7.4.3. Parametrii termodinamici ai spaţiilor neîncălzite sau aflate la temperaturi sensibil diferite de cea a
zonei principale .468
7.4.3.1. Rosturi închise/deschise .468
7.4.3.2. Spaţii interioare ale clădirii (pod, casa scărilor, subsol etc) .468
7.4.3.2.1. Transferul monofazic de căldură prin sol (fig. 7.4.8) .469
7.4.3.3. Fluxul termic cedat de echipamentele din instalaţii .469
7.4.3.3.1. Fluidul termic cedat de corpurile de încălzire amplasate în zonele secundare -
cantitatea de căldură .469
7A3.3.2. Cantitatea de căldură transmisă de conducte .469
7.4.3.3.3. Cantitatea de căldură transmisă de mantaua boilerului amplasat în subsol .469
7.4.4. Consumul anual de căldură pentru încălzirea spaţiilor - încălzire continuă .470
7.4.4. 1 Randamente ale furnizării căldurii .470
7.4.4.2 Consum şi consum specific de căldură .470
7.4.4.3 Caracteristica de reglare a furnizării căldurii într-o clădire existentă .470
7.4.4.3.1 Scopul activităţii de reglare a furnizării căldurii pentru încălzirea continuă a unei clădiri .470
7. 4. 4.3.2 Definirea funcţiei de reglare .471
7.4.5. încălzirea intermitentă a clădirilor existente - consum de căldură .471
7.4.6. Principiul metodologic .472
7.5. Auditul energetic .472
7.5.1. Domeniul de aplicare .472
7.5.2. Evaluarea performanţelor energetice ale clădirilor .472
7.5.2. 1 Investigarea preliminară a clădirilor .472
7.5.2. 1.1 Analiza cărţii tehnice a clădirii, respectiv a documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii .472
7.5.2. 1.2 Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul construit .472
7.5.2. 1.3 Evaluarea stării actuale a clădirii .472
7.5.2. 1.4 Prelevarea de probe fizice în vederea: .473
7.5.2.2 Determinarea performanţelor energetice şi a consumului anual de energie al clădirii pentru
încălzirea spaţiilor .473
7.5.2.3 Concluzii asupra evaluării .473
7.5.3. Indicatori economici .473
7.5.3. 1 Valoarea netă actualizată (VNA) .473
7.5.3.2 Durata de recuperare a investiţiei suplimentare (NR) .474
7.5..3.3 Costul unităţii de energie .474
7.5.3.3.1 Costul specific al cantităţii de energie economisită .474
7.5.3.3.2 Costul specific al căldurii consumate .474
7.5.4. Elaborarea Raportului de Audit Energetic .474
7.6. Certificatul de performanţă energetică a clădirii .474
7.6.1. Certificatul de performanţă energetică a clădirilor (C.P.E.) .474
7.6.1.1 Etape necesare .475
7.6.1.2 Documente necesare .475
7.6.1.3 Condiţii de acordare .475
7.6.1.4 Date privind evaluarea P.E.C. - fila 1 (faţă) .475
7.6.1.5 Date privind evaluarea P.E.C. - Anexa I .476
7.6.2. Metodologia de notare .476
8. SISTEME DE ÎNCĂLZIRE PENTRU UNELE CATEGORII DE CLĂDIRI

8.1. Clădiri de locuit .478
8.1.1. Locuinţe unifamiliale .478
8. 1.1.1 încălzirea locală cu sobe .478
8. 1.1.2 încălzirea locală cu aparate speciale .479
XVI Cuprins
8. 1.1.3 încălzirea individuală centralizată .480

8. 1.1.3.1 încălzirea cu apă caldă .480
8. 1.1.3.2 încălzirea cu aer cald .482
8.1.2. Locuinţe multifamiliale .482
8. 1.2.1 încălzirea de apartament .482
8.1.2.2 încălzirea centrală cu distribuţie pe apartament .483
8.1.2.3 Sursa termică .483
8.2. Săli de spectacole .484
8.2.1. Sisteme de încălzire .484
8.2.2. Date de calcul .484
8.3. Clădiri cu caracter special .485
8.3.1. încălzirea bisericilor .485
8.3.2. încălzirea muzeelor .486
8.4. Clădiri comerciale, bănci şi construcţii similare .486
8.5. Spitale .487
8.5.1. Microclimatul în spitale .488
8.5.2. Sisteme de încălzire .488
8.5.3. Sursă termică .488
8.5.4. Consumuri de energie termică .489
8.6. Săli de sport .489
8.6.1. Săli de sport comune .489
8.6.2. Piscine .490
8.7. Clădiri industriale .491
9. EXPLOATAREA Şl ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE

9.1. Reglementări privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de încălzire .494
9.2. Punerea în funcţiune a instalaţiilor .494
9.3. Recepţia lucrărilor .495
9.3.1. Recepţia la terminarea lucrărilor .495
9.3.2. Recepţia finală .495
9.4. Cartea tehnică a construcţiei .495
9.4.1. Documentele privind proiectarea, execuţia şi recepţia .495
9.4.2. Documentele privind exploatarea, întreţinerea şi repararea .496
9.5. Exploatarea instalaţiilor de încălzire .496
9.5.1. Prevederi generale .496
9.5.2. Reglarea instalaţiilor .496
9.5.3. Regimul chimic al agenţilor termici .496
9.5.4. Protecţia, siguranţa şi igiena muncii .496
9.5.5. Prevenirea şi stingerea incendiilor .497
9.6. Exploatarea centralelor termice .497
9.7. Exploatarea reţelelor termice de distribuţie exterioare .497
9.8. Exploatarea instalaţiilor interioare .497
9.9. întreţinerea şi reviziile instalaţiilor de încălzire .497
II ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ
10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTĂRII CU CĂLDURĂ

10.1. Structura necesarului de căldură în ansamblurile urbane şi industriale .500
10.1.1. Clădirile alimentate cu căldură .500
10.1.2. Necesarul de căldură .500
10.1.2.1 Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirilor .500
10.1.2.1.1 Metode de calcul al necesarului orar de căldură .500
10.1.2.1.2 Variaţia necesarului de căldură pentru încălzirea clădirilor .501
10.1.2.1.3 Necesarul anual de căldură pentru încălzire .502
10.1.2.2 Necesarul de căldură pentru ventilare şi climatizare .502
10.1.2.2.1 Calculul necesarului orar maxim de căldură .502
10.1.2.2.2 Variaţia necesarului orar de căldură pentru ventilare şi climatizare, .503
10.1.2.3 Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum .503
Cuprins XVII
10.1.2.3.1 Calculul necesarului maxim (mediu) orar de căldură pentru prepararea apei calde de consum .503
10.1.2.3.2 Variaţia necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de consum .503
10.1.2.4 Necesarul de căldură tehnologic .503
10.1.2.5 Necesarul de căldură în alimentarea ansamblurilor urbane .503
10.1.2.5.1 Necesarul de căldură urban .504
10.1.2.5.2 Curba clasată a necesarului de căldură urban .504
10.2. Eficienţa soluţiilor de alimentare cu căldură .504
10.2.1. Criteriul cheltuielilor de calcul .504
10.2.2. Criteriul cheltuielilor totale actualizate (CTA) .505
10.2.3. Criteriul duratei de recuperare .505
10.3. Structura externă a sistemelor de alimentare centralizată cu căldură .505
10.3.1. Surse de energie .505
10.3.2. Agentul termic .506
10.3.3. Reţele de transport şi distribuţie .506
10.3.4. Racordarea consumatorilor .507
10.4. Surse de energie .508
10.4.1. Criterii privind alegerea surselor de energie .508
10.4.2. Clasificarea centralelor .508
10.4.3. Economia de combustibil realizată prin termoficare .509
10.4.4. Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur .509
10.4.5. Centrale cu turbine de gaz (ITG) .510
10.4.5.1 ITG în circuit deschis .511
10.4.5.2 ITG în circuit închis .511
10.4.6. Centrale cu ciclu mixt abur-gaze .511
10.4.7. Centrale cu motoare Diesel .512
10.4.8. Centrale termice .512
10.4.8.1 Centrale termice de apă fierbinte .513
10.4.8.2 Centrale termice de abur de medie presiune .514
10.4.9. Sarcina termică a centralelor de termoficare urbană .515
10.4.10. Sarcina termică a centralelor de termoficare industrială .515
11.REJELE TERMICE DE TRANSPORT Şl DISTRIBUŢIE

11.1. Elemente privind construcţia reţelelor termice 518
11.1.1. Criterii privind construcţia reţelelor termice 518
11.1.2. Amplasarea subterană în canale 518
11.1.2.1 Canale circulabile 518
11.1.2.2 Canale semicirculabile .518
11.1.2.3 Canale necirculabile 518
11.1.3. Amplasarea subterană fără canal 518
11.1.4. Amplasarea aeriană 519
11.1.5. Ţevi, elemente de legătură .519
11.1.6. Reazeme mobile .521
11.1.7. Reazeme fixe ...521
...
11.1.8. Compensatoare de dilatare .522
11.1.8.1 Compensatoare curbate în formă de „U“ ...523
11.1.8.2 Compensatoare cu presgarnitură ...523
11.1.8.3 Compensatoare natural elastice 523
11.1.8.4 Compensatoare lenticulare (cu burduf) .524
11.2. Calculul hidraulic al reţelelor termice ,.524
11.2.1. Calculul hidraulic al reţelelor de apă fierbinte 525
11.2.2. Graficul piezometric al reţelelor de apă fierbinte. .527
11.2.3. Graficul piezometric al reţelelor de condensat aferente reţelelor de abur de presiune medie .529
11.2.4. Calculul hidraulic al reţelelor de abur de presiune medie .529
11.3. Calculul termic al reţelelor termice 534
11.3.1. Calculul pierderilor de căldură .534
11.3.1.1 Pierderi de căldură datorate scăpărilor de fluid prin zonele neetanşe ale sistemului ..534
XVIII Cuprins
11.3.1.2 Pierderi de căldură prin transfer termic în mediul înconjurător .534

11.3.2. Calculul căderii de temperatură .539
11.3.3. Verificarea temperaturii la suprafaţa exterioară a izolaţiei termice .539
11.3.4. Calculul grosimii optime a stratului de izolaţie termică .540
11.4. Calculul mecanic al reţelelor termice .540
11.4.1. Consideraţii privind calculul mecanic .540
11.4.2. Calculul grosimii pereţilor conductelor .540
11.4.3. Calculul distanţei între reazemele mobile şi fixe .542
11.4.4. Calculul configuraţiilor natural elastice .543
11.4.4.1 Calculul unei configuraţii natural elastice în formă de „L“ .543
11.4.4.2 Calculul unei configuraţii natural elastice în formă de „Z“ .545
11.4.5. Calculul compensatoarelor curbate în formă de „U“ .546
11.4.6. Calculul compensatoarelor lenticulare (cu burduf) .548
11.4.7. Calculul forţelor în reazemele fixe .549
11.4.7.1 Forţe de frecare din reazemele mobile .549
11.4.7.2 Forţe de reacţiune elastică din compensatoarele elastice sau lenticulare .550
11.4.7.3 Forţe de frecare în compensatoarele axiale cu presgarnitură .550
11.4.7.4 Forţa de presiune interioară .550
11.4.8. Verificarea rezistenţei ţevilor în secţiunea cu solicitare maximă .551
11.4.9. Calculul mecanic în ipoteza utilizării conductelor preizolate .551
11.4.9.1 Elemente generale de proiectare .551
11.4.9.2 Configuraţii elastice .552
11.4.9.3 Calculul deformaţiilor termice (generate de variaţiile de temperatură) .553
11.5. Executarea reţelelor termice .554
11.5.1. Probleme generale .554
11.5.2. Executarea reţelelor termice amplasate subteran, în canal .554
11.5.3. Executarea reţelelor termice amplasate direct în sol, utilizând ţevi preizolate cu spumă de poliuretan .554
12. REGLAREA FURNIZĂRII CĂLDURII

12.1. Principii .556
12.2. Construcţiile în procesul de încălzire .556
12.3. Soluţii de reglare .557
12.4. Calculul graficelor de reglare .558
12.4.1. Racordarea directă .558
12.4.2. Racordarea directă, cu amestec .559
12.4.3. Racordarea indirectă .559
12.5. Influenţa vitezei vântului asupra parametrilor de furnizare a căldurii pentru încălzire .560
13. INSTALAŢII DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR

13.1. Staţiile de transformare .564
13.2. Soluţii privind racordarea consumatorilor la reţelele de apă fierbinte (apă caldă) .564
13.2.1. Racordarea instalaţiilor aferente clădirilor industriale .564
13.2.1.1 PUNCT TERMIC de hală cu racordare directă simplă .564
13.2.2. Racordarea instalaţiilor aferente clădirilor civile .566
13.2.2.1 Criterii privind racordarea instalaţiilor la reţelele de apă fierbinte (apă caldă) .566
13.2.2.2 Racordarea directă cu amestec prin pompe a instalaţiilor de încălzire şi prepararea apei calde
de consum într-o treaptă, în paralel cu sistemul de încălzire .566
13.2.2.3 Racordarea directă cu amestec prin pompe a instalaţiilor de încălzire şi prepararea apei calde
de consum într-o treaptă, în serie cu sistemul de încălzire, cu injecţie şi acumulare .567
13.2.2.4 Racordarea indirectă a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum în
două trepte serie-paralel .569
13.2.2.5 Racordarea indirectă a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum în

Cuprins XIX
două trepte - serie .570

13.2.2.6 Substatii de ansamblu urban şi puncte termice la consumatori .570
13.3. Soluţii privind racordarea consumatorilor la reţelele de abur de presiune medie .571
13.4. Proiectarea instalaţiilor de racordare a consumatorilor la reţelele termice .572
13.4.1. Măsuri privind proiectarea .572
13.4.2. Etapele elaborării proiectului .572
13.4.3. Alegerea schimbătoarelor de căldură pentru încălzire .572
13.4.4. Alegerea schimbătoarelor de căldură pentru prepararea apei calde de consum .572
13.4.4.1 Sarcina termică .572
13.4.4.2 Temperaturile agentului termic primar .573
13.4.4.3 Debitul de agent termic primar .573
13.4.5. Alegerea pompelor .573
13.4.6. Alegerea robinetelor de reglare în cazul apei ca agent termic .574
13.4.6.1 Alegerea caracteristicii intrinseci a robinetului şi a autorităţii de reglare .575
13.4.6.2 Stabilirea coeficientului specific de debit şi a robinetului de reglare .575
13.4.6.3 Verificarea producerii cavitaţiei în robinetele de reglare .576
13.4.6.4 Stabilirea pierderii de sarcină în robinetul de reglare manual Rm din schemele PT .577
13.4.7. Caracteristicile pompelor de adaos .577
13.4.8. Instalaţia de expansiune-asigurare .578
13.5. Echipamente şi materiale pentru puncte termice .578
r
r
v
* w
n
_
\
r
‘
i
\
a#
—
0*
v j-
!
Mm
m
i
s At*
/L i
/
4
r
\ •i f
Jtiv-d
•7 7 7*1
'Ot" 0 -.
.ii<,
.111:1
•OM" ©
upon»'
3W - '
Soluţii avansate de
încălzire prin pardoseală
uponor Uponor Reprezentanţă

Adresa: Str. Reînvierii Nr. 3-5, Et. 3
Sector 2, 021121 Bucureşti
Telefon: 004 031 805 33 91
simply more 004 031 805 33 92
Fax: 004 031 805 33 95
info-ro@uponor.com
www.uponor.ro
Starea de bine
creată de soluţiile eficiente
şi ecologice de la Bosch,
pentru încălzire şi apă căl.dă
* -©
i
i z
Panouri şi instalaţii solare

Centrale termice
Boilere apă caldă
încălzitoare de apă
Cazane cu combustibil solid
Pompe de căldură
© BOSCH
Tehnică pentru o viaţă
www.bosch-climate.ro
* cazane de apă caldă din fontă şi oţel
[Aer] •cazane de aburi
•cazane cu combustibil solid
•centrale termice
L «pB J
•panouri şi instalaţii solare
* pompe de căldură
[ Pământ ]
[ Buderus ]
?˙
v
‘ .
__ 1srraATee»Y
V
'
j\
C .
(S.OALS
te-J»
%
% r)
m r
îl %
>
w
m*
A d
i \
f. \
Buderus.
Competenţă avansată în sisteme profesionale
de încălzire de înaltă eficienţă energetică.
Pentru aplicaţii în domeniul rezidenţial, comercial şi industrial.
Echipamentele de încălzire Buderus reprezintă elemente de referinţă în ceea

ce priveşte robusteţea, construcţia modulară şi capacitatea de integrare a
sistemelor complexe. De asemenea servicii excelente în beneficiul clienţilor:
consultanţă, suport în proiectare, intervenţii de mentenanţă, şcolarizări
specializate.
Căldura este elementul nostru Buderus

www.buderus.ro
MAKING MODERN LIVING POSSIBLE
w-vt y&r
-*•*>—- •
IS —w.ÿÿrsayÿ-4ÿj /
/A*
M
I KJ-' I
JW
f v
cr srr
«si i
m E go®O9
t n
\
Danfoss reprezintă singura companie din lume care

oferă întreaga gamă de produse pentru încălzire şi
Când vreţi soluţii simple şi eficiente, alegeţi Danfoss!
Tehnologie pentru controlul încălzirii!
Danfoss oferă o gamă unică şi cuprinzătoare de:
• Termostate pentru radiatoare
La Danfoss ne concentrăm pe dezvoltarea soluţiilor
de control ce ajută arhitecţii, proiectanţii şi
confort, de la substaţii până la echipamentele de • Robinete de echilibrare hidraulică integratorii de sisteme să creeze clădiri publice şi
control. De-a lungul timpului am câştigat experienţă • Substaţii de toate dimensiunile rezidenţiale ce îndeplinesc cele mai înalte standarde
prin instalarea echipamentelor Danfoss în diferite • încălzire electrică prin pardoseală în asigurarea climatului interior optim.
sisteme de încălzire şi în toate condiţiile de • Regulatoare electronice Competenţa noastră din domeniul încălzirii a trecut
funcţionare. • Regulatoare cu acţionare directă pentru presiune, testul timpului.
debit şi temperatură Clienţii noştri v-o pot confirma!
• Vane cu sferă
• Vane de reglare motorizate
• Schimbătoa re de căIdură
Danfoss s.rJ. •Şos. Olteniţei 208, Popeşti-Leordeni, Jud. Ilfov, Cod poştal 077160 •Tel.: +40 31 222 21 01, +40 31 222 22 01 •Fax: +40 31 222 21 08 •E-mail: danfoss.ro@danfoss.com •www.incalzire.danfoss.com
u
ARAL
Heiztechnik
I
Reprezentanţă pentru MHG
,+rptfl
r>
-
MHG Germania, producător de:
•Cazane în condensaţie cu puteri cuprinse între 16 - 225 kW

•Sisteme de panouri solare i — ii :
•Arzătoare pe gaz, motorină şi mixte
cu puteri cuprinse între 25 - 21000 kW 13
•Pompe de căldură
cu puteri cuprinse între 3,1 - 53,1 kW
I II 11 3
, 1
Strada Leordeni 161S, localitate Popeşti - Leordeni, jud Ilfov

Tel/fax: 021.4673006, 021.4673007, 021.4673008, 0741 086 405 L _
E-mail: office@maral.biz •www.maral.biz
Lider în clasa A de eficienţă energetică.
Eficientă certificată TUV SUD.
*
Până la 90% economie la energie.
mmW 8m'-
l ,
:
.
•
Bft r?
%˙ -v
\
\
jTV m v
V
1 i
•« V *
ei
a > i,
»*.V
1
IJj| li˙˙vv O
re§s
•IV: A
k-'V " -VW *
-nSfgjlB i w J
€!
K'
-- -’
l
p)
I©
©
<
\
t
I «
Wilo Stratos Pico
www.wilo.ro Yi/LO
Pumpen Intelligenz.
INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE CU AER CALD
•GENERATOARE DE AER CALD EOLO, suspendate sau de pardoseală
•GENERATOARE DE AER CALD tip ROOF-TOP cu predispoziţie pentru
•
baterie de răcire cu apă sau în detentă directă
7ERMOCONVECTOARE KING, AEROTERME BREEZE
r-\\\l
- autonomie în funcţionare;
- maximă securitate în utilizare;
- costuri de montaj şi întreţinere
foarte reduse; © SYSTEM FT˙
-JI imită natura
SYSTEMA ROMANIA
Bd. Basarabia nr. 96B, Etaj 1,
Sector 2, Cod 022121, Bucureşti
Tel: 021 252 16 21
Fax: 021 252 16 28
x
L E mail: offlce@systema.ro
www.systema.ro
INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE PRIN RADIAŢIE

r destinate halelor industriale, săli de sport, depozite,
BL
Pv- spaţii expoziţionale etc. cu înălţime > 3,5 m.
•TUBURI RADIANTE MODULARE INFRA (6, 9, 12 m)
•TUBULATURĂ RADIANTĂ OHA (antiex)
•PANOURI RADIANTE CERAMICE INFRA ROSSO SCR
•PANOURI RADIANTE CU APĂ TERMOSTRISCE
AVANTAJ! - economii energetice faţă de alte sisteme 35 62%;
- flux de căldură direcţionat către zona de lucru;
- flexibilitate în utilizare fiind posibilă încălzirea zonală;
- amortizarea investiţiei în 2 - 3 ani etc.
ENGINEERING
www.clina.ro Clina
ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ ŞI RĂCIRE "HIGH TECH" CU

SISTEMUL DE ŢEVI CAPILARE
w.
4 PROIECTARE
LIVRARE MATERIALE LA PREŢ DE FABRICĂ
EXECUŢIE
4 PUNERE ÎN FUNCŢIUNE
STUDII DE OPTIMIZARE ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR
*/ ŞI AL TEHNOLOGIILOR INDUSTRIALE
Gold medal - Interclima 1995
o
O'
1
o
m
ÎTM.IT7
© §
V W. C˙
Z>
|||m pili m Q_
•Ii •Li
§
llllO cl 'Q §
Radiatoare panou
5
» \
V$J
4» . M
m •4
[J
*1
7
a
*
1 '
-U
<
Convectori cu montaj în pardoseală încălzirea pardoselii
_ t
I •
S
";lwWâB,. w4N
•&.1’
I Radiatoare port-prosop Radiatoare decorative
RETTIG SRL
Sediul central şi logistic Consultantă comercială si tehnică
dl
/ /
407035 Cluj, Âpahida, str. Libertăţii nr. 7-15 031257 Bucureşti, str. Brânduşelor nr. 66, et. 2
Tel: 0264.406.771, Fax: 0264.406.770 Tel: 021.326.41.08, Fax: 021.326.41.09
E-mail: office@purmo.ro E-mail: purmo@purmo.ro pupmo
The Warm Society
SHeiz
•Robinete termostatice pentru radiatoare
•Robinete cu reglare manuală (simple sau cu prereglare)
n in
•Robinete de reglare pentru coloane STROMAX
•Robinete de trecere, cu bilă
•Sisteme speciale de racordare a
radiatoarelor Herz 2000, Herz 3000
•Sisteme electronice de reglare pentru încălzire
•Sisteme de racordare prin distribuitoare
•Fitinguri mecanice şi prin presare pentru ţevi din polietilenă
•Cutii complet echipate pentru încălzirea prin pardoseală
•Ţeavă din polietilenă cu inserţie de AL hi -+ V
.( »'
•Cazane cu combustibil solid #
o V
HERZ ARMATUREN ROMANIA S.R.L.
0
ELECTROMAGNETICA Business Park, Calea Rahovei 266-268, «ai
Corp 61, Etaj 3, Cam. 24-26, Sector 5, Bucureşti.
Tel.: 021.456.10.66, Fax: 021.456.10.68.
E-mail vânzări: vanzari@herz-romania.ro
E-mail office: office@herz-romania.ro
Website: www.herz-romania.ro
< arma cell advanced insulation

THE MAKERS OF
Armaflex-
ii
22
*via
am
o
www.armacell.ro
Armacell Switzerland AG Brunnmatt 522 CH-6264 Pfaffnau - www.armaoell.com

Informaţii: Laurenţiu Pestriţu Tel: +40 21 7254386 mobil: +40 722611355 laurentiu.pestritu@armacell.com
GRUNDFOS ALPHA2
Combinaţia perfectă între designul compact şi

tehnologia revoluţionară AUTOADAPT
91
rv
AUTOADAPT
CnUNDFOS
AIPHA2 ?5-4CNI8C - selectează automat
Energ«H
E>
A 5w
AUJO
•)
4 funcţionarea optimă a
pompei
- tehnologie unică pentru
pompele de circulaţie
•r
/ Clasa energetică A
/ Funcţia AUTOADAPT
/ Design compact
/ Setare pentru funcţionarea
pe timp de noapte
/ Afişarea consumului instant
/ Panou de control „one touch" GRUNDFOS POMPE ROMÂNIA
Bd. Biruinţei nr. 103, Pantelimon, )ud. Ilfov, RO 077145
/ Display LED Tel.: (+40) 21 200 41 00, Fax: (+40) 21 200 41 01
/ Un nou design al motorului E-mail: romania@grundfos.ro, www.grundfos.ro
BE>THINK>INNOVATE> GRUNDFOS >\

Varmeteknikk
ln
Cazane electrice Varmeteknikk - Norvegia consulting
Puteri termice între 6 şi 1200 kW © ©
o© ECONOMIE ENERGETICĂ - CONSULTANŢĂ LOGICĂ
Compania noastră oferă la cele mai ridicate standarde de calitate

seryjcii de:
Q proiectare instalaţii pentru construcţii

3i
1T si
* Q audit energetic şi inspecţie instalaţii CPE (certificat de
performanţa energetica) pentru apartamente şi clădiri conform
Legii 372/2005
Q proiectare lucrări de reabilitare termică a clădirilor (expertiză

V#
tehnică calitativă, audit energetic, DALI, DTAC, PT+CS+DE)
( asistenţă tehnică pe şantier
Q verificare proiecte de instalaţii la cerinţele It, Is şi le

Legii 1 0/ 1 995 cu modificările şi completările u ire
Q expertizare tehnică instalaţii termice şi are conform

Legii 10/1995 cu modificările si comp le ulterioare
O elaborare lucrări cu caracter normativ, cum ar fi „Breviarul de Calcul

al Performanţei Energetice a Clădirilor" comandat de M.D.R.T.
VB
ffiSvi
ITAL CONSULTING SRL
A
6 - 30 kW
f <lrReg.Com J40/611/20Q5. CU RQ~’
liu social: Str. Sold. toznr
.
•
'
S? Bucureşti
tel. 037 294 14 19 'el U07 .:C :.
mob 075M˙F55. . _
'
•
s
WWW vitQ5tol.ro, orfic, u
MB a.
30 - 150 kW
SB
ROMÂNIA anul XVII 7-8/2009
3 a
T.r .
ţ
REVISTA ASOCIAŢIEI INGINERILOR DE INSTALAŢII DIN ROMÂNIA
SANITARE. ÎNCĂLZIRE, VENTILARE. CLIMATIZARE. FRIG, ELECTRICE, GAZE
? QUASAR D
24 kW tiraj forţat,
SB Eficienţă energetică
*˙*
- 300 kW
*
180 Centrala termkă murală
cu combustibil gozos
încălzeşte suprafeţe de până
la 200 mp cu o înălţime
medie a locuinţei de 2,4 m 5K
si poate deservi simultan doi
SB consumatori de apâ coldo
375 - 1200 kW U
1\˙A˙R
Heiztechnik
A L i
<
T -M*
'—o
S.C. MARAL S.R.L.

Strada Leordeni 161 S, localitate Popeşti - Leordeni, jud Ilfov. WE5TEN
Confortul nu e un lux
Tel/fax: 021.4673006, 021.4673007, 021.4673008, 0741 086 405
E-mail: office@maral.biz, www.maral.biz
VOGEL&NOOT
Noua dimensiune a
căldurii. Mai multă tehnică.
Mai mult service.
Radiatoare
pentru baie
nr
DELLA
Radiatoare panou cu VENTIL
r
P
-
__ i
i
I
u
Noua
dimensiune
a designului
EDISTO
'V
i
www.vogelundnoot.ro
Consultanţă tehnică şi de vânzări în România
Transilvania 0040 (0)741 168 947 •Moldova 0040 (0)748 111 260
heatingthroughinnovation.
Sud 0040 (0)741 168 946
PLANŞA 1
Z Z L L A A
Număr înregistrare: 5 0 7 0 1 0 0 0 8 2 1 8 0 2 0 2 0 7
Notare
Performanţa energetică a clădirii 59,2
>C0 energetică:
O Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Clădire Clădire de
Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată
reală referinţă
în aplicarea Legii 372/2005
0
CD Eficienţă energetică ridicată
0
C A,
0
>CTJ
O
C
c
(0 D
E I>
O F>
0 G
CL Eficienţă energetică scăzută
0 Consum anual specific de energie [kWh/m2an] 430 180

Indice de emisii echivalent C02 [kgC02/m2an 85 40
05 Consum anual specific de energie [kWh/m2an] Clasa energetică
O pentru
Clădire Clădire
reală referinţă
încălzire 240 D B
Apă caldă de consum 110 E C
Climatizare
0 Ventilare mecanică
O Iluminat artificial 80 E
Consum anual specific de energiedin surse regenerabile [kWh/m2an] : 0
c
Date privind clădirea certificată:

Adresa clădirii: Aria utilă spaţiului condiţionat: m2
Categoria clădirii: Aria construită desfăşurată: m2
Regim de înălţime: Volumul interior condiţionat al clădirii: m2
Anul construirii:
Motivul elaborării certificatului energetic:.
Programul de calcul utilizat: , versiunea:
Date auditorul energetic pentru clădiri:
Specialitatea Numele şi prenumele Nr. certificat Data Nr. dosar de Semnătura
(c, i, ci) de atestare audit energetic şi ştampila
PLANŞA 2
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII

Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific:
ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: CLIMATIZARE:
I E
E
E E
O N (O lf) (O O io io o> CVJ o

y- t*-
f f CM CO
o
IO
CO IO
O
O) co o °8 o
1-1-
§ §
co
[kWh/m2-an] [kWh/m2.an] [kWh/m2.an]
VENTILARE MECANICĂ: ENERGIE ELECTRICĂ PENTRU ILUMINAT: TOTAL:

E E
E_ E_ E_
m co
- Si 8 o O)
t ir io
O) co
s
i-
o
o
ou
W i-
CM O O) O
1-
i-
CM CM U-
co «o
CO
in
o
CM
co
[kWh/m2.an] [kWh/m2.an] [kWh/m2-an]
Performanţa energetică a clădirii de referinţă:
Consum anual specific de energie Notare

[kWh/m2.an] energetică
pentru:
încălzire: 85
Apă caldă de consum: 45 94,4
Climatizare:
Iluminat artificial: 50
Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

Po=1,45 - după cum urmează:
•Subsol uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţie Pi=1,01
•Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată
frecvent deschisă în perioada de neutilizare P2=1,05
•Ferestre/uşi în stare bună, dar neetanşe P3=1,02
•Cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt funcţionale p4--| 05
•Instalaţia de încălzire a fost spălată/curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p
P5=1,05
•Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora Pg-1’03
•Tencuială exterioară căzută parţial Pa=1,05
•Pereţii exteriori prezintă pete de condens Pg=1,02
•Clădire fără sistem de ventilare organizată P12=1,10
a Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii

•Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii.
Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz.
I.Instalaţii de încălzire
»
Capitolul 1
Probleme generale
Capitolul 1: Probleme generale I. Instalaţii de încălzire
concordanţă cu potenţialul actual al rilor acestora, a societăţii şi a mediului

1.1. Istoricul şi importanţa tehnicii (aparate de încălzire moderne, înconjurător.
instalaţiilor de încălzire soluţii de încălzire eficiente etc.). Calitatea în construcţii este rezultan¬
Sursa termică trebuie să fie echipată, ta totalităţii performantelor de compor¬
Tehnica încălzirii s-a dezvoltat treptat de asemenea, cu aparatură performan¬ tare a acestora în exploatare, în scopul
în timp, paralel cub celelalte ramuri ale tă, producerea de energie termică să se satisfacerii, pe întreaga durată de exis¬
tehnicii, pe măsura progresului civiliza¬ facă cu consum redus de combustibil, tentă, a cerinţelor utilizatorilor şi colec¬
ţiei şi a dezvoltării continue a produc¬ iar întregul proces să fie automatizat. tivităţilor.
ţiei. Sistemele de încălzire au evoluat în Rolul instalaţiilor de încălzire nu se Prevederile legii calităţii construcţiilor
decursul timpului de la focul liber la ac¬ rezumă numai la proiectarea şi realiza¬ se aplică construcţiilor de orice cate¬
tualele sisteme moderne de încălzire rea de soluţii moderne şi eficiente, ci şi gorie şi INSTALAŢIILOR AFERENTE
centralizată. Cel mai rudimentar mijloc la modul în care acestea sunt exploa¬ ACESTORA, precum şi lucrărilor de
de încălzire folosit la scară largă în an¬ tate, respectiv, modul în care se face modernizare, transformare, consolidare
tichitate a fost arderea liberă în încă¬ gestiunea energiei consumate. De şi de reparaţii.
peri a lemnelor şi a cărbunilor. Acest aceea, pe lângă soluţiile adoptate, se Sunt exceptate de la prevederile
sistem de încălzire, deşi dăunător să¬ cere ca ele să fie urmărite continuu legii, clădirile pentru locuinţe cu parter
nătăţii, a fost folosit mult timp. Parla¬ atât în ceea ce priveşte condiţiile pe şi parter plus un etaj şi anexele gospo¬
mentul din Londra, la sfârşitul secolului care le realizează la consumatori cât şi dăreşti situate în mediul rural precum
al XVIII-lea era încălzit prin bazine de modul în care se realizează aceste şi construcţiile provizorii.
mangal. Tot în antichitate au apărut şi condiţii, adică cu ce consumuri de e- Sistemul calităţii în construcţii se
alte sisteme de încălzire, locale prin nergie. în felul acesta se va realiza de¬ aplică în mod diferenţiat în funcţie de
sobe sau centrale cum au fost hipo- zideratul ca instalaţia de încălzire categoria de importanta a construcţii-
caustele apărute la romani în secolul I adoptată unei clădiri date să-şi înde¬ lor.
î.e.n. La noi în ţară s-a utilizat şi se mai plinească rolul în totalitate, adică
utilizează pe scară largă încă încălzirea realizarea condiţiilor de confort cu con¬ 1.2.2. Cerinţe esenţiale
locală cu sobe, mai ales în zona rurală. sumuri cât mai reduse de energie.
Primele instalaţii de încălzire moder¬ Faţă de cele menţionate se poate Pentru obţinerea unor construcţii de
ne au fost cele cu abur, introduse spre concluziona că rolul unei instalaţii de calitate corespunzătoare conform Legii
mijlocul secolului al XVIII-lea, iar cele încălzire este de a realiza: nr. 10/1995 sunt obligatorii realizarea şi
cu apă caldă la începutul secolului al - menţinerea în încăperi a unei tempe¬ menţinerea pe intrega durată de exis¬
XlX-lea. în România s-a utilizat pentru raturi cât mai uniforme, situată în tenţă a construcţiilor a următoarelor
prima dată încălzirea centralizată cu jurul valorii cerute, atât în plan cerinţe:
aer cald la fostul Teatru Naţional (clădit orizontal cât şi în plan vertical; a) rezistenţă şi stabilitate;
în 1856) şi la Ateneul Român (clădit în - în încăperi, o temperatură a suprafe¬ b) siguranţă în exploatare;
1888). La sfârşitul secolului al XlX-lea, ţelor elementelor de construcţii astfel c) siguranţă la foc;
clădirile mari de la noi din ţară au încât să evite pe cât posibil feno¬ d) igienă, sănătatea oamenilor, reface¬
început să fie înzestrate cu încălzire menul de radiaţie rece (schimb activ rea şi protejarea mediului;
centrală cu abur, iar după 1916 ele s- de căldură între om şi aceste supra¬ e) izolaţia termică, hidrofugă şi econo¬
au extins şi la clădirile mijlocii. feţe) precum şi fenomenul de con¬ mia de energie;
Odată cu dezvoltarea tehnicii în toate densare a vaporilor de apă pe supra¬ f) protecţia împotriva zgomotului.
ramurile de activitate s-a dezvoltat şi faţa acestor elemente; La data de 5 mai 2007, a apărut Le¬
tehnica din domeniul instalaţiilor. Insta¬ - o reglare a temperaturii interioare în gea nr. 123, privind modificarea Legii
laţiilor de încălzire, împreună cu celelal¬ funcţie de necesităţi, ţinând totodată nr. 10/1995 privind calitatea în con¬
te instalaţii din clădiri, le revin rolul de seama de inerţia termică a elemen¬ strucţii, prin care se modifică denumi¬
a asigura un grad de confort optim telor de construcţii; rea cerinţelor şi ordinea acestora, după
acolo unde omul locuieşte sau îşi des¬ - o încălzire fără poluarea aerului din cum urmează:
făşoară activitatea. încăperi (degajări de praf, noxe, zgo¬ a) securitate la incendiu;
Aproximativ 40 % din energia prima¬ mote etc.), precum şi fără poluarea b) igiena , sănătate şi mediu;
ră este folosită sub formă de energie mediului înconjurător; c) rezistenţă mecanică şi stabilitate;
termică pentru nevoile gospodăreşti din - o încălzire fără curenţi perturbatori ai d) siguranţa în exploatare;
clădirile de locuit şi sectorul tertiar (clă¬ aerului din încăpere; e) protecţia împotriva zgomotului;
diri administrative, social culturale etc.), - soluţii eficiente şi economice atât din f) economia de energie şi izolarea
din care, 2/3 pentru încălzire. Este evi¬ punct de vedere al instalaţiilor cât şi termică.
dent că aceste consumuri sunt destul al exploatării. Conform prevederilor Legii 123/2007,
de ridicate, ceea ce face ca rolul insta¬ în intreg cuprinsul legii, cuvântul “ce¬
laţiilor de încălzire să fie important 1.2. Calitatea construcţiilor şi rinţe” se înlocuieşte cu sintagma “ce¬
având în vedere că, de modul în care instalaţiilor aferente rinţe esenţiale”.
aceste instalaţii sunt proiectate şi ex¬ Obligaţiile privind cerinţele esenţiale
ploatate, depinde consumul de energie revin factorilor implicaţi în conceperea,
şi eficienţa lor economică. 1.2.1. Legea nr. 10/1995 privind realizarea şi exploatarea construcţiilor,
Instalaţiilor de încălzire, fiind mari calitatea în construcţii precum şi în postutilizarea lor şi anu¬
consumatoare de energie, le revin şi me: investitorilor, cercetătorilor, pro¬
rolul de a utiliza raţional şi eficient Prin Legea nr. 10/1995 privind calita¬ iectanţilor, fabricanţilor, furnizorilor de
această energie. Se impun o serie de tea în construcţii, se instituie sistemul produse, executanţilor, proprietarilor,
măsuri începând cu consumatorii şi calităţii în construcţii, care să conducă utilizatorilor, responsabililor tehnici cu
terminând cu sursa termică. la realizarea şi exploatarea construcţii¬ execuţia, verificatorilor de proiecte, ex¬
La consumatori este necesar să se lor de calitate corespunzătoare, în sco¬ perţilor tehnici, autorităţilor publice,
asigure soluţii de încălzire adecvate, în pul protejării vieţii oamenilor, a bunu- asociaţiilor profesionale.
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 1: Probleme generale
Sistemul calităţii în construcţii repre¬ mentul de verificare si expertizare teh¬ rii: încălzire prin convecţie, radiaţie;
zintă ansamblul de structuri organiza¬ nica de calitate a proiectelor. 2. natura agentului termic: încălzire cu
torice, responsabilităţi, regulamente, Conducerea şi asigurarea calităţii în apă caldă, apă fierbinte, abur cu
proceduri şi mijloace, care concură la construcţii constituie obligaţia tuturor presiune joasă, abur cu presiune
realizarea calităţii construcţiilor în toate factorilor care participă la conceperea, medie, aer cald;
etapele de conceperre, realizare, ex¬ realizarea şi exploatarea construcţiilor 3. modul de amplasare a sursei termi¬
ploatare şi postutilizare a acestora. şi implică o stategie adecvată şi măsuri ce: încălzire locală, centrală şi la
Sistemul calităţii în construcţii se specifice pentru garantarea calităţii distanţă;
compune din: acestora. 4. natura energiei utilizate: încălzire cu
a. reglementări tehnice; Autorizarea şi acreditatrea laboratoa¬ energie convenţională (combustibili fo¬
b. calitatea produselor; relor de analiză şi încercări în construc¬ sili: gazoşi, lichizi, solizi), încălzire cu e-
c. agrementele tehnice pentru noi pro¬ ţii se fac în conformitate cu prevederile nergii neconvenţionale (energie solară,
duse; legale. energie geotermală, biomasă etc.), în¬
d. verificarea şi expertizarea proiecte- Asigurarea activităţii metrologice în călzire electrică, încălzire cu pompe de
lor; construcţii se realizează conform pre¬ căldură, instalaţii de recuperare a
e. conducerea şi asigurarea calităţii în vederilor legale privind etalonarea, ve¬ căldurii reziduale;
construcţii; rificarea şi menţinerea în stare de 5. modul în care se asigură parametrii
f. autorizarea şi acreditarea laboratoa¬ funcţionare a mijloacelor de măsurare din interiorul încăperilor: încălzire
relor de încercări; şi control utilizate în acest domeniu. normală şi încălzire de gardă.
g. activitatea metrologică; Recepţia construcţiilor constituie
h. recepţia lucrărilor; certificarea realizării acestora pe baza 1.4. Reglementări privind
i. comportarea in exploatare examinării lor nemijlocite, în conformi¬ proiectarea, execuţia şi
j. postutilizarea construcţiilor; tate cu documentaţia de execuţie şi cu exploatarea instalaţiilor de
k. controlul de stat al calităţii construc¬ documentele cuprinse în cartea tehnică încălzire
ţiilor. a construcţiei. Cartea tehnică a con¬
Reglementările tehnice se stabilesc strucţiei cuprinde documentaţia de
prin regulamente şi proceduri şi au ca execuţie şi documente privitoare la 1.4.1. Autorizarea executării
obiect concepţia, calculul şi alcătuirea, realizarea şi exploatarea acesteia. Ea lucrărilor de cnstrucţii
execuţia şi exploatarea construcţiilor. se întocmeşte prin grija investitorului şi
Prin reglementările tehnice se stabi¬ se predă proprietarului construcţiei. Autorizarea executării lucrărilor de
lesc, în principal, condiţiile minime de Recepţia construcţiei se face de că¬ construcţii este reglementată prin Le¬
calitate cerute construcţiilor, produse¬ tre investitor, proprietar, în prezenţa gea 50/1991 modificată prin Ordonanţa
lor şi procedeelor utilizate în construc¬ proiectantului şi a executantului şi/sau de urgenţă a Guvernului nr.214/2008,
ţii, precum şi modul de determinare şi reprezentanţilor de spacialitate desem¬ aprobată, cu modificări şi completări,
de verificare a acestora. naţi de aceştia. prin Legea nr.261/2009 cu modificările
Certificarea calităţii produselor folosi¬ Urmărirea comportării în exploatare a ulterioare, publicate în Monitorul Oficial
te în construcţii se efectuează prin grija construcţiilor se face pe toată durata al României, Partea I, nr. 493 din 16 iu¬
producătorilor, în conformitate cu me¬ de existenţă a aestora şi cuprinde an¬ lie 2009.
todologia şi procedurile stabilite pa samblul de activităţi privind examina¬ în anul 2009 Ministerul Dezvoltării
baza legii. La lucrările de construcţii se rea directă sau investigarea cu mijloa¬ Regionale şi Locuinţei, a elaborat Nor¬
interzice folosirea de produse fără cer¬ ce de observare şi măsurare specifice, mele Metodologice de aplicare a Legii
tificarea calităţii lor. în scopul menţinerii cerinţelor. nr.50/1991 privind autorizarea execută¬
Agrementele tehnice pentru produse, Postutilizare construcţiilor cuprinde rii lucrărilor de construcţii.
proceduri şi echipamente noi în con¬ activităţile de dezafectare, demontare Norme Metodologice aprobate de
strucţii stabilesc, în condiţiile prezentei şi demolare a construcţiilor, de recon- MDRL, au ca obiect punerea la dispo¬
legi, aptitudinea de utilizare, condiţiile diţionare şi de refolosire a elementelor ziţia celor implicaţi din domeniul exe¬
de fabricaţie, de transport, de depozi¬ şi produselor recuperabile, precum şi cutării lucrărilor de construcţii: admi¬
tare, de punere în operă şi de întreţine¬ reciclarea deşeurilor cu asigurarea pro¬ nistraţia publică locală, investitori, pro¬
re a acestora. tecţiei mediului potrivit legii. iectanţi, instituţii şi autorităţi avizatoare
Verificarea proiectelor pentru execu¬ Controlul de stat al calităţii în con¬ privind autorizarea lucrărilor de con¬
ţia construcţiilor, în ceea ce priveşte strucţii cuprinde inspecţia la investitori, strucţii, precum şi executanţi, a unui
respectarea reglementărilor tehnice re¬ la unităţile de proiectare, de execuţie, act normativ detaliat pentru aplicarea
feritoare la cerinţe, se va face numai de exploatare şi de postutilizare a con¬ unitară a prevederilor Legii nr. 50/1991,
de către specialişti verificatori de pro¬ strucţiilor, privind existenţa şi respecta¬ privind procedura de autorizare, formu¬
iecte atestaţi, alţii decât specialiştii ela- rea sistemului calităţii în construcţii. larele necesare autorizării şi criteriile
borători de proiecte. Se interzice apli¬ Controlulde stat al calităţii în con¬ pentru stabilirea conţinutului documen¬
carea de proiecte şi detalii de execuţie strucţii se exercită de către Inspecţia taţiilor necesare autorizării.
neverificate de către verificatori tehnici de Stat în Construcţii, care răspunde Autorizaţiile de construire sau de
atestaţi. de executarea controlului statului cu desfiinţare pentru executarea lucrărilor
Expertizele tehnice ale proiectelor şi privire la aplicarea unitară a prevederi¬ de construcţii, se emit de către autori¬
construcţiilor se efectuează numai de lor în domeniul calităţii construcţiilor. tăţile administraţiei publice judeţene
experţi tehnici atestaţi. sau locale, pentru lucrările care se exe¬
Prin HG nr. 925/1995 s-a aprobat 1.3. Clasificarea instalaţiilor cută în cadrul unităţii administrativ-teri-
Regulamentul de verificare şi experti¬ de încălzire toriale, în funcţie de categoriile de con¬
zare tehnică de calitate a proiectelor, a strucţii şi lucrări, precum şi cu respec¬
execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. Instalaţiile de încălzire se pot clasifi¬ tarea prevederilor documentaţiilor de
Prin Ordinul MTCT nr. că după mai multe criterii şi anume: urbanism şi a planurilor de amenajare
777/26.05.2003, s-a aprobat regula- 1. modul în care se face transmisia căldu- a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Certificatele de urbanism se emit de autorizaţii de construire ori prelungirea b) planuri topografice sau cadastrale
către aceeaşi autoritate care este abili¬ valabilităţii autorizaţiei existente, cu cu indicarea imobilului şi a vecinătă¬
tată să emită autorizaţiile de construi¬ condiţia încadrării în prevederile autori¬ ţilor, teren şi/sau construcţii, la scă¬
re/desfiinţare. zaţiei emise pentru executarea lucrări¬ rile 1:500, 1:2.000 sau 1:10.000, du¬
lor de construcţii. pă caz, vizate de oficiul de cadastru
1.4.1.1. Autorizarea executării De asemeni se pot executa fără a fi şi publicitate imobiliară teritorial, sau
lucrărilor de construcpi necesară emiterea unei autorizaţii de extras din planul cadastral al locali¬
Realizarea construcţiilor civile, indus¬ desfiinţare. tăţii eliberat la cerere de autoritatea
triale, agricole sau de orice natură, in¬ Lucrările de desfiinţare a unor con¬ administraţiei publice locale;
clusiv a instalaţiilor aferente acestora, strucţii/lucrări executate fără autorizaţie Se interzice emitentului să condiţio¬
se poate realiza numai în baza şi cu sau cu încălcarea prevederilor aceste¬ neze emiterea certificatului de urba¬
respectarea prevederilor unei autorizaţii ia, dispuse de organele de control abi¬ nism de elaborarea prealabilă a unei
de construire, emisă în conformitate cu litate sau de instanţă. documentaţii de urbanism pentru imo¬
prevederile documentaţiilor de urba¬ bilul în cauză, precum şi a oricăror do¬
nism şi de amenajare a teritoriului 1.4.1.3. Lucrări de instalaţii aferente cumentaţii tehnice de definire a scopu¬
aprobate. construcţiilor care se exceptează de la lui solicitării.
Odată cu autorizarea executării lu¬ autorizare. Certificatul de urbanism nu ţine loc
crărilor de bază, prin autorizaţiile de Se exceptează de la autorizare de autorizaţie de construire/desfiinţare
construire/desfiinţare se autorizează şi lucrările pentru: şi nu conferă dreptul de a executa lu¬
executarea lucrărilor de organizare de a) reparaţii la instalaţiile interioare ale crări de construcţii.
şantier aferente. clădirilor, inclusiv intervenţiile con¬
stând în înlocuirea şi/sau reamplasa- 1.4.1.5. Documentele necesare emiterii
1.4.1.2. Lucrări care se exceptează de rea consumatorilor, cu condiţia să autorizaţiei de construire/desfiinţare
la autorizare nu se afecteze structura de rezisten¬ Documentaţia pentru autorizarea
Se exceptează de la autorizare cate¬ ţă a construcţiilor; executării lucrărilor de construcţii, ela¬
goriile de lucrări de construcţii cu grad b) montarea / instalarea aparatelor in¬ borată în temeiul şi cu respectarea pre¬
ridicat de repetabilitate, care nu modi¬ dividuale de climatizare şi/sau de vederilor documentaţiilor de urbanism,
fică structura de rezistenţă, carac¬ contorizare a consumatorilor de uti¬ avizate şi aprobate, potrivit legii, pe
teristicile iniţiale ale construcţiilor sau lităţi; lângă cererea pentru emiterea autoriza¬
aspectul arhitectural al acestora. c) montarea / instalarea - sistemelor ţiei de construire, va conţine în mod
Dacă în vederea schimbării destina¬ locale de încălzire şi de preparare a obligatoriu următoarele documente:
ţiei unor spaţii interioare existente nu apei calde menajere cu cazane a) certificatul de urbanism;
se realizează lucrări de construcţii pen¬ omologate de ISCIR care funcţio¬ b) dovada titlului asupra imobilului, te¬
tru care legea prevede emiterea unei nează cu combustibil gaze naturale ren şi/sau construcţii, în copie lega¬
autorizaţii de construire, nu este nece¬ cu obligaţia ca prin soluţia tehnică lizată, sau, după caz, extrasul de
sară emiterea acestui act. adoptată pentru instalarea acestora plan cadastral actualizat la zi şi ex¬
Se exceptează de la autorizare, dacă să fie respectate condiţiile prevăzute trasul de carte funciară de informare
nu se execută la construcţiile prevăzu¬ de normativele de specialitate. actualizat la zi, în cazul în care legea
te lucrările de reparaţii, înlocuiri ori re¬ Instalarea sistemelor locale de încăl¬ nu dispune altfel;
abilitări privind: zire şi de preparare a apei calde mena¬ c) documentaţia tehnică (D.T.);
a) finisaje interioare şi exterioare, jere se poate face numai pe baza unor d) avizele, acordurile şi punctul de ve¬
tencuieli, placaje, altele asemenea; proiecte de specialitate elaborate de dere/actul administrativ al autorităţii
b) trotuare, ziduri de sprijin ori scări de proiectanţi autorizaţi, verificate în con¬ pentru protecţia mediului competen¬
acces; diţiile legii, care trebuie avizate de so¬ te, solicitate prin certificatul de ur¬
c) lucrări de reabilitare energetică la cietatea furnizoare de gaze naturale. banism;
clădiri de locuit individuale cu cel Execuţia lucrărilor specificate, se va e) studiile de specialitate, nota tehnică
mult trei niveluri, care nu sunt monu¬ face numai cu respectarea condiţiilor justificativă sau raportul de expertiză
mente istorice clasate sau în curs de prevăzute de normativele de proiectare tehnică pentru lucrări de intervenţie
clasare, respectiv situate în afara zo¬ şi execuţie în vigoare şi se vor realiza la construcţii existente şi/sau rapor¬
nelor de protecţie a monumentelor exclusiv de persoane autorizate. tul de audit energetic pentru lucrări
şi/sau a zonelor construite protejate; de intervenţie în vederea creşterii
Se exceptează de la autorizare lucră¬ 1.4.1.4. Documentele necesare emiterii performanţei energetice la clădiri,
rile de reabilitare energetică la clădiri certificatului de urbanism solicitate prin certificatul de urba¬
de locuit individuale cu cel mult trei ni¬ Pentru emiterea certificatului de nism;
veluri, dacă au ca obiect reabilitarea urbanism, orice persoană fizică sau Odată cu autorizaţia de construi¬
energetică a: juridică interesată, trebuie să depună la re/desfiinţare se solicită, de regulă, şi
a) anvelopei, partea opacă şi/sau par¬ emitent o documentaţie cuprinzând: autorizarea organizării executării lucră¬
tea vitrată, dacă acestea nu conduc a) cererea-tip, cuprinzând: rilor. în această situaţie, solicitantul are
la modificarea calităţii şi formei arhi¬ 1. elementele de identificare a solici¬ obligaţia de a prezenta, pe lângă docu¬
tecturale a elementelor de faţadă; tantului; mentaţia tehnică (D.T.), pentru autori¬
b) acoperişului clădirii dacă nu se 2. elementele de identificare a imo¬ zarea executării lucrărilor de bază
schimbă sistemul constructiv al bilului pentru care se solicită emite¬ (D.T.A.C.), documentaţia tehnică (D.T.)
acestuia, respectiv terasă/şarpantă. rea certificatului de urbanism, res¬ pentru organizarea executării lucrărilor
Se pot executa lucrările de construc¬ pectiv localitate, număr cadastral şi (D.T.O.E.), piese scrise şi desenate, îm¬
ţii necesare pentru remedierea defi¬ număr de carte funciară, în cazul în preună cu avizele specifice aferente
cienţelor constatate ca urmare a efec¬ care legea nu dispune altfel; (aviz circulaţie, aviz pentru ocuparea
tuării recepţiei la terminarea lucrărilor, 3. elementele care definesc scopul temporară a domeniului public, aviz
fără a fi necesară emiterea unei noi solicitării; sanitar, aviz/contract cu societatea de
salubritate şi altele asemenea, după 1.4.1S. Avize şi acorduriale respectarea condiţiilor impuse prin au¬
caz); autorităţilor centrale/serviciilor torizaţia de construire, precum şi prin
în situaţia în care, prin certificatul de deconcentrate avizele, acordurile şi actul administrativ
urbanism a fost cerută elaborarea unor Avizele/acordurile autorităţilor cen¬ al autorităţii competenţe pentru protec¬
studii suplimentare, sintezele acestora trale ori ale serviciilor deconcentrate ţia mediului, se elaborează de colective
se anexează documentaţiei, inclusiv ale acestora, după caz, potrivit cerinţe¬ tehnice de specialitate.
avizele obţinute pentru acestea; lor stabilite şi înscrise în certificatul de Dreptul de semnătură şi de promo¬
urbanism, în funcţie de caracteristicile vare a documentaţiilor tehnice (D.T.) şi
1A.1.6. Documentaţia tehnică (D.T.) urbanistice ale amplasamentului şi de (P.Th.), în vederea avizării/autorizării,
Documentaţia tehnică (DT) este do¬ natura investiţiei, se obţin, de către so¬ se poate face numai sub semnătura
cumentaţia tehnico-economică distinc¬ licitant sau de către proiectant, în cali¬ unor cadre tehnice cu pregătire supe¬
tă, prin care se stabilesc principalele tate de împuternicit al acestuia, înain¬ rioară în domeniile: arhitectură, urba¬
coordonate privind încadrarea în indicii tea depunerii documentaţiei pentru au¬ nism, construcţii şi instalaţii pentru
urbanistici aprobaţi, amplasarea con¬ torizarea executării lucrărilor de con¬ construcţii, potrivit nivelelor de com¬
strucţiilor şi relaţiile acestora cu veci¬ strucţii la autorităţile administraţiei pu¬ petenţă.
nătăţile, schemele şi fluxurile funcţio¬ blice competente, pentru următorele Eeste interzisă semnarea proiectelor
nale, compoziţia spaţială, structura de domenii principale: tehnice (P.Th.) pentru execuţia lucrări¬
rezistenţă, expresia de arhitectură, do¬ a) asigurarea şi racordarea/branşarea lor, precum şi a documentaţiilor tehni¬
tarea şi echiparea construcţiilor, inclu¬ la infrastructura edilitară, în condiţiile ce (D.T.) de către persoane care nu au
siv soluţiile de asigurare, branşare şi impuse de caracteristicile şi ampla¬ absolvit, cu diplomă recunoscută de
racordare a acestora la infrastructura samentul reţelelor de distribuţi¬ statul român, instituţii de învăţământ
edilitară, după caz, care stă la baza e/transport energetic din zona de superior de specialitate în domeniul ar¬
emiterii autorizaţiei de construire/des¬ amplasament, hitecturii şi construcţiilor/instalaţiilor ori
fiinţare. b) racordarea la reţeaua căilor de co¬ care nu au drept de semnătură în con¬
Documentaţia tehnică pentru autori¬ municaţii; diţiile legii, sub sancţiunea legii penale.
zarea executării lucrărilor de construcţii c) securitatea la incendiu, protecţia ci¬ Potrivit prevederilor legale în vigoare
va cuprinde şi soluţiile privind branşa¬ vilă şi protecţia sănătăţii populaţiei; privind calitatea în construcţii, docu¬
mentele şi racordurile la utilităţile urba¬ d) cerinţele specifice unor zone cu res¬ mentaţiile tehnice precum şi proiectele
ne necesare, care se autorizează îm¬ tricţii stabilite prin reglementări spe¬ tehnice, care dezvoltă documentaţiile
preună cu lucrările de bază. ciale. tehnice, în condiţiile legii, se verifică
Documentaţia tehnică, alcătuită din în cazul autorizării executării lucrări¬ pentru cerinţele de calitate de către
piese scrise şi desenate şi completată lor pe amplasamente situate în zone în specialişti verificatori de proiecte ates¬
cu elementele de identificare şi datele care, prin documentaţiile de amenajare taţi, solicitantul având obligaţia de a
tehnice, va respecta următoarele con¬ a teritoriului şi de urbanism aprobate, face dovada efectuării verificării.
diţii: s-a instituit un anumit regim de restric¬ Tehnicienii proiectanţi, absolvenţi ai
a) se elaborează în baza conţinutului- ţie cu privire la realizarea construcţiilor, formelor de învăţământ postliceal cu
cadru; obţinerea avizelor şi acordurilor din durata de minimum 2 ani cu pregătire
b) se elaborează de colective tehnice partea autorităţilor centrale competen¬ în domeniile arhitectură, construcţii,
de specialitate şi se semnează; te este obligatorie. instalaţii pentru construcţii, pot elabo¬
c) se verifică, în condiţiile legii, de Inspectoratul de Stat în Construcţii ra, fără drept de semnătură, documen¬
verificatori de proiecte atestaţi. (ISC), prin inspectoratele teritoriale în taţii pentru clădiri de importanţă redusă
Măsurile specifice pentru protecţia construcţii, potrivit prevederilor legale şi aflate în afara zonelor protejate.
mediului stabilite prin actul administra¬ în vigoare, emite următoarele avi¬
tiv al autorităţii competente pentru pro¬ ze/acorduri: 1.4.2. Reglementări tehnice
tecţia mediului, precum şi cerinţele din a) avize, din punct de vedere tehnic, pentru proiectarea, executarea şi
avizele şi acordurile emise vor fi avute emise cu titlu gratuit, pentru docu¬ exploatarea instalaţiilor de
în vedere la elaborarea documentaţiei mentaţiile tehnico-economice afe¬ încălzire
tehnice şi nu pot fi modificate prin pro¬ rente obiectivelor de investiţii noi, cu
cedura de autorizare ori prin autorizaţia valori mai mari de 13,0 mil.RON, Pentru autorizarea executării lucrări¬
de construire. care se finanţează, din fonduri publi¬ lor de construcţii, calitatea construcţii¬
ce sau din credite externe, contrac¬ lor şi pentru performanţa energetică a
1.4.1.7. Avize şl acorduriale tate sau garantate de stat, ai căror clădirilor şi a instalaţiilor aferente au
fumlzorilor/admlnlatratorilor de utilităţi indicatori tehnico-economici se fost aprobate o serie de legi, prezenta¬
urbane aprobă de Guvern; te în continuare.
în vederea constituirii documentaţiei b) acorduri pentru intervenţii asupra Legea nr. 50/1991 (cu modificările si
pentru autorizarea executării lucrărilor construcţiilor existente; completările aduse de Legea 453/2001
de construcţii, este necesară obţinerea c) avize privind soluţiile de intervenţie si Legea 401/2003) privind autorizarea
avizelor/acordurilor furnizorilor/admi¬ imediată pentru punerea în siguranţă executării lucrărilor de construcţii;
nistratorilor de utilităţi urbane : alimen¬ provizorie a construcţiilor avariate în Legea nr. 10/1995 şi Legea 123/2007
tare cu apă, canalizare, electricitate, urma dezastrelor, în acţiunile de privind calitatea în construcţii;
gaze, termoficare, telecomunicaţii, sa¬ intervenţie operativă şi refacere post Legea nr. 199/2000 privind utilizarea
lubritate, transport urban, stabilite prin dezastru. eficientă a energiei;
certificatul de urbanism, inclusiv pentru Legea nr. 325/2002 pentru aprobarea
restricţiile impuse pentru siguranţa 1.4.1.9. Competenţe de elaborare a OG nr. 29/2000 privind reabilitarea ter¬
funcţionării reţelelor de transport ener¬ documentaţiilor tehnice mică a fondului construit existent şi sti¬
getic sau tehnologic din zona de am¬ Documentaţiile tehnice (D.T.), pre¬ mularea economisirii energiei termice;
plasament. cum şi proiectele tehnice (P.Th.) care Legea nr. 372/2005 privind perfor¬
dezvoltă documentaţiile tehnice, cu manţa energetică a clădirilor;
Capitolul!: Probleme generale I. Instalaţii de încălzire
OUG nr.18/2009 privind creşterea construcţiilor pe pământuri sensibile simboluri, teste şi metode de tes¬
performanţei energetice a clădirilor de la umezire. tare, instrucţiuni de utilizare, teh¬
locuit; nologii şi metode de producţie,
Pe baza Legii nr. 372/2005 privind 1.4.3. Modul de atribuire a precum şi sisteme de asigurare a
performanţa energetică a clădirilor au contractelor de concesiune a calităţii şi condiţii pentru certificarea
fost elaborate următoarele metodologii lucrărilor publice pentru in¬ conformităţii cu standarde relevante
de calcul: stalaţiile de încălzire sau altele asemenea. în cazul con¬
- Mc 001/ 1-1/2006 Metodologia de tractelor pentru lucrări, specificaţiile
calcul a performanţei energetice a tehnice pot face referire, de ase¬
clădirilor (anvelopa clădirii); 1.4.3.1. Modul de atribuire a contracte¬ menea, şi la prescripţii de proiectare
- Mc 001/ 11-17 Metodologia de calcul lor de concesiune a lucrărilor publice şi de calcul al costurilor, la verifi¬
a performanţei energetice a instalaţi¬ pentru instalaţiile de încălzire carea, inspecţia şi condiţiile de
ilor de încălzire. Pentru atribuirea contractelor de recepţie a lucrărilor sau a tehnicilor,
Pentru dimensionarea instalaţiilor de concesiune de lucrări publice, în con¬ procedeelor şi metodelor de exe¬
încălzire sunt în valabilitate următoarele formitate cu Ordonanţa de Urgenţă a cuţie, ca şi la orice alte condiţii cu
standarde; Guvernului 34 din 19.04.2006, se ela¬ caracter tehnic pe care autoritatea
- STAS 1907/1 Instalaţii de încălzire. borează documentaţia de atribuire. Or¬ contractantă este capabilă să le
Calculul necesarului de căldură. donanţa de Urgenţă a Guvernului 34 se descrie, în funcţie şi de diverse acte
Prescripţii de calcul; aplică şi contractelor de achiziţie publi¬ normative şi reglementări generale
- STAS 1907/2 Instalaţii de încălzire. că precum şi a contractelor de cence- sau specifice, în legătură cu lucrările
Calculul necesarului de căldură. sii de servicii şi se aplică din 4 octom¬ finalizate şi cu materialele sau alte
Temperaturi interioare convenţionale brie 2007. elemente componente ale acestor
de calcul Procedurile de atribuire constau în: lucrări.
- STAS 4839 - 97. Instalaţii de încăl¬ licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, di¬ c. Specificaţiile tehnice se definesc
zire. Numărul anual de grade zile; alog competititv, negociere cu publica¬ astfel încât să corespundă, atunci
- STAS 7132 Inatalaţii de încălzire cen¬ rea prealabilă a unui anunţ de partici¬ când este posibil, necesităţilor/
trală. Măsuri de siguranţă la instalaţia pare, negociere fără publicarea preala¬ exigenţelor oricărui utilizator, inclu¬
de încălzire centrală cu apă caldă bilă a unui anunţ de participare şi ce¬ siv ale persoanelor cu dizabilităţi.
având temperatura maximă de 115° C. rere de ofertă. d. Specificaţiile tehnice trebuie să permită
în continuare se prezintă normative¬ Prin Hotărârea de Guvern nr. 925 din oricărui ofertant accesul egal la proce¬
le, instrucţiunile şi ghidurile pentru in¬ 19.07.2006 s-au aprobat normele de dura de atribuire şi nu trebuie să aibă
stalaţiile de încălzire. aplicare a prevederilor referitoare la ca efect introducerea unor obstacole
-113- 2002 Normativ pentru proiecta¬ atribuirea contractelor de achiziţie pu¬ nejustificate de natură să restrângă
rea şi executarea instalaţiilor de în¬ blică din Ordonanţa de urgenţă a Gu¬ concurenţa între operatorii economici.
călzire centrală; vernului nr. 34/2006. e. Fără a aduce atingere reglementă¬
- I 13/1 - 2002 Normativ pentru ex¬ rilor tehnice naţionale obligatorii, în
ploatarea instalaţiilor de încălzire 1.4.32. Reguli de elaborare a docu¬ măsura în care acestea sunt compa¬
centrală; mentaţiei de atribuire tibile cu dreptul comunitar, auto¬
- NP-058-02 Proiectarea şi executarea Autoritatea contractantă are obligaţia ritatea contractantă are obligaţia de
sistemelor centralizate de alimentare de a preciza în cadrul documentaţiei a defini specificaţiile tehnice:
cu energie termică - reţele şi puncte de atribuire orice cerinţă, criteriu, regu¬ - fie prin referire, de regulă în urmă¬
termice; lă şi alte informaţii necesare pentru a toarea ordine de prioritate, la stan¬
- NP-059-02 Exploatarea sistemelor asigura ofertantului/candidatului o in¬ darde naţionale care adoptă stan¬
centralizate de alimentare cu energie formare completă, corectă şi explicită darde europene, la omologări teh¬
termică - reţele şi puncte termice; cu privire la modul de aplicare a pro¬ nice europene, la standarde inter¬
- NP 029 - 02 Normativ pentru proiec¬ cedurii de atribuire. naţionale sau la alte referinţe de
tare şi executarea reţelelor termice Documentaţia de atribuire trebuie să natură tehnică elaborate de orga¬
cu conducte preizolate; cuprindă printre altele şi caietul de sar¬ nisme de standardizare europene;
- I 36-2001 Ghid pentru proiectarea cini sau documentaţia descriptivă, a- în cazul în care acestea nu există,
automătizării instalaţiilor din centrale ceasta din urmă fiind utilizată în cazul atunci specificaţiile tehnice se defi¬
şi puncte termice; aplicării procedurii de dialog competitiv nesc prin referire la alte standarde,
- GP 067-2002 Ghid privind determina¬ sau de negociere; omologări sau reglementări tehnice
rea suprafeţei echivalente termic a naţionale privind utilizarea produ¬
corpurilor de încălzire. 1.4.3.3. Caietul de sarcini conţine, în selor sau proiectarea, calculul şi
Pentru proiectarea, executarea şi mod obligatoriu, specificaţii tehnice. execuţia lucrărilor. Orice astfel de
exploatarea instalaţiilor de încălzire tre¬ a. Specificaţiile tehnice reprezintă ce¬ referire trebuie să fie însoţită de
buie respectate şi prevederile din ur¬ rinţe, prescripţii, caracteristici de na¬ menţiunea sau echivalent;
mătoarele normative: tură tehnică ce permit fiecărui pro¬ - fie prin precizarea performanţelor
- C 56 - 2001 “Normativ pentru verifi¬ dus, serviciu sau lucrare să fie şi/sau cerinţelor funcţionale solici¬
carea calităţii şi recepţia lucrărilor de descris, în mod obiectiv, în aşa ma¬ tate, care trebuie să fie suficient de
construcţii şi instalaţii aferente”; nieră încât să corespundă necesităţii precis descrise încât să permită
- P 118 - Normativ de siguranţa la foc autorităţii contractante. ofertanţilor să determine obiectul
a construcţiilor; b. Specificaţiile tehnice definesc ca¬ contractului de achiziţie publică, iar
- C 300 - Normativ de prevenire a in¬ racteristici referitoare la nivelul cali¬ autorităţii contractante să atribuie
cendiilor pe durata de executare a lu¬ tativ, tehnic şi de performanţă, ce¬ contractul respectiv;
crărilor de construcţii şi instalaţiilor rinţe privind impactul asupra me¬ - fie atât prin precizarea performan¬
aferente; diului înconjurător, siguranţa în ex¬ ţelor şi/sau cerinţelor funcţionale
- P 7-2002 Normativ privind fundarea ploatare, dimensiuni, terminologie, solicitate, astfel cum sunt acestea
prevăzute la punctul b, cât şi prin nice, pot include şi caracteristici de me¬ teligibilă a obiectului contractului nu
referirea la standardele, omologări¬ diu. în cazul în care autoritatea contrac¬ este posibilă şi numai însoţită de
le tehnice, specificaţiile tehnice co¬ tantă solicită îndeplinirea anumitor ca¬ menţiunea sau echivalent.
mune, prevăzute la punctul a, ca racteristici de mediu în ceea ce priveşte I. Autoritatea contractantă are dreptul de
mijloc de prezumţie a conformităţii performanţele şi cerinţele funcţionale, a impune în cadrul documentaţiei de
cu nivelul de performanţă şi cu ce¬ atunci aceasta are dreptul de a utiliza, atribuire, în măsura în care acestea
rinţele funcţionale respective; integral sau parţial, specificaţii definite sunt compatibile cu dreptul comunitar,
- fie prin precizarea performanţelor prin "etichete ecologice" europene, condiţii speciale de îndeplinire a
şi/sau cerinţelor funcţionale solici¬ (multi)naţionale sau prin orice alte "eti¬ contractului prin care se urmăreşte
tate, astfel cum sunt acestea pre¬ chete ecologice", dacă se îndeplinesc, obţinerea unor efecte de ordin social
văzute la punctul b, pentru anumite în mod cumulativ următoarele condiţii: sau în legătură cu protecţia mediului şi
caracteristici, şi prin referirea la - specificaţiile respective sunt adec¬ promovarea dezvoltării durabile.
standardele sau omologările tehni¬ vate pentru definirea caracteristici¬ m. Autoritatea contractantă are obliga¬
ce, prevăzute la punctul a, pentru lor produselor sau serviciilor a că¬ ţia de a asigura obţinerea docu¬
alte caracteristici. ror furnizare/prestare reprezintă o- mentaţiei de atribuire de către orice
f. în cazul în care autoritatea contrac¬ biect al contractului de achiziţie operator economic interesat care
tantă defineşte specificaţiile tehnice publică; înaintează o solicitare în acest sens.
din caietul de sarcini, optând pentru - cerinţele pentru "eticheta ecologi¬
modalitatea prevăzută la punctul e, că" au fost elaborate pe baze ştiin¬ 1.4.4. Fazele de elaborare a do¬
atunci nici o ofertă nu poate fi res¬ ţifice; cumentaţiei tehnico-economice
pinsă pe motiv că produsele sau ser¬ - "eticheta ecologică" a fost adopta¬ pentru instalaţiile de încălzire
viciile prevăzute în propunerea tă printr-o procedură specifică ce a
tehnică nu sunt conforme cu specifi¬ permis implicarea tuturor părţilor Prin Hotărârea de Guvern nr.
caţiile precizate, dacă ofertantul de¬ interesate - organisme guverna¬ 28/09/01/2008, s-a aprobat conţinutul-
monstrează, prin orice mijloc adec¬ mentale, consumatori, producători, cadru al documentaţiilor tehnico-eco¬
vat, că propunerea tehnică prezen¬ distribuitori, organizaţii de mediu; nomice aferente investiţiilor publice.
tată satisface într-o manieră echiva¬ - "eticheta ecologică" este accesibi¬ Prevederile hotărâri se aplică pentru
lentă cerinţele autorităţii contractante lă/disponibilă oricărei persoane in¬ realizarea obiectivelor de investiţii noi,
definite prin specificaţiile tehnice. teresate. precum şi lucrărilor de intervenţii la
g. în cazul în care autoritatea contrac¬ j. Autoritatea contractantă are dreptul construcţii existente care se finanţează
tantă defineşte specificaţiile tehnice de a preciza în caietul de sarcini fap¬ din bugetele prevăzute conform Legii
din caietul de sarcini prin precizarea tul că produsele sau serviciile oferite nr. 500/2002 privind finanţele publice şi
performanţelor şi/sau cerinţelor func¬ care deţin o anumită "etichetă eco¬ Legii nr. 273/2006 privind finanţele
ţionale solicitate, atunci nici o ofertă logică" sunt considerate că îndepli¬ publice locale, cu modificările şi
nu poate fi respinsă dacă ofertantul nesc implicit specificaţiile tehnice so¬ completările ulterioare.
demonstrează prin orice mijloc licitate. Pe de altă parte, autoritatea Proiectarea lucrărilor de construcţii
adecvat că produsele, serviciile sau contractantă nu are dreptul de a pentru obiective de investiţii noi, inclu¬
lucrările oferite asigură îndeplinirea considera o propunere tehnică ca siv extinderi, se elaborează în trei faze
performanţelor sau cerinţelor func¬ fiind neconformă, pentru singurul şi anume:
ţionale solicitate deoarece sunt motiv că produsele sau serviciile - studiul de fezabilitate;
conforme cu: ofertate nu deţin “eticheta ecologică" - proiectul tehnic;
- un standard naţional care adoptă precizată, dacă ofertantul demon¬ - detalii de execuţie.
un standard european: strează, prin orice mijloc adecvat că Proiectarea lucrărilor de construcţii
- o omologare tehnică europeană; produsele/serviciile oferite corespund pentru intervenţii la construcţii existen¬
- o specificaţie tehnică comună utili¬ specificaţiilor tehnice solicitate. te, inclusiv instalaţiile aferente, se ela¬
zată în Comunitatea Europeană; Un mijloc adecvat de a dovedi con¬ borează în patru faze şi anume:
- un standard internaţional; formitatea cu specificaţiile tehnice soli¬ - expertiză tehnică şi, după caz, audit
- alte reglementări tehnice elaborate citate îl poate reprezenta dosarul teh¬ energetic;
de organisme de standardizare eu¬ nic al producătorului sau un raport de - documentaţie de avizare a lucrărilor
ropene. încercare/testare emis de un organism de intervenţii;
h. Un mijloc adecvat de a dovedi con¬ recunoscut; autoritatea contractantă - proiectul tehnic;
formitatea cu specificaţiile tehnice are obligaţia de a accepta certificate e- - detalii de execuţie.
solicitate îl poate reprezenta dosarul mise de organisme recunoscute în ori¬ Pentru obiectivele de investiţii noi, in¬
tehnic al producătorului sau un ra¬ care dintre statele membre ale Uniunii clusiv extinderi, ale căror documentaţii
port de încercare/testare emis de un Europene. tehnicoeconomice intră în competenţa
organism recunoscut, cum ar fi, k. Se interzice definirea în caietul de de aprobare a Guvernului, se elaborea¬
după caz, un laborator neutru de sarcini a unor specificaţii tehnice ză un studiu de prefezabilitate anterior
încercări şi calibrare sau un or- care indică o anumită origine, sursă, elaborării studiului de fezabilitate.
ganism de certificare şi inspecţie producţie, un procedeu special, o Documentaţie de avizare pentru lu¬
j care asigură respectarea standar- marcă de fabrică sau de comerţ, un crări de intervenţii este definită ca do¬
} delor europene aplicabile; autorita- brevet de invenţie, o licenţă de cumentaţia tehnico-economică similară
ţ *ea contractantă are obligaţia de a fabricaţie, care au ca efect favori¬ studiului de fezabilitate, elaborată pe
i accepta certificate emise de orga- zarea sau eliminarea anumitor ope¬ baza concluziilor raportului de experti¬
iil n'sme recunoscute în oricare dintre ratori economici sau a anumitor pro¬ ză tehnică şi, după caz, ale raportului
statele membre ale Uniunii Euro- duse. Prin derogare, se admite o de audit energetic, pentru aprobarea
l8 Pene. astfel de indicaţie, dar numai în mod indicatorilor tehnico-economici aferenţi
p: Performanţele şi cerinţele funcţionale excepţional, în situaţia în care o lucrărilor de intervenţii la construcţii
|S,pnn care se definesc specificaţiile teh¬ descriere suficient de precisă şi in¬ existente;
8 Capitolul 1: Probleme generale I. Instalaţii de încălzire
Lucrările de intervenţii sunt lucrările ocupat - definitiv şi/sau temporar care obiectivele proiectului de
la construcţii existenţe, inclusiv instala¬ - de obiectivul de investiţii; investiţii pot fi atinse (în cazul în
ţiile aferente, asimilate obiectivelor de - suprafaţa estimată a terenului; care, anterior studiului de fezabili¬
investiţii, care constau în: reparaţii ca¬ - caracteristicile geofizice ale terenu¬ tate, nu a fost elaborat un studiu de
pitale, transformări, modificări, moder¬ lui din amplasament determinate în prefezabilitate sau un plan detaliat
nizări, consolidări, reabilitări termice, baza studiului geotehnic realizat de investiţii pe termen lung):
precum şi lucrări de intervenţii pentru special pentru obiectivul de inves¬ - scenarii propuse (minimum două);
prevenirea sau înlăturarea efectelor tiţii privind: - scenariul recomandat de către
produse de acţiuni accidentale şi cala¬ •zona seismică de calcul şi pe¬ elaborator;
mităţi naturale, efectuate în scopul asi¬ rioada de colţ; - avantajele scenariului recomandat;
gurării cerinţelor esenţiale de calitate şi •datele preliminare asupra naturii •descrierea constructivă, funcţiona¬
funcţionale ale construcţiilor, potrivit terenului de fundare şi presiunea lă şi tehnologică, după caz;
destinaţiei lor; convenţională; c. Date tehnice ale investiţiei:
Pentru aplicarea unitară a prevederi¬ •nivelul maxim al apelor freatice; - zona şi amplasamentul;
lor hotărâri, Ministerul Dezvoltării, Lu¬ - studiile topografice preliminare; - statutul juridic al terenului care ur¬
crărilor Publice şi Locuinţelor, cu avizul - datele climatice ale zonei în care mează să fie ocupat;
Ministerului Economiei şi Finanţelor, este situat amplasamentul. - situaţia ocupărilor definitive de teren:
poate emite instrucţiuni care se aprobă e. Costul estimativ al investiţiei suprafaţa totală, reprezentând te¬
prin ordin al ministrului. f. Cheltuieli pentru elaborarea docu¬ renuri din intravilan/extravilan;
mentaţiei tehnico-economice: - studii de teren:
1.4.4.1. Conţinutul-cadru al studiului - cheltuieli pentru elaborarea docu¬ •studii topografice cuprinzând pla¬
de prefezabilitate mentaţiilor de proiectare (studiu de nuri topografice cu amplasamen¬
prefezabilitate, studiu de fezabilitate, tele reperelor, liste cu repere în
1.4.4.1.1. Piesele scrise expertiză tehnică, proiect tehnic şi sistem de referinţă naţional;
a. Date generale: detalii de execuţie), după caz; •studiu geotehnic cuprinzând pla¬
- denumirea obiectivului de investiţii; - cheltuieli pentru activitatea de con¬ nuri cu amplasamentul forajelor, fi¬
- amplasamentul (judeţul, localitatea, sultanţă şi asistenţă tehnică; şelor complexe cu rezultatele de¬
strada, numărul); - cheltuieli pentru obţinerea avizelor şi terminărilor de laborator, analiza
- titularul investiţiei; acordurilor de principiu necesare ela¬ apei subterane, raportul geotehnic
- beneficiarul investiţiei; borării studiului de prefezabilitate; cu recomandările pentru fundare şi
- elaboratorul studiului. - cheltuieli pentru pregătirea documen¬ consolidări;
b. Necesitatea şi oportunitatea in¬ telor privind aplicarea procedurii •alte studii de specialitate necesare,
vestiţiei pentru atribuirea contractului de după caz;
•Necesitatea investiţiei: lucrări şi a contractului de servicii de - caracteristicile principale ale con¬
- scurtă prezentare privind situaţia i proiectare, urbanism, inginerie, alte strucţiilor din cadrul obiectivului de
existentă, din care să rezulte nece¬ servicii tehnice, conform prevederilor investiţii, specifice domeniului de ac¬
sitatea investiţiei; legale (instrucţiuni pentru ofertanţi, tivitate, şi variantele constructive de
- tabele, hărţi, grafice, planşe dese¬ publicitate, onorarii şi cheltuieli de realizare a investiţiei, cu recoman¬
nate, fotografii etc., care să explici- deplasare etc.). darea variantei optime pentru apro¬
teze situaţia existentă şi necesita¬ g. Valoarea totală estimată a investiţiei bare;
tea investiţiei; h. Avize şi acorduri de principiu, Pentru instalaţii este necesar să se
- deficienţele majore ale situaţiei ac¬ după caz dea: destinaţia, categoria de importan¬
tuale privind necesarul de dezvol¬ ţă şi caracteristicele constructive ale
tare a zonei; 1.4.4.12. Piese desenate: clădirii, numărul de niveluri şi destinaţia
- prognoze pe termen mediu şi lung; - plan de amplasare în zonă (1:25.000 - tuturor încăperilor, inclusiv dacă are
•Oportunitatea investiţiei: 1:5.000); sau nu subsol tehnic, tipul şi structura
- încadrarea obiectivului în politicile - plan general (1:2.000 - 1:500). acoperişului sau terasei, dimensiunile
de investiţii generale, sectoriale sau încăperilor şi ale elementelor de con¬
regionale; 1.4.42. Conpnutul-cadrv al studiului strucţii precum şi cotele geodezice ale
- actele legislative care reglementea- de fezabilitate tuturor punctelor caracteristic ale clădi¬
ză domeniul investiţiei, după caz; rilor, gradul de rezistenţă la foc, cate¬
- acorduri internaţionale ale statului 1.4.42.1. Piesele scrise goria şi clasa de pericol de incendiu a
care obligă partea română la reali¬ a. Date generale sunt aceleaşi ca la construcţiilor şi instalaţiilor, date pri¬
zarea investiţiei, după caz. studiul de prefezabilitate: vind caracteristicele proceselor tehno¬
c. Scenariile tehnico-economice prin b. Informaţii generale privind proiectul logice, spaţii pentru amplasarea cen¬
care obiectivele proiectului de investiţii - situaţia actuală şi informaţii despre tralelor termice sau a punctelor termi-
pot fi atinse: entitatea responsabilă cu implemen¬ ce.
- scenarii propuse (minimum două); tarea proiectului; - situaţia existentă a utilităţilor şi
- scenariul recomandat de către ela- - descrierea investiţiei: analiza de consum:
borator; •concluziile studiului de prefezabili¬ •necesarul de utilităţi pentru
- avantajele scenariului recomandat. tate sau ale planului detaliat de in¬ varianta propusă promovării;
d. Date privind amplasamentul şi vestiţii pe termen lung (în cazul în •soluţii tehnice de asigurare cu
terenul pe care urmează să se care au fost elaborate în prealabil) utilităţi;
amplaseze obiectivul de investiţie privind situaţia actuală, necesitatea Pentru instalaţiile de încălzire este
•Informaţii despre terenul din ampla¬ şi oportunitatea promovării inves¬ necesar să se dea: natura agentului
sament: tiţiei, precum şi scenariul tehnico- termici apă caldă, apă fierbinte,abur cu
- situaţia juridică privind proprietatea economic selectat; presiune joasă, abur cu presiune me¬
asupra terenului care urmează a fi •scenariile tehnico-economice prin die, aer cald); natura energiei utilizate:
energie convenţională-combustibilii ga- vestiţia, după caz. - graficul de realizare a investiţiei:

zoşi, lichizi şi solizi; energie neconven¬ j. Avize şi acorduri de principiu e. Costurile estimative ale investiţiei:
ţională: energie solară, energie geoter- - avizul beneficiarului de investiţie pri¬ - valoarea totală cu detalierea pe
mală, energie electrică,pompe de căl¬ vind necesitatea şi oportunitatea in¬ structura devizului general;
dură, recuperarea căldurii etc; modul în vestiţiei; - eşalonarea costurilor coroborate cu
care se face transmisia căldurii: încăl¬ - certificatul de urbanism; graficul de realizare a investiţiei.
zire prin convecţie, încălzire prin radia¬ - avize de principiu privind asigurarea f. Indicatori de apreciere a eficienţei
ţie; sistemul de încălzire: încălzire loca¬ utilităţilor (energie termică şi elec¬ economice:
lă, încălzire centrală; poziţia centralei trică, gaz metan, apă-canal, teleco¬ - analiza comparativă a costului reali¬
termice sau a punctului termic. municaţii etc.); zării lucrărilor de intervenţii faţă de
Este necesar să se indice cota radi¬ - acordul de mediu; valoarea de inventar a construcţiei.
erului, diametrul şi poziţia conductelor - alte avize şi acorduri de principiu g. Sursele de finanţare a investiţiei
exterioare de încălzire. specifice. Sursele de finanţare a investiţiei se
•concluziile evaluării impactului constituie în conformitate cu legislaţia
asupra mediului; 1.4.4.2.2. Piese desenate: în vigoare şi constau în fonduri proprii,
d. Durata de realizare şi etapele prin¬ - plan de amplasare în zonă (1:25000 - credite bancare, fonduri de la bugetul
cipale; graficul de realizare a investiţiei. 1:5000); de stat/bugetul local, credite externe
e. Costurile estimative ale investiţiei - plan general (1: 2000 - 1:500); garantate sau contractate de stat, fon¬
- valoarea totala cu detalierea pe - planuri şi secţiuni generale de arhi¬ duri externe nerambursabile şi alte sur¬
structura devizului general; tectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv se legal constituite.
- eşalonarea costurilor coroborate cu planuri de coordonare a tuturor spe¬ h. Estimări privind forţa de muncă
graficul de realizare a investiţiei. cialităţilor ce concură la realizarea ocupată prin realizarea investiţiei:
f. Analiza cost-beneficiu: proiectului; - număr de locuri de muncă create în
- identificarea investiţiei şi definirea - planuri speciale, profile longitudinale, faza de execuţie;
obiectivelor, inclusiv specificarea pe¬ profile transversale, după caz. - număr de locuri de muncă create în
rioadei de referinţă; faza de operare.
- analiza opţiunilor; 1.4.4.3. Conpnutul-cadru al documen¬ i. Principalii indicatori tehnico-econo-
- analiza financiară, inclusiv calcularea taţiei de avizare a lucrărilor de inter- mici ai investiţiei:
indicatorilor de performanţă finan¬ venpi - valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii
ciară: fluxul cumulat, valoarea actuală lei) (în preţuri - luna, anul, 1 euro =
netă, rata internă de rentabilitate şi 1.4.4.3.1. Piesele scrise lei),
raportul cost-beneficiu; a. Date generale sunt aceleaşi ca la din care:
- analiza economică, inclusiv calcula¬ studiul de prefezabilitate. •construcţii-montaj (C+M);
rea indicatorilor de performanţă eco¬ b. Descrierea investiţiei: - eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
nomică: valoarea actuală netă, rata - situaţia existentă a obiectivului de •anul I;
internă de rentabilitate şi raportul investiţii: •anul II;
cost-beneficiu; •starea tehnică, din punctul de ve¬
- analiza de senzitivitate; dere al asigurării cerinţelor esenţia¬ - durata de realizare (luni);
- analiza de risc. le de calitate în construcţii, potrivit - capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);
g. Sursele de finanţare a investiţiei legii; - alţi indicatori specifici domeniului de
Sursele de finanţare a investiţiilor se •valoarea de inventar a construcţiei; activitate în care este realizată in¬
constituie în conformitate cu legislaţia •actul doveditor al forţei majore, vestiţia, după caz.
în vigoare şi constau din fonduri pro¬ după caz; j. Avize şi acorduri de principiu:
prii, credite bancare, fonduri de la bu¬ - concluziile raportului de expertiză - certificatul de urbanism;
getul de stat/bugetul local, credite ex¬ tehnică/audit energetic: - avize de principiu privind asigurarea
terne garantate sau contractate de •prezentarea a cel puţin două opţi- utilităţilor (energie termică şi elec¬
stat, fonduri externe nerambursabile şi uni; trică, gaz metan, apă-canal, teleco¬
alte surse legal constituite. •recomandarea expertului/auditoru¬ municaţii etc.);
h. Estimări privind forţa de muncă lui energetic asupra soluţiei optime - acordul de mediu;
ocupată prin realizarea investiţiei din punct de vedere tehnic şi - alte avize şi acorduri de principiu
- număr de locuri de muncă create în economic, de dezvoltare în cadrul specifice tipului de intervenţie.
faza de execuţie; documentaţiei de avizare a lu¬
- număr de locuri de muncă create în crărilor de intervenţii. 1.4.4.3.2. Piese desenate:
faza de operare. c. Date tehnice ale investiţiei: - plan de amplasare în zonă (1: 25000-
i. Principalii indicatori tehnico-econo- - descrierea lucrărilor de bază şi a celor 1:5000);
...
mici ai investiţiei
- valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii
lei) (în preţuri - luna, anul, 1 euro =
lei), din care:
•construcţii-montaj (C+M);
- eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
rezultate ca necesare de efectuat în
urma realizării lucrărilor de bază;
- descrierea, după caz, a lucrărilor de
modernizare efectuate în spaţiile
consolidate/reabilitate/reparate;
- consumuri de utilităţi:
- plan general (1: 2000-1:500);
- planuri şi secţiuni generale de arhi¬
tectură, rezistenţă, instalaţii, inclusiv
planuri de coordonare a tuturor spe¬
cialităţilor ce concură la realizarea
proiectului;
•anul I; •necesarul de utilităţi rezultate, du¬ - planuri speciale, profile longitudinale,
•anul II pă caz în situaţia executării unor profile transversale, după caz.
lucrări de modernizare;
- durata de realizare (luni); •estimări privind depăşirea consu¬ 1.4.4.4 Proiectul tehnic
- capacităţi (în unităţi fizice şi valorice); murilor iniţiale de utilităţi. Proiectul tehnic reprezintă documen¬
- alţi indicatori specifici domeniului de d. Durata de realizare şi etapele taţia scrisă şi desenată pentru care se
activitate în care este realizată in- principale: eliberează autorizaţia de construire şi
care face parte din documentele de li¬ formaţiilor din PT. terior. Prin acţiuni se înţelege orice
citaţie pentru realizarea investiţiei. DE se elaborează, de regulă, de că¬ cauză capabilă să genereze stări de
PT se întocmeşte de către elaboratorul tre executantul lucrărilor de investiţie. solicitare mecanică, eforturi sau defor¬
SF şi cuprinde, în principal, următoarele: maţii, într-o clădire.
•descrierea lucrărilor; principalele pie¬ 1.4.4.6 Verificarea proiectelor Precizarea principalelor tipuri de ac¬
se ale acestei părţi sunt memoriile Proiectele de instalaţii de încălzire se ţiuni este foarte importantă pentru cal¬
tehnice pe specialităţi în care se in¬ verifică pentru toate cerinţele de calitate culul şi verificarea siguranţei clădirilor,
clude şi memoriul tehnic pentru in¬ şi pentru toate categoriile de construcţii, deoarece pe baza acestora se stabileş¬
stalaţiile de încălzire centrală (in¬ de verificatori atestaţi MDRT pentru te alcătuirea şi celelalte componente
stalaţii interioare, reţele termice şi specialitatea „Instalaţii termice - lt“. ale sistemului clădire. Un rol important
surse de căldură); în procesul de precizare a acţiunilor îl
•caietele de sarcini: acestea explici- 1.5. Funcţionalitatea au sistemele de instalaţii şi echipamen¬
tează nivelul de performanţă a lucră¬ şi alcătuirea clădirilor te care, din punct de vedere al struc¬
rilor, descriind soluţiile tehnice şi teh¬ turii de rezistenţă, constituie acţiuni
nologice folosite care să asigure exi¬ 1.5.1. Clasificarea construcţiilor pentru aceasta.
genţele de calitate impuse. Caietele în acest sens acţiunile exercitate de
de sarcini fac parte integrată din do¬ Construcţiile sunt o componentă instalaţii şi echipamente constituie date
cumentele de licitaţie pentru adju¬ esenţială în procesul extrem de com¬ importante de temă în vederea calculu¬
decarea execuţiei lucrărilor de inves¬ plex al adaptării omului la mediul în¬ lui şi verificării siguranţei clădirilor, pre¬
tiţie, iar conţinutul lor este: conjurător, fie natural, fie artificial, in¬ cum şi alcătuirii acestora. Stabilirea ac¬
- breviar de calcul pentru dimensiona¬ stituit. Construcţiile pot fi clasificate ţiunilor înseamnă precizarea originii
rea elementelor componente; după mai multe criterii, cele mai impor¬ acestora, a modului de manifestare, a
- nominalizarea planşelor care guver¬ tante fiind: destinaţia şi importanţa lor. evoluţiei în timp, a distribuţiei spaţiale,
nează lucrarea; După destinaţie construcţiile se îm¬ a caracteristicilor condiţiilor reale şi lo¬
- specificarea dimensiunilor, proprietă¬ part în: cale de aplicare.
ţilor fizice, chimice, de aspect, de ca¬ - clădiri: civile, industriale, agrozooteh¬
litate, toleranţe, teste etc., pentru nice; 1.5.4. Funcţionalitatea clădirilor
materialele componente ale lucrării; - construcţii inginereşti: căile de comu¬
- descrierea execuţiei lucrării; nicaţii, tuneluri, reţele şi linii de tran¬ Funcţionalitatea unei clădiri, în raport
- condiţii de recepţie; sport ale energiei electrice, baraje hi¬ cu unul sau mai multe scopuri pe care
- standarde, normative şi alte prescrip¬ drotehnice etc. trebuie să le îndeplinească, este un cri¬
ţii care trebuie respectate; Clădirile se clasifică în clase de im¬ teriu esenţial în alcăturea unei destinaţii
•listele cu cantităţi de lucrări şi utilaje; portanţă. date. De asemenea, organizarea func¬
•graficul general de realizare a investiţiei; Clasa I - Clădiri de importanţă vitală ţională a spaţiului conţine şi răspunsul
•piese desenate, care pentru insta¬ pentru societate, a căror funcţionalita¬ la exigenţe ca: eficienţa tehnico-eco-
laţiile de încălzire cuprind următoa¬ te, în timpul cutremurului şi imediat du¬ nomică; de confort şi de grad de
rele planşe: pă cutremur, trebuie să se asigure in¬ ocupare a spaţiului.
- planul tuturor nivelurilor clădirii, la tegral (spitale, staţii de pompieri, mu¬ Analiza funcţională a spaţiilor inte¬
scara de 1:50 cuprinzând ampla¬ zee de importanţă naţională etc.); rioare conduce la criterii de amplasare
sarea receptoarelor de căldură Clasa II - Clădiri de importanţă deo¬ optimă a instalaţiilor şi echipamentelor
(corpuri de încălzire, aeroterme) şi sebită la care se impune limitarea ava¬ în raport cu elementele structurale por¬
a reţelelor de conducte aferente; riilor avându-se în vedere consecinţele tante şi neportante, de pe o parte, şi
- schema coloanelor şi, în cazuri deo¬ acestora (şcoli, creşe, grădiniţe, săli de cu configuraţia geometrică a acestor
sebite, schema izometrică a instala- spectacole, biserici etc.); spaţii,de pe altă parte. Astfel, instala¬
ţiei; Clasa III - Clădiri de importanţă nor¬ ţiile (încălzire, sanitare etc.) trebuie să
- detalii principale de montare; mală (care nu fac parte din clasele I şi II). răspundă şi acestor criterii funcţionale
- planuri de situaţie, la scara 1:500 Clasa IV - Clădiri de importanţă re¬ în strânsă corelare cu exigenţele de
sau 1:1000, cuprinzând traseele dusă (clădiri de locuit cu parter sau conformare, dimensionare şi alcătuire
reţelelor termice exterioare; parter şi etaj etc.). specifice domeniului respectiv.
- profilul longitudinal al reţelelor ter¬ în conceptul de funcţionalitate interioa¬
mice exterioare; 1.5.2. Subsistemele clădirii ră a clădirilor, pe lângă exigenţele de mai
- planul de amplasare a utilajelor sus, se includ şi exigenţe referitoare la
(postamente) în centrala termică în cadrul unei clădiri, subsistemele, instalaţii şi echipamente. Stabilirea tra¬
(punct termic), realizat la scara la un prim stadiu de descompunere, seelor conductelor sistemelor de instalaţii
1:50 sau 1:100; sunt: spaţiile închise, structura de re¬ trebuie să se facă, respectând în strânsă
- planul centralei termice, cu conducte zistenţă, închiderea - anvelopă; com¬ corelare reciprocă, atât exigenţele func¬
realizate monofilar, la scara 1:50; partimentările interioare, instalaţii şi ţionale ce se impun structurii de rezis¬
- schema funcţională a centralei termi- echipamente. Spaţiile închise rezultă tenţă, elementelor nestructurale, spaţiilor
ce; prin compartimentările interioare, atât interioare, cât şi exigenţele ce se impun
- schema desfăşurată (de montare) a în plan vertical pe înălţime, cât şi în instalaţiilor şi echipamentelor.
centralei termice, la scara 1:50 (pe plan orizontal.
verticală). 1.5.5. Analiza şi alcătuirea
1.5.3. Acţiuni în clădiri antiseismică a instalaţiilor
1.4.4.5 Detaliile de execuţie şi a echipamentelor
Detaliile de execuţie (DE) sunt docu¬ Sistemul clădire se află, pe întreaga
mentaţiile care fac posibilă execuţia lu¬ sa durată de existenţă şi exploatare, Instalaţiile şi echipamentele trebuie
crărilor pe şantier, explicând toate so¬ supus unei mari diversităţi de acţiuni să aibă siguranţa necesară în exploata¬
luţiile tehnice de realizare, pe baza in- provenite din mediul exterior şi sau in- re împreună cu celelalte componente
care alcătuiesc sistemul clădire, fapt durii sunt tratate în detaliu in volumul V câmpul de temperatură în corp şi flu¬
pentru care în faza de proiectare, con¬ ventilare-condiţionare, în prezenta lu¬ xul termic. Astfel:
formare, alcătuire, se urmăreşte obţi¬ crare fiind prezentate succint principa¬ •pentru un perete plan simplu de
nerea unui răspuns seismic considerat lele formule utilizate in calculele de di¬ grosime d, cu un coeficient de con¬
favorabil atât pentru clădire, care con¬ mensionare a instalaţiei de încălzire. O ductivitate A, cu suprafeţele delimita¬
stituie suportul instalaţiilor, cât şi pen¬ atenţie aparte s-a dat elementelor de toare paralele, cu temperaturi constan¬
tru instalaţiile propriu-zise. transfer de masă şi a curgerii fluidelor te 91 şi e2 (unde 01 > d2),
Analiza funcţională a instalaţiilor şi în conducte. - fluxul de căldură:
echipamentelor constituie o etapă pre¬
liminară în procesul de proiectare în 1.6.1. Transmisia căldurii a>-±-(ot-e,)A [W] (1.6.3)
care se urmăreşte identificarea tuturor
elementelor şi componentelor de insta¬ Transmisia căldurii de la un corp cu A - reprezentând suprafaţa peretelui,
laţii şi echipamente ce intră în alcătui¬ temperatură ridicată la un corp cu - câmpul de temperatură în perete
rea clădirii şi anume: temperatură mai scăzută este un feno¬
- se identifică toate punctele sau zone¬ men complex, în care se disting trei 8-6 - x [°C] (1.6.4)
le de conexiune: ancorare, prindere, forme elementare de schimb de căldu¬ ’ d
străpungere, traversare între instalaţii ră, conducţie, convecţie şi radiaţie. x - reprezentânddistanţa în masa pe¬
şi echipamentele respective; retelui.
- se stabileşte importanţa tuturor ele¬ 1.6.1.1 Conducţia termică •pentru un perete plan compus din
mentelor şi componentelor insta¬ Legea fundamentală a conducţiei este mai multe straturi,
laţiilor, în raport cu sistemul clădire, Legea lui Fourier şi este dată de relaţia: - fluxul de căldură:
precum şi importanţa lor reciprocă; q = -A grad 9 [W/m2] (1.6.1)
- se stabileşte nivelul de implicare al adică fluxul de căldură este propor¬ <p = S [W] (1.6.5)
fiecărui sistem, pe categorii de insta¬
laţii şi echipamente, în cadrul pro¬
ţional cu gradientul de temperatură 6
şi coeficientul de conductivitate termi¬
îdj
/-< A.
ducerii unui eveniment seismic. că A.
La toate aceste aspecte ale analizei Coeficientul de conductivitate termi¬ unde:
funcţionale participă toţi factorii de răs¬ că este o mărime caracteristică fiecă¬
" d
pundere: proiectant, investitor, executant. rei substanţe şi depinde de starea de 2 — - reprezintă suma rezistenţelor
Asigurarea nivelului de siguranţă în agregare, temperatură, presiune, umi¬ i-i termice corespunzătoare fie¬
funcţionare - exploatare, în cazul pro¬ ditate etc. cărui din cele n straturi;
ducerii unui eveniment seismic, se •La solide, conductivitatea termică •pentru un perete cilindric simplu
referă simultan la trei serii de obiecte: variază cu temperatura şi se exprimă limitat de o suprafaţă interioară de dia¬
- ansamblul sistemului, elementelor şi printr-o relaţie de dependentă lineară metru D1 = 2r1 şi de una exterioară de
componentelor tuturor instalaţiilor şi A = Ao.(1+p8) [W/m-K] (1.6.2) diametru D2 = 2 r2 , ale căror tempera¬
echipamentelor: în care: turi 91 respectiv 82 sunt constante
- elementele şi componentele structu¬ - conductivitatea
A0 peratura de 0 °C; termică la tem¬ (07> S2),
rale şi/sau nestructurale purtătoare - fluxul de căldură:
de instalaţii şi echipamente; p - un coeficient, care depinde de ma¬
- conexiunile dintre aceste două serii terialul, a cărui valoare se determi¬
d> =
2*1(o, -e2) -A [W] (1.6.6)
de obiecte mai sus menţionate, re¬ nă experimental.
prezentate de prinderi, ancorări, La materialele de construcţii, care In r?
traversări, străpungeri, susţineri etc. prezintă o structură poroasă, fibroasă r,
Referitor la toate instalaţiile şi echi¬ sau granulară, în care spaţiile libere I - reprezentând lungimea peretelui ci¬
pamentele care se proiectează, legisla¬ din structură sunt pline cu aer, coefici¬ lindric;
ţia actuală prevede conform Normati¬ entul de conductivitate termică este cu - câmpul de temperatură:
vului P100 cinci categorii seismice ale atât mai redus cu cât aceste spatii
instalaţiilor şi echipamentelor. sunt mai dese şi de dimensiuni mai
Inrir, [°C] (1.6.7)
mici. Prezenţa umidităţii în materiale lnr2 r,
1.6. Date generale privind determină o creştere substanţială a
calculul instalaţiilor conductivităţii termice a acestora. r - reprezentând distanţa în peretele
de încălzire •La lichide, conductivitatea termică cilindric;
este dependentă de viteza de propa¬ •pentru un perete cilindric compus
Stabilirea caracteristicilor tehnice şi gare a undei elastice în lichid, tempe¬ din mai multe straturi
constructive ale elementelor componen¬ ratură, densitate, căldură masică şi - fluxul de căldură:
te şi ale echipamentelor instalaţiilor de masă moleculară. Conductivitatea ter¬
încălzire se bazează pe calcule termo- mică a lichidelor scade cu temperatura, [W] ţi.6.8)
tehnice şi hidraulice, pe fenomene de cu excepţia apei şi glicerinei, dar creşte A 1 r‘ t1
transmisia căldurii şi umidităţii şi pe fe¬ cu presiunea. 1
H 2Xt
In
r
nomene de curgere a fluidelor în con¬ • La gaze, conductivitatea termică
ducte. are valori mici, ceea ce le conferă ca¬ unde:
Pentru soluţionarea acestor proble¬ litatea de bune izolatoare termice. 1 r.tl - reprezintă rezistenţa
me, sunt prezentate succint principale¬ în majoritatea aplicaţiilor tehnice din "
le legi de bază şi formulele cele mai j-i 2A. r termică a tuturor stra¬
domeniul instalaţiilor se întâlnesc pro¬
importante folosite în calculele de di¬ bleme de transmisie a căldurii prin turilor componente.
mensionare ale instalaţiilor de încălzire. conducţie în regim staţionar. în aceste
Problemele legate de transmisia căi¬ cazuri este necesar să se determine
1.6.1.2 Convecpa termică (1.6.13) ratura fluidului în afara stratului limită.

Este schimbul de energii sub formă cu următoarele precizări:
de căldură între un fluid şi suprafaţa •temperatura de referinţă este tem¬ 1.6.1.3 Radiapa termică
unui corp solid, aflate la temperaturi peratura medie în secţiunea pla¬ Reprezintă procesul de transformare a
diferite. sată la distanţa x; energiei interne a unui corp, aflat la o
Legea fundamentală a convecţiei •relaţia este variabilă pentru: anumită temperatură, în energie radiantă
căldurii, cunoscută ca legea lui (x/d)s216 şi Re< 105; şi propagarea ei în toate direcţiile sub
Newton, permit calculul fluxului termic •criteriul Prp se calculează pentru formă de unde electromagnetice.
unitar cu relaţia: fluidul aflat la temperatura Ecuaţia transmisiei de căldură prin
peretelui conductei; radiaţie între două suprafeţe A1 şi A2
q = h(dp- 6'} [W/m2] 1.6.9
•efectul curburii peretelui este cu¬ de temperaturi absolute T1>T2 aşezate
prins în raportul (x/D)0'1; oricum în spaţiu şi care schimbă între
în care: - curgerea în regim turbulent prin con¬ ele căldură prin radiaţie are forma
h - este coeficientul de transfer termic ducte cilindrice, pentru care se apli¬ generală.
superficial, în W/m2-K, că relaţia criterială a lui Miheev
8pP - temperatura peretelui (suprafeţei / \0.&
de schimb), în [°C], Nux 0,021 Re°xa- Pr° 43
Pr
*'2 0,2
T, L.
'
= E
- temperatura fluidului, în [°C]în Prp 100 100
0f
practica curentă se întâlnesc cos OJJ cos io2
două feluri de transmisii prin con- (1.6.14) ff nr 2
dAtdA2 [W]
vecţie, în funcţie de modul în cu următoarele precizări: A, A, (1.6.17)
care se face mişcarea fluidului: •se aplică pentru Re > IO4
- convecţie forţată unde mişcarea flu¬ •diametrul interior al ţevii D este notând cu:
idului este realizată sub acţiunea considerat lungime caracteristică; cos n>1 cos io2
unor forţe exterioare (pompe, venti¬ •proprietăţile fizice ale fluidului se s„-ff jir2 dA1dA2
latoare etc.); stabilesc pentru temperatura A, A2 (1.6.18)
- convecţie liberă unde mişcarea flui¬ medie a fluidului; în care:
dului se datoreşte diferenţei de den¬ •coeficientul cj introduce variaţia S21 - este coeficientul de iradiere reci¬
sitate între zonele calde şi reci ale transmisiei căldurii pe porţiunea procă (coeficientul unghiular me¬
fluidului. de stabilizare. diu sau factorul de formă) şi se
calculează prin metoda integrării
1.6.1.2.1 Convecţia forţată 1.6.1.2.2 Convecţia liberă directe sau metode aproximative.
Este cel mai important mod de tran¬ Transmisia căldurii are loc ca urmare în calculele practice se utilizează
sfer de căldură prin convecţie, fiind în¬ a mişcării unui fluid pe lângă o supra¬ metoda coeficienţilor lui Poleak, adică:
tâlnită la majoritatea situaţiilor practice
din domeniul instalaţiilor.
faţă datorită diferenţei de densitate.
Acest mod de transmisie a căldurii se
- -
S2, S,2 <P,2A, = <P2A (1.6.19)
în care:
Forma generală a ecuaţiei criteriale a întâlneşte: Ş12 şi v21 - sunt coeficienţii unghiulari
convecţiei forţate este - în încăperi, la curgerea aerului cald medii.
Nu = C-Rem-Prn (1.6.10) sau rece de-a lungul elementelor de Coeficienţii unghiulari medii se pot
sau construcţii; calcula ţinând seama de forma, poziţia
h = C-Rem-Prn-k/l [W/m2 K] (1.6.11) - la curgerea aerului pe suprafeţele şi mărimea suprafeţelor care schimbă
în care: încălzitoare; căldură între ele. La calculul instalaţii¬
Nu - este criteriul Nusselt; - la circulaţia liberă a lichidului în jurul lor de încălzire prin radiaţie, determina¬
Re - criteriul Reynolds; suprafeţei încălzitoare de la schimbă¬ rea coeficienţilor unghiulari medii ipr2şi
Pr - criteriul Prandt; toarele de căldură etc. îp21 nu pun probleme deosebite dat
A - coeficientul de conductivitate; Fenomenul este influenţat de trei fiind faptul că suprafeţele care schim¬
/ - lungimea caracteristică. factori: bă căldură între ele au forme geome¬
în practica curentă se întâlnesc ur¬ - forţele gravitaţionale, trice bine definite (dreptunghice, pă¬
mătoarele cazuri: - cele de viscozitate, trate etc.), iar pe de altă parte poziţiilor
- curgerea laminară, în lungul unei plă¬ - difuzia termică din zonele cu tempe¬ lor în spaţiu, una faţă de cealaltă, sunt
ci plane, cu temperatura variabilă şi o ratură ridicată către cele cu tempera¬ paralele sau perpendiculare.
porţiune neîncălzită (nerăcită), pentru tură scăzută. în calcule se utilizează şi ecuaţia:
care se aplică relaţia generală:
0.˙5
Pentru cazurile practice se pot utili¬ 012= A1-ip12-hr-(01 - 02) [W] (1.6.20)
Pr
za următoarele relaţii: în care:
X-XQ
Nux = 0, 33 Re35- Pr0 33
—
Prp x
- convecţia liberă la o placă plană hr - coeficientul de schimb de căldură
verticală sau cilindru vertical: prin radiaţie se calculează cu
(1.6.12) Nu = C-(GrPrf (1.6.15) formula:
cu următoarele precizări: cu următoarele precizări:
•temperatura de referinţă este tem¬ •pt. Gr-Pr=104... 108, C=0,59 şi m=1/4, T-.
100
- K
100
peratura curentului exterior de •pt. Gr-Pr=10s... IO12, C=0, 13 şi m= 1/3. K = c„ = C12b [W/m2 K]
fluid Gf; - convecţia liberă la conducte ori¬ (1.6.22)
•lungimea caracteristică / = x-xQ; zontale unde:
•domeniul de aplicare Re s 105. b - este factorul de temperatură,
- curgerea în regim laminar prin con¬
ducte cilindrice, pentru care se poate
Nu = 0,5{Gr Pr˙'* ' PrpPr (1.6.16) C12 - este coeficientul de radiaţie pen¬
tru cele două suprafeţe.
aplica relaţia: cu următoarele precizări:
0.43 Pr
0.25
X
.o.r •104 < Gr-Pr < 108 1.6.1.4 Schimbul global de căldură
Nux = 0, 33 Re°x5- Pr Prp d
•temperatura de referinţă este tempe- Caracteristica cantitativă a procesu-
lui general de schimb de căldură îl determină, în mod analog, ca şi câm¬ 1.6.3.1 Modelul matematic al unei
constituie coeficientul global de trans¬ pul de temperatură 6 cu relaţia: reţele inelare este dat de:
misie a căldurii U sau rezistenţa termi¬ - ecuaţia de continuitate:
că globală R. PrP „˙ R
K-P,i)[Pa](1.6.29) V = v1 A 1 = v2 -A2 = const. (1.6.31),
în regim
staţionar, schimbul global în care:
de căldură se exprimă sub forma V - debitul volumic al fluidului,
<P = UA-AT [W] (1.6.22) în care: v1 - viteza fluidului în secţiunea Av
sau pv1 şi pv2 - sunt presiunile parţiale ale v2 - viteza fluidului în secţiunea Az
(p = (A-AT)/R [W] (1.6.23) vaporilor din aer din cele două - ecuaţia energiilor (Bernoulli)-.
în care: medii separate de elementul de v2
AT - este diferenţa de temperatură construcţii; z + —P
— +
dintre cele două fluide, Rvx - rezistenţa la vapori a elementului
pg 29>,
A - suprafaţa de schimb de căldură. de construcţii până în stratul xr, P I/2
Expresia coeficientului global de Rv - rezistenţa la vapori a elementului
transmisie termică unidirecţională prinde construcţii [m/s] care se calcu¬ (1.6.32)
tr-un perete plan, compus din mai lează cu relaţia: în care:
multe straturi, are forma:
Rv = id,— [m/s] (1.6.30) P
z + ——
1 - sunt energiile potenţiale
U= pg
1
„ 6 1 [W/m2K] (1.6.24)
1si2 în punctele 1 şi 2 de pe
+ y —
+- în care: tronsonul de conductă;
", j-1
M) - este coeficientul de difuzie al va¬ v2
exprimând rezistenta termică cu: porilor de apă în funcţie de tem¬ - sunt energiile cinetice în
1 peratura medie a stratului [s-1]; 29hs,2 punctele 1 şi 2 de pe
R= —
",
+ > — + ",
z*,
—
[m2 K/W] (1.6.25) d - grosimea fiecărui strat [m]; tronsonul de conductă.
,u. - factor de rezistenţă la permeabili¬
Expresia coeficientului global de tate la vapori a stratului j. tele
Rr12i şieste2 energia disipată între punc¬
transmisie a căldurii printr-un perete - relaţiile pentru calculul pierderilor de
cilindric compus din mai multe straturi 1.6.3. Curgerea fluidelor sarcină
are forma: în conducte •pierderile de sarcină lineare, re¬
1 prezentând consumul de energie
u= Ansamblul de conducte împreună cu
1 A 1 D 1 mecanică a unităţii de greutate a
",D,
-1 M 2h
In + utilajele (cazan, pompe, schimbătoare
de căldură etc.) şi accesoriile respecti¬
fluidului, când acesta parcurge
/˙, distanţa /, adică este energia con¬
ve (robinete, vane, clapete de reglare şi sumată pentru învingerea rezis¬
[W/m2-K] (1.6.26) de sens etc.), care asigură producerea, tenţelor de frecare a fluidului pe
exprimând rezistenţa termică cu: transportul şi distribuţia fluidelor, for¬ pereţii conductelor
mează sistemul hidraulic sau instalaţia Apd = R-l [Pa] (1.6.33)
1
fî = — + — • /n + hidraulică. Pierderea de sarcină liniară unitară
h,D, D. h2Dfi+1 în instalaţiile de încălzire, mişcarea flu¬ este dată de relaţia:
idelor este, de obicei, turbulentă şi nu¬
[m2 K/W] (1.6.27) mai în cazuri excepţionale este laminară. R = [Pa/m] (1.6.34)
Valorile coeficienţilor de schimb de La calculele hidraulice ale unei reţele /
căldură h1 şi h2 sunt determinate din de conducte este necesar să se ţină Este dependentă de raza hidraulică r,
condiţiile de stare şi mişcare a fluidelor. seama de caracteristicile: de viteza fluidului v, de natura fluidului
- geometrice: numărul de noduri, numărul (caracterizat prin densitatea p şi co¬
1.6.2. Elemente de transfer de tronsoane şi lungimea acestora eficientul de viscozitate dinamic p) pre¬
de masă precum şi de numărul de inele; cum şi de rugozitatea K a pereţilor con¬
- hictauiice: debite (fluid, căldură), viteze ductei, exprimată prin coeficientul de
Materialele de construcţii opun o ale fluidului, sarcini hidraulice dispo¬ frecare A, şi se poate scrie sub forma
anumită rezistenţă la trecerea vapori¬ nibile.
D A v2
lor, în funcţie de structura lor şi de Reţelele de conducte din instalaţiile r [Pa/m] (1.6.35)
d 2
conţinutul lor de umiditate. de încălzire sunt inelare (închise), iar
în termotehnica construcţiilor, pro¬ curgerea fluidelor este considerată ca Coeficientul de frecare sau de rezisten¬
cesele de difuzie a lichidelor, gazelor o mişcare permanentă şi unidimensio¬ ţă hidraulică lineară A a fost studiat prin
şi vaporilor prin porii materialelor (că¬ nală, fiind caracterizată prin două mă¬ cercetări experimentale şi a rezultat că:
rămidă, beton, lemn, izolaţii etc.) re¬ rimi principale: - pentru curgere laminară în conducte
prezintă exemple de transfer de masă - viteza fluidului v [m/s] R < 2320 se calculează cu relaţia lui
însoţit de transmisia căldurii, absorbţia - cota piezometrică: Darcy:
sau modificarea fazelor.
Expresia fluxului de vapori difuzat se HP = Z + -2
pg
[m], A =
64
—
poate calcula şi în funcţie de diferenţa Re (1.6.36)
presiunilor parţiale ale vaporilor de apă, care reprezintă caracteristica de - pentru curgere turbulentă se utilizează
9= "(Pw - Pj [kg/m2] (1.6.28) presiune a curentului unidimensional, formula lui Colebrook - White:
in care: variabil în lungul curentului de la o 1
b - este coeficientul de schimb prin -2 log 2.51 K
secţiune la alta, datorită disipării con¬ = +
difuzie a vaporilor. tinue a energiei hidraulice în căldură VI 3,71 DfîeVX
(1.6.37)
Câmpul de concentraţie pv al vapo¬ prin lucrul mecanic al forţelor interne în care:
rilor dintr-un element de construcţii se de viscozitate. D - este diametrul conductei [mm];
K - rugozitatea absolută [mm]. următoarele cazuri: consumă XZ = aH, rezultând pentru în¬
•pierderile de sarcină locale apar - cunoscută fiind reţeaua de conducte a vingerea rezistenţei lineare:
de-a lungul conductelor în zonele instalaţiei, cu caracteristicile fiecărui X (Rl) = (1 - a)H, de unde se obţine:
de neuniformităţi (curbe, coturi, tronson (lungimea /, diametrul D, debi¬
robinete, vane etc.) şi se calcu¬ tul de fluid V) şi traseul cu rezistenţele Rm = [Pa/m] (1.6.42)
lează cu relaţia: locale, prin înlocuirea valorilor date de 1'
v2 relaţia 1.6.40 şi efectuarea operaţiilor şi în care valoarea coeficientului a este sta¬
4p, = Z= 2§yP [pa] respective se obţine pierderea de sarci¬ bilit pe baze statistice considerându-se pen¬
(1.6.38) nă Ap. tru instalaţiile de încălzire interioare
în care: - cunoscut fiind traseul reţelei de con¬ a = 0,33, iar pentru reţelele de transport
XŞ - sunt coeficienţi de rezistenţă locală, ducte şi caracteristicile fiecărui tronson a = 0, 10. în cazul necunoaşterii presiunii
dependenţi de forma obstacolului (lungimea / şi debitul de fluid V) şi, în disponibile H, diametrele preliminare ale
care produce rezistenţa locală. unele cazuri, presiunea disponibilă H, conductelor se stabilesc în funcţie de de¬
se cere să se determine diametrele bitele de fluid V şi de vitezele v ale fluidului
1.6.3.2 Ecuaţia fundamentală a conductelor care alcătuiesc tronsoane¬ în tronsoanele de conducte. Vitezele v ale
pierderilor de sarcină le reţelei. în acest caz problema se re¬ fluidului în tronsoanele de conducte se
Pentru reţelele din instalaţiile de încăl¬ duce la dimensionarea reţelei de con¬ consideră, în general, crescătoare de la
zire, ţinând seama de relaţiile 1.6.35 şi ducte, care este mai dificilă, deoarece consumatori spre sursa termică.
1.6.38 se prezintă astfel: coeficientul lui Darcy - X - depinde de b - calculul de verificare constă în a
diametrul conductei şi de viteza v a verifica dacă pentru diametrele prelimi¬
Ap"f‘Tp + 2ŞTp [Pa]
sau
fluidului.
Calculul de dimensionare a unei reţele
nare stabilite, pierderile de sarcină înre¬
gistrate la debitele nominale pe diversele
v2 XI se face printr-un calcul iterativ, împărţin- circuite alimentate dintr-un nod sunt mai
AP = — P, „ + X˙ [Pa] (1.6.39) du-se în etapele: mici sau sensibil egale cu presiunea dis¬
2 [D a - calculul preliminar, în care se sta¬ ponibilă în nodul respectiv, adică:
unde ţinând seama de ecuaţia de bilesc diametrele preliminare ale conduc¬ X {Rl + Z) s Hd [Pa] (1.6.43)
continuitate 1.6.33, în care, exprimând telor, presupunând cunoscute, fie presiu¬ Pentru calculul hidraulic al conductelor
secţiunea conductei în funcţie de dia¬ nea disponibilă H (ex.: instalaţiile de în¬ sunt necesare următoarele operaţii preli¬
metrul D [mm] şi debitul de fluid călzire prin gravitate, instalaţiile cu abur minare:
V [m3/h] se obţine forma finală a pier¬ de presiune joasă etc.) fie viteza v a flu¬ - întocmirea schemei coloanelor instalaţi¬
derilor de sarcină totale. idului (ex.: instalaţiile de încălzire cu apă ei de încălzire care se desenează la
caldă cu circulaţie prin pompare etc.). scara 1:50 sau 1:100 planşele dintre ni¬
în cazul cunoaşterii presiunii disponibi¬ veluri, coloanele, corpurile de încălzire
Ap-S.25 [Pa] le H, diametrele preliminare ale conduc¬ cu legăturile la coloane;
telor se stabilesc în funcţie de debitele - întocmirea planului profilului reţelei de
(1.6.40) de fluid G şi de pierderea de sarcină Rm. distribuţie a conductelor care alimen¬
relaţii pe baza căruia se fac calculele Valoarea Rm se determină din relaţia care tează coloanele;
hidraulice de dimensionare şi de verifi¬ exprimă legătura dintre pierderile de sar¬ - înscrierea pe fiecare tronson de con¬
care a reţelelor de conducte din insta¬ cină totale X {RI + Z) ale circuitului con¬ ductă din plan şi schemă: debitul de căl¬
laţiile de încălzire. siderat şi presiunea disponibilă H cunos¬ dură <P, sau debitul de fluid V; lungimea
cută, a aceluiaşi circuit, adică: / şi diametrul D ale conductei (în ipoteza
1.6.3.3 Calculul hidraulic al reţelelor de H a Z (Rl+Z ) [Pa] (1.6.41) verificării regimului hidraulic al instalaţiei).
conducte unde se aproximează că pentru pierderi¬
în calculele practice pot interveni le de sarcină în rezistenţele locale se
1.7. Mărimi şi unităţi de măsură

Nr Simbol Denumirea Sistemul de unităţi
ort. SI M kgf s Relaţii de conversie
1 c Căldură masică J/kg-K kcal/kg-°C 1 W/m2-K = 1/4185,5 kcal/kgf-°C
2 C Căldură latentă de vaporizare J/kg kcal/kg 1 J/kg = 1/4185,5 kcal/kg
3 h Coeficient transfer de căldură W/m2K kcal/m2-h-°C 1 W/m2-K = 1/1,1623 kcal/m2-h-°C
4 A Conductivitate termică W/m-K kcal/m-h-°C 1 W/m-K = 1/1,1623 kcal/m-h˙C
5 <P Debit (flux) de căldură W, kW kcal/h 1 kW = 103 W/m2 = 860 kcal/h
6 Densitatea fluxului termic W/m2, kW/m2 kcal/m2-h 1 kW/m2 = 103 W = 860 kcal/m2-h
7 E Energie J, kWh kgf-m, kcal 1 J = 0,102 kgf-m
1 kW = 103W = 860 kcal/h
8 h Entalpie specifică J/kg kcal/kgf 1 J/kg = 1/4185,5 kcal/kgf
9 F Forţă N kgf 1 N = 0,102 kgf
10 P Presiune Pa, N/m2, bar kgf/cm2, at, 1Pa = 1 N/m2 = 10-5 bar = 0,102 kgf/m2
kgf/m2 1 at = 1 kgf/m2
11 P Putere W = J/s kgf-m/s 1 W = 0,102 kgf-m/s
kcal/h 1 kW = 103 W = 860 kcal/h
12 PC Putere calorică kJ/kg kcal/kg 1 kJ/kg = 1/4,18 kcal/kg
13 R Rezistenţă termică m2-K/W m2-h-°C/kcal 1 m2-K/W = 1,1623 m2-h-°C/kcal
14 T Temperatură termodinamică K °C 1 K = 1 “C
Punct triplu al apei: 0 °C = 273,16 K
15 Viscozitate dinamică kg/m-s kgf-s/m2 1 kg/m-s = 0,102 kgf-s/m2
16 v Viscozitatea cinematică m2/s
17 Debit masic termic kg/s
18 1/ Debit volumic termic m3/s
19 &T Diferenţa de temperatură K
I. Instalaţii
»
de încălzire
Capitolul 2
Protecţia termică a clădirilor
9
Capitolul 2: Protecţia termică a clădirilor I. Instalaţii de încălzire
2.1. Elementele
de construcţii ale clădirilor
,3 24
A 29 ,2,
A 30
4
Protecţia termică a elementelor de EXT EXT EXT
construcţii care delimitează încăperile
încălzite, se realizează în vederea asi¬
gurării climatului interior impus de exi¬
genţele igienico-sanitare şi de confort
INT INT INT
la clădirile de locuit şi terţiare, de con¬
diţiile necesare desfăşurării muncii şi
procesului tehnologic la clădirile indus¬
triale, precum şi pentru reducerea con¬ ai a2 a3
sumului de energie şi de combustibil în 8.12
exploatare. Protecţia termică se reali¬ 3, 30 ... 40 ,14 ... 25, 3˙ 14 ... 25 7, 11 15
zează atât pentru elementele de con¬
strucţie perimetrale, cât şi pentru ele¬ ,N
mentele de construcţie interioare care N
EXT EXT EXT N
despart spaţii între care există o dife¬
renţă de temperatură mai mare de 5 K.
INT INT INT
2.1.1. Anvelopa clădirii
v
Este alcătuită din totalitatea suprafe¬
--
ţelor elementelor de construcţie peri¬ bi b2 b3
metrale care delimitează volumul
interior (încălzit) al unei clădiri, de ,3, 115 Ş...12, 24 2 254 6 24 2 4 4 10 16
mediul exterior sau de spaţii neîncălzite 4 m—+ A+i +--
-+
din exteriorul clădirii.
Calculele şi verificările termotehnice EXT
EXT EXT
se referă la următoarele elemente de
construcţii perimetrale: SA-
1. partea opacă a pereţilor exteriori, in¬
clusiv suprafaţa adiacentă rosturilor INT INT INT
deschise;
2. componentele transparente şi trans¬ b4 bs be
lucide ale pereţilor exteriori şi aco¬
perişurilor (tâmplăria exterioară, pe¬ Fig. 2.1.1. Pereţi exteriori:
reţii vitraţi şi luminatoarele); 3, 24 6 I25 a - monostrat;
3. planşeele de pe ultimul nivel, de sub ai - zidărie de cărămidă plină; a2 - zidărie de
terase şi poduri; \
EXT \ cărămidă eficientă GVP; a3 - zidărie de blocuri din
4. planşeele care delimitează clădirea la \
partea inferioară faţă de mediul exte¬ beton celular BCA GBN35 sau GBN50;
rior (bowindouri, ganguri de trecere b - multistrat;
\
etc.); lNT bi - structurali din beton armat, căptuşit cu zidărie de
5. planşeele de peste pivniţe şi subso¬ K blocuri BCA; b2 - structurali din beton armat căptuşiţi
luri neîncălzite; b7
cu termoizolaţie din polistiren celular sau vată
6. plăcile amplasate pe sol şi pereţii de
minerală protejată cu zidărie de cărămidă eficientă; b3 - panouri mari din beton
pe conturul exterior al subsolurilor
parţial sau complet îngropate în pă¬ armat tip sandwich, cu termoizolaţie din polistiren celular sau plăci din vată
mânt; minerală G 100; b4 - structurali sau nestructurali din zidărie de cărămidă eficientă,
7. pereţii şi planşeele care separă vo¬ cu termoizolaţie din polistiren celular sau vată minerală protejată cu zidărie de
lumul clădirii de spaţii adiacente ne¬ cărămidă eficientă; bs - cu strat de aer neventilat; b6 - cu strat de aer ventilat;
încălzite sau mult mai puţin încălzite, b7 - cu strat de termoizolaţie situat la interior.
precum şi spaţiul rosturilor închise.
Tâmplăria exterioară (ferestre şi uşi) Geamurile termoizolante sunt execu¬
2.1.1.1 Perepi exteriori este compusă din ansamblul ramă (toc tate din două sau trei foi de geam,
în zona lor opacă - sunt executaţi şi cercevea) şi foile de geam. sudate sau etanşate pe contur, astfel
dintr-un singur material (monostrat) - Rama se execută din lemn, din metal încât între foi să se creeze un spaţiu
fig. 2.1.1 a - sau din mai multe straturi (aluminiu sau oţel) - cu sau fără inserţie închis, ermetic, umplut cu aer sau cu
de materiale diferite (multistrat) - fig. de material termoizolator pentru rupe¬ alte gaze inerte (argon, kripton, xenon
2.1.1 b. rea punţilor termice. După modul de etc.) sau un spaţiu parţial vidat, în sco¬
deschidere, ramele pot fi simple, cu¬ pul reducerii transferului conductiv şi
2.1.1.2 Elemente de constnicpi vitrate plate şi duble (fig. 2.1.2). convectiv între foile de geam. Una sau
Prin acestea se realizează iluminatul Vitrajele se execută din unul, două sau ambele foi ale geamului termoizolant
natural, trecerea parţială a radiaţiei so¬ mai multe foi de geam; pot fi simple sau pot fi tratate special.
lare şi ventilare naturală a spaţiilor inte¬ termoizolatoare (duble sau triple). Ferestrele şi uşile cu cercevele meta¬
rioare. Ele sunt: tâmplăria exterioară (fe¬ Geamul simplu poate fi clar incolor, lice sunt prevăzute cu tampoane ter¬
restre şi uşi), pereţii vitraţi, luminatoarele. absorbant sau reflectant. moizolante pentru întreruperea punţilor
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 2: Protecţia termică a clădirilor
termice (fig. 2.1.3). măsuri speciale de etanşare contra pelicule speciale.

Este important ca la elementele mo¬ infiltraţiilor de aer, prevăzându-se gar¬ Planşeele spre poduri (fig. 2.1.5) sunt
bile ale tâmplăriei exterioare să se ia nituri din cauciuc sau din alte materiale prevăzute cu un strat de termoizolatie
similare. (zgură, cenuşă de termocentrală, vată
2 minerală etc.) protejat cu o şapă de
INTUgt
2.1.1.3 Terase şiplanşee spre poduri ciment de 3 cm grosime.
neîncălzite
,3Ra Planşeele de terasă (fig. 2.1.4) au, 2.1.1.4 Planşee spre coridoare
2
3
u92 obligatoriu, în componenţa lor şi urmă¬ exterioare
a b EXT toarele straturi: Au structura unui planşeu obişnuit la
- straturi cu rol termo şi hidroizolator; care se adaugă un strat de termoizola-
2 - beton de pantă, pentru realizarea în¬ ţie, amplasat fie la interior sub pardo¬
3
r˙i INT clinaţiei necesare în vederea colectă¬ seală, fie la exterior, montat în cofraj
rii apelor pluviale; odată cu turnarea betonului plăcii şi
T
m ÎRse
RF
- barieră contra vaporilor de apă, am¬
plasată pe partea caldă a stratului
protejat cu tencuială.
Ra
termoizolator; 2.1.1.5 Planşee spre pivniţe
- strat de difuzie sau strat de aer şi subsoluri neîncălzite
Rp2 ventilat, amplasate deasupra elemen¬ Sunt prevăzute cu un strat de ter-
3 EXT telor din care trebuie eliminaţi vaporii moizolaţie (polistiren, vată minerală,
2
c de apă (şape, beton de pantă etc.); vată de sticlă, poliuretan etc.) amplasat
- protecţia exterioară a hidroizolaţiei: fie sub pardoseală, fie la intradosul
1 2 4
strat de pietriş de 4 cm grosime - la planşeului (fig. 2.1.6).
J3 terase necirculabile, dale prefabricate La planşeele spre încăperile neîncăl¬
m 1 2
din beton - la terasele circulabile, sau zite este necesar a se avea în vedere
d e c\f "
9
8
V
Fig. 2.1.2. Tâmplărie exterioară: 7
ferestre şi uşi din lemn:
c\j
IM
////////////////// /2/ /
zl
~5
-6
5
a - fereastră simplă; b - fereastră cu¬ o -4 -D -4
plată; c - fereastră dublă; d - uşă vit¬ )( X )( iX )' )( K X X )'
3
rată; e - uşă opacă; o o
1 - toc; 2 - cercevea; 3 - geam (simplu, C- -2 2
dublu sau triplu); 4 - panou opac. CD
oi <
$5
1 oi 1
Ai
cŢ '
-12 —12
;/ a b
\. 4˙
d l V
J Fig. 2.1.4. Alcătuiri de planşee spre terase:
a - terasă circulabilă; b - terasă necirculabilă;
-b-
bi
HD2kA h ,\\-
DA D3
— 1 - planşeu din beton armat; 2 - beton de pantă; 3 - barieră contra vaporilor;
_bf 4 - termoizolaţie (polistiren, vată minerală etc); 5 - strat de difuzie a vaporilor;
a
6 - şapă de protecţie; 7 - hidroizolaţie; 8 - nisip; 9 - dale de mozaic
c 20 x 20 x 2 cm; 10 - pietriş mărgăritar; 11 - strat de protecţie cu folie
reflectantă; 12 - tencuială.
li Fig. 2.1.5. Alcătuiri de planşee spre pod

i.
d a - cu polistiren sau vată minerală; b - cu zgură expandată;
T
1 - planşeu din beton armat;
k-bi->j j<-b2—*| 5
- 2 - tencuială; 3 - termoizolaţie CD
I-
--
(polistiren, vată minerală etc);
b
4 - termoizolaţie (zgură expandată);
Fig. 2.1.3. Ferestre şi uşi din metal:
5 - şapă de mortar din ciment.
MMl
m
CD
a - variantă cu tampoane având
A = 0,2...0,3 W/m-K şi Ibj <r 0,2 bf; 5
-4
b - variantă cu tampoane având
2 3
A = 0, 1...0.2 W/m-K şi Ibj <r 0,3 bf;
)( )( X )( )( ;( X )( )( X )( H J
d = distanţa minimă între profiluriluri
din aluminiu opuse; b| = lăţimea 1 2 1
tampoanelor termoizolante;
CM” -2 CM”
bf = lăţimea tocului şi a cercevelei; 2
c = tampon termoizolant. a b
şi tipul de pardoseală prevăzut. Se ştie stratul superior al pardoselii finite:

±˙.00
că temperatura normală a tălpii picio¬ b = {kcp [Ws,,2/m2K] (2.1.1),
rului încălţat este de 29 ... 30 °C şi că
pierderea de căldură suferită de în care:
acesta, în direcţia pardoselii, în sezonul A - conductivitatea termică a materia¬
2 *-1 rece, creează senzaţia de disconfort. lului [W/m-K];
SUBSOL a La piciorul încălţat corect (pantofi, cio¬ p - densitatea aparentă a materialului
± 0.00 rapi), transferul termic se face prepon¬ [kg/m3];
n ’>•* - 2 derent prin convecţie şi radiaţie, iar c - căldura specifică masică, conform
senzaţia de rece depinde de tempera¬ datelor din Anexa 2.1 [J/kg-K].
tura pardoselii, de temperatura aerului în funcţie de valoarea coeficientului
în apropierea pardoselii şi de timpul de b, pardoselile se pot clasifica din punct
«ii*. SUBSOL'
ţ 0.00
b
6
staţionare (fig. 2.1.7).
La piciorul încălţat uşor sau desculţ
tranferul termic spre pardoseală se
realizează, în cea mai mare parte, prin
conducţie, în funcţie de temperatura
de vedere al senzaţiei de cald-rece
(tab. 2.1.1.).
Relaţia de corespondenţă între coefi¬
cientul b şi coeficientul de asimilare s24
este:
2 acesteia şi de coeficientul de asimilare \2JI b 0, 008526 b
2 1 a căldurii la contact - b - caracteristic = = [W/m2 K]
materialului din care este compus ro (2.1.2),
CO
5 în care:
SUBSOL T0 - perioada de oscilaţie diurnă a
c 3 temperaturii exterioare
Fig. 2.1.6. Alcătuiri de planşee peste (T0 = 24 ore = 86.400 s).
pivniţe şi subsoluri neîncălzite: în categoria pardoselilor reci sunt
a - termoizolaţie: polistiren sau vată a b incluse: marmora, piatra naturală, as¬
minerală sub şapă; b - termoizolaţie: faltul, betonul, mozaicul de ciment,
5-liI:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:! piatra spartă, mozaicul veneţian, gre¬
plăci BCA la intradosul planşeului; X
c - termoizolaţie: spumă poliuretanică sia, plăcile ceramice etc. (fig. 2.1.8).
la intadosul planşeului; în categoria pardoselilor calde sunt
c incluse: parchetul, covorul PVC, mo¬
1 - planşeu din beton armat; 2 - şapă
de mortar din ciment; 3 - termoizolaţie Fig. 2.1.8. Pardoseli reci: chetă etc. (fig. 2.1.9).
din polistiren sau vată minerală; 4 - ter¬ a - beton asfaltic pentru hale
moizolaţie din plăci de BCA; 5 - spumă industriale; b - dale din piatră natur¬ 2.1.1.6 Planşee amplasate pe pământ
poliuretanică; 6 - mortar din ciment. ală (marmură, bazalt, gresie etc); Sunt prevăzute cu un strat termoizo-
c - mozaic; lator pe toată suprafaţa sau cel puţin
0p 1 - planşeu din beton armat; 2 - beton pe o fâşie cu lăţimea de 1,0 m pe tot
°C
conturul, amplasat fie peste placa din
30
asfaltic; 3 - mortar mixt de var şi ciment;
1 beton - sub pardoseală, fie sub placa
4 - piatră naturală; 5 - mozaic. din beton. Pentru reducerea pierderilor
2
20 —3
4 6
ÎL
10
3 3
5
0
A1 2 3 4 [h]
2 MUM 2-B 2 mmm
a 1-˙ 1 X 1—
°c 0P
30 a b c
1
Fig. 2.1.9. Pardoseli calde:
20
2 a - parchet lipit pe şapă de mortar; b - covor din PVC; c - mochetă;
3 1 - planşeu din beton armat; 2 - termoizolaţie; 3 - şapă de egalizare; 4 - lamele
10 4 parchet de 10 sau 17 mm grosime; 5 - covor din PVC (linoleum) de 15 mm grosime;
6 - covor tip mochetă de 10...20 mm grosime.
5
o Tabelul 2.1.1. Clasificarea pardoselilor din punct de vedere al
10 20 30 0j[°C] _ senzaţiei de cald-rece _
b Tipul pardoselii după Coeficient de asimilare Coeficientul de asimilare
Fig. 2.1.7. Senzaţia de confort pentru senzaţia de confort termică la contact -b- termică s24
talpa piciorului încălţat în funcţie de la contact cu talpa [Ws-1/2/m2K] [W/m2K]
temperatura pardoselii dp: piciorului
a - durata de staţionare pe Foarte cald < 350 < 3,0
pardoseală [h]; b - temperatura Cald 350... 700 3,0...6,0
aerului interior 0j [°C]; Optimal 700...1050 6,0...9,0
1 - prea cald; 2 - admisibil; Răcoros 1050... 1400 9,0...12,0
3 - răcoros; 4 - rece; 5 - foarte rece. Rece > 1400 > 12,0
de căldură perimetrale, este obligatorie biblioteca, pot reprezenta elemente de forme geometrice specifice (colţuri,
prevederea unui strat termoizolator la separare a spaţiilor interioare cu rezis¬ schimbări ale grosimilor etc.);
nivelul soclului. tenţă la transfer termic şi capacitate de - mixte, având ambele caracteristici de
acumulare a căldurii, deloc neglijabilă. mai sus.
2.1.1.7 Perepi care separă spapile în situaţia separării a două spaţii de Influenţa punţilor termice liniare şi a
încălzite de cele adiacente neîncălzite temperaturi diferite trebuie luată în celor punctuale asupra zonelor cu
sau mult mai pupn încălzite considerare rezistenţa termică introdu¬ alcătuire omogenă se cuantifică, în
Aceste elemente pot fi sau nu prevă¬ să de un astfel de element de mobilier calcule, prin coeficienţi liniari res¬
zute cu un strat termoizolator. sub forma sumei rezistenţelor termice pectiv, prin coeficienţi punctuali X, de
Anumite elemente de mobilier, de (fig. 2.1.10). transfer termic, care amplifică sau, în
exemplu, dulapurile în perete sau Relaţia de calcul a rezistenţei termice unele cazuri, diminuează amploarea
este: fluxului termic unidirecţional.
[ ] R = lRj= 4Rj + 2Rl [m2K/W] (2.1.3),
q în care: 2.1.2. Aria anvelopei unei clădiri - A -
T1 T2 Rj - este rezistenţa termică superficială
interioară (R, = 0,125 m2-K/W); Se calculează ca suma tuturor ariilor
Ri Ri R, Ri RL - rezistenţa termică specifică prin elementelor de construcţii perimetrale
RL RL peretele de lemn al elementului de ale acesteia prin care au loc pierderile
mobilier [m2-K/W]. de căldură. Suprafeţele se delimitează
prin axele geometrice ale elementelor
2.1.1.8 Considerapi generale privind de construcţii interioare şi prin feţele
alcătuirea anvelopei interioare ale elementelor de construcţii
Din punct de vedere termotehnic, perimetrale.
elemetele de construcţii care alcătu¬
q
iesc anvelopa unei clădiri sunt realizate
din straturi omogene, cvasiomogene şi
2.1.3. Volumul clădirii - V-
din punţi termice. Reprezintă volumul delimitat pe con¬
Straturile omogene au grosime con¬ tur de feţele interioare ale elementelor
5L Ri_Ri Ri stantă cu caracteristici termotehnice de construcţii perimetrale. Volumul V in¬
RL RL
uniforme sau care pot fi considerate clude atât încăperile încălzite direct (cu
uniforme. elemente de încălzire), cât şi încăperile
Straturile cvasiomogene sunt alcătui¬ încălzite indirect (fără elemente de
te din două sau mai multe materiale încălzire), dar la care căldura pătrunde
având conductivităţi termice diferite, prin pereţii adiacenţi, lipsiţi de o ter-
Fig. 2.1.10. Schema de calcul a dar care pot fi considerate ca straturi moizolaţie semnificativă. în acest sens
elementelor de mobilier interior omogene având conductivităţi termice se consideră ca făcând parte din
pentru separarea spaţiilor cu volumul clădirii: cămări, debarale, vesti¬
echivalente.
temperaturi diferite. Punţile termice (fig. 2.1.11) repre¬ buluri, holuri de intrare, casa scării,
zintă zone ale anvelopei unei clădiri în puţul liftului şi alte spaţii comune. Nu se
care rezistenţa termică, altfel uniformă, includ în volumul clădirii: camerele de
este sensibil modificată ca urmare a pubele, verandele, precum şi bal¬
faptului că izotermele nu sunt paralele coanele şi logiile, chiar în situaţia în care
cu suprafeţele elementelor de con¬ ele sunt închise cu tâmplărie exterioară.
strucţii. în consecinţă, fluxul termic -
VT
altfel unidirecţional - este sensibil mo¬ 2.1.4. Alegerea elementelor
dificat. în zonele punţilor termice se de construcţii din punct de vedere
a b c
modifică şi temperaturile superficiale termotehnic
interioare.
Punţile termice apar datorită: Se face astfel încât să se realizeze,
2 - penetrării parţiale sau totale a ele¬ în principal, următoarele:
mentelor de construcţii perimetrale, 1. rezistenţa termică minimă necesară
cu materiale având o conductivitate pentru asigurarea climatului interior, li¬
1 3 termică diferită; mitarea fluxului termic şi economisirea
d e f
- schimbării grosimii elementului de energiei în exploatarea clădirilor;
construcţii; 2. evitarea condensării vaporilor de
Fig. 2.1.11. Clasificarea punţilor - diferenţei între ariile suprafeţelor inte¬ apă pe suprafaţa interioară a ele¬
termice: rioare şi exterioare, aşa cum apar la mentelor de construcţii;
a - zone cu arii diferite la exterior faţă
colţurile dintre pereţi, precum şi la 3. rezistenţa la permeabilitate la vapori,
de interior; b - zone cu grosimi sau/şi
cele dintre pereţi şi planşee. pentru limitarea sau eliminarea
materiale diferite; c, e - zone cu
Din punctul de vedere al lungimii lor, fenomenului de condensare a va¬
incluziuni parţiale din materiale cu punţile termice se clasifică în: punţi ter¬ porilor de apă în interiorul elemen¬
conductivităţi diferite; d, f - zone cu
mice liniare; punţi termice punctuale. telor de construcţii;
incluziuni totale din materiale cu Din punctul de vedere al alcătuirii lor, 4. stabilitatea termică necesară, atât
conductivităţi diferite; a, b, c, d - punţi
punţile termice sunt: pe timp de iarnă, cât şi pe timp de
termice liniare; e, f - punţi termice - constructive, realizate prin incluziuni vară.
punctuale; De asemenea, la realizarea unui
locale de materiale având o con¬
1 - punte termică punctuală; 2 - agrafă
ductivitate termică diferită; element de construcţii perimetral tre¬
inoxidabilă; 3 - plot b.a. - geometrice, realizate ca urmare a unor buie avute în vedere următoarele:
- amplasarea stratului termoizolator se Se admite ipoteza că transferul ter¬ •calculul necesarului de căldură, în
face de preferinţă spre exterior; ma¬ mic se face în regim staţionar. vederea proiectării instalaţiilor de
terialele cu proprietăţi termoizolatoa- încălzire.
re bune, dar fără rezistenţă mare la 2.2.2. Calculul termotehnic b) Determinarea temperaturilor pe
permeabilitate pentru vapori, creează pentru stabilirea grosimii suprafaţa interioară a elementelor de
condiţii defavorabile la difuzia vapori¬ stratului termoizolator construcţii (utilizând programele de
lor de apă dacă sunt amplasate către calcul automat), în vederea:
interior; ele provoacă o cădere brus¬ Dimensionarea stratului termoizolator - verificării riscului de apariţie a con¬
că a curbei de temperaturi prin gro¬ la elementele de construcţii perimetrale densatului superficial, prin compara¬
simea elementului, nu însă şi o căde¬ cuprinde: rea temperaturilor minime pe supra¬
re corespunzătoare a presiunii, astfel a) Determinarea rezistenţelor termice faţa interioară 0sj min cu temperatura
că apare pericolul formării condensu- şi anume: punctului de rouă 0r a stării aerului
tului pe faţa rece a termoizolaţiei; - rezistenţele termice minime necesare din încăpere (determinată în funcţie
- barierele de vapori, alcătuite din mate¬ R'ngc din considerente igienico-sa- de temperatură şi umiditatea relativă
riale cu rezistenţă mare la permeabi¬ nitare şi de confort, astfel încât să fie a aerului interior);
litatea vaporilor de apă, trebuie am¬ limitată diferenţa A0jmgx între tempe¬ - verificării condiţiilor de confort in¬
plasate pe faţa caldă a termoizolaţiilor; ratura aerului interior şi temperatura terior, prin asigurarea indicilor globali
- pentru ca un element uşor să fie echi¬ superficială medie a suprafeţei inte¬ de confort termic PMV şi PPD, în
valent cu unul masiv, este necesar să rioare (conf. 2.2.3.2.); funcţie de temperaturile medii de pe
aibă o rezistenţă termică sporită cu - rezistenţele termice minime necesare suprafeţele interioare ale elementelor
atât mai mult cu cât este mai uşor; R‘nec din considerente igienico-sani- de construcţii perimetrale (conf.
- sunt de preferat, în general, soluţiile tare şi de confort, astfel încât tempe¬ STAS 13149 „Fizica construcţiilor.
fără straturi de aer neventilat, deoa¬ raturile pe suprafeţele interioare, atât Ambianţe termice moderate. Deter¬
rece prin acestea vaporii de apă trec în câmp curent, cât şi în dreptul pun¬ minarea indicilor PMV şi PPD şi ni¬
cu uşurinţă, ei neavând, practic, re¬ ţilor termice, să fie mai mari decât vele de performanţă pentru am¬
zistenţă la permeabilitatea vaporilor. temperatura punctului de rouă 0 bianţe").
fiind evitată apariţia condensului pe c) Calculul la difuzia vaporilor de apă
2.2. Dimensionarea suprafeţele interioare (conf. 2. 2.3. 2); prin elementele de construcţii perime¬
elementelor de construcţii - rezistenţele termice minime, normate trale pentru limitarea condensării vapo¬
perimetrale din punct R‘min în scopul reducerii consumului rilor de apă în interiorul acestora (2.2.5).
de vedere termotehnic de energie în exploatare (conf. d) Calculul la stabilitate termică a
2.2.3.2); elementelor de construcţii perimetrale
- rezistenţele termice specifice corec¬ în vederea limitării oscilaţiilor tempera¬
2.2.1. Obiectivele calculului tate R‘ cu luarea în considerare a turii pe suprafaţa interioară a acestora,
termotehnic influenţei punţilor termice, pe fiecare precum şi a temperaturii aerului interior
element de construcţii perimetral (conf. 2.2.6).
Verificarea termotehnică se face atât (conf. 2. 2.3.1).
la clădirile noi, cât şi la cele existente De asemenea, se fac următoarele 2.2.3. Determinarea rezistenţelor
care urmează a fi supuse unor lucrări verificări: termice specifice ale elementelor
de reabilitare şi de modernizare, in¬ •compararea valorilor R‘, calculate de construcţii opace
diferent de sistemul de încălzire utilizat. pentru fiecare încăpere în parte, cu
Verificarea termotehnică a clădirilor, rezistentele termice minime necesare 2.2.3.1 Rezistenţele termice specifice
se face la trei niveluri: R‘nec stabilite din considerente igieni- efective
- pe ansamblul clădirii, prin verificarea co-sanitare şi de confort (conf. Se determină pornind de la cele uni¬
rezistenţelor termice specifice medii 2.2.3.2); direcţionale la care, pentru determina¬
ale tuturor elementelor de construcţii •compararea valorilor rezistenţelor rea rezistenţelor termice specifice co¬
care alcătuiesc anvelopa clădirii şi termice corectate medii R‘m calculate rectate se ia în considerare influenţa
prin verificarea cuantumului coefici¬ pentru fiecare element de construcţii punţilor termice.
entului global de izolare termică, am¬ pe ansamblul clădirii, cu rezistenţele
bele pe considerente termoenergeti- termice minime normate R'_min in 2.2.3.1.1 Rezistenţa termică specifică
ce;
- pe fiecare încăpere, prin verificarea
scopul reducerii consumului de ener¬
gie în exploatare (conf. 2.2.3.2);
unidirecţională R- -
Rezistenţa termică specifică unidi¬
rezistenţelor termice specifice corec¬ Rezistenţele termice specifice corec¬ recţională a unui element de construc¬
tate pe considerente de confort, tate R‘ servesc şi la: ţie alcătuit din unul sau mai multe stra¬
precum şi pentru obţinerea datelor •determinarea coeficientului global de turi din materiale omogene, fără punţi
necesare proiectării instalaţiei de izolare termică G sau G1 (conf. nor¬ termice, inclusiv, din eventuale straturi
încălzire; mativelor C 107/1 „Normativ privind de aer neventilat, dispuse perpendicu¬
- verificări generale: verificarea absen¬ calculul coeficienţilor globali de lar pe direcţia fluxului termic, se calcu¬
ţei pericolului de condensare a vapo¬ izolare termică la clădirile de locuit" lează cu relaţia:
rilor de apă pe suprafaţa interioară a şi C 107/2 „Normativ privind calculul
coeficienţilor globali de izolare ter¬
R=Rsi + lRs ZRa
+ + Rse
[m2 K/W] (2.2.1),
elementelor de construcţii; verifica¬
rea lipsei acumulării de apă de la an mică la clădiri cu altă destinaţie în care:
la an în structura interioară a ele¬ decât cea de locuit"), în scopul sta¬ R . - sunt rezistenţele termice superfi¬
mentelor de construcţii şi eliminarea bilirii nivelului de performanţă termo- ciale interioare,
posibilităţii umezirii excesive a mate¬ tehnică de ansamblu a clădirii şi Rse sunt rezistenţele termice superfi¬
-
rialelor termoizolante; verificarea sta¬ comparării cu valoarea normată, sta¬ ciale exterioare
bilităţii termice a elementelor de con¬ bilită în vederea limitării consumului R şi R se determinate cu relaţiile:
strucţii şi a încăperilor. de energie pentru încălzirea clădirilor; Rsi = 1/hrK = 1/he'
în care: - Strat de aer slab ventilat, când stra¬

h. - reprezintă coeficientul de transfer Rs =d- [m2K/W] (2.2.2), turile de aer au legătură cu mediul ex¬
A terior prin intermediul unor găuri având
termic superficial interior,
-
he reprezintă coeficienţii de transfer în care: dimensiuni între 500 şi 1500 mm2/m2
termic superficial exterior. d - grosimea de calcul a stratului, [m]; pentru structuri verticale şi între 500 şi
Valorile rezistenţelor şi ale coeficien¬ A - conductivitatea termică de calcul a 1500 mm2/m2 pentru straturi orizon¬
ţilor se consideră în calcule în funcţie materialului (Anexa 2.1) [W/m-Kj. tale. în aceste condiţii, rezistenţa ter¬
de direcţia şi sensul fluxului termic Relaţia 2.2.1 se utilizează şi pentru de¬ mică a stratului de aer slab ventilat se
conform tabelului 2.2.1; la determina¬ terminarea rezistenţei termice specifice în consideră în calcule ca jumătate din
rea rezistenţelor termice ale elemente¬ câmp curent, a elementelor de construcţii valorile prevăzute în tabelul 2.2.2;
lor de construcţii interioare, pe ambele neomogene (cu punţi termice). dacă rezistenţa termică R$ a straturilor
suprafeţe ale elementului se consideră în calculul unidirecţional, suprafeţele amplasate între stratul de aer şi me¬
valori hj = hg = 8 W/m2-K; în spaţiile izoterme se consideră că sunt paralele diul exterior depăşeşte 0,15 m2 K/W,
neîncălzite, indiferent de sensul fluxului cu suprafaţa elementului de construcţii. rezistenţa termică a acestor straturi,
termic, se consideră La elementele de construcţii cu per¬ care se consideră în calcule, se limi¬
h. = he= 12 W/m2K; meabilitate la aer ridicată, determina¬ tează la valoarea de 0,15 m2K/W.
Ra - rezistenţele termice ale straturilor rea rezistenţei termice specifice unidi¬
recţionale se face cu luarea în conside¬
Trebuie să se respecte, de ase¬
menea, condiţia ca găurile să nu fie
de aer neventilate (tab. 2.2.2) se
iau în funcţie de direcţia şi sensul rare a prevederilor C107/7. dispuse astfel încât să favorizeze un
fluxului termic şi de grosimea Când există un oarecare grad de curent de aer prin stratul de aer
stratului de aer; valorile din tabel, ventilare a spaţiului de aer, deci o co¬ considerat.
din coloana „flux termic orizontal" municare cu mediul exterior, apar ur¬ - Strat de aer bine ventilat, când stra¬
sunt valabile şi pentru fluxuri mătoarele situaţii: turile de aer au legătură cu mediul
termice înclinate cu cel mult 30° - Strat de aer foarte slab ventilat când exterior prin intermediul unor găuri
faţă de verticală, iar cele din există o legătură cu mediul exterior care, pentru straturi verticale, depă¬
coloanele „flux termic vertical" prin intermediul unor găuri de dimen¬ şesc 1500 mm2/m2 şi pentru straturi
sunt valabile şi pentru fluxuri siuni reduse. Dacă între stratul de aer orizontale, 1500 mm2/m2. în aceste
înclinate cu cel mult 30° faţă de şi mediul exterior nu există nici un condiţii rezistenţa termică se calcu¬
orizontală (m2K/W); strat termoizolant şi găurile prevăzute lează atât fără aportul stratului de
Rs - rezistenţa termică specifică a unui sunt astfel dispuse încât să nu se aer, cât şi fără cel a straturilor ampla¬
strat omogen al elementului de poată naşte un curent de aer prin sate între stratul de aer şi mediul
construcţii se determină cu relaţia: stratul de aer considerat, stratul de exterior.
aer se poate considera în calcule ca
un strat de aer neventilat. 2.2.3.1.2 Rezistenţa termică specifică
.
Tabelul 2.2.1 Coeficienţii de transfer termic superficial h: / he în W/m2-K şi corectată R' - -
Rezistenţa termică specifică corecta¬
rezistenţele termice superficiale Rsj / Rse, în m2-K/W.
tă se determină la elementele de con¬
Elemente de construcţii Elemente de construcţii strucţie cu alcătuire neomogenă; ea
în contact cu: în contact cu spaţii ţine seama de influenţa punţilor termi¬
Direcţia şi sensul ventilate neîncălzite: ce asupra valorii rezistenţei termice
fluxului termic •exteriorul •subsoluri şi pivniţe specifice determinate pe baza unui cal¬
•pasaje deschise (ganguri) •poduri cul unidirecţional în câmp curent, res¬
•rosturi deschise •balcoane şi logii închise pectiv în zona cu alcătuire predominant
•rosturi închise omogenă.
•alte încăperi _ Rezistenţa termică specifică corec¬
h/Rsi V*se hi/Rsi he/Rs< tată R' respectiv, coeficientul de tran¬
sfer termic corectat U‘ se calculează
eL-itr 8e
(9U) 8/0,125 24/0,042*) 8/0,125 12/0,084
cu relaţia generală:
MW
h
8/0,125 24/0,042*) 8/0,125 12/0,084
(/ = — =—+ + 2j*[W/m2-K]
ei R' R A A (2.2.3)i
9|(9U)
6/0,167 24/0,042*) 6/0,167 12/0,084
în care:
*) Pentru condiţii de vară: h=12 W/m2-K, flse=0,084 m2-K/W R - este rezistenţa termică specifică unidi¬
recţională aferentă ariei A [m2K/W];
Tabelul 2.2.2. Rezistenţele termice ale straturilor de aer neventilate / - lungimea punţilor termice liniare de
acelaşi fel, din cadrul suprafeţei A [m].
Ra [m2 K/W] Coeficienţii specifici liniari şi pun¬
Grosimea stratului Direcţia şi sensul fluxului termic Ra [m2K/W]
ctuali x de transfer termic aduc o co¬
de aer Orizontal Vertical recţie a calculului unidirecţional, ţinând
[mm] ascendent descendent seama atât de prezenţa punţilor termi¬
5 0,11 0,11 0,11 ce constructive, cât şi de comportarea
7 0,13 0,13 0,13 reală, bidimensională, respectiv, tridi¬
10 0,15 0,15 0,15 mensională, a fluxului termic, în zonele
15 0,17 0,16 0,17 de neomogenitate ale elementelor de
25 0,18 0,16 0,19 construcţii.
50 0,18 0,16 0,21 Se fac următoarele precizări:
100 0,18 0,16 0,22 - punţile termice punctuale rezultate la
300 0,18 0,16 0,23 intersecţia unor punţi termice liniare,
de regulă, se neglijează în calcule; Fiecare fragment m; (de ex., a?, a2, în care:
- coeficienţii V şi X se determină pe bv b2 ) are o conductivitate ter¬
baza calculului numeric automat al mică Am o grosime d., o pondere fm şi ci d, .
R a/ = —;R 6/ = —
câmpurilor de temperaturi şi ei se in¬ o rezistenţă termică : 1 1
(2.2.8).
troduc în relaţia (2.2.3) cu semnele lor •se determină valoarea maximă a re¬
algebrice. Semnul (+) reprezintă o re¬ zistenţei termice (Rmax ), folosind rela¬ d, . = d.
= ,
ţia de calcul: c;
A ’
Rdj ,
ducere a rezistenţei termice corec¬ C/
.
tate R‘ faţă de rezistenţa termică uni¬

direcţională R; semnul (-) are o frec¬
1
= L L L LL
+ + + [W/m2-K] Rezistenţele termice echivalente R.
R Ra Rb Rc Rd
venţă mai redusă şi semnifică o mă¬ (2.2.6), se pot calcula, în variantă, cu relaţia:
rire a valorii R' faţă de valoarea R. în în care: d
C 107/3 „Normativ privind calculul R , Rb, Rc şi Rd - reprezintă rezistenţele R, = T7
A’i
[m2- K/W]
termotehnic al elementelor de con¬ termice R, calculate (2.2.9),
strucţii ale clădirilor" şi în C 107/5 cu relaţia (2.2.1); în care A', este conductivitatea termi¬
„Normativ privind calculul termo¬ • se determină rezistenţele termice că echivalentă a stratului j, care se cal¬
tehnic al elementelor de construcţii în echivalente Rj ale fiecărui strat neo¬ culează cu relaţia:
contact cu solul", se dau tabele cu
coeficienţii 'V şi X pentru o serie de
mogen în parte:
f f f
*f = v.+ WV'c-'- V* w/m K]
(2.2.10).
= f. + -2- + -˙- +
1
detalii utilizate în mod curent; -f- [W/m2-K] în această variantă de calcul, stratu¬
- pentru calcule la faze preliminare de
Ri
* Rbi cj R i (2.2.7), rile de aer neventilat trebuie să fie înlo¬
proiectare, rezistenţa termică specifi¬ cuite cu straturi de aceleaşi dimen-
că corectată a elementelor de con¬
strucţii neomogene poate fi determi¬ Tabelul 2.2.3. Valorile normate pentru AT, max [K].
nată cu metoda aproximativă de Grupa Destinaţia clădirii <Pi Valori normate 47 max
calcul dată în C 107/3. Se procedea¬ clădirii [%] [K]
ză astfel: Pereţi Tavane Pardoseli
•se împarte elementul de construcţii • Clădiri de locuit,
în straturi paralele cu suprafaţa ele¬ cămine, internate 60 4,0 3,0 2,0

mentului şi în zone perpendiculare Spitale, policlinici ş. a. 50 4,5 3,5 2,5
pe suprafaţa acestuia, aşa cum se • Creşe, grădinţe
arată în figura 2.2.1. Straturile se • Şcoli, licee ş.a.
definesc j (j = 1, 2, 3) iar zonele se Alte clădiri social 50 4,5 3,5 2,5

definesc m (m = a, b, c, d). Stra¬ - culturale, cu regim
turile au grosimi iar zonele au normal de umiditate
df
arii A . Se calculează ariile zonelor • Clădiri sociale cu regim
Am (Aa’ \ Ac’ AJ Ş' Ponderea ridicat de umiditate

acestora fm fată
'
de aria totală A = Clădiri de producţie 60 6,0 4,5 3,0
cu regim normal de
A umiditate
-r;
Ah • Clădiri de producţie <,75 0,8 • AT, max 3,5
fa Aa-fb
=
A IV cu regim ridicat
fc = —;fd =
A“ de umiditate AT, max = 0, -
A A (2.2.4), ’> Hr - este temperatura punctului de rouă corespunzătoare lui d, şi <p, din încăpere.
unde:
(2.2.5), Tabelul 2.2.4. Temperatura punctului de rouă 0r [°C],
fatfb+fc+fd= 1
în acest fel, elementul de construcţii Umiditatea
a fost împărţit în fragmente m,, care relativă Temperatura aerului interior 6 [°C ] ,
sunt omogene din punct de vedere a aerului cp,
termic. M 12 14 16 18 20 22
100 + 12,0 + 14,0 + 16,0 + 18,0 + 20,0 + 22,0
95 + 11,2 + 13,2 + 15,2 + 17,2 + 19,2 + 21,2
I II 90 + 10,4 + 12,4 + 14,3 + 16,3 + 18,3 + 20,3
Straturi "j”
123 85 + 9,6 +11,5 +13,5 +15,4 +17,4 +19,4
80 + 8,7 + 10,6 + 12,5 + 14,5 + 16,5 + 18,4
10
Flux
termic 75 + 7,7 + 9,7 + 11,6 + 13,5 + 15,4 + 17,4
70 + 6,7 + 8,6 + 10,5 + 12,4 + 14,4 + 16,3
'TA- -?
65 + 5,7 + 7,5 + 9,4 +11,3 + 13,2 + 15,1
60 + 4,5 + 6,4 + 8,2 + 10,1 + 12,0 + 13,9
55 + 3,2 + 5,1 + 7,0 + 8,8 + 10,7 + 12,5
w
d2
50
45
+ 1,9
+ 0,4
+ 3,7
+ 2,3
+ 5,6
+ 4,1
+ 7,4
+ 5,9
+ 9,3
+ 7,7
+ 11,1
+ 9,5
40 - 1.0 + 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6,0 + 7,8
.
Fig. 2.2.1 Schema de calcul pentru
35 - 2,6 - 1,1 + 0,5 + 2,3 + 4,1 + 5,9
determinarea rezistenţei termice
30 - 4,5 - 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9 + 3,6
corectate R1 prin metoda
aproximativă. 25 - 6,6 - 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5 + 1,1
siuni, realizate dintr-un material având Rmin=*s˙R+fî˙mZ-K/W] (2.2.12),

Rnax Rnin [%] (2.2.14).
o conductivitate termică echivalentă; •se calculează
rezistenţa termică spe¬
2
d cifică corectată R' ca medie aritmeti¬
A') = — [W/m-K] (2.2.11), că a valorilor Rmax şi Rmjn. De exemplu, pentru un raport
Ra Rmax +Rmin flmax/Rmin= 1,5 eroarea maximă este de
în care: R' = [m2K/W] (2.2.13), 20%, pentru un raport Rmax/Rmin = 1,25,
- este rezistenţa termică a stratului 2 eroare maximă este de 11 %, iar pentru
Ra
3
de aer [m2 K/W]; •se calculează eroarea relativă Rmax/˙min ~ 2> eroare maximă este de 33 %.
•se calculează valoarea minimă a re¬ maximă posibilă, în procente:
zistenţei termice Rmin cu relaţia:
- -
Tabelul 2.2.5. Presiunile de saturaţie ale vaporilor de apă ps pentru diferite temperaturi ale aerului [Pa].
Fracţiuni de °C
0
00 01 02 03 04 05 0,6 0,7 I 0,8 | 0,9
°C Presiunea de saturaţie a vaporilor de apă p„ Pa
Pentru domeniul de temperatură de la 30 până la 0 °C
30 4244 4269 4294 4319 4344 4369 4394 4419 4445 4469
29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 4196 4219
28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984
27 3566 3588 3609 3631 3652 3674 3695 3717 3793 3759
26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544
25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343
24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151
23 2810 2827 2845 2863 2880 2897 2915 2932 2950 2968
22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794
21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629
20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473
19 2197 2212 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324
18 2065 2079 2091 2105 2119 2132 2145 2158 2172 2185
17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2039 2052
16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926
15 1706 1717 1729 1739 1750 1762 1773 1784 1795 1806
14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695
13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588
12 1403 1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488
11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394
10 1228 1237 1245 1254 1262 1270 1279 1287 1295 1304
9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218
8 1073 1081 1088 1096 1103 1110 1117 1125 1133 1140
7 1022 1008 1016 1023 1030 1038 1045 1052 1059 1066
6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995
5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925
4 813 819 825 831 837 843 849 854 861 866
3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808
2 705 710 716 721 727 732 737 743 748 753
1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 700
0 611 616 621 626 630 635 640 645 648 653
Pentru domeniul de temperatură de la 0 până la -20 °C
0 611 605 600 595 592 587 582 577 572 567
-1 562 557 552 547 543 538 534 531 527 522
-2 517 514 509 505 501 496 492 489 484 480
-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440
-4 437 433 430 426 423 419 415 412 408 405
-5 401 398 395 391 388 385 382 379 375 372
-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340
-7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312
-8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286
-9 284 281 279 276 274 272 269 267 264 262
-10 260 258 255 253 251 249 246 244 242 239
-11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219
-12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200
-13 198 197 195 193 191 190 188 186 184 182
-14 181 180 178 177 175 173 172 170 168 167
-15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152
-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138
-17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126
-18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115
-19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104
-20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94
2.2,3.1.3 Rezistenţatermică specifică puţin încălzit, în loc de valoarea AT, în re¬ de aer uscat şi cald.
medie -R’m- laţia (2.2,17) se introduce diferenţa dinfre Relaţia 2.2.17 nu se aplică la supra¬
Rezistenţa termică specifică medie a cele două temperaturi interioare conven¬ feţele vitrate.
unui element de construcţii se ţionale de calcul. Pentru elementele de construcţii uşoare
calculează cu relaţia: Rezistenţele termice specifice corectate - cu excepţia suprafeţelor vitrate - sunt
R' ale tuturor elementelor de construcţii valabile valorile R‘nec de mai jos, prin
1 lAi IA
Rm˙'m 2 (A U;) 2(Vfl;)
perimetrale calculate pentru fiecare
încăpere în parte, trebuie să fie mai mari
care se urmăreşte a se compensa
inerţia (exprimată prin greutate)
decât rezistenţele termice necesare: redusă, prin rezistenţe termice speci¬
[m2K/W] (2.2.15), R ' a R'nec [m2-K/W] (2.2.18). fice sporite:
în care U‘ sunt coeficienţi de transfer Condiţia 2.2.18 se aplică şi la elemen¬ pentru 20 kg/m2 R'ngc = 2,50 m2-K/W;
termic corectaţi, aferenţi suprafeţelor tele de construcţii adiacente rosturilor pentru 50 kg/m2 R'ngc = 2,00 m2-K/W;
A [W/m2K], închise, izolate faţă de mediul exterior, la pentru 100 kg/m2 R'nec = 1,80 m2-K/W;
Rezistenţele termice medii R‘m se pot verificarea termotehnică a elementelor pentru 150 kg/m2 R'ngc = 1,60 m2-K/W.
calcula: de construcţii interioare, spre încăperile
- pentru o încăpere având mai multe neîncălzite sau mai puţin încălzite, pre¬ 2.2.322. Rezistenţe termice specifice
suprafeţe aferente unui aceluiaşi ele¬ cum şi la clădirile încălzite cu sobe. normate pentru eliminarea condensării
ment de construcţii, de exemplu, pe¬ La elementele de construcţii ale în¬ vaporilor de apă pe suprafeţele
reţii exteriori la o încăpere de colţ; căperilor în care staţionarea oamenilor interioare
- pentru un nivel al clădirii; este de scurtă durată (de exemplu, ca¬ Se determină astfel încât să asigure
- pentru ansamblul unei clădiri. sa scării, holurile de intrare în clădirile limitarea temperaturilor pe suprafeţele
de locuit etc.) valorile 47) max din tabe- interioare ale elementelor de construcţii
2.2.32 Rezistenţe termice specifice Iul 2.2.3. se măresc cu 1 °C. perimetrale sub temperatura punctului
normate Pentru încăperile clădirilor de pro¬ de rouă 0r atât în câmp curent, cât şi
Rezistenţele termice specifice efective, ducţie cu degajări importante de căl¬ în dreptul tuturor punţilor termice.
calculate după metodologia indicată la dură, valoarea AT, max nu se normează, i min’ ®s/ co/f)
2 [°C] (2.2.19).
§ 2.2.3. 1, este necesar a fi comparate cu dacă este îndeplinită una din următoa¬ Temperatura punctului de rouă se
rezistenţele termice specifice normate, rele condiţii: poate determina din tabelul 2.2.4, în
cele care asigură, pe de o parte, condi¬ - degajările de căldură depăşesc cu funcţie de temperatura interioară con¬
ţiile igienico-sanitare şi de confort iar, pe cel puţin 50 % necesarul de căldură venţională de calcul 0 şi de umiditatea
de altă parte, realizează economii impor¬ de calcul; relativă a aerului interior, tpr De aseme¬
tante de energie în exploatare. Aceasta - densitatea fluxului termic degajat nea, temperatura punctului de rouă se
se face pentru fiecare încăpere în parte, este de cel puţin 23 W/m2 de ele¬ poate calcula şi astfel:
respectiv, pentru ansamblul clădirii. ment de construcţii; - se determină presiunea parţială a va¬
- suprafaţa interioară a elementului de porilor de apă din încăpere, cu relaţia:
22.32.1Rezistenţe termice specifice construcţii este supusă unui flux
normate pentru asigurarea condip'ilor radiant permanent sau este spălată
igienico-sanitare şi de confort
Rezistenţele termice specifice nor¬ Tabelul 2.2.6. Rezistenţe termice minime R'mjn ale elementelor de construcţii, pe
mate (necesare) se determină astfel în¬ ansamblul clădirilor de locuit.
cât să se asigure limitarea diferenţelor
de temperatură ATimax între temperatu¬
Nr. R'min [m2'K/Wl
ra aerului interior 0 şi temperatura su¬ crt. Elementul de construcţii Clădiri proiectate
perficială medie 6si m corespunzătoare până la 1.01.1998 după 1.01.1998
fiecărei încăperi: Pereţi exteriori
1
AT =0-0 [K] (2.2.16). (exclusiv suprafeţele
Pentru toate categoriile de clădiri, se vitrate, inclusiv pereţii
calculează pentru fiecare element de 1,20 1,40
adiacenţi rosturilor deschise)
construcţii perimetral rezistenţa termi¬ 2 Tâmplărie exterioară 0,40 0,50
că necesară din considerente ingieni- 3 Planşee peste ultimul
co-sanitare. nivel, sub terase sau poduri 2,00 3,00
Pentru elementele de construcţii 4 Planşee peste subsoluri
opace, se utilizează relaţia: neîncălzite şi pivniţe 1,10 1,65
AT 5 Pereţi adiacenţi rosturilor închise 0,90 1,10
R'nec = [m2K/W]
h;ATimax Planşee care delimitează clădirea
(2.2.17),
în care A6./ max este dată în tabelul 6 la partea inferioară, de exterior 3,00 4,50
2.2.4 în funcţie de destinaţia clădirii şi (la bowindouri, ganguri de
de tipul elementului de construcţii. trecere ş.a)
La elementele de construcţii care sepa¬ 7 Plăci pe sol (peste CTS) 3,00 4,50
ră încăperea încălzită de un spaţiu ne¬ Plăci la partea inferioară a
8
încălzit, în loc de valoarea AT = 0 - 0e, în demisolurilor
relaţia 2.2.17 se introduce diferenţa de sau a subsolurilor încălzite
temperatură (0j - 6j, în care du reprezintă 4,20 4,80
(sub CTS)
temperatura în spaţiul neîncălzit, determi¬ Pereţi exteriori, sub CTS, la
nată pe baza unui calcul de bilanţ termic. 9
demisolurile sau la
La elementele de construcţii care sepa¬ 2,00 2,40
subsolurile încălzite
ră încăperea încălzită de un spaţiu mai
peratură (0; - 0J. temperatura suprafeţei pardoselii, varia¬

Pş ' %
P* = [Pa] (2.2.20), în zona punţilor termice, temperaturi¬ ţia pe verticală a temperaturii aerului şi
100 le 0 ., se determină printr-un calcul au¬ asimetria temperaturii radiante, în con¬
în care: tomat al câmpului de temperaturi. în formitate cu STAS 13149.
ps - este presiunea de saturaţie cores¬ mod curent, pentru determinarea tem¬ Pentru toate categoriile de clădiri, se
punzătoare temperaturii aerului in¬ peraturilor minime 0 . miri este suficient calculează pentru fiecare element de
terior, conform tabelului 2.2.5 [Pa]; a se face calculul câmpului plan, bidi¬ construcţii perimetral rezistenţa termi¬
cp. - umiditatea relativă a aerului umed mensional, de temperaturi. că necesară R‘nec din condiţia de limi-
interior [%]; Temperatura superficială medie afe¬ tare a temperaturilor superficiale astfel
- din tabelul 2.2.5. se determină tem¬ rentă suprafeţei interioare a unui ele¬ încât să nu apară fenomenul de con¬
peratura pentru care presiunea par¬ ment de construcţii se poate determina dens pe suprafaţa interioară a elemen¬
ţială a vaporilor de apă, calculată cu cu relaţia: telor de construcţii, cu relaţia:
relaţia 2.2.20, devine presiune de sa¬
AT AT AT
turaţie; valoarea obţinută este tempe¬ [°C] (2.2.22). FTnec = [m2-K/W]
ratura punctului de rouă 0r.
h. R 0. - 0 (2.2.23).
Temperatura pe suprafaţa interioară în care FT este rezistenţa termică spe¬
a elementelor de construcţii fără punţi cifică corectată, după necesităţi, fie a 2.2.3.23. Rezistenţe termice specifice
termice (sau în câmpul curent al ele¬ unei încăperi, fie a ansamblului clădirii. normate pentru reducerea consumului
mentelor de construcţii cu punţi termi¬ La elementele de construcţii adia¬ de energie
ce) se determină cu relaţia: cente spaţiilor neîncălzite, în locul valo¬ Rezistenţele termice medii R ' pe
AT rii AT se introduce diferenţa de tempe¬ clădire, pe fiecare element (conf.
0- = 0, h. R
[°C] (2.2.21). ratură (6- - 0u). § 2.2.3.1.3) se compară cu rezistenţele
Cu ajutorul temperaturilor superficiale termice minime R'mjn indicate de actele
La elementele de construcţii adia¬ medii 6sim determinate cu relaţia 2.2.22 normative în vigoare, astfel încât să fie
cente spaţiilor neîncălzite, în locul se pot calcula şi verifica indicii globali de îndeplinită condiţia:
valorii AT = 0, - 0e în relaţia de calcul confort termic PMV şi PPD, precum şi _ . .mm i[m2K/W]i
R'_ ;> R‘
m
(2.2.24).
\
2.2.21 se introduce diferenţa de tem- indicatorii specifici disconfortului local: Pentru clădirile de locuit valorilej nor¬
mate ale rezistenţelor minime R‘m se
I dau în tabelul 2.2.6.
1s. "«Cs
m Exemplul de calcul 1
5 Se calculează rezistenţa termică
3
4 specifică corectată R' pentru peretele
1 I TTTî exterior al unei încăperi amplasate la
b ultimul nivel al unei clădiri de locuit,
O1 l—
in
folosind metoda de calcul exactă, cu
o coeficienţi specifici liniari şi punctuali
2.
i de transfer termic.
e 8 LD
LD Dimensiunile şi alcătuirea peretelui
exterior rezultă din secţiunea orizontală
8
şi din cea verticală care se dau în
fig. 2.2.2. Se utilizează zidărie din
c 1 'g cărămizi cu goluri verticale tip GVP
m
o CNJ
co
având A = 0,60 W/m-K, de dimensiuni
§ s c\T 240 x 115 x 88 mm şi termoizolaţie din
_J 8 8.
CNJ
polistiren celular de 84 mm grosime
având A = 0,044 W/m-K. Se prevăd
agrafe de legătură realizate din oţel
/f inoxidabil 4/D6/m2. Peretele este ten-
cuit cu mortar având 3 cm grosime la
ă exterior şi 2 cm grosime la interior, cu
3 I A = 0,93 W/m-K.
o
3 Termoizolaţia terasei este realizată
§ I in
CD
din polistiren celular de 10 cm grosime
cu A = 0,044 W/m-K. Tâmplăria exte¬
a 2
rioară este dublă din lemn.
1 I
t 5
Rezolvare:
1. Pentru determinarea rezistenţei
termice, specifice unidirecţionale R, se
2 I 1 aplică relaţia 2.2.1 în care valorile coefi¬
11|8? 24
H44
24
n 44
cienţilor de transfer termic superficial
s-au considerat h. = 8 W/m2-K şi h =
24 W/m2-K, conform tabelului 2.2.1, iar
valorile coeficienţilor de conductivitate
Fig. 2.2.2. Scheme pentru exemplul de calcul 1:
I - secţiune orizontală; II - secţiune verticală; 1 - beton armat; 2 - zidărie din cărămizi; termică, A, conform datelor din Anexa I.
3 - polistiren celular; 4 - beton simplu; 5 - mortar din ciment.
Tabelul 2.2.7. Stabilirea coeficienţilor exemplului de calcul 1).

Detaliul Numărul
Secţiuni din figura 2.2.2 tabelului din
W
[W/mK]
C 107/3
a Intersecţie pereţi 2 0,01
cu stâlpişor
Orizontale b Colţ pereţi 4 0,09
c Glaf lateral fereastră 52 cu nervuri 0,15
d pardoseală 23 a = 10 cm 0,14
Intersecţie
e perete cu: 31 a = 10 cm
tavan 0,26
Verticale a’ = 10 cm
f Glaf inferior 53 a = 9 cm 0,16
9 fereastră: superior 54 h = 20 cm 0,10
3,60
1
R = = 1, 45 W/m2-K.
0,688
I ? I Zone Straturi
1 l 1 I
a "fa"
T 2' 3'4' 5'- Exemplul de calcul 2
a Se calculează rezistenţa termică spe¬
R
™
-
UO—
\
cifică corectată R pentru peretele exterior
al unei încăperi dintr-o clădire de locuit,
CD b amplasată în zona climatică II, folosind
2 metoda de calcul aproximativă din anexa
1-1 H”
“b'fb H din „Normativul - C 107/3.
rII
,rv \ M (\ \
Peretele exterior este realizat dintr-un
w- 4tf panou mare prefabricat şi are alcătuirea
din figura 2.2.3 I şi II.
r2 Se verifică dacă peretele respectă
N încadrarea în valorile normate prevăzute
b
de actele normative în vigoare, având în
vedere că amplasamentul clădirii este în
1 1
"c“fc zona II climatică din România.
.- 4
Rezolvare:
& l<T
mă "d'Td 1. Determinarea rezistenţei termice
c# -3
d “5
- 12 I24312I 7
3
specifice corectate R se face aplicând
relaţiile 2.2.4...2.2. 13.
3
Dimensiunile panoului sunt egale cu
Fig. 2.2.3. Schemele pentru exemplul de calcul 2: dimensiunile peretelui exterior, între
/ - alcătuirea peretelui exterior; II - zonele caracteristice ale peretelui exterior; axele geometrice ale pereţilor şi plan-
III - împărţirea peretelui în zone de straturi; şeelor paralele cu fluxul termic. Perete¬
1 - beton armat; 2 - vată minerală G100; 3 - polistiren celular; 4 - mozaic. le are o structură neomogenă pe am¬
bele direcţii şi punţi termice.
d = 45 cm şi A = 0,60 W/mK: Se împarte panoul în zone distincte
R =
1_ + 0,355 + 0,080 0,05 J_ =
~ X = 0,0039 W/K. din punct de vedere termic, conform
8 0, 600 0, 044 0, 93 24 3. Determinarea ariei şi a lungimilor fig. 2.2.3 III, astfel:
= 2,63 m2K/W Din fig. 2.2.2, rezultă: a - zona de nervuri (punţi termice) din
Pentru stratul de polistiren celular A = 4,08 2,825 - 1,80 • 1,20 = 9,366 m2; beton armat;
s-a considerat în calcul grosimea mini¬ l.= lb = 2.825 m; b - zona de câmp, alcătuită din mai
mă posibilă, având în vedere abaterea lc= 2 • 1,20 = 2,40 m; multe straturi, cu termoizolaţia din
admisă (± 4 mm) faţă de grosimea ld= le = 4,08 m; plăci de vată minerală G100;
nominală de 84 mm. lf=lg= 1,80 m. c - zona de îmbinare orizontală;
2. Determinarea coeficienţilor speci¬ Numărul de agrafe este: d - zona de îmbinare verticală.
fici liniari şi punctuali de transfer termic 9,366 4 = 37 buc (4 buc/m2). In tabelul 2.2.8 se calculează, pe
Pe baza detaliilor din fig. 2.2.2 şi din C 4. Determinarea rezistenţei termice spe¬ zone, valorile
107/3, se extrag coeficienţii liniari de cifice corectate (R) a peretelui exterior Caracteristicile termotehnice ale ma¬
transfer termic, pentru grosimea peretelui Se utilizează relaţia 2.2.3: terialelor se iau din Anexa I.
Pentru stratul de mozaic se iau ace¬
d = 45 cm şi pentru conductivitatea
termică a zidăriei A = 0,60 W/mK. W = —
1 1 , K'f’ D , lx. leaşi valori ca pentru stratul de beton
R‘ R A A
Coeficienţii 'P se dau în tabelul 2.2.7. armat.
Pentru detaliile „d“ şi „e“ s-au consi¬ I(W-I) = 2,285-(0,01+0,09)+2,40-0, 15 + - Se calculează ariile corespunzătoa¬
derat valorile 'P corespunzătoare gro¬ + 4,08-(1,40+0,26)+1,8(0, 16+0, 10) = re fiecărei zone:
simii a = 10 cm, având în vedere că = 2,743 W/K; zona „a“ (nervuri):
determinantă din punct de vedere ter- IX = 37-0,0039 = 0, 144 W/K; A=(2- 1,80-0,05)+(2 1,30-0,05)=0,3 1 m2;
motehnic nu este grosimea planşeului, ci 1 1 2, 743 + 0, 144 _ zona „b“ (câmp):
grosimea consolei din beton armat. W = — + Ab=(2-0,65-2,55)+(1,25 1,90)=5,69 m2;
R' 2, 63 9,366 zona „c“ (îmbinare orizontală):
Coeficientul punctual de transfer termic
= 0, 380 + 0, 308 = 0, 688 A =3,600, 15=0,54 m2;
aferent agrafelor metalice D 6 mm se
extrage din „Normativul - C 107/3, pentru W/m2-K; zona „d“ (îmbinare verticală):
Aj=2-0,20-2,55=1,02 m2; 1 0,041 0,753 0,206 AT = 20 - (-15) = 35 K;

A3+Ab+Ac+A(j=0,31+5,69+0,54+1,02=
~
0, 024_
~
pentru valoarea ATj max = 4 K (tabelul
=7,56 m2. R’2 0, 024 0,024
2.2.3) şi h,= 8 W/m2-K;
1, 620 0, 048 0, 044
Suprafaţa opacă a peretelui: Rnec = 35/8-4 = 1'09 m2 K/W.
A=3,60-2, 70- 1,80- 1,20=7,56 m2; = 4,651 W/m2K; Rezultă că se îndeplineşte condiţia
Verificare: 1_ _ 0,112 0,753 0, 135 dată de relaţia 2.2.18:
~
A=Aa+Ab+Ac+Ad '
R’3 0,036 0,036 0,036 R'>Rnec-
- Se calculează rezistenţele termice
1, 620 0, 048 0, 044
specifice unidirecţionale: 2.2.4. Rezistenţe termice
R +R =0, 125+0,042=0, 167 m2K/W = 6,209 W/m2-K; ale suprafeţelor vitrate
R=
zona „a“
ÎRS
+ (Rsi + RJ, 1_ ~_ 0, 274 + 0,753
Rezistenţele termice ale tâmplăriei ex¬
Ra=0, 167+0, 167=0,334 m2 K/W;
R’4 0,020 0,020 terioare (ferestre şi uşi vitrate) din lemn,
1, 620 0, 048 ale luminatoarelor şi ale pereţilor exteriori
zona „b“
Rb=1, 784+0, 167=1,951 m2K/W;
zona „c“
R=0,697+0, 167=0,864 m2K/W;
= 21,814
1_ ~
_ W/m2 K;
1,00
0, 07
= 23,143 W/m2-K.
vitraţi sunt date în tabelul 2.2.9.
Pentru tâmplăriile metalice simple,
realizate din profile din oţel, se consi¬
zona „d“ R‘5 deră următoarele rezistenţe termice:
R 1,494+0, 167= 1,661 m2K/W. 1,62 - cu o foaie de geam simplu
- Se calculează ponderea zonelor cu - Valoarea minimă a rezistenţei ter¬ R = 0,17 m2-K/W
relaţia 2.2.4 (fig. 2.2.3, III): mice se calculează cu relaţia 2.2.12: - cu o foaie de geam termoizolant
1 1 R = 0,28 m2K/W
fa = = 0, 04 1; f = = 0, 753; Rmln = - + —— + + + Pentru alte tipuri de elemente de
7,56 7, 56 8 13,5 4,651 6,209
construcţii decât cele cuprinse în tabe¬
fc = = o, 071: f = = o, 135: 1 1 1 lul 2.2.9, rezistenţele termice specifice
+ + +
7,56 " 7,56 21,814 23,143 24 se determină prin experimentări de că¬
+ + + = 0,706 m2-K/W. tre institute de specialitate.
Valoarea maximă a rezistenţei
- - Se calculează rezistenţa termică Din considerente de confort interior,
termice se calculează cu relaţia 2.2.6. specifică corectată R‘ ca medie aritme¬ rezistenţele termice specifice ale elemen¬
1 _ 0,041 0,753 0, 071 0, 135 tică a valorilor Rmax şi Rmn utilizând re¬ telor de construcţie vitrate trebuie să fie
R
~
0,334+
1,951 0,864 1,661
laţia 2.2.13: mai mari decât valorile R‘ngc din tabelul
2.2.10. De asemenea, din considerente
1, 488 + 0, 706
= 0,672 W/m2-K. R = = 1, 10 m2-K/W. de economie de energie termică, la clă¬
1 2 dirile de locuit rezistenţele termice ale
R = 1, 488 m2-K/W.
0,672 2. Determinarea rezistenţei termice tâmplăriei exterioare trebuie să fie mai
necesare se face utilizând relaţia 2.2.17: mari decât valorile din tabelul 2.2.6.
- Se calculează rezistenţele termice ale
AT
straturilor 1‘ ... 5‘ (fig. 2.2.3, III): Rnec = h-AT 2.2.5. Difuzia vaporilor de apă
1 1,00 prin elementele de construcţii
= 13, 50 W/m2-K;
R’ 0,12 unde:
0 = + 20 °C; Comportarea unui element de con¬
1,62 strucţii la difuzia vaporilor de apă este
6e = -15 °C (zona II climatică);
Tabelul 2.2.8. Calculul valorilor 2fls (pentru exemplul de calcul 2).
Densitatea Grosimea Conductivitatea
Nr. Denumirea aparentă stratului termică de calcul Rs = d/X
crt stratului P d A
[kg/m3] [m] [W/m-K] [m2K/W]
a. Zonă de nervuri (punţi termice)
1 Beton armat 2400 0,27 1,62 | 0,167
Zona „a“ = 0,167
b. Zonă de câmp
1 Beton armat 2400 0,19 1,62 0,117
2 Vată minerală G100 100 0,08 0,048 1,667
Zona „b“ Y.RS = 1,784
c. Zonă de îmbinare orizontală
1 Beton armat 2400 0,246 1,62 0,152
2 Polistiren celular 20 0,024 0,044 0,545
Zona „c“ = 0,697
d. Zonă de îmbinare verticală
1 Beton armat 2400 0,21 1,62 0,130
Zona „d" = 1,494
corespunzătoare dacă îndeplineşte pentru zona IV: 6em = +6,5 °C

condiţiile: Calculele se fac în ipoteza că ele¬ °»=0.-˙{Rs,+lRs) [°C] (2.2.28)
- cantitatea de apă mw provenită din con¬
densarea vaporilor în masa elementului
mentul de construcţii este alcătuit din
straturi omogene perpendiculare pe sau:
de construcţii în perioada rece a anului, fluxul termic. AT
este mai mică decât cantitatea de apă în această ipoteză se pot determina 0n =ee +
R
{Rse + lRs,) m (2.2.29),
mv care s-ar putea evapora în perioada următoarele temperaturi:
caldă a anului, adică: •pe suprafaţa interioară a elementului în care:
mw mv
< [kg/m2] (2.2.25). de construcţii, pe baza relaţiei 2.2.21; Zfl . - reprezintă suma rezistenţelor ter¬
Nu se admite acumularea progresi¬ •pe suprafaţa exterioară a elementului mice specifice ale straturilor am¬
vă, de la un an la altul, a apei provenite de construcţii cu relaţia: plasate între suprafaţa interioară,
din condensarea vaporilor în interiorul respectiv, exterioară şi planul n.
AT
elementelor de construcţii. ese =0e = [°C] (2.2.27), Temperaturile din interiorul elementelor
- creşterea umidităţii relative masice he R de construcţii neomogene se pot deter¬
AW, la sfârşitul perioadei de conden¬ AT = 0i - 0em; [K] mina printr-un calcul numeric automat al
’
sare interioară, nu depăşeşte va¬ câmpului bidimensional de temperaturi;
loarea maximă admisibilă AWadm dată •într-un plan n din interiorul elementu¬ 3) Se stabilesc temperaturile medii
în tabelul 2.2.11, unde: lui de construcţii, cu una din relaţiile: ale straturilor şi, corespunzător acesto-
100 m
AW = -<zM/adm [o/o] (2.2.26); Tabelul 2.2.9. Rezistenţe termice specifice R pentru elemente
Pd„ _ de construcţii vitrate. _
în care: Elementul de construcţii vitrat R [m2- KM]
p - densitatea aparentă a materialului Tâmplărie exterioară din lemn
care s-a umezit prin condensare - simplă, cu o foaie de geam 0,19
[kg/m3]; - simplă, cu un geam termoizolant 0,33
- simplă, cu două foi de geam la distanţă de 2...4 cm 0,31
dw - grosimea stratului de material în care - simplă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant
se produce acumulare de apă [m],
Metodele de calcul care pot fi utilizate la distanţă de 2...4 cm 0,44
la studiul comportamentului elementelor - cuplată, cu două foi de geam la distanţă de 2...4 cm 0,39
de construcţii la difuzia vaporilor sunt: - cuplată, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant
- metoda de calcul aproximată baza¬ la distanţă de 2..4 cm 0,51
tă pe analiza fenomenului fizic cu valori - dublă, cu două foi de geam la distanţă de 8...12 cm 0,43
- dublă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant
medii, în ipoteza regimului staţionar;
- metoda de calcul în regim real nesta¬ la distanţă de 8... 12 cm 0,55
ţionar, bazată pe analiza dinamică a fe¬ - triplă, cu trei foi de geam 0,57
nomenului fizic printr-o metodă cu di¬ - triplă, cu două foi de geam şi un geam termoizolant 0,69
ferenţe finite de timp (analiză în timp real). Luminatoare
în practica curentă se foloseşte cu - cu o foaie de geam 0,18
bune rezultate prima metodă. - cu un geam termoizolant 0,29
Verificările se fac fie pe baza calculului - cu două foi de geam la distantă de 1...3 cm 0,27
numeric automat, care dă direct valorile - din plăci PAS
mw, AW şi fie manual, prin rezol¬ - simple 0,18
vare grafo-analitică, utilizând relaţiile de - duble.... 0,34
calcul din C107/6. Pereţi exteriori vitraţi
Pentru pereţii exteriori ai clădirilor de lo¬ - geam profilit tip U, montat simplu 0,17
cuit, realizaţi dinlr-un singur strat omogen - geam profilit tip U, montat dublu 0,27
sau cvasiomogen, nu este necesară veri¬ - geam profilit tubular 0,30
ficarea prin calcul a comportării la difuzia - plăci PAS, montate simplu 0,18
vaporilor de apă; fac excepţie pereţii ex¬ - plăci presate din sticlă, tip S (Nevada) :
teriori ai încăperilor cu umidităţi relative ale - pereţi simpli 0,22
aerului interior de peste 60 % (saună, us- - pereţi dubli 0,42
cătorii, spălătorii). - cărămizi presate din sticlă cu goluri, de 80 mm grosime 0,31
- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam 0,18
2.2.5.1 Verificarea grafică a difuziei
vaporilor de apă in interiorul
elementelor de construcţii Tabelul 2.2.10. Rezistenţe termice specifice necesare R pentru elementele de
Etapele calculului sunt următoarele: _ construcţii vitrate. _
1) Se stabilesc rezistenţele termice Grupa clădirii Rnec tm2 K/Wl
specifice ale straturilor componente, Rs, din tabelul 2.2.3 Tâmplăria exterioară Luminatoare Pereţi exteriori vitraţi
utilizând relaţia 2.2.2; I 0,39 0,31 0,33
_
2) Se stabileşte variaţia temperaturii
0,35 0,28 0,30
în interiorul elementului de construcţii,
în ipoteza temperaturii exterioare egale 0,31 0,25 0,27
cu temperatura medie anuală a perioa¬ IV 0,27 0,22 0,24
dei reci 6em care se consideră: La tâmplăria exterioară de la casa scării şi de la alte spaţii de circulaţie, indiferent de
pentru zona I:
pentru zona II:
eem
= +10,5 °C; grupa clădirii, se admite R'nec = 0,27 m2-K/W
8em= +9,5 “C; La tâmplăria exterioară de la vitrine se admite Rdgc = 0,22 m2-K/W
pentru zona III: dem= +7,5 °C;.
ra, din tabelul 2.2.12, se determină va¬ în care psi şi psg sunt presiunile de rior de 85 %;
lorile coeficienţilor de difuzie a vapori¬ saturaţie ale vaporilor de apă din aerul 4) Se stabileşte durata perioadei de
lor de apă /W ; interior, respectiv, exterior, determinate condensare Nw şi temperatura exte¬
4) Se determină rezistenţa la permea¬ cu ajutorul tabelului 2.2.5; rioară medie 8gs pe această durată în
bilitate la vapori Rv
a elementelor de 8) Dacă linia presiunilor parţiale, pv, funcţie de temperatura 6econd, utilizând
construcţii, pe baza coeficienţilor de di¬ nu intersectează curba presiunilor de tabelul 2.2.13. Considerând 8gs ca tem¬
fuzie a vaporilor de apă M; şi a factorilor saturaţie corectate pscor nu are loc acu¬ peratură de calcul pentru aerul exte¬
rezistenţi la permeabilitate la vapori (pD) mularea pregresivă de apă de la an la rior, se reface curba presiunilor parţiale
daţi în Anexa 2.1 utilizând relaţia: an (ca urmare a condensării vaporilor în de saturaţie a vaporilor ps şi dreapta
interiorul elementului de construcţii). în presiunilor parţiale pv. Pentru stabilirea
* =*,+*, +˙˙•+*„ -sfc'/'wK
[m/s] (2.2.30);
caz contrar, este necesară îmbunătă¬
ţirea alcătuirii elementului de construc¬
curbei reale pv din punctele pvj şi pve,
se duc tangente la curba presiunilor de
ţii, introducându-se bariere contra va¬ saturaţie ps, iar punctul în care acestea
5) Se reprezintă grafic elementul de porilor sau prevăzându-se straturi de se întâlnesc marchează suprafaţa de
construcţii, amplasându-se pe abscisă aerare sau ventilare a structurii. condensare;
rezistenţele la permeabilitatea la vapori 5) Se determină cantitatea de vapori
ale straturilor componente iar pe 2.2.5.2 Calculul cantităpi da vapori care poate condensa în interiorul ele¬
ordonată presiunile la vapori; care condensează în elementul de mentului de construcţii în perioada
6) Se reprezintă grafic curba de va¬ construcpi în perioada rece a anului rece a anului cu relaţia:
riaţie a presiunilor de saturaţie corecta¬ Etapele calculului sunt următoarele:
te ale vaporilor de apă în interiorul ele¬ 1) Se determină, prin încercări, tem¬ = 3600 . f P„ - Pscs Pşcs Pyes
hJw
mentului de construcţie pskcor, calcula¬ peratura aerului exterior <>econd la care R'v Rl
tă cu relaţiile următoare (2.2.31): poate să apară condensatul şi tem¬
pentru zona I: peratura exterioară pentru care linia [kg/m2] (2.2.34),
presiunilor parţiale pv devine tangentă în care:
Rs,i-i.n [Pa];
la curba presiunilor de saturaţie ps; R‘V, R"V - rezistentele de rpermeabilitate
P˙=P,m+172 2
1
R 2) Corespunzător temperaturii aerului la vapori ale părţilor elementu¬

exterior egală cu , se reprezintă lui de construcţii dintre supra¬
pentru zona II:
0?cond
graficul temperaturilor interioare prin faţa interioară şi suprafaţa de
elementul de construcţii; condensare şi, respectiv, din¬
2 Rs<R1-1. 3) Se construieşte noua linie pv a tre suprafaţa de condensare şi
i)
P*u,-P*n,+162 [Pa];
presiunilor parţiale pe baza presiunilor suprafaţa exterioară a elemen¬
V~
de saturaţie şi considerând de această tului de construcţii [m/s];
pentru zona III: dată umiditatea relativă a aerului exte- Pscs "
Presiunea de saturaţie a vapori-
imk
Rs<i-i.n [Pa]; Tabelul 2.2.11. Creşterea maximă admisibilă a umidităţii relative masice
2
Ps˙=Pskm+142 i-i R în perioada de condensare A Wadm [%].
Creşterea maximă admisibilă
pentru zona IV:
Nr. Materialul a umidităţii relative masice
i-k
RS<1-1.1)
crt. în perioada de condensare
2
Ps˙=Ps˙+132 i-< R
[Pa]. [%]
1 Beton greu, cu densitatea aparentă peste
în care: 1800 kg/m3 2
Pskm presiunea de saturaţie a vapori¬
"
2 Zidărie din cărămidă plină 1,5

lor de apă în secţiunea k con¬
3 Zidărie din cărămidă sau blocuri ceramice
form tabelului 2.2.5;
7) Se reprezintă grafic linia presiunilor cu goluri 2
parţiale pv ale vaporilor de apă prin uni¬ 4 Zidărie din blocuri mici din beton
rea punctului pvj de pe suprafaţa inte¬ uşor, pline sau cu goluri 5
rioară a elementului de construcţii (co¬ 5 Plăci termoizolante din b.c.a., cu
respunzător temperaturii aerului interior densitatea aparentă până la 550 kg/m3 5
0 şi umidităţii relative a aerului interior 6 Zidărie din blocuri şi pereţi
<pf), cu punctul pvecor de pe suprafaţa din beton celular autoclavizat 6
exterioară a elementului de construcţii
7 Tencuieli interioare 2
(corespunzător temperaturii exterioare
8 Panouri din beton uşor (granulit, zgură etc) 5
6em şi umidităţii relative a aerului exterior 9 Umplutură din zgură, cenuşă, granulit 3
(pe - considerată cu valoarea de 80 %).
Valorile presiunilor parţiale ale vapo¬ 10 Polistiren celular 15
rilor de apă din aerul interior pvi res¬ 11 Sticlă spongioasă 1,5
pectiv, din aerul exterior pve se stabi¬ 12 Vată minerală şi produse din vată minerală
lesc cu relaţiile: sau fibre de bazalt 3
_ V, Ps,
• 13 Lemn şi produse din lemn antiseptizate
P« [Pa] (2.2.32);
100 (PFL, PAL, PAF) 5
14 Produse termoizolante din deşeuri
_ PşS
•
textile sintetice 2
P,e [Pa] (2.2.33);
100 15 Stabilit _ 2
lor de apă pe suprafaţa de con- 2.2.S.3 Determinarea cantrtăpi de apă medie d‘es pe această durată în funcţie
densare [Pa]; acumulată care se poate evapora în de temperatura Vecond, utilizând tabelul
6) Se calculează creşterea umidităţii perioada caldă a anului 2.2.14. Considerând 6 ca tempera¬
relative masice AW cu relaţia (2.2.26), Etapele calculului sunt următoarele: tura de calcul pentru aerul exterior, se
corespunzătoare cantităţii de apă
stabilită cu relaţia (2.2.34).
mw 1) Se stabileşte durata perioadei de
evaporare Nv şi temperatura exterioară
reface curba temperaturilor interioare,
curba presiunilor de saturaţie a
Tabelul 2.2.12. Valorile coeficienţilor de difuzie a vaporilor de apă în aer M [s ’].

/
Fracţiuni de °C
Om 0,0 0,1 | 0,2" 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 | 0,8 0,9
°C Coeficienţi de difuzie a vaporilor de apă în aer Mj, [s1]; (valorile se înmulţesc cu 108)
Pentru domeniul de temperatură de la 30 până la 0 °C
30 50,34
29 50,48 50,47 50,45 50,44 50,42 50,41 50,40 50,38 50,37 50,35
28 50,58 50,57 50,56 50,55 50,54 50,53 50,52 50,51 50,50 50,49
27 50,73 50,71 50,70 50,68 50,67 50,65 50,64 50,62 50,61 50,60
26 50,87 50,86 50,84 50,83 50,81 50,80 50,79 50,77 50,76 50,74
25 51,0 50,99 50,97 50,96 50,95 50,93 50,92 50,91 50,90 50,88
24 51,15 51,13 51,12 51,10 51,09 51,07 51,06 51,04 51,03 51,02
23 51,29 51,28 51,26 51,25 51,23 51,22 51,21 51,19 51,18 51,16
22 51,39 51,38 51,37 51,36 51,35 51,34 51,33 51,32 51,31 51,30
21 51,50 51,49 51,48 51,47 51,46 51,44 51,43 51,42 51,41 51,40
20 51,64 51,63 51,61 51,60 51,58 51,57 51,56 51,54 51,53 51,51
19 51,78 51,77 51,75 51,74 51,72 51,71 51,70 51,68 51,67 51,65
18 51,93 51,91 51,90 51,88 51,87 51,85 51,84 51,82 51,81 51,79
17 52,07 52,06 52,04 52,03 52,01 52,00 51,99 51,97 51,96 51,94
16 52,21 52,20 52,18 52,17 52,15 52,14 52,13 52,11 52,10 52,08
15 52,38 52,36 52,35 52,33 52,31 52,29 52,28 52,26 52,24 52,23
14 52,53 52,51 52,50 52,48 52,47 52,45 52,44 52,42 52,41 52,39
13 52,67 52,68 52,64 52,63 52,61 52,60 52,59 52,57 52,56 52,64
12 52,81 52,80 52,78 52,77 52,75 52,74 52,73 52,71 52,70 52,68
11 52,95 52,94 52,92 52,91 52,90 52,88 52,87 52,85 52,84 52,82
10 53,13 53,11 53,09 53,08 53,06 53,04 53,02 53,00 52,99 52,97
9 53,27 53,26 53,24 53,23 53,21 53,20 53,19 53,17 53,16 53,14
8 53,44 53,42 53,41 53,39 53,37 53,35 53,34 53,32 53,30 53,29
7 53,58 53,57 53,55 53,54 53,52 53,51 53,50 53,48 53,47 53,45
6 53,73 53,71 53,70 53,68 53,67 53,65 53,64 53,62 53,61 53,59
5 53,87 53,86 53,84 53,83 53,81 53,80 53,79 53,77 53,76 53,74
4 54,04 54,02 54,01 53,99 53,97 53,95 53,94 53,92 53,90 53,89
3 54,18 54,17 54,15 54,14 54,12 54,11 54,10 54,08 54,07 54,05
2 54,33 54,31 54,30 54,28 54,27 54,25 54,24 54,22 54,21 54,19
1 54,5 54,48 54,47 54,45 54,43 54,41 54,40 54,38 54,36 54,35
0 54,68 54,66 54,64 54,63 54,61 54,59 54,57 54,55 54,54 54,52
Pentru domeniul de temperatură de la 0 până la - 20 °C
0 54,68 54,69 54,71 54,72 54,74 54,75 54,76 54,78 54,79 54,81
-1 54,82 54,84 54,85 54,87 54,89 54,91 54,93 54,95 54,96 54,98
-2 55,00 55,01 55,03 55,04 55,06 55,07 55,08 55,10 55,11 55,13
-3 55,14 55,16 55,18 55,19 55,21 55,23 55,25 55,27 55,28 55,30
-4 55,32 55,33 55,35 55,36 55,38 55,39 55,40 55,42 55,43 55,45
-5 55,46 55,48 55,49 55,51 55,53 55,55 55,56 55,58 55,60 55,61
-6 55,63 55,65 55,67 55,68 55,70 55,72 55,74 55,76 55,77 55,79
-7 55,81 55,83 55,84 55,86 55,88 55,90 55,91 55,93 55,95 55,96
-8 55,98 56,00 56,02 56,05 56,07 56,09 56,11 56,13 56,16 56,18
-9 56,20 56,22 56,23 56,25 56,27 56,29 56,30 56,32 56,34 56,35
-10 56,37 56,39 56,41 56,42 56,44 56,46 56,48 56,50 56,51 56,53
-11 56,55 56,57 56,59 56,60 56,62 56,64 56,66 56,68 56,69 56,71
-12 56,73 56,75 56,76 56,78 56,80 56,82 56,83 56,85 56,87 56,88
-13 56,90 56,92 56,94 56,95 56,97 56,99 57,01 57,03 57,04 57,06
-14 57,08 57,10 57,11 57,13 57,15 57,17 57,18 57,20 57,22 57,24
-15 57,26 57,28 57,29 57,31 57,33 57,35 57,36 57,38 57,40 57,41
-16 57,42 57,45 57,47 57,48 57,50 57,52 57,54 57,56 57,57 57,59
-17 57,61 57,63 57,65 57,66 57,68 57,70 57,72 57,74 57,75 57,77
-18 57,79 57,81 57,82 57,84 57,86 57,87 57,89 57,91 57,93 57,94
-19 57,96 57,98 58,00 58,02 58,04 58,06 58,09 58,11 58,13 58,15
-20 58,17 58,19 58,21 58,22 58,24 58,26 58,28 58,30 58,31 58,33
vaporilor pg şi dreapta presiunilor par¬ re progresivă, de la un an la altul, a •caracteristicile higrotermice ale ma¬
ţiale p‘. Se consideră umiditatea rela¬ apei provenite din condensarea vapo¬ terialelor componente: densităţile,
tivă a aerului exterior în perioada caldă rilor în interiorul elementelor de con¬ conductivitătile termice, factorii rezis¬
a anului de 70 %; strucţii, cu relaţia 2.2,25, în cazul în tenţei la permeabilitate la vapori,
2) Se calculează cantitatea de apă care condiţia nu este îndeplinită, se iau conform Anexei I;
care se poate evapora în perioada măsuri constructive care să asigure •rezistenţele termice specifice ale
caldă a anului cu relaţia: regimul de umiditate normal al elemen¬ straturilor componente Rs, utilizând
tului de construcţii: prevederea stratu¬ relaţia 2.2.2;
mv = 3600 P'scs
~ P'
P'scs Ples ~
/V lui de izolare termică la exterior, preve¬ 2. Se face verificarea acumulării
R"
R'v derea barierei de vapori etc. progresive a condensatului de la an la
[kg/m2] (2.2.35), an, în interiorul elementului de con¬
în care: Exemplul de calcul 3 strucţie, conform prevederilor de la
RJ, R" - rezistenţele la permeabilitate la Se verifică, la difuzia vaporilor de §2.2.5. 1., considerând 8em = +9,5 °C
vapori a părţilor elementului de apă, un perete exterior structural din (zona climatică II) şi cpgm = 80 %.
construcţii dintre suprafaţa de zidărie de cărămidă GVP, cu strat de în tabelul 2.2.16 se calculează:
condensare şi, respectiv, dintre termoizolaţie din polistiren celular de •temperaturile pe suprafeţele inte¬
suprafaţa exterioară a ele¬ 8,5 cm grosime, protejat cu zidărie de rioară, exterioară şi în planurile care
mentului de construcţii [m/s]; cărămizi GVP, conform figurii 2.2.4. despart straturile componente ale
p‘ - presiunea de saturaţie necorec- Peretele aparţine unei clădiri de locuit peretelui, utilizând relaţiile
tată a vaporilor de apă pe supra¬ situată în zona climatică II. 2.2.27...2.2.29 (fig. 2.2.4, II);
faţa de condensare, corespunză¬ •rezistenţele la permeabilitate la va¬
toare temperaturii pe această Rezolvare: pori R‘v utilizând relaţia 2.2.30;
suprafaţă [Pa]. 1. Se stabilesc datele generale în •presiunile la saturaţie ale vaporilor
3) Se verifică condiţia de neacumula- tabelul 2.2.15 şi anume: de apă în interiorul elementului de con-
_
P Si 1 2 3 4,-, Se
[pa]
2500
0 © (D © ©
(Si) (Ţ) (2) (3)(4) Şş nr. plan separaţie
--
2400 —
2340 =
2300 - —
ps
2200
_
pv
Q>_:+2> 2+1 2100
EXT nr. strat 2000
INT
2, 24 ',P[l1b3' 1900
1800 /()„ = +9,5°C
1700 „b"
1600
"cT ‘Bec = -4°C\
e [°c] 0es = 9°C
j
Si 1 3 4 Se 1500
+20 —19,5 19,41 1400: — :
18,8 s 48,13
18,61 1300
18,38 45.76 "â'
+ 15 'a"
14,84 1200
1+10,4 1100
+ 10 +9,66
"b" +9,79 +9.5 1000 \\ "b\
900 INT.
7
+5 — V >
EXT.
800
0 700
J'c"
4,93
600
-5 -3,33 .4
-6,49 500
-8,19 400 —
-
-10
. 353 371,5
300
I
200 28.
-15
100
0 Rv[m/sJ
-20
7,34-10°
65,9- 108i
t
133,82-10°
Rv[m/s]
11,33-10° 7,34-10°
65,90-10° 133,82 108
- ..... -
32,4-10
'
11,33-10®
"4" I'
‘ " ’
tSc
207,06-10° 43,73-10°
Fig. 2.2.4. Schemele pentru exemplul de calcul 3:

/ - alcătuirea peretelui exterior; II - grafice de temperaturi; III - grafice de presiuni.
strucţii pskcor utilizând relaţia 2.2.31 Tabelul 2.2.13. Temperatura mede a aerului exterior res şi drata perioadei de condensare
pentru zona II climatică;
Nw, corespunzătoare temperaturii aerului exterior 8econd de îhceput de condensare.
•presiunile parţiale ale vaporilor de Zona I Zona II Zona III
apă din interior pvj utilizând relaţia Oecond
2.2.32, respectiv, din aerul exterior pvg NW °es 0es Nw
utilizând relaţia 2.2.33. [°C] [h] [°C] [h] [°C] [h] [°C]
Se reprezintă grafic elementul de con¬ 10 4000 1 4300 0 4700 -1
strucţii în figura 2.2.4, III, amplasându-se 9 3700 0 4100 -1 4300 -2
pe abscisă rezistenţele la permeabilitate 8 3450 0 3800 -1 4350 -2
la vapori ale straturilor componente, iar 7 3200 -1 3600 -2 4100 -3
pe ordonată presiunile de vapori. 6 2900 -1 3300 -2 3900 -3
Se reprezintă grafic curba presiunilor 5 2650 -2 3100 -3 3650 -4
de saturaţie corectate a vaporilor de 4 2400 -2 2900 -3 3450 -4
apă în interiorul elementului de con¬ 3 2050 -3 2600 -4 3150 -5
strucţii şi linia presiunilor parţiale, 2 1750 -3 2300 -4 2850 -5
utilizând datele calculate în tabelul 1 1500 -4 2000 -5 2550 -6
2.2.16.
0 1250 -4 1750 -5 2300 -6
Linia presiunilor parţiale nu intersec¬
-1 1050 -5 1450 -6 2000 -7
tează curba presiunilor de saturaţie co¬
-2 900 -6 1250 -7 1750 -8
rectate şi deci nu are loc acumularea
progresivă de apă de la an la an. -3 750 -7 1050 -8 1500 -9
3. Se face calculul cantităţii de va¬ -4 600 -8 900 -9 1300 -10
pori care condensează în elementul de -5 500 -9 750 -10 1100 -11
construcţii în perioada rece a anului în -6 400 -10 600 -11 950 -12
tabelul 2.2.17, conform § 2.2.5.2. -7 300 -11 500 -12 800 -13
Temperatura exterioară de început de -8 200 -12 400 -13 700 -14
condensare 9econd = -4 °C s-a determinat -9 130 -13 350 -14 600 -15
prin încercări, ea corespunzând tempera¬ -10 100 -14 250 -15 500 -16
turii exterioare pentru care linia presiunilor -11 75 -15 200 -16 450 -17
parţiale devine tangentă la curba pre¬ -12 50 -16 175 -17 350 -18
siunilor de saturaţie. Pentru aceasta tem¬ -13 25 -17 160 -18 300 -19
peratura exterioară, în tabelul 2.2.17 şi în -14 100 -19 250 -20
fig. 2.2.4, II şi III, se calculează şi se tra¬ 75 -20 200
-15 -21
sează grafic temperaturile interioare, cur¬
ba presiunilor de saturaţie şi linia presiu¬ Tabelul 2.2.14. Temperatura medie a aerului exterior 0'es şi dirata perioadei de evaporare Nv,
nilor parţiale, considerând umiditatea rela¬
corespunzătoare temperaturii aerului exterior 0econd de început de condensare.
tivă a aerului exterior de 85 %.
Se stabileşte durata perioadei de Zona I Zona II Zona III
condensare Nw = 900 h şi temperatura %s Nv Nv Ks
exterioară medie 8gs = -9 °C pe acestă [°C] [h] °C [h] [°C] [h] [°C]
durată, în funcţie de temperatura 9econd, 10 4740 17 4450 16 4050 15
utilizând tabelul 2.2.13. Considerând 9 5050 16 4650 16 4250 15
0gs = -9 °C ca temperatură de calcul 8 5300 16 4950 15 4400 15
pentru aerul exterior, se reface curba 7 5550 15 5150 15 4650 14
presiunilor parţiale de saturaţie a vapo¬ 6 5850 15 5450 14 4850 14
rilor ps şi dreapta presiunilor parţiale pv. 5 6100 14 5650 14 5100 13
Pentru stabilirea curbei reale pv, din
4 6350 14 5850 13 5300 13
punctele pvj şi pve, se duc tangente la
3 6700 13 6150 13 5600 12
curba presiunilor de saturaţie ps, iar
2 7000 13 6450 12 5900 12
punctul în care acestea se întâlnesc
marchează suprafaţa de condensare. 1 7250 12 6750 12 6200 11
Se determină cantitatea de vapori 0 7500 12 7000 11 6450 11
care pot condensa în interiorul elemen¬ -1 7700 11 7300 11 6750 10
tului de construcţii în perioada rece a -2 7850 11 7500 11 7000 10
anului, utilizând relaţia 2.2.34: -3 8000 11 7700 10 7250 9
mw = 3600 -4 8150 10 7850 10 7450 9
1404 - 353 353 - 241,4 -5 8250 10 8000 10 7650 8
900 = -6 8350 10 8150 9 7800 8
207, 06 10 8
43, 73 10B
-7 8450 9 8250 9 7950 8
= 0,082 kg/m2. -8 8550 9 8350 9 8050 8
Pe baza valorii mw
calculate mai sus,
se calculează creşterea umidităţii rela¬
-9 8600 9 8400 9 8450 7
-10 8650 9 8500 8 8250 7
tive în timpul sezonului rece, utilizând 8550 8300 7
-11 8650
relaţia 2.2.26.
-12 8700 8575 8400 7
100 0, 082 -13 8750 8590 8445 6
AW = = 4, 82%
20 0, 085 -14 8650 8500 6
-15 8675 8550 6
AW3dm= 15 % pentru polistiren con-
form tabelului 2.2.11. m = 3600 a amortiza amplitudinea de oscilaţie a

Se constată că este îndeplinită con¬ temperaturii aerului exterior, astfel încât
1435, 3 - 1404 1435, 3 - 973
diţia AW <
AWa˙m.
4. Se determină cantitatea de apă 207, 06-10' 43, 73 10
7850 = să se resimtă în încăperi cu valori reduse
(amortizate) şi defazate în timp.
acumulată care se poate evapora în pe¬ = 3,03 kg/m2. Calculul la stabilitate termică este o
rioada caldă a anului în tabelul 2.2.18. Se observă că este îndeplinită condi¬ etapă a dimensionării termotehnice a
Utilizând tabelul 2.2.14, în funcţie de ţia de neacumulare progresivă, de la un clădirilor, prin care se urmăreşte
temperatura 0econd = -4 °C, se stabileşte an la altul, a apei provenite din conden¬ asigurarea confortului termic interior pe
durata perioadei de evaporare sarea vaporilor în interiorul elementelor timp de iarnă şi pe timp de vară.
Nv = 7850 h şi temperatura exterioară de construcţii, dată de relaţia 2.2.25: Determinarea stabilităţii termice a
medie 6'es - +10 °C, pe această durată.
Considerând 9'es ca temperatură de
mw mv
< elementelor de construcţii perimetrale
ale clădirilor se face în conformitate cu
calcul pentru aerul exterior, se reface 2.3. Stabilitatea termică prevederile din C 107/7.
curba temperaturilor interioare, curba a elementelor de închidere Elementele de construcţii care se ve¬
presiunilor de saturaţie a vaporilor p's şi a clădirilor şi a încăperilor rifică la exigenţa de stabilitate sunt:
dreapta presiunilor parţiale p\ Se con¬ din clădirile civile - partea opacă a pereţilor exteriori su-
sideră umiditatea relativă a aerului exte¬ praterani ai încăperilor încălzite;
rior în perioada caldă a anului de 70 %. Prin stabilitate termică se înţelege ca¬ - planşeele de peste ultimul nivel încăl¬
Se calculează cantitatea de apă care pacitatea clădirii în ansamblu, a încăperi¬ zit, de sub terase şi poduri.
se poate evapora în perioada caldă a lor considerate ca unităţi separate sau a
anului cu relaţia 2.2.35: elementelor de închidere ale acestora de
a acumula sau de a ceda căldură şi de
Tabelul 2.2.15. Calculul rezistenţelor termice Rs (pentru exemplul de calcul 3).

Nr. Nr. plan
strat separaţie
Materialul Caracteristici higrotermice Grosime
P
[kg/m3l [W/m-Kl
A PD strat d
[m]
d-nD
[ml
R,. Rs> Re
[m2-K/Wl
.
Rezistenţe termice
ZA ZR/R (ER/R)2
aer 0,125
int. S/ 0,125 0,048 0,00230
1 Tencuială 1800 0,930 7,1 0,020 0,142 0,022
1 0,147 0,056 0,00314
2 Zidărie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0,240 1,272 0,320
2 0,467 0,178 0,03168
3 Termoizolaţie 20 0,044 30,0 0,085 2,550 1,932
3 2,399 0,914 0,83540
4 Zidărie G.V.P. 1700 0,750 5,3 0,115 0,610 0,153
4 2,552 0,972 0,94478
5 Tencuială 1800 0,930 7,1 0,030 0,213 0,032
se 2,584 0,984 0,96826
aer 0,042
ext. R = 2,626 1,00000
Tabelul 2.2.16. Verificarea acumulării progresive a condensatului (pentru exemplului de calcul 3).
AT = 6, -dem = 20 - 9,5 = 10,5 K Presiunea de saturaţie pskcor
Nr. Nr.plan ak = AT-S(Rs/R) &k ~ ak dk mediu
' M Rv pskm în funcţie corecţia Pskcor
strat separaţie (din de 8k din 162(2RS/R)2
tabelul tabelul 2.2.5)
2.2.12)
[°Cl rci [°C1 11/şl [m/s] [Pal
aer +20 2340 2340
int. Si 0,50 19,50 2268 0,4 2268,4
1 19,46 57,71 108 7,34 108
1 0,59 19,41 2255 0,5 2255,5
2 18,77 51,81 108 65,90 108
2 1,87 18,13 2083 5,1 2088,1
3 14,24 52,48 108 133,82 108
3 9,60 10,40 1262 135,3 1397,3
4 10,10 53,11 108 32,4 108
4 10,21 9,79 1210 153,1 1363,1
5 9,37 53,17 108 11,33 108
se 10,33 9,66 1201 156,9 1357,9
aer
ext. +9,50 1187 162 1349
Pvi = V, -
Pskcori = 0,6 2340 = 1404 Pa
Pve = <Pe Pskcor e = 0,8 1349 = 1079 Pa
Tabelul Z2.17. Determinarea cantităţii de vapori care condensează în perioada rece a anului (pentru exemplul de calcul 3).
Nr. Nr. plan Stabilirea valorii ttRC Calculul pentru perioada rece a anului
strat separaţie 0˙nn = -4 °C; AT =20 -(-4) = 24 K = -9 °C; Nw = 900 h; AT = 20 - (-9) = 29 K
ak = AT-1(R/R) ~ ' ak Psc cond ak = AT-Z(R/R) Q'k ~ "
ak Pscs
(cont tab. 2.2.5) (conf tab. 2.2.5)
r°ci [°C1 [Pal r°ci [°ci [Pal
aer +20,00 2340 +20,00 2340
int. s, 1,15 18,85 2179 1,39 18,61 2146
1
1 1,34 18,66 2153 1,62 18,38 2116
2
2 4,24 15,73 1787 5,16 14,84 1688
3
3 21,94 -1,94 518,5 26,51 -6,51 353
4
4 23,33 -3,33 463 28,19 -8,19 304
5
se 23,62 -3,62 451 28,54 -8,54 295
aer
ext. -4,00 437 -9.00 284
Pvi = <Pi-Pscsi = 0,6 - 2340 = 1404 Pa
PVe când = % Psc cond e = 0,85 437 = 371,5 Pa; Pve s = <Pe- Pscs e = 0,85 - 284 = 24 1,4 Pa
2.3.1. Criteriile de performanţă Tabelul 2.2.18 Determinarea cantităţii de apă care se evaporă în perioada
ale stabilităţii termice caldă a anului (pentru exemplul de calcul 3). _
Aceste criterii sunt: Nr. Nps Eliminarea apei în perioada caldă a anului
•pentru elemente de construcţii: strat 8e=- 4 °C => 0’es=+1O °C; AT=0i - 0’es=1O °C; N=7850 h
- coeficientul de amortizare vŢ pen¬
ak= ek~6rak P,SCS corecţia P’scs cor
tru vară şi iarnă;
- coeficientul de defazaj e pentru
=AT-X(R/R) (tabel 2.2.5) 162-Z(/yfl)2
vară, coeficientul de stabilitate <˙ f°Cl [°Cl [Pa]
pentru iarnă; aer -20,00 2340 2340,0
•pentru încăperi: int, s, 0,48 19,52 2271 0,4 2271,4
- amplitudinea de oscilaţie a tempe¬ 1
raturii aerului Afj (pentru vară şi 1 0,56 19,44 2260 0,5 2260,5
iarnă). 2
2 1,78 18,22 2094 5,1 2099,1
2.3.2. Indicele inerţiei termice D 3
3 9,14 10,86 1300 135,3 1435,3
Pentru un element de construcţii plan,
4
alcătuit din mai multe straturi dispuse
4 9,72 10,28 1252 153,1 1405,1
perpendicular pe fluxul termic, indicele
inerţiei termice se calculează cu relaţia: 5
D = 2(fîs • s24) (2.3.1), se 9,84 10,16 1242 156,9 1398,9
în care: aer
s24 - este coeficientul de asimilare ter¬ ext. +10,00 1228 162,0 1390,0
mică, pentru perioada oscilaţiilor Nps - Număr plan separaţie; PV=ÿ(-P’
scs i =0,6-2340=1404 Pa
densităţii fluxului termic de 24
e SCS=0,7-1228,0=860 Pa;
P’ves=<P„-P’ P've=<Pe-P:
scs cor
=0,7-1390,0=973 Pa
ore, [W/m2K].
Pentru principalele materiale de con¬ toare zonelor cu arii A . zintă variaţia maximă a amplitu¬
i
strucţii, valorile coeficienţilor de asimi¬ dinii fluxului termic acumulat de o
lare termică s24 - sunt date în Anexa 2.3.3. Coeficientul tf>/ de stabilitate suprafaţă, pentru a-şi ridica tem¬
2.1, iar pentru alte materiale se poate a elementelor de închidere a clădirilor peratura cu 1 °C şi care se calcu¬
calcula cu relaţia 2.1.2. lează cu relaţia:
în cazul elementelor de construcţii Calculul se face numai pentru perioa¬ -Q Aq
neomogene, indicele inerţiei termice se da de iarnă, conform prevederilor NP200 [W/m2K]
eslmax -o AT
calculează cu relaţia: şi STAS 6648/1, utilizând formula: med (2.3.4).
Zona elementului de construcţii pen¬
D=
s(vp,) (2.3.2), *,=
R
(2.3.3) tru care indicele inerţiei termice are va¬
2A R. + M/U. loarea D = 1 poartă denumirea de
_în care: „zona marilor oscilaţii", în interiorul
în care: M - este coeficientul de neuniformitate căreia se amortizează jumătate din am¬
A - ariile zonelor distincte de pe supra¬ a cedării căldurii de către instala¬ plitudinea de oscilaţie a temperaturii
faţa elementului de construcţii ţia de încălzire, dat în tab. 2.3.1; suprafeţei. Coeficientul Ui este influen¬
[m2]; U; - coeficient de asimilare termică a ţat de această zonă şi se calculează în
D - indicii inerţiei termice corespunză- suprafeţei interioare, care repre- consecinţă.
La elementele de construcţii cu straturile închise de aer din structura

structura stratificată, straturile de ma¬ UM - 1+ R 5
[W/m2K] elementelor de construcţii se admite că
terial care au indicele inerţiei termice i (2.3.7); s24 = 0 şi D = 0.
D s 1 se numesc „straturi groase". r,-?-sU + UM Coeficientul <î> trebuie să respecte va¬
Pentru aceste straturi, în mod simplifi¬ ui-2. = [W/m2-K] lorile normate din tabelul 2.3.2; în caz
cat, se consideră că valoare U, este 1+R,-?UI -1 (2.3.8); contrar, se modifică alcătuirea constructi¬
egală cu valoarea coeficientului de vă a elementului de închidere sau se ale¬
asimilare termică - s - a materialului. [W/m2K] ge un sistem adecvat de încălzire.
Cazurile pentru care se calculează 1 + R,-U2 (2.3.9); Pentru clădirile de locuit din grupa „b“
coeficientul Uj sunt următoarele: - zona marilor oscilaţii, care cuprinde (tab. 2.3.2) nu este necesară verificarea la
- zona marilor oscilaţii, care cuprinde toate straturile elementului, adică stabilitate termică a elementelor de con¬
numai primul strat al elementului, D1 + D2 + ... +coeficienţii
D + ... Dn < 1, atunci strucţii perimetrale dacă sunt îndeplinite
D1 > 1, atunci: se calculează Uj din aproa¬ condiţiile din tabelul 2.3.3.
Ui = s, [W/m2'K] (2.3.5); pe în aproape, începând cu stratul n:
- zona marilor oscilaţii, care cuprinde Rn s2 + ae_ 2.3.4. Stabilitatea termică a încăperilor
n_
primul şi al doilea strat, adică u„ = 1+ Rn ae
[W/m2K] încălzite din clădirile civile
1, (2.3.10);
R, s? + s? Stabilitatea termică a încăperilor este
[W/m2K] = [W/m2K] un criteriu de performanţă superior în
1 + R,S2
(2.3.6);
1 + R„ '
u„ (2.3.11); aprecierea confortului termic, deoarece
- zona marilor oscilaţii, care cuprinde j
straturi din cele n ale elementului de
R
<
+
1 + R1U2
[W/m2K]
ţine seama şi de influenţa elementelor
vitrate şi a elementelor de comparti¬
construcţii, adică D1 + D2 +—D.1 < 1, (2.3.12). mentare (pereţi interiori şi planşee)
dar D1 + D2 + .... D s 1; atunci se cal¬ La elementele cu structura stratifica¬ asupra amplitudinii de oscilaţie a tem¬
culează coeficienţii Ui din aproape în tă numerotarea straturilor se face de la peraturii aerului interior.
aproape, începând cu stratul (y-1): interior spre exterior. Stabilitatea termică a încăperilor se
Pentru simplificarea calculelor la calculează pe timp de vară şi pe timp
Tabelul 2.3.1. Coeficientul de neuniformitate a cedării căldurii M.

Coeficientul de
Nr. crt. Tipul sistemului de încălzire neuniformitate a cedării
căldurii M
1 încălzire centrală cu apă având funcţionare neîntreruptă
2 încălzire cu abur :
- întrerupere 6 h/zi 0,8
- întrerupere 12 h/zi 1,4
întrerupere 18 h/zi 2,2
3 încălzire cu apă pe apartament (întrerupere 6 h/zi) 15
4 încălzire cu sobe de teracotă la un foc pe zi (24 h)
la grosimea pereţilor de 1/2 cărămidă 0,4
la grosimea pereţilor de 1/4 cărămidă 0,9
Observaţie: Pentru încălzirea cu sobe de teracotă cu două focuri pe zi coeficientul M se reduce astfel:
- la sobe având pereţi cu grosimea de 1/2 cărămidă de 2,5...3 ori iar la cele cu grosimea pereţilor de 1/4 cărămidă de
2...2,3 ori;
- la sobe în care antracitul se foloseşte drept combustibil, cu 25 %
Tabelul 2.3.2. Valori minime normate pentru coeficientul de stabilitate termică <Pj , pe grupe de clădiri.
Nr. Elementul de închidere Grupa de clădire
crt a b c
1 Pereţi exteriori 6 5
2 Planşeu terasă (cald) 7 6
3 Planşeu de pod
Intradosul acoperişurilor terasă cu strat de aer ventilat 4 3
Tabelul Z3.3. Valori minime Dşi flpentru care nu este necesară verificarea la stabilitate termică la clădirile de locuit.
Valori minime D şi R pentru care
nu este necesară verificarea
Elementul de construcţie la stabilitate termică
la clădirile de locuit
D R
[m2K/W]
Zona opacă a pereţilor exteriori 3,0 1,875
Planşeul peste ultimul nivel - sub terase li 3,125
- sub poduri 2,5 1,250
Tabelul Z3A Valori maxime normale pentru amplitudinea de oscilat» a temperaturii interioare \ , pe grupe de clădiri
Grupa de clădire
Agi normat a b c
iarna 1,0 1,0
vara 3,0 5,0
de iarnă. micşorarea timpului de întrerupere a B

Studiul stabilităţii termice a unei încăperi funcţionării instalaţiei de încălzire [W/rrr-K]
încălzite, cu întreruperi de funcţionare, pe centrală. 5,80
perioada de iarnă, este necesar în vede¬ 4,65
rea verificării construcţiei din punct de ve¬ Exemplul de calcul 4 3,50
2,32
dere al capacităţii ei de a menţine variaţia Se studiază stabilitatea termică pe 1,16
temperaturii interioare, respectiv, de asi¬ timp de iarnă a peretelui exterior din
gurare a amplitudinii oscilaţiei temperaturii exemplul de calcul 2 (fig. 2.2.3). 0 100 200 300 400
aerului interior A() în limitele cerute de Rezolvare: G [kg/m2]
confortul termic. Verificarea se efectuează în zona Fig. 2.3.1. Valorile coeficientului B în
Calculul amplitudinii de oscilaţie a opacă a panoului de perete exterior şi funcţie de greutatea [ kg/m2]
temperaturii interioare A se face cu constă în calculul mărimii <f>(, elementelor de construcţii interioare.
relaţia: Clădirea de locuit a cărui perete
aM4> exterior este analizat, se încadrează în D = (0,12/1,62)15,36 = 1,137 > 1 =>
A =
w, [°C] (2.3.13), grupa „b“. U,= s, = 15,36 W/m2K.
1. Conform ultimului paragraf de la Rezultă:
în care: § 2.3.3. se verifică dacă sunt îndeplinite 1,1
M - este coeficientul de neuniformitate condiţiile puse în tabelul 2.3.3. : D > 3,0 0, = = 4,94 0 = 5
1,5
a cedării căldurii de către instalaţia şi R > 1,875 m2-K/W pentru care nu 0,125+ -
de încălzire, indicat în tabelul 2.3.1; este necesară verificarea la stabilitate 15,36

0 - pierderile de căldură a încăperii în termică la clădirile de locuit. (condiţie satisfăcută conform tab. 2.3.2)
timp de o oră [W], (valoare egală 1a) Utilizând datele din exemplul de Fiind satisfăcute condiţiile de stabili¬
cu cedarea de căldură medie orară calcul 2 se determină: tate termică ale peretelui exterior, nu
a corpurilor de încălzire); R=
R˙ax = 1,488 m2-K/W < 1,875 m2-K/W mai este necesară verificarea stabilităţii
B. - coeficientul de acumulare termică (condiţie nesatisfăcută conform tab. 2.3.3). termice a încăperii.
a suprafeţelor interioare S; a ele¬ 1b) Se determină indicele inerţiei ter¬
mentului j, calculat cu formula: mice conform § 2.3.2 şi relaţiei 2.3.2. Exemplul de calcul 5
1 Coeficienţii de asimilare termică - s24 Se verifică la stabilitate termică încă¬
B = [W/m2K] (2.3.14). - ai materialelor care intră în alcătuirea perea din fig. 2.3.2 (camera de zi de la
RI + 1!U
/ V
panoului, se determină din Anexa 2.1 şi un etaj curent) pe timp de iarnă.
Pentru pereţi interiori şi planşee, Bj au următoarele valori: Se cunosc următoarele:
se poate extrage din nomograma din - beton armat s24 = 15,36 W/m2K; - încăperea face parte dintr-un bloc
figura 2.3.1, pe baza masei specifice - vată minerală G100 s24 = 0,51 W/m2K; de locuinţe cu structura de rezis¬
G [kg/m2]. Pentru uşi şi ferestre coefi¬ - polistiren celular s24 = 0,30 W/m2-K. tenţă din pereţi structurali din beton
cienţii Bj se determină cu formula: Se calculează indicele inerţiei termi¬ armat, având P + 10E. Pereţii exte¬
U ce pentru fiecare zonă în parte: riori sunt realizaţi din panouri mari
Bj'Toa IW,mZ K1 (2.3.15), Da = 0,167 • 15,36 = 2,565; •
•
prefabricate iar alcătuirea principa¬
lelor elemente de închidere şi de
Db = 0,117 • 15,36 + 1,667 • 0,51 = 2,647;
în care Dc = 0,152 • 15,36 + 0,545 • 0,30 = 2,49;8 compartimentare sunt redate în fig.
Uj - este coeficientul de transmisie a Dd = 0,131 15,36 + 1,364 0,30 = 2,406. 2.3.2;
căldurii a uşilor şi ferestrelor [W/m2K], Pentru peretele exterior calculul se - încălzirea se realizează cu apă caldă
a - coeficient de corecţie, având valo¬ face utilizând relaţia 2.3.2: pe apartament, cu întrerupere de 6
rile: D = (0,31- 2,565 + 5,96- 2,647 + ore pe zi;
0,70 - pentru încălzire cu apă caldă; - Clădirea este amplasată în localitatea
i
0,80 - pentru încălzire cu abur; +0, 54 • 2, 498 + 1,02 - 2, 406) — = 2, 6. Cluj-Napoca (zona climatică II);
0,93 - pentru încălzire cu aer cald. 7,56 - Se consideră necesarul de căldură
Valoarea efectivă a amplitudinii D = 2,60 < 3,0 (condiţie nesatisfăcu¬ global 0 = 400 W.
temperaturii aerului interior A& calcula¬ tă conform tab. 2.3.3). Rezolvare:
tă ca mai sus, se compară cu' valoarea 2. Determinarea coeficientului 0, se Se calculează amplitudinea de osci¬
normată din tabelul 2.3.4. face utilizând formula 2.3.3: laţie a temperaturii aerului interior pe
AOj ei s Afij normat [°C] (2.3.16). R' timp de iarnă cu relaţia 2.3.13:
<p =
Dacă nu se asigură condiţiile de sta¬ Rsi +M U.' A, - JB+I'
aM<P
bilitate termică, remedierea situaţiei se R‘ = 1,1 m2-K/W; _

poate face astfel: R˙. = 1//7, = 1/8 = 0,125 m2-K/W; unde a = 0,7, M = 1,5 (conf. tab. 2.3.1).
- pentru o construcţie în curs de M - 1,5 (conform tab. 2.3.1, pentru Valorile Bj se calculează cu relaţia 2.3.14:
proiectare, prin mărirea inerţiei ter¬ regim de încălzire cu apă cal¬ 1
mice a elementelor de construcţii sau dă pe apartament, cu întreru¬ B =
prin prevederea altui regim de func¬ pere de 6 ore/zi);

ţionare a instalaţiei de încălzire; Uj se determină cu relaţia 2.3.5:
- pentru o construcţie existenţă, prin pentru: în care: R = 1/h, = 1/8 = 0, 125 m2-K/W.
(/.se calculează după cum urmează; 0,049 -15, 362 + 0,51 lează cu relaţia 2.3.5.
- la pereţi exteriori: având în vedere că U1 = 1 + 0,049 0,51
Uj = s, = 15,36 W/m2-K;
- la pardoseală: având în vedere că D1
D1 = 0,76 < 1, dar D1+D2= 1,61 2 1
valorile (/se calculează cu
relaţia 2.3.6 = 11,77 W/m2-K; = 0,05 < 1, dar D, + O, = 1,57 a 1,
'
<
+ s, .
r,
- la pereţi interiori: având în vedere că
D( = 1,33 > 1, valorile (/.se calculea¬
valorile Uj se calculează cu relaţia
2.3.6.
1+ S2 ’ ză cu relaţia 2.3.5. R1 = 0,006 m2-K/W;
m2-K/W;
R1 = 0,049 W/m2-K; U-=s1= 15,36 W/m2-K s, = 8,5 W/m2-K;
s1 = 15,36 s2 = 0,51 W/m2-K; - la tavan: având în vedere că s, = 15,36 W/m2-K;
D1 = 1,04 > 1, valorile U. se calcu- 0, 006 8, 52 + 15, 36
=14,46 /m2-K.
1 + 0, 006 15, 36
J 4 t ®
Rezultă următoarele valori B. cores¬
punzătoare suprafeţelor A:
- la pereţi exteriori: A = 7,56 m2
§ 1
e = = 4, 76W/m2K;
1 /
0,125 + 1ii1,78
VO O O - la pereţi interiori: A = 2-5,43-2,52 +
PO cz
00 (N
A + 3,46 • 2,52 - 0,9 • 2(1 = 34,20 m2

t._4 .1 o
A 14
B1 =
1
0, 125 + 1 ;15, 36
= 5, 26w/m2-K;
A 90 <v
I
2.10 - la tavan: A; = 18,79 m2
14 5.23 20, 24 § 1
Bi = = 5, 26 W/m2-K;
0, 125 + 1 ,15,36
t - la pardoseală: A = 18,79 m2
1
SECŢIUNE A - A B/ = = 5, ?5W/m2-K;
0,125+1/14,46
5. 40
- la tâmplărie exerioară şi interioară, va¬
x "x ~x~x~x~x~x~x~x~x~x~x~x~X~xTX~/
x"X~xx lorile B se calculează cu relaţia 2.3.15:
zili 1K
1,08
[W/m2-K]
IN
s •la tâmplărie exterioară:
00 rvi R = 0,43 m2-K/W; A = 2,16 m2
rsi
1/0,43
00
00 B = = 2, 15 W/m2-K;
1,08
IN
•la tâmplărie interioară:
Tt 00 R= 0,18 m2-K/W; A = 1,89 m2
B =
1 /0, 18
1,08
= 5, 14 W/m2-K;
1 © 1 4 1
C
© iBj A = 4,76-7,56 + 5,26-34,20 +
a
+ 5,26- 18, 79 + 5, 15- 18, 79 + 2, 15-2, 16 +
o
M-
+ 5,14 1,8
IBJ • A = 425,84 W/K.
Rezultă:
8|8|8
S
24 t- ° CM
— a
—d
\=
0,7 -1,5- 400
= 0,98°C.
+ 2c i- d
1
'At
425,84
1 — in
co b
Se compară valoarea A(lj determinată
mai sus cu valoarea din tabelul 2.3.4.
1 5 A*. normat = 1 °C
i
9 65 , j5 1.80 5
8 ©
24
8 1 6 , 10
24 3,60
3 Se observă că este îndeplinită condi¬
ţia dată de relaţia 2.3.16, deci stabilita¬
tea termică a încăperii pe timp de iarnă
Fig. 2.3.2. Caracteristici geometrice şi alcătuiri constructive pentru ele¬
este satisfăcută.
mentele de închidere şi de compartimentare ale camerei de zi (exemplul de
calcul 5):
A - detalii de perete interior; B - detalii de plaşeu curent; C - detalii de alcătuire
perete exterior pe zone; D zonarea peretelui exterior;
1 - beton armat; 2 - şapă de mortar; 3 - covor PVC; 4 - vată minerală G100;
5 - polistiren celular; CZ - camera de zi: A = 18,79 m2, pardoseală: covor PVC.
Tabelul 2.4.1. Numărul schimburilor de aer pe oră - ng - [Ir1] la clădiri de locuit (conform ÎNCERC).
Clasa de
Categoria Clasa de permeabilitate**
Clădirii adăpostire* ridicată medie scăzută
Clădiri individuale neadăpostite 1,5 0,8 0,5
(case unifamiliale, cuplate moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5
sau înşiruite ş.a. ) adăpostite 0,7 0,5 0,5
Clădiri dublă neadăpostite 1,2 0,7 0,5
cu mai multe expu¬ moderat adăpostite 0,9 0,6 0,5
apartamente nere adăpostite 0,6 0,5 0,5
(cămine, simplă neadăpostite T0 0,6 0,5
internate expu¬ moderat adăpostite 07 05 0,5
S-a. ) nere adăpostite 0,5 0,5 0,5
" Clasa de adăpostire:
neadăpostite: Clădiri foarte înalte, clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.
moderat adăpostite: Clădiri în interiorul oraşelor, cu minimum 3 clădiri în apropiere.
adăpostite: Clădiri în centrul oraşelor, clădiri în păduri.
** Clasa de permeabilitate:
ridicată Clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare.
medie Clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare.
scăzută Clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu măsuri speciale de etanşare.
de alcătuire a detaliilor, să se limiteze a

li li. pierderile de căldură în exploatare, în
03
h H vederea reducerii consumului de ener¬
"Î I I
T"
f
8i
JiL
4®©
H
Ti gie pentru încălzirea clădirilor.
Pe lângă performanţa termoenergeti-
că globală, clădirea în ansamblu şi ele¬
ZI = P mentele de închidere trebuie să răs¬
pundă şi celorlalte criterii de perfor¬
© «
manţă privind atât confortul interior din

d
"O
punct de vedere termotehnic, cât şi
© transferul de căldură şi masă prin ele¬
t® I I
1 1
JP mentele de închidere, conform celor
arătate în § 2.2 şi 2.3.
Determinarea şi verificarea coefi¬
© cientului global de izolare termică se © X
I
Fig. 2.4.1. Modul de calcul al lungi¬ face pentru clădirile de locuit pe baza
milor în plan la clădirile de locuit:
I - lungimi în plan; f - dimensiuni
prevederilor din normativul C107/1 şi
pentru celelalte clădiri pe baza preve¬
1
r -
nominale ale tâmplăriei exterioare. derilor din normativul C 107/2.
2.4. Determinarea 2.4.1. Determinarea şi verificarea

©
şi verificarea coeficientului coeficientului global de izolare termică
global de izolare termică G la clădirile de locuit
Coeficientul global de izolare termi¬ Prevederile din normativul C107/1 se

că a unei clădiri sau a unei părţi de aplică la toate tipurile de clădiri de lo¬ b
clădire reprezintă pierderile de căldură cuit şi anume:
prin elementele de închidere ale aces¬ - clădiri de locuit individuale (case uni¬
Fig. 2.4.2. Modul de calcul al
teia, pentru o diferenţă de temperatu¬ familiale, cuplate sau înşiruite, tip
înălţimilor la clădirile de locuit:
ră de 1 °C între interior şi exterior, ra¬ duplex etc.);
a - acoperiş cu pod sau terasă;
portate la volumul încălzit al acesteia. - clădiri de locuit cu mai multe apar¬
b - subsol sau sol;
Coeficientul global de izolare termică tamente;
f - dimensiunile nominale ale
este un indicator convenţional al nive¬ - cămine şi internate;
tâmplăriei exterioare; H - înălţimi.
lului de performanţă termoenergetică - unităţi de cazare din hoteluri şi moteluri.
de iarnă al unei clădiri în ansamblul ei, Reglementările se referă la clădirile 2.4.1.1 Determinarea coeficientului
sau a unei părţi de clădire distinctă din noi, cât şi la clădirile existente care ur¬ global efectiv de izolare termică G
punct de vedere funcţional. mează a fi supuse lucrărilor de reabili¬ Coeficientul global de izolare termică
Cu ajutorul acestui coeficient, este tare şi de modernizare. G la clădirile de locuit, are în vedere:
posibil ca, prin concepţia complexă ini¬ Clădirile de locuit cu magazine sau - pierderile de căldură prin transmisie,
ţială a clădirii (configuraţie, procent de spaţii cu alte destinaţii la anumite nive¬ aferente tuturor suprafeţelor perime¬
vitrare, alcătuirea elementelor de con¬ luri sunt luate în considerare exclusiv trale care delimitează volumul încălzit
strucţii perimetrale etc.) şi prin modul aceste spaţii. al clădirii;
- pierderile de căldură aferente unor 4-

condiţii normale de reîmprospătare a a
aerului interior; b
- pierderile de căldură suplimentare + 18°C
datorate infiltraţiei în exces a aerului ee = -i5°c ee = -15°c
exterior, prin rosturile tâmplăriei.
Coeficientul global nu ţine seama de X
+20°C
aportul solar şi nici de aportul de căl¬
dură datorat ocupării locuinţelor. "TT
Coeficientul global de izolare termică +20°C
+20°C 0i = +20°C
se calculează cu relaţia:
G= S(VT/), 0,34na [W/m3-K]

+20°C
V (2.4.1). I +5°C
eu = +5°c
în care:
4-
Lj - este coeficientul de cuplaj termic,
calculat cu relaţia:
Lj=Aj/R'mj [W/K] (2.4.2) Fig. 2.4.3. Stabilirea dimensiunilor anvelopei la clădirile de locuit:
T - factorul de corecţie a temperaturi¬ a - dimensiuni conform proiectului; b - dimensiuni de calcul.
lor exterioare;
V - volumul interior, încălzit, al clădirii [m3]; Tabelul 2A2. Coeficienţi globali normaţi de izolare termică Gft/la clădiri de locuit
R‘m. - rectată,
rezistenţa termică specifică co¬
medie, pe ansamblul clă¬
Numărul de A/V GN Numărul de A/V GN
dirii, a unui element de construc¬ niveluri N [m2/m3] [W/m3-K] niveluri N [m2/m3] [W/m3-K]
ţii j [m2- K/W]; 0,80 0,77 0,25 0,46
A. - aria elementului de construcţii j 0,85 0,81 0,30 0,50
[m2], având rezistenţa termică R‘mj; 0,90 0,85 0,35 0,54
1 0,95 0,88 4 0,40 0,58
na - numărul de schimburi de aer pe
oră [h1]. 1,00 0,91 0,45 0,61
Ariile elementelor de construcţii pe 1,05 0,93 0,50 0,64
ansamblul clădirii precum şi aria anve¬ 2:1,10 0,95 20,55 0,65
lopei se măsoară pe conturul feţelor in¬ 0,45 0,57 0,20 0,43
terioare ale elementelor de construcţii 0,50 0,61 0,25 0,47
perimetrale (fig. 2.4.1 şi 2.4.2). Aşa 0,55 0,66 0,30 0,51
cum rezultă din fig. 2.4.3, dimensiunile 2 0,60 0,70 5 0,35 0,55
de calcul pe ansamblul clădirii se sta¬ 0,65 0,72 0,40 0,59
bilesc neţinând seama de elementele 0,70 0,74 0,45 0,61
de construcţii interioare. a0,75 0,75 20,50 0,63
Volumul interior încălzit al clădirii se 0,30 0,49 0,15 0,41
calculează ca volumul delimitat de an¬ 0,35 0,53 0,20 0,45
velopa clădirii. 0,40 0,57 0,25 0,49
Factorul de corecţie a temperaturilor 3 0,45 0,61 210 0,30 0,53
exterioare se calculează cu relaţia:
0,50 0,65 0,35 0,56
0,55 0,67 0,40 0,58
(2,4.3),
20,60 0,68 20,45 0,59
în care: Notă:
1 - Pentru alte valori A/V şi N, se interpolează liniar.
0u - este temperatura în spaţiile neîn¬
2 - La clădirile proiectate după 1.01.1998, valorile GN au fost reduse cu 10 %.
călzite din exteriorul anvelopei,
determinată pe baza unui calcul al
bilanţului termic, efectuat în con¬ Rezistenţele termice corectate medii calcul cu ajutorul coeficienţilor liniari W
formitate cu prevederile din nor¬ R‘m se determină în conformitate cu şi punctuali x de transfer termic.
mativele C 107/1 şi C 107/2. prevederile din capitolul 2.2.3. Pentru Numărul de schimburi de aer pe oră,
Pentru calcule în faze preliminare de primele faze de proiectare, se poate na, se ia din tabelul 2.4.1, cu următoa¬
proiectare, valorile r se pot considera: utiliza metoda de calcul simplificat. în rele precizări:
r = 0,9 la rosturi deschise şi la acest caz, influenţa punţilor termice se •Valoarea n = 0,5 Ir1 reprezintă numă¬
poduri; poate evalua printr-o reducere globală rul minim de schimburi de aer pe oră
r = 0,5 la rosturi închise, la subso¬ a rezistenţelor termice unidirecţionale necesar pentru reîmprospătarea ae¬
luri neîncălzite şi la pivniţe, (în câmp curent), astfel: rului interior în vederea asigurării unor
precum şi la alte spaţii adia¬ •la pereţi 20...45 %; condiţii normale de microclimat.
cente neîncălzite sau având •la terase şi planşee sub poduri Aceste schimburi normale se reali¬
alte destinaţii; 15...25 %; zează prin:
T = 0,8 la camere de pubele, veran¬ •la planşee peste subsoluri şi sub - neetanşeităţi ale tâmplăriei;
de, balcoane şi logii închise bowindouri 25...35 %; - deschiderea ferestrelor şi uşilor
cu tâmplărie exterioară; •la rosturi 10...20 %, exterioare;
r = 0,9 la tâmplăria exterioară pre¬ Pentru ultima fază de proiectare, va¬ - sisteme speciale de ventilare naturală
văzută cu jaluzele la partea lorile R‘m se determină cu un grad mai (clapete reglabile şi canale verticale
exterioară. ridicat de precizie, utilizând metode de de ventilare pentru eliminarea aerului
viciat); blă) sub aspectul infiltraţiilor de aer, rul de schimburi de aer variază de la
•Pierderile suplimentare de căldură respectiv, cu apartamente având valoarea minimă de 0,5 Ir1 (fără infil¬
datorate infiltraţiei în exces a aerului ferestre pe una sau pe două faţade; traţii în exces), la valori de 1,0...1,4 Ir1,
exterior sunt o consecinţă directă a - gradul de adăpostire a clădirii, prin în cazul unor infiltraţii suplimentare
modului de realizare a etanşeităţii rezistenţa unor obstacole în calea mari;
rosturilor dintre cercevelele şi tocurile vântului şi a curenţilor de aer; •La clădiri având mai multe feluri de
tâmplăriei exterioare. Aceste pierderi - gradul de permeabilitate a clădirii, tâmplării exterioare, valoarea n se
sunt legate de acţiunea vântului, pre¬ în funcţie de modul de etanşare a determină prin interpolare, în funcţie
cum şi de curenţii de aer interiori şi tâmplăriei exterioare; de ponderea ariilor diferitelor tipuri
exteriori, şi sunt în funcţie de urmă¬ •Valorile n din tabelul 2.4.1 cuprind de tâmplării.
torii factori; ambele componente ale naturii pier¬
- expunerea clădirii (simplă sau du¬ derilor de căldură, astfel încât numă¬
Tabelul 2.4.3. Valorile coeficienţilor a, b, c, d, e [m2 K/W] pentru clădirile de categoria 1, cu ocupare continuă.
Tipul de clădire Zona climatică a b c d e
Spitale I 1,30 2,30 1,50 1,30 0,39
creşe şi 1,40 2,50 1,60 1,30 0,39
policlinici 1,50 2,70 1,70 1,30 0,43
IV 1,60 2,90 1,80 1,30 0,47
Clădiri de I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,39
învăţământ 1,00 2,50 1,00 1,30 0,39
şi pentru sport 1,10 2,70 1,10 1,30 0,43
IV 1,20 2,90 1,20 1,30 0,45
Birouri, I 0,80 2,10 0,90 1,30 0,30
clădiri comerciale 0,90 2,30 1,00 1,30 0,30
şi hoteliere 1,00 2,50 1,10 1,30 0,30
IV 1,10 2,70 1,20 1,30 0,30
Alte clădiri I 0,65 1,80 0,90 1,30 0,25
(industriale cu 0,70 2,00 1,00 1,30 0,25
regim normal de expl.) 0,75 2,20 1,10 1,30 0,25
IV 0,80 2,40 1,20 1,30 0,25
Tabelul 2.4.4. Valorile coeficienţilor a, b, c, d, e [m2K/W] pentru clădirile de categoria 2, cu ocupare discontinuă.
Tipul de clădire Zona climatică a b c d e
Policlinici, I 1,05 2,45 1,30 1,40 0,39
dispensare, 1,15 2,70 1,40 1,40 0,39
creşe 1,25 2,95 1,50 1,40 0,43
IV 1,35 3,10 1,60 1,40 0,47
Clădiri de I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,39
învăţământ 0,80 2,25 1,00 1,40 0,39
şi pentru sport 0,85 2,45 1,10 1,40 0,43
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,47
Birouri, I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30
clădiri comerciale 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30
şi hoteliere 0,85 2,45 1,10 1,40 0,30
IV 0,90 2,65 1,20 1,40 0,30
Alte clădiri 0,55 1,40 0,85 1,40 0,25
(industriale cu 0,60 1,50 0,90 1,40 0,25
regim normal de expl.) 0,65 1,60 0,95 1,40 0,25
IV 0,70 1,70 1,00 1,40 0,25
Tabelul 2.4.5. Valorile AG1ref [W/m3 K],

Categoria Tipul Inerţia Indicele solar ls [nr1]
clădirii clădirii termică s 0,009 > 0,010 ... 0,019 a 0,020
Clădiri pentru sport oarecare 0 0,06 0,12
1 mică 0. 0,03 0,06
Alte clădiri medie 0 0,05 0,10
mare 0 0,06 0,12
2 Clădiri pentru sport şi şcoli oarecare 0 0,03 0,06
Alte clădiri oarecare 0 0,04 0,08
2.4.12 Determinarea coeficientului •se interzice utilizarea tâmplăriilor cu

global normat de izolare termică GN
Valoarea este dată în tabelul 2.4.2, în
a-t-săl
VL R'
L. 0,34na; tocuri şi cercevele din aluminiu fără
întreruperea punţilor termice.
funcţie de numărul de niveluri N şi de
raportul dintre aria anvelopei A şi 10. Se calculează: A/V şi din tabelul 2.4.1.5.3 în vederea reducerii
volumul clădirii V. Valorile coeficienţilor 2.4.2 se obţine valoarea GN; infiltrapilor de aer rece:
globali normaţi sunt valabile pentru 11. Se compară G cu GN. •la tâmplăria exterioară se iau măsuri
toate zonele climatice. La prima fază de proiectare se reco¬ de etanşare corespunzătoare a ros¬
mandă a se face un prim calcul consi¬ turilor dintre tocuri şi conturul goluri¬
24.1.3 Nivelul de izolare termică derând valorile R‘m conform tabelului lor din pereţi;
globală 2.2.7. în funcţie de valoarea G obţinu¬ •se utilizează exclusiv tâmplărie de
Este corespunzător dacă se realizea¬ tă, se acţionează asupra elementelor bună calitate şi prevăzută cu gar¬
ză condiţia: de construcţii, a gradului de vitrare etc. nituri de etanşare;
G s GN [W/m3-K] (2.4.4). •suprafeţele vitrate, luminatoarele şi
Posibilităţile de realizare a acestei 24.1.S Recomandări privind unele tâmplăria fixă se prevăd cu soluţii de
condiţii trebuie să fie atent analizate posibilităp de îmbunătăpre a compor¬ etanşare care să excludă orice infil¬
încă de la fazele preliminare ale proiec¬ tării termotehnice şi de reducere a traţii;
tului, atunci când se elaborează con¬ valorii coePcientuiui global de izolare •la pereţii din panouri mari prefabrica¬
cepţia complexă a clădirii, când încă termică la clădirile de locuit te, rosturile dintre panouri se iau
se mai poate interveni asupra configu¬ Pentru îmbunătăţirea comportării ter¬ exclusiv de tip „închis" şi se etan-
raţiei în plan şi pe verticală a construc¬ motehnice a clădirilor de locuit şi pen¬ şează cu chituri de calitate cores¬
ţiei, precum şi asupra parametrilor ei tru reducerea valorii coeficientului glo¬ punzătoare care conferă o siguranţă
geometrici. bal de izolare termică, se recomandă deplină, atât faţă de infiltraţiile de
Principalii factori geometrici care in¬ aplicarea următoarelor măsuri: apă, cât şi faţă de infiltraţiile de aer;
fluenţează coeficientul global G sunt •la elementele perimetrale opace nu
următorii: 24.1.5.1 La alcătuirea generală se utilizează soluţii constructive ca¬
•raportul P/Ac, în care: a clădirii: racterizate printr-o permeabilitate la
P - perimetrul clădirii, măsurat pe con¬ •la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor aer ridicată.
turul exterior al pereţilor de faţadă; tâmplăriei exterioare se are în vedere
Ac - aria în plan a clădirii, limitată de atât orientarea cardinală, cât şi orien¬ 2.4.2. Determinarea şi verificarea
perimetru; tarea faţă de direcţia vânturilor domi¬ coeficientului global de izolare termică
•retragerile gabaritice, existenţa bo- nante, ţinând seama şi de existenţa G1 la clădirile cu altă destinaţie
windourilor, precum şi alte variaţii ale clădirilor învecinate; deşi nu se consi¬ decât cea de locuit
suprafeţelor Ac de la nivel la nivel; deră în calcule, ferestrele orientate
•gradul de vitrare, exprimat prin spre sud au un aport solar semnifi¬ Prevederile din normativul C 107/2
raportul: cativ; se aplică la următoarele categorii de
A •pentru reducerea pierderilor de căldu¬ clădiri cu altă destinaţie decât locui¬
v= (2.4.5), ră spre spaţiile de circulaţie comună, rea, al căror regim de înălţime nu de¬
Ai + Ap se prevăd windfanguri la intrările în păşeşte P + 10E:
în care: clădiri, aparate de închidere automată •clădiri de categoria 1, în care intră
Af - este aria tâmplăriei exterioare şi a a uşilor de intrare în clădiri, termoizo- clădirile cu „ocupare continuă" şi clă¬
altor suprafeţe vitrate; laţii la uşile de intrare în apartamente, dirile cu „ocupare discontinuă" de
A - aria zonelor opace a pereţilor încălzirea spaţiilor comune la tempe¬ clasă de inerţie mare;
exteriori. raturi apropiate de temperatura din •clădiri de categoria 2, în care intră
locuinţe etc; clădirile cu „ocupare discontinuă", cu
2.4.1.4 Succesiunea calculelor •la pereţii interiori ai cămărilor aerisite excepţia celor din clasă de inerţie
Se recomandă a fi următoarea: direct, se prevăd măsuri de termo- mare.
1. Stabilirea planurilor şi secţiunilor izolare. Clădirile cu „ocupare continuă" sunt
verticale caracteristice ale clădirii, acele clădiri a căror funcţionalitate impu¬
cu precizarea conturului spaţiilor 24.1.5.2 La alcătuirea elementelor ne ca temperatura mediului interior să
încălzite; de constiucpi perimetrale: nu scadă (în intervalul dintre ora 0 şi 7)
2. Calculul ariilor tuturor elementelor • se utilizează soluţii cu rezistenţe ter¬ cu mai mult de 7 °C sub valoarea
de construcţii perimetrale A; mice specifice sporite, cu utilizarea normală de exploatare. Exemplu: creşe-
3. Calculul ariei anvelopei A = Y.A şi materialelor termoizolante eficiente le, internatele, spitalele etc.
1
a volumului clădirii V; (polistiren, vată minerală etc.); Clădirile cu „ocupare discontinuă"
4. Determinarea temperaturilor 0u •se utilizează soluţii îmbunătăţite de sunt acele clădiri a căror funcţionalita¬
(prin bilanţ termic); tâmplărie exterioară, cu cel puţin 3 te permite ca abaterea de la tempera¬
5. Determinarea factorilor de corecţie rânduri de geamuri sau cu geamuri tura normală de exploatare să fie mai
T. ; termoizolante; mare de 7 °C pe o perioadă de 10 ore
6. determinarea rezistenţelor termice •se urmăreşte eliminarea totală sau pe zi, din care cel puţin 5 ore în inter¬
corectate medii R‘m ; reducerea în cât mai mare măsură a valul dintre ora 0 şi 7. Exemplu: şcolile,
7. Stabilirea numărului de schimburi punţilor termice de orice fel, în amfiteatrele, sălile de spectacole, clă¬
de aer pe oră na (tab. 2.4.1);
8. Calculul sub formă tabelară a ex¬
special în zonele de intersecţii ale
elementelor de construcţii (colţuri,
dirile administrative, restaurantele, clă¬
dirile industriale cu unul sau două
presiei: socluri, cornişe, atice), cât şi la bal¬ schimburi etc., de clasă de inerţie me¬
coane, logii, bowindouri şi în jurul die şi mică.
2K/B'„)V golurilor de ferestre şi uşi de balcon
9. Se calculează: etc.;
2.4.2.1Determinarea coeficientului
12.70 global efectiv de izolare termică G1
35 6.00
4- 6.00 +35 Se face utilizând relaţia:
__
-44 i A T
! 1.20 4.80 4.80 [W/m3-K]
* -ţ V i FTmj (2.4.6),
T FJ
Uj> ME©] ? i
i în care:
V - volumul încălzit al clădirii,
Ş Aj, r , R'mj - determinate pentru ele¬
8
C)
2.40 I © mentele j ale anvelopei -
co
45 A00.
coi
UîNCE
t˙OI.7013 _§ A.oo 45
au aceeaşi semnificaţie ca
la § 2.4.1.1.
f n Pre
___
8 Tool
|oo 2A.2.2 Determinarea coeficientului
-TZ tz
io
co
V C\J
global normat de izolare termică G1ref
Se face utilizând relaţia:
©
E˙10
Oii
12.8)
L7 3
©
i©
o O A G1,e‘ = - —+ + — + d-P +
ui LO
CO
LO
© i V a b c e
© [W/m3K] (2.4.7),
1.50 ~
45 4,60 20 4.60 1.50 în care:
A1 - aria suprafeţelor componente opa¬
ce ale pereţilor verticali care fac cu
planul orizontal un unghi mai mare
de 60°, aflaţi în contact cu exterio¬
Secţiunea A-A rul sau cu un spaţiu neîncălzit, cal¬
culată luând în considerare dimen-
siunile interax [m2];
A2 - aria suprafeţelor planşeelor de la
ultimul nivel (orizontale sau care
io
fac cu planul orizontal un unghi
+2.70
mai mic de 60°), aflate în contact
f &
20 LO
LO
CVI
45
cu exteriorul sau cu un spaţiu ne¬
încălzit, calculată luând în consi¬
derare dimensiunile interax [m2];
* § o ± 0.00
I
i -0.45 (CTS) A3 - aria suprafeţelor inferioare aflate în
h -
A'
0.60
T contact cu exteriorul sau cu un spa¬
ţiu neîncălzit, calculată luând în con¬
siderare dimensiunile interax [m2];
P - perimetrul exterior al spaţiului afe¬
rent clădirii aflat în contact cu solul
Fig. 2.4.4. Plan şi secţiune clădire parter sau îngropat [m];
(exemplul de calcul 6) A4 - aria suprafeţelor pereţilor transpa¬
Tâmplărie exterioară: 1 - 90 x 240 cm; 2 - 90 x 150 cm; 3 - 120 x 150 cm; 4 - 180 renţi sau translucizi aflaţi în con¬
x 150 cm; 5 - 210 x 150 cm; 6 - 90 x 60 cm; 7 - 90 x 240 cm. tact cu exteriorul sau cu un spaţiu
Tabelul 2.4.6. Tabel pentru determinarea termenului 2,[(A-T)/ R’M\ (exemplul de calcul 6).
Elementul de construcţii AT
Nr.crt. A Fim T
P’m
im2! [m2-K/W] [W/Kl
1 Placă pe sol 183,64 3,00 61,213
2 Planşeu sub pod 183,64 2,00 0,9 82,638
3 Tâmplărie exterioară 33,84 0,40 84,600
4 Pereţi exteriori 129,36 1,20 107,800
Total 530,48 336,251
Tabelul 2.4.7. Tabel pentru calculul rezistenţei termice medii a tâmplăriei (exemplul de calcul 6).
Nr.crt. Tipul tâmplăriei A R’R’m A/R’
[m2] [m2-K/W] [W/K]
1 Uşa de intrare 2,16 0,39 5,538
2 Tâmplărie dublă obişnuită 6,48 0,43 15,070
3 Tâmplărie dublă cu geam termoizolant 25,20 0,55 45,818
Total 33,84 0,509 66,426
neîncălzit, calculată luând în consi¬ 33,84 m2; •celelalte ferestre se prevăd a se exe¬
derare dimensiunile nominale ale •Aria pereţilor exteriori: cuta din tâmplărie dublă din lemn, cu
golului din perete [m2]; A4 = P - H - A3; geamuri obişnuite (R‘ = 0,43 m2-K/W),
V - volumul încălzit, calculat pe baza di¬ A4 = 64,00 • 2,55 - 33,84 = 129,36 m2; fără garnituri de etanşare;
mensiunilor exterioare ale clădirii [m3]; •Aria anvelopei: •uşa de intrare este din lemn, opacă,
- a, b, c, d, e - coeficienţi de control A = 2 • 183,64 + 33,84 + 129,36 având R' = 0,39 m2 K/W, fără garni¬
pentru elementele de construcţii men¬ = 530,48 m2; turi de etanşare.
ţionate mai sus, ale căror valori sunt •Volumul clădirii: Se calculează rezistenţa termică
date în tabelele 2.4.3 şi 2.4.4 în funcţie V = A1 H = 183,64 • 2,55 = 468,282 m3; medie a tâmplăriei exterioare după mo¬
de categoria de clădire (categoria 1 sau b) Determinarea coeficientului G pe dificare (tab. 2.4.7):
2), tipul de clădire şi zona climatică. baza valorilor R'mjn:
Pentru clădirile la care suprafaţa pe¬ Se utilizează valorile minime R‘m = R‘mm R'm = 1* 33,84
reţilor transparenţi sau translucizi re¬ conform tabelului 2.2.6, pentru clădiri
2(A/ R') 66, 428
prezintă cel puţin 50 % din suprafaţa proiectate până la 1.01.1998, şi anume: = 0,509 m2-K/W
elementelor verticale de închidere, •pereţi exteriori R‘m = 1,20 m2-K/W; Se observă că valoarea obţinută este
coeficientul global de referinţă G1ref •tâmplărie exterioară R‘m = 0,40 m2-K7W; superioară celei iniţiale
poate fi mărit cu o cantitate AG1ref, a •planşeu pod R‘m = 2,00 m2 K/W; R’ = 0,40 m2-K/W
cărei valoare este dată în tabelul •placă pe sol R‘m = 3,00 m2-K/W. Se determină noua valoare a termenu¬
2.4.5, în funcţie de categoria clădirii, Cu aceste valori, în tabelul 2.4.6, se lui Az/R’m pentru noua tâmplărie exte¬
de indicele solar / şi de inerţia termi¬ determină termenul: rioară ţinând seama de valorile din ta¬
că a clădirii. I [(A T)/R‘J] = 336,251 W/K. belele 2.4.6 şi 2.4.7,
Indicaţii privind determinarea clasei de Pentru stabilirea numărului de A-r/R’ = 84,60 - 66,426 = 18, 174 W/K.
inerţie termică sau a indicelui solar sunt schimburi na se consideră: Se determină noua valoare a terme¬
date în anexele normativului C 107/2. •clădire individuală; nului S[(/4r/fl'm)] pentru elementele de
•moderat adăpostită (în interiorul unui construcţii ale încăperii
2.4.2.S Nivelul de izolare termică oraş, cu minimum 3 clădiri în apropiere); I[(Az/R'm)] = 336,251 - 18, 174 =
globală •clasa de permeabilitate ridicată (tâmplă¬ = 318,077 W/K.
Nivelul de izolare termică globală rie exterioară fără măsuri de etanşare). Din tabelul 2.4.1 se determină noua va¬
este corespunzător dacă se realizează na
Din tabelul 2.4.1, se obţine: = 1,1Ir1. bare a numărului de schimburi n prin
condiţia: Aplicând relaţia 2.4.1 se obţine: interpolare între na= 0,6 (clasa de per¬
G1 G1ref [W/m3-K] (2.4.8).
G=
336,251
+ 0,34-1,1 =
meabilitate medie) şi na= 1,1 (clasa de
permeabilitate ridicată), astfel pentru:
468, 280
Exemplul de calcul 6
Se verifică coeficientul global de izo¬ = 0,718 + 0,374 =
na = 0,6 Ir 1 - pentru tâmplărie dublă
cu geam termoizolant cu supra¬
lare termică pentru o clădire de locuit = 1,092 W/m3 K; faţa A = 25,2 m2
individuală, cuplată, având în vedere
faza preliminară de proiectare.
c) Determinarea coeficientului GN
Se determină:
na= 1,1 fr1 - pentru uşa de intrare şi
tâmplărie dublă obişnuită cu
Clădirea are parter, este alcătuită con¬ suprafaţa A = 8,64 m2;
A 530, 480
form fig. 2.4.4, este amplasată în Bu¬ = 1, 13 m2/m3. rezultă:
V 468, 282
cureşti şi este proiectată în anul 1997.
Rezolvare:
na = 0,6 + (1,1 - 0,6)8,64/8,64 + 25,2
Conform tabelului 2.4.2, pentru N = 1 = 0,728 Ir1.
a) Determinarea caracteristicilor geo¬ şi A/V = 1,13 > 1,10, rezultă: Se recalculează valoarea G cu relaţia
metrice ale clădirii: GN = 0,95 W/m3K.
•Aria plăcii pe sol A, şi a planşeului Se observă că G > GN; în consecinţă, 1
G = -y
Kt) ,
0,34na =
sub pod A˙ trebuie să se ia unele măsuri de re- R'm
A1 = A2 = 17,8 • 11,8 - 2 - 1,2 11,0 = ducere a pierderilor de căldură; 318, 077
+ 0,34- 0, 728 =
183,64 m2; d) Determinarea coeficientului G s GN;
468, 282
•Perimetrul clădirii: Se acţionează numai asupra tâmplă¬
P= 2 • (11,80 + 17,80 + 2 • 1,20) riei exterioare, astfel: = 0,927 W/m3 K
= 64,00 m; •ferestrele şi uşile de balcon de la ca¬ Rezultă: G < GN
•înălţimea parterului: merele de zi şi de la dormitoare se în concluzie, în condiţiile realizării
H = 2,55 m; prevăd a se realiza din tâmplărie efective a valorilor R'm 2 R‘min la pereţii
•Aria tâmplăriei exterioare: dublă, din lemn, cu un geam exteriori, la planşeul de sub pod precum
A3 = 2 1,80 • 1,50 + 2 1,20 • 1,50 + termoizolant şi un geam obişnuit (R1 şi la placa de pe sol, se obţine un co¬
8 • 0,60 • 0,60 + 2 • 0,90 . 1,50 + 2 = 0,55 m2-K/W), cu garnituri de eficient global de izolare termică, mai mic
• 2,10 • 1,50
+ 6 • 0,90 2,40 = etanşare; decât coeficientul corespunzător normat.
Capitolul 2: Anexe I. Instalaţii de încălzire
Anexa 2.1
Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcţii
Nr. Densitatea Conductivitatea Coeficientul de Factorul rezistenţei la
crt. Denumirea materialului aparentă termică de calcul asimilare termică permeabilitate la vapori
k s n/K]
[kg/m3l [W/mK] [W/m2 K]
0 1 2 3 4 5
I. Produse pe bază de azbest
Capacitate calorică masică c = 840 J/kg-K
1 Plăci şi foi din azbociment 1900 0,35 6,35 24,3
2 Plăci termoizolante din azbest 500 0,13 1,99 1,6
300 0,09 1,28 16
II. Materiale asfaltice şi bituminoase
3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0
4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0
5 Bitum 1100 0,17 3,37 1
III. Betoane
6 Beton armat 2600 2,03 17,90 24,3
2500 1,74 16,25 21,3
2400 1,62 15,36 21,3
7 Beton simplu cu agregate 2400 1,62 15,36 21,3
naturale de natură 2200 1,39 13,62 14,9
sedimentară sau amorfă 2000 1,16 11,86 12,1
(pietriş, tuf calcaros, diatomit) 1800 0,93 10,08 8,5
1600 0,75 8,53 7,1
1400 0,58 7,02 4,7
1200 0,46 5,79 4,3
1000 0,37 4,74 Ai
8 Beton cu zgură de cazan 1800 0,87 9,75 8,5
1600 0,75 8,53 7,7
1400 0,64 7,37 7,1
1200 0,52 6,15 6,1
1000 0,41 4,99 17
9 Beton cu zgură granulată 1800 0,64 8,36 7,7
1600 0,58 7,50 7,1
1400 0,52 6,65 6,6
1200 0,46 5,79 Al
10 Beton cu zgură expandată 1600 0,58 7,50 7,1
1400 0,46 6,25 6,5
1200 0,41 5,46 6,0
11 Beton cu perlit 1200 0,41 5,46 4,3
1000 0,33 4,47 3,4
800 0,26 3,55 2,4
600 0,17 2,49 Al
12 Beton cu granulit 1800 0,81 9,41 7,1
1700 0,76 8,85 7,0
1600 0,70 8,24 6,9
1500 0,64 7,63 6,8
1400 0,58 7,02 6,5
1200 0,46 5,79 6,1
1000 0,35 4,61 4,7
800 0,29 3,75 3,4
600 0,23 2,86 2,4
400 0,17 2,03 li
13 Beton celular autoclavizat
(gazbeton):
- tip GBC-50 750 0,28 3,57 4,2
- tip GBN-50 700 0,27 3,39 4,2
- tip GBN-35 600 0,24 2,96 3,7
- tip GBN-T; GBC-T 550 0,22 2,71 3,5
14 Produse rigide spumate 500 0,20 2,46 3,1
din cenuşă de termocentrală 400 0,16 1,97 2,6
liată cu ciment
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 2: Anexe
0 1 2 3 4 5
IV. Mortare
15 Mortar de ciment 1800 0,93 10,08 7,1
16 Mortar de var şi ciment 1700 0,87 9,47 8,5
17 Mortar de var 1600 0,70 8,24 5,3
18 Mortar de zgură cu ciment 1400 0,64 7,37 5,7
1200 0,52 6,15 4,7
V. Vată minerală şi produse din vată minerală
19 Vată minerală
- tip 60 60 0,042 0,37 1,1
- tip 70 70 0,045 0,41 ii
20 Saltele din vată minerală:
- tip SCI60, SCO60, SPS60 100... 130 0,040 0,50 1,3
_- tip SPS 70 _ 120... 150 0,045 0,50 ii
21 Pâslă minerală
- tip P40 40 0,043 0,31 1,1
- tip P60 60 0,040 0,36 1,6
- tip P90 90 0,040 0,44 2,0
22 Plăci din vată minerală:
- tip G100 100 0,048 0,51 2,1
- tip G140 140 0,040 0,55 2,4
- tip AP 140 120...140 0,044 0,56 2A
23 Plăci rigide din fibre de 160 0,050 0,66 2,5
bazalt tip PB160
VI. Sticlă şi produse pe bază de sticlă
24 Sticlă 2500 0,75 10,67 00
25 Sticlă spongioasă 400 0,14 1,84 28,3

300 0,12 1,48 28,3
140 0,075 0,80 28,3
26 Vată de sticlă
- cal I 80 0,036 0,42 1,1
- cal II 100 0,041 0,50 12
VII. Produse pe bază de ipsos, perlit, diatomit
27 Plăci de ipsos 1100 0,41 5,23 6,1
1000 0,37 4,74 6,5
28 Plăci de ipsos cu umplutură organică 700 0,23 3,13 M
29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 !Z
30 Sapă de ipsos 1600 1,03 10,00 11,2
31 Produse termoizolante 600 0,22 2,83
din diatomit 500 0,19 2,40
32 Plăci termoizolante din perlit 270 0,16 1,62 1,9
liate cu ciment
VIII. Pământuri şi umpluturi
33 Pământ vegetal în stare umedă 1800 1,16 11,28
34 Umplutură din nisip 1600 0,58 7,50 3,9
35 Umplutură din pietriş 1800 0,70 8,74 M
IX. Lemn şi produse din lemn
Capacitate calorică masică c = 2 510 J/kg-K
36 Pin şi brad
- perpendicular pe fibre 550 0,17 4,12 10,4
- Tn lungul fibrelor 550 0,35 5,91 M.
37 Stejar şi fag
- perpendicular pe fibre 800 0,23 5,78 11,3
- în lungul fibrelor 800 0,41 7,71
38 Placaj încleiat 600 0,17 4,39 28,3
39 Rumeguş 250 0,09 2,02 2,4
40 Plăci termoizolante din talaş, 400 0,14 3,19 2,4
_ tip STABILIT _ 300 0,13 2,66 M
41 Beton cu
agregate vegetale 800 0,21 5,52 5,3
(talaş, rumeguş, puzderie) 600 0,16 4,17 5,0
Capitolul 2: Anexe I. Instalaţii de încălzire
0 1 2 3 4 5
42 Plăci termoizolante
din coajă de răşinoase
- tip PACOSIP 750 0,216 5,42 5,3
- tip IZOTER 350 0,125 2,82 2,4
270 0,116 2,38 _2J_
43 Plăci din fibre de lemn,
tip PFL (plăci moi)
- plăci S 220... 350 0,084 2,08 2,7
- plăci B şi BA 230.. .400 0,094 2,32 3,7
44 Plăci aglomerate fibrolemnoase, 300 0,084 2,14 2,7
_ tip PAF _
45 Plăci din aşchii de lemn, tip PAL:
- termoizolante 350 0,101 2,53 2,8
- stratificate 650 0,204 1,90 7,1
550 0,180 4,24 4,3
- omogene pline 700 0,264 5,79 8,5
600 0,216 4,85 7,4
500 0,168 3,90 3,4
-omogene cu goluri 450 0,156 3,57 2,8
X. Produse termoizolante fibroase de natură organică
Capacitate calorică masică c = 1 670 J/kg-K _
46 Plăci aglomerate 300 0,101 1,91 3,5
din puzderie, tip PAP 200 0,086 1,44 3,0
47 Stufit
- presat manual 250 0,09 1,65 1,3
- presat cu maşina 400 0,14 2,60 ii
48 Plăci din paie 250 0,14 2,05 1,4
120 0,05 0,85 13
49 Saltele din deşeuri textile 100 0,045 0,74 1,1
sintetice, tip vată de tapiţerie
XI. Umpluturi termoizolante
50 Zgură de cazan 1000 0,35 4,61 3,3
700 0,26 3,32 2,9
51 Zgură granulată, zgură 1100 0,36 4,90 3,4
expandată 900 0,31 4,11 3,1
500 0,19 2,40 2,7
52 Cenuşă şi zgură de termocentrală 650 0,29 3,38 3,0
53 Granulit 900 0,49 5,17 3,0
500 0,25 2,75 2,1
300 0,18 1,81 ÎL
54 Perlit 200 0,088 1,03 1,7
100 0,083 0,71 0,9
55 Diatomit 700 0,25 3,26
500 0,20 2,46
XII. Pietre naturale şi zidărie din piatră naturală
Capacitate calorică masică c = 920 J/(kg K)
56 Scorie bazaltică 1000 0,26 4,16
57 Marmură, granit, bazalt 2800 3,48 25,45 50,7
58 Gresie şi cuartite 2400 2,03 17,99 17,0
59 Pietre calcaroase 2000 1,16 12,42 10,6
1700 0,93 10,25 M.
60 Tuf calcaros 1300 0,52 6,70 4,3
61 Zidărie din pietre de formă regulată,
cu densitate aparentă a pietrei de:
- 2800 kg/m3 2680 3,19 23,89 30,4
- 2000 kg/m3 1960 1,13 12,13 9,9
_ - 1200 kg/m3 _ 1260 0,51 6,54 4,9
62 Zidărie din pietre de formă neregulată,
cu densitate aparentă a pietrei de:
- 2800 kg/m3 2420 2,55 20,30 15,5
- 2000 kg/m3 1900 1,06 11,57 8,7
_
- 1200 kg/m3 _ 1380 0,60 7,42 5,3
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 2: Anexe
0 1 2 3 4 5
XIII. Zidărie din cărămizi, blocuri mici şi produse din beton celular autoclavizat
Capacitate calorică masică c = 870 J/kgK _ _
63 Zidărie din cărămizi pline 1800 0,80 9,51 M
64 Zidărie din cărămizi cu găuri
verticale, tip GVP, cu densitate: i
aparentă a cărămizilor de:
- 1675 kg/m3 1700 0,75 8,95 5,3
- 1475 kg/m3 1550 0,70 8,26 5,0
- 1325 kg/m3 1450 0,64 7,64 4,7
- 1200 kg/m3 1350 0,58 7,02 4,5
- 1075 kg/m3 1250 0,55 6,57 4,3
_ - 950 kg/m3__ 1150 0,46 5,77 AA
65 Zidărie din cărămizi de diatomit, 1200 0,52 6,26 3,4
cu densitatea aparentă
a cărămizilor de 1000 kg/m3
66 Zidărie din blocuri mici pline din
beton cu agregate uşoare cu den¬
sitatea aparentă a blocurilor de:
- 2000 kg/m3 1980 1,16 12,02 10,6
- 1800 kg/m3 1800 0,93 10,26 8,5
- 1325 kg/m3 1620 0,75 8,72 7,1
- 1600 kg/m3 1440 0,61 7,43 4,7
- 1200 kg/m3 1260 0,50 6,29 4,3
_ - 1000 kg/m3 _ 1080 0,42 5,34 3,9
67 Zidărie din blocuri din beton
celular autoclavizat:
- cu rosturi subţiri
tip GBN 35 675 0,27 3,38 3,8
tip GBN 50 775 0,30 3,82 4,3
- cu rosturi obişnuite
tip GBN 35 725 0,30 3,70 3,9
tip GBN 50 825 0,34 4,20 4,4
68 Fâşii armate din beton
celular autoclavizat:
tip GBN 35 625 0,25 3,13 3,7
tip GBN 50 725 0,28 3,57 AA
XIV. Metale
Capacitate calorică masică c = 480 J/kg K
69 Oţel de construcţii 7850 58 125,6 00
70 Fontă 7200 50 111,7 00
71 Aluminiu 2600 220 140,8 00
XV. Polimeri şi spume de polimeri

Capacitate calorică masică c = 1 460 J/kg K
73 Spume de policlorură de vinii 70 0,05 0,61 3,0
30 0,05 0,40 3,0
74 Poliuretan celular 30 0,042 0,36 30,0
XVI. Materiale în suluri
Capacitate calorică masică c = 1 460 J/kg K
75 Covor PVC
- fără suport textil 1800 0,38 8,49 425
1600 0,33 7,46 425
- cu suport textil 1600 0,29 7,00 425
1400 0,23 5,83 425
76 Pânză bitumată, 600 0,17 3,28 STAS
carton bitumat etc. 6472/4
I. Instalaţii
»
de încălzire
Capitolul 3
Necesarul de căldură pentru încălzire
Capitolul 3: Necesarul de căldură pentru încălzire I. Instalaţii de încălzire
6j - temperatura interioară convenţiona¬ considerare următoarele dimensiuni:

3.1. Necesarul de căldură lă de calcul, conform SR 1907 [°C]; - pentru planşee şi pereţi: lungimea
pentru clădiri obişnuite 6e - temperatura spaţiilor exterioare în¬ şi lăţimea încăperii, măsurate între axe¬
căperii considerate [°C], care se ia le de simetrie ale elementelor de con¬
Clădirile au destinaţii, forme şi carac¬ după caz: temperatura convenţio¬ strucţie ce o delimitează şi înălţimea
teristici constructive diferite, iar pentru nală a aerului exterior sau tempera¬ nivelului măsurat între pardoselile finite;
stabilirea caracteristicilor tehnice ale tura interioară convenţională de din aria astfel obţinută se scade aria
echipamentelor de încălzire este ne¬ calcul pentru încăperile alăturate; golurilor suprafeţelor neinerţiale (uşi,
cesar să se calculeze necesarul de căl¬ Rgs - rezistenţa termică a elementului ferestre, luminatoare etc.);
dură care exprimă cantitatea de ener¬ de construcţii considerat, stabilită - penlru suprafeţele neinerţiale, se con¬
gie termică cedată de fiecare încăpere conform STAS 6472 [m2K/W]; sideră dimensiunile golurilor din zidărie.
în mediul înconjurător. CM - coeficient de corecţie a fluxului Rezistenţa termică R'os se calculează
Metoda de calcul al necesarului de termic. conform metodologiei indicate în § 2.2.3
căldură pentru încălzire este reglemen¬ Coeficientul de masivitate m este de¬ din capitolul 2.
tată prin STAS 1907 şi se aplică tuturor pendent de indicele de inerţie termică Temperaturile convenţionale 6e ale
tipurilor de clădiri civile şi industriale D al elementului de construcţii. Valoa¬ aerului exterior pentru principalele loca¬
excepţie făcând: rea este dată în tabelul 3.1.1 sau se lităţi din România sunt date în tabelul
- încăperile amplasate subteran; poate calcula şi cu relaţia; 3.1.2. în fig. din Anexa 3.1 este repre¬
- spaţiile închise limitate de elementele m = 1,225 - 0,05 D (3.1.4) zentată harta de zonare a teritoriului Ro¬
de construcţii lipsite practic de masi¬ unde indicele de inerţie termică D mâniei, din punct de vedere al tempera¬
vitate termică; este dat de relaţia 2.3.2 (§ 2.3.2). turilor convenţionale ale aerului exterior.
- clădirile sau încăperile încălzite rar, Pentru elementele de construcţii lipsite Temperaturile convenţionale 6g ale
pe perioade scurte de timp; de inerţie termică, cu D < 1 (uşi, ferestre aerului din încăperile neîncălzite şi în
- clădirile cu instalaţii de încălzire locală, etc.), coeficientul de masivitate termică rosturile de dilatare ale clădirilor de lo¬
având efecte pe zone limitate; are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar cuinţe, administrative şi social-culturale
- clădirile cu instalaţii de încălzire prin pentru elementele de construcţie inte¬ sunt date în tabelul Anexa 3.2.
radiaţie (cap. 4.5). rioare (pereţi şi planşee interioare etc.), în cazul în care este necesară cu¬
Necesarul de căldură pentru încălzire <î> coeficientul m = 1. noaşterea exactă a temperaturii 6g a
al unei încăperi se calculează cu relaţia: Suprafaţa de calcul A a elementului unei încăperi neîncălzite aceasta se
0 = T - este fluxul termic cedat prin tran¬ 4,1...5 6,1...7
smisie, considerat în regim staţio¬ D 1 1,1...2 2,1...3 3,1-4 5,1...6
nar, corespunzător diferenţei de m 1,2 1,15 1,1 1,05 1 0,95 0,90
temperatură între interiorul şi ex¬
teriorul elementelor de construcţii Tabelul 3.1.2. Temperaturile convenţionale 6e ale aerului exterior
care delimitează încăperea [W]; _ pentru principalele localităţi din România _
0( - sarcina termică pentru încălzirea Localitatea [°C] Localitatea [°C]
aerului rece pătruns în interior de Alba lulia -18 Lugoj -12
la temperatura exterioară la tem¬ Alexandria -15 Miercurea Ciuc -21
peratura interioară [W]; Arad -15 Oradea -15
SA - suma adaosurilor afectate fluxului Bacău -18 Petroşani -18
termic cedat prin transmisie [%]. Baia Mare -18 Piatra Neamţ -18
Necesarul de căldură global al unei în¬ Baraolt -21 Piteşti -15
căperi se majorează sau se micşorează Beclean -21 Ploieşti -15
cu debitul de căldură absorbit sau cedat Beiuş -18 Reghin -21
de diverse procese cu caracter perma¬ Bistriţa -21 Reşiţa -12
nent dacă acesta depăşeşte 5 % din 0. Bârlad -18 Râmnicu Vâlcea -15
Blaj -18 Roman -18
3.1.1. Fluxul termic cedat Botoşani -18 Satu Mare -18
prin transmisie 0r Braşov -21 Sfântu Gheorghe -12
Brăila -15 Sibiu -18
Bucureşti -15 Sighişoara -18
Pierderi de căldură au loc atât prin Buzău -15 Sinaia -18
elementele de construcţii în contact cu Călăraşi -15 Sângiorgiu de Pădure -21
aerul pe ambele fete 0e cât şi prin sol 0,.. Ceahlău -21 Slatina -15
4>T = + % [W] (3.1.2) Câmpulung Muscel -18 Slobozia -15
Cluj-Napoca -18 Sovata -21
3.1.1.1 Fluxul termic prin transmisie e Constanţa -12 Suceava -21
Acesta se calculează cu relaţia: Craiova -15 Tecuci -18
Cristuru Secuiesc -21 Timişoara -15
_
. 6-6
1_ e_
[W] Deva -15 Târgovişte -15
n'os (3.1.3) Făgăraş -21 Târgu Jiu -15
Focşani -18 Târgu Mureş -21
în care:
Galaţi -18 Târgu Ocna -18
m - este coeficientul de masivitate ter¬ Tulcea
Gheorghieni -21 -15
mică al elementelor de construcţii Giurgiu -15 Napoca-Turnu Severin -12
exterioare, conform STAS 6472; Huedin -18 Vaslui -18
A - aria suprafeţei fiecărui element de Hunedoara -15 Vatra Dornei -21
construcţii [m2]; laşi -18 Zalău -15
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 3: Necesarul de căldură pentru încălzire
A p - lungimea conturului pereţilor în adaosul Ag se stabileşte corespunzător

contact cu solul [m]; elementului de construcţii cu orientarea
R
h - cota pardoselii sub nivelul solului [m]; cea mai defavorabilă;
6e =
A
(3.1.5)
A - aria unei benzi cu lăţimea de 1 m A - pentru compensarea efectului su¬
2R J
situată de-a lungul conturului ex¬ prafeţelor reci, în scopul corectării
terior al suprafeţei [m2]; bilanţului termic al corpului ome¬
în care: Acj - aria unei benzi cu laţimea de 1 m nesc în încăperile în care elemen¬
S. - este temperaturile interioare con¬ situată de-a lungul conturului care tele de construcţii cu rezistenţă la
venţionale ale încăperilor sau spa¬ corespunde spaţiului învecinat transfer termic redusă, favorizează
ţiilor învecinate [°C]; care are temperatura 6j [m2]; intensificarea cedării de căldură a
Aj - aria suprafeţelor care delimitează Rp - rezistenţa termică cumulată a pardo¬ corpului prin radiaţie.
încăperea [m2]; selii şi a stratului de sol cuprins între Acest adaos afectează numai fluxul
R. - rezistenţele termice ale elemente¬ pardoseală şi pânza de apă freatică termic prin elementele de construcţii
lor de construcţii ale încăperii care se determină cu relaţia: ale încăperilor a căror rezistenţă ter¬
[m2-K/W], JL d mică Rm s 10 m2K/W. Rezistenţa Rm
Temperaturile interioare convenţio¬
nale de calcul 6j pentru încăperi încăl¬
RP -2-T [m2-K/W]
/-> A
(3.1.9) se calculează cu relaţia:
zite în clădiri de locuit, administrative şi unde: *,= •

Cu [m2-K/W]
social-culturale precum şi pentru ane¬ d, - grosimea straturilor luate în consi¬ (3.1.10)
xele administrative şi social-culturale derare [m]; unde:
ale întreprinderilor industriale sunt date Xj - conductivitatea termică a materialu¬ Aj - este aria suprafeţei totale a încă¬
în Anexa 3.3. lui din care este alcătuit stratul luat perii (reprezentând suma tuturor
Coeficientul de corecţie CM a fluxului în considerare [W/m-K], (Anexa 2.1); suprafeţelor delimitatoare) [m2];
termic se stabileşte în funcţie de capa¬ Rbc - rezistenţa termică a benzii de con¬ Valorile adaosului Ac sunt date în
citatea termică specifică a elementelor tur la trecerea căldurii prin pardo¬ graficul din figura 3.1.3.
de construcţii interioare ale construcţi¬ seală şi sol către aerul exterior Adaosul Ac se acordă tuturor încăpe¬
ei m r astfel: [m2 K/W], a cărei valoarea este da¬ rilor cu excepţia:
- pentru mpj s 400 kg/m2, CM = 1,0 tă în tabelul 3.1.3; •depozitelor, casei scării etc., precum
- pentru mpi > 400 kg/m2, CM = 0,94. 8f - temperatura solului (apei freatice), şi a încăperilor prin care oamenii trec
Capacitatea termică specifică a considerată +10 °C pentru toate sau staţionează (săli de expoziţie)
construcţiei mpi se determină pentru zonele climatice ale ţării; purtând îmbrăcăminte de stradă;
întreaga construcţie cu relaţia: 0 .- temperatura interioară convenţională •încăperilor de producţie cu specific
mPj = °-9 (W˙VA) (3.1.6) de calcul pentru încăperile alăturate de muncă medie, cu locuri de mun¬
în care: [°C]; că nestaţionare sau cu specific de
Mpj - este masa tuturor elementelor de ms - coeficientul de masivitate termică muncă grea.
construcţii interioare (pereţi inte¬ al solului, care se determină din De asemenea, pentru încăperi de
riori, planşee între etaje, elemen¬ graficul din fig. 3.1.1, în funcţie de producţie cu specific de muncă uşoară
te de tâmplărie în interior); nu se adâncimea pânzei de apă freatică sau medie, cu locuri de muncă staţio¬
ia în calcul masa elementelor de H şi adâncimea h de îngropare a nare, adaosul Ac se prevede numai în
construcţii perimetrale (pereţi ex¬ pardoselii; cazul în care locurile de muncă sunt
teriori, ferestre, uşi, acoperiş,
planşeu peste subsol neîncălzit,
-
n$ coeficientul de corecţie care ţine
seama de conductivitatea termică
situate la o distanţă mai mică de 5 m
de suprafeţele vitrate exterioare.
pereţi către casa scării, pereţi a solului k şi cota pardoselii h sub
care despart spaţii încălzite de nivelul terenului, care se determină 3.1.3. Sarcina termică <Pi
spaţii neîncălzite) [kg]; din graficul din figura 3.1.2.
A - suprafaţa perimetrală a construcţiei în relaţia 3.1.7, în cazul în care dife¬ Sarcina termică <Pj pentru încălzirea
prin care se produce disipare de flux renţa de temperatură 6 - 9f< 0, primul aerului infiltrat prin neetanşeităţile
termic (pereţi exteriori, ferestre, uşi, termen al relaţiei se neglijează. uşilor şi ferestrelor şi a aerului pătruns
pereţi spre casa scării, planşeu peste la deschiderea acestora se determină
subsoluri neîncălzite, planşeu spre 3.1.2. Adaosuri la pierderile ca valoare maximă între sarcinile ter¬
pod, acoperişuri de tip terasă) [m2]. de căldură 24 mice 0 ţ şi <Pi2, în care:
0(7 - este sarcina termică pentru încăl¬
3.1.1.2 Fluxul tannic cedat prin sol <t>s Acestea afectează fluxul termic ce¬ zirea aerului infiltrat prin neetan¬
Se calculează cu relaţia: dat prin transmisie d>T cu scopul de a şeităţile uşilor şi ferestrelor deter¬
„ e ~0f realiza aceleaşi condiţii în încăperi indi¬ minată în funcţie de numărul de
Ac 4 ferent de orientarea lor şi gradul de schimburi orare de aer necesar în
ns Rbc izolare termică (elemente de construc¬ încăpere din condiţia de confort
ţii cu rezistenţa termică redusă). fiziologic, cu relaţia:
A [W] 3.1.7 Adaosurile sunt: % Ko CMVP CP (ei - V + VJO + AJ
=
' ' ns
în care:
** A0 - de orientare, în scopul diferenţierii
necesarului de căldură al încăperi¬
lor diferit expuse radiaţiei solare şi
[W] (3.1.11)
<Pj2 - este sarcina termică pentru încăl¬
zirea aerului infiltrat prin neetan¬
Ap - suprafaţa cumulată a pardoselii şi a afectează numai fluxul termic cedat şeităţile uşilor şi ferestrelor de¬
pereţilor aflaţi sub nivelul solului, prin elementele de construcţii a pendentă de viteza de calcul a
care se calculează cu relaţia: încăperilor cu pereţi exteriori şi are vântului,
AP=Apd+P-h [m2] 3.1.8 valorile date în tabelul 3.1.4. <Pi2={CM[EZ(Li)v˙(8r6 )]+<pJ-
unde: Pentru încăperi cu mai multe [W] (3.1.12)
Apd - suprafaţa pardoselii [m2]; elemente de construcţii exterioare,
Semnificaţia termenilor din relaţiile

Tabelul 3.1.3. Rezistenţa termică a benzii de contur Rbc [m2-K/W] de mai sus este:
Adâncimea de Grosimea Adâncimea pânzei
ngo - numărul de schimburi orare de
îngropare a fundaţiei g de apă freatică H [m] aer necesar în încăpere din con¬
pardoselii h [m] [m] s4 6 8 s10 diţii de confort fiziologic.
0,20 0,600 0,520 0,475 0,445 Pentru ngo se recomandă următoare¬
0,25 0,634 0,546 0,496 0,464 le valori:
- pentru clădiri de locuit şi similar lor:
0,30 0,668 0,570 0,517 0,481
0,35 0,700 0,600 0,536 0,498
•camere de locuit
0,40
nao = °’792 [m3 h Vm3]
0,735 0,622 0,555 0,513 •bucătării
0,0 0,45 0,768 0,645 0,574 0,530 nao = 1, 19 [m3h'1/m3]
0,50 0,802 0,665 0,593 0,547 •băi:
0,55 0,835 0,693 0,614 0,565 nao = 1,0 [m3-h-1/m3]
- pentru şcoli, grădiniţe, creşe, spitale:
0,60 0,868 0,717 0,633 0,581
0,65 0,902 0,742 0,652 0,600
nao V = 25Np [m3/h]
unde:
0,70 0,935 0,767 0,672 0,615 V - este volumul încăperii [m3];
0,75 0,970 0,781 0,692 0,632 A/p - numărul de persoane.
0,80 1,00 0,815 0,712 0,650 cp - căldură masică a aerului la presiu¬
0,20
ne constantă [J/kg-K];
0,390 0,352 0,329 0,314
0,25 0,410 0,370 0,340 0,328 26
24
0,30 0,431 0,388 0,355 0,340 22
0,35 0,450 0,399 0,370 0,351 20
18
0,40 0,470 0,415 0,383 0,365
16
0,45 0,490 0,430 0,398 0,377
14
1,0 0,50 0,509 0,445 0,410 0,386
12
7
0,55 0,528 0,460 0,425 0,400
0,60 0,548 0,475 0,437 0,414 10
0,65 0,568 0,490 0,451 0,425 <˙9

§8
0,70 0,587 0,505 0,465 0,438
< 7
0,75 0,607 0,520 0,480 0,450
0,80 0,627 0,535 0,494 0,463
6 5-.
0,20 0,360 0,315 0,293 0,278 5
0,25 0,378 0,329 0,304 0,289
4
0,30 0,396 0,341 0,315 0,298
0,35 0,413 0,354 0,326 0,308
3
2,0 0,40 0,430 0,367 0,337 0,318 10 8 6 5 4 3 2 1,4 1,0 0,8 0,6
0,45 0,448 0,380 0,347 0,327 Rm[m2K/W]
0,50 0,465 0,392 0,357 0,336 Fig. 3.1.3. Valorile adaosului Ac.
0,55 0,482 0,415 0,370 0,346
0,60 0,500 0,424 0,380 0,356 Hi Hi
0,65
0,70
0,75
0,516
0,534
0,551
0,432 0,391
0,445 0,402
0,457 0,414
0,365
0,375
0,385
/
;
*2
/
O'2
0,80 0,568 0,470 0,425 0,395
ms 9e0=-i5“C ns a b
0,9 1,8
fl | hJflj=20°Ci Xl
0,8 r 1.7 h=0m
1,6 \
0,7-
\ Lmax=AOCB 1,5
h=1m
xid
0,6 X 1,4 -h>2m zl2 2I3
'
1,3
0,5 1,2 C ~d
0,4 Lmax= -5- (2H-h) 1,1 Fig. 3.1.4. Poziţia elementelor
1,0 mobile în ansamblul încăperii:
0,3 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0
5 10 5 i[W/mK] a - pe un perete exterior;
Lmax [m] b - pe doi pereţi exteriori alăturaţi;
Fig. 3.1.1. Variaţia coeficientului Fig. 3.1.2. Variaţia coeficientului c - pe doi pereţi exteriori opuşi;
de masivitate termică ms. de corecţie ns. d - pe mai mulţi pereţi exteriori.
p - densitatea aerului [kg/m3];

m w
a O
o’ o'
O o o
o' CD puţin de 12 niveluri iar pentru clă¬
diri cu 12 sau mai multe niveluri
valorile factorului E sunt date în ta¬
3 § 05 CO co co belul 3.1.5;
® ° -r! co in
LO
CO
co co
"3-
/ - coeficientul de infiltraţie al aerului prin
1 B
Q 3
co
O)
o o
o" CD
o o
CD rosturi; se determină în funcţie de ma¬
terialele din care sunt executate uşi¬
-O
o o
00 1-
h- co
s le şi ferestrele;
- raportul /4/A, unde Ae reprezintă
o o o
Q o o' o" o' aria totală a elementelor mobile ale
uşilor şi ferestrelor exterioare, iar A
o -D g C
aria uşilor şi ferestrelor interioare ale
.= 05 00 co co
încăperii;
$ II E 11 oo un
LO
o o
co
co co
o o - gradul de impermeabilitate al clădi¬
o
i§ a o" o' o' o' rii. Prin „clădiri greu permeabile" se în¬
*- ca
ţeleg clădirile sau compartimentele de
clădire la care, datorită existenţei pere¬
3 05 ţilor despărţitori fără goluri, ieşirea ae¬
1§˙I|
E
ă 05
(fi
h-co
o o
o o
o' o" 05
II
o' o”
0
cr
rului infiltrat prin rosturi se face numai
prin casa scării sau printr-un coridor
o 0
05
V)
CD %03 central (clădiri de locuit cu simplă
0 0
0 0
,®
to A 3 jD 3 [m2-K/W]
* .1 I 3 1 §
3
M
h-
CO CM
o
3 co 3 c? 1'4
I
*8
1
a 1 ”1 3 05
E
o
30 o~
CO LO
o
o'
30
05
O
o" o'
o
0
E
.-I
30
3 1.2
râ
«°
O 1,0
1 O 0 0
3 2 p 3 N-
LO
CM
CM
E
0 CM
CM CO
CM h- I0 [8
0,9
0,8
S o Q. 3 8 ă E 3 O O o
i-
O 3
> O «i 05 o" o'
so
CD CD 05 I °'7
so s 3 o co 05 O o i 0,6
Q. o
co co
05 h-
co co
co o o 1 N
0,5
o o 03 0,5 0,6 0,7 0,9 1,1 1,3 1,51,7
o' o' o" o cr
O Rezistenţa termică [m2-K/W]
R0
®
D >(0
Fig. 3.1.6.Valorile rezistenţei termice
S* s O
co co
co 05 O 05 i—
II Rc pentru pereţi:
__
00 00 h- CO
co
1 g-S 3
,i gţ
05 h»
o o
o' CD
CO O
o' CD
I O o
o o
o’ o" o o"
1 - fără încălzire perimetrală;
C0 -§ 0 2 - cu încălzire perimetrală.
3 |î E « h- co N- CO ra o ® KO
h- O CO 00 [m2-K/W]
® 2 3 3 S h*.
g
CO 05
T- CM :*!˙§ CO CM
co iD
co
co co 0,14-
ll .˙î II
rn ® E O
o" o” o" o"
im
o o
CD CD
o o
o' o" %ee=18K;
1 II I
2 cc 9j-8e=22 K 2
u>
3 0,2 9j-9e=26 K-U 67,
V
3 t -
O
0 —* O 3
c
O
§
—
•
ID O
00
co
sg 0 h- o
CO CM
CO LO
co
05 h-
a> /
-8e=30 K
:ş
111
c?5 -S
“ *38 rt
«
03
o o
o" o' o“ o' O
D. O o
o” o"
O
o o'
o
I 0,3
7
y/
I
8i-8e=34 K-
7 s
v6i-ee=38 K.
f
IU
IU
11
o" CD
CM
CM
CM
CM T-
CD CD
00
CM Q.
.1
W
un o
co
h- CO
O o
CD CD
-- 1
o“ o
§
.1 0,4
N
0)
cr
0,5
0,5 0,4
9i-9e=42 K
0,3 0,2 0,17

Rezistenţa termică R0 [m2-K/W]
co co co co <ţk' CD CD CD CD
V A V A V A V A Fig. 3.1.7. Valorile rezistenţei termice
Rc pentru ferestre:
c Pentru hale cu înălţimi mai mari de
C 10 m, valorile Rc se înmulţesc cu 1,1, re¬
E 3
0 spectiv, cu 1,18 după cum în hale există
SI 0
sau nu încălzire perimetrală cu corpuri
0 de încălzire.
orientare, apartamente de colţ care nu ferestrelor plasate în alte faţade (săli cu La stabilirea valorii lungimii L se au în
au faţade diametral opuse, comparti¬ mai multe faţade etc.). vedere următoarele situaţii (fig. 3.1.4)
mente de hale fără comunicaţie cu res¬ Valorile coeficientului de infiltraţie / sunt privind amplasarea elementelor mobile:
tul clădirilor etc.). Prin „clădiri permea¬
bile" se înţeleg clădirile sau comparti¬
date în tabelul 3.1.6
Pentru elementele mobile (ferestre,
- pe un perete exterior L = Z/r
(lungi¬
mea rosturilor este egală cu lungimea
mentele de clădiri care datorită absen¬ uşi etc.) amplasate chiar la colţul clă¬ tuturor rosturilor elementelor mobile
tei pereţilor despărţitori sau existenţei dirii la ultimul etaj, valorile din tabelul Z/j de pe peretele exterior).
pereţilor despăţitori cu goluri sau a 3.1.6 se majorează cu 1,2. - pe doi pereţi exteriori alăturaţi
casei scării cu uşi exterioare, spre în¬ L - lungimea rosturilor elementelor L = Z/, + Il?;
căperea tubului de gunoi, ieşirea aeru¬ de construcţii mobile din faţadele su¬ - pe doi pereţi exteriori opuşi,
lui infiltrat se face prin rosturile uşilor şi puse acţiunii vântului. L = max (Z/,; Z l2);
- pe mai mulţi pereţi exteriori
L = max (Z/j + Z l2\ Z t2 + Z l3).
1,45 Rostul format de două elemente mo¬
1,40 — bile se ia în calcul o singură dată; în
cazul uşilor şi ferestrelor duble, rostul
t
B
1,30 se măsoară pentru un singur rând.
v - viteza de calcul a vântului stabi¬
O lită în funcţie de zona eoliană în care
_CD 1,20 se găseşte localitatea respectivă şi de
amplasamentul clădirii faţă de localita¬
° te (tab. 3.1.7). Vitezele de calcul ale
1,10 vântului sunt valabile pentru altitudini
sub 1100 m. Pentru clădiri amplasate
la altitudini mai mari, vitezele vântului
1,00 se stabilesc pe baza datelor meteo¬
8 9 10 12 14 16 18 20 24 28 32 36 rologice privitoare la concomitenta
înălţimea halei H [m] vântului cu temperaturi scăzute, astfel
Fig.3.1.5. Valorile factorului de corecţie & încât necesarul de căldură rezultat să
nu fie depăşit în mai mult de 10 ... 20
ore/an. De asemenea, pentru toate ni¬
Tabelul 3.1.4. Valorile adaosului A0 velurile situate deasupra etajului 12 al
Orientare N NE E SE S SV V NV clădirilor înalte din cuprinsul oraşelor,
A0 [%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5 vitezele de calcul ale vântului sunt cele
corespunzătoare clădirilor amplasate în
Tabelul 3.1.5. Valorile factorului de corecţie E afara localităţilor. încadrarea localităţi¬
lor în zone eoliene se poate lua din
Numărul de niveluri ale clădirii harta din Anexa 3.4.
Etajul
12 15 18 20 25
P 1,18 1,23 1,265 1,295 1,34 Tabelul 3.1.8. Valorile factorului de
1 1,14 1,20 1,230 1,265 1,315 corecţie E pentru clădiri industriale
2 1,12 1,17 1,20 1,23 1,285
înălţimea Factorul de
3 1,09 1,15 1,175 1,20 1,285
halei [m] corecţie E
4 1,07 1,13 1,155 1,18 1,23
5 1,0
5 1,04 1,11 1,135 1,16 1,21
5...12 1,12
6 1,02 1,08 1,12 1,15 1,20
.
>12 1,20
7 1,00 1,06 1,11 1,13 1,185
8 1,00 1,04 1,09 1,11 1,19
|mz-K/W]
9 1,00 1,01 1,065 1,09 1,15 0,4
10 1,00 1,00 1,03 1,06 1,13
11 1,00 1,00 1,01 1,03 1,11 o? °'5
12 1,00 1,00 1,00 1,00 1,08 3 °'6
S 0.7 f4444HH=18 m m
13 1,00 1,00 1,00 1,00 1,05 m 0,b ::.H=20˙˙
14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,02 W \ H=22rniim Ş|j!;H=12m:z
1'0 He
peste 14 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 f j *41=10 m
i
ii_
1,4 m
Tabelul 3.1.7 Valorile vântului de calcul v f 1,6
li 11 fT
::- -H=<8 m-
Amplasamentul clădirii 1,8
ai 2,0
Zona eoliană în localităţi în afara localităţii * 2,2
v [m/s] v4/3 [m/s]4/3 v [m/s] v4/3 [m/s]4/3 2,5
2,5 2,0 1,6 1,2 0,9 0,7 0,5
I 8,0 16 10,0 21,54 2,2 1,8 1,4 1,0 0,8 0,6
5,0 8,55 7,0 13,39 Rezistenţa termică R0 [m2-K/W]
4,5 7,45 6,0 10,9 Fig. 3.1.8. Valorile rezistenţei termice
IV 4,0 6,35 4,0 6,35 Rc pentru plafoane.
<Pu - sarcina termică pentru încălzirea debitul de aer introdus prin instalaţiile în care:
/. - este entalpia aerului interior
aerului pătruns la deschiderea uşilor de ventilare.
exterioare (la intrarea în clădire) se cal¬ / este entalpia aerului exterior [kJ/kg-Kj;
culează cu relaţia: 3.1.5. Particularităţi ale calculului kET - coeficient de transmisie prin con-
<Pu = 0,36-Au-n-(6j - 0e)CMm (3.1.13) necesarului de căldură vecţie prin suprafaţa vitrată a se¬
unde: pentru locuinţe rei considerată etanşă, calculat
A - este aria uşilor exterioare care se cu relaţia:
deschid [m2]; Metoda de calcul a necesarului de căl¬ h. he
n - numărul deschiderilor uşilor exte¬ dură presupune un regim de funcţionare kET = [W/m2-K] (3.2.3)
hi + he
rioare într-o oră, care depinde de a instalaţiilor de încălzire de tip continuu
specificul clădirii. cu menţinerea temperaturii interioare la unde:
Sarcina termică 0U se ia în considera¬ valoarea de +20 °C sau cu reducere pe /r şi hg - sunt coeficienţii superficiali
re numai în cazul încăperilor cu uşi care timp de noapte până la +17 °C. de transfer de căldură deter¬
se deschid frecvent (magazine, holuri la minaţi cu relaţiile:
săli de spectacole etc.) şi care nu sunt 3.2. Necesarul de căldură hi = 4,65 + 1,630(A)v [W/m2K] (3.2.4)
prevăzute cu sasuri sau perdele elastice. la sere he = 5,821 + 4,07-v [W/m2K] (3.2.5)
(pentru v <; 5 m/s)
3.1.4. Necesarul de căldură Pentru calculul necesarului de căldură he= 7,141-v°-7a [W/m2-K] (3.2.6)
pentru clădiri industriale la sere simplu vitrate se foloseşte relaţia: (pentru 5 m/s < v s 10 m/s).
0 = 1,26- A- în relaţiile de mai sus v este viteza
Metodologia de calcul al necesarului de calcul a vântului (tab. 3.1.7) iar W{,A)
de căldură în cazul clădirilor industriale • 0,35 + -C + kCONV) îe) este o funcţie care depinde de supra¬
este, în general, aceeaşi cu unele par¬ faţa serei (fig. 3.2.1).
ticularităţi: [W] (3.2.1) Dacă din calculul h < 5,8 W/m2 K se
- pentru hale neetajate şi incinte mari, în care: ia n = 2, iar dacă h; > 6,4 W/m2K se
având lăţimi mai mari de 10 m şi în¬ A - suprafaţa terenului pe care este ia n = 1,7.
ălţimi mai mari de 5 m, pentru calcu¬ amplasată sera [m2]; Pentru calcule rapide ale fluxului ter¬
lul rezistenţelor termice Rc se are în -
AF suprafaţa vitrată (a geamurilor) [m2]; mic unitar se poate folosi diagrama din
vedere relaţia: C - coeficient care ţine seama de frec¬ fig. 3.2.2.
Rc = R0/6 [m2K/W] (3.1.14) venţa de apariţie a orelor cu cer
unde: senin asociate temperaturii con¬
R0 - este rezistenţa termică stabilită venţionale a aerului exterior, cu va¬ Se calculează necesarul de căldură
după STAS 6472 pentru clădirile loarea C = 0,10 indiferent de zona pentru o seră cunoscând:
obişnuite [m2-K/W]; climatică; - suprafaţa terenului pe care este am¬
<5 - factor de corecţie care depinde de 6j - temperatura interioară de calcul [°Cj; plasată A = 5000 m2;
înălţimea încăperii industriale, ale 6e - temperatura exterioară convenţio¬ - înălţimea unui perete lateral h = 2,50 m;
cărui valori se iau din diagrama din nală a aerului exterior (tab. 3.1.2 - lăţimea la 50 m;
fig. 3.1.5. sau harta din Anexa 3.1); - lungimea la 100 m;
Valorile rezistenţelor termice R se kc - coeficientul de transfer convectiv lv
- lăţimea unui plan înclinat vitrat = 2,7;
pot determina în funcţie de R0 utilizând prin suprafaţa vitrată, care se de¬ - numărul de planuri înclinate np = 20;
diagramele din fig. 3.1.6 pentru pereţi, termină cu relaţia: - elementele de închidere, realizate din
din fig. 3.1.7 pentru ferestre şi din fig. kc=kET[ 1 + *„˙ (kETr-1.ţ] [W/m2-K] geam simplu;
3.1.8 pentru plafoane. (3.2.2) - sera se află în zona climatică III unde
- coeficientul de corecţie CM = 1 unde: 8e = - 18 °C şi v = 6 m/s;
- sarcina termică pentru încălzirea ae¬ n - este coeficientul de etanşeitate a - temperatura interioară = +20 °C.
rului infiltrat se calculează cu ajutorul serei, cu următoarele valori: Rezolvare:
factorului de corecţie de înălţime E n = 1,7 pentru sere etanşe, •se calculează suprafaţa geamurilor,
ale cărui valori sunt date în tabelul n = 2,0 pentru sere neetanşe. AF = 5900 m2
3.1.10. jin - coeficient de penetraţie cu urmă¬ •din graficul din figura 3.2.1 pentru
- pentru halele ventilate în suprapre- toarele valori: A = 5000 m2 se obţine 0{A) = 0,3
siune, infiltraţiile de aer rece se iau în nn =0, 1 pentru sere etanşe, •se calculează coeficienţii superficiali
considerare numai în cazul în care TI = 0,23 pentru sere neetanşe. de transfer de căldură
debitul de aer infiltrat depăşeşte ţ=(il-ie)/(6i-6e), hi = 4,65 + 1,63 -W(A)-v =
Tabelul 3.1.9. Relaţii de calcul pentru fluxul termic 0' şi 0" .
r2 + 7tm˙
a b 2A 2k 2X 2Xp 2A
- + —- In
JZ ud jrd
-Td4 7id
R, + — - r2 + —— Rs + 2X Re + -----
2X 2X P /
2X P /_
+ + + (b + d, + d,-m?) + (fa + C/3 + + + d3 + d<-me) ib

_ _._ P P _ . _ P _ , _P _
* R + nd3-
, R,
21 2K 2h 2K
rezistenţele termice R- şi Rgj (pentru j

0,60 = 1; 2; 5; 6) se deteVmină˙ aplicând
0,1+0,518 exp(-0,000187A) relaţiile:
0,50 o 1 d, h 1
[m2-K/W](3.3.3)
0,40
' hi
AI Ap he
0,30
R„-
1 th, hs-h-c-d3-d4
h, Ă, Ap
[m2K/W] (3.3.4)
0,20
0,10
3.4 Necesarul de căldură
pentru clădiri încălzite rar
0
0 2000 4000 6000 8000 10000 A[m2] Din categoria clădirilor încălzite rar
fac parte monumentele istorice, biseri¬
Fig. 3.2.1. Variaţia funcţiei -iţ> cu suprafaţa terenului A al serei. cile etc., care în general sunt clădiri
executate din elemente de construcţii
v=20 m/s
8,32 ’râ’ 3.3. Necesarul de căldură masive şi necesită a fi încălzite la inter¬
v=10 m/s_
|
6,94 pentru clădirile val de câteva zile. La aceste clădiri nu
5,80 2
amplasate subteran se poate pune problema alimentării cu
4,64 Z agent termic a sistemului de încălzire
-v=4 m/s- 3,48 1 Pentru încăperile clădirilor amplasate cu multe ore înainte de folosire astfel
2,32 1 total sub cota terenului, în pământ cu
—v=0,0 m/s
încât să se ajungă la un regim termic
1,16 ®
zone de apă freatică (fig. 3.3.1), calcu¬ staţionat al elementelor de construcţii.
î —î X
lul necesarului de căldură se face apli¬
-35 -30 -25-20 -15-10 -5 0 +5 +10+15+20 LL Calculul necesarului de căldură se face
Temperatura exterioară 9e[°C] când relaţia: diferenţiat:
<PS = 4>s + [W] (3.3.1) - pentru elementele de construcţii
Fig. 3.2.2. Calculul fluxului termic <Ps - fluxul termic dirijat spre aerul ex¬ masive un calcul exact trebuie să ţină
unitar pentru sere. terior de temperatură Be se deter¬ seama de regimul termic nestaţionar
mină cu relaţia din tabelul 3.1.9; (de coeficientul de acumulare termică a
= 4,65 + 1,63-0,3-6 = 4,89 W/m2-K &s - fluxul termic dirijat spre stratul de materialelor şi de indicii de inerţie ter¬
he = 7,141 -v0’78 = 7,143-6°-7S = apă freatică de temperatură 9 se mică ai elementelor componente). în
= 28,6 W/m2-K determină cu relaţia din tab. 3.1s9: practică se poate utiliza relaţia lui O.
•se stabileşte valoarea coeficientului n: - distanţele mv
m2, ms, mg la care li¬ Krischer şi W. Kart:
pentru h; < 5,8 W/m2-K, n = 2 (seră niile de flux termic se despart (spre *o-lAo*o(0,-V <3A1)
neetanşă) aerul exterior, respectiv, spre stratul
•se stabileşte valoarea coeficientului de apă freatică) se calculează cu în care:
de penetraţie, care pentru sera nee¬ relaţia: ZAD - sumaconstrucţii
suprafeţelor elementelor
tanşă nr
= 0,23. 2A de masive prin care
•se calculează coeficientul global de b + d3+d,+ ’ Rj se pierde căldură;
transmisie prin convecţie prin supra¬ m.= aD - coeficient echivalent de transfer
faţa vitrată a serei considerată etanşă: +1 termic, calculat cu relaţia:
ft, he
•
4,89 -28,6 0,-0,
kET = =
~ =
~
ft. + fts 4,89 + 28, 6
[m] (3.3.2).
= 4,18 [W/m2-K],
<fre
•se calculează coeficientul de trans¬ 77Kî
misie prin convecţie prin suprafaţa I
I
vitrată: ,*S X 4>s !I
I I
kC =K˙+*r KT' -z\ = I

i
j a
1,52˙
CNJ
= 4, 18 + 0,23 (4, 18Ţ •

= \ E
Dj E /
-
2— o di d2
/
\ 4>i
= 10,29 W/m2K / \
unde coeficientul i:
i
S =(i, - i.ffî, -9eM44+14)/(20+18)=1,52 I 1
tI JD
/, = 44 kJ/kg pentru 9i = +20 °C şi <pi = 65% I

I
/e = -14 kJ/kg pentru 9e = -18 °C şi cpe = 80% 1®S 2 <t>S i
•în final se obţine valoarea necesaru¬ T
lui de căldură al serei:
'xf
<f> = 1,26v4-[0,35 + AF/A{3,26C +
+ kcm - 9J = a b
=1,26-5-103-[0,35 + (5 900/5 000) • Fig. 3.3.1. Schema pentru calculul necesarului de căldură la încăperi
• (3,26 • 0,10+10,29)]-(20+ 18) = amplasate total subteran:
= 3 082 725 W. a. secţiune; b. plan;
1 - interior; 2 - stratul de apă freatică.
1 [W/mz-K] (3.4.2)
- cu încăperi a căror înălţime nu depă¬
aD = 2
3.5. Calculul necesarului şeşte 5 m;
*,+ de căldură pe bază de indici - încălzirea încăperilor se consideră că
K .
- ACf) are loc la temperatură constantă;
z Pentru calculul aproximativ al nece¬ - unde temperatura aerului şi tempera¬
unde: sarului de căldură pentru încălzire <f>, tura operativă se presupune ca au
R. - este rezistenţa termică superficială la se pot folosi indici care ţin seama de aceleaşi valori.
nivelul suprafeţei interioare; tipul clădirii (de locuit sau terţiar), de Calculul necesarului de căldură se
z - timpul de preîncălzire al încăperii forma şi dimensiunile geometrice (nu¬ bazează pe următoarele ipoteze:
cu durata obişnuită de 3...4 ore; mărul de niveluri, suprafaţa desfăşura¬ - distribuţia temperaturii aerului se con¬
tă, volumul construit), gradul de izolare sideră ca fiind uniformă
Jhcp - caracteristica materialului. şi zona climatică unde urmează a fi - pierderile de căldură sunt calculate
Pentru calcule practice valoarea co¬ amplasată clădirea. considerându-se ca valori constante:
eficientului ap se determină şi cu ajuto¬ Relaţia de calcul pentru clădirile de temperatura aerului, caracteristicile
rul diagramei din figura 3.4.1. locuit şi similare acestora este: constructive şi termice ale elemen¬
în cazul în care suprafeţele interioare 4» = V-GN{6mj - 0e) [W] (3.5.1) telor de construcţie etc.
ale pereţilor sunt căptuşite cu materiale în care: Fluxul termic pentru încălzirea unei
izolatoare fonic şi termic, de o anumită V - volumul interior încălzit al clădirii, încăperi <îv se calculează cu relaţia:
grosime dD şi cu un coeficient de con¬ calculat ca volumul delimitat de an¬
ductivitate, în relaţia 3.4.1 se foloseşte velopa clădirii [m3];
= 0T, + *VJ M (3.6.1)
coeficientul corectat: GN - coeficientul global normat de izo¬ în care:

1 lare termică, determinat în funcţie <PŢj - este fluxul termic cedat prin
(3.4.3) de numărul de niveluri N şi de ra¬ transmisie pentru încălzirea spa¬
i+ 4> portul dintre aria A şi volumul clă¬ ţiului (i), [W];
dirii V în [W/m3-K] ale cărui valori <t>Vi - este sarcina termică pentru încălzirea
- pentru elementele de construcţii ne¬ sunt date în tabelul 2.4.2; aerului de ventilaţie în spaţiul (i) din
inerţiale (ferestre, uşi etc.) pierderile 0mi - temperatura medie a aerului din in¬ condiţia de confort fiziologic, [W];
de căldură se calculează cu relaţia: teriorul încăperilor [°C];
de - temperatura exterioară convenţio¬ 3.6.1 Fluxul termic cedat prin
*o = 2˙-(e,-V M (3.4.4) nală de calcul a zonei în care este transmisie <t>Tj
amplasată clădirea [°C].
în care: Relaţia de calcul pentru clădirile cu Se calculează cu relaţia:
<9. - temperatura interioară a încăperii, altă destinaţie decât cea de locuit:
[°C]; <p=V-G1-(Bmi- ee) [W] (3.5.2)
- temperatura interioară de la care în care: [W] (3.6.2)
8o
începe încălzirea, [°C]; G1 - coeficientul global efectiv de în care:
ZAF - suma suprafeţelor de construcţii izolare termică calculat cu relaţia HŢig - este coeficientul de pierderi ter¬
fără inerţie termică, [m2]; 2.4.6 [W/m3-K], mice prin transmisie pentru spa¬
ZRF - suma rezistenţelor termice a ele¬ ţiul (i) încălzit spre exterior (e)
mentelor de construcţie fără inerţie, 3.6 Metoda de determinare a prin anvelopa clădirii, [W/K];
[m2-K/W]. necesarului de căldură de HŢjue - este coeficientul de pierderi termi¬
calcul după SREN 12831 ce prin transmisie pentru spaţiul (i)
încălzit spre exterior (e) către spa¬
Metoda de calcul se aplică la majo¬ ţiul neîncălzit (u), [W/K];
ritatea clădirilor: HŢig - este coeficientul de pierderi termi¬
ce prin transmisie pentru spaţiul (i)
încălzit prin sol (g), [W/K];
W/m2-K HŢ jj - este coeficientul de pierderi termice
prin transmisie pentru spaţiul (i) în¬
8
călzit spre încăperea învecinată în¬
7 călzită (j) cu temperatură diferită,
[W/K];
dint este temperatura interioară a
j
-
50
spaţiului (i) încălzit, [°C];
8e - este temperatura exterioară, [°C];
'/.•c.' i50 30
30 3.6.1.1 Coeficientul de pierderi
CB
.20.
20 termice HT je
3
Pierderile de căldură din spaţiul în¬
10
2 călzit (i) spre aerul exterior (e) prin an¬
Ttr velopă (pereţi, ferestre, terasă etc.) se
1 calculează cu relaţia:
5
0 HT, - L \U«ek +I, e, [W/K] (3.6.3)
0 2 4 6 8 10 12 14
z [ore]
_
16 18 20 în care:
Ak - aria elementului de construcţie (k),
.
Fig. 3.4.1 Coeficientul aD pentru elemente de construcţii masive. [m2];
3.6.1.3 Coeficientul de pierderi

15m 7,5m
termice HT j
Pierderile de căldură de la spaţiul (i)
încălzit spre pământ (g) se calculează
10m cu relaţia:
10m
H,,g=fJ9! [W/K] (3.6.7)
în care:
A = 75m2
fg1 - este factorul de corecţie care ţine
A = 150m2 seama de influenţa variaţiilor anuale
P = 50m P = 15m ale temperaturii exterioare. El se
B’ = 6 B' = 10 poate determina de fiecare dată prin
Fig. 3.6.1. calcul sau se pot lua valorile din
anexa D.4.3 din SR EN 12831;
ek, e( - sunt coeficienţii de corecţie căldură de la spaţiul (i) încălzit la fg2 - este factorul de corecţie care ţine
care ţin seama de influenţa cli¬ spaţiul neîncălzit (u), [W/K], ţi¬ seama de temperatura 8jptj a spaţiu¬
matului cum ar fi gradul de izo¬ nând seama de: lui încălzit (i), temperatura 8me medie
laţie termică, comportamentul - pierderile de căldură prin transmisie exterioară şi temperatura exterioară
elementelor de construcţii la de la spaţiul (i) încălzit la spaţiul 8e şi se calculează cu relaţia:
umiditate, viteza vântului şi neîncălzit (u);
mt.i
temperatura, cu condiţia ca - încălzirea aerului de ventilaţie dintre f«~ (3.6.8)
aceste influenţe să nu fi fost spaţiul încălzit şi neîncălzit.
luate în consideraţie la calculul Hue - este coeficientul de pierdere de unde:
coeficienţilor de transmisie căldură de la spaţiul (u) neîncălzit Ak - este aria elementului de construcţie
termică. Valorile acestor coe¬ spre exterior (e), [W/K], ţinând (k) în contact cu pământul, [m2];
ficienţi sunt date în anexa seama de: Uechivk - este coeficientul de transmisie
D.4.1. din SREN 12831. - pierderile de căldură prin transmisie termică unidirecţională al ele¬
Uk - este coeficientul de transmisie (la exterior şi pământ); mentului de construcţie (k),
termică a elementului de con¬ - încălzirea aerului de ventilaţie dintre [m2K/W], determinat în funcţie
strucţie (k), [W/m2-K], ale cărui va¬ spaţiul neîncălzit şi exterior. de tipul pardoselii (fig. 3.6.2,
lori sunt date în EN ISO 6949 3. utilizând valorile date de anexa 3.6.3, 3.6.4 şi 3.6.5 şi tabelele
(pentru elemente de construcţii D.4.4 din SR EN 12831 3.6.1, 3.6.2, 3.6.3 şi 3.6.4).
opace) şi în EN ISO 10077-1
--_
1,4
(pentru uşi şi ferestre);
lj - este lungimea punţii termice (I) între 1,2 z=0 m
- Ui = 2 W/m2-
2
K
interior şi exterior, [m]; 1,0 U2= 1 W/m •K
•Jv - este coeficientul de transmisie ter¬ - Us= 0,5 W/m2- K
0,8 1)4= 0,25 W/m2 - K
mică lineară a punţii termice (I) în K
[W/m2-K], a cărui valoare se obţine 0,6
utilizând tabele din EN ISO 14863
I
3 0,4
sau relaţiile de calcul din EN ISO
0,2
10211-2.
0,0 B’
3.6.1.2 Coeficientul de pierderi 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
termice HTiue
Fig. 3.6.2 Valorile coeficientului Uechivk pentru pardoseli din beton la nivelul
Pierderile de căldură din spaţiul (i) în¬
pământului (z=0m), în funcţie de parametrul B’ şi coeficientul de transmisie
călzit spre spaţiul (n) neîncălzit se cal¬
culează cu relaţia: * -
termică U d, a’ pardoseli neizolate termic; U1t...,U4 pardoseli izolate termic.
Hr,„ = 2» \Uhbu + 2, U’,l,bu [W/K] (3.6.4) Tab.3.6.1 Valorile coeficientului Uechivk pentru pardoseli din beton la nivelul
în care: pământului (z = 0 m), în funcţie de parâmelrul B’ şi coeficientul de transmisie
bu - este factorul de reducere a tem¬ termică
U˙d.
peraturii, care se poate determina B’ Uechiv, KI (pt. Z = 0 m)
cu una din următoarele metode:
1. în funcţie de temperatura 6u a [m] fără izolaţie Upard 1 - Upard.2 Upard.3 ~ Upard.4
spaţiului (u) neîncălzit, temperatura 6jntj 2,0 W/m2-K 1,0 W/m2-K 0,5 W/m2-K 0,25 W/m2-K
a spaţiului încălzit (i) şi temperatura ex¬ 2 1,30 0,77 0,55 0,33 0,17
terioară 6e. 4 0,88 0,59 0,45 0,30 0,17
8,-8
mt,i_u 6 0,68 0,48 0,38 0,27 0,17
b = (3.6.5)
8 0,55 0,41 0,33 0,25 0,16
2. când nu se cunoaşte 10 0,47 0,36 0,30 0,23 0,15
temperatura 8 , cu relaţia: 12 0,41 0,32 0,27 0,21 0,14
H 14 0,37 0,29 0,24 0,19 0,14
b = (3.6.6)
H,u - Hue 16 0,33 0,26 0,22 0,18 0,13
18 0,31 0,24 0,21 0,17 0,12
unde:
Hju - este coeficientul de pierdere de 20 0,28 0,22 0,19 0,16 0,12
1,4 cp - este capacitatea termică masică a

aerului la temperatura [kJ/kg],
1,2
- 1)2=
Ui = 2 W/m 2 K Considerând constante valorile p şi
z=1,5m
_ cp şi exprimând debitul de aer în m3/h,

2
1 W/m •K
1,0
- 1)3 = 0,5 W/m2-K 77Z r/73
! 0,8 U< = 0,25 W/m 2K i ecuaţia 3.6.12 devine:
3 0,6 H ,=0,34 V. [W/K] (3.6.13)

0,4
0,2 3.6.2.1 Calculul debitului de aer V în
...
0,0 B’ spaţii încălzite fără sistem de ventilare
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 Debitul de aer din spaţiul (i) încălzit
se determină în funcţie de infiltraţiile de
Fig. 3.6.3 Valorile coeficientului Ugchlvk pentru pardoseli din beton sub nivelul
rece prin neetanşeităţile elementelor vi¬
pământului (z=1,5m),In funcţie de parametrul B’ şi coeficientul de transmisie
trate ale construcţiei (ferestre, uşi etc.).
termică i/˙. -
a’ pardoseli neizolate termic; Ur U, pardoseli izolate termic
Valoarea debitului de aer V se determi¬
nă ţinând seama de relaţia:
Tab. 3.6.2 Valorile coeficientului Uechiv,k pentru pardoseli din beton sub nivelul
pământului (z = 1,5 m), în funcţie de parametrul B’ şl coeficientul
de transmisie termică U..
V = max ( ini,1 1 mm. < ) [m3/h] (3.6.14)
B’ Uechiv.k (pt. z = 1,5 m) [W/m2-K] în care:

[m] fără izolaţie Upard 1 Upard.2 Upard.3 Upard.4 Vjnf j - este debitul de aer infiltrat prin
elementele de construcţie nee¬
2,0 W/m2-K 1,0 W/m2 K 0,5 W/m2-K 0,25 W/m2-K tanşe şi se calculează cu relaţia:
2 0,86 0,58 0,55 0,28 0,16
4 0,64 0,48 0,45 0,26 0,16
V,n,.i = 2 V, '
nsoe,'˙> [m3/h] (3.6.15)
6 0,52 0,40 0,38 0,25 0,15 unde:
V - volumul spaţiului încălzit (i), [m3];
8 0,44 0,35 0,33 0,23 0,15
10 0,38 0,31 0,30 0,21 0,14 n50 - numărul de schimburi de aer pe
oră pentru o diferenţă de presiu¬
12 0,34 0,28 0,27 0,19 0,14 ne de 50 Pa, între interiorul şi ex¬
14 0,30 0,25 0,24 0,18 0,13 teriorul clădirii, [Ir1];
16 0,28 0,23 0,22 0,17 0,12 ej - coeficientul care ţine seama de
18 0,25 0,22 0,21 0,16 0,12 permeabilitate al clădirii;
Ej - factor de corecţie dependent de
20 0,24 0,20 0,19 0,15 0,11
înălţimea clădirii.
Vjntj - debitul de aer proaspăt pentru
Gw - este coeficientul de corecţie care exterioară şi temperatura spaţiului asigurarea condiţiilor de confort
ţine seama de in fluenţa stării de adiacent încălzit (j); fiziologic şi se calculează cu
umiditate din pământ. Valorile -
Ak aria elementului de construcţie (k), relaţia:
sunt date de anexa D.4.3 din SR [m2]; Vi = maxlv ,V )j
'
[m3/h] (3.6.16)
EN 12831. Uk - este coeficientul de transmisie \ mf.i mm.i
Valorile coeficienţilor Uechjyk se de- termică a elementului de con- unde:

termină în funcţie de coeficienţii de strucţie (k), [W/m2 K], nmin - numărul de schimburi orare de
transmisie unidirecţională ai pardoselii La calculul coeficientului H nu se aer necesar în spaţiul încălzit (i)
Upard şi parametrul B’ calculat cu rela¬ ţine seama de influenţa punţilor ter¬ din condiţiile de confort fizio¬
ţia 3.6.9 şi ţinând seama de fig. 3.6.1: mice. logic.
B' =
4
[m] (3.6.9) 3.6.2 Sarcina termică <t>Vi pentru
Valorile coeficienţilor n50, ej pre¬
cum şi a numărului de schimburi orare
er
0, 5P
încălzire a aerului de ventilaţie de aer nmin sunt date în anexele D din
unde: SR EN 12831.
A - este aria plăcii pardoselii în con¬ Se calculează cu relaţia:
tact cu pământul, [m2]; [W] 3.B.2.2 Calculul debitului de aer V în
P - este perimetrul plăcii pardoselii în -0J <3-6-11>
spaţii încălzite cu sistem de ventilare
contact cu pământul şi în legătura în care: Pentru determinarea debitului de aer
cu pereţii exteriori, [m], Hvi - este coeficientul de necesar de căl¬ V în spaţii încălzite prevăzute cu sis¬
dură pentru ventilaţie, [W/K]; tem de ventilare este necesar să se ai¬
3.6.1.4 Coeficientul de pierderi 0jnti - este temperatura interioară a bă în vedere:
termice HT j spaţiului (i) încălzit, [°C]; •când sistemul de încălzire este obiş¬
Pierderile cie căldură de la spaţiul în¬ 0e - este temperatura exterioară, [°C]; nuit;
călzit (i) spre spaţiul încălzit (j) cu tempe¬ Coeficientul H se determină cu relaţia: •când aerul exterior este preîncălzit
ratura diferită se calculează cu relaţia: H = V pc [W/K] (3.6.12) central;
Hr.u L fAU>
= [W/K] (3.6.10) •când suplimentul de aer vine din
în care: spaţiile adiacente.
în care: V. - este debitul de aer proaspăt ne¬ Debitul de aer V se calculează cu re¬
fjj - este factorul de corecţie care ţine cesar spaţiului (i) încălzit, [m3/s]; laţia:
seama de temperatura dinlj a p - este densitatea aerului la tempera-
spaţiului încălzit (i), temperatura tura 6int,i' [k9/m3];
Vi = , +Vsu.i fv.i + Vimec.inf.i [m3/h] (3.6.17)
Vmf.i
de construcţii;
1.4
•de tipul de reîncălzire.
1,2 - Ui = 2 W/m2 K •de temperatură din spaţiul încălzit,
_
z=3m
1,0 —
U2 = 1 W/m2-K mai redusă decât cea de calcul;
- Us = 0,5 W/m 2 K r/73 777 •de caracteristicile tehnice ale siste¬
=)
>
8
0,8
0,6
0,4
U4 = 0,25 W/m 2- K
î mului de căutare;
Puterea termică suplimentară nu
poate fi totdeauna necesară, dacă:
- sistemul de control poate asigura tem¬
...
0,2 peratura necesară în timpul zilei reci;
0,0 B’ - debitul de căldură pentru ventilaţie
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 poate fi redus în perioada cu tempe¬
ratura interioară redusă.
Fig. 3.6.4 Valorile coeficientului Ugchlvk pentru pardoseli din beton sub nivelul
Ţinând seama de cele menţionate
pământului (z=3,0 m), în funcţie de parametrul B’ şi coeficientul de transmisie
termică l/˙. -
a’ pardoseli neizolate; U1 U4 pardoseli izolate termic
mai sus, pentru cazurile uzuale puterea
termică suplimentară necesară pentru
generatoarele de căldură se determină:
Tab. 3.6.3 Valorile coeficientului Uechiv,k pentru pardoseli din beton sub
nivelul pământului (z = 3,0 m), în funcţie de parametrul B’ şi
•pentru clădiri rezidenţiale unde:
- perioada de întrerupere a încălzirii
coeficientul de transmisie termică U' . este mai mică de 8 ore.
B’ uechiv, K (P*- z = 13 m) [W/m2-K] - clădirile sunt fără inerţie termică
(clădirile din lemn)
[m] fără izolaţie Upard 1 Upard.2 Upard.3 Upard.4 •pentru clădirile nerezidenţiale unde:
2,0 W/m2 K 1,0 W/m2-K 0,5 W/m2K 0,25 W/m2-K - perioada de întrerupere este mai
2 0,63 0,46 0,35 0,24 0,14 mică de 8 ore.
4 0,51 0,40 0,33 0,24 0,14 - perioada ocupată în timpul zilei de
lucru este mai mare de 8 ore pe zi;
6 0,43 0,35 0,29 0,22 0,14
- temperatura din interior este cu¬
8 0,37 0,31 0,26 0,21 0,14 prinsă între 20°C şi 22°C
10 0,32 0,27 0,24 0,19 0,13 Pentru determinarea puterii termice
12 0,29 0,25 0,22 0,18 0,13 suplimentare datorită efectelor încălzirii
14 0,26 0,23 0,20 0,17 0,12 intermitente în spaţiile încălzite se poa¬
16 0,24 0,21 0,19 0,16 0,12 te determina cu relaţia:
18 0,22 0,20 0,18 0,15 0,11 =A fRH [W] (3.6.20)
20 0,21 0,18 0,16 0,14 0,11 unde:
A - este suprafaţa spaţiului (i) încălzit, în m2;
unde: unde: fRH - este factor de corecţie care depinde
Vsuj- suplimentul de aer din spaţiul (i) V - este debitul de aer evacuat în exte¬ de timpul de reîncălzire şi presupu¬
încălzit, [m3/h]; rior pentru întreaga clădire, [m3/h]; nând o reducere a temperaturii inte¬
V'mec/n(( - aerul evacuat din spaţiul (i) Vsu - este suplimentul de aer pentru în¬ rioare în timpul perioadei de încălzi¬
încălzit, [m3/h]; treaga clădire, [m3/h]. re, în W/m2.
fvi - factorul de corecţie al tempera¬ La clădirile rezidenţiale, suplimentul
turii. de aer pentru întreaga clădire V$u este 3.6.4 Determinarea necesarului
Pentru stabilirea valorii debitului de în general egal cu zero. de căldură total.
aer Vsu j se au în vedere următoarele: Iniţial debitul Vmgcjnfj se determină
•dacă sistemul de ventilare este necu- pentru întreaga clădire, iar distribuţia Debitul de căldură total pentru încăl¬
noscut, pierderile de căldură ale spa¬ lui în fiecare spaţiu din clădire depinde zirea spaţiilor, atât pentru încălzirea
ţiului încălzit se calculează fără a se gradul de permeabilitate al clădirii. clădirilor singulare cât şi pentru an¬
ţine seama de sistemul de ventilare; Valoarea debitului evacuat din spaţiul sambluri de clădiri, se determină pen¬
•dacă sistemul de ventilare este cu- (i) încălzit prin sistemul de ventilaţie se tru a stabili mărimea cazanelor, schim¬
noscut, debitul de aer Vsui, introdus
i calculează cu relaţia: bătoarelor de căldură, generatoarelor
în spaţiul (i) încălzit, este determinat V de căldură, etc.
odată cu dimensionarea sistemului Vmec.inf.i -Vmec,inf [m3/h] (3.6.19) Pentru încălzirea spaţiului (i), debitul
de ventilare; 2K de căldură total se calculează cu relaţia:
•dacă aerul introdus în spaţiul (i) încăl¬ în care:
-0T,+ *W + &BH, [W] (3.6.21)
zit provine din spaţiile adiacente V - este volumul spaţiului (i) încălzit.
atunci parametrii acestuia sunt cei ai unde:
aerului din camerele învecinate. De¬ 3.6.3 încălzirea intermitentă a <PŢj - este fluxul termic cedat prin
bitele de aer introduse trebuie mă¬ spaţiilor transmisie pentru încălzirea spa¬
surate. ţiului (i), în W,
Aerul evacuat din interiorul clădirii
prin sistemul de ventilare 'este Vmecinti
__— încălzirea intermitentă a spaţiilor ne¬
cesită o putere termică de încălzire su¬
4>Vj - sarcina termică pentru încălzirea
aerului de ventilare în spaţiul (i),
înlocuit de aerul exterior pătruns prin plimentară necesară pentru a obţine în W,
elementele vitrate ale anvelopei clădirii temperatura interioară de calcul. Pu¬ <PRHj - puterea termică suplimentară
şi se determină cu formula: terea termică de încălzire depinde de pentru compensarea efectelor
următorii factori: datorită încălzirii cu intermitenţă
Vmec,inf = max (K* -t°) [m3/h](3.6.18) •de capacitatea termică a elementelor a spaţiului (i), în W.
2,0
1,5-
——
-
z=0 m
z=1 m
z=2 m z
- z=3 m
1,0
3
0,5
...
0,0 UP
0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
Fig. 3.6.5 Valorile coeficientului Ugchivk pentru pereţii subsolului încălzit in

funcţie de cota de amplasare z faţă de nivelul pământului şi coeficientul de
-
transmisie termică Up a’ pardoseli neizolate; U1 U4 pardoseli izolate termic
Tab. 3.6.4 Valorile coeficientului Ugchlvk pentru pereţii subsolului încălzit în
funcţie de cota de amplasare z faţa de nivelul pământului şi coeficientul de
transmisie termica U
uP w
[W/m2-K] z=0m z=1m z=1m z=3m
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

0,50 0,44 0,39 0,35 0,32
0,75 0,63 0,54 0,48 0,43
1,00 0,81 0,68 0,59 0,53
1,25 0,98 0,81 0,69 0,61
1,50 1,14 0,92 0,48 0,68
1,75 1,28 1,02 0,85 0,74
2,00 1,42 1,11 0,92 0,79
2,25 1,55 1,19 0,98 0,84
2,50 1,67 1,27 1,04 0,88
2,75 1,78 1,34 1,09 0,92
3,00 1,89 1,41 1,13 0,96
Debitul de căldură total pentru în¬ interiorul clădirii, în W;

treaga clădire se calculează neţinând Z<t>RHj Puterea termică suplimentară
'
seama de transferurile de căldură prin pentru compensarea efectelor

transmisie între încăperile din interior datorită încălzirii cu intermitenţă
precum şi de necesarul de căldură a spaţiilor din clădire, în W.
pentru încălzirea aerului de ventilat din La calculul debitului de căldură <t>Vj se
interiorul anvelopei. ţine seama de debitele de aer IV,' din
Valoarea debitului de căldură total spaţiile încălzite care se determină în fun¬
pentru întreaga clădire se calculează cţie de sistemul de ventilare din clădire:
cu relaţia: - fără sistem de ventilare:
IV, = (o.5ivin(J; ivmini) [m3/h]
0HL = I(PT + I<PV.,+I<t,RH, [W] (3.6.22) (3.6.23)
unde: - cu sistem de ventilare:
Z&Tj - este suma pierderilor de căldură = o,5i + (i-njzv + XV
vinf.
prin transmisie ale spaţiilor încăl¬ [m3/h] (3.6.24)
zite, excluzând transferul de căl¬ în care:
dură prin transmisie în interiorul iv - este eficienţa sistemului de încălzire a
i
clădirii, în W; aerului de ventilat din încăperi; în
Z&vi - debitul de căldură pentru ventila¬ cazul în care nu se asigură o încălzire
rea spaţiilor din clădire, exclu¬ normală a aerului de ventilat >iv=0.
zând schimburile de ventilare din
SE
48°
Capitolul 3: Necesarul de căldură pentru încălzire
21°
;
22°
Ş" OOarei
/
/•'bâăcueni III
23°
v...
__
Anexa 3.1. Zonarea climatică a României
.˙ejreştiO˙hetOjrf**'
tu- Mare ObcnaSugătaCs,
OSupuru da jos
OJbi
OBaia MardO
24°
I-
—
Vişeul de Sus
îngeorzo dia
25°
, soMoldo vaBul la
h Rădăiti
26°
r O
'Vporoho/
OCâmpjIung oQiticeni
Moldovenesc t
tra Dorr ei
/
'/Botoşan
|akam O Cotnari \
27°
tV
I. Instalaţii de încălzire
28°
LEGENDA :
zona I:
t
F -12 °C
zona II: el= -15 °C
zonalii: eI=-18°C
zona IV: 0j= -21 °C
29°
48°
/ = Năiaud
47° / ; Vadul Criş OZalau 3* clean IV Tg.Nearftt
O Oiaşi
/
a O
ulupPÿ11ÿ
OHida
îkla OBistriţii
QBorsec
CeăilşiîTj).Frumos 47°
latâNeamţ
.
f OSalon f u 0Huedin OTopliţa •Roman |||
Someşem % leghin
I
g Beiu? '}
O Somata
tTg.Mureş \ Buhuii Huşii
Vaslui
ST
/\ II Ipe.f OVa˙u , ,j OtSyrahonţ
OBăiţţaraOC.Turzii
'= OTârnăvenX. QOdorhe vCiu;
!
Miercurea :OMoineâli
:: Tq.Ocna
Bacău
r- •“˙' l wiud OBoiorca˙-V u uşnad =

o OOneiti lârlad
OSanrfiqolaLt'- Sigrfişoara \
46° s °Ll%rzovaX.-PpicarârTift«P˙!ba'i
z, " jljg Mediaş
rateiu
Ruplec riom*odoB˙âol '˙Slănic Moldova 46°
...
vOComlaşu Mareo˙a - _ QTg Sekiiesc _ _ Qffii _
rf&vla
'˙ocoZT˙i
,
r vjLj
•>/Tirriişo
II \
Feldioara .
Mo c 111 Od obe˙j ©Tecuci
snădie I\J OBod,-. >
111 / O&cşanjX
\ iacova OBuziaş
\1 Banloc O°oc$a
RjMrfntână ohafeg '-IV OBă
=lrfU' u x A OParâng îi )
(
OBraşAvX V'' Coteşti it„˙Ui©âiaţi
s-3iairtea=-M:aszjaăggr ) Opred€ Şj»*o&atoiu˙

tII **TRâmni
0 Sulin'a
ilistea Săraf' Movi Isaccea Q1
45° ONovacV'l Ittt.*, CurtSojde AgeşV T OCarppina OMir fi /
I.Jiu govora QMensani V QPucioasa Udaţi
r|a MÂl1 Bu::ău ViziruQ Sanca Tulcl 45°
'iv
B.Hercfcfcne
Moldova Nou
v . baia
\
Gra˙ştea . rles teşti k
. O Ploieşti OHuseTu f
OPogoanele * II A
îeorgf
ţOSs˙ Sevedn \pAnmoasi QL spin\ni \ O Nucet >9' O Grivita»

Vini˙î°˙ârjiuletII °Mefe
OFil˙şi
OBranişlea
BăiţeşP'r *1
Pitar
ătâresti
jiu
OAfumati Slobozia Peteş /
c*
idu
•Slatin;
f OPIeniţa 'Criaiova Călăraşi «v» ..«Năvodar
>răgj :i JC îtfiavodagMamaia
Băileşti OSepîrcea O Caracal
Q
_
osiotii de OGhimpaţiOGr Ostrov f I gjConstc nta
1
44° 1Q Studina J îforie 44°
—
:: i ae JosO r
maraan --
-V OBechet O r.M; fâurgitp˙ Mangalia

imhicar
Anexa 3.2.
Temperaturile convenţionale 6e ale aerului din încăperile neîncălzite, ale clădirilor de locuit,
administrative şi social-culturale
Nr. Felul Temp Viteza Rezistenţa termică Nr. Felul Temp Viteza Rezistenţa termică
crt. încăperii ext. vântului a elementelor crt. încăperii ext. vântului a elementelor
[°C] de calcul de construcţii [°C] de calcul de construcţii
[m/s] exterioare [m/s] exterioare
[mz-K/W] [mZ-K/W]
0,40 0,41..0,65 0,66...1,0 s 0,40 0,41..0,65 0,66... 1,0
1. Rosturi de -21 16 4. încăperi ne¬ 8 -7 -6 4
dilatare - 18 17 încălzite -21 5 -5 -4 7
închise - 15 17 având majo¬ 4,5 -5 -3 7
-12 18 ritatea pere¬ 4 -4 -2 8
2. Rosturi de 8 0 ţilor exteriori 8 -5 -4 5
dilatare des- -21 5 4 -18 5 -3 -3 8
chise (proteja¬ 4,5 5 4,5 -3 -2 8
te de tablă) 4 6 4 -3 -1 9
8 1 8 -3 -2 6
-18 5 5 -15 5 -2 -1 9
4,5 6 4,5 -2 0 9
4 7 4 -1 0 10
8 2 8 -1 0 7
5 6 -12 5 0 1 10
-15 4,5 7 4,5 0 2 10
4 8 4 1 2 11
8 4 5. Poduri situate -21 -19 -14 -11
5 7 direct sub -18 -16 -12 -9
-12 4,5 8 acoperiş -15 -13 -10 -7
4 9 -12 -10 -8 -5
3. încăperi neîn¬ 8 8 9 11 6. Pivniţe şi sub¬ -21 10
călzite încon- -21 5 9 11 12 soluri tehnice -18 11
jurate în cea 4,5 9 11 12 complet sub -15 12
mai mare 4 9 11 12 nivelul solului -12 13
parte de în¬ 7. Pivniţe şi sub¬ -21 7
căperi încăl- soluri tehnice- 18 8
zite parţial deasu¬ -15 9
8 9 10 12 pra solului -12 10
-18 5 10 12 13
4,5 10 12 13
4 10 12 13
8 10 11 12
-15 5 11 12 14
4,5 11 12 14
4 11 12 14
8 11 12 13
-12 5 12 13 14
4,5 12 13 14
4 12 13 14
Anexa 3.3
Temperaturile interioare 0 convenţionale de calcul
Categoria clădirii şi Temperatura Categoria clădirii şi Temperatura

destinaţia încăperilor ftTCl destinaţia încăperilor ftf°Cl
1. Locuinţe Coridoare, scări 18
Camere de locuit şi holuri 20 Vestibuluri, garderobe 15
Vestibuluri 18 Intrări (tambure) 12
Camere pentru baie şi duşuri 22 Grup sanitar (closet, pisoare) 15
Bucătării 18 Duşuri, camere de dezbrăcare 22
Closete în cadrul apartamentului 18 Săli de educaţie fizică 18
Closete în afara apartamentului 15 Cabinete medicale 22
Scări şi coridoare exterioare apartamentului 10 Bufete 18
Intrări (tambure) 10 Bucătării 15
Spălătorii şi călcătorii 15 Cabina portarului 20
Uscătorii la blocuri de locuinţe 25 5. Creşe şi grădiniţe de copii
Garaje sub locuinţe 10 Camere de primire 20
2. Clădiri administrative şi anexe sociale Camere de joc în creşe 22
din întreprinderi industriale Dormitoare 20
Birouri 20 Camere de joc în grădiniţe 20
Săli de conferinţe şi festivităţi 18 Săli de mese 20
Săli de aşteptare 16 Camere de lucru şi de citire 20
Biblioteci, camere de lectură 20 Camere de personal şi secretariat 20
Biblioteci, depozite de cărţi 15 Băi şi duşuri pentru copii 24
Holuri, vestibuluri, garderobe 15 Toalete, closete pentru copii
Camera portarului 20 şi camere de oale de noapte 20
Scări, coridoare 15 Closete pentru personal 18
Grup sanitar (closete, pisoare) 15 Vestibuluri, coridoare, holuri, scări 18
Vestiare 22 Intrări (tambure) 12
Camere de dezbrăcare şi duşuri 22 Cabinete medicale 24
Spălătoare fără dezbrăcare 20 Camere de izolare 22
Arhive cu personal 18 Camere pentru rufe curate 16
Arhive, depozite de cărţi 10 Depozite pentru saci de dormit 16
Centrale telefonice, staţii de radioficare etc. 20 Camere pentru rufe murdare 8
Bufete 20 Bucătării 15
Cabinete medicale 22 Anexe bucătării preparare, spălare vase 18
Intrări (tambure) 12 Spălătorii, călcătorii 15
Cabinete de toaletă pentru femei 20 6. Hoteluri şi cămine
încăperi pentru alăptare 22 Camere 20
3. Clădiri culturale Holuri 18
Săli de adunare 18 Băi şi duşuri 22
Săli de expoziţie 18 Vestibuluri, garderobe 18
Săli de conferinţe 18 Coridoare şi scări 18
Birouri 20 Closete 15
Biblioteci, camere de lectură, de audiţie 20 Birouri 20
Depozite de cărţi 10 Săli de lectură, săli de şah 20
Depozite pentru personal 18 Săli de biliard şi tenis de masă 18
Săli de şah şi alte jocuri similare 20 Restaurante, cofetării, frizerii 18
Săli de biliard şi tenis de masă 18 Bucătării, oficii 15
Fumoare 18 Intrări (tambure) 12
Holuri,vestibuluri, garderobe 18 Magazii (depozite) 18
Intrări (tambure) 12 Ateliere 18
Camere de dezbrăcare şi duşuri 22 Spălătorii, călcătorii 15
Grup sanitarfclosete, pisoare) 15 7. Spitale, clini, maternităţi
Bufete 18 Rezerve sau saloane pentru bolnavi (adulţi şi copii) 22
Scări,coridoare 18 Rezerve sau saloane pentru chirurgie 22...24
4. Şcoli şi facultăţi Camere sau saloane pentru sugari 24
Clase 18 Camere sau saloane pentru lehuze 24
Cancelarii, birouri 20 Coridoare interioare 20
Laboratoare 18 Fişiere, holuri, scări, garderobe, vestibuluri 18
Amfiteatre, săli de conferinţe 18 Intrări (tambure) 12
Biblioteci, săli de lectură 20 Grup sanitar (closete, pisoare) 20
Săli de desen 20 Cabinete medicale în policlinici şi dispensare 22
Săli de disecţie 16 Săli de aşteptare 20
Ateliere 18 Săli de disecţie 20
Holuri, săli de recreaţie, fumoare 18 Săli de pregătire operaţie şi naştere 22...25
Anexa 3.3 (continuare)
Temperaturile interioare 0 convenţionale de calcul (continuare)

Categoria clădirii şi Temperatura Categoria clădirii şi Temperatura
destinaţia încăperilor §1 [°C] destinaţia încăperilor g/[°C]
Săli de operaţie şi naştere 25 Depozit de alimente 5
Săli pentru masaje 20...22 Depozit de mărfuri nealimentare 10
Camere de personal, camera de gardă 20 Garderobe 15
Electroterapie, Roentgen 22 Bucătării 15
Radioterapie 24 încăperi pentru prepararea cărnii şi zarzavatului 15
Băi, duşuri şi camere de dezbrăcare 24 încăperi pentru spălat vase 15
Spălătoare 15 11. Spălătorii mecanice de rufe
Săli de autopsie 16 Săli de maşini de spălat 15
Morgă 5 Săli de maşini de uscat şi de călcat cu aburi 15
Camere pentru rufe curate 16 Săli pentru dezinfectare 15
Camere pentru rufe murdare 8 încăperi pentru reparat rufe 18
8. Teatre şi cinematografe încăperi pentru depozitat rufe murdare 8
Săli de cinematograf 18 încăperi pentru primit rufe murdare 15
Săli de teatru, scena şi fosa orchestrei 20 încăperi pentru rufe curate 16
Fumoare, bufete 18 încăperi pentru uscătorii 24
Vestibuluri, garderobe, scări 15 12. Diverse încăperi
Hol de intrare şi ghişee încălzite 15 Muzee în funcţie de spe¬
Săli de aşteptare la cinematografe 12 cificul exponatelor
Intrări (tambure) 12 Gări-holuri 15
Casă, birouri 20 -săli de aşteptare 15
Grup sanitar (closete, pisoare) 15 -case de bilete, birouri 20
Cabina actorilor 20 -restaurante 18
Spălătoare, duşuri pentru actori 22 -camera mamei şi a copilului 20
Depozit de costume 12 -magazine diverse 18
Depozit de decoruri 10 Garaje pentru parcări auto 5
Cabina de proiecţie 18 Garaje pentru parcări şi reparaţii auto 10
Camera de acumulatori 10 Săli şi hale pentru competiţii sportive 18
9. Băi publice Săli şi hale pentru bazine de înot 22...28 (cu 2 °C
Băi şi duşuri 22 peste temperatura
Băi de abur 40 apei din bazin)
Băi de aer cald 50
Băi de aer fierbinte 60 Observaţii:
Săli de odihnă după baie, săli şi scări de trecere 22 1. Temperatura de calcul este valabilă în cazul încălzirii în¬
Camere de dezbrăcare, îmbrăcare şi vestiar 22 căperii, dar încălzirea ei este facultativă.
Hale pentru bazine de înot 22...28 (cu 2 °C peste 2. Temperaturile indicate sunt valabile în ipoteza nefuncţio-
temperatura apei din bazin) nării utilajului tehnologic. Pentru calculul necesarului de
Vestibuluri, săli de aşteptare 18 căldură al încăperilor învecinate, utilajul se consideră în
Closete 18 funcţiune şi temperatura interioară considerată este de
Intrări (tambure) 12 20...22 °C.
Cabinete medicale, săli de masaje 22 3. Temperatura indicată este valabilă şi pentru băile din
Camere de personal 20 anexele sociale ale întreprinderilor industriale.
Frizerii 20 4. Pentru magazine şi depozite speciale (blănuri, mobile etc...)
Restaurante, bufete, garderobe 20 temperaturile se stabilesc după necesităţi. în cazul încăpe¬
Ateliere 15 rilor pentru care tabelul indică două valori ale temperaturii,
Depozit de rufe curate 16 temperatura interioară de calcul se alege în funcţie de tipul
Depozit de rufe murdare 8 încălzirii, existenţa sau absenţa curenţilor de aer, felul
10. Magazine, restaurante, cantine îmbrăcămintei ocupanţilor, condiţiile de folosire a încăperi-
Magazine diverse nealimentare, cosmetică 18 lor.
Magazine pentru alimente 15 5. Temperatura interioară convenţională pentru casa scării
Săli de mese 18 (încălzită sau nu) care se ia în calculul necesarului de căl¬
Birouri 20 dură al altor încăperi este de 10 °C.
__
Anexa 3.4. Zonarea eoliană a României
21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

T
48° 48°
-
___
-S O
tu-Mare OlOcna Şugatâ˙
N .-'˙‘"SjrgtO XD0r0h0i
/ OCarei OBaia MarcO ţaSg˙av˙
Vişeul de Sus J “J.. .
Csriidaba
Rădăi ţi
QCâmp1J,un9
Botosan
!
./QSăcueni
OSupuru d® jos
Sîngeorzoy˙ 13
'
OFilticeni
Moldovenesc
/ IV OJbi Năseud tra Dorr ei Paşcani O Cotnari/\
47°
y
/
/ Vadul Criş O ZaIau
ea O
iVOrâganuluL-S'UDCea~
:lean
OHida u, iherla OBistrita
QBnrşpc
Tg.Neamt1
Ceahl ău
'lattaNeamţ
T:˙Sla\51TI 47°
!
.•OSalon
O Stâna defVale ° QHuedin
:luj Napoca
ieghn
©Topliţa
OSotala
iBăman
>*
Bufiu >i
V
tdusi
/'•'thişineu-Crife Beiuş
i o ° ?Turzii/’ >Tg. Mureş
IV a'flui
fed
|y 0Beliu OVaşcău
Minis OGurahonţ
OBăişoaraO
IV
DCâmpeni wiud
OTârnăveni
'Mie rcurea
'Odorhel .Ciuc
fQBacău
OMofeeiti
O OTnekti
iâf
46°
\ *
OSanrtjqolau ™ârzova 0Abrud j-
—
SâcarâmhJ$Alba-l Jlia Medias
OBoUirca˙ Sighişoara ©îuşnad
tîrateiu hîomorodoBapaol
Rupleî
Tq.Ocna
OSlânicIţjoldqva /
Iad
46°
\pComlâşu Mare" S _ QTgj˙uiesc
‘>pjimpolia
fllmişgara
adureniÿ-u9S
O
eva
U˙rPăllinişO |\/
Fefloaraercai
OBod
f.qhec rghe OCovasna N
©dUelti
IU1
Ifi ofccfeni/ // /
Teăjci \
\
î˙tDCiacova OBuziaş
Hurţedoîra
R.Montana O Haţeg _ OBă rân 6 lv
OBraşiî/ Cotejti
•LQBanloc
V
OB<
Mon
> Reşiţa
ă
o
°
1 Caransebeş? . 0OPate9
BaîeiaOLupeni
OPredeal
OBuşteni
VldroieiM oSinaia
lehoiul ;
3
Râmnipu˙ r n ? zO
/
SulintfC
/ Oraviţa
iVăliug OSadu ălimlneşli
_ OStr( e$1 Q îlănic Sărar/ Mqvilî Şaccea <y
/ OTeregova ofŢisnu
ONovaci nrn.Qt Curteade
45° O
Haia
_ Jămowa Age
Mer sâni Pucioasa
OCa
.jnsm w i
$anca_Tulc
jheorgl
45°
Moldova Nouă
B.Herculane
rsova Grădiştea teşti
âr *4 111
Tr.9everiaA9An‘noasî Ch Spinâni l|Np
Irafico'
»vinii
OVâiijuleţ 4*s-«tn= .
Pita 'N-- - < Jobozia
Cflsimcşa'
3# /
O'Braniştea atăreşli CURESTI;
•Slatin:
OPIenita QCr|aiova irâgWi - ..˙Năvodaii
O Leu îrnjvodagj Mamaia
>BăHeşti HI o Se]gircea O Caracal Q pşiorii dş-° OGhiinpaţi˙S $0sfra˙ / ''onstc nţa
44° O Stydina
marastiii ae JodO_n
c
odei n /II forie 44°
0Bechet 0˙ Mangalia
li
Capitolul 4
Sisteme de încălzire
Capitolul 4: Sisteme de încălzire I. Instalaţii de încălzire
executate: sobe din zidărie de cără¬ variază între 65 şi 75 % dar în cazul în

4.1. încălzirea locală midă şi teracotă, sobe metalice etc. care sunt bine construite, cu pereţi
O categorie aparte o reprezintă „în¬ etanşi şi cu tiraj corespunzător, pot rea¬
4.1.1. Prescripţii privind utilizarea călzirea electrică" (cap. 4.7). liza şi randament între 80 şi 85 %.
încălzirii locale Din punct de vedere tehnic şi econo¬
4.1.2. Sobe cu acumulare mic se recomandă ca sobele fixe cu
încălzirea locală este cea mai simplă de căldură plăci din faianţă, în funcţie de grosimea
instalaţie întrucât cuprinde în ansamblul pereţilor să se folosească astfel:
ei atât sursa termică cât şi suprafaţa de Sobele se execută din zidărie de cără¬ - pentru zonele cu 8e = -15...-21 °C,
încălzire. Se recomandă a fi utilizată la: midă sau plăci din faianţă. Au diferite for¬ sobe cu pereţi groşi şi foarte groşi;
- clădiri mici cu maximum 3; 4 niveluri; me geometrice exterioare de la simplu pa¬ - pentru zonele cu 0g = -12 °C, sobe
- complexe de clădiri mici dispersate ralelipiped, la construcţii complicate cu cu pereţi subţiri.
pe suprafeţe mari (mediu rural); nişe, etajere, banchete sau alte forme de
- clădiri de locuit individuale; figuri estetice. 4.1.2.2 Sobe mobile
- clădiri cu caracter sezonier (organizare Caracteristica principală a acestor sobe Se compun dintr-un focar central, ca¬
de şantier, depozite de materiale etc.); constă în aceea că, urmare a arderii com¬ nale de evacuare a gazelor de ardere şi
- monumente istorice, locaşuri de cult etc.; bustibilului în focar odată sau de două ori pereţi încălzitori realizaţi din zidărie de
încălzirea locală prezintă o serie de pe zi, timp de câteva ore, căldura rezulta¬ cărămidă refractară placaţi cu dale din fa¬
avantaje: cost de investiţii redus, posibi¬ tă, vehiculată cu gazele de ardere este ianţă (fig. 4.1.2). Puterea termică unitară q
litatea încălzirii numai a spaţiilor utiliza¬ acumulată în pereţii sobei şi cedată lent variază în funcţie de grosimea pereţilor:
te, folosirea tuturor categoriilor de com¬ încăperii. - pentru pereţi cu grosimea sub
bustibili gazoşi, lichizi şi solizi, instalarea Din categoria acestor sobe, cele 65 mm, q s 2000 W/m2;
rapidă cu mijloace locale, exploatare confecţionate cu plăci din faianţă sunt - pentru pereţi cu grosimea peste 65
uşoară deci puţin costisitoare etc. cele mai folosite. Sobele cu acumulare mm, q = 2500 W/m2
Ca dezavantaje se pot menţiona: se execută: fixe sau mobile.
- suprafeţele încălzitoare au dimensiuni 4.1.2.3 Montarea sobelor
mari şi ocupă mult spaţiu în încăpe¬ 4.1.2.1 Sobe fixe şi racordarea la coş
rea în care sunt amplasate; Sunt executate din plăci ceramice gla¬ Soba fiind un corp de încălzire, se re¬
- randamentele termice sunt mult mai zurate cu dimensiuni standardizate şi for¬ comandă a fi amplasată în zona elemen¬
reduse în raport cu alte sisteme de me diferite (fig. 4.1.1). Din punct de ve¬ telor de construcţii exterioare, aceasta
încălzire; dere al construcţiei pereţilor sobele sunt: pentru uniformizarea repartiţiei căldurii pe
- necesitatea prevederii de coşuri pentru - uşoare, cu pereţi subţiri (60...90 mm verticală şi eliminarea curenţilor de aer
fiecare sobă sau grup de sobe; grosime) unde capacitatea de acu¬ rece în apropierea pardoselii. Acest mod
- inconveniente de ordin igienic şi mulare a căldurii este de 3...5 h, iar de amplasare a sobelor creează greutăţi
pericol de incendiu în manipularea alimentarea cu combustibil se face în ceea ce priveşte evacuarea gazelor de
combustibilului. de 3... 4 ori/zi; ardere la coş, acesta din urmă fiind, de
Clasificarea sistemelor de încălzire - semigrele, cu pereţi groşi, unde capa¬ regulă, amplasat către mijlocul clădirii.
locală se poate face după: citatea de acumulare a căldurii este de Pentru a reduce diferenţa mare între
- modul de acumulare şi cedare a căl¬ 5...8 h, iar alimentarea cu combustibil temperatura aerului de la plafon şi cea a
durii: sobe cu sau fără acumulare; se face de 2...3 ori/zi; aerului de la nivelul pardoselii, se reco¬
- combustibilul folosit: sobe cu arderea - grele, cu pereţi foarte groşi, unde mandă ca sobele să aibă înălţimea
combustibilului solid (cărbuni, lemne, capacitatea de acumulare a căldurii redusă, iar distanţa lor faţă de pereţii
deşeuri etc.), lichid (păcură, motorină este de 8... 10 h, iar alimentarea cu exteriori să fie cât mai mică.
etc.), gazos (gaze naturale, biogaz, combustibil se face de 1...2 ori/zi. Evacuarea gazelor de ardere în exte¬
butan etc.); Sobele folosesc combustibili solizi, li¬ rior se face cu ajutorul coşurilor de
- natura materialului din care sunt chizi şi gazoşi. Randamentul mediu fum, pentru care se au în vedere o
t=H=dt m
nn jy
ir «
i
4
!
i/i
//I
:cm:
i \
i
2
TI: 4 —1 î
: \ \
DCDCJD 3 ~t 1-
I 1
I
i
> *
\r i
2 1
I I -Ş; i I 5
a b 5,
ţ
5
AL
Fig. 4.1.1. Sobă de teracotă fixă
a - vedere din faţă; b - vedere laterală; Fig. 4.1.2. Sobă de teracotă mobilă:
c - secţiune; 1 - focar; 2 - canale de fum verticale;
1 - focar; 2 - canale de fum verticale; //////////////
1777 3 - canale de fum orizontale;
3 - cărămidă arsă; 4 - dale din faianţă; 4 - plăci din faianţă; 5 - elemente
C
5 - uşă metalică. mobile de sprijin.
serie de condiţii de care să se ţină

seama la construcţia şi montarea lor:
- realizarea de temperaturi ridicate a
gazelor de ardere (până la circa 200
y _
_
i.v 7
4
Capitolul 4: Sisteme de încălzire
e: TTTTT
8
°C), impune o stabilitate la arderea '.j
3
5
materialului din care este executat b
;o.•o
coşul; o
- faţa interioară a coşurilor să fie pe 2
cât posibil netedă; A o;o
- evitarea tronsoanelor orizontale; 1
- coşul de fum în exterior (pe terasa Wi\ •o
oo
sau acoperişul clădirii) trebuie să de¬ 5 ?;

păşească cu minimum 50 cm cel mai
apropiat obstacol. 6 P
în ceea ce priveşte racordarea sobe¬ 3
>IL?
lor la coşul de fum se recomandă ur¬
mătoarele:
- racordarea se face numai la coşuri
din zidărie, cu etanşare bună;
c b
a
- evitarea de racorduri lungi, orizonta¬
Fig. 4.1.3. Sobe metalice pentru combustibil solid:
le; în cazul legăturilor cu burlane din
a - cu tiraj direct; b - cu tiraj indirect;
tablă, lungimea maximă este de 1,5 1 - focar; 2 - perete metalic; 3 - căptuşeală din cărămidă refractară;
m pe orizontală între sobă şi coş, 4 - uşă acces combustibil; 5 - orificiu pentru aer necesar arderii; 6 - cenuşar;
asigurând totodată şi o pantă minimă
7 - canale pentru evacuarea gazelor de ardere; 8 - racord la coş.
de 10. ..15 °;
- fiecare sobă să aibă coşul ei; în cazul
montării a două sobe alăturate la un [%] 90
coş, racordurile se distanţează între
ele pe verticală cu 500 mm. 80
70 t
4.1.3. Sobe fără acumulare •1
de căldură [°C] 60
c
500 J
| 50 i 2
în această categorie se înscriu sobe¬ ca
-o
400 40
le metalice, folosite, de regulă, la încă¬ ca
perile cu un regim intermitent de încăl¬ 300 c 30
zire (locuinţe individuale, multifuncţio¬ 3
200 20 '
nale, organizări de şantiere etc.). Ca

avantaje a acestor tipuri de sobe se 100 10
4
pot menţiona: încălzirea rapidă a încă¬ 0 0
perii; acoperirea vârfurilor de sarcină în 1000 2000 3000 4000 5000 6000 [W/m2]
perioada cu temperaturi exterioare Putere termică unitară
scăzute; folosirea oricărui tip de com¬
bustibil etc. Fig. 4.1.4. Caracteristicile termice ale sobei metalice cu combustibil solid:
Ca dezavantaje se pot semnala: lipsa 1 - randament; 2 - temperatura gazelor de ardere; 3 - căldura sensibilă pierdută
acumulării de căldură, alimentare practic cu gazele de ardere; 4 - pierderi prin gazele de ardere.
continuă cu combustibil, temperatură ri¬
dicată a suprafeţelor exterioare ale so¬ 4 10
belor (inconfort şi pericol de incendiu).
6 7 D,
Sobele metalice sunt prefabricate şi
ele se execută într-o gamă variată, di¬ 3 1s
N 7 8 9
ferenţiate doar de natura combustibilu¬
lui folosit. Ele sunt dotate cu dispoziti¬ 1 4
ve cu acţiune manuală sau automată
pentru ardere şi reglare, realizând ran¬ c ţ
2
damente termice de peste 70 %. 2
5 aer
4.1.3.1 Sobe metalice
pentru combustibil solid
A h b
A
Sunt executate cu tablă din oţel căptu¬
şită cu cărămidă de şamotă sau din fon¬ i
tă cenuşie (fig. 4.1.3). în funcţie de evacu¬
area gazelor de ardere în exterior se con¬ J Fig. 4.1.5. Sobă metalică pentru
combustibil lichid:
a - schema sobei;
struiesc sobe cu tiraj direct (fig. 4.1.3 a) şi a
b - cuplajul arzător-regulator;
cu tiraj indirect (fig. 4.1.3 b). Caracteris¬
1 - focar; 2 - arzător; 3 - carcasă metalică; 4 - rezervor de combustibil;
ticile tehnice mai importante ale sobelor
5 - regulator; 6 - racord la coş; 7 - robinet; 8 - plutitor pentru nivel constant;
metalice sunt prezentate în figura 4.1.4:
9 - plutitor cu siguranţă; 10 - robinet de închidere.
randamentul variază între 70 şi 80 %;
puterea termică unitară este cuprinsă riată, având forme cât mai diferite. asigură numai încălzirea, firma
între 1000 şi 6000 W/m2; temperatura Un aparat de încălzire cu gaze SYSTEMA S.p.a execută aparate care
suprafeţelor laterale variază între 100 şi (fig. 4.1.7) se compune dintr-un focar pe lângă încălzire asigură şi răcirea ae¬
300 °C. amplasat la partea inferioară, împreună rului. Caracteristicile tehnice ale aces¬
cu arzătorul în formă de tub prevăzut tor aparate sunt aceleaşi cu cele utili¬
4.1.3.2 Sobe metalice cu duze. Pe traseul gazelor de ardere zate pentru încălzire. Ciclul frigorific
pentru combustibil lichid spre coşul de fum este prevăzută o este un transfer direct de căldură utili¬
Sunt executate în exclusivitate din me¬ şicană cu rol de antirefulare. Evacuarea zând freon R22 cuprinzând un vapori-
tal şi reprezintă avantajul că pot funcţiona gazelor de ardere se poate face direct zator intern şi un condensator extern,
continuu fără realimentare cu combustibil la coş sau prin intermediul unor canale caracterizate printr-un consum redus
sau reaprinderea focului o perioada destul metalice circulare, direct în exterior. de energie electrică. Un simplu comu¬
de lungă de timp (12...48 h) în funcţie de Firma SYSTEMA S.p. A din Italia tator, realizează trecerea între funcţiile
necesarul de căldură. execută aparate de încălzire cu gaze de încălzire şi răcire. Puterea termică
O sobă metalică (fig. 4.1.5) se com¬ (fig. 4.1.8a), denumite convectoradia- pentru încălzire este cuprinsă între
pune dintr-o carcasă metalică emailată toare etanşe cu gaze cu tiraj forţat sau 7,2... 13,3 kW, iar pentru răcire între
prevăzută cu orificii pentru circulaţia natural într-o gamă foarte variată. Echi¬ 4,0... 7,5 kW. Consumul de energie
aerului, care are în interior un focar de pamentele funcţionează cu combustibil electrică este de 110...175 kWh.
formă cilindrică executată tot din tablă gazos (metan sau GPL). Combustia are Firma LAMPART BUDAFOK din Un¬
şi prevăzut la partea inferioară cu un loc într-o cameră de ardere etanşă; ae¬ garia execută de asemenea convec-
arzător cu vaporizare. Tot în interiorul rul necesar arderii este preluat din ex¬ toare cu gaze, cu puteri termice cu¬
carcasei se găseşte şi rezervorul de teriorul încăperii, prin intermediul unei prinse între 2... 6 kW cu posibilitatea de
combustibil. Alimentarea arzătorului cu tubulaturi speciale, iar gazele de ardere racordare directă la coş (fig. 4.1.8b)
combustibil se realizează cu un regula¬ sunt evacuate în exterior prin interme¬ sau cu racordare la perete. (fig.4.1.8.c).
tor cu nivel constant, care are şi rolul diul unei tubulaturi coaxiale cu cea în varianta cu racordare la coş, aerul
de element de siguranţă. Reglarea se pentru admisia aerului. Fiind echipa¬ necesar arderii este luat de încăperea
poate face în trepte, la puteri cuprinse mente etanşe, aceste convectoradia- unde este montat aparatul (focar des¬
între 1/5 şi 1/1 din puterea nominală. toare pot fi instalate în încăperi fără chis). în varianta, cu racordare la pere¬
Puterea termică poate atinge valori de guri de ventilare. Se execută pentru te, aparatul ia aerul necesar arderii prin
6500 W la un consum de 0,8 l/h. puteri termice cuprinse între 2.5. ..13.3 intermediul instalaţiei de perete + tubu¬
Se execută în foarte multe modele, kW. Aprinderea este electronică iar latura specială coaxială din atmosferă,
totul depinzând de fabricant. în figura evacuarea gazelor de ardere se face iar gazele de ardere se elimină prin
4.1.6 este prezentată o sobă metalică natural sau forţat cu ventilator. aceeaşi instalaţie în exterior.
executată de firma GAMA din Franţa. în afară de convectoradiatoare care
Tipul SM16-70 are o putere termică
cuprinsă între 1800 şi 8000 W şi o ca¬
pacitate a rezervorului de combustibil
de circa 13 I; tipul SM 30-100 este mai
mare, are o putere termică cuprinsă 3
între 3500 şi 12000 W şi o capacitate 4 !
a rezervorului de combustibil de 18 I.
5˙7 4
8
4.1.3.3 Aparate de încălzire cu gaze 1 f

Au o construcţie specială, sunt esteti¬ i 3
1
ce şi se execută într-o gamă foarte va- 2 s 6
•I
m- i
2b
Jo O
b
O :!˙ 2
«MM 14
o 13
2a
2
a
p fi ri n
Fig. 4.1.7. Aparate de încălzire cu gaze:

a - varianta cu racordare la coş;
b - varianta cu racordare directă în exte¬
SB \
\
rior; c - detaliu dispozitiv de siguranţă;
1 - focar; 2 - arzător; 2a - tub de gaze;
9 "ţ> 11 12 10
2b - duze; 3 - şicane contra refulării; c
4 - corp de încălzire; 5 - racord la coş;
6 - grilaj metalic; 7 - canal aer proaspăt; 8 - canal evacuare gaze de ardere;
Fig. 4.1.6. Sobe metalice pentru 9 - electromagnet; 10 - buton de deschidere a gazelor; 11 şi 12 - ventile; 13 - flacără
combustibil lichid tip GAMA. de veghe; 14 - termocuplu.
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 4: Sisteme de încălzire
chiar cu posibilităţi de recuperare a căl¬ în ordonată se citeşte pierderea spe¬

durii din gazele de ardere (fig. 4.1.9b) cifică q, în funcţie de tipul elementului
Puterea termică unitară variază între de construcţii. Coeficientul de corecţie
3500 şi 4500 W/m2 de suprafaţă des¬ c depinde de felul expunerii clădirii în
chisă de şemineu. Combustibilul folosit raport cu vântul, astfel:
este, în general, lemnul. Viteza curenţi¬ - pentru clădiri expuse acţiunii vântului:
lor de aer în secţiunea deschisă este c = 0,40;
0,2 m/s, iar conţinutul de C02 în gazele - pentru clădiri adăpostite: c = 0,25.
de ardere este de 1...2 %.
a 4.1.5.2 Calculul şi alegerea sobelor
4.1.5. Elemente de calcul Alegerea sobelor se face în funcţie de
importanţa clădirii şi gradul de confort
200-500 420 (490) 4.1.5.1 Pierderile de căldură din încăperi, astfel:
Calculul necesarului de căldură la clă¬ - la clădirile de locuit şi la cele simila¬
dirile încălzite cu sobe se poate face fie re acestora, care necesită un grad de
în conformitate cu SR 1907 sau cu o confort ridicat şi în acelaşi timp un
relaţie mai simplă dată în STAS 3607, consum redus de combustibil, se re¬
comandă sobele cu acumulare de
0= (f + c)-V-2q, [W] (4.1.1) căldură (sobele de teracotă).
O
Suprafaţa utilă A de încălzire a sobe¬
(O
8
co în care: lor cu acumulare de căldură se face în
.1 g( - este pierderea specifică de căldură ipoteza folosirii a 2 focuri în 24 h, pen¬
.˙ prin elementul de construcţii [W/m2]; tru realizarea unor temperaturi interioa¬
o E
V - este volumul încăperii [m3]; re de 18...20 °C la temperaturi exte¬
m
( c - este coeficientul de corecţie al rioare minime, care pot fi depăşite timp
pierderilor de căldură prin transmi¬ de maximum 20 % din durata perioa¬
sie [%]. dei de încălzire.
b Pierderea specifică de căldură q se A = (1 +m)-<P/ qs [m2] (4.1.3)
determină cu ajutorul diagramelor din în care:
100 200-500 200 (330)
figurile: 4.1.10...4.1.13 pentru patru qs - fluxul termic unitar cedat de sobă
zone de temperaturi exterioare 6 , sta¬ [W/m2];
bilite pe teritoriul ţării noastre. m - coeficientul de majorare (m = 0,3...0,5),
Diagramele cuprind în abscisă lungi¬ a cărui valoare se alege în funcţie de
mile L [m] calculat astfel: elementele ornamentale ale sobei
- pentru pereţii exteriori, ferestre şi uşi, care nu cedează căldură.
raportul dintre volumul V al încăperii Pentru stabilirea dimensiunilor con¬
şi suprafaţa A a elementului de con¬ structive ale sobei (numărul de rânduri
strucţii considerat: de plăci şi numărul de plăci pe un rând)
L = V / Agl [m] (4.1.2 a) se pot utiliza indicaţiile din tabelul 4.1.1.
I O
- pentru pardoseală şi tavan, înălţi¬ - la clădirile cu un grad de confort mai
redus, precum şi la cele care se în¬
CO
mea încăperii
L=h [m] (4.1.2 b) călzesc temporar, se pot utiliza sobe
Tabelul 4.1.1 Caracteristicile constructive ale sobei de teracotă
c
_ _cu suprafaţa utilă A _
Fig. 4.1.8 Aparate de încălzire cu Numărul plăcilor în înălţime (fără soclu şi cupolă)
gaze. Numărul de plăci înălţimea sobei (inclusiv soclul şi cupola) [m|
a - modelul SYSTEMA cu tiraj forţat; _5_ _6_ _a_ _2_ JQ. 11 JL2-
b - model LAMPART BUDAFOK cu ti¬ R B L 1,47 1,71 1,95 2,19 2,43 2,67 2,91 3,15
raj natural cu racordare la coş; Suprafaţa utilă de încălzire (A) [m2]
c - model LAMPART BUDAFOK cu ti¬ 8 11/2 21/2 2,03 2,45 2,93 3,35 3,77
raj natural cu racordare la perete. 9 11/2 3 2,31 3,26 3,20 3,80 4,27
2 21/2
4.1.4. Sobe de construcţie 10 11/2 31/2 2,58 3,11 3,64 4,23 4,76 5,29
specială (şemineuri) 2 3
11 11/2 4 2,85 3,43 3,90 4,67 5,25 5,84
Şemineurile sunt sobe cu foc deschis- 2 31/2
cu vatră, racordate la coşuri de fum în 12 2 4 3,16 3,78 4,42 5,16 5,78 6,42 7,06
legătură directă cu exteriorul (fig. 4.1.9), 21/2 31/2
Acest mod de încălzire este folosit 13 2 41/2 3,41 4,12 4,81 5,60 6,30 6,98 7,66
ca un foc de agrement. Transmisia căl¬ 21/2 4
durii se realizează în cea mai mare par¬ 14 2 5 3,72 4,45 5,19 6,06 6,80 7,53 8,28 9,02
te prin radiaţie. Randamentul este des¬ 21/2 41/2
tul de scăzut 20...30 %. 15 21/2 5 4,024,81 5,60 6,55 7,34 8,13 8,92 9,71
în prezent se construiesc şemineuri 16 21/2 51/2 4,215,06 6,00 6,92 7,76 8,61 9,45 10,13
cu grătarul din fier, cu posibilităţi de re¬ 17 _
21/2_ 6 4,595,48 6,38 7,46 8,36 9,25 10,15 [n05
glare a aerului necesar arderii, cu co¬ Obs.: R=lntr-un rând; B=în adâncime; L=Pe lăţime;
lectarea cenuşii într-un vas special şi Se recomandă întrebuinţarea sobelor corespunzătoare datelor încadrate în chenar.
'J Capitolul 4: Sisteme de încălzire I. Instalaţii de încălzire
fără acumulare de căldură. Dimensiunile minime ale secţiunii sobe sunt indicate în tabelul 4.1.2.
Dimensionarea acestor sobe constă coşului de fum pentru diverse tipuri de
în general, în alegerea tipului de sobă,
regimul ei de funcţionare fiind practic
continuu. Aceasta înseamnă că fluxul
termic cedat de sobă trebuie să aco¬
pere pierderile de căldură ale încăperii.
-4
4.1.5.3 Dimensiunile coşului de fum
La alegerea tipului de coş, a dimen¬ 2
siunilor lui, precum şi a numărului de
sobe ce se pot racorda la el, este nece¬ : ;
sar să se ţină seama de: tipul şi poziţia :

-\ .-Vv:
-i— 3
sobei, natura combustibilului folosit, 1
regimul de funcţionare a sobelor etc.
Tabelul 4.1.2. Dimensiunile minime
ale secţiunii coşului de fum la sobe
Au ASC
a 5
axb
[m2] [cmxcm] Fig. 4.1.9. Sobă cu focar deschis (şemineu)
/6
<4 13x13 a - vedere generală;
4...5 13x19 b - elemente componente; 7
5...7 19x19 1 - grătar; 2 - hotă; 3 - cărămidă refractară;
>7,5 19x26 4 şi 5 - clapetă de reglare; 6 - vas pentru
A˙Suprafaţa utilă de încălzire a sobelor; colectat cenuşa; 7 - uşă de curăţire şi cu rol
b
A˙Dimensiunile secţiunii coşului. de grilă.
E 40 \
f 42 r
v\
38 V |38 irT
cr 34 V 34 v
3 \ T
30 \ j. 30 V
V V 4 V 4.
26 cr 26 2r v
A
\V
22 \\\ 22 33 \
X V 2. v\ \ 2.
18 XN 18 V
14 a
2 14 A
10
6
A
T
s 33 10
A
*22 §
6
0
0123456789 10 0
0123456789 10
lungime L [m]
lungime L [m]
Fig. 4.1.10. Pierderile specifice de căldură g;pentru 0e = -12 °C:
1 - fereastră simplă; 2 - terasă; 3 - tavan spre pod sau ferea¬
Fig. 4.1.11. Pierderile specifice de căldură g,pentru
1...5 - vezi fig. 4.1.10.
»e= -15 °C:
stră dublă; 4 - pardoseală; 5 - perete exterior.
46 49 50
% 42 rr 46
V 3
& 38
V
\
V
X
42
xX V
X
34 \ Cf 38 \
3
30 A 33 34
30 X
x x t
26
xx x
\
2 X
26 x3 X X x
\
22
x2 22 v o
18 V
x x
18
14
4:1 15
10
XL
s 14
A- zX
ss
10
6 51
6
°0 1 23456789 10
°0
lungime L [m] 1 23456789 10
lungime L [m]
Fig. 4.1.12. Pierderile specifice de căldură qt pentru 6e = -18 °C: Fig. 4.1.13. Pierderile specifice de căldură q,pentru tie = -21 °C:
1...5 - vezi fig. 4.1.10. 1...5 - vezi fig. 4.1.10.
•cu suprafeţe radiative.

4.2. încălzirea cu apă caldă şi fierbinte Caracteristicile principale ale sistemelor de încălzire cu
apă caldă sunt următoarele:
4.2.1. Clasificarea sistemelor •asigură condiţiile de confort datorită temperaturii scăzute
de încălzire cu apă caldă a suprafeţelor corpurilor de încălzire;
•permit reglarea centrală sau locală, calitativă şi cantitativă,
Se utilizează drept agent termic apa caldă cu temperatura a debitelor de agent termic cedate spaţiilor încălzite;
maximă de 95 °C. Agentul termic îşi măreşte potenţialul ter¬ •asigură siguranţa în exploatare şi întreţinere;
mic în cazan, preluând o parte din energia termică cedată •durată medie de viaţă, datorită învelişului de corosiune
de combustibilul ars, iar printr-o reţea închisă de conducte, redus;
transferă energia termică acumulată, spaţiului ce urmează a •inerţie termică mare, vizavi de alte sisteme de încălzire;
fi încălzit, utilizând suprafeţe de încălzire. •pericol de îngheţ, în cazul absenţei unui sistem de pro¬
Sistemele de încălzire cu apă caldă se clasifică în funcţie tecţie cu conductoare de însoţire sau a inhibitorilor contra
de particularităţile de alcătuire sau funcţionare astfel: îngheţului;
1. temperatura agentului termic la ieşirea din cazan: •costuri de investiţie mai mari în raport cu alte sisteme.
•instalaţii cu apă caldă, de medie temperatură, cu tem¬
peratura de regim până la 95 °C; 4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului
•instalaţii de apă caldă de joasă temperatură, cu tempe¬ de încălzire
ratura de regim până la 65 °C.
2. modul de circulaţie a apei calde în reţeaua de distribuţie Alegerea sistemului de încălzire aferent unei clădiri sau
a agentului termic: unui grup de clădiri se face în corelaţie cu confortul termic
•instalaţii cu circulaţie naturală, cunoscute şi sub denu¬ ce trebuie asigurat şi gradul de dotare tehnică pentru care
mirea de „termosifon" sau gravitaţionale; există disponibilitatea financiară a beneficiarului.
•instalaţii cu circulaţie forţată. Opţiunea se face în funcţie de disponibilităţile financiare
3. numărul conductelor de distribuţie a agentului termic; ale beneficiarului şi se adoptă o soluţie eficientă sub aspec¬
•instalaţie cu două conducte (instalaţii bitub); tul confortului termic, în concordanţă cu normele de ges¬
•instalaţii cu o singură conductă (instalaţii monotub). tiune eficientă a energie şi în limitele impuse de protecţia
4. schema de asigurare sau a legăturii cu atmosfera: mediului înconjurător.
•instalaţii deschise, asigurate cu sisteme de asigurare cu Stabilirea unor criterii de alegere, se face luând în consi¬
vase de expansiune deschise; derare destinaţia clădirilor:
•instalaţii închise, asigurate cu sisteme de asigurare cu •de locuit (individuale sau colective);
vase de expansiune închise. •social-culturale, care sunt individuale, în sensul aparte¬
5. modul de amplasare a conductelor de distribuţie: nenţei proprietăţii şi exploatării, sau colective, în ipoteza
•cu distribuţie inferioară; închirierii spaţiilor diferitelor societăţi;
•cu distribuţie superioară. •industriale, care au spaţii destinate personalului auxiliar,
6. soluţia de alcătuire a reţelei de distribuţie: precum şi spaţii de producţie.
•reţele arborescente; în cadrul sistemelor de distribuţie se apreciază ca impor¬
•reţele radiale; tante: distribuţia în plan orizontal sau vertical şi numărul de
•reţele inelare. conducte, precum şi materialul din care sunt confecţionate
7. gradul de răspuns la condiţiile de stabilitate termică şi reţelele de distribuţie: conducte din oţel, cupru sau materia¬
hidraulică: le termoplastice.
•instalaţii cu reglare termo-hidraulică locală; Dotările tehnice reprezintă o categorie importantă a sche¬
•instalaţii cu reglare termo-hidraulică centrală; mei adoptate, deoarece trebuie să răspundă unui minimum
•instalaţii cu gestiune globală a energiei. tehnic determinat de funcţionalitatea instalaţiei şi de dispo¬
8. componenţa transmisiei de căldură în spaţiul încălzit: nibilităţile financiare ale investitorului. Se au în vedere nive¬
•cu suprafeţe convective (static sau dinamic); luri minime de dotare cum ar fi: contorizarea energiei termi¬
•cu suprafeţe convecto-radiative; ce consumate; reglările hidraulice necesare asigurării
Tabelul 4.2.1 Modalităţi de alcătuire a instalaţiilor de încălzire cu apă caldă

Sistem de distribuţie Dotări tehnice
Destinaţia Circulaţie Contorizare Reglare
în plan în plan Număr Gestiune
clădirii Hidraulică Termică
orizontal vertical conducte
N F L C L C L C L C
Radială inferioară j monotub
Individuale inelară X X X X X X
Locuinţe perimetrală superioară bitub
inelară monotub
Colective inferioară X X X X X X X
arborescentă bitub
inelară monotub
Individuale inferioară X X X X X
Social arborescentă bitub
culturale inelară monotub
Colective inferioară X X X X X X X X
arborescentă bitub
Anexe inelară inferioară monotub
X X X X X X
sociale arborescentă superioară bitub
Industriale
Spaţii inelară inferioară
bitub X X X X X
productive arborescentă superioară
Obs. N - naturală; F - forţată; L - locală; C - centrală.
stabilităţii hidraulice a sistemului; reglările termice (locale-L •reţeaua de distribuţie a agentului termic are diametre re¬
sau centrale-C) concepute să asigure un minimum de lativ mari, necesitând configuraţii cu rezistenţe locale mi¬
gestiune a energiei termice; gestiunea automată a energiei nime.
termice în concordanţă cu cerinţele moderne de exploatare în funcţie de particularităţile constructive şi arhitecturale
ecologică a instalaţiilor de încălzire ale clădirii, se pot realiza instalaţii monotub sau bitub cu
O imagine globală a posibilităţilor de alegere a unui sistem distribuţie inferioară, superioară sau mixtă.
de încălzire centrală cu apă caldă este prezentată în tabelul
4.2. 1., faţă de care se pot face următoarele recomandări: 4.2.3.1 Instalaţii bitub cu distribupe superioară
a) sistemele de distribuţie se concep, în acord cu particula¬ Distribuţia superioară (fig. 4.2.1.) se adoptă în condiţiile în
ritatea arhitecturală a fiecărei clădiri, a duratei de exploa¬ care clădirea, nu dispune de un subsol tehnic, care să per¬
tare a conductelor şi echipamentelor alese; mită montarea conductelor de distribuţie a agentului termic
b) dotările tehnice se aleg astfel încât să realizeze în primul cu pantă continuă către coloanele de alimentare a corpurilor
rând nivelul de funcţionare economică şi să permită pro¬ de încălzire.
gresiv ataşarea unor componente care să asigure o Soluţia adoptată este cu conducta de ducere montată la
gestiune eficientă a instalaţiei. partea superioară, cea de întoarcere fiind montată la nivelul
pardoselii sau sub aceasta.
4.2.3. Instalaţii de încălzire cu circulaţie naturală Varianta cu ambele conducte de distribuţie la partea su¬
perioară prezintă dezavantajul circulaţiei greoaie a apei în
Constitue începutul încălzirii centrale, pentru zilele noastre conducte.
şi în mod particular pentru ţara noastră, pot fi considerate Varianta numai cu conducta de ducere la partea superioa¬
încă utilizabile în zonele izolate, lipsite de energie electrică ră prezintă avantajul unei circulaţii mai active a apei în con¬
pentru alimentarea unor componente de modernizare. Argu¬ ducte deoarece la presiunea termică realizată prin răcirea
mentul care a impus părăsirea în timp a acestora l-a con¬ apei în corpurile de încălzire, se adaugă şi cea produsă prin
stituit presiunea disponibilă mică pentru vehicularea agentu¬ răcirea apei în coloane atât pe conducta de ducere cât şi
lui termic, care conduce la diametre relativ mari pentru re- pe cea de întoarcere.
ţeua de distribuţie şi de aici costuri mai ridicate ale lor în ra¬ Varianta cu vas de expansiune deschis VED (fig. 4.2.1a) este
port cu cele moderne. utilizată la majoritatea clădirilor prevăzute cu pod. Vasul de ex¬
Aceste instalaţii, cunoscute curent sub denumirea „prin pansiune se poate monta pe pardoseala podului, de preferat
termosifon" sau „prin gravitaţie" se utilizează la clădiri de lo¬ în apropierea coşului de fum (în cazul că acesta există),
cuit, individuale sau colective, puţin dezvoltate pe orizontală luându-se măsurile corespunzătoare de izolare termică.
şi în mai mare măsură pe verticală. Varianta cu vas de expansiune închis VEI (fig. 4.2.1b),
Sunt caracterizate prin: permite montarea acestuia într-un spaţiu adiacent cazanului,
•amplasarea sursei de agent termic în aceeaşi clădire cu dezaerisirea putându-se face prin dispozitive automate de
consumatorii de energie termică; dezaerisire amplasate în zona superioară a instalaţiei.
•circulaţia agentului termic se realizează datorită presiunii Prepararea apei calde de consum se asigură în ambele
termice; cazuri cu schimbătoare de căldură alese şi poziţionate co¬
respunzător pentru a permite circulaţia
CAP VED agentului termic primar pe baza presiu¬
Rc nii termice. Pentru cazul unor subsoluri
DA cu înălţime mică apa caldă de consum
se poate prepara local la fiecare consu¬
X
Rdr Rdr Rdr Rdr mator, sau centralizat utilizând alte sur¬
X
Ic.îl C.î IcTl FcTI se de încălzire.
Reglarea necesară asigurării stabilităţii
t II î t hidraulice se obţine prin prereglarea ro¬
X Rdr Rdr Rdr Rdr
I c-îj : Ic.îl ; C.î binetelor cu dublă reglare care preiau
diferenţele de presiune neacoperite re¬
Acc
* Rdr Rdr
I
Rdr
I
Rdr
zultate din calculul reţelei de distribuţie.
Contorizarea se face numai la nivelul
B:
* m? LHIJ Acc
HH iIc.îl consumului de combustibil, deoarece pe
[ft R2 fa circuit agent termic ridică probleme de
3#
Ar 1 VEI
ss !? ©
-K- l -t
pierderi de sarcină care nu pot fi aco¬
ss perite de presiunea termică disponibilă.
ss în condiţiile utilizării echipamentelor
Cz t Cz
* %. AG
AG moderne există posibilitatea reabilitării
termice a instalaţiilor vechi, unde în
a b locul VED se prevede un VEI.
Fig. 4.2.1. Instalaţie de încălzire bitub cu distribuţie superioară şi circulaţie 4.2.3.2 Instalapi bitub cu distribuţie
naturală: inferioară
a - instalaţie cu VED; b - instalaţie cu VEI; Distribuţia inferioară se adoptă pentru
Cz - cazan; B - schimbător de căldură; C.î - corp de încălzire; VED - vas de expansi¬ clădirile care dispun de subsol tehnic co¬
une deschis; VEI - vas de expansiune închis; DA - ventil automat de dezaerisire; SS - respunzător amplasării sursei de agent
supapă de siguranţă; Acc - apă caldă de consum; Ar - apă rece; Rs - robinet de sem¬ termic pentru încălzirea clădirii şi prepa¬
nalizare; Rdr - robinet cu dublă reglare; AG - alimentare şi golire; R1, R2 - robinete; CA
--
rării apei calde de consum, precum şi a
- conductă dezaerisire; Rc - robinet pentru circulaţie; Rg - robinet de golire.
conductelor de distribuţie a agentului ter¬
- conductă de ducere; conductă de întoarcere; -x—x- conductă siguranţă mic cu panta necesară către coloanele
întoarcere; —x- conductă siguranţă ducere; —• — conductă de semnalizare. de alimentare a corpurilor de încălzire.
Se poate realiza în două variante de i’CA

VED
echipare (fig. 4.2.2) diferenţiate prin sis¬
9
temul de asigurare, de preparare a apei DA DAU
Rc
calde de consum şi a modului de deza-
erisire. ff | Rdr
X
Rdr Rdr Rdr
Şi în acest caz, prepararea apei calde x . 1c.î| făîŢ fcTT fcTT

de consum poate fi analizată în funcţie I î I î
Rdr Rdr Rdr Rdr
de combustibilul utilizat, cu posibilitate
de preparare locală sau centrală. în : lc.î| IC.TŢ : I c.îf i Ml
cazul din urmă, dacă înălţimea subsolu¬ x
i î
lui tehnic nu permite asigurarea înălţimii Acc Rdr Rdr Rdr Rdr
Acc
SI llc.il
minime pentru obţinerea presiunii termi¬ R2T * | C.î] i Rg Rj I C.î Ic.î| :
ce necesară circulaţiei agentului termic B( x - -tx - •
prin schimbătoarele de căldură, se pot Ar _D .V-A VEÎ

utiliza alte surse independente.
Varianta din fig. 4.2.2a necesită spa¬
ţiu corespunzător pentru amplasarea
SS
Cz Cz
&.SS
vasului de expansiune deschis, care "Î9 AG 9? AG
poate fi poziţionat în podul clădirii, dacă a b
acesta există, sau în zona superioară a
instalaţiei (casa scării) dacă spaţiul per¬ Fig. 4.2.2. Instalaţie de încălzire bitub cu distribuţie inferioară şi circulaţie
mite. în plan vertical, pe lângă spaţiile naturală
necesare coloanelor de agent termic, a - instalaţie cu VED; b - instalaţie cu VEI
sunt asigurate şi cele necesare ampla¬ Acc, AG, Ar, CA, Cî, Cz, DA, Rc, Rs, Rdr, Rg, Ri, R2, SS - din fig. 4.2.1; B -
sării conductelor de siguranţă şi de schimbător de căldură; VED - vas de expansiune deschis; VEI - vas de
preaplin de la VED.
zintă avantajul eliberării plafonului ulti¬ —•

mului etaj de reţeaua de dezaerisire şi a
expansiune închis.
Varianta din fig. 4.2.2b cu VEI şi dis¬ -conductă de ducere;
— conductă de semnalizare
--- conductă de întoarcere;
pozitive automate de dezaerisire, pre¬ -x—x- conductă siguranţă întoarcere; —x— conductă siguranţă ducere;
podului de spaţiul necesar amplasării vasului de expan¬

siune. Instalaţia devine mai elastică, fără a influenţa buna [VEDlf
1
funcţionare. a b d
Amplasarea sursei de căldură şi a sistemului de asigurare la
nivelul subsolului, facilitează o mai bună exploatare a instalaţiei.
Ca şi în cazul precedent, stabilitatea hidraulică se asigură
sTff ff ;.î iii Ici ;.î
printr-o bună dimensionare a reţelei orizontale şi verticale de

distribuţie, la care se adaugă aportul robinetelor cu dublă
reglare (care preiau excedentul de presiune)
m ff Eff ;.î ;.î pi ;.î
4.Z3.3 Instalaţii monotub ff ff ffi ;.î m Ici :.î

r 1
Caracteristica importantă a acestui sistem constă în
aceea că distribuţia agentului termic se poate face în zona
superioară, colectarea în zona inferioară, iar coloanele sunt Cz
realizate numai cu o singură conductă.
Comparativ cu sistemul bitub şi distribuţie superioară, di¬ Fig. 4i3. Instalaţie de încălzire monotub cu circulaţie
ferenţele apar numai la alcătuirea coloanelor şi la modalita¬
naturală:
tea de racord a corpurilor de încălzire la acestea.
I - racordare unilaterală; II - racordare bilaterală;
Instalaţiile monotub pot fi realizate în mai multe variante
a şi d - alimentare în serie; b - alimentarea cu conductă de
dintre care unele sunt prezentate în fig.a 4.2.3.
ocolire realizată axial cu coloana; c şi e - alimentare cu conductă
Cele două variante au corpuri de încălzire numai pe o
de ocolire dezaxată; Cz - cazan; C.î - corp de încălzire; VED - vas
parte sau ambele părţi.
de expansiune deschis.
în cazul variantelor din fig. 4.2.3 coloanele „a“ şi „d“, apa se
răceşte succesiv în corpurile de încălzire, căderea de fig. 4.2.3, variantele coloanelor „b“, „c“ şi „e“.
temperatură totală între ducere şi întoarcere fiind de 20 K, La aceste instalaţii, consumul de metal în conducte este
repartizată neuniform între corpurile de încălzire. Rezultă că, mai redus decât la cele bitub, în schimb creşte consumul
temperatura apei de alimentare este cu atât mai scăzută cu de metal aferent corpurilor de încălzire.
cât numărul corpurilor de încălzire înseriate este mai mare.
Aceasta duce la necesitatea măririi suprafeţelor de încălzire cu 4.2.4. Instalaţii de încălzire cu circulaţie forţată
cât acestea sunt mai jos plasate. Alt dezavantaj îl prezintă
faptul că nu se pot prevedea robinete de reglare la fiecare Particularitatea principală a acestor sisteme, faţă de cele
corp de încălzire, acestea putând opri circulaţia pe coloană. cu circulaţie naturală, constă în faptul că circulaţia agentului
Unele îmbunătăţiri ale acestui sistem sunt aduse prin intro¬ termic se realizează cu una sau mai multe pompe, montate
ducerea conductelor de scurtcircuitare a corpurilor de încăl¬ pe conducta de ducere sau întoarcere, la care se daugă şi
zire, putându-se astfel asigura o alimentare cu agent termic aportul presiunii termice. Aceste instalaţii pot fi adoptate
de temperatură mai ridicată, care se obţine prin amestecul pentru toate categoriile de clădiri, indiferent de desfăşurarea
apei din coloană cu cea de la corpul de încălzire precedent. lor în plan sau pe verticală. Chiar dacă devin dependente de
Scurtcircuitarea corpurilor de încălzire se poate realiza ca în energia electrică necesară acţionării pompelor, economiile
realizate datorită micşorării diametrelor conductelor le fac reprezintă legătura dintre circuitul primar şi cel secundar,
competitive şi cu cea mai largă aplicabilitate. numit uneori buclă de apartament sau buclă secundară.
Sistemele de încălzire individuală centralizată pot fi reali¬
4.2.4.1 Instalapi de încălzire cu distribuţie individuală zate în mai multe variante, acestea depinzând de echiparea
Sistemul este destinat cu precădere clădirilor de locuit şi MTH sau modul de alcătuire a buclei secundare.
celor publice (terţiare) care au activităţi individuale. Elementul Referitor la modul de echipare al MTH, sistemele de încăl¬
de consum al acestor două categorii de clădiri constă în zire individuală centralizată pot fi alcătuite în două variante:
necesitatea funcţionării independente pentru fiecare destina¬ a) cu echipament pentru prepararea comună a apei calde
ţie, de unde decurg şi particularităţile în dotarea tehnică. de consum, cunoscute şi sub denumirea de modul
în alcătuirea acestor instalaţii se disting două componente „Satelit"; (§ 4.2.5)
importante: b) fără echipament pentru prepararea comună a apei cal¬
•primară, care include sursa de agent termic cu reţeaua de de consum.
orizontală şi verticală de distribuţie a acestuia, până la După modul de alcătuire al MTH, se pot distinge varian¬
accesul în apartament sau la unitatea individualizată; tele cu racordare:
•secundară, în care sunt incluse circuitele de distribuţie a - directă (MTH1)
agentului termic în cadrul apartamentului sau al unităţii - cu distribuitor-colector (MTH2)
individualizate, inclusiv corpurile de încălzire. - cu butelie de egalizare a presiunii (MTH3)
Legătura dintre cele două componente este făcută de un - cu butelie de egalizare a presiunii şi distribuitor-colector
modul termohidraulic (MTH), care permite reglarea, contori¬ (MTH4)
zarea şi distribuţia agentului termic. Modulul termohidraulic, Referitor la distribuţia agentului termic la nivelul aparta¬
mentului sau unităţii individualizate,
ţ. MTH, soluţiile adoptate sunt:
...........
j R| ®t R(
llâl
Rdr Rdr
a
I>tn, [fe, V
MTH2
• reţea bitub cu distribuţie radială, peri-
metrală sau inelară;
_ • reţea monotub cu distribuţie peri-

MTH! ; IR, Ct R, !
! —awiD i 1RUTS c.î I f metrală sau inelară.
RTS RTS
jr˙ir-salfcu
y.iR| 1
'i il
Alcătuirea sistemelor de încălzire, pre¬
zintă avantajele următoare:
— J— • independenta funcţională a buclelor
---------
RTS RTS
de apartament sau a unităţii indivi¬
MTH2. f.
Rdr Rdr
pMigw
â Ml.vx i! -RTS RTS
g
dualizate;
•izolarea unei bucle cu butelie de
egalizare a presiunii (BEP), în raport
cu sistemul global, fără a perturba
MTH3
stabilitatea hidraulică a buclelor în
RTS RTS
j. ; MTH4-;/ f lzzzzzzzz.--*r----\
funcţiune;
•reglarea termohidraulică individuală a
I* buclelor, răspunzând cerinţelor de
JRC.
M-RP Cî RUTS c.î
; ordin material sau de confort;
RTS 'L if • contorizarea energiei termice la nivelul
T buclelor;
e C.î
î
Iî MTH4, •gestiunea consumurilor de energie
termică în acord cu cerinţele de
yţifi
MTH4 control şi exploatare moderne.
li Sistemul bitub asigură o stabilitate hi¬
draulică mai bună în timp ce sistemul
VEI
monotub poate fi considerat mai econo¬
mic, în condiţii de eficienţă egale.
Fig. 4.2.4. Scheme de instalaţii de încălzire cu distribuţie individuală Cele două sisteme, analizate în mai
în sistem bitub: multe variante de alcătuire, sunt prezen¬
a - cu robinete individuale cu dublă reglare; b - cu robinete termostatice individuale; c tate în fig. 4.2.4 pentru distribuţia bitub
- cu distribuţie şi colectare centralizată şi robinete individuale cu dublă reglare; d - cu şi 4.2.5 pentru distribuţia monotub.
butelie pentru egalizarea presiunilor şi robinete termostatice individuale; e - cu butelie Specific acestor variante este faptul că
pentru egalizarea presiunilor; distribuţie şi colectare centralizată cu robinete termosta¬ poziţionarea conductelor de distribuţie
tice individuale şi comandă şi reglare diferenţiată; f - cu distribuţie şi colectare centra¬ se face la nivelul plintei sau sub pardo¬
lizată; robinet cu 4 căi pentru unică racordare şi reglare termostatică de capăt; g - cu seală, utilizând reţele de tip radial, peri-
distribuţie şi colectare centralizată, armături pentru racordare unică şi reglare termost¬ metral sau mixt, precum şi posibilitatea
atică superioară; h - cu butelie pentru egalizarea presiunilor; distribuţie şi colectare cen¬ realizării unor coloane de scară pentru
tralizată cu armături pentru racordare unică şi reglare termostatică superioară; ducere şi întoarcere, de la care se poate
i - cu butelie pentru egalizarea presiunilor; distribuţie şi colectare centralizată, robinete realiza racordarea succesivă a apar¬
cu 4 căi pentru unică racordare şi reglare termostatică de capăt; tamentelor sau spaţiilor în proprietate
Cî; Cz; Rdr; Ri; Rr; VEI - au semnificaţia din fig. 4.2.1; RTS - robinet termostatic; BEP unică.
- butelie pentru egalizarea presiunilor; D - distribuitor; C - colector; Ct - contor; Pc - pompă Compatibilitatea dintre aceste sisteme
de circulaţie; ARD - armătură pentru racordare unică; RUTS - robinet cu 4 căi pentru de distribuţie şi variantele de alcătuire a
racordarea unică şi reglare termostatică de capăt; OR - ansamblu de comandă şi regla¬ buclelor de alimentare este prezentată
re diferenţiată; R3C - robinet cu 3 căi; MTHi - modul termohidraulic cu racordare directă; în fig. 4.2.4. Se remarcă faptul că solu¬
MTH2 - modul termohidraulic cu D-C; MTH3 - modul termohidraulic cu BEP; MTH4 - ţiile de alimentare dotate cu distribuţie
modul termohidraulic cu BEP şi D-C; Te - termostat exterior. şi colectare centralizată prezintă cea
mai mare elasticitate în funcţionare, cu posibilităţi de a rea¬ •echilibrarea termohidraulică locală în funcţie de
liza mai multe variante de alcătuire. necesităţi se obţine cu robinetele termostatice (fig.
Adoptarea unor variante de distribuţie se face în funcţie de: 4.2.4b);
•amplasarea în plan a corpurilor de încălzire; - racordarea cu distribuitor-colector (fig. 4.2.4 c, f şi g);
•libertatea de montare a conductelor de distribuţie, fără schemele de alimentare se realizează cu distribuţie de
a afecta elementele de rezistenţă; plintă radială sau mixtă şi prezintă următoarele particula¬
•accesibilitatea la traseele importante în caz de necesitate; rităţi termohidraulice:
•trasee economice în acord cu cerinţele funcţionale şi •echilibrarea hidraulică a buclelor în raport cu coloana se
arhitecturale locale. realizează cu ajutorul robinetului de reglare;
O componentă importantă, comună celor două grupe de •echilibrarea hidraulică a fiecărui corp de încălzire se
distribuţie o constitue contorizarea individuală, care se poa¬ realizează cu robinetele cu dublă reglare;
te realiza în interiorul sau exteriorul spaţiului deservit de in¬ •echilibrarea hidraulică între ramurile de distribuţie se
stalaţia interioară realizează cu ajutorul robinetelor de reglare prevăzute la
distribuitor-colector;
4.2.4.1.1 Instalaţii bitub •echilibrarea termohidraulică la fiecare corp de încălzire
Schemele grupate în fig. 4.2.4. reunesc echipamente ce se realizează cu armăturile de racordare unică şi robi¬
pot participa la alcătuirea unor scheme bitub. Fiecare va¬ netele termostatice (fig. 4.2.4g);
riantă prezentată se poate aplica întregii clădiri. întrucât - racordarea cu butelie de egalizare a presiunii (fig. 4.2.4d); în
variantele se diferenţiază prin funcţionalitate, nivel de dotare general, schemele de alimentare sunt cu distribuţie liniară şi
şi gestiunea simplă sau complexă a energiei termice, nu prezintă ca particularităţi termohidraulice:
este exclusă posibilitatea racordării la aceeaşi coloană a mai •independenţa hidraulică faţă de regimul hidraulic al
multor variante dar cu condiţia analizării compatibilităţii coloanei;
funcţionării în ansamblu. •echilibrarea termohidraulică a fiecărui corp de încălzire
Sursa de energie termică se consideră comună, echipată cu robinete termostatice;
cu unul sau mai multe cazane. Parametrii agentului termic •circulaţia agentului termic în bucla de alimentare este
se stabilesc printr-o reglare calitativă centrală, în funcţie de asigurată de o pompă de conductă;
temperatura exterioară sau condiţiile din interior. - racordarea cu butelie de egalizare a presiunilor şi distribui¬
Separarea hidraulică a circuitului cazanului de cel al reţelei tor-colector (fig. 4.2.4e, h şi i), în care schemele de ali¬
de distribuţie, prin prevederea unei BEP, asigură o elasti¬ mentare se realizează cu distribuţie de plintă, radială sau
citate funcţională fără a influenţa consumatorii. mixtă şi prezintă următoarele particularităţi termohidrau¬
Rezultă necesitatea prevederii unor dispozitive sau armă¬ lice:
turi de echilibrare hidraulică a reţelei orizontale. •independenţa hidraulică faţă de regimul hidraulic al
Elementele comune variantelor prezentate sunt: coloanei;
• contorizarea consumului de energie termică la nivelul fie¬ •echilibrarea hidraulică între ramurile de distribuţie se
cărei bucle de distribuţie, montarea contorului de energie realizează cu ajutorul robinetelor de reglare prevăzute la
termică putându-se face pe conducta de ducere sau pe distribuitor-colector;
cea de întoarcere, este de dorit ca bucla de contorizare •realizarea unei reglări termohidraulice la fiecare corp de
să poată fi amplasată la nivelul de distribuţie, în casa încălzire cu robinetele termostatice (fig. 4.2.4e), cu ar¬
scării, permiţând accesul comod al serviciului de ex¬ mături de racordare unică (fig. 4.2.4h), cu robinete ter¬
ploatare; mostatice şi armături de racordare unică (fig. 4.2.4i);
•prevederea unor robinete de concesionare pe conducta •posibilitatea reglării zilnice, săptămânale sau chiar sezo¬
de ducere, cu acces din nişa contorului, care să permită niere, precum şi comanda de la distanţă a funcţionării
oprirea voluntară a furnizării energiei termice; şi opririi instalaţiei;
•prevederea unor robinete sau armături de echilibrare •circulaţia agentului termic în bucla de alimentare este
hidraulică a buclei de distribuţie în raport cu coloana de asigurată cu o pompă de conductă.
alimentare, cu condiţia ca accesul la aceasta să fie permis
personalului de specialitate; 4.2.4.1.2 Instalaţii monotub
•prevederea unor robinete de închidere a buclelor de ali¬ Variantele de alcătuire a buclelor de alimentare, precum şi
mentare pentru izolarea buclei în caz de avarie în aval; racordarea acestora la coloana de distribuţie a agentului
•analizarea posibilităţii de golire rapidă a buclei de alimen¬ termic este prevăzută în fig. 4.2.5.
tare în caz de avarie sau în vederea părăsirii pe termen Elementele comune cu instalaţiile bitub sunt:
lung a spaţiului deservit. •contorizarea agentului termic se realizează montând con¬
Variantele de alcătuire a buclelor de alimentare prezentate torul pe conducta de ducere sau întoarcere;
în fig. 4.2.4. se pot aplica în funcţie de particularităţile locale •echilibrarea hidraulică a buclei în raport cu coloana;
constructive ale spaţiului ce urmează a fi încălzit. •izolarea buclei de alimentare de coloană;
Se consideră ca soluţii optime patru categorii de reţele de •golire rapidă;
distribuţie: de plintă, radială, liniară şi mixtă. •reglare locală termohidraulică;
După modul de racordare la coloanele şi criteriile funcţionale Avantajul sistemului monotub constă în economia realiza¬
buclele de alimentare cu energie termică se pot realiza astfel: tă în cadrul reţelei buclei de alimentare, utilizând o singură
- racordare directă (fig. 4.2.4 a şi b); schemele de alimenta¬ conductă. Corpurile de încălzire fiind alimentate cu agent
re se realizează cu distribuţie liniară şi prezintă următoa¬ termic de temperatură cotinuu descrescătoare, antrenează
rele particularităţi termohidraulice: o majorare progresivă a suprafeţei corpurilor de încălzire de
•presiune disponibilă mare în punctul de racord datorită la intrare către periferia sistemului.
traseului lung (racord-corp de încălzire); Alcătuirea reţelei în cadrul buclei de alimentare, se poate
•echilibrarea hidraulică a buclelor în raport cu coloana se face în varianta distribuţiei de plintă sau linie.
realizează cu ajutorul robinetului de reglare; Schemele de alcătuire a instalaţiilor pot fi realizate ca şi
•echilibrarea hidraulică a fiecărui corp de încălzire se cele bitubulare grupându-le din punct de vedere al modului
realizează local prin robinete cu dublă reglare; de racordare la coloane:
- racordarea directă (fig. 4.2.5 a, b, c), utilizată în instalaţii •racordarea din fig. 4.2.5 c prezintă particularitatea că poate
individuale comune din cadrul unei clădiri, are următoare¬ beneficia de reglarea termohidraulică atât local cât şi cen¬
le caracteristici: tralizat la nivelul buclei de alimentare; agentul termic poate
•presiunea necesară circulaţiei agentului termic în cadrul avea parametrii variabili prin reglarea calitativă realizată de
buclei este dată de presiunea disponibilă în punctul de robinetul cu 3 căi, acţionat de un termostat de cameră;
racord la coloana de distribuţie; prezenţa robinetului cu 3 căi în reţea, obligă la prevederea
•echilibrarea hidraulică a buclei de alimentare în raport unei pompe de circulaţie în aval, care să acopere pierderile
cu coloana de distribuţie se realizează cu robinete de de sarcină suplimentare datorate acestei montări.
reglare, montate pe conducta de intrare a fiecărei bucle; La nivelul fiecărui corp de încălzire, prin armăturile de ra¬
Diferenţele între cele trei variante constau în modalitatea cordare unică şi a robinetelor termostatice se sigură o
de reglare a energiei termice; astfel la: reglare termohidraulică individuală, în funcţie de cerinţele
•racordarea din fig. 4.2.5 a, reglarea termo-hidraulică este energetice locale.
locală, la nivelul fiecărui corp de încălzire, cu robinete - racordare cu distribuitor-colector (fig. 4.2.5 g, h, i ,j); sche¬
termostatice; mele de alcătuire a instalaţiilor prezintă următoarele par¬
•racordarea din fig. 4.2.5 b, reglarea temperaturii agentului ticularităţi comune:
termic se realizează centralizat, în raport cu bucla de alimen¬ •permite alimentarea mai multor apartamente sau unităţi
tare, printr-un robinet cu acţionare directă, comandat de un cu gestiune unică situate pe acelaşi palier;
termostat de cameră; local, la nivelul fiecărui corp de •necesită presiuni disponibile mici în zona de racord la
încălzire, pe conducta de intrare, robinetul sau armătura de coloană;
reglare montată pe racordul de ieşire din corpul de încălzi¬ •pierderile de sarcină pe circuitul buclei de alimentare sunt
re, permite reglarea hidraulică în cadrul buclei de alimentare; acoperite cu pompe de circulaţie montate pe fiecare circuit;
•contorizarea consumului de energie
RTS RTS MTH, MTH, termică;
?TC
• reglarea termohidraulică la nivelul
-BHJHSI- corpurilor de încălzire în funcţie de
cerinţele energetice locale.
Tc
\ Rr Ct R, Cele patru scheme sunt diferenţiate prin
RTS RTS m MTH! RTS RTS componentele care realizează stabi¬
—1*3-0
A ARU
; : BEP MTHa C.î TARU C.î "TARU litatea termohidraulică locală şi prin
_
C.î
-H«i
:
|Pc
ŞR3C R ifni
l;Ri Ci
rT— d modul de racordare a corpului de încăl¬
RTS RTS
MTH3
M I MTH3
zire: sus-jos sau jos-jos, astfel la:
•schema de alimentare din fig. 4.2.5 g:
rcT - alimentarea corpurilor de încălzire se
C.î
r C.î LZ*|
Rr 1
r
BEP
ii BEP
f
2
t c-! face în sistemul sus-jos cu racorduri în
diagonală;
RTS
r-rHj
RTS : RTS RTS
- stabilitatea termodinamică a corpurilor
de încălzire în raport cu conducta de
ARU C.î "TARU agent termic a buclei de alimentare se
g
realizează prin robinetul termostatic,
montat la intrarea agentului termic în
corpul de încălzire şi a robinetului sau
C.î RUTSi
al RTS RTS
HS˙SH
t
armăturii de reglare de pe racordul de
C.î RUTS
şN ITS C.î c.î întoarcere.
zTlî
_W˙rO\
E
Trhrfcr-: Cele două componente asigură reglarea
locală şi individuală a consumului de
Ct I
! --HT
energie termică solicitat.
_ *R3c I :˙
•schema de alimentare din fig. 4.2.5h:
Pc - alimentarea cu agent termic se face
Cz pe la partea inferioară a corpurilor de
s VEI
BEP
încălzire, pe aceeaşi parte, cu circu¬
laţia agentului termic în corpul de în¬
călzire sus-jos, utilizând armătura
Fig 4i5.Scheme de instalaţii de încălzire cu distribuţie a agentului termic în si¬ pentru racordare unică;
stem monotub: - reglarea consumului de energie ter¬
a - alimentare sus-jos cu reglare termostatică individuală; b - idem cu reglare mică în acord cu cerinţele energiei lo¬
centralizată; c - cu armătură de alimentare unică, reglare termostatică superioară şi cale este asigurată prin robinetul ter¬
reglare centralizată cu robinet cu 3 căi; d - idem şi racordare prin butelie de egalizarea mostatic, montată în zona de acces a
presiunilor; e - alimentare superioară cu reglare termostatică individuală şi racordare prin agentului termic în corpul de încăl¬
butelie pentru egalizarea presiunilor; f - alimentare superioară cu reglare individuală zire;
inferioară şi reglare calitativă în funcţie de temperatura ambientală şi racordarea prin - stabilitatea hidraulică a corpului de
butelie de egalizarea presiunilor; g - cu distribuţie şi colectare centralizată, reglare încălzire, în raport cu conducta de
termostatică individuală şi reglare hidraulică inferioară; h - cu distribuţie şi colectare alimentare se realizează cu armătura
centralizată, cu armături inferioare pentru racordare unică şi reglare termostatică superioară; pentru racordare unică de pe ra¬
i - cu distribuie şi colectare centralizată, robinete cu racordare unică şi reglare termostatică cordul de ieşire a agentului termic.
de capăt; j - cu distribuie şi colectare centralizată; racordare comună a 2 corpuri de încălzi¬ •schema de alimentare din fig. 4.2.5i:
re şi reglare termostatică individuală; - alimentarea cu agent termic se face
MTH1; MTH2; MTH3; Cî; Ri; Rr; Ct; RTS; BEP; D; C; Pc; ARU; RUTS; Te; R3C; VEI; Cz în sistem jos-jos pe aceeaşi parte a
- au semnificaţia de la fig. 4.2.4; Tc - termostat interior; Ra - robinet cu acţionare directă. corpului de încălzire;
- temperatura medie a corpului de încălzire este în - reglarea locală şi individuală a consumatorului de ener¬
general mai mică comparativ cu sus-jos; gie termică se face cu robinete termostatice, corespun¬
- stabilitatea termohidraulică a fiecărui corp de încălzire zător cerinţelor energetice locale;
se realizează prin armătura cu racordare unică de re¬ •schema de alimentare din fig. 4.2.5 f:
glare termostatică de capăt. - racordarea corpurilor de încălzire la conducta de alimen¬
•schema de alimentare din fig. 4.2.5 j: tare se face în varianta sus-jos, în diagonală;
- se face racordarea comună a două corpuri de încălzire - echilibrarea hidraulică locală se face cu robinete sau ar¬
alăturate; mături de reglare, montate pe racordul de ieşire din
- reglarea hidraulică locală şi individuală, se realizează prin corpul de încălzire;
robinete termostatice amplasate la intrarea agentului ter¬ - reglarea centralizată a consumului de energie termică cu
mic în corpul de încălzire şi armături de reglare amplasate termostatul de cameră care acţionează funcţionarea în
la ieşirea agentului termic din corpul de încălzire. regim de debit variabil a pompei de circulaţie.
- racordare cu butelie pentru egalizarea presiunilor (fig. 4.2.5 Instalaţiile de încălzire monotub pot utiliza ca armătură de
d, e, f); schemele de distribuţie se caracterizează prin: racordare şi un ejector.
•independenţă faţă de presiunile disponibile din zona Ejectorul DIASOL se bazează pe efectul „venturi", reali¬
de racord la coloana de distribuţie; zând o diferenţă de presiune între punctele de racordare a
•pierderile de sarcină aferente circuitului buclei de ali¬ corpului de încălzire.
mentare sunt acoperite de o pompă de circulaţie, Corpurile de încălzire pot fi alimentate cu agent termic în
montată în aval de butelia de egalizare; sistemul sus-jos, cu ejectorul plasat în zona de racordare a
•amplasarea conductei de alimentare a corpurilor de întoarcerii la reţeaua monotub (fig. 4.2.6 a), sau printr-un
încălzire se face la plintă sau perimetral sub par¬ corp de ejector cu racorduri duble (fig. 4.2.6 b).
doseală. în ambele variante de racordare, corpul de încălzire este
Referitor la modul de localizare a schemelor de alimentare prevăzut cu robinet termostatic, iar pe partea opusă alimen¬
cu agent termic se menţionează specificul fiecăreia: tării cu un dispozitiv automat de dezaerisire.
•schema de alimentare din fig. 4.2.5 d: Distanţa minimă A (fig. 4.2.7 a) între racordurile de ducere şi
- racordarea corpurilor de încălzire la conducta de alimen¬ ejector trebuie să fie de 70 mm pentru ejectoarele cu diametru
tare se face cu armătură pentru racordare unică; mai mic de 1i/4“ şi mai mare sau egală cu diametrul ejectorului
- racordarea corpului de încălzire se face pe aceeaşi în cazul că diametrul este mai mare de 1i/4“.
parte, cu posibilitatea de circulaţie a agentului termic în Distanţa minimă B între ejector şi racordul de ducere pen¬
interiorul corpului de încălzire după schema sus-jos; tru următorul circuit derivat, trebuie să fie minimum 150 mm
- echilibrarea hidraulică individuală se realizează prin pentru ejectoare cu diametru mai mic de 1im“, iar pentru
armătura de racordare unică;
- reglarea locală şi individuală a consumatorilor de 1 4
energie termică se face cu robinete termostatice. -i.'
•schema de alimentare din fig. 4.2.5 e:
- racordarea corpurilor de încălzire se face în varianta
sus-jos pe aceeaşi parte sau în diagonală;
- echilibrarea hidraulică se face cu robinete sau armături
de reglare, montate la ieşirea agentului termic din corpul
.1 TH 2/ 77
de încălzire;
a
1 1 4
2 .1 4 tSi
4 -cMţ—
î
3' 5
5 5
I I
I
u
37
© B
b
1 4
r 5
17 6 h
U-6˙
5
&
•U
H
mr
Detaliul "A" Detaliul "B" 77 17
a b
c
Fig. 4.2.6. Racordarea corpurilor de încălzire
cu ejectoare: Fig. 4.2.7. Racordarea corpurilor de încălzire
a - racordare sus-jos cu ejector simplu; cu ejectoare DIASOL:
b - racordare sus-jos cu ejector dublu; a - circuit normal; b - circuit cu rezistenţe locale;
A - ejector simplu; B - ejector dublu; 1 - corp de încălzire; c - circuit cu corpuri de încălzire montate în paralel;
2 robinet termostatic; 3’ - ejector simplu; 3“ - ejector dublu; 1 - corp de încălzire; 2 - ejector DIASOL; 3 - conductă circuit de
4 - robinet automat de dezaerisire; 5 - circuit încălzire; încălzire; 4 - robinet automat de dezaerisire; A - distanţa dintre
6 - ieşire apă caldă din corpul de încălzire; 7 - intrare apă racordul de ducere şi ejector; B - distanţa dintre ejector şi racordul
caldă în corpul de încălzire. _ de ducere. _
diametre mai mari, aceeaşi distanţă se majorează la echiva¬ printr-o reţea cu două conducte amplasate la partea infe¬
lentul a 4 diametre interioare. rioară sau superioară a clădirii.
Condiţiile de distanţă sunt recomandate de către furni¬ Instalaţiile se grupează în trei categorii:
zorul ejectorului, motivând că în cazul contrar apar scăderi a. instalaţii bitub cu echilibrare hidraulică prin robinete cu
de presiune dinamică influenţând negativ repartizarea dublă reglare şi asigurare cu vas de expansiune deschis;
debitelor de agent termic cu corpurile de încălzire. b. instalaţii bitub cu echilibrare termohidraulică locală şi
Amplasarea unor rezistenţe locale (coturi, curbe) în apro¬ asigurare cu vas de expansiune închis.
pierea ejectorului (fig. 4.2.7 b) şi a conductelor de racord ale c. instalaţii monotub cu echilibrarea termohidraulică locală
corpului de încălzire nu produce anomalii funcţionale, pre¬ şi asigurare cu vas de expansiune închis.
siunea dinamică putând fi asigurată. Sursa de agent termic poate fi amplasată la subsol, parter
Racordarea în paralel (fig. 4.2.7 c) nu este recomandată sau la un nivel tehnic situat la partea superioară a clădirii.
decât în cazuri excepţionale, soluţia generând atât scăderi
de presiune cât şi căderi mari de temperatură în corpurile 4.2.4.2.1 Sisteme bitub clasice
de încălzire. Instalaţiile de încălzire se execută cu distribuţie inferioară
Corpurile de încălzire sunt prevăzute cu dispozitive auto¬ (fig. 4.2.8 a) sau superioară (fig. 4.2.8 b). Ambele variante au
componente sau funcţionalităţi comune şi prezintă particu¬
mate de dezaerisire, plasate în zonele de acumulare a aerului.
larităţile următoare:
4.Z.4.2 Instalaţi de încălzire cu distribuţe centralizată •asigurarea cu vas de expansiune deschis, amplasat în
Aceste instalaţii prezintă următoarele particularităţi: zona superioară a instalaţiei, la o cotă corespunzătoare
•sursa de agent termic este unică pentru întreaga clădire; poziţiei pompei de circulaţie în instalaţie (§ 5.3)
•contorizarea consumului de energie termică se face •dezaerisirea instalaţiei cu vase de dezaerisire, prevăzute
pentru întreaga clădire; corespunzător zonelor de evacuare sau acumulare a ae¬
•racordarea corpurilor de încălzire se face la coloane co¬ rului, racordate sau nu la reţele generale de conducte
mune; pentru dezaerisire;
•distribuţia agentului termic la coloane, se realizează •asigurarea stabilităţii hidraulice a reţelei de alimentare cu agent
termic, la nivelul coloanelor utilizând teuri
de reglare;
__
•racordarea corpurilor de încălzire uni -
®
Rdr
© ©
Rdr L_ VA
Ra
®
L Rc îjVED
Rs
Ba
—
sau bilateral în raport cu coloana, cu
circulaţia agentului termic sus-jos, pe
aceeaşi parte sau în diagonală;
l
c.il fcTT I
. c.i| .JciiT UD •golirea locală sau centralizată a in¬
stalaţiei;
•amplasarea sursei de agent termic în
: l c.il fcTT TM _JCJŢ r zona inferioară a instalaţiei, la subsol
sau parter; nu poate fi exclusă adopta¬
; i c.ii r®iT Tc3 C.i C.i l c.il rea schemei de alcătuire pentru o va¬
J"
riantă de amplasare a sursei de agent
j l c.il fcTT UD --TăiT : lc.il j l C.il termic la partea superioară a instalaţiei,
1 TTH TRT TR"? —-iRi
X
dacă raţiuni tehnico-economice justifică
m Rs soluţia.
Dezaerisirea conductelor cu înălţime
a Cz mai mică decât cele adiacente se solu¬
IL
o
Rga
ţionează prin racordarea în sac a con¬
VED . ductei de dezaerisire, la coloana cea
]l mai apropiată (col. 4 din fig. 4.2.8 a).
0 © ©S * Sa. ;~g-hVA ® © Distribuţia inferioară a agentului termic
(fig. 4.2.8 a) se adoptă în cazul existen¬
Rdr Rdr
rTR
Rdr
TR~?
Rdr
"TFft":; "* Rdr ;' t"TR
_ ţei subsolului tehnic, cu înălţime conve¬
TcTl I C.il TcTl ..I c.il Ra˙ l~cT i I CM - Toil nabilă montării şi exploatării instalaţiei.
Rs i
în cazuri bine justificate, această distri¬
A' ' Rdr buţie poate fi amplasată la parterul clă¬
: 1 C.il I C.il 1 1 1 C.il _XcjJ : HăjT’t Lojii rău dirii sub pardoseală, prevăzând accesul
la conductele de distribuţie.
Rdr :
j 1 c.il Lcjll r.-ţMŢ Lelji I c.il: II C.il Distribuţia superioară prezentată în fig.
I Rdr _. 4.2.8 b oferă posibilitatea de amplasare a

1 1 c.il I C.il : I C.il __LCJJ R'
I c.il : I c.il j 1 c.il conductelor de distribuţie la partea
superioară (coloanele 4 şi 5) sau mixt
'*
Cz 4 44
Rga Rga Rg (coloanele 1,2,3) cu conducta de ducere
la partea superioară şi cea de întoarcere
b la partea inferioară.
Fig 4.2.8. Scheme de instalaţii de încălzire bitub clasice cu circulaţie Adoptarea uneia dintre variante se face
prin pompare: în funcţie de spaţiile oferite de clădire.
a - cu distribuţie inferioară; b - cu distribuţie superioară;
Ri; Pc; Cî; Cz; Rc; Rs; Rg; Rdr; VED - au semnificaţia de la fig. 4.2.1 şi 4.2.4; 4.2A2.2 Sisteme bitub modeme
TR - teu de reglare; VA - vas de dezaerisire; Ra - robinet pentru dezaerisire; Creşterea gradului de confort a spaţiilor
Rga - robinet pentru umplere -golire; 1, 2, 3, 4 şi 5 coloane; CD - conductă de încălzite şi gestionarea economică a
dezaerisire. energiei termice, se poate obţine modi-
ficând nivelul de dotare tehnică a instalaţiilor de încălzire. de agent amplasată în zona inferioară a instalaţiei.
Pentru a răspunde acestor exigenţe în fig. 4.2.9 sunt Opţiunea pentru una din variantele de distribuţie se face
propuse două variante de alimentare cu agent termic a coloa- analizând condiţiile locale, arhitecturale şi de rezistenţă ofe¬
nelor: rite de clădire.
•cu reţea de distribuţie inferioară (fig. 4.2.9 a) şi sursa de Ca variante de racordare a corpurilor de încălzire la co¬
agent termic amplasată la subsol sau la parter; loane, aceasta se poate face cu:
•cu reţea de distribuţie superioară (fig. 4.2.9 b) şi sursa 1. robinete termostatice montate pe racordul de ducere al cor¬
pului de încălzire;
2. armătură de racordare unică şi robinet
0 0 termostatic la intrarea agentului termic
RTS DA DA RTS DA
în corpul de încălzire;
C.î ARU
DA
\cJ} DA
3. armătură de racordare unică şi robinet
termostatic înglobat, cu accesul agen¬
* ' î; T I:
tului termic jos la partea inferioară;
4. distribuţie orizontală a agentului
fcjl C.i ARU | c.i |ARU TS termic în spaţiul încălzit şi racordare
-
; L- -!
MTF0
î prin module termohidraulice.
T în alcătuirea unei instalaţii de încălzire
C.i I
C.i I ÎARU î C.i ARU TS
î I dintr-o clădire se recomandă utilizarea
\ MTI-0 uneia din variantele de racordare (1, 2, 3
sau 4) şi numai în cazuri justificate, pe
C.i C.i ARU C.i ARU TS
baza analizei de compatibilitate termohi-
Tr j MTI~| T draulică se pot realiza şi scheme mixte.
Sursa de agent termic propusă este
O AR Q AR Q AR Q AR facultativă, aceasta depinzând de sursa
de energie termică. în alcătuirea sche¬
I:
6-
p<§2 ŞR3
I* Cz
t™ a O Te
mei optime de organizare-alcătuire a
sursei termice se au în vedere variantele
prezentate în cap. 5.3. „Centrale
termice cu apă caldă".
VE Az Schemele prezentate au elementele
0 SS
o
a
comune care se referă la funcţiunile
sistemului sau al unor componente:
Rg
•asigură stabilitate termohidraulică locală,
© (4> realizată prin robinete termostatice;
•realizează dezaerisirea locală sau
O
RTS AR QA RTS i» ; AR <n> AR AR centrală cu dispozitive automate de
-&˙
* dezaerisire;
C.î I
C.î ARU I I
C.î ARU TS
T0MTI˙ •permite reducerea coloanelor de
alimentare în cazul utilizării modulelor
I c.il
0 c.i I I TARO
T. t
C.i ARU TS
I termohidraulice de racordare;
•permite echilibrarea hidraulică a coloa¬
nelor, prin armăturile de reglare, prevă¬
RTS
T 1 zute la baza acestora;
1î C.i
*
C.i I ARU C.i ARU TS ! • corpurile de încălzire pot fi racordate
- - [MTi0 uni - sau bilateral în raport cu coloa¬
RTS na, cu racordarea pe aceeaşi parte a
C˙J T. corpului de încălzire;
fcTT 5-9 C.i ARU Oii ARU
—TT° :l
TS
tx- •în funcţie de sursa de agent termic,
Rg permite gestionarea economică a
Rg Rg
a
energiei termice, asigurând reglarea
F˙p2 “ calitativă în funcţie de temperatura
O Te
I $Ri
Cz
exterioară şi locală în funcţie de soli¬
citarea termică momentană etc.
VE Az •în funcţie de nivelul de gestiune ac¬
o— ceptat se poate asigura funcţionarea
-i- b
în regimuri diferite (zilnic, săptămânal
SS x
Rg etc.) cu comandă de la distanţă.
Fiecare variantă poate asigura confortul
Fig. 4.2.9. Scheme de instalaţii de încălzire bitub modeme cu circulaţie termic în funcţie de componentele utili¬
prin pompare: zate:
a - cu distribuţie inferioară; b - cu distribuţie superioară; •circulaţia agentului termic sus-jos,
1 - racordare sus-jos cu reglare termostatică locală; 2 - racordare unică sus-jos reglarea termohidraulică fiind obţinută
şi reglare termostatică; 3 - racordare unică jos-jos şi reglare termostatică; numai prin robinetul termostatic. în
4 - racordare cu module termohidraulice; Cî; Rî; RTS; BEP; ARUTS; Te; R3c; VEI; caz de necesitate, la ieşirea agentului
Cz; SS; ARU; Ct; MTH; Rg - au semnificaţia de la fig. 4.2.1 şi 4.2.8; Az - arzător; termic din corpul de încălzire se poate
AR - armătură de reglare; DA - ventil automat de dezaerisire; MR - modul de prevedea o armătură suplimentară de
reglare; Pc1 şi Pc2 - pompe de circulaţie. reglare hidraulică.
•reglarea termohidraulică completă prin robinetul termo- 4.2.4.2.S Scheme monotub modeme
static amplasat la intrarea agentului termic în corpul de Caracteristica principală a sistemului constă în faptul că
încălzire şi a armăturii de racordare unică la ieşire, men¬ alimentarea corpurilor de încălzire se realizează de la o sin¬
ţinând circulaţia agentului termic sus-jos; gură conductă.
•reglarea termohidraulică completă la nivelul corpului de în¬ în alcătuirea schemelor prezentate în figura 4.2.10, sunt
călzire, micşorând temperatura medie a acestuia. utilizate variantele de racordare menţionate si la sistemul
•o distribuţie orizontală la nivel de etaj, cu preluarea bitub (§ 4.2.4.2.2).
avantajelor conferite de utilizarea modulelor termo- Există posibilitatea realizării mai multor variante de
hidraulice (§ 4.2.4.1.1). alimentare cu agent termic a coloanelor folosind reţea de
alimentare: inferioară, superioară, mixtă.
Opţiunea pentru una din variantele men¬
ţionate mai sus este dependentă de clă¬
EA RTS 2A Ii ©
T_
RTS RTS
DA t RTS direa pentru care se proiectează insta¬
Raf laţia de încălzire. Ca şi în cazul instala¬
__
C.i C.i ; DAP;
sjvm-n ţiilor bitub, la elaborarea schemei unei
T,_
j. astfel de instalaţii, se are în vedere o sin¬
î
ARII Wjkp _BEP '
;MTH2
gură variantă de racordare a corpurilor
de încălzire la o coloană de alimentare,
)A fără însă a exclude combinaţii între va¬
© VCTTARU TVCTIARU TS C.i IARLI TS c.i

riante.
J MTH2 Funcţional, variantele prezentate, au
următoarele caracteristici comune:
ţTS LTS •reglare termohidraulică capabilă să
@I C.i tr C.i Rr ţ MTH3 asigure energia termică în funcţie de
solicitarea energiei locale;
O AR O AR • dezaerisire locală şi generală cu
dispozitive automate de dezaerisire;
Pc2 $R3c Cţ 1 •adaptare uşoară la regimuri hidraulice
-®-v —I—BEP
--t3-
* ? Te variabile, atât la nivel de coloană cât
]_R[ MR şi la nivel de reţea de distribuţie;
Cz
a • stabilitate hidraulică obţinută cu
De la şi
VE
Jc 2r
SS
li.
Az
o-
armăturile de reglare prevăzute la ni¬
velul coloanelor;
•în funcţie de sursa de agent termic, se
la sursa Rg poate realiza gestiunea economică a
termică energiei termice printr-o reglare cali¬
9 tativă centrală şi cu comandă de la
© © © distanţă.
O AR O AR O AR AFO Caracteristicile diverselor variante, sunt
comune cu cele prezentate anterior (§
RTS DA RTc DA 2A RTS şA RTS îi 4.2.4. 1.2.)
tut Rr
i
SIMTHI
Avantajele sistemului constau în redu¬
cerea lungimii reţelelor de alimentare,
I ARUTS 1
TS ' posibilitatea de prefabricare şi reduce¬
i [cTCt C.i BEFf \MTH2
rea numărului de goluri prin planşee.
La alcătuirea acestor scheme se au în
tt±
ARUTS QA "I ARUTS; vedere avantajele menţionate la § 4.2.4.1
referitoare la utilizarea componentelor
TULq. IÿUTÿTI i JMTH2
Rr
DA
m _ RTS . itfS
ARUTS--------J
moderne de gestiune, reglare şi distri¬
buţie.
I c.i rii Trÿnrc lÿZIÿRutcÿ \ţu\ : <MTH3

4.2.5. Descrierea şi montarea
modulelor termohidraulice MTH
b
Din schemele de alcătuire a instalaţiilor
Fig. 4.2.10. Scheme de instalaţii de încălzire monotub cu circulaţie (fig. 4.2.4. şi 4.2.5.) rezultă că între con¬
prin pompare: ductele principale de distribuţie a agentu¬
a - cu distribuţie inferioară; b - cu distribuţie superioară; lui termic (conducte primare) şi cele ce
1 - racordare sus-jos cu reglare termostatică; 2 - racordare unică sus-jos cu alimentează consumatorii (conducte se¬
reglare termostatică; 3 - racordare jos-jos cu reglare termostatică; cundare), se interpun componente care
4 - racordare sus-jos cu reglare combinată cu robinet termostatic şi robinet de asigură compatibilitatea hidraulică a celor
reglare; 5 - racordare cu module termohidraulice; MTH1 - modul termohidraulic două grupe de reţele şi funcţionalitatea
cu robinet de reglare; MTH2 - modul termohidraulic cu butelie de egalizarea lor. Aceste componente sunt grupate într-
presiunilor, MTH3 - modul termohidraulic cu distribuitor - colector; Cî; RTS; BEP; o nişă şi poartă denumirea de modul
ARUTS; Te; R3c; VEI; Cz; SS; ARU; Az; Ct; AR; DA; Rg; MR au semnificaţia de termohidraulic (MTH).
la fig. 4.2.1 şi 4.2.8; D - distribuitor; C - colector; Pc, Pc1, Pc2 - pompe de Cutia nişei are forme şi dimensiuni di¬
circulaţie; Ra - robinet cu acţionare directă. ferite, acestea depinzând de gabaritul
componentelor cu care se echipează (fig. 4.2.11). Este Geometria şi componenţa MTH depind de specificitatea
compusă din carcasă şi uşi de protecţie, la care se adaugă firmei producătoare şi gradul tehnic de dotare.
sisteme de prindere şi fixare. Un minimum de dotare tehnică presupune asigurarea
Gruparea elementelor componente, asamblate după independenţei hidraulice a circuitului agentului termic primar
criterii economico-funcţionale, poate satisface oricare din de cel secundar.
variantele de alcătuire a instalaţiilor de distribuţie a agentului O astfel de dotare conţine nişa, distribuitoarele şi colec¬
termic la consumator (fig. 4.2.4 şi 4.2.5). toarele, la care sunt ataşate componente de reglare hidrau¬
lică, control, dezaerisire, reglare a energiei furnizate, sepa¬
rare şi golire.
în mod curent, acest modul considerat cu dotare normală
«O*
MTH-N, se amplasează în interiorul apartamentului, urmând
ca pentru contorizare să fie rezervat un spaţiu pe casa scării,
Vi asigurând astfel accesul furnizorului de energie termică.
A doua variantă include, în plus, o pompă de circulaţie a
o
0 agentului termic pentru toţi consumatorii racordaţi la MTH-S
H
v a pe circuitul secundar. în acest caz, contorizarea se reali¬
zează ca şi în cazul precedent. Reglările termostatice sunt
a b c distribuite pe fiecare circuit, traductorul de temperatură
putând fi poziţionat şi la distanţă.
Fig. 4.2.11. Nişă pentru modulul termohidraulic Pentru a satisface cerinţele a două sisteme de încălzire, cum
(Giacomini): ar fi cel convectoradiativ, cu cel radiativ, pot fi utilizate module
a - ansamblu; b - carcasă pentru montare componente cu schimbător de căldură, care asigură şi parametrii termici
modul; c - uşă de protecţie. scăzuţi, de exemplu, pentru încălzirea prin pardoseală (§ 4.5).
Consumatorii convectoradiativi pot fi alimentaţi în acest
caz prin intermediul unui modul simplu MTH-N.
O altă variantă de MTH, care include şi contorizarea este
5 1 6 prezentată în fig. 4.2.12 şi cuprinde următoarele compo¬
\ TTTT nente importante de echipare: reglare hidraulică, separare
hidraulică a circuitelor, dezaerisire, golire, pompă de circu¬
laţie pe secundar şi contorizarea.
4
Pentru modulele termohidraulice descrise, MTH-N, MTH-S
şi MTH-SP) se consideră că prepararea apei calde de con-
7 Na - MTH
I
3
Fig. 42.12. Modul termohidraulic cu butelie de egalizare

a presiunilor
Rdr _ DAŢ Rdr DA
1 - butelie de egalizare a presiunilor; 2 - dispozitiv automat de ţ-H< H>W -C t

Cî
*
Cî
dezaerisire; 3 - robinet de golire; 4 - robinet de echilibrare hictaulică X X I
şi izolare; 5 - robinete de izolare; 6 - pompă de circulaţie; I 1 1 >i 1

I I l I
7 - contor de căldură. I J
I Ri Vc
Fig. 4.2.13. Modul a
13 termohidraulic DA DA
MTH-SATELIT: Rdr Ş Rdr
1 şi 2 - conducte de ducere t
Cî Cî
I *
12 şi întoarcere agent termic i I il
primar; 3 şi 4 - conducte de i
i
i i
ii ducere şi întoarcere agent i i
::: termic secundar; 5 - pompă I
•3[ li Na - MTH
l
10
de circulaţie; 6 - robinet cu -R˙D
I
3 căi; 7 - contor de căldură;
8 - prize de temperatură; J-*— =3
fwa—C C
9 CC
fTijppL 9 - rezervor de apă caldă
— pentru încălzire;
j R(
b
fcV: i V
2
y- 10 - rezervor de apă caldă
de consum; 11 - izolaţie
Fig. 42.14. Posibilităţi de amplasare a modulelor
termohidraulice:
<r termică; 12 - carcasă a - la acelaşi nivel cu consumatorul; b - cu posibilităţi de golire
4 metalică; 13 - ventil de a instalaţiei
dezaerisire; 14 - conductă Cî - corp de încălzire; Rdr - robinet de dublă reglare;
1 D - distribuitor; C - colector; DA - ventil automat de dezaerisire;
de apă rece; 15 - conducta
Rg - robinet de golire; CC - conductă de canalizare; NA - nişă
de apă caldă de consum. de apartament; MTH - modul termohidraulic.
sum se face local, prin schimbătoare de căldură alimentate Pentru instalaţiile de încălzire centralizată (fig. 4.2.9 şi 4.2.10),
cu combustibil gazos sau curent electric. se folosesc majoritatea componentelor descrise la § 4.2.5, pre¬
Există posibilitatea preparării apei calde de consum având cizările funcţionale şi criteriile de alegere prezentate, rămânâd
aceeaşi sursă de agent termic utilizând modulul termohi- valabile cu condiţia alegerii parametrilor funcţionali specifici.
draulic SATELIT (fig. 4.2.13)
Acesta cuprinde 3 circuite: 4.2.6. Montarea conductelor de distribuţie
- primar, compus din conductele de racord la coloană,
rezervorul de apă pentru încălzire, cu rol de egalizare a Montarea conductelor în încăperi se face în funcţie de so¬
presiunii şi contorul de căldură; luţia aleasă: distribuţie bitubulară sau monotubulară; de modul
- de încălzire, compus din racordurile de legătură cu reţea¬ de racordare a corpurilor de încălzire la reţeaua de distribuţie;
ua de distribuţie, pompa de circulaţie şi ventil cu 3 căi; de gradul de echipare a modulelor termohidraulice etc.
- de preparare apă caldă de consum, compus dintr-un Conductele ce alcătuiesc reţelele de alimentare cu ener¬
rezervor de apă caldă de consum şi conductele de apă gie termică (fig. 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4, 4.2.5, 4.2.8, 4.2.9
rece şi caldă. şi 4.2.10) atât pentru instalaţiile de încălzire cu distribuţie
Amplasarea nişelor în care se montează echipamentele afe¬ individuală cât şi pentru cele cu distribuţie centralizată se
rente MTH se face, de regulă, pe holul comun al încăperilor montează la fel, particularităţile datorându-se, în general,
deservite. Aşa cum se poate observa în figura 4.2.14a aceas¬ schemei adoptate.
tă soluţie ridică unele probleme de golire totală a instalaţiilor
interioare în caz de avarie. Soluţia propusă în varianta din 4.2.6.1 Instalapi cu distribuţie individuală
figura 4.2.14b indică amplasarea acestora, în aceleaşi spaţii Distribuţia conductelor la consumatorii individuali (fig.
comune, dar la nivelul următor, facilitând astfel golirea totală 4.2.4 bitub şi fig. 4.2.5 monotub) este prezentată în fig.
a instalaţiei interioare. 4.2.15 pe ansamblul întregii clădiri.
Do
Rfi Cî I Cmz r
T-HII: .--
Dc B Bc S D0 B Do
JL 4
r I) Do
- -\L li— Br
BT A <3 =-
Bc i
UL fx>" PJ iar
s vs
ro
Do Bc Bc DO
Jl =˙r
TL1TI
a b
QVA VF VA VR
T.J
[ VR
o n
Bc
]˙
A VR
f'VA D0
Ah 0
Q
Bc
V
s D0 VR
P P |VA
navp\/
[ I D0
Iii
VR
cs VA
ăSJR
1°)
s
VR
cA]= Br
Al D
J i!
\NCT VR
VJ VAj VA d
c
Fig. 4.2.15. Soluţii de distribuţie a reţelelor de conducte într-o clădire:
a- sisteme monotub cu montarea plintei aparentă, mascată, îngropată sau mixtă; b - sisteme monotub arborescente
pentru montare îngropată; c - sisteme bitub arborescente pentru montare îngropată;
d - sisteme bitub cu montarea plintei aparentă, mascată sau îngropată
Do - dormitor; B - baie; Bc - bucătărie; S - sufragerie; Br - birou; Cmz - cameră de zi; Db - debara; CS - casa scării;
D - distribuitor; Cm - cămară; C - colector; T - termostat; VR - robinet de reglare; VA - ventil de dezaerisire;
CP - conducte montate în pardoseală; Cî - corp de încălzire; NCT - nişă pentru contor energie termică; CT - coloane agent
termic; N3z - nişă de trei zone.
Se disting trei grupe de conducte de alimentare: •coloane pentru transportul agentului termic de la reţeaua de
•conducte ce fac parte din reţelele generale de alimentare a distribuţie la modulele termohidraulice. Acestea se montea¬
coloanelor, care se amplasează de regulă în subsolul teh¬ ză aparent sau mascat în ghene vizitabile sau semivizitabile
nic al clădirii. Acestea pot fi de tip arborescent sau inelar, (§ 4.11) şi sunt prevăzute cu: reazeme mobile şi fixe, ele¬
cu montare aparentă sub plafonul subsolului (fig. 4.2.16). mente pentru preluarea dilatărilor şi izolaţii termice.
Reţeaua face legătura dintre sursa de agent termic şi co¬ • conducte de legătură dintre MTH şi corpurile de încălzire
loanele de distribuţie. Conductele de distribuţie sunt pre¬ care pot fi montate deasupra pardoselii sau îngropate într-
văzute cu elemente de preluare a dilatării, reazeme mobile o şapă de egalizare.
şi fixe şi robinete de separare. Pentru reducerea pierderilor Conductele montate aparent sau mascate sunt amplasa¬
de căldură se izolează termic (§ 6.7.) te lângă plintă (fig. 4.2.17 a, b, e şi 4.2.18, a) cota de mon¬
tare putând fi fixată sub planul corpului de încălzire, iar prin¬
// ss derea se face pe perete cu console.
Ti ft "˙jRf Montarea îngropată, atât pentru varianta monotub cât şi
M R|
Rf
Rr>« * t
pentru cea bitub, recomandă soluţiile prezentate în fig. 4.2.17
c şi 4.2.18 b, c, d, din care rezultă structura zonei de
montare. în această variantă se utilizează, de regulă, con¬
Ar-j A* ducte din polietilenă reticulată.
M Rf T4 tr t- Rf •</ Montarea îngropată se practică în varianta tub în tub,
XîT7 m5 T6 *6 JKT5 conducta ce transportă agentul termic fiind introdusă într-o
altă conductă, ale cărei caracteristici fizicomecanice îi pot
a b
asigura integritatea şi conservarea în timp. în plus este
Fig. 4.2.16. Reţele de distribuţie a agentului termic: posibil ca la expirarea timpului de exploatare, conductele ce
a - reţele inelare; b - reţele arborescente; transportă agentul termic să poată fi schimbate fără a afecta
A - racord la sursa termică; T1...T6 - coloane; şapa de egalizare şi structurile complementare. Curbele ce
Rf - reazeme fixe. fac legătura între conductele îngropate şi racordurile verti¬
cale ale corpurilor de încălzire sunt protejate cu piese spe¬
ciale (fig. 4.2.17 c), care asigură protecţia necesară stabili¬
a tăţii curbelor. O atenţie deosebită se acordă traseelor, pen¬
tru a asigura elemente de compensare naturală a dilatărilor.
m 4.Z.6.2 Instalaţii cu distribuţie centralizată

Montarea conductelor la aceste instalaţii (fig. 4.2.9 şi
—
-S 4.2.10) se face diferenţiat în funcţie de poziţia acestora în
clădire; astfel:
J .
c
Mm1 2 7 8 9 3 4 5
ILi -V sy
o
'-'ţm 10 6 C\J
l
Fig. 4.2.18. Detalii de montare a reţelei de distribuţie
monotub:
a - aparentă la plintă; b - îngropată în plintă; c - protejată
în pardoseală (ţeavă în ţeavă); d - îngropată pentru distri¬
buţie radiată sau arborescentă (detaliu);
1 - pardoseală finită; 2 - strat de pietriş, ciment (şapă de egalizare);
Fig. 4.2.17. Detalii de montare a reţelei de distribuţie 3 - folie din material plastic; 4 - izolaţie acustică; 5 - izolaţie
bitub: termică; 6 - placă din beton; 7 - conductă de agent termic;
a - aparentă la plintă; b şi d - mascată în plintă; c - îngro- 8 - înveliş protector conductă; 9 - brăţară dublă de fixare;
pată în pardoseală şi protejată; e - aparentă la pardoseală. 10 - şurub de fixare. _
88 Capitolul 4: Sisteme de încălzire I. Instalaţii de încălzire
•reţeaua generală de distribuţie a agentului termic, care face 4.2.7.2 încălzirea clădirilor industriale
legătura între sursa de agent termic (centrala termică La clădirile industriale, se disting două categorii de spaţii
proprie, reţea exterioară) şi coloanele de distribuţie, alcătuită destinate:
în sistem arborescent sau inelar (fig. 4.2.16), se montează, - personalului tehnicoadministrativ;
de regulă, în subsolurile tehnice ale clădirilor sub planşeu. - activităţilor productive.
Susţinerea conductelor se realizează cu reazeme mobile şi Opţiunea pentru un sistem de încălzire depinde de agen¬
fixe, ultimele fiind amplasate în raport cu elementele de tul termic disponibil clădirilor industriale, în funcţie de care
compensare a dilatărilor (§ 6.6). Limitarea pierderilor de căl¬ se pot realiza instalaţii cu:
dură se obţine prin izolarea termică corespunzătoare (§ 6.7) •apă caldă, cu temperatură până la 95 °C, agentul termic
•coloanele de distribuţie se montează aparent sau îngropat şi provenind de la surse specifice sau transformarea para¬
sunt prevăzute cu elemente de preluare a dilatărilor, putând fi metrilor apei fierbinţi;
izolate termic utilizând soluţii prefabricate moderne (§ 6.7) •apă fierbinte;
•conductele de legătură ale corpurilor de încălzire la coloa¬ •abur saturat de presiune joasă sau înaltă.
ne, se montează aparent sau îngropat, în conformitate cu în raport cu suprafeţele încălzitoare folosite se pot men¬
prevederile Normativului 113. ţiona instalaţii cu:
•suprafeţe convectoradiative (radiatoare, convectoare, con-
4.2.7. Instalaţii de încălzire cu apă fierbinte vectoradiatoare);
•suprafeţe radiative (panouri radiante);
Utilizarea apei fierbinţi în instalaţiile de încălzire centrală •convecţie forţată (încălzire cu aer cald).
se face luând în considerare două mari categorii de clădiri:
civile şi industriale sau agrozootehnice. 4.2.7.2.1 Spaţii destinate personalului tehnicoadministrativ
Sursa de agent termic (apa fierbinte), reţelele de transport în cazul existenţei sursei de agent termic apă fierbinte la
şi punctele termice sunt tratate în capitolele 11... 14 . în cazul nivelul punctului termic, are loc transformarea parametrilor ter-
de faţă sunt analizate soluţiile de alcătuire a instalaţiilor inte¬ mohidraulici destinaţi instalaţiei de încălzire centrală. Opţiunea
rioare şi compatibilitatea acestora cu staţiile de transforma¬ pentru o variantă de alcătuire a instalaţiei interioare (fig. 4.2.8
re a parametrilor agentului termic sau distribuţie a acestuia. şi 4.2.9), se face în funcţie de cerinţele de confort, fără însă a
neglija aspectele tehnice generate de gestiunea economică a
4˙.7.1 încălzirea clădirilor civile energiei termice. Adaptarea schemelor prezentate în figurile
Agentul termic furnizat de una sau mai multe centrale ter¬ 4.2.8 şi 4.2.9 la condiţiile alimentării cu agent termic dintr-un
mice, cu sau fără producerea simultană de energie termică punct termic necesită atenţie pentru:
distribuit prin reţele urbane de transport, ajunge la punctele - prevederea componentelor necesare asigurării instalaţiei
termice de cvartal sau bloc, unde are loc reducerea interioare de încălzire;
temperaturii agentului termic la parametrii instalaţiilor inte¬ - asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de sar¬
rioare (95/75, 90/70 etc.). cină pe circuitul secundar, prin prevederea pompelor de
Instalaţiile interioare de încălzire sunt analizate în funcţie de circulaţie.
destinaţia clădirii (de locuit, social-culturală sau administra¬
tivă) şi regimul de contorizare a energiei adoptat, existând 4.2.7.2.2 Spaţii destinate activităţilor productive
astfel opţiunea pentru una din categoriile cunoscute: Acestea prezintă o mare diversitate, datorită specificului
•instalaţii de încălzire colective, pentru clădiri administra¬ tehnologiei de producţie. Spaţiile de producţie se clasifică
tive, comerciale sau social-culturale (sedii de bănci sau după gradul de implicare a omului în conducerea proceselor
societăţi comerciale cu proprietate şi folosinţă integrală). tehnologice:
Din punct de vedere tehnic, acestea nu diferă de cele - cu deservire umană mare sau medie, amplasate în spaţii
descrise la § 4.2.4.2 (fig. 4.2.8 şi 4.2.9) faţă de care sunt închise;
necesare următoarele precizări: - cu deservire umană amplasate în spaţii deschise;
- sursa de agent termic este punctul termic, al cărui cir¬ - complet automatizate sau robotizate.
cuit secundar este reprezentat de instalaţia interioară de Asigurarea confortului termic în aceste spaţii se face ţinând
încălzire; seama de legătura între procesele tehnologice şi factorul
- în funcţie de schema de alcătuire a punctului termic, se pre¬ uman, rezultând următoarele variante de instalaţii de încălzire:
văd sau nu elemente de asigurare a instalaţiei interioare; - cu suprafeţe convectoradiative pentru asigurarea temperaturii
- pierderile de sarcină pe circuitul secundar sunt acoperi¬ de gardă, cuplate cu instalaţiile de încălzire cu aer cald;
te de către pompele aferente circuitului secundar în toa¬ - cu suprafeţe radiative, alimentate cu agenţi termici, cu
te cazurile în care echiparea punctului termic nu oferă temperatură ridicată;
presiunea disponibilă necesară (cazul PT cu elevator); - cu aer cald.
•instalaţii de încălzire individuale, utilizate la clădirile civile la care Instalaţiile de încălzire menţionate pot utiliza agent termic
se impune contorizarea agentului termic pe grupe de consu¬ apă fierbinte sau abur de presiune medie.
matori individualizaţi prin regimul de proprietate; instalaţiile de La alcătuirea instalaţiilor interioare, rămân valabile reco¬
încălzire din această categorie sunt prezentate în fig. 4.2.4 şi mandările făcute pentru instalaţii colective, cu următoarele
4.2.5 şi au la bază criterii de confort şi economice. particularităţi:
Utilizarea uneia din variantele menţionate impune, asigu¬ - agentul termic este preluat de la o reţea exterioară;
rarea compatibilităţii cu sursa de agent termic, care în acest - în funcţie de schema instalaţiei se studiază oportunitatea
caz este un punct termic (PT) de cvartal sau bloc, fiind ne¬ contorizării locale a energiei termice;
cesar a se lua în considerare următoarele: - reţeaua de conducte din instalaţia interioară se dimensio¬
- introducerea elementelor de asigurare necesare instalaţiei nează la presiunea disponibilă din punctul de racord al
interioare; reţelei exterioare.
- asigurarea presiunii necesare acoperirii pierderilor de sar¬ - se iau măsuri de protecţie împotriva îngheţului instalaţiilor
cină ale instalaţiei interioare, prin prevederea pompelor de în perioada de întrerupere a activităţii productive;
circulaţie adecvate, pe circuitul secundar al PT. •circulaţia continuă a agentului termic pentru asigurarea
unor temperaturi de gardă;
•utilizarea de inhibitori contra îngheţului. v2

Z= y-p-21 [Pa] (4.2.5, b)
4.2.8. Dimensionarea conductelor instalaţiilor
de încălzire cu apă caldă Valorile celor două mărimi R şi Z se stabilesc utilizând ta¬
bele sau abace specifice materialului din care sunt execu¬
Calculul de dimensionare a reţelelor instalaţiilor de încăl¬ tate conductele pentru diferenţa de temperatură AT = 20 K
zire urmăreşte stabilirea diametrelor conductelor de alimen¬ sau diferită de aceasta.
tare a corpurilor de încălzire.
OOO O
Exemplu: 0,1 l/s D 16 x 20
4.2.8.1 Pierderi de sarcină ih conducte La 10° C: 23 mmCA (dPA)/m
Pentru curgerea agentului termic prin conductele unei re¬
OOO
OXD˙t
900
k La 60° C: 18 mmCA (dPA)/m
ţele de încălzire cu apă caldă, din punct de vedere termo- t
hidraulic, se consideră următoarele ipoteze:

500
- mişcarea fluidului în regim permanent;
400
- regimul de curgere cu turbulenţă rugoasă în zona prepătratică
pentru care este valabilă relaţia Colebrook -White (1.6.37)
1 2,51 k 200
-T= = -2 -lg + 1,5
ReJl 3,71-D A,
100
în care: -Q
A - coeficientul lui Darcy; 70 s˙O
Re - criteriul Reynolds; _ & v- 1 m/s
50
k - rugozitatea absolută, care reprezintă înălţimea asperită¬ 40 '0, 3
E
ţilor. Prin raportarea rugozităţii absolute la diametrul I
conductei, (D) se defineşte rugozitatea relativă (e = k/D) 2 '0,3
0
Pentru conductele utilizate curent în instalaţiile de încălzire
cu apă caldă rugozităţile absolute au valori în funcţie de
materialul utilizat; astfel pentru ţevile din:
I ca 0˙, _
•oţel, trase sau laminate: kQL = 0,02...0,06 mm >: S/
•cupru, trase sau laminate: kCu = 0,001...0,002 mm
•materiale cu structură termoplastică: kp0L = 0,007 mm
O
3*5
- curgerea izotermă: 0
ţ*
ca
că
<55
îl v=0,2 n /s
dd
0,01 0,02 0,03 0,05 0,10,150,2 0,30,4 0,6 0,9
- curgere neizotermă: Debitul de fluid V |l/s|
?˙s fi s 0, 168 + 0, 0057 0 [kg/m3-K](4.2.1)

Fig. 4.2.19. Pierderi de sarcină unitare “R”
dd
pentru conducte tip “ECOTUBE”.
în care:
0 - reprezintă temperatura fluidului care, pentru condiţii
medii de temperatură a agentului termic, ia valoarea 10,0-
jffi
±
*$
[°C] (4.2.2) 5,0
m
4,0
caz în care relaţia 4.2.1 devine: 3,0

2,0
& i
P‘ = 0,168 + 0,0057- 0m [kg/m3-K] (4.2.3)

Valorile densităţii (masei specifice) p ale apei pentru diver¬
se temperaturi sunt date în tabelul 4.2.2. 1.0
Calculul hidraulic prin care se stabilesc şi diametrele con¬ 10,5 «S &
ductelor din instalaţiile de încălzire cu apă caldă se face apli¬ =
când relaţia 1.6.40, în care prin înlocuirea debitului de fluid: 0,4 2
17=0/ c-AT,
în care:
d> - debitul de căldură;
3 0,3
|°,2 m
mCp :
AT = 0d - ©.(diferenţa dintre temperatura agentului termic 0,1
kfl
din conducta de ducere 0d şi cea din conducta
de întoarcere 8. ) şi
c - căldura masică a agentului termic se obţine ecuaţia fun¬
damentală a pierderilor de sarcină în conducte:
0,05- \
0,03 mm -M
© S
Ap = 6,25 104
c AT
(p
°4pm
1
D
+ 2?|[Pa] (4.2.4)
0,02"
0,01
mm «f a
în care pierderea de sarcină liniară unitară este dată de relaţia; 1 2 3 45 10 20 40 50 100 200 5001000
<f> A/ Pierderea de sarcină R [dPa/m]
R = 6, 25- 104 [Pa/m] (4.2.5, a)
c AT D5 Fig. 4.2.20. Pierderi de sarcină unitare “R”
iar pierderea de sarcină locală se determină cu relaţia 1.6.38. pentru conducte tip “COPRAX”.
I1 •cunoaşterea presiunii disponibile (dacă este cazul) din

circuitul instalaţiei;
•stabilirea materialului din care sunt confecţionate conduc¬
© © tele.
r 4»13
42.8.3 Dimensionarea conductelor instalapilor bitubulare
4>23 cu circulaţie naturală
IL2JsWÿU, LL2J5WXT1
Se consideră o instalaţie de încălzire (fig. 4.2.21) unde ca¬
i 6î C\T
s, racteristicile termice şi geometrice sunt slabilite pe baza pla¬
nurilor de execuţie. Parametrii agentului termic sunt 8d/8;, iar
! E
i răcirea agentului termic pe conducte se neglijează.
I <N
II Presiunea disponibilă HDx a unui consumator de energie
Qb = 12 kW
T
I
i
li˙kiv˙Tr<3'§ E
termică este determinată de cota de montare h a consu¬
mului faţă de axa sursei de agent termic multiplicată cu di¬
R. ! Rşi— r
T3
.»
TV)
r * m
co
ferenţa de masă specifică a agentului termic de întoarcere
p; şi cea de ducere Pd (tab. 4.2.2), calculată cu relaţia:
6)
-tXh
R4SCz ;t® © • @
rf*' «ox = 9-hJP, - Pd) [Pa]
g = 9,81 m/s2 - acceleraţia gravitaţională locală;
(4.2.8)
?1 Rsc •se identifică circuitul cel mai dezavantajat, ca fiind al celui

mai depărtat corp de încălzire de sursă şi cel mai jos
l4 = 8,5 m l3 = 6 m plasat (fig. 4.2.21), circuitul corpului de încălzire cu
puterea termică 02 , pentru care presiunea disponibilă
Fig. 4.2.21. Schemă de calcul a instalaţiei bitub cu este dată de relaţia 4.2.8, unde h = h1;
distribuţie inferioară şi circulaţie naturală. H2D 1
= g-h{(P - Pd ) [N/m2] sau [Pa] (4.2.9)
• presiunea disponibilă trebuie să asigure acoperirea pier¬
în tabele sau abace sunt date pierderile de sarcină liniară, derilor de sarcină locale şi distribuite, pe tronsoanele
unitară R şi debitul agentului termic 0 exprimat, în general, (3.1 - 3 - 4 - 5 - 7) ce alcătuiesc circuitul consumatorului
în unităţi energetice [W] sau [kW] transportat de o conductă <P2 1 în raport cu sursa de agent termic;
cu diametrul D şi viteza v. Relaţia generalizată ce stă la baza •stabilirea pierderii de sarcină liniare medii pentru acest
întocmirii tabelelor sau abacelor este: circuit Rm1;
R = f(<p, v ,D) [Pa/m] (4.2.6)
De asemenea, pierderile de sarcină liniare unitare R pot fi
exprimate şi în unităţi de masă M [kg/h, l/h, l/s] în care caz
2,
m
=
©K' [Pa] (4.2.10)
relaţia 4.2.6 ia forma:
Ih
R = f(M, v ,D) [Pa/m] (4.2.7) în care:
Pentru conductele din oţel sunt utilizate datele din tabelul a = 0,33 - reprezintă cota parte a pierderilor locale de
4.2.3 pentru calculul pierderilor de sarcină liniară unitară sarcină;
R = f(0, v ,D) şi tabelul 4.2.5 pentru calculul pierderilor de 27 = 2(l31 + I + l4 + l5 + l7) [m] (4.2.11)
sarcină locale Z în funcţie de viteza v şi rezistenţele locale •se determină diametrele preliminare ale tronsoanelor 3.1,
= 1. Coeficienţii de rezistenţă locală pentru diferitele 3, 4, 5 şi 7 în funcţie de sarcina termică a agentului ter¬
componente ale conductelor sunt daţi în tabelul 4.2.4, iar mic pe tronson şi pierderea de sarcină liniară unitară
vitezele recomandate de circulaţia apei în conductele din medie utilizând datele din tabelul 4.2.3,
oţel sunt date în tabelul 4.2.6. Dx = R2m1) (4.2.12)
Pentru conductele din cupru datele din tabelul 4.2.7 ser¬ •validarea rezultatelor se obţine prin respectarea condiţiei
vesc pentru calculul pierderilor de sarcină liniare unitare ca suma pierderilor de sarcină locale şi distribuite să nu
R = f(M, v, D), iar cele din tabelul 4.2.4 pentru coeficienţii depăşească presiunea disponibilă:
de rezistenţă locală § la care se adaugă lungimea Z(*l+Z)circ.2.1 ,H21 (4.2.13)
echivalentă a rezistenţelor locale prezentate în tabelul 4.2.8. •se dimensionează circuitul consumatorului cu puterea ter¬
Pentru conductele din material termoplastic pierderile de mică 022’ calculându-se succesiv:
sarcină liniară unitară R = f(M, v, D) se stabilesc folosind ta¬ - presiunea disponibilă
belul 4.2.9 (pentru conducte tip POLYMUTAN şi PROSTAB)
şi diagramele din fig. 4.2.19 şi 4.2.20 (pentru conducte tip
H2d1 = g-(h1 + h2) (P. - p ) - Z(RI+Z)M+5+7 [Pa] (4.2.14)
- pierderea de sarcină liniară unitară medie
ECOTUBE şi tip COPRAX). Coeficienţii de rezistenţă locală
Z pentru conductele cu structură termoplastică sunt indicaţi B„
Hm =
M [Pa] 4.2.15
în tabelul 4.2.4.
în care:
4.2.82 Operaţiuni şi date preliminare calculului de lij = 2-(i2i + i2) [m] (4.2.16)
dimensionare - diametrele tronsoanelor de conducte:
Pentru calculul hidraulic al conductelor sunt necesare ur¬ o = R22)
n*x.
mătoarele operaţiuni preliminare: - validarea rezultatelor cu condiţia de echilibru hidraulic:
•stabilirea schemei de calcul a instalaţiei de încălzire (re¬ Z˙Lc. 2.U2 *"2o2 (4.2.17)
ţeaua de distribuţie, coloane, racorduri etc,); Dacă presiunea disponibilă este prea mare depăşind
•înscrierea debitelor de căldură pe tronsoanele care alcă¬ 10 % valoarea pierderilor de sarcină, se apelează la robine¬
tuiesc schema de calcul; tul cu dublă reglare, (§ 6.4.2) montat pe corpul de încălzire,
• înscrierea lungimilor tronsoanelor, utilizând datele rezulta¬ care introduce o pierdere locală de sarcină Z%2:
te din planurile de montare şi schema coloanelor; Z(RI+Z)2U2+Z22,H22 (4.2.18)
•cunoaşterea parametrilor agentului termic (temperatura de în care:
ducere dd şi de întoarcere 8f); Z 22 = f(V 22* Zpp) - reprezintă pierderea suplimentară
locală de sarcină necesară a fi preluată cină liniară medie R21 utilizând tabelul 4.2.3; calculele
de către robinetul cu dublă reglare sunt centralizate în tabelul 4.2.10.
unde V22
este debitul maxim de fluid ce
traversează robinetul cu dublă reglare,
- pierderile de sarcină liniare unitare R şi pierderile de
sarcină locale Z în funcţie de diametrele conductelor şi
calculat cu relaţia: a rezistenţelor locale, utilizând tabelele 4.2.3, 4.2.4 şi
4.2.5. Valorile coeficienţilor de rezistenţă locală sunt
*22 [l/s] prezentate în tabelul 4.2.11; calculele sunt centralizate în
CJ°d - 0;)P,n tabelul 4.2.10.
Se stabileşte treapta de reglare (T22) a robinetului pe baza - se verifică condiţia de echilibru hidraulic
graficelor specifice, folosind dependenţa funcţională: Z(Rt+Z)circ. 2. 1 = 531,36 Pa < 1 = 532, 13 Pa, H2D
f(ZRF’ 2) pentru care abaterea medie relativă:
TRF =
•se dimensionează circuitul consumatorului cu puterea ter¬ H?-l{RI + Z) arc 2 1 532, 13 - 531,36
mică <P23 calculându-se succesiv mărimile: cr = = 0,144%
- presiunea disponibilă: "o' 532, 13
se înscrie în limitele admise considerate normale sub 10 %.
H0M-g-(h1 + h, + h3y(p,-pd)-î(RUz) 2.3.4* 5*7(4.2.19) •Circuitul consumatorului <J>22.
- pierderea de sarcină liniară: -presiunea disponibilă
(1-a)- H23 Ho = + h2>-(Pi - Pd) - Z(RI+Z)3+4+5+7
9<hi
R23
m
= (4.2.20) = 9,81-(4,35 + 2,70)12,47 - 494,41 = 368,02 Pa
V, - pierderea de sarcină liniară unitară medie:
în care:
Iii = 2-(l1 + h3) [m] R22
m
=
(1-a)- H/2 (1-0,33) -368,02
= 35,22 Pa/m
- diametrul tronsonului: V22 7,0
D, = f(*23. R2m3) în care:
•condiţia de validare a rezultatelor este ca: 112.2 = 2<h2 + '2.1) = 2'(2’7 + 0,8)= 7 m
I(RI+Z)1 2sHq3, CU posibilitatea de obţinere a egalităţii celor - diametrele preliminare şi calculele hidraulice sunt cen¬
două mărimi prin introducerea unei pierderi tralizate în tabelul 4.2.10.
locale de sarcină Z22 reglând robinetul cor¬ - presiunea disponibilă ce urmează a fi preluată prin re¬
pului de încălzire, glarea fixă a robinetului corpului de încălzire:
•se dimensionează circuitele coloanelor T4, Ti şi T3 parcur¬
gând aceleaşi etape, urmărind ca în noduri să se obţină
ZRF- = HE>2
' Z(RI+Z)2
U2 =
368,02 - 54,26 = 313,76 Pa
stabilirea treptei de reglare:
egalitatea pierderilor de sarcină exprimată prin expresiile: T%p =f((/22, Zpp) în funcţie de varianta robinetului de reglare,
I(RI + Z)Ţ2,I(RI + Z)T4; Z(R! + Z)T1 * Z(RI + Z)J3 în care:
Z(RI + Z)J2 (T4) + Z(RI + Z)4 ,Z(RI + Z)T3 (T1j 0,80
•se dimensionează circuitul boilerului, care asigură prepa¬ K2- Cp(°a-0,)P =
4,18-20-0,98
600 = 35,15 l/h
rarea apei calde de consum
- presiunea disponibilă: •Circuitul consumatorului d>23:
Hbd =g-hb-(prpd) [Pa]
- pierderea de sarcină liniară unitară:
(4.2.21) -presiunea disponibilă a circuitului
HD = 9-(h, +h2 + h3)-(p. - pd) - Z(RI+Z)243+4+5+7
(1-a)- H* = 9,8 1(4,35+2,70+2,70)- 12,47 - 524,98 = 667,74 Pa
R* = [Pa/m] (4.2.22) - pierderea de sarcină unitară medie:
2lb (1-a)- H2d3 (1-0,33) 667, 74
- condiţia de validare a dimensionării: R23 = - 03, 91Pa/m.
2 2 (2,7 + 0,8)
Z(RI+Z)b * Hdb
- presiunea disponibilă care urmează a fi preluată de
Exemplul de calcul 1 către reglarea fixă Z%3 a robinetului cu dublă reglare:
H2D3-Z(RI+Z)1 = 667,74 - 313,95 = 353,79 Pa
Z2r3- stabilirea
=
Se consideră mărimile geometrice şi termice prezentate în treptei de reglare:
fig. 4.2.21. Agentul termic este apa caldă cu 8d/8;= 90/70°C. TR//, = 1(V23, Z23) care se alege în funcţie de tipul robinetu¬
Conductele sunt din oţel. lui de reglare.
Instalaţia este prevăzută şi cu un boiler pentru preparat în care:
apa caldă de consum. 3, 10
Dimensionarea conductelor circuitelor instalaţiei urmăreş¬ Î21. = 600 = 52,53 l/h
te etapele: C'-fy-ej-p 4, 18-20-0,98
•Circuitul consumatorului <P2 1 unde se determină: •Circuitul coloanei Ti.

- presiunea disponibilă: Din datele prezentate în fig. 4.2.21 rezultă că din punct de
Hq1 = 9'hpfP; - Pd) = 9,81-4,35(977,81 - 965,34) = 532, 13 Pa vedere termic şi hidraulic, aceasta este identică cu coloana
în care: T2 dimensionată. Pentru a asigura echilibrul hidraulic în
Pj = 977,81 kg/m3 şi Pd = 965,34 kg/m3, din tabelul 4.2.2. raport cu nodul de racordare trebuie compensate pierderile
- pierderea de sarcină liniară unitară medie: de sarcină aferente tronsonului 4.
(1 - a)- H21 (1-0,33) -532, 13 Aceasta se poate realiza prin:
R-2 1 = = = 8, 30 Pa/m - montarea unui dispozitiv de reglare la baza coloanei Ti
IU 43,0
ales pentru a introduce pierderea de sarcină ZJV unde:
în care: /
Zr, = (S/T1; APT1)
Zl21 = 2-(l31 + l3 + l4 + i5 + h7) = 2(0,8 + 3,3 + 6 + 8,5 + 2,9) în care:
= 43,0 m
- diametrele preliminare pe tronsoanele 3.1 - 3 - 4 - 5 şi v„- în. 600 =
3,10
600 = 136,22 l/h
7 în funcţie de debitele de căldură <t> şi pierderea de sar-
cp-(»d-e,)-Pm 4, 18-20-0,98
APT1 = Z(RI + Z)4 = 120 Pa - diametrul conductei şi calculul hidraulic sunt centralizate
- redimensionarea corespunzătoare a conductelor circuitului în tabelul 4.2.10.
coloanei Ti pentru a prelua diferenţa de 120 Pa. - se verifică condiţia de echilibru:
•Circuitul boilerului: S(R!+Z)b = 135,2 Pa <H%=
148 Pa.
- presiunea disponibilă: - abaterea medie relativă:
Hţj = g hb(P; - pd) -Z(RI+Z)7 = 9,81-2,9- 12,47 - 206,75 = 148 Pa.
- pierderea de sarcină liniară unitară medie: 148-135,2
Er = = 8,7%
(l-a)-H% (1-0,33)148 H0 148
22,54 Pa/m
2-k 2-2,2 se înscrie în limitele admise considerate normale de 10 %.
Tabelul 4.2.2 Densitatea apei în funcţie de temperatură
[°C] [kg/m3] [°C] [kg/m3] [°C] [kg/m3] [°C] [kg/m3] [°C] [kg/m3] [°C] [kg/m3]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
40,0 992,24 45,0 990,25 50,0 998.07 55,0 985,73 60,0 983,24 65,0 980,59
40,1 992,20 45,1 990,21 50,1 988,02 55,1 985,68 60,1 983,19 65,1 980,53
40,2 992,17 45,2 990,16 50,2 987,97 55,2 985,63 60,2 983.14 65,2 980,48
40,3 992,13 45,3 990,12 50,3 987,92 55,3 985,59 60,3 983,08 65,3 980,42
40,4 992,09 45.4 990,07 50,4 987,89 55,4 985,54 60.4 983,03 65,4 980,37
40,5 992,05 45,5 990,03 50,5 987,84 55,5 985,49 60,5 982,98 65,5 980,32
40.6 992,01 45,6 989,99 50,6 987,80 55,6 985,44 60,6 982,93 65,6 980,26
40,7 991,97 45,7 989,95 50,7 987,75 55,7 985,39 60,7 982,88 65,7 980,21
40,8 991,94 45,8 989,90 50,8 987,71 55,8 985,65 60,8 982,82 65,8 980,16
40,9 991,90 45.9 989,86 50,9 987,66 55,9 985,30 60,9 982,77 65,9 980,10
41,0 991,86 46,0 989,82 51,0 987,62 56,0 985,25 61,0 982,72 66,0 980,05
41.1 991,82 46,1 989,78 51,1 987,57 56,1 985,20 61,1 982,67 66,1 979,99
41,2 991,78 46,2 989,74 51,2 987,52 56,2 985,15 61,2 982,62 66,2 979,93
41.3 991,74 46,3 989,69 51,3 987,48 56,3 985,10 61,3 982,57 66,3 979,87
41,4 991,70 46,4 989,65 51,4 987.43 56,4 985,05 61,4 982,51 66,4 979,82
41,5 991,66 46,5 989,61 51,5 987,38 56,5 985,00 61,5 982,46 66,5 979,77
41,6 991,62 46,6 989.57 51,6 987,33 56,6 984,95 61,6 982,41 66,6 979,72
41,7 991,58 46,7 989,53 51,7 987,28 56.7 984,90 61,7 982,36 66,7 979,67
41.8 991,55 46,8 989,48 51,8 987,23 56,8 984,85 61,8 982,31 66,8 979,61
41.9 991,51 46,9 989,44 51,9 987,19 56,9 984,80 61,9 982,26 66,9 979,56
42,0 991,47 47,0 989,40 52,0 987,15 57,0 984,75 62,0 982,20 67,0 979,50
42.1 991,43 47,1 989,36 52,1 987,10 57,1 984,70 62,1 982,15 67,1 979,44
42,2 991,39 47,2 989,31 52,2 987,06 57,2 984,65 62,2 982,10 67,2 979,39
42,3 991.35 47,3 989,27 52,3 987,01 57,3 984,60 62,3 982.05 67,3 979,33
42,4 991.31 47,4 989,22 52,4 986,97 57.4 984,55 62,4 981,99 67,4 979,28
42,5 991,27 47 .5 989,18 52,5 986,92 57.5 984,50 62,5 981,94 67,5 979,22
42,6 991.23 47.6 989,14 52,6 986,87 57,6 984,45 62,6 981,89 67,6 979,16
42,7 991,19 47,7 989,09 52,7 986,83 57.7 984,40 62,7 981,83 67,7 979,11
42.8 991,15 47,8 989,05 52,8 986,78 57,8 984,35 62,8 981,78 67,8 979,06
42,9 991,11 47.9 989,00 52,9 986,74 57,9 984,30 62,9 981,72 67,9 979,00
43,0 991,07 48,0 988,96 53,0 986,69 58,0 984,25 63,0 981,77 68,0 978,94
43,1 991,03 48,1 988,92 53,1 986,64 58,1 984,20 63,1 981.62 68,1 978,88
43,2 990,99 48,2 988,97 53,2 986,59 58,2 984,15 63,2 981.57 68,2 978,82
43,3 990,94 48.3 988,83 53,3 986,55 58,3 984,10 63,3 981,54 68,3 978,77
43,4 990,90 48,4 988,78 53,4 986,50 58,4 984,05 63,4 981,46 68,4 978,71
43,5 990,86 48,5 988,74 53,5 986,45 58,5 984.00 63,5 981,40 68,5 978,66
43,6 990,82 48,6 988,70 53,6 986,40 58,6 983,95 63,6 98135 68,6 978,61
43,7 990,78 48,7 988,65 53,7 986,35 58,7 983,90 63,7 981,29 68,7 978,55
43,8 990,74 48,8 988,61 53,8 986,31 58,8 983,85 63,8 981.24 68,8 978,50
43,9 990,70 48,9 988,56 53,9 986,26 58,9 983,80 63,9 981,18 68,9 978,44
44,0 990,66 49,0 98832 54,0 986321 59,0 983,75 64,0 981,13 69,0 978,38
44,1 990,62 49,1 988,47 54,1 986,16 59,1 983,70 64,1 981,07 69,1 978,32
443 990,58 49,2 988,43 54,2 986,11 59,2 983,65 64,2 981,02 69,2 978,27
44,3 990,54 49,3 988,38 54,3 986,07 59,3 983,60 64,3 980,97 69,3 978,21
44,4 990,50 49,4 988,34 54,4 986,02 59,4 98335 64,4 980,91 69,4 978,16
443 990,46 493 98839 543 985,97 59,5 983,50 64,5 980,86 69,5 978,10
44,6 990,42 49,6 988,25 54,6 985,92 59,6 983,45 64,6 980,81 69,6 978,04
44,7 990,38 49,7 988,20 54,7 985,87 59,7 983,40 64,7 980,78 69,7 977,98
44,8 990,33 49,8 988,16 54,8 985,83 59,8 983,34 64,8 980,71 69,8 977,93
44,9 990,29 49,9 988,11 54,9 985,78 59,9 983,29 64,9 980,65 69,9 977,87
-
Tabelul 4.2.2 Densitatea apei tn funcţie de temperatură continuare
[°C] [kg/m3] [°C] [kg/m3] [°C] [kg/m3] [°C] [kg/m3] [°C] [kg/m3] [°C] [kg/m3]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
70,0 977,81 75,0 974,89 80,0 971,83 85,0 968,65 90,0 965,34 95,0 961,92
70,1 977,75 75,1 974,83 80,1 971,77 85,1 968,58 90,1 965,28 95,1 961,85
70,2 977,70 75,2 974,77 80,2 971,71 85,2 968,52 90,2 96421 95,2 961,78
70,3 977,64 752 974,71 80,3 971,65 85,3 968,46 90,3 965,15 95,3 961,71
70,4 977,58 75,4 974,65 80,4 971,58 85,4 968,39 90,4 965,08 95,4 961,64
70,5 977,52 752 974,59 80,5 97122 852 968,33 902 965,01 952 961,57
70,6 977,46 75,6 974,53 80,6 971,46 85,6 968,27 90,6 964,94 95,6 961,50
70,7 977,40 75,7 974,46 80,7 971,40 85,7 968,20 90,7 964,88 95,7 961,43
70,8 977,35 75,8 974,41 80,8 971,33 85,8 968,14 90,8 964,81 95.8 961.36
70,9 977,29 75,9 974,35 80,9 971,27 85,9 968.07 90,9 964,74 95,9 961,29
71,0 977,23 76,0 974,29 81,0 971,21 86,0 968,00 91,0 964,67 96,0 961,22
71,1 977,17 76,1 974,23 81,1 971,14 86,1 967,93 91,1 964,61 96,1 9761,15
71,2 977,12 76,2 974,16 81,2 971,08 86,2 967,86 912 964,54 96,2 961,08
712 977,07 76,3 974,10 81,3 971,02 86,3 967,80 91,3 964,47 96,3 961,01
71,4 977,01 76,4 974,04 81,4 970,96 86,4 967,70 91,4 964,40 96,4 960,91
712 976,95 762 973,98 812 970,84 86,5 967,67 912 964,33 96,5 960,87
71,6 976,90 76,6 973,92 81.6 970,83 86,6 967,61 91,6 964 26 96,6 960,80
71,7 976,84 76,7 973,86 81,7 970,77 86,7 967,54 91,7 964,19 96,7 960,73
71,8 976,78 76,8 973,80 81,8 970,70 86,8 967,48 91,8 964,13 96,8 960,66
71,9 976,72 76,9 973,74 81,9 970,63 86.9 967,41 91,9 964,05 96,9 96029
72,0 976,66 77,0 973,68 82.0 970 27 87,0 967,34 92,0 963,99 97,0 960,51
72,1 976,60 77,1 973,62 82,1 970,50 87,1 967,28 92,1 963,92 97,1 960,44
72,2 97624 77,2 97325 82,2 970,44 87,2 967,21 922 963,85 972 960.37
72,3 976,48 77,3 973,49 82,3 970,38 87,3 967,14 92,3 963.78 972 960,30
72,4 976,42 77,4 973,43 82,4 970,32 87,4 967,08 92,4 963,71 97.4 960,23
722 976,36 772 973,37 82,5 970,25 87,5 967,01 92,5 963,65 97,5 960,16
72,6 976,30 77,6 973,31 82,6 970,19 87,6 966,95 92,6 963,58 97,6 960,09
72,7 976,25 77,7 973,25 82,7 970,06 87,7 966,89 92,7 96321 97,7 960,02
72,8 976,19 77,8 973,19 82,8 970,03 87,8 966,81 92,8 963,44 97,8 959,95
72,9 976,13 77,9 973,13 82,9 970,00 87,9 966,74 92,9 963,37 97,9 959,88
73,0 976,07 78,0 973,07 83,0 969,94 88,0 966,66 93,0 963.30 98,0 959,81
73,1 976,01 78,1 973,01 83,1 969,87 88,1 966,62 93,1 963,23 98,1 959,74
73,2 975,95 78,2 972,95 83,2 969,81 88,2 966,55 93,2 963,16 98.2 959,67
73,3 975,89 78,3 972,88 83,3 969,75 88,3 966,48 93.3 963,10 98,3 959,60
73,4 975,83 78,4 972,82 83,4 969,68 88,4 966,41 93,4 963,03 98,4 95923
73,5 975,77 782 972,76 832 969,62 88,5 966,35 932 962,96 98,5 959,46
73,6 975,71 78,6 972,70 83,6 969,56 88,6 966,28 93,6 962,89 98,6 959,36
73,7 975,67 78,7 972,63 83,7 96920 88,7 966,21 93,7 962,82 98,7 959,32
73,8 975,60 78,8 97227 83,8 969,43 88,8 966,14 93,8 962,75 98,8 959,24
73,9 975 24 78,9 97221 83,9 969,37 88,9 966,08 93,9 962,68 98,9 959,17
Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcină unitare “R" Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcină unitare liniare “R"
pentru conducte din oţel, la Af= 20 K -
pentru conducte din oţel, la Ar = 20 K continuare
Tipul conductei Conducte din oţel obişnuit pentru instalaţii Tipul conductei Conducte din oţel obişnuit pentru instalaţii
Diame- nominal in 3/e 1/2 3/4 1 ţ 1/4 ţ 1/2 Diame- nominal mm 57-3 70-3,5 76-3,5 89-3,5 95-3,5
trul interior mm 12,25 15,75 21,25 27 35.75 41,25 trul interior mm 51 63 69 82 88
<t> debitul de căldură [kW] 0 debitul de căldură [kW]
R [Pa/m] R [Pa/m]
v - viteza apei [m/s] v - viteza apei [m/s]
1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7
0,5 0 0,53 1,05 2,31 3,45 0,5 0 6,33 11,4 14,4 22,7 27,1
v 0,02 0,025 0,03 0,03 V 0.035 0,045 0,045 0,05 0,05
I 0 0,35 0,82 1,57 3,44 5,08 1 0 9,41 16,9 21,5 33,7 40,1
v 0,02 0,03 0,035 0,04 0,045 v 0,06 0,06 0,07 0,08 0,08
IA 0 0,45 1,05 2,01 4,35 6,42 IA 0 11,9 21,3 27 42,1 50,2
V 0,03 0,035 0,045 0,05 0,06 v 0,07 0,08 0,09 0,1 0,1
2 0 0,54 1,24 2,38 5,13 7,56 2 0 14 25 31,7 49,4 58,8
v 0,035 0,045 0,05 0,06 0,07 V 0,08 0,1 0,1 0,11 0,12
3 0 0,35 0,69 1,57 3 6,45 9,51 3 0 17,4 31,3 40,1 62 73,7
v 0,035 0,045 0,05 0,06 0,08 0,09 V 0,1 0,12 0,13 0,14 0,15
4 0 0,42 0,81 1,84 3A2 7,58 11,2 4 0 20 A 36,6 46,6 72,6 86,5
v 0,045 0,05 0,06 0,08 0,09 0,1 v 0,12 0,14 0,15 0,17 0,17
5 0 0,47 0,92 2,08 4 8,59 12,7 5 0 23,1 41,4 52,8 82,1 97,7
v 0,05 0,06 0,07 0,09 0,11 0,12 v 0,14 0,16 0,17 0,19 0,2
6 0 0,52 1,02 2,31 4,43 9,57 14,1 6 0 25,6 45,9 58,3 91,8 108
V 0,05 0,06 0.08 0,10 0,1 0,13 v 0,15 0,18 0,19 0,2 0,22
7 0 0A7 1,11 2A2 4,84 10,4 15,3 7 0 27,9 50 63,3 98,9 1 17
v 0,06 0,07 0,09 0,1 0,13 0,14 V 0,16 0,19 0,2 0,22 0,24
8 0 0,61 1,2 2,72 5,2 11,2 16,5 8 0 30,1 53,7 68,6 106 127
v 0,06 0,08 0,09 0,11 0,14 0,15 v 0,18 0,2 0,22 0,24 0,26
9 0 0,65 1,28 2,91 5,57 12 17,7 9 0 32,1 57,4 73.3 113 134
V 0,07 0,08 0,10 0,12 0,15 0,16 v 0,19 0,22 0,24 0,26 0,28
10 0 0,69 1,36 3,09 5,91 12,7 18,7 10 0 34 61,1 77,3 120 142
v 0,07 0,09 0,11 0,13 0,16 0,17 V 0,2 0,24 0,24 0,28 0,28
15 0 0,87 1,71 3,87 7,42 15,8 23,5 15 0 42,9 75,9 96 A 149 178
V 0,09 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 v 0,26 0,3 0,3 0,34 0,36
20 0 1,02 2 4A4 8,69 18,6 27,6 20 0 50 88,5 112 174 207
v 0,11 0,13 0,16 0,19 0,22 0,26 v 0,3 0,34 0,36 0,4 0,42
30 0 1,28 2,52 5,69 10,9 23,3 34,1 30 0 61,9 110 139 216 257
v 0,13 0,16 0,2 0,24 0,28 0,32 v 0.36 0,42 0,44 0,5 0,5
40 0 IA 2,95 6,72 12,7 27,1 39,8 40 0 72,4 128 163 252 299
v 0,16 0,19 0,24 0,28 0,34 0,36 v 0,42 0A 0,5 0,6 0,6
50 0 1,7 3,35 7A6 14,3 30,6 44,9 50 0 81,2 144 182 284 336
v 0,18 0,22 0,26 0,3 0,38 0,42 v 0,48 0,55 0,6 0,65 0,7
60 0 1,9 3,7 8,37 15,8 33,6 49,8 60 0 89 158 202 313 370
v 0,2 0,24 0,3 0,34 0,42 0,46 v 0,55 0,6 0,65 0,7 0,75
80 0 2,21 4,33 9,76 18,6 39,2 57,9 80 0 104 185 236 365 430
v 0,24 0,28 0,34 0,4 0,48 0,55 v 0,6 0,7 0,75 0,85 0,95
100 0 2,49 4,92 11 20,9 44,1 65,1 100 0 117 208 264 408 483
v 0,26 0,32 0,38 0,44 0A5 0,6 v 0,7 0,8 0,85 0,95 1
120 0 2,74 5,41 12,2 23 48,6 71,6 120 0 129 229 269 449 531
v 0,28 0,34 0,42 0A 0,6 0,65 v 0.75 0,85 0,95 I U
160 0 3,19 6,32 14,2 26,7 56,6 83,3 160 0 150 266 337 520 617
v 0,34 0,4 0A 0,6 0,7 0,75 v 0,9 1 1,1 1,2 1,2
200 0 3,61 7,14 15,9 30,1 63,8 93,5 200 0 169 299 379 584 693
v 0,38 0,46 0A5 0,65 0,8 0,85 v 1 U \2 1,3 1,4
240 0 3,98 7,84 17,6 33,1 70,5 103 240 0 185 329 417 643 763
v 0,42 0A 0,6 0,72 0,85 0,95 v 1,1 1,3 1,3 1,5 IA
300 0 4,5 8,86 19,8 37,6 79,3 116 300 0 208 369 467 722 855
v 0,46 0,55 0,7 0,8 0,95 1,1 v 1.2 1,4 IA 1,7 1,7
Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcină unitare liniare “R"

-
pentru conducte din oţel, la A7"= 20 K continuare
Tipul conductei Conducte din oţel obişnuit pentru instalaţii
Diame- nominal mm 108-4 121-4 133-4 14645 159-5 194-7
trul interior mm 100 113 125 137 149 180
<t> debitul de căldură [kW]
R [Pa/m]
v - viteza apei [m/s]
1 2 3 4 5 6 7 8
0,5 <J> 39 53,4 70,1 89,9 115 187
v 0.06 0,07 0,07 0,07 0,08 0,09
1 <t> 57.4 78,4 103 131 169 267
v 0,09 0,1 0,1 0,1 1 0,12 0,13
1,5 <J> 72 98,4 129 165 210 343
v 0,11 0,12 0,13 0,14 0,15 0,17
2 <t> 84,4 115 151 193 248 400
v 0,13 0,14 0,15 0,16 0,17 0,19
3 <t> 105 144 189 241 308 500
v 0,16 0,18 0,19 0,20 0,22 0,24
4 <t> 123 169 220 281 359 585
v 0,19 0,2 0,22 0,24 0,26 0,28
5 <t> 141 191 249 319 407 659
v 0.22 0,24 0,24 0,26 0,28 0,32
6 <t> 156 209 279 352 445 727
v 0,24 0,26 0,28 0,3 0,32 0,36
7 <6 169 229 301 383 484 787
v 0.26 0,28 0,3 0,32 0.34 0,38
8 <6 181 245 323 410 516 844
v 0,28 0,3 0,32 0,34 0,36 0,4
9 <t> 192 262 343 436 547 898
v 0,3 0,32 0,34 0,36 0,38 0,44
10 <t> 202 278 363 462 580 950
v 0,32 0,34 0,36 0,38 0,4 0,46
15 <D 253 344 450 576 734 1186
v 0,4 0,42 0,46 0.48 0,5 0.55
20 0 298 401 524 669 855 1372
v 0.46 0,5 0,55 0,55 0,6 0,65
30 <J> 367 497 652 827 1057 1698
v 0,55 0,6 0,65 0.7 0,75 0,8
40 <t 428 579 762 962 1221 1965
v 0,65 0,7 0,75 0,8 0,85 0.95
50 <J) 480 651 856 1083 1372 2221
v 0,75 0,8 0,85 0,9 0,95 1,1
60 *t) 528 716 937 1186 1511 2442
v 0,8 0,9 0,95 1 1,1 1,2
80 <t 614 833 1086 1384 1768 2826
v 0,95 I 1,1 1,2 1.2 1,4
100 <J> 691 935 1221 1547 1977 3175
v 1,1 1,1 1,2 1,3 1,4 1 .5
120 <J> 759 1028 1337 1710 2175 3477
v 1.2 1,3 1,3 1,4 1,5 1,7
160 <t> 881 1198 1558 1977 2512 4036
v 1,4 1,5 1,6 1,6 1,8 1,9
200 <t> 987 1337 1744 2221 2826 4536
v 1,5 1,6 1,7 1,9 2 2,2
240 1084 1465 1919 2442 3105 4978
v 1,7 1,8 1,9 2 2,2 2,4
300 O 1209 1651 2151 2733 3477 5582
v 1,9 2 2,2 2,2 2,4 2,6
Tabel 4.2.4. Coeficienţi de rezistenţă locală i;, funcţie de material şi mărimi geometrice
Nr. Denumire Simbol Material Coeficient de rezistenţă locală
crt. Date
Curbe şi coturi la 90°
r/D 0,5 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0
o Oţel 0,5 0,35 0,30 0,30 0,00 0,00
1 Curbe r Cupru 1,00 0,35 0,20 0,15
Termoplastice Cald 0,21 0,14 0,11 0,09
Turnate 0,51 0,30 0,23 0,18
cot drept Diametru D [in] 3/8 1/2 3/4 1 11/4 11/2 2
Oţel 2 2 1,5 1,5 1 1 1
1D
2 Cot drept L _r_.u V
Cupru 0,7
Termoplastice Cald 1,13
T Turnate 1,27
Teuri de trecere cu derivaţii la 90°
v2/v 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2
Oţel 12 7 3,5 2,5 2 1
V v, Cupru 1,30
3 La separare Termoplastice 1,30
T.T.S. vi/v 0,5 1
?v2
Oţel 0,5 0
Cupru 0,3
Termoplastice 0,3
v2/v 0,2 0,4 0,6 I 0,8 I 1,0
v Vi
Oţel
Cupru
1 0,5 1 I 1,3
0,9
| 1,5
4 La împreunare Termoplastice 0,9

T.T.I. |v2 vi/v 0,0 0,2 0,4 I 0,6 I 0,8 I 1
Oţel
Cupru
1,5 1,3 1,1 I 0,8
0,6
| 0,5 | 0,0
Termoplastice 0,6
Teuri de trecere cu derivaţii la 45°
v2/v 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 2
Oţel 7 4 1,5 0,8 0,6 0,5
V Vi Cupru 0,9
5 La separare Termoplastice 0,9
T.T.S. v2 v,/i/ 0,5 1
Oţel 0,5 0,0
Cupru 0,3
Termoplastice 0,4
VJM 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5
D2/D
0,3 0,3 0,8
Otel 0,4 -1 0,8 1 0,8
0,5 -3 0,3 0,8 0,8
D,v D„v, 0,7 -0,5 0,5 1 1
6 La împreunare 1
T.T.I. Cupru 0,4
D2,v2
Termoplastice 0,3
Oţel
Di/D
v/v 0,6 0,8 1
<1 0,3 0,3
1 0,5 0,3
Cupru 0,2
Termoplastice 0.2
Teuri de trecere în contracurent
v2 v2/v 0,4 0,6 0,8 1 1,3 1,5 I 2
7 La separare
<4
Oţel 6,5 3 1,8 1,3 1 0,8 | 0,5
Cupru 1,5
Termoplastice T3
Tabel 4.2.4. (continuare)

VoA 0,3 0,5 0,7
D2/D
0.5 5 1,3 1
8 La împreunare v2 Oţel 0,7 6,5 2 1,3
D,v 0,8 9 3 1,8
Cupru 2
Termoplastice 3
Robinete şi armături de sens
9 Robinete cu ventil Diametru 3/8 1/2 3/4 1 11/4 11/2 >2
şi scaun oblic D [in]
[>â Oţel 3,5 3,5 3 3 2,3 2,3 2
Cupru 3,5 2,5 2 2 2 0,7
Termoplastice 3,5 2A 2 2 2 0,7
10 Robinete cu sertar Oţel 1 1 0,5 0,5 0,3 0,3 0,3
Cupru
Termoplastice 2 2 IA IA 1 1 0,65
11 Robinete cu ventil Oţel 10 10 7 7 5 5 4
şi scaun drept c3<] Cupru 10 10 8,5 7 6 5 5
Termoplastice 10 10 8,5 7 6 5 5
12 Robinet drept Oţel 8,5 8,5 6 6 5 5 4
de radiator \A Cupru
Termoplastice
10
10
10
10
8,5
8,5
7
7
6
6
5
6
5
5
13 Robinet colţar Oţel 4 4 2 2 2 2
de radiator
& Cupru
Termoplastice
2 2
4
2
2
2
2
2
2
2
2
2
3,5
14 Robinet
de închidere sferic
[X Pentru toate
materialele
0,5
15 Schimbare de nivel Pentru 0,5

(curba etaj) toate materialele
16 Clapetă cu ventil Dn 20 4,6. ..6
Dn 25 la Dn 50 3,6. ..5
17 Clapetă de sens Dn [mm] 25 40 50 100 200

I 2,5 2,5 1,9 1,2 1,0
18 Distribuitor t t Pentru
[ *
T
] toate materialele 0,5
19 Colector Pentru
III
[ ] toate materialele 1
T
20 Lira de dilatare Pentru 1
toate materialele
21 Compensator axial Pentru 2
toate materialele
22 Supapă Pentru
de siguranţă toate materialele 5
23 Cazan
2,5
24 Corp
de încălzire radiant 2,5
25 Corp de încălzire
cu plăci 3,5
26 Racorduri Intrare 1
de rezervoare
Ieşire 0.5
Tabelul 4.2.5 Pierderi de sarcină unitare locale „Z“,

pentru conducte din oţel şiII = 1, la încălzirea cu apă caldă
Viteza
apei v 0.0 1 0,015 0,02 0,025 0,03 0,035 0.04 0,045 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09
[m/s]
Z [Pa] 0,05 0,1 0,2 0,3 0,5 0,6 0,8 1 1,3 1,8 2,5 3,2 4,1
Viteza
apei v 0.1 0,12 0,14 0,16 0,18 0,2 0,22 0,24 0,26 0,28 0,3 0,35 0,4
[m/s]
Z [Pa] 5 7 10 12 16 20 24 29 34 39 45 61 80
Viteza
apei v 0,45 0,5 0,6 0,7 0,8 0,035 1 1,1 1.2 1,3 1,4 1,5 1,6
[m/s]
Z [Pa] 100 125 180 245 320 405 500 605 720 845 980 1130 1280
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcină liniară unitare “R” pentru conducte din cupru, la AT = 1 K
Debit
Diametrul conductelor [mm]
R [kg/h]
[Pa/m] Viteza
[m/s]
6 1 8 • 1 10 • 1 12 • 1 15 • 1 18 • 1 22 • 1 28 • 1,5 35 1,5 42 1,5 54 • 2
0,5
M 0,0313 0,159 0,501 1,22 3,5 8,02 19,60 47,80 74,40 129 256
v 0,0007 0,0016 0.0029 0,0045 0,0075 0,0114 0,0178 0,0278 0,0265 0,0308 0,0372
1
M 0,0627 0,317 I 2,45 6,99 16 39.2 56.5 112 194 383
v 0,0014 0,0032 0,0057 0,0089 0,0151 0,0228 0,0356 0,0329 0,0399 0,0463 0,0557
1,5
M 0,094 0,476 1,5 3,67 10,5 24,1 38,6 71,9 142 245 484
v 0,0021 0,0048 0.0086 0,0134 0,0226 0,0342 0,0352 0,0419 0,0506 0,0586 0,0704
M 0,125 0,634 2,01 4,9 14 32,1 45,9 85,2 168 290 571
2
v 0,0029 0,0064 0,01 14 0,0178 0,0301 0,0456 0,0417 0,0496 0,0598 0,0693 0,0831
2,2
M 0,138 0,698 2,21 5,38 15,4 35,3 48,5 90,1 178 306 603
v 0,0031 0,0071 0,0125 0,0196 0,0331 0,0502 0,0442 0,0525 0,0632 0,0732 0,0878
2,4
M 0,15 0,761 2,41 5,87 16,8 27,4 51,1 94,8 187 322 634
v 0,0034 0,0077 0,0137 0,0214 0,0361 0,039 0,0465 0,0552 0,0665 0,077 0,0923
0,163 0,825 2,61 6,36 18,2 28,8 53,6 99,4 196 337 663
2,6
v 0,0037 0,0083 0,0148 0.0232 0,0391 0,0409 0,0488 0,0579 0,0697 0,0806 0,0966
0,175 0,888 2,81 6,85 19,6 30,1 56 104 205 352 692
2,8
v 0,004 0,009 0,016 0,0249 0,0422 0.0428 0,0509 0.0604 0,0727 0,0842 0,101
M 0,188 0,952 3,01 7,34 21 31.4 58.3 108 213 366 720
3 0,0043 0,0096
v 0,0171 0,0267 0,0452 0,0446 0,0531 0,0629 0,0757 0,0876 0,105
0,207 1,05 3,31 8,08 23,1 33,2 61,7 114 225 387 760
3,3
v 0.0047 0,0106 0,0188 0,0294 0,0497 0.0472 0,0561 0,0665 0,08 0,0925 0,111
0,226 1,1 14 3,61 8,81 24,1 34.9 64.9 120 237 406 799
3,6
v 0.0051 0,0115 0,0205 0,0321 0,0502 0.057 0,0591 0,07 0,0842 0,0973 0,116
4
M 0,251 1,27 4,01 9,79 24,6 37,2 69,1 128 252 432 849
v 0,0057 0,0128 0,0228 0,0356 0,051 0,0529 0,0629 0,0745 0,0894 0,103 0,124
0,282 1,43 4,51 11 25,1 39,9 74 137 269 462 908
4,5
v 0.0064 0,0144 0,0257 0,0401 0,0522 0.0567 0,0674 0,0797 0,0957 0,111 0,132
M 0,313 1,59 5,01 12,2 25,8 42,5 78.8 146 286 491 964
5
v 0,0071 0,016 0,0285 0,0445 0,0533 0,0604 0.0717 0,0848 0,102 0,117 0,14
5,5
M 0,345 1,74 5,51 13,5 26,5 44,9 83,3 154 302 518 1018
v 0,0078 0,0176 0,0314 0,049 0,0543 0,0639 0.0758 0,0896 0,107 0,124 0,148
0,376 1,9 6,02 14,7 27,1 47.3 87,6 162 318 545 1069
6
v 0,0086 0,0192 0,0342 0,0535 0,0572 0,0673 0,0798 0,0943 0,113 0,13 0,156
M 0,407 2,06 6,52 15,9 27,9 49,6 91,8 170 333 570 1119
6.5 0,0093 0,0208 0,0371 0,0579
v 0.06 0,0705 0,0836 0,0987 0,118 0,137 0,163
0,439 2,22 7,02 16,5 29,1 51,8 95,9 177 347 595 1167
7
v 0,01 0,0225 0,0399 0,0604 0,0627 0,0737 0,0873 0,103 0,124 0,142 0,17
0,47 2,38 7,52 17,1 30,3 53.9 99,8 184 361 619 1214
7,5
v 0,0107 0,0241 0,0428 0,061 0,0653 0,0767 0,0909 0,107 0,128 0,148 0,177
8
0.501 2,54 8,02 17,5 31,5 56 104 191 375 642 1259
v 0,0114 0,0257 0,0456 0,065 0,0679 0,0797 0,0943 0.111 0,133 0,154 0,183
0,564 2,85 9,02 17,9 33,8 60 111 205 401 687 1346
9
v 0,0128 0,0289 0,0513 0,066 0,0728 0,0854 0,101 0,119 0,143 0,164 0,196
M 0,627 3,17 10 18.1 36 63.9 118 218 426 729 1429
10
v 0,0143 0,0321 0,057 0,067 0,0775 0,0908 0,107 0,127 0,152 0,175 0,208
IVI 0,689 3,49 11 18,3 38 67,5 125 230 450 770 1508
11
v 0.0157 0,0335 0,0627 0,069 0,0819 0,096 0,114 0,134 0,16 0,184 0,22
M 0,752 3,81 12 19,3 40 71,1 131 242 473 809 1584
12
v 0,0171 0,0385 0,0684 0,0703 0,0863 0,101 0,1 19 0,141 0,168 0,194 0,231
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcină liniară unitare “R” pentru conducte din cupru, la AT = 1K continuare -
Debit
R [kg/h]
[Pa/m] Viteza
[m/s]
6 •1 8 • 1 10 • 1 12 • 1 15 1 18 1 22 • 1 28 • 1,5 35 • 1,5 42 • 1,5 54 • 2
0,8 1 5 4,12 13 20,3 42 74,5 137 253 495 847 1657
13
v 0,0185 0,0417 0,0741 0,0737 0,0904 0,106 0.125 0,147 0,176 0,203 0.241
M 0,877 4,44 14 21,2 43,8 77,8 143 264 517 883 1728
14 0,02 0,0449 0,0798 0,077 0,0944 0,111
v 0.131 0,154 0,184 0,211 0,252
M 0,94 4,76 15 22,1 45,7 81 149 275 537 919 1796
15 0,0214 0,0481 0,0855 0,0803
v 0,0984 0,115 0,136 0,16 0,191 0,22 0,262
1 5,08 16 22,9 47,4 84,1 155 285 558 953 1863
16
v 0,0228 0,0513 0,0912 0,0834 0,102 0,12 0,141 0,166 0,198 0,228 0,271
M 1,07 5,39 17 23,8 49,1 87,1 161 295 577 986 1928
17 0,0242 0,0545 0,0969
v 0,0865 0,106 0,124 0,146 0,172 0,205 0,236 0,281
1.13 5,71 18 24,6 50,8 90 166 305 596 1019 1991
18
v 0,0257 0,0577 0,103 0,0895 0,109 0,128 0,151 0,178 0,212 0,244 0,290
M 1,19 6,03 13,6 25,4 52,5 92,9 171 315 615 1050 2052
19 v 0,0271 0,0609 0,0775 0,0924 0,113 0,132 0,156 0,183 0,219 0,251 0,299
1,25 6,34 14 26,2 54,1 95,7 176 324 633 1081 2113
20
v 0,0285 0,0641 0,0799 0,0952 0,116 0,136 0,16 0,189 0,225 0,259 0,308
M 1,38 6,98 14,9 27,7 57,2 101 186 342 668 1141 2229
22 0,0314 0,0706
v 0,0846 0,101 0,123 0,144 0,17 0,199 0,238 0,273 0,325
M 1,5 7,61 15,7 29,1 60,1 106 196 360 702 1199 2341
24
v 0,0342 0,077 0,0891 0,106 0,13 0,151 0,178 0,209 0,25 0,287 0,341
M 1,63 8,25 16,4 30,5 63 111 205 376 735 1254 2448
26
v 0,0371 0,0834 0,0934 0,111 0,136 0,158 0,187 0,219 0,261 0,3 0,356
1,75 8,88 17,2 31,9 65,8 116 214 393 767 1308 2552
28
v 0,0399 0,0898 0,0976 0,116 0,142 0,165 0,195 0,229 0,273 0,313 0,372
M 1,88 9,52 17,9 33,2 68,5 121 223 408 797 1360 2653
30
v 0,0428 0,0962 0,102 0,121 0.148 0,172 0,203 0,238 0,283 0,325 0,386
2,07 10,5 18,9 35,1 72,4 128 235 431 841 1435 2799
33
v 0,047 0,106 0,108 0,128 0,156 0,182 0,214 0,251 0,299 0,343 0,408
2,26 11,4 19,9 37 76,2 135 247 453 884 1507 2939
36
v 0,0513 0,115 0,113 0,135 0,164 0,191 0,225 0.264 0,314 0,361 0,428
2,51 11,8 21,2 39,3 81 143 263 481 938 1599 3117
40
v 0,057 0,118 0,121 0,143 0,174 0,203 0,239 0,28 0,333 0,383 0,454
M 2,82 12,1 22,7 42,1 86,7 153 281 515 1003 1708 3329
45
v 0,0641 0,122 0,129 0,153 0,187 0,218 0,256 0,3 0,356 0,409 0,485
50
3.13 12,3 24,2 44,8 92,1 163 298 546 1064 1813 3531
v 0,0713 0,125 0,138 0,163 0,198 0,231 0,271 0,318 0,378 0,434 0,514
M 3,45 12,5 25,6 47,4 97,4 172 315 577 1123 1912 3724
55
v 0.0748 0,126 0,146 0,172 0,21 0,244 0,287 0,336 0,399 0,458 0,542
60
M 3.76 12,6 26,9 49,9 102 180 331 606 1179 2008 3910
v 0.0855 0,127 0,153 0,181 0,221 0,257 0,301 0,353 0,419 0,481 0,569
4,07 12,7 28,2 52,2 107 189 346 634 1234 2100 4088
65
v 0,0927 0,129 0,161 0,19 0,231 0,269 0,315 0,369 0,439 0,503 0,595
70
M 4,39 13,3 29,5 54,5 112 197 361 661 1286 2189 4261
v 0,0998 0,134 0,168 0,199 0,241 0,28 0,329 0,385 0,457 0,524 0,62
4,70 13,8 30,7 56,8 116 205 376 687 1337 2275 4428
75
v 0,107 0,14 0,175 0,207 0,251 0,292 0,342 0,4 0,475 0,545 0,645
5,01 14,4 31,9 58,9 121 213 390 713 1387 2359 4590
80
v 0,114 0,145 0,181 0,215 0,26 0,303 0,355 0,415 0,493 0,565 0,668
90
M 5,64 15,4 34,2 63,1 129 228 417 762 1481 2520 4900
v 0,128 0,156 0,194 0,230 0,279 0,324 0,379 0,444 0,527 0,603 0,714
100
M 5,9 16,4 363 67,1 137 242 443 809 1572 2672 5196
v 0,133 0,166 0,207 0,244 0,296 0,344 0,403 0,471 0,559 0,64 0,757
6,1 17,4 38,4 70,9 145 255 467 853 1658 2819 5479
110
v 0,145 0,175 0,218 0,258 0,313 0,363 0,425 0,497 0,589 0,675 0,798
Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcină liniare unitare “R” pentru conducte din cupru, la AT = 1K continuare -
Debit
R [kg/h]
[Pa/m] Viteza
6 • 1 8 1 10 • 1 12 1 15 • 1 18 • 1 22 • 1 28 • 1,5 35 • 1,5 42 • 1,5 54 • 2
[m/s]
M 6,5 18,3 40,4 74,5 153 268 491 896 1741 2959 5750
120
v 0.15 0,185 0,23 0,271 0,329 0,381 0,447 0.522 0,619 0,708 0,837
M 6,8 19,1 42,3 78,1 160 281 514 938 1820 3094 6011
130
v 0,155 0,0194 0,241 0,284 0,344 0,399 0,467 0.546 0,647 0,740 0,875
M 6,9 20 44,2 81,5 167 293 536 977 1898 3224 6263
140
v 0.16 0,202 0,251 0,297 0,359 0,416 0,487 0.569 0,675 0,772 0,912
IVI 7,1 20,8 46 84,8 173 305 557 1016 1972 3350 6507
150
v 0,165 0,211 0,262 0,309 0,373 0,433 0,507 0,592 0,701 0,802 0,947
M 7,25 21,6 47,8 88 180 316 578 1054 2045 3473 6744
160
v 0,17 0,219 0,272 0,32 0,387 0,449 0,526 0,614 0,727 0,831 0,982
Ml 7,5 22,4 49,5 91,1 186 327 598 1090 2115 3592 6974
170
v 0,175 0,227 0,281 0,322 0,401 0,465 0,544 0,635 0,752 0,86 1,02
7,85 23,2 51,1 94,2 192 338 617 1126 2184 3708 7198
180
v 0,18 0,234 0,291 0,343 0,414 0,48 0,562 0,656 0,776 0,887 1,05
M 8,1 23,9 52,8 97,1 198 348 636 1160 2250 3821 7416
190
v 0,185 0,242 0,3 0,354 0,427 0,495 0,579 0.676 0,8 0,914 1,08
8,3 24,7 54,4 100 204 359 655 1194 2316 3932 7630
200
v 0,19 0,249 0,309 0,364 0,44 0,51 0,596 0,696 0,823 0,941 1,11
M 8,48 26,1 57,4 106 216 378 691 1260 2442 4145 8042
220
v 0,195 0,264 0,327 0,385 0,465 0,538 0,629 0,734 0,868 0,992 1,17
M 8,93 27,4 60,4 111 227 398 726 1323 2563 4350 8438
240
v 0,203 0,277 0,344 0,404 0,488 0,565 0,661 0,77 0,911 1,04 1,23
9,36 28,7 63,3 116 237 416 759 1383 2680 4548 8819
260
v 0,213 0,291 0,36 0,423 0,511 0,591 0,691 0,806 0,953 1.09 1,28
M 9,78 30 66 121 247 434 791 1442 2793 4738 9187
280
v 0,223 0,303 0,375 0,442 0,533 0,617 0,72 0,84 0,993 1,13 1,34
M 10,2 31,2 68,7 126 257 451 823 1498 2902 4923 9543
300
v 0,232 0,316 0,391 0,459 0,554 0,641 0,749 0,873 1,03 1,18 1,39
10,8 33 72,6 133 272 476 868 1580 3060 5189 10057
330
v 0,245 0,334 0,413 0,485 0,585 0,677 0,79 0,92 1,09 1,24 1,46
11,3 34,7 76,3 140 285 500 911 1659 3211 5445 10551
360
v 0,258 0,351 0,434 0,51 0,614 0,711 0,829 0,966 U4 1,3 1,54
M 12,1 36,9 81 149 303 530 967 1759 3405 5771 11180
400
v 0,275 0,373 0,461 0,541 0,652 0,754 0.88 1,02 1,21 1,38 1,63
M 12,9 39,5 86,7 159 324 567 1033 1878 3634 6159 11927
450
v 0,294 0,399 0,493 0,579 0,697 0,806 0,94 1,09 1,29 1,47 1,74
M 13,8 42 92,1 169 343 601 1095 1992 3852 6527 12637
500
v 0,313 0,425 0,524 0,615 0,74 0,855 0,997 1,16 1,37 1,56 1,84
M 14,6 44,4 97,3 178 362 634 1155 2100 4061 6879 13315
550
v 0,331 0,449 0,553 0,649 0,781 0,902 1,05 1,22 1,44 1,65 1,94
15,3 46,6 102 187 381 666 1213 2204 4261 7217 13966
600
v 0,348 0,472 0,581 0,682 0,82 0,947 U 1.28 1,51 1,73 2,03
Tabelul 4.2.6 Viteze recomandate pentru circulaţia agentului termic In conducte din oţel [m/s]
Diametrul nominal al Reţele Diametrul nominal al Reţele
conductei [in] interioare exterioare conductei [mm] interioare exterioare
3/8 0,20 ... 0,35 63 ... 76 0,50 ...0,90 0,60 ... 1,10
1/2 0,20 ... 0,40 83 ... 95 0,65 ... 1,10 0,70 ... 1,15
3/4 0,30 ... 0,45 102 ... 127 0,70 ... 1,15 0,90 ... 1,35
1 0,30 ... 0,60 0,40 ... 0,70 133 ... 152 0,90 ... 1 ,35 1 ,20 ... 1 ,70
1 1/4 0,50 ... 0,65 0,50 ...0,75 168 ...219 1,20 ... 1,70 1,40 ...2,00
I 1/2 0,50 ... 0,70 0,50 ... 0,80 247 ... 324 1,50... 2,00 1,70 ...2,40
2 0,50 ...0,80 0,55 ... 1 ,00 317 ...521 2,10 ... 2,80
peste 521 2,40 ... 3,00
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 4: Sisteme de încălzire 101
Tabelul 4.2.8 Lungimea echivalentă „!«*“ a rezistenţei Tabelul 4.2.10 Dimensionarea conductelor bitub,
cu distribuţie inferioara si circulaţie naturală
locale unitare {Zh, = 1), pentru conducte din cupru Nr. L D v R R 1 Z (Rl + Z) Z(RI + Z)
Diametrele conductelor sau armăturilor [mm] Ir. [kW] [m] [in] [m/s] [Pa/m] si [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
V
[m/s] I I
10 • 1 12 -1 15 - 1 18 1 22 1 |28 1.5|35 • 1.ş|42 • 1,ş| 54
I I ~2 a. Circuitul consumatorului 02.i
Igch, [m] 3,l l.l 1,6 1/2 0.07 7 10.3 11.2 25,75 36,95 36,95
0,05 *0,14 0.21 0.33 0,55 0,45 0,6 0,82 1,06 1,46 3 3,1 6,6 3/4 0,11 10 0.7 66 4,2 70,2 107,15
0,1 0,27 0,22 0,29 0,41 0,55 0,73 1 1,28 1,75 4 6,2 12 1 0.13 10 0 120 120 227,15
0,15 0,19 0,25 0,33 0,46 0,61 0,81 1,11 1,42 1,94 5 12.4 17 I 1/2 0.12 5 1,78 85 12,46 97,46 324.61
0,35 0,5 0,66 0,87 1,19 1,52 2,07 7 24.4 5.8 I 1/2 0,23 16 4,3 92,8 1 13,95 206,75 531,36
0,2 0,2 0,27
0,39 0,55 0,73 0,97 1,31 1,68 2,28 b. Circuitul consumatorului <J>2 2
0.3 0.23 0,3
0,33 0,42 0,6 0,78 1,04 1,4 1,79 2,43 2,1 0,8 1.6 i/2 0,05 4 13.3 6,4 17,29 23,69 23,69
0,4 0,25
2 2 5,4 3M 0,07 5 1,43 27 357 30,57 54,26
0,5 0.26 0,35 0.45 0.63 0,83 1,09 1,47 1,88 255
1 0,31 0,41 0.52 0,73 0,96 1,26 1,71 2,17 2,92 c. Circuitul consumatorului <t>2 3
15 0,34 0,45 0.57 0,8 1,05 1,37 1,85 2,35 3,16 1 1,2 7 3/a 0,13 30 11,55 210 103,95 313,95 TRF = 0
2 0,36 0,48 0,61 0,84 1,11 1,45 1,95 2,47 3,33 d. Circuitul consumatorului <T> ,,
25 0,38 0,5 0,63 0,88 1,16 1,51 2,03 2,57 3,45 10,1 1.1 1,6 i/2 0,07 7 13,7 21,92 34,25 56,17 56,17
3 0,39 0,51 0,65 0,91 U9 1,56 2,09 2,65 357 10 3.1 6,6 w 0,1 1 10 4,2 66 25,2 91,2 147,37
e. Circuitul consumatorului <1>| ->
9,1 0,8 1,6 i/2 0,05 4 13,25 6,4 17,22 23,62 23,62
9 2 5,4 3/4 0,07 5 155 27 3,87 30.87 54,49
f. Circuitul consumatorului <t, 3
8 | 1.2 | 7 | 3/8
1 0,13 1 30 | 11,4 | 210 | 91,2 | 301,2 | 3015
g. Circuitul boilerului
6 | 12 | 4,4 | 1 i/4 | 0,16 1 10 7,6 44 91,2 135,2 | 135,2
Tabelul 4.2.11 Valoarea coeficienţilor de rezistenţă locală|(ex. 1)

Denumirea componentelor evaluate
Nr.
Ir. Rad (CZ. B) R* Cpo Curbe V / V-| TTS TTÎ Rs
3,1 2,5 4 2- 2 2- 0.3 v3 i / v3 = 0,07/0,1 1 = 0,64 0,8 0,4 10,3
3 2,5- 0,3 v3/v4 = 0,41/0.13 = 0,84 0,5 0,3 0,7
4 v4/v5 = 0.13/0,12 = 1.08 0 0 0
5 v5/v7 = 0,12/0,15 = 0,8 0,5 0,28 2- 1 1,78
7 25 2- 0,3 4- 0,3 4,3
2,1 25 4 2 2- 0,3 v2l/v2 = 0,05/0,07 = 0,71 1,2 3 13,3
2 1- 0,3 v2/v3 = 0,07/0,1) =0,63 0.78 0,35 1,43
1 2,5 4 2- 2 3,5- 0,3 v,/v2 = 0,13/0.07= 1,86 0 0 11,55
10,1 25 4 I- 2 2- 0,3 vio.i / vio = 0,07/0,1 1 = 0,636 3,4 1,2 13,7
10 2- 0,3 vl0/v5 = 0.11/0,12 = 0,91 2,2 1,4 42
9,1 2,5 4 I- 2 2- 0,3 v,,/v9 = 0,05/0,07 = 0,71 3 1.15 13,25
9 2,5- 0,3 v9/vl0 = 0,07/0,11 =0,64 0,4 0,4 1,55
8 2,5 4 2- 2 3 0,3 v8/v9 = 0,13/0,07= 1,85 0 0 11,4
6 2,5 2- 0,3 v6 / v7 = 0,28/0,23 = 1,21 1,2 2- 1 7,6
D6/D7 = 25/35 = 0,71 1,3

Obs.: Prescurtările adoptate pentru rezistenţele locale au semnificaţia următoare: Rad (CZ, B) - radiator (cazan, boiler); Rdr - robinet cu
dublă reglare; Cpo - cot cu piuliţă olandeză; TTS - teu trecere la separare; TTÎ - teu trecere la împreunare; Rs - robinet pentru separare.
Tabelul 4.2.9 Pierderi de sarcină liniare unitare “R" pentru conducte tip POLYMUTAN şi PROSTAB, la presiunea
de regim Pn = 10 bar
Debit Dn 15 Dn 20 Dn 25 Debit Dn 32 Dn 40
de Da = 20 mm Da = 25 mm Da = 32 mm de Da = 40 mm Da = 50 mm
fluid Di = 16,2 mm Di = 20,4 Di = 26 mm fluid Di = 32,6 mm Di = 40,8 mm
V R v R V R V V R V R v
ri/si [Pa/rn] [m/sl [Pa/ml [m/sl [Pa/m] [m/sl n/si [Pa/m] [m/s] [Pa/ml [m/s]
0,01 5 0,05 2 0,03 1 0,02 0,1 10 0,12 3 0,08
0,02 17 0,1 6 0,06 2 0,04 0,2 31 0,24 11 0,15
0,03 33 0,15 11 0,09 4 0,06 0,3 63 0,36 22 0,23
0,04 54 0,19 18 0,12 6 0,08 0,4 104 0,48 36 0,31
0,05 79 0,24 27 0,15 9 0,09 0,5 154 0,6 53 0,38
0,06 107 0,29 36 0,18 12 0,11 0,6 212 0,72 73 0,46
0,07 140 0,34 47 0,21 15 0,13 0,7 278 0,84 95 0,54
0,08 176 0,39 59 0,24 19 0,15 0,8 354 0,96 21 0,61
0,09 216 0,44 72 0,28 23 0,17 0,9 435 1,08 149 0,69
0,1 259 0,49 87 0,31 28 0,19 1 526 1,2 179 0,76
0,15 523 0,73 175 0,46 55 0,28 1,25 784 1,5 267 0,96
0,20 869 0,97 289 0,61 91 0,38 1,5 1085 1,8 368 1,15
0,25 1285 1,21 427 0,76 134 0,47 1,75 1436 2,1 485 1,34
0,3 1778 1,46 588 0,92 185 0,57 2 1822 2,4 6,16 1,53
0,35 2340 1,7 773 1,07 242 0,66 2,25 2262 2,7 762 1,72
0,4 2963 1,94 980 1,22 306 0,75 2,5 2737 3,0 923 1,91
0,45 3662 2,18 1208 1,38 377 0,85 2,75 3262 3,39 1095 2,1
0,5 4431 2,43 1457 1,53 454 0,94 3 3823 3,59 1284 2,29
0,6 2015 1,84 626 1,13 3,25 4417 3,89 1484 2,49
0,7 2664 2,14 826 1,32 3,5 1695 2,68
0,8 3376 2,45 1048 1,51 3,75 1925 2,87
0,9 1293 1,7 4 2168 3,06
1 1562 1,88 4,25 2421 3,25
1,1 1857 2,07 4,5 2685 3,44
1,2 2171 2,26 4,75 2960 3,63
13 2513 2,45 5 3261 3,82
Debit Dn 50 Dn60 Dn 70 Debit Dn60 Dn 70
de Da = 63 mm Da = 75 mm Da = 90 mm de Da = 75 mm Da = 90 mm
fluid Di = 51,4 mm Di = 61,2 mm Di = 73,6 mm fluid Di = 73,6 mm Di = 73,6 mm
R v R v R V V R V R V
IM [Pa/ml [m/sl [Pa/ml [m/sl [Pa/ml [m/sl IM [Pa/ml [m/s] [Pa/ml [m/sl
0,25 5 0,12 2 0,08 1 0,06 5,25 497 1,78 200 1,23
0,5 18 0,24 8 0,17 3 0,12 5,50 540 1,87 221 1,29
0,75 36 0,36 16 0,25 7 0,18 5,75 587 1,95 239 1,35
1 59 0,48 26 0,34 11 0,24 6,00 632 2,04 259 1.41
1,25 88 0,6 38 0,42 16 0,29 6,25 682 2,12 279 1,47
1,5 121 0,72 53 0,51 22 0,35 6,50 730 2,21 300 1,53
1,75 160 0,84 69 0,59 29 0,41 6,75 783 2,29 320 1,59
2 203 0,96 88 0,68 36 0,47 7,00 837 2,38 342 1,65
2,25 250 1,08 108 0,76 45 0,53 7,25 893 2,46 365 1,70
2,5 302 1,2 131 0,85 54 0,59 7,50 950 2,55 388 1,76
2,75 359 1,33 155 0,93 64 0,65 7,75 1009 2,63 412 1,82
3 421 1,45 181 1,02 75 0,71 8,00 1069 2,72 437 1,88
3,25 484 1,57 209 1,1 86 0,76 8,25 1131 2,80 462 1,94
3,5 553 1,69 239 1,19 98 0,82 8,50 1193 2,89 488 2,00
3,75 629 1,81 270 1,27 111 0,88 8,75 1258 2,97 514 2,06
4 705 1,93 304 1,36 125 0,94 9,00 1323 3,06 568 2,17
4,25 787 2,05 339 1,44 139 1 9,25 1389 3,14 596 2,23
4,5 874 2,17 377 1,53 154 1,06 9,50 1465 3,23 624 2,29
4,75 963 2,29 413 1,61 170 1,12 9,75 1534 3,31 653 2,35
5 1056 2,41 455 1,7 187 1,18 10,00 1605 3,40 686 2,41
42.8.4 Dimensionarea conductelor instalaţilor cu circulape echilibru hidraulic:

forţată şi distribupe centralizată H™SZ(RI+Z)U2+3+4ZH™* (4.2.27)
La calculul hidraulic al conductelor este necesar să se ţină se utilizează metodologia indicată la § 4.2.8.3.
seama atât de presiunea dată de pompe cât şi de presiunea încadrarea pierderilor de sarcină între cele două presiuni
termică, ultima exercitându-se activ pe coloane, fiind cu atât disponibile maxime şi minime este necesară pentru a
mai mare cu cât acestea se extind pe verticală. asigura o cât mai bună stabilitate hidraulică a circuitului.
De aici, necesitatea de separare a calculului de dimensionare •dimensionarea racordurilor la coloană, a consumatorilor
a reţelei de conducte pentru coloane şi reţea de distribuţie. de putere termică <Px (x = 2, 3, 4) stabilind succesiv:
- presiunea disponibilă în planul de racord:
4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelor H* = Z(RI+Z)y - zH,1m [Pa] (4.2.28)
Se consideră schema de calcul prezentată în fig. 4.2.22, în în care:
care sunt indicate elementele geometrice şi termice caracte¬ y = 1; 1+2; 1 + 2 + 3 şi z = 1, 2, 3 şi
ristice. Agentul termic este apa caldă. Conductele sunt con¬ - presiunea termică medie calculată pentru o înălţime între
fecţionate din oţel. două corpuri de încălzire
Etapele de calcul H,1m = 0.5-g-h-(Pr pd) (4.2.29)
•se stabileşte presiunea disponibilă la baza coloanei: - pierderea de sarcină medie liniară unitară:
RDC = 3 + 4 HTm [Pa] (4.2.23) (1-a)- H*
in care: Rxm = 2 [Pa/m] (4.2.30)
HŢm = 0,5-g-h'-(p; - Pd) - reprezintă presiunea termică me¬ 'o
die, calculată pentru înălţimea ma¬ în care:
ximă (h‘) a coloanei de alimentare l0 - este lungimea conductei de racord.
cu agent termic - determinarea diametrelor şi a pierderilor de sarcină
•se calculează pierderea de sarcină liniară unitară medie locală şi distribuţie la conductele de racord:
maximă şi minimă: Dr = f(*x’ Rm) 5' (Rr '
>r+ Zî CU r = 2- 3. 1; 4. 1 (4.2.31)
R =
(1-a)- H™ .
l1,
j-1
R [Pa/m] (4.2.24)
l',
j-1
(Rr >r -
- se verifică condiţia de echilibru hidraulic în nodurile de racord:
+ zr) Ro (4.2.32, a)
iar în cazul unor diferenţe mari se introduce o rezistenţă
suplimentară ZFF prin reglarea fixă a robinetului corpului de
în care: încălzire,
<Rr ' 'r + Zr> +ZRF " H0 (4.2.32, b)
HQC = 3 Hţ = 1,5- g -h' (p.-pj [Pa] (4.2.25)
în care treapta de reglare:
ROC = RT = 2 g -ti p,-pd) nF = f(v, zxF) (4.2.33)
med
[Pa] (4.2.26)
•se identifică consumatorul cel mai dezavantajat, care în Exemplul de calcul 2
cazul schemei de calcul este <Pr Se consideră mărimile geometrice şi termice prezentate în
•se dimensionează conductele circuitului consumatorului fig. 4.2.22. Agentul termic este apa caldă:
<PV obţinându-se diametrele şi pierderile de sarcină tota¬ 6d/6r = 90/70 °C, iar conductele sunt din oţel.
le pe tronsoanele 1, 2, 3 şi 4 şi se verifică condiţia de Calculele hidraulice sunt centralizate în tabelele 4.2.12
(diametrele conductelor şi pierderile de sarcină) şi 4.2.13
= 1,5 m (calculul coeficienţilor de rezistenţă locală).
Rezolvare
•presiunea disponibilă minimă şi maximă la baza coloanei:
*1 H™n = 1,5-g h‘-(p; - pd) = 1,5-9,81-9, 60-12, 47 * 1761 Pa
r*— kW H™* = 2-g-h'-(p. - pd) = 2-9,81-9,60-12,47 s 2349 Pa
"1 - E
G>˙ •pierderea de sarcină liniară unitară medie minimă şi maximă:
(1-0,33) -1761
= 61, 5 Pa/m
4>2 _ 2 (3 h + hB) 2 (3-2, 7 + 1, 5)
. — KW
E R
d-a)-RZ (1-0,33)- 2349
= 32 Pa/m
dK 2 (3 h + hQ) 2 (3-2, 7 + 1, 5)
ii
•C
- diametrele preliminare şi calculele hidraulice sunt cen¬
_ tralizate în tabelul 4.2.12
: 4>3
--~˙-|l,5 kw| •verificarea calculului de dimensionare a circuitului princi¬
pal cu expresia 4.2.27
kl) e3 H™" = 1761 s Z(RI+Z)1+2+3+4 = 2009 s H™x = 2349 Pa.
încadrarea pierderilor de sarcină între cele două limite se
face introducând o rezistenţă suplimentară ZRF = 300 Pa
«>4 prin reglarea robinetului montat pe corpul de încălzire <Py
, ---"î.1,6 kW E
A Alegerea treptei de reglare se face în funcţie de tipul
II
robinetului ales:
TRF = f (˙V ZRF) = 300 Pa.
în care:
ÎL 1,80
600 = 600 =
Fig. 4.2.22. Schema de calcul a unei coloane bitub cu cp (ed - e;) Pm 4,18-20-0,98
circulaţie forţată pentru consumatori colectivi.
=79 l/h.
•se continuă calculul de dimensionare a racordurilor stabi¬ <Px - reprezintă debitul de agent termic al tronsonului de
lind presiunile disponibile în fiecare racord aplicând relaţia calcul, exprimat în kW;
4.2.8 şi diametrele conductelor (tab. 4.2.12).
- racordul 2. 1
vx - viteza agentului termic pe tronsonul considerat, stabilită
pe baza recomandărilor din tabelul 4.2.6, în funcţie de
•presiunea disponibilă: diametrul conductei, exprimată în m/s. Vitezele se aleg
Ho = Z(HI+Z)y - zHŢ1m = I(RI+Z)1 - VHTl crescătoare de la coloane către planul de racord, pen¬
tru primul tronson putându-se adopta viteza obţinută
= 972,6 - 165, 15 = 807,45 Pa.
HT1m = 0,5 g h (p. -pd) = 0,5-9,81-2,7- 12,47 = 165,15 Pa. pe ultimul tronson al coloanei;
•diferenţa de presiune nedisipată în racord este prelua¬ •se calculează pierderile de sarcină liniare şi locale utili¬
tă de robinetul de încălzire: zând tabelul 4.2.3 pentru R, 4.2.4 şi 4.2.5 pentru Z. Cal¬
ZRF treapta
= 807,45 - 274,80 = 532,65 Pa. culele sunt centralizate în tabelul 4.2.14.
• de reglare a robinetului: în cazul în care se cunoaşte presiunea disponibilă HR în racord
TRF = f (%• ZRF ) este necesar să se asigure condiţia de echilibru hidraulic:
în care:
% 1,50 Z(R-I+Z)*HR (4.2.35)
v,- 600 =
4,18 - 20 0,98
600 = h1
Cp-(ed-ei)-pm
•se dimensionează circuitele secundare stabilind presiunea
= 65,9 l/h. disponibilă în funcţie de care se determină pierderea de
- racordul 3. 1 sarcină liniară unitară medie:
•presiunea disponibilă: 1 Tabelul 4.2.13 Valoarea coeficienţilor de rezistenţă
Ho = X(R!+Z)y - zHjm = Z(RI+Z)U2 - 2-HTm locală “S| pentru coloana Ti (ex. 2)
= 1243,6 - 330,30 = 913,3 Pa.
•treapta de reglare a robinetului: Nr. Corp Cpo Curbe
TRF = f (%’ ZRF ), tr. încălzire
Rdr
2 2 r/d=4
V / vx TTS TTÎ
în care: I 2,5 4 2 2 3 0,3 v˙v,˙,19/0,2=0,95 0,3 0.3 11,7
ZRF = 913,3 - 278,4 = 634,9 Pa, 2 2-0,15 v2/v,=0,2/0 ,3=0 ,66 0.3 0,8 1,4
%=% = 65,9 l/h.
- racordul 4. 1 3 2-0,15 VJ/V4=0,3/0,22=1,36 0,25 0.7 1,25
•presiunea disponibilă: 4 2-0,3 0,6
H* = Z(RI+Z) - zHT1m
= Z(RI+Z) U2+3 - 3-HTm
= 1785,8 - 495,45 = 1290,35 Pa.
)
2.1 2,5 4 1 • 2 2-0,3 v2.|/v2=0,16/0,2=0,8 0,5 1,3 12,9
3.1 2,5 4 1 2 2-0,3 v3l/v,=0,16/0,3=0,53 6 0,6 13,2
•treapta de reglare a robinetului:
TR4F = f(V4,ZR4F)
în care:
4.1 2,5 4 1 2 2-0.3 v4l/v4=0.17/022=0,77 10 0,5 17,1
ZRF = 1290,35 - 223,2 = 1067, 15 Pa, Tabelul 4.2.14 Dimensionarea conductelor reţelei
V4 = 70 l/h.
Calculele de stabilire a diametrelor şi de determinare a _de distribuţie arborescentă (ex. 2, 3) _
pierderilor de sarcină sunt trecute în tabelul 4.2.12. Nr. 4> I D v R R 1 Z (Rl + Z) S(RI + Z)
2?
Ir. [kW] [m] [in] [m/s] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
4.2.S.4.2 Dimensionarea reţelei de distribuţie arborescentă A. Circuitul principal X(R1 + Z)col Tl = 2009 Pa
Se consideră o reţea arborescentă (fig. 4.2.23) realizată l 6,4 I9 3/4 0,22 35 4,l 665 98,4 763,4 2772,4
din conducte din oţel ce distribuie agent termic cu parame¬ 2 12,8 13 l 0.28 40 0 520 0 520 3292,4
trii dd/8r °C, la un număr de 7 coloane dintre care numai Ti 3 22.3 17 1 1/4 0.28 30 0,95 510 37 547 3839,4
a fost dimensionată (§ 4.2.8.4.1). 4 33.3 16 I1/4 0.42 60 0.2 960 18 978 4817,4
Se consideră cunoscute debitele de agent termic de pe co¬ 5 47,3 20 1 u: 0,45 55 10,6 1 100 1060 2160 6977,4
loanele T1...T7 şi lungimile tuturor tronsoanelor reţelei (fig. 4.2.23). B. Circuile secundare
Etapele de calcul 6 6,4 19 3/4 0,22 35 4.1 665 98.4 763,4
•se stabileşte circuitul cel mai dezavantajat, ca fiind cel 7 9,5 15,8 3/4 0,32 70 3.3 1106 165 1271
al coloanei Ti cea mai depărtată în raport cu punctul de 8 5,5 17 3/4 0,18 28 5,6 476 89,6 565,6
racord R al reţelei interioare. 9 5,5 17 3/4 0,18 28 5.6 476 89,6 565,6 565,6
•se stabilesc diametrele tronsoanelor de pe circuitul 10 11 16 1 0,24 30 5.15 330 149,35 479.35 1044.95
coloanei T1, până la racordul R, utilizând relaţia 4.2.6 11 7 17 3/4 0,25 45 4.6 765 142,2 912,2
transformată şi datele din tabelul 4.2.3, 12 17 3/4 0.25 45
7 4.6 765 142,2 912,2 912,2
Dx = f(<Px; vx) [in] sau [mm] (4.2.34) 13 14 16 I 0.29 50 4.5 800 189 ~989 !T9oiT
în care:
Tabelul 4.2.12 Dimensionarea conductelor coloanei Ti (ex. 2)

Nr. <t> I D V R R •1 Z (Rl + Z) Z(RI + Z)
tr. [kW] [m] M [m/s] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
I 1,8 8.4 3/8” 0,19 55 1 1 ,7+Zrf=300 462 210,6+300=510.6 972,6 972,6
2 3,3 5.4 1/2” 0,2 45 1.4 243 28 271 1243.6
3 4,8 5,4 1/2” 0,3 90 1,25 486 56,2 542,2 1785,8
4 6,4 6 3/4” 0,22 35 0.6 210 13,2 223,2 2009
2.1 1,5 3 3/8” 0,16 40 12,9 120 154.8 274,8 TRF
3.1 1,5 3 3/8” 0.16 40 13,2 120 158.4 278,4 TRF
4.1 1,6 3 3/8” 0,17 45 17,1 135 239,4 374,4 Tir
în care:
© © © © Z(RI + Z)T1 - sunt pierderile de sarcină
de pe coloana Ti a căror
//T5 - 7,0 kW˙//V6 - 7,0 kW //
'12 = 8,5 m fy'n = 8.5˙| <?
valoare este dată în tabe¬
lul 4.2.12;
l -J • echilibrul hidraulic în noduri se stabi¬
T <t>13 = 14 kW <1>T7 = 9,5 kW <t>n = 6,4 kW
leşte considerând că toate coloanele
sunt dimensionate a avea aceleaşi
13 = 8,0 m 'l7 = 7,9 m _
pierderi de sarcină la bază:
© I i © © I(RI + Z)col = 2009 Pa = Z (RI+Z)T1
f3)<D3 = 22,3 kW i
---
= 47,3 kW
I W 1
l5 = 10 m/j l3 = 8,5 - nodul A
M © m+z)6 + %R}+Z)T2 = i(Rt+z)t +
R 7 -/ JL- Z(RI+Z)T1 = HnDodA
[Pa],
= 33,3 kV = 12.8 k în care:
= 8.0 m l2 = 6,5 m
@h <t>io = 11 kW I(RI + Z)6 + I(RI + Z)Ţ2 = 763,4 + 2009
'l10 = 8,0 m 0T9 = 6,4 kW = 2772,4 Pa,
0j4 = 5,5 kW 5,5 kW
I(RI + Z)1 + I(RI + Z)T1 = 763,4 + 2009
0T3 -
© © = 2772,4 Pa.
la = 8,5 m
f \:Zn lg = 8,5 m
'X;
Rezultatele arată că echilibrul este per¬
fect pentru acest nod, abaterea medie
Ys relativă e. = 0.
© © © - nodul B
I(RI + Z)U2 = I(R! + Z)T7 + Z(RI + Z)7
în care:
Fig. 4.2.23. Schema de calcul a unei reţele de distribuţie arborescentă
cu circulaţie forţată.
1(RI+Z)U2 = 3292,4 Pa H™dB -
Z(RI + Z)T7 + Z(RI + Z)7 = 2009 + 1271
= 3280 Pa.
(1-a)- Hn°d Abaterea medie relativă:
[Pa/m] (4.2.36)
2i, = =
în care: 2(«©,.,
HrDod = Z(RI+Z)T1-nod x - reprezintă pierderile de sarcină pe cir¬
cuitul principal, de la baza coloanei Ti 3292, 4 - 3280
100 = 0, 37%
până la nodul de calcul [Pa]; 3292, 4
Zlx - suma lungimilor circuitului secundar [m]. este mult mai mică decât limita de 5 %, deci circuitul
- diametrele circuitelor secundare se stabilesc cu relaţia: secundar al nodului B se consideră bine dimensionat.
=/(** ’ RJ (4.2.37) - nodul C
şi utilizând tabelele de calcul 4.2.3; 4.2.4 şi 4.2.5. Z(RI + Z)u2+3 = Z(RI + Z)Ţ3 + Z(RI + Z)9+10
Z(Rt+Zhl-noO
-
- condiţia de echilibru este dată de expresia:
HOd
pentru care abaterea medie relativă
şească 5 %.
(4.2.38)
nu trebuie să depă¬
în care:
Z(RI+Z)u2+3 = 3839,4 Pa H™dC -
Z(RI + Z)Ţ3 + Z(RI + Z)g+W = 2009 + 1044,95 = 3053,95 Pa
Abaterea medie relativă:
=
H°D°* -Z(RI + z) T1- nod
100 5% (4.2.39)
Er Er = =
1{R' + Z) 1+ 2,3
Dacă abaterea este mai mare se redimensionează circuitul
secundar CS sau se prevăd dispozitive de reglare locală pentru 3839, 4 - 3053, 95
100 = 20, 46%
care se calculează mărimile pentru stabilirea treptei de reglare: 3839, 4
este mare, reducerea acesteia putându-se face prin una din
T*F = f(V,Z*F) cele două căi:
Z*F = HnDod - Z(RI+Z)cs [Pa] (4.2.40) - redimensionarea tronsonului 10 prin micşorarea diame¬
trului la 3/4“ care conduce la creşterea pierderii totale de
z = <f>x
cp-(dd-e.)Pm
3 600 [|/h] (4.2.41) sarcină peste valoarea presiunii disponibile în nod, soluţie
neacceptată;
- introducerea pe tronsonul 10 a unei piese cu treapta de
Exemplul de calcul 3 reglare T1R° = f (V1Q, ZR°) capabilă să disipeze excedentul
Se consideră o reţea de distribuţie cu mărimile geometri¬ de presiune disponibilă,
ce şi termice prezentate în fig. 4.2.23. Agentul termic este ZRF = Z(RRZ)1+2+3 - P(RI+Z)T3 + Z(RI+Z)9+J
apa caldă cu parametrii 90/70 °C. = 3839,4 - 3053,95 = 785,45 Pa.
Dimensionarea conductelor se face aplicând metodologia pentru debitul de fluid:
indicată, calculele fiind centralizate în tabelele 4.2.14 şi 4.2.15. <P 10 11,0
Analizând rezultatele se pot menţiona următoarele: V10 = 600 =
4,18 - 20 0,98
600 =
•presiunea disponibilă necesară în planul de racord R al
reţelei interioare este: = 483,35 l/h.
în funcţie de tipul piesei de reglare se face opţiunea pen¬
tru unul sau două dispozitive de reglare, ultimul caz presu¬
punând montarea pe ducere şi pe întoarcere a acestora.
HDR = 763, 4 + 520 + 547 + 978 + 2160 + 2009 = 6977, 4 Pa,
- nodul D dată (tab. 4.2.6), utilizând relaţia 4.2.6;

m + Z), +24-34-4 = Z(RI + Z)T6 + Z(RI + Z)11+13 •pierderile de sarcină liniare şi locale se determină cu
în care: ajutorul tabelelor 4.2.3, 4.2.4 şi 4.2.5, valoarea acestora
odD
I(RI-hZ)1+2+3+4 = 4817,4 Pa H” fiind centralizată separat pentru conducta de ducere, de
I(RI + ZfT6+I(RI + Z)111+13 = 2009 + 1901,2 = 3910,20 Pa întoarcere şi racorduri la coloane (tab. 4.2.16);
Abaterea medie relativă •verificarea rezultatelor obţinute se face respectând condiţia de
echilibru hicfraulic, pentru circuitul fiecărei coloane în raport cu
2 U2 + 3 + 4
100 punctul de racordare R al reţelei, după cum urmează:
Er =
l{RI + z)U2 + 3 + 4
I(RI + Z)7d + Z(RI + Z)RT5 + Z(RI + Z)1; n,
4 817,4-3 910,2 Z(RI + Z)7d+6d + I(RI + Z)RT6 + Z(RI + Z)2!˙e
4 817,4
100 = 18, 83 % Z(RI + Z)7d+6d+5d + z(Rl + z)RT7 + m
+ z)3i_ n *
Z(RI + Z)7d+6d+5d+4d + Z(RI + Z)RT1+Z(RI + Z)41˙*
este, de asemenea, peste limitele de stabilitate hidraulică
permise, fiind necesară prevederea unei piese cu treapta de
Z(RI + Z)7d+6d+5d+4d+3d + Z(RI + Z)RT2 + Z(RI + Z)5!˙ *
Z(RI + Z)7d + 2d + Z(RI + Z)RT3 + Z(RI + Z)6. n *
reglare TR3F
= / (\/13 , ZRR ) pe tronsonul 13, pentru a prelua
excedentul de presiune. Z(RI + Z)7d + 2d + m
+ Z)RT4 + Z(RI + Z)rt (4.2.42)
= m+z),+2+3+4 - [Z(RI+Z)Ţe +Z(RI+Z)1UJ Pentru condiţiile impuse sunt permise abateri medii rela¬
= 4817,4 - 3910,2 = 907,2 Pa. tive er ale căror valori să nu depăşească 5 %.
pentru un debit de fluid:
14 Exemplul de calcul 4
600 = 600 = Se dimensionează diametrele conductelor unei reţele de
cp (<>d 0,) Pm
~ 4, 18 -20- 0, 98
distribuţie inelare ale cărei caracteristici geometrice şi termi¬
= 615,17 l/h. ce sunt cele indicate în fig. 4.2.24:
Ca şi în cazul precedent se face recomandarea să fie pre¬ •se stabilesc diametrele conductelor pe circuitul de ducere,
văzute două piese de reglare, una pe ducere şi cealaltă pe pe circuitul de întoarcere şi pe racordurile la coloane, inclu¬
întoarcere, presiunea disipată repartizându-se în părţi egale. siv pierderile de sarcină liniare unitare R şi locale Z, calculele
•redimensionarea tronsoanelor prin modificarea diametrelor fiind centralizate în tabelul 4.2.16; valorile coeficienţilor de
nu este exclusă atât timp cât este îndeplinită condiţia de rezistenţă locală 2'ş sunt centralizate în tabelul 4.2.17;
echilibru hidraulic. •se verifică rezultatele cu privire la respectarea condiţiei de
echilibru hidraulic (relaţia 4.2.42), valorile obţinute fiind
4.2.8.4.3 Dimensionarea reţelelor de distribuţie inelară centralizate în tabelul 4.2.18;
Se consideră T1...T7, ca şi în cazul precedent, alimentate •presiunea disponibilă necesară reţelei inelare în punctul de
cu agent termic printr-o reţea inelară de conducte din oţel, racord R se stabileşte pentru circuitul coloanei cu cea mai
care transportă agent termic la aceiaşi parametri. mare pierdere de sarcină (în cazul de faţă fiind circuitul
Configuraţia reţelei, precum şi mărimile geometrice şi ter¬ coloanei Tz):
mice sunt prezentate în fig. 4.2.24. + Z)7d + Z(RI + z)6d + I(RI + Z)Sd +Z(RI + Z)RT7+
Coloanele TI...T7, se consideră dimensionate la aceeaşi -˙(RI + Z)3.+ ... + Z(RI + Z)„
presiune disponibilă, ca şi în cazul precedent. unde înlocuind valorile din tabelele 4.2.16 şi 4.2.18, se
Etapele de calcul: obţine:
• numerotarea tronsoanelor se face distinct pentru circuitul de HJ7= 8544 Pa.
ducere şi întoarcere, adoptându-se indicele d pentru ducere şi •se calculează abaterile medii relative Er în raport cu cir¬
f pentru întoarcere. Numerotarea se face în sensul cumulării cuitul care are valoarea pierderilor de sarcină cea mai mare:
debitelor de agent termic, de la coloana cea mai depărtată I(RI + z)
către cea mai apropiată de planul de racod R al reţelei; (d+î
* RTx )max
1{RI + Z) (d*i+RT )
= • 100 5%
•diametrele tronsoanelor se stabilesc în funcţie de debitul
de agent termic transportat şi viteza economică recoman-
l[R' + z)
Tabelul 4.2.15. Valoarea coeficienţilor de rezistenţă locală Z%, pentru distribuţie arborescentă (ex. 2, 3)
Robinet
Nr. tr. Curbe r/d = 4 v/ vx D/Dx TTS TTÎ
trecere
I 2 0,3 = 0,6
•
v,/v2=0,22/0,28=0,78 D |/D2=3/4’7 1 ”=0,78 l .7 1.8 4,l
2 v2/v3=0,22/0,22=1 0 0 0
3 v,/v4=0,28/0 ,42=0,66 0,3 0,65 0,95
4 v4/v5=0,42/0,45=0,93 0,1 0,1 0.2
5 2 • 0,3 = 0,6 2-5=10 10,6
6 2 0.3 = 0,6 v6/v2=0,22/0,28=0.78 D , /D2=3/4”/1”=0,78 1.7 1,8 4,1
7 v7/v,=0,32/0,28=1.14 1,8 1,5 3,3

8 2 0,3 = 0,6 ,
v8/v (1=0,18/0 24=0,75 Ds/Dio-1 2 3 5,6
9 2 • 0,3 = 0,6 ,
V9/V 0=0,18/0,24=0,75 D9/D10-I 2 3 5,6
10 v10/v4=0,24/0,42=0,57 4,25 0,9 5,15
2 0,3 = 0,6 v ,,/v,j=0,25/0,29=0,86 D| ]/D|3— 1 1.6 3 4,6
12 2 0,3 = 0,6 v ! 2/v 1 j=0,25/0 29=0,86 D|2/D|3-l 1,6 3 4,6
13 v13/v5=0,29/0,45=0,64 3,5 1 4,5
Analizând rezultatele centralizate în tabelul 4.2.18 se ob¬ •în ambele cazuri, operaţiile de dimensionare se încep cu
servă că echilibrarea hidraulică este asigurată pentru circui¬ stabilirea valorii presiunii disponibile de la baza coloanei,
tele coloanelor Ti, Ts, T6 şi Tz întrucât abaterile medii rela¬ Hoc care necesită satisfacerea raportului dintre presiunea
tive sunt sub 5 %. pompei Hp şi presiunea termică HŢx:
•echilibrarea hidraulică pentru coloanele T2, Ta şi T4 se
HOC=HP + HT.-’ÿ = °’5-1
poate realiza prin: (4.2.42)
- redimensionarea racordurilor acestora micşorând dia¬ Tx
metrele tronsoanelor, urmărind creşterea pierderilor de şi care duce la relaţiile presiunii disponibile:
sarcină (în tabelele de calcul 4.2.16 şi 4.2.18), rezultatele HgP = 1,5-g-h'-(p. - pd) [Pa] (4.2.43, a)
redimensionării sunt marcate cu asterix; se constată că H™* = 2g h'(p; - pd) [Pa] (4.2.43, b)
redimensionarea racordurilor nu poate asigura echilibru
hidraulic necesar decât pentru coloana T2 abaterile unde înălţimile coloanei h' pentru cele două variante de
medii relative e'r rămânând mai mari de 5 % pentru co¬ echipare a MTH sunt:
loanele T3 şi T4; h'a~ hQ + 4h + h;; hp = hQ+ 4h (4.2.44)
- prevederea de organe de reglare, pe racordul de ducere •pierderile de sarcină unitare medii corespunzătoare Rm
şi întoarcere (numai pentru coloanele T3 şi T4) treptele presiunilor disponibile H™x şi H™ se calculează cu re¬
de reglare a acestora fiind: laţiile:
T% = f (VJ3, Z&, T”=f(VT4,Zg) (1-a) -HI
în care: R™ = R™ = — [Pa/m] (4.2.45)
2/
Z" = 683 Pa;
p˙max _ p˙max _ (1-a)- H™
0 = cp-(ed-0,)-pm în. 3600 =
5,50
3600 * ma mb
II
[Pa/m] (4.2.46)
4, 18 -20- 0, 98
în care:
= 241,67 l/h. ZI - este lungimea totală a circuitului maxim, calculată
pentru fiecare soluţie în parte:
Z" = 1010 Pa; - racordare directă (a)
îi± 3600 =
5,50
3600 = Zla = 2-(h0 + 4h +BEP (b)[m] (4.2.47)
c„-(Bd-0,)-pn 4,18-20-0,98 - racordare cu
Zlb = 2-(h0 + 4h) [m] (4.2.48)
= 241,67 l/h. •diametrele conductelor obţin se cu relaţia:
Dx=f(Rm˙\)
4.2.8.S Dimensionarea conductelor instalaţiilor de încălzire în care:
cu circulape forţată şi distribuţie Individuală Rm e [A™", R%*], iar
Metodologia de calcul este cea menţionată pentru insta¬ <f>x - reprezintă debitul de agent termic al tronsonului, expri¬
laţiile cu circulaţie forţată, cu precizarea că instalaţia inte¬ mat diferenţiat în funcţie de modul de întocmire a ta¬
rioară la consumatori (fig. 4.2.25) poate fi prevăzută cu: belelor de calcul pentru:
a - MTH, echipat cu componente ce permit racordarea directă; * conducte din oţel - (<t>xL) [kW] (tab. 4.2.3);
b - MTH, echipat cu componente ce includ BEP. * conducte din cupru (M˙u) [kg/h] (tab. 4.2.7), valoare
CVihT = 9.5 kW
W
© <t>T5
lT5 =
= 7 kW
1,0 m 1/ fi <1>ţ6 = 7 kW
Iţ6 = 1,0 m
lT7 = 1,0 m /
©
_L 4
T
47,3 kW
©<t>dld == 22 m <î)r
©˙ lr == 46 m
7 kW
0 4>rlr == 1614 mkW / / lr
= 23,5 kW
=9m
V % .RTI
<î>n = 6,4 kW
In = 1,5 m
\ 4-x«l>d
ld =
= 40,3 kW
46 m
/ = 33,3
4>d = 17,4 kW
ld =16 m
ld = 19 m
000 4d)..˙d=.5AkW
w m \
ld = 16,0
=11 kW
© <Ddld = 14,5 m \
t —<5> r = 29,9 kW
I, - 19 m
\
@ <t>r = 41,6 kW \ /r-xOr = 36,3 kW ,<t>r; = 6,4 kW
W ®l,= 14,5 m
= 47,3 kW/
lr = 16,0 m \ \ ,RT2, lT2 = 1,5 m
| = 22 m \
©
0Ţ4 = 5,5 kW/
\j4 = 0,5 m ' V3
i
i y
lT3 = 0,5 m
©
Fig. 4.2.24. Schemă de calcul a unei reţele de distribuţie inelară cu circulaţie forţată.
obţinută din debitul de agent termic al tronsonului [kW], vx - este viteza agentului termic pe tronsonul de calcul [m/s];
cu ajutorul expresiei: IŞ - suma coeficienţilor de rezistenţă locală tab. 4.2.4;
<p * •se stabilesc diametrele de pe circuitul principal (circuitul
MCu = [kg/h] (4.2.49) consumatorului cel mai depărtat) aplicând relaţia 4.2.6
* C AT
transformată:
* conducte tip polymutan - (V˙), exprimat în I/s (tab. 4.2.9), Dx=f(˙'˙)˙Dx=f(S/x,Rmx),
valoarea obţinută cu ajutorul expresiei: luând în considerare şi modul de racordare la coloană
(direct sau cu butelie de egalizare a presiunii);
ţ/p =
x
c • AT pm
[l/s] (4.2.50) •condiţia de echilibru hidraulic pentru fiecare din circuitele
coloanelor celor două moduri de racordare este:
•Pierderile locale de sarcină Z se determină în funcţie de a. racordare directă
caracteristicile materialelor utilizate pentru armături şi con¬
ducte.
Astfel pentru:
* conducte din oţel utilizând tabelele 4.2.4 şi 4.2.5.
Hoc *2 {Rl + z)co + ZMJH * 2K+ z)cv HTc -
în care indicii pentru pierderile de sarcină au semnificaţia
următoare:
(4.2.55)
* conducte din cupru: CO - este reţeaua orizontală de distribuţie de la consuma¬

zCu = «X • ZU
[Pa] (4.2.51) tor care poate fi arborescentă, radială sau inelară,
= Uch ' [m] (4.2.52) realizată cu conducte din oţel, cupru sau polymutan;
MTH - modulul termohidraulic în funcţie de nivelul de
în care: echipare a acestuia;
I h - este lungimea echivalentă unitară în funcţie de viteza agentu¬ CV - conductă verticală de alimentare bitubulară, de con¬
lui termic şi de diametrul conductei, pentru f = 1 (tab. 4.2.8); ducte din oţel, cupru sau polymutan.
2% - suma coeficienţilor de rezistenţă locală (tab. 4.2.4) b. - racordarea prin BEP
Pentru simplificare, în aplicaţiile practice se renunţă de¬
seori la exprimarea separată a pierderii locale de sarcină Hoc -2{ri + Z)CV+ZB.P-H™ (4.2.56)
ZCu, aceasta exprimându-se numai în funcţie de pierderea în care:

de sarcină liniară: ZBEP - sunt pierderile de sarcină locale în butelia de egali¬
RJx + Zx = RJIx + Hech) [Pa] (4.2.53) zare a presiunilor.
- conducte tip polymutan, •Dimensionarea conductelor pentru reţeaua orizontală de
p v2 distribuţie de la consumator se face ţinând seama de
ZP = Fa] (4.2.54) viteza economică (tab. 4.2.6), caracteristicile tehnice ale
pompei de circulaţie, care în cazul acestei variante sunt:
în care: •înălţimea de pompare
Hpco = Z(RHZ)C0 [Pa] (4.2.57)
Tabelul 4.2.16. Dimensionarea conductelor reţelei
•debitul pompei
de distribuţie inelară (ex. 4) _
Nr. D v R R 1 Z (Rl + Z) x(Rl + Z) VPCO = Cp 2*co
AT pm
• 3 600 [m3/h] (4.2.58)
tr. [kW] | [m] | [in] [m/s] | [Pa/m] [Pa] [Pa] | [Pa] [Pal
A. Reţeaua de ducere în care:
Id 5,5 16 3/4 0,2 30 0,6 480 12 492 5395 H(RI+Z)C0 - sunt pierderile de sarcină pe reţeaua de distribuţie
2d 14,5 I 0,24 30 1,15 435 23 458 4903 orizontală de la consumator racordată la BEP [Pa];
3d 17.4 19 1 1/4 0.2 2,5 475 25 50 525 4445 Z&QQ - suma debitelor de căldură din circuitul consumato¬
4d 23,8 9 1 1/4 0.29 32 0,35 288 14 302 3920 rului [kW].
5d 33,3 16 1 1/4 0.42 60 0 960 0 960 3618 •Dimensionarea circuitelor intermediare (MTH2 4 MTH5) se
6d 40.3 16 1 \n- 0.37 42 0,3 672 24 696 2658 face stabilind presiunile disponibile în fiecare racord, în
funcţie de care se stabilesc diametrele şi se verifică con¬
7d 47.3 22 I i/: 0.44 65 5,6 1430 532 1962 1962
diţia de echilibru hidraulic.
B. Reţeaua de întoarcere
Ir 7 16 3/4 0.25 42 0,8 672 24 696 6095 Tabelul 4.2.18. Verificarea condiţiilor de echilibru
2r 14 I6 I 0,29 48 0 768 0 768 5399 hidraulic ale reţelei de distribuţie inelară (ex. 4)
3r 23,5 9 l I/4 0.28 30 3 270 Il7 387 463 1
Condiţii Numărul de ordine al coloanei
4r 29.9 I9 l I/4 0,37 48 1.8 912 126 1036 4244
de echilibrare
5r 36,3 14,5 1 1/2 0,35 35 0,25 507 15 522 3208 hidraulică T5 T6 T7 T1 T2 T3 T4
6r 41,6 16 1 1/2 0.37 45 0,3 720 21 741 2686
Z(RI + Z)u 1962 2658 3618 3920 4445 4903 5395
7r 47,3 22 1 i/2 0.44 65 5,6 1430 515 1945 1945
Z(R1 + Z)r 6095 5399 4631 4244 3208 2686 1945
C. Racordările coloanelor la reţea
RT5 7 1 3/4 0.25 45 4,5 45 135 180 Z(R1 + zw 8057 8057 8249 8164 7653 7589 7340
RT6 7 1 3/4 0,25 45 4,8 45 144 189 z(Ri + Z)RXx 180 189 295 206 180 100 42
RT7 9,5 1 3/4 0,32 70 4,5 70 225 295
Z(R1 + Z)d+r+RTx 8237 8246 8544 8370 7833 7689 7382
RT1 6,4 3 3/4 0,22 35 4,3 105 103 206
3 3/4 0,22 35 3.1 105 75 180 er % 3,57 3.46 0 2,01 8,3 9,98 13,57
RT2 6.4
3 1/2* 0,4 160 2 480 120 600 ZRF 0 0 0 0 709 853 1160
1 3/4 0,2 30 3,5 30 70 100 Z(R1 + Z)*RTx 600 270 192
RT3 5,5
1 1/2* 0,34 120 2,5 120 150 270
Z(R1 + Z)*d+r+RTx 8253 7859 7532
1 3/4 0,2 30 0,6 30 12 42
RT4 5,5 er* % 3,38 7,99 11,82
1 1/2* 0,34 120 1,2 120 72 192
* transformare de diametru Z*RF 683 1010
a. - racordare directă * verificarea calculului de dimensionare cu relaţia:

Z(RI+Z)MTHx MTHx
* presiunea disponibilă CO (4.2.62)
Ho
MTH2
ţ(RI+Z) - Hffi
=
(4.2.59)
pentru care abaterea medie relativă
b. racordarea prin BEP
er s 5 %
* presiunea disponibilă:
HMTHS = ţ(R/+Z) 4He,aj. .
HMTHZ = Z(RI+Z)5 - H**;
în care: (4.2.63)
Hj˙i = 0,5gh-(p; - Pd) %
MTHS
= Î(RI+Z) - 4H*%;
* pierderea de sarcină liniară unitară medie * celelalte operaţii sunt indentice cu cele menţionate la ra¬
rţMTHx _
cordarea directă.
_ (1-a)- Hdm* [Pa/m]
(4.2.60)
l'co 4.2.8.5.1 Reţele bitub cu distribuţie arborescentă
în care:
MTHX - este presiunea disponibilă în fiecare racord [Pa]; Exemplul de calcul 5
27 - lungimea
tronsoanelor conductelor de distribuţie de Se dimensionează diametrele conductelor unei instalaţii
la consumator [m], de încălzire bitub cu circulaţie forţată şi distribuţie individua¬
* diametrele conductelor se determină aplicând relaţia 4.2.6. lă, alcătuită în sistem arborescent. Caracteristicile termice şi
Dx=f (Rrx. V (4.2.61) geometrice sunt cele din fig. 4.2.25 a considerând că re¬
ţeaua de conducte va fi alcătuită din oţel, cupru sau mate-
Tabelul 4.2.17. Valorile coeficienţilor de rezistenţă locală Xş, pentru reţeaua inelară (ex. 4)
Robinet
Nr. tr. Curbe r/D = 4 v/vx D/Dx TTS TTÎ
trecere
A. Circuitul de ducere
Id l 0,3 = 0,3 v,d/v,d=0.2/0,24=0,83 0,3 0,6
2d v v3d=˙,24/0 ,2— l ,2 U5 l .15
3d v3d/v4d=0,2/0,29=0,69 25 2,5
4d v4d/v5d=0,29/0,42=0,69 0,35 0,35
5d v5d/v6d=O,42/0,37= 1.13 0 0
6d v6d/v7d=0,37/0,44=0,84 0,3 0,3
7d 2 • 0,3 = 0,6 1-5 = 5 5,6
B. Circuitul de întoarcere
lr I • 0,3 = 0,3 v i|/v2r=0 ,25/0,29=0 ,86 0,5 0,8
2r v2/v3r=0,29/0,28=1,03 0 0
3r v,/v4r=0,28/0,37=0,75 D3/D4r=l 3 3
4r v4r/v5r=0,37/0,35=1,06 D4/DSr=l 1/4/1 1/2=0,86 1,8 1,8
5r v5/v6r=0,35/0,37=0,94 0,25 0,25
6r v6/v7r=0,37/0,44=0,84 0,3 0,3
7r 2 0,3 = 0,6 15 = 5 5,6
C. Racordurile coloanelor
RT5 VRT5/V7d=0 -25/0,44=0,56 4.5 4,5
Wv6d=0-25/0,37=0,67 3.5
RT6 4,8
VRT6/V2d=0,25/0,29=0,86 1,3
VRT2/V5d=0 32/0,42=0,76 3
RT7 45
VRX2/V3r=0 ,32/0,28=1,14 15
vRT,/v4d=0,22/0 ,29=0,76 3
RT1 4,3
vRlVv4r=0 -22/0,37=059 DRT|/D4r=059 1,3
VRTi/vjd˙,22/0 ,2=1,1 1.8
3,1
vRT2/v5r=0,22/0,35=0,63 DRT2/D5r-0,51 1,3
RT2
vRT2*/V.id=˙,4/0 ,2=2 1
2
vRT,*/v,,=04/0.35= 1,14 I)RT2 */D5r=0 ,3 8 1
vRT1/v2d=0,2/0,24=0,8 3 2.2
35
VRT7/V6,=0,2/0,37=0 ,8 3 1,3
RT3
VR-n*/' 2d-0.34/0.24= 1.14 15
25
vRT1*/v6r=0,34/0,37-0,92 DRXj*/D6r=0,38 I
vRT4/v7r=0,2/0,44=0,45 0,6 0,6
RT4
vRT4*/v7r=0,34/0,44=0,77 1,2 1,2
rial termoplastic tip POLYMUTAN. Echiparea modulelor ter- şi verticale (fig. 4.2.25 a), utilizând datele din tabelul 4.2.4.
mohidraulice se consideră de tipul celei prezentate în figura Diametrele conductelor şi vitezele agentului termic în con¬
4.2.4 a pentru racordarea directă şi fig. 4.2.4 d pentru ra¬ ducte se stabilesc în acord cu datele din tabelul 4.2.3,
cordare cu BEP. utilizând banda de valori Rmin < Rm < Rmax
•indiferent de natura materialului din care se realizează re¬ •verificarea rezultatelor din tabelul 4.2.19 se face compa¬
ţeaua de conducte, presiunea disponibilă necesară la rând pierderile totale de sarcină cu presiunile disponibile
baza coloanei este aceeaşi şi se determină din condiţiile calculate pentru fiecare variantă de racordare.
4.2.43 a şi 4.2.43 b după cum urmează: a. racordare directă
a. racordarea directă: - suma pierderilor totale de sarcină:
H™ = 1,5-g-(h0 + 4h + h1)-(Pi -pd) =
= 1,5-9,81-(1,5 + 4-2,7 + 0,65)12,47 s 2376,27 Pa
pH'+Z)˙ + ţ(RI+Z) * MTH1
B(CV)
"DC* = 2'9-(h0 + 4h + h1)-(P! - pd) =

= 1473,70 + 938,09 + ZMTH1 =2411,79+ ZMTH1 Pa,
= 2-9,81(1,5 + 4-2,7 + 0,65) 12,47 * 3168,35 Pa unde pierderile de sarcină aferente MThh depind de
b. racordarea prin BEP: varianta de echipare adoptată;
Hoc = 1,5-g(h0 + 4h)-(p, - pd) = - condiţia de echilibru hidraulic este:
= 1,5-9,81(1,5 + 4-2,7)- 12,47 * 2257 Pa Hoc = 2376,27 < Z(RI+Z)A+g + ZMTH1
Hoc = 2'9'(h0 + 4h)-(p; -pd) = = 2411,79 +ZMTH1 < H™x = 3168,35 Pa.
= 2-9,81-(1,5 + 4-2,7)- 12,47 * 3009 Pa
•pierderile unitare de sarcină medii corespunzătoare pre¬ b. racordare prin BEP
siunilor disponibile Hgg şi H™x se calculează cu relaţiile: - suma pierderilor totale de sarcină pentru circuitul vertical, din
a. racordarea directă monte de BEP:
2383,30 + Zg˙p Pa,
Ramm =
(1-0,33)- 2376, 27
= 41,9 Pa/m s (Rl+Z)cv +ZBEP =
unde pierderile locale de sarcină în butelia de egalizare a
2/ 38
presiunilor ZgEp este în funcţie de geometria acesteia şi re¬
Zl = 2-(h0 + 4h)+(l1 + l2 + l3+l4) = gimul hidraulic.
= 2-(1,5 + 4-2,7) + (4 + 3,2 + 2,8 + 3,4) = 38 m - condiţia de echilibru hidraulic este:
(1 -*)˙"˙
Ramax. = 41 = 2,3 kW <t>3 1 = 2,1 kW 4>21 = 2,1 kW
II Racordarea xK
I4.1 = 0,65 m I3.1 = 0,65 m I21 = 0,65 m
(1-0,33) -3168,35 directă (4- 1 (3.1J (2.1!
= 55,86 Pa/m
38
D,
®C4 4>C3 4>C2 ‘t’ci
BEP 2300 W 2100 W 2100 W 2500 W
!S
_
b. racordare prin BEP
liHxi 4"
Rb =
(1-a)-H˙
V
i
-cx-ş _ .L
T M-
(1 - 0,33)- 2257 b,<x,A = 9 kW /˙.<1>2 = 2,5 kW 1 4>i = 2,5 kW'1 E
= 6,7 kW U
24,60
= 61,47 Pa/m '~44 = 3,4 m I3 = 2,8 m \2 = 3,2 m h=4m Is-
C\J
+˙Y4>5_= 9 kW
ZI = 2-(h0 + 4h) = 2-(1,5 + 4-2,7) = = 8,4 m ' SZ
I
= 24,6 m I I
VE3
Rbmax = I —CXH˙HX— <1
<t>E3 = 8,2 kW
V
(1-0,33) -3009
= 81,95 Pa/m
. °'i
rp/fe = 17,2 kW
W|6 = 5,4m
BEP
E
CM
24,60 SZ
•valorile Rmin şi Rmg)f permit identifica¬

I-tXHXHX—C> jE-2 {
rea zonei de stabilire a diametrelor i
-
i ><J— -<l l˙l-C>˙ 4>E2 = 8,2 kW
E
Racordare cu BEP
necesare, în tabele sau diagrame de
calcul, fiind permisă adoptarea altor
,˙˙07==5,425,4m kW N-_
C\l
I l7 II
valori mai mari sau mai mici cu con¬ I IZ
j=S§p=s
I
diţia ca, în final, valoarea medie să fie EEA
între limitele stabilite mai sus, adică: <t>Ei = 8,2 kW
Rmin,R˙ut,Rmax <t)B = 33,6 kW
E
N-
pentru reţele de conducte din oţel, I 8 CM
diametrele şi pierderile totale de sarcină I
l8 = 5,4 m II
IZ
sunt centralizate în tabelul 4.2.19, în 5! —o
1 -X-|X|-X1 _EE
care dimensionarea urmăreşte un circuit t—
4>P = 7,8 kW E
orizontal situat la ultimul nivel (tab.
4.2.19 A) şi două variante de racordare = 41,40 kW
la coloane: varianta cu racordare directă
(tab. 4.2.19 B) şi varianta cu racordare
directă prin BEP (tab. 4.2.19 C). Stabi¬ HDC
lirea coeficienţilor de rezistenţă locală,
Fig. 4.2.25 a. Schema de calcul pentru instalaţia bitub cu circulaţie forţată
prezentată în tabelul 4.2.20, se face
pentru consumatori individuali, cu racordare directă şi BEP cu distribuţie
ţinând seama de rezistenţele locale re¬
zultate din configuraţia reţelei orizontale
arborescentă.
H™ = 2257 <I(RI+Z)cv + ZBEp = 9,00

VPCO = Cp- AT • 3600 = 3600 = 0,4 m3/h.
= 2383,3 + ZBEp < H™" = 3009 Pa- pm 4,18-20-968,4
- caracteristicile hidraulice ale pompei de circulaţie de pe •verificarea rezultatelor obţinute pentru circuitele secunda¬
circuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4 considerat secundar se sta¬ re (2.1, 3.1 şi 4.1) ale căror pierderi de sarcină sunt pre¬
bilesc în ipoteza adaptării schemei din fig. 4.2.4 d. zentate în tabelul 4.2.19 A se face prin verificarea condiţiei
•înălţimea de pompare: de echilibru hidraulic în noduri. Egalitatea pierderilor de
Hpco = Z(R!+Z)co = m+Z)A = 1473,70 Pa. sarcină aferente circuitelor care converg către un nod se
•debitul pompei obţine introducând pe circuitul secundar o pierdere
suplimentară de sarcină ZRF, prin reglarea robinetului cu
dublă reglare (Rdr) ataşat corpului de încălzire. Astfel:
Tabelul 4.2.19. Dimensionarea tronsoanelor şi evaluarea - pentru circuitul 2.1
pierderilor de sarcină, pentru reţelele bitub orizontale,
_ cu conducte din oţel (ex. 5) __
Z(Rt+Z)z1 +Z*F1
= 156,4 +Z*F1
= Z(RI+Z)1 = 366,6 Pa.
Din condiţia de echilibru hidraulic rezultă treapta de regla¬
tfr. ID v R R 1 Z (Rl + Z) I(RI + Z)
•
re TRF a robinetului ataşat corpului de încălzire 4>C2,
tronson [kW] [in] [m/s] [Pahi]
[m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
A. Conducte orizontale cu distribuţie arborescentă TRFF = f (*2.v Z&)’
1 2,5 8 1/2 0,16 30 10,55 240 126,6 366,6 366,6 în care:
3/4 0,22 35 0,4 224 9,6 233,6
2
3
4,6
6,7
6,4
5,6 3/4 0,24 40 l,5 224 43,5 2615
600,2
867,7
Z*F1 = 366,60 - 156,40 = 210,20 Pa.
2,10
4 9 6,8 3/4 0,32 70 2,6 476 I30 606 1473,7 V*,- 3600 = 3600 a 93,42 l/h.
2.1 2,1 1 ,3 I/2 0,l 3 20 16,3 26 130,4 156,4 Cp - AT pm 4,18-20-0,968
TRF
7˙3.1 - pentru circuitul 3.1
3,1 2,1 1,3 1/2 0,13 20 15,05 26 120,4 146,4 1 RF
Z(RI+Z)3 1 + Z3p' = 146,4 + Z*F1 = Z(RI+Z) = 600,2 Pa
4.1 2,3 1,3 1/2 0,15 25 16,5 32,5 181.5 214 TVF
B. Conducte verticale cu racordare directă pentru care treapta de reglare TRF a robinetului ataşat
5 9 8,4 I 0,18 20 1,4 168 86,8 254,8 254,8 corpului de încălzire <î> , este:
6 17,2 5,4 1 1/4 0,2 17 1,1 91,8 22 1 13,8 368,6
TRFîn = f (%.v ZRF)-
7 25,4 5,4 1 1/4 0,3 35 0,95 189 42.75 231,75 600,35 care:
8 33,6 5,4 1 1/2 0,28 25 0.66 135 25.74 160,74 761,09 ZiF1 = 600,2 - 146,4 = 453,8 Pa.
9 41,4 3 1 1/2 0,38 45 0,6 135 42 177 938,09
K,,= •F 1_
3600 =
2,10
3600 = 93,42 l/h.
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizarea presiunilor (BEP)
Cp - AT pm 4,18-20-0,968
5 9 8,4 3/4 0,32 70 0.65 588 32,5 620.5 620,5
6 1 7 ,2 5,4 l 0,36 70 0 378 0 378 998.5
- pentru circuitul 4.1
7 25.4 5.4 l 0,52 120 0 648 0 648 1646,5 Z(RI+Z)4 1 + Z*F1 = 214,0 + Z*F1 = Z(RI+Z) = 867,7 Pa,
8 33.6 5,4 1 IM 0,42 60 0,72 324 64,8 388,8 2035,3
pentru care treapta de reglare TpF a robinetului ataşat
9 41,4 3 1 i/J 0.52 90 0,6 270 78 348 2383,3
corpului de încălzire <PC4, este:
Tabelul 4.2.20. Valoarea coeficienţilor de rezistenţă locală Zţ, pentru reţele bitub orizontale şi conducte din oţel (ex. 5)
Robinet dublă Cot piuliţă Curbe Robinet
Nr. tronson Corp încălzire reglare olandeză r/D = 4
v/ vx TTS TTÎ
trecere
A. Conducte orizontale cu distribuţie arborescentă
1 2,5 4 2 2 0,3 V!/v2 = 0.16/0,22 = 0.73 0,5 0,95 10,55
2 v2/v3 = 0,22/0,24 = 0.92 0,1 0,3 0,4

3 2 • 0,3 v/v4 = 0,24/0,32 = 0.75 0,3 0.6 1,5
4 2 0,3 2-1=2 2,6
2.1 2,5 4 2 1 • 0,3 v2.i/v2 = °,!3/0,22 = 0,43 7 0,5 16,3

3.1 2.5 4 2 1 0,3 v3l/v3 = 0.13/0.24 = 0.54 5.5 0,75 15,05
4.1 2.5 4 2 1 0,3 v4l/v4 = 0.15/0.32 = 0.47 7 0,7 16,5

B. Conducte verticale cu racordare directă
5 v5/v6 = 0,18/0.2 = 0,9 0,5 0,9 1.4
6 v(,/v7 = 0,2/0 ,3 = 0,66 0,4 0,7 U
7 v7/v8 = 0,3/0,38 = 0,71 0.2 0,75 0,95
8 v8/v9 = 0,28/0.38 = 0,74 0,28 0,38 0,66

9 2 0,3 0,6
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizare a presiunilor (BEP)
5 v5/v6 = 0,32/0,36 = 0.88 0.25 0,4 0,65
6 v6/v7 = 0,36/0,52 = 1 ,2 0 0 0
7 v7/v„ = 0,52/0,42 = 1,23 0 0 0
8 vs/v˙ 0,42/0.52 = 0,81 0,22 0,5 0.72
9 2 - 0,3 0,6
TRF = f (K. 1' ZRF1)'- a. racordare directă

în care: - suma pierderilor totale de sarcină (tab. 4.2.21 A+B)
Z*F1 = 867,7 - 214,0 = 653,7 Pa. = 13 14, 35 + 1511, 92 = 2826, 27 Pa
2,30 B(CV)
3600 = 3600 a 102,32 l/h
cAT pm 4, 18 -20 0, 968 la care se adaugă pierderile de sarcină ZMTH1 în MThh, ce
•circuitele orizontale corespunzătoare celorlalte niveluri depind de varianta de echipare adoptată.
(E3, E2, E1 şi P) se dimensionează după aceeaşi meto¬ - condiţia de echilibru hidraulic este:
dologie calculând presiunile disponibile corespunzătoa¬ "D7 = 2376,27 < I(RI+Z)A+g + ZMTH1 = 2826,27 + ZMŢm <
re fiecărui nivel, după cum urmează: < H™* = 3168,35 Pa.
a. racordare directă (tab. 4.2.19 A + B) b. racordare prin BEP
- suma pierderilor totale de sarcină pentru circuitul verti¬
HD™2 =i(Rl + z) He7 = 1728, 50
- - 165, 15 = 1563, 35 Pa cal, din amonte de BEP (tab. 4.2.21 C)
unde:
Ş(«*zl*z» = 2236,21 Pa
= 0,5 g h (p. - pj = 0,5 9,81 2,70 12,47 = 165,15 Pa
- condiţia de echilibru hidraulic este:
H™n = 2257 < Z(RI+Z)CV + ZBEp = 2236,21 + ZBEp <
R;
MTH3
= 2[Rl + z)-2-H˙ = 1842,3-2-165,15 = 1512,0 Pa
< HQQ* = 3009 Pa-
- caracteristicile hidraulice ale pompei de circulaţie de pe cir¬
H"”" = 2 (/?/ + z) - 3 cuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4, conform schemei din fig. 4.2.4. d.
H2' = 2073, 35-3 165, 15 = 1577, 9 Pa
•înălţimea de pompare:
HMJH5 = j(fl/ + Z) - 4 H% = 2234, 79-4- 165, 15 = 1574, 19 Pa -
Hrco 2 (*' + z)co =Î{RI + Z)A = 1314, 35 Pa
Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel se con¬ •debitul pompei:
sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe circuitele 9,00
orizontale I.(RI+Z)co şi a pierderilor de sarcină locale în mo¬ Vrco = cp- AT- pm 3600 = 3600 = 0,4 m3/h
4, 18-20-968,4
dulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor orizon¬
tale se face aplicând aceeaşi metodologie de calcul cu res¬ •verificarea rezultatelor obţinute pentru circuitele secun¬
pectarea condiţiilor de echilibrare hidraulică. dare (2.1, 3.1 şi 4.1), ale căror pierderi de sarcină sunt pre¬
b. racordarea prin BEP (tab. 4.2.19 C) zentate în tabelul 4.2.21 A se face urmărind aceeaşi meto¬
dologie indicată la reţelele de conducte din oţel. Astfel:
H"2 = 2 (ffl + z) - H“' = 620, 50 - 165, 15 = 455, 35 Pa - pentru circuitul 2.1
Z(RI+Z)21 + ZBE
= 184,0 + = Z(RI+Z)1 = 249, 12 Pa.
ZBE
|(fl/ Z) - 2
_
H = + = 998, 50 - 2- 165, 15 = 668, 20 Pa Din condiţia de echilibru hidraulic rezultă treapta de
reglare TBE a robinetului ataşat corpului de încălzire Qc2,
_ 3. 1646i 50 _ 3 . 165, 15 = 1151, 05 Pa
HMTH4 |(fl/ + z) = care este:
TRF = f (˙2.1' ZRF
în care:
I(fl/ Z)
mn5
R; = + -4• Hf* = 2035, 30 - 4 165, 15 = 1374, 70 Pa
ZBE = 249, 12 - 184,00 = 65, 12 Pa
2, 10
Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel se con¬ 7 = Cp- AT pm
3600 =
4,18 20 -0, 968
3600 a 93,42 l/h
sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe conductele
de racord ale BEP la coloana de alimentare şi a pierderilor - pentru circuitul 3.1 ?
locale de sarcină în BEP.
Circuitul secundar se dimensionează asemănător circuitu¬
Z(RI+Z)3 1 + ZBE =184 + Z˙
= Z(RI+Z) = 724,77 Pa.
pentru care treapta de reglare TBE a robinetului ataşat
lui 1, 2, 3 şi 4 pierderea de sarcină fiind acoperită de o corpului de încălzire <Pr-, este:
pompă de circulaţie montată pe acest circuit. Caracteristici¬ TRF = f (˙3-v ZRF1)'
le hidraulice ale pompelor se stabilesc ţinând seama de în care:
pierderile de sarcină obţinute şi debitele vehiculate, la fieca¬ ZBF = 724,77 - 184,00 = 540,77 Pa.
re nivel, utilizând relaţiile 4.2.57 şi 4.2.58. 2,10
pentru reţele de conducte din cupru, diametrele şi 7= AT
3600 =
4, 18-20-0,968
3600 a 93,42 l/h.
pierderile totale de sarcină sunt prezentate în tabelul 4.2.21, CP •
Pm
unde (ca şi în cazul precedent), dimensionarea se face pen¬ - pentru circuitul 4.1:
tru un circuit orizontal situat la ultimul nivel (tab. 4.2.21 A) şi
două variante de racordare la coloane: varianta cu racordare
Z(RJ+Z)4.1 + ZRF = 225'5 + ZRF =
= Z(RI+Z) = 1037,6 Pa,

directă (tab. 4.2.21 B) şi varianta cu racordare prin BEP (tab.
4.2.21 C). Evaluarea coeficienţilor de rezistenţă locală, pentru care treapta de reglare TBE a robinetului ataşat
prezentată în tabelul 4.2.22, urmăreşte metodologia enunţa¬ corpului de încălzire <f> , este:
tă anterior şi se face ţinând seama de rezistenţele locale re¬ TRFîn =f(KrZRF1)'
zultate din configuraţia reţelei orizontale şi verticale (fig. care:
4.2.25 a), utilizând datele din tabelele 4.2.4 şi 4.2.8. Diame¬ ZBE = 1037,6 - 225,5 = 812,1 Pa.
trele conductelor şi vitezele agentului termic în conducte au
fost stabilite utilizând tabelul 4.2.7. î± 3600
2,30
= 3600 a 102,32 l/h
c • AT pm 4,18 -20 0,968
•verificarea rezultatelor din tabelul 4.2.21 se face compa¬
rând pierderile totale de sarcină cu presiunile disponibile cal¬ •circuitele orizontale corespunzătoare celorlalte niveluri (E3,
culate pentru fiecare variantă de racordare. Astfel, pentru: E2, E1 şi P) se dimensionează după aceeaşi metodologie
calculând presiunile disponibile corespunzătoare fiecărui nivel, Circuitul secundar se dimensionează asemănător circuitului
după cum urmează: 1, 2, 3 şi 4, pierderea de sarcină fiind acoperită de o pompă
a. racordare directă (tab. 4.2.21 A + B) de circulaţie montată pe acest circuit. Caracteristicile
hidraulice ale pompelor se stabilesc în concordanţă cu pier¬
H;
MTH2
= J(fî/ + Z) - Hţ'* = 1532, 22 - 165, 15 = 1367, 07 Pa derile de sarcină obţinute şi debitele vehiculate, la fiecare
nivel, utilizând relaţiile 4.2.57 şi 4.2.58.
pentru reţele de conducte din materiale termoplastice
H“m3 = 2 (ffl + z) - 2 Hţ« = 1698, 12-2 165, 15 = 1367, 82 Pa tip Polymutan, diametrele şi pierderile totale de sarcină sunt
1
prezentate în tabelul 4.2.23 unde, ca şi în cazurile preceden¬
te, dimensionarea se referă la un circuit orizontal situat la
|[R! + Z) - 3 Hţ'*
H"™4 = = 203 1,12-3 165, 15 = 1535, 67 Pa ultimul nivel (tab. 4.2.23 A) şi două variante de racordare
prin BEP (tab. 4.2.23 C). Calculul coeficienţilor de rezistenţă
locală, centralizat în tabelul 4.2.24, s-a făcut ţinând seama
HT5 -i[RI z) HTJ
i
+ - 4 = 2635 92 - 4 ' 165 15 = 1965•32 Pa de rezistenţele locale rezultate din configuraţia reţelei ori¬
zontale şi verticale (fig. 4.2.25 a), utilizând datele din tabelul
unde: 4.2.11 şi relaţia 4.2.54.
=0,5 g h [p.-pd) = 0,5-9,81-2, 7-12, 47 = 165,15 Pa •verificarea rezultatelor din tabelul 4.2.23 se face compa¬
rând pierderile totale de sarcină cu presiunile disponibile cal¬
Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel se con¬ culate la baza coloanei pentru fiecare variantă de racordare.
sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe circuitele a. racordare directă
orizontale E(RI+Z)g0 şi a pierderilor de sarcină locale în mo¬ - suma pierderilor totale de sarcină (tab. 4.2.23 A+B)
dulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor orizon¬ 9
tale urmând aceeaşi metodologie cu respectarea condiţiilor

impuse de relaţiile 4.2.59... 4.2.62.
i(retZL,*f(fl'*z) B(CV)
= 1234, 14 + 1272, 17 = 2506,31 Pa
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.21 C) la care se adaugă pierderile de sarcină ZMTH1 în MTHi ce
depind de varianta de echipare adoptată.
H'ţ4™2 =2(RI + Z) - Hţ* = 217, 87 - 165, 15 = 52, 72 Pa - condiţia de echilibru hidraulic este:
H™n = 2376,27 < I(RI+Z)A+B + ZMŢH1 = 2506,31 + ZMTH, <
|(
Hţţ™3 = 0/ + z) - 2 Hţ!* = 792, 16-2 165, 15 = 46 1, 86 Pa < H™x = 3168,35 Pa.
- suma pierderilor totale de sarcină pentru circuitul
H"H4 |(fl/
= + Z) - 3 Hţ* = 1125, 16 - 3- 165, 15 = 629, 71 Pa
vertical, din amonte de BEP (tab. 4.2.23 C):
8 9
Hţţ™5 = |(ffl + Z) - 4 Hţ*1 = 1729, 96-4 165, 15 = 1069, 36 Pa
?(H,*ZL- 2581,73 Pa
Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel se con¬ - condiţia de echilibru hidraulic este:
de racord ale BEP la coloana de alimentare şi a pierderilor
Tabelul 4.2.22. Valoarea coeficienţilor
locale de sarcină în BEP. Dacă este cazul, pe conductele de de rezistenţă locală zş, pentru reţele bitub orizontale
racord se pot prevedea şi organe de reglare pentru disiparea şi conducte din cupru (ex. 5)
surplusului de presiune disponibilă Nr. Corp Curbe Robinet
tronson încălzire
Rdr Cpo
r/D = 1,2
TTS TTÎ
trecere
2S
Tabelul 4.2.21. Dimensionarea tronsoanelor şi evaluarea A. Conducte orizontale cu distribuţie arborescentă
pierderilor de sarcină, pentru reţelele bitub orizontale, l 2,5 2 0,7 2 • 0.35 0,3 0,6 6,8
cu conducte din cupru (ex. 5) 2 0,3 0,6 0,9
f*. <J> M I D-6 v R Igch ZI R • ZI Z(RZI) 3 2 • 0.35 0,3 0,6 l .6
tronson [kW] [kg/h] [m] [mm] [m/s] [Pafrnj [m] [m] [Pa] [Pa]
4 2 0,35
•
2 2,5
• 5,7
I 25 107.65 8 18 • I 0.I5I 24 2,38 10,38 249,12 249,12 2. 1 2,5 2 0,7 0.35 1 ,3 0,9 7,75
2 4,6 198.08 6.4 18 1 0,28 70 0,495 6,895 482,65 724,77
3.1 2,5 2,5 0.7 0.35 1,3 0.9 7,75
3 6,7 288.52 5.6 22” 1 0,26 47 1 .056 6,656 312,83 1037.6
4 9 387.56 6.8 28 • 1 0,22 25 4,27 11,07 276,75 1314,35 4.1 2,5 2,5 0,7 0.35 1,3 0,9 7,75
2.1 2,1 90,43 1,3 15 - I 0,188 46 2,7 4 184 B. Conducte verticale cu racordare directă
3.1 2.1 90,43 1,3 15 I 0,1881 46 2,7 4 184 5 0,3 0,6 0,9
I TKF
4.1 2.3 90,04 1.3 15 I 0,22 i 55 2,8 4,1 225,5 T-'-i.l
1 RF 6 0,3 0,6 0,9
B. Conducte verticale cu racordare directă 7 0,3 0,6 0,9
5 9 387.56 8.4 28 1 0.22 25 0,315 8,715 217.87 217.87
8 0.3 0,6 0,9
6 17,2 740,66 5.4 35-15 0,261 26 0,981 6,381 165,9 383,77
7 25.4 1093,78 5.4 35-15 0,378 50 1,26 6,66 333 716,77 9 2 0.35 0,7
8 33,6 144689 5,4 35-15 0,527 90 1.32 6,72 604,8 1321,57 C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de eg. a presiunilor (BEP)
9 44 A 1782.77 42˙15 0,41 47~ T.05 40ÎT 190 ,35 ”7sT 1 .92 5 0,3 0,6 0.9
C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de egalizarea presiunilor (BEP)
5 9 387,56 8.4 28 0,22 25 0,315 8,715 217,87 217,87 6 0,3 0,6 0.9
6 17,2 740,66 5.4 28 0,44 90 0,981 6,381 574,29 792,16 7 0,3 0,6 0.9
7 25,4 1093.78 5,4 35-15 0,378 50 1,26 6,66 333 1125,16
8 0,3 0,6 0.9
8 33,6 144689 5.4 35-15 0,527 90 1,32 6.72 604.8 1729.97
9 41,4 1782,77 3 35- 15| 0,62 125 1,05 4.05 506,25 2236,21 9 2 0.35
• 0,7
= 2257 < I(RI+Z)CV + ZgEp = 2581,73 + ZgEP < =/KVZ%)

TRFîn care:
<«oT = 3009 Pa.
- caracteristicile hidraulice ale pompei de circulaţie de pe cir¬ ZBF1 = 980,64 - 115,62 = 865,02 Pa.
cuitul orizontal 1 - 2 - 3 - 4, conform schemei din fig. 4.2.4 d.
2,30
•înălţimea de pompare: cp AT pm
1 • 3600 = 3600 * 102,32 l/h.
1
4,18 20 0,968
HPCO = 2(ffl+zL = i(ffl+zL = 1234'14 Pa-
1
•circuitele orizontale corespunzătoare celorlalte niveluri (E3,
E2, E1 şi P) se dimensionează după aceeaşi metodologie
•debitul pompei:
Tabelul 4.2.24. Valoarea coeficienţilor
I*co 3600 =
9,00
3600 = 0,4 m3/h. de rezistenţă locală, pentru reţele bitub orizontale,
c AT p 4,18-20-968,4 de conducte tip Polymutan (ex. 5)
•verificarea rezultatelor obţinute pentru circuitele secun¬ Nr. Corp Curbe Robinet
dare (2.1, 3.1 şi 4.1), ale căror pierderi de sarcină sunt pre¬ tronson încălzire
Rdr Cpo
r/D = 1,2
TTS TTÎ
trecere
Zi
zentate în tabelul 4.2.21 A se face urmărind aceeaşi meto¬ A. Conducte orizontale cu distribuţie arborescentă
dologie indicată la reţelele de conducte din oţel. Astfel:
I 2.5 4 1.13 2-0,3 0,3 0.6 9.13
- pentru circuitul 2.1
I(RI+Z)21 + = 1156,62 + ZpE = I(RI+Z)1 = 363,73 Pa. 2 0,3 0.6 0,9
ZBE
Din condiţia de echilibru hidraulic rezultă treapta de 3 2-0,3 0,3 0.6 1.5
reglare TjlJ a robinetului ataşat corpului de încălzire <PC2,
4 2-0,3 2-1,5 3,6
:
care
; este =f &2. v ZRF)' în rcare:
TRF ‘ '
ZgE = 363,73 - 115,62 = 248,11 Pa. 2.1 2,5 4 1,13 0.3 1,3 0,9 10,13
2,10 3.1 2,5 4 1,13 0,3 1,3 0,9 10,13

ÎZ.1_ 3600 =
* 93,42 l/h
Cp AT p 4,18-20-0,968 4.1 2,5 4 1,13 0,3 1,3 0,9 10,13
•m
- pentru circuitul 3.1: B. Conducte verticale cu racordare directă
?
Z(RI+Z)3 1 + = I(RI+Z) = 608,29 Pa, 5 0,3 0,6 0.9
ZPE
=115,62 + ZPF
pentru care TpE treapta de reglare a robinetului ataşat 6 0,3 0,6 0,9
corpului de încălzire <PC4, este:
7 0,3 0,6 0.9
Tpf1 = f (V3 v ZBE)
în care: 8 0,3 0,6 0,9
ZPE = 608,29 - 115,62 = 492,67 Pa. 9 2-0,3 0,6

2,10 C. Conducte verticale cu racordare prin butelie de eg. a presiunilor (BEP)
K,- • 3600 = 3600 * 93,42 l/h.
Cp AT rpm 4,18-20-0,968 5 0,3 0.6 0,9
- pentru circuitul 4.1: 6 0,3 0,6 0,9

3
I(Rt+Z)4 1 + ZPF1 = 115,62 + ZPF = I(RI+Z) = 980,64 Pa 7 0,3 0,6 0,9
8 0,3 0,6 0,9
pentru care treapta de reglare TpF a robinetului ataşat
corpului de încălzire <PC4, este: 9 2-0,3 0,6
Tabelul 4.2.23. Dimensionarea tronsoanelor şi evaluarea pierderilor de sarcină,

pentru reţele bitub orizontale tip Polymutan (ex. 5)
Nr. <t> v I Dn v R
zi Z R -1 (Rl + Z) 2(RI + Z)
tronson [kW] [l/s] [m] [mm] [m/s] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
I 2,5 0,031 8 15 0.15 33 9,13 99,73 264 363,73 363,73
2 4,6 0,057 6,4 20 0,18 36 0.9 14.15 230,4 244,56 608,29
3 6,7 0.082 5,6 20 0,24 59 1,5 41,95 330,4 372,35 980,64
4 9 0,1 1 6,8 25 0,19 28 3,6 63,1 190.4 253.5 1234.14
2.1 2,1 0,026 1,3 15 0,13 25 10,1.3 83,12 32,5 115,62 Tfr
3.1 2,1 0,026 1.3 15 0,13 25 10,1.3 83,12 32,5 115,62 TVF
4.1 2,3 0,028 1,3 15 0,18 28 10,13 83,12 32,5 1 15,62 TRF
B. Conducte verticale cu racordare directă
5 9 0,1 1 8,4 25 0,19 28 0,9 15.77 235,2 250,97 250,97
6 17.2 0,211 5,4 32 0,24 31 0,9 25,16 167.4 192,56 443,53
7 25,4 0,313 5,4 32 0,31 63 0,9 41,99 340.2 382,19 825,72
8 33,6 0.414 5,4 40 0,31 36 0,9 41,99 194.4 236,39 1062,1 1
9 41,4 0,51 3 40 0.38 53 0,6 42,06 159 210,06 1272,17
C. Conducte verticale
5 9 0,1 1 8,4 20 0,31 87 0,9 41,99 730.8 772,79 772,79
6 17,2 0,211 5,4 25 0,38 91 0,9 63,09 491.4 554,49 1327,28
7 25,4 0.313 5,4 32 0,31 63 0,9 41,99 340,2 382,19 1709,47
8 3.3,6 0,414 5.4 32 0,48 104 0,9 100,6 561,6 662,2 2371,67
9 41,4 0,51 3 40 0,38 53 0,6 42,06 159 210,06 2581.73
calculând presiunile disponibile corespunzătoare fiecărui ni¬ •pierderile unitare de sarcină medii corespunzătoare pre¬
vel, după cum urmează: siunilor disponibile H™ şi H sunt următoarele:
a. racordare directă (tab. 4.2.23 A + B): a. racordare directă:
(1-0,33)- H™ (1-0,33)- 2376, 27
|(ffl
= + Z) H˙1
- = 1485, 11 - 165, 15 = 13 19, 96 Pa R
2' 38
= 41,89 Pa/m,
HDm3 = t{RI + Z)~2' Hm

1
= 1677 67 ~2' 165 15 = 1347 37 Pa
’ ’ ’
R
_
II = 2-(h0 + 4h) + /, = 2-(1,5 + 4-2,7) + 13,4 = 38 m,
(1 - 0, 33) H™ _ (1 -0,33)- 3168,35
=55,86 Pa/m.
H;
MTH4
|(fî/ + z) -
= 3 H°»J = 2059,86 - 3 165,15 = 1564,41 Pa V
b. racordare prin BEP:
38
HMDTH5 |[Rl z)
= + -4• H% = 2296, 25-4' 165, 15 = 1635, 65 Pa
R =
min
(1-0,33)-H j (1-0,33) -2257
= 61,47 Pa/m,
unde: 2/ 24,60
H% = 0,5 g h- (p. - pd) = 0,5 9,81 2,7 12,47 = 165, 15 Pa

Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel se con¬ R
(1-0, 33) _
II = 2-(h0 + 4h) = 2-(1,5 + 4-2,7) = 24,60 m,
(1-0,33) -3009
= 8195 Pa/m.
sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe circuitele V 24,60
orizontale I(RI+Z)˙Q şi a pierderilor de sarcină locale în pentru reţele din conducte din oţel ce fac parte din re¬
modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor ori¬ ţeaua orizontală, diametrele şi pierderile totale de sarcină
zontale urmând aceeaşi metodologie cu respectarea condi¬ sunt centralizate în tabelul 4.2.25, iar valoarea coeficienţilor
ţiilor impuse de relaţiile 4.2.59...4.2.62. de rezistenţă locală în tabelul 4.2.26. Pentru coeficienţii de
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C): rezistenţă locală Iţ s-au utilizat datele din tabelul 4.2.4,
ţinând seama de configuraţia reţelei orizontale din figura
HMţH2 = 2(RI + Z) - H™ = 772, 79 - 165, 15 = 607, 64 Pa 4.2.25 b. Diametrele tronsoanelor s-au stabilit în funcţie de
sarcina termică şi o rezistenţă termică medie cuprinsă în
Ho™' =i(w + Z)-2' HţaJ = 1327, 28-2 165, 15 = 996, 68 Pa banda fl fl , utilizând tabelul 4.2.3. Pentru circuitele
verticale se menţin rezultatele obţinute la exemplul 5
(tab. 4.2.19 B+C), deoarece configuraţia reţelei este aceeaşi;
•verificarea rezultatelor prezentate în tabelul 4.2.25 se face
"o |[Rl z)
MTH4
= + -3 H;“' = 1709, 47-3- 165, 15 = 1214, 02 Pa comparând pierderile totale de sarcină cu presiunile dis¬
ponibile calculate pentru fiecare variantă de racordare.
H™s |(ffl + Z)
= -4• = 2371, 67 - 4- 165, 15 = 1711, 07 Pa a. racordare directă:
- suma pierderilor totale de sarcină pe circuitul modulului MTHi
Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel se con¬
sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe conductele 2 (Rl + z)r 2 (FII + z)( |
= + (Rl + z) = 1727, 60 + 938, 09 =
de racord ale BEP la coloana de alimentare şi a pierderilor

locale de sarcină în BEP. = 2665,69 Pa,
Circuitul secundar se dimensionează asemănător circuitului 1, în care:
2, 3 şi 4, pierderea de sarcină fiind acoperită de o pompă de cir¬ I(RI + ZJ, - sunt
pierderile de sarcină pe circuitul cel mai
culaţie montată pe acest circuit, ale cărei caracteristici hidraulice lung al distribuţiei radiale de la ultimul nivel
se stabilesc în funcţie de pierderile de sarcină şi debitele vehicu¬ (tabelul 4.2.25);
late, la fiecare nivel, utilizând relaţiile 4.2.57 şi 4.2.58. - sunt pierderile de sarcină pe circuitul vertical,
4.2.S.5.2 Reţele bitub cu distribuţie radială

f(w + z)considerat identic cu cel de la aplicaţia de la
§ 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.19 B)
Exemplul de calcul 6 - condiţia de echilibru hidraulic este:
Se dimensionează diametrele conductelor unei instalaţii de H™ = 2376,27 < I(RI+Z)T = 2665,69 < H™ = 3168,35 Pa,
încălzire bitub, cu circulaţie forţată şi distribuţie individuală rezultă o bună încadrare în limitele impuse.
alcătuită în sistem radial. Caracteristicile termice şi geometrice b. racordare prin BEP:
sunt cele din fig. 4.2.25 b iar echiparea modulelor termohidrau- - suma pierderilor totale de sarcină pentru circuitul vertical
lice se consideră de tipul celei prezentate în fig. 4.2.4 c pentru este centralizată în tabelul 4.2.19 C considerând că reţea¬
racordare directă cu distribuitor D şi colector C şi figura 4.2.4 e ua verticală are aceeaşi configuraţie şi încărcare termică.
pentru racordare prin BEP cu distribuitor D şi colector C. Se
consideră reţeaua de conducte executată din oţel, cupru sau
material termoplastic tip polymutan.
ţ{Rl + Z)cv+ZBEP=2383,30 + ZgEp[Pa],
•presiunea necesară la baza coloanei este aceeaşi, deoa¬ - iar condiţia de echilibru hidraulic:
rece s-a păstrat configuraţia reţelei verticale de conducte
de la distribuţie arborescentă. Astfel, pentru: Hoc = 2257 < ţ(RI+Z)cv + ZBEP = 2383,30 + ZBEp <
a. racordare directă: < H™x = 3009 Pa,
Hoc = F5-g-(h0 + 4h + h˙-fp, - pd) = este satisfăcută.
= 1,5-9,81-(1, 5+4-2, 7 + 0,65)-12,47 s 2376,27 Pa - caracteristicile hidraulice ale pompei de circulaţie de pe cir¬
HoT = 2 g-(h0 + 4h + h1)-(Pj - pd) = cuitul secundar se stabilesc în ipoteza adoptării schemei
= 2-9,81(1,5 + 4-2,7 + 0,65)-12,47 * 3168,35 Pa din fig. 4.2.4 e.
b. racordare prin BEP •înălţimea de pompare:
HDC = 1-5-g-(h: + 4h)-(p. - pd) = HPC0 =1{RI + Z), +
= 1,5-9,81-(1,5+4-2, 7)- 12,47 s 2257 Pa
= 1727 60 +
Z˙ [Pa],
Hoc = 2-g-(h0 + 4h)-(p, - pd) = în care:
= 2-9,81-(1,5 + 4-2,7)- 12,47 * 3009 Pa ZMTHI ' se stabileşte în concordanţă cu rezistenţele locale
introduse de echiparea MThh pe circuitul secundar zire. Debitul de fluid care circulă prin aceste robinete este:
pe tronsoanele dintre BEP şi D-C. 2,10
•debitul pompei: Vz = c ăT p • 3600 = 4,18 20 0, 968 * 93,42 l/h.
Kco = Cp-l*co
9,00
3600 = 3600 = 0,4 m3/h. - pentru circuitul 3:
AT pm 4,18 - 20-968,4
I(RI+Z)1 = Z(RI+Z)3 + ZZ˙F= 749,60 + IZFF= 1727,60 Pa,
•verificarea rezultatelor obţinute pentru circuitele radiale 2, unde:
3 şi 4 (fig. 4.2.25 b) ale căror pierderi de sarcină sunt
centralizate în tabelul 4.2.25 se face punând condiţia de
ZZFF - presiune consumată în robinetele de reglare indica¬
te la circuitul 2.
echilibru hidraulic în raport cu circuitul 1.
Se consideră că la distribuitor şi colector (fig. 4.2.4 e) sunt
1ZFF = 1727,60 - 749,60 = 978 Pa.
Debitul de fluid:
prevăzute organe de reglare, la care se adaugă şi capacita¬
tea de disipare a presiunii disponibile neconsumate de către
V3-=pentru
V2 * 93,42 l/h.
circuitul 4:
robinetul cu dublă reglare ataşat corpului de încălzire. Pier¬ I(RI+Z)1 = I(RI+Z)4 + ZZ*F= 713,40 +ZZ*F= 1727,60 Pa
derea locală de sarcină Z*F, în organele de reglare, se de¬ unde:
termină ţinând seama de recomandările anterioare: IZFF= 1727,60 - 713,40 = 1014,20 Pa
= f (Vx, Z*F).
T*FAstfel: este presiunea consumată în robinetele de reglare indicate la
circuitele 2 şi 3.
- pentru circuitul 2: Debitul de fluid:
Z(RI+Z)1 = I(Ri+Z)2 +
unde:
ZZFF= 931,60 + ZZ*F = 1727,60 Pa, K,= 3600 =
2,30
102,32 l/h.
cp- AT- pm 4, 18-20-0,968
ZZ*F= 1727,60 - 931,60 = 796 Pa.
Această presiune este consumată în organele de reglare •circuitele orizontale corespunzătoare celorlalte niveluri
de la distribuitor-colector şi robinetul de la corpul de încăl¬ (E3, E2, E1, şi P) se dimensionează după aceeaşi me-
“
todologie, luând în considerare presiunile

<t»C3 <t>C2 $P1 disponibile corespunzătoare fiecărui
DA 2100 W 2100 W 2500 W k LD nivel, după cum urmează:
<X>
j i i O a. racordare directă (tab. 4.2.19 B şi
4.2.25)
U
J
+ T _
LJMTH2 Z(RI+Z)C° + Z(RI+Z)3V - HT%ai
!_
% =
i = 1727,60 + 254,80 - 165, 15 =
i 0 ® (2) © 1817,25 Pa
i
I
4 = 2,3 kW = 2,1 kWj 2 = 2,1 kW| k>1 = 2,5 kWl j l_ţMTH3 _
U= 4 m b - 6,8 m I2 = 9,4 m li = 13,4 m : oj
"-j-kD- <t>5 = 9 kW
Ls = 8,4 m
JZ
-na*zr*|(™*z)» - 2 • He'a‘
Tm
=
i = 1727, 60 + 368, 60-2 165, 15

D
H — E3 = 1765,90 Pa
<tE3 = 8,2 kW
l_jMTH4 _
E
«M»—(6>
-2(™*zf * ţ(™*zL - 3
•˙CX--
<t>6 = 17,2 kW
I
i
Lfi = 5,4 m n HfTm
=
r.
Racordare directă
= 1727, 60 + 600, 35 - 3- 165, 15 =
cu D şi C
_ v E2 = 1832, 50 Pa
r~fl§3 <DE2 = 8,2 kW
E l_jMTHS _
<t>7 = 25,4 kW oi
i
Lj = 5,4 m
BEP
D
II
JZ
.l(Rnz)“,ţ(R,,zl - 4 H‘,a‘
Tm
=
tai i
o-d-d> 8 = 33,6 kW

c
Racordare cu BEP
„V..EJ
<DEI = 8,2 kW
L
E
oi
=
unde:
HtT
1727, 60+761,09-4- 165, 15 =
1828, 50 Pa
= 0,5-g-h-(p. - pd) =
LR - 5,4 m şi D - C = 0,5-9,81-2,7-12,47 = 165, 15 Pa.
_C
Presiunea disponibilă obţinută pentru fie¬
p
= 7,8 kW
.1 care nivel este consumată pentru acope¬
rirea pierderilor de sarcină pe circuitele
4>P E
orizontale E(RI+Z)co şi a pierderilor de
o-®—(§>
sarcină locale în modulul termohidraulic
<j>9 = 44,4 kW ZMTHx • Dimensionarea circuitelor orizon¬
Ig = 3 m
tale se face urmând aceeaşi metodologie
de calcul.
I b. racordarea prin BEP
Fig. 4.2.25 b. Schemă de calcul pentru instalaţia bitub cu circulaţie forţată Considerând configuraţia reţelei verticale
pentru consumatori individuali, cu racordare directă şi BEP cu distribuţie identică cu cea de la exemplul de la §
radială. 4.2.8.5.1, pe baza rezultatelor centralizate
în tabelul 4.2.19 C rezultă: rezultă o bună încadrare în limitele impuse, chiar după
HMTH2 = Z(R!+Z)5 - = 620,5 - 165, 15 = 455,35 Pa. adăugarea pierderilor de sarcină aferente MTHr
b. racordarea prin BEP
Ro
MTH3
= 2(fl/ + Z) - 2 H;“' = 998,5- 2
• 165,15 = 668,20 Pa - suma pierderilor totale de sarcină pentru circuitul vertical
este centralizată în tabelul 4.2.19 C considerând că reţeaua
verticală are aceeaşi configuraţie şi încărcare termică.
H;
MTH4
= + = 1646, 5-3 - 165, 15 = 115 1, 05 Pa
8
Ş (/-?/ + zJcv + ZBEP = 2236, 27 + ZBEP [Pe]
H;
MTH5
|(ffl + Z) - 4 H™1
= • = 2035, 3-4 165, 15 = 1374, 7 Pa - iar condiţia de echilibru hidraulic este:
Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel este

Hoc = 2257 < ţ(RI+Z)cv + ZgEp = 2236,21 + ZgEp <
consumată pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe con¬ < H™x = 3009 Pa.
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare şi pen¬ - caracteristicile hidraulice ale pompei de circulaţie de pe
tru acoperirea pierderilor de sarcină în BEP. circuitul secundar se stabilesc în ipoteza adoptării
Circuitele radiale secundare se dimensionează ca şi în schemei din fig. 4.2.4 e.
cazul racordării directe, pierderea de sarcină a acestora •înălţimea de pompare:
fiind acoperită de o pompă de circulaţie montată în aval de
distribuitorul din dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile HPCO =2{RI + Z)1+ ZMTH, = 1126, 45 + ZM™, [Pa]
hidraulice ale pompelor se stabilesc ţinând seama de pier¬ în care:
derile de sarcină în raport cu circuitul cel mai dezavantajat ZMJH1 - se stabileşte ţinând seama de rezistenţele locale
şi debitul de fluid corespunzător tuturor consumatorilor de introduse de echiparea MTH1 pe circuitul secundar
pe nivel, utilizând relaţiile 4.2.57 şi 4.2.58. pe tronsoanele dintre BEP şi D-C.
pentru reţele cu conducte din cupru ce fac parte din •debitul pompei:
reţeaua orizontală, diametrele şi pierderile totale de sarcină
Vrco- c I*co
9,00
sunt prezentate în tabelul 4.2.27, iar valoarea coeficienţilor 3600 = 3600 = 0,4 m3/h.
AT pm
• 4,18-20-968,4
de rezistenţă locală, în tabelul 4.2.28. Pentru calculul coefi¬
cienţilor de rezistenţă locală s-au folosit datele din tabelele •verificarea rezultatelor obţinute pentru circuitele radiale
4.2.4. şi 4.2.8, ţinând seama de configuraţia reţelei orizon¬ 2, 3 şi 4 (fig. 4.2.25 b) ale căror pierderi de sarcină sunt
tale din figura 4.2.25 b. Diametrele conductelor s-au stabilit centralizate în tabelul 4.2.27 se face punând condiţia de
în funcţie de sarcina termică şi rezistenţa termică medie echilibru hidraulic în raport cu circuitul 1.
cuprinsă în banda R . + R , utilizând tabelul 4.2.7. Pentru Metodologia de calcul este cea indicată la reţelele de
circuitele verticale se menţin rezultatele obţinute la exemplul conducte din oţel. Astfel:
de la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 B+C), considerând aceeaşi - pentru circuitul 2:
configuraţie a reţelei verticale. Z(RI+Z)1 = I(RI+Z)z + IZ?F
= 598 + ZZ?F
= 1126,45 Pa,
•verificarea rezultatelor prezentate în tabelul 4.2.27 se face unde:
comparând pierderile totale de sarcină cu presiunile ZZgF = 1126,45 - 598 = 528,45 Pa
disponibile calculate pentru fiecare variantă de racordare. este presiunea consumată în organele de reglare de la dis¬
Astfel, pentru: tribuitor - colector şi robinetul de la corpul de încălzire.
a. racordare directă Debitul de fluid care circulă prin robinete:
- suma pierderilor totale de sarcină pe circuitul modulului
MTHi: îi
C2
3600 =
2,10
3600 s 93,42 l/h.
Cp - AT pm 4,18-20-0,968
î(RI+Z)T = î(RI + Z)I + î(RI + Z) = - pentru circuitul 3
I(RI+Z)1 = Z(RI+Z)3 + ZZ*F = 478,80 + ZZ3F = 1126,45 Pa
= 1126, 45 + 1511,92 = 2638, 38 Pa unde
în care:
Z(RI + Z)1 - reprezintă pierderile de sarcină pe circuitul cel
ZZR3F = 1126,45 - 478,40 = 648,05 Pa
este presiunea consumată, de asemenea, în robinetele de
mai lung al distribuţiei radiale de la ultimul nivel reglare indicate la circuitul 2.
(tab. 4.2.27); Debitul de fluid:
9
i(RUZ) - reprezintă pierderile de sarcină pe circuitul ver¬

tical, considerat identic cu cel al exemplului de
S/3 V2
= » 93,42 l/h
- pentru circuitul 4
la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 B).
- condiţia de echilibru hidraulic este:
Z(RI+Z)1 = Z(RI+Z)4 +
unde:
ZZ*F
= 448,80 + ZZ*F
= 1126,45 Pa
H™ = 2376,27 Pa < Z(RI+Z)T = ZZ*F = 1126,45 - 448,80 = 677,65 Pa

este presiunea consumată de asemenea în robinetele de
= 2638,38 Pa + ZgEp< Hftg* = 3168,35 Pa,
Tabelul 4.2.25. Dimensionarea tronsoanelor reţelei Tabelul 4.2.26. Valoarea coeficienţilor de rezistenţă
orizontale şi evaluarea pierderilor de sarcină, pentru locală pentru tronsoanele reţelei orizontale, cu
conducte din oţel, varianta distribuţiei radiale (ex. 6) distribuţie radială şi conducte din oţel (ex. 6)
Nr. D R Z (Rl + Z) URI + Z)
si R[Pa]1 [Pa]
<t> L v •
Nr. Corp Curbe Robinet
tronson [kW] [m] [in] [m/s] [Pa/m] [Pa] [Pa] Rdr Cpo v/v 1 TTS TTÎ si
1 tronson încălzire r/D = 4 trecere
2.5 13,4 3/8 0.26 100 11,4 1340 387,6 1727.6
I 2,5 4.0 2,0 3-0,3 2 •1 11.40
2 2.1 9,4 3/8 0,22 70 11,4 658 273,6 931,6 T-RF
2 2,5 4.0 2.0 3 0,3 2 1
• 11,40
3 2.1 6,8 I 3/8 0.22 70 11.4 476 273,6 749,6 T-’RF 3 2,5 4.0 2,0 3 0,3 2 1
•
1 1.40
4 2,3 4 3/8 0.25 90 11.4 360 353,4 71.3,4 T4RF 4 2.5 4,0 2,0 3 0,3 2 1 1 1.40
reglare indicate la circuitele 2 şi 3. şi pierderile totale de sarcină sunt prezentate în tabelul

Debitul de fluid: 4.2.29, iar valoarea coeficienţilor de rezistenţă locală, în ta¬
2,30 belul 4.2.30. Pentru calculul coeficienţilor de rezistenţă loca¬
3600 = 102,32 l/h. lă au fost folosite datele din tabelul 4.2.4, ţinând seama de
c AT pm 4,18 20-0,968
configuraţia reţelei orizontale din fig. 4.2.25 c. Diametrele
•circuitele orizontale corespunzătoare celorlalte niveluri (E3, conductelor au fost stabilite în funcţie de sarcina termică şi
E2, E1 şi P) se dimensionează după aceeaşi metodologie, rezistenţa termică medie cuprinsă în banda
luând în considerare presiunile disponibile corespunză¬ utilizând tabelul 4.2.9. Pentru circuitele verticale se menţin
toare fiecărui nivel, după cum urmează: rezultatele obţinute la exemplul de la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.23
a. racordare directă (tab. 4.2.21 B şi 4.2.27): B + C), considerând aceeaşi configuraţie a reţelei verticale.
HMm2 = Z(Ri+z)C° + Z(RI+Z)˙V - Hj*’ = •verificarea rezultatelor prezentate în tabelul 4.2.29 se fa¬
= 1126,45 + 217,87 - 165, 15 = 1179, 17 Pa ce comparând pierderile totale de sarcină cu presiunile dis¬
ponibile calculate pentru fiecare variantă de racordare.
Hr=K"i+zt0+î(Ri+zi - 2 Hf1 =
Tm Astfel, pentru:
a. racordare directă:
= 1126, 45 + 383, 77-2 • 165, 15 = 1179, 92 Pa - suma pierderilor totale de sarcină pe circuitul MTHi
Ho
TH4
=2(w+zr+|(fî/+z)cv~3H- = I{R' + Z)T = 2(ffl + z), + |(fî/+z) =
= 1126, 45 + 1125, 16-3 165, 15 = 1756, 16 Pa =568, 15+ 1272, 17= 1840,32 Pa,
în care:
„r5=2(fl/ + zf +|(ffl + z)˙ - 4 ' = Z (Rl + Z). - reprezintă pierderile de sarcină pe circuitul cel
mai lung al distribuţiei radiale de la ultimul nivel
= 1126, 45 + 1321, 57 - 4 165, 15 = 1787, 42 Pa (tab. 4.2.29);
consumată pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe cir¬ + zj- reprezintă pierderile de sarcină pe circuitul ver-
cuitele orizontale l.(RI+Z)˙0 şi a pierderilor de sarcină locale 5 tical, considerat identic cu cel de la exemplul
în modulul termohidraulic ZMTHx. Dimensionarea circuitelor de la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.23 B).
orizontale se face aplicând aceeaşi metodologie de calcul. - condiţia de echilibru hidraulic este
b. racordare prin BEP: = 2376,27 < Z(RI+Z)7 = 1840,32 < H™ = 3168,35 Pa,
Considerând configuraţia reţelei verticale identică cu cea rezultă că pierderile de sarcină corespunzătoare circuitului
de la aplicaţia de la § 4.2.8.5.1, pe baza rezultatelor centra¬ cel mai dezavantajos (circuitul 1) nu satisfac această condi¬
lizate în tabelul 4.2.21, C rezultă: ţie (pierderile de sarcină fiind mult prea mici). Se recurge la
MTH2
H0 = Z(RI+Z)S - = 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa, o reglare a robinetului cu dublă reglare de la corpul de în¬
călzire Qcv unde treapta de reglare se stabileşte pentru o
Ho™' =|(Ri + Z) - 2 hi;'*1 • = 792, 16-2 165, 15 = 461,86 Pa, pierdere locală de sarcină ZFF = 600 Pa.
Debitul de fluid care circulă pe acest circuit, este:
ÎCL 2,50
H"H4 = |[Rl + Z) - 3 = 1125, 16-3 165, 15 = 629,71 Pa,
cp- AT pm
•
3600 =
4,18 20 0, 968
111,21 l/h.
Treapta de reglare T˙F

se stabileşte în funcţie de varianta
RMTHS =
11 fl/ + Z) - 4 • = 1729, 96-4 165, 15 = 1069,36 Pa. de armătură aleasă, utilizând dependenţa:
Rezultă:
/ (V,, ZHF) 7˙F=
Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel este I(RI+Z)’ = I(RI+Z)1 + Z˙F
= 568, 15 + 600 = 1168, 15 Pa
consumată pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe con¬ iar condiţia de echilibru pentru noile valori:
ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare şi pen¬
tru acoperirea pierderilor locale de sarcină în BEP.
= 2376,27 < Z(RI+Z)1 + < Zfl'F
= 3168,35 Pa
Circuitele radiale secundare se dimensionează ca şi în Tabelul 4.2.28. Valoarea coeficienţilor de rezistenţă

cazul racordării directe, pierderea de sarcină fiind acoperită locală zţ pentru tronsoanele reţelei orizontale,
de pompa de circulaţie montată în aval de distribuitorul din
cu distribuţie radială şi conducte din cupru (ex. 6)
dotarea MTHx (fig. 4.2.4 e). Caracteristicile hidraulice ale
pompelor se stabilesc ţinând seama de pierderile de sarcină Nr. Corp Curbe Robinet
Rdr Cpo TTS TTÎ
în raport cu circuitul cel mai dezavantajat şi debitul de fluid tronson încălzire r/D = 1,2 trecere
corespunzător tuturor consumatorilor de pe nivel, utilizând I 2,5 2 0.7 3 0,35 2 • 2.5 11,25
relaţiile 4.2.57 şi 4.2.58. 2 2.5 2 0.7 3 0.35 2 2,5 1 1 ,25
pentru reţele de conducte din materiale termoplastice 3 2,5 2 0,7 3 0,35 2 2,5
• 11,25
tip Polymutan ce fac parte din reţeaua orizontală, diametrele 4 2.5 2 0.7 3 0.35 2 2,5 1 1 ,25
Tabelul 4.2.27. Dimensionarea tronsoanelor reţelei orizontale şi evaluarea pierderilor de sarcină,

pentru conducte din cupru, varianta distribuţiei radiale (ex. 6)
Nr. <b M D-6 v R lech SI R'SI
tronson [kW] [kg/h] [m] [mm] [m/s] [Pa/m] M [m] [Pa]
1 2.5 107,65 13,4 15 1 0,231 65 3,93 17,33 1 126,45
2 2.1 90.43 9,4 15 1 0.188 | 46 3,6 13 598 TRR
3 2,1 90,43 6,8 15 •
1 0,188 46 3,6 10,4 478,4 TRI ,
4 2,3 99.04 4 15 •
1 0,22 55 4.16 8,16 448,8 TRIM
sau •circuitele orizontale corespunzătoare celorlalte niveluri

HDC = 2376'27 < 1840,32 + 600 < H™x = 3168,35 Pa (E3, E2, E1 şi P) se dimensionează după aceeaşi metodolo¬
condiţie îndeplinită. gie, luând în considerare presiunile disponibile corespunză¬
b. racordare prin BEP: toare fiecărui nivel, după cum urmează:
- suma pierderilor totale de sarcină pentru circuitul vertical a. racordare directă (tab. 4.2.23 B şi 4.2.29):
este centralizată în tabelul 4.2.23 C considerând că reţeaua HMTH2 = Z(RI+Z)CO + Z(RI+Z)ŞV - Hp*' =
verticală are aceeaşi configuraţie şi încărcare termică. = 1168, 15 + 250,97 - 165, 15 = 1253,97 Pa
i(“*zL*z~- 2581, 73 + ZBEP [Pa]; -2 HT‘ =

Tm
5
= 1168, 15 + 443, 5 - 2 165, 15 = 1281, 38 Pa
- iar condiţia de echilibru hidraulic:
Hmin = 2257 < Z(RI+Z)CV + ZBEP = 2581,73 + ZBEP <
< H™x = 3009 Pa
Hr = i(Ri+zt°+î(Ri+zi - 3 • He'ai
Tm
=
= 1168, 15 + 825, 72 - 3 165, 15 = 1498, 42 Pa

- caracteristicile hidraulice ale pompei de circulaţie de pe
circuitul secundar se stabilesc în ipoteza adoptării
schemei din fig. 4.2.4 e.
•înălţimea de pompare =
1
C - 2 {Rl + zf + (RI + z)cv - 4 H;>:
1168, 15 + 1062, 11 -4-165,15 = 1569, 66 Pa
=
HPC0-2[RI + Z) I
+ ZMTH, = 1168, 15 +
ZMTH [Pa]; Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel este
în care: consumată pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe cir¬
ZMTHi - se stabileşte ţinând seama de rezistenţele locale cuitele orizontale Z(Rt+Z)x0 şi a pierderilor de sarcină locale
introduse de echiparea MTHi pe circuitul secundar. în modulul termohidraulic ZMŢHx. Dimensionarea circuitelor
orizontale se face aplicând aceeaşi metodologie de calcul.
vm- c l*co
9,00
• 3600 = 3600 = o,4 m3/h. b. racordarea prin BEP:
AT pm 4, 18-20-968,4
Considerând configuraţia reţelei verticale identică cu cea
•verificarea rezultatelor obţinute pentru circuitele radiale 2, de la exemplul de la § 4.2.8.5.1, pe baza rezultatelor pre¬
3 şi 4 (fig. 4.2.25 b) ale căror pierderi de sarcină sunt cen¬ zentate în tabelul 4.2.23, C rezultă:
_
tralizate în tabelul 4.2.29, se face punând condiţia de echilibru HMTH2 Z(RI+Z)S - Hj˙' = 772,79 - 165,15 = 607,64 Pa,
hidraulic în raport cu circuitul 1. Metodologia de calcul este
cea indicată la reţelele de conducte din oţel şi cupru.
Astfel:
H"™'1 = |(fl/ + Z) -2• H% = 1327, 28 - 2- 165, 15 = 996,98 Pa,
Z(RI+Z)‘ = S(RI+Z)2 +
unde:
ZZR2F
= 329,6 + = 1168, 15 PaZZ2F |{Rl + Z) -3 = 1709, 47-3- 165, 15 = 1214,02 Pa,
ZZRF = 1168,15 - 329,6 = 838,55 Pa, presiune ce se con¬ 8
sumă în organele de reglare de la distribuitor - colector şi HD™5 =|[Rl + z) - 4 Hrm = 2371 67 - 4 ' 165 15 = 171107 Pa.
’ ’
robinetul de la corpul de încălzire.
Debitul de fluid care circulă prin robinete: Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel este
2,10 consumată pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe con¬
V; = 3600 = 3600 a 93,42 l/h. ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare şi a
c AT p 4,18 - 20 0, 968
pierderilor locale de sarcină în BEP.
- pentru circuitul 3 Circuitele radiale secundare se dimensionează ca şi în cazul
Z(RI+Z)‘ = Z(RI+Z)3 +
unde:
= 264,6 + ZZR3F = 1168, 15 Pa, ZZ3f racordării directe, pierderea de sarcină fiind acoperită de pompa
de circulaţie montată în aval de distribuitorul din dotarea MTHx
ZZRF = 1168, 15 - 264,6 = 903,55 Pa, presiunea ce se con¬
sumă în robinetele de reglare indicate la circuitul 2.
(fig. 4.2.4 e). Caracteristicile hidraulice ale pompelor se stabilesc
Debitul de fluid Tabelul 4.2.30. Valoarea coeficienţilor de rezistenţă

% Vz
= a 93,42 l/h
locală pentru tronsoanele reţelei orizontale pentru
conducte tip Polymutan cu distribuţie radială (ex. 6)
Z(RI+Z)’ = Z(RI+Z)4 + = 293,37 +ZZR4F = 1168, 15 Pa ZZ*F
unde: Nr. Corp Curbe Robinet
încălzire
Rdr Cpo TTS TTÎ
trecere
2?
ZZRF = 1168, 15 - 293,37 = 847,78 Pa, presiunea ce se con¬
sumă în robinetele de reglare indicate în circuitele 2 şi 3.
tronson
1 2.5
r/D =
4 1 .13 3-0.3
2
2-1,5 1 1 ,53
Debitul de fluid: 2 2.5 4 1,13 3-0,3 2-1,5 1 1 ,53
2,30 3 2.5 4 1,13 3 - 0,3 2-1,5 11.53
v<- cp AT pm
3600 =
4, 18-20-0,968
3600 * 102,32 l/h. 4 2.5 4 l .13 3-0.3 2-1,5 1 1 .53
'
pentru conducte tip Polymutan, varianta distribuţiei radiale (ex. 6)
Nr. <t> V I D v R Z R •1 Rl + Z
tronson [kW] [l/s] [m] [mm] [m/s] [Pa/m] 2? [Pa] [Pa] [Pa]
1 2,5 0,031 13,4 15 0,15 33 1 1,53 125,95 422,2 568.15 T'RF = 600 Pa
2 2,1 0,026 9,4 15 0,13 25 1 1 ,53 94,6 235 329,6 T2RF
3 2,1 0,026 6,8 15 0.13 25 11,53 94,6 170 264,6 T’RF
4 2,3 0,028 4 15 0,18 28 11,53 181,37 112 293,37 T4RF
ţinând seama de pierderile de sarcină în raport cu circuitul cel •pierderile unitare de sarcină medii corespunzătoare pre¬
mai dezavantajat şi de debitul de fluid corespunzător tuturor siunilor disponibile H™ şi H™x se calculează cu relaţiile:
consumatorilor de pe nivel, utilizând relaţiile 4.2.57 şi 4.2.58. a. racordare directă
(1 - 0,33) -H™ (1-0,33)- 2376, 27
4.2.S.5.3 Reţele bitub inelare Rn,in “ = 30,97 Pa/m,
Exemplul de calcul 7 S' 51,4
Se dimensionează diametrele unei instalaţii de încălzire bitub II = 2-(h0 + 4h) + (1% +ld3+ ld + /? + V4) =
cu circulaţie forţată şi distribuţie individuală, alcătuită în sistem = 2-(1,5 + 4-2,7) + 3,4 + 2,8 + 3,2 + 4,0 + 13,4 = 51,4 m
inelar. Caracteristicile termice şi geometrice sunt cele din fig. (1-0,33)-H™ (1 -0,33) -3168,35
4.2.25 c considerând că reţeaua de conducte este alcătuită din R = 41,3 Pa/m.
oţel, cupru sau material termoplastic tip Polymutan. 2' 51,4
•presiunea disponibilă la baza coloanei nu depinde de
materialul utilizat pentru conducte, aceasta fiind ca şi în a-
plicaţiile precedente, stabilită cu relaţiile 4.2.43 a şi 4.2.43 b
după cum urmează: R
=
(1 - 0,33) -H™ _ (1-0,33)- 2257
= 61,47 Pa/m,
a. racordare directă 2/ 24,60
= 1,5-g-(h0 + 4h + h,)-(p, - P(j) = II = 2-(h0 + 4h) = 2-(1,5 + 4-2,7) = 24,60 m,
= 1,5-9,81(1,5+4-2, 7 + 0,65) 12,47 * 2376,27 Pa (1 - 0, 33) H™ _ (1-0, 33) -3009
H™* = 2-g-(h0 + 4h + ht)-(P; - pd) = R = 81,95 Pa/m.
24,6
= 2-9,81(1,5 + 4-2,7 + 0,65) 12,47 * 3168,35 Pa
b. racordare prin BEP pentru reţele de conducte din oţel, diametrele şi pierde¬
HDC = 1’5-9 (h0 + 4h)-(p; - pd) = rile totale de sarcină sunt centralizate în tabelul 4.2.31, unde
= 1,5-9, 81-(1,5+4-2, 7)-12, 47 * 2257 Pa dimensionarea este făcută separat pentru circuitul de ducere
Hoc* = 2-9,
2'9-(ho + 4h)'(P; - Pd) = şi cel de întoarcere. Diametrele tronsoanelor de conducte se
= 81-(1,5 4-2,7)- 12,47
+ * 3009 Pa stabilesc în funcţie de debitul de agent termic şi pierderea de
sarcină unitară medie, utilizând tabelul
4.2.3. Coeficienţii de rezistenţă locală cen¬
= 2,1 kW j˙zi = 2,1 kW 4>1.1 = 2,5 kW<T>,
1,3 m U2., = 1,3m j U,., = 0,65 mVii tralizaţi în tabelul 4.2.32 s-au stabilit în
\ funcţie de configuraţia reţelei, iar valorile s-
= 2,3 kW
(4~1)Î4J_ \ au luat din tabelul 4.2.4. Pierderile de sar¬
= 0,65 m E cină locale pentru Iţ = 1 s-au luat din
Oc4 Oc3 Oc2 Od tabelul 4.2.5.
DA
2300 W 2100 W 2100 W 2500 W |<°.
V ,o •verificarea rezultatelor centralizate în
Po<t II tabelul 4.2.31 se obţine comparând pier¬
.--xj-jsnx- -vo----,-.--
-L-O TT-c derile totale de sarcină ale tuturor circuite¬
lor corpurilor de încălzire în raport cu
kW MTHi. Astfel, pentru:
- W'3d“2’8 m Z\27=3,2 m Zs l-|d=4 m 1 .E a. racordare directă
04r=9 kW
' ' - pentru circuitul corpului de încălzire <PC4:
—
|4r= 13,4 m <J>2r=4,4 m ysQ3r=6,5 m I
V/SY
—
||
Iir=3, 1 m —
v y l2r=3,2 m m : sz
SI —o
—;—xhiHx _2_E3 _ _ 2 (fl/ + z) = 368 + 186, 25 + 1388, 50 =
Ir
i— 0E3 = 8,2 kW
; E = 1942,75 Pa.
- pentru circuitul corpului de încălzire <PC3:
j
= 17,2 kW
= 5,4 m
!
-C
—f—x-jij-x—> JLE2
,—XH˙HX—<
is: 0E2 = 8,2 kW
l
|
+ (Rl + zj = 505, 8 + 107, 6 + 1285, 7 =
5˙;
IE 2r
07 = 25,4 kW = 1899, 1 Pa.
42 c\F
l7 = 5,4 m - pentru pentru circuitul corpului de în¬
5!
— —XHIHX—>
i .i_E1_
-C
călzire <PC2:
i—tx-linx—< Oe1 = 8,2 kW
E
'44˙˙5.08 = 33,6 kW 4r
! II +2 [Rl + Z) = 638, 2 + 142, 8 + 1213,7 =

: C>˙—S5I -D>
—- I
|X|-tx3 . SLP. = 1999,7 Pa.
Op = 7,8 kW E - pentru circuitul corpului de încălzire <Pcr
,J44i>ţ,3m = 41,4 kW
I "
Fig. 4.2.25c. Schemă de calcul pentru instalaţia bitub cu +2 (Rl + z) = 875, 2 + 60,3 + 1072, 2 =
circulaţie forţată pentru consumatori individuali,
= 20007,7 Pa.
cu distribuţie inelară.
Condiţia de echilibru hidraulic impune ca între pierderile 9
de sarcină pentru oricare circuit să nu fie o abatere relativă 2 ™*z) CO+CV

-z(w*z
E mai mare 5 %. Pentru calculul abaterii medii relative se
ia ca referinţă circuitul corpului de încălzire <PC1, care are = 2007,7+938,09=2945,79 Pa.
pierderea de sarcină cea mai mare. H™ = 2376,27 <I(RI+Z)Co+cv = 2945,79 < H™x = 3168,35 Pa.
2(«*ZL -2(»*z) Condiţia de echilibru este îndeplinită.
'˙-˙100 =
1{RI + Z)*ct b. racordare prin BEP:
•circuitul orizontal considerat secundar conform schemei
2007, 7 - 1942, 75 din fig. 4.2.4 d se dimensionează la fel cu cel al racordării
100 = 3, 23%
2007, 7 directe. Pierderile de sarcină sunt acoperite de o pompă de
circulaţie cu următoarele caracteristici hidraulice:
2(m*zL-2(w*z)2a. •înălţimea de pompare:
e˙"’C3
'“ci
• 100 = HPCO = 2 {Rl
+
zici
+ zMm, = 2007, 7 + ZMTH) [Pa]
în care:
2007, 7 - 1899, 1 ZMTHI sunt Pierderile de sarcină locale datorate compo¬
"
100 = 5,41%
2007, 7 nentelor din MTHi
•debitul pompei:
2(™*zL-2(»«z) VPco = c l+o 3600 =
9,00
3600 = 0,4 m3/h.
f. = AT pm• 4,18 20 -968,4
*C!
s(«*zL
• circuitul vertical are aceeaşi configuraţie şi aceleaşi
2007, 7 - 1999, 7 debite de agent termic pe tronsoane, ca în cazul exemplului
100 = 0, 39%
2007, 7 de la § 4.2.8.5.1, rezultând:
H™ = 2376,27 < Z(RI+Z)CV = 2383,3 < H™ = 3168,35 Pa
Valorile er obţinute arată că numai circuitul corpului de în¬ în care:
călzire <PC3 are o abatere relativă mai mare de 5 %. Pentru a S(RI+Z)rv = Z(Rl+Z) - sunt pierderile de sarcină totale ale
L
obţine echilibrul hidraulic cu circuitul de referinţă <PC1 , se de¬ 5
circuitului vertical (tab. 4.2.19 C).
termină gradul de reglare T®FC3
a robinetului cu dublă reglare
ataşat corpului de încălzire 4>C3: • tronsoanele aferente reţelelor orizontale pentru celelalte
TRFC3
unde:
=f (ZRFC3’ KJ niveluri (E3, E2, E1 şi P) se dimensionează urmând metodologia
de la aplicaţiile precedente, luând în considerare presiunea
ZRţ™ = Z(RI+Z)0ci - Z(RI+Z)0C3 = 2077,7 - 1899, 1 = 108,6 Pa disponibilă corespunzătoare fiecărui nivel. Astfel, pentru:
a. racordare directă (tab. 4.2.31 şi 4.2.19 B)
iar debitul de fluid: etaj
Ho™2 = 2(RI+ZK>C1 + I(RI+zh-cv - "Tm
V*,- c +3
2,10 = 2007,7 + 254,8 - 165, 15 = 2097,35 Pa
3600 = 3600 =
AT pm 4, 18 - 20 0, 968
= 93,42 l/h.
Ho™3 =1{RI + z),cr |
+ («/ + z)cv ~ 2 HZ1 =
•verificarea dimensionării circuitului orizontal şi vertical = 2007, 7 + 368, 6 - 2 165, 15 = 2046, 0 Pa
pentru racordarea directă se face comparând suma pierde¬
rilor de sarcină maxime de pe circuitul orizontal şi pierderilor -3 HZ =Tm
de sarcină de pe circuitul vertical cu presiunile disponibile
calculate în raport cu baza coloanei. Pierderile de sarcină de = 2007, 7 + 600, 35 - 3 • 165, 15 = 2112, 6 Pa
pe circuitul vertical se consideră cu aceleaşi valori ca la
nr - 2 [RI + zici +1(RI + zi 4- «r

8
exemplul de la § 4.2.8.5.1 întrucât configuraţia reţelei şi de¬ - =
bitele de agent termic sunt aceleaşi (tab. 4.2.19 B).
= 2007, 7 + 761,09 - 4- 165, 15 = 2108, 19 Pa

pentru conducte din oţel, varianta distribuţiei inelare (ex. 7)
Nr. <t> L D v R R -I Z (RI + Z) Z(RI + Z)
tronson [kW] [m] [in] [m/s] [Pa/m] n [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
Id 2.5 4 l/2 0.I6 30 9,75 I20 I I7 237 875.2
2d 4,6 3,2 3/4 0,22 35 0,85 1 12 20,4 1 32,4 638,2
3d 6,7 2,8 3/4 0,24 40 0,89 I I2 25,81 137.8 505,8
4d 9 3,4 3/4 0.32 70 2,6 238 130 368 368
Ir 2.3 3,1 1/2 0.15 25 2.3 773 25,3 102,8 1388,5
2r 4,4 3,2 3/4 0,15 18 1,31 57,6 14,4 72 1285,7
3r 6,5 3,35 3/4 0,22 35 1,01 11725 24,25 141,5 1213,7
4r 9 13.4 3/4 0,32 70 2.6 942.2 130 1072,2 1072,2
1.1 2.5 0.65 1/2 0,16 30 3,4 19,5 40,8 60,3
2.1 2.1 1,3 1/2 0,13 20 14.6 26 116.8 142,8
3.1 2.1 1,3 1/2 0,13 20 13,6 26 81,6 107,6
4.1 2,3 0,65 1/2 0.15 25 15,5 16.25 170,5 186,25
în care: pentru reţele de conducte din cupru, diametrele şi pier¬

E(RI+Z) - sunt pierderile de sarcină pe circuitul orizontal (tab. derile totale de sarcină sunt prezentate în tabelul 4.2.33, în
4.2.31) cu valoarea cea mai mare, circuitul <Pcr care dimensionarea este făcută separat pentru circuitul de
ducere şi întoarcere. Diametrele tronsoanelor de conducte
- reprezintă pierderile de sarcină
pe tronsoa¬ au fost stabilite în funcţie de debitul de agent termic şi pier¬
nele conductelor verticale situate în zona su¬ derea de sarcină unitară medie, încadrată între limitele ma¬
perioară MTHx (tab. 4.2.19 B); ximă şi minimă, utilizând tabelul 4.2.7. Coeficienţii de rezis¬
HT%ai = 0,5-g-h-(p. - pd) = 0,5-9,81-2, 7- 12,47 = 165, 15 Pa, tenţă locală au fost stabiliţi în funcţie de configuraţia reţelei,
- este presiunea termică medie corespunzătoare unui nivel. valorile acestora fiind alese din tabelul 4.2.4, iar lungimile
Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel se con¬ echivalente din tabelul 4.2.8. Rezultatele pe tronsoane sunt
sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe circuitele prezentate în tabelul 4.2.34.
orizontale şi verticale corespunzătoare modulului termohi- •verificarea rezultatelor centralizate în tabelul 4.2.33 se
draulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se face comparând pierderile totale de sarcină ale tuturor
face aplicând metodologia expusă la dimensionarea circui¬ circuitelor corpurilor de încălzire în raport cu MTHi.
telor corespunzător nivelului E4. Condiţia de echilibru hi¬ a. racordare directă:
draulic este ca aceste pierderi de sarcină să nu depăşească - pentru circuitul corpului de încălzire <PC4:
presiunea disponibilă.
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.19 C):
MTH2
2(“ * z)„ t.
-1(w * ZL *˙ 2(™ z)„, 1(™* z) - 4
% = Z(RI+Z)S - HTe˙‘ = 620,50 - 165, 15 = 455,35 Pa = 210,5 + 171,6 + 1069, 39 = 1451, 49 Pa
6
pentru circuitul corpului de încălzire <PC3:
H"7™ = j(ffl + z) - 2 Hţ*‘ = 998, 5-2- 165, 15 = 668,2 Pa,
|(fî/
= + Z) - 3 • H“' = 1646, 5-3-165,15= 1151,05 Pa,
pentru
= 351,5 + 184, 46 + 866, 44 = 1402, 4 Pa
circuitul corpului de încălzire <t>C2:

8
= (Rl + z) - 4 H% = 2035, 30-4- 165, 15
HMr | = 1374,7 Pa. (nM-
600, 70 + 184, 46 + 625, 94 = 1411, 10 Pa
Presiunea disponibilă H˙™*
pentru fiecare nivel se con¬
=
pentru circuitul corpului de încălzire <PC1:

de racord ale BEP la coloana de alimentare. în cazul în care
presiunea disponibilă nu poate fi consumată integral, se
întroduc organe de reglare pe circuitul de racord ale căror
2(»*z),ti-|(«*z)*s(»*z)„*x(»*zL-
trepte de reglare se stabilesc în funcţie de presiunea rămasă = 754, 06 + 193, 05 + 460, 50 = 1407, 61 Pa
neconsumată Z*F şi debitul de fluid \ ce traversează ra¬
cordul de la coloană la MTHx.
7x Condiţia de echilibru hidraulic impune ca între sumele pierde¬
rilor de sarcină în raport cu fiecare circuit să nu fie o abatere me¬
Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste niveluri, die relativă Er mai mică de 5 %. Pentru calculul abaterii medii re¬
se dimensionează aplicând metodologia menţionată la lative se ia ca referinţă circuitul corpului de încălzire <t>C4, care
circuitele de la ultimul nivel, condiţia fiind de nedepăşire a are pierderea de sarcină cea mai mare.
vitezelor economice recomandate. Pierderile de sarcină de
pe aceste circuite sunt acoperite de o pompă de circulaţie
2(«+zL-2(«M • 100 =
ale cărei caracteristici hidraulice (Hpco / GPCO) se stabilesc
analog circuitului nivelului 4.
">CI
l[RI + z)"c.
Tabelul 4.2.32. Valoarea coeficienţilor de rezistenţă locală Di, pentru tronsoanele reţelei orizontale pentru conducte
din oţel varianta distribuţiei inelare (ex. 7)
Nr. Corp Curbe Robinet
tronson încălzire
Rdr Cpo
r/D = 4
v/ vx TTS TTÎ
trecere
Zi
ld 2.5 4 2 vi J/V2<J = 0,16/0,22 = 0,73 0,25 0,7 9,75
2d v2d/vM = 0,22/0,24 = 0,92 0,15 0,4 0,85
3d vM/vjd = 0,24/0,32 = 0,75 0,24 0,65 0,89
4d 2-0,3 2 1=2 2,6
lr 2 • 0,3 v,/v2r = 0.15/0.15 = I 0 0 2.3

2r • 0,3 v,/v,r = 0,15/0,22 = 0,68 0,26 0.75 1.31
3r v,/v4r = 0,22/0.32 = 0,69 0,26 0,75 1,01
4r 2 0,3 2-1=2 2,6
l.l 2 v, |/v4r = 0,16/0,32 = 0,5 0,5 0,9 3,4

2.1 2,5 4 2 1 -0,3 v, ,/vld = 0,13/0,22 = 0,59 5 14,6
v2.i/v3r = 0,13/0,22 = 0,59 1
3.1 2,5 4 2 1 -0,3 v,|/v2d = 0,1 3/0,22 = 0.59 3.5 13,6

V3.|/V2r = 0.13/0,15 = 0,86 1,3
4.1 2,5 4 2 1 -0,3 v4 |/v4d = 0,15/0,32 = 0,47 0,7 15,5
1451, 49-1407,61 = 2376,27 < Z(RI+Z)CV = 2236,21 < H™ = 3168,35 Pa

100 = 3, 02% în care: g
1451, 49
2(RI+Z)CV = S(RI+Z) - sunt pierderile de sarcină totale ale
circuitului vertical (tab. 4.2.19 C)
*C2 100 Condiţia de echilibru hidraulic nu este îndeplinită fiind ne¬
er "’C2
2(™ + z)»C4
=
cesar adoptarea uneia din variantele următoare:
1451, 49-1411, 10
- redimensionarea unor tronsoane ale circuitului vertical;
100 = 2, 78% - prevederea unei piese de reglare în amonte de MTHi;
1451,49
- prevederea unei piese de reglare la baza coloanei, pe
una din conducte sau pe ambele conducte.
"'C4 100 =
Pentru oricare din variantele adoptate condiţia de echili¬
r~'t>C3
1{R! + Z)*C4 bru hidraulic ia forma:
1451, 49-1402, 40
100 = 3, 38%
Hoc < Z(R!+Z)CV + < H™ZVRF
de unde se obţine pierderea de sarcină locală suplimen¬
1451, 49
er
Abaterile medii relative pentru toate circuitele sunt sub
5 %, rezultând că dimensionarea este bine făcută. ZvRF =
HDC HDC
~
2
_
tară ce trebuie introdusă pe reţeaua verticală:
3168,35-2376, 27
2
= 396,04 Pa.
•verificarea dimensionării circuitului orizontal şi vertical
pentru racordarea directă se face scriind condiţia de în acest caz relaţia de echilibru devine:
echilibru hidraulic: H™ = 2376,27 < (2236,21+396,04}=2632,25 < H™= 3168,35 Pa
Pentru disiparea excedentului de presiune de 396,04 Pa
CO+CV se poate recurge la:
1451, 49 + 1511,92 = 2963, 4 1 Pa
- prevederea unor organe de reglare cu stabilirea treptei
=
de reglare TRF = f (V , ZRF ) urmând metodologia cunos¬
H™ = 2376,27 < I(RI+Z)cg+cv = 2963,41 < H™ = 3168,35 Pa cută în care:
unde pierderile de sarcină de pe circuitul vertical s-au con¬ ZRF = 396,04 Pa, iar de debitul fluid:
siderat cele din exemplul de la § 4.2.8.5.1, configuraţia reţe¬
lei şi debitele de agent termic fiind aceleaşi (tab. 4.2.19 A).
% 3600 =
9,00
3600 = 400,37 l/h.
c AT pm 4,18 -20 0,968
b. racordarea prin BEP:
din fig. 4.2.4d se dimensionează la fel cu cel al racordării Tabelul 4.2.34. Valoarea coeficienţilor de rezistenţă
directe. Pierderile de sarcină sunt acoperite de o pompă locală zi, pentru tronsoanele reţelei orizontale pentru
de circulaţii ale cărei caracteristici hidraulice sunt urmă¬ conducte din cupru cu distribuţie inelară (ex. 7)
toarele:
•înălţimea de pompare: Nr. Corp Curbe Robinet
tronson încălzire
Rdr Cpo
r/d = 1,2
TTS TTÎ
trecere
Zi
HPco=l{RI + Zlc/Z«rH, = 1451,49 + ZMm[Pa] ld 2.5 2 0,7 0.35 0,3 5.85
2d 0,35 0,3 0,65
în care: 3d 0,3 0,3
ZMTH1 - sunt pierderile de sarcină locale datorate compo¬ 4d 2 0.35 2 • 2,5 5,7
nentelor din MTHi Ir 0,7 0,35 0,6 1,65
•debitul pompei: 2r 0.35 0,6 0.95
9,00 3r 0,6 0,6
Vrco = c AT pm
3600 =
4,18 20 -968,4
3600 = 0,4 m3/h.
4r 2 0.35 2 2,5 5,7
l.l 2,5 2 0,7 0,35 0,9 6,45
•circuitul vertical are aceeaşi geometrie şi aceleaşi debite 2.I 2,5 2 0.7 0,35 1 ,3 0,9 7,75
de agent termic pe tronsoane, ca în cazul exemplului de
3.I 2,5 2 0.7 0.35 1,3 0,9 7,75
la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.21 C), conducând la aceleaşi
rezultate, şi anume: 4.1 2,5 2 0,7 0,35 1,3 6,85

pentru conducte din cupru, varianta distribuţiei inelare (fig. 4.2.25c)
Nr. d> M I D 6 v R 1\ IR 1 Z(RI + Z)

tronson [kW] [kg/h] [m] [mm] [m/s] [Pa/m] [m] [m] [Pa] [Pa]
ld 2,5 107,65 4 18 0,151 24 5,85 2,39 6,39 153,36 754,06
2d 4,6 198,08 3,2 18 0,28 70 0,65 0,36 3.56 249,2 600,7
3d 6,7 288,52 2,8 22 0,26 47 0,30 0.2 3 141 351,5
4d 9 387,56 3,4 28 0,22 25 5,7 5.02 8,42 210.5 210.5
lr 2,3 99,04 3,1 15 0,22 55 1,65 P 0.59 3,69 202,95 1069,39
2r 4.4 189,47 3,2 18 0.269 65 0,95 0.5 3.7 240,5 866,44
3r 6,5 279,9 3,35 22 0,255 44 0,6 0.41 3.76 165,44 625,94
4r 9 387,56 13,4 28 0,22 25 5,7 5,02 18,42 460,5 460.5
1.1 2,5 107,65 0,65 15 • 0,231 65 6,45 2,32 2,97 193,05
2.1 2.1 90,43 1,3 15 0788 46 7,75 2.71 4,01 184,46
3.1 2,1 90,43 1,3 15 • 0,188 46 7,75 2,71 4,01 184,46
4.1 2,3 99,04 0,65 15 • 0,22 55 6,85 2,47 3,12 171,6
•tronsoanele reţelelor orizontale pentru celelalte niveluri ţia reţelei, rezultatele obţinute fiind centralizate în tabelul 4.2.36.
(E3, E2, E1 şi P) se dimensionează după aceeaşi metodolo¬ Valorile acestora au fost alese din tabelul 4.2.4, iar pierderile de
gie, luând în considerare presiunea disponibilă corespunză¬ sarcină locale calculate cu relaţia 4.2.54.
toare fiecărui nivel, •verificarea rezultatelor centralizate în tabelul 4.2.35 se obţine
Astfel, pentru: comparând pierderile totale de sarcină ale tuturor circuitelor
a. racordare directă (tab. 4.2.33 şi 4.2.21 B): corpurilor de încălzire în raport cu MTHi. Astfel, pentru:
MTH2
= Z(R!+ZL + m+Z)5_cv - = Hţ* a. racordare directă:
= 1451,49 + 217,87 - 165, 15 = 1504,21 Pa - pentru circuitul corpului de încălzire <PC4.
-2• =
2 (re * „ - zl
2 (w * * 2 (» * *L, i z) -
= 1451, 49 + 383, 77 - 2 165, 15 = 1504, 96 Pa = 140, 76 + 160, 24 + 858, 53 = 1159, 53 Pa
TH4
pentru circuitul corpului de încălzire <PC3.
"o -3 Hf‘ =
Tm
= 1451, 49 + 716, 77 - 3 • 165, 15 = 1762,81 Pa 2(B'+Z),„-|(™*Z)*|(B,’ZL*|(R'"Z)-

= 314,35 + 113, 97 + 739, 80 = 1168, 12 Pa
MTHS
H; pentru circuitul corpului de încălzire d>C2:
în care:
1451, 49 + 1321, 57 - 4 165, 15 = 2112, 46 Pa
2 (» z).„ -1(» *) | * (« * z) -
* ("' * 4, |
Z(RI+Z) - sunt pierderile de sarcină pe circuitul orizontal = 438, 99 + 113, 97 + 635, 20 = 1188, 16 Pa
' C4 (tab. 4.2.33). pentru circuitul corpului de încălzire <Pcr
l(RI+z)cv
X
- reprezintă pierderile de sarcină pe tronsoa-
nele conductelor verticale situate în zona su¬
perioară MTHx (tab. 4.2.21 B);
= 0,5-g-h-(p; - pd) = 0,5-9,81-2, 7-12, 47 = 165, 15 Pa,
- este presiunea termică medie corespunzătoare unui nivel.
2 (»' - - 2(«˙˙?)˙ 2 (® *
= 660, 89 + 43, 62 + 420, 77 = 1125, 28 Pa
Condiţia de echilibru hidraulic impune ca între pierderile
* 2(» * -
Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel se con¬ de sarcină pentru oricare circuit să nu fie o abatere relativă
sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe circuitele E mai mare de 5 %. Pentru calculul abaterii medii relative
orizontale şi pierderilor de sarcină locale la MTHx. se ia ca referinţă circuitul corpului de încălzire d>C2, care are
Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se face pierderea de sarcină cea mai mare.
aplicând metodologia expusă la dimensionarea circuitelor la
nivelul 4. Pierderile de sarcină obţinute nu trebuie să depă¬ e *C T 100 =
şească presiunea disponibilă. «ci
1{RI + Z)'"cz
b. racordare prin BEP (tab. 4.2.21 C): 1188,16-1125, 28
LJ MTH2
= Z(RI+Z)5 - = 217,87 - 165, 15 = 52,72 Pa •100 = 5, 29%
1188, 16
H˙™3 =|(ffl + Z) - 2 H“' = 792, 16-2 165, 15 = 46 1,86 Pa,

2 (*' + *),UC2 =
'”C3
2{™ + z)/J>C2
H;
MTH4
|(ffl + Z)
= - 3 H“' = 1125, 16-3 165, 15 = 629,79 Pa,
1188, 16 - 1168, 12
100 = 1,68%
1188, 16
MTH5
"'o I(ffl Z)
= + -4 H% = 1729, 96-4- 165, 15 = 1069,36 Pa. 2(*' + 4.„-2(R/ + z) ,/>C4 • 100 =
Presiunea disponibilă pentru fiecare nivel se con¬ *c<
2{RI + Z)•»C2
1188, 16 - 1159, 53
de racord ale BEP la coloana de alimentare. în cazul în care 100 = 2,41%
1188, 16
presiunea disponibilă nu poate fi consumată integral, se
introduc organe de reglare pe circuitul de racord ale căror Rezultă că numai circuitul corpului de încălzire 0C( are o
trepte de reglare se stabilesc în funcţie de presiunea rămasă abatere relativă mai mare de 5 %. Pentru a-i obţine echili¬
neconsumată şi debitul de fluid Vx ce traversează racordul brul hidraulic faţă de circuitul de referinţă <t>C2, se determină
de la coloană la MTHx. gradul de reglare Tp/f1 a robinetului cu dublă reglare ataşat
Tronsoanele circuitelor orizontale, corespunzătoare aces¬ corpului de încălzire 4>C1,
tor niveluri, se dimensionează aplicând metodologia menţio¬ unde:
nată la circuitele de la nivelul 4, condiţia fiind de încadrare
în plaja de viteze economice recomandate. Pierderile de
TRF’ ~ f (Zpff1> V’
= Z(RI+Z) - Z(RI+Z)<l>cj = 1188, 16 - 1125,28 = 62,88 Pa
sarcină de pe aceste circuite sunt acoperite de o pompă de
circulaţie ale cărei caracteristici hidraulice (Hpco; Vpco) se iar debitul de fluid:
stabilesc analog circuitului nivelului 4. 2,50
pentru reţele de conducte din material termoplastic tip ÎSL 3600 = 111,21 l/h.
C AT pm 4, 18 -20 0, 968
Polymutan, diametrele şi pierderile totale de sarcină sunt prezen¬
tate în tabelul 4.2.35 unde dimensionarea este făcută separat • verificarea dimensionării circuitului orizontal şi vertical
pentru circuitul de ducere şi întoarcere. Diametrele tronsoanelor pentru racordarea directă se obţine comparând suma pierde¬
de conducte s-au stabilit în funcţie de debitul de agent termic şi rilor de sarcină maxime de pe circuitul orizontal şi pierderile
pierderea de sarcină unitară medie, utilizând tabelul 4.2.9. Coe¬ de sarcină de pe circuitul vertical, cu presiunile disponibile
ficienţii de rezistenţă locală s-au stabilit în funcţie de configura- calculate în raport cu baza coloanei. Pierderile de sarcină de
pe circuitul vertical se consideră cu aceleaşi valori ca în 8
exemplul de la § 4.2.8.5.1 deoarece configuraţia reţelei şi Ho™5 = l{RI + Zic2 |

+ (m + Z)cv ~ 4 Ht' =
debitele de agent termic sunt aceleaşi (tab. 4.2.23 B)
= 1188, 16 + 1062,11-4- 165, 15 = 1589, 67 Pa
-2
9
sin' *z) COiCV Şl" vi¬ în care:

= 1188, 16 + 1272, 17 = 2460, 33 Pa
Z(RI+Z)0 - sunt pierderile de sarcină pe circuitul orizontal (tab.
4.2.35), cu valoarea cea mai mare, circuitul <PC2 ;
Hmin = 2376,27 < Z(RI+Z)C0+CV = 2460,33 < H™ = 3168,35 Pa + - sunt pierderile de sarcină pe tronsoanele con-
Condiţia de echilibru hidraulic este îndeplinită. cv
* duetelor verticale situate în zona superioară a
b. racordare prin BEP: MTHx (tab. 4.2.23 B)
din fig. 4.2.4 d se dimensionează la fel cu cel al racordării
H˙‘ = 0,5-g-h-(p. - Pd) = 0,5-9,81-2,70-12,47=165, 15 Pa
- este presiunea termică medie corespunzătoare unui nivel.
directe. Pierderile de sarcină sunt acoperite de o pompă de Presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel se con¬
circulaţie ale cărei caracteristici hidraulice sunt următoarele: sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe circuitele
•înălţimea de pompare: orizontale şi verticale corespunzătoare modulului termohi-
draulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se
HPC0 =1{RI + Z),„c? + ZMTH, = 1188,16 + ZMTH[Pa] face aplicând metodologia expusă la dimensionarea circuitu¬
în care: lui nivelului 4. Condiţia de echilibru hidraulic este ca aceste
sunt P'erderile de sarcină locale datorate compo¬
ZMTHI " nentelor pierderi de sarcină să nu depăşească presiunea disponibilă.
MTHi. b. racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C):
• debitul pompei:
%
MTH2
= Z(RI+Z)S - = 772,79 - 165, 15 = 607,64 Pa
l*co 9,00
C- C 3600 = 3600 = 0,4 m3/h.
•circuitul
AT pm 4,18 20 -968,4
vertical are aceeaşi configuraţie şi aceleaşi
H™ = |(ffl Z) 2 H®'+ - • = 1327, 28-2- 165, 15 = 996,98 Pa,
debite de agent termic pe tronsoane, ca în cazul exemplului

de la § 4.2.8.5.1, rezultând:
Hpg = 2376,27 < Z(RI+Z)CV = 2581,30 < H™ = 3168,35 Pa
Ro
MTH4
-|(flZ + Z) 3 Hf - = 1709, 47 - 3 165, 15 = 1214,02 Pa,
în care:
Tabelul 4.2.36. Valoarea coeficienţilor de rezistenţă
XtRI+z)cv =X[RI + Z) - reprezintă pierderile de sarcină
5 totale ale circuitului vertical locală zi;, pentru tronsoanele reţelei orizontale pentru
(tab. 4.2.23 C). conducte tip Polymutan cu distribuţie inelară (ex. 7)
•tronsoanele reţelelor orizontale pentru celelalte niveluri Nr. Corp Curbe Robinet
(E3, E2, E1 şi P) se dimensionează după aceeaşi meto¬
tronson încălzire
Rdr Cpo
r/D = 2
TTS TTÎ
trecere
2?
dologie, luând în considerare presiunea disponibilă co¬
respunzătoare fiecărui nivel. Id 2.5 4 l ,13 0.3 0,3 8,23
Astfel, pentru: 2d 0,3 0,3 0,6
a. racordare directă (tab. 4.2.35 şi 4.2.23 B) 3d 0,3 0,3
Ho™2 = Z(R'+ZKC2 + - H?ai

Tm =
,,,, 4d 2 0,3 2-1=2 2,6
= 118816 + 250,97 - 165, 15 = 1273,98 Pa Ir 1,13 0.3 0,6 2.03
2r 0.3 0,6 0.9
H;MTH3 -2 HT2 = 3r 0,6 0,6
4r 2 0.3 2 I=2 2,6
= 1188, 16 + 443, 53 - 2- 165, 15 = 1130 1, 39 Pa
l.ld 1,13 0,9 2,03
2.Id 2,5 4 1.13 0,3 1,3 0,9 9.93
-3' Hm =
3. 1 d 2,5 4 l ,13 0.3 1.3 0,9 9.93
= 1188, 16 + 825, 72-3- 165, 15 = 1518, 43 Pa 4.1d 2,5 4 1,13 0,3 1,3 9,03

pentru conducte tip Polymutan, varianta distribuţiei inelare (ex. 7)
Nr. O M l Dn v R S6 Z R •1 Rl + Z I(RI + Z)
tronson [kW] [kg/h] [m] [mm] [m/s] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
ld 2,5 0,031 4 15 0,15 33 8,23 89,9 132 221,9 660,89
2d 4,6 0,057 3.2 20 0,18 36 0,6 9.44 115,2 124,64 438.99
3d 6,7 0,082 2.8 20 0,24 59 0,3 8,39 165,2 173,59 314,35
4d 9 0,1 1 3.4 25 0.19 28 2,6 45.56 95.2 140,76 140,76
lr 2,3 0,028 3.1 15 0,18 28 2,03 31,93 86,8 1 18.73 858.53
2r 4,4 0,054 3.2 20 0,16 29 0,9 1 1,18 92,8 104,6 739,8
3r 6,5 0,08 3.35 20 0,24 59 0,6 16,78 197,65 214,43 635,2
4r 9 0,1 I 13,4 25 0,19 28 2,6 45,57 375,2 420,77 420.77
Ud 2,5 0,031 0.65 15 0,15 33 2,03 22,17 21,45 43,62
2.1d 2,1 0,026 1,3 15 0,13 25 9,93 81,47 32,5 1 13,97
3 . 1d 2,1 0,026 1,3 15 0,13 25 9.93 81,47 32,5 1 13,97
4.1d 2,3 0,028 0,65 15 0,18 28 9,03 142.04 18,2 160,24
•alcătuirea schemei de calcul evidenţiază tipul de armă¬

Hr |(/?/ + z) - 4
= H*“' = 2371, 67 - 4 165, 15 = 1711,07 Pa. tură de racordare unică ARU pentru alimentarea cor¬
pului de încălzire jos-jos sau sus-jos (fig. 4.2.26 a. b)
Presiunea disponibilă (H0MrHx) pentru fiecare nivel se con¬ •debitul masic de agent termic ce traversează conducte¬
sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină pe coloană şi le orizontale este constant şi se stabileşte cu relaţia:
pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare.
în cazul în care presiunea disponibilă nu poate fi consumată MT = cp AT
[kg/s] (4.2.64)
integral, se introduc organe de reglare pe circuitul de racord
ale căror trepte de reglare se stabilesc în funcţie de presiu¬ •debitele masice de agent termic corespunzătoare corpurilor
nea rămasă neconsumată
versează racordul de la coloană la MTHx.
Z*F
şi debitul de fluid Vx ce tra¬ de încălzire MCx se stabilesc considerând că diferenţa de
temperatură AT a fluidului este aceeaşi pentru toţi consu¬
Tronsoanele circuitelor orizontale, pentru aceste niveluri, matorii:
se dimensionează aplicând metodologia menţionată la cir¬ ATc = 9in ' 9ie = ATC1 = ATC2 = ATC3 = ATC4 (4.2.65)
cuitele de la ultimul nivel, condiţia fiind de nedepăşire a vi¬ de unde:
tezelor economice recomandate. Pierderile de sarcină de pe
aceste circuite sunt acoperite de o pompă de circulaţie ale Mc,r [kg/s] (4.2.66)
cărei caracteristici hidraulice (Hpco; \7pco)se stabilesc ana¬ CP ATc,
log circuitului nivelului 4. •temperaturile agentului termic la intrare tijn şi ieşire 6 în
şi din corpul de încălzire se stabilesc în funcţie de debitele
4.Z8.6 Dimensionarea conductelor instalapilor de încălzire masice de agent termic care alimentează corpul de
monotub, cu circulaţie forţată, pentru consumatorii încălzire şi debitele de agent termic de tranzit Mctr
individuali
Metodologia de calcul ţine seama de următoarele particu¬ (4.2.67)
; (j-1* n)
larităţi:
- reţeaua de distribuţie a agentului termic la corpurile de
MT
încălzire este monotub, putând fi alcătuită ca reţea de plintă în care:
sau îngropată (fig. 4.2.18). Racordarea corpurilor de încălzire 9t1 == °l. -ATPx
' (4.2.68)
la reţeaua orizontală monotub se face cu armături de regla¬ Mc MŢ MQ•-1 (4.2.69)
re unică (ARU), care permit racordarea jos-jos sau sus-jos. •"diametrele tronsoanelor orizontale ce alimentează corpu¬
- coloanele de alimentare sunt de tipul bitub alimentând rile de încălzire se obţin cu relaţia generală cunoscută:
reţeaua monotub orizontală prin module termohidraulice
(MTH), prevăzute cu componente care: în care mărimile au semnificaţiile menţionate şi depind de
•permit racordarea directă; modul de organizare a tabelelor de calcul sau abacelor (§ 4.2.8).
•includ BEP. •asigurarea echilibrului hidraulic al circuitelor secundare se
- dimensionarea tronsoanelor de conducte de la coloane stabileşte punând condiţia ca pierderile de sarcină pe circu¬
se face la fel ca în cazul instalaţiilor bitub pentru consu¬ itul primar, care trece prin corpul de încălzire ZCx, să fie
matorii individuali; aceleaşi cu cele ale circuitului secundar care este traversat
- reţeaua orizontală de alimentare este de tip arborescent de debitul masic în tranzit Z˙* prin armătura de reglare unică.
sau inelar, urmând criteriile de alcătuire şi dimensionare
specificate la § 4.2. 8. 4.2 şi 4.2.8. 4.3. K,\Z (4.2.70)
Operaţiile ce particularizează metodologia de calcul a in¬
stalaţiilor monotub orizontale ţin seama de următoarele:
lMc « /
în care:
Mtrx, - sunt debitele masice de fluid în tranzit respectiv
ce traversează un corp de încălzire [kg/s].
Mc,
tu
ff}
MQ4
Mc,
«3
n MC3
Mc? /[_)MC2 Mc, rQ Mei Exemplul de calcul 8
'
04 / 03 J
/ 02 ‘ ,/ 01 Se dimensionează diametrele conductelor unei instalaţii de
--CXH-®-
‘Mir
04
4/
T î Mtr3
03
I |
IV
Mtr2'
02
i_5ii n încălzire monotub, cu circulaţie forţată şi distribuţie indivi¬
duală. Caracteristicile termice şi geometrice sunt cele din fig.
4.2.27, considerând că reţeaua de conducte este realizată
din oţel, cupru sau material termoplastic tip Polymutan.
Agentul termic este apa caldă cu 6d/6i = 95/75 °C.
M,
Reţeaua orizontală din schema de calcul (fig. 4.2.26 a+b) este
K>C4 »<Hc2 M>c, caracterizată prinlr-un tranzit de agent termic şi un câmp impus
de temperaturi care se stabileşte după cum urmează:
Mc,
Oi
MC3
Hi
MC2
«2
Mei
/ tf,
•debitul masic total de agent termic al instalaţiei orizontale:
MT = cpr ir
MC3 Mc, Mc, 9,00
04 H, 02 01
03 Cp-AT 4,18-20 * 0, 107 kg/s = 387,56 kg/h.
?.! 0r
MT MT\ MT
04
Gir,.
B,
Mir,
B,
M, •debitul masic de agent termic al consumatorilor Mcx,
-HXR-® într-o primă iteraţie, se stabileşte considerând o diferenţă
~Tr de temperatură:
M,
b
ATT = 9jn - 6je = 10 K = ATC4 = ATC3 = ATC2 = ATcr
Fig. 4.2.26. Scheme de calcul al câmpului de 2,30
temperatură şi debitelor îh tranzit, pentru instalaţii M = ÎS± _- 3600 = 198,086 kg/h,
monotub aferente consumatorilor individuali rATc< 4’18-io
a - alimentare jos-jos b - alimentare sus-jos
2,10 termic, recalculând coeficientul de temperatură cH cu relaţia:

<t>C3 3600 = 180,860 kg/h,
MC3 = cp-ATC3 4,18-10 4/3
*C2 2,10
c„ - AT
AT
(4.2.71)
MC2 = cp-ATC2 180,860 kg/h,

4,18-10 în care:
*c, 2,50 ATnom=K96-9,y2]-9r
4,18-10
=215,310 kg/h, 0d/9j - temperaturile nominale ale agentului termic la intrare şi
Cp-ATc, ieşire din reţeaua orizontală;
•temperaturile agentului termic la intrarea şi ieşirea în şi 6 - temperatura adoptată pentru spaţiul încălzit [°C];
din corpul de încălzire scrise ţinând seama de notaţiile AT=8in-eie;
din fig. 4.2.27 sunt următoarele: 9in " temperaturile locale la intrarea şi ieşirea din corpul de
94 9d = 95 °c
= încălzire, determinate prin recurenţă cu expresia:
e;= e4 - ATC4 = 95 - 10 = 85 X
K (A 8,
MC4-84+(MT-MC4)-84 8]=8I (4.2.72)
e3 = MT
MT care, particularizată
pentru cazul din fig. 4.2.26, conduce la:
MC4 e\ + M[i4 e4 _ 198,086 85 + 189,47 - 95
= 89,88 X, d4 = dd: 04 = °4 ATC4 '
Mţ 387,56
MC4-84 + (MT-MC4)-84 (4.2.73)
- 198,086 = 189,47 kg/h, e3 =
M4 Mr - MC4 = 387,56
= MT
el e3 ATC3
= - = 89,88 - 10 = 79,88 X,
e3˙s-ATC3
MC3-e-3*(MT-MC3)-s3 MC3-e3 + Mt3-e3
MC3-Q3 + {MT-MC3) e3
MT MT (4.2.74)
_ 180, 86 79, 88 + 206, 70 89, 88 MT
= 85,21 X
387,56
= Mţ - MC3 = 387,56 - 180,86 = 206,70 kg/h, e2 = v2 *TC2 ~
e; = e2 - ATC2 = 85,21 - 10 = 75,21 x, MC2-82+(MT-MC2)-82 _

MC2-8-2+(MT-MC2)-82 MC2-82 + Mtr2-92 e,- (4.2.75)
°i = MT
MT MT 6t=81-ATct˙8r
180, 86-75,21 + 206,70-85,21
= 80,54 °C Cele două sisteme de racordare (jos-jos şi sus-jos) sunt
387,56
diferenţiate din punct de vedere al suprafeţei de încălzire şi
Mtr2 = Mr- - MC2 = 387,56 - 180,86 = 206,70 kg/h, prin coeficientul de racord cp indicat de către STAS 1797.
0; = 81 ATC1 = 80,54 - 10 = 70,54 X. •pentru a asigura repartiţia debitelor masice de agent
Condiţia ca temperatura de ieşire a agentului termic din termic, conform schemei de calcul, este necesar ca pierde¬
ultimul consumator (4>C1) să fie egală cu cea nominală a rile de sarcină locale pe circuitele primare ZCx (circuitele ce
agentului termic de întoarcere (0(. = 75 X) nu este îndeplini¬ permit circulaţia agentului termic la şi de la corpul de încăl¬
tă. Se impune ca debitul total al reţelei să tranziteze circuitul zire prin ARU) şi pierderile de sarcină pe circuitul de tranzit
primar al corpului de încălzire 1, obţinându-se: Zfr să fie într-un raport de proporţionalitate dat de relaţia
2,50 4.2.70. Pentru reţeaua din fig. 4.2.27 a, b pierderile de sar¬
8',' = 8, - = 80,54- rn 74,95 X a 75 X. cină locale s-au stabilit astfel:
K-cp 0,107-4,18
•Suprafeţele de încălzire aferente corpurilor de încălzire
se calculează în funcţie de temperaturile medii ale agentului
Zc, -p-ţ-is (4.2.76)
în care:
4»C4 4>C3 C2 C1
2300 W 2100 W 2100 W
'E Zţ - reprezintă suma coeficienţilor de rezistenţă locală ai
JoW. 2500 W
T
1 circuitului ARU - corp de încălzire - ARU (tab. 4.2.37),
în structura căreia s-a considerat:
i jx
- pentru racordare jos-jos
, „ <t>3 = 4,6 kW
«MS kW . <I)2 = 2,5 kW
<K;gS 5m - Ia = 3,65 m T4'"la. 4 m = + %CI +
lr = 16,6 m - pentru racordare sus-jos
s-j ~ + %CI + %RT + %ARU
1 4>C4
2300 W
$04
2100 W
1 <t»C4
2100 W 1 2500 W
-E in care:
I *ARU ' este rezistenţa hidraulică locală a armăturii de racor¬
dare la intrarea agentului termic;
i j-M---1-*- .1 - rezistenţa hidraulică locală a corpului de încălzire;
' -4
kW = 6,7 kW
'˙2 <1*2 3,45 m
= 4*6 kW , (I>2 = 2,5 kW ŞRT - rezistenţa hidraulică suplimentară a robinetului ataşat
ld = 3,7 m ld = = 3,85 m ld = 4 m
lr = 16,6 m b
circuitului corpului de încălzire şi care face parte din
ARU cu racordare sus-jos;
Fig. 4.2.27 a,b. Scheme de calcul pentru instalaţia mono-
' rezistenţa hidraulică locală a armăturii de racordare la
tub cu circulaţie forţată pentru consumatori individuali: ieşirea agentului termic.
a - distribuţie monotub jos-jos; Echilibrarea hidraulică a circuitelor corpurilor de încălzire în
b - distribuţie monotub sus-jos. raport cu nodurile de racordare, se face utilizând dispozitivele
locale de reglare, cu care sunt prevăzute ARU. Pentru cazul H™* = 3168,35 Pa;
particular al reţelelor monotubulare racordate cu ARU în
sistem de alimentare jos-jos sau sus-jos, pierderea de sarcină ţ(R,+ Z)co - este pierderea de sarcină pe tronsoanele con¬
ductelor orizontale monotub, prezentate în
locală la corpurile de încălzire cuprinde numai pierderile, în tabelul 4.2.38 care au două valori determinate
circuitele ARU, corpul de încălzire în cazul racordării jos-jos, şi de posibilitatea dimensionării diferite a tron¬
suplimentar în robinetul cu dublă reglare (cu sau fără sonului 1
termostat) în cazul racordării sus-jos. pentru Dm = 3/4"
Calculul pierderilor de sarcină locale pentru circuitele se¬
cundare se face luând în considerare relaţia pierderilor de 2(™*C = 2815,35 Pa,
sarcină, scrisă sub forma:
pentru Dm = 1“
(4.2.77)
2 2 n2 -d2 1679,53 Pa,
de unde cu notaţiile din fig. 4.2.26. rezultă:
- este pierderea de sarcină pe tronsoanele con¬
2
(M f(«*zL ductelor coloanei de alimentare cu agent termic
z.. M& tr x
:sauZ<" = [t; (4.2.78) care în condiţiile identităţii schemei adoptate cu
cea din exemplul de la § 4.2.8.5.1 are valoarea:
în care:
ZCx - sunt pierderile de sarcină locale pe circuitul corpului
f(fl'*zl- 938,09 Pa,
de încălzire [Pa]; Analizând cele două variante de la tronsonul 1 privind diame¬

Zlrx - pierderile de sarcină locale pe circuitul debitului de trele conductelor rezultă că pentru 3/4“ pierderile de sarcină:
tranzit Mfrx
, care nu traversează corpul de încălzire şi
care sunt preluate prin reglarea specifică a ARU;
MCx - debitul masic de agent termic ce traversează circuitul DA
corpului de încălzire:
rx -tXh- <t>R1 = 9 kW
Mc,= [kg/h] (4.2.79) 2 W—
cp - ATx
în care: E
-r\ <t>5 = 9 kW
0Cx - reprezintă debitul de căldură al consumatorului [kW]; |5 = 8,4 m
ATx = 6jn - 8jg; - diferenţa de temperatură a agentului
II
termic, în¬ IZ
tre temperatură de intrare şi de ieşire din
CM
corpul de încălzire. X <DR2 = 8.2 kW
%* = % - [kg/h] (4.2.80) 2
în care:
E
MT = cp • 3600 [kg/h] (4.2.81) 17,2 kW
VS7 l6 = 5,4 m
I
Circuitele secundare ale corpului de încălzire echipate cu IZ
ARU au treapta de reglare stabilită în funcţie de mărimile:

<4-2-82) ” -M— 4>r3 = 8,2 kW 4_
Din tabelul 4.2.37 se observă că pentru consumatorul 4, s --X—
care este tranzitat de întreg debitul de agent termic, Zfr = 0 E
(circuitul secundar este închis complet).
<J>7 = 25,4 kW
pentru reţelele de conducte orizontale din oţel, de la ultimul V l7 = 5,4 m
nivel, diametrele şi pierderile totale de sarcină, centralizate în 41
tabelul 4.2.38, s-au stabilit în funcţie de debitul de agent termic

şi viteza economică, în conformitate cu datele din tabelul 4.2.3. J HXI— 4>R4 = 8,2 kW
Coeficienţii de rezistenţă locală din tabelul 4.2.39 au fost stabiliţi 2 "IX—
ţinând seama de configuraţia reţelei de distribuţie (fig. 4.2.27),
datele din tabelul 4.2.4 şi cele referitoare la pierderile locale de E
sarcină pentru 2Ş = 1 (tab. 4.2.5). 8
4>fi = 33,6 kW
•verificarea rezultatelor se face luând în considerare con¬ V= 7,4 m
.c
diţiile de echilibru hidraulic, care depind de varianta de ra¬
cordare a reţelei orizontale la coloanele de alimentare cu —IX]—
agent termic (fig. 4.2.27 c).
“ <t>n5 = 7,8 kW
Astfel, pentru
s --txh- E
a. racordare directă LO
Kc < 1( W + z)co |[Rl + + Z)cv < H07 [Pa],

HDC
ZJ Ig =
= 41,4 kW
3,0 m
în care: c
şi H™* - sunt presiunile disponibile de la baza coloanelor, Fig. 4.2.27c. Schema de calcul pentru instalaţia monotub
care în condiţiile adoptării aceleiaşi reţele verti¬
cale ca la cele bitubulare au aceleaşi valori:
cu circulaţie forţată pentru consumatori individuali:
c - coloană de alimentare.
H™ = 2376,27 Pa şi respectiv
MPC0 = MT= 387,35 kg/h,

2 (ffl + z)co +i(ffl + z)cv = 2815, 35 + 938, 09 = 3753,44 Pa,
1
V
5
•circuitele orizontale corespunzătoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E1 şi P) se dimensionează după aceeaşi metodolo¬
depăşesc presiunea disponibilă maximă H™x = 3168,35 Pa gie, luând în considerare presiunile disponibile corespunză¬
Pentru diametrul de 1“ este asigurată condiţia de echilibru hidraulic toare fiecărui nivel, în funcţie de modul de racordare a MTH
Hmin = 2376,27 < 1679,53 + 938,09 < H™x = 3168,35 Pa. la coloană. Astfel, pentru:
b. racordare prin BER a. racordare directă (pentru conducte verticale tab. 4.2.19B)
_
Hoc <
Ş (ffl + Z)cv + Z*r < H0C «2T -2(ffl + C + 2(w+z)
1
5-CV
_ i_jetaj
Tm
= 1679, 53 + 254, 80 - 165, 15 = 1769, 18 Pa

în care:
- sunt presiunile disponibile de la baza coloanei
şi
de alimentare a MTH, corespunzător racordării
cu BEP şi au valorile:
n;’“’ - ş(« z)“ i(« z)„
+ -2 HT> =Tm
= 1679, 53 + 368, 60 - 2 165, 15 = 1717, 83 Pa

Hpj1 = 2257 Pa; H™* = 3009 Pa (exemplul de la § 4.2.8.5.1)
"o™4 - («' + zC + (fî/ + zL - 3
- este pierderea de sarcină pe tronsoanele coloa¬
i(w+zL nei de alimentare a MTH care are aceeaşi valoa¬
re cu cea de la exemplul de la § 4.2.8.5.1
=
1 1
7679, 53 + 600, 35 - 3 •165, 15 = 1784, 43 Pa
fa/ =
(tab. 4.2.19 C)
9
2383,30 Pa, -4 He'ai
Tm
=
Condiţia de echilibru hidraulic în acest caz este îndeplinită = 1679, 53 + 761,09-4 165, 15 = 1800, 02 Pa
în care:
HDC - 2257 < |(fî/ + Z)„ + ZB˙P " 30 + ZBBP < HOC =
i(w+zc - sunt pierderile de sarcină minime pe circuitul
orizontal corespunzător diametrului Dn1 = 1“
= 3009 Pa, (tab. 4.2.38).
Pierderile de sarcină ale circuitului orizontal se dimensionează - sunt pierderile de sarcini pe tronsoanele con¬
la fel ca cel al racordării directe şi sunt acoperite de o pompă X
ductelor verticale situate în zona superioară
de circulaţie care are următoarele caracteristici hidraulice: MTHx (tab. 4.2.19B).
•înălţimea de pompare Hffî = 0,5g h- (p; - pd) = 0,5-9,81-2,70-12,47 = 161, 15 Pa.
Dimensionarea circuitelor orizontale se face după meto¬
1
HPCO = (fî/ + Z)co = 2815,35 Pa, dologia prezentată pentru circuitul ultimului nivel.
unde s-a considerat pe tronsonul 1 (tab. 4.2.38) diametrul consumată pentru acoperirea pierderilor de sarcină a racor¬
de 3M“ întrucât pierderea de sarcină suplimentară poate fi durilor MTHx la coloană, a pierderilor locale de sarcină în
acoperită de pompa de circulaţie. MTHx şi în reţeaua orizontală corespunzătoare nivelului.
•debitul pompei: b. racordare prin BEP (ptr. conducte verticale tab. 4.2.19, C)
H"™2 =2{RI+ z)5 - HTJ = 62°- 50 - 165•15 = 455•35 Pa
Tabelul 4.2.38. Dimensionarea tronsoanelor reţelei
orizontale şi evaluarea pierderilor de sarcină, pentru
reţeaua orizontală monotub şi conducte din oţel (ex. 8)
HTJ-|(fl/+zL 2 H“' = 998, 50 - 2 165, 15 = 668, 20 Pa
Nr. <t> I D v R R -1 Z Rl + Z 2(RI + Z) Tabelul 4.2.39. Valoarea coeficienţilor de rezistenţă

tronson [kW] [m] [in] [m/s] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
locală pentru tronsoanele reţelei monotub orizontale
I 9 20,3
3/4
1
0.32
0,22
70
25
10,6 1421
10,6 215,18
530 1951
600 815,18
1951
815,18
_ _ şi conducte din oţel (ex. 8) __ i
Nr. Corp Curbe

2 6.7 3,45 3/4 0.24 40 8,6 138 294,4 276
2227
1091,18
tronson încălzire
ARU Cpo
r/D = 4
v/vx TTS TTÎ n
2592,15 1 2-4 = 8 2 •0,3 = 0,6 2-1=2 10,6
3 4.6 3.85 3/4 0,22 35 9,6 134,75 230,4 365,15
1456,33 2 2-4 = 8 2 0.3 = 0,6 8.6
2815,35 3 2-4 = 8 4-0.3= 1,2 9,2
4 j 2.5 4 1/2 0.16 30 IU 120 103.2 232.2
1679,53 4 2.5 2-4 = 8 2 0,3 = 0,6 11,1
Tabelul 4.2.37. Valoarea rezistenţei de reglare “Ztr”, pentru armături cu racordare unică (ARU)
la instalaţiile orizontale monotub cu alimentare jos-jos şi sus-jos (ex. 8)
Nr. vm Zcx Mir MCx (Mfrx/Mcx)2 4
tronson [m/s] [Pa] [kg/h] [kg/h] [Pa]
4 2,5 6.5 0,16 80,78 75,51
1 189,47 198.086 0,91
4 6,5 10,5 0,16 131,3 119,48
4 2,5 6,5 0,12 45,72 59,98
2 206,7 180.86 1,31
4 6,5 10,5 0.12 78,86 103,3
4 2,5 6,5 0,12 45,72 59,71
3 206,7 180.86 1,306
4 6,5 10,5 0.12 78,56 102,6
4 2,5 6,5 0,25 198,45 0
4 0 387,56 0
4 6,5 10.5 0,25 320,57 0
termic care în condiţiile identităţii schemei

HM»4 |(fl/ + z)CT
= -3 H% = 1646, 5 - 3 165, 15 = 1151, 05 Pa adoptate cu cea din exemplul de la §
4.2.8.5.1 tabelul 4.2.21B are valoarea:
6
Hrs-|(fl, + Z)w -4- re¬ 2035,3 - 4-165,15 = 1374,7 Pa

f(«'+zL- 1511,92 Pa
presiunea disponibilă obţinută pentru fiecare nivel se con¬ Varianta cu tronsonul 1 cu diametru 28x1,5 mm conduce
sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină ale racordului la pierderi de sarcină mai mari decât H™x ,
BEP la coloană şi a pierderilor de sarcină locale la nivelul
MTHx în care este inclusă BEP. Dacă este cazul se prevăd + Z)co + Rl + Z)cv = 2575,03+1511,92 =
1 5
şi organe de reglare care să disipeze excedentul de presiu¬
ne, alegerea acestora făcându-se după metodologia indica¬ = 4086,95 > HSSX = 3 168,35 Pa
tă la exemplul de la § 4.2.8.5.1. Condiţia de echilibru hidraulic este asigurată pentru solu¬
Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensionea¬ ţia cu diametru 35x1,5 mm pe tronsonul 1.
ză aplicând metodologia indicată la dimensionarea circui¬ < 2376,23 < (1401,21 + 1511,92) = 2913, 13 <
tului ultimului nivel. Pompa de circulaţie pe fiecare circuit se < H™x = 3168,35 Pa.
alege în funcţie de caracteristicile respective (Hpco şi Gpco). b. racordare prin BEP
pentru reţete de conducte orizontale din cupru, corespun¬
zătoare ultimului nivel, diametrele şi pierderile totale de sarcină
centralizate în tabelul 4.2.40 s-au stabilit în funcţie de debitul de
H™<ţ(RI + z)cv + Z BEP
<H™
agent termic şi viteza economică, utilizând datele din tabelul în care:

4.2.7. Coeficienţii de rezistenţă locală centralizaţi în tabelul 4.2.41 H™ şi H™x - sunt presiunile disponibile de la baza coloanei
s-au determinat în funcţie de configuraţia reţelei de distribuţie de alimentare a MTH5, corespunzător racordă¬
(fig. 4.2.27) ţinând seama de datele din tabelul 4.2.4 şi a celor rii cu BEP şi au valorile:
referitoare la lungimea echivalentă a pierderilor locale de sarcină H™n = 2257 Pa; H™x = 3009 Pa (ex. 6 de la § 4.2.8.5.1).
pentru = 1 (tab. 4.2.8). ® / \ - este pierderea de sarcină pe tronsoanele de
Z\M + )cv
• verificarea rezultatelor s-a făcut luând în considerare conductă ale coloanei de alimentare a MTH,
condiţiile de echilibru hidraulic, care depind de varianta de care are aceeaşi valoare ca în cea de la
racordare a reţelei orizontale la coloanele de alimentare cu exemplul de la § 4.2. 8.5.1 (tab. 4.2.21 C):
agent termic.
Astfel, pentru:
a. racordare directă:
f(«+zL- 2236,21 Pa
Condiţia de echilibru hidraulic
HDC 2(fl/ + z)co + 2(fl/ + Z)cv < HDC
<
în care:
H'"" = 2257 <|(fî/+zL + ZBEP = 2236,21 + ZBEP < H™ =
HQC şi H™* - sunt presiunile disponibile de la baza coloanelor = 3009 Pa.

care în condiţiile adoptării aceleiaşi reţele verti¬ nefiind îndeplinită, se prevede un organ de reglare pe ra¬
cale, ca la cele bitubulare, au aceleaşi valori: cordul BEPi, a cărui rezistenţă locală:
H™n = 2376,27 Pa şi respectiv H™x = 3168,35 Pa. IImax IImin
™DC_DC_ 3009 - 2257
- este pierderea de sarcină pe tronsoanele ZBEP’
ţKZL
1 conductelor monotub, prezentate în tabelul
=
2 2
= 376 Pa,
4.2.40 care au două valori determinate de iar relaţia de echilibru hidraulic devine:
posibilitatea dimensionării diferite a tronso¬
nului 1, astfel:
Ş(f?/ + Z)CQ = 2575,03 Pa pentru Dn1 = 28x1,5 mm, sau

)
H™ = 2257 < 2236, 21 + 376 = 2612, 21 < H™ = 3009 Pa

4
+ Z)™˙ = 1401,21 Pa pentru Dn1 = 35x1,5 mm, Organul de reglare se alege fixând treapta de reglare
?
|(™*ZL - conductelor
este pierderea de sarcină pe tronsoanele C’ = MTH1’
coloanei de alimentare cu agent

pentru reţeaua orizontală monotubulară şi conducte din cupru (ex. B)
Nr. <1> MT I D 6 v R si Slech XI R -II Z(R •SI)
tronson [kW] [kg/h] [m] [mm] [m/s] [Pa/m] [m] [m] [Pa] [Pa]
28 1 ,5
•
0.22 26 8.73 29,03 754,78 754,78
I 9 20,3 9.7
35 1 .5 0.135 8.5 1 0,1 8 30.48 259.08 259.08
22 • 1 0,34 75 3,52 6.97 522,75 1277,53
2 6.7 3,45 4.7
28 1 ,5 0,215 27 4,14 7.59 204.93 464.01
387.56
22 I • 0,34 75 4,05 7.9 I 592,5 1870,03
3 4,6 3,85 5.4 I
28 1 ,5 0,215 27 4,75 8.6 232,2 696.21
22 • 1 0.34 75 5,4 9,4 705 2575,03
4 2.5 4 7.2
22 • 1 0,34 75 5,4 9.4 705 1401,21
în care: - sunt pierderile de sarcină minime pe circuitul

1(RI + ZC orizontal corespunzător diametrului Dn1 =
l*o _ 9
= 0, 107 kg/s 387, 56 kg/h , 1
35x1,5mm (tab. 4.2.40).
cp AT 4, 18 20
- sunt pierderile de sarcini pe tronsoanele
t(Ri+z)cv conductelor verticale situate în zona supe¬
ZBEP'
RF
= 376 Pa. X
rioară MTHx (tab. 4.2.2 1B).
Pierderile de sarcină în circuitul orizontal sunt acoperite de o H%> = 0,5g-h-(p; - pd) = 0,5-9,81-2, 70- 12,47 = 161, 15 Pa.
pompă de circulaţie, cu următoarele caracteristici hidraulice: Dimensionarea circuitelor orizontale se face după meto¬
•înălţimea de pompare: dologia prezentată pentru circuitul ultimului nivel.
2575, 03 Pa consumată pentru acoperirea pierderilor de sarcină a racor¬
durilor MTH* la coloană, a pierderilor locale de sarcină în
unde pe tronsonul 1 (tab. 4.2.40) s-a considerat diametrul MTHX şi în reţeaua orizontală corespunzătoare nivelului.
de 28x1,5 mm, deoarece pierderea de sarcină suplimenta¬ b. racordare prin BEP pentru conducte verticale (tab. 4.2.21 C)
ră poate fi acoperită de pompa de circulaţie, cu caracteris¬
ticile hidraulice:
Ho™2 l(RI + z)5 cv - Hrm
= = 217,87 - 165, 15 = 52, 72 Pa
•debitul pompei:
= % = 387,56 [kg/h].
MPC0circuitele H"m3 =|(ffl Z)CT + -2 H% = 792, 16 - 2- 165, 15 = 461, 86 Pa
• orizontale corespunzătoare celorlalte niveluri
(E3, E2, E1 şi P) se dimensionează utilizând aceeaşi meto¬
dologie, luând în considerare presiunile disponibile cores¬ HDTH4 |[Rl + z)cv
= -3• =1
-
125> 16 ~ 3 165- 15 = 629 71 Pa
punzătoare fiecărui nivel, în funcţie de modul de racordare
a MTH la coloană. Astfel, pentru: a
a. racordare directă pentru conducte verticale (tab. 4.2.21 B) H" = |(ffl + Z)cv - 4 HpJ • = 1729, 96-4 • 165, 15 = 1069, 36 Pa
_ He,a‘
Hr*-i(fl/+zC+ s («+*). 5 -CV Tm
=
sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină ale racordului
= 1401,21+ 217, 87 - 165, 15 = 1453, 93 Pa
BEP la coloană şi a pierderilor de sarcină locale din MTHx
în amonte de BEP.
-
Ho™3 |K+ z)Z +ţ[RI + ZL ~ 2• HTJ = Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensionea¬
ză după metodologia indicată la circuitul de la ultimul nivel.
= 1401,21 + 383, 77-2 165, 15 = 1454, 68 Pa
Pompa de circulaţie pe fiecare circuit se alege în funcţie de
TH4
caracteristicile hidraulice (Hpco şi Mpco).
"o -3 Hf'
Tm
= pentru reţele de conducte orizontale din materiale termo-
plastice tip Polymutan, corespunzătoare ultimului nivel,
= 1401, 21 + 716, 77-3- 165, 15 = 1622, 53 Pa diametrele şi pierderile totale de sarcină sunt centralizate în
tabelul 4.2.42. Valorile au fost stabilite în funcţie de debitul de
Ro
TH5
(»˙*). - 4 Hf Tm
=
agent termic şi viteza economică, utilizând datele din tabelul
4.2.9. Coeficienţii de rezistenţă locală centralizaţi în tabelul 4.2.43
= 1401,21 + 1321, 57 - 4- 165, 15 = 2062, 18 Pa
s-au determinat în funcţie de configuraţia reţelei de distribuţie
în care: (fig. 4.2.27) ţinând seama de datele din tabelul 4.2.4.
•verificarea rezultatelor s-a făcut luând în considerare
.
Tabelul 4.2.41 Valoarea coeficienţilor de rezistenţă Tabelul 4.2.43. Valoarea coeficienţilor de rezistenţă
locală z|, pentru tronsoanele reţelei monotubulare locală pentru tronsoanele reţelei monotubulare
orizontale şi conducte din cupru (ex. 8) orizontale şi conducte tip Polymutan (ex. 8)
Nr. Corp Curbe Robinet Nr. Corp Curbe Robinet

tronson încălzire
ARU Cpo
r/D = 4
TTS TTÎ
trecere
zi tronson încălzire
ARU Cpo
r/D = 1,2
TTS TTÎ
trecere
Z|
l 2-2 = 4 2 0.35 = 0,7 2 • 2.5 = 5, 9,1 1 2-4 = 8 2 •0,3 = 0,6 2 1 ,5 = 3 1 1,6
2 2-2 = 4 2-0,35 = 0,7 4.7 2 2-4 = 8 2 0.3 = 0,6 8,6
3 2-2 = 4 4 0,35 = 1,4 5.4 3 2-4 = 8 4 • 0.3 = 1 ,2 9,2
4 2,5 2-2 = 4 2 0,35 = 0,7 •
7,2 4 2.5 2-4 = 8 2 0,3 = 0,6 11.1
Tabelul 4.2.42. Dimensionarea tronsoanelor reţelei orizontale şi evaluarea pierderilor de sarcină, pentru reţeaua
orizontală monotubulară cu conducte tip Polymutan (ex. 8)
Nr. <t> VT I Dn V R Z R •1 Rl +Z 2(RI + Z)
tronson [kW] [l/s] [m] [mm] [m/s] [Pa/m] zi [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
25 0,19 28 203,31 568,4 771,71 771,71
1 9 j 20,3 11,7
25 0.19 28 203.31 568,4 77 1 ,7 1 771,71
25 0,19 28 150.73 96.6 247,33 1019,04
2 6,7 3,45 8,6
25 0,19 28 150,73 96.6 247,33 1019.04
0,107
20 0,31 87 429,24 334.95 769,19 1873,23
3 4,6 3,85 9,2
25 0,19 28 161,24 107,8 269,04 1288,08
20 0,31 87 517.88 348 856,88 2640.1 1
4 2,5 4 IU
25 0,19 28 194,59 112 306,59 1594.62
condiţiile de echilibru hidraulic care depind de varianta de unde s-a considerat că pe tronsonul 4 (tab. 4.2.42) diame¬
racordare a reţelei orizontale la coloanele de alimentare cu trul de 20 mm, deoarece pierderea de sarcină suplimentară
agent termic. Astfel, pentru poate fi acoperită de pompa de circulaţie cu următoarele
a. racordare directă caracteristici hidraulice:
•debitul pompei:
Mpco = MT = 387,56 kg/h.
•circuitele orizontale corespunzătoare celorlalte niveluri
în care: (E3, E2, E1 şi P) se dimensionează utilizând aceeaşi meto¬
H™ şi H™x - sunt presiunile disponibile de la baza coloanelor, dologie, luând în considerare presiunile disponibile cores¬
care în condiţiile adoptării aceleiaşi reţele verti¬ punzătoare fiecărui nivel, în funcţie de modul de racordare
cale, ca la cele bitubulare, au aceleaşi valori: a MTH la coloană.
H™n = 2376,23 Pa, respectiv H™ = 3168,35 Pa. Astfel, pentru:
4(R/ + Z)'co " este pierderea de sarcină pe tronsoanele con- a. racordare directă pentru conducte verticale (tab. 4.2.23 C)
duetelor monotub, prezentate în tabelul 4.2.42
-2(«˙<*2(«*z)
i
liMTH2
cu două valori determinate de posibilitatea di¬ Ho - H!'3/

Tm
=
5 -CV
mensionării diferite a tronsoanelor 3 şi 4, astfel:
= 1594, 62 + 772, 79 - 165, 15 = 2202, 26 Pa
(Rl + z)"J = 2640, 11 Pa pentru Dn3 = Dn4 = 20 mm,

«r-ţ -2 H?‘
Tm
=
1594, 62 + 1327, 28 - 2 165, 15 = 2591, 60 Pa

2 (FU + Z˙ = 1594, 62 Pa pentru Dn3 = Dn4 = 25 mm. =
- este pierderea de sarcină pe tronsoanele

conductelor coloanei de alimentare cu agent
«r-f =
-3 Hf
Tm
1594, 62 + 1709, 47 - 3- 165, 15 = 2808, 64 Pa

=
termic care în condiţiile identităţii schemei

adoptate cu cea din exemplul de la §
4.2.8.5.1 are valoarea: Hr"-2(«*zDt(fl'*zL -4 Hf‘
Tm
=
1594, 62 + 2371, 67 - 4 165, 15 = 3305, 69 Pa

2 («**)„- 1272, 17 Pa , =
în care:
Condiţia de echilibru hidraulic este asigurată pentru solu¬
ţia cu diametrul de 25 mm pe tronsonul 4: Î(FU+ Zt: - sunt pierderile de sarcină minime pe circuitul
= 2376, 23 < 1594, 62 + 1272, 17 =
1 orizontal corespunzător diametrului Dn3 =
Dm = 25mm (tab. 4.2.42).
= 2866, 79 < H™ = 3 168, 35 Pa
y
Varianta cu tronsonul 4 cu diametru 20 mm conduce la Rl + Z)cv - sunt pierderile de sarcină pe tronsoanele
pierderi de sarcină mai mari decât * conductelor verticale situate în zona superi¬
oară MTHx (tab. 4.2.23 c).
2 («˙*)„˙!(«˙*)„- 2640,11+ 1272,17 = HŢJ = 0,5 g h(p. - pd( = 0,5 9,81 2,70 12, 47 = 165, 15 Pa
= 3912, 28 > H™x = 3168, 35 Pa Dimensionarea circuitelor orizontale se face după meto¬
b. racordare prin BEP: dologia prezentată pentru circuitul ultimului nivel.
Hoc <Î(HI + Z)cv +ZBEp<H- consumată pentru acoperirea pierderilor de sarcină a racor¬
durilor MTHx la coloană, a pierderilor locale de sarcină în
în care: MTHx şi a circuitelor orizontale corespunzătoare nivelului.
şi H™x - sunt presiunile disponibile de la baza coloanei b. racordare prin BEP pentru conducte verticale (tab. 4.2.23 C)
de alimentare a MTH, corespunzător racordării
cu BEP şi au valorile:
H"™2 =2(RI + z)5 cv HT* = 772 79
~ ~ 165< 15 = 607 64 Pa
iimin
= 2257 Pa, =3009 Pa (exemplul de la § 4.2.8.5.1).
HPC - este pierderea de sarcină pe tronsoanele de HDTH3 |[Rl + z)cv - 2 HTJ = 1327•28
= - 2 165' 15 = 996• 98 Pa
conductă ale coloanei de alimentare a MTH,
care are aceeaşi valoare cu cea din exemplul de
la § 4.2.8.5.1 (tab. 4.2.23 C): HQ™4 =|(ffl + z)w - 3 H“' = 1709, 47-3 165, 15 = 1214, 02 Pa
2(b'*zL - 2581,73 Pa.

Hr =ţ(RI + z)cv - 4 Hj* = 2371, 67 - 4 165, 15 = 1711, 07 Pa
Condiţia de echilibru hidraulic:
-
HŢc 2257 < |(RI + z)˙ + Zflfp = 2581, 73 + ZgEP < H™ = 3009 Pa sumă pentru acoperirea pierderilor de sarcină ale racordului
BEP la coloană şi a pierderilor de sarcină locale la nivelul
este îndeplinită. MTHx în care este inclusă BEP.
Pierderile de sarcină în circuitul orizontal sunt acoperite de o Circuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensio¬
pompă de circulaţie, cu următoarele caracteristici hidraulice nează după metodologia aplicată circuitului etajului de la
•înălţimea de pompare: ultimul nivel. Pompa de circulaţie pe fiecare circuit se alege
în funcţie de caracteristicile hidraulice (HPCo Şi FApco)-
Hn-ifr + z)",- 2640,11 Pa
centrale, singura reglare posibilă fiind în acest sens se recomandă urmă¬

4.3. Sisteme de încălzire cea de debit. Această situaţie gene¬ toarele soluţii generale:
cu abur de presiune joasă rează consumuri energetice nejusti¬ a) pentru clădiri izolate, fără desfăşu¬
ficate în perioadele cu temperaturi rare mare în plan, având pierderi
Instalaţiile de încălzire cu abur de exterioare mai ridicate şi solicită su¬ energetice reduse şi centrală ter¬
presiune joasă sunt instalaţii închise plimentar cazanele prin porniri şi mică proprie, este indicată utilizarea
utilizând ca agent termic aburul saturat opriri repetate; sistemelor cu întoarcerea liberă a
cu presiunea maximă de 1,7 bar (0,7 - corodarea echipamentelor şi conduc¬ condensatului la cazane.
bar suprapresiune). Principala caracte¬ telor din oţel, în special, în sistemul b) pentru clădiri mari sau ansambluri de
ristică a acestor instalaţii este utilizarea de evacuare a condensatului în care clădiri, se recomandă instalaţii de încă
vaporilor de apă ca agent termic trans¬ circulă un amestec de apă, aer şi Izire cu abur de presiune joasă cu co¬
portor, ceea ce sporeşte substanţial uneori abur viu; lectarea condensatului în rezervoare in¬
capacitatea termică a acestui tip de - riscul funcţionării defectuoase prin termediare şi pomparea acestuia în
instalaţii faţă de cele utilizând ca agent apariţia unor dopuri de apă însoţite de cazane.
termic apa caldă. zgomote pe conducte sau în corpurile
Sarcina termică necesară la consu¬ de încălzire, consecinţe ale unei pro¬ 4.3.2. Particularităţi ale
mator se obţine din transformarea unui iectări sau execuţii defectuoase, pre¬ instalaţiilor cu abur la presiune
anumit debit de abur în condensat şi cum şi a vitezelor mari ale aburului în joasă
preluarea căldurii latente de vaporizare. conducte;
Sarcina termică <t>ab [kW] transportată - riscul scăpărilor de abur prin conduc¬ Sistemele de încălzire cu abur de
de un debit de abur este proporţională tele de dezaerisire ale sistemului de presiune joasă pot fi clasificate după
cu debitul de fluid Mab [kg/h] şi cu căl¬ evacuare a condensatului. Acest fe¬ anumite criterii, astfel:
dura latentă de vaporizare r [k J/kg], la nomen nedorit se manifestă în si¬ - după numărul de conducte care
presiunea de regim a instalaţiei: tuaţia în care la nivelul consuma¬ alimentează corpurile de încălzire:
*ab = r [kWl (4.3.1) torilor (corpuri de încălzire, echipa¬ monotub şi bitub;
în tabelul 4.3.1 se găsesc caracteris¬ mente tehnologice etc.), aburul nu se - după modul de întoarcere a conden¬
ticile termofizice ale aburului saturat la transformă integral în condensat şi satului la cazane: întoarcere liberă şi
diferite presiuni. nu sunt montate dispozitive speciale întoarcere prin pompare;
Majoritatea instalaţiilor care utilizează în acest scop pe conducta de eva¬ - după modul în care se face distribuţ
aburul de presiune joasă ca agent ter¬ cuare a condensatului. ia aburului la consumatori: distribuţie
mic conţin următoarele componente: Această soluţie poate fi adoptată în superioară şi distribuţie inferioară;
- sursa termică (generatoare de abur cazul existenţei unei reţele de abur - după poziţia conductei de întoarcere a
de presiune joasă); tehnologic ca sursă de abur sau atunci condensatului la cazane în raport cu
- sisteme de conducte pentru distribuţ când execuţia unei reţele de apă caldă nivelul de presiune al instalaţiei: con¬
ia aburului la consumatori; sau fierbinte este neeconomică. Alege¬ densat neînecat şi condensat înecat.
- sisteme de conducte pentru prelua¬ rea sistemului de încălzire cu abur de în majoritarea instalaţiilor de încălzire
rea condensatului de la consumatori; presiune joasă se face ţinând cont de cu abur de presiune joasă se folosesc
- utilizatori (corpuri de înclăzire, echi¬ următoarele criterii: sistemele bitub. Instalaţiile mici pot fi
pamente tehnologice etc.); - puterea termică necesară; proiectate uneori în sistem monotub. în
- sisteme de siguranţă; - sursa sau generatorul de abur dispo¬ acest caz aburul şi condensatul circulă
- sisteme de dezaerisire a conductelor nibil; pe aceeaşi conductă (fig 4.3.1).
de condensat; - tipul de consumator (civil sau indus¬ Alegerea schemei de distribuţie, supe¬
- sisteme de reglare şi control; trial); rioară sau inferioară, se face ţinând
- accesorii. - amplasarea consumatorilor în clădiri seama de structura clădirii şi de posibi¬
şi a clădirilor în raport cu sursa ter¬ lităţile existente privind pozarea con¬
4.3.1. Criterii privind utilizarea în¬ mică; ductelor de abur şi de condensat astfel
călzirii cu abur de presiune joasă - posibilităţile de colectare a conden¬ încât să se asigure pantele necesare
satului etc. precum şi montarea separatoarelor de
Domeniul de utilizare al instalaţiilor
cu abur de presiune joasă este mai re¬ Tabelul 4.3.1. Proprietăţile apei şi aburului în stare de saturaţie
dus decât al celor cu apă caldă. Expli¬ în funcţie de presiune
caţia constă în câteva caracteristici ale
0 P V" P" r o p V" P“ r
acestor instalaţii care generează feno¬
mene nedorite şi anume: [°C] [bar] [m3/kg] [kg/m3] [kJ/kg] [°C] [bar] [m3/kg] [kg/m3] [kJ/kg]
- temperatura ridicată a agentului ter¬ 80 0,47 3,41 0,29 2309 I30 2,70 0,67 l ,50 2I74
mic, peste 100 °C, care produce
temperaturi ridicate ale suprafeţelor 90 0,70 2,36 0,43 2283 I35 3,I3 0,58 l ,72 2159
corpurilor de încălzire. Acest fapt ge¬
nerează disconfort termic local şi de¬ I00 l,0l 1 .67 0,60 2257 I40 3.6) 0,57 1 ,97 2I44
teriorează calitatea aerului interior 105 l ,21 l .42 0,7 1 2244 I45 4.I6 0,45 2,24 2129
prin arderea prafului depus şi intensi¬
ficarea curenţilor convectivi; 110 1,43 1.21 0.83 2230 150 4,78 0.39 2,55 21 13
- inerţia termică redusă a instalaţiei,
ceea ce determină o funcţionare con¬ 115 1,69 1,04 0,97 I 2216 155 5,43 0,35 2,89 2097
tinuă a generatoarelor de abur pentru
120 1,98 0,89 1,12 2202 160 6,20 0,31 3,26 2081
acoperirea pierderile energetice ale
clădirilor; 125 2,32 0,77 1,30 2188 165 7,00 0,27 3,67 2065
- imposibilitatea unei reglări calitative
condensat. Pentru conductele de abur densat se confecţionează din ţeavă ro¬ pantă (fig. 4.3.2 a, b) sau în contra¬
se recomandă, pe cât posibil, o pantă tundă. Mărimea gărzii hidraulice a sifo¬ pantă (fig. 4.3.2 c) cu condiţia ca la
de montare care să determine scurgerea nului este calculată în funcţie de presiu¬ corpurile de încălzire cel mai jos am¬
condensatului format datorită răcirii în nea de regim a cazanului şi asigură eva¬ plasate, racordarea să fie făcută în
conducte, în acelaşi sens cu mişcarea cuarea condensatului format pe conduc¬ pantă, pentru a da posibilitatea eva¬
aburului. în cazul montării în con- tele de abur fără riscul de a pierde abur cuării condensatului format pe co¬
trapantă, datorită vitezei mari de curgere din instalaţie (cap. 4.3.6). loana de abur;
a aburului în conducte (15...40 m/s), do¬ - la instalaţiile bitubulare cu distribuţie
purile de apă formate prin condensare 4.3.3. Racordarea corpurilor inferioară, racordarea corpurilor de în¬
sunt lovite puternic de pereţii conducte¬ de încălzire călzire la coloane se face numai în
lor şi la schimbările de direcţie. Acest contrapantă, atât pentru racorduri uni¬
fenomen provoacă zgomote puternice şi Montarea corpurilor de încălzire în laterale (fig.4.3.3 ai, c) cât şi în varian¬
introduce rezistenţe hidraulice importan¬ sistemele alimentate cu abur de pre¬ ta racordării mai multor corpuri de
te care uneori blochează funcţionarea siune joasă respectă, în principiu, reco¬ încălzire (fig. 4.3.3 a2, b). Acest tip de
corectă a unor porţiuni din instalaţie. Din mandările generale privind amplasarea racord trebuie respectat pentru a evita
aceste motive, în cazurile în care nu se corpurilor de încălzire şi anume: STAS umplerea cu apă a racordurilor în cazul
poate evita montarea conductelor în 1676, STAS 11247/1, STAS 11247/2, închiderii robinetului de reglare şi pen¬
contrapantă se recomandă ca viteza STAS 11247/3, STAS 11247/4. tru a evita pericolul de îngheţ;
aburului să nu depăşescă 10 m/s, iar în ceea ce priveşte racordarea cor¬ - racordurile corpurilor de încălzire la
lungimea acestei porţiuni se limitează pe purilor de încălzire, în instalaţiile ali¬ conductele de colectare a condensa-
cât posibil. mentate cu abur de presiune joasă,
La instalaţiile cu distribuţie superioară, apar unele particularităţi, astfel:
fig. 4.3.2, racordarea coloanelor se face - la instalaţiile bitubulare cu distribuţie
printr-o legătură de tip „pipă" la partea superioară racordarea corpurilor de
superioară a conductei de distribuţie, încălzire la coloane se poate face în &
evitându-se astfel pătrunderea conden¬
satului în corpurile de încălzire.
La instalaţiile cu distribuţie inferioară, fig.
4.3.3, pot fi particularizate trei situaţii:
cr. x__x
a - coloană racordată direct la conduc¬
T
ta de distribuţie a aburului şi la con¬
ducta de colectare a condensatului; LXJ r"
[XXX]
b - coloană racordată într-un punct de
rupere de pantă a conductei de i
distribuţie abur prevăzută cu a b c

separator de condensat;
c - coloană de capăt, echipată cu se¬ Fig. 4.3.2. Sisteme de distribuţie şi
a b
parator de condensat. de racordare a corpurilor de
Reţeaua de distribuţie a aburului din Fig. 4.3.1. Racordarea corpurilor de încălzire la coloanele instalaţiilor
planul orizontal poate fi arborescentă încălzire în sisteme monotub: bitub cu distribuţie superioară:
simplă sau complexă. Aceasta se mon¬ a - distribuţie superioară; a - racordare unilaterală, în pantă;
tează cu o pantă de 3...5 % pe direcţia b - distribuţie inferioară. b - racordare multiplă, în pantă;
de alimentare a consumatorilor, astfel - abur — condensat c - racordare bilaterală în contrapantă.
încât circulaţia aburului şi a condensa¬
tului format datorită răcirii pe conducte
să fie în acelaşi sens. Pentru reţelele de
distribuţie mari, desfăşurate mult în 1
r
ran ([M]
T' ra~n
plan, o pantă continuă conduce la dife¬
renţe de nivel inacceptabile. Din acest •i ’!
motiv se practică ruperile de pantă pre¬ i
.....
văzute cu separatoare de condensat rraf rrararaj rara fcr
-n
__
~
(fig. 4.3.4). Ramificaţiile sunt echipate, j
de asemenea, cu dispozitive de capăt
pentru colectarea condensatului. Sepa¬ *1
ratoarele de condensat utilizate în in¬
p
stalaţiile de încălzire cu abur de presiu¬
ne joasă pot fi, după caz, sifoane de
X"
EO X vX
condensat sau alte dispozitive de sepa¬ iLL :x.
rare a condensatului ca, de exemplu,
oale de condensat de diferite tipuri.
Sifoanele de condensat sunt dispoziti¬ ai a2 b c
ve simple care asigură eliminarea sigură Fig. 4.3.3. Sisteme de distribuţie şi de racordare a corpurilor de încălzire la
a condensatului fără scăpări de abur, coloanele instalaţiilor bitubulare cu distribuţie inferioară:
fiind recomandate ori de cîte ori există a - coloane racordate la conductele de distribuţie;
disponibilul de înălţime pentru a fi mon¬
a1 - racordare unilaterală; a2 - racordare multiplă; b - coloană racordată în
tate. Acest lucru este posibil, în general, punctul de rupere de pantă; c - coloană racordată în capătul reţelelor de
la instalaţii cu suprapresiunea de regim distribuţie.
de până la 0,3 bar. Sifoanele de con¬
tului sunt prevăzute cu dispozitive de După posibilităţile de montare a con¬ pală de colectare a condensatului se
tipul separatoarelor de condensat, ductei de colectare a condensatului în montează între nivelul apei din cazan
mufe sau teuri de reglare Aceste ar¬ raport cu nivelul de presiune al instala¬ NA şi nivelul de presiune NP, deoarece
mături sunt necesare pentru a tran¬ ţiei pot fi menţionate două variante: există riscul ca la intrarea în funcţiune
sforma debitul de abur necondensat - sisteme cu conducta de colectare a a instalaţiei cazanul să se golească de
la consumator în lichid şi a evita ast¬ condensatului montată sub nivelul apă, umplându-se însă reţeaua princi¬
fel pierderile de abur prin conductele apei din cazan, în acest caz aceasta pală de colectare a condensatului.
de evacuare a condensatului; fiind înnecată; Evacuarea condensatului din punctele
- la instalaţiile de încălzire monotubu- - sisteme cu conducta de colectare a de rupere de pantă şi din zonele de
lare cu distribuţie superioară sau infe¬ condensatului montată deasupra ni¬ capăt ale conductei principale de dis¬
rioară, corpurile de încălzire se racor¬ velului de presiune al instalaţiei, con¬ tribuţie a aburului se face direct în con¬
dează la coloane prin conducte legate ducta de condensat fiind neînnecată. ducta de colectare a condensatului
pe la partea inferioară ca în fig. 4.3.1. fără a fi utilizate sifoane de condensat.
4.3.4.1 Instalaţii eu conducte Evacuarea aerului din instalaţie se
4.3.4. Instalaţii cu întoarcerea de condensat sub nivelul de presiune realizează prin legături cu atmosfera
condensatului prin cădere liberă Sistemele de încălzire cu abur de deasupra nivelului de siguranţă NS,
presiune joasă cu conducte de con¬ printr-o conductă generală racordată la
Instalaţiile de încălzire cu abur sunt densat înnecate se caracterizează prin baza coloanelor de preluare a conden¬
instalaţii închise sub presiune. Nivelul de cota de montare a conductei principale satului sau prin aerisiri individuale. Sis¬
presiune NP din instalaţie este dictat de de colectare a condensatului sub nive¬ temul de distribuţie a aburului în insta¬
cerinţele consumatorilor şi de pierderile lul apei din cazan (fig. 4.3.5). Trebuie laţie, utilizând această schemă, poate fi
de sarcină din instalaţie şi se menţine cu evitată situaţia în care conducta princi- în varianta superioară sau inferioară.
ajutorul dispozitivelor de siguranţă hi¬
draulice (DSH) sau a supapelor de sigu¬ t li tj! îl
ranţă. Când instalaţia este rece (nu func¬ 3 7 4 i 5
i
I
_
ţionează), nivelul apei din instalaţie co¬ I
I
respunde cu nivelul apei din cazan NA, !~j--
iar nivelul de presiune NP este acelaşi cu
nivelul apei. Când instalaţia este în funcţ
iune, nivelul de presiune NP, se ridică
NS
NP n
i
§! -
t
j
;
8
i
l 6 i
l
peste nivelul apei din cazan, la o cotă NA |J x ii
echivalentă cu presiunea de regim. J I- x.
Pentru a se evacua aerul din conducta 2
de condensat, fără riscul de a pierde şi 1
apă, dezaerisirea acesteia se face peste
nivelul de siguranţă al instalaţiei NS, care
se consideră cu 200...300 mm deasupra Fig. 4.3.5. Instalaţie de încălzire cu întoarcerea condensatului prin cădere
nivelului de presiune NP. liberă şi conductă de condensat înecată:
Sistemele cu întoarcerea condensa¬ 1 - cazan; 2 - dispozitiv de siguranţă hidraulic; 3 - distribuţie abur;
tului la cazan prin cădere liberă sunt in¬ 4 - coloană; 5 - corp de încălzire; 6 - conductă de condensat înnecată;
stalaţii în care debitul de apă rezultat 7 - dezaerisirea conductei de condensat; 8 - conductă de colectare aer.
din transformarea aburului în condensat
este evacuat gravitaţional, continuu, în
cazan. Aceste sisteme sunt recoman¬
date ori de câte ori ansamblul cazan- ZS '-V
conducte-consumatori se află în acee¬

aşi clădire şi corpurile de încălzire pot fi
montate deasupra nivelului de presiune
al instalaţiei. în anumite cazuri, când to¬ J3˙j nţ;
pografia terenului permite se amplasea¬
9 i
ză conducte de condensat cu pantă i i
_
continuă către centrala termică. Se
poate utiliza acest sistem şi pentru an¬
sambluri de clădiri cu desfăşurare limi¬ NS
3
Y
8
„ nssn a.
P L
tată, beneficiind astfel de economii im- \
portante în investiţie şi exploatare. NP 6 7 ''
X
xBi
L— ——
NA
[TO *
— LJ
2
X
a b
Fig. 4.3.4. Montarea separatoarelor Fig. 4.3.6. Instalaţie de încălzire cu distribuţie inferioară şi conductă de
de condensat tip „sifon": colectare a condensatului neînecată:
a - distribuţie inferioară; 1 - 5 - au semnificaţia de la fig. 4.3.5; 6 - colectare condensat; 7 - sifon de
b - distribuţie superioară. condensat; 8 - dezaerisirea conductei de condensat; 9 - armătură de reglare.
4.3.4˙ Instalapi cu conducte de aburului în punctul de racordare al

condensat peste nivelul de presiune 4.3.5. Instalaţii cu întoarcerea acestuia la instalaţie:
Sistemul de instalaţii se caracterizea¬ condensatului prin pompare ht= Hcz -HRI+ Z)c [Pa] (4.3.2)
ză prin poziţionarea conductei princi¬ în care:
pale de colectare a condensatului pes¬ De cele mai multe ori centralele ter¬ X(RI + Z)c - este pierderea de sarcină
te nivelul de siguranţă NS. Distribuţia mice cu abur de presiune joasă ali¬ în conductă, de la cazan
aburului la consumatori poate fi infe¬ mentează ansambluri de clădiri şi con¬ la sifonul respectiv [Pa];
rioară sau superioară, în funcţie de sumatori de la care condensatul nu Hcz - presiunea aburului în cazan [Pa].
configuraţia clădirii, poate fi recuperat la cazan prin cădere Pentru siguranţă, în caz de suprapre-
în varianta distribuţiei inferioare (fig. liberă. în aceste situaţii se utilizează siuni accidentale, sifoanele se montea¬
4.3.6), la ruperea de pantă şi la capete scheme tehnologice care prevăd co¬ ză având o înălţime practică hP mai
de ramificaţie, se montează sifoane de lectarea condensatului prin curgere li¬ mare cu circa 5000 Pa decât presiunea
condensat. întrucât mărimea acestora beră, în rezervoare speciale, de unde de regim a cazanului, exprimată în Pa:
(4.3.3)
reprezintă echivalentul presiunii de regim
a cazanului, utilizarea instalaţiilor cu dis¬
este aspirat şi introdus în cazane cu
ajutorul pompelor (§ 5.4).
hP = Hcz + 5000 [pal
tribuţie inferioară şi conductă de colecta¬ 4.3.7. Calculul hidraulic

re a condensatului neînecată este limita¬ 4.3.6. Dimensionarea sifoanelor al conductelor
tă de înălţimea subsolului şi de posibilită¬ de condensat
ţile locale de adâncire a acestora în zona Instalaţiile de încălzire cu abur de
sifoanelor de condensat. Sifoanele de condensat sunt confec¬ presiune joasă conţin reţele de con¬
O instalaţie cu conductă de colecta¬ ţionate din ţeavă cu diametre diferite. ducte care transportă fluide diferite şi
re a condensatului neînecată şi distri¬ Pentru sifoanele montate pe conducte anume, abur şi condensat. Datorită
buţie superioară este prezentată în fig. (fig. 4.3.8), diametrul ţevii din care se proprietăţilor termofizice diferite, cele
4.3.7. în acest caz sifoanele de colec¬ confecţionează sifonul de condensat două tipuri de conducte se dimensio¬
tare a condensatului se montează la se alege în funcţie de lungimea con¬ nează separat. Calculul hidraulic are
partea superioară şi se racordează la ductei de abur / din care se elimină drept scop stabilirea diametrelor con¬
conducta inferioară de colectare a condensatul, astfel: ductelor de alimentare cu abur şi eva¬
condensatului. /[m] < 50 50 ... 100 >100 cuare a condensatului.
Sistemul prezintă aceleaşi inconve¬ D [in] 1/2 3/4 1
niente privind montarea sifoanelor de 4.3.7.1 Dimensionarea conductelor
condensat ca şi varianta anterioară. Ca în cazul sifoanelor
de condensat ca¬ de abur
urmare, instalaţiile de încălzire cu abur re echipează diverşi consumatori (apa¬ Calculul de dimensionare a conduc¬
de presiune joasă având conducta de rate tehnologice, schimbătoare de telor de abur are la bază ecuaţia gene¬
colectare a condensatului neînecată au căldură etc.), diametrul d al sifoanelor rală a pierderilor de sarcină pe un tron¬
un domeniu limitat de utilizare, până la de condensat trebuie să asigure eva¬ son de conductă şi anume:
presiuni de regim de 1,15 ... 1,30 bar cuarea continuă a condensatului for¬ AP = Apd + Ap, [Pa] (4.3.4)
(suprapresiune 0,15 ... 0,30 bar). mat, la acelaşi debit ca şi cel din apa¬ sau:
rat. Ca urmare, diametrul sifonului de v2 A/
Ap = Rl + Z = + 2$ [Pa]
condensat este acelaşi cu cel al con¬
ductei de evacuare din aparat. înălţi¬
JP D (4.3.5)
mea teoretică a sifonului de con¬ unde:
densat trebuie să corespundă presiunii Ap - este pierderea de sarcină distri¬
buită [Pa];
Ap - pierderea de sarcină locală, [Pa];
î v- viteza fluidului pe tronson m/s;
7
3E 2 3
I
: 1
4 -˙4 : / 5 i
m
3 8 6
i
3
cir: t
I
t.
/
NA 11;
i
/
2 1 t
5 Fig. 4.3.8. Caracteristicile constructi¬
ve ale sifoanelor de condensat
Fig. 4.3.7. Instalaţie de încălzire cu distribuţie superioară 1 - distribuţie abur; 2 - coloană;
şi conductă de colectare a condensatului nelnnecată: 3 - condensat;
1 - 5 - au semnificaţia de la fig. 4.3.5; 6 - conductă de colectare a hp - înălţime practică;
condensatului; 7 - sifon de condensat; 8 - aerisire. h( - înălţime teoretică.
R - pierderea de sarcină liniară unitară Presiunea Hc este indicată de furni¬ de căldură, = 3000 ... 4000 Pa.
Hc
[Pa/m]; zorul echipamentului. Cu titlu informa- - se stabilesc diametrele preliminare
Z - pierderea de sarcină locală [Pa]. tiv, pentru: ale conductelor de abur:
Pierderea de sarcină totală ApT în •corpuri de încălzire de tipul: radia- - în funcţie de pierderea de sarcină li¬
cazul unei reţele de conducte formate toare, convectoare, registre şi ser¬ niară unitară medie R , când se cu-
din n ţţonsoane este: pentine, Hc = 2000 Pa; noaşte presiunea disponibilă, Hd;
ApT=I(RI + Z) [Pa] (4.3.6) •baterii de încălzire, schimbătoare
Făcând transformările corespunză-toare
în ecuaţia 4.3.5, relaţia de calcul generală Tabelul 4.3.3. Pierderile de sarcină locale Z = Z|-p-(vz/2) pentru Zf = 1
care stă la baza alegerii diametrelor în conductele alimentate cu abur de presiune joasă
conductelor are forma următoare:
Viteza
Ap = 6,25 -10“ + [Pa] aburului v 2 3 4 5 6 7 8 9 ii ! ii 14 16 18 20
[m/s] 0,3 l,3 2.9 5 8 12 16 20 25 32 46 63 82 I04 1 28
(4.3.7) Z[Pa]
unde: Viteza
Mgh = tf>at)/r - este debitul de abur pe aburului v 22 24 26 28 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80
tronson [kg/h];
[m/s] 155 184 216 251 288 392 512 648 800 968 1150 1350 1570 1800 2050
<t>ab - debit de căldură pe tronson [kW];
Z [Pa]
r - căldura latentă de vaporizare [kJ/kg];
p - densitatea aburului [kg/m3];
Tabelul 4.3.2. Pierderile de sarcină liniare unitare R în conducte drepte
X- coeficientul lui Darcy;
/ - lungimea tronsonului de conduct [m]; alimentate cu abur de presiune joasă
D - diametrul conductei [m];
A. Tipul ţevii Ţevi din oţel obişnuit pentru instalaţii
Z| - coeficientul pierderii de sarcină
locală. Nominal [in] 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2
Considerând în intervalul de presiune Diametrul
pab =1,1 ... 1,7 bar o valoare medie a Interior [mm] 12,25 15,75 21,25 27 35,75 41,25
densităţii aburului
Pab şi a căldurii laten¬
te de vaporizare r, ecuaţia 4.3.7 devine:
 - debitul de căldură [kW]
R [Pa/m]
v - viteza aburului [m/s]
Ap = 7 -10-2 [Pa] 1 2 3 4 5 6 7 8
D4 \U ) (.
(4.3.8)
în aceastăecuaţie pierderea de sar¬ <Z> 2,62 5,65 8,35
5
cină liniară unitară este: v 3 4 4
<t> 1 ,76 3,43 7,37 I0.90
R = 7 • 10 2 A [Pa/m] (4.3.9) 8
v 3 4 5 8
D5
pe baza căreia s-a întocmit tabelul 4.3.2. <P 0,08 2,24 4.30 9,25 13.60
12
Pierderea de sarcină locală se calcu¬ v 4 4 5 6 7
lează cu relaţia: <P 0,63 1,24 2.81 5,42 1 1,60 17,10
18
v 4 4 6 7 8 9
Z=
-J-Pab'lţ [Pa] (4.3.10)
<P 0,73 1,47 3.33 6,37 13,60 20,10
24
Utilizând această ecuaţie, pentru V 4 5 7 8 10 10
uşurinţa dimensionării conductelor, s-a 0 0,83 1,65 3,77 7,21 15,30 22,70
întocmit tabelul 4.3.3, pentru viteze 30
v 5 8 7 9 10 12
diferite şi Z˙ = 1.
Alegerea diametrelor conductelor de 0 0,98 1.95 4,41 8,46 18,00 26,60
40
distribuţie a aburului trebuie să limiteze v 6 7 9 10 12 14
vitezele de transport al acestui fluid pe 0 1,11 2,22 4,99 9,57 20,50 30,00
tronsoane la valorile maxime admisibile 50
v 7 8 10 12 14 16
indicate în tabelul 4.3.4.
Algoritmul de calcul prezintă urmă¬ 0 1,23 2,45 5,52 10,60 22,60 33,10
60
toarele etape: v 7 9 10 12 16 18
- se stabileşte schema de distribuţie a 0 1,45 2.87 | 6,49 12,30 26,40 38,60
aburului şi soluţia pentru colectarea 80
v 9 10 12 16 18 20
condensatului de la consumatori;
- se stabileşte circuitul consumatorului 0 1,83 3,61 8,12 15,50 32,80 47,90
120
cel mai dezavantajat (ca poziţie faţă v 10 12 16 18 22,50 25
de sursă şi ca încărcare termică);
0 2,28 4.50 j 10,10 19,30 40,80 59,60
- se calculează presiunea disponibilă 180
v 14 16 20 22,50 27,50 30
pentru transportul aburului la consu¬
mator Hd cunoscând presiunea de re¬ 0 2,66 5,28 11,70 22,40 47,40 69,40
240
gim a cazanului Hcz
şi presiunea dis¬ v 16 18 22,50 27,50 35 35
ponibilă necesară la consumator Hc:
0 3,00 5,93 13,40 25,20 53,50 78,10
Hd= "cz- Hc[Pa] (4.3.11) 300
v 18 22,50 27,50 30 37,50 40
Tabelul 4.3.4. Viteze maxime admisibile în conductele instalaţiilor

cu abur de presiune joasă [Pa/m] (4.3.12)
Viteza maximă a aburului, [m/s]
V
Diametrul în care:
conductei Aburul în acelaşi sens cu condensatul Aburul în sens contrar cu condensatul 2/ - este suma lungimilor tronsoanelor
[in] [m] iar
Conducte Conducte Conducte Conducte a - este cota parte din presiunea dis¬
[mm]
orizontale verticale orizontale verticale ponibilă Hd, alocată pierderilor de
1/2 14 20 2 4 sarcină locale (a = 0,33 pentru in¬
stalaţii interioare);
3/4 18 22 2,5 5 - în funcţie de limita maximă a vitezelor
(tab. 4.3.4) în cazul necunoaşterii pre¬
I 22 25 4 6 siunii disponibile Hd;
- se calculează pierderile de sarcină
1 1/4 25 30 5 8
2(ffl + Z)c, pe tronsoanele circuitului
I 1/2 30 35 6 9 cel mai dezavantajat, urmând etapele
enunţate la instalaţiile de alimentare
57 x 3 35 40 7 cu apă caldă şi se compară cu pre¬
siunea disponibilă Hd, respectând
83 x 3,5 40 50 12 14 condiţia de echilibru hidraulic:
Tabelul 4.3.2. (continuare) Pierderile de sarcină liniare unitare R în conducte

Hd > Z(W + Z)c;
- se stabilesc diametrele conductelor
drepte alimentate cu abur de presiune joasă de condensat, în funcţie de debitele
de condensat, de tipul schemei de
B. Tipul ţevii Ţevi pentru construcţii
colectare a condensatului şi de regi¬
Nominal [mm] 57 x 3 70 x 3,5 76 x 3,5 89 x 3,5 108 x 4 159 x 5 mul termic al acestuia, urmărind indi¬
Diametrul caţiile din paragraful următor.
Interior [mm] 51 63 69 82 100 149
4.3.72 Dimensionarea conductelor
<P - debitul de căldură [kW]
R [Pa/m] de condensat
v - viteza aburului [m/s] Alegerea diametrelor conductelor de
1 2 3 4 5 6 7 8 condensat se face corespunzător celor
două tipuri de instalaţii:
0 15,20 27.40 35,00 54,50 92,70 271 - cu întoarcere liberă a condensatului;
5
v 5 6 6 7 8 10 - cu întoarcere prin pompare
0 19,90 35,70 45,40 70,60 120 350 •întoarcerea liberă a condensatului
8 în acest caz are loc o curgere gravita¬
v 7 8 8 9 10 14
ţională caracterizată de o presiune dis¬
0 24,90 44,70 56,70 88,40 150 435 ponibilă rezultată din diferenţa de cotă
12
v 8 10 10 12 14 18 geodezică dintre consumatori şi sursă.
0 31,00 55,80 70,90 110 187 541 H = Ah-pgp [Pa] (4.3.13)
18 unde:
v 10 12 12 14 16 22,50
Ah - este diferenţa de cotă între con¬
0 36,50 65,40 82,90 129 217 631 sumator şi sursă [mj;
24
v 12 14 16 16 20 25 pcd - densitatea condensatului în funcţie
0 41,20 73,70 43,60 145 245 710 de temperatură [kg/m3];
30 g - acceleraţia gravitaţională [m/s2];
v 14 16 18 20 22,50 27,50
p - coeficient care ţine seama de gradul
0 48,10 85,90 109 170 286 826 de umplere a conductei de condensat;
40
v 18 18 20 22.50 25 30 p = 0,5 - conducte neînecate (reţea in¬
0 54,30 97,00 123 191 322 930 terioară);
50 i] = 0,75 - conducte neînecate (reţea
v 18 20 22,50 25 27,50 35
exterioară);
0 59,90 107 136 210 355 1026 p = 1,0 - conducte înecate.
60
v 20 22,50 25 27,50 30 40 Această presiune disponibilă trebuie
0 69,90 124 158 245 414 1186 să acopere pierderile de sarcină de pe
80 traseul conductei de condensat, H >
v | 22,50 27,50 30 30 35 45
2.(RI + Z), care se calculează cu ajutorul
0 86,90 155 195 303 ! 510 ecuaţiei fundamentale a pierderilor de
120
v 30 35 35 40 45 sarcină utilizând debitele de condensat.
0 108 376
Pentru simplificarea calculelor, în ta¬
192 243
180 belul 4.3.5 sunt date diametrele con¬
v 35 40 45 50
ductelor de condensat cu întoarcere
0 126 222 284 liberă, în funcţie de capacitatea de
240
v 40 50 50 transport exprimată în debite de
căldură corespunzătoare aburului con¬
0 141
300 densat şi în funcţie de tipul de distribu¬
v 45
ţie, pentru cazurile uzuale.
•întoarcerea condensatului prin (1-a)- Hd _ (1 -0,33) -8000 belele 4.3.2 şi 4.3.3 şi se înscriu în
pompare R = tabelul centralizator 4.3.6.
mi 9
45,7
în această situaţie conductele de V - se face calculul de verificare, stabi¬
condensat transportă apă caldă, la lind pierderile de sarcină pe fiecare
secţiune plină. Alegerea diametrelor se = 113 Pa/m. tronson predimensionat {Rl+Z) şi pe
face urmând metodologia de dimensio¬ - se aleg diametrele preliminare Di ... întreg circuitul: 2(RI+Z), utilizând ta¬
nare a conductelor de apă caldă, în Dg, în funcţie de sarcina termică de belele 4.3.2 şi 4.3.3 şi înscriind în ta¬
funcţie de debitul de condensat Gc şi o pe tronsoanele 1...9, <Pi ... <Pg şi belul 4.3.6;
viteză vc < 1 m/s. Pentru determinarea pierderea de sarcină liniară unitară - se stabilesc presiunile disponibile
pierderilor de sarcină, vezi § 5.4. medie R= 113 Pa/m, utilizând ta- în noduri, pentru dimensionarea
mi
Exemplul de calcul 1 Tabelul 4.3.5. Capacitatea de transport a conductelor de condensat

Se consideră o instalaţie de încălzire exprimată în debite de căldură [kW]
alimentată cu abur de presiune joasă, Distribuţie inferioară şi conducte
Distribuţie superioară
cu distribuţie superioară, având sche¬ Diametrul
de condensat înecate; orizontale
ma reprezentată în figura 4.3.9. conductei şi conducte de condensat
sau verticale, cu distanţa dintre corpul
Se cunosc următoarele mărimi; [in] neînecate de încălzire cel mai depărtat de sursă
- debitele de căldură necesare la [mm]
consumatori şi pe tronsoane: orizontale verticale până la 50 m 50 ... 100 m peste 100 m
0, = 4> = 2,5 kW; 1/2 4,65 6,96 32,48 20,88 9,28
<*>,„ = <*>,v= 1.85 kW;
<t> v= 0VI = 3,0 kW; 3/4 17,40 25,52 81.20 52,20 29,00
<*v„ = 1.5 kW;
= 1-2 kW; 1 32,48 48,72 145.00 92,80 46,40
0(X= 1,9 kW;
1 78,89 116,00 313,20 203,00 98,60
<Pcoifl = 12,4 kW; 1/4
<Pcolin = 10,4 kW; 1 1/2 120,64 179,80 435,00 290.00 133,40

<*ram = 26,5 kW;
- lungimile tronsoanelor conductelor 2 249,40 371,20 754,00 510,40 249,40
de abur:
/, 14,2 m;
= 57 x 3 365,40 545,20 1 102,00 719,20 365,40
l2 = 5,7 m; 63,5 x 3,5 493,00 734.28 1450,00 986,00 493,00
l3 = k = 5,3 m;
ls = 4,8 m; 76 x 3 580,00 870,00 1740.00 1218,00 580,00
l6 = b= le= 3,0 m;
lg = 1,4 m; 70 x 3,5 696,00 1044,00 2146.00 1450,00 696,00
- lungimile tronsoanelor conductelor
de condensat: 83 x 3,5 870,00 1299,20 2610.00 1740,00 870,00
/; = 5,2 m; 89x3,5 1044,00 1566,00 3074,00 2088,00 1044,00
l'2 = 4,3 m; m;
l'3 = l'4 = 5,3 95 x 3,5 1276,00 1914.00 3596,00 2320,00 1276,00
i'5 = 4,8 m;
l'7= l‘a= 3,0 m; 102 x 4 1450,00 2146,00 4060,00 2784.00 1450,00
l'g = 1,5 m;
- presiunea de regim a cazanului
este de 1,1 bar, deci o suprapresi- 0
une de 0,1 bar;
<î>taf0
t® n
Hcz = 10 000 Pa.
Se cere dimensionarea conductelor
de distribuţie abur şi de colectare a
A® UI
Rix Rvi Rv
condensatului. <1>IX <Wi <l>v
a) Calculul conductelor de abur: r T"0
- se stabileşte circuitul corpului de în¬
călzire cel mai dezavantajat care,
pentru exemplul de calcul este circu¬
Rvm
>]>» | <biv
—— T1 1 -Bl
«Km
$vi
I Nit
Me
® ;
itul de alimentare al corpurilor de în¬ 19
călzire R\ şi Ru . RVM rRli Ri
- se calculează presiunea disponibilă
I 'l>vn 1 1
pentru acest circuit;

t" 1
ram I
Hd = Hcz - Hc = 10.000 - 2000 = 8000 Pa;
în care: ©
uâ
0T l’s
Hcz = 10 000 Pa şi
Hc = 2000 Pa (corpuri de încălzire de
tip radiator).
- se calculează pierderea de sarcină
medie liniară unitară fî pe circuitul 5
considerat cu relaţia: Fig. 4.3.9. Schema instalaţiei din exemplul de calcul 1.
racordurilor celorlalte corpuri de în¬ Tabelul 4.3.6. Tabel centralizator pentru calculul conductelor de abur
călzire şi a coloanelor.
Astfel: Calculul primar Calculul de verificare
Nr.
•racord corp încălzire fî((( şi R ly:
tronso¬
Hm = HIV = I(Ri + Z)8g = 469 Pa. <P v D / R Rl
u Z Rl + Z 1{RI + Z)
•racord corp încălzire Ry şi Ryr nului [kW] [m/s] [in] [m] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa]
Hy = Hyi = I(Ri + Z)7,8,9 = 653 Pa.
•racord coloana I: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
HC0II = Z(RI + Z)6.7.8,9 = 1073 Pa.
•racord coloana II: Hd = 8000 Pa Corp de încălzire i?, Rml = l I3 Pa /m
Hco,n=I(RI+Z)5,6,7,8,9= 1888 Pa- 1 68,6 34 1 1/2 14,2 230 3266 ! 2.5 975 4241 7872
•racord coloana III:
Hcol III = I(RI +Z) 4,5,6.7.8.9 = 24 16 Pa. 2 42,l 22 l I/2 5.7 100 570 l,0 155 725 363 1
•racord coloana IV: 3 37.5 19 I 5,3 78 413 l,0 77 490
Hcol IV = 1(RI +Z)3,4,5,6,7, 8,9 = 2906 Pa. I/2 2906
- se aleg diametrele preliminare în 27,1 19
4 1 1/4 5.3 85 451 1.0 77 528 2416
funcţie de sarcinile termice pe tron¬
soane şi rezistenţele medii calculate 5 14,7 18 4,8 115 552 3,5 263 815 1888
pe fiecare circuit care pleacă din
6 14,7 18 3,0 1 15 345 1,0 75 420 1073
nodul respectiv, urmărind metoda
descrisă la punctele 1 ... 6. 7 8,7 10 1 3,0 43 129 1,0 55 184 653
b) Dimensionarea conductelor de
condensat. 8 5,0 10 3/4 3,0 50 150 2,0 110 260 469
Conductele de condensat se dimen¬ 9 2,5 9 1/2 1,4 60 84 2,5 125 209 209
sionează separat ţinând seama de sis¬
9
temul de întoarcere a condensatului, Z(Ri+Z) = 5960 + 1912 = 7872 < 8000 Pa
gravitaţional sau prin pompare. în cazul 1
de faţă instalaţia este cu recuperarea
gravitaţională a condensatului. Tabelul 4.3.7. Tabel centralizator privind dimensionarea
Etapele de calcul sunt următoarele:
conductelor de condensat
- se identifică tronsoanele reţelei de
colectare a condensatului, prin nu¬ Număr
*7' *8’ *9 5' 4' 3' 2' *1
merotarea lor de la 1’ ... 9', definind tronsoane
debitele de căldură <î>]... <fP, cores¬
punzătoare aburului condensat. 4>'[kW] 6,0 9.7 14,7 14.7 27, 1 37,5 42,1 68,6
- se aleg diametrele conductelor de D [in] 1/2 3/4 3/4 3/4 1 1 1/4 1 1/4 1 1/4
condensat, în funcţie de capacitatea
de transport al condensatului [kW] * Tronsoane de conducte montate vertical
folosind tabelul 4.3.5. Calculele sunt
centralizate în tabelul 4.3.7.
funcţiune a instalaţiei; zona de lucru, deci într-un plan situat

4.4. încălzirea - evitarea pericolului de îngheţ; chel¬ la 1,5...2,0 m de la pardoseală. Tem¬
cu aer cald tuieli de investiţii mai reduse; peratura şi viteza aerului cald introdus
- cuplarea acestui sistem cu sistemul în încăpere au valori diferite faţă de pa¬
Sistemele de încălzire cu aer cald uti¬ de ventilare. rametrii aerului interior, dependente de
lizează aerul ca agent termic de Ca dezavantaje ale acestui sistem de sistemul de distribuţie a aerului.
transport. Spre deosebire de sistemele încălzire se pot enumera: b) pentru clădiri de locuit şi cele din sec¬
de încălzire cu apă caldă şi fierbinte sau - transportul unor debite mari de aer cald torul terţiar, trebuie verificaţi parametrii
abur, în care energia termică se trans¬ pentru acoperirea pierderilor de cădură, confortului termic 0j şi v. precum şi
mite la consumatori prin intermediul datorită capacităţii termice scăzute a nivelul de zgomot în zona de şedere, în
unor schimbătoare de căldură (corpuri aerului, de numai 1,0 kJ/kg-K faţă de raport cu valorile admise.
de încălzire, echipamente, aparate ter¬ 4,185 kJ/kg-K căldura specifică a apei; încălzirea aerului în sistemele de încăl¬
mice etc.), în sistemele cu aer cald - răcirea rapidă a încăperilor, după în¬ zire cu aer cald se face prin schimb de
agentul termic este utilizat direct de treruperea alimentării cu aer cald; căldură superficial la nivelul suprafeţei
consumator fără un schimbător de căl¬ - încălzirea neuniformă a spaţiilor inte¬ unui furnizor de energie termică, care
dură intermediar. Sarcina termică nece¬ rioare atât în plan vertical cât şi în poate fi, spre exemplu, focarul unei sobe
sară a încăperilor poate fi acoperită în plan orizontal, datorită repartiţiei neu¬ sau o baterie de încălzire. După modul de
întregime cu ajutorul acestui sistem sau niforme a debitelor de aer cald şi a amplasare a sursei de energie termică
poate fi preluată numai parţial, fiind fenomenelor de stratificare termică; pentru încălzirea aerului faţă de spaţiul
completată de alte tipuri de sisteme de - supraîncălzirea zonei superioare a care frebuie alimentat cu căldură, se pot
încălzire, în conformitate cu destinaţia spaţiilor interioare, având implicaţii defini sisteme de încălzire cu aer cald
încăperii şi soluţia tehnică adoptată. negative asupra consumurilor ener¬ locale sau centralizate.
Deşi utilizează ca agent termic aerul, in¬ getice;
stalaţiile de încălzire cu aer cald nu tre¬ - răspândirea mirosurilor neplăcute şi a 4.4.2. Instalaţii de încălzire cu
buie asimilate sistemelor de ventilare, altor nocivităţi în cazul sistemelor de preparare locală a aerului cald
deoarece scopul celor două tipuri de in¬ încălzire care utilizează, parţial sau
stalaţii este diferit. în timp ce instalaţiile total, aerul recirculat; Instalaţiile de încălzire locală cu aer
de ventilare sunt concepute pentru a - riscul apariţiei zgomotelor, în funcţie cald sunt cele mai simple forme de ali¬
asigura, în primul rând, calitatea aerului de performanţa echipamentelor, care mentare cu căldură, care furnizează
interior, prin procedee de tratare a devin supărătoare în încăperi de lo¬ debitul de aer cald necesar unui spaţiu
acestuia, instalaţiile de încălzire cu aer cuit sau din sectorul terţiar. adiacent sursei termice. Aceste siste¬
cald sunt destinate exclusiv creşterii en- - dificultăţi în reglarea termică a insta¬ me au ca element central sursa de
talpiei aerului introdus în încăperi. în ge¬ laţiei în funcţie de necesităţile ener¬ energie termică pentru încălzirea aeru¬
neral, în clădirile echipate cu instalaţii de getice interioare. lui, distribuţia acestuia făcându-se na¬
ventilare mecanică, sarcina termică Instalaţiile de încălzire cu aer cald au tural sau forţat (cu ajutorul unui venti¬
pentru încălzire este preluată, total sau drept scop acoperirea pierderilor energe¬ lator, în spaţiul din imediata apropiere).
parţial, de aceste sisteme. tice şi asigurarea condiţiilor de confort ter¬ Sursele de energie care încălzesc
mic interior. Pentru zonele de şedere tre¬ aerul se pot clasifica astfel;
4.4.1. Criterii privind utilizarea buie asigurate valorile temperaturii aerului a) agregate cu focar propriu;
încălzirii cu aer cald interior 0 şi a vitezei curenţilor de aer v , b) aeroterme;
recomandate de normative şi literatura de c) dispozitive multifuncţionale.
Instalaţiile de încălzire cu aer cald specialitate şi anume:
sunt folosite pe scară largă, mai ales, în a) pentru spatiile industriale, valorile pa¬ 4.4.2.1 încălzirea cu agregate
sectorul industrial, în organizările de rametrilor confortului termic în zona de cu focar propriu
şantier şi în spaţii cu destinaţii provizo¬ lucru sunt reglementate de Normele de în această categorie intră sistemele
rii sau în spaţii mari şi aglomerate, unde protecţie a muncii, în funcţie de de încălzire a aerului cu sobe de dife¬
în anumite situaţii pot fi combinate cu categoria de muncă şi de specificul rite structuri şi materiale şi generatoa¬
alte tipuri de sisteme de încălzire, ca, procesului de producţie (tab. 4.4.1). rele de aer cald. Spaţiul de încălzit se
de exemplu, cele cu corpuri de încălzire Aceste valori trebuie respectate în reduce la o încăpere sau la un număr
sau panouri radiante, pentru a asigura
Tabelul 4.4.1. Valorile parametrilor confortului termic minim în zona de lucru
confortul termic local. în cazul consu¬
matorilor casnici, încălzirea cu aer cald Temperatura Umiditatea Viteza
Specificul procesului pe Categoria
este, în principal, de tip local iar pentru Grupa
producţie de muncă
aerului B, relativă cp, maximă v,
rc] [%] [m/s]
cei din sectorul terţiar utilizarea acestui
Degajări neînsemnate de Uşoară I6 0,25
sistem devine din ce în ce mai atractivă
pe măsură ce performanţele tehnologi¬ I căldură şi umiditate Medie I5 60 0,45
normală Grea 0,25
ce ale echipamentelor conduc la redu¬
cerea zgomotelor şi la o distribuţie uni¬ Uşoară I6 0,20
Degajări neînsemnate de
formă a aerului în încăperi. Este interzi¬ II
căldură şi umiditate scăzută
Medie I5 50 0,40
să folosirea acestui sistem de încălzire Grea I0 0,20
în zonele cu degajări de praf sau alte Uşoară I5 0,45
surse de poluanţi, în absenţa instalaţii¬ Degajări însemnate de
III Medie I3 Nenormat 0,45
lor de ventilare locală. căldură
Grea 8 0,30
Instalaţiile de încălzire cu aer cald
IO - 22 Max. 80
prezintă, în raport cu celelalte tipuri de I
Degajări mari de umiditate I 22 - 24 70 - 80
instalaţii de încălzire, anumite avantaje: IV Uşoară 0,20...0,50
- încălzirea rapidă a incăperilor şi a şi regim termic controlat 24 - 27 70 - 55
!˙
spaţiilor industriale, după punerea în 27 Max . 55
redus de încăperi, distribuite în jurul mandă agregatele de încălzire locală cu în ceea ce priveşte amplasarea
aceleiaşi surse de încălzire. aer cald, cu circulaţie forţată, de tipul aerotermelor, soluţia se stabileşte în
în ceea ce priveşte sobele, acestea aerotermelor de perete sau de tavan. funcţie de dimensiunile interioare ale
sunt destinate consumatorilor indivi¬ Aerotermele sunt echipamente pen¬ încăperii, de elementele constructive,
duali. Ele au un focar pentru arderea tru încălzirea aerului, care au ca ele¬ de spaţiul acoperit cu aer cald de o
combustibililor solizi, lichizi sau gazoşi, mente componente principale o baterie aerotermă şi, eventual, de amplasarea
un sistem de canale în şicane, pentru de încălzire şi un ventilator. Câteva unui alt sistem de încălzire.
evacuarea gazelor de ardere la un coş tipuri constructive sunt descrise în
şi o manta exterioară care poate fi din capitolul 6.5. 4.4.2.2.1 Aeroterme de perete
oţel, fontă, teracotă sau faianţă. Trans¬ Un sistem de încălzire cu aeroterme Aerotermele de perete se montează
ferul de căldură către aer se face la ni¬ presupune alegerea tipului de aparat şi pe pereţii exteriori sau pe stâlpii de re¬
velul pereţilor focarului şi al canalelor amplasarea acestora în spaţiul interior. zistenţă ai clădirii. Prin amplasarea aces¬
de gaze de ardere. De aceea, este La alegerea tipului, aeroterme de pla¬ tora în interiorul unor hale cu deschideri
foarte importantă etanşarea acestor fon sau de perete, trebuie avut în ve¬ mari se urmăreşte o distribuţie cât mai
suprafeţe şi asigurarea unei suprapre- dere următoarele criterii: uniformă a aerului cald în zona de lucru,
siuni în spaţiul de trecere a aerului, - structura de construcţie a clădirii sau la parametrii corespunzători categoriei
pentru a evita orice fel de scăpări de a spaţiului de încălzit; de muncă. Fiecare tip de aerotermă de
gaze de ardere pe traseul aerului cald. - distribuţia şi gabaritul echipamentelor perete este definit în fişa tehnologică, de
Evacuarea gazelor de ardere se face, tehnologice din incintă; către producător, prin două mărimi ca¬
în general, natural, tirajul fiind asigurat - destinaţia încăperii şi procesul tehno¬ racteristice distribuţiei aerului cald şi
de înălţimea coşului de fum şi diferenţa logic; anume: înălţimea maximă de montare H
de densitate între aerul exterior şi ga¬ - amplasarea locurilor de muncă sau şi lungimea de bătaie a jetului L, aşa
zele de ardere. Distribuţia aerului încăl¬ de şedere; cum se vede în figura 6.5.2.
zit este, de regulă, naturală. - amplasarea surselor de nocivităţi; în ceea ce priveşte numărul necesar
în fig. 4.4.1, sunt prezentate două - tipul de agent termic disponibil (apă de aeroterme într-o anumită încăpere,
sisteme de încălzire locală cu aer cald caldă, apă fierbinte, abur). acesta depinde de mărimea sarcinii
utilizând sobele şi anume: termice care trebuie acoperită, de con¬
- încălzirea unei încăperi sau a câtorva diţia de a avea cel puţin 2-3 schim¬
spaţii dispuse în jurul locului de am¬ buri de aer pe oră pentru a asigura un
plasare a sobei; grad acceptabil de uniformizare a dis¬
- încălzirea unor încăperi aflate pe do¬ tribuţiei aerului cald şi de capacitatea
uă niveluri diferite, distribuţia aerului termică a echipamentului.
cald la etaj fiind făcută cu ajutorul La amplasarea aerotermelor de pere¬
unor canale de tablă de lungime limi¬ te se au în vedere următoarele:
tată şi bine izolate termic. 2 - înălţimea de montare trebuie să fie de
Aerul cald este aspirat prin deschi¬ cel puţin 2 m de la pardoseală, pentru
deri perforate la partea inferioară a so¬ / 1 a nu împiedica circulaţia oamenilor şi a
bei şi evacuat, în mod natural, în spa¬ 3_ nu perturba procesul tehnologic, dar
tiile de încălzit, pe la partea superioară, nu mai mare decât cea indicată de
prin guri de refulare prevăzute cu cla- producător în fişa constructivă;
pete pentru reglarea debitului. - distanţa dintre două aeroterme alătu¬
a
Un caz particular al acestor sisteme rate trebuie să fie între 6 şi 12 m (fig.
cu focar propriu, îl reprezintă unele 4.4.3), dacă nu există alte recomandări
tipuri de şeminee (fig. 4.4.2), care sunt 3, specifice indicate de furnizor;
mijloace de încălzire locală cu o com¬ - distanţa dintre două aeroterme aşe¬
ponentă radiantă foarte importantă dar zate faţă în faţă este în funcţie de
care pot furniza şi aer cald într-un sis¬
tem constructiv particular.
Generatoarele de aer cald sunt des¬
/2 t/4
A./
crise pe larg în capitolul 6.5. Cu excep¬
ţia celor care utilizează energia electri¬ P
O
că, generatoarele de aer cald au un
focar propriu pentru arderea unui anu¬
/
i U|]
2
mit tip de combustibil. Aceste agregate
se folosesc în mod special în spaţiile
îndustriale sau în spaţii temporar ocu¬
/
/
/
3 â m
I
/ 1
pate, cu volume mari. Ele sunt mobile
sau fixe, în funcţie de capacitate şi de
scopul pentru care sunt utilizate. Se
b
dimensionează şi se aleg în funcţie de
debitul de aer cald furnizat, în raport de Fig. 4.4.1. Sistem local de încălzire ETş
cu aer cald utilizând sobe: 1
sarcina termică ce trebuie acoperită.
a - încălzirea încăperilor la acelaşi ni¬ Fig. 4.4.2. încălzire locală cu
4A.2.2 încălzirea cu aeroterme vel; b - încălzirea încăperilor de la nive¬ şeminee generatoare de aer cald:
încălzirea spaţiilor cu volum mare de luri diferite;
1 - intrare aer rece; 2 - ieşire aer cald;
aer pune probleme deosebite în ceea 1 - focar; 2 - perete exterior al sobei din
teracotă; 3 - guri de aer; 4 - canale de 3 - geam termoizolant; 4 - evacuare
ce priveşte încălzirea uniformă a zonei
aer cald. gaze de ardere.
de lucru. Pentru aceste situaţii se reco-
bătaia jetului, astfel încât să fie aco¬ structiv, el se compune dintr-un venti¬ apartament, contribuind la realizarea
perit cu aer cald tot spaţiul dintre ele; lator axial şi o baterie de încălzire cir¬ unor economii energetice importante.
- în cazul halelor cu deschideri foarte mari culară (fig. 4.4.5 a). Aceste echipamen¬
se poate alege o soluţie mixtă şi anume, te funcţionează, de obicei, numai cu 4.4.Z3 încălzirea cu dispozitive de
amplasarea aerotermelor de perete pe aer recirculat şi sunt amplasate într-un destratificare a aerului cald
conturul încăperii şi a aerotermelor de spaţiu auxiliar central, de exemplu într- Unul din dezavantajele majore ale sis¬
plafon pentru zona centrală. un vestibul. Distribuţia aerului cald în temelor de încălzire cu aer cald „clasi¬
Temperatura aerului cald refulat de încăperile alăturate se face prin goluri ce", care se manifestă în incintele cu
aeroterme 0r se alege astfel încât prin practicate la partea superioară, ca în volum şi înălţime mare este fenomenul
amestec cu aerul interior să asigure în fig. 4.4.5 b, iar recircularea aerului are de statificare termică. Acesta generează
zona de lucru parametrii de confort co¬ loc prin fante, la nivelul plintelor sau o supraîncălzire a volumului de aer de la
respunzători intensităţii muncii. Tempe¬ prin goluri mascate practicate la partea partea superioară şi menţinerea unor
ratura de refulare este în funcţie de inferioară a uşilor. straturi de aer rece la partea inferioară a
înălţimea de montare a aerotermei şi Acest sistem de încălzire poate exis¬ acestor spaţii. Consecinţele acestui fapt
se recomandă ca valoare maximă ta în paralel cu sistemul de încălzire cu se resimt în înrăutăţirea microclimatului
0r <r 45 °C, dacă aerotermul este am¬ corpuri de încălzire care asigură o interior, în efecte nedorite asupra flu¬
plasat la mai puţin de 3,5 m de pardosea¬ încălzire de gardă. Domotermul asigură xurilor tehnologice şi, în mod special,
lă şi 6r 70 °C, pentru înălţimi mai mari. intrarea rapidă în regim termic a unui asupra consumurilor de energie termică.
în situaţia în care, din motive tehnice,
aerotermele trebuie montate la înălţimi I.|=12m l-i=6m
de peste 3,5 m, preluarea aerului din
încăpere se face prin canale verticale şi B B B B B JP B B B JB'
guri de absorbţie amplasate cât mai jos I I 1 î c\i
în zona de lucru, ca în fig. 4.4.4 a. în V/
caz contrar, eficienţa energetică a sis¬ i A
t t î t t t t t
temului de încălzire este mult diminua¬ B B B B B E B B B
tă, existând riscul ca zona de lucru să
rămână neîncălzită, aşa cum se vede în a b
fig. 4.4.4 b. l1=6...12m
Aerotermele pot funcţiona cu aer re- Fig. 4.4.3. Amplasarea aerotermelor
circulat, aer proaspăt sau amestec, în E E B B de perete în planul unei încăperi:
funcţie de caracteristicile constructive I I I a - cazul încăperilor cu lăţime I > L
ale echipamentului. Din acest punct de
vedere, dacă sistemul de încălzire cu
aer cald nu este însoţit de un sistem
de ventilare, la proiectare se ţine sea¬
ma de normele de protecţie a muncii şi a
---
t
a
B
I
t
a
--
I
t
a
B
t
a
t
a
E
I
a
t
(bătaia jetului);
b - cazul încăperilor cu lăţime I < 2 L;
c- cazul încăperilor cu dimensiuni mari
h- distanta dintre două aeroterme
alăturate.
valorile minime necesare pentru debitul
de aer proaspăt, impuse de normele c
sanitare şi menţionate în capitolul pri¬
vind instalaţiile de ventilare.
4A2.2.2 Aeroterme de plafon

Aerotermele de plafon se deosebesc
de cele de perete prin modul de distri¬
buţie a aerului. Din acest punct de vede¬
0 0 0 % Q
re ele se definesc printr-o suprafaţă in¬
© ©
terioară acoperită cu aer cald. Construc¬ a b
tiv, gura de refulare poate dirija jetul de
Fig. 4.4.4. Circulaţia aerului cald în funcţie de zona de aspiraţie:
aer direct în jos, în cazul montării la
înălţimi mai mari de 4 m de pardoseală a - aspiraţie în zona inferioară; b - aspiraţie în apropierea zonei de refulare
sau pentru înălţimi de montare mai mici, (scurtcircuit);
se prevede un dispozitiv de împrăştiere 1 - zona de lucru.
laterală a jetului, de tip anemostat.
Aceste tipuri de aeroterme, ca şi cele 4
î I
de perete, au bateria de încălzire alimen¬ o o
tată cu agent termic apă caldă, apă fier¬
binte sau abur, în funcţie de tipul con¬ © ©
structiv. De asemenea, ele funcţionează
cu aer recirculat, aer proaspăt sau ames¬
a 5
tec. Câteva tipuri constructive ale aero¬
termelor de tavan sunt prezentate în
capitolul 6.5. b
Un caz particular al aerotermelor de Fig. 4.4.5. Domoterm:
plafon îl constitue domotermul. Acesta a - secţiune prin aparat; b - modul de amplasare în plan vertical
este un aparat care poate asigura aerul 1 - ventilator axial; 2 - baterie de încălzire; 3 - cameră de trecere a aerului cald
cald necesar pentru încălzirea parţială (plafon dublu); 4 - gură de refulare a aerului cald; 5 - goluri pentru circulaţie aer;
sau totală a unui apartament. Con- 6 - cameră; 7 - vestibul.
Pentru limitarea acestor efecte nedorite mite normale. Se înregistrează însă, valori că între 9 şi 450 kW. Spirojet poate
se acţionează prin metode şi aparate de mai ridicate ale vitezei curenţilor de aer în funcţiona ca un sistem de destratificare
ultimă generaţie, în două direcţii: zona periferică, însoţite de temperaturi şi sursă de căldură în paralel cu un sis¬
- destratificarea aerului, deci distruge¬ mai scăzute, datorită amestecului aerului tem de încălzire cu aer cald „clasic" sau
rea stratificării rezultate ca urmare a cald cu cel rece pătruns din exterior, poate fi o soluţie de încălzire unică pen¬
gradientului de temperatură; provocând un disconfort termic local. tru anumite tipuri de hale industriale.
- antistratificare, deci împiedicarea în ceea ce priveşte aparatele destra- Destratificatorul SPIROTHERM (fig.
dezvoltării fenomenului de stratificare tificatoare, acestea pot fi folosite în 4.4.8 b) are aceeaşi structură ca şi SPI¬
termică. două variante: ROJET. Fiind echipat cu baterii de încăl¬
- numai pentru eliminarea gradientului zire de capacităţi mari, care variază între
4.4.2.3.1 Soluţii pentru destratificarea de temperatură, în paralel cu un sis¬ 9 si 72 kW, SPIROTHERM este recoman¬
aerului cald tem „clasic" de încălzire, ca de exem¬ dat în mod special ca sistem de încălzire
Studiile experimentale, asupra încălzirii plu destratificatorul TRANSCIAT; cu aer cald în noile hale industriale.
cu aer cald a incintelor cu înălţimi mari, - pentru acoperirea parţială sau totală a
au demonstrat dezvoltarea unui gradient necesarului de căldură al incintei, 4A2.3.2 Soluţii pentru evitarea
de temperatură de 1...1,5 K/m şi o tem¬ evitându-se formarea stratificării termi¬ stratificării termice
peratură a stratului de aer de la partea ce, cu echipamente de tip SPIROJET Sistemele au ca scop limitarea miş¬
superioară de circa 50 °C (fig. 4.4.6 a). sau SPIROTHERM. cării ascensionale a aerului cald, aşa
Sistemul de destratificare constă Destratificatorul TRANSCIAT, prezen¬ cum se vede în fig. 4.4.9. Soluţia prac¬
într-o soluţie care să distrugă această tat schematic în fig. 4.4.7, se compune tică constă în introducerea unor jeturi
aşezare în straturi a aerului cald şi să dintr-un grup motor - ventilator cu ac¬ de aer dirijate de sus în jos, având pa¬
micşoreze semnificativ temperatura ae¬ ţiune directă pe verticală, prevăzut cu rametrii dependenţi de temperatura ae¬
rului de la partea superioară a incintei. un motor monofazat cu mai multe vite¬ rului cald ascensional şi de înălţimea in¬
Practic, se utilizează anumite aparate ze, un ventilator elicoidal şi jaluzele bi¬ cintei. Studiile experimentale au de¬
speciale, cu debit mare de aer, monta¬ direcţionale. Se execută în patru tipodi- monstrat că un asemenea sistem de în¬
te la partea superioră a halelor. Aces¬ mensiuni cu debite de aer de la 2.450 la călzire cu aer cald permite o stratificare
tea dirijează aerul cald de la partea 10.700 m3/h. Varianta GRA -T refulează termică doar până la 0,2 K/m.
superioară spre partea inferioară printr- turbionar, iar varianta GIROTERM refu¬ Una din soluţiile experimentate şi
o mişcare rotaţională în zona centrală, lează tip ciclon. care a condus la aceste performanţe
generând o mişcare periferică de jos în Destratificatorul SPIROJET este un este un sistem de distribuţie a aerului
sus (fig. 4.4.6 b). aparat de încălzire cu aer cald, cu ac¬ cald, prin difuzoare speciale, montate
Aplicând această soluţie se obţine o ţiune de sus în jos prin jeturi generate pe un canal de distribuţie a aerului am¬
reducere substanţială a gradientului de într-o mişcare de spirală, aşa cum se plasat la partea superioară a unei hale
temperatură, până la valori de vede schematic în fig. 4.4.8 a. El este e- industriale (fig. 4.4.10).
0,3...0,6 K/m. în ceea ce priveşte viteza chipat cu un ventilator axial cu debite
şi temperatura curenţilor de aer, acestea de aer de la 2500 la 40000 m3/h şi o
se menţin, în zona centrală de lucru, în li- baterie de încălzire având puterea termi¬
AS f
0| =+50°G fool
A
E pi
I i \ io
A( jl i \
/ \
i
AR >>e;=+10°C / \
a
a b
Fig. 4.4.6. Circulaţia aerului în incinte înalte încălzite cu aer cald:
a - stratificarea aerului în cazul încălzirii cu generatoare „clasice";
b - circulaţia aerului în cazul dispozitivelor de destratificare;
S'
AR - aer rece; AC - aer cald; AS - aer cald stratificat. _
+aer 2
ft j±L -nh
O,
aer
A rti 3
OK
b
a b Fig.4.4.8. Sisteme de destratificare:
Fig. 4.4.7. Destratificator TRANSCIAT: a - tip SPIROJET;
a - aeroterm GRA -T; b - aeroterm GIROTHERM. b - tip SPIROTHERM.
Difuzoarele sunt echipate cu palete ră şi o uniformizare a temperaturii în menteie de recuperare a energiei termi¬
cu înclinare variabilă (fig. 4.4.11), pen¬ zona de lucru. ce (bateria de recuperare a căldurii şi
tru a genera un jet de aer turbionar, Unele echipamente pot fi utilizate ventilatorul de evacuare) se montează în
axial sau radial, realizând o mişcare de atât pentru încălzirea cât şi pentru ră¬ exteriorul clădirii în timp ce sistemul de
inducţie în apropierea jetului. Fenome¬ cirea încăperilor. Ele pot fi amplasate la încălzire a aerului se află la partea inte¬
nul conduce la antrenarea unui volum înălţimi diferite, având posibilitatea de rioară. Introducerea aerului cald în incin¬
mare de aer interior şi are drept con¬ a genera jeturi radiale sau turbionare. tă se face printr-un difuzor de construc¬
secinţă scăderea influenţei presiunii Ca un exemplu pot fi menţionate unită¬ ţie specială care asigură o mişcare gira-
termice ascensionale, eliminarea stra¬ ţile de inducţie SDA, tip HALTON (fig. torie a jetului de aer evitând astfel stra¬
tului de aer cald de la partea superioa¬ 4.4.12), caracterizate printr-un debit de tificarea termică.
aer specific V [l/s] şi un nivel de
zgomot foarte scăzut, fiind recoman¬ 4.4.3. încălzirea cu aer cald
date în instalaţiile de încălzire cu aer cu preparare centralizată
O O O O O cald cu viteze mici pe canalele de dis¬
tribuţie, de la 2 până la 8 m/s. Sistemul de încălzire este alcătuit
dintr-un agregat care furnizează aerul
1 4.4.2A încălzirea cu agregate cald, o reţea de canale de distribuţie şi
© multifuncţionale dispozitive pentru introducerea dirijată
'3 Sistemul de încălzire cu aer cald se a aerului cald în spaţiile încălzite. Insta¬
realizează cu un agregat complex care laţiile de încălzire centrală cu aer cald
© răspunde atât necesităţii de a evita pot funcţiona cu distribuţie naturală,
stratificarea termică interioară cât şi pentru instalaţii de capacităţi mici sau
î gestionării eficiente a consumurilor cu distribuţie forţată, pentru marea ma¬
J energetice prin recuperarea parţială a
energiei termice. Un exemplu de agre¬
joritate a cazurilor. Aceste sisteme de
încălzire sunt alcătuite din aceleaşi
Fig. 4.4.9. Folosirea sistemului de gat multifuncţional performant este a- componente ca şi instalaţiile de venti¬
antistratificare: gregatul tip HOVAL, prezentat schema¬ lare. în plus, obligativitatea ca orice in¬
tic în fig. 4.4.13. stalaţie de încălzire centrală cu aer
1 - jeturi de aer cald - zonă neutră;
2 - ascensiunea aerului cald; Cele două componente constructive, cald cu distribuţie forţată să funcţione¬
3 - zonă neutră. sistemul de recuperare energetică şi ze cu minimum 10 % aer proaspăt,
sistemul de introducere a aerului cald, transformă toate instalaţiile de acest
au cote de montare diferite. Echipa- tip în instalaţii de ventilare. Ca urmare,
A \
1 2_ _3_
3 i
4
a b
C—
* < 35 dB(A)
s'.-itSfm
SDA 250
.11 :
Fig. 4.4.10. Amplasarea sistemului SDA 315
de antistratificare.
SDA 400
SDA 500
SDA 630
__ 200
qv(l/s) 50 100 300 500 1000 2000 3000
c
Fig. 4.4.12 Unităţi de inducţie tip HALTON:
a - unitate SDA cu jet radial; b - unitate SDA cu jet turbionar;
c - caracteristici nominale;
Fig. 4.4.11. Difuzor cu flux turbionar 1 - paletă rotor; 2 - carcasă difuzor; 3 - ax rotor; 4 - jet de aer radial; 5 - jet
pentru antistratificare._ de aer axial.
în proiectarea şi execuţia lor, se res¬ între 7,5 şi 9 m/s). de sarcină mai mici în raport cu cele
pectă prevederile „Normativului pentru în funcţie de presiunea aerului, cana¬ rectangulare.
proiectarea şi execuţia instalaţiilor de lele de aer se clasifică în trei categorii: Cel mai folosit material pentru con¬
ventilare", I 5. - presiune joasă, între 125 şi 500 Pa; fecţionarea canalelor de transport aer
în fig. 4.4.14, sunt prezentate sche¬ - presiune medie, între 750 şi 1500 Pa; cald este tabla zincată. în cazuri speci¬
matic sistemele de încălzire centrală cu - presiune înaltă, peste 2500 Pa. ale, se execută canale din aluminiu,
aer cald cu distribuţie forţată. în Secţiunea canalelor de aer cald este oţel uşor, fibre de sticlă, materiale tex¬
principal, se identifică trei variante: rectangulară sau circulară. Secţiunile tile etc. Grosimea tablei este în funcţie
- funcţionare numai cu aer recirculat rectangulare sunt mai des utilizate din de presiunea din sistem şi mărimea
(fig. 4.4.14 a), pentru spaţiile mici, motive de economie de spaţiu, deşi secţiunii.
fără degajări de nocivităţi, menţionate consumul de metal este mai mare Distribuţia aerului, de la agregat la
în normativul I 5; comparativ cu cele circulare. Piesele difuzorul de aer cald, diferă în funcţie
- sistemul cu aer în amestec, funcţio¬ speciale (schimbări de secţiune, coturi, de destinaţia, arhitectura şi structura
nând cu unul sau două ventilatoare ramnificaţii etc.) de secţiune rectangu¬ clădirii. Printre diversele moduri de dis¬
(fig. 4.4.14 b, c); lară ocupă mai puţin spaţiu la secţiune tribuţie a aerului cald, pot fi menţiona¬
- funcţionare numai cu aer proaspăt, egală, faţă de cele cu secţiune circula¬ te câteva semnificative, şi anume:
sistemul necesitând două ventilatoa¬ ră. Canalele cu secţiune rectangulară - în buclă perimetrală;
re, (fig. 4.4.14 d). sunt utilizate, în general, în sisteme cu - radială;
Centrala de aer cald, fig. 4.4.15, viteză mică a aerului, la reţeaua prin¬ - ramificată;
cuprinde agregatul de preparare a ae¬ cipală de distribuţie şi de recirculare a - prin planşeu dublu (gol sanitar).
rului cald (baterie de încălzire sau gene¬ aerului cald.
rator de aer cald cu focar propriu), ven¬ Reţelele de canale circulare sunt uti¬ 4.4.3.1 Distribuţie în buclă perimetrală
tilator de introducere şi filtru de praf. lizate, în mod special, în sistemele cu Acest mod de distribuţie a aerului
Transportul şi distribuţia aerului cald se viteze şi presiuni mari, având pierderi cald este alcătuit dintr-un dispozitiv
face prin reţele de canale similare celor
din instalaţiile de ventilare (fig. 4.4.16).
_2
Canalele de aer se clasifică în funcţie de 1
2
viteză şi de presiunea aerului. în raport de 1
viteză, sistemele funcţionează cu:
2
a) - viteză mică, până la 12,5 m/s (în 2
4 5
general, între 6 şi 11 m/s); 3
b) - viteză mare, mai mult de 12,5 m/s.
Canalele de recirculare şi evacuare x
se dimensionează la viteze de trans¬
port mici, de până la 10 m/s (de obicei, a b
1
Ap
O
Avr
4
“A
T- 2 K n
1
2
%
4 T
\2 4
2 3 4 5
3 4 5
10
O J3
1 I
9 c d
AVCESE3|> Fig. 4.4.14. încălzire centrală cu aer cald:
a - funcţionare cu aer recirculat; b, c - funcţionare cu aer amestecat, utilizând
11
—
unul sau două ventilatoare; d - funcţionare numai cu aer proaspăt
=IXIt 6 1 - cameră de încălzit; 2 - canal de aer cald; 3 - filtru de aer; 4 - ventilator;
5 - baterie de încălzire.
'˙y 1_
fBl~ 8
rhi 7
IZZ
+* Ar 6
Fig. 4.4.13. Agregat multifuncţional
HOVAL:
Ap - aer proaspăt; Ar - aer refulat;
Ave - aer viciat cald; Avr - aer viciat 1 3
4
\-=xtaJ
răcit; 1 - filtru de praf; 2 - baterie de
recuperare a căldurii; 3 - ventilator de
introducere; 4 - ventilator de evacuare;
5 - camera de filtrare; 6 - baterie de Fig. 4.4.15. Secţiune schematică a unei centrale de aer cald:
încălzire; 7 - separator de picături; 8 -
1 - racord la priza de aer proaspăt; 2 - aer recirculat; 3 - cameră de amestec;
difuzor cu mişcare giratorie; 9 - terasă;
10 - exterior; 11 - interior. 4 - filtru de aer; 5 - baterie de încălzire; 6 - ventilator; 7 - distribuţie aer cald.
central cu rol de distribuitor şi de recir- Canalele de distribuţie pot fi îngropa¬ un planşeu dublu, de unde se reparti¬
culare a aerului cald şi o reţea de ca¬ te în pardoseală, pentru un sistem de zează gurilor de refulare, pe cât posibil,
nale de aer, amplasate pe conturul in¬ alimentare cu căldură de plintă sau de sub ferestrele exterioare (fig. 4.4.20).
cintei (fig. 4.4.17). Canalele, confecţio¬ pardoseală sau pot fi montate aparent Planşeul dublu are rolul unei camere
nate din tablă, sunt montate sub par¬ la nivelul plafonului, pentru o distribuţie de egalizare a presiunilor, asigurând o
doseală, la 6 cm sub planşeu şi 45 cm superioară a aerului cald, situaţie în distribuţie uniformă a aerului. Sistemul
distanţă de perete. care vor fi izolate termic. prezintă un avantaj şi, în acelaşi timp,
Aerul cald este introdus în încăpere un dezavantaj, prin faptul că prin trans¬
prin guri de refulare, aşezate pe cât 4A.3.3 Distribuţia ramificată ferul de căldură de la aer la pardoseala
posibil sub ferestrele exterioare, iar ae¬ în cazul distribuţiei ramificate, aerul interioară, aceasta devine o pardoseală
rul recirculat este preluat din incintă, cald este repartizat către difuzoare sau radiantă, deci o sursă suplimentară de
pe la partea superioară a dispozitivului orificii de refulare, printr-un canal de încălzire. O izolare termică perfectă a
central (fig. 4.4.17 b). La alegerea distribuţie central, în două variante: pardoselii nu este posibilă şi, ca urma¬
acestui sistem de distribuţie a aerului - cu secţiune constantă (fig. 4.4.19 a), re, consumurile energetice sunt mult
cald trebuie avut în vedere ca mediul reglarea debitului de aer făcându-se mai mari în raport cu celelalte sisteme
să nu fie umed şi să nu existe risc de local, prin mărimea secţiunii racordu¬ de distribuţie a aerului cald. în cazul
inundaţii. De asemenea, trebuie verifi¬ lui şi prin jaluzele de reglare; utilizării acestei soluţii, trebuie respec¬
cată etanşarea canalelor de distribuţie - cu secţiune variabilă (fig. 4.4.19 b). tate anumite condiţii, şi anume:
a aerului cald pentru a evita pierderile Cota de montare a reţelei de distri¬ - golul folosit ca planşeu dublu trebuie
de aer şi eventualele infiltraţii de apă buţie depinde de sistemul de introdu¬ executat şi finisat în aşa fel încât aerul
provenite din sol. cere a aerului cald şi de elementele care circulă să nu antreneze praf sau
De menţionat că dispozitivul central constructive ale clădirii, fiind, în gene¬ alte particule poluante din acest spaţiu;
de distribuţie a aerului cald poate fi în¬ ral, la nivelul pardoselii sau plafonului. - trebuie executate şi verificate izola¬
locuit de un generator de aer cald, Pentru reducerea pierderilor energe¬ ţiile hidrofuge şi termice astfel încât
structura distribuţiei perimetrale rămâ¬ tice, canalele de distribuţie aparente se să nu existe riscul infiltraţiilor de apă
nând aceeaşi. izolează termic. sau al condensării vaporilor de apă
pe pereţii planşeului dublu;
4A.32 Distribuţia radiată 4A.3A Distribuţie prin planşeu dublu - trebuie verificată structura de rezis¬
Distribuţia radială, fig. 4.4.18, se ca¬ Principial, sistemul de distribuţie con¬ tenţă a clădirii, astfel încât să nu
racterizează prin racorduri individuale stă în preluarea aerului de la generatorul apară, în timp, fisuri care să afecteze
care leagă sursa de aer cald (genera¬ de aer cald şi introducerea acestuia într- planşeul dublu;
tor de aer cald sau distribuitor central), - golul destinat circulaţiei aerului nu se
de fiecare difuzor interior. utilizează sub nici o formă, ca depozit;
- înălţimea golului va fi între 45 şi 60 cm.
0/ 2 3. 4A.3.5 Echipamente şi accesorii
dwOO C' Repartiţia aerului cald în interiorul unei
3 incinte este o consecinţă a alegerii şi
CI 4 amplasării gurilor (dispozitivelor) de re¬
fulare şi de aspiraţie a aerului. Nu există,
1
i.1 'ii1 J.1 'Ji1' 0f> Of’ 00 Tir

Fig. 4.4.16. încălzirea încăperilor
cu aer cald preparat centralizat:
I >0
dj 1 H
E
CT - centrală de încălzire; CI - cameră ] [
00 00 QP_
de încălzit; 1 - priză de aer proaspăt; Fig. 4.4.18. Distribuţia radială a a
2 - filtre de aer; 3 - ventilator; aerului cald:
4 - baterie de încălzire; 5 - canale de 1 - distribuitor central (generator de 00 00 7T
distribuţii ale aerului cald; 6 - guri de aer cald); 2 - canale radiale; 3 - guri de p
refulare a aerului cald. refulare a aerului cald. E
00 00
— 2
b
-
4
5
sStf
2/
Fig. 4.4.19. Distribuţia ramificată
a aerului cald:
a - distribuţie prin canal central de
3
\ 4 * 5
secţiune constantă; b - distribuţie prin
4
v3 ramificaţii de secţiune variabilă;
v- îr 1 - distribuitor central (generator de
a b
aer cald); 2 - ramificaţii; 3 - guri de
Fig. 4.4.17. Distribuţia perimetrală a aerului cald: refulare a aerului cald; 4 - canal de
a - distribuţie în plan; b - distribuţie în spaţiu; distribuţie cu secţiune constantă;
1 - prize de aspiraţie; 2 - distribuitor central; 3 - canale principale de aer; 5 - canal de distribuţie cu secţiune
4 - distribuţie periferică în pardoseală; 5 - guri de refulare a aerului._ variabilă.
în prezent, o reţetă generală pentru a debitului de aer şi a sarcinii termice se impun după criteriile ventilării meca¬
obţine o distribuţie uniformă a aerului funcţie de sistemul de încălzire adoptat. nice, iar temperatura aerului interior se
cald, la parametrii teoretic calculaţi, dar La calculul debitului de aer cald se alege în funcţie de categoria de confort.
în proiectare trebuie avut în vedere ţine seama de:
câteva observaţii: - necesarul de căldură ce urmează a 4.4.4.1 încălzirea cu aer reclrculat
- gurile de aer montate în partea infe¬ fi acoperit de instalaţia de încălzire Sursa termică furnizează aerului un
rioară sunt generatoare de curenţi de cu aer cald; flux termic &s numai pentru a compen¬
aer şi de aceea viteza de introducere - tipul de sistem ales (recirculare, sa pierderile de căldură ale încăperii:
a aerului nu trebuie să depăşească amestec, aer proaspăt); % = %c [W] (4.4.3)
0,5 m/s, în special în zona de şedere. - parametrii climatici exteriori şi inte¬ Fluxul fermic
este preluat de debitul
Dispozitivele de plintă sau de pardo¬ riori; de aer recirculat, L ;
seală pot antrena în anumite situaţii - numărul de schimburi de aer orar; *.= V,’CpPj°r-V [W] (4.4.4)
praful şi particolele materiale din ime¬ - funcţionarea în paralel a unui sis¬ unde:
diata apropiere; tem de încălzire sau de ventilare; cp - este căldura masică a aerului uscat
- gurile de aer şi difuzoarele de plafon Necesarul de căldură care trebuie la presiune constantă [kJ/kg-K];
trebuie dimensionate în funcţie de debit, acoperit de instalaţia de încălzire cu pac - densitatea aerului uscat la presiu¬
de bătaia jetului şi de modificarea anizo- aer cald , rezultă dintr-un bilanţ
rf>acffl ne constantă [kg/m3];
termă a axei jetului, trebuie verificat termic care ţine seama de: pierderile 8 - temperatura aerului refulat [°C];
dacă elementele de construcţii interioa¬ energetice ale încăperii ®h, aporturile 8. - temperatura aerului interior [°C].
re nu împiedică dezvoltarea jetului; de căldură <t>a şi fluxul termic furnizat în tabelul 4.4.2 se găsesc mărimile ca¬
- toate gurile de aer trebuie echipate de un alt tip ele instalaţie de încălzire racteristice ale aerului uscat în funcţie de
cu dispozitive reglabile; existentă în incintă, 4>; . temperatură (vezi şi § 3.3.2. din volumul
- în încăperile fără interdicţii de fumat, 0ac(i) = 0h - 4,ap [W]
' (4.4.1) „Instalaţii de ventilare şi climatizare").
amplasarea gurilor de aspiraţie se In cazul încăperilor prevăzute cu un Ecuaţia 4.4.4 prezintă două mărimi
face întotdeauna la partea superioară; sistem de ventilare mecanică, dacă de¬ necunoscute:
- la amplasarea gurilor de aer trebuie bitul de ventilare este preluat de insta¬ - debitul de aer recirculat şiS/r
evitată scurtcircuitarea aerului refulat laţia de încălzire cu aer cald, sarcina - temperatura de refulare 9r.
prin poziţia aspiraţiei. Teoretic, în fie¬ termică necesară pentru încălzirea de¬ Debitul de aer recirculat 1/ se poate
care încăpere închisă trebuie amplasa¬ bitului de ventilare <Pv se adăugă nece¬ determina în funcţie de numărul de
tă cel puţin o gura de aspiraţie. Se ad¬ sarului de căldură al instalaţiei de în¬ schimburi pe oră n, ales în raport cu des¬
mite aspiraţia dintr-o zonă centrală călzire cu aer cald: tinaţia încăperii, cu normele sanitare şi cu
pentru un grup de încăperi care for¬ tpac(!+v,= *ac(i, + 0v tWî (4.4.2) natura surselor de poluare interioară:
mează un ansamblu, de exemplu, un în cazul în care pe lângă încălzire se 1/ = n-V [m3/s] (4.4.5)
apartament. asigură şi ventilarea încăperii, numărul unde:
în ceea ce priveşte tipurile construc¬ de schimburi orare de aer, procentul de V - este volumul încăperii [m3].
tive ale gurilor de aer, dispozitivelor de aer proaspăt şi parametrii aerului refulat, Astfel, se poate calcula temperatura
reglare şi accesoriilor instalaţiilor de
încălzire cu aer cald, ele sunt aceleaşi Tabelul 4.4.2 Mărimile caracteristice ale aerului uscat
cu cele specifice instalaţiilor de ventila¬ ta funcţie de temperatură
re. Calculul de dimensionare a canale¬ e p CP h 102 ry 106 V 106 y 103 a- 104
Pr
lor de aer şi a echipamentelor se face [°C] [kg/m3] [kJ/kg K] [W/mK] [N s/m2] [m2/s] [J/K] [m2/s]
în funcţie de debitul de aer circulat, -150 2,795 1 ,0258 1,163 8,630 3.08 8,21 0,0405 0,76
urmărind metodologia de calcul deta¬ -100 1,980 1,0090 1 ,605 I 1 ,789 5,95 5,82 0,0803 0,74
liată în volumul Instalaţii de ventilare şi - 50 1,534 L0048 2.035 14,651 9,55 4,51 0,132 0,725
climatizare. 0 1 ,2930 1 ,0048 2,431 17,201 13,30 3,67 0,187 0.715
20 1 .2045 1 ,0048 2,570 18,191 15,1 1 3,43 0.212 0.713
4.4.4. Calculul instalaţiilor 40 1,1267 1,0048 2,710 19.123 16,97 3,20 0,239 0,71 1
de încălzire cu aer cald 60 1 ,0595 1 ,0090 2,849 20.025 18,90 3,00 0,267 0,709
80 1 ,9998 1 ,0090 2,989 20,927 20.94 2,83 0,296 0,708
Dimensionarea instalaţiilor de încălzi¬
re cu aer cald constă în determinarea 100 0,9458 1 ,0090 3.140 21.810 23,06 2,68 0,328 0,701
120 0,8980 1,0132 3.280 22.663 25.23 2,55 0,361 0,70
140 0,8535 1,0132 3,391 23,506 27.55 2,43 0.397 0,695
U-H-Jk 1 160
1 80
0,8150
0,7785
1,0174
1,0216
3,582
3,722
24.330
25.144
29,85
32,29
2,32
2,21
0,430
0,467
0,69
0,69
200 0,7457 1 ,0258 3,861 25.840 34,63 2,11 0,505 0,685
2
250 0,6745 1,0341 4,210 27,772 41,17 1,91 0,603 0.68
300 0,6157 1 ,0467 4,536 29.469 47,85 1,75 0,703 0,68
350 0,5662 1,0551 4,80 31.165 55,05 1,61 0,811 0,68
3 400 0,5342 1 ,0676 5,152 32,754 62,53 1.49 0,919 0,68
450 0,4875 1 ,0802 5,431 34,402 70,54 1,030 0.685
şBi
500 0,4564 1 ,0929 5,582 35,794 78,48 1,142 0.69
Fig. 4.4.20. Distribuţia aerului cald 600 0,4041 1,1137 6,222 38,638 95,57 1,380 0,69
prin planşeu dublu: 700 0,3625 1,1346 6.665 41.188 113,7 1,619 0.70
1 - priză de aspiraţie; 2 - generator de 800 0,3287 1,1556 7,059 43,639 132,8 1,858 0.715
aer cald; 3 - planşeu dublu; 4 - guri de 900 0,301 1,1723 7,408 45,895 152.5 2,100 0,725
refulare. 1000 0.277 1,1849 7,699 47,954 173 2,350 0,735
aerului refulat 0.: aceste condiţii: unde:

<P• C(i) \/=Ve+Vj [m3/s] (4.4.13) Pe = 1,367 kg/m3 pentru
0 = 0, +
Vr cp rpac
[°C] (4.4.6) Debitul de aer G trebuie să acopere 0e = - 15 °C şi cp = 1,0 kJ/kg K.
numărul n de schimburi de aer cores¬ 5. Sarcina termică necesară pentru
punzător destinaţiei spaţiului încălzit. încălzirea halei:
care nu trebuie să depăşescă 45 °C Sarcina termică a bateriei de încălzi¬ <Ps = 250 + 109,36 - 40 = 319,36 kW.
pentru guri de introducere montate mai re este: 6. Debitul de aer cald necesar:
jos de 3,5 m şi 70 °C, pentru guri de A = Ac® + A IW]
refulare amplasate mai sus de 3,5 m. unde: V- A
Debitul de aer recirculat Vr, se poate = V;cpPac<er - V [W] (4.4.14)
c,-PK-(er-e,)
Ac®
calcula impunând valoarea temperaturii A VeCpPac-(6r - 0J [W] (4.4.15)
= 319,36
aerului refulat 0r: Temperatura aerului refulat se calcu¬ 1-1,126 (45 -15)
lează, ca şi în cazurile precedente, din
(PaCf')
1/ = [m3/s] (4.4.7) relaţia de bilanţ termic: = 9,45 m3/s = 34.033 m3/h.
' C'-P.-P'-e,) unde:
0 0 + A [°C] (4.4.16)
=
V cp pac Pac = 1,126 kg/m3 pentru 6r = 45 °C.
Valoarea rezultată 1/ trebuie să veri¬ ‘ 7. Se calculează numărul de aeroter-
fice condiţia de a avea minimum me cunoscând că un aeroterm de pe¬
2 - 3 schimburi pe oră. Exemplul de calcul 1 rete ATLAS - SABIANA 900 asigură
Se consideră o hală industrială (fig. debitul de aer cald nominal:
4.4A.2 încălzirea cu aer proaspăt 4.4.21), având lungimea A = 30 m, Vn = 5000 m3/h,
Dacă înstalaţia de încălzire cu aer lăţimea B = 20 m şi înălţimea H = 8 m, cu o bătaie a jetului de 20 m, la o
cald serveşte şi ca instalaţie de venti¬ care trebuie încălzită cu aer cald utili¬ turaţie minimă de 700 rpm.
lare care funcţionează numai cu aer zând aeroterme de perete. n= V/ţ/, = 34033/5000 = 6,8.
proaspăt, pentru evacuarea nocivităţi¬ Se cunosc: Se aleg 7 aeroterme care se ampla¬
lor, sarcina termică a sursei termice - pierderile de căldură ale halei: sează în planul halei ca în fig. 4.4.21,
(baterie de încălzire) trebuie să asigure <Ph = 250 kW în funcţie de: „bătaia jetului", poziţia
acoperirea pierderilor energetice ale - aporturile de căldură de la utilaje: utilajelor în interiorul halei, căile de ac¬
încăperii <Pac(!) şi încălzirea aerului rece <Pap = 40 kW ces, deschiderile exterioare.
preluat din exterior, tfy - temperatura aerului interior: 0. = 15 °C Caracteristicile tehnice ale aeroter-
= + % [W] (4.4.8) - temperatura aerului exterior: mului sunt următoarele:
Debitul de aer proaspăt preluat din 0e = -15 °C - diametrul racordurilor de agent
exterior l/e corespunde numărului de - necesarul de aer proaspăt: termic (D): I1/2"
schimburi de aer n. întrucât; nc = 1 sch/h - debitul de aer la turaţie mică
= K-cPpaP(pr - P) m
(4-4.9) - aerotermele se pot monta pe struc¬ (700 rpm): 5000 m3/h
= VeCpPac(P, ~ °e) [W] (4-4.10) tura halei la o înălţime de 3,5 m. - debitul de aer la turaţie mare
rezultă în cazul instalaţiilor funcţionând Instalaţia de încălzire funcţionează (900 rpm): 8500 m3/h
numai cu aer proaspăt: cu aer amestecat. - cota de montare: 3,5 m (5,5 m)
% = VeCpPac(&r - °e> lWl (4A11) Se cere determinarea numărului de - bătaia jetului L: 20,0 m (26,0 m).
Temperatura aerului cald refulat în aeroterme şi caracteristicile lor tehnice.
încăpere rezultă din relaţia (4.4.9): Rezolvare
30 m
®acţi) 1. Ecuaţia de bilanţ termic a halei:
6m 6m
0=0, + [°C] (4.4.12) A = A + A Ap proaspăt:
’
IkWl A2
-|
A3 A4
l/-cp ~
e p ac 2. Debitul de aer
Eţ + T T
şi trebuie să se încadreze în limitele neV = 1 (30-20-8) = 4800 m3/h
l/e3.= Se
maxime admise.
4.4A.3 încălzirea cu aer amestecat

alege tipul de aeroterm de pe¬
rete ATLAS - SABIANA (tab. 6.5.1) ali¬
mentat cu apă caldă. Temperatura de
E
8
a
în cazul în care instalaţia funcţionea¬ refulare a aerului se limitează la
ză cu aer amestecat, debitul de aer 8r = 45 °C. 1 î î
proaspăt 1/ [m3/s] corespunde norme¬ 4. Necesarul de căldură pentru încăl¬ A7 IARAT ĂS
lor sanitare sau de producţie, iar \/./ zirea aerului proaspăt: Fig. 4.4.21. Amplasarea aerotermelor
[m3/s] este debitul de aer recirculat. 0e = \7ec -Pe-(6r - 8e) = din exemplul de calcul 1.
Debitul total de aer al instalaţiei este în = e(4800/3&0)ei- I367e(45+ 15)= 109,36 kW
în încăpere şi, ca urmare, rezultă o di¬ suprafeţe încălzitoare mari, ceea ce a

4.5. încălzirea prin radiaţie minuare de împrăştiere a prafului anor¬ condus la ideea folosirii, în general, a
ganic, suport al florei bacteriene; suprafeţelor delimitatoare ale încăpe¬
- asigură încălzirea spaţiilor deschise. rilor, rezultând:
4.5.1. Criterii privind utilizarea în analiza ce precede decizia alegerii - încălzirea prin plafon, la care tempe¬
încălzirii prin radiaţie sistemului de încălzire, trebuie avute în ratura medie a suprafeţei încălzitoare
vedere şi aspecte legate de costul inves¬ 8p nu poate depăşi 50°C; este sistemul
încălzirea prin radiaţie se caracterizea¬ tiţiilor, cheltuielile de exploatare şi de co¬ cel mai folosit, întreaga suprafaţă a
ză, în principal, prin aceea că suprafeţele ordonare a lucrărilor de instalaţii şi cons¬ plafonului fiind, în general, disponibilă
încălzitoare cedează căldură prin radiaţie trucţii. pentru a îndeplini funcţiunea de supra¬
mai mult de 50 % din căldura totală. Sistemele de încălzire prin radiaţie se faţă încălzitoare;
în raport cu temperatura medie 8p a pot folosi: - încălzirea prin pardoseală, la care tem¬
suprafeţei încălzitoare, încălzirea prin ra¬ - în clădirile civile, în încăperi cu cerin¬ peratura medie a suprafeţei încălzitoare
diaţie se clasifică astfel: ţe igienice şi de confort deosebite, 8p este fiziologic limitată la 29...35 °C;
- de temperatură joasă ( 8p = 25...100°C); precum şi pentru asigurarea unei în¬ - încălzirea cu panouri montate în pereţi,
suprafeţele încălzitoare sunt în mare călziri uniforme; la care temperatura medie a suprafeţei
majoritate elemente de construcţie - în clădirile industriale cu spaţii mari şi încălzitoare 8 poate atinge valori de
(plafon, pardoseală, pereţi); fără necesităţi de ventilare mecanică, până la 35°C.
- de temperatură medie (8p = 100...500°C); pentru asigurarea unei distribuţii o- Acest sistem de încălzire utilizează
suprafeţele încălzitoare sunt realizate mogene a încălzirii; ca agent termic apa caldă preparată în
sub formă de panouri sau benzi - în încăperi de producţie industrială, cazane sau alte surse energetice de
radiante suspendate la partea supe¬ pentru a realiza o încălzire zonală, potenţial scăzut: căldura recuperată
rioară a încăperilor; puncte calde sau încălzire perimetrală; din procese tehnologice, energia geo-
- de temperatură înaltă (6p = 500...3000°C); - în spaţii semideschise sau deschise. termală, energia solară, aerul cald etc.
elementele încălzitoare sunt radianţi fun- încălzirea prin radiaţie nu se aplică
ţionând cu gaze sau energie electrică. încăperilor folosite cu program intermi¬ 4JL2.1 încălzirea prin plafon
Instalaţiile de încălzire prin radiaţie tent, mai ales dacă durata de folosinţă Se poate realiza prin:
prezintă şi alte particularităţi în raport este scurtă (până la câteva ore) sau când - înglobarea în planşeu a unor serpentine
cu celelalte sisteme, dintre care se pot clădirea este supusă la variaţii termice din ţeavă (metal sau plastic) sau a unor
menţiona: mari (inerţie termică mică, însorire etc). canale de aer;
- asigură un grad de confort mai ridicat, în tabelul 4.5.1. sunt prezentate perfor¬ - suprafeţe încălzitoare detaşate complet
întrucât temperatura suprafeţelor de manţele diferitelor tehnici de încălzire prin de structura plafonului, obţinându-se
construcţii ce delimitează încăperea radiaţie. aşa-numitele plafoane false sau plafoa¬
este mai ridicată şi mai uniformă, iar ne suspendate.
temperatura aerului din interior este 4.5.2. încălzirea prin radiaţie încălzirea prin plafon se recomandă
mai scăzută cu 1...3°C; de temperatură joasă a fi utilizată la încăperile cu cerinţe
- realizează în încăperi un gradient de igienice deosebite, care reclamă evita¬
temperatură redus; Temperatura suprafeţelor încălzitoare rea transportării prafului prin curenţii
- se reduce viteza de circulaţie a aerului relativ redusă impune utilizarea unor de convecţie (exemplu: săli de operaţii
Tabelul 4.5.1. Performanţele diferitelor tehnici de încălzire prin radiaţie

Lungimea Temp. Randa¬ Căldura absorbită de
de undă max. a mentul Directivi- aerul cu umiditatea
Tipul panoului
Tip de radiaţie supraf. radiaţiei tatea relativă
utilizat emisive radiaţiei cp = 50 %
[mm] [°C] [%] [%]
Infraroşu
- lungime de Radiant electric 1,2 2.200 83 excelentă 7
undă scurtă
Tuburi radiante din cuarţ
sau siliciu încălzite 2,6 950 55 medie 19
electric
Infraroşu Radiant cu gaze 2,7 900 47 medie 19
- lungime de Tuburi radiante metalice
undă medie 3 800 50 medie 19
încălzite electric
Panou radiant
cu gaze de 4 ... 7 450 - 150 44 medie 20
temperatură medie
Panou radiant de
temperatură medie
7 150 42 slabă 20
Infraroşu încălzit cu abur
- lungime de sau apă fierbinte
undă lungă Panou radiant de
foarte
temperatură joasă încălzit 8,5 70 40 20
slabă
cu apă caldă sau electric
din spitale, saloane de bolnavi, încăpe¬ rea modulelor în masivul de beton se proceselor de încălzire şi răcire impune
rile în care se desfăşoară procese teh¬ face pe capsule de armătură într-un un control riguros al instalaţiei de ali¬
nologice fine şi extrafine), precum şi în cofraj special (fig. 4.5.3.). mentare cu apă caldă sau cu apă răci¬
încăperile în care cerinţele de mobilier Racordarea panourilor radiante la tă, dat fiind faptul că acest sistem se
sau de ordin estetic impun eliminarea reţeaua de alimentare cu apă caldă sau bazează pe acumularea de căldură sau
corpurilor de încălzire amplasate pe rece se face în următoarele variante: frig în elementele de construcţie. Acest
pereţi (exemplu: expoziţii, muzee etc.). - racordarea cu distribuitor-colector (fig. sistem de încălzire poate fi cuplat şi cu
4.5.4 a); un sistem de încălzire cu corpuri stati¬
4&2.1.1 Panouri radiante înglobate - racordare în sistemul Tichelmann (fig. ce, care să compenseze efectele nega¬
în elementele de construcţii 4.5.4 b); tive (de lipsă de căldură) în perioadele
Din această categorie fac parte Fiecare panou radiant este racordat la reci cu temperaturi exterioare mult
panourile radiante: cele două distribuitoare (apă caldă şi apă scăzute.
- tip CRYTALL, executate din ţevi de rece) şi la colectorul comun. în afara panourilor radiante cu ţevile
metal fără sudură, montate în plafon, Modul de funcţionare a panoului înglobate direct în elementele compo¬
fie în elementul de rezistenţă fie în ten¬ radiant se bazează pe utilizarea capa¬ nente ale planşeului, se utilizează şi pa¬
cuială. Imposibilitatea efectuării unor cităţii de înmagazinare (stocare) a căl¬ nouri încălzitoare pentru care ţevile
remedieri ca şi a reperaţiilor în timpul durii în masivul de beton. Este de fapt ( 1/2" ...1 1/2") se pot monta în spaţiul din¬
exploatării a făcut ca aceste tipuri de sistemul CRYTALL în variantă moder¬ tre planşeu, grinzi şi plafonul fals (fig.
panouri să fie astăzi abandonate; nă, în care serpentinele sunt executate 4.5.5). Căldura cedată prin radiaţie de
- tip Uponor denumite TABS „termoac- din material plastic, iar montarea lor în către ţevi este dirijată de un ecran din
tivarea betonului1' produse de firma masivul de beton se face pe zone, în metal polizat către tencuiala pe rabiţ ce
Uponor (fig. 4.5.1). Sunt panouri ra¬ funcţie de tipul clădirii şi destinaţia devine elementul încălzitor pentru
diante executate din ţevi de polietilenă încăperilor. Se menţionează faptul că încăpere. Agentul termic utilizat este apa
reticulară (PE-Xa) cu diametru de 17 x aceste panouri pot asigura în perioada caldă de 90/70°C.
2 mm, în module sub formă de ser¬ caldă o răcire a încăperilor. Studiile Un alt tip de panou radiant de plafon
pentină simplă (fig. 4.5.2 a) sau ser¬ efectuate cu aceste tipuri de panouri care utilizează ca agent termic aerul cald
pentină dublă (fig. 4.5.2 b). Ţevile se fi¬ au demonstrat că atât în perioada rece este prezentat în fig. 4.5.6. Canalele de
xează pe plasă-grilaj din oţel-beton cu cât şi în perioada caldă, ca urmare a aer pot fi realizate în structura de rezis¬
ajutorul unor cârlige. Modulele pot fi modului de funcţionare a panourilor tenţă a planşeelor sau pot fi special ame¬
prefabricate în ateliere speciale sau radiante, în încăperi se pot realiza con¬ najate sub placa planşeului. Dezavantajul
executate pe şantier. Aşezarea şi fixa- diţii optime de lucru. Monitorizarea acestui panou constă în necesitatea re¬
zervării unor spaţii mari pentru vehicula¬
1
rea debitelor de aer.
2
4.5.2.1.2 Panouri radiante aparente
3 Au fost realizate şi panouri radiante de
4
O o o o o plafon, aparente, detaşate complet de
structura de rezistenţă. Acestea se exe¬
5 cută, în general, dintr-un registru din ţea-
vă cu diametrul 1/2...3/4", pe care se
prinde o lamelă din metal cu grosime de
Fig. 4.5.1 Structura planşeului Uponor TABS:
1 - pardoseală finită (mochetă, parchet, gresie, etc.); 2 - şapă egalizare; 3 - izo¬
laţie fonică; 4 - ţeavă Uponor PE-Xa; 5 - pianşeu beton.
>>
SB 't'
m a
7F071
s -
r J
/
&M
WpSL
-Milk >
V m
b
",
Fig. 4.5.2 Modulele Uponor TABS:
a - module sub formă de serpentină
simplă; b - module sub formă de
Fig.4.5.3 Aşezarea şi montarea modulelor Uponor TABS în structura planşeului. serpentină dublă.
1 2 buie să fie cât mai bine executat, pentru

a permite un transfer termic cât mai bun.
mr\T
5 Panoul radiant de plafon tip FRENGER
4 (fig. 4.5.8) este executat dintr-un registru
3???: ??: ?5 de ţevi prevăzut cu lamele din aluminiu
4 cu grosimea de 0,75 mm şi cu
MPI» i i i i
i dimensiunile de 625 x 625 mm, perfora¬
te sau neperforate. Ţevile sunt suspen¬
i
i i i
a. i date de plafon, iar tabla din aluminiu este
i i
i prinsă de teavă cu agrafe metalice. La
i partea superioară a plăcii din aluminiu
i
i este prevăzut un strat de izolaţie termică
titititi
de circa 30...50 mm. Agentul termic care
circulă prin ţevi este apa caldă cu
1 - Tur
2 - Retur
3 - Supapă de reglare 4 1 3 2
şi de blocare
4 - Distribuitor
uito
5 Supap ă die închidere
- 7\ 7
V
6 - Circuit BKT
j'UUUY˙ 77 4 'J dt U 4''
uu\uuuidDŢ7g
11 I§
a
1 2
1 4. 3 2
b. e-oo
3
-
T\T\M
3|4Îr 7
7
b
Fig. 4.5.6. Panou radiant de plafon
cu canale de aer
_
a - canale de aer în structura de

'71
fim
rezistenţă; b - canale de aer special
amenajate;
1 - canal de aer; 2 - elementul de
rezistenţă; 3 - izolaţie termică;
1 - Tur
2 - Retur 4 - pardoseală finită.
3 - Supapă de reglare
şi de blocare
4 - Supapă de închidere
5 - Circuit BKT
Fig. 4.5.4 Racordarea panourilor radiante la reţeaua

V y
4
de alimentare cu apă caldă sau rece. 2 6
a - racordarea cu distribuitor-colector; SI
b - racordarea cu sistem Tichelmann; •sŢ-l
\3
0,50... 1.25 mm, cu rolul de a mări supra¬ (fig. 4.5.7) este format dintr-un registru -l-
faţa încălzitoare. Dintre aceste panouri de ţevi prevăzut cu lamele şi acoperite
cele mai folosite sunt STRAMAX şi cu plăci prefabricate din ipsos. Lamela Fig. 4.5.7. Panou radiant tip
FRENGER. este executată cu tablă din aluminiu în STRAMAX:
Panoul radiant de plafon tip STRAMAX grosime de 0,7...1,0 mm, prinsă de ţevi, 1 - ţeavă; 2 - lamelă din aluminiu;
acoperind 2/3 din suprafaţa acestora. 3 - placă din ipsos; 4 - element de
2 Contactul dintre ţeavă şi lamelă, pre¬ prindere; 5 - element de rezistenţă;
7 cum şi cel dintre lamelă şi tencuială tre- 6 - izolaţie termică.
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 iiiMi m 77
A
tjr 4: :] c:
J
HîH H H H H H ,-MH Ht 7 4 5
A
Fig. 4.5.5. Panou radiant de plafon
n / u \ ni V O
//i/y\/uv7/w\n<"u\(u\/t|
cu ţevi montate în spaţiul dintre
grinzi:
1 - ţevi încălzitoare; 2 - ecran din 6 2 1 3
metal polizat; 3 - izolaţie termică;
4 - suport de susţinere; 5 - element Fig. 4.5.8. Panou radiant tip FRENGER:
de rezistenţă; 6 - tencuială pe rabiţ; 1 - ţeavă; 2 - lamelă din aluminiu; 3 - izolaţie termică; 4 - element de prindere;
7 - pardoseală finită. 5 - element de rezistenţă; 6 - element de fixare în perete.
temperatura de 60...70°C. calculele de dimensionare a suprafeţei fie cu o uşoară pantă în sensul curgerii
Un panou radiat de plafon modern încălzitoare. apei. înainte de montare, ţevile sunt
este produs de firma germană Zehnder. Ele se montează fie perfect orizontal, supuse unor probe de presiune cu aer la
Este executat dintr-un ecran din tablă pe
care sunt sudate 4 rânduri de ţevi din
oţel cu diametrul de 15 mm care
formează un registru (fig. 4.5.9). Panouri¬ —4
le pot fi executate dintr-un element, două
sau trei elemente legate între ele printr-
un distribuitor respectiv colector (fig.
4.5.10). Circulaţia apei calde prin regis¬
!
trele panourilor se face diferenţiat în
funcţie de poziţia lor în planul încăperilor
(fig. 4.5.11).
4&2.1.3 Amplasarea panourilor radiante 2

în încăperi
Forma geometrică a serpentinelor sau 1
registrelor (diametrul conductei, distanţa
dintre conducte, lungimea şi lăţimea pla¬
3˙
nului ocupat de serpentină) rezultă din
Fig. 4.5.9 Panou radiant de plafon tip Zehnder

1 - ecran de tablă; 2 - registru din ţeavă; 3 - distribuitor şi/sau colector;
T 4 - mod de prindere de plafon.
W
1
R 2
T 3
4
R
5
44
4
W, T 6
a.
1
2
Fig. 4.5.10 Realizarea panourilor
radiante din elemente
T - racord la conducta de ducere;
4
R - racord la conducta de întoarcere.
3
5
6
b.
2'
4
7
<*?˙ 3
4
4'" 5 M
6
c.
4- Fig. 4.5.12 Structuri de pardoseală radiantă după EN 1264-1
a - pardoseală tip A; b - pardoseală tip B; c - pardoseală tip C;
1 - pardoseală finită; 2 - slrat debeton; 2' - dală de beton; 3 - ţeavă încălzitoare;
Fig. 4.5.11 Posibilităţi de circulare a 4 - strat de protecţie; 5 - strat de izolaţie termică; 6 - planşeu de beton armat;
apei calde prin panourile radiant 7 - strat de beton de egalizare (şapă). _
40 bar, iar imediat după montare la o depăşi 25°C pentru încăperile unde omul ton şi stratul de izolare termică.
probă de presiune cu apă la 25 bar. umblă desculţ (băi, piscine etc). Panourile radiante se pot executa cu
Distanţa dintre panouri poate fi con¬ La încălzirea prin pardoseală ţevile ţevi metalice (oţel, cupru) sau din mate¬
stantă sau variabilă. Astfel, în zona pere¬ sunt montate fie direct în elementul de rial plastic. Temperatura agentului termic
ţilor exteriori sau a ferestrelor mari, dis¬ rezistenţă, fie într-unul din straturile este de maximum 55...60°C, putând
tanţa poate fi redusă pentru a realiza componente ale pardoselii. coborî până la 35...40°C.
temperaturi ale suprafeţei încălzitoare După normele europene EN1264, compo¬ Acest sistem de încălzire aparţine do¬
mai ridicate, respectiv fluxuri termice mai ziţia unei pardoseli încălzitoare cuprinde: meniului de temperatură joasă, putând
mari. - stratul de izolaţie termică şi fonică; utiliza căldura şi din instalaţiile cu pompe
Cât priveşte amplasarea panourilor ra¬ - stratul de protecţie a stratului de izola¬ de căldură, instalaţiile de recuperare a
diante aparente, acestea se pot monta în ţie termică; căldurii şi chiar din instalaţiile solare.
baterie, în şir continuu, cu spaţii libere sau - ţevile încălzitoare; Sistemul de încălzire prin pardoseală
pe conturul încăperii. La amplasarea lor se - stratul de distribuţie uniformă a fluxului este preferat celui de plafon, în special,
ţine seama de posibilitatea combinării lor termic; datorită realizării unei suprafeţe calde şi
cu corpurile de iluminat ale încăperii. - pardoseala finită (parchet, mochetă, uniforme a pardoselii, îmbunătăţind sub¬
mozaic, gresie etc); stanţial confortul termic.
4.52.2 încălzirea prin pardoseală - alte elemente ajutătoare (bandă izola¬ încălzirea prin pardoseală este reco¬
Din punct de vedere constructiv, încăl¬ toare periferică, brăţări de prindere a mandată a se utiliza la încăperi:
zirea prin pardoseală este similară ţevilor etc). - lipsite total de mobilier sau cu mobilier
încălzirii prin plafon, cu deosebirea că în EN 1264-1 sunt prezentate trei struc¬ redus;
montarea conductelor se face la partea turi de pardoseli încălzitoare (fig. 4.5.12): - cu necesar redus de căldură (ceea ce
superioară a pardoselii, având izolarea - tip A cu ţevile montate în dala de implică o rezistenţă termică a elemen¬
termică la partea inferioară. beton; telor de construcţii exterioare de 2...4
Din cauza contactului direct dintre tal¬ - tip B cu ţevile montate sub dala de m2K/W) pentru a nu utiliza un sistem
pa piciorului şi suprafaţa încălzitoare a beton, la suprafaţa stratului de izolaţie de încălzire suplimentar (este ideală
pardoselii, temperatura acesteia trebuie termică; pentru clădirile izolate termic);
limitată, 25...30°C pentru încăperile în - tip C cuţevile montate în stratul de - în care temperatura mai ridicată a par¬
care omul circulă încălţat, neputând beton de egalizare, dintre dala de be¬ doselii este cerută de destinaţia aces-
C
11d13 13
CIZ c: 13
13 c
d 13
13 c
c 13 13
d C
13
a
1 d
b 1
Fig. 4.5.13 Montarea ţevilor în formă de serpentină simplă VA
a - schema de montare în formă de serpentină simplă; Fig. 4.5.15. Montarea serpentinelor
b - schema de montare cu serpentinele de margine mai dese. m varianta mixtă.
El
JI
V A VA
V A
a b c
Fig. 4.5.14. Montarea serpentinelor în spirală dublă:
a - pozarea cu densitate de aşezare constantă; b - pozarea cu densitate de aşezare mărită de-a lungul a doi pereţi
exteriori; c - pozarea cu densitate de aşezare mărită de-a lungul unui perete exterior.
teia (băi publice, piscine etc). temperaturii, este necesară montarea ţe¬ cale care vin în contact cu panourile ra¬
în încăperile cu mobilier se recomandă vilor ducere/întoarcere una lângă alta. în diante; această izolaţie periferică se
ca mobila să aibă picioruşe de susţinere zonele periferice, aproape de pereţii ex¬ realizează cu ajutorul unei benzi izola¬
pentru a permite circulaţia căldurii. teriori sau ferestrele exterioare, se reco¬ toare din polietilenă etanşă la apă, care
De asemenea, încălzirea prin pardo¬ mandă ca distanţa dintre ţevi să fie mai se fixează pe pereţi prin simplu contact
seală este mult utilizată şi la încălzirea mică, permiţând astfel creşterea puterii (fig. 4.5.16);
holurilor şi foaierelor care nu necesită termice a suprafeţei încălzitoare. - montarea dalelor izolatoare termofo-
mobilier pe suprafeţe mari. Montarea în spirală dublă (fig. 4.5.14) nice pe suprafaţa pardoselii, bucată cu
constă în montarea ţevilor de duce- bucată (fig. 4.5.17); prinderea între ele
A s 9.9A Panouri radianta reAntoarcere în paralel, obţinându-se ast¬ se face prin lipire;
de pardoseală fel o temperatură cât mai uniformă a - prevederea unor rosturi de dilatare între
Executarea unui panou radiant de par¬ suprafeţei pardoselii. dalele izolatoare atunci când:
doseală se poate realiza prin două meto¬ Şi în acest caz, în zonele mai reci ale •lungimea acestora este mai mare de 8 m;
de: „umedă" şi „uscată". încăperilor, pentru a creşte fluxul de căl¬ •suprafaţa depăşeşte 40 mz;
în cazul metodei „umede", ţevile sunt dură cedat de panoul încălzitor este ne¬ •conturul suprafeţei prezintă schim-
prinse cu un colier de un schelet meta¬ cesară micşorarea pasului dintre ţevi.
lic, după care sunt acoperite cu un strat Montarea mixtă (fig. 4.5.15) constă din-
din beton în grosime de 50....65 mm (fig. tr-o combinaţie a celor două variante ex¬
r
4.5.12 a) puse mai sus (serpentina - spirala dublă).
Soluţia prezintă avantajul că schimbul
«
de căldură prin conducţie între ţevi şi 4.53.3 Executarea panourilor radiante
I «•
stratul din beton este foarte bun. Stratul Panourile radiante de plafon sau par¬
'
de izolaţie executat cu plăci din polistiren doseală impun o anumită tehnologie de
joacă şi rolul de izolaţie fonică. execuţie, atât în ceea ce priveşte ope¬
Pentru protejarea plăcii de izolaţie raţiile preliminare de pregătire a încăpe¬
termică contra umezelii se prevede dea¬ rilor cât şi executarea propriu-zisă a pa¬ a
supra acesteia o folie din material plastic. nourilor.
Metoda „uscată" constă în montarea
ţevilor direct într-o placă din polistiren 4.5.2.3.1 Panouri radiarrte-
prevăzută cu nervuri (fig. 4.5.12 b), placa metoda „umedă"
având rolul şi de izolaţie termică. Pentru executarea unui panou radiant
Ţevile sunt acoperite cu dale din be¬ de pardoseală cu ţevi din material plastic,
ton, plăci ceramice sau din ipsos, cu operaţiile sunt, în general, următoarele:
grosimea de 40...50 mm, toate prefabri¬ - pregătirea suprafeţei de suport care
cate. Acest tip de panou radiant prezintă trebuie să fie orizontală, fără denivelări; b
marele avantaj că se poate executa mult se recurge la acoperirea suprafeţei cu
mai rapid, timpul de aşteptare pentru un strat subţire (5... 10 mm) de ciment Fig. 4.5.17. Montarea dalelor
uscarea betonului este eliminat iar în caz sau ipsos; termofonice:
de defecţiuni remedierile se pot face - izolarea termică periferică, în lungul a - mod de aşezare a dalelor
mult mai uşor. pereţilor, şi a tuturor elementelor verti- izolatoare; b - detaliu de prindere.
în figura 4.5.12 c se prezintă varianta
cu amplasarea ţevilor într-un strat de o
beton de egalizare (şapă).
Ţevile utilizate la realizarea panourilor
S
radiante de pardoseală sunt în proporţie
de aproape 100 % din materiale plastice.
fc
& i
<2/
Ele înlocuiesc cu succes ţevile metalice r
(oţel, cupru) deoarece în ultimii ani s-au
îmbunătăţit foarte mult performanţele lor
legate de rezistenţa la şocuri şi la presi¬
uni ridicate, la variaţii de temperatură, fle¬ t
xibilitatea şi durata de viaţă (peste 50 de
ani). Dimensiunile ţevilor sunt cuprinse
între 9,9 x 1,1 şi 20 x 2 mm. Cele mai
utilizate sunt: ţevile executate din poli-
propilenă, polietilenă reticulară, polietile¬
nă (cap.6.6).
4.5.2.9 9 Amplasarea panourilor

în încăperi
Montarea ţevilor în planul încăperii
poate fi făcută în diferite moduri: serpen¬
tină, spirală dublă şi mixtă.
Montarea în serpentină (fig. 4.5.13)
prezintă dezavantajul că suprafaţa par¬
Fig. 4.5.16 Izolaţia termică periferică.
doselii este supusă unei variaţii mari de
1 - bandă izolatoare periferică; 2 - folie din polietilenă autoadezivă pe izolator; 3 - parte ade¬
temperatură. De aceea, în acest caz,
pentru a obţine o repartizare uniformă a zivă pentru lipirea pe perete.
mm.
bări de direcţie accentuate; •Rolljet/Faltjet - conducta cu diame¬
IUU
\
•raportul laturilor este mai mare de 2:1; trul 16,17 şi 20 mm este fixată pe
- stabilirea zonei de montare a ţevilor, izolaţie (rolljet sau faltjet) cu ajutorul
\
\6 respectând distanţele impuse de ele¬ clipsurilor şi al unui pistol de clipsuri
mentele componente ale camerei (pe¬ (taker) (fig. 4.5.21.A.).
s reţi, suprafeţe acoperite, şemineuri cu •Noppjet - conducta cu diametrul 14,
foc deschis etc) (fig. 4.5.18); 16 si 17 mm este fixată în plăci cu
.
100 rT
A - montarea ţevilor pe suprafaţa dalelor ajutorul unor nuturi speciale, (fig.
izolatoare, se face începând din zona 4.5.21.B şi 4.5.21.C.).
I pereţilor spre centrul încăperii; distanţa Tipul şi grosimea izolaţiei depind de
2. » dintre ţevi este impusă de soluţia adop¬ următorii factori:
Fig. 4.5.18. Zona de montare a tată: serpentină sau spirală dublă (fig. •Rezervele de înălţime de care dispu¬
ţevilor. 4.5.19); nem,
1 - suprafaţa ocupată; 2 - conductă - montarea unei plase de sârmă cu •Normele de protecţie termică,
ducere; 3 - conductă întoarcere; ochiuri de 100 x 100 mm peste dalele •Sarcinile suportate.
4 - zona ţevilor; 5 - bandă izolatoare; izolatoare (fig. 4.5.20) şi prinderea aces¬
6 - zonă cu foc deschis. teia de conducte, cu coliere de sârmă
când încărcarea este mai mare de 5
kN/m2;
- acoperirea întregii suprafeţe a pardo¬
selii cu un strat gros de 40...65 mm
mortar de ciment cu nisip;
- realizarea suprafeţei finite a pardoselii
în funcţie de destinaţia încăperii: pardo¬
seală caldă (parchet, mochetă etc.) sau
rece (marmură, plăci de ceramică etc.)
fig. 4.5.21.
în sistemul Purmo conducta de în¬
călzire se află în zona inferioară a şapei
(structură tip A conform PN-EN 1264).
Acest sistem garantează o propagare
m.s
corectă a căldurii între conducte, astfel
încât temperatura suprafeţei pardoselii
Fig. 4.5.21.A - Montaj cu agrafe.
este uniformă.
1
în încălzirea prin pardoseală cu
agent termic marca Purmo există 2 sis¬ *
teme de fixare a conductelor:
...
i
Wm/
.
Fig. 4.5.21 Realizarea suprafeţei
Fig. 4.5.21.B Montaj placa cu nuturi.
finite a pardoselii.
11
Fig. 4.5.19. Montarea ţevilor pe
suprafaţa pardoselii: II/.-.'XZ
a - operaţia de montare; b - pardo¬ 3
seala după operaţia de montare. c.J
c
i" C P
- 4
Fig. 4.5.21.D Sistem cu agrafe pentru fixarea conductelor

Fig. 4.5.20. Montarea plasei de 1 - Finisaj pardoseala; 2 - Banda pentru dilataţie; 3 - Sapa ciment;
sârmă. 4 - Agrafa fixare - Clips; 5 - Conducta de încălzire; 6 - Baza portantă.
Pentru a facilita alegerea tipului 4J&2A Racordarea la reţeaua Colectorul (fig. 4.5.23 b) cuprinde ştu-
corespunzător de izolaţie, în tabelul nr. de distribuţie ţurile de racord la ţevile panoului pe care
sunt prezentate materialele izolante cel Legătura ţevilor care alcătuiesc supra¬ sunt montate robinetele de închidere şi
mai des folosite. faţa panoului radiant (planşeu sau robinetele termostatice, termometre, ro¬
pardoseală) se face prin intermediul unor binetul de dezaerisire, robinetul de golire
4&2-3˙ Panouri radiante- racorduri de tip distribuitor-colector. şi de racord la reţeaua de distribuţie.
metoda „uscată" Distribuitorul şi colectorul (fig. 4.5.22 b)
Operaţiile de execuţie prin metoda sunt prevăzute cu racordurile, robinetele 4.5J2.5 încălzirea cu panouri montate în
„uscată” sunt, în general, cele de la şi elementele de reglare necesare perete
§ 4.5.3.2.1, cu singura deosebire că aco¬ asigurării unei bune repartizări a debitelor Acest sistem de încălzire prin radiaţie
perirea dalelor izolatoare şi a conductelor de căldură în reţeaua de conducte a este utilizat ca sistem complementar al în¬
se face cu plăci prefabricate din beton panourilor. călzirii prin radiaţie de plafon sau de par¬
sau ipsos, peste care se toarnă un strat Montarea lor se face într-o carcasă doseală (dacă nu este acoperit necesarul
de 10-20 mm şapă de ciment pentru metalică (fig. 4.5.22 a) la 500...700 mm de căldură) sau când se impune ridicarea
egalizarea suprafeţei. de pardoseală, într-o firidă. temperaturii superficiale a pereţilor.
Distribuitorul şi colectorul sunt execu¬ Ca şi la încălzirea prin plafon sau par¬
tate din materiale plastice de ultim’ doseală, în varianta încălzirii prin perete,
generaţie (fibră de sticlă întărită cu panourile pot fi montate în interiorul sau la
poliamid) evitându-se astfel riscul coro- faţa elementelor de construcţii, de preferat
dării în timp. pe pereţii exteriori şi sub ferestre.
Distribuitorul (fig. 4.5.23 a) cuprinde Panourile încălzitoare de perete de tip
ştuţurile de racord la ţevile panoului pe Uponor se execută cu montare umedă.
care sunt montate debitmetre sau Ţevile sunt din: polietilenă reticulară
fi robineţi de reglaj cu rol de echilibrare
hidraulică, termometre, robinetul de de-
(PE-Xa) cu diametrul de 9,9 x 1,1 mm,
montate vertical în formă de serpentină
zaerisire, robinetul de golire şi de racord
la reţeaua de distribuţie.
a
\0 !
ii-
JWjm vlOY
E
ttr
Fig. 4.5.23. Elemente componente
ale distribuitorului şi colectorului:
a - distribuitor; b - colector;
1 -corp distribuitor; 2 - racord;
Fig. 4.5.22. Montarea ansamblului 3 - debitmetru; 4 - termometru;
Fig. 4.5.21.C Sisteme izolante de la distribuitor-colector: 5 - aerisitor; 6 - robinet; 7 - racord
Purmo: a - cutia metalică; golire; 8 - corp colector;
a - Rolljet; b - Noppjet; c - Faltjet. b - poziţionarea distribuitor-colector. 9 - actuator (electrovană).
Tabel nr.4.5.1.A. Sisteme izolante de la Purmo (detalii în catalogul tehnic la www.purmo.ro).

Tip Rolljet Noppjet Faltjet
Placă de polistiren expandat Placă de polistiren expandat Placă din spumă
Descriere acoperită cu folie cu plasă cu ieşituri speciale pentru poiiuretanică acoperită cu
de întărire fixare conducte 14-17 folie cu plasă de întărire
Coeficientul de
conductivitate termică X 0,035-0,040 0,035 0,025
[W/mK]
Grosime [mm] 25 - 50 11 74
Sarcina maximă [kg/m2] 500-3500 6000 5000
simplă pe perete (fig. 4.5.24 a) după exteriori, acoperiş) se iau măsuri de funcţiona cu apă caldă cu temperatură
care se acoperă prin procedeu umed izolare termică, prevăzându-se plăci de constantă la cazan şi posibilitatea de
(fig. 4.5.24 b). Fixarea ţevilor se face pe polistiren în grosime de 30 mm între asigurare a parametrilor de lucru ai
o şină din polipropilenă rezistentă, iar modul şi suprafaţa rece. agentului termic prin amestecul realizat
panoul dintre ţevi este de 8, 10, 14 cm. cu ventilul automat cu 4 căi, sub co¬
Tencuiala care acoperă ţevile trebuie să 4JSZ6 Scheme de alimentare manda termometrului exterior TE; tem¬
aibă o bună conductivitate termică. cu căldură peratura de lucru a apei calde este
Sunt recomandate următoarele tipuri Instalaţiile de încălzire prin radiaţie asigurată de regulatorul de tempe¬
speciale de mortar de tencuit şi lianţi: de temperatură joasă funcţionează, în ratură RT de pe conducta de ducere.
ipsos cu var; var cu ciment. Alegerea principal, cu apă caldă cu circulaţie Tabloul de comandă montat pe cazan
tipului de tencuială este în concordanţă prin pompare. asigură întregul proces de funcţionare
cu scopul utilizării încăperii, umiditatea Schemele de alimentare cu căldură a instalaţiei.
din încăpere, temperatura suprafeţei în¬ depind, în general, de natura consuma¬ Schema din fig. 4.5.26 a, a se poate
călzitoare, finisajul peretelui etc. Se re¬ torilor şi a corpurilor de încălzire. Se pot simplifica, renunţând la ventilul cu 4 căi;
comandă de asemenea o armare a distinge trei scheme de distribuţie: temperatura apei calde de lucru pentru
tencuielii, care este de obicei o plasă - preparare şi distribuţie a căldurii numai panourile radiante se fixează la cazan în
din fibră de sticlă (sticlă textilă). pentru încălzirea prin radiaţie de tem¬ funcţie de temperatura exterioară indica¬
în afara panourilor radiante de perete peratură joasă; tă de termometrul TE.
confecţionate pe şantier, se execută şi - preparare şi distribuţie a căldurii pentru
module prefabricate (fig. 4.5.25). Un mo¬ încălzirea prin radiaţie de temperatură 4&2.&2 Schema de distribuţie a încălzirii
dul este executat dintr-o placă din fibre joasă şi încălzirea cu corpuri de încălzire; prin radiaţie In combinaţie cu
de gips în care sunt crestate cu freză ca- - preparare şi distribuţie a căldurii pentru încălzirea cu corpuri de încălzire
neluri şi încorporate ţevi din polipropilenă încălzirea prin radiaţie de temperatură Schema din fig. 4.5.26 b este o com¬
reticulară de valoare nominală 14 x 2,0 joasă, încălzirea cu corpuri de încălzire pletare a variantei descrise la 4.5.2.6.1 la
mm. Modulele cu dimensiunile: lungimea şi prepararea apei calde de consum. care s-a adăugat şi o instalaţie de încălzire
1197 mm; lăţimea 1050 mm şi grosimea cu corpuri de încălzire. Schema prezintă
de 25 cm. Montarea lor se poate face: 4.5.2.6.1 Schema de distribuţie pentru următoarele particularităţi:
pe partea interioară a pereţilor exteriori, încălzirea numai prin radiaţie - la cazan se prepară apă caldă la
pe una sau ambele părţi ale pereţilor Varianta preparării apei calde numai parametrii solicitaţi de instalaţia cu cor¬
despărţitori din încăperi şi pe panta pentru asigurarea încălzirii prin radiaţie puri de încălzire; reglarea temperaturii
acoperişului. în cazul montării modulelor este prezentată în fig. 4.5.26 a. Schema este asigurată de tabloul de comandă
prefabricate pe suprafeţele reci (pereţi a fost concepută astfel încât să poată existent la cazan, în funcţie de con¬
diţiile exterioare (termometrul TE);
- la panourile radiante se asigură agentul
termic corespunzător prin intermediul
ventilului automat cu 4 căi, realizându-
se amestecul de apă din conductele de
.!
U4 ducere şi întoarcere; comanda este
asigurată de regulatorul automat R, în
funcţie de condiţiile interioare (termo-
J
n rş
a
rf
e.g Knauf MP7S G/F-Ught b I
WM
Mfl;
e.g Knauf NP75 Diamant
W'
—- cJ\
\( m {==1
b
Fig. 4.5.25 Panouri radiante de

Fig. 4.5.24 Panouri radiante de perete cu montare umedă perete prefabricate
a - montarea serpentinelor pe perete; a - Panou uşor Uponor 14mm;
b - acoperirea umedă a serpentinelor; b - Placă pentru difuzia căldurii.
statul TI). repartizarea la cei trei consumatori (pa¬ 4.S.2.6.4 Scheme de alimentare cu stafii
Pentru simplificarea sistemului, ventilul nouri radiante, corpuri de încălzire şi compacte
automat cu 4 căi şi regulatorul, pot fi în¬ schimbător de căldură); Schema unei instalaţii de preparare şi
locuite cu un grup de amestec şi pom¬ - parametrii apei calde solicitate de con¬ distribuţie a agentului termic pentru doi
pare Uponor Push 15A sau 22A. sumatorii sezonieri (panourile radiante, consumatori: încălzirea cu corpuri de în¬
corpurile de încălzire ) sunt asiguraţi călzire şi încălzirea prin radiaţie cu panouri
4&Z&3 Schema de distribuţie pentru prin amestecul apei calde din con¬ de pardoseală este prezentată în fig.
încălzire prin radiape, încălzire cu ductele de ducere şi întoarcere, prin 4.5.26 d. Particularitatea schemei constă
corpuri de încălzire, preparare apă caldă intermediul ventilelor automate cu 3 în aceea că alimentarea cu agent termic a
de consum căi; comanda este asigurată de regula¬ consumatorului de căldură pentru încălzi¬
O variantă de schemă de preparare toarele automate R, în funcţie de con¬ rea cu panouri se face prin intermediul
şi distribuţie a agenţilor termici către 3 diţiile interioare (termostatele TI); unei staţii compacte, compusă dintr-o
consumatori care solicită apă caldă la - parametrii apei calde solicitaţi de pompă şi un schimbător de căldură.
parametrii diferiţi este prezentată în fig. schimbătorul de căldură corespund ce¬ întregul echipament de distribuţie alcă¬
4.5.26 c. Schema prezintă particularită¬ lor preparaţi la cazan; comanda este tuit din distribuitor-colector precum şi
ţile: asigurată de tabloul de comandă exis¬ staţia compactă formează un tot unitar
- la cazan se prepară apă caldă la tent pe cazan. care poate fi montat într-o carcasă me¬
parametrii maximi şi prin intermediul talică şi amplasat într-o nişă special
bateriei de egalizare a presiunii se face amenajată. în cazul în care există numai
m
4
5
frl -M-C
m E ii
2 - t*n
11
îtl
Q -0$ VA4C
f*VA 4C 7
f w 3
a
1
a a a, A
b
14
m p TCR
cRT
na
* 15
44 4 © o
E 2
SCD
îîLi [R] m
11
Jfî
VA 3 C
RT
— 16
' 11
12/
n 4
\5
tL; VA 3C 13
* 8
9 TU RTS
_ li/ I
a
I
& I
Ti
c d
Fig. 4.5.26. Scheme de alimentare cu căldură:
a - varianta pentru încălzire numai prin radiaţie; b - varianta în combinaţie cu încălzirea cu corpuri de încălzire;
c - varianta în combinaţie cu încălzirea cu corpuri de încălzire şi prepararea apei calde de consum;
d - varianta cu staţie compactă tip LAING;
1 - cazan; 2, 6, 8, 16 - pompe de circulaţie; 3 - vas de expansiune închis; 4 - distribuitor apă caldă; 5 - colector apă caldă;
7 - corp de încălzire; 9 - schimbător de căldură; 10 - butelie de egalizare a presiunii; 11 - panouri radiante; 12 - staţie compactă
compusă din: 12a-schimbător de căldură şi 12b-pompă de circulaţie; 13 - comutator electronic; 14 - vas de expansiune închis;
15 - ventil de reglare automat; R - regulator automat; RT - regulator de temperatură; TE - termometru exterior; TI - termostat
interior; SCD - staţie compactă cu dulap; TC - tablou de comandă; TCR - tablou de comandă pentru încălzirea prin radiaţie;
VA - ventil automat cu 3 sau 4 căi; RTS - robinet termostatic.
- apă caldă ducere; -h - apă caldă întoarcere de la panouri radiante; - apă caldă întoarcere de la
corpuri de încălzire; - apă caldă întoarcere de la schimbător de căldură; - legătură la vas expansiune.
consumatorul de încălzire prin radiaţie, în - asigură o reglare simplă şi sigură; statică destinat montării pe distribuitor,
carcasa metalică se poate amplasa şi - la circuite primare cu presiune ridicată de la PURMO fig 4.5.27 B.
vasul de expansiune deschis sau închis. (pentru clădiri cu sistem de încălzire Kit-ul de amestec PURMO (fig 4.5.27
Soluţia cu pompă şi schimbător de racordat direct la centrala termică) se A) permite menţinerea temperaturii de
căldură este patent al firmei germane poate realiza un sistem de încălzire prin alimentare pe distribuitorul încălzirii
LAING şi prezintă ca principal avantaj radiaţie la o presiune relativ scăzută. prin pardoseală în sistemul de încălzire
rezolvarea cu maximă siguranţă a pro¬ Un alt tip de staţie compactă, patent al la nivelul valorii reglate pe capul
blemei difuziei de oxigen în sistemele de firmei germane TC 2000 - emcal, este termostatic, de exemplu 40°C.
încălzire prin radiaţie prevăzute cu tuburi prezentată în fig. 4.5.27. Se compune Kit-ul PURMO cuprinde:
flexibile. Prin separarea completă a celor dintr-o pompă de circulaţie cu turaţie va¬ - supapă termostatică şi cap cu senzor
două circuite (cel al cazanului de cel al riabilă, un ventil cu 4 căi şi un tablou de tur (domeniu de reglare 20-50°C);
panourilor), oxigenul difuzat prin pereţii comandă cu posibilităţi de reglare a pa¬ - limitator de debit pe retur;
ţevilor de plastic este în totalitate separat rametrilor agentului termic şi de progra¬ - pompă cu întrerupător de siguranţă
de elementele corodabile ale circuitului mare (manual sau automat) a funcţionării si limitator al temperaturii;
primar (cazan, radiator). în afara acestui instalaţiei. - cot de racordare cu ventil de aerisire
avantaj, soluţia mai prezintă şi alte carac¬ Un sistem foarte simplu şi eficient în - supapă de golire 1”;
teristici: reglajul temperaturii de încălzire prin - termometru, îmbinări de ţevi cu filet
- asigură pentru agentul termic circulat pardoseală în varianta de încălzire şi etanşare plată.
parametrii de temperatură şi debit mixtă (corpuri de încălzire + încălzire
diferiţi de cei ai cazanului fără a utiliza prin pardoseală) îl reprezintă: Kit-ul de 415L27 Dimensionarea instalapilor
instalaţii auxiliare; amestec cu pompă şi supapă termo- Având în vedere particularităţile pe
care le prezintă instalaţiile de încălzire
©[ i
, prin radiaţie, calculul de dimensionare
m' \
impune în primul rând cunoaşterea:
©(i/1 i)ILA/' - caracteristicilor constructive ale încă¬
perii (suprafaţa plafonului, pardoselii
O 4 sau pereţilor), naturii straturilor compo¬
nente ale elementelor de construcţii ca¬
© © Irer re urmează a îngloba elementele de în¬
[ călzire (ţevi, panouri, canale de aer etc),
poziţiei mobilierului fix din încăpere;
OO - caracteristicile termice ale încăperii
Oo (temperatura interioară şi pierderile de

căldură);
- caracteristicile constructive ale panou¬
rilor radiante (tipul de panou, tempe¬
<§> ratura medie şi maximă admisibilă,
f
agentul termic utilizat etc).
-
Fig. 4.5.27 Staţia compactă tip Tc 2000-emcal:
Calculul de dimensionare cuprinde ur¬
a - schema staţiei; b - vedere;
mătoarele etape:
1 - racord conductă ducere; 2 - racord conductă întoarcere; 3 - punct de fixare - calculul suprafeţei de încălzire a panou¬
a staţiei pe perete; 4 - termometru pe conducta de ducere; 5 - termometru pe con¬ rilor radiante;
ducta de întoarcere; 6 - ventil de reglare a presiunii; 7 - pompa de circulaţie; - calculul pierderilor de sarcină prin
8 - reglare încălzire; 9 - racord de legătură cu instalaţia; 10 - racord electric.
serpentinele panourilor radiante;
- calculul hidraulic al reţelei de conducte
—- *˙ijr ,
din instalaţie.
- stabilirea caracteristicilor tehnice ale
echipamentului instalaţiei (pompe, dis-
tribuitor-colector, etc.);
mi z.B 70/55 C i.B. 40/30 C
III;
r
mJ
«
Fig. 4.5.27 B: Schema cuplării dintre
A instalaţia de încălzire cu corpuri sta¬
tice şi încălzirea prin pardoseală cu
Fig. 4.5.27 A: Purmo - Kit de amestec pentru montare pe distribuitor GZ 1”. ajutorul Kitului de amestec.
4.5.2.7.1 Caracteristicile termice 1

ale panourilor radiante Xb = [W/m2-K] (4.5.6)
Stabilirea acestora se face pe cale teo¬
retică, verificată şi corectată pe cale ex¬ [W/m2] (4.5.3.)
1
h'p
+ îb'
jfU,
perimentală si prin măsurări. - coeficient a cărui valoare este dată
Pentru calculele practice se folosesc de relaţia:
nomograme care ţin seama de toţi facto¬ l-D
rii de bază ce contribuie la determinarea [W/m2] (4.5.4.) tgh m
2
caracteristicilor termice ale panourilor. Considerând panoul radiant din fig. 0= (4.5.7)
4.5.28, în relaţiile de mai sus s-au făcut l-D
m
4.52.7. 1. 1. Panouri de plafon cu următoarele notaţii: 2
conductele înglobate în 8., 0’ - temperaturile aerului din cele do¬ iar
elementele de construcţii uă medii separate de panoul ra¬
Se consideră cazul general în care pa¬ diant [°C]; m= K +h (4.5.8)
nourile radiante separă două spaţii (încă¬ 0 - temperatura medie a agentului ter¬ V VD
peri) cu temperaturi diferite 0. W 0'. (fig. mic [°C];
4.5.28). Temperaturile medii 0p şi 0' şi h , h' - coeficienţii de transfer de căldu¬ AD - conductivitatea termică a materialu¬
fluxurile termice unitare qp şi q' ale pa¬ ră la suprafeţele panoului radi¬ lui din care este executată ţeava de
nourilor se calculează cu relaţiile: ant, ale căror valori sunt date în diametru exterior D din panoul radi¬
tabelul 4.5.2 [W/m2-K]; ant [W/m-K];
h' X - coeficientul parţial de transfer termic kb - relaţia:
coeficient adimensional calculat cu
(fig. 4.5.28) [W/m2-K], ale cărui valori
[°C] (4.5.1.) se pot calcula cu relaţiile:
•pentru zona inferioară a panoului kb-˙~
Xb + Xc
(4.5.9)
[°C] (4.5.2.)
*c - 1
1
[W/m2K] (4.5.5)
4.52.7. 1.2 Panouri de plafon cu conduc¬
h i-1
tele montate în spaţiul de aer
•pentru zona superioară a panoului în nomogramele din fig. 4.5.29 şi
4.5.30 se dau caracteristicile termice ale
e; unui panou radiant de plafon cu con¬
tqp /eP.hP ductele încălzitoare montate în spaţiul de
aer sub elementul de rezistenţă.
Primul panou (fig. 4.5.29) este executat
3- din ţevi cu diametrul de 1/2“ montate di¬
rect pe o placă metalică (oţel sau alu¬
Q miniu). Grosimea stratului de aer: 50 mm.
Cel de-al doilea panou radiant (fig.
S°I i i
I Mil ill Ml T [ [ [ H 4.5.30) este executat din ţevi cu diame¬
trul de 3/4“ montate într-un spaţiu de aer
;qP 8P,hP
K i având la partea inferioară o placă de oţel
e cu grosimea de d = 0,75 mm.
Fig. 4.5.26. Schema panoului radiant de plafon cu conducte înglobate
pentru determinarea caracteristicilor termice: 4.52.7. 1.3 Panouri de plafon cu lamele
b - grosimea stratului de material de deasupra conductei (b 1, b2 si b3 - grosimile stratu¬ în nomograma din fig. 4.5.31 a se dau
rilor componente); c - grosimea stratului de material de sub conducte (c1 si c2 - grosimi¬ caracteristicile unui panou radiant
le straturilor componente); D - diametrul exterior al conductei. executat din ţevi din oţel prevăzute cu
lamele de 1 mm grosime
Tabelul 4.5.2 Valorile coeficienţilor de transfer de căldură la suprafeţele în fig. 4.5.31 b este prezentată nomo¬
panoului radiant pentru o temperatură a mediului ambiant 0{=18...2O°C grama pentru stabilirea fluxurilor termice
qpm şi q“m cedate de zona dintre panouri
Temperatura şi zona de margine a panourilor.
medie,
hp şi hp [W/m2K]
0p,
4.52.7. 1.4 Panouri de pardoseală
a panoului radiant Panouri Panouri Panouri
cu conducte flexibile
[°C] de perete de plafon de pardoseală Conform EN 1264 din motive fiziologi¬
25 9,1 7.1 10,1 ce, în încăperile unde îşi desfăşoară ac¬
tivitatea omul, se admit următoarele tem¬
30 9,8 7,6 11.0 peraturi maxime ale suprafeţei pardoselii
încălzitoare:
35 10.2 7,9 1 1,6
- zona de lucru Q__ = 29 °C;
40 10,7 8.3 12,2 - zona de margine 6 = 35 °C;
- baie 0 = 33 °C. - - -
45 1 1,0 8.6 Fluxul termic cedat se determină luând

în calcul temperatura medie a pardoselii.
50 I 11,4 9.1 De asemenea emisia termică a pardoselii
60 12,2 depinde de radiaţia termică şi de finisajul
pardoselii, şi se calculează cu relaţia:
q =h' ie -0.) [W/m2] (4.5.10.) Tabelul 4.5.3 Valorile adaosului Ac

în care: Numărul de suprafeţe prin care se disipează căldura
coeficientul de transfer termic hp la su¬ din încăperi către mediul înconjurător Ac [%]
prafaţa pardoselii depinde de:
- temperatura pardoselii l 0
6˙
- temperatura aerului din încăpere 0
2 2
- viteza curenţilor de aer la nivelul pardo¬
selii, poziţia, numărul şi mărimea ele¬ 3 4
mentelor de construcţie care alcătuiesc
încăperea, tipul finisajului şi înălţimea [W/m2]
încăperii. E
E
Valorile coeficienţilor h şi h 'sunt date % % 75
în tabelul 4.5.2. 45 450- 18 °C I
în nomogramele din fig. 4.5.32, 4.5.33, Element de construcţii E
4.5.34 şi 4.5.35 se dau caracteristicile 1 70O 7T Xb = 1,4 W/m2K
termice ale panourilor radiante de pardo¬ 40- 400- I Spaţiu de aer 5 cm . 'A
seală cu conducte flexibile tip TERM- <o 65 J/2” 18°C\x Tablă din oţel
sau aluminiu
1ta
CONCEPT TC-2000. CD %
Panourile radiante sunt executate din 35- 350- I
<jj 60
E
E
ţevi flexibile (polietilenă), având dimensiu¬ cr 7
eu
nile 17 x 2 mm, montate pe o placă din 1 % iP.
polistiren cu grosimea de 35 mm. Grosi¬ I30- .9 §300- <?
mea şapei de ciment este de circa 65 0
55
1
mm, iar suprafaţa finită a pardoselii .9 i I 3.0 =§
s
poate fi rece sau caldă. I
<U 25-
H 50
3
3.0 03
Valorile fluxurilor termice unitare se
obţin în funcţie de ecartul de tempera¬
1 i
îf 45 -«A.
tură AT = 0m- 0 sau AT = [(6d+6r)/2]- 8. 20- 200-
şi distanta / dintre ţevi: 80, 160, 250 şi
40
330 mm. De asemenea, se are în ve¬
dere şi rezistenţa termică xb a straturi¬ 15- 150-
lor componente de deasupra ţevilor în¬ 35
călzitoare (şapă de ciment, marmură,
gresie, parchet). 10 100- 30
Nomogramele mai cuprind şi tempera¬ 50 55 60 65 70 75 80 85 90
turile admisibile 0p ale pardoselii în func¬ Temperatura medie a apei calde Bag [°C]
ţie de temperatura interioară 6j a încăpe¬
Fig. 4.5.29. Caracteristicile termice ale panoului radiant cu conducte montate
rilor precum şi temperatura admisibilă 8p
direct pe o placă metalică într-un spaţiu de aer.
a pardoselii pentru zona de contur.
Utilizarea nomogramelor se face astfel:
- cunoscând pierderile de căldură 350 H
60 T T
<Ph = 2 750 W ale unei încăperi cu su¬ Element de construcţii
prafaţa pardoselii Ap = 50 m2 (parchet),
se poate calcula fluxul de căldură
Xb=1.16W/m2K
-6 -O Folie din aluminiu
unitar qp = <t>h/Ap = 55 W/m2. Din no- 300-
* Spaţiu de aer 5 cm
mograma din fig. 4.5.33, în funcţie de
3/4"i. I J. I J
I 18°C Tablă din oţel 0,75 mm
qp = 55 W/m2 se alege: o
- un panou radiant cu distanţa dintre ţevi E
ra 50
/ = 330 mm, obţinându-se un ecart de 5 250- CD
temperatură AT = 22,8 °C şi o tempe¬ \2Ă
ratură medie a pardoselii 6p = 24,3°C la
o temperatură interioară 0 = 20° C; 1
C
0
45
- un panou radiant cu distanţa dintre ţevi §
/ = 250 mm, obţinându-se un ecart de 200- s0
temperatură AT - 18,4 °C. Tempera¬ Si
tura medie 6p = 24,3 °C a pardoselii 3 I
I-
40
rămâne aceeaşi, la temperatura inte¬ i 20
rioară 6j = 20 °C. 150-
35
452.72. Calculul suprafeţei de Încălzire
a panourilor radiante
Cunoscute fiind încăperile care urmea¬ 100
ză a fi încălzite prin radiaţie, etapele de 30
80 85 90 95 100 105 110
elaborare a metodologiei de calcul sunt Temperatura medie a apei calde 0ag [°C]
următoarele:
- calculul pierderilor de căldură; Fig. 4.5.30. Caracteristicile termice ale panoului radiant cu conducte
- alegerea tipului de panou încălzitor montate liber într-un spaţiu de aer.
(plafon, pardoseală, perete); 4.5.2.7.2.1 Calculul pierderilor - valorile adaosului pentru compensarea
- calculul preliminar de stabilire a carac¬ de căldură efectului suprafeţelor reci Ac, în cazul
teristicilor termice şi constructive ale Se aplică relaţiile de calcul din STAS încălzirii încăperilor cu planşee radiante
panourilor; 1907 pentru calculul necesarului de căl- de pardoseală sau plafon, sunt cele din
- calculul de verificare a panoului radiant dură, arătat la cap. 3.1, cu următoarele tabelul 4.5.3;
şi a condiţiilor realizate în încăpere. amendamente: - în cazul încăperilor plasate direct pe
pământ, încălzite cu panouri radiante de
Tabelul 4.5.4 Valorile admisibile ale intensităţii de radiaţie pardoseală, valoarea fluxului de căldură
Qpcadm asupra capului spre pământ este 0.
Temperatura interioară 4.5.2J.2.2 Alegerea tipului

12 15 18 20
0, [°C] de panou încălzitor
La alegere este necesar să se aibă în
w. [w/m2J 45 32 19 13
vedere:
- tipul clădirii şi destinaţia încăperilor;
[W/m2] - elementele componente şi modul de
% execuţie a planşeelor;
- necesarul de căldură de acoperit cu
40-
50 panourile radiante;
250- - distribuţia serpentinelor, respectiv a
1 \ panourilor radiante;
30-
3 - materialele din care sunt executate
§. 45 ţevile încălzitoare.
ra Se recomandă, în general, panourile
200-
X radiante de pardoseală executate cu ţevi
25- flexibile şi panourile radiante de plafon,
| 40 fie cu ţevile montate în spaţiul de aer, fie
o cu ţevi cu lamele.
.9
I
I20: I150- 5
0
4.5.2. 7.2.3 Stabilirea caracteristicilor
1 I 35 termice şi constructive ale
ii ii H panouilor radiante
15- E lement de construcţii K 18°C
Etapele de desfăşurare a calculului
*b = 1'2
sunt următoarele:
100- 30
Strat de aer 5 cm -- - calculul fluxului termic unitar pe care
10- Lamelă din aluminiu trebuie să-l cedeze panoul radiant
1 mm
18°C
Tencuială 15 mm/ *0 [W/m2] (4.5.11)
60 25
Ap
45 50 55 60 65 70 în care:
Temperatura medie a apei calde 9ag [°C] 4>h - reprezintă pierderile de căldură ale în¬
a căperii [W];
14 -
Ap suprafaţa activă care urmează a fi
Spaţiul dintre panouri [q’ J prevăzută cu panouri radiante [m2];
Exteriorul panourilor [q”m] - stabilirea temperaturii medii a panoului
12
cBL radiant 0 utilizând nomogramele de la
d3-20 § 4.5.2.7P1;
5 10 - stabilirea temperaturii medii a agentului
termic, respectiv temperatura de duce¬
I
cr re şi întoarcere a apei calde în funcţie
•˙
I
8 de distanţa / dintre ţevi;
- stabilirea suprafeţei active a panoului
Q. radiant în funcţie de distanţa / dintre
6 ţevi, poziţionarea acesteia în planul în¬
căperii;
- verificarea condiţiilor realizate în încă¬
B pere în raport cu cele impuse de nor¬
2 mele de confort termic, adică fluxul ter¬
1 2
mic unitar q recepţionat de capul
ii
omului, calculat cu relaţia
0
50 55 60 65 70 75
Qpc = V <
VPc (%- 9J 1'˙> [W/m2l
(4.5.12)
Temperatura medie a apei calde 6ag [°C] să fie mai mică decât fluxul termic admi-
sibil q dm, a cărui valoare se poate citi
în tabelul 4.5.4.
Fig. 4.5.31. Caracteristicile termice ale unui panou radiant cu lamele: în relaţia 4.5.12 semnificaţia termenilor
a - fluxurile termice qp şi q’p cedate de zona activă şi zona superioară a este următoarea:
panoului; b - fluxul termic cedat de zona din jurul panoului.
hrpc - coeficientul de transfer termic prin
radiaţie între panoul radiant de

temperatură 6 şi capul omului de Temperatură Temperatura medie a pardoselii 0p [°C]
cameră fC|
temperatură 6 , a cărui valoare se
calculează cu relaţia:
+ 15 17.6 18,5 1
19.3 20.2|2 1,1 22,0 22,8 23,7 24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 29,7
+20 22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6
i
+24 26,6 27,5 28,3 29,2 30,1 31,0 31,8 32,7 33,6
dp + 273 dc + 273 zona de contur|22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 26,7 [29,6 30,2 31,3 32,2 3˙0|33,9|34,7 35,6
100 100
h =C [K]
r„c eP -e 39 I Parchet
C
38 Xt,«0,05 m.2K/W _A
= Cpc b (4,5.13) 37
36 rfi. l
4)
unde:
C - coeficientul de radiaţie C = 4,65
W/m2-K‘1, iar
35
34
<ET 33
r 32
rM
b - este factorul de temperatură ale cărui
I teavă 17x2 \placăpiarşeu
valori se iau din fig. 4.5.36;
<E>E 31
II 30
A 'plasă de sârmă
şapă ciment
suport
polistiren
i
<ppc - coeficientul unghiular mediu, a cărui ţ 29
Z1
valoare depinde de mărimea şi po¬
ziţia panourilor radiante în raport cu
>ca 28
3
27
V X
z.
2 26
poziţia omului; valorile se pot calcu¬
IU
g- 25 z
la utilizând relaţii analitice sau folo¬
sind nomograma din fig. 4.5.37;
24
23 z
0P - temperatura medie a panoului radi- *
I
22
21 y I
ant [°C] (d2 în fig. 4.5.36); s 20 Z
6c - temperatura medie a capului omului 5 19 / z Lungime de ţeavă
X I = 330 -˙3,0 m/m2
cu valoarea 0p (Q1 în fig. 4.5.36);
e - coeficient care ţine seama de absorb¬
18
17 7
/ / t Z
z I = 250— 4,0 m/m2
ţia radiaţiilor de către gazele din încă¬ 16 I = 160-˙6,0 m/m2
15 Z
pere (CO2 şi vaporii de apă); valorile 14 / 7 z I = 80 -˙12,0 m/m2
-- 1 1—- -
1
se iau din tabelul 4.5.5, în funcţie de 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
distanţa h dintre panou şi om. Fluxul termic unitar qp [W/m2]
4&2J.3 Exemple de calcul
Temperatură Temperatura medie a pardoselii Op [°C]
Se prezintă două exemple de calcul cameră [°C|
privind modul de alegere şi dimensiona¬
re a panourilor radiante de plafon şi par¬
+15 17,6 18,5 19,3 20,2 21,1 22,0 22,8 23,7 24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 297)
+20 22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6
doseală. +24 26,6 27,5 28,3 29,2 30,1 31,0 31,8 32,7 33,6
Exemplul de calcul 1 zona de contur|22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6 30,2 31,3 32,2 33,0 33,9 34,7|35,6
Se cere să se încălzească prin radia¬ [K]
ţie de temperatură joasă, utilizând pa¬ 39 1 r mochetă
nouri de plafon, o încăpere având di¬ 38 m.2K/W 5 mm _A
mensiunile 4,00x5,10 m, temperatura in¬ 37
terioară 0j= 18°C şi pierderile de căldu¬ 36
1 !J
ră <Ph = 2500 W. Agentul termic este 35
apa caldă cu temperatura 6ag = 60°C. 34
Rezolvare: Z3
r 32
&
- se alege un panou de plafon cu lamele \ teavă 17x2 \ planseu
ccE31 plasă de sârmă placă suport
cu lăţimea unei lamele / = 400 mm; II 30 sapă ciment polistiren
- în nomograma din fig. 4.5.31 a, pentru % 29

6ag =60°C rezultă fluxul unitar cedat de 1 27 28
z
panou qp = 200 W/m2; 2
o 26
- suprafaţa de încălzire totală z
Ap = 0h/clp = 2 500/200 = 12,5 m2; S
25
z <˙7
o
24
23 z
- realizarea suprafeţei de încălzire (fig.
22 z z
4.5.38) se obţine alegând o lungime t 21 7'
de panou L = 300 cm şi un număr n s 20 z z
= 10 benzi de panouri, fiecare bandă S 19 Z z Lungime de ţeavă
având dimensiunile Lxl = 300x40 cm z I = 330—*3,0 m/m2
18
z I = 250 —˙4,0 m/m2
cu distanţa d = 10 cm între ele, rezul¬ 17
16 z m/m2
tând o suprafaţă activă: z I = 160—
Apa = 10x3,0x0,4 = 12 m2;

15
14 7 z I = 80 ->12,0 m/m2
- fluxul de căldură cedat de panouri se 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
Tabelul 4.5.5. Valorile coeficientului e Fluxul termic unitar qp [W/m2]

Distanţa h Fig. 4.5.34. Caracteristicile termice ale unei pardoseli încălzite cu ţevi
2,5 50 7,5 IO flexibile, cu suprafaţa finită executată cu mochetă având grosimea
M de circa 5 mm
E 0,1 0,135 0,145 0,15 (valorile temperaturilor încercuite sunt considerate maxime admisibile).
510 cm d=10 cm
Temp, cameră ["C] Temperatura medie a pardoselii 0p [°C]
+15 17,6 18,5 19,3 20,2 21,1 22,0 22,8 23,7 24,6 25,2 26,3 27,2 28,0 28,9 29,7 rrh
+20 22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6
+24 26,6 27,5 28,3 29,2 30,1 31,0 31,8 32,7 33,6 1 §
zona de contur22,6 23,5 24,3 25,2 26,1 27,0 27,8 28,7 29,6 30,2 31,3 32,2 33,0 33,9 34,7 35,6 I
o
o
[K] co
39 / I /I mochetă _l
A,
38
37
X˙O.15 m-2K/W
rfi.
7A 10 mm
i It
36
35 ~~v
34
CD"
33 \
r 32 l teavă 17x2
T
\placăpianşeu
plasă de sârmă suport Fig. 4.5.38. Schemă cu amplasarea
n 30 şapă ciment polistiren
panourilor radiante de la exemplul 1.
fe 29
IV
28
1 27 l-330mm
2
o, 26 l=80mm
P- 25 A 6,00 m ~˙=H
S
o>24
23
22
§ 21
A 5
<D
<B 20 E
§ 19 Lungime de ţeavă
§
I = 330-˙3,0 m/m2
18
17 I = 250—»-4,0 m/m2
16 I = 160— m/m2
15 I = 80 -VI2,0 m/m2
14 -- - -
1
(r
1 1
30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 180
Fluxul termic unitar qp [W/m2] +
Fig. 4.5.35. Caracteristicile termice ale unei pardoseli încălzite cu ţevi flexibi¬ Fig. 4.5.39. Schema cu amplasarea
le, cu suprafaţa finită executată cu mochetă având grosimea de circa 10 mm ţevilor In planul pardoselii de la
(valorile temperaturilor încercuite sunt considerate maxime admisibile). exemplul 2.
0 10 20 30 40
0 10 20 30 40
0,15
1,3
0,10
oO /
i°
v WwMF- /
_ O -A --
1.7
îs-
0,05
h
a
3MO,6-;
1,2- îi
il 9*
0,3
/
7*
v
&7
1,6
Sil4?
VAvZţ,
0,2.
7z
//_
y/7/:
zz 7 0,01 7Ââ
c˙r 1,1 y /7y, W/y Y///7 /
/
z˙
zz 7
VMMVY /z
W/ă //
ui
n
i
1 V
0,005 7
:J /
/« Z
1,0-
7
V
m
Zi: /
/
/ Z .
:Z.
1,5
// 6 T0
/< 7 27
//
1471 T I //vi
2
7/ 7 / (p=(p1+<p2+(p3+(p4
7 .7
1,4
0,001
7
l | I I I I
4 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 1 1,5 2 3 4 10
2.
0,9-7 7 '7 77 /
58 Fig. 4.5.37. Nomogramă pentru calculul
a/h
Z
'
/
56 î coeficientului unghiular mediu pentru situaţia din <p
figură.
1,3
7 7 71177
: 7 Fig. 4.5.36. Nomogramă pentru determinarea
0,82
T0 20 30 40 factorului de temperatură b
0 10 20 30 40
e,[°C] i
compune din: încălzitoare (fig. 4.5.39);

•fluxul de căldură cedat de zona acti- Rezolvare: - fluxul termic cedat de pardoseala ra¬
vă 0pa=qpApa = 200-12 = 2400
- m - se alege o pardoseală finisată cu par¬ diantă se calculează cu relaţia 4.5.11:
•fluxul de căldură cedat de zona de
•V, =
margine; se calculează cu relaţia:
%mn''L <&2<L-
+ |-n/) [W]
chet, cu suprafaţa încălzitoare execu¬
tată din ţevi flexibile (poliuretan) mon¬
tate în spirală dublă (fig. 4.5.14);
•pentru zona centrală
0˙ = 0h -<t>c
~
_
~
2148 - 848
=
unde: (4.5.14) AP AP - AC 29,4-6

- fluxurile unitare de căldură q' şi q“ - suprafaţa încălzitoare a pardoselii se = 55,6 W/m2,
se obţin din nomograma din fig. 4.5.31 prevede a se executa din două serpen¬ •pentru zona de contur:
b, astfel: tine în spirală dublă; una în zona de
- pentru distanţa d = 10 cm dintre pano¬ centru şi alta în zona de contur, prima qp c = — = - =141 W/m2.
uri şi 8gg= 6CTC rezultă qpm = 6,5 W/m; având o distanţă mai mare între ţevile c
®
- pentru spaţiul liber din jurul panouri¬
lor şi temperatura 8 = 60°C, rezultă Tabelul 4.5.6. Valorile fluxului termic unitar q'p
= 5,6 W/m.
înlocuind în relaţia 4.5.14, se obţine Distanţa I Fluxul termic unitar [W / m2]
fluxul de căldură suplimentar cedat de
panouri:
[mm] em = 45 °c em = 30 °c
<Ppm = 6,5-9-3 + 5,6-2 (3+10-0,4) = 254 W 330 12 4
- fluxul de căldură total cedat de pa-
nouri va fi: 250 15 6
0=0
p
0
pa + j>m =
2400 + 254 = 2654\N 160 18 7
care acopera pierderile de căldură ale
încăperii; 80 22 9
- verificarea condiţiei impuse pentru
asigurarea confortului termic se face
Tabelul 4.5.7. Temperaturile maxime 6Pmax ale panourilor radiante
aplicând relaţia 4.5.12, în care se con¬
sideră că întreaga suprafaţă activă A înălţimea Hp a/e = 1/6 a/e = 1/4 a/e = 1/3
a panourilor are o temperatură medie [m]
8p = 42°C, valoare obţinută din nomo¬ B = 10 m 20 50 B = 10 m 20 50 B = 10 m 20 50
grama 4.5.31 a în funcţie de tempera¬
5 I25 120 1 10 95 92 90 80 75 72
tura medie a agentului termic 8gg =
60°C şi lăţimea unei lamele / = 40 cm. 6 128 122 1 12 100 95 90 84 80 75
Temperatura capului s-a considerat:
6c = 30°C. 8 130 125 115 115 100 90 88 84 80
Coeficientul de transfer termic:
10 140 135 120 130 105 92 95 90 85
hr c = Cpc- b = 4,65- 1, 172 = 5,45 W/m2-K,
înPcare valoarea factorului de temperatură
12 142 140 125 135 115 94 102 95 88
b = 1,172 grd3 se obţine din nomograma
4.5.36, în funcţie de: 8=30°C şi 6>p=42°C. 15 160 155 130 140 125 95 1 15 105 90
Coeficientul unghiular mediu:
Observaţie: a - lăţimea panoului; e - distanţa dintre axele a două panouri;
0pc = 0,055 se obţine din nomograma
4.5.37, în funcţie de raportul a/h = 3/2,5 B - lungimea halei (a panoului).
= 1,2 şi b/h = 4,9/2,5 = 1,96, în care se
consideră distanţa dintre planul panourilor 5,0
v=0,70 m/s
şi capul omului h = 2,5 m, iar cele două E 4,0
MII
dimensiuni ale suprafeţei radiante a = 3,0 v=0,60 m/s
n 3,0
m şi b = 4,9 m. Coeficientul de absorbţie
a radiaţiilor se ia e = 0,1 din tabelul 4.5.5 cr 2,0
/ v=0,50 m/s-
în funcţie de distanţa panou-om h = 2,5 '2
§
m. § 1,0 / v=0,40 m/s
înlocuind valorile de mai sus în relaţia '2
4.5.12 se obţine:
| v=0,30 m/s
%o = hrpc%A% - °c>(1 - = t 0,5
l V=0,25 rrJs_ __
= 5,4-0,05-(42 - 30)-(1 -0,1) = 2,94 W/m2
mult sub limita maximă admisibilă
1 °'4
« 0,3 3
Qp c adm = 13 W/m2, valoare menţionată în
_g
0,2 /
/ v=0,20 m/s
tabelul 4.5.4. S /
_CD
Se cere să se încălzească prin radiaţie * 0,1 3
de temperatură joasă, utilizând panouri 7 * v=0,10 m/s
de pardoseală, o încăpere având dimen¬
0,05
siunile 6,0x4,9 m; temperatura interioară 15 20 30 40 50 100 150 200 300 400 500
8i = 20°C; pierderile de căldură 0h = Debitul M [kg/h l
2148 W din care în zona peretelui exte¬
Fig. 4.5.40. Diagrama de calcul al pierderilor de sarcină liniare unitare R
rior (cu lăţimea de 1 m) 4>c = 848 W pentru conducte din polietilenă 17x2 mm.
corespunzător unei suprafeţe Ac = 6 m2.
- temperatura medie a pardoselii în cele calculează cu relaţia:

două variante de realizare a supra¬ % 4.5.3. încălzirea prin radiaţie
feţelor încălzitoare se obţine din nomo- M' = de temperatură medie
AT -1,163
grama din fig. 4.5.33, astfel:
•în zona centrală pentru q' = 55,6 W/m2 •pentru / = 250 mm; AT = 23 K şi Se realizează cu benzi de panouri ra¬
şi temperatura interioara 8j = 20°C, <Pp= 1561 W diante alimentate cu agenţi termici cu
rezultă 0p = 24,3°C; parametrii ridicaţi (apă fierbinte sau abur
•în zona de contur pentru Mp= 156 1/23- 1, 163 = 58 kg/h de presiune medie) precum şi cu tuburi
qp = 141,3 Wm2, rezultă 0pc = 32,2 °C; •pentru / = 80 mm; A T = 13 K şi radiante cu gaze.
•temperatura medie a agentului termic 0pc = 972 W Panourile sunt astfel concepute şi am¬
în cele două variante se obţine din plasate încât majoritatea fluxului termic
nomograma din fig. 4.5.30 unde: Mpc = 972/13- 1, 163 = 64 kg/h emis prin radiaţii să fie dirijat către zona
•în zona centrală pentru qp = 55,6 W/m2 - pierderea de sarcină pe fiecare circuit se de lucru. Zona superioară de deasupra
şi distanţa dintre ţevi / = 250 mm, se calculează utilizând diagrama din fig. panourilor este considerată zonă rece
obţine: 4.5.40. sau inactivă, încălzirea realizându-se prin
0m = AT + 8. = 18,5+20 = 38,5 °C •pentru circuitul cu / = 250 mm, prin efecte secundare (convecţie-radiaţie),
• în zona de contur pentru qp = 14 1,3 care circulă un debit ti/lp = 58 kg/h, la gradientul de temperatură fiind mic.
W/m2 şi distanţa dintre ţevi / = 80 mm, o viteză v = 0,14 m/s se obţine o Radiaţia directă de la aceste tipuri de
se obţine: pierdere de sarcină liniară unitară R = panouri asupra omului face posibil
em= AT + 8i = 23,5+20 = 43,5 °C
- lungimea totală de ţeavă utilizată
0,18 mbar/m, iar pentru întregul circuit
de lungime L = 93,6 m rezultă:
echilibrul termic la temperaturi ale aerului
reduse cu 3 până la 5°C.
pentru suprafaţa de încălzit, în cele I(RI) = 93,6-0, 18 = 16,8 mbar în raport cu încălzirea prin convecţie,
două variante, se obţine tot din dia¬ •pentru circuitul cu / = 80 mm, prin care încălzirea prin radiaţie conduce la un
grama din fig. 4.5.33, astfel: circulă un debit Mpc = 64 kg/h, la o necesar de căldură pentru încălzire mai
• pentru / = 250 mm, revin 4,0 m/m2 de viteză v = 0,15 m/s se obţine o pierde¬ mic, deci la economii energetice de pâ¬
pardoseală, iar pe întreaga zonă re de sarcină liniară unitară R = 0,22 nă la 20 %.
centrală: mbar/m; pentru întregul circuit de lun¬ Sistemul de încălzire prin radiaţie de
L = 4-A’ = 4-23,4 = 93,6 m gime L = 72 m rezultă: temperatură medie este aplicat cu suc¬
•pentru /= 80 mm, revine 12,0 m/m2 de I(RI) = 72-0,22 = 15,8 mbar. ces la încălzirea spaţiilor industriale şi, în
pardoseală, iar pe întreaga zonă de Observaţie: la pierderile de sarcină lini¬ special, a celor înalte peste 10 m, cu
contur: are Z(RI) se adaugă şi pierderile de sar¬ volum mare de aer, putând înlocui cu
Lc = 12-Ap = 12-6 = 72 m cină locale IZ care se calculează în fun¬ succes soluţia cu aer cald în cazul în
- fluxul de căldură cedat, de pardoseala cţie de configuraţia suprafeţei încălzitoa¬ care nu este necesară şi o instalaţie de
încălzitoare, zonei inferioare se cal¬ re (ţevi din material plastic în spirală) în ventilare pentru diluarea nocivităţilor.
culează în funcţie de straturile compo¬ conformitate cu cele arătate la §4.2.8. De asemenea, se poate combina cu
nente ale pardoselii. Pentru calculele încălzirea cu aer cald, în cazul în care
practice se utilizează tabelul 4.5.6 unde este necesară compensarea efectelor
LJU I ( UU j (1/
sunt date valorile fluxurilor termice uni¬ negative ale elementelor de construcţii
tare qp în funcţie de distanţa dintre ţevi reci, situate la mai puţin de 3 m de lo¬
/, temperatura medie a agentului termic 1 3 curile permanente de muncă uşoară.
a
8m şi temperatura încăperii 6ţ = 20°C
către care se face cedarea de căldură: 4.5.3.1 Panouriradianta utilizând agenp
•pentru / = 250 mm; 0j = 20°C; termici
0m = 38,5 °C rezultă qp = 11,1 W/m2 \J 2J 2J
în tehnica încălzirii prin radiaţie se
(prin interpolare) b utilizează, în general, panourile radiante
•pentru / = 80 mm; 8j = 20°C; cu ecran în contact bun cu registrul de
em = 43,5<’C rezultă q’pc= 20,7 W/m2
(prin interpolare) <˙ & ţevi (fig. 4.5.41).
Panourile sunt compuse dintr-un fasci¬
1 c
- fluxul cedat de pardoseala radiantă: cul de ţevi cu diametrul de 3/8“, fixate pe
•pentru zona centrală: Fig. 4.5.41. Panouri radiante un ecran metalic confecţionat din tablă
4>’ = (% + q;)A’ = (55,6 + 11, 1)-23,4 = utilizând agenţi termici: de 0,5...1,25 mm grosime, izolat termic la
= 1561 W a - panoul cu contact bun între ţevi şi ecran; partea superioară, cu pâslă minerală sau
•pentru zona de contur: b - panoul cu contact slab între ţevi şi ecran; vată de sticlă protejată cu o îmbrăcămin¬
*'pc = (Qpc + %c)Apc = (141,3 + 20, 7)-6 c - panouri cu ţevile distanţate de ecran te din folie metalică sau din material
= 972 W 1 - registru de ţevi; 2 - ecran; plastic.
- fluxul total cedat de pardoseala radian- 3 - izolaţie termică. Tabla este profilată astfel încât să îm-
tă:
<Pp = + <P'pc = 1561 + 972 = 2533 W 1 3 2
care acopera pierderile de căldură ale
încăperii.
- căderea de temperatură pe circuit se
calculează cu relaţia:
AT=2-(50-8J [K]
•pentru / = 250 mm;
AT = 2- (50 - 38,5) = 23 K
•pentru / = 80 mm;
Fig. 4.5.42. Mod de realizare a benzilor radiante de temperatură medie:
AT = 2- (50 - 43,5) = 13 K
- debitul de fluid circulat pe un circuit se
1 - distribuitor; 2 - colector; 3 - panou radiant.
brace ţevile pe jumătate din circumferinţă verşi! fabricanţi, însă toţi prezintă aceleaşi cienţa sistemului de încălzire scade foar¬
şi să aibă, lateral, două borduri de 45° elemente de bază: te mult cu repercusiuni asupra condiţiilor
pentru a reduce circulaţia naturală a - arzătoarele, de confort care nu mai sunt îndeplinite.
aerului. Contactul ţeavă-ecran se asigură - tuburile radiante, • Tubul radiant este un tub de secţiu¬
prin sudură electrică cu puncte dese - ventilatoarele, ne circulară, diverse lungimi şi diametru
executate pe două generatoare. - accesoriile. variabil în funcţie de tipul tubului radiant
Fasciculele de ţevi sunt prevăzute la •Arzătoarele pot fi de tipul cu aer in¬ (de la 80 mm la 100 mm), prin care cir¬
cele două capete cu un distribuitor-colec- suflat şi flacără stabilizată, urmate de o culă gazele de ardere. De exemplu la tu¬
tor, care, prin sudură cap la cap, formea¬ cameră de ardere sau de tipul cu aer as¬ burile radiante modulare INFRA (Syste-
ză benzi radiante cu lungimi corespun¬ pirat şi preamestec parţial aer - gaz. în ma), primul tronson are un diametru mai
zătoare condiţiilor de montare (fig. 4.5.42). prima variantă, circuitul gazelor de ardere mare conţinând la interior camera de ar¬
Panourile radiante cu ecran distanţat este în suprapresiune în raport cu mediul dere şi, ceea ce este foarte important
au ţevile dispuse sub ecran la o distanţă ambiant în timp ce în varianta a doua, pentru calitatea produsului şi durabilita¬
de câţiva centimetri (fig. 4.5.41 c). circuitul gazelor de ardere este în depre¬ tea în timp, este din otel inox. Diametrul
Conductele cedează căldură atât zonei siune în raport cu mediul ambiant ceea se micşorează către extremitatea prin
inferioare, cât şi ecranului, care la rândul ce conferă o siguranţă deosebită în ex¬ care se face evacuarea gazelor de arde¬
său cedează căldură prin radiaţie zonei ploatare. Tuburile radiante modulare sunt re, sistemul fiind astfel gândit încât să
de lucru. Avantajul acestui tip de panou înzestrate cu o bujie de aprindere. Un asigure un transfer de căldură optim între
este acela că permite utilizarea pentru termocuplu sau o sondă de ionizare pen¬ gazele de ardere şi peretele tubului. To¬
ecran a materialelor nemetalice ca: polis- tru detectarea flăcării, comandă deschi¬ todată se asigură o bună uniformitate a
tiren armat cu fibră de sticlă. derea electrovanei principale de alimen¬ temperaturii peretelui tubului datorită in¬
tare cu gaz. Arzătoarele, în general, sunt tensificării transferului de căldură prin
4.5.3_2. Tuburiradiante modulare cu cu debit constant. Reglarea funcţionării convecţie către finalul circuitului gazelor
funcţionare pe gaze arzătorului se face prin tot sau nimic cu de ardere prin prezenţa unui sistem de
Tuburile radiante de temperatură me¬ ajutorul unui sistem de control comandat turbionare.
die (fig. 4.5.43), funcţionând cu gaz sunt de o sondă de temperatură amplasat în •Ventilatorul pentru evacuarea gazelor
emitori obscuri caracterizaţi printr-o zona de lucru a spaţiului încălzit. de ardere este un ventilator rezistent la
combustie internă efectuată pe un corp Aerul de ardere poate proveni de la o temperatură relativ înaltă a gazelor de ar¬
purtător de căldură la o temperatură de priză de aer înzestrată cu un filtru fixat pe dere; caracteristici 230V, 50/60 Hz, IP 44
250 - 550°C. Lungimea de undă cores¬ fiecare arzător care prelevează aerul de (IP 55), 50/100W.
punzătoare intensităţii spectrale maxime la interiorul localului de încălzit, însă se •Alte componente: aprindere electro¬
este de 4 mm. recomandă ca priza de aer primar a fie¬ nică, dispozitiv de detectare a flăcării
Principiul de funcţionare a tuburilor ra¬ cărui arzător să provină de la exteriorul prin ionizare care au rolul de a realiza
diante constă în încălzirea unui tub din clădirii eventual prin intermediul unei tu¬ aprinderea şi respectiv de a sesiza pre¬
oţel aluminizat (de regulă) prin produsele bulaturi coaxiale. Se evită prelevarea ae¬ zenţa sau absenţa flăcării.
de ardere rezultate de la un arzător cu rului interior încărcat de diverse particule •Presostatul diferenţial este plasat la
gaz. Radiaţia aparatelor este dirijată spre în suspensie. Gazele arse trebuie obliga¬ intrarea ventilatorului de extracţie. El ser¬
sol prin panourile reflectorizante plasate toriu evacuate spre exterior prin interme¬ veşte la buna funcţionare a electrovanei
deasupra tuburilor. diul unei tubulaturi flexibile sau rigide principale de alimentare cu combustibil.
Tehnicile de construcţie şi tipurile de care, simplă sau coaxială care trebuie să •Alte accesorii:
materiale propuse sunt diferite după di- reziste la temperatura relativ ridicată a - panou de comandă şi control al siste¬
gazelor arse (cca. 150°C). Gazele arse mului care poate conţine:
sunt evacuate cu ajutorul unui exhaustor - o sondă de temperatură plasată în in¬
amplasat în avalul circuitului realizat de cinta încălzită. Ca în toate sistemele de
acestea. Elementele componente ale încălzire prin radiaţie este esenţială fi¬
unui tub radiant sunt: xarea unui punct de funcţionare a apa¬
i 2
•Ecranul reflectorizant este realizat din raturii de reglare (temperatura medie
oţel inox AISI 430 cu un coeficient de re¬ radiantă) şi nu a unei temperaturi a ae¬
4 flexie foarte ridicat montat deasupra tu¬ rului interior a încăperii. Este improprie
9 5 burilor şi repartizat pe toată lungimea utilizarea unui termostat de cameră
3
acestora. Deşi la prima vedere pare un - senzor de temperatură exterioară;
i 1 accesoriu lipsit de importanţă, rolul ecra¬ - procesor programabil;
nului reflectorizant este acela de a unifor¬ Caracteristici:
6 miza şi direcţiona radiaţia în planul cap¬ - poate comanda şi controla două arză¬
tator, contribuind astfel la creşterea con¬ toare;
<2> 7 fortului în incinta încălzită. Acesta poate - poate comanda trei regimuri de tem¬
8 fi izolat la partea superioară pentru ca peraturi: confortabil, economic, de gar¬
emisia către acoperişul clădirii să fie dă (antiîngheţ);
complet eliminată. - poate comanda patru programe de lu¬
Fig. 4.5.43. Panouri (tuburi) radiante Există variante de ecrane reflectorizan¬ cru în funcţie de solicitări: automat,
cu gaze: te realizate din oţel aluminizat sau tablă confortabil, economic, de gardă;
1 - arzător şi cameră de combustie; zincată însă în timp acestea devin mate, - permite programarea temperaturilor
2 - tub radiant; 3 - ecran; 4 - regulator îşi pierd proprietăţile reflectorizante, dorite: zilnic, săptămânal, temperatura
de vacuum; 5 - ventilator pentru evacuare scăzând eficienţa întregului sistem radi¬ de gardă în perioadele de vacanţă;
gaze de ardere; 6 - ventil electromagnetic ant care se transformă într-un sistem Gama de puteri în care se produc
dublu; 7 - regulator de presiune pentru convectiv amplasat la partea superioară aceste tuburi radiante variază de la 15
gaze; 8 - aparat de control şi comandă; a încăperii. Deşi tuburile radiante consu¬ kW la 60 kW. Tuburile radiante modula¬
9 - carcasă de protecţie. mă aceeaşi cantitate de combustibil, efi¬ re pot fi în forma de U, la care atât arză-
torul cât şi exhaustorul sunt amplasate la alta parte, creşte randamentul echipa¬ rul exhaustorului amplasat în avalul tubu¬
acelaşi capăt al tubului sau pot fi mentului prin reutilizarea potenţialului ter¬ lui radiant, întregul circuit al gazelor de
monotub, la care arzătorul este amplasat mic al gazelor de ardere. ardere fiind în depresiune în raport cu
la un capăt, iar exhaustorul la celălalt în acest sens unii producători de ast¬ mediul ambiant.
capăt. Având în vedere proporţionalitatea fel de echipamente au dezvoltat tubula¬
între suprafaţa corpului emitor şi fluxul de tura radiantă cu recirculare sau chiar tu¬ 4.5.3.3. Amplasarea tuburilor (panourilor)
căldură cedat prin radiaţie, la aceeaşi buri radiante modulare cu recirculare. radiante
lungime a modulului radiant, tubul în Recircularea se face post combustie Amplasarea tuburilor radiante se face
formă de U emite în încăpere un flux de pentru a nu perturba caracteristicile ar¬ astfel încât în zona de lucru să se reali¬
căldură dublu faţă de tubul monotub. derii şi pentru a obţine şi efectul dorit zeze o temperatură cât mai uniformă. în
Lungimile uzuale ale modulelor radiante adică introducerea gazelor de ardere re¬ funcţie de înălţimea spaţiului care urmea¬
sunt de 6m, 9m, 12m pentru tuburile în circulate (de temperatură scăzută) în lun¬ ză a fi încălzit, de tipul modulului radiant
formă de U şi de 6m, 9m, 12m, 15m, gul peretelui tubului după dezvoltarea care se propune a fi instalat (putere
18m pentru monotub. frontului de flacără. Un strat de gaze de termică) şi de indicaţiile producătorului
Aceste sisteme au însă limite de apli¬ ardere reci vor îmbrăca peretele tubului (tipologia ecranului reflectorizant) se sta¬
cabilitate cum ar fi de exemplu înălţimea radiant, în interiorul acestora găsindu-se bileşte distanţa între axele modulelor ra¬
minimă de montaj 5m sau montajul în (ca un nucleu) noile produse de ardere diante şi distanţa faţă de pereţii incintei.
clădiri în care nu există degajări de de temperatură ridicată. Datorită transfe¬
substanţe volatile etc. rului de căldură şi masă, ulterior, se ob¬ 4.5.3.3.1 Panouri radiante utilizând
Tuburile radiante de medie temperatură ţine un fluid de temperatură variabilă în agenţi termici
utilizează potenţialul termic al gazelor de lungul tubului radiant care va ajunge la Amplasarea se face în poziţie orizonta¬
ardere pe care le produce arzătorul până evacuare la cca. 120-150°C şi din care lă, deasupra zonei de lucru, astfel încât
la o valoare de cca. 150-160°C tem¬ circa 20 % se evacuează în atmosferă şi să nu dezavantajeze procesul tehnologic
peratură cu care sunt evacuate în exterior. 80 % se reintroduce în circuitul radiant. şi pătrunderea luminii naturale şi să reali¬
La această temperatură însă gazele de Fluidul caloportor este vehiculat cu ajuto¬ zeze încălzirea uniformă a zonei de lucru.
ardere pot fi recirculate amestecându-le înălţimea de montare este, de obicei, im¬
cu noi produse de ardere. Efectul gene¬ 3 pusă de condiţiile constructive şi are in¬
ral scontat este scăderea temperaturii de fluenţă asupra temperaturii maxime ad¬
la care se radiază căldura în încăperile misibile a panoului radiant. Pentru a
|t
încălzite. Aceasta pe de o parte ar putea compensa efectul suprafeţelor delimita¬
permite aplicarea acestei soluţii de încăl¬ toare reci asupra microclimatului din zo¬
4
zire şi pentru încăperi de înălţime mai re¬
dusă ştiut fiind faptul că înălţimea mini¬ V rrrriTTi: na de contur a unei hale, se pot monta
în această zonă benzi radiante la o înăl¬
mă de montaj este dependenta de tem¬ ţime mai mică sau înclinate (fig. 4.5.44).
peratura pe suprafaţa emitoare si, pe de U1U Alimentarea panourilor cu agenţi ter¬
mici se face diferenţiat, în funcţie de na¬
a
2 tura acestora (fig. 4.5.45).
l în cazul utilizării aburului, panourile
sunt alimentate în paralel, cu posibilitatea
7 7*7 5-. de a scoate din funcţiune o parte din ele,
6* a când temperatura exterioară este mai
b-|7, ridicată sau când în zona respectivă nu
]”L-C se lucrează (fig. 4.5.45 a).
if1 în cazul utilizării apei fierbinţi panourile
a
8/ [ T\-i 5 sunt alimentate în serie pentru a da po¬
sibilitatea realizării ecartului de tempera¬
b tură AT = 6d- df (fig. 4.5.45 b). Dacă nu
se poate realiza ecartul de temperatură
î î + t /N impus, se recurge, uneori, la folosirea în
continuare a apei fierbinţi ieşite din pa¬
nouri, pentru alimentarea unor aparate şi
corpuri de încălzire (aeroterme, radiatoa-
b
f 130 (150 °C)
<r
T c *70°C
TT -
T T
Fig. 4.5.45. Alimentarea panourilor
radiante cu agent termic:
a - varianta cu abur; b - varianta cu t
apă fierbinte; c - detaliu de alimentare
c a panourilor cu apă fierbinte;
Fig. 4.5.44. Amplasarea panourilor 1 - distribuitor de abur; 2 - panouri;
radiante: 3 - conducte de abur; 4 - conducte de
condensat; 5 şi 6 - distribuitor şi colec¬
i7! r
a - direct la plafon; b - distanţate de Fig. 4.5.46. încălzirea prin radiaţie
plafon, în plan orizontal şi înclinat; tor de apă fierbinte; 7 şi 8 - conducte de cu panouri radiante a unui atelier
c - la înălţimi diferite. apă fierbinte de ducere şi întoarcere. cu profil mecanic.
MONTAJUL ÎN PARALEL MONTAJUL ÎN SERIE
I 2 , 2L , d
/ \ / |
SECŢIUNEA A-A SECŢIUNEA A-A
d t/3
[!Zâ q
i
f
A A A A
'2
Fig. 4.5.47 Exemplu de montare a tuburilor radiante în paralel şi In serie.
re etc). De asemenea, pentru a realiza o tajele pe care le oferă încălzirea prin ra¬ 4.S.3.3.3 Tubulatura radiantă cu
temperatură cât mai uniformă în zone de diaţie, atunci se poate opta fie pentru rodrcularoa gazelor de ardere
lucru se recomandă ca panourile ra¬ montarea tuburilor radiante la plafon fie Traseul tubulaturii radiante depinde de
diante alimentate cu apă fierbinte să fie pentru montajul înclinat la perete. în am¬ diverşi factori dintre care cei mai impor¬
montate la înălţimi diferite (fig. 4.5.44 c). bele situaţii se recomandă utilizarea unor tanţi sunt dimensiunile spaţiului de încăl¬
în fig. 4.5.46, este prezentat modul de ecrane speciale (mai adânci) pentru con¬ zit (înălţime, lăţime şi lungime). în funcţie
amplasare a unui panou radiant într-un centrarea fluxului radiant în zona care ur¬ de necesarul de căldură şi înălţimea ha¬
atelier cu profil mecanic. mează a fi încălzită ca în fig. 4.5.49 lei, tubulatura radiantă poate avea confi¬
Distribuţia fluxului radiant la sol pentru guraţie monotubulară sau bitubulară
4L5&&2 Tuburiradiante un singur tub radiant modular şi a fluxului (model M sau model U).
modulare pe gaz total pentru 5 module radiante INFRA O dată individualizată înălţimea de
Tuburile radiante pot fi montate la pla¬ 12B (45 kW) amplasate la o înălţime de montaj a tubulaturii radiante (H) din tabe¬
fonul încăperilor, la înălţimi mai mari de 9m cu interaxa de 10 m, dispunere para¬ lele 4.5.8. pentru încălzirea totală a spa¬
4,5m în paralel sau în serie aşa cum este lelă este prezentată în fig. 4.5.50. ţiului, se determină interaxa maximă (I) a
ilustrat în fig. 4.5.47. Atunci când se liniilor radiante şi distanţa (D) dintre
doreşte încălzirea totală (generală) a în¬ tubulatura radiantă şi pereţii perimetrali.
căperii trebuie să se ţină seama de înăl¬ După stabilirea traseului aproximativ al
ţimea la care se poate realiza montajul
i d
pentru stabilirea distanţei între axele tu¬
burilor radiante (I) şi a distanţelor faţă de
pereţi (între extremităţile tuburilor radian¬
te şi elementele de construcţie) în con¬
formitate cu schemele indicate de produ¬
cători (fig. 4.5.48).
De asemenea trebuie menţionat faptul INFRA 6, lungimea modul radiant 6 metri, putere arzător 28 kW
că la stabilirea înălţimii minime de mon¬ H 4 5 6
taj se face în baza limitării fluxului termic
Imax 5 6,5 8
maxim asupra capului unei persoane
aflată în planul receptor. dmax 2,5 3 3,5
Alegerea înălţimii de instalare (H) a mo¬ INFRA 9, lungimea modul radiant 9 metri, putere arzător 45 kW
dulelor radiante este strict legată de dez¬
H 5 6 7 8 9 10 11 12
voltarea pe verticală a spaţiului care ur¬
mează a fi încălzit; în această modalitate Imax 6 8 9 10 10 10 10 10
se iau în considerare eventualele limitări dmax 3 3,5 4 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5
pe care le pot aduce elemente ca poduri
rulante, corpuri de iluminat, rafturi înalte, INFRA 12 lungimea modul radiant 9 metri, putere arzător 45 kW
paturi de cabluri electrice, conducte etc. H 5 6 7 8 9 10 11 12
Odată aleasă înălţimea de montaj (H), se Imax 6 8 9 10 10 10 10 10
pot stabili (I) şi (d) din tabelele din fig.
dmax 3 3,5 4 4,5 4,5 4,5 4,5 4,5
4.5.48. Valorile (I) şi (d) se determină pe
de o parte din condiţia ca intersecţia co¬ Raport între puterea termică totală instalată (W) şi suprafaţa încălzită (m3)
nurilor de radiaţie să se facă la minimum H 4 5 6 7 8 9 10 11
1,8m (înălţimea unei persoane aflată în
zona de lucru) şi pe de altă parte din W/m2 190 190 210 210 230 230 250 250 -5°C
condiţia ca intensitatea fluxului radiant în W/m2 190 200 220 220 240 240 260 270 -10°C
zona de lucru să fie suficientă pentru a W/m2 190 210 230 230 250 250 270 280 -20°C
realiza temperatura dorită în încăpere.
Dacă opţiunea este pentru încălzirea Fig. 4.5.48 Limitele maxime ale distanţelor dintre axele tuburilor
zonală sau localizată (a posturilor de lu¬ radiante şi faţă de pereţi
cru), beneficiind astfel de unul din avan- a - încălzirea totală (la viteza relativă a aerului inferioară valorii de 0,5 m/s)
tubulaturii radiante se trece la asocierea radiant, randament global al echipamen¬ combustie cu ventilator corect dimensio¬
grupului de combustie cu o tubulatură tului ridicat. Dacă exhaustorul nu are su¬ nat şi unul incorect dimensionat.
radiantă corect dimensionată din punct ficient debit se crează vârfuri de tempe¬ OBSERVAŢII:
de vedere al pierderilor de sarcină ale ratură pe tubulatura radiantă, se pot pro¬ 1) Se reaminteşte faptul că toate tabelele
gazelor de ardere pe traseul respectiv. duce degradări ale tubulaturii radiante în cu limitele distanţelor maxime sunt
Această asociere se poate face cu prima parte a acesteia (în vecinătatea valabile atunci când este încălzire totală
ajutorul datelor înscrise în tabelul 4.5.9. grupului de combustie), apare neunifor- a spaţiului. Pentru încălzirea zonală va¬
Ventilatorul cu care este dotat grupul mitatea distribuţiei căldurii în mediul am¬ lorile parametrilor H, I trebuie să fie
de combustie, trebuie să asigure vehicu¬ biant, deci un randament scăzut al emi¬ reduse pentru diminuarea raportului
larea unui debit de gaze de ardere adec¬ siei. Se măreşte de asemenea timpul de dintre suprafaţa de încălzit şi suprafaţa
vat pentru a putea obţine: uniformitatea intrare în regim, iar randamentul global al totală a halei. Trebuie de asemenea
temperaturii pe suprafaţa tubulaturii instalaţiei se diminuează. în fig. 4.5.51. luată în considerare prezenţa pereţilor
radiante, un timp redus pentru intrarea se observă diferenţa între variaţia tempe¬ interiori, a maşinilor şi a gradului de
rapida în regim stabil de funcţionare, raturii în lungul tubulaturii radiante pe o ventilare a zonei respective.
randament ridicat al transferului termic lungime de 160 m în cazul unui grup de 2) în cazul valorilor mari ale înălţimii de in¬
stalare (H), în scopul evitării ca radiaţia
directă să atingă pereţii perimetrali pe o
d
j»— înălţime mare, crescând astfel pierderile
de căldură prin aceştia, este necesară
H poziţionarea liniilor radiante cât mai
către centrul halei, mărind astfel dis¬
( â tanţa faţă de pereţi (d) şi micşorând în
consecinţă interaxa (I) (fig 4.5.52 a).
3) Pentru suprafeţe mari de încălzit (ca în
I figura de mai jos) poate fi convenabilă
ir creşterea interaxei maxime (Imax) a
H liniilor radiante centrale şi micşorarea
interaxei liniilor radiante din zona
1 4 _
* I
J periferică unde sunt mai mari pierde¬
rile de căldură (fig. 4.5.52 b).
H 4.S.3.4 Dimensionarea instalaţiilor de

încălzire prin radiaţie
Dimensionarea instalaţiilor de încălzire
I prin radiaţie de temperatura medie nu
A diferă ca metodologie de cea prezentată
H la calculul instalaţiilor de încălzire prin ra¬
diaţie de temperatura joasă, fiind nece¬
sare următoarele date:
- cunoaşterea caracteristicilor construc¬
tive ale încăperilor:
INFRA 6, lungime modul radiant 6 metri, putere arzător 28 kW
- cunoaşterea caracteristicilor construc¬
H 4 5 6 tive şi termice ale panourilor radiante.
Imax 4 4,5 4,5 Calculul de dimensionare cuprinde ur¬
INFRA 9, lungime modul radiant 9 metri, putere arzător 45 kW mătoarele etape:
H 4 5 6 7
- determinarea necesarului de căldură
pentru încălzire conform SR 1907 (fără
Imax 4 5 5 5 considerarea adaos aer Ac - cazul în¬
INFRA 12, lungime modul radiant 12 metri, putere arzător 45 kW călzirii prin radiaţie)
H 4 5 6 7 - determinarea numărului de module ra¬
diante din condiţia de acoperire a ne¬
Imax 4 5 5 5
cesarului de căldură pentru încălzire şi
Raport între puterea termică totală instalată (W) şi suprafaţa încălzită (m2) din condiţia de respectare a acoperirii
H 4 5 6 7 geometrice a spaţiului de încălzit (ve¬
W/m2 400 420 450 480
rificarea distanţelor I şi d în funcţie de
înălţimea de montaj, H) sau cu alte cu¬
Raport între puterea termică totală instalată (W) şi suprafaţa încălzită (m2) vinte calculul suprafeţei încălzitoare ne¬
H 4 5 6 7 cesare.
W/m2 500 550 580 600 - verificarea intensităţii de radiaţie asupra
capului unei persoane aflată în planul
Raport între puterea termică totală instalată (W) şi suprafaţa încălzită (m2)
captator cu relaţia de calcul 4.5.12 (în ca¬
H 4 5 6 7 zul în care aceasta nu a fost deja verifi¬
W/m2 700 730 760 780 cată prin indicaţiile date de producător).
H=înălţimea de instalare (m); l=distanţa între axe (m), d-distanta între extremităţi (m)
4&3A1. Caracteristicile termice
Fig. 4.5.48 Limitele maxime ale distanţelor dintre axele
ale panourilor
tuburilor radiante şi faţă de pereţi
Principalele caracteristici termice ale
b - încălzirea zonală.
unui panou sunt: temperatura medie 0p
încălzirea zonală localizată încălzirea zonală localizată

Montajul tubulaturilor radiante la plafon Montajul tubulaturilor radiante la perete
Se recomandă
Se recomandă
Reflectoare
Reflectoare
Reflectoare normale
Reflectoare tip MAXI pu
tip MAXI
DA
normale
NU
m E
r-
E
* \ n
I
lift
cg
i
s
1 V
Fig 4.5.48 Tipuri de ecrane utilizate în încălzirea zonală şi efectul obţinut.
[W/m2] - alegerea tipului de panou încălzitor (cu

160 modul 1 agenţi termici sau cu gaze naturale)
modul 2 ţinând seama de tipul şi de destinaţia
140
clădirii;
modul 3
1 - calculul preliminar, de stabilire a ca¬
v modul 4 racteristicilor termice şi constructive ale
5
100 panourilor;
’A .?
-«-modul 5
- calculul de verificare a intensităţii de
80
60 /
'
; TOTALE radiaţie asupra capului.
în general, operaţiile de calcul sunt cel
indicate la § 4.5.2.7, cu unele amenda¬
40 l
i*
mente în cazul încălzirii perimetrale sau a
unei zone dintr-o încăpere.
20 Zona perimetrală dintr-o hală industria¬
lă este considerată porţiunea cu distanţa
0 de circa 3 m de la peretele rece exterior,
o 10 20 30 40 50 60 70 acolo unde se prestează o muncă fizică
lăţime hală[m] uşoară. în calculele termice se iau în
Fig. 4.5.50 Distribuţia fluxului radiant la sol pentru un singur tub radiant considerare numai elementele de con¬
modular şi a fluxului total. strucţii care mărginesc zona perimetrală.
5 module radiante INFRA 12 B (45 kW) amplasate la o înălţime de circa 9 m, La dimensionarea intalaţiilor de încălzi¬
interaxa 10 m. re prin radiaţie aferente unei zone dintr-o
încăpere trebuie să se aibă în vedere, în
şi fluxul termic unitar emis qp . te parţial în ecranul de tablă. în tabelul principal, poziţia acestora în raport cu
Pentru calculele practice se utilizează 4.5.7 sunt date valorile aproximative ale suprafeţele reci ale încăperii: zonele din
nomograme sau tabele care dau direct temperaturilor maxime 0pmax ale panouri- apropierea pereţilor exteriori sau zonele
valorile caracteristicilor termice ale lor radiante în funcţie de înălţimea de interioare unde influenţa radiaţiei reci
panourilor radiante. montare hp , lăţimea a a panourilor, dis- este, practic, neglijabilă.
In nomogamele din fig. 4.5.53. sunt tanţa e dintre axele panourilor şi tempe- Exemplul de calcul 3
date caracteristicile termice ale panouri- ratura interioară 6j . Se cere să se încălzească prin radiaţie
lor radiante de temperatură medie cu de temperatură medie o hală industrială
bordurile laterale dirijate în jos, fiind exe- 4.5.3A2 Calculul suprafeţei încălzitoare (fig. 4.5.54) cunoscând următoarele:
cutate cu ecran de tablă din oţel (fig. Algoritmul de calcul cuprinde următoa- - dimensiunile halei: lungimea A = 110 m;
4.5.53. a) şi cu ecran de tablă din alu- rele etape: lăţimea B = 48 m şi înălţimea H = 15 m;
miniu (fig. 4.5.53. b). - calculul pierderilor de căldură (para¬ - pereţii exteriori executaţi cu zidărie din
Ţevile cu diametrul de 1" sunt îngloba- graful 4.5.2.7.2.1); BCA;
Variaţia temperaturii superficiale în lungul tubulaturii radiante Variaţia temperaturii superficiale în lungul tubulaturii radiante
ventilator insuficient - temperatura depăşeşte 300 °C ventilator suficient
400 400
Q 350 350
>ro 300 300
re N
2 250 250
0
a 200 200
re 150 150
| 100 100
CD
CL 50 50
E
2 0 0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
[m] [m]
Fig 4.5.51 Variaţia temperaturii în lungul tubulaturii radiante în funcţie de ventilatorul utilizat
'>-s,
i”
! i
t J i-
K
[» 'S
i
J-.
ra
"s V
!
l
i
?
I
! I f i i
I r i ! f t 1
a)
klmax klmax l>lmax klmax klmax
b)
Fig 4.5.52 Soluţii practice de amplasare a tubulaturii radiante
a - secţiune; b - vedere în plan
- ferestre simple metalice; raportul de şi B = 48 m se obţine (prin interpolare) planul încăperii (fig. 4.5.54).
vitrare Af/Ap= 1/3; »Pmax=97°C: Alegând o lăţime de panou
- uşi simple din metal; raportul Au/ A = - se alege tipul de panou cu ecran de a = 105 cm, rezultă o lungime totală de
0,02; tablă, cu distanţa dintre ţevi I = 15 cm, panou Lp= 1333/1,05=1270 m.
- pardoseala direct pe pământ; Pentru: Prevăzând 6 benzi radiante, fiecare alcă¬
- temperatura interioară 0. = 14 °C;
%-8i = l(°d+ey2l-0i = tuită din două panouri alăturate, rezultă
- construcţia este situată într-o zonă cu = [(150 + 70)/2] - 15 = 95 K, lungimea unei benzi
8e = - 12°C; din nomograma din fig. 4.5.45 a se Lb = 1270/2-6 = 106 m (lungime ce se
- agent termic apa fierbinte 0d/ 8r = obţine qp = 690 W/m2 şi o diferenţă înscrie în lungimea halei A = 110 m).
150/70°C 0 - 0. = 86 K, de unde valoarea - se verifică temperatura maximă a pa¬
Rezolvare 6p = 86 + 0 = 86+ 14= 100 °C. noului radiant 6pmax în funcţie de ra¬
- se calculează pierderile de căldură Comparativ cu valoarea aproximată (0 portul a/e = 2,1/8 = 1/4 (valoare ce
după metoda indicată la § 4.5.2.7.2.1, = 97 °C) se poate considera că tem¬ corespunde cu cea aproximată pentru
rezultă <Ph = 920.000 W; peratura panoului se încadrează în limita calculul lui qpmax).
- se aproximează temperatura maximă acceptabilă de ±5 %. '
- se verifică intensitatea de radiaţie
max
a panoului radiant utilizând ta¬ - se determină suprafaţa de încălzire asupra capului utilizând relaţia 4.5.12.
belul 4.5.7 unde pentru Hp = 8 m, un Ap = 0/Qn = 920000/690 = 1 333 m2 q* =
raport a/e = 1/4 (valoare aproximativă) - se trece la amplasarea panourilor în
Tabelul 4.5.8. Limitele distanţelor pentru tubulatura radiantă

D 300mm model U cu 2 tuburi (pentru OHA 100, OHA200, OHA400)
înălţimea de instalare H îmi 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Interaxa max I [ml 11 12 13 13 14 14 15 16 16 16 16 16
Distanţa faţă de pereţii laterali d [m] 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7 7 7,5 8 8 8,5
Distanţa faţă de pereţii opuşi
[m] 3 3 4 4 4 5 5 5 6 6 6 6
grupului de combustie _
Distanţa faţă de pereţi
[m] 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5 5 5
(capacul final al tubulaturii) d
D 300mm model M cu 1 tub (pentru OHA 20, OHA50/100, OHA150/200, OHA 300)
înălţimea de instalare H [m] 4 5 6 7
Interaxa max. I M 8 9 10 10
Distanţa faţă de pereţi d îmi 2,5 3 3,5 4
în care: •pentru a/h = aa'/AAi = 1,05/13 = Se continuă calculul după procedeul

h = Cpc -b = 0,8 şi b/h = aa“/AAi = 53/13 = 4, 1 descris mai sus şi se obţin următoarele
v din nomograma din fig. 4.5.37 se obţine valori pentru coeficienţii unghiulari medii,
unde pentru 9p = 100° C şi 6C = 30 °C a'aa" =
0,005, de unde considerându-se omul, succesiv, în po¬
din nomograma din fig. 4.5.36 se obţine *AI= 49˙=0.02 ziţiile A3, A4, As şi As:
b = 1,56 grd3; valoarea lui C = 4,65 b) Omul în poziţia A2 ŞA> = 0,008; VAI = 0,004;
W/m2-K. Rezultă hrpc = 7,3 W/m2-K. %2=2'(V Bb'aa" '
VAS = 0,002; q>A6 = 0,001.
ş c - coeficientul unghiular mediu se cal¬ •pentru a/h = Ba'/BA2 = 9,05/13 = în mod analog se obţin şi celelate
culează folosind metoda grafo-analitică, 0,69 şi b/h = Bbi/BA2 = 53/13 = 4, 1 valori ale coeficienţilor unghiulari pentru
din aproape în aproape, utilizând sche¬ •pentru a/h = Ba“/BA2 = 0,54 şi poziţiile B; Bi; B2 ...; C; Ci; C2 ... etc.
ma de amplasare a panourilor din fig. b/h = Bb‘/BA2 = 4, 1 Se trasează la o anumită scară pe
4.5.55 a. din nomograma din fig. 4.5.37 se obţine: axa absciselor distanţele dintre axele
Astfel, pentru panoul în poziţia A: %b'aa" = 0,045 şi VBa...bb, = 0,04 rezultă panourilor, iar la altă scară pe ordonată
a) Omul în poziţia A1 =2 (0,045 - 0,04) = 0,01 valorile coeficienţilor unghiulari medii,
obţinându-se curbele de variaţie ale
[W/m2] acestora (fig. 4.5.55 b). Prin însumarea
grafică a ordonatelor se obţine curba
q’p 9p
rezultantă cu valoarea maximă
120-
= 0,06
I I I T
VIntensitatea
fiî T de radiaţie asupra capului:
110- 1400-
1300- 130 —
1” t q'p ' asfaltat
Xp=0,75 7 %c = hrJPRc<ep --°c>-(1 -- =
100- 1200
I/2I I 1” uŢr Placă din oţel 1,25 mm = 7,3-0, 06-(100 30)-(1 0, 15) = 26 °C
1100- valoare care se înscrie în limitele admi¬
a
1000- sibile (tab. 4.5.4). Pentru coeficientul
90- 9 110 — fqP 6i E = 0,15 valoarea s-a luat din tabelul 4.5.5
tr 900˙ S - se determină lungimea de înseriere a
I00- M 800-
>2 100
c c
90 / t panourilor astfel încât să se asigure
realizarea ecartului de temperatură
§
E 70- 700-
-i-'- AT = 80 K, utilizând relaţia:
5 60 1
600-
5 8°-
jiD2
f 70 —
y
p-v-n- • AT • c
E E 500- 0p 4_
50- 1
400- § 60
/ / L; =
%a V3
Z X /
t
40- 50 X unde:
30-
300-
40 X i
D - diametrul ţevilor D = 1“ = 0,025 m,
n - numărul de ţevi n = 6 buc,
200-
30 v - viteza apei în ţevi v = 0,15 m/s,
50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170 AT - ecartul de temperatură, AT =150-70=
Diferenţa de temperatură [0ag - 0j] [K] = 80 K
a c - căldura masică 1,16 W/kg-K
[W/m2] q - fluxul termic unitar cedat de panou
9'p 9p qp = 690 W/m2
120- a - lăţimea panoului a = 1,05 m
111 p - densitatea apei pentru 9m = 100°C,
110- 1400-
1300- 130 —
'r
'
ţg’p e'i 1 Carton asfaltat
Xp=0.75 /
. p = 950 kg/m3
înlocuind se obţine: L; = 650 m
1200- Placă din aluminiu/
100-
120— I/2.I. I 1” 1/2
«— 1 mm ' Rezultă că este necesar înserierea a
1100- -a —
dS
90 1000- s |hp 6i
câte 6 benzi de panou pentru obţinerea
ecartului AT = 80 K.
jP- 900- ? y Exemplul de calcul 4
80- a 100
.1c â 000- Se cere să se încălzească prin radiaţie
c l 90 de temperatură medie o hală industrială
70- .0 700- 1
I 5 E 80
600- 2
având:
60- 3 Z
3 3 500- 70
s. X
iZ
50- z 2a = 2,1
40-
400-
300-
60
50 A r 1
4,0| 8.0 | e=8.0 1 ,l ,e=8'°,
40 X
30-
200-
zona de lucru
50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150 160 170
Diferenţa de temperatură [0ag - 0,] [K]
b B = 48 m
Fig. 4.5.53. Caracteristicile termice ale panourilor radiante utilizând agenţi Fig. 4.5.54. Secţiunea printr-o hală
termic: cu instalaţii de încălzire cu panouri
a - varianta cu ecran de tablă din oţel; b - varianta cu ecran de tablă din aluminiu. radiante (ex. 3).
condiţiile referitoare la acoperirea geo¬

/*˙
8,00 8,00 8,00- 8-'°° 8,00
metrică a suprafeţei încălzite, respec-
b <ZC aiiLb bJL%
tându-se distanţele corecte faţă de pe¬
reţii halei ale tubulaturii radiante. Urmă¬
torul pas este asocierea grupului de
b'2l a”> «g combustie la tubulatura radiantă propu¬
c7
V/ V/ V/ să. Se face calculul lungimii virtuale a
V/ tubulaturii care este reprezentată de su¬
c o ma dintre lungimea reală a traseului
d c co acesteia şi lungimea fictivă introdusă ca
210 urmare a transformării pierderilor de sar¬
AL A2 AI cină locale (din curbe) în pierderi liniare
B.q Ci Bi 130 (conform tabel 4.5.9). Rezultă o lungime:
T
a L= 53 + 47 + 8 + 6 + 6 + 9 = 129 m.
Se alege grupul de combustie OHA
400/250 având 250 kW putere nominală
(v. tab. 4.5.11).
0,06 Aspecte din diverse hale încălzite cu
tuburi radiante sunt date în fig. 4.5.57.
0,05-
4˙A încălzirea prin radiaţie
0,04- de temperatură înaltă
0,03- Acest tip de încălzire prin radiaţie se

realizează cu panouri radiante (radianţi)
0,02- cu temperatura de peste 500°C, utilizând
gaze naturale sau energie electrică.
Randamentul radianţilor este ridicat chiar
0,01
şi în cazul utilizării combustibililor clasici,
deoarece arderea este aproape
completă, dar mai ales pentru că gazele
I 1˙] de ardere se răcesc până la temperatura
încăperii. Dezavantajele principale sunt:
Punctul F E D C B A
consumul de oxigen din încăpere şi
A 0,001 0,002 0,004 0,008 0,010 0,02 difuzia, tot în spaţiul încăperii, a
B 0,002 0,004 0,008 0,010 0,02 0,01 monoxidului de carbon ca şi a vaporilor
C 0,004 0,008 de apă (în cazul combustibilului gazos).
0,001 0,02 0,01 0,008
Sistemul de încălzire prin radiaţie de
D 0,008 0,01 0,02 0,01 0,008 0,004
temperatură înaltă se poate utiliza:
E 0,010 0,02 0,01 0,008 0,001 0,002 - în încăperile semideschise sau desch¬
F 0,02 0,01 0,008 0,001 0,002 0,001 ise ca: peroane, terase, terenuri de
2 0,045 0,054 0,060 0,060 0,054 0,045 sport, tribune, amfiteatre în aer liber,
şantiere etc;
b
- la încălzirea unei zone limitate de încă¬
Fig. 4.5.55. Schema de calcul a coeficientului unghiular mediu <j>p(Jex. 3):
a - amplasarea panourilor; b - calculul coeficientului unghiular <ppc. peri cum ar fi locurile de muncă din clă¬
dirile industriale neîncălzite, cu densitate
de un muncitor la mai mult de 50 m2;
- dimensiunile halei: <f> 454000 - în cazul în care consumul de energie
lungimea halei 60 m; n= — = 11,64 buc înglobată se recuperează prin economii
lăţimea halei 40 m;
dp 39000
de energie în exploatare într-o perioadă
înălţimea halei 10 m. Se verifică acoperirea geometrică a de timp considerată optimă.
- hala dispune de un pod rulant a cărui spaţiului care urmează a fi încălzit după
cotă maximă este de 8,5 m ce s-a stabilit ca înălţimea de montaj a 4S4.1Panouriradiante ceramice
- necesarul de căldură determinat în acestor tuburi este 9 m, din figura 4.5.48 Construcţia unui radiant cu gaze este
condiţiile în care se impune ca soluţie cazul încălzirii totale rezultă că interaxa relativ complexă datorită prezenţei
încălzirea prin radiaţie este de: 456 kW maximă este de 10 m şi distanţa maximă elementelor care asigură supravegherea
Rezolvare: faţă de pereţii halei este de 4,5 m. automată a funcţionării.
a) varianta tuburi radiante modulare Amplasarea tuburilor radiante modula¬ Un radiant cu gaze (panou radiant ce¬
Din tabelul 4.5.10. în care sunt înscrise re se face ca în fig. 4.5.56 a. ramic - fig. 4.5.58) este compus dintr-un
caracteristicile tehnice ale tuburilor ra¬ b) tubulatura radiantă cu recirculare. ajutaj, o cameră de amestec, o placă
diante pe care ne propunem să le utili¬ Se trasează iniţial un circuit al tubula¬ ceramică poroasă şi un ecran din alu¬
zam, se alege varianta INFRA 12B (cu turii radiante în hală. Fiind o hală cu înăl¬ miniu lustruit la care se adaugă sistemul
lungime a modulului 12 m şi putere ter¬ ţimea de 10 m se recomandă utilizarea automat de aprindere şi supraveghere a
mică efectivă 39 kW) tubulaturii în formă de U (bitubular). Tra¬ funcţionării.
- se determină numărul de tuburi radi¬ seul propus este reprezentat în fig. Camera de amestec este racordată la
ante modulare: 4.5.56 b. ajutaj care permite absorbţia aerului din
Un asemenea traseu ar satisface toate atmosferă prin acţiunea jetului de gaze
Tabel 4.5.9. Lungimile maxime ale tubulaturii radiante în funcţie de modelul grupului de combustie
Tubulatura radiantă Tubulatura radiantă Tubulatura radiantă
model U 2 model U 2 model U 2
Model Versiune tuburi d 3000 tuburi d 3000 tuburi d 3000
Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime
minimă *(m) maximă *(m) minimă *(m) maximă *(m) minimă *(m) maximă *(m)
OHA OHA 100-50 25 35 40 60
100 OHA 100-100 35 50 60 120
OHA 200-115 50 70 80 130
OHA
OHA 200-150 60 80 115 140
200
OHA 200-180 80 110 140 180
OHA 400-200 90 115 160 190
OHA OHA 400-250 110 130 190 220
400 OHA 400-300 130 160 220 250 90 120
OHA 400-400 120 160
(*) Lungimea virtuală = lungimea efectivă a tubulaturii radiante majorată cu lungimea echivalentă la schimbările de direcţie,
adică: 3 metri pentru fiecare curbă la 45°; 6 metri pentru fiecare curbă la 90° şi 9 metri pentru curba finală de 180° şi
derivaţia în T.
combusţibile ce ies printr-o duză. de amestec este construită dintr-o placă pe toată grosimea cu orificii având
Suprafaţa radiantă care limitează cutia ceramică din material refractar, perforată dimensiunea de 0,5...0,7 mm. în placa
refractară se produce arderea catalitică a
60000 amestecului de combustibil ajungând la
e
temperatura de 850°C. în faţa plăcii
Hhala=10 m
a) 'H radiante se prevede un grătar metalic
care ajută la uniformizarea arderii.
ffl CD m o o a Arderea completă a gazului la tempe-
2 2 2 2 2 2 Tabelul 4.5.12. Caracteristicile

» tehnice ale panourilor radiante
ceramice SBM INTERNATIONAL -
5000 10000 1 10000 1 10Q0Q 1 10000 1 10000 5000 _Franţa _
I o
°§
CD Model
Puterea termică [kW] Masa
min. max. TkgJ
B6 SX 2,5 2,8 2,5
a a
V T“ T“
O
5 B8 SX
BI0SX
3,3
3,8
3,65
4,25
2.9
3,1
2 2 2 2 2 2 BI2SX 5,1 5,65 3.4
BI6SX 6,75 7,5 4,1
B20 SX 7,6 8,45 5,0
B24 SX 10,2 11,35 5,5
B32 SX 13,5 15,0 6,7
B32-2SX 13,5 15,0 6.7
snnnn B64-2SX 27,0 30,0 12,2
b) Hltala=10 m
53000 61 40
Fig 4.5.57 j
s
o 8
9
s %
47000
o
o
C3
s
47000
7 V
3
St
li.
a Imân*».
U' fe
R
S
i, 53000 j i 6140
î o
O I
LV fT
Fig. 4.5.56 încălzirea unei hale cu tuburi radiante
a - tuburi radiante modulare; b - tubulatură radiantă cu recirculare gaze de ardere
Tabelul 4.5.10. Caracteristicile tehnice ale tuburilor radiante modulare.

Tuburi radiante modulare cu combustibil gazos "INFRA”.
Modele UM INFRA 6 INFRA 9 INFRA 12
INFRA 6B INFRA 9B INFRA 12B
Puterea termică nominală [kW] 28 45 45
Puterea termică efectivă [kW] 24,1 38,9 39
Randamentul minim al arderii [%] 86,1 86,5 86,7
Randamentul efectiv al arderii r%i 90,1 90,3 90,6
Gaz metan [Nmc/h] 2,96 4,76 4,76
Consumul nominal la 15 °C şi GPL Butan G30 [kg/h] 2,21 3,55 3,55
1013,25 mbar
GPL Propan G31 [kg/h] 2,18 3,50 3,50
Alimentare electrică _ rV/Hz] 230/50 230/50 230/50
Lungimea tubului radiant modular în formă de U [m] 6 9 12
ratură înaltă şi răcirea gazelor de ardere limită este de 0,5 %. Din arderea gazului regulă naturală, care să asigure aerul
până la temperatura încăperii conduc la rezultă şi vapori de apă care pot proaspăt - aproximativ 20 m3/h pentru 1
randamente foarte ridicate de 94...96 % conduce la mărirea umidităţii relative a kW putere instalată. Acest lucru se reali¬
(randamentul radiaţiei este de circa aerului din încăpere şi la condensarea pe zează, de regulă, prin neetanşeităţile ele¬
55%). Bioxidul de carbon rezultat din suprafeţele interioare ale elementelor de mentelor de construcţii mobile (ferestre,
ardere nu este toxic totuşi, concentraţia construcţii. Se impune o ventilare, de uşi), sau prin realizarea unui sistem de
ventilare naturală organizată. Este nece¬
sar ca la proiectarea instalaţiilor folosind
panouri radiante ceramice să se verifice
prin calcul concentraţia de nocivităţi din
aerul încăperii, ca rezultat al funcţionării
\
w tuturor radianţilor, aceasta nedepăşind
concentraţia admisibilă.
m1 a
De asememea, trebuie respectate pre¬
vederile cuprinse în normativele în vi¬
goare (pentru protecţia muncii, calitatea
în construcţii, paza contra incendiilor,
8 2 1 3 4
distribuţia gazelor).
aer Panourile radiante ceramice se fabrică
cu puteri cuprinse între 4 şi 35 kW.
Societatea SBM INTERNATIONAL din
=!> T Franţa produce 10 tipodimensiuni de
panouri radiante ceramice (tab. 4.5.12)
Gaze prevăzute cu module de automatizare
combustibile
care asigură o reglare a temperaturii cu
1 sau 2 regimuri precum şi o reglare a
7] 6j 5j temperaturii cu programare zilnică sau
10. .1
c
săptămânală a încălzirii (fig. 4.5.58 e).
Există alţi producători, spre exemplu
Systema Italia care s-au orientat către un
tip de panou radiant ceramic cu putere
modulantă. Astfel în gama de produse a
acestei firme există o tipodimensiune de
wmmwm panou radiant ceramic a cărui putere
este cuprinsă între 12 kW şi 24 kW şi o
ai alta cu puterea variabilă între 24 kW şi 50
b kW. Automatizarea cu care pot fi dotate
d aceste sisteme de încălzire prin radiaţie
de înaltă temperatură prevăd realizarea
de zone de temperatură diferite prin uti¬
lizarea mai multor sonde de temperatură
(maximum 4 pentru un panou de coman¬
dă şi control) şi controlul a unui număr
de maximum 16 arzătoare, cu programa¬
Fig. 4.5.58. Panou radiant ceramic: re orară, zilnică sau săptămânală.
a - vedere laterală şi din faţă; b - vedere în poziţie de lucru; Sistemul de automatizare poate fi con¬
c - elemente componente; d - placă ceramică; e - module de automatizare; trolat la rândul lui prin intermediul unui
1 - ajutaj; 2 - duză; 3 - cameră de amestec; 4 - placă ceramică; 5 - bujie;
software care poate calcula inclusiv con¬
6 - automat de comandă şi control; 7 - regulator de presiune; 8 - ventil
sumul de combustibil, economia realiza¬
electromagnetic; 9 - termocuplu; 10 - ecran din aluminiu. MT100 - MT150: tă în diverse perioade ale unui sezon de
reglarea temperaturii (1 sau 2 regimuri); MT100 - MTH150: reglarea temperaturii cu încălzire etc. Şi în situaţia panourilor ra¬
programare zilnică sau săptămânală. diante ceramice este importantă calitatea
Tabelul 4.5.11. Caracteristicile tehnice ale grupurilor de combustie OHA (producător SYSTEMA).
Model OHA 100 OHA 200 OHA 400
Tip OHA OHA OHA OHA OHA OHA OHA OHA OHA
Caracteristici
UM 100-50 100-100 200-115 200-150 200-180 400-200 400-250 400-300 400-400
Putere termică nominală - Hi [kW] 50 100 115 150 180 200 250 300 400
Putere termică utilă - Hi [kW] 45,5 93,0 105,2 138,0 165,6 183 230 276 366
Randament mediu de ardere [%] 91,0 93,0 91,5 92 92 91,5 92 92,0% 91,5%
Consum nominal la 15°C şi Metan G20 [Nm3/h] 5,29 10,58 12,17 15,87 19,05 21,16 26,46 31,75 42,33
1013,25 mbar GPL Propan 31 [kg/h] 3,88 7,77 8,93 11,65 13,98 15,54 19,42 23,31 31,07
Randament mediu de ardere 3/N/PE-50HZ 400V 3/N/PE-50HZ 400V 3/N/PE~50Hz 400V
Puterea electrică maximă absorbită [W] 1350 3450 4450 4450 5700
Diametrul racordului de gaz [in] 1 1 1 1 1/2
Greutatea aparatului [kg] 90 230 240 240 260
Diametrul coşului de fum [mm] 200 200 200
Lungimea maximă a coşului de fum [m] 6 6 6 9
Tipul aparatului [in] B22 B22 B22
ecranului reflectorizant care trebuie să încălzire prin convecţie fără a mai obţine 4JÎA2 Amplasareapanourilor radiante
aibă un coeficient de reflexie foarte economiile energetice despre care se ceramice
ridicat, inoxul fiind cel mai bun material vorbeşte în cazul radiaţiei. Pentru încălzirea spaţiilor închise, ra¬
utilizat în prezent. Dincolo de caracterul dianţii se amplasează asemănător cu
de accesoriu el are rolul de a direcţiona modul de dispunere a panourilor radian¬
căldura către zona de lucru, în caz te metalice sau a tuburilor radiante. Se
contrar sistemul devenind un sistem de ţine seama şi de zona marginală a încă-
H H
0.6 x H 1.5 x H - 0.6 x H

3 xH
I i i L 1
"T
0.6 x 0.6 xH 0.6 xH
o t>
1.5 x H 1.5 xH L5*H
1.5 xH 1.5 xH 1.5 xH

IIH 1.5 xH
0.6 X \r. L -i 0.6 xH 0.6 xH

1ft-
t t t 3 xH
0.6 xH 1.5 x H 0.6 x H
b
a
Fig. 4.5.59 Metodologie de amplasare a panourilor radiante ceramice:
a -montare la tavan; b - montare la perete înclinat
_H- înălţimea de montare a panourilor radiante _
Pentru o mai bună exploatare şi si¬

guranţă în funcţionare, la instalaţiile
dotate cu mai multe panouri radiante,
Z pIIÎL P trebuie să se prevadă un sistem de
aprindere cu comandă la distanţă, pre¬
cum şi aparatura de siguranţă automa¬
*8lă9 * 1st
T
a
t tă contra scăpărilor accidentale de
gaze combustibile (fig. 4.5.61).
Exemplu de calcul 5
T rr r Pentru aceeaşi hală din exemplul 4
se optează pentru amplasarea înclinat
2Zr4
,4 T4 la perete. Acoperirea geometrică a su¬
' prafeţei se face cu respectarea reguli¬
/8 4
H/9 lor expuse în fig. 4.5.59 b. Se optează
b pentru panourile radiante ceramice
modulante INFRA ROSSO SCR produ¬
se de Systema. Astfel se amplasează
panouri radiante de 45 kW pe laturile
a exterioare ale clădirii şi pentru panouri
de putere mai scăzută (25kW) ampla¬
sate înclinat pe stâlpii dintre cele două
Im| travei ale halei (fig. 4.5.62.). Se preferă
>co 7,5" v TI montarea intercalată pentru o mai
| 7,0 35:660 W ?
I! mare uniformitate a fluxului radiant din
1 6,5
1_ zona de lucru. Deoarece puterea termi¬
g6,0 rteooo că a acestor panouri este modulantă
c
5,0
TTPoo se va regla puterea acestora pentru a
ifpoo Fig. 4.5.61. Alimentarea cu gaze putea acoperi exact necesarul de căl¬
4,5
combustibile a panourilor radiante dură al halei de 456 kW.
4,0
ceramice:
100 125 150 175 200
[W/m2] a - varianta cu o singură reţea de
Puterea termică unitară conducte; b - varianta cu două reţele
de conducte; c - schema de principiu
b
pentru aprinderea automată;
Fig. 4.5.60. Montarea panourilor 1 - radiant; 2 - conductă de alimentare
radiante ceramice: cu gaze; 3 - robinet de siguranţă; 4 - ro¬
a - vedere dintr-o hală încălzită cu pa¬ binet de manevră; 5 - întrerupător; 6 -
nouri radiante ceramice; b - înălţimea rezistenţă electrică; 7 - transformator el¬
minimă de montare a panourilor radi¬ ectric; 8 - supapă de blocare; 9 - tablou
ante ceramice SBM INTERNATIONAL. de comandă.
perii, prevăzându-se panouri radiante în¬ date înălţimile minime de montare în
clinate spre interior, sub un unghi de 30° funcţie de puterea termică unitară la sol
faţă de verticală sau aşezând panourile la şi tipul panoului.
distanţe mai mici unul faţă de altul decât
cele din zona interioară.
Din cauza temperaturii ridicate a su¬ 60000
prafeţei ceramice şi a arderii practic cu
SCR 43a ‘
” TT”
SCR 45a :laţyamBagi .- 1
--*ŢJ*;
“IT
; 500
flacără deschisă nu este indicată utili¬ 5000 1 5000 1 5000 10000
zarea panourilor radiante doar în spaţi¬ Hhala=10 m

ile în care legislaţia permite amplasarea
__
unor astfel de echipamente. Acest tip Ş
T’
de echipamente se utilizează în combi¬
naţie cu sisteme de ventilare care sunt
obligatorii pentru compensarea aerului I oooc 1 5000 ; 5000 s V»0(/ _ fŢ>00_ I
(oxigenului) utilizat de panouri pentru SCR*.. SCR 25.
M.
SCR2S.
“V5* l
întreţinerea arderii (flacără deschisă).
Este interzisă utilizarea acestui tip de
5 A
SCR ,25a
5000 1 5000
H
SCR 25.
1 5000
° 25a
SCR .2
I5Uî=o_.._. *
SCR ,25a
1Q000
l
echipament în depozite, ateliere în care î
şe utilizează substanţe inflamabile etc.
înălţimile de montaj sunt de minimum î
6 - 7 m de la pardoseală pentru panouri
cu putere termică mai mare de 7 kW.
Metodologia de amplasare a panourilor IQQ00 15Q0Q LSOOî 1 5-oOQ
radiante este redată grafic în fig. 4.5.59. m. 'SL Iei s.

SCR 45a SCR 45a SCR 45a SCR 45a
Pentru panouri radiante ceramice SBM
INTERNATION AL în fig. 4.5.60 b sunt Fig. 4.5.62 încălzirea unei hale cu panouri radiante ceramice.
4.5.5. încălzire şi răcire “high îs

tech“ prin sistemul de ţevi
capilare paralele CLINA !
A
*"i r 1 B
A
I
d
! .
L
s - •n n-
"9
5-
4.5.5.1. Prezentarea sistemului I d

I
. P 9
CLINA este instalaţia de încălzire şi
răcire care poate să asigure suprafeţe
radiante de joasă temperatură, cu
câmp termic omogen, fiind capabilă de
satisfacerea cerinţelor de: confort, per¬
formanţă şi economicitate.
Metoda încălzirii şi răcirii de confort
prin CLINA constă în temperarea
aerului din încăperi, transferul de căl¬
dură efectuându-se prin tavan, pardo¬ C
seală sau pereţi.
Prin intermediul acestei tehnologii
performante, pe lângă condiţiile de
confort, se asigură silenţiozitatea ma¬
ximă şi instalaţiile sunt complet înglo¬
bate în suprafaţa elementelor de con¬
strucţii (în tavan, pardoseală sau pe¬
reţi).
Una dintre cele mai importante
„3
lucrări de referinţă este clădirea Parla¬
mentului din Germania. J
Fig. 4.5.63. Tipul S Fig. 4.5.64. Tipul G
4.5.5.Z Elementele componente d = 20,0x2,0; 25,0x2,3; 20,0x12,0x2,0 mm d = 20,0x2,0; 25,0x2,3; 20,0x12,0x2,0 mm
Covoarele capilare de la CLINA sunt B = de la 600 mm până la 6000 mm B = de ia 600 mm până la 6000 mm
suprafeţe de schimb de căldură care A = 10; 20; 30 mm A = 10; 20; 30 mm
dispun de volum minim de apă (300 C = de la 1000 mm până la 6000 mm C = de la 1000 mm până la 6000 mm
ml/m2), secţiune minimă şi reacţie
rapidă la cerinţele de încălzire/răcire. - colector cilindric vertical, patentat de gulatoarele termice amplasate în încă¬
Clasificarea covoarelor capilare în Clina, format dintr-un covor capilar peri sunt prevăzute cu microprocesor
funcţie de: protejat de o carcasă perforată. Co¬ special, care monitorizează atât tempe¬
1. diametrul ţevilor: sunt două tipuri de lectoarele cilindrice se amplasează în ratura din încăpere şi variaţia tempe¬
ţevi cu 4,3 x 0,8 mm şi cu 3,4 x 0,55 apele freatice, în soluri cu cota ridi¬ raturii, cât şi valoarea umidităţii relative.
mm (racordurile distribuitoare-colec- cată a apelor subterane. Această Umiditatea relativă şi variaţia acesteia
toare sunt de 20 x 2 mm sau de 25 soluţie este una specială, destinată sunt măsurate de senzorul de tem¬
x 2,3 mm sau cele de secţiune ovală exclusiv terenurilor cu umiditate ridi¬ peratură de rouă, montat în tavan, cu
cu 20 x 12 x 2 mm); cată şi permanentă. Eficienţa ener¬ rolul de a preveni apariţia fenomenului
2. distanţa dintre ţevi (pasul) este de getică este ridicată datorită schim¬ de condensare în regimul de răcire.
10 mm, 20 mm sau 30 mm; bului de căldură între două medii cu Condiţiile speciale de confort şi eco¬
3. forma şi modul de racord: sunt de apă: apa freatică şi apa din circuitele nomicitate se datorează reglajului
tip G (drepte: distribuitor pe o parte colectoare. Adâncimea de instalare hidraulic precis al circuitelor hidraulice
şi colector pe partea cealaltă), S (în este de maxim 4 metri sub cota de alimentare al sistemelor capilare de
formă de S, cu distribuitor şi co¬ terenului amenajat. încălzire-răcire, prin intermediul venti-
lector aşezate paralel). lelor de reglaj cu motor electric.
Sistemul este complet, cu ţevi de 4.S.S.4. Sistemul propriu de
legătură, fitinguri, ventile de reglaj, automatizare
regulatoare de temperatură cu micro¬ CLINA şi-a dezvoltat propria con¬
procesor, senzor de temperatură de cepţie de reglaj termic şi hidraulic. Re-
rouă, distribuitoare colectoare speciale
tip CLINA.
4.5.S.3. Sursa de energie

Sistemul capilar CLINA, datorită I
funcţionării la ecart de joasă tempe¬
ratură, este ideal pentru aplicaţii cu
funcţionare prin intermediul pompelor
de căldură.
rfj!
Sunt fabricate două tipuri de colec¬
toare geotermice:
- colector orizontal clasic, amplasat
sub cota de îngheţ, în structura te¬
renului amplasamentului; Fig. 4.5.65. Geocolectoare cilindrice şi plane
4.S.5.6. Care sunt suprafeţele optime
L. h
de schimb de căldură?
Ordinea preferinţei suprafeţelor de
montaj al covoarelor capilare CLINA în
s
ii
HI H
încăperi este: tavan, pardoseală, pereţi.
Capilarele sunt flexibile şi cu dia-
metre mici, putând fi montate şi pe su¬
prafeţe neuniforme, cu denivelări, în
n.llliJiiilil, iliiiliLi special în cazul renovării clădirilor vechi
16˙
,,'v
fllkiarT: sau a unor monumente istorice.
9 4.5.S.7 Durata de viaţă

Materialul covoarelor capilare este
polipropilenă polimerizată (PP) care în
zona temperaturilor de 16-26 °C este
capabilă să funcţioneze cel puţin
500.000 de ore, făcând posibilă o du¬
rată de viată a sistemelor capilare de
cca. 60 ani.
Această durată de viaţă este de cel
puţin 3 ori mai lungă decât cea a sis¬
temelor clasice de încălzire cu radia¬
toare din oţel tip panou, şi de 4 ori mai
lungă decât cea a sistemelor clasice
Fig. 4.5.66. Geocolectoare plane
de răcire cu fan coil.
4.S.5.S. Ecarturtile joase de
temperatură în regim de încălzire şi în
regim de răcire
Pentru încălzirea şi răcirea supra¬ •t • i
feţelor, sistemul utilizează agent termic
ieftin şi cu capacitate mare de stocare
t
a energiei termice: apa. în regim termic
de încălzire, apa are temperatura pe
o
tur de 22-26°C (în unele cazuri 27-
30°C sau chiar 28-35°C) iar pe retur
mai puţin cu 2K.
ss •î / *a
*4
Datorită acestor temperaturi scăzute

de funcţionare, sistemul CLINA este
ideal pentru aplicaţii cu surse regene¬
\NL l \
rabile de energie termică, în special cu

pompe de căldură, cazane în conden¬
sate, surse de energie geotermică etc. Fig. 4.5.67. Regulator de temperatură
Sistemele capilare CLINA pot fi ali¬
mentate de la orice tip de sursă de
energie termică (cazane pe gaz, pe
lemne, peleţi, combustibil lichid, solid
sau cazane mixte). în aceste cazuri,
schimbătorul de căldură montat între
circuitul primar (al cazanului) şi circuitul
secundar (al covoarelor capilare
CLINA) este suprafaţa de delimitare a
celor două ecarturi de temperatură ale
circuitului primar (90/70 sau 80/60 sau
Fj
Fig. 4.5.68. Ventil de reglaj electric
orice alt ecart de temperatură) şi se¬
cundar (22/20 sau 24/22 sau 26/24).
în regim de răcire (ecart de tem¬
peratură de 16/18°C), sistemul este
protejat de senzori pentru prevenirea
atingerii temperaturii de rouă.
Atât în regim de încălzire, cât şi în
regim de răcire, sistemul CLINA este
prevăzut cu un reglaj hidraulic precis al
circuitelor capilare, prin intermediul in¬
formaţiilor măsurate (temperatură,
viteza variaţiei temperaturii şi umidităţii
relative din încăpere) de regulatoarele
de temperatură cu microprocesor,
montate în încăperi. Fig. 4.5.69. Senzor de temperatură de rouă
Tabelul 4.5.13. Valorile puterilor de încălzire-răcire ale suprafeţelor

Locul de montaj Puterea de încălzire Puterea de răcire
tavan 50 W/m2 85 W/m2
pereţi 150 W/m2 110 W/m2 2 1 4 2 5 6
pardoseală 100 W/m
4.S.S.8. Nu sunt riscuri 4.S.S.9. Structuri de constrvcpl
Cu toate că sistemul capilar se com¬ prevăzute cu CLINA V
pune din ţevi foarte subţiri, nu există Covoarele capilare pot fi înglobate în LAAAAAAAAAAI
* AJLAA AAJUA A JLA A AJ.
pericolul depunerii de calcar nici în betonul pardoselii (4-5cm) sau în şapa ••••>
cazul utilizării apei dure din reţeaua de pardoselii (0,5-1cm); pe zidăria din
alimentare cu apă, deoarece tempera¬ cărămidă, beton sau lemn, pe suprafeţe 7
tura de funcţionare este în gama de plane sau neuniforme, sub structura de 3 2
15-30°C şi calcarul începe să se gipscarton sau pe structura brută, în
depună în sistemele de ţevi numai în stratul de tencuială; în tavanul metalic
gama de temperaturi de peste 45°C. casetat, sub plăcile de gipscarton sau
Presiunea de lucru este în general de deasupra plăcilor de gipscarton ori pe Fig. 4.5.70. Schiţă de asamblare
0,5-1 bar, debitul masic este multiplul suprafaţa brută a plăcii de beton armat 1. Distribuitor-colector; 2. ţevi capilare
sistemelor clasice şi circuitul secundar a tavanului, în tencuiala de finisare. 3. senzor de temperatură de rouă
CLINA este prevăzut cu un schimbător Avantajul cel mai important al sistemului 4. pardoseală caldă; 5. beton de egalizare
de căldură racordat la circuitul primar capilar este posibilitatea instalării covoa- 6. izolaţie termică; 7. beton armat.
al cazanului. relor capilare imediat sub straturile de fini¬
Viteza de curgere a agentului termic în saj al elementelor de construcţii. Astfel,
covoarele capilare Clina este de 0,2 m/s. covoarele capilare de la CLINA pot fi am¬
Sistemele capilare CLINA se dimen¬ plasate direct pe betonul brut al pardo¬
sionează cu program de calcul propriu. selilor, cu montaj direct de folie şi parchet
Valorile puterilor de încălzire-răcire pe capilare, sau capilarele pot fi înglobate
ale suprafeţelor prevăzute cu capilarele direct în adezivul plăcilor ceramice ale
CLINA sunt date în tabelul 4.5.13. pardoselilor faianţate. Acest avantaj al sis¬
temelor capilare face posibilă renovarea
clădirilor vechi, cu investiţie minimă.
,
vtsmrrt
m
Ju
Fig. 4.5.71. Variante de montare
a. în tavan fals; b. sub gipscarton; c. pe suprafeţe curbate; d. în beton
răcire, alternative celor actuale, mai Caracteristicile tehnice şi construc¬

4.6. încălzirea cu pompe economice şi mai puţin poluante, tive principale ale unor asemenea
de căldură pompele de căldură fiind menţionate pompe de căldură sunt prezentate în
în acest sens. tabelul 4.6.1.
Ameliorarea eficacităţii proceselor Pompa de căldură este o instalaţie Izvorul pompei de căldură poate fi:
energetice, industriale sau gospodă¬ termică, care serveşte la „pomparea” •aerul (atmosferic, evacuat din incintele
reşti se realizează în mare măsură prin căldurii de la o temperatură scăzută la climatizate, gazele de ardere etc.);
introducerea în circuitul energetic a una mai ridicată, adică preia căldura •apa (de suprafaţă, subterană, geoter-
surselor secundare care apar şi se EIZ de la un izvor de căldură cu un mală sau tehnologică);
dezvoltă simultan cu aceste procese. potenţial termic scăzut, de temperatură •solul (pământul, deşeurile menajere).
Pompele de căldură fac parte din ca¬ TIZ şi cedează unui consumator căldu¬ Consumatorul de căldură poate fi:
tegoria acestor surse care pot aduce o ra Ec, la un potenţial termic mai ridicat, •încălzirea unor spaţii, cu menţiunea
contribuţie importantă la o mai bună de temperatură Tc, consumând în că se impun sisteme cu temperatură
utilizare a energiei pentru alimentarea acest scop o energie de acţionare EA. scăzută (cu aer cald, cu panouri
cu căldură la niveluri termice modera¬ Aceasta, calitativ superioară izvorului şi radiante, de pardoseală etc.);
te, solicitate de numeroase procese consumatorului de căldură, suferă o •prepararea apei calde de consum;
tehnologice şi, în special, pentru încăl¬ „devalorizare" până la nivelul Tc al •diverse procese tehnologice (uscare,
zirea şi prepararea apei calde de con¬ consumatorului de căldură, regăsin- distilare etc).
sum a clădirilor civile şi industriale. du-se cantitativ în căldura cedată Izvorul pompei de căldură trebuie
Necesitatea utilizării pompelor de acestuia. corelat cu consumatorul adecvat, atât
căldură în clădiri are la bază două con¬ EIZ + EA = Ec [kWh] (4.6.1) din punct de vedere al simultaneităţii şi
siderente: Derivând din instalaţia frigorifică, constantei în timp a debitului, al tem¬
- economisirea de energie, demonstra¬ fiind identică constructiv cu aceasta, peraturilor sursei reci şi calde, cât şi al
tă prin analizele energetice ulterioare; dar deosebindu-se prin scopul urmărit, distanţei relative.
- legislaţia internă şi internaţională. Pre¬ pompa de căldură poate fi întâlnită sub Caracteristicile tehnice şi constructi¬
zentăm doar două reglementări recente, toate cele trei tipuri clasice: ve principale ale unor pompe de căldu¬
referitoare la acest aspect. - cu comprimare mecanică, ră produse de câteva firme mai impor¬
a) Protocolul de la Kyoto (1997). - cu ejecţie sau tante sunt prezentate în tabelul 4.6.1.
Monitorizează gazele cu efect de seră - cu absorbţie.
(GES), principalul fiind CO2. Parafat şi de Totuşi, aplicaţiile cele mai frecvente 4.6.1. Criterii privind utilizarea
România, protocolul a devenit funcţional se bazează pe instalaţia cu compresie pompelor de căldură
din februarie 2005, când după parafarea mecanică, acţionată cu motor electric
lui şi de Federaţia Rusă au fost sau termic şi pe instalaţia cu absorbţie. Implementarea unei pompe de căl¬
îndeplinite condiţiile necesare intrării în Iniţial pompele de căldură au fost dură într-un sistem de încălzire este
vigoare: semnarea de minimum 55 de produse de firmele constructoare de determinată de următoarele criterii:
state, a căror contribuţie în emisiile de instalaţii frigorifice (Carrier, York, Tra¬ •energetice (performanţa la diferite
CO2 în 1990 să fie de minimum 55%. ne, Daikin, Ciat, Airwell), adaptându-le temperaturi exterioare, constanţa în
Scopul iniţial al acestui protocol era uşor pe acestea la noua utiliziare: pro¬ timp a acestor performanţe, cantita¬
reducerea cu minimum 5% a emisiilor ducerea căldurii. Ulterior şi producăto¬ tea şi calitatea energiei de acţionare
de GES faţă de nivelul din anul 1990, în rii de centrale termice (De Dietrich, solicitată, energia suplimentară de
perioada 2008-2012, dar în martie 2008 Viessmann) au realizat pompe de căl¬ vârf necesară, resursele energetice
Comunitatea Europeană a adoptat un dură. în prezent există producători din imediata vecinătate);
program de reducere mult mai strict: cu speciali de pompe de căldură, adapta¬ •economice (întreţinerea necesară şi
20% până în 2020. te mai bine cerinţelor consumatorului, costul exploatării, investiţia cores¬
Una din posibilităţi este reducerea încât instalaţia este mai eficientă ener¬ punzătoare, durata de amortizare);
consumurilor energetice prin utilizarea getic. •diverse (posibilitatea recuperării căl¬
pompelor de căldură, cu agenţi de lu¬ Un exemplu de inovaţie şi eficacitate durii din clădire, modul de utilizare a
cru cu impact cât mai redus asupra în¬ în domeniu sunt pompele de căldură căldurii la consumator, agentul termic
călzirii atmosferei. AISIN cu motor termic pe gaz natural
b) Directiva 2002/91/CE a Parlamen¬ sau GPL, produse de Toyota (distri¬
tului European privind performanţa buite exclusiv în România de P
energetică a clădirilor; SOMMERING INSTALL SRL). Func¬ [kW]
în urma acestei directive, în România ţionând cu un motor pe gaz natural ce
a fost promulgată Legea 372/13 de¬ angrenează 4 compresoare, pompele 1 2
cembrie 2005 privind performanţa de căldură Toyota pot produce căl¬
energetică a clădirilor (în vigore de la 1 dură, cu un COP de 4,5, până la tem¬ PET
ianuarie 2007), în care se menţionează: peraturi exterioare foarte scăzute, de PO
•metodologia de calcul a performanţei -20 °C şi au posibilitatea conectării a LI
energetice a clădirilor, incluzând şi până la 63 unităţi interne de diferite Bp0 BPET «LI eeF°C]
instalaţiile de producere a căldurii, tipuri. Nu necesită întreruperea funcţio¬
printre care şi pompele de căldură; nării pentru ciclul de dezgheţare a ba¬ Fig. 4.6.1. Asigurarea necesarului de
•măsurile necesare asigurării Protoco¬ teriei evaporatorului, precum pompele căldură în funcţie de temperatura
lului de la Kyoto, dintre care cele re¬ clasice de căldură electrică, având exterioară:
feritoare la pompele de căldură sunt: două circuite de recuperare a căldurii LI - limita de încălzire; PET - punctul de
- reducerea consumurilor energeti¬ din gazele arse şi a căldurii emanate echilibru termic; PO - punctul de oprire a
ce din clădiri; de motorul termic. Recuperează ener¬
- limitarea emisiilor de CO2.
încălzirii; 1 - necesarul de căldură;
gia termică pe timp de vară prin furni¬ 2 - puterea termică a pompei de căldură.
•utilizarea de sisteme de încălzire şi de zarea gratuită de apă caldă menajeră.
utilizat, posibilitatea utilizării simultane singură, întregul necesar de căldură al rat integral de pompa de căldură,
cu căldura produsă şi a efectului fri¬ consumatorului sau doar o parte, la aceasta producând chiar mai mult
gorific adiacent, fiabilitatea instalaţiei, funcţionarea în regim bivalent, când o decât pierderile de căldură ale
posibilităţile de reglare, nivelul de sursă clasică (centrala termică, încălzi¬ clădirii, până la temperatura punc¬
zgomot, gabaritul etc). rea electrică) completează acest nece¬ tului de echilibru termic, 0pETj
Când sunt luate în calcul mai multe sar, în perioada vârfului de sarcină. în •când temperatura exterioară scade
influenţe din cele mai sus menţionate, acest caz se disting trei situaţii de sub 9pET, caz în care aportul gratuit de
analiza eficacităţii unui sistem de încăl¬ funcţionare (fig. 4.6.1). căldură de la mediu se diminuează,
zire cu o pompă de căldură este mai •când temperatura exterioară coboară pompa de căldură asigură doar parţial
corectă. sub temperatura limită de încălzire necesarul de încălzire, restul fiind supor¬
Pompa de căldură poate acoperi, du, necesarul de căldură este asigu¬ tat de o sursă clasică, de vârf;
Tabelul 4.6.1. Caracteristicile tehnice şi constructive ale unor pompe de căldură

Mod
Putere funcţionare
Tip pompă Agent Tip
Firma termică o Model Condiţii de lucru
de căldură termic constructiv
Ocd [kW] «> m O)
§ >
CQ
ă
Mono, ARIZONA
AerE / aer 2,4...15,82 EL Da
multi split MULTICONFORT 0e = 7°C / 0j = 20°C
AIRWELL
0W; = 1 6°C (recirculată)
Apă / aer 1,9...3,84 Da Monobloc CAOR
0i = 20°C
SAMPO AerE / aer 2,3...8,1 Da R22 Split ANG / AUG 0e = 7°C / 0j = 20°C
Mono,
AerE / aer 2,4. ..16,3 EL Da R22
multi split
DUAL, TRIAL 0C = 7°C / 0; = 20°C
DE LONGHI
AerE / apă 6,8. ..15,1 Da R22 Monobloc DLWH 0e = 7°C / 0AC = 40/45°C
Mono,
AerE / aer 2,6... 16,3 EL Da R22, R134a
multi split
VRV 0C = 7°C / 0AC = 21“C
DAIKIN
AerE / apă 14. ..53 Da R22 Monobloc UWYE 0C = 7°C / 0AC = 40/45°C
Apă / apă 16,1...886,8 Da R22 Monobloc EUWH 0W = 12°C / 0AC = 40/45°C
WESPER
Apă / aer 1,7. ..25 ,2 Da R22, R134a Monobloc CHH; HWH
0W = 21°C (buclă apă)
(MC Quay) 0; ==2UC
Mono,
AerE / aer 1,8...63,5 EL Da R22
multi split
MWX 0e = 7°C / 0j = 21°C
AerE / aer 21. ..64,6 EL Da R22 Monobloc RCX / BPH 0e = 7°C / 0, = 2I°C
TRANE AerE / apă 10...282 EL Da R22, R134a Monobloc CXAD 0e = 7°C / 0AC = 40/45°C
AerR / apă 10,7...35,4 EL Da R22 Monobloc BWV 0e = 20°C / 0AC = 40/45°C
Apă / aer 10,5...67 EL Da R22, R134a Monobloc CXC
0i ==2 1 °C
Mono.
AerE / aer 2,7...20,2 EL Da
multi split
1SD.1SE O˙'C/O˙ 19°C
AerE / aer 13,4. ..97 ,6 EL Da R22 Monobloc 6D,6E 0e = 5°C / 0| = 20°C
IM/TMA/
CIAT AerE / aer 6,5. ..300 Da R22 Monobloc
/TDB 0e = 0°C / 0AC = 40/45°C
Apă / aer 2,2.. .10,1 EL Da R22 Monobloc PCBV/PCBH
0, = 21°C
Apă / apă 8,6. ..1497 Da Monobloc TBB/LG/RET 0We = 7°C / 0AC = 40/45°C
38YCB/
AerE / aer 6,7. ..41 Da R22 Split 0e = 8,3°C / 0j = 21,1°C
38AQS
AerE / aer 6,8...93˙ EL Da R22 Monobloc 50HS/50QU 0e = 8,3°C / 0j = 2 1 ,1°C
AerE / apă 5... 188,2 Da R22 Monobloc HYDROFLOW 0e = 7°C / 0AC = 40/45°C
CARRIER
Apă / aer 2,2...9,3 Monobloc
0W = 21/1 1“C (buclă apă)
EL Da 50QN
0, = 21°C
ApăE / apă 8,5. ..47,7 Da R22 Monobloc 30SQ 0wi= 1 6°C / 0AC = 40/45°C
<t>c=7.1,»+<t>0=«l.7
Apă / apă <tc=l5ll+4)0=l 2.1.1
Da R22 Monobloc 30NP/30HQ 0We = 7°C / 0AC = 35°C
AerE / apă 61...1250 EL Da R22 Monobloc YCAN/AWHC 0e = 7°C / 0AC = 40/45°C
YORK AerE / apă 221. ..316 Da R22 Monobloc AWHP 0C = 7°C / 0AC = 40/45°C
•J>c=254+<t>0= 1 96
Apă/ apă IKK.'I',, 2'M Da 0We = 7°C / 0AC = 45°C
Tabelul 4.6.1. Caracteristicile tehnice şi constructive ale unor pompe de căldură (continuare)
Firma Tip pompă Putere Mod de Agent Construcţie Model Condiţii de lucru
termică funcţionare termic
[kW] B R
DIMPLEX apă-apă 7,7...90 EL R407C monobloc Wl TE, Wl ME 0ar = 7°C
Wl CS Qmaxac — 55°C
sol-apă 5.. 130 EL da R404A monobloc SI MEK, SI ME 0soi=-5/+25°C,
R134a SI MER, SI TER 0maxac=55-6O°C,
R407C SI TE, TEH* *0maxac=7O°C
aer-apă 6...16 EL da R404A monobloc, LI MEKR, LI MER 0c=7°C
R407C multi split LI TER, LA MR, 0i=2O°C
LA TR, LA MSR, 0maxac=58°C
LA ASR
NIBE apă-apă 3...39 EL da R407C monobloc FIGHTER 0ac=35°C
aer-apă 2...17 EL R407C monobloc FIGHTER 2005, 0c=7°C
2020 0i=2O°C
0maxac=58°C
HOVAL aer-apă 6,6...36 EL da R407C monobloc GENIUS 0c=-15..+32°C
split 0maxac=55°C
apă-apă 5,4...91 EL da R407C, R134a monobloc THERMALIA 0maxac=55-65°C
SPARTEC sol-apă 5,3...20 EL R407C monobloc Classic SW 0sol=O°C
0maxac=35°C
apă-apă 68...26 EL R407C monobloc Classic WW 0w=1O°C
0maxac=35°C
aer-apă 2,5...3.7 EL da R407C split SW 0e=2O°C
R134a 0ac=5O°C
OCHSNER sol-apă 5,5...65.4 EL da R407C monobloc GMSW, OSWP 0sol=O°C
0maxac=6O°C
apă-apă EL da R407C monobloc GMWW, 0w=1O°C
OWWP 0maxac=5O°C
aer-apă EL da R407C monobloc 0e=7°C
split 0i=2O°C
0maxac—65°C
ClAT apă-apă 9...36 EL da R410A monobloc AUREA2 0w=7°C
AUREA Caleo 0maxac— 65°C
aer-apă 5...13 EL da R410A split AQUALIS 0e=-15...+45°C
0maxac—65°C
WESPER apă-apă 9...148 EL da R407C monobloc CWP-CO 0w=7°C
CWP-RC 0maxac=5O°C
apă-apă 2,6...39 EL R407C monobloc HRW 0maxac=5O°C
SERO apă-apă 5,7...25 EL da R407C monobloc SS 0ar=7°C
0maxac— 45°C
sol-apă 5...23,4 EL da R407C monobloc 0sol=O°C
0maxac=45°C
TETCO apă-aer 2,7...17 EL da R22 monobloc ES, ESX 0e=1O°C
0i=2O°C
aer-apă 2...15,4 EL R22 monobloc A 0maxac=55°C
apă-apă 8...35 EL da R22 0w=1O°C
R500 0maxac=55°C
AWP sol-apă 5,4...28,8 EL da R407C monobloc AWSW 0soi=-5...+15°C
0maxac=6O°C
apă-apă 7,4...12,8 EL da R407C monobloc AWWW 0w=8...25°C
0maxac=6O°C
ALTHERMA apă-apă 3,8 da R410A split ERQY, ERHQ 0w=7°C
EKHBH 0maxac=45°C
URURU aer-apă 1,3...6,2 da R410A split FTWR 0e=7°C
SARARA RWR 0maxac— 43°C
BOREAL apă-aer 11,1...20,7 EL da R410A, monobloc AC 0i=21°C
R22 0w=5°C
apă-apă 2,5... 10 EL R407C, R22 monobloc HW 0maxac=45°C
aer-apă 11,7...27,8 EL da R410A, R22 monobloc AHW Bmaxac— 45°C
ECONAR sol-aer 4,8...27 R407C monobloc GC 0i=25°C
R410A monobloc GH 0w=1O°C
sol-apă 7...8 R410A monobloc GW 0sol=O°C
0maxac=45°C
Tabelul 4.6.1. Caracteristicile tehnice şi constructive ale unor pompe de căldură

Firma Tip pompă Putere Mod de Agent Construcţie Model Condiţii de lucru
termică funcţionare termic
[kW] B R
DE aer-apă 11..16 EL da R404A monobloc ROE 0e=7°C
DIETRICH Bmaxac— 35°C
sol-apă 7... 17 R407A monobloc SOLO
apă-apă 9...22 EL da R407C monobloc NAPO 9e=7°C
0maxac=35°C
DANFOSS aer-apă 6.1. „13.1 da R404A split DHP-A ei=20°C
9maxac=55°C
apă-apă 3.2... 15.2 EL da R407C, monobloc DHP-H, DHP-C 0i=2O°C
R134a 9maxac=55°C
THERMIA aer-apă 6.1. „13.1 EL R404A split ATRIA 0e— 0°C
9maxac=50°C
apă-apă 5.5... 18 EL da R407C, monobloc DIPLOMAT 0w=7°C
R404A OPTIMUM 0maxac=5O°C
DIPLOMAT TWS
DUO, EKO
COMFORT
EXO aer-apă 5... 16 EL R404A split POLARIS 0i=2O°C
9maxac=50°C
EXOTIC apă-apă 6.75...18 EL R407C monobloc Seria S 9e=0°C
Bmaxac— 50°C
AISIN aer-apă 22...84 da R410A multisplit AXGP 9e=20°C
TOYOTA 9A=50°C
AISIN apă-aer 22...84 kit multisplit AXGP 0e=2O°C
TOYOTA YOSHI 9A=50°C
B - bivalent (producerea de căldură cu PC şi rezistenţă electrică), R - reversibil (PC produce căldura şi frig), EL - electric.
•când temperatura izvorului 6g atinge mici ai acestor sisteme. (camere speciale, supraveghere per¬
punctul de oprire 0po, sub care manentă, sisteme de tratare a apei);
pompa de căldură nu mai funcţio¬ Avantajele folosirii sistemelor de •Nu necesită tensiune electrică spe¬
nează eficient, aceasta se deconec¬ pompe de căldură pe gaz Toyota cială (230V/1/50, 20A);
tează, necesarul de căldură fiind AISIN- distribuitor exclusiv Sommering •Capacităţi ridicate de: răcire 67,5 kW,
acoperit integral de sursa clasică. Install SRL încălzire 84 kW;
Aceste regimuri de funcţionare de¬ •Consum redus de energie electrică; •Pot fi prevăzute cu port Ethernet de
pind de zona climatică în care este •Produce atât căldură cât şi aer con¬ conectare la Internet, ceea ce conferă
amplasată clădirea. Pentru zonele tem¬ diţionat, folosind R410A, un refri¬ mobilitate, controlul temperaturilor pe
perate, se apreciază că pompa de căl¬ gerant ecologic; web şi avertizare prin email;
dură acoperă 2/3 din necesarul anual •Extraordinară capacitate de funcţio¬ •Mentenanţă şi supraveghere redusă
de încălzire. nare până la temperaturi foarte scă¬ (schimb ulei la 30000 ore de func¬
în perioada rece, când reţelele elec¬ zute (-20°C); ţionare, în medie la 6-8 ani de func¬
trice sunt foarte solicitate, comutarea •Menţine constantă temperatura inte¬ ţionare).
pe o sursă clasică, bazată pe o centra¬ rioară a încăperii prin echiparea cu un
lă termică (cu combustibil solid, lichid controller inteligent al vitezei de rotaţie
sau gazos) descarcă aceste reţele de a motorului, minimizând pierderile;
consumul pentru alimentarea pompei •Motor pe gaz şi compresoare extrem ePC,R
de căldură, contribuind la exploatarea de silenţioase, unitatea exterioară 20
mai raţională a sistemului energetic. funcţionând la maximum 57 dBA sau
Caz particular, pompele de căldură 55 dBA în modul silenţios;
pe gaz natural de la Toyota AISIN care •Poate produce apă caldă menajeră; 15
vs °o'
O
consumă doar 1 kW/zi energie electrică •Nu necesită întreruperea funcţionării
pentru a produce până la 80 kW căl¬ sau inversarea ciclului în timpul pro¬ .K
dura sau 71 kW aer condiţionat în cedurii de dezgheţare a condensa¬ 10

timpul verii. torului, deci nu scoate din căldura din
încăpere;
4.6.2. Indicatori energetici •Lungimea maximă a conductei de re¬ 5
şi economici referitori frigerant poate merge până la 190 m;
la pompele de căldură utilizate •Lucrează cu gaz natural sau GPL,
pentru încălzire deci se poate instala şi în zonele 0
40 50 60 70 80 90
unde nu există ţevi de gaz natural; HCd[°C]
Pentru stabilirea performanţelor pom¬ •Posibilitatea combinării sistemului Fig. 4.6.2. Variaţia eficienţei reale a
pelor de căldură precum şi a eficienţei clasic cu ventiloconvectoare, unităţi pompei de căldură cu electrocompresor
globale a ansamblului pompă de căldu¬ AHU de tratare a aerului prin insta¬
epc R în funcţie de temperatura de
ră - de încălzire, este necesară cunoaş¬ larea sistemului YOSHI AWS. Elimină vaporizare 9V şi de condensare dCd.
terea indicatorilor energetici şi econo- necesitatea boilerelor şi a chillerelor
EPC ' cire) sunt utilizate alternativ instalaţia călzit), atunci performanţa reală a pom¬
este reversibilă, eficienţa ei fiind dată pei de căldură variază numai cu tempe¬
13-
de scopul urmărit. Când se produce si¬ ratura de vaporizare (indirect cu cea a
12- multan şi căldură şi frig instalaţia este izvorului), conform curbei 3 din fig. 4.6.3.
11-
1 cu dublu efect iar eficienta totală este: •Eficienţa reală a grupului motocompre¬
sor eRK, pentru pompa de căldură cu
10-
9- PC + IF
L±EL- electrocompresor se poate defini ca:
8-
EA
7- 2
EPC.TC°!˙ E,z + EA + Ejz (4.6.4) ~ (4.6.8)
= EPC + PK
I-,
6- EA unde:
5- în funcţie de temperaturile de referin¬
4- ţă, se deosebesc două eficienţe ale
<PCd - este puterea termică instantanee
cedată de condensator şi even¬
3- 3
EPC.R'ERJ!S. pompei de căldură. Luând în conside¬ tual de ventilatorul acestuia [W];
EPC,
2- 4 rare procesele termodinamice ideale PK - puterea electrică absorbită de
1- 5 EI.G © ee[°C]
parcurse de agentul de lucru, ambele motorul compresorului [W].
eficienţe sunt teoretice: Obţinută prin încercări termice, eRK
o •eficienţa teoretică a surselor EPCTS include atât imperfecţiunile transferului
-10 -5 0 5 10 15 20
care se referă la temperaturile celor căldurii (diferenţele de temperatură
Fig. 4.6.3. Variaţia diferitelor
două surse de căldură: a izvorului T;z dintre medii în vaporizator şi conden¬
eficienţe ale unei pompe de căldură
şi a consumatorului Tc obţinând: sator), cât şi pierderile termodinamice,
aer/aer cu temperatura exterioară de mecanice şi electrice ale compresoru¬
(ptr. temp, interioară â = 20°C):
PC.TS
~
Tc 1 (4.6.5)
lui, fiind frecvent indicată de construc¬
1 eficienţa teoretică a surselor Tc~Tlz 1- T* torii unor astfel de pompe de căldură.
epcTS; 2 - eficienţa teoretică a ciclului Tr.
epCTC (eficienţa Carnot fc); •Eficienţa globală a pompei de căl¬
3 - eficienţa reală epcR (eficienţa
•eficienţa teoretică a ciclului epc TC, dură, PC.G corespunde puterii medii
care, apreciind pierderile datorate (re¬ orare a condensatorului <PCd.mh şi pute-
reală a grupului motocompresor eRÿ);
versibilităţilor externe prin diferenţele rii electrice medii orare absorbite de
4 - eficienţa globală a pompei de căl¬
finite de temperatură dintre medii, din compresor PKmh, dar şi de utilajele au¬
dură epcG; 5 - eficienţa globală a in¬
aparatele în care se preia de la izvor şi xiliare Pauxmh (ventilatoare, pompe, re¬
stalaţiei eIG; IG - începutul givrajului.
se cedează consumatorului căldura, se zistenţe electrice pentru degivrare sau
referă la temperaturile între care se încălzire a carterului compresorului):
4.6.2.1 Indicatori energetici desfăşoară ciclul ideal al pompei de d.mh
Indicatorii energetici necesari analizei căldură, cea din vaporizator şi cea
Tv (4.6.9)
implementării pompelor de căldură în din condensator TCd. în acest caz,
P,K.mh„+Paux.mh
i
instalaţiile de încălzire sunt: eficienţa coincide cu cea a ciclului Dacă izvorul de căldură este aerul
- eficienţa reală a pompei de căldură Carnot inversat, parcurs între aceleaşi exterior, poate apărea givrarea supra¬
temperaturi tr. feţei vaporizatorului, diminuându-i per¬
- eficienţa globală a pompei de căldură formanţele (curba 4 din fig. 4.6.3).
LL (4.6.6) •Eficienţa globală a instalaţiei, eIG; la
- eficienţa globală a instalaţiei eIG, Tc«-Tv sistemele de preparare centralizată a
- eficienţa globală anuală a pompei de Cum TCd > Tc şi Tv < 7"/z> rezultă căldurii se ţine seama şi de pierderile din
căldură EPC G AN şi PC TC TS'
reţeaua de distribuţie <Pp, încât la consu¬
- eficienţa globală anuală a sistemului Luând în considerare şi pierderile Flj, mator ajunge numai puterea termică
de încălzire datorate ireversibilităţilor interne ale ci¬ orară medie utilă <t>c,mh,u’ obţinându-se:
Funcţionarea unei pompe de căldură clului termodinamic, prin frecările care
este caracterizată prin coeficientul de însoţesc procesele reale de compri¬
el,G ~
performanţă COP, definit ca raportul mare şi de destindere, se poate deter¬ Px.mh Paux.mh
dintre efectul util produs (energia termi¬ mina eficienţa reală ePCR-
că generată, Ec) şi ceea ce se consu¬ ~ ~ *E. (4.6.10)
mă pentru obţinerea lui (energia de ac¬ 'hx LP. +' aux,mh
ţionare, Ea). Acest indicator este denu¬ TCd~Tv Această eficientă, redată de curba 5
mit şi eficienţa pompei de căldură epc (4.6.7) din fig. 4.6.3, caracterizează complet
unde: calitatea pompei de căldură.
COP Ec în general, utilizatorul pompei de căl¬
=
=7˙ (4.6.2) >1ex - este randamentul exergetic al ci¬
Ea clului termodinamic real, parcurs dură este interesat de performanţa
Din bilanţul energetic al pompei de de pompa de căldură. acesteia pentru o perioadă de timp (de
căldură, se evidenţiază legătura dintre în fig. 4.6.2 este prezentată depen¬ exemplu, un an), utilizându-se atunci
eficienţa unei instalaţii care lucrează ca denţa eficienţei reale a pompei de căl¬ indicatorii sezonieri:
pompă de căldură epc sau ca instalaţie dură cu compresie mecanică, acţionată •Eficienţa globală, anuală a pompei
frigorifică eIF. cu motor electric, în funcţie de tempe¬ de căldură epc G AN' care corespunde
ratura de vaporizare şi de condensare. mediei anuale a eficienţei globale
-E,Z+EA EIZ
= 1+ -J˙ = 1+ Valorile rezultate sunt mai mici cu cca
(4.6.3) epcGîn timpul sezonului de încălzire:
EA 40...60 % decât cele corespunzătoare
d.mAN
Cele mai eficiente sisteme sunt cele eficienţei teoretice a ciclului. (4.6.11)
care utilizează simultan cu căldura pro¬ Dacă temperatura consumatorului de PK ,mAN + Paux.mAN
dusă şi efectul frigorific adiacent căldură este constantă (de exemplu, Dacă nzk este numărul de zile de în¬
Dacă cele două efecte (încălzire şi ră- temperatura interioară a spaţiului de în- călzire, când temperatura exterioară este
Tabelul 4.6.2. Comparaţie ficient de eficacitate sezonieră, CES. în tabelul 4.6.2 sunt prezentate câte¬
în cazul instalaţiilor reversibile (pom¬ va valori orientative pentru consumul
energetică a diferitelor sisteme de pă de căldură iarna şi instalaţie frigori¬ de combustibil BCE si pentru gradul de
producere a căldurii fică vara), se utilizează o eficienţă se¬ utilizare a combustibilului cp, în cazul
(<W = 100%). zonieră de încălzire şi răcire ESIR, care unei centrale temice cu combustibil
raportează puterea termică totală furni¬ gazos şi cel al diferitelor pompe de
- consum de combustibil, zată de instalaţie, funcţionând ca pom¬ căldură, la producerea aceleiaşi canti¬
cp - gr. de utilizare a combustibilului pă de căldură sau ca instalaţie de răci¬ tăţi de căldură (4˙ =100 %).
re, timp de un an, la puterea electrică Pe de alta parte, pompele de căldură
Tipul instalaţiei BCE [%] cp [kW/kg]
totală, consumată în aceeaşi perioadă. implică o investiţie suplimentară lpc fa¬
Centrala termică 1 20 0,83 Faţă de cele menţionate anterior, tre¬ ţă de cea a instalaţiei clasice lCT, care
Pompă de căldură
92 l ,09 buie subliniat că pompele de căldură produce aceeaşi cantitate de căldură.
cu electrocompresor consumă o energie de acţionare calita¬ Oportunitatea implementării unei
Pompă de căldură tiv diferită, în funcţie de tipul instalaţiei. pompe de căldură într-un sistem de în¬
58 1 .72
cu motor termic
Astfel, instalaţia cu compresie mecani¬ călzire rezultă pe baza atât a criteriilor
Pompă de căldură că poate fi acţionată cu energie electri¬ energetice cât şi a celor economice. în
78 1 ,28
cu absorbţie
că sau cu combustibil, în timp ce insta¬ acest sens, se poate determina numă¬
Pompă de căldură
94 l .06 laţia cu absorbţie sau ejecţie este ac¬ rul de ani în care se recuperează spo¬
cu cjecţie
ţionată cu energie termică. Dacă se ţine rul de investiţie Al = lpc - lCŢ [lei] pe
6k, în funcţie de zona climatică, iar nhk seama şi de randamentele mult diferite seama economiei de exploatare reali¬
este numărul de ore pe zi, de funcţio¬ de producere chiar a aceleiaşi forme de zată prin consumul mai scăzut de
nare a pompei de căldură, la tempera¬ energie (de exemplu, energia electrică combustibil AE = ECT - Epc [lei/an]:
tura &k, numărul anual de ore de func¬ poate fi produsă cu r)= 0,8 \ n centralele Al
77 =- [ani] (4.6.16)
ţionare a pompei de căldură nAN va fi: hidroelectrice, cu = 0,38... 0,41 în AE
'V-'V centralele termoelectrice sau cu Se apreciază că un număr de 8 - 10
= 2 nhk nzk (4.6.12) >/ = 0,31... 0,33 în centralele atomoelec- ani este acceptabil, dar această limită
trice), se poate concluziona că raporta¬ variază în timp, în funcţie de politica
unde: rea puterii termice livrate consumatoru¬ energetică a ţării.
0g - este temperatura exterioară, în pe¬ lui la puterea de acţionare a instalaţiei Micşorarea lui n se poate realiza prin
rioada de încălzire [°C]; nu poate servi decât la o comparare a prelungirea funcţionării pompei de
0nc - temperatura exterioară peste care performanţelor unor pompe de căldură căldură, asigurând o funcţionare biva¬
nu se solicită încălzirea datorită a- de acelaşi tip. lentă (de la 3000 la 7000 ore/an), sau
porturilor termice gratuite ale clădirii. Pentru a putea compara corect per¬ prin utilizarea alternativă a instalaţiei,
Cu acestea, se poate scrie formanţele unor pompe de căldură de iarna ca pompă de căldură, vara ca
sub forma: diferite tipuri, se raportează puterea instalaţie frigorifică.
»» termică utilă livrată anual <PuAN la con¬ în concluzie, pentru introducerea cu
nhk nzn
2_ sumul anual de combustibil echivalent succes a pompelor de căldură în siste¬
»* mele de alimentare cu căldură a clădi¬
"«-"ne
(4.6.13) BCEAN' necesar producerii puterii de
acţionare, obţinându-se gradul de utili¬ rilor, trebuie ţinut cont de următoarele
2 nzn zare al combustibilului q>AN: cerinţe:
‘t’u.AN 1 - clădirea va fi analizată energetic (i
în care ePCGk este eficienţa globală a <PAN = [kW/kg] (4.6.15) se va realiza un audit energetic) şi
pompei de căldură, pentru 8g = 8k.
&CE.AN va fi supusă ameliorărilor energeti¬
Nu sunt luate în considerare nici 4.6.Z2 Indicatori economici ce recomandate pentru a reduce
pierderile din reţeaua de distribuţie a De regulă, pompa de căldură realizea¬ pierderile de căldură;
căldurii şi nici căldura cedată de sursa ză o economie de combustibil (cheltuieli 2 - se vor analiza comparativ diferitele
clasică (de vârf). de exploatare) faţă de instalaţia clasică variante de instalaţii de producere a
Această eficienţă cunoscută şi sub (centrală termică, încălzirea electrică). La căldurii (centrale termice cu diferiţi
denumirea de eficienţă sezonieră pen¬ acelaşi consum de combustibil, pompa combustibili şi pompa de căldură),
tru încălzire (ESI) este utilizată, de obi¬ de căldură livrează mai multă căldură rezultând soluţia optimă economic
cei, pentru întocmirea bilanţurilor ener¬ consumatorului, prin aportul gratuit al (vezi studiul de caz din paragraful
getice ale instalaţiilor echipate cu pom¬ căldurii preluată de la mediu. 4.6.10);
pe de căldură.
•Eficienţa globală, anuală, a instalaţiei
Similară CU ia în con-
1 c
siderare şi pierderile din reţeaua de dis¬
tribuţie a căldurii până la consumator;
•Eficienţa globală, anuală a sistemului
Cm EiL ]<˙AE
K
de încălzire unde sunt luate
în calcul atât căldura cedată de sur-
sa de vârf 4> V.m.AN, cât şi puterea T =˙AEv
consumată pentru acţionarea acestei
VL V
instalaţii alternative PVmAN, în cazul
funcţionării în regim bivalent.
Fig. 4.6.4. Funcţionarea unei pompe de căldură cu amestec de aer exterior
ESI.G,AN ~
O’cd.mAN + G'v.mAN (4.6.14) şi aer recirculat din interior:
+ Paux.mAN + V.mAN AE - aer exterior; AEV - aer evacuat; Cm - cameră de încălzit; K - compresor; C - con¬
Această eficienţă este denumită şi coe- densator; VL - ventil de laminare;V - vaporizator.
3 - dacă se optează pentru o pompă de ©

căldură, sistemul de încălzire al clă¬ C ercf R 134a
dirii reabilitate energetic va fi ales 30
dintre cele cu temperatura scăzută Aer 22
(max 50°C): cu aer cald, cu panouri 0i=2O°C 18
radiante, prin pardoseală, cu ventilo-
convectoare; ‘f’cd A[m2]
4- izvorul pompei de căldură (sursa Ac
rece) trebuie să aibă temperatura 0[°C]t ®
cât mai ridicată (în sezonul rece) şi
constantă în timp (aer recirculat,
| fle=7°C|(Ş˙ VL
7
apa evacuată din clădire, apa frea¬ R 134a
2
tică, apa geotermală, sol); -3
K Pk
5 - pompa de căldura va fi aleasă pen¬
tru acoperirea doar a 65...75 % din /
*0
v Ao
necesarul maxim de căldură al clă¬ a b
dirii, vârful fiind acoperit cu o sursă Fig. 4.6.5. Pompă de căldură aer/aer în sistem individual:
clasică: rezistenţe electrice (modu¬ a- schema instalaţiei; b- variaţia temperaturii agenţilor în condensator şi vaporizator;
late în trepte de putere) pentru pu¬ K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vaporizator; PK - puterea
teri termice reduse (max. 20 kW), electrică absorbită de compresor [kW]; <t>Cd - puterea termică cedată de condensator
sau centrală termică pentru puteri [kW]; d>0 - puterea termică absorbită în vaporizator [kW]; Ac, A0 - suprafaţa condensator,
termice mai mari. Funcţionarea vaporizator. _
pompei de căldură va fi individuală
până la punctul de echilibru termic AE Al Cm
PET, apoi bivalentă până la punc¬
tul de oprire PO, în continuare căl¬
dura fiind furnizată doar de sursa K
clasică; 0˙3
IE
6 - pompa de căldură trebuie să aibă
c:
un COP cât mai ridicat şi cu un im¬
pact cât mai redus asupra mediului,
atât prin utilizarea unui fluid de lucru
V/
c. R AC
/
4
performant şi ecologic, cât şi prin 1I
csL
VL
dotarea cu echipamente perfor¬
mante (compresoare Scroll, schim¬ I
SQ,
bătoare de căldură cu transfer ter¬
mic ridicat);
7- utilizarea pompei de căldură în siste¬
a
j)AC Cm
me reversibile sau cu dublu efect
(încălzire şi răcire, alternativă sau si¬ o Fig. 4.6.6. Pompă de căldură aer/aer în
[kW]
multană) conduce la valori mai mari
30
sistem bivalent:
pentru COP şi reduce durata de re¬ 53 a - schema instalaţiei; b - acoperirea
8 -
cuperare a sporului de investiţie; 25 4 necesarului de căldură în funcţie de
creşterea preţului combustibililor li¬ temperatura exterioară Bg
chizi şi gazoşi (mai mult decât la 20 K - compresor; C - condensator; VL -
energia electrică) va face pompa PIE ventil de laminare; V - vaporizator; SC -
de căldură din ce în ce mai renta¬ 15 schimbător de căldură; PAC - pompa de
«>cA
bilă. Astfel, în perioada ianuarie-no- circulaţie apă caldă; RAC - rezervor de
10
iembrie 2007 preţul păcurii a cres¬ PET acumulare; IE - încălzire electrică; 0NEC
CT>
cut de la 231 $/t la 463 $/t, iar la 5 © puterea de încălzire necesară; <t>Cd -
UJ
petrol de la 55 $/baril la 96 $/baril; 4 05" Be[°C] puterea termică cedată de condensatorul
-12-10 -5 0 5 10 15 20 pompei de căldură; PIE - puterea cedată
4.6.3. Instalaţii de încălzire de încălzirea electrică; PET - punctul de
utilizând pompe de căldură b echilibru termic al pompei de căldură;
aer/aer AE - aer exterior; Al Cm - aer interior din
camerele încălzite; AC Cm - aer cald spre
în recuperările de căldură, deseori se camerele de încălzit; © energie termică în
utilizează aerul ca mijloc de transport al exces.
căldurii, în scopul încălzirii unui spaţiu.
Ca izvor, aerul prezintă avantajul ac¬ dură cu eficienţe ridicate, acest fapt cu o instalaţie clasică, alternativă (cen¬
cesibilităţii, mai ales în zonele cu climă justificând numărul mare de aplicaţii de trală termică la instalaţiile mai mari, în¬
blândă. Prin utilizarea aerului evacuat acest tip. călzire electrică la instalaţiile mai mici).
din incintele încălzite, temperatura lui Pompele de căldură aer-aer răspân¬ în numeroase cazuri funcţionarea in¬
mai ridicată şi constantă în timp poate dite, în general, în zonele cu climă mo¬ stalaţiei este reversibilă: vara ca insta¬
constitui un argument suplimentar. derată realizează bune performanţe în laţie de climatizare, iarna ca pompă de
încălzirea cu aer cald este economi¬ sezoanele de tranziţie. Pentru prelua¬ căldură.
că, necesitând temperaturi reduse, de rea vârfului de consum, în perioadele Puterea termică obişnuită este de
circa 30 °C, realizate de pompe de căl¬ foarte reci, sunt prevăzute, de regulă, 7...5kW, pentru agregatele individuale,
aerul exterior, aerul evacuat sau un de regulă, o rezistenţă electrică, în ca¬

AEV+8°C
amestec de aer exterior cu aer recircu- zul funcţionării bivalente.
lat din cel evacuat, ca în fig. 4.6.4. Totodată, instalaţia poate fi utilizată
t K
'WJ
AP+0°C
în cazul utilizării numai a aerului ex¬ doar ca pompă de căldură (numai pen¬
b : JLI terior, când temperatura suprafeţei va- tru încălzire, deci în sezonul rece) sau/şi
JOgj porizatorului, 6SV, coboară sub punctul ca instalaţie de răcire (concomitent,
"C AC+20°C, de rouă al aerului, se produce conden¬
sarea vaporilor de apă din aer pe su¬
cumulând cele două efecte de încălzire
şi răcire sau alternativ, în sezonul rece
prafaţa de răcire. Când dsv < 0°C, con¬ funcţionând ca pompă de căldură iar în
AEv+20°C
densatul îngheaţă şi are loc givrarea sezonul cald ca instalaţie frigorifică).
vaporizatorului, cu consecinţe neplăcu¬ Funcţionarea bivalentă sau reversibilă
Fig. 4.6.7. Pompă de căldură aer/aer
te asupra preluării căldurii de la izvor, conduce la performanţe superioare.
pentru încălzirea unei hale
prin rezistenţa termică suplimentară Din punct de vedere constructiv se
zootehnice:
opusă. Se impune astfel degivrarea pe¬ disting următoarele pompe de căldură:
K compresor; C condensator;
VL - ventil de laminare; V - vaporizator; riodică, operaţie ce necesită întrerupe¬ •monobloc, cu toate echipamentele in¬
rea livrării de căldură către consuma¬ cluse într-o carcasă amplasată în ex¬
AEv - aer evacuat; AC - aer cald; AP - aer
tor, un consum suplimentar de energie terior (pe acoperiş, la sol sau alăturat
proaspăt.
şi, uneori, chiar o investiţie în plus, deci clădirii deservite), în peretele exterior
necesare încălzirii unui apartament, ajun¬ o diminuare a performanţelor pompei sau în fereastră şi în interior (dulap
gând până la 100 kW la sistemele cen¬ de căldură. consolă plasat lângă peretele exterior);
tralizate. Aceste puteri termice reduse După modul de acoperire a necesa¬ •spirt, cu două unităţi separate, una
conduc la utilizarea numai a pompelor rului de căldură, instalaţia poate fi pre¬ plasată în exterior (cuprinzând vapori-
de căldură cu compresie mecanică. văzută numai cu o pompă de căldură zatorul şi compresorul) şi alta plasată
Izvorul pompei de căldură poate fi: sau şi cu o sursă de adaos (de vârf), în interior (cuprinzând condensatorul).
Unitatea interioară poate fi multiplica¬
tă, pompa de căldură deservind astfel
mai multe încăperi (sistem multisplit).
C Corn
Caracteristicile tehnice ale pompelor
de căldură aer-aer sunt foarte diferite,
de la un constructor la altul, prin di¬
SA mensiunile bateriei de răcire (vaporiza-
i 1 torul) sau de încălzire (condensatorul),
mărimea compresorului, debitele de
aer, rata recirculării, sistemul de degi-
I CM)
VM)
vrare (tab. 4.6.1).
în fig. 4.6.5 este prezentată schema
unei pompe de căldură având ca izvor
aerul exterior, iar consumatorul este ae¬
rul din încăperea de locuit. Funcţionarea
VR este în sistem individual (fără sursă de
vârf), aceste instalaţii fiind răspândite în
,K2 2 zonele cu climă blândă (sudul SUA),
C2(V2) V2(C2)
5-
I
VR., f 4-
PR
AEv _[ Jk 3
3-
P0r Cî
C3(V3) 2-
V;(C3)
HX
IF | B-tŞd- 1-
Po.
0 ®P0
-10-7-5 0 5 10 15 20
6e CC]
II Fig. 4.6.9. Performanţele pompei de
căldură aer exterior/apă, în funcţie de
AE AEv
temperatura exterioară 8e şi de sistemul
Fig. 4.6.6. Sistem bivalent de încălzire şi climatizare a unui complex de încălzire:
comercial, utilizând pompe de căldură aer/aen Pot - punctul de oprire teoretic;
1, 2, 3 - pompe de căldură; Ki, «2, K3 - compresoare; Ci, C2, C3 - condensatoare; Por - punctul de oprire real; PR -
VR1, VR2, VR3 - ventile de reglare; V1, V2, V3 - vaporizatoare; IF - instalaţie frigorifică; panouri radiante; Cî - corpuri de
SA - sursă termică de adaos; AE - aer exterior; AEv - aer evacuat; C Corn - centru încălzire; EPCR - eficienţa reală a
comercial. pompei de căldură. _
unde temperatura exterioară nu coboa¬ căldură. O instalaţie de vârf (rezistenţă Schema unei instalaţii cu funcţionare
ră sub 7°C. electrică cu P/˙ = 15 kW) completează bivalentă utilizată pentru încălzirea şi
Puterile termice sunt reduse, 5-10 kW, cererea de căldură, iar excedentul pro¬ climatizarea unui centru comercial, cu
fiind utilizate pentru încălzirea unor apar¬ dus este acumulat în RAC. o suprafaţă de 920 m2, este prezentată
tamente, vile etc. Pentru - 12 °C < de < 4 °C acoperirea în fig. 4.6.8.
Pentru o funcţionare cu temperatura necesarului de încălzire se face atât de Sunt prevăzute 3 pompe de căldură,
de vaporizare d0 = - 3 °C şi cea de pompa de căldură şi rezistenţa electri¬ fiecare funcţionând reversibil, asigu¬
condensare 8c = 30 °C, cu R134a, că IE, cât şi prin utilizarea căldurii în¬ rând încălzirea centrului iarna şi clima¬
conform diagramelor prezentate pentru magazinate în Rac. tizarea vara. O instalaţie frigorifică su¬
vaporizator şi condensator, se obţine o Acest sistem poate realiza încălzirea plimentară IF este utilizată, tot anul,
eficienţă reală epcR = 4,5. pentru întregul sezon rece, cu o efi¬ pentru răcirea alimentelor.
O pompă de căldură aer-aer, cu cienţă globală anuală esi GAN = 2,1. încălzirea centrului este asigurată, în
funcţionare bivalentă, care poate utiliza O pompă de căldură âer-aer, indivi¬ funcţie de temperatura exterioară 0
aerul exterior cu temperaturi mai scă¬ duală, utilizând ca izvor aerul evacuat astfel:
zute (până la - 12 °C) este prezentată în dintr-o hală zootehnică şi servind la în¬ •până la 0e = 12 °C, necesarul de în¬
fig. 4.6.6. călzirea acelei hale, este prezentată în călzire este acoperit de degajările in¬
Instalaţia a fost realizată în Germa¬ fig. 4.6.7. terne ale complexului şi de căldura
nia, servind pentru încălzirea unei vile Astfel, în vaporizator, aerul evacuat cedată de condensatorul instalaţiei
cu o suprafaţă utilă de 204 m2. Pute¬ se răceşte de la 20 °C la 8 °C, iar aerul frigorifice IF;
rea termică a pompei de căldură exterior, proaspăt, este încălzit în con¬ •pentru 2 °C < 6g < 12 °C, funcţionea¬
variază cu temperatura exterioară ca în densator de la 0 °C la 20 °C, fiind in¬ ză şi pompa de căldură 1;
graficul din fig. 4.6.6 b. trodus apoi în hală. •pentru -5 °C < 0g < 2 °C, funcţionea¬
Astfel, până la punctul de echilibru Eficienţa globală anuală a pompei de ză şi pompa de căldură 2;
termic (dpET = 9 °C), pompa de căldură căldură este epC.GAN = 2,7. •pentru - 10 °C < 8g < -5 °C, funcţio-
acoperă integral necesarul de încălzire,
surplusul furnizat fiind preluat de un EV D VT
CS
circuit de apă în schimbătorul de căldu¬
IZţ 11
ră SC şi înmagazinat într-un rezervor de
acumulare R.c, cu un volum de 3 m3.
Pentru 4 °C < 0e < 9 °C pompa de
R
PAC is ii V
căldură asigură, parţial, necesarul de C AE

K
BAS
Pk.˙Cd
[kW}‘
30
Fig. 4.6.11. Pompă de căldură aer exterior/apă (tip Airwell):

K - compresor; C - condensator; VT - ventil termostatic; V - vaporizator; BAS - butelie
20 antişoc; D - deshidrator; EV - electrovană de echilibrare a presiunii; CS - clapetă de sens;
PAC - pompa de circulaţie apă caldă; R - corp de încălzire; JP - joasă presiune;
IP - înaltă presiune; AE - aer exterior.
10
Pk GA
ACC RG RM
50°C|> (TC)
V55°
25 35 45 55 35°C
0w [°C]
EPC,R,‘ J3 g
4 AR
IO
CM
45°C —T K
V
PR
CT
3
Pk
v4<rc) c ®cd
2
25˙˙
PAC CG
/
R 134 a VL AE
Fig. 4.6.12. Pompă de căldură aer exterior/apă, reversibilă, cu compresie
mecanică cu motor termic (tip Linde):
25 35 45 55 MT - motor termic; K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vapo¬
0W [°C] rizator; RM - răcitor al motorului termic; RG - răcitor de gaze de ardere; CT - cazan
Fig. 4.6.10. Performanţele pompei de termic cu combustibil gazos; B - boiler; PR - pardoseală radiantă; PAC - pompa de
căldură aer evacuat/apă,în funcţie de circulaţie apă caldă; PR - pompă circuit răcire motor termic; ACC - apă caldă de consum;
temperatura apei calde preparate 9W: GA - gaze de ardere; CG - combustibil gazos; AE - aer exterior; A - conductă de apă;
AR - apă reţea; TC - termostat; <f>0 - putere termică absorbită în vaporizator [kW];
®Cd - puterea termică cedată de conden¬
sator [kW]; PK - puterea electrică absorbi¬ PK - puterea electrică absorbită de compresor [kW]; <t>Cd - puterea termică cedată de
tă de compresor [kW]; Epc - eficienţa re¬ condensator [kW]; <PRM - puterea termică cedată de răcitorul motorului termic [kW];
R
ală a pompei de căldură. ’ 0RG - puterea termică cedată de răcitorul gazelor de ardere [kW],
nează şi pompa de căldură 3; rea clădirilor existente cât şi pentru dură este frecvent înlocuită de încălzirea
•pentru 0g< -10 °C, intră în funcţiune şi cele noi. centrală clasică. în fig. 4.6.9 sunt pre¬
încălzirea de vârf SA (electrică). Corpurile de încălzire impun tempe¬ zentate performanţele unor pompe de
Eficienţa globală, anuală, a sistemu¬ ratura ce trebuie produsă de pompa de căldură aer exterior-apă, în funcţie de
lui de încălzire este ESI,GAN a 4. căldură: temperatura exterioară 8e şi de sistemul
•în ventiloconvectoare, ejectoconvec- de încălzire utilizat (panouri radiante,
4.6.4. Instalaţii de încălzire toare sau aeroterme 0w = 40 °C; corpuri de încălzire).
utilizând pompe de căldură •în panourile radiante (de pardoseală, Funcţionarea compresorului în regim
aer-apă de perete) dw = 35 °C. mai greu, face ca punctul de oprire PO
La sistemele cu izvor de căldură aerul al pompei de căldură să fie plasat la
încălzirea spaţiilor poate fi realizată exterior, dependente de temperatura ex¬ temperaturi mai ridicate decât la siste¬
şi cu apă, preparată în condensatorul terioară, cum temperatura apei prepa¬ mele aer-aer. în plus, apar probleme şi
pompei de căldură. Aceste sisteme se rate trebuie să fie mai ridicată în zilele cu givrarea vaporizatorului, deşi decu¬
dezvoltă continuu, atât pentru încălzi- friguroase, în aceste zile pompa de căl¬ plarea pompei de căldură la temperaturi
mai ridicate (aproximativ 7 °C) poate eli¬
R mina acest inconvenient.
"A Utilizarea aerului evacuat, ca izvor al
ACC
pompei de căldură, prin temperatura
mai ridicată şi constantă în timp
(15...22°C) prelungeşte funcţionarea
instalaţiei şi în sezonul foarte rece. în
K, fig. 4.6.10 sunt prezentate performan¬
AR
ţele pompelor de căldură aer evacuat-
apă, în funcţie de temperatura apei
ARC
V, calde preparate, 6W.
Din punct de vedere constructiv, sunt
PAC C„ ID AE întâlnite, în general, echipamente mo¬
A G>-
'sAli T
VR„ &
nobloc, incluzând şi pompa de circulaţie
a apei calde. Plasarea lor poate fi făcută
VR,
în exterior, la sistemele cu aer exterior
PC„ V„ SR, ALC PC, sau în interior, la cele cu aer evacuat.
Primele sisteme implică izolarea termică
a condensatorului şi a conductelor de
Fig. 4.6.13. Pompă de căldură aer/apă, pentru încălzirea şi prepararea apei apă. Pentru limitarea pierderilor de căldu¬
calde de consum la o locuinţă individuală: ră, aceste instalaţii se pot separa într-o
PCi, PCII - pompe de căldură; Ki, KM - compresoare; Ci, Cu - condensatoare; unitate exterioară (incluzând vaporizatorul
SRi - subrăcitor; VRi, VRM - ventile de reglare; Vi, VII - vaporizatoare; PAC - şi compresorul) şi una interioară (cuprin¬
pompă de circulaţie apă caldă; R - corp de încălzire; ID - instalaţie de degivrare; zând condensatorul şi pompa de apă), al¬
ARC - acumulator rapid de căldură; ALC - acumulator lent de căldură; AR - apă cătuind un sistem split.
rece; ACC - apă caldă de consum; AE - aer exterior. Folosind ca izvor de căldură aerul,
aceste pompe de căldură se utilizează
AV AE pentru puteri termice mici şi medii
(15...150 kW), la încălzirea locuinţelor,
V birourilor, minihotelurilor, halelor indus¬
triale, sau pentru prepararea apei calde
VL de consum. Utilizarea ventilatoarelor,
VT1
% pentru intensificarea vitezei aerului cald,
& Pk ridică probleme, prin zgomotul produs,
Ps (lcd1 C, w la amplasarea în spaţiile de dormit.
în fig. 4.6.11 se prezintă schema
unei pompe de căldură aer exterior-
Vii apă, realizată de firma AIRWELL.
Instalaţia lucrează în regim bivalent:
{SŢ} pentru 6g a 6 °C, pompa de căldură
°cd2 asigură tot necesarul de încălzire, pen¬
S5: tru 6e < 6 °C, pompa de căldură este
oprită (evitând problemele de givrare)
şi este pusă în funcţiune instalaţia cla¬
a
sică de încălzire, care alimentează ace¬
Fig. 4.6.14. Schema instalaţiei de încălzire a unei piscine acoperite, cu o
leaşi corpuri de încălzire.
pompă de căldură (realizată de firma UNDE):
Deoarece vaporizatorul (plasat în ex¬
K - compresor; Ci, 62 - condensatoare; RL - rezervor de lichid; VL - ventil de
terior) este inundat de lichid la oprirea
laminare; V - vaporizator; Vn, VT2 - ventilatoare; PAC - pompă de circulaţie apă
instalaţiei, pentru protecţia compreso¬
caldă; ST - staţie de tratare a apei; SA - sursa alternativă de căldură; PK -
rului se prevede o butelie antişoc BAS.
puterea electrică absorbită de compresor [kW]; AV - aer viciat; AE - aer exterior;
Compresorul este de tip ermetic sau
Ps - piscină; <PQ - puterea termică absorbită în vaporizator de la aerul evacuat semiermetic, cantitatea de agent de lu¬
[kW]; &cd1 - puterea termică cedată de condensatorul Ci aerului introdus [kW];
cru din instalaţie fiind cuprinsă între 2 şi
<ficd2 - puterea termică cedată de condensatorul C2 apei [kW]. 15 kg. Electrovana EV, de echilibrare a
presiunii înalte IP şi joase JP, în timpul

opririi compresorului, permite demararea
AC
uşoară a compresorului monofazat.
7°C K ///Âf///
în fig. 4.6.12. este prezentată schema
f h
C
unei pompe de căldură aer exterior-apă,
cu compresie mecanică cu motor ter¬
F 20°C
12°C V mic, realizată de firma LINDE pentru asi¬
Râu gurarea încălzirii şi a apei calde de con¬
VL
tXF sum, pentru un imobil colectiv (37 apar¬
tamente).
PAC VTO Pentru 9e > 0 °C, pompa de căldură
asigură întreg necesarul de căldură,
Fig. 4.6.15. Pompă de căldură apă/aer, cu apă în circuit deschis: datorită şi recuperărilor din schimbă¬
toarele de căldură înseriate condensa-
K - compresor, C - condensator, VL - ventil de laminare, V - vaporizator,
torului (RM - răcitorul motorului termic,
F - filtru de apă, PAC - pompa de circulaţie apă, VT - ventilator, AC - aer cald,
RG - răcitorul de gaze de ardere).
ARc - aer recirculat.
La 6e = 0 °C,
VT tPNEC = Cd + ®RM + ®RG
*
CXD = 109 kW (4.6.17)
A<
K
PAC iar puterea de acţionare a compresoru¬
\\\m\
c
a lui PK = 30 kW, încât eficienţa reală a
pompei de căldură este <PpcR = 3,6 kW.
20'
VL
V IL
& La temperaturi mai scăzute (8 < 0 °C),
C3 TRT Q pompa de căldură este oprită, necesarul
-CH de căldură mai mare (eNEC =175 kW, la
ARC
8e= -12 °C) este acoperit de o sursă de
— |_P
L—|~Să~| J VEI
adaos CT (centrala termică cu gaze).
Instalaţia prepară apă caldă pe ecar-
Fig. 4.6.16. Pompă de căldură apă/aer, cu apă în circuit închis tul 25/55°C, cu care se produce într-un
(in bucla de apă): boiler B apă caldă de consum cu
K - compresor; C - condensator; VL - ventil de laminare; V - vaporizator; 0 = 50 °C şi se realizează încălzirea
IL - aparate de iluminat răcite cu apă; Ci, C2, C3 - condensatoare ale altor prin pardoseală radiantă PR.
instalaţii frigorifice; PAC - pompă de circulaţie apă; SA - sursa alternativă de Fig. 4.6.13 prezintă schema unei
căldură; TR- turn de răcire; VEI - vas de expansiune închis; VT - ventilator; instalaţii în cascadă, utilizată pentru în¬
AC - aer cald; ARc - aer recirculat; Aa - apă adaos. _ călzirea şi prepararea apei calde de
Ps Ds consum, pentru o locuinţă individuală,
v~ A A A cu suprafaţa locuibilă de 170 m2.
/i\ /i\ /i\
Pentru 0g & -3 °C, pompa de căldură
PCi preia căldura de la aerul exterior în
Vi şi o cedează prin Ci unui acumulator
rapid de căldură ARC. Subrăcitorul SR,
Jr
P
45°C cu un ecart mare de temperatură, ali¬
Bl
PR mentează un acumulator lent de căl-
T • AC dură, ALC.
Pentru 0e < -3 °C, pompa de căldură
ARR sc SA AR
PCi este oprită şi se porneşte pompa
de căldură PCII, aceasta pompând căl¬
PC, dura din acumulatorul lent în cel rapid.
PC, La 0g = -3 °C, necesarul de căldură
I 0NEC = 16 kW.
<; c2 Agentul de lucru utilizat, R12 (în pre¬
zent necesitând un substituent), par¬
curge ciclul PCi, între 0Q = -10 °C şi
VR
0c = 55 °C.
23°C V2 W' XVRi Degivrarea vaporizatorului Vi se face cu
apă caldă din acumulatorul rapid de căl¬
Vi. dură ARC, prin instalaţia de degivrare ID.
A doua pompă de căldură, PCII, parcur¬
P ge un ciclu între 0Q = 4 °C şi dc = 55 °C.
Apa caldă livrată are 0, = 50 °C. în¬
călzirea este asigurată prin convectoa-
Fig. 4.6.17. Pompa de căldură apă/apă, pentru încălzire şi preparare apă
re, cu întoarcerea apei la d2 = 40 °C.
caldă de consum (la baia centrală din Zurich): Puterile electrice instalate ale celor
pCi, PC2 - pompe de căldură; K1, K2 - compresoare; Ci, C2 - condensatoare,
două compresoare sunt PKI= 3,75 kW
VR1, VR2 - ventile de reglare, Vi, V2 - vaporizatoare; P - pompe de circulaţie
şi P = 3 kW.
apă; SC - schimbător de căldură; SA - sursa alternativă de căldură; PR -
Eficienţa globală anuală a instalaţiei
pardoseală radiantă, Bl - baterie încălzire aer; AR - aer rece; AC - aer cald; Ps
eSte ei.GAN = 1'8-
- piscină; Ds - duşuri; ARR - apă rece de la reţea.
In fig. 4.6.14 este prezentată schema
unei instalaţii realizate de firma LINDE

pentru climatizarea şi încălzirea apei R
F
unei piscine acoperite. Iarna, aerul
57°C 72°C
exterior de stare E este amestecat cu 3
aer recirculat din interior de stare I, 2—«- PAC
amestecul de stare M fiind apoi încălzit <t>A
în condensatorul Ci până la starea C, <t>F VRA A
40°C
când este introdus în piscină. Instalaţia
funcţionează ca pompă de căldură,
(L<
SL E"1?
izvorul ei fiind aerul evacuat din inte¬
riorul piscinei, de stare I, care cedează
PSR
căldura în vaporizatorul V (procesul I- D
R). în plus, în condensatorul C2 se pre¬
pară apă caldă pentru bazinul piscinei.
Dacă fluxul 0cd2, cedat de conden¬
satorul C2, nu este suficient pentru
% X- RŞ,
VRR
încălzirea completă a apei, se foloseşte
şi sursa alternativă (electrică) SA. A+<I)F-<1>A + 't’R - o
32°C
4
4.6.5. Instalaţii de încălzire TR
a
utilizând pompe de căldură
27°C
Utilizarea principală a acestor insta¬ 5
laţii este pentru încălzirea clădirilor in¬
dividuale (sau colective), birourilor şi
restaurantelor. SU
Cum ciclul realizat de pompa de căl¬
dură este mai uşor (izvorul are tempe¬ A
ratura mai ridicată, iar încălzirea cu aer 67°C
_3
solicită o temperatură de condensare K PAC
scăzută), aceste instalaţii vor avea per¬
formanţe superioare celor de tip aer- 40°C
aer sau aer-apă.
La pompele de căldură apă-aer, cir¬ PK
cuitul apei poate fi deschis sau închis SL E
(în buclă).
Instalaţiile cu circuit deschis sunt uti¬ ; PS
lizate numai ca pompe de căldură pen¬
tru încălzirea spaţiilor, fiind realizate D
monobloc şi amplasate în consolă, sub (LI
fereastră.
Pentru amplasarea în spaţii care so¬ D+PK~ 'Î’A-˙CONS VR
licită un zgomot redus, compresorul se "J>D
plasează într-o carcasă insonorizată şi
se renunţă la ventilatorul condensato¬ b
00
rului (încălzirea aerului realizându-se 32°C
4
prin convecţie liberă). TR
Instalaţiile în circuit închis (buclă de
apă) sunt utilizate atât ca pompe de
căldură (iarna), cât şi ca instalaţii de ră¬
cire (vara), fiind reversibile (cu un sis¬ 27°C
5
tem de inversiune a ciclului).
Sunt utilizate, în principal, la clădirile
care solicită simultan căldură şi frig o Fig. 4.6.18. Schemele instalaţiilor de încălzire şi preparare apă caldă de
perioadă importantă a anului. în aceas¬ consum, pentru corpul administrativ la două platforme industriale, utilizând
tă categorie sunt incluse clădirile cu fa¬ pompe de căldură apă/apă:
ţadele diametral opuse (nord şi sud sau a - varianta cu absorbţie-resorbţie; b - varianta cu compresie-absorbţie;
est şi vest), cât şi cele care au spaţii F - fierbător; A - absorbitor; RS - rezervor de soluţie; R - resorbitor; SL - separator de
interne importante şi faţade mult vitrate. lichid; D - degazor; E, EA, ER - economizoare; VR, VRA, VRR - ventile de reglare;
Bucla de apă înmagazinează căldura LC - regulator de nivel; PS, PSA, PSR - pompe de soluţie hidroamoniacală; PAC -
0ac- cedată de condensatoarele altor pompă apă caldă; PAR - pompă apă de răcire; K - compresor; SU - separator de ulei;
instalaţii frigorifice utilizate (pentru cli¬ TR - turn de răcire; tf>F - putere termică absorbită în fierbător [kW]; PK - putere
matizarea sălilor de calculatoare, pen¬ electrică absorbită de compresor [kW]; <PD - putere termică absorbită în degazor [kW];
tru depozitarea alimentelor) şi chiar a <PA, <PR - puteri termice cedate în absorbitor şi resorbitor [kW]; <f>cows - putere termică
aparatelor de iluminat (răcite cu apă). cedată consumatorului de căldură; 1 abur; 2 - condensat; 3 - consumator apă caldă
Pentru compensarea variaţiilor de (încălzire corp administrativ, încălzire sere); 4 - apă industrială de răcire, ducere;
volum ale apei, se prevede un vas de 5 - apă industrială de răcire, întoarcere. __
6w < 18 °C (cazul a) se porneşte sursa

[°C]
' alternativă de căldură. Când Qw > 32 °C 4.6.6. Instalaţii de încălzire
20 (cazul c) se porneşte sistemul de răcire utilizând pompe de căldură
1 a buclei, prin turnul de răcire. Utilizarea apă-apă
2
unei pompe de căldură suplimentare, re¬
15
versibilă, de tip aer exterior-apă, care să Aceste instalaţii sunt utilizate:
10
realizeze simultan aceste două cerinţe, •la recuperarea căldurii în marile clădiri,
-3 conduce la performanţe superioare ale cu degajări importante din unele spaţii
întregului sistem. (climatizate) şi utilizarea ei la încălzirea
5 în fig. 4.6.15 este prezentată schema celorlalte spaţii (care solicita căldură);
unei pompe de căldură apă-aer, cu •pentru încălzirea şi prepararea apei
1 2 3 4 5 apa în circuit deschis, utilizată la calde de consum din locuinţe indivi¬
H [m] încălzirea unei clădiri individuale. duale sau colective, clădiri industriale
Fig. 4.6.19. Variaţia temperaturii solului Agentul termic este R134a, care par¬ sau agrozootehnice, complexe sporti¬
curge ciclul pompei de căldură între ve, folosind un izvor extern de căldură.
eSOL cu adâncimea Hşi cu sezonul, Puterile termice realizate sunt în con¬
pentru zona cu climă temperată: ftp = 3 °C şi ftc = 30 °C, asigurând o efi¬
cienţă reală epCR = 5,5. cordanţă cu disponibilul izvorului de
6M - temperatura medie anuală; 1 - sep¬ Vaporizatorul este de tip multitubu- căldură, fiind întâlnite în domeniul valo¬
tembrie; 2 - noiembrie; 3 - februarie.
lar, cu vaporizarea freonului în spaţiul rilor medii şi mari (500...5 000 kW).
dintre ţevi, apa circulând în ţevi, pentru Derivând din instalaţiile frigorifice
a permite curăţirea periodică. pentru produs apă glacială, cu con¬
Dacă temperatura râului este mai densator răcit cu apă, se bazează pe
scăzută există pericolul îngheţării apei compresia mecanică sau pe absorbţie.
în vaporizator. în acest caz se folosesc Din punct de vedere constructiv sunt
cm vaporizatoare imersate în bazin, cu va¬ realizate monobloc şi amplasate într-un
porizarea freonului în ţevi, eventuala spaţiu tehnic.
fU
gheaţă formându-se la exterior. Funcţionarea pompei de căldură este
Schema din fig. 4.6.16 prezintă o asociată unei surse alternative de căl¬
instalaţie reversibilă, în bucla de apă, dură (sistem bivalent) şi unui turn de
funcţionând iarna ca pompă de căldură răcire (pentru eliminarea excesului de
apă-aer, iar vara ca instalaţie frigorifi¬ căldură).
că, bucla de apă răcind condensatorul. Pot funcţiona numai în regim de pom¬
a în situaţia de iarnă izvorul pompei de pă de căldură sau/şi ca instalaţie frigorifi¬
căldură îl constituie cedările de căldu¬ că. Reversibilitatea este asigurată prin in¬
ră de la aparatele răcite de bucla de versarea ciclului agentului de lucru (la in¬
apă. Când nu este suficient, se por¬ stalaţiile de puteri mai mici) sau a circuite¬
eaA neşte şi sursa alternativă de căldură, lor de apă (la instalaţiile mari).
om pf SA. Dacă bucla de apă conţine căldură în fig. 4.6.17 se prezintă schema
în exces, aceasta se cedează mediului unei instalaţii care asigură încălzirea şi
o prin turnul de răcire cu circuit închis. prepararea apei calde pentru duşuri şi
bazine, la baia centrală din Zurich.
Sunt prevăzute două pompe de căl¬
ca dură cu compresie mecanică cu amo-
ma Fig. 4.6.21. Pompa de căldură sol/apă pentru încălzirea prin
o pardoseală radiantă a unei locuinţe (realizată de firma Masser):
b
1 - captator de căldură
Fig. 4.6.20. Amplasarea ţevilor de orizontal; 2 - pompă de căldură;
captare a căldurii în sol, pentru o 3 - pardoseală radiantă;
pompă de căldură sol/aer sau K - compresor; C - condensator;
sol/apă: VL - ventil de laminare;
a - montare verticală; V - vaporizator; VEI - vase de
b - montare orizontală. expansiune închise; 3
expansiune închis, cu pernă de azot.
Iarna, instalaţia funcţionând ca pompă
Pg - pompă de circulaţie pentru
încălzirea de gardă; f
de căldură asigură încălzirea clădirii;
bucla de apă, servindu-i ca izvor de căl¬
PAC - pompe de circulaţie apă
caldă; PAG - pompe de circulaţie
îi 1
dură, se răceşte, întâlnindu-se situaţiile: apă glicolată; Si, S2 - sonde JjL PAC
a) temperatură; T1, T2, Tpc -
<t>AC < cf>(Z, se pune în funcţiune o termostate. I : ;>
P.
sursă alternativă, care încălzeşte su¬
-o
b)
plimentar apa din buclă;
0AC = -V cazul de echilibru ener-
-rc TîîE K f
VEI L—t
getic al buclei; VEI
c) o°C
'˙Ac > <PjZ, se evacuează mediului
căldura în exces, prin turnul de
răcire cu circuit închis.
PJ VL
In general, când apa din buclă are tem¬ 1

peratura 18 °C < JL s.
6w < 32 °C. Când
niac: una pentru încălzire, având ca 0A+<I,R

' izvor apa de râu, cu 0mn = 1,5 °C, a — = 1,56 (4.6.18)
4 *r 3,2
doua, pentru prepararea apei calde de
li MU : consum, având ca izvor apa evacuată
de la duşuri şi băi. ÎA-˙_-4
~55*C~ O sursă alternativă de căldură, SA şi PC.R(K -A)
(4.6.19)
PAC un schimbător de căldură pentru apa
PK 1,25
C de consum SC, asigură temperatura unde:

3
K dorită şi în perioada friguroasă. <PA, <PR - sunt puterile termice cedate de
/* încălzirea de bază se realizează prin absorbitor şi resorbitor [kW];
f-- . pardoseală iar cea suplimentară, cu aer <PF - puterea termică consumată de
2 cald, menţinându-se 0i = 25 °C. Apa fierbător [kW];
M caldă de consum este livrată cu 45°C. PK - puterea electrică consumată de
Puterea termică totală a instalaţiei compresor [kW].
PAG—
este 700 kW. Eficienţa globală anuală
XWXWXXXXXXK <xx> XXXXKXXXXXX\XXXX> a sistemului, = 3,2. 4.6.7. Instalaţii de încălzire
0°C 5°C
1 T
în fig. 4.6.18 sunt prezentate două utilizând pompe de căldură
1 pompe de căldură de puteri foarte mari sol-aer şi sol-apă
(5 MW) realizate în Bucureşti, pentru
prepararea apei calde de consum şi Utilizarea solului ca izvor de căldură
pentru încălzirea corpului administrativ prezintă următoarele avantaje:
la două platforme industriale. •accesibilitate;
Fig. 4.6.22. Pompă de căldură Sunt folosite instalaţii cu: •constanţa temperaturii în timp, de la
sol/apă cu dublu efect, pentru a) absorbţie-resorbţie (A-R) şi o adâncime dependentă de zona
încălzirea unei locuinţe şi răcirea b) compresie-absorbţie (K-A), în soluţie climatică şi natura terenului, conform
unei cămări: hidroamoniacală, capabile să produ¬ fig. 4.6.19;
1 - captator de căldură orizontal; că apă caldă cu o temperatură ridi¬ •temperatură destul de ridicată, chiar
2 - cămară; 3 - pompă de căldură; cată (72 °C, respectiv 67 °C). în sezonul rece;
4 - panouri radiante; K - compresor; Izvorul de căldură este apa industrială •când se foloseşte ca izvor solul cu
C - condensator; VL - ventil de de răcire a utilajelor, recirculată la turn. deşeuri menajere, căldura degajată
laminare; V - vaporizator; Coeficienţii de performanţă reali (efi¬ în timpul fermentării acestora ridică
PAC - pompă de circulaţie apă caldă; cientele) ai celor două instalaţii sunt: temperatura solului cu 2... 3 °C.
PAG - pompă de circulaţie apă Dezavantajele principale sunt:
glicolată. •conductivitate termică a solului foarte
8 6 9 7
Aer evacuat
* -4 j'
+ C o.
2
Aer cald 2
=•:
în interior 2
+ 2
% K
10
Aer răcit
în exterior
+ H H %
RL O""
+ VL
V
* Aer proaspăt
4 3 5 2 1
Fig. 4.6.23. Instalaţie reversibilă pentru climatizare cu schimbarea circuitelor de aer (LEROY ŞOMER).
1 - deshidrator, 2 - electrovană, 3 - distribuitor de freon lichid, 4 - presostat diferenţial de aer pentru detectarea givrării,
5 - rezistenţă electrică pentru degivrare, 6 - rezistenţă electrică pentru încălzire de vârf, 7 - filtru de praf, 8 - clapete de aer,
9 - dispozitiv de comandă a clapetelor, 10 - ventilator centrifugal. K - compresor, c - condensator, VL - ventil de
laminare, V - vaporizator, RL - rezervor de lichid, JP - joasă presiune, IP - înaltă presiune.
scăzută, care conduce la suprafeţe zonele rurale, când se dispune de spaţii cu 32 °C în ţevile montate în pardo¬
mari pentru captarea căldurii; mari, este prezentat în fig. 4.6.20b. seală, răcindu-se până la 28 °C. Atât
•investiţie ridicată, datorată acestor Ţevile, din polietilenă sau polibutilenă, circuitul de apă rece, cât şi cel de apă
mari suprafeţe ale captatoarelor pla¬ cu diametre de 25...38 mm îmbinate caldă, sunt prevăzute cu vase de ex¬
sate în sol. prin presare la cald, sunt aşezate în pansiune, închise, cu pernă de azot.
Din considerentele menţionate, aces¬ şanţuri, la o adâncime de 1...2 m. Ener¬ Termostatul TPC, bazat pe sondele
te pompe de căldură sunt utilizate la gia termică captată este de 5... 15 W/m, Si (în aerul exterior) şi S2 (pe duce¬
încălzirea locuinţelor individuale, asigu¬ în funcţie de diametrul ţevilor, adânci¬ rea apei calde), comandă pornirea-
rând integral necesarul de căldură. mea de pozare şi caracteristicile solului. oprirea compresorului K. O pompă
Rar este plasat în sol chiar vaporizato- în fig. 4.6.21 este prezentată schema de apă caldă Pg asigură debitul ne¬
rul pompei de căldură. Se preferă utili¬ unei pompe de căldură sol-apă, uti¬ cesar încălzirii de gardă. Alte două
zarea unui fluid intermediar (apă glico- lizată pentru încălzirea prin pardoseală pompe PAC, comandate de termosta-
lată), care preia căldura din sol şi o a unei locuinţe individuale, cu supra¬ tele Ti şi T2, plasate în pardoseală,
cedează agentului de lucru în vapori- faţa locuibilă de 100 m2, realizată de asigură circulaţia apei în ţevile din
zator. Astfel, instalaţia devine de fapt o firma MASSER. pardoseală.
pompă de căldură apă-aer sau apă-apă. Captatoarele sunt dispuse orizontal, în fig. 4.6.22 este prezentată o pom¬
Modul de dispunere a ţevilor de cap¬ suprapus, la o adâncime cuprinsă între pă de căldură sol-apă, cu dublu efect,
tare în sol poate fi vertical sau orizontal. 1,5 şi 1,8 m, având o lungime totală a realizată în Germania.
Amplasamentul vertical, utilizat în zo¬ ţevilor de 1000 m (D = 30 x 2,5 mm). în sol sunt plasate, la o adâncime de
nele urbane, cu spaţii restrânse, este Suprafaţa ocupată este de 200 m2 1,4 m, 10 serpentine (D = 25 x 2,5 mm)
prezentat în fig. 4.6.20 a. (deci dublă faţă de cea a clădirii). Pom¬ cu lungimea de câte 110 m, asigurând
Ţevile (sondele) sunt plasate într-un pa de căldură este plasată într-un sub¬ o suprafaţă de preluare a căldurii
puţ cu diametrul de 150 mm şi cu o sol tehnic. A$ = 86 m2. Spaţiul ocupat în sol este
adâncime de 18...60 m. Energia termi¬ Apa glicolată, recirculată cu pompa de 16 x 28 = 448 m2.
că captată este de 20...30 W/m, în PAG, are temperatura la sosirea din Apa glicolată preia căldura atât din
funcţie de diametrul ţevilor şi compozi¬ captatoare -5 °C iarna şi 6 °C primă¬ sol, cât şi dintr-o cămară răcită, încăl-
ţia solului. vara sau toamna. încălzirea în sol este zindu-se de la 0 la 5 °C. Pompa de
Amplasamentul orizontal, frecvent în de circa 4 °C. Apa caldă este trimisă căldură este amplasată într-un subsol
tehnic, unde este şi cămara.
Apa caldă, cu temperatura de 35/30 °C,
Condensator (iama)
Vaporizator (vara) alimentează panourile radiante, plasate
în plafon sau pardoseală. Funcţionând
7"\ 7˙: 7˙\ cu R134a, între 60 = - 3 °C şi 6c = 40 °C,
se obţine o eficienţă globală a pompei
interior de căldură epCG = 3,5.
v Z
distribuitor manual 4.6.8. Pompe de căldură
reversibile.
V3
-© funcţie de 0e
încălzire electrică Funcţionarea reversibilă a unei pom¬
H sistem de degivrare
degivrare pe de căldură poate fi asigurată fie prin
V2
E3 O -1 VT schimbarea circuitelor fluidelor de la
care se preia şi către care se cedează
deshidrator
căldura (aer sau apă), fie prin schimba¬
rea circuitului fluidului de lucru (freon,
amoniac).
în fig. 4.6.23 este prezentată o pom¬
VL
K
pă de căldură aer-aer reversibilă, cu
schimbarea automată a circuitelor de
aer realizată de LEROY-SOMER. Prin
acţionarea dispozitivului 9, clapetele de
V4
EH aer 8 îşi modifică poziţia şi asigură
V]
circulaţia aerului proaspăt (din exterior)
s şi a celui evacuat din clădire după ne¬
Condensator (iama) cesitate. Astfel în sezonul rece, aerul
Vaporizator (vara) exterior este dirijat spre condensatorul C
H 'A unde se încălzeşte şi apoi este livrat în
spaţiul interior. Aerul viciat din clădire
este condus spre vaporizatorul V unde
cedează o parte din căldură înainte de a
fi evacuat în exterior (el constituie izvorul
BAS de căldură al instalaţiei). Vara, clapetele
dirijează aerul proaspăt spre vaporizator,
V J \ J V y răcindu-l şi aerul evacuat spre conden¬
Fig. 4.6.24. Instalaţie reversibilă pentru climatizare cu inversarea circuitului sator, eliminând astfel căldura către me¬
de freon (AIRWELL). diul exterior.
K - compresor, VL - ventil de laminare, VI - vană inversoare, V1...V4 - vane de sens. O pompă de căldură aer-aer cu cir-
cui-tul de freon reversibil, realizată de
.f
Vas de expansiune
I
Ventiloconvector
I
4 L
I K
I
II c
|| TOM
1
VR
t*J |
I
| .m
I
Pompa
Termostat Debitmetru
& Pompa
VR
Evacuare la canalizare
W Vana inchisa
1 K:
[>•<1 Vana deschisa
Filtru |s*
r-
Clapeta de reţinere
!l
Ib /˙
Put
Fig. 4.6.25. Instalaţie reversibilă prin schimbarea circuitelor de apă (CIAT).

K - compresor, C - condensator, VL - ventil de laminare, V - vaporizator, VR - vane apă.
AIRWELL este prezentată în fig. 4.6.24. relor. Vara vaporizatorul răceşte apa rativă a diferitelor variante de pompe
în sezonul rece, vana inversoare VI şi din circuitul ventiloconvectoarelor asi¬ de căldură, luând în considerare şi o
clapetele de sens V1-V4 dirijează freo- gurând climatizarea clădirii, iar conden¬ sursă clasică de producere a căldurii;
nul din compresor către bateria cu rol satorul evacuează căldura către apa •optimum economic: cheltuielile mini¬
de condensator plasată în spaţiul de subterană. me de investiţii şi exploatare, dintre
încălzit şi apoi prin ventilul de laminare toate aceste variante.
VL către bateria cu rol de vaporizator 4.6.9. Dimensionarea Cum, de regulă, aceste două optime
plasată în extertior. Vara, freonul com¬ instalaţiilor cu pompe nu corespund aceleaşi instalaţii, se cal¬
primat este dirijat în bateria exterioară de căldură culează numărul de ani în care se recu¬
(acum cu rol de condensator) cedând perează sporul de investiţie al diferitelor
căldura mediului, apoi după destinde¬ Considerapi generale pompe de căldură faţă de sursa alter¬
rea în VL ajunge în bateria cu rol de Alegerea corectă a unei pompe de nativă de căldură, pe seama economiei
vaporizator plasată în spaţiul interior, căldură, în conformitate cu scopul ur¬ de exploatare (bazată pe consumul de
climatizat. Butelia antişoc BAS prote¬ mărit (încălzire, încălzire şi preparare energie mai mic), conform relaţiei
jează compresorul contra pătrunderii apă caldă de consum, funcţionare re¬ 4.6.16. Acest indicator fixează soluţia
picăturilor de Freon lichid rezultate din- versibilă sau cu dublu efect) şi stabili¬ optimă urmărită de ambele criterii.
tr-o vaporizare incomplectă. rea sistemului complet de alimentare în acest calcul trebuie ţinut cont de
în fig. 4.6.25 este prezentată o cu căldură a consumatorului, în care următoarele recomandări:
pompă de căldură apă-apă realizată de pompei de căldură i se asociază uneori •metoda de calcul a necesarului de
CIAT, reversibilă prin modificarea cir¬ şi o sursă alternativă de căldură (func¬ căldură să fie corectă (după STAS
cuitelor de apă: iarna apa subterană ţionare bivalentă), trebuie să rezulte în 1907);
(izvorul de căldură) este condusă în va- urma unui calcul tehnicoeconomic. •cum informaţiile comerciale, date de
porizatorul V şi cedează căldură freo- Acesta este bazat pe două criterii: constructorii de pompe de căldură,
nului, iar în condensatorul C este încăl¬ •optimum energetic: consumul minim sunt deseori teoretice, optimiste, chiar
zită apa din circuitul ventiloconvectoa- de energie rezultat din analiza compa- eronate, se va apela la datele furnizate
Tabelul 4.6.3. Caracteristicile tehnice ale instalaţiilor CARRIER b - Varianta utilizării numai ca
-
a puterea frigorifică <f>0 [kW] pompă de căldură.
Rar se prevede o instalaţie care să
0e [°C] asigure întregul necesar de încălzire,
Tip
Debit aer 0i încât, de regulă, se alege o instalaţie
[m3/h] [°C] 25 30 35 40 46 50
cu o putere termică de 50...70 % din
21 20,5 19,0 17,6 16,2 14.1 13,3 necesarul de încălzire total (dependent
23 25,3 23,9 22,4 21,0 19,2 18,1 şi de temperatura exterioară locală,
50 QU- deci de timpul de utilizare a pompei de
8200 25 30,1 28,7 27,2 25,8 24,1 22,9
căldură în perioada de încălzire).
012
27 34,9 33,5 32,1 30,6 27,5 24,8
PK(kW) 11.4 12,2 12,9 13,7 14,7 15,4
Se consideră cazul unui spaţiu co¬
21 27,1 25,4 23,7 22,1 20.1 18,6 mercial care solicită un necesar de frig
23 31,4 29,4 28,1 26,4 24,3 22.9 de 23 kW (vara, pentru temperatura
50 QU- exterioară 9e = 35 °C şi temperatura in¬
9800 25 35,8 34,1 32,4 30,7 28.6 27,2 terioară 6 = 21 °C) şi un necesar de
015
27 40,1 38,4 36,7 35.0 32.2 29.4 căldură de 37 kW (iarna, pentru 0e = -5
°C, 9i = 21 °C), şi un debit de aer
PK(kW) 12,5 13,6 14,9 15,8 16,7 17,3
introdus de 8000 m3/h.
-
b puterea termică a condensatorului 0˙ [kW] şi puterea electrică în varianta funcţionării reversibile, vara
ca instalaţie frigorifică şi iarna ca pompă
a compresorului PK [kW] de căldură aer exterior-aer, utilizând
oe ro datele furnizate de firma CARRIER (tab.
Tip
Debit aer Bi 4.6.3), se alege o instalaţie monobloc,
[m3/h] [°C] - 15 - 10 - 5 0 6 12 18
de acoperiş, tip 50 QU 015 care asigură
18,5 22,7 27,6 32,4 43.6 50,1 56,3 o putere frigorifică <t>0 = 23,7 kW (la
18
10,45 11,29 12,27 12,96 14,73 16,7 18,52 9g = 35 °C şi 0. = 21 °C) şi care, ca
50 QU- 17.7 21,7 26,4 30,9 41.7 49,0 55,0 pompă de căldură, asigură <PCd = 28,4
8200 21
012 1 1,6 1 1,36 12,28 13,04 14,79 16,84 18.64 kW (la 9e = -5 °C şi 0. = 21 °C), la un
16.6 20,7 25,3 30,0 40,2 47,5 53,3 debit de aer de 9800 m3/h.
24
10,57 1 1,44 12,46 13,27 15,34 16,9 18,7
în varianta funcţionării numai ca
pompă de căldură, se propune o insta¬
22,5 25,4 30,0 35,9 49,3 57,2 62,8
18 laţie cu funcţionare bivalentă (cu o sur¬
1 1,66 12,7 13,76 14,77 16,71 19,07 20,46 să electrică de vârf). Se consideră că
50 QU- 21,2 24,1 28,4 33.8 47,7 55.4 61.0 pompa de căldură trebuie să acopere
9800 21
015 12,11 12,96 13,99 14,96 16,74 19.1 20,89 70 % din pierderile de căldură ale clă¬
19,5 22,8 27,1 32,6 45,6 54.0 59,6 dirii, la 9g = -5 °C, 0(. = 21 °C, deci să
24 producă o putere termică <t>Cd =
12,1 1 13,26 14,42 15,45 18,02 20,23 21,59
= 0,7-37= 25,9 kW.
de laboratoarele autorizate de încerca¬ necesarul de răcire în perioada de va¬ Se alege astfel modelul 50 QU 012,
re pentru a afla performanţele reale; ră; la funcţionarea în sezonul rece, ca cu o putere nominală <PCd = 41,7 kW
•se includ şi consumurile auxiliare de pompă de căldură, instalaţia va fi astfel (9e = 6 °C, 0 = 21 °C), care asigură o
energie permanente (ventilatoare, supradimensionată faţă de optimum putere termică de 26,4 kW în condiţiile
pompe, rezistenţe electrice pentru car¬ economic. 9g = - 5 °C şi 9; = 21 °C, pentru un
ter) sau nepermanente (pentru degi- debit de aer de 8200 m3/h.
vrare); Tabel 4.6.4. Necesarul de căldură al
•când pompa de căldură nu acoperă locuinţei din comuna Frumuşani. 4.6.10. Studiu de caz: încălzirea
tot necesarul de căldură (frecvent Temperatura Necesar de unei locuinţe cu o pompă de
acoperă 30...60 % din puterea de în¬ exterioară [°Cj căldură fkW] căldură.
călzire), se include şi consumul real +5 6,8
al sursei alternative de căldură; 0 9,85 Ipoteze de calcul.
•se are în vedere realizarea practică a -5 12,9 Se solicită asigurarea încălzirii şi pre¬
instalaţiei, care implică pierderi în reţe¬ -10 16,0 pararea apei calde menajere pentru o lo¬
aua de transport a căldurii (apă, aer); -15 19,05 cuinţă din comuna Frumuşani, judeţ Ilfov.
•se iau în considerare pierderile la li¬ -20 22,1 Suprafaţa utilă: 240 m2 (subsol locuit,
vrarea căldurii urmărite în perioadele
de degivrare, inversarea efectelor,
Tabel 4.6.5. Investiţia pentru pompa de căldură şi centralele termice în Euro.
dar şi avantajele aduse prin prevede¬
rea, când este posibil, a acumulărilor Investiţie Pompa de Centrala termică (CT) cu combustibil
termice, în circuitul izvorului şi în cel
căldură (PC) GPL Motorină Gaz
al consumatorului. PC/CT 7 700 3 000 3 000 3 000
Captare apă 4 900
Alegerea unei pompe de căldură tre¬
buie făcută în concordanţă cu modul ei SCP 1 300
de funcţionare. Pompe (PARI, PAR2) 1 200
a - Varianta reversibilă (încălzire şi Rez. comb. 3 500 3 500
climatizare). Racord gaz 4 000
Instalaţia este aleasă încât să asigure Total 15 100 6 500 6 500 7 000
I
Q.
ca
fi
ca c
o o E
>cu 0
Q. 0)
ca "O
© LL
©—
JO
C/5
CX~
I
E M s
>
,3
E E
s ca 32
% Q->ca
Eo
>
8 — >
O (U
Q_ TI
E
i
il S ST.îî
g
©— ©m:
<-tXj-SHM ix— t
E *X E
\LL EE
= o c3 = E o
b.' JQ
ll m=
° " C- Y cx— °t <
o
o
m E E
«i N E o
tX— 52
Q -CX- CL
W
H
ra ca
«I > E ©-
EE
©— «x LL
\ LL E
>EE
SĂ E
E
O Q.5 i ş
î o
0 9 1$
i5
Ea.
9
3 ca
oj
O
"r-- §
li
Fig. 4.6.26. Schema legăturilor pompei de căldură la apa freatică şi la instalaţia de încălzire.
V - vaporizator, K - compresor, DS - desupraîncălzitor, C - condensator, SCP - schimbător de căldură cu plăci, PAR1, PAR2,
PAR3 pompă apă rece, PAC1, PAC2, PAC3 - pompă apă caldă, Rl - robinet închidere, RG - robinet de golire,
RA - robinet de aerisire, F - filtru, Fl-debitmetru, PI - manometru, TI - termometru, VE - vas de expansiune, SS-supapă de
siguranţă, CS - clapetă de sens, S-sorb.
Tabel 4.6.6. Cheltuielile de exploatare pentru pompa de căldură şi centrale

termice. Pompa de căldură este model Ther-
_
Centrală termică cu combustibil Pompa mia Eko 180, cu comprimare mecani¬

Caracteristici
GPL ; Gaz de căldură că, cu compresor Scroll, funcţionând
24 24 24 21+6 cu R404A cu caracteristicile tehnice:
<PC [kW] - putere termică: <J>C = 21 kW (90 = 2
PCI [kW/J] 6,3 10 9,44 °c, 0C = 53 °c, esl = 80 °c);
0,9 0,85 0,92 2,33 - putere electrică consumată: PK = 9 kW;
Consum comb [l/h] 4,23 2,82 2,76 - coeficient de performanţă: COP = 2,33,
energie electrică [kW] 9 - izvor de căldură: apa freatică, debit
Funcţionare anuală [h/an] 1 700 1 700 1 700 1 700+170 /AF= 1 l/s, temperatura dAF/6AF2 = 10/7
Preţ combustibil [Euro/I] 0,5 0.9 0,3 °C; apă glicolată, debit Vm = 1 l/s,
energie electrică ţEuro/kWh] 0,08 temperatura 0AR/8AR2 = 8/5 °C;
Consum anual [l/an] 7 191 4 794 4 692 - apa caldă pentru încălzire, debit
_[kWh/an]__ 16 830 VAQ = 0,5 l/s, temperatura 8AC1/6AC2 =
Cost anual energie [Euro/an] 3 595.5 4 314,6 1 407,6 1 346,4 40/50 °C; apă caldă menajeră, debit
Creştere preţ energie 1.4 1,4 2 1,3 VACM = °’02 l/s' temperatura 0AC3/OAC4
(estimare pentru 10 ani) = 10/55°C;
Cheltuieli cu energia 5 033,7 6 040,4 2 815,2 1 750,3 - încălzire de vârf: rezistenţe electrice
(medie anuală în 10 ani) [Euro] 3x2 kW.
Analiza economică
în tabelul 4.6.5 se prezintă investiţia
parter şi etaj). pele PăCI (la ventiloconvectoare) şi necesară pentru pompa de căldură şi
Număr de persoane: 3. PAC2 (la corpurile statice). Reţeaua de pentru centralele termice iar în tabelul
Anvelopa clădirii: distribuţie este realizată din pexal şi 4.6.6 sunt prezentate cheltuielile de ex¬
- pereţii exteriori: cărămidă 50 cm şi este amplasată la plafonul subsolului, ploatare corespunzătoare pentru o pe¬
izolaţie exterioară din polistiren ex¬ parterului şi etajului. rioadă de 10 ani.
pandat 10 cm; Apa caldă menajeră este preparată Numărul de ani în care se recuperea¬
- pardoseala pe sol: beton 15 cm; cu un boiler cu capacitatea de 300 I pe ză sporul de investiţie al pompei de
- plafon deasupra etajului: beton 10 cm ecartul de temperatură 10/55 °C. căldură din ecomomia realizată la ex¬
şi polistiren expandat 15 cm (deasupra Centralele termice au fost alese pen¬ ploatare:
etajului este realizat un pod neîncălzit); tru puterea termică totală (încălzire şi
- ferestre duble din stejar; apă caldă menajeră): <PC = 24 kW. •PC/Centrală termică cu GPL:
- uşi exterioare din lemn. Pentru pompa de căldură s-a 1CT.GPL
Necesarul de căldură, calculat considerat o schemă de cuplare la iz¬ N= (4.6.20)
conform STAS 1907/1996-1 este pre¬ vorul de căldură şi la consumator ca în EcT.GPL ~EPC
zentat în tabelul 4.6.4. La solicitarea fig. 4.6.26. 15100-6500
proprietarului s-a considerat şi cazul Astfel, apa freatică extrasă cu pom¬ = 2,62 ani
5033, 7 - 1750, 3
temperaturii exterioare 9g = -20 °C. pa submersibilă PARI din puţul de as¬
Prepararea apei calde menajere ne¬ piraţie P1 cu temperatura 0AF1 = 10 °C •PC/Centrală termică cu motorină:
cesită un flux de căldură <PAC = 3 kW. este răcită cu 3 grd într-un schimbător 1'pc ~ 1CT ,motorina
Soluţia propusă. de căldură cu plăci SCP şi evacuată cu N= (4.6.21)
Deoarece în zonă nu există reţea de dAF2 = 7 °C prin puţul de refulare P2. Ec T,motorina ~EPC
gaze încălzirea se poate realiza fie cu Schimbătorul de căldură cu plăci se 15100-6500
o centrală termică cu combustibil solid impune pentru curăţirea comodă a de¬ = 2 ani
6040,4-1750,3
(cărbune, lemn) sau cu combustibil li¬ punerilor antrenate din sol. între SCP şi
chid (GPL, motorină), fie cu o pompă vaporizatorul V al pompei de căldură •PC/Centrală termică cu gaz:
de căldură. La solicitarea proprietarului este recirculat un debit de soluţie gli¬ ~
s-a făcut o analiză comparativă între colată cu pompa PAR2 pe ecartul de N= (4.6.22)
soluţiile: centrală termică cu gaz (pen¬ temperatuară 9AR1/8AR2 = 8/5 °C. Ec .Gaz ~ EPC
T
tru perspectiva realizării reţelei de gaz), Pompa de căldură prin condensato¬ 15100 - 7000
centrală termică cu GPL sau cu moto¬ rul C şi desupraîncălzitorul DS prepară = 7,61 ani
2815,2-1750,3
rină şi pompă de căldură. Pentru izvo¬ apa caldă pentru încălzire pe ecartul
rul pompei de căldură a fost luată în de temperatură 8AC1/8AC2 = 40/50 °C. Se evidenţiază rentabilitatea siste¬
calcul apa freatică. Apa caldă de consum este preparată mului bazat pe pompa de căldură, cât
Instalaţia interioară de încălzire se în bolier pe ecartul de temperatuară şi o diferenţiere a centralelor termice
realizează cu ventiloconvectoare de 8Ac3˙ac4 = 10755 °C cu ajutorul unui după combustibilul folosit.
pardoseală (în camere de zi, dormitoa¬ circuit de apă caldă încălzit în desupra¬ Nu a fost luat în calculul rentabilităţii
re, casa scării, cava, bucătărie) şi cu încălzitorul pompei de căldură. şi faptul că în sezonul cald pompa de
corpuri statice port-prosop (băi). Tem¬ Pentru încălzirea de vârf a apei calde căldură şi instalaţia interioară (ventilo-
peratura apei calde pentru încălzire: (pentru încălzire sau menajeră) pompa convectoarele) sunt utilizate pentru cli-
50/40°C. Apa caldă este distribuită de căldură este prevăzută cu 3 rezis¬ matizarea clădirii, deci avantajul aces¬
printr-un distribuitor/colector cu pom- tenţe electrice de câte 2 kW. tui sistem este şi mai mare.
radiante. în acest caz, căldura produsă 4.7.2.1.1 Convectoare de perete

4.7.încălzirea electrică de o rezistenţă electrică este transfera¬ Principiul de funcţionare constă în încăl¬
tă instantaneu încăperii prin radiaţie şi zirea aerului care intră în contact cu ele¬
4.7.1. Criterii privind utilizarea convecţie. mentele încălzitoare ale aparatului sau cu
energiei electrice carcasa metalică a acestuia (fig. 4.7.1 a).
4.7.2.1 Aparate electrice de încălzire Puterea termică a acestor convec¬
Utilizarea energiei electrice pentru Aparatele electrice de încălzire direc¬ toare este cuprinsă între 0,5 şi 3 kW.
producerea de căldură se bazează pe tă se clasifică după raportul dintre flu¬ Există foarte multe modele de con¬
efectul Joule al curentului electric potri¬ xul radiant şi cel convectiv, după tem¬ vectoare electrice de diverse forme şi
vit căruia energia electrică potenţială pe peratura suprafeţei încălzitoare şi după dimensiuni.
care o pierde electronul prin ciocnirile locul şi modul de montare. Aparatele Din punct de vedere al funcţionării
cu reţeaua unei rezistenţe este trans¬ electrice de încălzire directă sunt pro¬ convectoarelor electrice acestea pot fi
ferată acesteia sub formă de căldură. duse de un număr mare de firme stră¬ cu încălzire prin convecţie naturală sau
Din punct de vedere tehnic, utilizarea ine şi româneşti; printre acestea se nu¬ forţată (prin înglobarea unui ventilator).
energiei electrice pentru încălzirea clădi¬ mără firme din Franţa şi Italia cum ar fi:
rilor prezintă multiple avantaje în raport THERMOR, ERO, AIRELEC, SABIANA,
cu celelalte sisteme de încălzire bazate TECHNIC, CIAT, FRANCE-AIR, TITAN.
pe folosirea combustibililor clasici.
Aceasta face ca energia electrică să fie 2
privită ca un viitor potenţial energetic
pentru nevoile gospodăreşti. Costul încă
destul de ridicat al energiei electrice 3
face ca utilizarea ei să fie limitată.
în sprijinul ideii de utilizare pe scară
largă, în viitor, a acestei forme de ener¬
gie se pot menţiona câteva avantaje:
•eliminarea surselor termice şi odată cu
ele şi a produselor secundare ale com¬
bustiei (gaze nocive, poluanţi etc.);
•simplificarea operaţiilor de exploatare;
•creşterea gradului de automatizare,
mergând până la programarea strictă
a orelor de funcţionare;
•contorizarea riguroasă a consumuri¬ 1 a b
lor individuale.
Energia electrică nu este lipsită de
şanse şi sunt situaţii în care ea poate Fig. 4.7.1. Convector electric:
răspunde competitiv nu numai cerin¬ a - de perete; b - plintă;
ţelor tehnice ci şi economice. Este 1 - carcasă metalică; 2 - circulaţia aerului; 3 - rezistenţe electrice.
cazul încăperilor aferente clădirilor
izolate (staţii de relee pentru transmi¬ Tabelul 4.7.1. Valorile optime ale coeficientului global t/de transmitere a căldurii
terea programelor TV, staţii meteoro¬
U [W/m2 K]
logice, staţii de metrou, staţii de ben¬ Elementul de construcţie
zină etc.) De asemenea, ea poate fi
BR. 82 BR. 93
utilizată ca sursă de energie pentru Pereţi uşori 0,30 0,20
acoperirea necesarului de căldură în
Pereţi groşi 0,35 0,30
perioada de vârf de consum.
Utilizarea eficientă a energiei electrice Pardoseli 0,30 0,20
impune asigurarea unui grad ridicat de
izolare termică a clădirilor. în tabelul Plafon 0,20 0,1 5
4.7.1 sunt date valorile optime pentru
coeficientul global U de transmitere a Terase şi mansarde 0,20 0,20
căldurii pentru elementele de construc¬
Ferestre*, uşi 2,90 l ,80
ţii ale clădirilor încălzite cu energie elec¬
trică, după Manualul Lucrărilor de Con¬
strucţii Danez - BR (Danish Building
* suprafeţele vitrate nu vor depăşi 18% din suprafaţa totală a anvelopei clădirii.
Service Manual) din anii 1982 şi 1993,iar Tabelul 4.7.2. Valorile indicelui qc al necesarului de căldură
în tabelul 4.7.2. sunt date valorile maxi¬ pentru încăperile de locuit încălzite electric
me ale indicelui dc al necesarului de căl-
dură pentru încăperile de locuit care Tip de clădire qc [W / m3 K]
utilizează încălzire electrică.
Clădiri individuale cu încălzire directă l ,2 - l ,4
4.7.2. încălzirea electrică
directă Blocuri de locuit
încălzirea electrică directă este o în¬ - încălzire directă 0,8 - 1,0

călzire locală realizată, în general, cu - încălzire mixtă 0,9- 1,1
ajutorul convectoarelor sau panourilor
4.7.2.1.2 Convertoare plintă 4.7.2.1.4 Radiatoare electrice 4.7.2.1.6 Radianţi luminoşi

Convertoarele plintă reprezintă ace¬ Acestea sunt radiatoarele cu ulei Radianţii sunt alcătuiţi dintr-o rezis¬
leaşi caracteristici constructive şi tehni¬ (fig. 4.7.3) şi sunt executate cu tablă din tenţă din aliaj de fier cu crom şi nichel
ce ca şi convectoarele de perete deo¬ oţel şi umplute cu ulei, având la partea sub formă de sârmă spiralată, înfăşura¬
sebirea constând în dimensiunile lor inferioară o rezistentă electrică izolată tă pe un izolator ceramic, un ecran din
mai reduse (fig. 4.7.1 b): înălţimea cu¬ corespunzător, imersată în uleiul mineral tablă polizată având rolul de dirijare a
prinsă între 100 şi 150 mm, iar lăţimea cu care se umple radiatorul. Radiatoa¬ fluxului termic în direcţia dorită, un su¬
de circa 60 mm. rele sunt susţinute pe role care permit port de susţinere şi un cablu de ali¬
Puterea termică nu depăşeşte deplasarea uşoară în zona dorită. Su¬ mentare (fig. 4.7.6). Radianţii luminoşi
400 W/m pentru a limita temperatura prafaţa de transfer de căldură, mare, permit dirijarea fluxului termic către o
superficială a pereţilor. permite coborârea temperaturii sub anumită zonă.
95 °C. Radiatoarele electrice au puteri Prezintă ca dezavantaje temperatura
4.7.2.1.3 Convertoare de pardoseală instalate cuprinse între 500 şi 3000 W. ridicată care determină antrenarea pra¬
Convectoarele de pardoseală se în¬ Există radiatoare cu dublă funcţiune fului de către curenţii de aer şi creşte¬
cadrează în pardoseală şi se acoperă care sunt utilizate atât pentru încălzire rea riscului producerii unui incendiu, iar
cu o grilă care permite pătrunderea şi cât şi pentru uscarea prosoapelor în lumina produsă poate fi supărătoare în
circulaţia aerului cald în încăpere. băi şi grupuri sanitare (fig. 4.7.4) sau timpul nopţii.
Avantajul acestor convertoare constă pentru uscarea hainelor udate de ploa¬
în faptul că nu ocupă spaţiu în încăpe¬ ie (încălzire şi cuier). 4.7.2.1.7 Radianţi în infraroşu
re, eliberând complet pereţii (fig. 4.7.2). Radiatoarele electrice de acest tip Radianţii în infraroşu (fig. 4.7.7) sunt,
conţin apă în loc de ulei mineral şi pot în general, executaţi dintr-un element
4, fi racordate şi la o instalaţie clasică de încălzitor, un ecran din metal polizat şi
încălzire. un suport metalic. Elementul încălzitor
4.7.2.1.5 Panouri radiante

Sunt aparate electrice de încălzire
ultraplate (fig. 4.7.5 a) la care schimbul
de căldură se face, în majoritate, prin
radiaţie. Elementul de încălzire este
alcătuit dintr-o pastă de argint impri¬
mată într-o placă emailată cu circuit
imprimat (fig. 4.7.5 b).
Fig. 4.7.2. Convector de pardoseală.
r a
9
I
I 13
L b
>
NI Fig. 4.7.5. Panou radiant:
a - panoul propriu-zis;
Fig. 4.7.4. Radiator electric b - element de încălzire.
Fig. 4,7.3. Radiator electric cu ulei. cu ulei, tip portprosop.
2
3
[
1 2
a 3
0B n
4 “n
m i
1
v///}//)//\ -~ k*•:• •
: •A •• 5ŞŞ
»»»»»)»»»»»»:
b ////U///777777777777///////////
Fig. 4.7.7. Radiant electric în infraroşu: Fig. 4.7.6. Radiant electric luminos:
a - radiant; b - element încălzitor; 1 - suport; 2 - ecran reflector;
1 - electrod de alimentare, 2 - tub de protecţie; 3 - umplutură din MgO; 3 - rezistenţă electrică pe suport
4 - rezistenţă electrică. ceramic.
este o rezistenţă electrică spiralată in¬ dintr-un grup de rezistenţe montate pe economii importante de energie electrică
trodusă intr-un tub de cuarţ sau intr-un suporturi ceramice izolante. Aerul este şi deci la un preţ redus de exploatare.
tub metalic prin intermediul unei mase antrenat de un mic ventilator axial sau
ceramice sau din oxid de magneziu. radial (fig. 4.7.8). 4.7.2.3 Execupe şi exploatare
Spre deosebire de radianţii luminoşi au Puterea instalată a unei aeroterme Aparatele electrice utilizate în încălzi¬
temperaturi scăzute şi cantitatea de electrice este, în general, cuprinsă între rea directă pot fi mobile sau fixe, în ca¬
lumină produsă este mai redusă. Se 500 şi 2000 W, dar se construiesc şi zul încălzirii directe integrate. în acest
utilizează, de regulă, pentru suplimen¬ aeroterme cu puteri mai mari ajungând din urmă caz, aparatele de încălzire se
tarea încălzirii de bază, în încăperi cu până la 10 kW. racordează la sursa de energie electri¬
suprafeţe mici (băi, WC-uri, culoare că prin racorduri fixe, prin intermediul
etc.), pe perioade limitate de timp. Se 4.7.2.2 Comanda şi reglarea cutiilor de racordare şi nu prin interme¬
pot utiliza şi pentru ridicarea tempera¬ La încălzirea electrică directă reglarea diul prizelor de curent.
turii în spaţii deschise (ganguri, peroa¬ se realizează cu ajutorul unui termostat Fixarea aparatelor de încălzire elec¬
ne, tribune, terase etc). care poate fi încorporat în aparatul trică de elementele de construcţii tre¬
Puterea instalată variază în jurul va¬ electric de încălzire (fig. 4.7.9 a) sau se buie realizată astfel încât să prezinte
lorii de 1000 W/m. Temperaturile su¬ poate monta pe circuitul electric de rigiditate mecanică; se evită prinderea
prafeţei tubului sunt cuprinse între alimentare al aparatului electric de în¬ aparatelor de pereţi despărţitori uşori,
150 şi 180°C. călzire (fig. 4.7.9 b) pentru P s 2 kW. în din materiale puţin rezistente; se prefe¬
cazul în care sunt necesare două sau ră pereţii cu grosimi peste 12,5 cm.
4.7.2.1.8 Aeroterme electrice mai multe aparate electrice în aceeaşi Punerea în funcţiune a încălzirii di¬
Sunt generatoare de aer cald alcătui¬ încăpere (încăperi cu dimensiuni mari), recte necesită o bună execuţie a insta¬
te dintr-o carcasă paralelipipedică din reglarea lor se face cu un singur ter¬ laţiei electrice de alimentare cât şi o
tablă, cu orificii pentru circulaţia aeru¬ mostat în cameră (fig. 4.7.9 c). funcţionare corectă a termostatelor şi
lui. Elementul încălzitor este alcătuit într-o clădire colectivă sau individua¬ neoxidarea contactelor.
lă unde nu toate încăperile se utilizează
2 în aceeaşi măsură de ocupanţi se im¬ 4.7.3. încălzirea electrică locală
pune necesitatea de a varia tempera¬ cu acumulare de căldură
3
1 tura în fiecare încăpere în funcţie de
destinaţia acesteia şi de orarul zilnic Acumularea cantităţii de căldură pro¬
o
o care ţine cont de durata absenţei mai dusă de un aparat electric utilizat pen¬
o mare sau mai mică a ocupanţilor. tru încălzire a apărut ca urmare a fac¬
fJ -r Pentru acestea se poate utiliza un

regulator central care, în funcţie de tip,
turării diferenţiate, la un preţ redus, a
energiei electrice consumate în timpul
\T poate regla, în parte, temperatura fie¬ nopţii (de regulă între orele 22 şi 6).
Sistemul se bazează pe acumularea
Fig. 4.7.8. Aeroterm electric: cărui aparat, camere sau zone, în con¬
1 - carcasă metalică; 2 - grilă de formitate cu nevoile orare, zilnice sau căldurii produsă de energia electrică în
aspiraţie; 3 - ventilator, 4 - element săptămânale (fig. 4.7.10). orele în care aceasta este ieftină şi li¬
încălzitor electric; 5 - grilă de refulare O programare bine realizată duce la vrarea ei, mai mult sau mai puţin,
a aerului cald.
1
4 §kx 1
2
1
_3
2
1
r
6
oh© oh I I
I-
El
•af—• 9—»
I
9 a b
< 2 1 1
\ \l
't
5 6 Fig. 4.7.9. Reglarea aparatelor
1 1
4.7.10. Schema de comandă [DOC electrice:
centralizată a instalaţiei electrice de
încălzire pe zone cu programator cu
ceas în funcţie de temperatura
1 4
a - termostat înglobat în aparat;
b - termostat montat pe circuit;
c - comanda a două aparate;
1 - aparat electric;
interioară din încăpere:
3 2 - termostat;
1 - ceas; 2 - termostat de zonă;
3 - programator; 4 - întrerupător
3 - contactor de comandă;
4 - tablou electric.
general; 5 - convectoare funcţionând
ziua; 6 - convectoare funcţionând
noaptea. _ C
constantă pe toată durata unei zile. încălzite astfel: izolaţie termică şi prin carcasă.
Aparatele utilizate în această situaţie •cu descărcare statică de tip I şi II, la în scopul reducerii acestei compo¬
dispun de un sistem de producere a care transmiterea căldurii se realizea¬ nente, stratul de izolaţie termică este
căldurii alcătuit din rezistenţe electrice ză prin convecţie naturală; mărit. Aparatul funcţionează, în general,
înglobate într-o masă de acumulare de •cu descărcare dinamică, la care la tariful redus din timpul nopţii pentru
căldură. Un fluid purtător de căldură transmiterea de căldură se realizează 3/4 din timpul său de funcţionare.
preia căldura înmagazinată şi o trans¬ prin convecţie forţată cu ajutorul unui Dezavantajul acestui aparat consta
feră spaţiilor încălzite. Pentru reducerea ventilator. în livrarea aerului cu o temperatură
transferului, de căldură, necontrolat, Firma franceză ERO produce aparate foarte ridicată la începutul descărcării,
prin pereţii carcasei aparatului de încăl¬ cu acumulare: statică şi dinamică. ceea ce creează o senzaţie de discon¬
zit, între masa de acumulare şi carcasă fort în încăpere.
este prevăzut un strat izolator termic. 4.7.3.1.1 Aparate cu acumulare Având puteri şi dimensiuni reduse în
încălzirea electrică locală cu acumu¬ şi descărcare statică de tip I raport cu aparatele de tip I, nu conţine
lare de căldură foloseşte ca agent pur¬ Sunt aparate alcătuite din rezistenţe nici o piesă mobilă ceea ce asigură o
tător aerul sau apa, în cazul stocării electrice înglobate într-o masă de acu¬ funcţionare silenţioasă.
centralizate. mulare, un strat izolator şi o carcasă
(fig. 4.7.11). 4.7.3.1.3 Aparate electrice
4.7.3.1Aparate de încălzire Transmiterea de căldură de la blocul cu acumulare şi descărcare
Aparatele electrice utilizate în încălzi¬ refractar se realizează prin conducţie dinamică
rea locală cu acumulare se clasifică prin stratul izolator şi carcasă, precum Caracteristica acestor aparate este
după modul în care are loc transferul şi prin convecţie şi radiaţie de la înlocuirea convecţiei naturale prin con¬
de căldură de la acestea la spaţiile aceasta la spaţiul de încălzit. vecţie forţată ceea ce permite reglarea
Controlul şi reglarea în timp a fluxului şi controlul integral al fluxului termic
mmmmm ©' 0
1
termic cedat de aparat sunt, practic,
imposibile.
Acest tip de aparat poate fi prevăzut
transferat încăperii de încălzit.
Fluidul purtător de căldură (aerul) ur¬
mează un traseu (fig. 4.7.13), în formă
cu un termostat care întrerupe alimen¬ de n care străbate masa de acumulare
G O 7˙ 2 tarea cu curent electric când miezul
acumulator atinge o temperatură sufi¬
în care sunt înglobate rezistenţele.
Circulaţia aerului este asigurată de
o O cientă pentru a asigura nevoile de în¬ un ventilator ce vehiculează un debit
călzire de a doua zi. de aer constant. Aerul absorbit din în¬
0- 0 3
El este utilizat, de regulă, pentru în¬ căpere este refulat de ventilator într-un
călzirea de bază în locuri de trecere canal care se ramifică în două părţi,
G O (culoare, sasuri etc.) una care trece prin masa de acumulare
0 0 Fiind executat din piese fixe, este şi o alta direct spre orificiul de ieşire.
robust şi are un preţ de cost relativ redus. Temperatura aerului refulat în încăpere
O- 0 este controlată de un termostat care
4.7.3.1.2 Aparate cu acumulare comandă o clapetă prin care se stabileşte
0 O şi descărcare statică de tip II raportul dintre debitele de aer ce trec prin
pwwwwwwwn Aparatele au prevăzute în masa de
acumulare canale, de regulă, verticale,
cele două părţi ale canalului.
Există tipuri de aparate la care ven-
Fig. 4.7.11. Aparat pentru încălzire pentru circulaţia gravitaţională a aerului
electrică cu acumulare (fig. 4.7.12). Prin poziţia clapetei se
şi descărcare statică tip I: poate controla fluxul termic cedat de 1
1 - masă de acumulare; aparat rămânând totuşi necontrolat
2 - strat izolator termic; 3 - carcasă. fluxul termic transferat prin stratul de 2
o ©
y
3 1 4 0 0 3
1
O r0
] 0 Z
3
.-ari
2
0 m O 0 4
if 0 © î=
î ::
5
o 0
4
2"
b
m 3 ©
Ti;
V © © ©
Fig. 4.7.12. Aparat pentru încălzire
electrică cu acumulare şi descărca¬ %
re statică tip II:
.o. a - elemente componente;
Fig. 4.7.13. Aparat pentru încălzire
b - secţiune;
rv electrică cu acumulare
1 - masă de acumulare; 2 - canale de
şi descărcare dinamică:
aer; 3 - clapetă; 4 - izolaţie termică;
1 - masă de acumulare; 2 - canale
EmnmiiiH a
5 - tablou de comandă.
de aer în n; 3 - ventilator;
4 - clapetă de dirijare; 5 - termostat.
tilatorul poate fi comandat de un ter- electric de căldură şi o unitate de sto¬ de raportul celor două debite.
mostat de cameră care este, de regulă, care. Instalaţia interioară rămânând ne¬ •comandă punerea în funcţiune a insta¬
livrat împreună cu aparatul. schimbată. laţiei acţionând ventilatorul V prin in¬
Avantajele acestui tip de aparat termediul termostatului de cameră Ti.
constau în difuzarea rapidă şi eficientă 4.7.4.1 încălzirea electrică centralizată Când temperatura interioară din
a căldurii, cât şi din posibilităţile de re¬ cu aer cald încăpere scade sub valoarea prescrisă,
glare şi control pe care le oferă. Masa de stocare a căldurii (fig. 4.7.15) termostatul Ti dă comanda de pornire
Se produc şi aparate fără panou de este, în această situaţie, alcătuită din ventilatorului V care recirculă aerul prin
comandă înglobat, pentru ansambluri elemente modulate, astfel profilate masa de acumulare.
cu automatizare centralizată. Puterea încât, prin montare, să rezulte canale de
electrică instalată este cuprinsă între 3 circulaţie a aerului. 4.7.42 încălzirea electrică centralizată
şi 8 kW cu trepte de 0,5 sau de Rezistenţele electrice sunt înglobate cu apă caldă
1 kW în funcţie de producător. în aceste elemente modulate. Sistemul este asemănător cu cel cla¬
Aceste tipuri de aparate sunt indica¬ Schema tehnologică a unei instalaţii sic de încălzire cu radiatoare, numai că
te pentru încăperi tip „living" ocupate de încălzire electrică centralizată cu aer prepararea agentului termic (apa caldă)
în permanenţă. Există şi tipuri de apa¬ cald este prezentată în fig. 4.7.16. se face electric. Instalaţia se poate
rate cu acumulare şi descărcare forţată Aerul din încăpere este absorbit de aplica atât la clădiri existente cât şi la
la care, pe canalele de circulaţie a ae¬ ventilatorul V şi trecut prin blocul de cele noi. Se utilizează pentru încălzirea
rului, sunt prevăzute încălzitoare elec¬ producere şi acumulare a căldurii şi clădirilor sau spaţiilor la care, din dife¬
trice suplimentare care întră în funcţiu¬ apoi refulat în încăpere. rite motive, nu se poate aplica un sis¬
ne în situaţia în care căldura stocată Instalaţia asigură şi o împrospătare a tem de încălzire clasic (cu centrală ter¬
devine insuficientă. aerului din încăpere prin preluarea unei mică folosind combustibili lichizi, ga-
Acestea reprezintă practic o combi¬ cote părţi de aer exterior prin priza P, zoşi sau solizi) sau la care sistemul de
naţie între încălzirea cu acumulare de controlată de clapeta C1. încălzire clasic se dovedeşte a fi nee¬
căldură şi cea directă. Evacuarea surplusului de aer (viciat) conomic.
în fig 4.7.14 este prezentată diagrama se poate face prin neetanşeităţile ele¬ în această categorie se pot încadra
de încărcare şi descărcare a unui aparat mentelor delimitatoare ale încăperii. clădirile izolate: cabanele, casele de
de încălzire electrică cu acumulare de Pentru buna funcţionare a sistemului vacanţă, benzinăriile etc.
căldură. Este prezentată acumularea de se impune o automatizare minimă a
căldură în orele (22...6) cu cost redus al instalaţiei care se compune din bucle 4.7.4.2.1 Sistemul de încălzire
energiei electrice şi cedarea acestei pentru: cu staţie compactă
călduri în funcţie de tipul aparatului, în •supravegherea încălzirii masei de Sistemul (tip LAING) este compus
cursul unei zile (6...22). acumulare a căldurii; dintr-un ansamblu încălzitor electric -
•menţinerea temperaturii aerului intro¬ pompă de circulaţie care ţine loc de
4.7.4. încălzirea electrică dus în încăpere în limita admisă, pre¬ cazan, distribuitoare şi colectoare, ar¬
centralizată scrisă prin termostatul Tc; când se de¬ mături şi aparatele necesare unei insta¬
păşeşte temperatura admisă, termo¬ laţii de încălzire.
în afara stocării căldurii în aparate statul Tc, prin intermediul unui regula¬ Vasul de expansiune, reţeaua de
individuale mici se poate realiza o acu¬ tor, comandă clapeta C2, care contro¬ conducte şi radiatoarele aparţin insta¬
mulare de căldură în aparate mari cu lează raportul dintre debitul de aer tre¬ laţiei interioare a clădirii.
posibilităţi de distribuţie a ei, la mai cut prin masa de acumulare şi debitul Ansamblul încălzitor electric-pompă
multe încăperi, agentul termic fiind de aer care ocoleşte masa; tempera¬ (fig. 4.7.17) este compus dintr-o pom¬
aerul sau apa. Soluţia este eficientă în tura aerului refulat în încăpere depinde pă foarte silenţioasă funcţionând pe
cazul instalaţiilor de încălzire bazate pe
surse de căldură combinate. Astfel,
dacă se dispune de o instalaţie clasică 3.
bazată pe arderea combustibililor şi se
doreşte înlocuirea sa cu o instalaţie Ti
L
electrică de încălzire în care sursa de
producere să fie energia electrică, ca¬
zanul poate fi înlocuit cu un generator
1
Tc
2
[W-h] B
60 000:
50 000
40 000
V
3
30 000 /
20 000 /
I
10 000 7 /
22 24 2 4 6 8 101214 16 18 20 22
C, v I P'rr\p’p’
[h]
Fig. 4.7.16. Schema tehnologică a
Fig. 4.7.14. Diagramă încărcare I - Fig. 4.7.15. Alcătuirea masei de unei instalaţii de încălzire electrică
descărcare D a unui aparat stocare la un bloc de acumulare a centralizată cu aer cald:
pentru încălzire electrică căldurii produse pe cale electrică: I - încăpere de încălzit; V - ventilator;
cu acumulare de căldură: 1 - elemente ceramice modulate; B - bloc de producere şi acumulare a
a - descărcare statică; 2 - rezistenţe electrice; căldurii; Ci, C2 - clapete de reglare;
b - descărcare dinamică. 3 - canale de aer. P - priză de aer; Ti, Tc - termostate.
principiul histerezis şi o unitate formată pentru clădiri cu sarcini termice mici şi

din rezistenţele de încălzire montate mijlocii (clădiri de locuit mici, unifami-
compact. Agentul termic intră pe la liale, benzinării, blocuri de locuit, hote¬
5 partea inferioară a ansamblului trecând luri, şcoli) sau pentru sarcini termice
.H prin rotor cu o turbulenţă mare, ceea mari şi chiar foarte mari (platforme in¬
ce asigură un randament ridicat. dustriale etc). Sunt cazane (cap. 6.2)
Agentul termic este direcţionat către cu reglarea electronică a temperaturii,
partea superioară trecând printre cele având 3 sau 4 întrerupătoare termosta-
trei rezistenţe electrice identice. Aces¬ tice şi un limitator de siguranţă la
4 tea din urmă sunt înglobate într-un tub 120°C, comandă manuală prin fixarea
pir-* din oţel inoxidabil care este cuplat cu
pompa de circulaţie a agentului termic.
temperaturii apei pe conducta de în¬
toarcere sau automată prin intermediul
1 ''i I
i il :
La partea superioară se găseşte cutia
cu borne de conexiune. Ansamblul are
unui termostat de cameră.
Cazanele cu puteri cuprinse între 120
un termostat înglobat care asigură pro¬ şi 1200 kW au reglare electronică cu 6,
2 tecţia la suprasarcină. 15 sau 30 de trepte şi sunt dotate, su¬
-i : : | !.j în fig. 4.7.18 şi tabelele 4.7.3 şi 4.7.4 plimentar, cu termometru, indicator de
I :: j : • sunt date caracteristicile tehnice şi
constructive ale încălzitoarelor electrice
putere şi tablou electric pentru conto-
rizarea consumului şi reglarea tempe¬
cu pompă de circulaţie, produse de raturii apei pe conductele de ducere şi
iî î;iii firma LAING-Germania.

Sistemul de încălzire se poate utiliza
întoarcere, în valoare fixă sau în trepte.
Domeniul de temperatură al agentu-
pentru încălzirea spaţiilor (locuinţe etc)
care necesită o sarcină termică de Tabelul 4.7A. Dimensiunile
illi 1
până la 15 kW. încălzitoarelor electrice cu pompă
produse de firma LAING Germania -
4.7A2.2 Sistemul cu prepararea (fig. 4.7.18)
agentului termic (apa) Tip Li [mm] \-2 [mm]
în cazane electrice
Sistemul este identic cu cele de în¬ EP 6000 300 560
călzire cu radiatoare şi prepararea EP 9000 300 560
agentului termic în centrala termică (cu EP 12000 365 560
Fig. 4.7.17. Ansamblu încălzitor combustibil gazos, lichid sau solid) cu EP 15000 365 625
electric cu pompă LAING: singura deosebire că prepararea apei
1 - pompă; 2 - rezistenţă electrică; calde pentru încălzire se face în cazane 100 95
3 - racord de intrare apă; 4 - racord electrice.
de ieşire apă caldă; 5 - cutie cu Cazanele electrice se pot utiliza atât 52 55
borne de conexiune. la instalaţii noi cât şi la cele existente
Tabelul 4.7.3. Caracteristicile tehnice ale încălzitoarelor electrice cu pompă

_ produse de firma LAING Germania _ -
Nr.
Caracteristica / Tipul U.M.
EP EP EP EP & 1/2”
crt. 6000 9000 12000 15000 t, kC\J

>CD
A
încălzirea electrică UD
1 Puterea electrică [kW] 6 9 12 15

2 Numărul rezistenţelor [buc.] 3 3 3 3
3 Puterea electrică a unei rezistenţe [kW] 2 3 4 5
68.5
4 Tensiune nominală [V] 400 | 400 400 400 3/8"
!
in
Motorul pompei 1'˙ Csl
1 Puterea absorbită [W] 88 88 88 88 k .V
Ln
2 Tensiunea nominală [V] 230 230 230 230

3 Frecvenţa [Hz] j 50 50 50 50
L1˙
Ansamblul încălziror electric cu pompă S
i Puterea termică r [kW] i
6 9 12 15
58
Temperatura maximă
2 [°C] 1 10 110 1 10 110 103
admisibilă a agentului termic
Presiunea maximă admisibilă Fig. 4.7.18. Dimensiunile principale
3 [bar] 6 6 6 6
a agentului termic ale unui încălzitor electric tip LAING.
lui termic este cuprins între 20 şi direct pe pământ sau al unui plafon că¬ mum 10 cm); acesta acumulează căldura
120°C în funcţie de tipul cazanului. tre terasă sau pod. pe care o produc cablurile în perioada de
în cazul sistemelor de încălzire înglo¬ tarif redus (de regulă noaptea) şi o cedea¬
4.7.5. încălzirea electrică bate în planşee din beton, la clădirile ză în timpul zilei şi seara. Puterea maximă
integrată în elementele de etajate, rezultă o încălzire combinată instalată este de175 W/m2.
construcţii prin plafon şi pardoseală. Pentru o pla¬ Dacă puterea instalată este insufi¬
tă echitabilă a energiei electrice, trebu¬ cientă pentru acoperirea pierderilor de
Constă în înglobarea unor rezistenţe ie luate măsuri de izolare termică pen¬ căldură în perioada în care încălzirea
electrice în suprafeţele ce delimitează tru ca locatarul plătitor să fie şi benefi¬ prin pardoseală funcţionează este ne¬
o încăpere. ciarul fluxului termic. cesară şi o altă sursă de căldură supli¬
Rezistentele electrice se pot îngloba mentară. Aceasta poate fi sursa clasi¬
în pardoseli, plafoane, pereţi şi chiar în 4.7.5.1 încălzirea electrică că sau altă sursă de încălzire electrică.
uşile interioare. prin pardoseală Sursa de căldură suplimentară poate
Schimbul de căldură între suprafaţa fi obţinută şi prin montarea unei zone
încălzitoare şi încăpere se face atât 4.7.5.1.1 Descrierea sistemului perimetrale de încălzire prin pardoseală
prin radiaţie cât şi prin convecţie în de încălzire (în faţa uşilor şi ferestrelor) sau combi¬
părţi aproximativ egale. Dintre sistemele de încălzire electrică nând cu o instalaţie electrică de încăl¬
Principalele avantaje ale acestui sis¬ prin elemente de construcţii cel mai zire prin plafon.
tem de încălzire: eficient şi cel mai des utilizat este cel La pardoselile executate din lemn
•sunt flexibile şi precise permiţând o de încălzire prin pardoseală. cablurile de încălzire trebuie să aibă mai
bună reglare; Sistemul se poate utiliza pentru orice puţin de 10 W/m, iar puterea instalată
•fiabilitate mare, practic egală cu cea a tip de pardoseală finită: marmură, gre¬ nu trebuie să depăşeăscă 80 W/m2.
casei în care este instalat (100 de ani); sie, mozaic, linoleum, mochetă, par¬ Ca regulă generală, la instalarea ca¬
•sunt relativ uşor de instalat şi întreţinut; chet, duşumea din lemn. blurilor încălzitoare în pardoseală tre¬
•utilizează întreg potenţialul sursei Sistemul de încălzire electrică prin buie să se ţină seama de recomandă¬
energetice ceea ce înseamnă con¬ pardoseală se utilizează, în funcţie de rile producătorilor privind temperaturile
sum redus de energie; destinaţia încăperii, materialul din care maxime admise de pardoseală.
•se pot instala atât la clădiri de locuit cât este alcătuită pardoseala, condiţiile cli¬
şi la alte tipuri de clădiri cum ar fi cele matice etc. pentru: 4.7.5.1.2. Sistem electric de încălzire
pentru birouri, săli de sport, piscine etc. •încălzire totală, când puterea insta¬ prin pardoseală
şi în toate situaţiile în care este necesar lată este între 100 şi 150 W/m2; Cel mai nou sistem este sistemul
un confort deosebit; •încălzire suplimentară, pe lângă altă electric de încălzire pentru pardoseală,
•se pot aplica la toate tipurile de pe¬ sursă de încălzire, când puterea insta¬ Eljet®, produs de Purmo. Acest sistem
reţi sau pardoseli fie ia clădiri noi sau lată este între 60 $i 80 W/m2 (§ 4.7.7). se aplică la noile clădiri, însă poate fi
la cele existente cu ocazia renovări¬ Sistemul de încălzire prin pardoseală utilizat ca sistem de încălzire în clădiri
lor; rezistenţele electrice se înglobea¬ este, în general, de încălzire directă. El vechi. Datorită grosimii reduse a plăcii,
ză în pardoseli noi din beton, pardo¬ este format din: cabluri încălzitoare, de aproximativ 3 mm, sistemul electric
seli renovate ale băilor, pardoseli noi echipamente de reglare şi control, ma¬ de încălzire pentru pardoseală Purmo
ori renovate din lemn; teriale de fixare a cablurilor electrice şi eljet poate fi aplicat direct în adezivul
•sunt practic invizibile fiind înglobate instalaţia electrică de alimentare. pentru gresie sau direct sub materialul
în elementele de construcţii, elimi- Pentru sistemul de încălzire prin par¬ cu care este acoperită pardoseala.
nându-se problema spaţiului ocupat, doseală cu suport din beton se utili¬ Sistemul electric de încălzire pentru
în sisteme clasice, de cele mai multe zează cabluri cu o putere maximă de pardoseală Purmo Eljet oferă calitate şi
ori inestetice sau greu de asortat cu 18 W/m. siguranţă. Garanţia de 10 ani pentru
mobilierul; în încăperile de mărime medie cablu¬ plăcile de încălzire precum şi garanţia
•au un grad ridicat de confort datori¬ rile se montează astfel încât să rezulte de 2 ani pentru termostatul ambiental
tă unei repartiţii optime, pentru cor¬ o putere instalată între 60 şi 100 W/m2 asigură un nivel ridicat de siguranţă.
pul uman, ale temperaturilor aerului (încălzire directă). în sălile de baie se Elementele componente Purmo Eljet
din încăpere; recomandă ca puterea instalată să fie Sistemul electric de încălzire pentru
•acumularea unei importante cantităţi de cel puţin 100 W/m2 deoarece în ast¬ pardoseală, oferit de Purmo, este livrat
de energie termică în elementul de fel de încăperi se doreşte, în general, o ca un set complet. în set sunt incluse
construcţii în care este înglobat, lu¬ pardoseală caldă. următoarele produse:
cru important în cazul în care se uti¬ în cazul încăperilor umede, cu surse •Sistemul electric (plasa) de încălzire
lizează pentru tarifarea energiei elec¬ de apă (bucătării, băi, grupuri sanitare prin pardoseală Purmo 150 Wm2 cu
trice contoarele cu dublu tarif. etc.), nu întreaga suprafaţă a acestora cablu de conectare;
Dezavantajele sistemelor de încălzire este disponibilă pentru montarea ca¬ •Termostat electronic cu tempori-
electrică integrate în elemente de con¬ blurilor încălzitoare datorită existenţei
strucţii sunt: conductelor de alimentare cu apă sau
•costul ridicat al energiei electrice; de scurgere. în aceste condiţii se are în
•necesitatea existenţei unei bune izo¬ vedere numai suprafaţa liberă.
lări termice a elementelor de con¬ în încăperile cu geamuri şi uşi mari
strucţii, în special, a anvelopei, pen¬ (spre exterior) se recomandă realizarea
tru a menţine fluxul termic transmis unor zone perimetrale de încălzire prin
către exterior în limite admisibile mult pardoseală în care puterea instalată
inferioare valorilor considerate nor¬ poate ajunge până la 200 W/m2.
male pentru încălzirea clasică. în cazul încălzirii prin pardoseală cu Fig. 4.7.19
Măsurile de izolare termică trebuie acumulare, cablurile încălzitoare se mon¬
luate şi în cazul pardoselilor aşezate tează într-un strat gros de beton (de mini-
zator, cu senzor pentru pardoseală;

•Canal de protecţie pentru senzorul
de pardoseală; Jm
•Multimetru digital; Mi
•Grafic de control;
•Manual de instrucţiuni.
Descrierea sistemului electric de «fi
n ti
încălzire prin pardoseală
Sistemul electric de încălzire prin
m 'Jt
pardoseală Purmo poate fi utilizat j&s
numai pe suprafeţe pe care nu se află
obiecte.
Asta înseamnă că, atunci când sunt Fig. 4.7.20. Montajul plasei In adeziv de gresie
în funcţiune, nu trebuie acoperite cu
mobilier încastrat, cabine de duş, căzi
de baie etc., care ar putea împiedica
trecerea fluxului de energie termică. în
cazul mobilierului încastrat, trecerea
căldurii poate fi asigurată prin orificii în
plintă sau prin distanţiere amplasate pe
pardoseală.
Pentru o utilizare optimă a supra¬
feţei, pot fi utilizate mai multe plase de
încălzire (fig. 4.7.19) conectate în pa¬
ralel. în acest caz, nu trebuie să se
depăşească un curent maxim de distri¬
buţie de 16 A pentru termostatul cu
Fig. 4.7.21. Montajul plasei în şapa autonivelantă
temporizator şi, respectiv, o putere
maximă de 3,2 kW.
Cablurile sistemului electric de încăl¬ - Curent max. de comutare: 16 A; •Suprafeţele neocupate nu sunt în¬
zire pentru pardoseală nu trebuie să se - Capacitate maximă de comutare: călzite (fig. 4.7.22).
intersecteze sau să fie scurtate. 3200 W; •Elementul de încălzire trebuie utilizat
Trebuie să vă asiguraţi că materialele - Câmp control: 5-40°C; în totalitate şi nu trebuie scurtat; în
de acoperire utilizate pentru încălzirea - Mod de funcţionare: control pe două cazul în care plasa de încălzire este
de suprafaţă, şi anume plăcile de gre¬ nivele de temperatură; prea lungă, cablul de încălzire poate
sie, adezivul pentru plăcile de gresie, - Clasa de siguranţă: II; fi scos din plasă şi amplasat liber.
şapa etc. pot fi utilizate pentru încăl¬ - Gradul de protecţie: IP 21; Cablurile de încălzire nu se pot
zirea pentru pardoseală (pot fi supuse - Culoarea termostat: RAL 9010 (Alb atinge sau intersecta atunci când
unei temperaturi constante de min. Pur); sunt instalate.
50°C). - Certificare FI, VDE, CE; •Senzorii de pe pardoseală trebuie
Plasele de încălzire trebuie amplasate - Dimensiunile plasei de încălzire:
1, 2, amplasaţi în centru, între cablurile de
la o distanţă de cel puţin 50 mm de 3, 4, 6, 8 şi 10 m2; încălzire. Acest lucru este necesar
toate elementele de construcţie am¬ - Lăţime plasă: 0,5 m; pentru a asigura o distanţă adecvată
plasate pe verticală (pereţi, stâlpi etc.) - Grosime: aprox. 3 mm; faţă de alte surse de căldură, precum
şi la o distanţă de cel puţin 30 mm de - Capacitate: 150 W/m2; ţevile de încălzire sau de apă caldă
elementele conductoare ale clădirii. Se - Lungimea cablului de conectare: 3,5. etc.
verifică înainte de instalare dacă su¬ •Plasa de încălzire trebuie poziţionată
prafaţa plasei de încălzire corespunde 4.7.5.1.3 Montajul sistemului ELJET astfel încât să nu poate fi instalată
cu suprafaţa ce urmează a fi încălzită. sub căzi de baie, cabine de duş,
Plasa nu trebuie instalată astfel încât Montajul sistemului ELJET de la
să acopere rosturile de dilatare. Verifi¬ PURMO se poate executa în două
carea rezistenţei plasei electrice înainte
$i după montajul acesteia, cu ajutorul
multimetrului digital este obligatorie.
moduri:
•Montajul plasei în adeziv de gresie
(fig 4.7.20).
N V',
- Tensiune de funcţionare: 230 V, •Montaj plasei în şapă (fig. 4.7.21).
50/60 Hz; Date pentru montaj: :lî
o
. . o' k-
Tabelul 4.7.5. Caracteristicile tehnice ale sistemului de încălzire

prin pardoseală
Tip Putere Curent Rezistenţă
O
[m21 [W] IA1 M
1 150 0,65 353
O
2 300 1,30 176
3
4
6
8
10
450
600
900
1200
1500
1,95
2,61
3,91
5,22
6,52
117
88
59
44
35
,
Fig. 4.7.22
/
mobilier de bucătărie încastrat etc.

1 1
Termostatul ambiental (fig. 4.7.23) 1
inclus în sistemul electric de încălzire 2 2
pentru pardoseală, produs de Purmo,
funcţionează în baza unui program 3
săptămânal. Cu ajutorul acestui ter- YM
mostat, se poate regla automat sau 4
manual temperatura dorită a pardoselii. 3
Cu ajutorul senzorului pentru pardo¬ 4 2
seală, temperatura pardoselii este mo¬
nitorizată şi plasa de încălzire este a b c
pornită sau oprită. în acelaţi timp, pe
display sunt afişate în permanenţă Fig. 4.7.24. Cabluri încălzitoare:
durata de funcţionare şi temperatura. a - cabluri armate din cupru cu izolaţie minerală;
1 - manta din PVC; 2 - armătură (Cu); 3 - izolaţie minerală;
4 - conductor Cu (sau Kumanal);
b - cabluri armate din cupru cu izolaţie din elastomeri;
1 - manta exterioară din polietilenă de înaltă densitate;
2 - armătură din textură metalică; 3 - conductor; 4 - izolator din elastomeri;
c - cabluri din aluminiu;
1 - manta exterioară din PVC; 2 - conductor din Al (sau Kumanal)._
sunt alcătuite dintr-un conductor care seală produse de firma RED-RING
are rezistivitatea constantă (la cupru Austria.
I GHBSI rezistenţa variază cu temperatura), îm¬

brăcat într-un izolant din elastomeri, o 4.7.5.1.5 Montarea cablurilor
J
Fig. 4.7.23. Termostat de ambianţă
armătură din textură metalică (oţel sau
cupru) şi o manta exterioară din polie¬
tilenă de înaltă densitate (fig. 4.7.24 b).
de încălzire electrică
prin pardoseală
Cablurile încălzitoare se montează,
Performanţele acestor cabluri sunt de regulă, fie în şapa de egalizare ce
4.7.5.1.4 Materiale aceleaşi cu cele ale cablurilor armate se toarnă peste placa din beton armat,
Principalele materiale care compun cu izolaţie minerală. ca strat suport pentru pardoseala de
un sistem de încălzire prin pardoseală •Cablurile din aluminiu sunt alcătuite uzură, fie direct pe armătura plăcii de
sunt cablurile încălzitoare alcătuite din- dintr-un conductor unifiliar din „Kuma¬ rezistenţă a planşeului.
tr-o rezistenţă protejată la exterior de nal" învelit într-o manta de protecţie în aceste cazuri planşeul este folosit
manta. din PVC (fig. 4.7.24 c) împotriva agre¬ atât pentru încălzirea prin pardoseală
Se folosesc cabluri din cupru near¬ siunilor exterioare. Acestea sunt cabluri cât şi pentru încălzirea prin plafon.
mate sau armate şi cabluri din aluminiu. utilizate la tensiune redusă (48 V) şi Acest sistem se utilizează la clădirile
•Cablurile din cupru nearmate pen¬ necesită pentru alimentare un transfor¬ etajate unifamiliale sau la clădiri terţiare.
tru alimentare la tensiune joasă mator (220/48 V c.a)
(220-380 V) sunt alcătuite dintr-un con¬ în tabelele 4.7.6; 4.7.7 şi 4.7.8 sunt
ductor din cupru, acoperit cu un înveliş cuprinse caracteristicile tehnice ale ca¬
izolant din polietilenă reticulară şi o blurilor „DEVIFLEX" produse de firma
manta exterioară din PVC.
Acestea sunt cabluri fragile care se
„DEVI“ din Danemarca.
De asemenea, se utilizează şi cabluri
V / / z
utilizează numai în instalaţii de mici di¬ încălzitoare la care protecţia exterioară
mensiuni. este realizată cu tabla din oţel galvani-
Puterea instalată liniară a acestor ca¬ zată în forma Q, numită liră de încadra¬
bluri nu depăşeşte 17 W/m. re (fig. 4.7.26).
•Cablurile armate pentru alimentare Avantajul acestei protecţii constă în
Fig. 4.7.25. Cabluri încălzitoare
la tensiune joasă pot fi, în general, de faptul că pe lângă o suprafaţă mai
două tipuri: cu izolaţie minerală şi cu mare de schimb de căldură rezolvă şi sub formă de grilă.
izolaţie din elastomeri. problema supraîncălzirii accidentale.
Cablurile armate din cupru cu izolaţie Astfel de cabluri sunt fabricate de
minerală sunt alcătuite dintr-un con¬ firma DELEAGE - Franţa. 4
ductor încălzitor din cupru. Există ca¬ Cablurile încălzitoare se livrează sub
bluri şi cu conductor dintr-un aliaj de mai multe forme: în colaci; pe tamburi
aluminiu denumit „Kumanal". Conduc¬ de cablu, sub forma de elemente încăl¬
torul este îmbrăcat într-un izolator zitoare prefabricate tip grilă, pe plasă
dintr-un material pe bază de magneziu textilă sau metalică sau pe suport din 2
protejat de o armătură metalică din Cu pânză (saltele) (fig. 4.7.27). L 38 J
şi o manta exterioară din PVC sau din Când cablurile sunt livrate sub formă 3
1
polietilenă de densitate mare. (fig. de elemente izolatoare prefabricate
4.7.24 a). Puterea instalată lineară a (benzi, fâşii, saltele) distanţele dintre Fig. 4.7.26. Cabluri încălzitoare
acestor cabluri nu depăşeşte 33 W/m. buclele serpentinei sunt de: 100, 125, cu lira de încadrare:
Aceste cabluri sunt robuste şi se pot 150, 175 şi 200 mm. 1 - conductor încălzitor dintr-un aliaj
prefabrica în elemente încălzitoare sub în tabelul 4.7.9. sunt date caracteris¬ de Ni, Cr şi Cu; 2 - izolaţie din polieti¬
formă de grilă (reţea) (fig. 4.7.25). ticile tehnice pentru saltelele de cabluri lenă reticulară; 3 - împletitură cu fire
Cablurile cu izolaţie din elastomeri pentru încălzirea electrică prin pardo¬ din oţel galvanizat; 4 - liră de încadrare.
Tabelul 4.7.6. Caracteristicile tehnice ale cablurilor încălzitoare DEVIFLEX D

TIP 10 de 10 W/m, produse de firma DEVIHEAT Danemarca - 10
Cabluri de tip 10 (10 W / m) 9
Putere instalată [W] Lungime [m] _8

Tensiune Tensiune Tensiune I 7
\ _˙
220 V 230 V 240 V 5
85 100 100 10
P
mmmm
185 200 220 20
1
265 300 315 30
355 400 425 40 Fig. 4.7.23. Montarea senzorului
de pardoseală şi realizarea legături-
460 500 550 50 lor
electrice:
530 600 630 60 1 - placă din beton; 2 - folie PVC
0,2 mm; 3 - izolaţie termică
635 700 755 70
40...60 mm; 4 - şapă de 60 mm;
725 800 860 80 5 - strat de uzură; 6 - senzor de
pardoseală; 7 - bandă izolatoare;
845 900 1000 90 8 - conductor (cablu de legătură);
9 - tub de protecţie al conductorului
905 1000 1080 100 (din Cu 16 mm); 10 - doză de
1 115 1 200 1 325 120 legătură 100x100 mm.
1290 1400 1 535 140 Pentru sistemele de încălzire directă

se folosesc termostate specializate
în condiţiile în care se doreşte o limi¬ 4.7.5.1.4 Reglarea sistemelor pentru reglarea temperaturii din încăpe¬
tare a fluxului termic inferior, cablul se de încălzire electrică re şi comanda sistemului de încălzire.
montează într-o dală flotantă, izolată prin pardoseală Există mai multe tipuri de termostate
termic de placa de rezistenţă. Se face diferit pentru sistemele cu care se utilizează în cazul încălzirii di¬
Operaţiile de montare a cablurilor în încălzire directă şi cele cu acumulare. recte, alegerea lor fiind în funcţie de
pardoseală sunt, în general, cele des¬ în general firmele care produc cablu¬ destinaţia încăperii şi de scopul pentru
crise la sistemele de încălzire cu pano¬ rile izolatoare livrează şi aparatele de care s-a recurs la soluţia de încălzire
uri radiante de pardoseală prevăzute cu reglare aferente. prin pardoseală (ca soluţie generală de
tuburi flexibile (§ 4.5)
Modul de instalare a senzorilor de Tabelul 4.7.7. Caracteristicile tehnice ale cablurilor încălzitoare DEVIFLEX
pardoseală, a termostatelor de reglare
precum şi modul de legare electrică
TIP 15 de 15 W/m, produse de firma DEVIHEAT Danemarca -
sunt prezentate în fig. 4.7.28. Cabluri D tip 15 (15 W / m)
Putere instalată [W] Lungime [m]
< - .1
Tensiune
220 V
Tensiune
230 V
Tensiune
240 V
110 120 130 8
2
235 255 275 16
330 360 395 24
445 485 530 32
575 630 685 40
667 740 805 47
795 865 945 56
1 040 1 135 1 235 73
1 255 1 370 1 490 89

1 600 1 745 1 900 113
Fig. 4.7.22. Cabluri încălzitoare 1 815 1 985 2 160 127
pe suport din pânză (saltele):
1 - cablu electric; 2 - plasă textilă. 2 025 2215 2410 143
turii exterioare, a cantităţii de căldură

Tabelul 4.7.8. Caracteristicile tehnice ale cablurilor încălzitoare DEVIFLEX D remanentă în pardoseală cât şi a pe¬
TIP 18 de 18 W/m, produse de firma DEVIHEAT Danemarca - rioadei de tarif redus al energiei electri¬
ce) cât timp (din perioada de tarif re¬
Cabluri D tip 18 (18 W / m)
dus) trebuie să se alimenteze sistemul
Putere instalată [W] cu energie electrică pentru a se obţine
Lungime [m] un rezultat optim. Există mai multe ti-
Tensiune Tensiune Tensiune podimensiuni pentru astfel de aparate,
220 V 230 V 240 V în funcţie de producători sau, pentru
125 135 145 7 acelaşi producător, în funcţie de mări¬
mea şi destinaţia clădirii sau a încăperii
250 270 295 15 în care se montează. Astfel există uni¬
tăţi principale la care se pot conecta
360 395 430 22 una sau mai multe unităţi secundare,
putând controla sistemul de încălzire
490 535 585 29
într-un număr mare de spaţii şi încăperi
625 680 740 37 diferite. Există unităţi secundare care,
conectate la o unitate principală, pot
725 790 860 44 (fiecare) controla mai multe camere sau
suprafeţe diferite în acelaşi timp. Pentru
855 935 1 015 52 o singură încăpere există masteruri ca¬
1 115 1220 1 325 68 re au unitatea secundară înglobată.
1360 1 485 1 620 82

1720 1 880 2 045 105
2100 2 295 2 500 138
2 540 2 775 3015 155
încălzire sau din motive de îmbunătă¬ maşterul este astfel proiectat încât este
ţire a confortului). capabil să calculeze (pe baza tempera-
Principalele tipuri de termostate care
se utilizează în încălzirea directă sunt: Tabelul 4.7.9. Caracteristicile tehnice pentru saltelele de cabluri tip MHS
•Cu senzor de cameră (inclus în produse de firma RED-RING-Austria
corpul termostatului).
Aceasta se utilizează în cazul în care
Lăţimea
Putere Putere Rezisti- Tensi¬
Lun¬ Puterea
încălzirea prin pardoseală constituie Intensit
soluţia generală de încălzire. Termosta- x insta- vitatea- gimea insta-lată
unitară unea atea
tele pentru încălzirea prin pardoseală
lungimea lată litatea cablului
cu senzor de cameră se fabrică în mai [m x m] [W/m2] [W] [Q/m] M [m] [W/m] [A]
multe variante pentru montare: îngro¬ 0,75 x 2,00 141 168 18,00 220 16 10,5 0,76
pată (sub tencuială); aparentă; pe şină
(în interiorul unei cutii). 0,75 x 3,00 144 288 8,00 220 21 13,7 1,30
•Cu senzor de pardoseală. 14,9 1,89
Aceasta se utilizează atunci când în¬ 0,75 x 4,00 142 420 4,00 220 29
călzirea electrică prin pardoseală a fost
0,75 x 5,00 150 560 2,04 220 42 13,4 2,56
prevăzută pentru îmbunătăţirea confor¬
tului şi nu ca soluţie generală de încăl¬ 0,75 x 6,00 139 630 2,04 220 38 16,6 2,86
zire şi în spaţii în care se doreşte o
temperatură sensibil crescută a pardo¬ 0,75 x 8,00 144 864 1,00 220 56 15,4 3,93
selii (în băi, holuri de intrare, grupuri
sanitare). 0,75 x 10,00 142 1 064 0,65 220 70 15,2 4,84
Pentru sistemele de încălzire cu acu¬ 14,0 6,24
0,75 x 12,00 152 1 372 0,36 220 98
mulare se utilizează bucle de reglare
care constau din două tipuri de termo¬ 1,00 x 2,00 137 275 8,00 220 22 12,5 1,25
state care lucrează împreună:
•un termostat care are un senzor de 1,00 x 3,00 139 420 4,00 220 29 14,9 1,89
exterior ce constituie unitatea principală
1,00x4,00 144 580 2,04 220 41 14,0 2,62
(„maşter"); prin intermediul senzorului
de exterior acesta măsoară, în mod 1,00 x 5,00 143 720 1,30 220 52 13,8 3,25
constant, temperatura exterioară.
•un termostat care are un senzor de 1 ,00 x 6,00 141 850 1,00 220 57 14,9 3,86
pardoseală ce constituie unitatea se¬
cundară („slave"), conectată la „maş¬ 1 ,00 x 8,00 143 1 146 0,65 220 65 17,6 5,21
ter" şi capabilă să măsoare cantitatea 6,50
1,00 x 10,00 143 1 430 0,36 220 94 15,2
de căldură remanentă în pardoseală;
4.7.5.1.5 Dimensionarea instalaţiilor c

A Temperatura 6 se calculează cu re¬
de încălzire electrică p,‘ [W] (4.7.4) laţia:
prin pardoseală fa
0 Ps + ureR + u2-0o
Pentru calculul de dimensionare a in¬ în care: 1
=
[°C] (4.7.9)
U,+U2
stalaţiilor de încălzire electrică este ne¬ ta - este perioada de acumulare (8... 10 h);
cesar să se cunoască sistemul de în¬ tf - perioada totală de funcţionare din- în care:
călzire prin pardoseală adoptat (direct tr-o zi (24 h). U2 - este coeficientul de transmisie a căl¬
sau cu acumulare). •se alege tipul de cablu de încălzire ţi- durii prin pardoseală de la suprafaţa
Calculul cuprinde următoarele etape: nându-se seama de recomandările planului cablului încălzita spre par¬
• necesarul de căldură pentru încălzire producătorilor de cabluri, iar în lipsa tea inferioară a acesteia [W/m2K].
<Ph [W]; se determină după STAS acestora se respectă recomandările Constanta de timp a pardoselii t se
1907 din tabelul 4.7.11. calculează cu relaţia:
•puterea instalată totală (a cablurilor •se calculează distanţa „d“ dintre două t
încălzitoare) este dată de relaţia: bucle consecutive formate de cablul = [h] (4.7.10)
P. = c-4>h [W] (4.7.1) montat în pardoseală sub formă de u1+u2
unde: serpentină cu una din relaţiile, în care:
c - este coeficientul de siguranţă care P c - este căldura masică a şapei de
ţine seama că sistemul de încălzire d= —
Ps
100 [cm] (4.7.5) beton [J/kg-K];
p - densitatea materialului şapei [kg/m3];
prin pardoseală trebuie să reacţio¬
neze rapid la temperaturi joase: sau 6 - grosimea şapei de beton [m],
c = 1,3 - pentru sistemul de încălzire A Exemplul de calcul 1
electrică prin pardoseală direct; d= —˙ 100 [cm] (4.7.6) Se cere să se încălzească electric o
c = 1,2 - pentru sistemul de încălzire L încăpere având:
electrică prin pardoseală cu unde: A = 25 m2 - suprafaţa totală a pardoselii,
acumulare. L - este lungimea totală a cablului. Au = 20 m2 - suprafaţa utilă,
•se determină suparafaţa utilă a par¬ în tabelul 4.7.12 sunt date distanţele d 6j = 20°C - temperatura interioară şi
doselii: pentru diferite puteri instalate pe unitatea <Ph = 1500 W - pierderile de căldură.
de suprafaţă pentru cabluri izolatoare cu Structura pardoselii este cea indicată
\-A~lA, [m2] (4.7.2) P.= 15 W/m, respectiv P. = 10 W/m. în fig. 4.7.29.
i-i
•se verifică temperatura pardoselii 61 Rezolvare
unde: şi temperatura în planul cablului în¬ Se adoptă soluţia de încălzire electri¬
A - este suprafaţa totală a pardoselii [m2]; călzitor 02 astfel încât să nu se depă¬ că prin pardoseală cu acumulare. Pe¬
A( - suprafeţele ocupate de diferite obiec¬ şească următoarele valori: rioada de acumulare este cuprinsă
te aşezate pe pardoseală, de exem¬ 81 <. 28°C (pentru încăperi obişnuite), între orele 22...6 şi 13... 15 (fa = 10 h).
plu: cada de baie, conductele de apă 61 s 30°C (pentru încăperi de trecere) Se calculează puterea instalată cu
şi canalizare din băi şi bucătării, dula¬ iar relaţia 4.7.4:
purile în perete din damitoare [m2]; e2 s 50°c. c-<Ph-t, 1,2 1500 24
•se calculează puterea electrică unita¬ Aceste temperaturi variază pe par¬ P,=
10
ră necesară cursul unui ciclu (24 h) în regim nesta¬
_ P ţionar datorită regimului de încălzire - = 4320 W
Ps [W/m2] (4-7.3) răcire al transferului termic. iar puterea termică unitară conform
Au Temperaturile 02 şi 01 se calculează relaţiei 4.7.3.
unde valorile recomandate şi valorile cu relaţiile:
maxime admise ale lui Ps pentru diferi¬ + (0O - [°C] (4.7.7) Ps =
A 20
= 216 W/m2
te tipuri de încăperi sunt prezentate în Şi
tabelul 4.7.10. întrucât puterea termică unitară ma-
Pentru încălzirea directă la pardoseli rc] (4-7'8) ximă admisă Psmax este____ de
__ 175_ W/m2 .
din beton Psmax are valori cuprinse rezultă puterea instalată în pardoseală:
între 60 şi 100 W/m2, iar la pardoselile în care: P.ip = Psmax • Au = 175 20 = 3500 W.
din lemn Psmax = 80 W/m2. 0x - este temperatura pardoselii realiza¬ Rezultă că este necesară şi o sursă
Pentru încălzirea cu acumulare la tă în planul cablului încălzitor după suplimentară care să acopere diferenţa
pardoseli din beton
Ps max = 175 W/m2. un timp de funcţionare infinit [°C]; AP. = p. - P.p = 4320 - 3500 = 820 W.
în toate cazurile la stabilirea puterii 0Q - temperatura feţei interioare a par¬ Pentru asigurarea puterii instalate în
instalate pe unitatea de suprafaţă Ps, doselii [°C] (egală cu temperatura pardoseală se alege din tabelul 4.7.12
trebuie să se ţină seama de recoman¬ aerului din spaţiul de sub încăpe¬ un cablu încălzitor cu două conductoare
dările producătorilor de pardoseli (gre¬ rea considerată); cu puterea liniară instalată de 15 W/m.
sie, parchet, marmură, linoleum etc.) în 0R - temperatura medie interioară a Se calculează distanţa d cu relaţia
ceea ce priveşte temperatura maximă aerului din încăpere [°C] conform 4.7.5.:
pe care pardoseala şi substanţele utili¬ STAS 1907;
zate la montarea acesteia (adezivi) o t - constanta de tip a pardoselii [h]; d-1. 100 =
15
— - 100 = 8, 57 cm
pot suporta. t - timpul de funcţionare al instalaţiei Ps 175
în cazul încălzirii electrice prin pardo¬ de încălzire [h]; Se observă că distanţa d corespunde
seală cu acumulare, instalaţia funcţio¬ h - coeficientul de transmisie a căldurii valorii recomandate din tabelul 4.7.12.
nează în timpul perioadei de tarif redus prin convecţie şi radiaţie [W/m2-K]; Lungimea totală a cablului de încăl¬
Şi acumulează toată cantitatea de căl¬ Ui - coeficientul de transmisie a căldurii zire se calculează cu relaţia 4.7.6:
dură necesară pe parcursul unei zile între suprafaţa planului cablului în¬ 20 •
întregi astfel încât puterea instalată to¬ călzitor (montat îngropat în pardo¬ 100 = 100 * 234 m
tală este dată de relaţia: d 8,75
seală) şi încăpere.
(4.7.11)
Tabelul 4.7.10. Alegerea tipului cablurilor încălzitoare este de 200 W/m2.

_ în funcţie de destinaţia încăperii_ _ Pentru calculul puterii electrice din
Putere instalată zona perimetrală se aplică relaţia 4.7.4,
Cablu în care:
unitară [W / m2]
încăperea Tip senzor <Ph = A<Ph = 285 W;
Putere Putere D tip 15 t, = 24 h;
D tip 10
normală maximă D tip 18
ta= 10 h şi c = 1,2.
Sală de baie 100...I50 200 X X Pardoseală rezultă:
Pizp = (1,2-285-24)710 = 820 W
Cameră de zi 80...100 150 X X Cameră iar suprafaţa zonei perimetrale:
P 820
Hol de intrare 70... 120 200 X X Pardoseală Azp = = 4,1 m2
p 200
szp
Grup sanitar
70... 100 200 X X Pardoseală Utilizând tot un cablu încălzitor cu
(WC)
două conductoare de 15 W/m, se cal¬
Dormitor 60... 100 100 X X Cameră culează distanţa dintre buclele cablului
cu relaţia 4.7.5:
Vestibul, coridor 50... 100 200 X X Cameră P îs
dzp = -i- = — • 100 = 7, 5 cm
Camera copiilor 70... 100 100 X X Cameră P 200
Pivniţă 50...100 200 X X Pardoseală valoare ce corespunde recomandări¬
lor din tabelul 4.7.11.
Spălătorie 70... 150 200 X X Pardoseală Lungimea cablului necesar pentru în¬
călzirea perimetrală conform relaţiei
Pardoseală de
60...80 80 X Combinat 4.7.11 este:
lemn pe traverse
Pardoseală Combinat / 100 = — 100 = 55 m
100...120 150 X d 7,5
subţire pardoseală
Calculul se continuă cu determinarea
Birou 60. ..100 200 X X Cameră valorilor temperaturilor 61 şi d2 aplicând
relaţiile 4.7.7 şi 4.7.8.
Magazin 60... 100 200 X X Cameră
Se calculează mai întâi termenii care
Atelier 80...100 200 X X Cameră intră în componenţa celor două relaţii:
- coeficientul de transmisie a căldurii
Garaj 100...200 200 X X Pardoseală Ui între suprafaţa planului cablului în¬
Cameră / pardo¬ călzitor şi încăpere (fig. 4.7.24).
Biserică 100...200 200 X 1
seală
Sală de
1
—+ — d2
+—
50...80 X X h
gimnastică A, A?
1
Seră 50... 100 100 = 5,2 W/m2 K.
1 0, 06 0,06
+ +
Depozit, cămară 60...100 200 X X Cameră 11, 6 0,93 1,93
încălzire de bază 40...60 X X Pardoseală coeficientul de transmisie a căldurii U2
între suprafaţa planului cablului încălzi¬
Diferenţa neacoperită AP., corespun¬ unde: tor şi pământ (fig. 4.7.29).
de unui necesar de căldură care se P. - este puterea electrică din zona
A4>h = ct
_,
poate calcula cu relaţia:
AP, ta
•
820 10
1,2-24
= 285 N
perimetrală [W];
Pszp - puterea electrică maximă pentru
zona perimetrală recomandată
(4.7.12) Tabelul 4.7.11. Tipurile de cabluri încălzitoare recomandate

Pierderile de căldură A4>h se pot în funcţie de tipul pardoselii şi sistemul de încălzire utilizat
acoperi fie printr-un sistem de încălzire Puterea instalată lineară
electrică directă fie prin instalarea unei Tipul pardoselii a cablului P [W/m]
zone perimetrale de încălzire cu acu¬
mulare (în faţa ferestrelor). încălzire directă
Dacă se utilizează încălzirea electrică
directă (de exemplu, radiatoare electri¬ - pardoseală din beton 18
ce) atunci:
- pardoseală din lemn s 10
P, = c A4>h = 1,2 285 = 342 W
Se alege un radiator de 500 W. - pardoseală renovată (de mică grosime) 10
Dacă se recurge la încălzirea electri¬
că pe zona perimetrală (fig. 4.7.30) încălzire cu acumulare
atunci suprafaţa zonei perimetrale este: 15. ..33
P - pardoseală din beton
AZP =-˙ [m2] (cabluri cu 2 conductoare)
(4.7.13)
Pszp
Tabelul 4.7.12. Distanţele „d“ recomandate pentru cablurile de 10 şi 15 W/m 4.7.5.2 încălzirea electrică prin plafon
Se utilizează în combinaţie cu încăl¬
în funcţie de puterea instalată pe unitatea de suprafaţă
zirea prin pardoseală în cazul clădirilor
Putere unitară Distanţa „d“ [cm] etajate la care un singur beneficiar su¬
portă cheltuielile pentru plata energiei
[W / m2] Cabluri cu 10 W / m Cabluri cu 15 W / m electrice.
50 20 30
în această situaţie lipseşte stratul de
4— izolaţie amplasat sub cablurile încălzi¬
75 13 20 toare montate în plăcile din beton (sau
în şapa acestora) dintre etaje ceea ce
100 10 15 face ca fluxul termic emis de acestea
să se repartizeze atât către zona supe¬
125 8 12 rioară cât şi către cea inferioară, în ra¬
150 6,8 10 port cu rezistenţele termice aferente.
Plafonul devine element de încălzire,
175 5,7 8,5 iar temperatura la suprafaţa acestuia nu
trebuie să depăşească 35... 4CTC la o
200 5 7,5 înălţime de 2,5 m (din motive fiziologice).
Se utilizează, de asemenea, şi încălzi¬
rea prin plafon cu folii încălzitoare. Foliile
1 h=11,6 W/m2 K 6i încălzitoare sunt alcătuite dintr-o bandă
metalică realizată dintr-un aliaj de plumb
5-|=6 cm *.˙=0,93 W/mK
şi staniu, fuzibil la circa 180°C, dispusă
2 82=6 cm Z.2=1,39 W/mK între folii compozite din poliesteri sau
5 © ® © 8j=3 cm polietilenă. Acestea se produc cu lăţimi
83=4 cm *.3=0,046 W/mK
3 * variabile între 30 şi 120 cm şi cu puteri
unitare cuprinse între 100 şi 200 W/m2.
/» . S4=10 cm *.4=2,09 W/mK
4 Folia TFIERMITAS fabricată de firma
70Q=+5°C
Fig. 4.7.29. Structura pardoselii din exemplul de calcul 1:
RADIASOL din Franţa (fig. 4.7.31) este
alcătuită dintr-o plasă din fibre de
sticlă gresate cu un amestec de polite-
1- mozaic; 2 - beton; 3 - izolaţie termică; 4 - beton armat; 5 - cablu electric trafluoretilen şi carbon, izolată electric
6- grosimea straturilor; X - conductivitatea termică. cu o învelitoare din poliester.
Aplicarea foliilor încălzitoare pe pla¬
Ps = Psm = 175 W/m2; fon se face prin fixarea pe extradosul
0R = 0i = 20 °C şi 6n = 5 °C. plăcii înainte de finisarea plafonului (fig.
- constanta de timp a pardoselii se 4.7.32 a, b, c, d) sau prin aplicarea pe
determină cu relaţia 4.7.10 suprafaţa plafonului existent (fig. 4.7.32 e).
c- p-d _ 0,23-2 200 0, 09 _
t =
4.7.5.3 încălzirea electrică prin perep
u1 + u2 5.2 + 1.1
Soluţia de încălzire electrică se reali¬
1 = 7,23 h.
în care s-a considerat:
zează prin înglobarea în tencuiala pere¬
ţilor a unor suprafeţe încălzitoare din
Fig. 4.7.30. încălzirea electrică cu c = 0,23 Wh/kg-K; ţesături textile îmbibate cu grafit sau
cabluri încălzitoare montate în 6 = d2 = 0,09 m; prin aplicarea pe tencuială a unor tape¬
pardoseală cu micşorarea distanţei p = 2200 kg/m3. te încălzitoare.
*d“ între buclele cablului în zona din •se calculează temperatura t)2 în pla¬ Alimentarea cu energie electrică se
faţa ferestrei (zona perimetrală). nul cablului încălzitor cu relaţia: face prin intermediul unor transforma¬
02 = 0x + (80 - 6J-e~Ta/T = toare electrice 220/24 V c.a.
= 45 + (5-45)-e'B/7-23 = 31,9 < 50 °C în cazul încălzirii electrice prin pereţii
1
în care s-a considerat: exteriori aceştia trebuie să dispună de
t = 8 h (luându-se în calcul numai o izolaţie termică mult mai mare decât
orele de funcţionare din timpul în cazul altor sisteme de încălzire, ceea
K K K nopţii între 2200 şi 600). ce face ca sistemul să fie rar utilizat
1
0,03 0,04
= 1, 1 W/m2-K. •se calculează temperatura 01 a par¬ datorită costurilor prea ridicate.
+
_0,7 doselii cu relaţia 4.7.8.
1, 39 0, 046 2, 09
4˙
- temperatura pardoselii după un timp 43
de funcţionare infinit 6 se determină 5,2
cu relaţia 4.7.9. = \1 -244-I- 20 + 31,9 =
11,6 11,6
_P+ui-e„+u2-o0
= 25,3"C<28"C
U1+u2 în care s-a considerat:
_ 175 + 5,2 20 + 1,1 -5
= 45" C eR= e.~ 20 °c.
5,2 + 1,1 Rezultă că valorile temperaturilor se
Fig. 4.7.31. Folie încălzitoare
înscriu în limitele impuse.
în care s-a considerat: -
tip Thermitas Radiasol.
4.7.6. încălzirea electrică 4.7.6.3 Calculul puterii instalate •pentru protecţia împotriva electrocu¬
„bijoncţiune“ Calculul puterii electrice totale insta¬ tărilor prin atingere directă, carcase¬
late necesare pentru încălzirea unei le aparatelor de încălzire se leagă la
4.7.6.1 Descrierea sistemului incinte (apartament) se face în acelaşi pământ prin intermediul celui de-al
de încălzire mod ca pentru încălzirea electrică di¬ treilea conductor al cablului sau prin
încălzirea bijoncţiune este un proce¬ rectă (§ 4.7.2). prevederea unui conductor supli¬
deu de încălzire electrică directă desti¬ Pentru stabilirea numărului de apara¬ mentar;
nat numai locuinţelor colective (blocuri). te de încălzire necesare se ţine cont de Aparatele montate în spaţii umede
Acest sistem se compune din apara¬ felul în care sunt repartizate grupurile (băi, bucătării, grupuri sanitare) se lea¬
te electrice de încălzire cu dublă ali¬ de rezistenţe pe cele două circuite (co¬ gă suplimentar la instalaţia de împă-
mentare montate în fiecare încăpere şi lectiv şi individual) în funcţie de siste¬ mântare.
din două circuite electrice de racordare mul de încălzire bijoncţiune) ales. •acolo unde este posibil se recoman¬
(fig. 4.7.33). dă ca pentru protecţia electrocutări¬
Aparatele electrice cu dublă alimen¬ 4.7.6.4 Execupe şi exploatare lor prin contact direct să se prevadă
tare sunt alcătuite din două grupuri de Execuţia instalaţiilor de alimentare a disjunctoare de curent rezidual;
rezistenţe diferite: aparatelor de încălzire se face cu res¬ •aparatele de încălzire se fixează bine de
•o parte a rezistenţelor este racordată pectarea tuturor normelor şi prescripţii¬ elementele de construcţii, astfel încât să
la tabloul electric al locuinţei (indi¬ lor tehnice în vigoare, din care se pot nu se poată mişca sau răsturna;
vidual). sublinia: •cutiile de conexiuni sunt de tip etanş
•cealaltă parte a rezistenţelor este ra¬ •pentru aparatele electrice a căror şi distincte, pentru instalaţia indivi¬
cordată la tabloul electric comun al putere instalată depăşeşte 2 kW se duală de cele pentru instalaţie comu¬
blocului. realizează circuite distincte; nă; acestea din urmă fiind amplasate
Repartiţiile de putere la nivelul fiecă¬ •fiecare aparat electric este racordat în spatele aparatului de încălzire;
rui aparat sunt, în general, următoarele: la două circuite electrice (unul de la •pentru o bună siguranţă în exploatare
•1/2 individual şi 1/2 colectiv; tabloul de apartament şi celălalt de este necesar ca instalaţia să fie dotată
•1/3 individual şi 2/3 colectiv. la tabloul comun); cu sisteme de întrerupere totală a
Energia electrică consumată pentru •circuitele electrice sunt protejate cu alimentării aparatelor cu energie elec¬
încălzire este, în această situaţie, con- dispozitive de protecţie la supracu- trică atât pentru cea individuală cât şi
torizată şi facturată în mod distinct: rent (de exemplu, întrerupătoare au¬ pentru cea colectivă;
•pentru consumul individual pe conto¬ tomate mici) şi se amplasează la •înainte de punerea în funcţiune, insta¬
rul propriu al fiecărei locuinţe; acelaşi nivel cu accesul în locuinţă laţia electrică de alimentare este veri¬
•pentru consumul colectiv pe contorul într-un loc inaccesibil utilizatorului; ficată de către furnizorul de energie
tabloului comun. •dispozitivele de protecţie la supracu- electrică sau de o firmă specializată.
Sistemul „bijoncţiune" permite, într- rent nu protejează decât circuitele
un imobil colectiv, conform modului de care deservesc o singură locuinţă;
reglare ales, să existe o încălzire de
bază permanentă (de gardă) realizată
1K
*
Q
de instalaţia electrică colectivă.

Diferenţa de necesar de căldură pen¬ m 1 6
if s
3BŢ 1
tru atingerea temperaturii interioare de % 3
5
4
confort se obţine prin intermediul insta¬
4
laţiei electrice individuale.
în scopul reducerii costurilor de ex¬ a b
ploatare ale acestui sistem de încălzire
este indicat să se efectueze o întreru¬ 2
pere a circuitului colectiv de încălzire în X . X 11
8 5
orele de tarif maxim (vârf). 1n 'i
- ' ;(•xx \
1 2 1
9
4.7.6.2 Aparate şi materiale
Aparatele electrice utilizate pentru în¬ 4 4
călzirea „bijoncţiune" sunt asemănătoa¬
re cu cele utilizate la încălzirea electri¬ c d
că directă, singura deosebire constând
în faptul că sunt compuse din două
grupuri de rezistenţe, cu două racorduri
electrice distincte. Pentru alimentarea
cu energie electrică a acestor aparate
m m 3
se realizează două circuite electrice JK* /
distincte. Acestea se proiectează şi se 4 1
execută cu respectarea tuturor nor¬ e
melor şi prescripţiilor în vigoare pentru Fig. 4.7.32. Montarea foliilor încălzitoare pe plafon:
instalaţiile electrice, în general.
a - pe grinzile plafonului; b - între grinzile aparente;
Este indicat ca circuitele electrice să c - pe plafon cu schelet metalic; d - pe plafon cu montare aparentă;
fie realizate din conductoare sau ca¬ e - pe plafon existent;
bluri din Cu, secţiunile calculându-se în 1 - folie încălzitoare; 2 - izolaţie; 3 - grindă; 4 - placă ipsos; 5 - şipcă;
funcţie de puterile instalate ale apara¬
6 - planşeu; 7 - finisaj; 8 - schelet metalic; 9 - adeziv; 10 - dală plină;
telor de încălzire (rezistenţe) pe care le 11 - dală prefabricată.
alimentează.
î 4.7.7. încălzirea electrică mixtă

3˙ OO
H Acest tip de încălzire este constituit
din asocierea, la nivelul producerii căl¬
durii, a unei încălziri de bază cu o în¬
II u_ călzire de adaos.
1 încălzirea de bază este asigurată de
s
1:1 fi cabluri încălzitoare îngropate în pardo¬
seală. Acestea asigură 60-70 % din
Ef
energia necesară încălzirii unei încăperi.
încălzirea de completare sau de
adaos (30...40 %) este o încălzire elec¬
1 trică directă care furnizează diferenţa
2 2
de energie necesară pentru obţinerea
\ temperaturii de confort.
ii Sistemul se aplică, în general, blocu¬
Ş-I \ rilor de locuinţe.
3!
A încălzirea de bază este alimentată cu
tp' energie electrică printr-o instalaţie elec¬
%* 2 K-T:-;: trică comună şi contorizată cu ajutorul
unui contor de energie comun. Aceasta
l:
1:1
'iR[
4
r
&
4 este o încălzire electrică prin pardoseală
cu acumulare şi funcţionează în perioa¬
da de tarif redus din timpul nopţii (între
orele 2200 şi 600). Inerţia termică a par¬
doselii permite acumularea în 8 ore de
funcţionare (în perioada de tarif redus) a
unei cantităţi de căldură necesară în 24
de ore. încălzirea de adaos este o încăl¬
& zire electrică individuală pentru care se
iP utilizează aparate de încălzire directă.
Aceste aparate sunt comandate de
A' A* termostate care permit reglarea tempe¬
7 raturii fiecărei încăperi la valoarea dorită.
i: A Instalaţia electrică de alimentare a aces¬
tor aparate este individuală, iar con¬
Dl sumurile sunt înregistrate de contorul
I:I I fiecărui apartament.
Pentru încălzirea de bază (încălzirea e-
lectrică prin pardoseală cu acumulare)
materialele utilizate, prescripţiile tehnice
Fig. 4.7.33. încălzirea electrică „bijoncţiune". Schema de principiu:
cât şi calculele de dimensionare sunt cu¬
1 - termostat; 2 - aparat de încălzire cu dublă alimentare; 3 - izolaţie termică;
prinse în paragraful 4.7.5. iar pentru în¬
4 - geam izolant; 5 - contor de energie electrică individual; 6 - contor de
călzirea de adaus (încălzire electrică di¬
energie electrică colectiv.
rectă) se consultă paragraful 4.7.2.
menajer sau tehnologic cu pompe zitată, existând astfel premizele valori¬

4.8. încălzirea cu apă de căldură. ficării energiei geotermale prin foraj.
geotemnală 8 = 50...80 °c Zonele cu zăcăminte hidrogeoterma-
•încălzire şi preparare apă caldă de le, în exploatare şi de perspectivă, sunt
4.8.1. Utilizarea apelor consum, prin asociere cu o centra¬ prezentate în fig. 4.8.2.
geotermale pentru încălzire lă termică de vârf pentru consuma¬ Temperatura apelor geotermale este
tori civili, industriali şi sere; cuprinsă în domeniul 50...120°C, iar
Utilizarea eficientă a energiei geoter¬ •preparare apă caldă de consum adâncimea de amplasare a acviferelor
male la alimentarea cu căldură a con¬ menajer sau tehnologic. este de 1...3 km.
sumatorilor impune respectarea urmă¬ 8 > 80 °C în tabelul 4.8.1 sunt indicate caracte¬
toarelor condiţii generale: •încălzire şi preparare apă caldă de risticile sistemelor hidrogeotermale care
- cunoaşterea parametrilor de exploa¬ consum, prin asociere cu o centra¬ au sonde în exploatare, numărul acestora
tare a sursei pe baza unui studiu hi- lă termică de vârf pentru consuma¬ fiind - la nivelul anului 1996 - de 70.
drogeologic anterior şi garantarea tori civili, industriali şi sere;
parametrilor: debit, temperatură, •încălzire şi preparare apă caldă de con¬ Temperatura [°CJ
compoziţie chimică, inclusiv previ¬ sum, pentru consumatori industriali; 0 50 100 150
ziuni asupra evoluţiei în timp de către •încălzire în procese tehnologice de
furnizorul apei geotermale; uscare;
- asigurarea unei bune corelări între •preparare apă caldă de consum 500
amplasamentul sursei (sonda geoter- tehnologic.
mală) şi consumatorii de căldură;
- utilizarea în măsură cât mai mare a 4.8.2. Surse geotermale 1000
energiei termice disponibile a sursei
geotermale prin:
- realizarea unei răciri cât mai accen¬
tuate a apei în instalaţiile consuma¬
toare (înserierea instalaţiilor, folosirea
aparatelor termice performante);
Existenţa energiei acumulate în
scoarţa terestră este pusă în evidenţă
prin creşterea progresivă
temperaturii solului cu adâncimea, pe
verticala fiecărui punct.
a
03
<D
1500
ÎS
*
- asigurarea unei durate anuale de fun¬ Gradientul geotermic G( reprezintă
E
O
«g
$5
cţionare cât mai ridicate, prin funcţio¬ creşterea temperaturii solului cu adân¬
narea în regimul de bază al consuma¬ cimea, pe unitatea de lungime şi se ex¬ <2500j
torului şi asocierea unor consumatori primă în K/100 m. Valoarea medie pe
având curbe de sarcină diferite. glob a gradientului geotermic este Fig. 4.8.1. Graficul de variaţie a
- asigurarea compatibilităţii apei geo¬ G, = 3 K/100 m. temperaturii solului cu adâncimea:
termale cu instalaţiile utilizatoare prin Subsolul României prezintă zone în¬ 1. - Zona estică a platformei
prevederea unor măsuri corespunză¬ tinse în care gradientul geotermic este Moesice: G( = 2,3 K/100 m;
toare (tratarea apei, materiale adec¬ mai mare decât această valoare, maxi¬ 2. - Depresiunea Transilvaniei:
vate, posibilităţi pentru intervenţie şi mum constatat fiind Gt= 7 K/100 m, în Gt = 3,3 K/100 m;
înlocuirea componentelor); nordul Câmpiei de Vest. 3. - Depresiunea Getică şi
- adoptarea următoarelor modalităţi de în fig. 4.8.1 este arătată, pe zone Depresiunea Bârladului:
valorificare termică în funcţie de nive¬ geografice caracteristice, variaţia tem¬ Gt = 3,7 K/100 m;
lul de temperatură al apei geotermale: peraturii solului cu adâncimea, eviden- 4. - Zona vestică a platformei
8=30...50 °C ţiindu-se valorile de gradient geotermic. Moesice: G( = 4,7 K/100 m;
•încălzire solarii; în cazul în care o anumită structură 5. - Zona sudică a Depresiunii
•încălzire şi preparare apă caldă de geologică (soluri nisipoase, calcare, Panonice: G( = 6,0 K/100 m;
consum cu pompe de căldură; gresii fisurate) conţine apă, aceasta ia 6. - Zona nordică a Depresiunii
•preparare apă caldă de consum temperatura rocilor în care este depo- Panonice: G(= 6,5 K/100 m.
.
Tabelul 4.8.1 Caracteristicile sistemelor hidrogeotermale care au sonde în exploatare
Structura Adâncimea Temperatura Debitul Mineralizaţia

Sistemul
medie a medie a mediu pe totală
hidrogeotermal geologică sondei [m] apei [°C] sondă [l/s] a apei [g/l]
Granular -
Crişul Negru - Someş nisipuri
1500 65 10 3 ... 11
Fisurat - calcare,
Borş 2800 120 10 8 ... 14
dolomite
Oradea 2800 80 12 1 ... 3
Granular -
Mureş - Crişul Negru 1500 65 8 2 ... 5
nisipuri
Banatul de vest —//— 2000 75 10 3 ... 11
Cozia - Căciulata Fisurat - gresii 3000 90 20 13 ... 15
Fisurat - calcare,
Bucureşti Nord - Otopeni dolomite
3000 65 25 1 ... 2
însurăţei - Mihai Bravu Fisurat - calcare 1000 60 10 2 ... 4

Potenţialul energetic al resurselor hi- energetic al resurselor geotermale la a - convenţional curate;

drogeotermale se exprimă prin energia nivelul întregii ţări se estimează la pes¬ b - incrustante, corosive;
termică conţinută în apa geotermală te 20.000 TJ/an. c - cu gaze combustibile;
produsă la capul de sondă, conside¬ d- puternic mineralizate;
rând răcirea acesteia, în instalaţiile de 4.8.3. Poziţia instalaţiilor termice e - poluante.
valorificare din aval, până la 30 °C. în lanţul de valorificare complexă în fig. 4.8.4 sunt exemplificate diver¬
Potenţialul energetic total, disponibil a energiei geotermale se scheme generale de valorificare a
în prezent, al sistemelor hidrogeoter- apelor geotermale în funcţie de natura
male cuprinse în tabelul 4.8.1 este de O sondă de producţie apă geoterma¬ apelor, cu indicarea poziţiei utilizato¬
2000 TJ/an. Repartiţia pe tipuri de lă pune în faţa „inginerului de sistem" rului în lanţul de valorificare. Din toate
utilizări a potenţialului energetic actual problema utilizării cât mai eficiente a schemele rezultă că utilizarea în insta¬
al apelor geotermale este ilustrată de apei şi a căldurii conţinute de aceasta. laţiile termice (încălzirea clădirilor civile
fig. 4.8.3. Se urmăreşte obţinerea unei răciri cât şi industriale, prepararea apei calde de
Se remarcă ponderea însemnată pe mai accentuate a apei geotermale în consum) se face în prima treaptă a
care o are încălzirea clădirilor şi prepa¬ instalaţiile termice, precum şi utilizarea lanţului de înseriere a consumatorilor.
rarea apei calde de consum. acesteia în scopuri multiple. Cu excepţia cazului apelor convenţio¬
Prin perfecţionarea tehnologiilor exis¬ Pentru valorificarea cât mai completă nal curate (a), în toate celelalte cazuri
tente şi prin includerea zonelor de a apelor geotermale se utilizează sche¬ nu se introduce apa geotermală în in¬
perspectivă, indicate în fig. 4.8.2, în me în trepte. în acest scop pot fi avute stalaţiile de încălzire ale utilizatorilor,
circuitul de valorificare, potenţialul în vedere următoarele domenii de valo¬ separarea hidraulică dintre circuitele
rificare: primar şi secundar făcându-se prin
1 I - încălzirea clădirilor, preparare apă schimbătoare de căldură.
60% caldă de consum; Reinjecţia apei geotermale în sol,
A - agricultură: sere, solarii, culturi după utilizare, se impune din conside¬
14% de alge, piscicultură; rente de protecţie a mediului (în cazul
B - balneologie, agrement; apelor poluante) cât şi pentru conser¬
G - separare gaze combustibile; varea zăcământului.
3 Ch - valorificare chimică: extragerea
Fig. 4.8.3. Repartizarea pe tipuri de substanţelor minerale utile. 4.8.4. Sisteme de alimentare
consumatori ai energiei geotermale: Schema de valorificare adoptată tre¬ cu căldură
1 - încălzire clădiri civile şi industriale, buie să ţină seama şi de calitatea apei
apă caldă de consum; geotermale. Valorificarea energetică a resurselor
2 - agricultură; Se pot delimita următoarele categorii geotermale şi realizarea unui sistem de
3 - balneologie, tratament. de ape: alimentare cu căldură sunt condiţionate,
/ S.
flft Sisteme hidrogeotermale
li BAZINUL OAŞ
faXWr,MARE CAVNIC
/
Suceava
oBotoşani
yfzji
{/]/}'
v/y/
cu sonde în producţie
Sisteme hidrogeotermale
din zone de perspectivă
80 °C TemPeraturi medii
° ale apelor geotermale
100 °C
SOMEŞ &fs
Zalău “Bistriţa TOPLIŢA LUNCA BRADULUI 'aŞi
80 ... 90 °C BAZINUL BEIUŞ Piatra Neamţ
DAZNA
°Cluj Napoca
/ IIERCUREA CIUCV)Bacău «Vaslui
%
CRISUL NEGRU CETATEA DE BALTA”'Târgu Mureş. SÂNCRAIENI
MUfcEŞ 4
'Miercurea Ciuc
'oArad ),
11
VLĂHITA
%
ODORHEI
_Musej VAIba lulia
l
BANATUL DE VEST Deva Oii Sfântu Cheorghe
SfTimişoara «Sibiu
o Braşov J Focşani
to Calaţi'
COZIA GĂCIULATA OLĂNEŞTI &
Reşiţa o Brăila oAx
ÎNSURĂŢEI TulceaV
GODEANU soBuzău
/ Târgu jiu,
IIHAI 'U
'
Râmnicu/O'âlcea'˙
TG. CĂRBUNESTI
|IU
Târgoviştei' o Ploieşti
HÂRSOVA
"
BUCUREŞTI N-OTOPENI
Drobeta
'
’ * Piteşti
SLATINA * MANGALIA
„oTurnu Severin yC-
CRAIOVA HÂRSEŞTI
ALŞ
num, p?CREVEDIA
OLINTIN
,°Craiova Călăraşi iiConstanţa
Alexandria
Giurgiu °
— L -'V
3
DUNăREA
Fig. 4.8.2. Sistemele hidrogeotermale din România.

în primul rând, de existenţa consuma¬ sum şi conducta de recirculare apa •sursa geotermală;
torilor de căldură (clădiri de locuit şi caldă de consum. •instalaţia de degazare;
social-culturale, clădiri de producţie, Sistemele locale se utilizează pentru •staţia de tratare chimică;
sere etc.) în zona cu resurse. alimentarea cu căldură a unor mici con¬ •staţia de pompare;
în funcţie de mărimea acestor con¬ sumatori, amplasaţi în vecinătatea son¬ •conducta de transport;
sumatori şi de densitatea sarcinii termi¬ dei de producţie, a căror sarcină termi¬ •schimbătoarele de căldură din punc¬
ce de încălzire, sistemele de alimentare că este de 1...4 MW. tul termic geotermal;
cu căldură pot fi: Aplicaţiile locale eficiente se obţin prin •treapta de epurare;
- centralizate; înserierea consumatorilor pe trepte de •conductele de evacuare;
- locale. temperatură necesară, realizându-se u- •staţia de reinjecţie.
Sistemele centralizate se prevăd nul sau mai multe circuite având regi¬ în fig. 4.8.7 este indicată amplasarea
pentru alimentarea cu căldură a unei muri hidraulice şi termice distincte, gru¬ acestor componente în cadrul circuitu¬
grupări de consumatori (o localitate, un pate în funcţie de mărimea şi simultane¬ lui de apă geotermală.
cartier) având sarcina termică de peste itatea în timp a consumurilor. în cazul u-
5 MW. Configuraţia generală a siste¬ nor ape geotermale neincrustante şi ne¬ 4.8.S.1 Sursa geotermală
mului este prezentată în fig. 4.8.5. corosive se introduce apa geotermală Este constituită din una sau mai multe
Sursa este constituită de una sau mai direct în receptoarele instalaţiilor interi¬ sonde de producţie apă geotermală,
multe sonde de producţie apă geoter- oare (serpentine de încălzire la sere, re¬ dintr-un perimetru dat; sonda poate de¬
mală care debitează într-o reţea comu¬ gistre de încălzire la ateliere etc). Tendin¬ bita la capul de exploatare artezian sau
nă ce alimentează punctul termic geo- ţa generală este de a se abandona so¬ prin pompare submersibilă.
termal. Aici, apa geotermală cedează luţia utilizării directe a apei geotermale în Pomparea submersibilă, utilizată şi în
căldura agenţilor termici secundari, prin instalaţiile de la consumatori. cazul sondelor arteziene cu tendinţă de
intermediul schimbătoarelor de căldură, în fig. 4.8.6 este prezentată compo¬ scădere a debitului în timp, realizează
după care, în final, este reinjectată în nenţa unui sistem local de alimentare stabilizarea şi controlul debitului de
zăcământ prin sonda de injecţie. cu căldură folosind energia geotermală apă geotermală, putându-se obţine şi o
Punctul termic geotermal se cuplea¬ de la o sondă de producţie. Apa reglare cantitativă a sursei.
ză cu o centrală termică de vârf cu geotermală, nefiind poluantă, se poate
care conlucrează pentru asigurarea ni¬ evacua direct la emisar.
velului de temperatură al agentului ter¬ m.
mic necesar la consumatori. Reţelele
termice de distribuţie nu se deosebesc
cu nimic faţă de reţelele termice se¬
4.8.5. Echipamentul circuitului
de apă geotermală i L ori 25 7
cundare urbane; ele au în componenţă în circuitul de apă geotermală al unui 1 Y8 T6;

conductele de încălzire ducere-întoar- sistem centralizat de alimentare cu căldu¬
cere, conducta de apă caldă de con¬ ră se găsesc următoarele componente: '°4
O'
Fig. 4.8.5. Sistem centralizat de
alimentare cu căldură utilizând ener¬
CLK- gia geotermală:
1 - sondă de producţie; 2 - punct
1 1˙ termic geotermal; 3 - staţie de injecţie;
->— —
» 3 4 - sondă de injecţie; 5 - sursă
auxiliară (centrală termică de vârf);
a b 6 - consumatori; 7 - reţea de transport
a apei geotermale; 8 - conductă de
apă geotermală folosită (uzată termic);
9 - reţele secundare de distribuţie.
7
1 3 I1111 8
'2
2 9
c d
1 ML1;-
2
;2
i'3 4
6
-H2>Hă}*-4 Fig. 4.8.4. Scheme generale U

2sf de valorificare a apelor geotermale:
a - ape convenţional curate; b - ape Fig. 4.8.6. Sistem local de alimentare
încrustante, corosive; c - ape cu gaze cu căldură utilizând energia
e combustibile; d - ape puternic mineralizate, geotermală:
e - ape poluante; 1 - sondă de producţie; 2 - conductă
1 - sondă de producţie; 2 - sondă de injecţie; 3 - evacuare la emisar sau reinjecţie apă geotermală; 3 - conductă apă
în zăcământ; 4 - evacuare la emisar; 5 - treaptă de epurare; I - încălzire; A - agricultură; geotermală folosită (uzată termic);
B - balneologie; G - separare gaze combustibile; Ch - extragere minerale utile. 4 - emisar; 5 - locuinţe; 6 - anexe
- — apă geotermală; — — gaze combustibile. gospodăreşti; 7 - ateliere; 8 - sere;
9 - solarii.
Tipuri de pompe folosite: 4.8.S.2 Instalapa de degazare ...33500 kJ/niN), degazarea trebuie să
- electropompe submersibile cu motor Se compune din unul sau mai multe asigure separarea, captarea şi valorifi¬
termorezistent; sunt utilizate în mod rezervoare la presiune atmosferică sau carea energetică a gazului (utilizarea la
curent pentru ape geotermale cu sub presiune, denumite degazoare; arzătoarele cazanelor centralelor termi¬
temperatura sub 80°C. Agregatul se realizează eliminarea gazelor dizolvate ce de vârf asociate cu punctul termic
compune dintr-o pompă centrifugă din apa geotermală în scopul asigurării geotermal).
multietajată cuplată direct cu siguranţei în funcţionare şi fiabilităţii in¬ în fig. 4.8.8 este prezentată schema
electromotorul care este alimentat stalaţiilor din aval. Rezervorul degazor unei instalaţii de degazare şi recuperare a
prin cablu de la suprafaţă; ansamblul amplasat lângă sondă are capacitatea gazelor combustibile. Utilizând această
este suspendat pe coloana sondei şi de 15...50 m3. schemă se pot asigura presiuni ale ga¬
lucrează permanent sub nivelul apei; Gazele dizolvate întâlnite cel mai zului la consumator de până la 50 mbar.
tip reprezentativ de pompă: BYRON- frecvent în apele geotermale din Ro¬ în cazul în care consumatorii de gaze
JACKSON (SUA); mânia sunt: metanul, bioxidul de car¬ combustibile sunt situaţi la distanţe mai
- turbopompe; sunt utilizate pentru ape bon şi hidrogenul sulfurat. Dintre aces¬ mari de sondă, schema va fi completată
geotermale cu temperatură de peste tea, metanul are ponderea cea mai în¬ în aval cu o staţie de comprimare echipa¬
70°C. Turbopompa se compune semnată ajungând să reprezinte, la tă cu electrocompresoare precum şi cu o
dintr-un subansamblu submersibil unele sonde din judeţul Timiş, până la treaptă de acumulare de medie presiune
pompă-turbină, cu arbore comun şi 90...95 % din totalul gazelor asociate. a gazelor.
două electropompe de suprafaţă în condiţiile în care producţia de gaz
pentru antrenarea subansamblului metan a apelor geotermale este însem¬ 4.8.5.3 Stape de tratare chimică
imersat; tip reprezentativ de pompă: nată, ca de exemplu la sondele din ju¬ Staţia este prevăzută pentru corecta¬
GUINARD (Franţa). deţele Timiş (1,5...3,5 mjj gaz/m3 apă, rea compoziţiei chimice a apei geoter¬
Pcj = 30 000...33 000 kJ/mS) şi Arad male în scopul asigurării compatibilită¬
( 1...2.8 mă gaz/m3 apă, Pcj = 21000 ţii acesteia cu instalaţiile utilizatorului.
Apele geotermale de pe teritoriul Ro¬
CTV
mâniei se încadrează, după natura io¬
D PTG nilor preponderenţi, în următoarele ca¬
-/ SP tegorii de ape:
, CG
- bicarbonatate, clorurate, sodice;
2 - sulfatate, bicarbonatate, calcice.
SPC Mineralizaţia totală a acestor ape are
valori însemnate, depăşind, în unele
ST 3 cazuri, 10 g/l (tab. 4.8.1).
SR Pentru utilizatori este extrem de im¬
ri 4
SP
©-0 SI -4o-OiTt
V
SE
portant să se cunoască efectele pe
care le pot avea folosirea apei geoter¬
male în instalaţii, efecte dictate de sta¬
5 bilitatea chimică ce determină caracte¬
rul corosiv, incrustant sau neutru al
Fig. 4.8.7. Amplasarea echipamentului circuitului de apă geotermală: acestor ape.
SP - sondă de producţie; D - degazor; ST - staţie de tratare; SP - staţie de Aprecierea gradului de stabilitate al
pompare; CG - conductă de transport apă geotermală; PTG - punct termic apelor geotermale se face cu ajutorul
geotermal; CTV - centrală termică de vârf; SPC - staţie de pompe de căldură; indicelui de saturaţie / , determinat cu
SR - staţie de reinjecţie; SI - sondă de reinjecţie; SE - staţie de epurare; formula lui Langelier.
1 - la instalaţiile de încălzire; 2 - de la instalaţiile de încălzire; 3 - apă caldă de Indicele de saturaţie se defineşte ca
consum; 4 - apă rece; 5 - la emisar. diferenţa dintre valoarea măsurată a
pH-ului apei din sondă şi valoarea cal¬
culată a pH-ului, la saturaţie.
H,Hff3
Valoarea negativă a indicelui de sa¬
i— J turaţie indică excesul de CO2 şi deci,

.
LT 6
tendinţa apei de a dizolva depozitele
existente de carbonat de calciu, dar şi
agresivitatea faţă de metale. Valoarea
7
%
’SRT c:9
pozitivă a indicelui de saturaţie indică
suprasaturarea apei cu carbonat de
calciu şi deci, tendinţa apei de a forma
depozite pe suprafeţele de contact.
Concluzionând asupra comportamen¬
1 tului apei geotermale faţă de instalaţii
rezultă următoarele categorii de ape:
Fig. 4.8.8. Schema instalaţiei de degazare şi recuperare a gazelor / < 0 - corosive;
combustibile: / = 0 - neutre;
1 - sondă de producţie apă geotermală; 2 - rezervor degazor; 3 - dispozitiv de 0 < /s s 1 - slab incrustante;
siguranţă pentru suprapresiune; 4 - registre de condensare; 5 - rezervor 1 < ls s 2 - mediu incrustante;
tampon de gaze; 6 - dispozitiv de odorizare cu etilmercaptan; 7 - pompă apă I > 2 - puternic incrustante;
geotermală; 8 - la punctul termic geotermal; 9 - la consumatorii de gaze
Exemplificând pentru unele zone cu
combustibile. resurse hidrogeotermale, apele se pre¬
- conductă apă geotermală; •- conductă gaze combustibile
zintă astfel:
- Banatul de vest, ape mediu incrustante; Eliminarea fenolilor din apele geoter¬ să se asigure:
- Borş, Oradea, ape puternic incrustante; male deversate se face prin următoare¬ - traseu minim;
- Cozia-Căciulata, ape corosive; le metode: - ţeavă din material rezistent la acţiu¬
- Bucureşti Nord-Otopeni, ape corosive. - filtrare prin cărbune activat granular; nea chimică a apei;
Rolul staţiei de tratare este acela de - introducere în bazine cu culturi de - diametru optim;
a corecta compoziţia chimică a apei macrofite. - termoizolare corespunzătoare;
geotermale, aducând la zero valoarea Epurarea apei geotermale prin ad- - monitorizare pentru semnalarea avariilor.
indicelui de saturaţie. Acest lucru se sorbţie pe cărbune activat granular se La alegerea materialului adecvat pen¬
realizează prin tratarea cu inhibitori a face prin trecerea apei, în flux continuu, tru ţeava conductei de transport este
apei geotermale, prin introducerea lor descendent, prin rezervoare închise necesar, în cazul apelor corosive, să se
directă în gura sondei. având stratul de cărbune cu înălţimea efectueze teste experimentale pe eşan¬
Dintre inhibitorii folosiţi cu bune re¬ de 1...3 m. Viteza de trecere a apei prin tioane calibrate din material menţinute
zultate în România se amintesc: filtru este de 0,003...0,01 m/s; granu- în apă geotermală 3...6 luni. în acest
- tripolifosfat de sodiu; laţia necesară a cărbunelui este de mod se determină viteza de corosiune,
- vinii acetat anhidridă maleică - VAMA; 0,5...2,5 mm. care trebuie să fie sub 0,3 mm/an.
- polielectrolit anionic PONILIT. Materialele utilizate curent sunt: oţeluri
Tipul inhibitorului şi doza folosită se 4.8.S.5 Stapa de pompare cu adaosuri speciale, mase plastice,
stabilesc pentru fiecare caz în parte pe Cu ajutorul acesteia se asigură trans¬ răşini armate cu fibre de sticlă.
baza măsurătorilor asupra compoziţiei portul apei geotermale de la sondă la Durata de viaţă a reţelei de conducte
chimice a apei geotermale din sondă. punctul termic geotermal. Se echipea¬ din circuitul de apă geotermală trebuie
Dozele de inhibitori practicate (mili- ză cu electropompe centrifuge de uz să fie de minimum 20 de ani.
grame la litru de apă geotermală) sunt curent pentru apă caldă. Se prevăd Conducta de transport apă geoterma¬
următoarele: mai multe unităţi de pompare având în lă se izolează termic pentru a se limita la
•VAMA: 5... 15 mg/l; vedere satisfacerea diverselor regimuri minimum pierderile de căldură ale apei
•tripolifosfat de sodiu: 5... 10 mg/l; de funcţionare ale consumatorului: re¬ şi a o putea utiliza la punctul termic
•PONILIT: 1...20 mg/l. gim maxim, regim redus (de vară), re¬ geotermal la o temperatură cât mai
Pentru realizarea tratării cu inhibitori gim intermediar cu reglare cantitativă. apropiată de cea de la capul sondei.
a apei geotermale se utilizează o staţie Stabilirea înălţimii de pompare se face Ecartul de răcire al apei se situează, în
de tratare compusă, în principal, din re¬ pe baza unei analize de optim tehnico- funcţie de lungimea reţelei, într-o plajă
zervoare de diluare-consum inhibitori şi economic luând în considerare cos¬ de 0,5...3°C. Se recomandă un grad de
pompe dozatoare care injectează pro¬ turile de investiţie în staţia de pompa¬ izolare termică, respectiv un „randament
dusul într-o buclă în care se vehiculea¬ re şi conductele de transport precum şi al termoizolaţiei" iijz = 0,8...0,85.
ză un debit scăzut de apă geotermală. cheltuielile anuale de exploatare, în Se recomandă, de asemenea, folosi¬
Amestecul inhibitor este dirijat către care o pondere majoră o are energia rea unor sisteme de conducte preizola-
fundul forajului printr-o ţeavă de diame¬ electrică pentru pompare. te termic care satisfac această exigen¬
tru mic introdusă în coloana sondei. în cazul sondelor care produc prin tă ca, de exemplu, ABB, L0GST0R
în fig. 4.8.9 este prezentată schema pompare submersibilă şi la care nu se R0R, ISOPLUS, IZOTEROM, STIZO,
funcţională pentru tratarea chimică cu rupe presiunea după degazor (circuit TARCO. în plus, datorită sistemului de
inhibitori a apei geotermale, prin injec¬ geotermal presurizat), staţia de pom¬ semnalizare înglobat în termoizolaţia
ţie în sonda de producţie. pare nu mai este necesară, funcţiunea conductei, este posibil să se detecteze
ei fiind preluată de pompa de produc¬ cu promptitudine avariile (perforarea
4.B.5.4 Epurarea ţie din sondă. conductei şi umezirea termoizolaţiei).
Epurarea (chimică sau biologică)
este o treaptă care se prevede doar în 4.B.5.6 Conducta de transport 4.8.S.7 Schimbătoare de căldură
cazul apelor poluante care nu se rein- Conducta de transport a apei geo¬ Schimbătoarele de căldură din punc¬
jectează în zăcământ. Dacă staţia de termale de la staţia de pompare la tul termic geotermal asigură transferul
tratare chimică pentru combaterea pe¬ punctul termic se realizează astfel încât căldurii de la apa geotermală (agentul
ricolului de corosiune şi de depunere
se amplasează la începutul lanţului 4
m
geotermal, la sondă, staţia de epurare 5 5
pentru combaterea pericolului de po¬
luare a mediului se amplasează la sfâr¬
şit, înainte de deversarea în emisar.
rfo1
V
I t7~
3
2
Principala substanţă poluantă din
apele geotermale o constituie fenolii. db db
Concentraţia maximă admisă de fe¬ 8
% % 7
noli într-o apă care se deversează în j j-1>4— |
—i
ape de suprafaţă este de 0,6 mg/l. Ma¬
joritatea apelor geotermale din Româ¬
i-txj— —
M 9
nia se încadrează în această limită, dar -txt-
există şi cazuri în care concentraţia de
fenoli este mult mai mare. De exemplu, Fig. 4.8.9. Schema instalaţiei de tratare chimică a apei geotermale la sondă:
s-au constatat următoarele valori: 1 - rezervor diluare şi consum inhibitori; 2 - butelie inhibitori concentraţie
- 1,9 mg/l la Lovrin, 33...35 %; 3 - pompă transvazare inhibitori; 4 - furtun alimentare cu inhibitori; 5
- 2,5 mg/l la Săcuieni, - apă pentru diluare; 6 - pompă dozatoare; 7 - pompă circulaţie pentru bucla de
- 12 mg/l la Tomnatec, tratare; 8 - la degazor; 9 - sondă de producţie apă geotermală.
- 15 mg/l la Sânnicolau, - conductă apă geotermală; -- conductă soluţie cu inhibitori.
- 20 mg/l la Ciumeghiu.
primar) la agenţii termici secundari fo¬ raturii apei geotermale: la condensator, agenţilor secundari
losiţi în instalaţiile de încălzire şi de apă - inferioară celei solicitate de consumatori, (fig. 4.8.10);
caldă de consum ale consumatorilor. în care caz este necesar să se prevadă - temperatura apei geotermale după
Principalele calităţi cerute unui o sursă auxiliară de ridicare a potenţia¬ utilizare, la ieşirea din punctul termic
schimbător de căldură utilizat la apele lului energetic al apei geotermale; geotermal este de peste 30 °C, exis¬
geotermale sunt: rezistenţă la corosiu- - la ieşirea din circuitul consumatori¬ tând astfel resurse termice nevalorifi¬
ne, siguranţă în funcţionare, facilitate în lor este încă ridicată ( 0 > 30 °C), cate; în mod similar cu situaţia ante¬
exploatare şi întreţinere (detartrarea şi fiind necesară prevederea unei surse rioară, se poate utiliza răcirea cu
spălarea periodică a circuitelor, posibi¬ de răcire cu recuperare a căldurii. pompă de căldură (fig. 4.8.11). Apa
litatea de înlocuire a elementelor de¬ Ca surse auxiliare pe circuitul apei ge¬ geotermală rezultată din schimbătorul
fecte), foarte bună performanţă de otermale se pot utiliza pompele de căl¬ de căldură, având temperatura de 35
transfer termic. dură şi cazanele din centralele termice. °C, este trecută prin vaporizatorul
Acestor cerinţe le răspunde, întru to¬ pompei de căldură, se răceşte (20
tul, tipul de schimbător de căldură cu 4.8.5.8.1 Staţii cu pompe de căldură °C) iar căldura rezultată este cedată
plăci şi strângere prin garnituri elastice. Staţiile cu pompe de căldură se uti¬ condensatorului pentru o altă
Se realizează, uzual, în construcţie an- lizează în circuitul de apă geotermală utilizare.
ticorosivă (plăci din oţeluri speciale sau în următoarele situaţii:
titan), este modular, demontabil şi - temperatura apei geotermale furniza¬ 4.8.5.S.2 Staţii cu centrală termică
compact. te este coborâtă (sub 40... 50 °C); în Ridicarea potenţialului termic al apei
Tipuri de referinţă: ALFA LAVAL - această situaţie, nefiind posibil un geotermale se face cu ajutorul unei
Suedia, TEHNOFRIG şi ICPIAF Cluj - transfer direct de căldură de la apa surse clasice, respectiv, cu o centrală
România. geotermală la agenţii termici secun¬ termică. în fig. 4.8.12 este redată sche¬
dari, se introduce în circuitul geoter¬ ma unei astfel de staţii. Apa geoterma¬
4.8.5.B Stapi auxiliare mal, în locul schimbătoarelor de căl¬ lă este trecută printr-un schimbător,
în instalaţiile de alimentare cu apă dură, vaporizatorul unei pompe de cedează căldura agentului secundar
geotermală se pot întâlni următoarele căldură cu compresie care răceşte din circuitul de încălzire, după care,
situaţii, din punct de vedere al tempe- apa geotermală transferând căldura este evacuată în exterior. După solici¬
tările consumatorului, apa din circuitul
6
secundar poate fi utilizată la parametrii
obţinuţi sau, după caz, trecută prin ca¬
iA
2 zanele centralei termice pentru ridica¬
j
/ 4 6a 6c 6b 7 rea potenţialului energetic.
—ixr
4.B.5.9 Stapa de reinjecpe
Staţia de reinjecţie a apelor în zăcă¬
x mânt cuprinde rezervorul de liniştire şi
5 \ f x pompele de reinjecţie care aspiră din
X rezervor şi refulează în conducta de le¬
1 9
-HUH gătură cu sonda de reinjecţie.
Reinjecţia se prevede de către furni¬
Fig. 4.8.10. Schema instalaţiei geotermale de încălzire cu pompă de căldură zorul de apă geotermală, din conside¬
pentru ridicarea potenţialului energetic: rente tehnologice, pentru menţinerea
1 - sondă de producţie; 2 - deversor; 3 - degazor; 4 - filtru; 5 - pompă apă pe o durată cât mai lungă a parame¬
geotermală; 6 - pompă de căldură; 6 a - vaporizator; 6 b - condensator; trilor de zăcământ sau din motive eco¬
6c- compresor; 7 - pompă de circulaţie; 8 - consumator încălzire; logice, pentru evitarea pericolului de
9 - în exterior. poluare a emisarilor de suprafaţă.
60 °C 7
3
1
4
2c 2 a
35 °C' ' |» » (5) » « ,’
5 /
2
/ f 4 ,
-txt-
.•
20 °C î
6
T
//4
-r
8
. '
Fig. 4.8.11. Schema instalaţiei de 6 T .•
răcire a apei geotermale cu pompă 5 <
-w .-
de căldură: 1
10
1 - schimbător de căldură; 2 -
pompă de căldură; 2 a - vaporizator;
2b- condensator; 2c- compresor; Fig. 4.8.12. Schema instalaţiei geotermale de încălzire cu centrală termică
3 - apă geotermală; 4 - de la pentru ridicarea potenţialului energetic:
consumatorul de încălzire; 5 - spre 1 - sondă de producţie; 2 - deversor; 3 - degazor; 4 - filtru; 5 - pompă apă
consumatorul de încălzire; geotermală; 6 - schimbător de căldură; 7 - centrală termică; 8 - pompă de
6 - în exterior. circulaţie; 9 - consumator încălzire; 10 - în exterior.
4.8.5.10 Conducte de evacuare lată direct la consumator. Intrarea în ducere a agentului termic corespunză¬
Conductele de evacuare a apei geo- funcţiune a pompelor (una sau mai mul¬ toare nevoilor consumatorului.
termale uzată termic la un emisar, la te) se face în funcţie de debitul de căl¬ Schema conţine un rezervor de acu¬
canalizare sau la staţia de reinjectie se dură solicitat de consumator. După ră¬ mulare apă geotermală provenită din
realizează, de regulă, în soluţie îngro¬ cire apa este utilizată în continuare în instalaţia de încălzire şi direct de la
pată, din materiale corespunzătoare piscine balneotermale etc. sursă, din care se pot alimenta alţi
(mase plastice, poliesteri armaţi cu fi¬ în fig. 4.8.13 b este prezentată sche¬ consumatori (piscine, sere, preparare
bre de sticlă, fontă) care să asigure ma instalaţiei în cazul în care debitul de apă caldă de consum).
etanşeitatea reţelei. la sursa geotermală este mai mare
decât cel solicitat de consumator. în 4.8.6.2 Instalapi geotermale de
4.8.6. Scheme funcţionale acest caz, o parte din apa geotermală încălzire cu racordare indirectă
utilizând apele geotermale este acumulată într-un rezervor, de întrucât, în cea mai mare parte, apele
unde poate fi utilizată împreună cu apa geotermale sunt puternic mineralizate,
Valorificarea eficientă a energiei geo¬ răcită din instalaţia de încălzire pentru se recomandă separarea circuitului pri¬
termale în procese termice este condi¬ preparat apă caldă de consum, piscine mar (apa geotermală) de circuitul se¬
ţionată de adoptarea unor scheme balneotermale, sere etc. cundar (apa caldă din instalaţia de în¬
adecvate în care echipamentele să fie în fig. 4.8.14 este prezentată schema călzire) printr-un schimbător de căldură.
bine alese şi poziţionate judicios. instalaţiei geotermale de încălzire cu Schema unei instalaţii geotermale de
O clasificare a schemelor instalaţiilor reglare calitativă, în varianta cu acumu¬ încălzire cu racordare indirectă este
geotermale de încălzire se poate face lare de căldură. prezentată în fig. 4.8.15. Apa geoter¬
după: Apa geotermală care vine de la sursă mală de la sursă este trecută prin
- calitatea apei: se pot realiza instalaţii este amestecată în proporţia necesară schimbătorul de căldură, iar, după ce¬
cu racordare directă sau indirectă; cu apă răcită din instalaţia de încălzire darea căldurii în funcţie de natura ei şi
- raportul dintre cantitatea de căldură pentru a se obţine o temperatură de de condiţiile locale, poate fi, fie reinjec-
furnizată de sursa geotermală şi ne¬
cesarul de căldură solicitat de consu¬ 2
mator; se pot realiza instalaţii: 6
7
•fără acumulare de căldură (căldura &
furnizată de sursa geotermală aco¬
3
peră necesarul de căldură);
•cu acumulare de căldură (căldura 1 a
furnizată de sursa geotermală nu
acoperă necesarul de căldură); 5
•fără acumulare de căldură şi cu o 6
sursă termică de adaos montată în
paralel (căldura furnizată de sursa
geotermală nu acoperă necesarul xt
2
J; 4
de căldură).
- modul de asigurare a parametrilor
8 7
agenţilor termici la consumatorul de
încălzire prin reglare:
10-«-l
Wr
•calitativă;
•cantitativă. b
- natura sursei auxiliare: se realizează
scheme care folosesc căldura de la o Fig. 4.8.13. Schema instalaţiei geotermale de încălzire cu racordare directă
centrală termică, punct termic sau im¬ şi reglare cantitativă:
plementând o pompă de căldură. a. - variantă fără acumulare de căldură; b. - variantă cu acumulare de căldură;
1 - 5 - au semnificaţia de la fig. 4.8.11; 6 - consumator încălzire; 7 - piscină
4.8.6.1 Instalapi geotermale de balneotermală; 8 - rezervor de acumulare; 9 - evacuare la emisar; 10 - preparare
încălzire cu racordare directă apă caldă de consum sau alte utilizări.
Sunt instalaţiile cele mai simple şi, în
acelaşi timp, eficiente, întrucât energia 9 5
geotermică, după ce este folosită di¬
rect în corpurile de încălzire, poate fi
2
rf˙~ L4
valorificată în continuare de alţi consu¬
matori ca băile termale, sere sau chiar
xt 11 „ t l_
pentru irigaţii în agricultură. Aceste 1
scheme de instalaţii sunt utilizate, în [-
general, atunci când parametrii apei
8 7
geotermale satisfac consumatorul de
încălzire.
în fig. 4.8.13 sunt prezentate sche¬
1
u
mele instalaţiilor geotermale de încălzire
Fig. 4.8.14. Schema instalaţiei geotermale de încălzire cu racordare directă şi
cu reglare cantitativă în variantele fără
reglare cantitativă cu acumulare de căldură:
acumulare de căldură (4.8.13 a) şi cu
1 - 8 - au semnificaţia de la fig. 4.8.13; 9 - ventil automat cu trei căi de
acumulare de căldură (4.8.13 b).
amestec; 10 - evacuare la emisar; 11 - preparare apă caldă de consum sau
în varianta fără acumulare, cu ajutorul alte utilizări.
pompelor, apa geotermală este vehicu-
tată în zăcământ, fie dirijată pentru uti¬ 4.8.7.2 Dimensionarea instalapilor ţială a apei calde).
lizări la suprafaţă (agricultură, piscicul- Etapele de parcurs pentru dimensio¬ în care:
tură, balneologie). narea unei instalaţii de încălzire geoter- 0; - este temperatura nominală de întoar¬
Dacă potenţialul apei geotermale mală sunt: cere din instalaţia de încălzire.
este inferior celui solicitat de consuma¬ - stabilirea potenţialului termic al sursei - stabilirea temperaturii nominale de
torul de încălzire, pe circuitul secundar geotermale <PG , exprimat prin debitul ducere în instalaţia de încălzire 9d.
al consumatorului se poate prevedea, de căldură furnizat în condiţii nomi¬ Pentru aceasta, la instalaţiile prevăzu¬
în paralel, o sursă de adaos (centrală nale (se consideră o răcire a apei te cu centrală termică de vârf, rezultă:
termică sau pompă de căldură). geotermale sub 40°C);
- stabilirea parametrilor de temperatură [°C] (4.8.1)
4.8.7. Dimensionarea instalaţiilor la schimbătorul de căldură geoter- «;
geotermale mal, după cum urmează: în care:
agentul primar: av. = 40...60% (cota de participare la
Pentru dimensionarea instalaţiilor geo¬ •0' = temperatura iniţială a apei geo¬ vârf a sursei geotermale)
termale sunt necesare o serie de date termale ; - verificarea sarcinii termice orare de
referitoare la sursă şi la consumator. •0“ = 30...40 °C (temperatura finală încălzire la vârf, care are valoarea:
Datele referitoare la sursa geoterma- a apei geotermale);
lă sunt:
- debitul nominal de apă al sondei;
agentul secundar:
• = 8. = 0“ - (2... 4) °C (temperatura
0'2
< «r = 100 [W] (4.8.2)
- debitul minim de apă al sondei (pentru finală a apei calde); - determinarea puterii termice instalate
perioadele de consum redus); • = 01 - (2. ..4) °C (temperatura ini-
d"2 în centrala termică de vârf:
- temperatura apei;
- presiunea statică la capul de sondă;
- compoziţia chimică a apei;
- condiţii de preluare a apelor geoter¬
male după utilizare. 2
«4 8
Datele referitoare la consumator sunt:

- distanţa faţă de sondă; rd f 4
r4
- sarcina termică orară de încălzire;
——
- sarcina anuală de încălzire; ,
3 5 6 .10
- sarcinile termice pentru alte consu¬
'NM— 13
muri (preparare apă caldă de con¬ 11
1
sum, consumuri tehnologice etc.);
- sistemele de încălzire şi recomandări
asupra parametrilor de temperatură 12
ai agenţilor termici;
- regimul de funcţionare al consumatorilor. Fig. 4.8.15. Schema instalaţiei geotermale de încălzire cu racordare
indirectă:
4.8.7.1 Acoperirea sarcinii termice 1 - 5 - au semnificaţia de la fig. 4.8.11; 6 - schimbător de căldură; 7 - pompă
de încălzire pe circuitul secundar; 8 - consumator încălzire; 9 - sursa de adaos (centrală
Sarcina termică de încălzire, fiind in¬ termică); 10 - staţie chimică de tratare a apei; 11 - pompă de reinjecţie;
fluenţată în mod decisiv de condiţiile 12 - puţ de reinjecţie a apei; 13 - utilizări secundare (agricultură, piscicultură,
climatice exterioare, are un caracter balneologie) şi evacuare la emisar.
variabil şi sezonier. Cum sursa geoter-
mală furnizează, de regulă, la debit
constant, principala problemă pe care 1*1 Fig. 4.8.16. Diagrama curbei clasate anuale
o ridică sistemele geotermale este de a 11 [% ] a necesarului orar de căldură pentru
acorda regimul de funcţionare al sursei 100- un consumator urban:
cu sarcina termică de încălzire a con¬ 1 - necesar anual de căldură pentru încălzire
sumatorului. Rezolvarea se găseşte acoperit de centrala termică;
prin asocierea cu sursa geotermală a 80 2 - necesar anual de căldură pentru încălzire
1
unei surse termice auxiliare care să acoperit de sursa geotermală;
preia vârfurile de consum. 3 - necesar anual de căldură pentru apă caldă
60
Această sursă poate fi centrala ter¬ de consum acoperit de sursa geotermală.
mică, situaţie în care aceasta se nu¬
2
meşte centrală termică de vârf.
40
Conlucrarea dintre cele două surse,
la asigurarea necesarului de căldură
pentru încălzire, este exemplificată în 20
diagrama curbei clasate anuale a nece¬
sarului orar de căldură pentru clădiri de 3
[h/an]
\
locuit, din fig. 4.8.16. 0
8760
Din raţiuni economice şi funcţionale
10
se recomandă ca sursa geotermală să
se dimensioneze la circa jumătate din 20
sarcina termică de încălzire la vârf, 4>ac r [
funcţionând astfel ca sursă de bază pe '
durata sezonului de încălzire.
0VG (4.8.3)
<PVCJ = [W]
- dimensionarea echipamentelor din Adoptarea unui sistem de utilizare a
punctul termic geotermal şi centrala apelor geotermale pentru încălzire
termică de vârf (schimbătoare de căl¬ si apă caldă
dură, pompe, cazane, sistemul de
expansiune etc.);
- dimensionarea instalaţiilor interioare
de încălzire şi a reţelelor termice ex¬ Nu Soluţia
Realizează ecomomii
terioare; la costul căldurii? "M. nu se adoptă
- dimensionarea degazorului şi a
staţiei de tratare;
- dimensionarea conductei de trans¬ Da
port apă geotermală şi alegerea
pompelor staţiei de pompare;
- dimensionarea conductei de evacua¬ Realizează o durată
re apă geotermală la emisar sau la acceptabilă de recuperare Nu Soluţia
a investiţiilor prin economii nu se adoptă
instalaţia de reinjecţie. v. la costul căldurii? ,
4.8.8. Indicatori energetici

şi economici Da
Adoptarea unei soluţii de încălzire

geotermală se poate face atât la un
consumator nou cât şi la un consuma¬ Realizează durata cea mai Nu
redusă de recuperare
tor existent. a investiţiilor prin economii
Criteriul economic de bază care ho¬ costul căldurii? /
tărăşte adoptarea unui sistem de utili¬
zare a apelor geotermale pentru încăl¬ Da Efortul de investiţie Nu Soluţia
zire este costul căldurii. este suportabil? nu se adoptă
în cazul în care costul căldurii livrate ><
de sursa geotermală (prin intermediul
Da
întreprinderii de distribuţie) este mai
mare decât costul căldurii livrate de o Efortul de investiţie Da Soluţie
sursă termică tradiţională (centrală ter¬ este suportabil? adoptată
mică, termoficare), nu se va adopta so¬
luţia geotermală.
Nu
în cazul în care costul căldurii livrate
de sursa geotermală este mai mic de¬ Soluţia
cât costul căldurii livrate de o altă sur¬ nu se adoptă
să, se va adopta soluţia geotermală în
una din următoarele situaţii, enumerate Fig. 4.8.17. Schema logică pentru luarea deciziei de adoptare a instalaţiei
în ordinea de preferinţă: de încălzire cu ape geotermale.
- nu sunt necesare investiţii suplimentare
faţă de soluţia cu sursă tradiţională; •investiţia specifică aferentă economi¬
- investiţiile suplimentare pot fi supor¬ ei nete de combustibil /. [lei/tcc]; în care:
tate şi se recuperează prin econo-mii •durata de recuperare a cheltuielilor v - este durata de viaţă a sistemului
la costul căldurii, în timp scurt. de investiţie din economiile la costul geotermal.
Ca instrument de apreciere a oportu¬ căldurii n [ani]. în medie, se consideră v = 20 ani.
nităţii adoptării soluţiei geotermale pe Economia netă de combustibil Ec se Cu cât ic este mai redus, cu atât solu¬
considerente economice se poate folo¬ calculează ca diferenţa dintre consu¬ ţia geotermală este mai eficientă.
si schema logică din fig. 4.8.17. mul de combustibil în soluţia tradiţio¬ Durata de recuperare a cheltuielilor
Impunerea, din considerente de politică nală (centrală termică) şi consumul de de investiţie din economiile la costul
economică la nivel naţional, a adoptării combustibil în soluţia geotermală; căldurii se obţine din:
soluţiei geotermale, doar pentru că reali¬ acesta din urmă, include energia elec¬
/
zează economii de combustibil, deşi cos¬ trică de pompare şi combustibilul cen¬ n= [ani] (4.8.5)
tul căldurii nu este competitiv, necesită tralei termice de vârf. OanAC
subvenţionarea respectivelor pierderi ale Costul căldurii livrate în soluţia geoter¬ în care:
agentului economic. mală C se compune din: cheltuieli cu Qan - este cantitatea anuală de căldură
Eficienţa economică şi energetică a forţa de muncă, reparaţii, costul apei, livrată [MWh/an].
unei soluţii de încălzire geotermală se energia electrică, combustibilul sursei de AC = CrT- C [lei/MWh]
determină cu ajutorul următorilor indi¬ vârf, amortismente, taxe şi profit. unde:
catori şi indici specifici: Investiţia specifică aferentă economiei CCT - este costul căldurii livrate în soluţia
•cheltuielile de investiţie / [lei]; nete de combustibil se determină astfel: tradiţională (centrală termică). De
•economia netă de combustibil / regulă, este avantajoasă o soluţie
'c ~ [lei/tcc] (4.8.4) geotermală la care n < 5.
Ec [Wan]; V'EC
•costul căldurii livrate C [lei/MWh];
te în sistem constructiv convenţional, căldurii în spaţiul locuit, prin mijloace

4.9. încălzirea solară casele solare se disting printr-o arhitec¬ naturale bazate pe procesele funda¬
tură specifică caracterizată de raportul mentale de transfer de căldură şi masă
4.9.1. Utilizarea energiei solare dintre suprafaţa de captare a radiaţiei (conducţie, convecţie, radiaţie, difuzie),
solare Aps şi volumul spaţiului încălzit V. fără intervenţia unor echipamente spe¬
Energia solară se utilizează în sco¬ Pentru ca o construcţie să fie „con¬ ciale (pompe, ventilatoare).
puri gospodăreşti, fiind eficientă în pro¬ strucţie solară" este necesar să fie în¬ în funcţie de soluţiile tehnologice ela¬
cese vizând încălzirea spaţiilor sau/şi deplinită condiţia 0,04 s Aps/ V z 0, 12. borate până în prezent, se disting trei
prepararea apei calde de consum. O tipuri de sisteme pasive de captare a
analiză energetică şi economică care 4.9.2. Sisteme de încălzire radiaţiei solare utilizate pentru încălzi¬
pune în balanţă investiţiile făcute în a spaţiilor utilizând energia solară rea spaţiilor de locuit:
dotările speciale pentru captarea - sistem în direct cu circulaţia controla¬
energiei solare şi economia de energie Sistemele de încălzire utilizând ener¬ tă a aerului în sera captatoare (exem¬
în exploatare se impune de fiecare gia solară se pot clasifica în două prin¬ plu: sistem TROMBE-MICHEL, sistem
dată când se doreşte realizarea unui cipale categorii: sisteme pasive şi sis¬ ÎNCERC);
astfel de sistem. teme active. - sistem indirect fără circulaţia contro¬
întrucât cererea de energie termică Primele se caracterizează prin faptul lată în sera captatoare (exemplu:
nu coincide cu disponibilul de energie că încălzirea spaţiilor se face în mod sistem „SPAŢIU SOLAR");
solară, sistemele de încălzire solară au natural, fără intervenţia unui mijloc me¬ - sistem aport direct (exemplu: sistem
o răspândire mai mică. Astfel, în pe¬ canic care să producă circulaţia unui ET - elemente transparente).
rioada rece când necesarul de căldură agent termic. Primele două tipuri de sisteme pot fi
este mai mare, şi a cărui valoare creşte Sistemele active presupun existenţa aplicate la construcţia unor case noi de
o dată cu scăderea temperaturii exte¬ unor echipamente mecanice care să tip unifamilial conducând la reducerea
rioare, aporturile de căldură solară sunt producă circulaţia agentului termic importantă a consumului energetic
mai mici şi scad o dată cu reducerea care transportă căldura între elemen¬ pentru încălzire. Sistemul aport direct,
timpului de strălucire a soarelui. tele de captare şi spaţiul încălzit. eficient în varianta ET, implică rezolvări
Deoarece energia solară disponibilă Ambele sisteme au făcut obiectul arhitecturale speciale precum şi inter¬
este defazată cu 180° faţă de necesa¬ unor programe intense de cercetare venţii ale instalaţiei de încălzire auxilia¬
rul de căldură pentru încălzire, rezultă desfăşurate în diverse ţări: SUA, Fran¬ re care necesită un înalt grad de auto¬
ca importante măsurile de prevedere, ţa, Danemarca, Germania etc. în Ro¬ matizare. Instalaţia auxiliară de încălzi¬
în cadrul sistemului, a unei componen¬ mânia s-a desfăşurat o susţinută acti¬ re se poate realiza atât în varianta cla¬
te de acumulare a căldurii, a izolării su¬ vitate de cercetare în acest domeniu, sică cu agent termic lichid cât şi în
plimentare a construcţiei şi a prevederii în special în INCERC-Bucureşti, ICPET, varianta utilizării sobelor electrice cu
unor surse auxiliare. Facultatea de Instalaţii a UTCB, acumularea căldurii, în cazul în care se
Folosirea energiei solare ca sursă ICEMENERG, IPCT etc. dispune de tarif diferenţiat al energiei
termică impune pe lângă măsurile mai Procesul de captare şi conversie a electrice, asociat cu o putere instalată
sus menţionate şi o arhitectură aparte radiaţiei solare în căldură se bazează proprie adoptării acestui tarif.
a clădirilor, precum şi o orientare a lor pe utilizarea efectului de seră, specific Casele solare - sistem pasiv - repre¬
în raport cu poziţia soarelui pe bolta unor materiale transparente (sticla, po- zintă construcţii cu confort sporit care
cerească. Elementele de captare a licarbonat, plexiglas etc.) şi se realizea¬ implică investiţii superioare faţă de con¬
energiei solare vor trebui să fie orienta¬ ză prin sisteme specializate incluse sau strucţiile de locuit clasice. Costurile de
te pe cât posibil spre sud. nu în structura construcţiei solare. exploatare caracteristice acestor case
De asemenea, instalaţiile solare de Indiferent dacă sistemul de încălzire solare sunt sensibil reduse faţă de cele
încălzire, pentru a putea funcţiona în este pasiv sau activ el conţine o uni¬ specifice construcţiilor clasice. Caracte¬
bune condiţii, sunt asociate cu alte for¬ tate de stocare a căldurii provenite din rul conservativ energetic al acestor con¬
me de energie (eoliană, geotermală) captarea radiaţiei solare. Această uni¬ strucţii asociat soluţiei de utilizare efi¬
sau folosesc în compensaţie căldura tate este necesară întrucât sursa cientă a energiei mediului ambiant con¬
recuperată de alte surse (oameni, ilu¬ naturală de energie are o durată diurnă duce la reduceri importante ale consu¬
minat, aparate termice etc.). în ultimul limitată, în timp ce construcţia trebuie mului de căldură pentru încălzire în ra¬
timp s-au extins sistemele combinate încălzită permanent. Funcţia de stocare port cu construcţii similare realizate con¬
cu pompele de căldură, reuşind să îm¬ termică este asigurată fie prin echipa¬ form tehnologiilor clasice. De asemenea,
bunătăţească simţitor eficienţa termică mente specializate fie de către elemen¬ dotarea caselor solare cu elemente de
şi economică a instalaţiilor solare. tele de construcţii. construcţii cu funcţiuni inteligente, fixe
Analiza oportunităţii folosirii instalaţii¬ Sistemele pasive de încălzire utilizea¬ sau/şi mobile, conduce şi la eliminarea
lor solare de încălzire se face pe baza ză aerul din încăpere ca agent încălzi¬ disconfortului din sezonul cald, frecvent
unor factori ca: sarcina de încălzire, tor, iar sistemele active pot utiliza apa întâlnit în cazul caselor nesolare constru¬
energia solară de care se dispune, ca¬ sau aerul ca agent termic care transfe¬ ite în zona de şes. Promovarea unor ast¬
pacitatea sursei auxiliare, costul inves¬ ră căldura din zona de captare în cea fel de construcţii moderne şi ecologice,
tiţiei şi durata de recuperare a investi¬ de utilizare. în special, în zona de deal, care reclamă
ţiilor etc. De aceea se cere, ori de câte Sistemele de încălzire activă pot asigu¬ un sezon de încălzire prelungit, poate
ori se pune problema implementării ra şi producerea apei calde de consum. conduce la reduceri spectaculoase ale
unor astfel de instalaţii, să se aibă în consumului de combustibil pentru încăl¬
vedere atât partea tehnică (sistemul de 4.9.2.1 Sisteme pasive de încălzire zire şi la promovarea unor noi tehnologii
încălzire care se poate adopta) cât şi solară în domeniul instalaţiilor termice.
partea economică (cheltuielile de in¬ Sistemele pasive de încălzire conţin Principalele recomandări de ampla¬
vestiţii şi exploatare) precum şi econo¬ elemente specializate care captează sare şi conformare a construcţiilor în¬
mia de combustibil scontată. radiaţia solară, realizează conversia călzite în sistem pasiv sunt:
Faţă de clădirile conservative realiza- acesteia în căldură şi asigură transferul - clădirile de locuit dotate cu sisteme
pasive de încălzire solară se înca¬ fanta inferioară, se încălzeşte în con¬ polimetilmetacrilat - plexiglas);
drează în regimul de înălţime parter tact cu suprafaţa peretelui captator şi, - o folie de geam (către exterior) şi una
sau parter şi etaj; încălzit, intră în spaţiul de locuit; transparentă din material plastic
- sistemele pasive de încălzire solară se - prin convectie şi radiaţie de la supra¬ (către interior).
includ în faţadele verticale ale clădirilor faţa interioară a peretelui captator spre Sera captatoare se realizează sub
orientate, preferenţial, către sud; spaţiul de locuit. Acest flux termic este formă de ochiuri (module) fixe şi mobi¬
- se evită pe cât posibil amplasarea bal¬ transmis încăperii defazat cu câteva le, respectându-se condiţia ca suprafa¬
coanelor pe faţada sud a clădirilor do¬ ore faţă de momentul incidenţei pe ţa umbrită datorată ramei de fixare a
tate cu sisteme pasive de încălzire so¬ suprafaţa dinspre seră a peretelui. vitrajului să nu depăşească 5 %, din
lară sau retrageri ale faţadelor cu bal¬ Sistemul poate fi aplicat numai în suprafaţa de captare.
coane astfel încât să nu se producă zona energetică 0 a României. Ochiurile mobile sunt necesare pen¬
obstacole în calea radiaţiei solare; tru îndepărtarea prafului din spaţiul se¬
- se recomandă amplasarea încăperilor 4.9.2.1.2 Sistem pasiv tip ÎNCERC rei şi curăţirii feţei interioare a geamului
cu funcţiuni anexe (bucătării, băi, WC Sistemul are următoarea alcătuire dinspre seră.
etc.) la faţada nord a clădirilor dotate cu (fig. 4.9.2): La alegerea materialelor din care se
sisteme pasive de încălzire solară; Perete captator format din două realizează sera captatoare se ţine sea¬
- amplasarea clădirilor dotate cu siste¬ straturi: ma de proprietăţile termofizice ale
me pasive de încălzire solară trebuie - unul adiacent spaţiului de locuit, acestora în scopul înlăturării pericolului
să respecte condiţia de a nu se construit din cărămidă sau cărămidă de deteriorare datorită dilatărilor şi
umbri reciproc şi nici să nu fie afec¬ cu goluri cu grosimea de 0,30 m; contracţiilor care se produc în timpul
tate de umbre din partea unor obsta¬ - altul adiacent serei captatoare, con¬ funcţionării sistemului. Principalele pro¬
cole naturale sau artificiale din zonă. struit din BCA (beton celular autoclavi- prietăţi ale unor materiale folosite la
- amplasarea clădirilor de locuit dotate zat) tip GBN-35 cu grosimea de 0,15 realizarea serelor captatoare sunt pre¬
cu sisteme pasive de încălzire solară m a cărui suprafaţă exterioară este zentate în tabelele 4.9.2 şi 4.9.3.
nu se face în zone cu degajări de acoperită cu vopsea absorbantă mată. Fante - de formă dreptunghiulară -
praf, fum etc. Valorile coeficienţilor de absorbţie a pentru circulaţia aerului între spaţiul
radiaţiei solare de undă scurtă „a", de locuit şi sera captatoare prevăzu¬
4.9.2.1.1 Sistem pasiv pentru câteva culori, sunt prezentate în te cu clapete mobile.
tip TROMBE-MICHEL tabelul 4.9.1. Fantele de circulaţie a aerului se
Sistemul se distinge prin faptul că Sera captatoare construită dintr-un amplasează după cum urmează:
elementul captator este constituit de vHraj dublu, foarte bine etanşat în raport - fanta inferioară (de admisie a aerului
un perete masiv confecţionat din beton cu exteriorul şi amplasat la distanţă de din încăpere în spaţiul serei) este am¬
cu grosimea de circa 0,4 m, în faţa că¬ 0, 15 m faţă de peretele captator. plasată într-un plan perpendicular pe
ruia se află, la circa 0,1 m, un element Vitrajul dublu poate fi construit astfel: suprafaţa peretelui captator, la cca
transparent compus din două straturi - două foi de geam termopan; 0,05 m de planul pardoselii;
de geam, orientarea elementului capta¬ - două foi de geam (sticlă): una cu gro¬ - fanta superioară (de refulare a aerului
tor fiind spre sud. Suprafaţa expusă a simea de 3 mm, către spaţiul serei, şi cald în spaţiul de locuit) este ampla¬
peretelui captator este vopsită în negru cealaltă cu grosimea de maximum sată central în planul peretelui capta¬
mat pentru a se realiza o captare cât 5 mm, către exterior, distanţa dintre tor, la minimum 0,15 m şi maximum
mai bună a radiaţiei solare. în peretele geamuri fiind circa 20 mm; 0,5 m de planul tavanului, distanţa
captator sunt practicate două fante, - două folii transparente din material fiind măsurată de la latura superioară
una la partea inferioară iar cealaltă la plastic care îşi păstrează transparen¬ a fantei la planul tavanului.
partea superioară pentru a permite fur¬ ţa nealterată în timp (policarbonat, Dimensiunile recomandate ale fante-
nizarea căldurii prin convecţie către în¬
căpere (fig. 4.9.1). 7 1 6
r r Exterior
încălzirea încăperii se realizează pe IXt,
două căi: [/
- prin vehicularea aerului între spaţiul
păăăă
serei şi spaţiul de locuit. Aerul din spa¬ 4
1
W
ţiul de locuit intră în spaţiul serei prin
2 3-
Interior
Tc
[2\-3 Exterior
/ Interior
4
Convecţie Fig. 4.9.2. Sistem pasiv de încălzire
2' t
Radiaţie
solară tip ÎNCERC:
1 - perete captator; 2 - perete
1 cameră; 3 - strat adiacent din BCA
(beton celular autoclavizat); Fig. 4.9.3. Sistem pasiv de încălzire
4 - orificiu intrare aer; 5 - orificiu solară tip SPAŢIU SOLAR:
ieşire aer; 6 - plafon cameră; 1 - seră captatoare; 2 - ochiuri
/nooooo|: p<xxm>»3ax)ooixioa˙˙ V- îs.' mobile şi fixe; 3 - ferestre sau uşi.
7 - strat de vopsea absorbantă.
Fig. 4.9.1. Sistem pasiv de încălzire

solară tip Trombe-Michel: -
Tabelul 4.9.1 Valorile coeficienţilor de absorbtivitate a radiaţiei solare a
1- masivul din zidărie; 2 - perete Culoare bej gri, roşu maro albastru verde negru
vitrat; 3 - orificiu de intrare aer rece;
4 - orificiu de ieşire aer cald. a 0,47 0,67 0,7 1 0,75 0,77 0,92
lor pentru circulaţia aerului sunt: 4.9.2.1.3 Sistem pasiv în sezonul de încălzire se asigură în¬
- fanta inferioară are înălţimea de tip SPAŢIU SOLAR chiderea completă a vitrajului serei în
0,3 m şi lăţimea de 0, 12 m; Sistemul (fig. 4.9.3) se compune din: scopul realizării efectului de seră în
- fanta superioară are înălţimea de 0,2 Perete captator alcătuit dinlr-o parte orele cu soare. în spaţiul închis cuprins
m şi lăţimea de 0,3 m; opacă şi alta transparentă (ferestre, uşi). între peretele captator şi vitraj se reali¬
Soluţia tehnică de realizare a fantei Partea opacă este caracterizată de zează, în orice moment, o temperatură
inferioare este astfel concepută încât rezistenţa termică specifică corectată a aerului superioară temperaturii exte¬
să asigure pierderi de sarcină minime minimă R‘ = 1,2 m2-K/W, care se de¬ rioare. în orele cu soare, dacă tempera¬
pe traseul de circulaţie a aerului. termină conform „Normativului privind tura aerului din seră este superioară
Peretele captator se realizează sub calculul termotehnic al elementelor de temperaturii aerului din spaţiul locuit se
formă modulară, suprafaţa maximă a unui construcţii ale clădirilor." deschid ferestrele sau/şi uşile care
modul fiind de 6 m2. Prin modul se înţe¬ Suprafaţa peretelui captator adiacen¬ corespund cu spaţiul serei, asigurându-
lege elementul de captare a radiaţiei sola¬ tă spaţiului serei este acoperită cu se un flux termic de natură convectivă
re care are în componenţa sa două fante vopsea absorbantă mată. care reduce (sau anulează) fluxul termic
de circulaţie a aerului (fanta inferioară, res¬ Partea transparentă a peretelui cap¬ cedat de instalaţia de încălzire clasică.
pectiv fanta superioară). tator este reprezentată de ferestre (uşi) Pentru asigurarea confortului fiziolo¬
Pereţii captatori sunt de tip opac. duble mobile. gic, indiferent de valoarea temperaturii
între două module succesive se poate Sera captatoare construită dintr-un aerului din seră se deschid, concomi¬
amplasa o fereastră dublă sau triplă vitraj simplu realizat din sticlă cu tent, ochiurile mobile din componenţa
având parapetul executat din material grosime de 5 mm. vitrajului şi ferestrele sau/şi uşile încă¬
termoizolant. Sera captatoare se realizează din perilor adiacente spaţiului solar.
în orele cu soare din sezonul de în¬ ochiuri (module) fixe şi mobile astfel în¬ în sezonul cald, prin îndepărtarea
călzire se deschid ambele clapete pu- cât suprafaţa celor mobile să repre¬ ochiurilor mobile ale vitrajului serei se
nându-se în legătură spaţiul încălzit cu zinte minimum 60 % din suprafaţa to¬ evită supraîncălzirea spaţiului locuit.
spaţiul serei captatoare. Aerul din spa¬ tală a vitrajului, sera amplasându-se la Funcţionarea sistemului nu necesită
ţiul locuit pătrunde în spaţiul serei cap¬ o distanţă minimă de 1 m faţă de pere¬ dotarea cu elemente de comandă auto¬
tatoare şi capătă o mişcare ascensio¬ tele captator. matizate.
nală. Aerul cald rezultat este refulat în Soluţia tehnologică de realizare a în scopul facilitării pătrunderii aerului
spaţiul locuit. Amplasarea fantelor de serei captatoare asigură etanşarea cald din spaţiul serei captatoare în spa¬
absorbţie şi refulare a aerului în planuri acesteia la precipitaţii (ploaie, zăpadă ţiul de locuit, pe de o parte, şi pentru
perpendiculare reciproc conduce la re¬ etc). De asemenea, soluţia tehnologică evitarea pătrunderii aerului viciat din
alizarea unei mişcări turbulente a aeru¬ ţine seama de încărcarea cu zăpadă bucătării, băi, WC-uri etc, pe de altă
lui în sera captatoare. în orele fără soa¬ sau/şi de efectele datorate unor preci¬ parte, se asigură evacuarea aerului vi¬
re, clapetele cu care sunt prevăzute pitaţii abundente (grindină) care să pe¬ ciat din aceste spaţii prin sisteme de
fantele de circulaţie a aerului se închid ricliteze integritatea serei. ventilare naturală organizată sau siste¬
pentru a se evita efectul de termosifon Introducerea aerului proaspăt nece¬ me de ventilare mecanică.
invers, care ar conduce la pătrunderea sar realizării confortului fiziologic se asi¬
unui debit de aer cu temperatura infe¬ gură prin deschiderea ochiurilor mobile. 4.9.2.1.4 Aspecte comune
rioară aerului din spaţiul încălzit. Se recomandă ca, în perioada caldă sistemelor pasive ÎNCERC
Prin asigurarea închiderii şi deschi¬ a anului, să se asigure deschiderea tu¬ şi SPAŢIU SOLAR
derii automate a fantelor de circulaţie a turor ochiurilor mobile în scopul venti¬ Sera captatoare din structura ambe¬
aerului se obţine eficienţa energetică lării spaţiului serei. lor sisteme se proiectează şi execută
maximă a sistemului.
Condiţia de deschidere a fantelor este Tabelul 4.9.2. Proprietăţile materialelor utilizate la realizarea serelor captatoare
dată de inegalitatea:
°c, Material Polimetil-
%-ea*8
iar condiţia de închidere a fantelor este Proprietate
Sticlă Policarbonat
metacrilat
dată de inegalitatea:
Temperatura maximă [°C] 204 l IO.. . 132 82...88
ep- eas 5 °c>
în care: Coeficient de dilatare [cm/cm-KTO-6] 72,4 67,5 73,8
6p - este temperatura suprafeţei absor¬
bante a peretelui captator, măsu¬ Grosime [mm] 3,00 3,00 3,00
rată într-un punct situat la înălţi¬
Masa corespunzătoare grosimii
mea de 0,5 m deasupra laturii su¬ 8,00 3,80 3,70
perioare a fantei inferioare, în zona [kg/m2]
centrală a peretelui captator; Coeficient de transmisivitate
0,83. ..0,85 0,82...0,89 0,89
0a - temperatura într-un punct amplasat la incidenţă normală (-)
pe suprafaţa interioară a peretelui
captator, corespunzător punctului
care măsoară temperatura 6 . Tabelul 4.9.3. Densitatea şi coeficientul de dilatare pentru materialele
în perioada caldă a anului, ambele utilizate la serele captatoare
clapete vor fi închise etanş, indiferent Materialul Lemn esenţă Lemn esenţă
de valorile temperaturilor 0p şi 0g. Oţel Aluminiu
Proprietate tare moale
Densitate [kg/m3] 7 210 2 740 370... 1 120 350...740
Coeficient de dilatare
12,1 25,0 2,0...9,6 2,0. ..9,6
[cm/cm-K- IO-6]
astfel încât să se asigure securitatea 4.9.2.1.5 Determinarea performanţelor puse în valoare atât de soluţia con¬
atât a locatarilor cât şi a zonei din ime¬ sistemelor pasive structivă cât şi de condiţiile climatice
diata vecinătate a construcţiei dotate de încălzire solară exterioare proprii zonei geografice în
cu sisteme pasive de încălzire solară. Clădirile dotate cu sisteme pasive care se amplasează clădirea. Rezultă
Se recomandă ca la proiectarea clă¬ de încălzire solară fac parte din cate¬ că dotarea unor clădiri cu sisteme pa¬
dirilor de locuit prevăzute cu sisteme goria construcţiilor cu caracteristici sive de captare a radiaţiei solare con¬
pasive de încălzire solară, valorile re¬ conservative din punct de vedere e- duce la reducerea consumului de căl¬
zistenţelor termice specifice ale ele¬ nergetic. dură pentru încălzire în raport cu o
mentelor de construcţii (opace sau Acestea sunt caracterizate de consu¬ clădire conservativă similară.
transparente) altele decât cele solare, muri energetice reduse pentru încălzi¬ Performanţa energetică a sistemelor
să fie cel puţin egale cu cele prevă¬ rea spaţiului locuit, faţă de construcţii pasive de încălzire solară este definită
zute în Normativul C 107/1. similare în varianta convenţională. de următoarele mărimi:
Se recomandă ca elementele mobile în general, clădirile cu caracteristici - eficienţa energetică care reflectă redu¬
de închidere (uşi, ferestre) să fie prevă¬ energetice conservative se disting de cele cerea pierderilor exergetice anuale ale
zute cu garnituri de etanşare. convenţionale prin următoarele elemente: unei clădiri dotate cu sisteme pasive
în cazul ambelor sisteme se reco¬ - protecţie termică superioară; de încălzire solară în raport cu o clădi¬
mandă ca elementele de construcţii in¬ - control îmbunătăţit al ventilării spa¬ re similară (cu aceeaşi conformare şi
terioare să asigure o capacitate termi¬ ţiului încălzit; rezistenţă termică a elementelor de în¬
că specifică minimă de 800 kJ/m2-K cu - funcţionarea automatizată a sursei de chidere perimetrală), dar lipsită de
referire la suprafaţa de captare a radia¬ căldură şi contorizarea consumului dotări solare;
ţiei solare. Asigurarea microclimatului de căldură; - indicele specific de economie de com¬
interior se realizează, în principal, cu - utilizarea raţională şi eficientă a exer- bustibil care reprezintă economia de
ajutorul sursei clasice de încălzire, sis¬ giei mediului înconjurător. combustibil pentru încălzire raportată la
temul pasiv contribuind la reducerea Clădirile dotate cu sisteme pasive de suprafaţa de captare a radiaţiei solare.
consumului de combustibil necesar în¬ încălzire solară au în componenţa lor Determinarea mărimilor menţionate
călzirii clădirii. elemente specializate de captare şi permite proiectantului să decidă dacă
în perioadele de introducere a aerului conversie a radiaţiei solare în căldură, adoptarea soluţiei de casă solară se
proaspăt, se întrerupe alimentarea cu acestea contribuind la reducerea con¬ justifică din punct de vedere econo¬
căldură de la sistemul clasic. sumului de căldură pentru încălzire pro¬ mic. Criteriul de decizie îl constituie
De asemenea, în perioadele în care priu clădirilor. durata de amortizare a investiţiei su¬
în spaţiul de locuit se introduce aer în funcţie de soluţia constructivă, ele¬ plimentare datorată sistemelor pasive
cald datorat sistemelor pasive, cu tem¬ mentele de captare a radiaţiei solare de încălzire.
peratură superioară celei a aerului reprezintă fie bariere termice, fie surse Algoritmul de calcul este cel din
interior, elementele de control şi regla¬ de flux termic care se adaugă celui lucrarea „Ghid pentru calculul consu¬
re reduc fluxul termic al sursei clasice cedat de sursa clasică în scopul realiză¬ mului de căldură al clădirilor dotate cu
de încălzire. rii condiţiilor de confort termic impus. sisteme pasive de încălzire solară",
Cele două funcţiuni menţionate sunt elaborată de către INCERC-Bucureşti.
21" 22° 23" 24’ 25" 26" 27" 28" 29"
Sighetu
/ \Ml|dăuţi
ZONA 0
-j>r‘ O Bc toŞani
Man 9i
Baia Mare \C Suceava ZONA I
Câmpulung
Moldovenesc
Dej ZONA II
4 7° radea (•TârhuNe. m(
ilău laşi 47°
V
CluLWapo :a Xf Huşi
Neamp
45 ’Târgi Mureş
lazlău acău
46° L—f˙Arad ZQNA II Târ

Ocna
:˙Bârla<
Sânnicdlâu' 16°
Deva O 7 OSibk WTecuci

(- I' K Făgăraş
O Braşov
Odobeşt •1 Ga aţ
ZONA I
\ZONA II y
•Caranseb' ;ş
mnicu
Tulcea
,, _i
burtea df Câr˙pin Sărat/
45° K jravita
Râ mnid Vâlcea T.eV «
ioieşti . Sntu
C7Tir gu |
) Drobera
Târgpyiste ZONA II Gheorghe
Piteşii
fi rnu Severin
Med jidia
(V) Slatina jcureşti
44° .Neg ’u.Votlă ]C< nstanţa
P Caracal
.•/Mar galia
44°
Giurgiu A /
nicea ,
2r 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°
Fig. 4.9.4. Zonarea energetică a României.

4.9.2. 1.5. 1 Potenţialul energiei solare mativului în vigoare C 107);

OS=86’4GVNS(1-EU)-VNI2
Este remarcat prin intermediul zonării na - numărul mediu de schimburi de
energetice a teritoriului României (fig. aer cu exteriorul care asigură con¬ [kJ/an] (4.9.4)
4.9.4). Datorită influenţei radiaţiei diţiile de confort fiziologic [s-1]; unde:
solare asupra elementelor de construc¬ p - densitatea aerului la temperatura N12 - este numărul anual de grade-zile
ţii rezultă o reducere a numărului de interioară [kg/m3]; de calcul corespunzător tempe¬
grade-zile de calcul. S-a ţinut aici sea¬ cp - căldura specifică a aerului la pre¬ raturii interioare medii a casei so¬
ma de factorul de conversie geometri¬ siune constantă [J/kg-K]. lare, determinat conform „Ghid
că datorat, pe de o parte, unghiului de 2. - în funcţie de soluţia de proiect se pentru determinarea necesarului
înălţime a Soarelui deasupra planului propun câteva valori, tehnic posi¬ de căldură de calcul şi al nece¬
orizontal şi, pe de altă, parte intervalu¬ bile, pentru suprafaţa de captare a sarului de căldură al construcţii¬
lui azimutal de amplasare a elemente¬ radiaţiei solare A (care verifică lor “ - Partea a ll-a Numărul
lor de captare a radiaţiei solare. dubla inegalitate din § 4.9.1) şi se anual de grade-zile.
Pe teritoriul României se evidenţiază determină valorile corespunzătoa¬ 6. - Se determină indicele specific de
trei zone de eficienţă energetică, sen¬ re ale coeficientului adimensional x economie de combustibil „/“ cu re¬
sibil diferenţiate, în interiorul cărora cu relaţia: laţia:
dispersia indicelui de reducere a nu¬
x = 5,2- A» i = 4,78 10~5 Eu-Oş
mărului de grade-zile de calcul este (4.9.2)
nesemnificativă.
Astfel zona 0, care coincide practic 3. - Din diagramele din fig. 4.9.5 sau [kgcc/m2an] (4.9.5)
cu litoralul Mării Negre, beneficiază atât 4.9.6, corespunzătoare sistemului 7. - Se determină economia anuală de
de un număr redus de grade-zile de cal¬ pasiv ales, se determină în funcţie combustibil convenţional realizată de
cul cât şi de o intensitate semnificativă de valorile x rezultate, valorile casa solară faţă de casa similară lip¬
a radiaţiei solare, astfel încât indicele de eficienţei energetice teoretice E$, sită de dotări solare cu relaţia:
reducere a consumului de căldură pen¬ utilizându-se curba de calcul „C“. C = i Ap$ [kgcc/an] (4.9.6)
tru încălzire are valoare maximă. în fig. 4.9.5 curba „C“ este caracte¬ Se poate considera că, în cazul siste¬
Cea de a doua zonă, notată pe hartă ristica unei suprafeţe absorbante ne¬ mului pasiv tip ÎNCERC, sunt accepta¬
ca zona I, beneficiază, spre deosebire umbrite, acoperită cu vopsea negru bile valori ale indicelui specific de eco¬
de zona 0, de durate mult mai mari ale mat şi a unei suprafeţe vitrate formate nomie de combustibil valori cuprinse
perioadei de încălzire, capetele acesto¬ din două foi transparente a căror trans- între 14 şi 18 kgcc/m2-an, iar în cazul
ra cuprinzând lunile de primăvară şi misivitate este afectată de depunerile sistemului tip SPAŢIU SOLAR valori cu¬
toamnă caracterizate de intensităţi sem¬ normale de praf sau alte impurităţi. prinse în intervalul 11... 16 kgcc/m2-an.
nificative ale radiaţiei solare. Această în fig. 4.9.6 curba „C“ este caracte¬
zonă cuprinde, practic, regiunile subcar¬ ristica unei suprafeţe absorbante ne¬ 4.9.22 Sisteme active
patice precum şi zonele montane. umbrite acoperită cu vopsea negru mat de încălzire solară
Zona II reprezintă zona de şes, ca¬ şi a unei suprafeţe vitrate formată din- Sistemele active de încălzire solară
racterizată de performanţe energetice tr-o foaie de geam a cărei transmisivi- implică existenţa unor sisteme mecani¬
care nu diferă sever de cele ale zonei tate este afectată de depunerile nor¬ ce de circulare a unui agent termic
I, dar care se situează cu circa 20 % male de praf sau alte impurităţi. purtător de căldură între zona de cap¬
sub cele caracteristice acesteia. Pentru alte culori decât cea neagră tare şi transformare a energiei solare în
Zonarea energetică prezentată în fig. din aceleaşi diagrame, se pot determi¬ căldură şi zona de utilizare a acesteia.
4.9.4 nu se referă la valorile indicelui na eficienţele energetice teoretice co¬ Dat fiind caracterul aleatoriu al ener¬
specific de economie de combustibil, respunzătoare. giei solare este necesar ca aceste sis¬
ci la gradul de acoperire energetică pe 4. - Se determină eficienţa energetică teme să fie prevăzute cu sursă auxilia¬
care-l pot asigura sistemele pasive de a sistemului E , cu relaţia: ră, cu reglare automată, în funcţie de
încălzire solară. EU=U-ES (4.9.3) cerinţele consumatorului.
în care: Aceste sisteme au o structură destul de
4.9.2. 1.5.2 Elemente de calcul u = 1 pentru sistemul ÎNCERC; diversă, neconvenţională, în funcţie de:
Succesiunea calculelor necesare de¬ u = 0,85 pentru sistemul SPAŢIU SOLAR. - agentul termic utilizat:
terminării economiei anuale de com¬ 5. - Se determină pierderea exergetică •aerul sau
bustibil este: a casei solare cu Gs:
1. - Pe baza soluţiei tehnice de proiect se EsH
0,32
determină fluxul termic specific volu- 0,32 Es H 0,28
mic disipat către exterior, al clădirii 2 2
0,20 0,24
nesolare similară cu clădirea solară, 0,24
C
0,20 / / /
GvNS'• 0,20 0,16 /
/
0,16 0,12
G»s " V RP’ + na
• '
P CP [W/m3-K]
0,12 22 0,08
0,08 0,04
(4.9.1) 0,0 x [-]
0,04
în care: x[-] 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
V - este volumul spaţiului încălzit [m3]; o.o
0,0 0,1 0,3 0,5 0,7 0,9 1,1
Fig. 4.9.6. Eficienţa energetică
AT - suprafaţa anvelopei clădirii inclu¬ Fig. 4.9.5. Eficienţa energetică a sistemului SPAŢIU SOLAR în
siv pardoseala peste subsol sau
sol [m2];
a sistemului ÎNCERC în funcţie funcţie de culoarea suprafeţei
de culoarea suprafeţei absorbante: absorbante:
ftp - rezistenţa termică specifică medie C - negru mat; 1 - albastru, verde; C - negru mat; 1 - albastru, verde;
a elementelor de construcţii peri-
metrale [m2-K/W] (conform nor-
2 - maro; 3 - gri, roşu; 4 - bej mat. 2 - maro; 3 - gri, roşu; 4 - bej mat.
•apa; este realizată din captatoare plane, cu de 10 m3. Circuitul primar alimentează
- sursa auxiliară: absorbţie, amplasate pe faţada sud, şi un al doilea circuit secundar pe cir¬
•clasică, înclinată la 70 ° faţă de orizontală. în cuitul căruia se află un boiler orizontal
•pompă de căldură, circuitul captatoarelor se află schimbă¬ cu volumul de 1500 I pentru furnizare
•căldură reziduală sau toarele de căldură cu plăci „TRAP" de apă caldă de consum. Sursa auxili¬
•apă geotermală; produse de Tehnofrig Cluj-Napoca, ară pentru al doilea apartament este
- tipul de stocare a căldurii: amplasate la subsolul clădirii. Prin cir¬ constituită de rezistenţe electrice care
•sensibil sau lent; cuitul captatoarelor solare circulă o so¬ suplimentează încălzirea aerului cald
•scurtă, medie sau lungă durată; luţie antigel. Corpurile de încălzire din preparat cu ventiloconvectoare.
- sistemul de livrare a căldurii în spaţiul încăperile primului apartament sunt ali¬ Cu toate că performanţa energetică a
încălzit. mentate de agentul secundar pe circu¬ sistemelor active este superioară celei
Cercetările efectuate în România, în itul căruia sunt intercalate două rezer¬ caracteristice sistemelor pasive, cos¬
acest domeniu, au implicat şi realizarea voare de acumulare cu volumul total turile ridicate ale instalaţiei limitează, în
unor obiective concrete cum ar fi: prezent, aplicarea sistemelor active de
- casa solară de la Neptun realizată de încălzire solară la construcţiile de tipul
către ICPET (captatoare solare plane, cp hotelurilor.
SJayxfD
cu golire în orele cu temperaturi ex¬ AD TO
terioare negative); Vac
- casa solară CS-2 - Câmpina fig. 4.9.7 Gp Ap
(captatoare solare plane, cu agent
Gs Ginc i.ee,
--PEr*
termic apă şi antigel) şi casa solară SCHI ©
CS-3 (fig. 4.9.8) din Bucureşti (capta¬ PI
Fig. 4.9.7. Casa solară CS2 Câmpina: V
toare solare plane dublu servici: pen¬
A - suprafaţă de captare;
rmm*
tru încălzirea casei utilizează aer cald, V
iar pentru producerea apei calde de SCH - schimbător de căldură;
consum utilizează agent termic apa), Vac - rezervor de acumulare,
realizate de către ÎNCERC. Slaux - sistem de încălzire auxiliar; Fig. 4.9.8. Casa solară CS3 -
Casa solară CS2 (P+1E) - Câmpina, SI - sistem de încălzire, Gp - pompă ÎNCERC Bucureşti:
realizată în 1978, este compusă din 2 de circulaţie agent termic primar; A - suprafaţă de captare;
apartamente de 4 camere, fiecare din Gs - pompă de circulaţie agent V - ventilator; USR - unităţi de stocaj
apartamente cu suprafaţa de 65 m2. termic secundar; Ginc - pompă de termic în roci; PI - pereţi interiori cu
Suprafaţa de captare Ap, de 70 m2 circulaţie agent termic încălzire. goluri; PE - pereţi exteriori cu goluri.
termediul schimbătoarelor de căldu¬ cât mai ridicat al gazelor de ardere,

4.10. Instalaţii de încălzire ce ră, denumite „recuperatoare"; prin proiectarea corespunzătoare a
utilizează căldura recuperată - la care temperatura sursei este mai recuperatorului;
mică decât temperatura agentului - stabilirea unor parametri de exploata¬
4.10.1. Clasificarea sistemelor termic obţinut prin recuperare, caz în re a recuperatorului care să asigure o
de recuperare a căldurii care transferul termic se realizează durată de viaţă normală a acestuia
cu pompe de căldură. (evitarea pericolului de corosiune da¬
Un sistem de recuperare a unei sur¬ După criteriul 3, sistemele de recu¬ torată condensării vaporilor din ga¬
se energetice se compune din: perare cele mai întâlnite sunt de tipul: zele de ardere);
•sursa termică - locul unde se află înma¬ - gaze de ardere - apă şi gaze de - neadoptarea de surse auxiliare (cen¬
gazinată, se produce natural sau poate ardere - aer; trală termică de vârf), valorificarea re¬
fi obţinută printr-un proces tehnologic, o - aer - aer şi aer - apă; sursei putând acoperi integral sarcina
formă de energie sau un purtător de - apă - apă. termică a consumatorului la parame¬
energie (ex: gazele fierbinţi provenite de Consumatorii de căldură care utili¬ trii uzuali ai agentului termic
la procesele de ardere a combustibililor, zează căldura recuperată sunt instala¬ (95/75 °C, 115/75 °C, 150/70 °C);
aerul cald evacuat din instalaţiile de ţiile de: - prevederea mai multor unităţi de
ventilare, apele tehnologice provenite de - încălzire a clădirilor (cu corpuri de recuperare, în paralel, pentru prelua¬
la răcirea utilajelor, solul şi apa încălzite încălzire sau cu aer cald); rea variaţiilor sarcinii termice de în¬
de către Soare etc.); - încălzire tehnologică; călzire a consumatorului;
•recuperatorul de căldură - elementul - preparare a apei calde de consum. - prevederea mai multor unităţi de re¬
principal al instalaţiei cu rol de a cap¬ cuperare, în serie, pentru a recupera
ta şi folosi raţional energia secundară; 4.10.2. Recuperarea căldurii cât mai mult din potenţialul termic al
•consumatorul de căldură - punctul din gazele de ardere gazelor.
final al instalaţiei în care căldura re¬
cuperată este utilizată pentru acope¬ 4.10.2.1Recomandări privind 4.10.2.2 Caracteristicile sursei
rirea nevoilor energetice. recuperarea căldurii din gazele de căldură
Sistemele de recuperare a căldurii se de ardere Sursa de căldură este constituită de:
clasifică după următoarele criterii: Pentru utilizarea cât mai eficientă a - gazele evacuate din procese tehnolo¬
1. modul de repartizare a căldurii recu¬ căldurii recuperate din gazele de arde¬ gice, în principal, de la cuptoare;
perate între sursă şi utilizatori; re se impune: - gazele evacuate de la cazanele de în¬
2. nivelurile relative de temperatură ale - cunoaşterea parametrilor de exploa¬ călzire.
sursei şi ale utilizatorului; tare a resursei (temperatura şi com¬ Caracteristicile gazelor evacuate de
3. natura agenţilor termici, de o parte, şi, poziţia gazelor de ardere, debitul dis¬ la cuptoare, care prezintă interes pen¬
de alta, a recuperatorului de căldură. ponibil, regimul de furnizare) în sco¬ tru procesul de recuperare a căldurii
După criteriul 1, sistemele se cla¬ pul utilizării echipamentului cel mai sunt: temperatura, debitul, compoziţia
sifică astfel (fig. 4.10.1): indicat pentru recuperarea căldurii; şi regimul de furnizare.
- cu recuperare internă, unde căldura - amplasarea recuperatoarelor de căl¬ Domeniile uzuale de variaţie ale
recuperată este folosită în procesul dură în imediata apropiere a utilajelor acestor parametri sunt:
tehnologic originar (recirculare), ca, care produc gazele de ardere în sco¬ •temperatura: 200 ... 600 °C;
de exemplu,încălzirea aerului de ar¬ pul folosirii resursei la nivelul maxim •debitul: 1000 ... 20000 m3„/h;
dere la cuptoare; de temperatură (montare în coşul de •compoziţia: gaze cu sau fără sulf; ga¬
- cu recuperare externă, unde căldura fum, montare pe un canal de by-pass ze cu sau fără funingine sau cenuşă
recuperată este folosită în afara pro¬ pe traseul gazelor de ardere); zburătoare; gaze cu sau fără praf;
cesului, ca de exemplu încălzirea în¬ - alegerea tipului de recuperator reco¬ •regimul de furnizare: continuu sau
căperilor cu căldura recuperată de la mandat în situaţia dată ţinând cont de intermitent.
cuptoare; avantajele specifice ale recuperatoarelor
- mixte, combinate. acvatubulare (stabilitate în funcţionare,
După criteriul 2, sistemele de recu¬ soluţie constructivă compactă, întreţine¬ 9'' 9*
perare se împart astfel (fig. 4.10.2): re şi curăţare uşoară a suprafeţelor de R R
- la care temperatura sursei este mai pe partea de gaze) şi ale recuperatoare¬ es 9c
m
//////////
mare decât temperatura agentului
termic obţinut prin recuperare, caz în
care transferul termic se face prin in-
lor ignitubulare (consum redus de metal,
debite de căldură mari);
- răcirea cu un ecart de temperatură
ec w/fîy////.
es 11
YZZZY//
®0 oO
S a b
Ei Ee
Fig. 4.10.2. Tipuri de recuperare
R /Ş t a căldurii In funcţie de nivelurile de
-1 ,R
temperatură ale sursei şi
c
Ei
W- Er
consumatorului:
a - recuperare cu schimbătoare de
Er" b
căldură (6S > &c); b - recuperare cu
a
pompe de căldură (6s < 6J;
Fig. 4.10.1. Tipuri de recuperare a căldurii în funcţie de modul de - temperatura sursei; 6c - tempe¬
repartizare a căldurii între sursă şi utilizator
0s
ratura agentului termic obţinut prin
a - recuperare internă; b - recuperare externă; recuperare, la consumator;
S - sursa; R - recuperatorul; C - consumatorul extern; Ei - energia intrată; E. - energie recuperată;
Ee - energia ieşită; Er - energia recuperată. R - recuperator.
4.10.2.3 Recuperatoare de căldură sunt realizate din oţeluri obişnuite. ra gazelor, la ieşirea din cazanul recu-
Recuperatoarele de căldură din ga¬ Pentru preîntâmpinarea pericolului perator, să se situeze deasupra tempe-
zele de ardere sunt echipamente şi in¬ de corosiune se impune ca temperatu- raturii punctului de rouă al vaporilor de
stalaţii complexe, execuţia lor fiind di¬
ferenţiată în funcţie de caracteristicile
4 l 3 5 7 6
gazelor de ardere. /
Astfel: 5
- recuperarea de căldură din gazele de
ardere evacuate de la cazanele de
i'
încălzire se realizează cu cazane cu
condensaţie (capitolul 6.2.7);
- recuperarea de căldură din gazele de
ardere evacuate de la cuptoare se
realizează, în general, cu instalaţii
complexe, denumite generic cazane 2
+T
1
recuperatoare. a b
Fig. 4.10.3. Cazan recuperator pentru apă caldă:
4.10.2.4 Cazane recuperatoare pentru
a - secţiune transversală; b - secţiune longitudinală;
producere de apă caldă sau fierbinte
1 - intrare gaze de ardere; 2 - evacuare gaze de ardere; 3 - intrare apă;
Cazanele recuperatoare au, în gene¬
4 - ieşire apă caldă; 5 - corpul recuperatorului; 6 - pereţi transversali (şicane);
ral, soluţiile constructive ale cazanelor
7 - izolaţie termică.
cu combustibili clasici, având deosebi¬
rea că, atunci când gazele de ardere
5
nu au o temperatură foarte ridicată
(sub 800 °C), nu se mai utilizează in¬ tîî 5
2
cinta de radiaţie (focarul din soluţia
1
ttt 5
clasică), întregul cazan fiind format din 2 7 1 tîî
a
/
drumuri convective. î
n L3
După drumul parcurs de cele două /
fluide de lucru: apa care se încălzeşte /
T 6
şi gazele de ardere care cedează căl¬ 2
dura, cazanele pot fi ignitubulare sau 6~*" G î
acvatubulare. 6 tîî
4
Cazanele recuperatoare ignitubulare V3
îtî
sunt alcătuite dintr-un fascicul de ţevi 43 4
netede prin care circulă gazele de arde¬
a b c
re. Ţevile sunt prinse la capete în plăci
tubulare, prin mandrinare sau sudură. Fig. 4.10.4. Racordarea cazanelor recuperatoare ignitubulare pe traseul
Cazanele se execută cu unul sau mai gazelor de ardere:
multe drumuri de gaze, în funcţie de a - cazan cu un drum de gaze, montare verticală;
ecartul de temperatură disponibil pe b - cazan cu un drum de gaze, montare orizontală;
partea gazelor de ardere. c. - cazan cu două drumuri de gaze, montare orizontală;
Un cazan recuperator ignitubular cu 1 - cazan recuperator; 2 - coş de fum sau canal de gaze de ardere;
două drumuri pentru gazele de ardere 3 - clapetă; 4 - intrare gaze de ardere; 5 - ieşire gaze de ardere, după
şi şicane pe circuitul apei este prezen¬ recuperator; 6 - intrare apă; 7 - ieşire apă.
tat în fig. 4.10.3.
Aceste recuperatoare au volum mare 8 8
1 1 8 8 1
de apă, cu posibilităţi mari de acumu¬ 4 4
VJ ttt L iV"\
lare a căldurii şi variaţii mici ale tempe¬
(=˙3 1 6˙r —
a
raturii apei la fluctuaţiile de debite şi 6-— 6*-+C
temperaturi ale gazelor de ardere. Mo¬ l
a
dul de racordare a acestor recupera¬ 2'
toare de căldură pe traseul gazelor de 2˙
ardere este prezentat în fig. 4.10.4. 2
Cazanele recuperatoare acvatubulare
sunt execulate cu serpentine simple,
—
duble sau sub formă de panouri convec¬ 5—ţp
tive în U, S, M, aşezate în linie sau decalat
într-un canal din zidărie sau din tablă (fig.
5˙ 3
5
3 i fttr
3
1î 1 1 3
I ttt I
4.10.5); prin ţevi circulă apa, iar în exterior 7 7 7 7
gazele de ardere. Distribuitorul la intrare şi a b c d
colectorul la ieşire, plasate întotdeauna în
Fig. 4.10.5. Cazane recuperatoare acvatubulare:
afara canalului de gaze, asigură prinderea
a - cazan cu serpentine cu ţevi paralele b - cazan cu serpentine cu ţevi
serpentinelor.
convergente; c - cazan cu serpentine duble; d - cazan cu panouri convective;
Cazanele recuperatoare româneşti
1 - corpul recuperatorului; 2 - serpentină cu apă; 3 - distribuitor; 4 - colector;
(VULCAN Bucureşti, IUC Ploieşti, CUG
5 - intrare apă; 6 - ieşire apă; 7 - intrare gaze de ardere; 8 - ieşire gaze de
Cluj Napoca etc.) sunt concepute pen¬
ardere.
tru recuperarea căldurii sensibile şi
_
apă (60...70 °C), pentru gazele proveni¬

te din arderea combustibilului gazos, şi 0
deasupra temperaturii punctului de [kW]
Jkcal/h]
rouă acid (120...150 °C), pentru gazele x 103
provenite din arderea combustibilului 300
260
lichid cu conţinut de sulf de peste 2 %. 240
Caracteristicile tehnice ale unor jL-aicro
260 220
cazane acvatubulare româneşti pentru 200
agent termic apă caldă 95/75 °C sunt
prezentate în tabelul 4.10.1, iar carac¬
teristicile tehnice ale cazanelor ignitu-
220 180
160 %=6C 0 °C . 4-
180 -\
bulare sunt date în tabelul 4.10.2. 140 \/ \ -5,
î
Domeniile economice de utilizare a
recuperatoarelor de căldură de capaci¬
140 120
3i=O)0JC /y
& v-
100
tate mică sunt indicate în fig. 4.10.6,
pentru cazanele acvatubulare şi în fig. 104'5lo˙ 80
4.10.7, pentru cazanele ignitubulare. 60
Pentru cazul gazelor de ardere pro¬
60 te;i=2oo °c
40 IP
venite din combustibil lichid, valorile
debitelor de căldură recuperată sunt
cu 10...15 % mai mici decât valorile
20 20
0
=20cro—
1
h 2
°C
3x103
Vg[m>]
din diagrame, datorită necesităţii adop¬

tării unei temperaturi mai ridicate a ga¬
zelor la ieşirea din recuperator, ca mă¬ Fig. 4.10.6. Domeniul economic de utilizare a cazanelor recuperatoare
sură de protecţie la corosiune. acvatubulare de capacitate mică:
4.10.2.5 Cazane recuperatoare

pentru producere de abur
Din punct de vedere constructiv, ca¬
zanele recuperatoare pot fi acvatubulare
-----
............
- cazan recuperator Crac 2,5
cazan recuperator Crac 15
cazan recuperator Crac 5
V - debitul gazelor de ardere; 0 - debitul de căldură recuperată;
8gj - temperatura gazelor de ardere la intrarea în recuperator; vg - viteza
sau ignitubulare. gazelor de ardere în recuperator.
Producerea de abur supraîncălzit im-
.
TabeM 4.10.1 Caracteristicile tehnice ale uior cazane recuperatoare acvatubulare româneşti pentru agent termic apă caldă 96 75 °C -
Nr. Cazanul recuperator Caracteristici
Producător
crt. Schema Tipul Constructive Funcţionale
0 1 2 3 4 5
- 16 ţevi pe rând
Î2 - 26 rânduri de ţevi
of V = 1000...4000 m3/h VULCAN
- dimensiuni ţeavă:
D 20 x 3 mm Bucureşti
1 CRac 2,5 - dimensiuni gabarit: 0gi = 200...600 °C
-<>4 L = 580 mm 0 = 60... 170 kW CUG
I= 580 mm Cluj-Napoca
î, (pt. 8gl = 300 °C)
H = 1 400 mm
JJ-'-
- masa: 1 180 kg
-18 ţevi pe rând
1 - intrare gaze
- 20 rânduri de ţevi V = 2000...7000 miVh
2 - ieşire gaze - dimensiuni ţeavă: VULCAN
3 - intrare apă D 25 x 3 mm Bucureşti
4 - ieşire apă CRac 5 - dimensiuni gabarit: egi = 200...600 °c
L = 1 100 mm <P = 80...300 kW CUG
I = 870 mm Cluj-Napoca
(pt. egi = 300 °c)
1-1 = 1 650 mm
- masa: 2 400 kg
- 10 ţevi pe rând
- 26 rânduri de ţevi
Vg = 1000...5000 miVh CUG
- dimensiuni ţeavă:
D 38 x 3 mm Cluj-Napoca
2 CRac 15 - dimensiuni gabarit: 8gi = 200...600 °C
L = 1 073 mm 0 = 50... 150 kW IUC
I = 916 mm Ploieşti
î, (pt. 8gi = 300 »C)
,L K I H = 2 200 mm
- masa: 824 kg
plică trecerea apei prin ţevi, asigurân- nal de fum în „by-pass“ având un şiber tor pentru realizarea vitezelor economi¬
du-se încălzirea şi vaporizarea apei, care în poziţia „ închis " obligă gazele de ce de circulaţie a gazelor de ardere.
precum şi supraîncălzirea vaporilor sa¬ ardere să străbată cazanul recuperator,
turaţi. Pentru încălzirea apei se foloseş¬ iar în poziţia „deschis" scoate cazanul 4.10.2.6 Parametrii funcp'onali
te schimbătorul de căldură numit „eco¬ din funcţiune, gazele de ardere fiind ai cazanelor recuperatoare
nom/zor", cu serpentine din oţel am¬ evacuate spre coş. Principalii parametri funcţionali ai
plasate în zona temperaturilor înalte. Cazanele recuperatoare ignitubulare unui cazan recuperator sunt:
în fig. 4.10.8 se prezintă schema pentru producerea aburului au suprafa¬ 0 - debitul de căldură recuperată [W];
unui cazan recuperator acvatubular cu ţa de schimb de căldură formată dintr-
tamburi transversali. Soluţia tehnică un fascicul de ţevi netede amplasate Vg - debitul gazelor de ardere [m3n/h];
adoptată pentru vaporizator este ase¬ într-un tambur care la partea superioa¬ Ma - debitul de apă [kg/h];
mănătoare cu cea a cazanului de abur ră are un spaţiu pentru separarea abu¬ 0gj, 8ge - temperatura gazelor de ardere
tip CR (Vulcan) utilizat pentru debite rului. Sunt cazane cu volum mare de la intrarea în recuperator, res¬
mari de gaze de ardere, obţinându-se apă, inerţie termică ridicată, posibilităţi pectiv la ieşire [°C];
viteze economice. de curăţare a ţevilor, montare uşoară la vg - viteza gazelor de ardere în recu¬
Pentru diverse intervenţii, reparaţii, beneficiar. Au însă un consum mare de perator [m/s];
precum şi pentru posibilitatea curăţării metal, îndeosebi datorită tamburului, şi 0 ., 9ae - temperatura apei la intrarea
ţevilor de depuneri s-a prevăzut un ca¬ un consum mare de energie la exhaus- în recuperator, respectiv, la
Tabelul 4.10.Z Caracteristicile tehnice ale unor cazane recuperatoare ignitubulare româneşti pentru agent termic apă caldă 95 75 °C -
Nr. Cazanul recuperator Caracteristici
Producător
crt. Schema Tipul Constructive Funcţionale
0 1 2 3 4 5
- 54 ţevi D 57 x 4 mm V9 = 400... 1 600 mS/h Vulcan

- dimensiuni gabarit:
Bucureşti
*i CRac L = 2 000 mm
1
5 - 8
0gi = 200...600 °C
I = 1 800 mm
0 = 20... 100 kW CUG
H = 4 400 mm
E˙JT - masa: 4 992 kg
(pt. O# = 300 °C) Cluj-Napoca
Lxl
Lxl
- 100 ţevi D 51 x 3 mm Vg = 1 000...3 000
Vulcan
- dimensiuni gabarit: ma/h
Bucureşti
CRac L = 5 000 mm
2 X 14 - 21 I = 1 600 mm 9gi = 200...600 °c
CUG
--c TT
H = 2 100 mm 0 = 90... 160 kW
U Cluj-Napoca
i4 - masa: 6 240 kg (pt. 9gl = 300 °C)
- 283 ţevi D 51 x 3 mm V = 1 500...7 500

*4 Vulcan
- dimensiuni gabarit: ma/h
Bucureşti
i] CRac L = 2 200 mm
3
3 i> 21 - 45 I = 2 200 mm 9gi = 200...600 °C
CUG
El Lxl
H = 4 500 mm
- masa: 9 125 kg
0 = 120...580 kW
(pt. 6gi = 300 °C)
Cluj-Napoca
*4"
- 506 ţevi D 51 x 3 mm
I!
\7g=3 000... 14 000 ma/h
- dimensiuni gabarit:
CRac L = 2 000 mm IUC
4 0gi = 200...600 °C Ploieşti
Lxl
80 - 110 I = 1 850 mm
0 = 230...900 kW
H = 7 600 mm
1 - intrare gaze (pt. 9gi = 300 °C)
- masa: 1 5500 kg
2 - ieşire gaze
3 - intrare apă
4 - ieşire apă
i
<j> rator de căldură care să poată asigura

[kW] sarcina termică a unui consumator de
600 [kcal/h] încălzire <Z> = 139 kW, agentul termic
fiind apă caldă 95/75 °C.
T Rezolvare
x10'
5 rn/sţr a) Varianta alegerii unui cazan recu¬
500 f perator acvatubular: din diagrama din
°C fig. 4.10.6, pentru Vg = 1900 m3n/h,
V rezultă că domeniul economic de utili¬
400
z zare a cazanelor este cel al cazanelor
400 z CRac 15 şi CRac 5. Se alege cazanul
CRac 5 întrucât cazanul CRac 15 are
/ debitul de căldură recuperată limitat la
300 104,5 kW (punctul A).
300 A •Se stabilesc parametrii de funcţio¬
nare ai cazanului, utilizând diagrama
7 TOS" din fig. 4.10.9, astfel:
A - se ridică două verticale din dgi =
200
200 V 400 °C (punctul A) şi = 1 900 m2/h
// (punctul B) şi rezultă viteza gazelor de
SI m/â"
139
A •c ardere vg = 5 m/s, astfel încât puncte¬
le C şi, respectiv D, de pe aceste ver¬
100
100
Z-" 15- n ticale să se găsească pe aceeaşi
dreaptă orizontală;
%Ei 39 - se obţin în continuare: debitul de
>C căldură recuperată <P = 154,5 kW (punc¬
_˙!/§ tul E); temperatura gazelor de ardere la
3 4 5 6x103 Dg[rrP /h] ieşirea din recuperator 8 = 153 °C
(punctul F); debitul de apă care circulă
Fig. 4.10.7. Domeniul economic de utilizare prin cazanul recuperator Ma = 7600 kg/h
(punctul G); pierderile de sarcină pe
-----
a cazanelor recuperatoare ignitubulare de capacitate mică:
- cazan recuperator Crac 5-8 circuitul de apă Apa = 7800 Pa (punctul
-----
cazan recuperator Crac 14-21
cazan recuperator Crac 21-45
V - debitul gazelor de ardere; <f» - debitul de căldură recuperată; 6gi - tempe¬
ratura gazelor de ardere la intrarea în recuperator; vg - viteza gazelor de ardere
în recuperator.
H) şi pe circuitul gazelor de ardere
Apg = 800 Pa (punctul I).
•întrucât <f> > prin prevederea
unui cazan recuperator CRac 5 este
asigurat necesarul de căldură pentru
consumatorul de încălzire.
b) Varianta alegerii unui cazan recu¬
ieşire [°C]; 4.10.2.7 Alegerea unui cazan perator ignitubular: din diagrama din
Apg - pierderea de sarcină pe circuitul recuperator şi stabilirea regimului fig. 4.10.7, pentru Vg = 1.900 mn/h, re¬
gazelor de ardere [Pa]; de funcţionare zultă că domeniul economic este al
Apa - pierderea de sarcină pe circuitul Pentru alegerea tipului şi mărimii cazanelor CRac 14-21 şi al cazanelor
apei [Pa]. unui cazan recuperator se au în vedere CRac 21-45. Se alege cazanul CRac
între aceşti parametri există ostrân¬ atât parametrii sursei şi caracteristicile 14-21 care are debitul de căldură recu¬
să interdependenţă în funcţionare, pu- sarcinii termice a consumatorului cât şi perată egal cu necesarul de căldură
nându-se în evidenţă, pentru un anumit posibilităţile de a beneficia la maximum pentru încălzire tf>( =139 kW (punctul A).
tip de recuperator, următoarele funcţii: de avantajele folosirii tipului constructiv •Se stabilesc parametrii de funcţio¬
0 = /(V S); de cazan (acvatubular sau ignitubular), nare a cazanului, utilizând diagrama
în cazul respectiv. din fig. 4.10.10, astfel:
% = f%’ Datele necesare pentru alegerea unui - se ridică o verticală din 1/ = 1 900
VB = S); cazan recuperator sunt: mn/h (punctul B) şi se duce o orizontală
AZ =/(0g/’ S); - debitul gazelor de ardere V ; din <J> =139 kW (punctul E), rezultând:
Apa = ma). - temperatura gazelor de ardere la in¬ viteza gazelor de ardere vg = 12 m/s
Prin transpunerea grafică a acestor trare în recuperator dgj; (punctele C şi D care sunt pe aceeaşi
funcţii în cadrul unor nomograme se - provenienţa gazelor de ardere: din dreaptă orizontală); din punctul C se
poate defini domeniul de funcţionare a combustibil gazos sau lichid; coboară o verticală rezultând tempera¬
recuperatorului. - agentul termic produs: apă caldă, tura gazelor de ardere la intrarea în re¬
Caracteristicile funcţionale ale unui apă fierbinte sau abur; cuperata 0gi = 325 °C (în loc de 400 °C
cazan recuperata acvatubular pentru apă - sarcina termică a consumataului Qr cât se obţine din procesul tehnologic) -
caldă 95/75 °C, tip CRac 5, sunt punctul A;
prezentate în fig. 4.10.9, evidenţiindu-se Exemplul de calcul 1 - se obţin în continuare: temperatura
domeniile de variaţie a parametrila. Se consideră o instalaţie tehnologică gazelor de ardere la ieşirea din recupe¬
în mod similar, în fig. 4.10.10 sunt pre¬ din care se obţine un debit al gazelor rator = 125 °C (punctul F); debitul
zentate caracteristicile unui cazan re¬ de ardere V _ = 1900 mn/h, la o tempe¬
0˙e
de apa care circulă prin cazanul recu¬
cuperata ignitubular, de tip CRac 14-21. ratură 0 . = 400 °C, rezultat din arderea perator Ma = 10600 kg/h (punctul G);
pierderile de sarcină pe circuitul de apă
unui combustibil gazos.
Se cere alegerea unui cazan recupe- Apa = 5003 Pa (punctul H) iar pe cir-
cuitul gazelor de ardere Apg = 400 Pa Ap

(punctul I). [kW],, [kcal/h] [mmH20] \pa]
•Cazanul CRac 14-21 asigură nece¬ 600
JI4-
sarul de căldură pentru consumatorul 0x IO2 8Cx1[r
500
de încălzire <fr = 139 kW necesitând o Ti J71)_ i
temperatură a gazelor de ardere
0gi = 325 °C, mai mică decât cea rezul¬
400
9
9 & _660. 4-
_550_
i ti
300 6 _440 I
tată din procesul tehnologic. în ceea
ce priveşte pierderile de sarcină, atât
20 /
/ /
~c
5 330 I
200 3_ 220 9
pe circuitul gazelor de ardere cât şi pe 1110 6 S~,
100
cel al apei, acestea sunt mai mici de¬
cât la cazanul recuperator acvatubular.
>27 80 IOC 120 14C 16C 180 20C [Pa]
în concluzie, fiecare tip de cazan 100201' 30(" 400 50C 'sBf 3x1[F 6 5 4 3˙1 7
40
4
6J8 10 12 14 16 18 20
[mmhî20]
\
ft
<? 4
recuperator de căldură prezintă avan¬ “G *H
3 ri/s
taje şi dezavantaje; la alegerea tipului 4. bt
de cazan se vor avea în vedere şi as¬
pectele economice şi de exploatare (de
exemplu: cazanul acvatubular are un
I80
20C
22C
9 I 12
C
y*
& IA
consum mai redus de metal şi nu pre¬ 24C 1; /; J˙
zintă pericol de murdărire a suprafeţe¬ _is
lor de pe partea gazelor de ardere). 2Q

4.10.2.8 Scheme pentru utilizarea V 22 t10J
MJkg/h]
căldurii recuperate iy°C]
în general, se adoptă scheme care Fig. 4.10.9. Caracteristicile funcţionale
prepară un agent termic (apa caldă) ale cazanului recuperator acvatubular Crac 5:
care se utilizează în instalaţiile de încăl¬ <P - debitul de căldură recuperată; V - debitul gazelor de ardere; Ma - debitul
zire; rolul cazanelor de încălzire dintr-o de apă; 0 . - temperatura gazelor de ardere la intrarea în recuperator;
centrală termică clasică este preluat, în 0 - temperatura gazelor de ardere la ieşirea din recuperator; Ap - pierderea
acest caz, de către cazanele recupera¬ de sarcină în recuperator pe circuitul gazelor de ardere; Apa - pierderea de
toare. Astfel se pot încălzi ateliere şi sarcină în recuperator pe circuitul apei; vg - viteza gazelor de ardere în
anexe sociale, aflate în vecinătatea lo¬ recuperator.
cului în care se găseşte resursa, pre¬
cum şi clădiri mai îndepărtate (cămine,
sedii administrative, locuinţe etc.). o Pg
Schema funcţională de principiu a unui [kwf [kcal/h]
sistem de recuperare cu cazane de apă [mmH20] [Pa]
300 120
caldă este prezentată în fig. 4.10.11. xl|o4 1
V 11011(10
Există şi situaţii locale în care încăl¬
zirea spaţiilor se poate realiza direct,
250 frs 1001000
90 900
fără a mai fi necesară prepararea unui II
Sls 80B00
agent termic intermediar, în acest caz
200
70 700 J,’
lb -l-
folosindu-se recuperatoare de căldură 60 600

gaze de ardere - aer. 150(EÎ1E z/ 6 50 500
g
r’
Modul de încălzire a unei clădiri in¬ 10
6l ,40 40(1
dustriale etajată, prin recuperarea căl¬ ioo T, f 30
30<lF-T
durii din gazele de ardere de la cuptoa-
8
6
% -x-, i_r A/S \ 20 20(1 y
50 4 JOlOţ˙˙l
2
0 -43' [Pa]
2
1â W’C] 49, 33 19,(5 49,0 '4! ,09
APa
100
3pi 40( 50( 300 2> 10 TB 1 0_Q 50ir§307rj50C7T [mmH20]
4
Jbp oi , 2
1
110 & j4
6 P Î74A n/s
6 3
8
"O 5 120 S'
10
F* — XT ft* J0
\X 9
J2 G
o
130
X
X
% 14
16
11 140
7 ,,y°c] MJkg/h]
Fig. 4.10.8. Cazan recuperator
acvatubular pentru abur Fig. 4.10.10. Caracteristicile funcţionale ale cazanului recuperator
supraîncălzit:
acvatubular Crac 14-21:
1 - corpul cazanului; 2 - tambur
<t> - debitul de căldură recuperată; V - debitul gazelor de ardere; - debitu Ma
superior; 3 - tambur inferior;
de apă; 6gj - temperatura gazelor de ardere la intrarea în recuperator; 0ge - tem¬
4 - vaporizator; 5 - economizor;
peratura gazelor de ardere la ieşirea din recuperator; Apg - pierderea de sarcină
6 - supraîncălzitor; 7 - intrare gaze
în recuperator pe circuitul gazelor de ardere; Apa - pierderea de sarcină în
de ardere; 8 - exhaustor; 9 - intrare
recuperator pe circuitul apei; vg - viteza gazelor de ardere în recuperator.
apă; 10 - ieşire apă; 11 - şiber.
rele amplasate la nivelul inferior al clă- 4.10.2.9 Indicatori energetici Aceasta presupune însă realizarea unei
dirii este prezentat în fig. 4.10.12. şi economici investiţii suplimentare care cuprinde
Sursa termică o constituie coşul de Introducerea unui sistem de recupe- cheltuielile pentru: cazanele recupera¬
fum care străbate clădirea şi care este rare a căldurii din gazele fierbinţi condu¬ toare, modificările constructive pe trase¬
înglobat în structura acesteia. ce la economii de combustibil şi, impli¬ ul gazelor de ardere, aparatura de mă¬
cit, la reducerea costului căldurii livrate. sură, control şi automatizare, pompe de
circulaţie, conducte şi armături etc.
14 15 Unul dintre indicatorii cu care se
I 1 t apreciază eficienţa unei soluţii de recu¬
D D :
perare a căldurii din gazele de ardere
este investiţia specifică aferentă eco¬
hdJ 7 8 10
nomiei nete de combustibil care are
expresia:
__
<—12
3, /
i 'c =
I
în care:
I
/ - este cheltuielile de investiţie [lei];
L I v - durata de viaţă a sistemului de re¬
6
-irtif cuperare; în medie, se consideră

I
I
L v = 8... 10 ani;
13
Ec economia netă de combustibil
-
convenţional [Wan].
c? conductă apă caldă ducere, 95 °C Ec se calculează ca diferenţa dintre
nt 1
u
i
conductă
conductă
apă
apă
caldă întoarcere, 75 °C
rece
consumul de combustibil, în soluţia
fără recuperare de căldură, şi consu¬
mul de combustibil, în soluţia cu recu¬
14 15 conductă apă caldă de consum, 60 °C
perare de căldură; acesta din urmă va
Fig. 4.10.11. Schema instalaţiei de încălzire şi preparare apă caldă include şi consumurile de energie elec¬
de consum cu recuperarea căldurii din gazele de ardere: trică aferente pierderilor de sarcină in¬
1 - cazan recuperator ignitubular; 2 - pompe de circulaţie cazane troduse suplimentar de către recupera¬
recuperatoare; 3 - butelie de amestec; 4 - pompe de circulaţie consumatori de tor pe circuitul gazelor de ardere şi pe
încălzire; 5 - consumator încălzire cu corpuri de încălzire; 6 - consumator circuitul de apă.
încălzire cu aer cald; 7 - pompă agent primar pentru preparare apă caldă de Cu cât ic este mai redus, cu atât so¬
consum; 8 - schimbător de căldură pentru apă caldă de consum; 9 - rezervor luţia de recuperare a căldurii folosită
de acumulare apă caldă de consum; 10 - pompă circulaţie apă caldă de este mai eficientă.
consum; 11 - consumator apă caldă de consum; 12 - de la reţeaua de apă Oportunitatea adoptării unui sistem
rece; 13 - la sistemul de expansiune; 14 - intrare gaze de ardere; de recuperare a căldurii din gazele de
15 - evacuare gaze de ardere la coş. ardere se stabileşte cu ajutorul duratei
<- -˙ 8 5 6
T 5
1
i
5 6
/ 3
5-»6
-»6
i r
1˙6
3 4
•m 7 W7T
EH 5
1 1
[3)W 3
6
8-Ft
i r 5 c
4
2. 3
ti 8 7
8 a
b
Fig. 4.10.12. încălzirea cu aer cald a unei clădiri industriale etajate prin recuperarea căldurii de la coşul de fum:
a - secţiune prin clădirea încălzită cu aer cald; b - detaliu, secţiune verticală prin coşul de fum;
c - detaliu, secţiune orizontală la nivelul gurilor de refulare;
1 - coş de fum metalic; 2 - cuptor; 3 - incintă pentru încălzirea aerului; 4 - ventilator; 5 - guri de introducere a aerului;
6 - aer cald refulat în hală; 7 - aer aspirat din hală; 8 - gaze de ardere.
de recuperare a cheltuielilor de investi¬ cu temperaturi scăzute); •răcirea cu un ecart de temperatură

ţie din economiile la costul căldurii; - găsirea celor mai indicate modalităţi cât mai ridicat a apei tehnologice
aceasta are expresia: de racordare a staţiei de recuperare (realizarea de scheme cu înserierea
/ la sursa de căldură recuperată în fun¬ pompelor de căldură; utilizarea unor
n= [ani], cţie de: trepte cu transfer direct de căldură);
Qan AC •presiunea disponibilă (în cazul în •durată anuală de funcţionare cât mai
în care: care parametrii pompelor din gos¬ mare (alimentarea instalaţiilor de în¬
Qan - este cantitatea anuală de căldură podăria de recirculare sunt insufici¬ călzire cu parametrii reduşi de tempe¬
recuperată [GJ], [Gcal]. enţi pentru alimentarea, în paralel, ratură, de exemplu 0d/0; = 90...70/40
AC = CCT- C [lei/GJ], [lei/Gcal], şi a staţiei de recuperare, se prevăd °C; folosirea unor scheme de încălzire
în care: pompe speciale având debitul şi pentru perioada de vârf şi funcţionarea
CCT - este costul căldurii în soluţia tra¬ presiunea corespunzătoare alimen¬ pompelor de căldură în regim de bază;
diţională (centrală termică), tării atât a staţiei cât şi a pompelor satisfacerea cu prioritate a necesităţi¬
C - este costul căldurii în soluţia cu re¬ de căldură); lor de apă caldă de consum).
cuperare de căldură. •natura apelor (în situaţia unor ape
De regulă, este oportună introduce¬ convenţional curate - fără uleiuri 4.10.3.2 Caracteristicile sursei
rea unui sistem de recuperare a căldu¬ sau grăsimi, neagresive etc. - pom¬ şi componenţa sistemului
rii din gazele fierbinţi dacă n < 3 ani. pele de căldură pot extrage direct O pondere însemnată în recuperările
căldura din acestea; în caz contrar de căldură din procesele industriale
4.10.3. Recuperarea căldurii se prevăd circuite intermediare de revine apelor tehnologice recirculate de
din apele tehnologice protecţie); la răcirea utilajelor.
•temperatura apelor (din apele cu Caracteristicile acestor ape, care pre¬
4.10.3.1 Recomandări privind temperatura de peste 35 °C căldura zintă interes pentru procesul de recu¬
recuperarea căldurii din apele se recuperează, într-o primă treap¬ perare a căldurii sunt: temperatura, de¬
tehnologice de răcire tă, cu schimbătoare de căldură, în bitul, compoziţia şi regimul de furnizare.
Pentru utilizarea cât mai eficientă a treapta a 2-a cu pompe de căldură Domeniile uzuale de variaţie a aces¬
căldurii recuperate din apele tehnologi¬ înseriate); tor parametri sunt:
ce de răcire se impune: - utilizarea în măsură cât mai mare a •temperatura: 25...40 °C;
- cunoaşterea parametrilor de exploata¬ energiei disponibile a resursei, prin: •debitul: 10...300 m3/h;
re a resursei (temperatură, debit dis¬
ponibil, regim de funcţionare, calitatea r —
apei), în scopul corelării acestora cu
necesităţile consumatorului şi cu
\î >8
echipamentul staţiei de recuperare;

- stabilirea unui amplasament judicios al J[ 6
staţiei de recuperare, în funcţie de

locul resursei şi poziţia consumatorilor;
de regulă, staţia de recuperare se am¬
plasează în vecinătatea gospodăriei de
I
apă recirculată (bazinul de colectare a
apei calde), întrucât debitele din reţea¬ 3
ua de apă recirculată sunt mari,
aceasta funcţionând la ecarturi mai re¬
duse de temperatură decât reţeaua ±) j˙3 i 3c
3b
1
termică a consumatorilor; »
- prevederea de surse de adaos (pom¬ 3a
pe de căldură pentru ridicarea poten¬
ţialului termic al apelor tehnologice 1
Pf
1 -3
Ăi 9
Fig. 4.10.14. Instalaţie de încălzire cu recuperarea căldurii prin pompe de
___
Fig. 4.10.13. Sistem de alimentare căldură cu compresie; racordare directă a pompei de căldură:
cu căldură recuperată din apele 1 - rezervor apă tehnologică; 2 - pompă de circulaţie apă tehnologică;
tehnologice de răcire: 3 - pompă de căldură cu compresie; 3a - vaporizator; 3b - condensator;
1 - utilaje tehnologice răcite; 3c - compresor; 4 - schimbătorul de căldură al sursei auxiliare; 5 - pompă de
2 - gospodăria apelor tehnologice de circulaţie; 6 - consumator de încălzire; 7 - apă recirculată de la răcirea
răcire; 3 - reţea de apă recirculată utilajelor; 8 - la şi de la centrala termică de vârf; 9 - la gospodăria de apă
de la utilaje; 4 - reţea de apă recirculată.
recirculată de la staţia pompelor de conductă apă tehnologică
căldură; 5 - staţia pompelor de conductă încălzire ducere
căldură; 6 - sursă termică auxiliară; conductă încălzire întoarcere
7 - reţea termică exterioară pentru conducte agent termic de la centrala termică
alimentarea consumatorilor de de vârf (apă caldă sau apă fierbinte)
căldură recuperată; 8 - consumator. circuitul de agent frigorific al pompei de căldură
4
r
--- 11
6
•compoziţia: ape convenţional curate;
ape impurificate cu uleiuri şi grăsimi;
•regimul de furnizare: în general, con¬
tinuu.
Nivelul de temperatură al sursei fiind
mai coborât decât al utilizatorului, va¬
r;5˙>-
M Vt lorificarea resursei se face cu ajutorul
pompelor de căldură (cel mai adesea
sunt folosite pompele de căldură cu
compresie mecanică, de tip apă-apă;
A V3
caracteristicile acestor echipamente
sunt prezentate în capitolul 4.6).
3b Sursa termică este localizată la gos¬
3b 3$ ±) 3c ± podăria de ape tehnologice de răcire
:* care cuprinde bazinul de colectare apă
3a. 10 caldă, turnurile de răcire şi bazinul de
apă răcită.
Consumatorii de căldură sunt clădiri¬
7
I t 2 1 I le de producţie sau anexele sociale
(din cadrul incintei industriale, care au
necesităţi de încălzire şi de apă caldă
8 de consum).
.J
5 Principalele componente ale siste¬
mului de alimentare cu căldură recupe¬
rată sunt următoarele (fig. 4.10.13): uti¬
Fig. 4.10.15. Instalaţie de încălzire cu recuperarea căldurii prin pompe de lajele de la care se preia căldura; gos¬
căldură cu compresie; racordare indirectă a pompei de căldură; podăria de ape tehnologice de răcire;
racordare directă a pompei de căldură: reţeaua de ape recirculate; staţia de
1 - 6 - şi semnele convenţionale de conducte, au semnificaţia de la fig. 4.10.14; pompe de căldură; sursa termică auxi¬
7 schimbător de căldură intermediar; 8 - pompă de circulaţie agent
-----
liară, cuplată cu staţia de pompe de
intermediar; 9 - apă recirculată de la răcirea utilajelor; 10 - la gospodăria de apă căldură; reţelele termice exterioare; in¬
recirculată; 11 - la şi de la centrala termică de vârf. stalaţiile interioare de încălzire şi de
conductă circuit intermediar (apă) preparare apă caldă de consum.
Ca sursă termică auxiliară poate fi
7
r — adoptat, fie un cazan de apă caldă sau
apă fierbinte, fie un schimbător de căl¬
14
dură racordat la reţeaua termică.
9
_i 8 4.10.3.3 Scheme funcponale
r
I Hi Schemele funcţionale adoptate pen¬
I tru recuperarea căldurii din apele teh¬
I
I nologice de răcire se diferenţiază în
r
12 41 :*
4b
4a-
4c-fî
r4 •3b
3c- î
funcţie de:
- natura consumului: încălzire, încălzire
şi apă caldă de consum;
3a
- calitatea apei din care se recuperea¬
15
2 ză căldura; se pot realiza instalaţii cu
13
10 5 4- 1
racordare directă sau indirectă a
pompei de căldură;
- tipul sursei auxiliare: schimbător de
16 căldură, racordat la reţeaua termică
Fig. 4.10.16. Instalaţie de încălzire şi de preparare a apei calde de consum din incintă sau cazan de încălzire.
cu recuperarea căldurii prin pompe de căldură cu compresie; O schemă de recuperare a căldurii cu
racordare directă a pompei de căldură: pompe de căldură cu compresie pentru
1 - rezervor apă tehnologică; 2 - pompă de circulaţie apă tehnologică pentru alimentarea unui consumator de încălzire
încălzire; 3 - pompă de căldură cu compresie pentru încălzire; este prezentată în fig. 4.10.14.
3a - vaporizator; 3b - condensator; 3c - compresor; 4 - pompă de căldură cu Circuitul resursei care alimentează
compresie pentru apă caldă de consum; 4a - vaporizator; 4b - condensator; vaporizatorul pompei de căldură este
4c - compresor; 5 - schimbător de căldură pentru preîncălzire; 6 - pompă următorul: rezervor de colectare apă
circulaţie apă tehnologică pentru preparare apă caldă de consum; caldă provenită de la răcirea utilajelor -
7 - schimbător de căldură al sursei auxiliare; 8 - pompă circulaţie încălzire; pompă de circulaţie - vaporizator -
9 - consumator de încălzire; 10 - pompă circulaţie apă caldă de consum; gospodărie de apă recirculată. Căldura
11 - rezervor de acumulare; 12 - consumator de apă caldă de consum; preluată de la apa tehnologică este
13 - de la reţeaua de apă rece; 14 - la şi de la centrala termică de vârf; transferată prin intermediul condensa¬
-----
15 - apă recirculată de la răcirea utilajelor; 16 - la gospodăria de apă torului agentului termic de întoarcere
recirculată; semnele convenţionale au semnificaţia de la fig. 4.10.14. din instalaţia de încălzire. Agentul ter¬
conductă circuit apă caldă de consum. mic este reîncălzit, dacă este necesar,
în schimbătorul de căldură al sursei
auxiliare până la nivelul temperaturii de în cazul utilizării căldurii recuperate a. Cunoaşterea datelor iniţiale de cal¬
ducere solicitată de consumator. din apele tehnologice pentru încălzire cul:
Se asigură astfel, recuperând o parte este necesar să se pună de acord re¬ 8r - temperatura apei tehnologice [°C];
din căldura apei tehnologice cu ajutorul gimul de furnizare a căldurii recuperate 17. - debitul de apă tehnologică [m3/hj;
pompelor de căldură, necesarul de căl¬ cu sarcina termică de încălzire a con¬ <Pj - sarcina termică orară de încălzire
dură la consumatori pe o perioadă cât sumatorului. Soluţia constă în prevede¬ la vârf [Wj;
mai lungă, iar vârfurile de consum sunt rea unei surse auxiliare (ex: un schim¬ 8d, 8. - temperatura nominală de du¬
acoperite cu ajutorul sursei auxiliare. bător de căldură racordat la reţeaua cere, respectiv, de întoarcere a
în cazul în care există pericol de im- termică din incintă), care să preia vâr¬ agentului termic din instalaţia
purificare a apei tehnologice de răcire, furile de consum. Pentru restul perioa¬ de încălzire [°C];
ca măsură de protecţie a pompei de dei de încălzire, necesarul de căldură 8d, 8. - temperatura nominală de ducere,
căldură, se prevede un circuit interme¬ este asigurat de instalaţia compusă din respectiv, de întoarcere a agen¬
diar compus dintr-un schimbător de rezervorul de apă tehnologică, pompa tului termic primar (la schim¬
căldură, pompă de circulaţie, conduc¬ de căldură şi echipamentul necesar bătorul sursei auxiliare) [°Cj.
tele şi armăturile aferente (fig. 4.10.15). (diagrama din fig. 4.10.17). b. Alegerea tipului de pompă de
în situaţia în care consumatorul de Din considerente economice şi func¬ căldură şi stabilirea parametrilor re¬
căldură solicită şi apă caldă de con¬ ţionale, dictate de necesitatea ca pom¬ gimului de funcţionare (schema de
sum, se prevede o pompă de căldură pele de căldură să funcţioneze cu efi¬ calcul din fig. 4.10.18), şi anume:
pentru prepararea apei calde de con¬ cienţă maximă, se recomandă ca pute¬ - date de intrare (la vaporizator şi
sum (fig. 4.10.16). rea termică a pompelor de căldură să condensator):
Pompa de căldură pentru apă caldă asigure 20...40 % din sarcina termică 8iv = 8r, temperatura de intrare în va¬
de consum preia căldura din apa teh¬ de încălzire de vârf. In aceste condiţii porizator [°C];
nologică la vaporizator, pe un circuit în se poate realiza o acoperire, cu căldu¬ l/ = 17, debitul de apă la vaporizator
paralel cu cel al pompei de căldură ră recuperată, de 50 ... 80 %, a sarcinii [m3/h];
pentru încălzire. După ieşirea din vapo¬ anuale de încălzire. 8jk = 8j , temperatura de intrare în con¬
rizator, apa tehnologică este trecută De asemenea, utilizarea de parametri densator [°Cj;
printr-un schimbător de căldură (schim¬ nominali de temperatură reduşi: 95/45
<î>; 103 , debitul de apă la
bătorul de preîncălzire a apei reci) unde sau 70/40 °C, la instalaţiile de încălzi¬ K- j condensator [m3/h].
se răceşte suplimentar pe seama apei re, favorizează creşterea aportului de c.|g _e
din reţeaua de alimentare. căldură recuperată. - date de ieşire (parametri rezultaţi
Apa caldă de consum, care se pre¬ Etapele necesare pentru dimensiona¬ din regimul de funcţionare al pom¬
pară într-o schemă clasică cu acumu¬ rea unei instalaţii de recuperare a căl¬ pei de căldură):
lare, foloseşte ca surse de căldură durii din apele tehnologice prevăzută 8gv - temperatura la ieşirea din vapori¬
schimbătorul de preîncălzire şi con¬ cu pompă de căldură cu acoperire zator [°C];
densatorul pompei de căldură, pe care sunt următoarele: <Py - debitul de căldură la vaporizator
le parcurge în serie. Cum temperatura [Wj;
Oî
de preparare a apei calde de consum 8gk - temperatura la ieşirea din con¬
se situează la un nivel relativ redus df [%] densator [°C];
(40...60 °C), nu mai este necesară 100 - debitul de căldură la condensator
<t>k
prevederea unei surse auxiliare pentru [W];
acest consum. 80 N - puterea electrică absorbită de
Modul în care pot acoperi pompele 1 pompa de căldură [kW];
de căldură (de încălzire şi de apă caldă 60
AH , M-Ik - pierderea de sarcină la va¬
de consum), necesarul de căldură al 2 porizator, respectiv, la con-
unui consumator industrial este ilustrat
în diagrama din fig. 4.10.17. 40
3 Td
4.10.3.4 Dimensionarea instalapilor
de recuperare a căldurii
20 °scKjjjJP
Ti
9d
Pentru dimensionarea instalaţiilor / [h/an]
sunt necesare o serie de date referi¬ 3 9d
4
toare la sursă şi la consumator.
Datele referitoare la sursă (apa teh¬ Oac [%] 9i=9ik
nologică din care se recuperează căl¬ 4# 9iv
dura) se referă la: temperatura apei; Vk 9ek
Fig. 4.10.17. Diagrama curbei clasate 4>k
calitatea apei; debitul nominal şi debi¬
anuale a necesarului orar de căldură
tul minim; disponibilitatea sursei, ca loc
pentru un consumator industrial:
şi timp (ore/zi, zile/an). 2 1
1 - necesarul anual de căldură pentru
Datele referitoare la consumator se
încălzire acoperit de sursa auxiliară Fig. 4.10.18. Schema de calcul pentru
referă la: distanţa faţă de sursă; sarci¬
(centrala termică de vârf); dimensionarea instalaţiei de
na termică orară de încălzire; sarcina
2 - necesarul anual de căldură pentru recuperare a căldurii cu pompă
anuală de încălzire; sarcinile termice
încălzire acoperit prin recuperare de de căldură:
pentru alte consumuri (preparare apă
căldură (staţia de pompe de căldură); 1 - vaporizatorul pompei de căldură;
caldă de consum, consumuri tehnolo¬
3 - necesarul anual de căldură pentru 2 - condensatorul pompei de căldură;
gice); parametrii nominali de tempera¬
apa caldă de consum acoperit prin 3 - schimbătorul de căldură al sursei
tură ai agentului termic din instalaţia de
recuperare de căldură (staţia de auxiliare; 4 - consumatorul de
încălzire; regimul de funcţionare a con¬
pompe de căldură). încălzire.
sumatorilor.
densator [Pa]. şi 40...50 mm, în zidăria de cărămidă.

c. Calculul cotei de participare la vârf a 4.11. Conexiunea instalaţiilor Diblurile sunt piese confecţionate din
pompei de căldură: şi echipamentelor cu lemn de esenţă tare, având formatul
structura de rezistenţă unui trunchi de piramidă cu baza pătra¬
o'PC = [%]. tă şi se fixează în pereţi sau în planşee,
9a - 9; Din etapa de proiectare, conexiunile, în goluri executat, în prealabil, cu ajuto¬
d. Determinarea numărului de pompe respectiv, legăturile sau ancorajele, tre¬ rul unei paste de ipsos (fig. 4.11.1).
de căldură necesare: buie să fie proiectate încât să nu con¬ Piesele metalice de susţinere sunt
avpe 0V I
stituie puncte slabe sau vulnerabile ale folosite sub formă de brăţări, tiranţi
=
nPc ansamblului format din instalaţii - echi¬ etc. pentru:
pamente şi structura de rezistenţă. - conducte cu diametre mici cu trasee
e. Stabilirea debitului nominal de căldură orizontale: se folosesc console sim¬
al sursei auxiliare <PSCH şi dimen¬ 4.11.1. Piese şi subansambluri ple (fig. 4.11.2 a) confecţionate din
sionarea schimbătorului de căldură: speciale de susţinere profiluri metalice în formă de T sau I
şi prindere fixate în perete cu ajutorul mortarului
1~ [Wj. de ciment;
4>SCH = 700 Montarea în poziţia de funcţionare a - conducte cu diametre mai mari
unor elemente de instalaţii, conducte,
f. Dimensionarea pompelor de circula¬ aparate etc., necesită susţinerea sau
ţie pentru agentul termic de încălzire ancorarea lor de elementele structurii
(debitul \/k) şi pentru apa recirculată de rezistenţă a clădirii, prin intermediul Elin ,30 mm
(debitul 17 ). unor piese, elemente sau subansam¬ E
"
g. Dimensionarea celorlalte echipamente bluri speciale, ca de exemplu: bolţuri,

din staţia de recuperare (sistemul de dibluri, console, brăţări, tiranţi, contra-
,50 mm
50 mm
expansiune, conducte, armături etc). vântuiri etc.
h. Dimensionarea instalaţiilor interioare Bolţurile se folosesc pentru fixarea 1
E
de încălzire şi a reţelelor termice unor elemente de instalaţii cu solicitări 2 s o
exterioare. medii sau mari; ele au, în mod obişnuit,

diametrele de 4, 6, 8, 10 mm şi sunt cu
4.10.3.5 Indicatori energetici sau fără filet la capătul liber. Lungimea Fig. 4.11.1. Dibluri din lemn:
şi economici părţii implantate în suport este: până la 1 - diblu; 2 - pastă din ipsos;
Recuperarea căldurii din apele teh¬ 15 mm în metal, 20....25 mm, în beton 3 - tencuială
nologice realizează economie de com¬
bustibil şi reduce costul căldurii livrate 4
comparativ cu alimentarea cu căldură
5
de la o centrală termică. Necesitatea
unor investiţii suplimentare impune ca
în aprecierea oportunităţii aplicării solu¬
\ :˙
1 V
rv
ţiei să se utilizeze aceiaşi indicatori ca
şi în cazul recuperării căldurii din gaze¬
le de ardere (§ 4.10.2.) şi anume: in¬
-fes 3
vestiţia specifică aferentă economiei 2

nete de combustibil / [lei/tcc] şi durata
a
de recuperare a cheltuielilor de inves¬ V b
tiţie din economiile la costul căldurii
n [ani]. Fig. 4.11.2. Console simple pentru susţinerea conductelor orizontale:
La calculul economiei nete de combus¬ a - pentru conducte cu diametrul sub 2";
tibil care intră în componenţa lui ic se b - pentru conducte cu diametrul peste 2";
acordă o mare atenţie consumurilor de 1 - conductă orizontală; 2 - consolă din metal; 3 - contrafişe; 4 - zidărie;
energie electrică ale pompelor de căldură, 5 - mortar din ciment
urmărindu-se ca acestea să funcţioneze în
regimuri cu eficienţă ridicată. 5 7
De regulă, este oportună introduce¬
rea unui sistem de recuperare a căl¬ z z
durii cu pompe de căldură, din apele
tehnologice de răcire, dacă durata de
tm. I
2
z z
recuperare a cheltuielilor de investiţie
din economiile la costul căldurii este
n s 6 ani. 1
4
6
f-l
a b
i
Fig. 4.11.3. Brăţări pentru susţinerea conductelor verticale şi a celor plasate
la plafon:
a - conducte verticale; b - conducte la plafon;
1 - conductă; 2 - brăţară; 3 - consolă; 4 - termoizolaţie; 5 - zidărie; 6 - mortar
din ciment; 7 - planşeu.
1 1
4 ,6 8
E TtlndniImfir 1
fSr
H- 6
3]
m = im n.
5
IJQIi
WkmmML,
a
MLJU
b c 7
35 mm
2 a b
Fig. 4.11.4. Montarea boilerelor
orizontale: / 5 mm
a - consolă întărită; b - consolă '5 mm
sprijinită pe pardoseală; c - consolă Fig. 4.11.6. Montarea conductelor In canale:
susţinută de planşeu; a - pe suport încastrat în radier; b - pe ţevi susţinute de agrafe;
1 - rezervor; 2 - consolă; 3 - suport;
1 - conductă; 2 - suport; 3 - ţeavă de susţinere; 4 - agrafe; 5 - sudură;
4 - tirant; 5 - perete; 6 - planşeu;
7 - pardoseală. 6 - perete; 7 - radier; 8 - capac.
(2"...4"): se folosesc console întărite, 1 2

console cu contrafişe sau contravân-
5 4 3 2 A
tuiri (fig. 4.11.2 b) executate din pro-
Si
file I, solidarizate între ele prin sudu¬ 4
§
Q
nK'R
ră. Fixarea în perete se realizează cu
mortar din ciment;
- conducte montate vertical: se folo¬
sesc brăţările (fig. 4.11.3 a);
- fixarea conductelor de planşee: se
folosesc brăţări (fig. 4.11.3 b) cârlige Fig. 4.11.7. Secţiune printr-un canal
ill 6,3
de ancorare sau alte tipuri de piese în pardoseală acoperit cu tablă Fig. 4.11.9. Şliţ pentru zidărie de
metalice; striată: 1/4 C:
- montarea rezervoarelor: se face în 1 - prefabricat din beton armat;
funcţie de tipul şi mărimea acestora, 1 - consolă; 2 - cornier 40x40x4;
de spaţiul disponibil şi instalaţiile afe¬ 3 - capac din tablă striată; 2 - şliţ pe o singură faţă; 3 - oţel
rente, cu ajutorul consolelor întărite 4 - platbandă 20x4; 5 - nivel beton cu (|) 6 mm; 4 - şliţ vertical
(fig. 4.11.4), console cu descărcare la pardoseală. înglobat.
placa planşeului sau console suspen¬
date de placa planşeului superior,
prin intermediul unor tiranţi metalici.
aa
2
ZI Z
3 4
m
ÎL Tfl
4.11.2. Canale tehnice 4 ir C\J
3
7
Canalele din interiorul clădirilor se a
pot executa, în funcţie de dimensiuni,
material şi cerinţele funcţionate, sub
pardoseală sau în pardoseală.
C\J
o I
[
EI
II
1 2 3 3
— r- r9 25
125 1
4 2
4 /
5
L
4
Z
Mi 1-
25
i r
m 1 z m_ cî
a v5 7J[
C 40(701cm
5S5 MB 3
2 nz
a b
Fig. 4.11.5. Secţiune transversală Fig. 4.11.10. Şliţ pentru zidărie de
printr-un canal sub pardoseală: Fig. 4.11.8. Nişe pentru instalaţii: 1/2 C:
1 - pardoseală; 2 - beton slab armat; a - vedere în plan; a - şliţ pe o singură faţă;
3 - mortar de completare; 4 - strat de b - secţiune verticală b - şliţ pe ambele feţe;
1 - perete; 2 - placa planşeului; 1 - prefabricat din beton; 2 - şliţ
pietriş; 5 - umplutură din pământ;
orizontal; 3 - şliţ vertical;
6 - mortar din ciment sclivisit; 3 - buiandrug; 4 - nişă
4 - prefabricat din beton armat pe
7 - talpa canalului; 8 - hidroizolaţie;
9 - placă prefabricată 80x50x5.
1,25x1,00x125 la hp =110; 5 - nivel
pardoseală.
ambele părţi;
5 - oţel beton cu d 6 mm. __
Canalele sub pardoseli nevizitabile au execută din beton şi au muchiile supe¬

cota elementelor de acoperire sub cea rioare îmbrăcate, protejate cu oţel cor¬ 4.11.3. Nişe şi şliţuri
a pardoselii finite. Se execută, de regu¬ nier de care se sudează platbande su¬
lă, cu pereţi din cărămidă plină presată port pentru capacele canalelor. Capa- Nişele permit montarea (corpurilor de
şi se acoperă cu plăci (capace) prefabri¬ cele se execută, de regulă, din tablă încălzire, conductelor etc.) în grosimea
cate (fig. 4.11.5). Conductele se reaze¬ striată (fig. 4.11.7). în anumite situaţii, peretelui de cărămidă sau beton armat.
mă pe suporturi din oţel beton cu cum sunt subsolurile tehnice, halele in¬ In cazul pereţilor de cărămidă dimen-
D 16 mm încastrate în talpa canalului dustriale, spaţiile de depozitare etc., se siunile nişelor se modulează după di-
(fig. 4.11.6 a) montate la o distanţă de 2 pot executa canale în pardoseală cu mensiunile cărămizilor 12,5 cm sau 15
m sau pe suporţi din ţevi cu D 12 mm, acoperire din plăci prefabricate. cm. în cazul pereţilor puternic solicitaţi
montate la 2 m distanţă sudate de se evită amplasarea nişelor în grosimea
agrafe din oţel beton aşezate pe pereţii
canalului (fig. 4.11.6 b). 1 2 3 4
Canalele din pardoseli (vizitabile) au
cota elementelor de acoperire la cota
pardoselii finite. Pereţii canalelor se
X)
7 4 3
1
-7˙ \
\\ s /
'
o
\
| -e&-
8 E
"5( 100\ E /
l
8 s SSSS
\
<7 ////
x
a X.
T\
2
4
§ 5
a b
Fig. 4.11.12. Străpungerea unui perete de subsol montat sub nivelul pânzei
de apă freatică:
I a - secţiune longitudinală; b - secţiune transversală;
a 1 - perete; 2 - strat; 3 - hidroizolaţie; 4 - beton de protecţie; 5 - conductă;
4.3 6 - flanşă sudată; 7 - flanşă mobilă; 8 - bulon de strângere.
6 7
1
al
E
8 2
co 8
i 6-
/ 2
5'
CO| .1
q>]
3 iii
iQi (L y 2
LO
CM 8
'100
9
I) • 1„°' V °?q,
o
b 5 Q~ | o
O °°
b
Fig. 4.11.11. Străpungerea unui 3
perete de subsol montat deasupra
pânzei freatice: 26
a - străpungere cu fixare rigidă;
b - străpungere cu fixare elastică;
1 - perete; 2 - conductă; 3 - strat a
suport; 4 - hidroizolaţie; 5 - flanşă; Fig. 4.11.13. Trecerea conductelor prin pereţi:
6 - bloc din beton; 7 - zidărie de a - secţiune longitudinală; b - secţiune transversală;
protecţie; 8 - manşon din oţel; 1 - perete; 2 - conductă; 3 - manşon de protecţie; 4 - etanşare; 5 - piesă de
9 - material de umplutură elastic. fixare; 6 - mortar din ciment.
acestora. în cazul când nu este totuşi nu vor fi aparente (de apă, gaze, elec¬ o hidroizolaţie aşezată pe un suport.
posibil, în afară de buiandrugii necesari trice etc.). Ca şi nişele, şliţurile se mo¬ Prinderea se face cu o flanşă sudată ri¬
la partea superioară, golul nişei trebuie dulează după dimensionarea cărămizii, gid de conductor pe care se racordea¬
armat pe contur. respectiv, la 1/4 C sau 1/2 C şi se ză hidroizolaţia. Pentru protecţie, se fo¬
Fig. 4.11.8 prezintă o nişă în secţiu¬ execută odată cu zidăria peretelui. losesc soluţia cu un bloc de beton lo¬
ne verticală şi în plan. Modul de dispunere a unui prefabri¬ cal şi zidăria de protecţie a hidroizola-
cat cu şliţ pe o singură faţă, montat în ţiei. Mai sunt necesare un manşon din
Şliţurile zidărie de 1/4 C, este reprezentat în oţel, o flanşă sudată rigid de manşonul
Sunt modalităţi de montare a unor fig. 4.11.9. din oţel pe care se racordează hidro¬
instalaţii şi echipamente care, ulterior, Varianta prefabricatelor cu şlit pentru izolaţia.
zidărie mai groasă şi în două variante: Străpungerea unui perete de subsol,
D+ (60...100) 2 cu şliţ pe o parte şi cu şliţ pe ambele sub nivelul apelor freatice ,este repre¬
părţi este prezentată în fig. 4.11.10. zentată în fig. 4.11.12. Este necesar, în
z65 4.11.4. Străpungeri în zidărie
acest caz, un zid de protecţie realizat
din beton, o flanşă sudată pe conduc¬
II 1
tă, o flanşă mobilă şi butoane de stră¬
m| Străpungerile sunt goluri realizate în

elementele de construcţii: fundaţii, pe¬
pungere.
«fi
II li
si
bo- '///˙
reţi, planşee, elemente de acoperiş
etc., în general, pentru trecerea condu¬
ctelor. Toate aceste modalităţi consti¬
tuie accidente pentru elementele de
construcţii în care sunt practicate. De
4.11.42 Străpungeri m perep
şi planşee
Trecerea conductelor prin pereţi (fig.
4.11.13), planşee (fig. 4.11.14) se face
cu prinderea unor manşoane de pro¬
C\h
3 aceea, pentru fiecare caz în parte este tecţie (conducte cu diametrul mai mare
.-De-
-D
4 necesar să se realizeze măsuri efective
de protecţie şi asigurare.
decât al conductei instalaţiei), piese de
fixare şi elemente de etanşare.
Fig. 4.11.14. Trecerea conductelor
4.11.4.1 Străpungeri în fundaţii 4.11.4.3 Postamente
prin planşee: Principalele tipuri de străpungeri se Sunt elemente de conexiune între in¬
1 planşeu; 2 - conductă;
- diferenţiază după poziţia acestora în stalaţii şi echipamente şi elemente sau
3 - manşon de protecţie; raport cu nivelul apei freatice, (fig. subansambluri de construcţii. Ele au ro¬
4 - etanşare; 5 - pardoseală finită; 4.11.11). La trecerea unei conducte, lul de a susţine utilajele şi aparatele fixe
6 - mortar din ciment. prin peretele din subsol, se realizează sau în mişcare, producătoare de zgo¬
mot şi vibraţii.
Realizarea postamentelor depinde de
6
4 r piesele de prindere a utilajelor. Toate
2 datele acestuia care conduc la stabili¬
3
rea tipului de postament constituie da¬
te de temă ca, spre exemplu: gabarite
(în plan şi secţiuni verticale); poziţia ele¬
mentelor de prindere (şuruburi, buloane
etc.); adâncimile în masa de beton; re¬
gimul static sau dinamic de funcţionare;
regimul termic; produse agresive pentru
5 beton şi armături etc. Principalele ma¬
Fig. 4.11.15. Schema de principiu a unui postament: teriale amortizante folosite la executa¬
1 - postament din beton; 2 - placă de bază; 3 - material izolator elastic;
rea postamentelor sunt: cauciucul, plu¬
ta, resoartele, pâslă, plumbul etc.
4 - piesă de prindere; 5 - oţel beton; 6 - utilajul instalaţiei; 7 - element din
Schema de principiu a unui posta¬
beton. ment este prezentată în fig. 4.11.1.5.
Nivelul de intensitate acustică, notat unde:

4.12. Protecţia la zgomot şi cu L( [dB] sau cu SIL (Sound Intensity
vibraţii în instalaţii de Level) [dB], este calculabil chiar prin for¬ - este intensitatea de referinţă (ca¬
încălzire mula senzaţiei sonore (ecuaţia 4.12.1). racteristică propagării sunetului în
Dar cum un sunet nu este constant în aer), ce corespunde limitei infe¬
Instalaţiile de încălzire, împreună cu timp, ci variabil, el nu poate fi caracteri¬ rioare de auditibilitate, adică unei
celelalte instalaţii de ventilare, sanitare şi zat printr-o valoare instantanee, ci doar puteri acustice de referinţă de:
electrice urmăresc asigurarea confortului printr-o valoare medie, motiv pentru W0 = 10-'2 W.
la interiorul clădirilor. Elementele compo¬ care în relaţie întâlnim valorile medii ale
W
nente ale acestor instalaţii produc în tim¬ intensităţilor sonore. >o = 10 » m2
pul funcţionării zgomote care nu de pu¬
ţine ori depăşesc pragul limită al nivelu¬ L, [dB] = SIL [dB] = 10 logw L (4. 12. 1) Nivelul de putere acustică, notat cu
lui de presiune acustică. Se impune pe L˙fdB], reprezintă energia sonoră totală
de o parte ca producătorii de echipa¬ emisă de sursă în toate direcţiile. în
mente să realizeze produse caracteriza¬
te de un nivel de zgomot redus, iar pe
de altă parte, utilizatorii acestor echipa¬
mente să ia toate măsurile ca aparatele p lpP<*1
să fie implementate în cadrul instalaţiilor
astfel încât în timpul funcţionării răspân¬
direa zgomotului şi a vibraţiilor să fie re¬
dusă la minimum. 100 000 000
Analizînd cauzele şi modul de produ¬
P
1*>U —
cere a zgomotelor de către echipamen¬
tele instalaţiilor de încălzire, se au în ve¬
dere măsurile ce se impun pentru redu¬
120-˙
W'.
cerea zgomotelor si vibraţiilor la locul de
10 000 000
producere a acestora, dar şi limitarea
110-
propagării lor în spaţiile locuite.
Zgomote 100-
4.12.1. Noţiuni referitoare la 1 000 000 periculoase
zgomot 90-
Domeniul de variaţie al puterii acus¬
Zgomote 80-
«n
tice perceptibile al unei surse sonore 100 000
se întinde de la 10-12 W pînă pe la va¬ ridicate 70
lori de 105 W. Câteva exemple din
acestă gamă de puteri acustice sunt:
60-
Vorbit în şoaptă 1010 W, tipăt 10'5 W, Zgomote
decolarea unui avion cu reacţie 105 W. 10 000
medii 50-
Senzaţia sonoră reprezintă percepţia
de către oameni a unui anumit nivel de
zgomot. Limita inferioară a acesteia 40-˙ 1 3Q
este denumită şi nivel de referinţă fiind 1 000
caracterizată de o senzaţie sonoră 30-
SQ=0 şi de o intensitate sonoră lg. Ast¬ Zgomot
fel, prin senzaţie sonoră înţelegem toc¬ lejer 20-
mai diferenţa dintre o anumită excitaţie 100
(caracterizată de parametrii S şi /) şi a-
10
ceastă excitaţie de referinţă (caracteri¬
zată de parametrii S0 şi l0), sub care
oamenii nu pot percepe sunetul.
20 0 Deşert
Gama de frecvenţe auzibile de către
urechea umană este de la 20 Hz până
la 20000 Hz (fig. 4.12.1). Fig. 4.12.2 Scara nivelului de presiune acustică
Infrasunete Sunete auzibile Ultrasunete

>4 X
miiiiroi
1 10 100 1000
f [Hz]
IOOOO IOOOOO IOOOOOO
Elefanţii Delfinii
Liliecii
Figura 4.12.1 Gama de frecvenţe auzibile.
relaţie întâlnim valorile medii ale puterilor ferinţă (caracteristică propagării auditibilitate, este caracteristică unei
acustice: sunetului în aer): presiuni de:
W 20 iPa = 20x10-6 Pa = 2x10~5 Pa,
Lw[dB] = 10l°gw (4.12.2) Wo = 10~ '2W - limita superioară, numită şi nivelul de
wo Nivelul de presiune acustică variază durere, este caracteristică unei presi¬
într-un domeniu de valori de presiune uni de 20 Pa.
unde: corespunzătoare limitelor fiziologice ale Aceste limite ale domeniului de varia-
percepţiei sunetului: ţie al nivelului de presiune sunt cores-
Wo - este puterea acustică de re- - limita inferioară, numită şi nivel de punzatoare unei frecvenţe de 1000 Hz.
Tabel. 4.12.1. Limite admisibile ale nivelului de zgomot pentru spaţiul interior
Limita admisibilă a nivelului de
zgomot echivalent interior, exprimat în:
Nr. Tipul de clădire Unitatea funcţională Nr. de ordine dB(A)
crt. al curbei C2
1 Clădiri de locuit - apartamente 30 35
2 Cămine, hoteluri, - camere de locuit şi apartament 30 35
case de oaspeţi - săli de studiu, biblioteci 30 35
- birouri de administraţie 40 45
- săli de restaurant şi alte unităţi 45 50
de alimentaţie publică
3 Spitale, policlinici, dispensare - saloane (rezerve) 1-2 paturi 25 30
- saloane peste 3 locuri 30 35
- saloane de terapie intensivă 30 35
- săli de operaţie şi anexe ale acestora 30 35
- cabinete de consultaţii 30 35
- cabinete de audiologie 25 30
- amfiteatru, săli de conferinţe 35 40
- săli de mese 40 45
4 Şcoli - amfiteatru, săli de clasă, săli de conferinţe 35 40
- săli de studii, biblioteci 30 35
- cancelarii 35 40
- cabinete pentru consultaţii medicale 30 35
- laboratoare 35 40
5 Grădiniţe de copii, creşe - dormitoare 30 35
- săli de clasă 35 40
- cabinete pentru consultaţii medicale 30 35
- săli de mese 45 50
6 Clădiri tehnico-administrative - birouri pentru activitate intelectuală 35 40
şi anexe tehnico-administrative - birouri de lucru cu publicul 40 45
ale halelor de producţie - centrale telefonice, birouri de dactilografiere,
săli pentru maşini de calculat şi perforat,
birouri de dispecerat 50 55
- laboratoare tehnologice (pentru analize
urgente, aferente producţiei) situate în
imediata apropiere a halelor de producţie 50 55
- cabinete de control şi comandă la distanţă,
situaţie în interiorul halelor de producţie 70 75
- săli de conferinţe 35 40
7 Centre de calcul - săli pentru calculatoare 50 55
- săli pentru maşini de perforat 50 55
- birouri şi alte spaţii administrative 40 45
- săli de curs 35 40
8 Clădiri comerciale şi depozite Unităţi de desfacere cu amănuntul:
(inclusiv spaţiile comerciale - spaţii pentru activitatea de evidenţă
incluse la parterul şi nivelele operativă şi anexe sociale 40 45
inferioare ale clădirilor de locuit - spaţii de vânzare şi anexe ale acestora:
cu şi fără agregate frigorifice (alimentar general,
carne, mezeluri, brânzeturi, lactate pline,
tutungerii, mercerii, florării, cafea-dulciuri etc.) 60 65
Unităţi de alimentaţie publică:
spaţii de consumaţie (restaurante, braserii,
cofetării, patiserii, cu şi fără agregate frigorifice) j 45 50
Unităţi de prestări servicii:
spaţii de lucru cu publicul (unităţi de curăţătorie,
PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc.) 45 50
Nivelul de presiune acustică, notat Lp = 120 log10 10; atunci se impune ca nivelul de zgomot
cu Lp [dB] sau cu SPL (Sound Pre¬ să fie limitat la 30 dBA în sufragerii. în
ssure Level) [dB] reprezintă nivelul de
zgomot dintr-un anumit punct acustic,
Lp - 120[dB]; cazul clădirilor de învăţământ, se reco¬
mandă ca un echipament funcţionând
este calculabil cu formula: în general zgomotele din natură per¬ cu întreruperi să nu genereze un zgomot
ceptibile de om sunt cuprinse între mai mare de 38 - 40 dBA în biblioteci,
Lp[dB] SPL[dB] = 10log1° Pj_
= aceste două limite 0-120 [dB]. în fig. centre de documentare, localuri medi¬
Po 4.12.2 este prezentată o hartă a diferite¬ cale sau un zgomot mai mare de 43-45
lor activităţi şi nivelul de presiune acus¬ dBA pentru alte săli. Zgomotul propagat
tică ce le caracterizează. Zgomotele le¬ în interiorul sălilor de muzică sau în sălile
Lp[dB\ = 20 log10 PeL (4.12.3) jere (sub 40 dB) sunt caracteristice na¬ de limbi străine, trebuie sa fie mai mic
Po turii, fără zgomote provenite din activita¬ de 30 dBA.
unde: tea omului. în categoria zgomotelor in¬ Acesta valori, prezentate mai sus,
p0 - este presiunea de referinţă (carac¬ termediare se încadrează multe categorii sunt mai scăzute decât valorile maxime
teristică propagării sunetului în de activităţi: de la munca de birou (în jur admisibile pentru camerele de destina¬
aer), ce corespunde limitei infe¬ de 55 dB) la zgomotele stradale concer¬ ţii diferite, deoarece nivelul de presiune
rioare de auditibilitate: te de muzică (până la 100 dB), iar acti¬ acustică rezultat la interiorul camerelor
20 10~6 Pa vităţile ale căror zgomote depăşesc 100 este generat de mai multe surse de
Po =
dB sunt considerate ca atingând pragul zgomot, nu doar echipamentele insta¬
Astfel limita inferioară a nivelului de de durere auditivă. laţiei de incalzire. în tabelele 4.12.1 şi
presiune este obţinută pentru pef = p0, Normele privind nivelurile admisibile 4.12.2 sunt prezentate câteva valori
şi anume: de zgomot pun în evidenţă un nivel ma¬ maxime admisibile ale nivelului de zgo¬
Lp=20logt0ţ; xim admisibil pentru asigurarea con¬

fortului acustic. Putem pune condiţia că
mot recomandate în funcţie de desti¬
naţiile spaţiilor respective.
zgomotul provocat la interiorul ca¬ în aceste tabele sunt indicate limitele
Lp = 20 logi0 1;
merelor de locuit de către centralele ter¬ admisibile ale nivelului de zgomot sub
mice sau punctele termice nu este su¬ forma a doi parametrii:
perior la 25 - 30 dBA. Putem de aseme¬ - valoarea maximă admisibilă pentru
iar limita superioară a nivelului de nea pune condiţia ca zgomotul provocat fiecare frecvenţă, sub forma curbelor
presiune este obţinută pentru de către aparatele individuale de încăl¬ de zgomot Cz şi
paf = 20 Pa, şi anume: zire să nu depăşească 25 - 30 dBA în - valoarea maximă admisibilă pentru
20Pa camerele de locuit sau 40 - 45 dBA în zgomotul perceput de către ocupanţi
Lp = 20 logw bucătării. în cazul în care bucătăriile nu exprimat in dB(A), indicate pentru di¬
20 10 6Pa '
sunt despărţite prin pereţi de sufragerii, ferite tipuri de clădiri şi diferite tipuri
Lp = 20 log10 106;
Tabel. 4.12.2. Limite admisibile ale nivelului de zgomot pentru spaţiile de montaj ale centralelor instalaţiilor
_ ce asigură confortul interior _
Valoarea admisibilă a
nivelului de zgomot
Nr. Tipul de clădire Unitatea funcţională echivalent interior
crt. exprimat în: __
Nr. de ordine dB(A)
al curbei Cz
1 Staţii de hidrofor 85 90
2 Camera de troliu a ascensorului 85 90
3 Centrale şi puncte termice 85 90
4 Posturi de transformare 55 60
5 Spaţii pentru primirea mărfurilor şi depozitarea temporară
ambalajelor din unităţile de desfacere cu amănuntul 75
6 Spaţii pentru desfăşurarea procesului tehnologic din unităţile
de alimentaţie publică (bucătării, ateliere de cofetărie etc.) 70 75
7 Centrale termice fără compresoare (staţii, frigorifice,
centrale, de ventilare) 80 85
8 Clădiri de locuit Centrale tehnice cu compresoare 85 90
9 social-culturale şi comerciale Spaţii tehnologice ale unităţilor de curăţătorie:
- fără compresoare 75 80
- cu compresoare 85 90
10 Ateliere:
- cu acţiune de impact (cizmării, reparaţii mobilă) 85 90
- fără acţiune de impact 70 75
11 Ateliere de producţie în şcoli 80 85
12 Spaţiu cu grup electrogen cu putere <125 kVA 100 105
13 Camere de sterlizare cu centrifuge de sterlizare 75 80
14 Săli calculatoare 70 75
15 Săli cu maşini de perforat 70 75
16 Săli cu agregate (ventilatoare, electropompe,
stabilizatoare de curent etc.) 85 90
17 Birouri şi alte spaţii 50 55
de destinaţii de camere. tot în dB, dar pentru a se sublinia dB(A), litera "A" dintre paranteze su-
Tabelele 4.12.1 şi 4.12.2 se folosesc în faptul că este vorba de un nivel de bliniând faptul că se foloseşte curba A
felul următor: Se intră în tabel cu tipul zgomot deja ponderat se va nota cu de ponderare.
clădirii şi destinaţia camerei şi se citesc
cele două valori limită Curba Cz şi nivelul [dB] 15
de zgomot ponderat exprimat în dB(A). 10 - 1 - J. j 1*.*-
Avînd valorea curbei de zgomot ma¬

ximă admisibilă se va citi din diagrama 5 - - 1- 1 -i-i- t
de definire a acestor curbe (tabel. 0-

4.12.3) nivelul de zgomot corespunză¬
•-ÎT-FS
-5 -
tor pentru fiecare frecvenţă.
Nivelul de zgomot ponderat, măsura¬ -10 -
bil în dB(A) indică nivelul de zgomot -15 -
perceput de urechea umană. Datorită -20 -
anatomiei acesteia oamenii nu pot per¬
-25 -
........
cepe zgomote cu acurateţe decât în- »
gama de frecvenţe 1000 Hz - 4000 Hz, -30 - Curb_A (dB)
în afara acestui interval oamenii percep
mai puţin decât zgomotul real. Această
-35 - * --
-Curb_ C (dB)
'Curb_ B (dB)
diferenţă de nivel de zgomot între cel -40
real şi cel auzit de către oameni este -45 Curb_D (dB)
variabilă în funcţie de frecvenţă, iar -50 -
modul de variaţie este prezentat în fig.
4.12.4. sub forma grafică. în această -55
figură sunt prezentate patru curbe de -60 r T T
ponderare, diferenţa dintre ele con¬
10 100 1000 10000 100000
stând în faptul că se folosesc diferit în
funcţie de valoarea nivelului de zgomot Frecventa [Hz]
şi de destinaţia camerei. Valoarea nive¬ Fig. 4.12.4. Definirea curbelor de ponderare de la zgomotul real măsurat
lului de zgomot ponderat se măsoara m dB la cel auzit de oameni exprimat în dB(A)
Tabel. 4.12.3. Definirea curbelor de zgomot Cz conform STAT 6165.
Frecvenţe medii [Hz]
Nr. de
ordine al 31,5 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
curbei C,
Nivel de presiune acustică, în [dB]
0 55,4 35,5 22,0 12,0 4,8 0 -3,5 - 6,1 - 8,0
5 58,8 39,4 26,3 16,6 9,7 5 + 1,6 - 1,0 -2,8
10 62,2 43,4 30,7 21,3 14.0 10 6,6 + 4,2 + 2,3
15 65,6 47,3 35,0 25,9 19,4 15 11,7 9,3 7,4
20 69,0 51,3 39,4 30,6 24,3 20 16,8 14,4 12,6
25 72,4 55,2 43,7 55,2 29,2 25 21,9 19,5 17,7
30 75,8 59,2 48,1 39,9 34,0 30 26,9 24,7 22,9
35 79,2 63,1 52,4 44,5 3,89 35 32,0 29,8 28,0
40 82,6 67,1 56,8 49,2 43,8 40 37,1 34,9 33,2
45 86,0 71,0 61,1 53,6 48,6 45 42,2 40,0 38,3
50 89,4 75,0 65,2 58,5 53,5 50 47,2 45,2 43,5

55 92,9 78,9 69,8 63,1 58,4 55 52,3 50,2 48,6
60 96,3 82,9 74,2 67,8 63,2 60 57,4 55,4 53,8
65 99,7 86,8 78,5 72,4 6B,1 65 62,5 60,5 58,9
70 103,1 90,8 82,9 77,1 73,0 70 67,5 65,7 64,1
75 106,5 94,7 87,2 81,7 77,9 75 72,6 70,8 69,2

80 109,9 98,7 91,6 86,4 82,7 80 77,7 75,9 74,4
85 113,3 102,6 95,9 91,0 87,6 85 82,8 81,0 79,5
90 116,7 106,6 100,3 95,7 92,5 90 87,8 86,2 84,7
95 120,1 110,5 104,6 100,3 97,3 95 92,9 91,3 89,8
100 123,5 114,5 109,0 105,0 102,2 100 98,0 96,4 95,0
105 126,9 118,4 113,3 100,6 107,1 105 103,1 101,5 100,1
110 130,3 122,4 117,7 114,3 111,9 110 108,1 106,7 105,3
115 133,7 126,3 122,0 118,9 116,8 115 113,2 111,8 110,4
120 137,1 130,3 126,4 123,6 121,7 120 118,3 116,9 115,6
125 140,5 134,2 130,7 128,2 126,6 125 123,4 122,0 120,7
130 143,9 138,2 135,1 132,9 1331,4 130 128,4 127,2 125,9
la ultimele două situaţii analizate (b şi pentru frecvenţele joase, în timp ce în

4.12.3. SURSE DE ZGOMOT c) se determină un nivel de zgomot co¬ cazul arzătoarelor cu ventilator pentru
respunzător funcţionării doar a arză¬ aerul insuflat pentru centrale termice
toarelor, nu şi a pompelor. Valoarea de putere echivalentă, nivelul de zgo¬
4.12.3.1. SURSE DE ZGOMOT ÎN obţinută este de 70, 1 [dBA]. mot este în medie de 80 (dB).
CENTRALA TERMICĂ Nivelul de zgomot generat de un ar¬ Dat fiind numărul mare de măsurări
într-o centrala termică principalele zător este produs în duzele acestuia, în efectuate pe acest al doilea tip de ar¬
componente generatoare de zgomot curgerea combustibilului în focar şi prin zătoare, se poate determina un com¬
sunt: arzătoarele, pompele, coşul de mişcarea ventilatorului de aer insuflat, portament mediu al acestora. Şi anume
fum şi conductele. Nivelul de zgomot acesta din urma având o influenţă se poate prezice nivelul de zgomot ge¬
generat de aceste aparate este diferit semnificativă. Astfel, s-au măsurat ni¬ nerat de un arzător în funcţie de pute¬
de la caz la caz în funcţie de starea de velele de zgomot pentru cele două ti¬ rea termică la care funcţionează aces¬
funcţionare a acestora: puterea termică puri de arzătoare: ta, prin ecuaţia:
la care funcţionează arzătorul şi res¬ - cazane cu arzătoare atmosferice (ar¬ Lp = 9 log10 (<P) + 70 (4.12.4)
pectiv punctul de funcţionare al pom¬ zătoare fără ventilator pentru injecţia unde:
pelor. Măsurarea acestor nivele de aerului necesar arderii), şi fără exha¬ Lp (dB) - este nivelul de zgomot gene¬
zgomot (nivel de presiune acustică) se uster (fig. 4.12.6 a); rat de arzător, iar <1> (kW) este
realizează diferit de la o centrală termi¬ - cazane cu arzătoare cu ventilator puterea termică la care fun¬
că la alta în funcţie de amplasarea pentru insuflarea aerului necesar ar¬ cţionează arzătorul.
aparatelor în spaţiul centralei. Nivelul derii (fig. 4.12.6b). Coşul de fum este un alt element al
de zgomot cel mai ridicat în cazul fun¬ Remarcăm faptul că în cazul arză¬ unei centrale termice ce prezintă un rol
cţionării arzătoarelor este în apropierea toarelor atmosferice valoarea maximă de amplificator de zgomot. Influenţa
acestora, în timp ce nivelul de zgomot a nivelului de zgomot pentru o centrală acestuia se manifestă atât în spaţiul
generat de pompe este cel mai ridicat de aproximativ 1 MW este de 62 (dB) centralei cât şi în apartamentele înveci-
în apropierea pompelor. Ca indicaţii
generale, putem considera că nivelul 80
de presiune acustică se măsoară cel 70
mai adecvat în «centrul» spaţiului cen¬ 10,5
tralei termice. 60
Cu titlul de exemplu se prezintă va¬ 12 dBA
lorile măsurate într-o centrală termică, 50 t
în trei situaţii: 40
a) nu funcţionează nici pompele şi nici ar¬
zătoarele; înregistrându-se 48 [dBA], 30
b) funcţionează doar pompele; înregistrân- 20
du-se 60 [dBA], creştere de 12 [dBA],
c) funcţionează atât pompele cât şi ar¬ 10
zătoarele la sarcina maximă, înregis- 0
trându-se 70,5 [dBA], introducând o
creştere suplimentară cu 10,5 [dBA] Zgomot de fond Zgomot de fond Zgomot de fond
(fig. 4.12.5). + POMPE + POMPE
Influenţa acustică a unui echipament + ARZATOARE
fiind observată prin comparaţia nivelu¬ Funcţionarea echipamentelor
lui de zgomot din centrală între două
cazuri: când echipamentul funcţionea¬ Fig. 4.12.5. Influenţa pompelor şi a arzătoarelor asupra nivelului
ză şi când nu funcţionează. Pornind de mediu de presiune acustică din centrala termică
95 95
90 90
85 85
,.:L ..*3. -V
80 80
75 75
m 70 70
3
65 65
JD.
60 60
55 55
50 50
45 45
40 40
IO 100 1000 10.000 10 1000 1 0.000
f (Hz) <D(kW)
a. Arzătoare atmosferice = 990 kW b. Arzătoare cu aer insuflat
Fig. 4.12.6. Influenţa ventilatorului de aer din cadrul arzătoarelor.
a. Fără ventilator, b. Cu ventilator
100 100 100 100

90 90 90 Amplificarea adusa de coşul de fum 90
80 80 80 Funcţionarea
80
centralei termice
70 70 70 70
<60 60 < 60
m
60
“50 50 S 50 50
o-40 40 5 40 40
30 30 30 30
] simularea funcţionarii centralei
20 20 20 20
termice
10 Funcţionarea centralei termice 10 10 10
0 0 0 0
31.5 63 125 250 5001000200040008000 31.5 63 125 250 500 1000 20004000 8000
f (Hz) f (Hz)
a. La interiorul centralei termice b. La interiorul apartamentelor
Fig. 4.12.7. Efectul diferitelor aparate din centrala termică
turbulenţa de la interior este variabil,
Lp (dBA) crescător cu lungimea conductei, în timp
48 ce pentru lungimi mai mari de 12 m ni¬
45 velul de zgomot rămâne cvasi constant.
cupru
44 l I I Coturile, la rândul lor, sunt generatoare
42 plastic de turbulenţă, deci de zgomot. Un an¬
samblu de patru coturi produce un nivel
40
oţel plumb sonor cu 3 - 10 dB superior celui generat
38 de o conductă dreaptă de lungime simila¬
36 ră şi de aceeaşi viteză medie. De o ma¬
34 nieră asemănătoare, şi bifurcaţiile, teurile
la împreunare sau separare, schimbările
32
de secţiune generează o perturbare a lini¬
30 zgomot de fond
28
— T„rrrn ilor de curent ale apei, ducând la produ¬
cerea unui zgomot.
0,01 0,01
Debit[l/s] Un zgomot de şoc, cunoscut sub nu¬
mele de lovitură de berbec, se produce
Fig. 4.12.8. Variaţia nivelului de presiune acustică la interiorul camerei
atunci când o curgere regulată într-un
datorită turbulenţei din interiorul conductei de alimentare cu apă.
sistem de conducte de alimentare cu
nate (în cazul în care coşul de fum este să de zgomot datorită turbulenţelor ce apă este brusc întreruptă. întreruperea
integrat la interiorul clădirii). Amplifica¬ apar la interior. Nivelul de zgomot ge¬ bruscă a curgerii crează o creştere brus¬
rea pe care o produce un coş de fum nerat de curgerea turbulentă este va¬ că a presiunii ce se propagă ca o undă
este diferită în funcţie de structura riabil în funcţie de materialul din care de şoc în amonte de vană.
acestuia, de existenţa izolaţiei termice este fabricată conducta şi de debitul într-o reţea de alimentare cu apă,
şi fonice la interior, de numărul de ca¬ de fluid, viteza, diametrul şi lungimea acest fenomen poate survine atunci
nale, şi dimensiunea acestuia. Astfel conductei. Nivelul de presiune acustică când curgerea apei este brusc oprită,
determinarea amplificării zgomotului creşte de o manieră brutală simultan de exemplu în momentul închiderii unui
produsă de coşul de fum se realizează cu viteza apei, atunci când se trece de robinet, unei electrovane sau a unei
prin măsurări în «centrul» spaţiului cen¬ la o curgere laminară la o curgere tur¬ vane pneumatice. în clădirile de locuit,
tralei şi al camerelor învecinate cu pe¬ bulentă. Fig. 4.12.8, prezintă această în cadrul instalaţiilor de încălzire acest
reţii coşului de fum. Un astfel de creştere a nivelului de presiune acus¬ fenomen poate apărea în momentul în¬
exemplu este prezentat în fig. 4.12.7. A tică din interiorul camerei standardiza¬ chiderii simultane a robineţilor termo-
fost simulată funcţionarea unei centrale te de măsură în funcţie de debitul de statici de pe faţada sud.
termice din punct de vedere al apă, pentru diferite tipuri de conducte.
zgomotului produs de aceasta, prin Aceste rezultate au fost obţinute pen¬ 4.12.4. Nivelul de zgomot la
reproducerea aceluiaşi zgomot aerian tru o conductă în formă de cadru de interiorul şi exteriorul centralei
din centrală cu ajutorul difuzoarelor. dimensiune 1,5 m x 1,3 m plasată în termice exterioare
Compararea celor două situaţii pune în centrul camerei fixată printr-un mijloc
evidenţă amplificarea nivelului de zgo¬ de suspensie suplu de cauciuc.
mot datorată coşului de fum în cazul Pentru o aceeaşi viteză a apei, nivelul 4.12.4.1 Nivelul de zgomot la interiorul
funcţionării centralei faţă de cazul si¬ sonor al unei conducte scade odată cu centralelor termice
mulării funcţionării acesteia. creşterea diametrului său interior. Deci, Un studiu realizat pe o bază de date
Astfel se observă că efectul coşului pentru un acelaşi nivel de presiune de 145 de centrale termice caracteriza¬
de fum asupra nivelului de zgomot este acustică, diametre mai mari ale conductei te de putere termică sub 16 MW a avut
limitat, din punct de vedere al dome¬ permit viteze de circulaţie a apei mai ca scop prezentarea legăturii dintre ni¬
niului de frecvenţe. Amplificarea zgo¬ ridicate. Nivelul de presiune acustică velul de zgomot al centralelor termice
motului produsă de coşul de fum sca¬ creşte cu aproximativ 4 dB la dublarea şi puterea lor termică (fig. 4.12.9).
de de la 40 [dBA] la 31,5 [dBA] până vitezei medii a apei în conducte. Relaţia de calcul a nivelului de zgo¬
la 0 [dBA] la 50 [dBA], Pentru lungimi de conductă mai mici mot L (dBA) de la interiorul centralei
Conductele sunt de asemenea o sur- de 12 m, nivelul de zgomot generat de termice în funcţie de puterea termică <f>
(kW) generată de cazane este: 4.12.9 se folosesc de o manieră foarte predicţie a nivelului de presiune acus-
simplă, şi anume: se intră în relaţie cu tică generat de un cazan într-o anumită
Lp =10 log10 + 55 (<*>) (4.12.5)
valoarea puterii termice a centralei încăpere, ţine cont pe de o parte de vo-
Aceasta relaţie poate fi folosită pen¬ experimată în (kW) şi se obţine valoarea lumul incintei şi pe de altă parte de zgo-
tru prezicerea nivelului de zgomot ge¬ nivelului de zgomot ponderat, măsurat moţul produs de cazan într-o cameră
nerat de o centrală termică în funcţie în (dBA). specializată pentru măsurări acustice de
de starea ei de funcţionare. O altă in¬ Relaţii asemănătoare sunt indicate şi caracteristici standardizate, numit şi pu-
formaţie utilă ce poate fi prezisă este pentru fiecare dintre cele trei categorii terea acustică a cazanului.
valoarea sub care se va găsi nivelul de de frecvenţe (joase 125Hz 250Hz, medii Când se dispune de un raport de încer-
zgomot cu o încredere de 95 %: 500Hz 1000Hz şi înalte 2000Hz 4000Hz) cări acustice ale cazanelor sau ale
pe aceeaşi bază de date de 145 de centralei termice, raport ce prezintă va-
Lp95% = 10 - logm (0) + 64 (4.12.6)
centrale termice (fig. 4.12.10). loarea nivelului de putere acustică Lw
Atât ecuaţiile 4.12.5 şi 4.12.6 ce pre¬ Eroarea de predicţie a nivelului de (dBA) a cazanului, se poate determina ni-
zintă nivelul de zgomot din centrala ter¬ zgomot folosind această metodă, poate velul de presiune acustică în spaţiul real
mică cât şi relaţiile prezentate în fig. ajunge spre 10 dB. O altă metodă de
104
Lp (dBA) co
100 E
/ >
90 *. /
< O
0
& : /• 103
E
/:• 0
-4—*
80
r«« 1
•• 2
70 >.˙
j/ * 0 102
O
60 •x:.- O;
S:
. o
E
50 L
IO 20 50 100
9
500 1.000 5.000 10.000
O(kW)
10
101 102 103
A 104
Fig. 4.1Z9. Corelaţia dintre nivelul de
putere acustică şi puterea termică a Puterea termică a centralei termice O [kW]
centralelor termice, cu arzător Fig. 4.12.11. Nivelul de presiune acustică îh incintă centralei termice [dBA],
atmosferic pentru arzătoare cu aer insuflat
Lp (dBA) Lp (dBA) Lp (dBA)

“•r- '
100 l ÎOO *T 100

4-
90 90
R" . / 90
/
I
\j /
80 \m— -it.
mfr 80
u &3*
: f.
rî7
.
80
!
x
sz:
. - /i\
’“LW 70
.. . 4
iI
60 — — I —!— — —1 —
!
‘-4-
!
1
60 -
.. .
"t’rs
/
•* :
*..* •—
.
\y
50 50
mtSL
40 40 40 f—t --
9>
1
I- i
J
10 20 50 100 500 1.000 5.000 10.000 Cp(kW) 10 20 50 100 500 1.000 5.000 10.000 0(kW) 10 20 50 100 500 1.000 5.000 10.000 O (kW)
a. Frecvenţe joase 125Hz, 250Hz b. Frecvenţe medii 500Hz, 1000Hz c. Frecvenţe înalte 2000Hz, 4000Hz
Fig. 4.12.10. Corelaţia între nivelul de presiune acustică şi puterea termica a centralei termice, fără ventilator pentru
aerul necesar arderii, pentru frecvenţe a. joase, b. medii c. înalte
90
L Centru comercial
ÎL 2_
c
5 70
, / "50
O
60 I
*
B .2 40
Zonă în U)
construcăie o (A) Leq = 72d B
A fe.30 (B) Leq=73dB
20
s —Cx- (C) Leq = 0 1 d B
>10
z
0
10 |m| 10 100 1000 10000
f (Hz)
CT - centrală termică, 1, 2, 3 - cazane
Leg - Nivelul zgomotului echivalent (mediat în timp)
a. Amplasare urbană b. Valori măsurate

Fig. 4.12.12. Măsurări de zgomot în jurul unei centrale termice exemplul de măsurări 1 - .
N
CT
\
N
:ru a @ p
m
o_
100
Limita 90
parcelei W eo
--
-
?!
J
"
--
70
G A B 0
10 [m] .2
0
0)
60 1 (A) Leq=95dB
(B) Leq=93dB
S
Q. 50 j (C) Leq=96dB
(D) L eq =93d B
0
0
40 -- (E) Leq=87dB
(F) Leq=97dB
i 30
2
1o 1 00 1 000 1 0000
strada r (Hz)
a. Amplasare CT
1 - cazan cu CGL; 2, 3 - cazane cu cărbune b. Valori măsurate
Fig. 4.12.13. Măsurări de zgomot în jurul unei centrale termice exemplul de măsurări 2.-
al centralei termice Lp (dBA) cu ajutorul şi prezintă o marjă de eroare de 5 în cazul centralelor de apartament,
formulei: (dBA), deci mai scăzută. pentru un timp de reverberaţie mediu
Nomograma de calcul a nivelului de de 0,5 (s) caracteristic încăperii în care
Lp.Lw+14-10log,0(v) (4.12.7)
presiune acustică, fig. 4.12.11, se fo¬ este montată centrala, şi cunoscând
unde: loseşte astfel: pe axa orizontală se intro¬ nivelul de putere acustică al centralei,
V [m3] - este volumul incintei centralei duce puterea termică a centralei, pe axa putem folosi pentru estimarea nivelului
termice. verticală se introduce volumul spaţiului de presiune acustică ecuaţia:
Totuşi, rareori beneficiem de încercări centralei, iar la intersecţia celor două
acustice ale cazanelor. Astfel vom estima drepte se citeşte valoarea nivelului de LP = Lw + ii-ioiog,0{v) (4.12.11)
nivelul de putere acustică a cazanelor în presiune acustică, între izocurbe. Exemplu de calcul 1:
funcţie de sarcina termică a acestora <î>: Faţă de cazul cazanelor cu arzătoare
atmosferice, această formulă prezintă Să considerăm centrala termică a unei
Lw=16logm |<î>) + 40 (4.12.8).
o majorare de aproximativ 12 (dBA). şcoli, spaţiu caracterizat de o suprafaţă
Astfel în cazul arzătoarelor cu aer Astfel în cazul arzătoarelor atmosferice de 35 m2 şi înălţime de 4 m. Puterea a
insuflat, formula de calcul, cu caracter formula de predicţie a zgomotului ge¬ centralei termice este de 400 kW. Care
de predicţie, al zgomotului unei centra¬ nerat de centralele termice la interiorul este este nivelul de presiune acustică Lp
le termice este dat prin ecuaţia: acestora este dat prin ecuaţia: în spaţiul centralei termice?
Rezolvare
Lp = 16 logt0 (<?) - 10 logw (\/) +54 Lp=16loglc(0)-1Ologto(v) + 42 Aplicând formula (4.12.9) se obţine:
(4.12.9) (4.12.10)
Lp = (400) - 10 logw (35 4) + 54

16 logw
Exemplul de măsurări 1 (fig. 4.12.12)
opta şi pentru o singuiră măsurare re¬
alizată în «centrul» camerei. înălţimea
Lp=74(dBA) la care se realizează măsurările poate
Centrala este alcătuită din trei cazane fi înălţimea de lucru, 1,2 m sau 1,7 m
Aceeaşi valoare se obţine folosind a 5 MW fiecare, echipate cu două ven¬ în funcţie de activitatea de la interiorul
nomograma de calcul (fig. 4.12.11). tilatoare de aer. Pereţii centralei sunt camerei respective.
construiţi pe bază de tablă şi sticlă, iar Trebuiesc realizate măsurări obliga¬
Exemplu de calcul 2: acoperişul din lemn sub formă de torii în centrala termică, pentru a con¬
cupolă. Măsurările s-au realizat când stata dacă centrala funcţionează în li¬
O centrală murală este plasată într-o toate cele trei cazane funcţionează la mitele admisibile ale confortului acus¬
bucătărie de 8 m2 şi 2,5 m înălţime. Ni¬ putere maximă. Nivelul de zgomot din tic, adică dacă zgomotul din centrala
velul de putere acustică al cazanului punctul C, exterior centralei la apro¬ termică se încadrează în limitele im¬
este de Lw=50 dB(A). Care este nivelul ximativ 17 m de centrală, este cel mai puse pentru centrale termice (tabel
de presiune acustică din bucătărie ? ridicat. Nivelul de zgomot în punctul B 4.12.2). Dacă nu, atunci trebuiesc pre¬
este un pic mai ridicat decât în punctul văzute măsuri de protecţie la zgomot
Rezolvare A, deşi este mai depărtat. Aceasta se încă de la nivelul centralei. Dacă nivelul
datorează reflexiilor undei sonore pe de zgomot din spaţiul centralei nu de¬
Aplicând ecuaţia (4.12.11) se obţine : peretele centrului comercial. Instalarea păşeşte valorile limită admisibile, a-
unui atenuator de zgomot pe orificiile de tunci măsurile de protecţie trebuie să
LP = t-w + 11 -10 iog10 (v) ventilare ale spaţiului centralei ar scădea cuprindă şi tratarea structurii pereţilor
Lp=48(dBA) considerabil nivelul de zgomot propagat şi a străpungerii acestora de către con¬
la exterior. ducte. Aceste măsuri de protecţie vor
4.12.4.2 Nivelul de zgomot la exteriorul fi prezentate în paragrafele următoare.
centralelor termice Exemplul de măsurări 2 (fig. 4.12.13) Pentru identificarea exactă a influen¬
Nivelul sonor ridicat la exteriorul cen¬ ţei centralei termice asupra nivelului de
tralelor termice influenţează negativ Această centrală termică cuprinde: zgomot de la interiorul apartamentelor
confortul în clădirile de locuinţe din - două cazane pe cărbune (24 MW fie¬ se recomandă realizarea de măsurări
imediata apropiere. Aceste niveluri de care). Fiecare cazan este echipat cu pe timpul nopţii, pentru a se înlătura e-
presiune acustică ridicate se pot dato¬ un ventilator pentru aer de 22000 rorile relativ ridicate introduse de trafi¬
ra transmisiilor zgomotului de la inte¬ m3/h (fiecare ventilator avînd două cul rutier.
riorul centralei prin: prize de aer), cu două ventilatoare
- prizele de aer necesare arderii, trata¬ secundare de aer aspirând din cen¬ Exemplu de măsurări 3 la interiorul
bile prin montarea de atenuatoare de trală şi un exhaustor; unui bloc de locuinţe (fig. 4.12.14 şi
zgomot; - un cazan pe CGL (40 MW). Ventila¬ fig.4.12.15)
- uşa centralei, tratabilă prin montarea unei torul de aer are debitul 5800 m3/h
uşi acustice sau prevederea unui sas; beneficiind de două prize de aer în Astfel pentru o clădire existentă, cu-
- coşul de fum; dreptul cazanului. noscându-se structura sa constructivă,
- zgomotul radiat de echipamentele mon¬ Nivelul sonor cel mai ridicat este în şi regimul de funcţionare al clădirii, şi
tate la exteriorul centralei (de exemplu interiorul centralei termice F, iar cel mai al centralei de încălzire, se cere să se
cazan montat pe terasa clădiri). scăzut este în punctul E, la nivelul determine prin măsurări experimentale
La exteriorul centralelor termice nive¬ străzii. Nivelurile sonore ridicate în nivelul de zgomot din centrala termică
lul de zgomot se poate măsura în ur¬ punctele A, B, C, D se datorează zgo¬ şi din apartamentele învecinate.
mătoarele puncte: motului provenind din prizele de aer
- de jur imprejurul centralei; ale centralei. Se recomandă atât muta¬ Rezolvare
- pe suprafeţele reflectorizante ale altor rea prizelor de aer la partea superioară
clădiri; a centralei cât şi montarea de atenua¬ Blocul de locuinţe analizat dispune
- lângă coşul de fum; toare de zgomot. de o centrală termică amplasată la
- lângă prizele de aer; subsol. Sarcina termică totală a centra¬
- lângă stradă de o parte şi de alta a 4.12.5. Nivelul de zgomot la lei termice este de 1,6 [MW], fiind
străzii; centralele termice amplasate în montate două cazane de capacităţi 1
- în parcurile din apropiere; clădiri şi 0,6 [MW] amplasate central în spa¬
- în curţile interioare sau de lumină ale ţiul centralei, cu arzătoare învelite cu
blocurilor din aproipiere; în cazul măsurărilor de zgomot la in¬ capote acustice în vederea diminuării
- în mai multe puncte «colineare», ce teriorul unei clădiri se recomandă înre¬ propagării zgomotului (fig 4.12.14). Ca¬
formează un front; gistrarea acestuia în cât mai multe nalul de fum este îngropat, amplasat
- în alte spaţii de interes în apropierea spaţii, în vederea determinării experi¬ între apartamente, iar coşul de fum se
centralei termice; mentale a propagării vibraţiei produse află la interiorul clădirii între aparta¬
- la o înălţime de 1 m (în cazul curţilor de centrala termică. Astfel se recoman¬ mente. Apartamentele învecinate cen¬
de grădiniţă, şcoli) sau 1,7 m în alte dă realizarea de măsurări în interiorul tralei termice sunt plasate în lateralul şi
cazuri. spaţiului centralei şi al diferitelor came¬ deasupra acesteia. Astfel, apartamen¬
Măsurările de zgomot constau în în¬ re din apartamente. Datorită formelor tul 1 este învecinat cu spaţiul centralei
registrarea cu ajutorul unui sonometru geometrice diferite şi a coeficienţilor de termice, fiind despărţit de acesta prin-
a nivelului de presiune acustică. Tre¬ absorbţie ridicaţi ai suprafeţelor pereţi¬ tr-un perete de 1 1/2 cărămizi, tencuit
buie înregistrată nu doar valorea echi¬ lor, este de presupus că nivelul de pe ambele părţi şi prin spaţiul hidrofo-
valentă, ci întreg spectrul sonor. Se vor zgomot să fie diferit la interiorul unei rului. Apartamentele 6, 10, 14 şi 18
reprezenta grafic variaţiile nivelului de aceeaşi camere. Totuşi în cazul came¬ sunt plasate deasupra acestuia, iar
presiune acustică în funcţie de frec¬ relor de dimensiuni scăzute (sub 16 apartamentele 7, 11, 15 şi 19 se gă¬
venţă. m2, de forme rectangulare) se poate sesc deasupra centralei termice.
Protocolul de măsură a constat în mă- acustică echivalent şi media ponderată în fig. 4.12.15 este reprezentat 3D
surarea întregului spectru al nivelului de temporară a acestuia. Majoritatea corpul de clădire în care este amplasa-
presiune acustică timp de un minut, aparatelor de măsurat presiunea acuş- tă centrala termică. Sunt reprezentate
calculându-se apoi nivelul de presiune tică realizează automat aceste calcule. grafic planurile de arhitectură ale par-
Pasarelă
(cotă Om) IO
co
co
CAMERĂ HIDROFOR
CM
Schimbător căldură
3 4
Arzător
BAIE
CAZAN
L
Centrala termica [cota - 1.1Im)
---•-deasupra apt. 7, , 15, 19 °
CĂMARĂ
2 5
SUFRAGERIE CAZAN
Ărzătfcr O
OO
HOL
Vacuum
BUCĂTĂRIE Pompe
1 6
§
2200
T
•800
-
-
Fig. 4.12.14. Plan parter. Stânga apartamente 1,6, 10, 14, 16.
Dreapta - centrala termică, apartamente 7, 11, 15, 19
Leq
a [dBA]
Etaje 3,4
65
60
Etaj 2
55
35.1
50
45
Etaj l
36.4
40
35
Parter
î
S
25
Fig. 4.12.15. Propagarea zgomotului în clădire

terului şi primelor două etaje. Se ob¬ re sunt acelea care au perete comun
servă poziţiile centralei termice, a apar¬ cu centrala termică. Camere care au 4.12.6. Zgomotul produs de
tamentelor şi a coşului de fum interior perete comun cu coşul de fum sunt centrale termice de apartament
clădirii. Suprafaţa pardoselii fiecărei mai puţin afectate de zgomotul centra¬
camere în care s-a măsurat nivelul de lei termice. în restul de camere, nea- Puterea acustică a cazanelor murale
zgomot este colorată conform valorii vând pereţi comuni nici cu centrala ter¬ este furnizată de către fabricant. Valoa¬
înregistrate. mică şi nici cu coşul de fum, zgomotul rea acesteia este variabilă în funcţie de:
Se observă că apartamentul cel mai produs de centrală nu se resimte prac¬ - fabricantul cazanului;
afectat este apartamentul numărul 1, tic deloc, nivelul de presiune acustică - tipul cazanului;
plasat în laterala centralei termice. Din fiind determinat de zgomotul stradal. - puterea termică furnizată de cazan;
cadrul acestui apartament holul este Ponderea zgomotului stradal din nivelul - modul de instalare a cazanului.
cel mai afectat, înregistrându-se un de zgomot interior explică valorile Toţi aceşti parametri au o influenţă
nivel echivalent de zgomot de 44,3 acestuia relativ ridicate din sufrageriile asupra atât a nivelului de putere acus¬
[dBA]. în sufrageria apartamentului s- apartamentelor 1 şi 6. în camerele mici tică cât şi a repartiţiei spectrale a ener¬
au înregistrat doar 35 [dBA], această ale aceloraşi două apartemente s-au giei acustice radiate.
scădere puternică a nivelului de zgo¬ înregistrat valori cu 5,4 [dBA] mai scă¬ Minicentralele termice cu tiraj fortat
mot datorându-se probabil holului şi zute decât în sufragerii. Se pune astfel al gazelor de ardere sunt mai silenţio¬
cămării, ce joacă rolul de spaţiu tam¬ în evidenţă faptul că ponderea zgo¬ ase decât cele cu tiraj natural, la pu¬
pon între sufragerie şi centrala termică. motului stradal este semnificativă. tere termică maximă de funcţionare.
în camera mică a apartamentului s-au Măsurările realizate pe timp de Dimpotrivă, pentru o putere termică re¬
înregistrat 29,6 [dBA], spaţiul hidrofo- noapte pun în evidenţă încă o dată im¬ dusă centralele termice cu tiraj natural
rului jucând de data aceasta rolul spa¬ portanţa majoră a zgomotului stradal. sunt mai silenţioase. în acest ultim caz
ţiului tampon. în apartamentul 6 (etaj De exemplu, s-a măsurat nivelul de zgomotul centralelor cu tiraj forţat pro¬
1), valoarea maximă a fost înregistrată presiune acustică în camera mică a vine în principal de la exhaustor. De
în sufragerie 36,4 [dBA], valoare mai ri¬ apartamentului 1 pe timp de noapte, exemplu nivelele de putere acustică
dicată decât în cazul sufrageriei apar¬ mai ridicat în timpul nefuncţionării cen¬ observate pentru centrale murale:
tamentului 1; această diferenţă se da¬ tralei termice decât în timpul funcţionă¬ - cu tiraj forţat: 44 - 48 dB(A)
torează la prima vedere lipsei cămării rii acesteia. Acest fenomen se explică - cu tiraj natural: 46 - 50 dB(A) sau;
existente în apartamentul 1. în camera prin zgomotul stradal mai mare în tim¬ - 39 - 42 dB(A) pentru o funcţionare
mică a acestui apartament, în ciuda pul nefuncţionării centralei decât cel redusă.
existenţei a doi pereţi comuni cu coşul din timpul funcţionării acesteia. De aici Fig. 4.12.16 prezintă evoluţia zgomo¬
de fum (deci aparent un nivel de zgo¬ se observă importanţa protocolului de tului într-un ciclu de funcţionare a unei
mot mai ridicat), nu s-au înregistrat de¬ măsurare: mini centrale termice de apartament.
cât 31 [dBA]. în celelalte două camere - importanţa simultaneităţii măsurărilor din Sunt prezentate influenţele diferitelor
având pereţi comuni cu coşul de fum, centrala termică şi din apartamente; organe ale aparatului asupra zgo¬
camere ale apartamentului 11 (etaj 2), - importanţa măsurărilor pe timp de noap¬ motului produs de către centrală.
s-au înregistrat valori (34,5 [dBA]; 35,2 te, spre ora 02:00 - 03:00, când zgomo¬ Nivelul de zgomot de fond din apar¬
[dBA]) mai ridicate, decât în camera tul stradal este constant scăzut. tament din spaţiul în care a fost mon¬
mică (31,5 [dBA]), fără perete comun tată centrala, variază în jur de 30 - 35
cu coşul de fum. dBA, în timp ce nivelul de zgomot din
în concluzie, cele mai afectate came¬ timpul funcţionării se încadrează între
55
Pornirea arzătorului
Oprirea arzătorului
50
Pompa cu Trecere către
turaţie ridicată turaţie scăzută
<
CD 45 Oprirea pompei
T3,
40
Zgomot de foi
Zgomot de fond
35
A,
30 i i i i I l
0 6 12 18 24 30 36 42 48 54 I 106'' | 1 18 | 130' | 142 | 154 | 206'' | 218'
100 112" 124 136 148 200 212" 224"
Timpul (s)
Fig. 4.12.16. Variaţia nivelului de putere acustică a unei centrale murale pe gaz în timpul unui ciclu de funcţionare
“70
s 60
50 I
21 50
45
40 z ° 40
s30
° 20
® X
35 10 /
(21 5 o
30
â§.25 CO O) O
*20 11 â 70
(3) (2) (1) B 60
15 N
procarrt aerinavftat, _ I, Bttţ f| • S1X . [• 55% g
50
10 m».samă asm % « 'mm- o. 40
Ş
5 zjjomot total W0-S0bo Hz '
46dBA § 30
20
0 o LD o oo un o o o oooooo ooo
o 10
O
1—
C\l
T-
CD
T—
O
(NJ
IO
Pil
T-
n
o
'I
O
Ifl
CD
(D
O
00
O uo
O
O O
T--*—
O
CM CD
T—
O
CM
CO
CM
lO
T—
CD
O O
o o
IO
5 0
f (Hz) co lO CD h- 00 O) o
Procent aer insuflat (%)
Fig. 4.12.17. Influenţa procentului de aer insuflat asupra nivelului de putere acustică
40 - 45 dBA în funcţie de starea mini- mai întâi tendinţa crescătoare a nive¬ presiune acustică variază „proporţio¬
centralei. în timpul funcţionării atât a lului de putere acustică cu frecvenţa nal” cu puterea termică ajungând la 47
arzătorului cât şi a pompei nivelul de indiferent de procentajul de aer insu¬ dBA pentru 23 kW sau 50 dB pentru
presiune acustică este de 44 dBA. Por¬ flat. Influenţa procentului de aer insu¬ 28 kW. în schimb în cazul centralelor
nirea şi respectiv oprirea arzătorului flat asupra nivelului de putere acustică cu tiraj forţat nivelul de presiune acus¬
sunt caracterizate de niveluri de presi¬ a centralei se manifestă diferit pentru tică rămâne cvasiconstant în jurul valo¬
une acustică mai ridicate 54 dBA şi frecvenţele sub 1000 Hz, fiind mult mai rii de 46 dBA.
respectiv 48 dBA. Oprirea funcţionării mare faţă de cazul frecvenţelor peste
arzătorului, duce la o scădere a nivelu¬ 1000 Hz, când reducerea acestui 4.12.7. Zgomotul produs de
lui de zgomot de 1 dBA, de la 44 dBA procentaj conduce la o scădere foarte echipamentele instalaţiei de la
spre 43 dBA. Diminuarea turaţiei pom¬ mică a nivelului de putere acustică. consumatori
pei conduce la un nivel de zgomot şi Puterea termică a centralei influen¬
mai scăzut, de aproximativ 42 dBA. ţează nivelul de zgomot generat de în încăperi, una din sursele de zgo¬
Zgomotul arderii combustibilului este aceasta. Totuşi această influenţă este mot o reprezintă turbulenţa apei în
un zgomot de frecvente joase care de¬ diferită în funcţie de tipul centralei (fig. conducte, coturi, ramificaţii, în robineţi
pinde de procentul de aer insuflat ne¬ 4.12.18). Pentru centralele fără coş de şi în radiatoare. O altă sursă importan¬
cesar arderii (fig. 4.12.17). Se observă fum sau cele cu tiraj natural, nivelul de tă de zgomot o reprezintă robineţii ter-
51
1 t.
CJ g
50
villa.;'‘ - ‘
49
Centrală Centrală cu
48 fără coş tiraj natural
<
CD 47
T3
46
2
45
44
43
- 1 Ta
Centrală cu
4
42 tiraj forţat
1o 12 14 16 18 20 22 24 26 28
Puterea termică [kW]

Fig. 4.12.18. Influenţa puterii termice asupra zgomotului la centrale murale
1 - centală termică murală (fără coş - cu tiraj natural),
2 - centală termică murală (cu tiraj forţat).
dimensionare a conductelor şi la echilibra¬

Corp
Conductă rea hidraulică să nu forţeze un robinet să
robinet Corp încălzire aibă punctul de funcţionare în zona:
V>_100[Vh\ şi Ap> 1 [bar],
în cazul în care punctul de funcţionare
al robinetului termostatic se situează în
această zonă, se recomandă adoptarea
unei soluţii de diminuare suplimentară a
diametrului conductelor în vederea creşte¬
rii pierderilor de sarcină.
Corpul de încălzire oferă o suprafaţă
mare de emisie şi poate acţiona de o ma¬
nieră asemănătoare unei membrane a
unui difuzor deci amplificând zgomotul
generat în corpul robinetului. Analiza
V acestui fenomen nu se poate face decât
luând în considerare cuplul robinet-radia-
Fig. 4.12.19. Comportamentul acustic al robineţilor termostatici
tor. Trebuie luate câteva măsuri pentru a
mostatici, atât datorită faptului că sunt componente ale instalaţiei de încălzire, înlătura discomfortul pe care îl pot produ¬
în „continuă” mişcare pentru a regla cât şi corpul robinetului transmit zgo¬ ce aceste instalaţii. Simpla poziţionare a
debitul de agent termic şi a asigura motul spre interior sub formă de zgo¬ patului din dormitor la distanţă de radiator
temperatura dorită la interior, cât şi da¬ mot aerian. ar putea fi suficientă.
torită turbulenţei apei la interiorul aces¬ Nivelul de zgomot generat de un robi¬ Fig. 4.12.21 prezintă de o maniera
tora. Zgomotul produs de robinet de¬ net termostatic este de obicei inferior 30 - exemplificativă nivelurile de putere
pinde de formele de la interiorul aces¬ 35dB, fiind variabil funcţie de punctul de acustică măsurată în camera reverbe¬
tuia, corpul din fontă şi clapeta aces¬ funcţionare al robinetului, adică de debitul rantă de încercări pentru diferite tipuri
tuia putând provoca mai mult sau mai de agent termic ce trece prin robinet şi de de radiatoare de putere termică egală
puţin zgomot. Zgomotele generate în diferenţa de presiune ce se pierde în acel cu 1kW: zgomotul produs de robinet,
corpul robinetului termostatic sunt robinet (fig. 4.12.20), deşi nivelul de şi zgomotele produse de cuplul robi-
transmise componentelor cu care zgomot generat de robinetul termostatat net-radiator. Se observă că puterea
acesta se află în contact: conducta de poate produce un disconfort acustic în acustică transmisă camerei în cazul ro¬
tur, capul termostatic şi corpul de în¬ special pe timp de noapte. binetului singur este foarte scăzută, in¬
călzire (fig. 4.12.19). Atât aceste trei Trebuie să se aibă în vedere la etapa de ferior la 20 dBA. Diferenţele de nivel de
Ap[mCA] Ap[bar] RTD-N 15 1 2 3 4 5 6 7 N Ap [kPa]

10 1 z 100
8
6
0,8
0,6 t
0
t i P t
7 zA
V\ 80
60
5
4
0,5
0,4
i ta t 50
40
t 30
3 0,3 t 30 dB(A)
2 0,2 Z / 7 7 u i—i
25 dB(A) 20
Z Z 771
4p
1 -
4p
0,1 L t7 Z ZJ Ti 10
0,8
0,6 -
- 0,08
0,06
1
z tz 7 A
8
6
0,5-
0,4-
0,05
0,04 7 7 7 t I
5
4
0,3- 0,05 Z 7 I 3
/ 7-
0,2- 0,02
i z z/t i
I
2
0,1 J
0,01
1 2 3
1
4 5 7
/
1
10
z0/ 20
1
/ / / /
30 40 50
V [l/h]
70 100 200 300 400 500 700 1.000
1
AT=15K 0,02 0,03 0,05 0,07 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 1 2 3 4 5 7 10 kW
AT=20K 0,03 0,05 0,07 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 1 2 3 4 5 7 10 20 kW
AT=40K o,05 0,07 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,7 1 2 3 4 5 7 10 20 30 40 kW
Fig. 4.12.20 Exemplu pentru zgomotul produs de un robinet termostatic (Danfoss).

ALJdBA)
—Radiator tuburi OL lamele Al"
i i i T
Radiator tuburi de OL
'“'şi lamele Al
40
Radiator OL cu lamele
de fontă cu coloane- Radiator OL

30
X cu lamele
' " îx
20 T
Radiator de fontă
cu coloane
Robinet nebranşat
10 I I I
200 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500 3150 4000 5000 6300 8000
f (Hz)
Fig. 4.12.21. Influenţa radiatorului la amplificarea zgomotului produs de robinet
ALw (dBA)
24
O
LEGENDA
22
° Radiator tuburi OL tablă Al
O
20
18
a
Radiator fontă de Al
16
14
m
55555
•Radiator OL panou
12 simple
10 sau duble
>i
x
8 X Radiator OL lamele
i i i i i i i i i i
6 1 I I I I I I I I T
4 Radiator fontă cu coloane
0
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
A/m (dm2/kg)
Fig. 4.12.22. Corelaţie între amplificarea unui radiator şi raportul A/m
zgomot între cazurile cu şi fără radiator termostatici pot genera şi un alt zgomot mai multor unde sonore provenind din
sunt semnificative, diferite în funcţie de decât cel prezentat mai sus. şi anume, surse diferite (zgomot stradal, vecini,
tipul radiatorului. Deci puterea acustică atunci când mai mulţi robineţi amplasaţi ascensor) putem chiar recomanda o li¬
a cuplului robinet-radiator este mai ri¬ pe o aceeaşi coloană a instalaţiei de în¬ mită de 25 dBA pentru zgomotul gene¬
dicată decât în cazul folosirii robinetu¬ călzire se închid simultan pot conduce la rat de robineţii termostatici.
lui singur, nebranşat la radiator. o diminuare bruscă a debitului pe tur o
Amplificarea adusă de către radiator creştere a presiunii, deci la un zgomot 4.12.8 Protecţia contra
ALw (dBA) este corelată cu raportul similar loviturii de berbec. în astfel de zgomotului
dintre suprafaţa exterioară a radiatoru¬ cazuri protecţia poate fi asigurată fie cu
lui A (m2) şi masa acestuia fără apă m aparate contra loviturii de berbec (pre¬ Deşi performanţele termice şi randa¬
(kg) (fig. 4.12.22). Corelaţia este indica¬ zentate în capitolul Zgomotul în instalaţii mentele echipamentelor dintr-o centra¬
tă prin ecuaţia: sanitare) fie cu egalizatoare de presiune, lă termică au crescut, totuşi zgomotul
A montate la baza coloanei, făcând astfel generat de centralele termice nu a scă¬
ALw =2,5 + 100 m
(4.12.12) legătura între tur şi retur. zut considerabil. Măsurările actuale ale
Se recomandă ca zgomotul generat nivelului sonor în centrale termice pre¬
în concluzie, relativ la corpul de încăl¬ de robinetele termostatice să nu depă¬ zintă o dispersie a acestor valori, dis¬
zire, masa acestuia raportată la unitatea şească 30 dBA. Dacă ne gândim la persie datorată:
de suprafaţă exterioară reprezintă un faptul că într-o încăpere nivelul de zgo¬ - faptului că arzătoarele cu aer insuflat
criteriu al silenţiozităţii acestuia. Robineţii mot poate fi rezultatul suprapunerilor sunt mai zgomotoase decât arzătoa-
rele atmosferice; 4.12.8.1 Protecţia la arzător rul. Trebuie de asemenea tratată calea
- calităţii materialelor, adică cuplului ar- învelirea cu o carcasă a arzătorului de aducere a aerului proaspăt la arză¬
zător-cazan. Zgomotul cel mai impor¬ (fig. 4.12.23a) poate reduce zgomotul tor prin montarea unui atenuator de
tant este zgomotul generat de com¬ la nivelul sursei deoarece aceasta ab¬ zgomot reducându-se astfel zgomotul
bustie; soarbe frecvenţele înalte. în schimb, ce se degajă în spaţiul centralei termi¬
- volumului spaţiului centralei termice. această măsură este mai puţin eficace ce. Ca urmare a montării carcasei, im¬
Pentru a reduce zgomotul încă de la în ceea ce priveşte frecvenţele joase portanţa câmpului de reverberaţie al
nivelul sursei, este necesar a: care sunt de altfel şi cele mai bine frecvenţelor înalte scade, dar nu şi im¬
- alege echipamentul cel mai puţin transmise de structura clădirii spre portanta frecvenţelor joase.
zgomotos posibil la aceeaşi putere apartamente (fig. 4.12.23 b). Carcasa Pentru a diminua câmpul reverberant
termică; poate atenua frecvenţele joase doar în frecvenţe joase se recomandă cap-
- avea un spaţiu pentru centrala termi¬ dacă pereţii ei sunt grei, ceea ce pre¬ tuşirea pereţilor centralei termice la in¬
că cât mai mare; zintă dezavantajul de a o face dificil de teriorul centralei cu vată minerală de
mutat, deci dificil de întreţinut arzăto- grosime 30 mm şi plăci de rigips per-
Vată minerală 100mm Arzător

100
90
Tablă oţel
80
Circulaţia Cazan 70
aerului 60
m 50 —
Tablă oţel. 2.
perforat Q_40 -- fără carcasă
30 -- fonoabsorbantă Leq=96(dB)
Soclu il 20 -- cu carcasă
beton
iii fonoabsorbantă Lp=85(dB)
:l 10
0
Suport f
Planşeu
10 100 f (Hz) 1000 10000
antivibraţie
a. Carcasarea arzătorului cu vată minerală b. Efectul carcasei asupra zgomotului arzătorului
Fig. 4.12.23. Carcasarea arzătorului
vată minerală
1 coş de fum nou

tablă perforată cu fonoizolaţie
a. atenuator cu absorbţie interioară
coş de fum
canal de fum
atenuator
„sfert de undă“ *.
„ coş de fum vechi
fără fonoizoloţie
cazan
b. atenuator sfert de undă c. intubare coş de fum

Fig. 4.12.24. Soluţii de atenuate a zgomotului în canalul de fum.
a. atenuator cu absorbţie, b. Atenuator sfert de undă ,c Intubarea coşului.
forate. Aceasta este o soluţie, deşi nu diculare pe canalul de fum. Primul tip vantajul unui cost de execuţie mai ridi¬
foarte scumpă, totuşi dificil de pus în de atenuatoare, sunt ceva mai puţin cat dar poate aduce o îmbunătăţire
practică datorită poziţiei conductelor performanţe în domeniul frecvenţelor considerabilă atât în plan termic cât şi
dintr-o centrală termică în apropierea joase. Prezintă ca dezavantaj faptul că acustic. Soluţia trebuie însoţită de re¬
pereţilor. în cazul centralelor murale, sunt voluminoase şi necesită spaţiu în calcularea tirajului necesar al coşului.
de apartament, această soluţie nu poa¬ centrala termică şi sunt destul de
te fi adoptată. Centralele murale actua¬ scumpe. Totuşi putem presupune că 4.12.8.3. Măsuri arhitecturale şi
le de o putere termică de până la 23 aduc o atenuare de 10 dB pentru o structurale de protecţie la zgomot
kW, sunt caracterizate de niveluri de frecvenţă de 63 Hz şi 15 dB la 125 Hz. Prin măsuri arhitecturale se înţelege
putere acustică Lw variind între 45-51 Al doilea tip de atenuator reprezintă un evitarea amplasării spaţiilor centralei
dBA. Se recomandă alegerea sistema¬ dispozitiv de rezonanţă sfert de undă, termice în vecinătatea încăperilor de
tică a unei centrale cât mai puţin zgo¬ cu performanţe ceva mai ridicate, dar locuit. Altfel spus se recomandă ca
motoase. nu acţionează decât asupra unui dome¬ centrala termică să fie amplasată într-o
niu foarte restrâns de frecvenţe joase. altă clădire diferită de clădirea de locu¬
4.12.8.2. Protecţia la canalul şi coşul în ceea ce priveşte coşul de fum, inţe. în cazul în care această cerinţă nu
de fum zgomotul din interiorul acestuia, prove¬ poate fi îndeplinită din lipsă de spaţiu,
Pentru canalul de fum se poate nind de la cazan, se propagă prin pe¬ se recomandă ca centrala termică să
adopta două soluţii de atenuare a zgo¬ reţii coşului spre exteriorul acestuia. în fie montată n subsolul clădirii sau se¬
motului (fig. 4.12.24): cu atenuator cu multe cazuri de blocuri de locuinţe, co¬ parată de camerele de locuit prin inter¬
absorbţie (fig. 4.12.24a) sau cu atenua¬ şul de fum este interior clădirii pereţii mediul spaţiilor comune, holuri, deba¬
tor sfert de undă (fig. 4.12.24b) perpen- săi fiind pereţi comuni cu pereţii came¬ rale, spaţii de depozitare, ghene, etc
relor de locuit ale locatarilor, ceea ce (fig. 4.12.25).
prezintă două dezavantaje: în ceea ce priveşte centralele de
- pe de o parte din punct de vedere apartament, se recomandă îndepăr¬
Apartament acustic, zgomotul se propagă în inte¬ tarea acestora de camerele de locuit.
riorul apartamentelor, şi în cazul în care bucătăria este separată
- pe de altă parte căldura gazelor de ar¬ de salon doar printr-un bar, fiind spaţiu
dere ( 150 - 300 °C) este transmisă deschis spre salon, nu se recomandă
spre interiorul încăperilor ridicând tem¬ montarea centralei nici în bucătărie.
peratura interioară peste temperatura Prin măsuri de protecţie structurale
Centrală recomandată pentru comfort termic. se înţeleg măsurile ce privesc structura
în acest caz se recomandă soluţia pereţilor, tratarea acestora în vederea
intubării coşului de fum vechi fără izo¬ stopării propagării vibraţiei din zonele
laţie termică (fig. 4.12.24c) cu un coş cu nivel de zgomot ridicat spre came¬
Fig. 4.12.25. îndepărtarea centralei de fum modern cu izolaţie termică şi rele de locuit.
termice de camerele locuite fonică. Această soluţie prezintă deza¬ în cazul construcţiilor deja realizate,
se recomandă placarea peretelui exis¬
tent cu un perete fals din rigips (fig.
4.12.26). între peretele real şi cel fals
se montează vată de sticlă. Prin aceas¬
tă măsură se doreşte:
§ - să fie captată vibraţia undei sonore
prin placa de rigips în loc de perete¬
le real;
v A A A yv A A /
- evitarea propagării mai departe a
Rigips acesteia spre perete.
O altă măsură structurală priveşte
greutatea specifică a pereţilor spaţiului
Material centralei termice. Această măsură de
antivibrabil protective este uşor de îndeplinit în ca¬
Fig. 4.1226. Placarea unui perete real cu un perete fals din gips-carton şi vată zul clădirilor aflate în stadiu de proiec¬
de sticlă tare, se recomandă de a se prevedea
încă din acest stadiu o grosime sufi¬
Material cientă pentru peretele centralei ter¬
absorbant mice, astfel încât masivitatea acestuia
A2>4AI să îndeplinească condiţia: masa/supra-
AAwwwvVvy
CD
A1
03 Q3
03
(L)
< A2
2
<˙ A2*
03 .2C/> Centrală
(D
7/ Ai
AAAAAAAAAAAA/ AÂAAAAAAAAAA/
a. Atenuator de zgomot b. Cameră de detentă

Fig. 4.12.27. Accesul în centrala
Fig. 4.12.28. Tratarea ventilaţiei centralei termice termică printr-un sas.
faţa > 500 kg/m2. Prin această măsură diul unui sas, care are rolul să permită te cu un dispozitiv de atenuare sonoră.
se doreşte filtrarea mai bună de către conservarea calităţii acustice a anve¬ Se recomandă de asemenea reduce¬
perete a undei, altfel spus, peretele să lopei spaţiului centralei (fig. 4.12.27). rea numărului de ferestre la clădirea
nu reacţioneze la vibraţie. Uşile de la patiul centralei termice centralei termice. Dacă totuşi din alte
Uşa reprezintă o zonă a anvelopei trebuie să fie grele, iar părţiile fixe ale considerente se impune prezenţa fe¬
centralei termice de masivitate redusă uşii trebuiesc etanşate cu garnituri ca- restrelor, atunci se vor alege ferestre
şi care este uşor traversată de unda uciucate. Nu se recomandă folosirea caracterizate de un indice de atenuate
sonoră de la interior. Deci uşa este o gurilor de ventilare încastrate în lemnul acustică ridicat astfel încât să nu se
zonă ce nu păstrează calitatea acusti¬ uşii centralei termice decât pentru ca¬ degradeze calitatea acustică a anvelo¬
că ridicată a restului pereţilor. Astfel, o zuri cu totul excepţionale pentru cen¬ pei centralei termice. Recomandăm în
altă măsură structurală se referă la ac¬ trale de putere termică redusă, şi nu¬ acest sens folosirea ferestrelor de tip
cesul în centrala termică prin interme¬ mai dacă aceste dispozitive sunt dota¬ dublu vitraj (de tip termopan) cu propri-
Manşon
Tambur antivibraţie
4 anti vibraţie
T—
Conductă
(2?
MD 2
sC Suport
Soclu Beton
antivibraţie
Fig. 4.12.30. Montarea racordurilor

Fig. 4.12.29. Desolidarizarea cazanului flexibile
—H8H
Kgs
Bin
---
Bfifl
TT
/
Prindere
'antivibratilă
DETALIU
DE FIXARE
_
jftggj
jggjiPerete Material
Antivibrat
Perele
Suport
Antivibratil
O O
ESI gggfl Cazan — <aSu.1 1/ H hfvr
ghena
'/
p Perete
'/
piese
MIBfifl BW Antivibratil
t
m DU UU
Fig. 4.12.31. Desolidarizarea centralelor murale
Tabel 4.12.4. Reducerea zgomotului pentru montajul conductelor la

_ traversarea pereţilor faţă de un montaj rigid la perete _
Soluţie de montaj Schemă Reducere a zgomotului făţă de
un montaj rigid (dBA)__
Folosirea de pene de lemn lemn
introduse cu forţa pentru 0
etanşare.
"JP7~-i P7T7T7T7T7\
3
'/ •A
Garnitură de spumă
izolantă Spumă -11
J Polietilenă
Suport elastic. Izolarea de

Bandă absorbantă
perete printr-o bandă -19
absorbantă
i ]
etăţi acustice sporite. 4.12.8.4. Montarea aparatelor ie încărcaţi de o manieră egală, ceea
Prizele de aer ale centralei reprezintă centralei termice ce asigură şi o preluare corespunză¬
orificii de transmitere a zgomotului din toare a vibraţiei cazanului.
centrală spre exterior. în scopul diminuă¬ 4.12.8.4.1. Montarea cazanelor Prin montarea cazanului pe suporţi
rii zgomotului aerian transmis spre ex¬ Cazanele de putere mare, necesare antivibratili se evită transmiterea vibra¬
terior trebuie orientate prizele de aer spre pentru deservirea cu energie termică ţiei spre structura clădirii, dar nu se
acele locuri cel mai puţin ocupate şi unei colectivităţi sunt mari generatoare evită transmiterea vibraţiei spre con¬
eventual dotarea acestora cu atenuatoa¬ de vibraţii şi zgomot. Acestea trebuie ductele instalaţiei. Ca urmare trebuie
re de zgomot (fig. 4.12.28 a) sau cu montate pe propria lor fundaţie, un realizată o desolidarizare a cazanului
camere de detentă (fig. 4.12.28 b) îm¬ masiv de beton, diferită de fundaţia de restul instalaţiei prin intermediul de
brăcate la interior cu un material absor¬ centralei, aşezată pe suporţi antivibra¬ racorduri flexibile. Aceste racorduri
bant (lână minerală de densitate ridicată). tili, în scopul limitării propagării vibraţiei sunt adesea tuburi ondulate elastice
cazanului şi a fundaţiei acestuia spre între două bride de racordare, se mon¬
restul structurii clădirii (fig. 4.12.29). tează pe conductele de tur şi de retur
Aceşti suporţi pot fi realizaţi pe bază a agentului termic şi pe conducta de
de cauciuc, de elastomeri, resorturi aducere a combustibilului spre cazan.
metalice etc. Suporţii antivibratili trebu- în ceea ce priveşte montarea racordu¬
rilor flexibile (fig. 4.12.30) se recomandă
evitarea ca acestea să fie strivite, nici
Tambur alungite, nici pe post de coturi şi nici
-Pompă pentru forfecarea conductei.
Centralele murale se montează de
Motor
/ preferinţă pe pereţi portanţi, carac¬
—
7 terizaţi de masă specifică ridicată, limi¬
tând astfel propagarea vibraţiei. Dacă
totuşi montarea acestora nu poate fi
realizată decât pe pereţi despărţitori
atunci trebuie luate câteva măsuri de
desolidarizare a centralei de restul
structurii. Centrala trebuie montată pe
Suport suporţi antivibratili (fig. 4.12.31), iar
Soclu de beton
antivibrativ conductele trebuie desolidarizate de
Fig. 4.12.32. Desolidarizarea pompelor. brăţările de prindere. Se recomandă
adoptarea acestor măsuri chiar şi în
cazul montării centralelor murale pe
pereţii portanţi.
&\ în concluzie, trebuie menţionat că
decuplările vibratorii ale centralei mu¬
rale şi ale conductelor reprezintă două
măsuri asociate.
Reducerea zgomotului aerian gene¬
m rat de centrala murală constă în înveli-
rea centralei cu o carcasă atenuatoare,
Fig. 4.12.33. Colier anthribratil. sau ascunderea centralei în spaţiul
unui dulap tapiţat la interior cu material
absorbant (vată minerală). Această so¬
liiiiiiSl luţie nu este posibilă decât pentru cen-
-I I I
*-
- *-
1
detaliu
[
OHO
Fig. 4.12.35. Montarea manşoanelor
Fig. 4.12.34. Pod suspendat antivibratil. la traversarea pereţilor.
Fig. 4.12.36. Desolidarizări ale conductei de o structură de lemn, cu manşoane din vată minerală.
tralele cu tiraj forţat, care nu necesită 4.12.8.4.2. Montarea pompelor de 1200 rot/min, adică frecvenţa exci¬
aer de la interior pentru a asigura ae- în ceea ce priveşte desolidarizarea taţiei vibraţiei este de 1200 rot/60 rot/s
rarea combustibilului. Trebuie totuşi li¬ pompelor, în primul rând trebuie evitată = 20 Hz, atunci sistemul pompă-mo-
mitată creşterea temperaturii în dulap. folosirea motoarelor a căror turaţie de¬ tor-suport trebuie să aibă o frecvenţă
Conceperea unui dulap cu pereţi de ri- păşeşte 1500 rot/min. Pompele şi mo¬ proprie mai mică decât 20/4=5 Hz.
gips sau de lemn cu grosime de cel toarele sunt montate pe un soclu de Se recomanda montarea de racordu¬
puţin 16 mm (suficienţi de groşi pentru beton desolidarizate de planşeul su¬ ri flexibile pe conductele amonte şi a-
a împiedica transmiterea frecvenţelor port prin intermediul suporţilor antivi- val de pompă.
joase) pe toată înălţimea nivelului con¬ bratili sau prin intermediul materialelor
duce la o atenuare şi a zgomotului ge¬ deformabile a căror masă este de cinci 4.12.8.4.3. Montarea conductelor
nerat de centrala de apartament. ori mai mică decât masa pompei şi a Conductele reprezintă unul din me¬
Această metodă duce la diminuări ale motorului (fig. 4.12.32). diile prin care vibraţia aparatelor cen¬
nivelului de zgomot de 15 dBA. Frecvenţa proprie sistemului maşini- tralei termice se transmite spre alte
suport trebuie să fie inferioară la un spaţii. Astfel trebuiesc avute în vedere
sfert din frecvenţa excitaţiei. De exem¬ doua aspecte de atenuare a vibraţiei :
plu, dacă motorul se învârte cu o viteză - impiedicarea transmiterii vibraţiei
aparatelor din centrala termică spre
conducte, şi
îpvelitoare din aluminiu - împedicarea transmiterii vibraţiei con¬
sai/din mastic ductelor mai departe spre structura
clădirii.
Vată minerală Pentru primul aspect, se urmăreşte
7 / desolidarizarea conductelor de apara¬
tele centralei termice sau chiar de mi-
I ieavă
nicentrala murala prin folosirea tuburi¬
lor şi racordurilor flexibile, asemănător
00*5 racordării lavoarelor. Lungimea tubu¬
rilor trebuie să fie de cel puţin 50 cm.
Aceste tuburi permit compensarea
unor incertitudini de poziţionare a cen¬
tralei, dar în schimb ridică unele pro¬
Fig. 4.12.38. Exemplu de îmbrăcare a conductelor pentru diminuarea bleme legate de estetică. Pentru con¬
transmisiei zgomotului de curgere ducta de alimentare cu gaz, se poate
folosi un racord flexibil standardizat, cu
inele de metal. Chiar dacă acest prim
Lp[dB]
aspect este realizat corespunzător, de¬
Fără manşon suplu ci vibraţia aparatelor termice nu se
transmite în mod direct conducte, to¬
60 tuşi se transmite în mod indirect, adică
vibraţia se transmite apei din conductă
şi apa o retransmite conductei, după
50
traversarea racordurilor frexibile. Astfel
7 k Diminuare nivel luarea de măsuri pentru ce de-al doilea
40
IUI Imcaţ- Jg-z9omo1 aspect este necesară chiar dacă au
fost luate măsurile prezentate anterior.
30 l 'Cu manşon suplu T
Pentru cel de-al doilea aspect, ate¬
7 U nuarea transmiterii de la conducte spre
structură, se prevede:
20 X •evitarea montării conductelor pe
pereţii despărţitori către o zonă silen¬
ţioasă.
10
•limitareavitezei apei de alimentare.
Pentru a diminua viteza trebuie dimi¬
nuat debitul şi mărită secţiunea con¬
32 63 125 250 500 1k 2k 4k 8k 16k f [Hz] ductei. Viteza nu trebuie să depă¬
şească 3 m/s.
Fig. 4.12.39. Efectul manşonului suplu •Prin desolidarizarea conductelor de
bzzzz
«* 1
_ â
EEZ2
yF 2
1
Fig. 4.12.37. Exemple de desolidarizări ale conductelor

structură. Se poziţionează între colier diminuare a transmisiei. aeriene. Manşoanele trebuie să fie
şi conductă materiale absorbante de Desolidarizarea tronsoanelor principa¬ continue în toată grosimea peretelui. în
vibraţii, precum inele de cauciuc sau le ale conductelor de alimentare cu apă, fig. 4.12.36 şi 4.12.37 sunt prezentate
inele de elastomeri (fig. 4.12.33). Aces¬ tronsoane caracterizate de secţiuni diferite tipuri de montaj a conductelor cu
te materiale păstrează eficacitatea lor ridicate susţinute pe poduri suspendate, manşoane absorbante la traversare sau
dacă nu sunt prea comprimate de co¬ se realizează folosind poduri suspendate la prindere pe pereţi.
lier şi dacă nu sunt vopsite. Prezintă în antivibratile (fig. 4.12.34). Procedeul de izolare termică a con¬
plus avantajul că permit dilatarea libe¬ în plus, în cazul traversării de struc¬ ductelor de apă rece şi caldă (fig.
ră a conductelor de apă caldă. Aces¬ turi, se izolează conductele la traversa¬ 4.12.38) este utilizabil şi în scopul izolă¬
te inele practic indispensabile atunci rea de pereţi şi alte suprafeţe ce pot rii acustice. Se poate obţine o diminua¬
când presiunea depăşeşte 3 bar. vibra (pereţi, plafon, planşeu). Tabelul re a nivelului sonor de aproximativ 6-10
Eficacitatea acestor manşoane suple 4.12.4 prezintă diferite montaje şi re¬ dB datorat izolării conductelor. Ma¬
este datorată faptului că impedanţa a- ducţiile sonore corespunzătoare. terialul utilizat este vată minerală aco¬
custică ce este caracteristică cauciu¬ Manşonul absorbator de vibraţii se perită cu un strat din aluminiu sau din
cului este diferită de cea a oţelului sau montează pe toată lungimea de traver¬ mastic. Stratul de vată minerală are rol
a cuprului. De exemplu impedanţa cu¬ sare a peretelui (grosimea peretelui) (fig. de absorbţie a vibraţiilor având o gro¬
prului este de 425 de ori mai mare de¬ 4.12.35). Grosimea acestor manşoane sime între 2,5 - 5 cm în funcţie de dia¬
cât cea a cauciucului. Astfel trecerea trebuie să fie între 3-5 mm, astfel încât metrul conductei. Stratul exterior are rol
undei de la oţel la cauciuc provoacă o să se limiteze trecerea zgomotelor de protecţie al izolaţiei, fiind el însuşi
deformabil şi rezistent la condens.
Studii experimentale au pus în evi¬
denţă influenţa neuniformă a manşoa-
nelor (fig. 4.12.39) şi anume, pentru
11 frecvenţe de până în 500 Hz mansoa-

nele nu se dovedesc utile, în timp ce
pentru frecvenţe mai ridicate diminuă¬
m
7777Z zzzzzzzzzzzzzz
nu
'nunnn/n '//////TTTTT///,fl//////////////, U/////////TT77 'un////)
rile nivelului de presiune acustică pot
depăşi chiar 30 dB.
4.12.8.4.5. Montarea regulatoarelor de

ASV-M ASV-M .ASV-M presiune diferenpală
Zgomotul produs de lovitura de ber¬
ASVP ASV-P ASVP bec generată de închiderea simultană a
mai multor robineţi termostatici poate fi
atenuat prin montarea unor dispozitive
de preluare a unui exces de agent ter¬
FV mic asemănătoare cu cele întâlnite în
K instalaţiile sanitare. în acest sens se
vor monta la baza coloanelor (fig.
4.12.40) nişte regulatoare de presiune,
Fig. 4.12.40. Montarea regulatoarelor de presiune la baza coloanei ce fac legătura din punct de vederea al
presiunii între conducta de tur şi cea
de retur, fără să treacă agentul termic
î 3
de pe tur pe retur.
în această figură se observă monta¬
jul a două armături diferite pe cele do¬
uă conducte de tur şi retur. Cele două
armături comunică printr-un tub de im¬
puls, prin intermediul căruia se face
4 transferul surplusului de presiune de
pe conducta de tur pe cea de retur.
5 6 Fig. 4.12.41 prezintă un detaliu al ar¬
măturii de pe retur. Se observă faptul că
ii la partea inferioară a diafragmei de con¬
trol (7) se află agentul termic de pe re¬
3 tur, în timp ce la partea superioară a
7 acesteia se află agentul termic de pe tur.
Tub impuls
Surplusul de presiune duce la coborârea
Asigură legătura cu
-8 diafragmei şi la întinderea resortului
conducta de tur
(setat inţial pentru a menţine disponibilul
* .... 9 de sarcină de la baza coloanei). Resortul
va reveni apoi treptat, nu brusc, la
starea iniţială refăcând disponibilul de
Fig. 4.12.41 Detaliu al armăturii de pe retur. sarcină la baza coloanei.
1. Rozetă de închidere, 2. Ax pentru setarea presiunii diferenţiale,
3. Garnitură inelară, 4. Resort de referinţă, 5. Racord tub de impuls,
6. Suport diafragmă, 7. Diafragmă de control, 8. Con echilibrat în presiune,
9. Corp Robinet
J
Capitolul 5
Centrale termice
268 Capitolul 5: Centrale termice I. Instalaţii de încălzire
presiunilor accidentale (la apa caldă, cu până la 3 metri, condiţie greu de înde¬
5.1. Clasificarea vase de expansiune deschise; cu su¬ plinit. Dacă totuşi, condiţii locale impun
centralelor termice pape de siguranţă şi vase de expan¬ o atare soluţie, ea va fi adoptată con¬
siune închise; cu supape de siguranţă şi form indicaţiilor din capitolul 4, para¬
Centrala termică reprezintă o sursă vase de expansiune deschise; la abur graful 4.2.3. deoarece la o instalaţie cu
de căldură bazată pe conversia unei de presiune joasă, cu dispozitive hidrau¬ circulaţie naturală, centrala termică nu
forme oarecare de energie în energie lice sau cu supape de siguranţă); poate fi tratată independent de instala¬
termică, care transportă un purtător de - natura combustibilului utilizat (com¬ ţia interioară.
căldură - agent termic şi asigură ali¬ bustibil gazos, lichid sau solid); Modul de asigurare împotriva supra-
mentarea centralizată a unor consuma¬ - modul de exploatare a centralei (au¬ presiunilor accidentale se alege în
tori diverşi: instalaţii de încălzire, de tomată; cu supraveghere totală sau funcţie de posibilităţile de îndeplinire a
climatizare, de preparare a apei calde parţială; manuală). funcţiunilor de asigurare conform STAS
de consum, instalaţii tehnologice etc. 7132, de particularităţile construcţiei în
în prezent forma primară de energie 5.2. Alegerea tipului care este amplasată centrala termică
cea mai utilizată este de natură chimică de centrală termică şi, nu în ultimul rând, de considerente
şi se bazează pe arderea directă a com¬ economice.
bustibililor fosili (hidrocarburi şi cărbuni); Implică cunoaşterea datelor care să Normativul 1.13 recomandă asigura¬
a unor combustibili derivaţi din combus¬ permită încadrarea în criteriile de mai sus, rea cu supape de siguranţă şi vase de
tibilii fosili (gazul orăşenesc, gazul de date cuprinse în caietul de sarcini întocmit expansiune închise.
furnal) şi, într-o măsură mai redusă, pe conform cerinţelor investitorului, cu res¬ La alegerea tipului de combustibil se
arderea unor combustibili organici de pectarea strictă a legislaţiei în vigoare. ţine cont de condiţiile ecologice ale
origine vegetală (lemnul şi deşeurile din Centralele termice existente trebuie aduse zonei în care este amplasată centrala,
lemn şi alte deşeuri combustibile). Tot la nivelul exigenţelor legislaţiei la data de posibilităţile de aprovizionare şi de
de natură chimică sunt şi sursele alter¬ efectuării înlocuirii de echipament, repara¬ costurile de investiţie şi de exploatare.
native ce vizează arderea biogazului şi ţiilor sau a refacerii integrale. Se preferă combustibilul gazos, iar în
posibil în viitor a hidrogenului. Puterea instalată a centralei termice lipsa acestuia, combustibilul lichid. Se
în alcătuirea unei centrale termice într-o primă fază (anteproiect) se esti¬ pot prevedea şi doi combustibili: gaze
intră cazanele, pompele, elementele de mează pe bază de indici dar, în final, naturale şi combustibil lichid pentru
legătură şi de distribuţie, gospodăria se calculează exact conform § 5.3.7. situaţii în care, în perioadele de consum
de combustibil, elementele de evacua¬ Agenţii termici se stabilesc ţinând de vârf, presiunea gazelor în reţelele de
re a produselor arderii, instalaţiile de seama de natura consumatorilor şi de transport este insuficientă. Combustibilul
automatizare etc. economicitatea întregului sistem alcă¬ solid este admis conform normativului
O centrală termică poate fi definită tuit din sursa de căldură, reţelele de 113 numai pentru centralele termice
după mai multe criterii, cele mai impor¬ transport şi instalaţii interioare. Se re¬ amplasate în afara zonelor de locuit
tante fiind: comandă producerea într-o centrală ţinând seama de efectul de poluare, de
- puterea instalată (centrale termice termică a cel mult doi agenţi termici, posibilităţile limitate de automatizare şi
foarte mici, până la 70 kW, cu puteri cu prevederea posibilităţilor de a fi de dificultăţile de transport ale
mici, până la 100 kW, cu puteri adaptaţi la necesităţile tuturor consu¬ combustibilului şi ale cenuşii; fac
medii, între 100 şi 2000 kW şi cu pu¬ matorilor de căldură alimentaţi. excepţie centralele termice cu puteri
teri mari, peste 2000 kW); Se recomandă ca vehicularea agen¬ până la 70 kW pentru care condiţiile de
- natura agentului termic utilizat (apa tului termic apă caldă să se facă forţat. amplasare sunt cele menţionate pentru
caldă cu temperatură maximă de Circulaţia naturală (gravitaţională) nu combustibilii gazoşi sau lichizi.
115 °C; abur de presiune joasă, sub este proprie noilor tipuri de cazane şi Modul de exploatare a centralelor
0,7 bar suprapresiune; apa fierbinte cu instalaţiilor moderne; chiar şi în cazul termice noi este automat, fără suprave¬
temperatura peste 115 °C; abur de pre¬ puterilor mici, contrar aparenţelor, nu ghere permanentă, pentru centralele
siune medie, peste 0,7 bar suprapre¬ este mai economică, implică dificultăţi termice mici şi mijlocii (cu excepţia
siune; fluide tehnologice speciale etc.); în alegerea traseului conductelor şi difi¬ celor cu combustibil solid) şi cu supra¬
- modul de vehiculare a agentului ter¬ cultăţi de ordin estetic din cauza dia- veghere permanentă, pentru cele mari.
mic (cu circulaţie naturală; cu circula¬ metrelor mari ale conductelor, impune
ţie forţată); o diferenţă de cotă între consumatorul 5.3. Centrale termice
- modul de asigurare împotriva supra- cel mai jos plasat şi cazan de ordinul 2 cu apă caldă
Fig. 5.3.1. Centrală termică cu un singur cazan, agent termic apă caldă cu - Denumirea este dată, exclusiv, de
circulaţie forţată, asigurare cu vas de expansiune deschis: natura agentului termic preparat: apa
caldă cu temperatura până la 115°C.
CZ - cazan; B - boiler; P - pompă;
Categoria cuprinde însă o varietate
R3C - robinet de reglare cu trei căi;
CAVED mare de centrale, în raport cu celelalte
Vfa p R3C
TA - tablou de automatizare;
VED - vas de expansiune deschis;
S - conductă de siguranţă;
CA - conductă de legătură cu
criterii de clasificare (modul de vehicu¬
lare a apei, modul de asigurare împo¬
triva suprapresiunilor accidentale, na¬
r : .A 4 tura combustibilului utilizat etc.).

I
'« atmosfera; CP - conductă de preaplin;
i |B
CP
TJfep8- T - termometru; TM - traductor de
'
!
+ CZ °H
I--
temperatură maximă; TR - traductor
de temperatură de regim;
TB - traductor de temperatură pentru
5.3.1. Centrale termice cu puteri
mici, până la 70-300 kW
6 boiler; H - hupă de semnalizare Centralele termice cu puteri până la 70
acustică; Ti - traductor de temperatură kW, respectiv cu puteri între 70 şi 300 kW
interioară. sunt considerate ca fiind de putere mică,
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 5: Centrale termice 269
diferenţa între cele două categorii con¬ calde de consum. La atingerea valorii ră. Pompa pentru încălzire este coman¬
stând în competenţele acordate de ISCIR prescrise pentru temperatura de regim, dată de un termostat de interior plasat în
unor agenţi economici, pentru execuţia, arzătorul este oprit, o nouă pornire fiind camera cea mai reprezentativă, de exem¬
acordarea autorizaţiei de funcţionare şi de comandată la coborârea temperaturii cu plu, în camera de zi. Pompa pentru circu¬
revizie periodică. 4...5°C. Al doilea traductor TM blochează itul de preparare a apei calde de consum
Sunt destinate cu precădere încălzirii arzătorul la tendinţa de depăşire a tempe¬ este comandată de un termostat imersat
centrale a clădirilor mici (locuinţe, ate¬ raturii de 95°C evitând astfel preavaria în mantaua boilerului. Prioritatea pentru
liere, magazine etc.) Sunt prevăzute cu prin intrarea cazanului în regim de gene¬ prepararea apei calde de consum se
un singur cazan şi asigură, de regulă, rator de abur. Repunerea în funcţiune a poate asigura prin blocarea funcţionării
şi necesarul de căldură pentru prepa¬ instalaţiei nu se poate face decât manual, pompei de pe circuitul de încălzire la in¬
rarea apei calde de consum. Sunt ofe¬ după înlăturarea cauzelor blocajului. trarea în funcţiune a pompei pentru ali¬
rite pe piaţă, sub denumirea de micro- Scoaterea din funcţiune a arzătorului în mentarea boilerului.
centrale termice, aparate care într-o acest caz poate fi însoţită de un semnal Automatizarea poate fi completată
carcasă unică cuprind: cazanul, arzăto¬ acustic. cu un programator zilnic sau săptămâ¬
rul, vas de expansiune, supapă de si¬ Pompa funcţionează atâta timp cât nal prin care se stabileşte programul
guranţă, pompe, schimbătorul de căl¬ temperatura sesizată de termostatul de de funcţionare a centralei şi regimul de
dură pentru prepararea apei calde de cameră, Tj, este mai mică decât valoarea temperaturi. Schema este uşor adapta¬
consum (instantaneu sau cu acumula¬ prescrisă. Schema are limite de aplicare la bilă pentru asigurarea cu vas de ex¬
re) şi sistemul de automatizare, deci clădiri mici cu o singură încăpere repre¬ pansiune deschis şi este indicată, de
aparate care asigură toate funcţiunile zentativă în care se plasează termostatul asemenea, pentru clădiri mici din cate¬
unei centrale termice şi care trebuie de interior. Se observă de asemenea de¬ goriile indicate mai sus.
doar a fi racordate la sursa de combus¬ pendenţa funcţionării boilerului iarna, de Schema unei centrale termice cu un
tibil, reţeaua electrică, la coşul de fum şi funcţionarea instalaţiei de încălzire. Vara singur cazan, cu reglare calitativă a de¬
la instalaţia interioară a consumatorilor. se închide circuitul de încălzire, pompa bitului de căldură pentru încălzire, prin
Schema unei centrale cu un singur asigurând numai prepararea apei calde de amestec cu ajutorul unui robinet cu trei
cazan de apă caldă cu temperatura de consum. căi, este prevăzută în fig. 5.3.4.
până la 95°C, cu circulaţie forţată, cu Dacă centrala termică asigură, exclusiv, Prevăzut cu acelaşi tip de automatizare,
asigurare prin vas de expansiune des¬ încălzirea, schema se simplifică prin lipsa cazanul funcţionează tot timpul cu o
chis, este prezentată în fig. 5.3.1. robinetului cu trei căi şi a boilerului. temperatură de ducere variabilă, în limite
Pompa este comună atât pentru circui¬ Schema din fig. 5.3.2. este echiva¬ strânse, în jurul valorii stabilite (80...85°C).
tul de încălzire cât şi pentru cel de prepa¬ lentă cu precedenta, diferenţa con¬ Temperatura agentului termic pentru
rare a apei calde de consum. Robinetul stând doar în faptul că asigurarea îm¬ încălzire este automat stabilită în funcţie
cu trei căi, acţionat de sonda TB imersată potriva suprapresiunilor accidentale se de temperatura exterioară, conform grafi¬
în mantaua boilerului, asigură prin face cu vas de expansiune închis. cului de reglare (de un regulator specia¬
intermediul tabloului de automatizare TA, Ambele scheme sunt aplicabile pen¬ lizat) şi se obţine prin amestecul apei pre¬
limitarea temperaturii apei calde de tru clădiri mici ca: locuinţe individuale, luate din cazan cu apa din conducta de
consum, la valoarea prescrisă. Cazanul şcoli, dispensare rurale, ateliere, spaţii întoarcere. Pentru circuitul boilerului este
este prevăzut cu un termometru indicator comerciale etc. prevăzută o pompă cu funcţionare inter¬
şi cu două traductoare de temperatură, în fig. 5.3.3. se prezintă schema unei mitentă, comandată de termostatul al
unul pentru fixarea temperaturii de regim centrale termice la care sunt înlăturate cărui traductor este imersat în mantaua
TR, al doilea, pentru limitarea temperaturii neajunsurile semnalate la schemele boilerului. Automatizarea poate asigura,
la o valoare maximă TM. Temperatura de anterioare. de asemenea, prioritate pentru prepararea
regim poate fi modificată manual, în Circuitele pentru încălzire, respectiv apei calde de consum şi poate fi comple¬
funcţie de temperatura exterioară, în in¬ pentru boiler sunt prevăzute cu pompe tată cu un programator zilnic sau
tervalul 95...65°C, ultima valoare fiind separate. Prin termostatul care controlea¬ săptămânal.
limita necesară pentru prepararea apei ză temperatura de regim a cazanului se
stabileşte, manual, o valoare (între 65 şi
95°C), în funcţie de temperatura exterioa- Tpagr p
'R3C
; M::
SS _ M TB P SS I I TB.
B TM I i |B
T9pR SS M TB TR •i
VEI
CZ
J TM
; B VEI :flH I
T0t™S !
0
CZ
r
6 I VEI
CZ
H 6 î i
L i I i Y_!r -M n I
6 tx-. I
— X-
Fig. 5.3.2. Centrală termică cu un Fig. 5.3.4. Centrală termică
singur cazan, agent termic apă - cu un singur cazan, agent termic -
caldă cu circulaţie forţată, asigurare Fig. 5.3.3. Centrală termică cu un apă caldă cu circulaţie forţată,
cu supapă de siguranţă şi vas de singur cazan, agent termic apă - reglare calitativă centrală:
expansiune închis: caldă cu pompe de circulaţie CZ; B; P; TA; VEI; SS; M; TM; TR;
CZ; B; P; TA; R3C; T; TM; TR; TB; separate pentru încălzire şi pentru T; TB - au semnificaţia din fig. 5.3.2;
H; Ti- au semnificaţia din fig. 5.3.1; boiler R3C - robinet de amestec cu trei
VEI - vas de expansiune închis; SS - CZ; B; P; TA; VEI; SS; T; TM; Ti; H; TR; căi; Te - traductor de temperatură
supapă de siguranţă; M - manometru. TB; M - au semnificaţia din fig. 5.3.2. exterioară.
Schema este superioară celor anterioa¬ Firme specializate în producerea de unitar transferat de la gazele de ardere la
re şi este recomandată clădirilor mici din cazane au realizat progrese mari în do¬ agentul termic, trebuie protejate împotriva
categoria locuinţelor individuale, dar mai meniu (prin fluidizarea patului combus¬ supraîncălzirii şi a şocului termic prin asi¬
ales pentru clădirile mai mari, de exemplu, tibil solid). Apariţia pe piaţă a unor ca¬ gurarea unei circulaţii de cel puţin 33 %
vile cu 4...6 apartamente la care reglarea zane cu combustibil solid este necesar din debitul nominal de agent termic. De
temperaturii interioare nu se poate face a fi însoţită de scheme tehnologice şi asemenea, intrarea cazanelor în regim
printr-un termostat de interior. de instrucţiuni de montare şi de ex¬ normal de temperatură trebuie să se facă
în fig. 5.3.5 sunt prezentate două mini- ploatare corespunzătoare. rapid pentru a scurta perioada de con¬
centrale termice în care, într-o carcasă densare a gazelor pe suprafaţa de schimb
unică, sunt reunite toate componentele 5.3.2. Centrale termice cu puteri de căldură şi a reduce astfel fenomenul
care asigură funcţiunile unei centrale ter¬ medii, între 300 şi 2 000 kW de coroziune.
mice. Cazanul poate fi prezentat atât în O dată cu creşterea puterii instalate
varianta clasică, cu montare pe pardosea¬ Creşterea puterii instalate a centralei poate creşte numărul şi diversitatea
lă (fig. 5.3.5 a) cât şi în varianta de mon¬ termice ridică probleme noi de care este consumatorilor cărora este necesar să
tare pe perete (cazan mural, fig. 5.3.5 b). necesar a se ţine seama în alcătuirea li se asigure simultan condiţiile optime
în a doua variantă combustibilul este, ex¬ schemei tehnologice. Astfel: pentru mări¬ de funcţionare (temperaturi diferite ale
clusiv, gazul natural. rea siguranţei în funcţionare, Normativul I agentului termic, grafice de reglare ca¬
Lipsa unei supravegheri continue, 13 recomandă, pentru centrale termice cu litativă diferite, program de funcţionare
caracteristică centralelor termice mici, puteri între 100 şi 2000 kW, prevederea a diferit).
este suplinită de un sistem de suprave¬ minimum două cazane. Acestea pot Schema unei centrale termice clasi¬
ghere automată a funcţionării. funcţiona simultan sau pe rând ceea ce ce, cu două cazane, cu asigurarea prin
în cazul utilizării combustibililor solizi, implică necesitatea izolării hidraulice a fie¬ vas de expansiune deschis este pre¬
posibilitatea supravegherii automate a cărui cazan, respectiv, reactivarea lui în zentată în fig. 5.3.6.
procesului de ardere este însă foarte condiţii de asigurare deplină împotriva su- Avantajul simplităţii instalaţiei este
limitată. în cazul alimentării intermiten¬ prapresiunilor accidentale. Circulaţia natu¬ minor în raport cu dezavantajele func¬
te a cazanului cu combustibil, este re¬ rală este exclusă în cazul centralelor ter¬ ţionale: dificultăţi în asigurarea funcţio¬
comandabil a se prevedea acumula¬ mice de putere medie sau mare. Pe de nării în condiţii optime şi independente
toare de căldură care să preia variaţiile altă parte, cazanele moderne, caracteri¬ a tuturor consumatorilor, funcţionarea
mari de căldură produsă. zate prin valori mari ale fluxului termic cu sarcină variabilă a centralei termice
1
1- -8
F- 2 2
—3 3 -
i 9
—4 4 —
5"
0,
5 / J ,40
-11
---
6 6 o
i ;
—T 7 /
b
I2
7
b
# 8
9
b - montare pe perete (elemente
componente);
1 - camera de fum; 2 - sondă de sigu¬
ranţă pe canalul gazelor de ardere; 3 -
schimbător de căldură din ţevi cu ari¬
pioare; 4 - camera de combustie cu pro¬
a2 tecţie ceramică; 5 - arzător de gaz natu¬
Fig. 5.3.5. Microcentrală termică: ral silenţios; 6 - pompă de circulaţie a
a - montare pe pardoseală (ai - vedere generală; agentului termic; 7 - automat pentru re¬
a2 - elemente componente); glarea gazului natural; 8 - schimbător de
1 - tablou de automatizare şi comandă; 2 - pompă de circulaţie pentru cir¬ căldură cu acumulare; 9 - vas de expan¬
cuitul de încălzire; 3 - automatul pentru reglarea gazului combustibil; 4 - pom¬ siune închis; 10 - automat pentru accesul
pa de circulaţie pentru circuitul boilerului; 5 - conducta de gaz combustibil; apei de consum; 11 - grup robinet de în¬
6 - arzător atmosferic din oţel inoxidabil; 7 - schimbător de căldură cu acu¬ chidere şi manometru; 12 - tablou de co¬
mulare; 8 - protecţie anticorozivă cu anod de magneziu; 9 - izolare termică mandă şi automatizare.
cu spumă poliuretanică;
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 5: Centrale termice
prin scoaterea din funcţiune a unui ca¬

zan implică manevra vanelor cazanelor, cAn
în caz contrar agentul termic circulă şi L3T ’TI Te
prin cazanul neizolat hidraulic, transfor¬
mat în consumator; numărul mare de
conducte de siguranţă; la închiderea
T
r
Ui I?'—
cc tt Ls- s
;
P
unui cazan, întregul debit circulă prin i i

i
cazanul rămas în funcţiune modificân-
I T -txK˙-H-cx—
du-se astfel regimul hidraulic al instala¬
CP; I
J,__
i U: |
ţiei; dificultăţi majore şi limite în auto¬
matizarea instalaţiei şi altele. Schema
nu poate fi utilizată pentru o centrală
i
TM
Ycz
TR a *
'˙˙˙a=r
H
TR
cz
TB
iB
termică cu mai mult de două cazane I
din cauza creşterii prea mari a numă¬ I
rului conductelor de siguranţă. I 6 <5_ I
Vehicularea agentului termic se poate I 1 "il
face cu pompe unice pentru toţi consu¬ c= == = !=*:* = =
matorii sau, preferabil, cu pompe de con¬
ductă pe fiecare circuit (fig. 5.3.10 b).
Fig. 5.3.6. Centrală termică de putere medie, cu două cazane, agent termic
Schema tehnologică pentru aceeaşi
centrală termică asigurată cu supape -apa caldă, cu circulaţie forţată, asigurare cu vas de expansiune deschis şi
de siguranţă şi vas de expansiune în¬
conducte de siguranţă pentru fiecare cazan:
CZ; B; P; VED; S; CA; CP; TA ;T; TM; TR; TB; H - conform fig. 5.3.1;
chis este reprezentată în fig. 5.3.7.
Schema este mai simplă, comparativ Te - traductor de temperatură exterioară.
cu precedenta, iar lipsa conductelor de
siguranţă face posibilă folosirea ei pen¬
tru un număr mai mare de cazane. Te
Există însă dezavantajul necesităţii ;P
unor manevre de închidere-deschidere — 0-S—tx>—
«X—
a vanelor, pentru izolarea sau reactiva¬
rea unor cazane, ca şi dezavantajul li¬ ss ss,
-X-0-H—<x-
mitării posibilităţilor de automatizare. >M M —x-Cp-S—tx-
Neajunsurile semnalate mai sus pot fi
înlăturate prin utilizarea unei scheme mo¬ TM TM
derne, cu butelie de egalizare a presiu¬ J&T
nilor, ca în fig. 3.5.8. A se observa că în YRR TR TB B
--
această schemă, butelia de egalizare a VEI CZ CZ
presiunilor are şi rolul de distribuitor-co- r
lector, soluţie valabilă numai în cazul în --
care circuitele secundare sunt prevăzute
cu robinete de amestec, cu trei căi.
6 6 I
I
XJ-
în alcătuirea centralei termice intră I

cazanele cu pompe individuale, butelia SUTT.
de egalizare a presiunii şi pompele
pentru alimentarea cu agent termic a
Fig. 5.3.7. Centrală termică de putere medie, cu două cazane, agent termic -
apă caldă, cu circulaţie forţată, asigurare cu supapă de siguranţă
circuitelor consumatorilor.
şi vas de expansiune închis:
Principala caracteristică a schemei
CZ; B; P; TA; SS; M; VEI; TM; TR; TB; H - au semnificaţia din fig. 5.3.2;
constă în existenţa a două categorii de
Te - traductor de temperatură exterioară.
circuite ale agentului termic:
a VED,
Fig. 5.3.8. Centrală termică cu apa caldă de
I putere medie sau mare, cu asigurare prin
I CC" vas de expansiune deschis şi supapă de
I
I
I
J.
I
I
LSS
TU
M1’
TD
î
siguranţă, cu butelie de egalizare a presiunii:
CZ; P; T; TA; VED; S; CA; CP; R3C; TM; TR - au
semnificaţia din fig. 5.3.1; BEP - butelie de
egalizare a presiunii; SS - supapă de siguranţă;
jR3d RP
I TM R3C, M manometru; RP - regulator de presiune;
CP I TP
TD - traductor de temperatură pe conducta de
TR ::
'
ŢRl fj ? 1-0
ducere a cazanelor; Td - traductor pe conducta
CZ CZ
I Kb
I H
BEP
I Td Td p˙ de plecare de la BEP; TP - traductor de presiune;
O Ţ TR
r I
CC - conductă de circulaţie; VA - robinet automat
de dezaerisire; 1,2 - la şi de la consumator de
— = == = i4
I
I -o
...:
-oi-J I p=n
-M
c z˙2 încălzire; 3,4 - la şi de la preparare apă caldă de
consum.
—6
— ol
H1
RG
Capitolul 5: Centrale termice I. Instalaţii de încălzire
- un circuit primar: butelie-pompe-ca- numărul de cazane, fiecare arzător având Automatizarea instalaţiei asigură
zane-butelie; două trepte de putere; izolarea hidraulică menţinerea temperaturii, în limitele sta¬
- mai multe circuite secundare cores- a unui cazan scos din funcţiune numai bilite, la intrarea în butelia de egalizare
punzătoare grupurilor de consumatori: prin simpla oprire a arzătorului şi a pom- a presiunii, independent de mărimea
butelie-pompe-consumatori-butelie. pei cazanului şi, invers, reactivarea fără puterii furnizate, prin funcţionarea „în
Schema permite funcţionarea absolut manevrarea unor vane; reducerea timpului cascadă1' a cazanelor şi a celor două
independentă a celor două tipuri de cir- de intrare în regim de temperatură prin trepte ale arzătoarelor. Fiecare grup de
cuite, cu satisfacerea deplină a cerinţelor recircularea agentului termic cu ajutorul consumatori are propriul circuit, pro¬
tuturor consumatorilor; funcţionarea cu robinetului cu trei căi de pe conducta de pria pompă de circulaţie şi propriul sis¬
sarcină termică variabilă, în trepte date de întoarcere din amonte de pompă. tem automat de reglare (calitativă, prin
amestec prin robinet cu trei căi).
Sistemul de asigurare împotriva supra-
presiunilor accidentale prin vas de ex¬
pansiune deschis şi supape de siguranţă
are explicaţia în paragraful 5.3.5.2.
O centrală termică de putere medie
poate fi realizată şi prin punerea în
paralel a unui număr mare de cazane
mici (module) ca în fig. 5.3.9.
în acest caz este necesar să se anali¬
zeze fenomenele care pot apărea la eva¬
Fig. 5.3.9. Centrală termică echipată cu baterie de cazane. cuarea gazelor de ardere, spre exemplu,
Te
-O-
TA
TD
I-
© © ©
TR
X I X ss i X ss
M
CZ
&
CZ
&
CZ
TT
o
TM
P
TT TM
-o—o'
P
TT
--
f-o
TM
ef
-X-
R3C 1 R3C R3C
P, P/ P,
M
RG |RG if RG |RG XfRG
dhjsTR3C R3C
R3C
«
1 T| <±>
—II-
Hî
F
-II
Fig. 5.3.10. Centrală termică cu apă caldă de
*
putere mare, cu butelie de egalizare
a presiunii:
a - schema instalaţiei; b - vedere baterie de
pompe montate pe conducte;
'Lmi y
!
CZ; P; TA; TR; R3C - au semnificaţia din fig.
5.3.1;Te - traductor de temperatură exterioa¬
ră; TD - traductor de temperatură pe colec¬
torul general al cazanelor; Ti - traductor de
temperatură de intrare în cazan; P - pompe
de circulaţie pe circuitele consumatorilor;
TT - traductor pentru temperaturile de du¬
cere ale consumatorilor 1, 2 şi 3; SS - supa¬
pă de siguranţă; RG - robinet de golire, T -
termo-manometru, F - filtru; M - manometru,
TS - traductor de temperatură maximă.
o reîntoarcere în centrala termică a nelor şi recuperatorului, pe de o parte,

acestora prin focarul cazanului (cazane- 5.3.4. Centrale termice echipate şi ale consumatorilor, pe de altă parte;
lor) în repaus. De asemenea, se impune cu cazane cu condensaţie - condensatul rezultat din recuperator
o analiză a funcţionării vaselor de ex¬ sau cu recuperatoare de căldură trebuie tratat chimic, înainte de a fi
pansiune închise dacă acestea sunt, prin evacuat la canalizare, ca măsură de
construcţie, aferente fiecărui cazan. Prin gazele de ardere evacuate prin protecţie a mediului.
coşul de fum, în atmosferă, se elimină şi Ca exemplu, în fig. 5.3.12 şi 5.3.13 sunt
5.3.3. Centrale termice o importantă cantitate de energie sub prezentate două scheme tehnologice de
cu puteri mari, peste 2000 kW formă de căldură sensibilă şi de centrale termice cu recuperatoare inde¬
condensare. Prima componentă este cu pendente. Este de observat că prezenţa
între o centrală termică de putere atât mai mare cu cât temperatura ga¬ recuperatorului complică schema şi,
medie şi una de putere mare apar di¬ zelor de evacuare este mai mare, a implicit, procesul de exploatare. De aici
ferenţe date de: puterea instalată, nu¬ doua depinde de conţinutul de hidrogen rezultă preferinţa pentru cazanele având
mărul de cazane (minimum 3), numărul în molecula de bază a combustibilului. recuperatorul integrat.
şi diversitatea consumatorilor, ampla¬ Practic, este cazul gazelor naturale. Centrala termică echipată conform
sarea, de regulă, în construcţii proprii Coborârea temperaturii de evacuare schemei din fig. 5.3.12 are regimuri de
etc. Toate acestea accentuează nea¬ a gazelor de ardere sub punctul de funcţionare distincte pentru iarnă şi
junsurile în exploatare evidenţiate la condensare are ca efect pozitiv recu¬ pentru vară, regimuri selectabile, prin
unele scheme tehnologice şi introduc perarea unei părţi importante din ener¬ manevra manuală, într-una din poziţiile
condiţii suplimentare în alegerea siste¬ gia sus amintită şi reducerea debitului limită ale robinetului cu trei căi astfel
mului de asigurare împotriva suprapre- de gaze evacuate dar şi efecte nega¬ încât, atât iarna cât şi vara, recuperato¬
siunilor accidentale. tive ca: intensificarea fenomenului de rul să fie înseriat pe conducta de în¬
Schema tehnologică cea mai indica¬ coroziune asupra cazanului şi a coşu¬ toarcere a agentului termic la cazane.
tă pentru o centrală termică de putere lui, dacă acesta este metalic, a umezirii Prin manevrarea vanelor de închidere,
mare este dată în fig. 5.3.10. Cele trei coşului, dacă acesta este din zidărie, a respectiv, de ocolire figurată în sche¬
cazane sunt echipate cu câte o pompă reducerii tirajului natural al coşului con¬ mă, recuperatorul poate fi cuplat sau
care asigură circulaţia în circuitul comitent cu mărirea pierderilor de sar¬ izolat hidraulic din sistem. Izolarea hi¬
primar: cazan-butelie de egalizare a cină pe circuitul gazelor de ardere etc. draulică presupune însă şi scoaterea
presiunii-cazan. Din butelie, printr-o Firmele producătoare de cazane au recuperatorului din circuitul gazelor de
conductă cu rol de distribuitor general, găsit soluţii de contracarare a dez¬ ardere deci este indicată în schema cu
sunt alimentate, independent, circuitele avantajelor enumerate prin utilizarea circuit derivat (fig. 5.3.11 b şi c) precum
a trei consumatori, primii doi prevăzuţi unor materiale cu rezistenţă ridicată la şi anularea traductorului de debit TD,
cu reglare calitativă centrală în funcţie coroziune şi prin conceperea fie de montat pe recuperator, care, la debit
de temperatura exterioară, al treilea (de recuperatoare integrate cazanelor, cu nul, blochează, prin tabloul de automa¬
exemplu, instalaţia de preparare a apei racorduri unice de ducere, respectiv, tizare, funcţionarea arzătoarelor.
calde de consum, agregat de tratare a de întoarcere a agentului termic care, O centrală termică echipată la fel cu
aerului pentru climatizare etc.) cu re¬ ca şi gazele de ardere, parcurge în cea din fig. 5.3.12 prevăzută cu butelii
glare cantitativă locală la consumatori. serie cazanul propriu-zis şi recuperato¬ de egalizare a presiunii prin care se
Sistemul permite armonizarea debitelor rul, fie de recuperatoare independente, realizează mai uşor armonizarea debi-
de căldură şi de agent termic din circuitul cu racorduri separate, gazele de ardere
cazanelor cu cel din circuitul consumato¬ trecând, parţial sau total, prin recupe¬
rilor, în orice condiţii de temperatură exte¬ rator (fig. 5.3.11).
rioară, prin intrarea, respectiv, ieşirea din Soluţia cea mai bună o constituie ca¬ a
funcţiune a cazanelor „în cascadă", în fun¬ zanele cu randament înalt având recu¬
cţie de abaterea de la temperatura de re¬ peratorul înglobat, iar piaţa oferă aseme¬
gim stabilită în centrală prin traductorul nea echipamente, inclusiv pentru puteri
TD. Schema este concepută spre a favo¬ foarte mici, coborând până la 10 kW.
riza intrarea rapidă în regim normal de Schema tehnologică a unei centrale cx 3D
temperatură, prin recircularea iniţială a termice echipată cu astfel de cazane
unui debit de agent termic în cazan, astfel nu diferă cu nimic de cele prezentate
încât se scurtează simţitor timpul de pro¬ pentru cazane obişnuite.
ducere a condensatului acid pe suprafaţa Recuperatoarele independente pre¬ b
interioară a acestuia. Izolarea hidraulică a zintă avantajul că pot fi utilizate pentru
unui cazan are loc, automat, prin scoate¬ mărirea randamentului centralelor ter¬
rea din funcţiune a arzătorului şi a pom¬ mice existente sau pot fi cuplate cu
pei, fără a fi necesară manevra unor orga¬
ne de închidere. La fel, are loc, automat,
reintrarea în circuit a oricărui cazan.
cazane fără condensaţie.
La utilizarea unor recuperatoare cu
condensaţie, independente, trebuie
1Jt fi
Asigurarea centralei împotriva suprapre- avute în vedere următoarele: c
siunilor accidentale se realizează de prin
vase de expansiune închise, sau combi¬
- recuperatoarele trebuie plasate cât mai
aproape de cazane spre a nu lungi ex¬
0 0 0
naţii ale acestora cu rezervoare de des¬ Fig. 5.3.11. Montarea
cesiv traseul gazelor de ardere;
recuperatoarelor de căldură
cărcare şi pompe de adaos (vezi subca¬ - mărirea pierderilor de sarcină pe tra¬ independente, pe circuitul
pitolele 5.3.5.2 şi fig. 5.3.16. a şi b). seul gazelor de ardere poate implica
gazelor de ardere:
introducerea unui exhaustor;
a - în serie; b - în derivaţie cu un
- schema tehnologică a centralei termi¬
cazan; c - în derivaţie cu mai multe
ce trebuie să ofere posibilitatea acor¬
cazane.
dului între sarcinile termice ale caza-
telor de căldură şi de agent termic, atât sat la o cotă care să asigure umple¬ la vasului de expansiune şi cazane
în circuitul primar cât şi în cele secun¬ rea întregii instalaţii în regim static şi este cel mult egală cu 15 a în care
dare, este dată în fig. 5.3.13. Izolarea dinamic; „a“ are semnificaţia din fig. 5.3.14;
hidraulică a recuperatorului pe partea - distanţa în plan orizontal între vertica- - conductele de siguranţă se montează
de agent termic se face automat prin
oprirea pompei aferente.
5.3.5. Asigurarea instalaţiilor

de încălzire cu apă caldă
7' R3CS i
ss M
într-o instalaţie de încălzire cu apă Acc U
caldă pot să apară suprapresiuni peri¬
in
t˙ ş
culoase, până la explozie, ca urmare a TM
fenomenului de dilatare şi a depăşirii efr PI
VEI
JR TR B TB;
temperaturii de vaporizare a apei, deci CZ -Of
H CZ
de intrare a cazanelor în regim de ge¬ P
7˙HXJ4»-|
neratoare de abur.
Măsurile de siguranţă împotriva su-
prapresiunilor accidentale, pentru in¬
O- o r
R3C| M
vara
iarna
AR
stalaţiile de încălzire cu apă caldă, sunt Y -tx

ssj
I.
I
precizate în STAS 7132, Normativul I
1-13, prescripţiile ISCIR şi în ghidul i I
UÎJ HX- -> I
pentru alegerea, întreţinerea şi execu¬ RC TD I
tarea sistemelor şi echipamentelor de — -XI --
siguranţă elaborat de ÎNCERC.
ŞSC
Măsurile de siguranţă au scopul de a
asigura permanent, concomitent şi si¬ Fig. 5.3.12. Centrală termică cu apă caldă de putere medie, cu recuperator
gur următoarele funcţiuni: de căldură montat independent de cazan pe circuitul gazelor de ardere:
- preluarea variaţiilor volumului de apă CZ; P; B; VEI; SS; TA; TM; TR; TB; T; M - au semnificaţia din fig. 5.3.2;
din instalaţie determinate de variaţiile RC - recuperator de căldură; R3CM - robinet de reglare cu trei căi manual;
normale de temperatură; R3CS - robinet de reglare cu 3 căi cu servomotor; ; TD - traductor de debit;
- evacuarea excedentului de apă sau a Te - traductor de temperatură exterioară; SC - separator de condensat;
vaporilor produşi accidental, ca ur¬ AR - apă rece; ACC - apă caldă de consum;
mare a deteriorării echipamentelor 1 - încălzire ducere; 2 - încălzire întoarcere.
care asigură limitarea temperaturii
agentului termic sau ca urmare a unei
erori sau neglijenţe în exploatare;
- asigurarea unei mici rezerve de apă
care să compenseze pierderile de 1VA ?R3(ÎS 1
apă inevitabile, ale instalaţiei;
- menţinerea nivelului apei, în instala¬ ss © -03-
TM TR
ţie, la o cotă care să asigure umple¬
.in ACC
rea elementelor acesteia atât în regim
static cât şi în cel dinamic;
- evacuarea în atmosferă a aerului la
VEI
o CZ O CZ
BEP
p
B 3
TB
-o—î
umplerea cu apă a instalaţiei şi invers, AR

pătrunderea aerului în instalaţie la golire;
- asigurarea unei presiuni de regim
T p p
R3CM
;vAi
astfel încât să nu se depăşească pre¬
siunea admisă în instalaţia interioară.
Asigurarea împotriva suprapresiunilor i TD
accidentale a instalaţiilor de încălzire TRţ VS BEP
cu apă se poate realiza cu:
- sisteme care asigură instalaţiilor legă¬ RC :
tura directă şi permanentă cu atmos¬
fera, aplicabile pentru temperaturi ale P 2
agentului termic de maximum 95°C;
- sisteme în care legătura instalaţiilor cu
TSC
T
atmosfera nu este asigurată permanent, Fig. 5.3.13. Centrală termică cu apă caldă de putere medie sau mare,
aplicabile pentru temperaturi ale agentu¬ cu apă caldă şi butelie de egalizare a presiunii, cu recuperator de căldură
lui termic de maximum 115°C. montat independent de cazan pe circuitul gazelor de ardere:
CZ; P; B; VEI; SS; TA; TM; TR; TB - au semnificaţia din fig. 5.3.2; BEP - butelie
S.3.5.1 Asigurarea instalapilor de egalizare a presiunii; RC - recuperator de căldură; R3CM - robinet de reglare
cu conducte de siguranţă cu trei căi manual; Te - traductor de temperatură exterioară; TD - traductor de
şi cu vas de expansiune deschis debit; SC - separator de condensat; VA - robinet de eliminare a aerului;
Schema unei astfel de instalaţii poa¬ R3CS - robinet de reglare cu 3 căi cu servomotor; AR - apă rece; ACC - apă
te fi abordată în următoarele condiţii: caldă de consum;
- vasul de expansiune poate fi ampla- 1 - încălzire ducere; 2 - încălzire întoarcere.
cu panta continuă ca în fig. 5.3.14. îndeplinită de supapele de siguranţă mai importantă este coroziunea.
Exemple de sisteme de siguranţă cu montate pe cazane fără interpunerea Dezavantajul pate fi înlăturat prin a-
vas de expansiune deschis sunt date unui organ de închidere. Funcţia de eli¬ doptarea unei soluţii noi, aplicată deja
în fig. 5.3.1 şi 5.3.6. Se observă că minare a aerului din instalaţie la umplere, în ţară. Soluţia constă în înlocuirea re¬
legăturile cazanelor cu vasul de expan¬ respectiv, de pătrundere a aerului la go¬ zervorului de descărcare deschis, tot
siune şi, prin el, cu atmosfera, sunt lire se realizează prin vase şi robinete de cu un vas închis, deci cu membrană
permanente, neîntrerupte de nici un dezaerisire. Dezavantajul sistemului con¬ elastică, dar cu perna de aer în legătu¬
organ de închidere. stă în preţul de cost mai ridicat, în com¬ ră cu atmosfera. Adică, ceea ce la VEI
S-a arătat că soluţia de asigurare din paraţie cu sistemul cu vas deschis, preţ este ventilul de reţinere la umplerea cu
fig. 5.3.6 prezintă dificultăţi în exploa¬ de cost care creşte cu volumul vasului, iar aer, la RDI este un simplu orificiu de
tare, are limite în posibilităţile de au¬ volumul acestuia creşte, după cum se va legătură cu atmosfera. în consecinţă,
tomatizare şi este neaplicabilă pentru vedea, nu numai cu cantitatea de apă din volumul util al RDI este egal practic, cu
mai mult de două cazane din cauza nu¬ instalaţie ci şi cu înălţimea clădirii. volumul total. Evident în acest caz,
mărului mare de conducte de siguranţă. Vasul de expansiune închis va fi numai contactul între agentul termic şi aer
Pentru un număr mai mare de caza¬ cu membrană elastică de separare între este întrerupt. Schema de aplicare a a-
ne, STAS 7132 indică sistemul de asi¬ perna de aer şi apă, echipament ce nu cestei soluţii este prezentată în figura
gurare din fig. 5.3.15. Izolarea hidrau¬ solicită o supraveghere permanentă. 5.3.16 b. La intrarea în funcţiune a in¬
lică a unui cazan se face prin comu¬ în acest caz, vasul închis se dimen¬ stalaţiei (la pornire sau după o întreru¬
tarea robinetelor cu trei căi de pe le¬ sionează numai pentru preluarea varia¬ pere a cărei durată determină răcirea
gătura cu conducta generală de duce¬ ţiilor de volum corespunzătoare varia¬ agentului termic până la, sau chiar sub
re, respectiv, întoarcere, cu conducta ţiilor de temperatură ce apar în regim temperatura interioară de calcul), rezer¬
de evacuare C.E, asigurând astfel, în de funcţionare a centralei termice (în voarele de descărcare, RDI sunt goale,
orice situaţie, legătura cu atmosfera. limita a 10°C), iar marile variaţii de vo¬ membranele elastice sub formă de
Pentru reactivarea cazanului trebuie fă¬ lum sunt preluate la punerea în funcţiu¬ pungă fiind comprimate sub presiunea
cută operaţia inversă. Evident, sunt ne a instalaţiei prin descărcare în re¬ aerului atmosferic. în vasul de expan¬
manevre greu de automatizat. De ase¬ zervorul deschis cu ajutorul robinetului siune închis VEI se află apă la limita re¬
menea, schema nu permite recircula- electromagnetic dublat de supapele de zervei de 10 %, membrana sa fiind de
rea apei în cazane pentru o rapidă in¬ siguranţă. La întreruperea funcţionării asemenea comprimată de perna de
trare în regim de temperatură. instalaţiei contractarea apei este com¬ aer, de data aceasta la presiunea Pmin.
pensată de pompa de adaos. întregul Prin încălzire agentul termic se dilată,
5.3.5˙ Asigurarea instalapilor cu vas proces este supravegheat de tabloul presiunea în instalaţie creşte, lucru
de expansiune închis şi supape de de automatizare. sesizat de automatul APm®fn care, la
siguranţă Reducerea volumului vasului de ex¬ atingerea valorii prescrise pentru presi¬
Schemele din fig. 5.3.2; 5.3.3; 5.3.4; pansiune închis prin asocierea acestuia unea maximă, comandă deschiderea
5.3.7 ilustrează modul de racordare la cu un rezervor de descărcare şi o robinetului electromagnetic REM. Apa
instalaţie a vasului de expansiune închis. pompă de adaos, prezintă însă un de¬ în exces trece în pungile elastice ale
în acest caz, vasul îndeplineşte doar zavantaj major: rezervorul de descăr¬ rezervoarelor RDI, aerul dintre pungi şi
funcţiunile de preluare a variaţiilor de vo¬ care, cu nivel liber, pune în contact recipiente fiind eliminat în atmosferă. în
lum ale apei din instalaţie şi asigură o agentului termic cu aerul, şi de aici VEI creşterea presiunii determină de
mică rezervă de apă. Funcţia de limitare consecinţe nedorite printre care cea asemenea o acumulare prin comprima-
superioară a presiunii prin descărcarea
vaporilor de apă în atmosferă este
CAn
Te
VED
CA* T
15a- I
CC
C3
?
ycc h tx>—
i 1
I f l3 CE
I CE
—
t«o— t«—
CP a r R3C
TM
R3C R3C
a
TM TM
cz I
6
CP
I
cz
TR 1
CZ
T<F
CZ
TB1 B
est f
Fig. 5.3.14. Distanţa maximă pe
I $• 0 r~
I
~
orizontală între cazane şi verticala ~\ 'i
do I
vasului de expansiune deschis,
conform STAS 7132:
R3C
El R3C
r? R3C
I 2
CZ - cazan; VED - vas de expansiune L- j
deschis; S - conductă de siguranţă;
CA - conductă de legătură cu atmos¬ Fig. 5.3.15. Asigurarea cu vas de expansiune deschis
fera; CP conductă de preaplin; şi conducte de siguranţă unice pentru toate cazanele:
a - diferenţă de cotă între traseul ori¬ CZ; P; B; VED; R3C; T; TM; TR; TB; S; CA; CP; TA; H - au semnificaţia din fig.
zontal al conductelor de siguranţă şi 5.3.8; Te - traductor de temperatură exterioară; CS - conductă de semnalizare;
Partea superioară a cazanelor; CE - conductă de evacuare; CC - conductă de circulaţie;
.CC - conducta de circulaţie. 1 - încălzire ducere; 2 - încălzire întoarcere. _
rea pernei de aer până la valoarea rele de descărcare RDI, în instalaţie, umplerea instalaţiei în regim static şi di¬
Pmax. în cazul unei subdimensionări a aerul pătrunde liber în recipientele namic fără a asigura însă şi condiţiile din
capacităţii RDI, situaţie evident nedori¬ acestora determinând comprimarea STAS 7132 privind traseul conductelor
tă, supapele de siguranţă SS, reglate la membranelor sub forma de pungă. de siguranţă (fig. 5.3.14) şi asigurarea
o presiune uşor superioară presiunii at¬ Rolul VEI în timpul funcţionării insta¬ permanentă a legăturii cazanelor cu at¬
mosferice, vor elimina la canalizare ex¬ laţiei, reduce frecvenţa pornirilor pom¬ mosfera, o soluţie o reprezintă prevede¬
cedentul de agent termic, limitând pei de adaos, respectiv de deschidere rea pe cazane a supapelor de siguranţă,
astfel solicitarea rezervoarelor de des¬ a robinetului electromagnetic, prin pre¬ vasului de expansiune deschis rămânân-
cărcare. luarea micilor variaţii de volum ale du-i doar funcţiile de menţinere în stare
Variaţiile mici de volum ale agentului agentului termic. plină a instalaţiei, de preluare a variaţiilor
termic (în limita a 10°C) în timpul funcţio¬ Sistemul prezintă de asemenea, în de volum ale agentului termic şi de asi¬
nării instalaţiei sunt preluate de către VEI. raport cu cel prevăzut exclusiv cu VEI gurare a unei rezerve de apă pentru aco¬
La reducerea importantă a tempera¬ avantajul că în regim de funcţionare, perirea pierderilor normale (fig. 3.5.17).
turii agentului termic, spre exemplu la instalaţia nu atinge în mod obligatoriu, Vasul de expansiune este racordat
oprirea instalaţiei, după epuizarea ca¬ presiunea maximă admisă. în acest la instalaţie printr-o singură conductă
pacităţii VEI de compensare a deficitu¬ mod solicitarea instalaţiei la presiuni de siguranţă care asigură preluarea
lui de apă, presiunea din instalaţie tin¬ mari este evitată. Pompa de adaos re¬ şi redarea excesului de apă din dila¬
de să scadă sub valoarea minimă cu zolvă şi problema umplerii instalaţiei cu tare, prin legare la conducta de în¬
pericolul intrării în depresiune, a pă¬ apa tratată, aflată într-un rezervor. toarcere, şi o conductă de circulaţie
trunderii aerului în instalaţie şi a golirii legată la o conductă de ducere, care
parţiale a acesteia. Sonda de presiune 5.3.S.3 Asigurarea instalaţiilor asigură o slabă circulaţie controlată
a automatului AP™*, sesizează acest cu supape de siguranţă cu un robinet, împotriva îngheţului.
lucru şi la atingerea presiunii minime şi vas de expansiune deschis Diametrul conductei ,,S”de legătură
prescrise, comandă pornirea pompei Dacă este posibil, montarea vasului de a instalaţiei la vasul de expansiune se
de adaos, PA. Apa trece din rezervoa¬ expansiune la o cotă care să asigure va stabili funcţie de cantitatea de apă
rezultată din dilatare şi de timpul de
intrare a instalaţiei în regim normal de
&
-o :5 IP 1
funcţionare.
T
ss M! SS M SS M
5.3.5A Alegerea sistemului
de asigurare
Indiferent de soluţia adoptată orice
SS •˙•TM •iTM ..iTM
TB sistem trebuie să îndeplinească, în mod
CA
VEI
T.
CZ
"1TR
TfCZ "1TR. T
sf\m
CZ
B obligatoriu şi simultan, funcţiile enume¬
rate în capitolul 5.3.5. Cu această con¬
?
CP
o- 0- O i
I
x—1 diţie toate sistemele sunt echivalente.
Nu se admite renunţarea la echipamen¬
tele necesare realizării funcţiilor de
RD 2
PA asigurare menţionate, chiar dacă in-sta-
-X3 — laţia este prevăzută cu o automatizare
:Xi—(j-S-XH a care face improbabilă apariţia condiţiilor
i de intrare în funcţiune a echipamentului
eliminat, orice dispozitiv de siguranţă
fiind susceptibil de defectare.
TA
Te Alegerea sistemului de asigurare se
TD˙'fl face ţinând seama de particularităţile
construcţiilor şi ale instalaţiilor de ali¬
; PC
SS
PC
SS Zi. txl ' mentare cu căldură aferente (centrala
PI )T
:T 1 termică plasată în clădirea alimentată cu
RDI RDI VEI ni
; căldură sau în construcţie proprie, posi¬
-X-
JTI - AP™: | CZ
:-<5
CZ
-3 I p bilitatea încadrării instalaţiei în categoria
PA
S ) Pb OSP
fREM]l l
«
txh
-- 1 - -» ) 2
celor cu legătură permanentă cu atmos¬
fera, posibilitatea montării vasului de ex¬
pansiune deschis la o cotă superioară
ii —
PA
-1-
celui mai de sus plasat consumator). La
alegerea sistemului de asigurare se ţine
seama de avantajele şi dezavantajele ce
b
le caracterizează.
Astfel sistemul cu vas de expansiune
Fig. 5.3.16. Asigurarea instalaţiilor cu vas de expansiune închis
deschis este mai ieftin dar legătura
şi supape de siguranţă asociată cu rezervor de descărcare:
permanentă cu atmosfera favorizează
a - deschis; b - închis;
CZ; VEI; B; P; SS; T; M; TM; TR; TB; TA; H - au semnificaţia din fig. 5.3.15;
coroziunea instalaţiei, impune o cotă
de montare care în unele cazuri nu
RD - rezervor de descărcare; PA - pompă de adaos; Te - traductor de tempe¬
poate fi asigurată, implică încărcarea
ratură exterioară; RED - robinet de descărcare cu acţionare electrică; CP - con¬
suplimentară a construcţiei deci măsuri
ductă de preaplin; AP˙ - automat de presiune; SP - sondă de presiune; REM
antiseismice, necesită un număr relativ
- robinet electromagnetic; RDI - rezervor de descărcare închis;
mare de conducte de legătură, prezen¬
1 - încălzire ducere; 2 - încălzire întoarcere.
ţa robinetelor cu trei căi complică in-
stalaţia şi mai ales exploatarea. chis, cu pompa montată pe conducta are loc un salt al graficului corespun¬
Sistemul de asigurare cu supape de de ducere, este dat în figura 5.3.18. în zător înălţimii de pompare (4' - 5'). Ur¬
siguranţă şi vas de expansiune închis regim static, în orice punct al instala¬ mează pierderea de sarcină pe con¬
nu impune condiţii speciale privind cota ţiei, presiunea este dată de planul ori¬ ducta de ducere până la ultimul consu¬
de montare, fenomenul de coroziune zontal de apă din vasul de expansiune, mator (5' - 6'), pierderea de sarcină în
este redus, racordul vasului din instala¬ N.S. La pornirea pompei, nivelul din acesta (6' - 7') şi pierderea de sarcină
ţie se reduce la o singură conductă vas rămâne neschimbat, ca şi presiu¬ pe conducta de întoarcere (T - 1'), cu
scurtă, nu necesită măsuri de protecţie nea determinată de coloana de apă care graficul se închide.
la îngheţ, dar este, în schimb, mai cos¬ corespunzătoare punctului de racord al Se observă că presiunea în regim
tisitor, fiind un recipient sub presiune conductei de siguranţă de întoarcere 1, dinamic, în orice punct al instalaţiei, cu
supus normelor ISCIR şi care, în plus, denumit punct neutru. Parcurgând în excepţia traseului între punctele 1 şi 4,
are în comparaţie cu varianta cu vas continuare traseul până la cazan (2) este mai mare decât în regim static.
deschis, pentru acelaşi volum util, un agentul termic înregistrează o pierdere înseamnă că, asigurând vasului de ex¬
volum total cu atât mai mare cu cât de sarcină (1' - 2'), apoi o pierdere de pansiune o cotă de montare deasupra
înălţimea construcţiei este mai mare, iar, sarcină în cazan (2‘ - 3') şi, în continua¬ celui mai sus plasat consumator, res¬
în regim nominal de funcţionare, pre¬ re, până la pompă (3' - 4 ). în pompă pectiv deasupra conductelor de
siunea creşte până la limita admisă de
elementele componente ale instalaţiei. VED
Sistemul cu supape de siguranţă şi _, jTe
R:l
, CA
vas de expansiune deschis reuneşte T
avantajele dar şi dezavantajelor celor
T
două sisteme prezentate mai sus. cc | ; CP
1
5.3.5.S Circulapa agentului termic
SS
în conductele de siguranţă SS, SS
Graficul piezometric al unei instalaţii
arată că sensul de circulaţie a apei indi¬ f˙ TM
::
TM TM
T
ferent de poziţia pompei, pe conducta de TR TR
TR
ducere sau pe conducta de întoarcere CZ CZ CZ
(fig. 5.3.18 şi 5.3.19), este de la conducta
de întoarcere la conducta de ducere, prin
vasul de expansiune, deoarece presiunea
6 -0-tHl-1 6 “0—*“•—| 6 -0-tX-
1
hidrostatică în punctul 1 este mai mare h 1 J
2
decât în punctul 3.
Ca urmare, între cele două conducte nu Fig. 5.3.17. Asigurarea cu supape de siguranţă şi vas de expansiune deschis:
pot fi racordaţi consumatorii deoarece: CZ - cazan; VED - vas de expansiune deschis; S - conductă de siguranţă;
- sensul de circulaţie este invers faţă CC - conducta de circulaţie; SS - supapă de siguranţă; CA - conductă de le¬
de cel normal şi consumatorii ar fi ali¬ gătură cu atmosfera; CP - conductă de preaplin; T - termometru; TM - traductor
mentaţi cu agent termic din conducta de temperatură maximă; TR - traductor de temperatură de regim; TA - tablou
de întoarcere; de automatizare; H - hupă de semnalizarea acustică;
- presiunea disponibilă este mică, echiva¬ 1 - la consumatorii cu apă caldă; 2 - de la consumatorii cu apă caldă.
lentă cu pierderea de sarcină pe traseul
prin cazan între punctele 1 şi 3;
- circuitul printr-un astfel de consumator
6'
este paralel cu circuitul prin cazan. (+) VED
VED r 4’
La instalaţiile cu asigurare prin vas
ritep
r 7‘ V NS
V NS 2'
de expansiune închis nu are loc o cir¬
culaţie a agentului termic, legarea va¬ 6'
CSD (-)
sului făcându-se printr-o singură con¬ L T
ductă şi nici nu este dorită o asemenea
I 5'
circulaţie pentru ca membrana vasului
CSI I h=k
CSD |CSI
să nu fie supusă unor temperaturi ridi¬
cate. Vasul de expansiune închis se
montează însă numai în spaţii fără pe¬ n
jte5__P=L
i
6 i
rt-4«-5
M. i
6
7
ricol de îngheţ. îl 1
5.3.6. Poziţia pompelor
3 r1 1 T3
I I
în circuitul agentului termic CZ CZ
2 r 2
Pompele se montează în imediata
Fig. 5.3.18. Graficul piezometric Fig. 5.3.19. Graficul piezometric
apropiere a cazanelor. Practic, este
posibil ca pompele să se intercaleze, în cu pompa montată pe conducta de cu pompa montată pe conducta de
circuit, pe conducta de ducere sau pe -
ducere asigurare cu vas de -
întoarcere asigurare cu vas de
expansiune deschis:
conducta de întoarcere, fiecăreia din expansiune deschis:
cele două alternative corespunzându-i CZ; P; VED - au semnificaţia din fig. CZ; P; VED - au semnificaţia din fig.
on grafic piezometric specific. 5.3.1; CSD - conductă de siguranţă 5.3.1; CSD - conductă de siguranţă
de ducere; CSI - conductă de sigu¬ de ducere; CSI conductă de
Graficul piezometric al unei instalaţii siguranţă întoarcere; NS - nivel static.
asigurată cu vas de expansiune des- ranţă de întoarcere; NS - nivel static.
distribuţie, la distribuţia superioară, in¬ pompare egală cu suma pierderilor de este dat în fig. 5.3.21. Graficul piezo¬
stalaţia se menţine plină cu apă şi în sarcină în circuit, cu care se închide metric se află sub planul dat de nivelul
regim dinamic. graficul. static N.S, (corespunzător presiunii din
Graficul piezometric al unei instalaţii Se observă că, exceptând tronsonul V.E.I.); de aici, pericolul aparent ca la
asigurate cu un vas de expansiune dintre pompă şi punctul de racord al intrarea în funcţiune a pompei, cu in¬
deschis, cu pompa montată pe con¬ conductei de siguranţă de întoarcere 1, stalaţia rece, o parte a instalaţiei inte¬
ducta de întoarcere este dat în fig. în toate celelalte, presiunea în regim rioare să se golească. Pe măsură ce
5.3.19. Sensul de circulaţie a apei în dinamic este mai mică decât în regim instalaţia se încălzeşte, presiunea în
instalaţie se păstrează identic ca şi în static şi apare pericolul golirii parţiale a vasul închis creşte tinzând către pre¬
cazul montării pe conducta de ducere. instalaţiei prin pătrunderea aerului prin siunea maximă şi, odată cu ea, graficul
Se păstrează constant nivelul static neetanşeităţi sau prin vaporizarea apei în se translatează pe verticală depăşind
N.S. şi punctul neutru 1'. Pe tronsonul zonele în care presiunea este mai mică nivelul necesar pentru ca instalaţia să
_
1 - 2 se înregistrează pierderea de sar¬ decât cea de echilibru termodinamic. fie menţinută în stare plină.
cină 1' - 2', între punctele 2 şi 3, Apa rezultată din golirea părţii de Din cele de mai sus rezultă impor¬
pierderea 2' şi 3' în cazan apoi, pierde¬ instalaţie aflată în zona în care graficul tanţa trasării şi analizei graficului piezo¬
rea pe conducta de ducere 3' - 6', ur¬ piezometric este sub nivelul static, NS, metric la conceperea unei instalaţii
mată de pierderea în consumatorul cel trece în vasul de expansiune de unde pentru a evita unele fenomene care pot
mai depărtat, 6' - 7', şi de pierderea pe este eliminată prin conducta de prea¬ compromite funcţionarea acesteia.
conducta de întoarcere, 7'. în pompă plin. La răcirea instalaţiei această zonă
are loc saltul egal cu înălţimea de rămâne fără apă şi necesită o nouă 5.3.7. Dimensionarea
umplere şi fenomenul se repetă la fie¬ echipamentelor
51' din centrala termică
1 _ nc˙r
— I v NS
,6
:
care ciclu.
Pentru înlăturarea acestui pericol
vasul de expansiune trebuie montat la Numărul, mărimea şi tipul echipa¬
r: -->'-i 4
o cotă care să depăşească cota celui
mai sus plasat consumator, respectiv a
conductelor distribuţiei superioare, cu
mentelor din centrala termică sunt de¬
terminate de un ansamblu de date sta¬
bilite prin calcule premergătoare (nece¬
"o: o valoare practic egală cu înălţimea de
pompare.
sarul de căldură pentru încălzire 0.;
prepararea apei calde de consum
4 i 5 "a1
6 Evident, între cele două variante este ventilare - climatizare <PV; con¬
ss, 1 P 7 preferabilă cea cu pompa montată pe sumatori tehnologici <f>r, pierderile de
conducta de ducere. Argumentul, că la sarcină ale agentului termic în reţeaua
i
montare pe conducta de întoarcere de transport şi de distribuţie, debitul
cz
50 temperatura apei este mai mică, este de agent termic vehiculat, cantitatea
VEI
neesenţial; pompele, inclusiv cele de de apă din instalaţie etc.).
conductă, nu au restricţii în acest sens,
fiind construite pentru a vehicula apa 5.3.7.1Puterea centralei termice
cu temperatura peste 100°C. Se calculează pentru fiecare tip de
Fig. 5.3.20. Graficul piezometric
Graficul piezometric al unei instalaţii agent termic produs, ţinând seama de
cu pompa montată pe conducta de puterea instalată a consumatorilor şi
asigurată cu vas de expansiune închis,
-
ducere asigurare cu vas de
cu pompă pe conducta de ducere este de simultaneitatea în funcţionare a
expansiune închis şi supape de
dat în fig. 5.3.20. în acest caz nivelul acestora. în majoritatea cazurilor o
siguranţă:
static, cu instalaţia rece, este dat de centrală termică asigură necesarul de
CZ; P; VEI; M; SS - au semnificaţia
presiunea minimă a pernei de aer din căldură pentru încălzire şi pentru pre¬
din fig. 5.3.2; NS - nivel static.
vasul de expansiune închis, presiune pararea apei calde de consum. Sunt şi
care trebuie să corespundă unei coloa¬ cazuri în care, cu acelaşi agent termic,
r 14' y NS ne de apă care să depăşească cota se alimentează şi alţi consumatori, ca:
celui mai sus plasat consumator, res¬ instalaţiile de ventilare - climatizare, in¬
*='•˙---'3 5’
pectiv, a distribuţiei superioare.
Modul de trasare a graficului urmea¬
stalaţii tehnologice (bucătării mari, spă¬
lătorii etc.) Stabilirea puterii centralei
termice prin simpla însumare a puteri¬
"a ză raţionamentul aferent fig. 5.3.18. Se
observă că, la intrarea în funcţiune a lor instalate ale diverşilor consumatori,
-a 6 pompei, presiunea, în orice punct al
instalaţiei, cu excepţia traseului 1 - 2 -
cu relaţia 5.3.1, nu este corectă deoa¬
rece nu ţine cont de simultaneitatea
SSnM 1
4® 5 -i
7
3-4, creşte faţă de presiunea în regim funcţionării consumatorilor.
static. Diferenţa esenţială faţă de asi¬ 0cr = <f>,.+ <PACC + <PV + <PT [W] (5.3.1)
cz ai gurarea cu vas deschis constă în faptul Chiar şi în cazul centralelor termice
VEI că, pe măsura intrării în regim de tem¬ mici, aferente, spre exemplu, unei clă¬
j
peratură a instalaţiei, nivelul static diri unifamiliale, caz în care simultanei¬
creşte până la limita dată de presiunea tatea încălzirii cu prepararea apei calde
.
Fig. 5.3.21 Graficul piezometric maximă a pernei de aer. de consum este posibilă, nu este obli¬
al unei instalaţii de încălzire în acest caz elementele instalaţiei sunt gatoriu a stabili puterea cazanului prin
-
cu apă caldă cu pompa montată supuse, în regim de funcţionare, presiu¬ însumarea necesarului de căldură pen¬
pe conducta de întoarcere - nii maxime a pernei de aer la care se tru încălzire cu cel maxim pentru pre¬
asigurare cu vas de expansiune adaugă şi înălţimea de pompare. pararea apei calde de consum ştiind
închis şi supape de siguranţă: Graficul piezometric al unei instalaţii că necesarul de căldură pentru încălzi¬
CZ; P; VEI; M; SS - au semnificaţia asigurată cu vas de expansiune închis, re este determinat, în condiţii nominale
din fig. 5.3.2; NS - nivel static._ cu pompă pe conducta de întoarcere, de calcul şi că este puţin probabil ca
un consum maxim de apă caldă să 2.000 kW şi minimum 3 cazane pentru prevăzute cu arzătoare cu aer insuflat,
apară în aceste condiţii şi, chiar dacă centrale cu puteri mai mari de 2.000 dacă furnizorul nu oferă şi arzătorul,
apare, durata lui este relativ mică. kW; este obligat să indice tipul de arzător,
în cazul centralelor termice mari, ex¬ Numărul de cazane fiind stabilit, pute¬ ţinând cont de puterea nominală a ca¬
ploatate după un program riguros, de rea unui cazan rezultă prin împărţirea zanului, de tipul de combustibil şi de
către un personal calificat sau chiar puterii totale rŢ la numărul de cazane n; caracteristicile geometrice ale focarului.
condus automat, este posibilă evitarea ÎCŢ.
Arzătorul se alege cu o plajă de pu¬
suprapunerii totale a consumurilor. Sto¬ Pcz = r), n
[W] (5.3.2) tere care depăşeşte cu 20 - 30 % pu¬
carea de apă caldă contribuie, de ase¬ terea cazanului pentru a nu fi solicitat
menea, la decalarea programului con¬ în care: la limita superioară ţinând cont de fap¬
sumatorilor şi, astfel, puterea instalată a r]j - este randamentul instalaţiei tul că, în timp, îşi reduce performanţa
centralei termice poate fi redusă în calculat cu relaţia: şi pentru a da posibilitatea unei forţări
raport cu suma puterii consumatorilor. ’h = *cz 'W • 'îf (5.3.3) temporare a cazanului.
Reprezentarea grafică din fig. 5.3.22 în care: Elementele de detaliu privind arză¬
ilustrează această posibilitate, vârfurile 0CZ este randamentul
" cazanului; toarele sunt prezentate în capitolul 5.5.
de consum dintre orele 6 şi 8, 12 şi 16, 0CZ = 90...95 %\
respectiv, 20 şi 24 putând fi reduse ilRŢ - este randamentul reţelei de tran¬ 5.3.7.4 Alegerea pompelor
prin prepararea cu acumulare a apei sport a agentului termic; de circulape
calde de consum, în avans, în orele în 0RT 90 %\
= într-o instalaţie de încălzire pompele
care încălzirea va funcţiona în regim 0E - este randamentul de exploatare; pot îndeplini diferite funcţii:
redus. Această măsură conduce şi la »7e = 90...95 %. - vehicularea agentului termic în circui¬
reducerea puterii schimbătorului de Randamentul instalaţiei poate varia tul cazan - butelie de egalizare a pre¬
căldură pentru prepararea apei calde în limitele 70... 80 %. siunii - cazan;
de consum. De regulă, cazanele se prevăd de pute¬ - vehicularea agentului termic pentru
Astfel, în exemplul ilustrat prin grafi¬ re egală dar, pot fi situaţii în care nece¬ grupuri de consumatori (corpuri sau
cul din fig. 5.3.22, puterea instalată a sarul de căldură înlr-o perioadă din an - aparate de încălzire);
centralei termice poate fi redusă de la de exemplu vara - este foarte mic în - vehicularea agentului termic pentru
1,7 la 1,35 MW. raport cu cel din perioada de iarnă. consumatori individuali importanţi
în cazul centralelor termice în care în acest caz se impune un cazan de (agregate de tratare a aerului, schim¬
se produc doi agenţi termici diferiţi putere corespunzătoare. bătoare de căldură pentru prepararea
(apă caldă şi abur) graficul trebuie în¬ De regulă, nu se prevăd cazane re¬ apei calde de consum etc.).
tocmit pentru fiecare agent termic. Pu¬ zervă dar, în raport cu importanţa Funcţiile pompelor sunt evidenţiate
terile termice considerate sunt cele co¬ obiectului alimentat cu căldură şi la ce¬ în schema tehnologică a instalaţiei.
respunzătoare condiţiilor de calcul. în rerea beneficiarului, se poate prevedea Alegerea pompelor se face ţinând
exploatare, puterea termică este însă, un cazan de rezervă. cont de caracteristicile: debit V [m3/h],
în majoritatea timpului, mai mică, de¬ Dacă nu se prevede un cazan de înălţimea de pompare H [Pa] sau
oarece necesarul de căldură pentru în¬ rezervă este indicat a se analiza în ce [mH20], puterea motorului de antrenare
călzire şi ventilare este variabil cu tem¬ măsură consumatorii prioritari (spre [kW], turaţia [rot/min]. Se indică, de
peratura exterioară. exemplu, încălzirea) sunt acoperiţi, în asemenea, tensiunea de alimentare şi
ipoteza defectării unui cazan. frecvenţa curentului.
5.3.7.2 Alegerea tipului Se pot întâlni şi cazuri în care o in¬
$1a numărului de cazane vestiţie de mari proporţii urmează a se <t (MW]
Numărul de cazane se stabileşte realiza în etape. Centrala termică va fi 2,0
având în vedere următoarele criterii: astfel concepută încât să poată fi ex¬ 1,8 (fmax
- centrala termică trebuie să se adapte¬ tinsă corespunzător acestor etape.
1,6
ze uşor la sarcina termică variabilă; La alegerea tipului de cazan trebuie O
funcţionarea cu un număr variabil de ţinut cont de o multitudine de criterii: 1,4 _]CT
cazane, fiecare în două trepte, trebuie randament (cazane cu sau fără conden¬ 1,2
să asigure un randament maxim; un 1,0
sate); fiabilitate (cazane din oţel carbon,
număr mare de cazane facilitează în¬ din oţel inoxidabil, din fontă); tipul de 0,8 ,*l
deplinirea acestor condiţii; combustibil indicat; dacă este monobloc 0,6
- costul de investiţie pentru aceeaşi
putere sau este alcătuit din elemente modulate 0,4
ra
"4:C
instalată creşte cu numărul de cazane; (nu este totdeauna posibilă introducerea 0,2
- mărimea şi configuraţia spaţiului re¬ în centrala termică a unui cazan mono¬ T5M
zervat sălii cazanelor poate impune bloc); gabaritul cazanului şi distanţele in¬ o
2 4 6 8 12 16 20 24 Z [h]
mărimea şi, deci, numărul de cazane; dicate de furnizor faţă de elementele de
- la alegerea tipului de cazan trebuie ţi¬ construcţii şi faţă de celelalte echipa¬ Fig. 5.3.22. Graficul consumurilor
nut cont de asemenea de posibilita¬ mente; de preţul de cost, de garanţie, de căldură asigurate de centrala
tea introducerii în centrala termică a de condiţiile de plată şi altele. Alegerea termică în timpul unei zile:
unui cazan monobloc, în caz contrar trebuie făcută pe baza analizei mai - consumul de căldură pentru încăl¬
indicându-se cazane alcătuite din multor oferte. zire; <t>y - consumul de căldură pentru
elemente demontabile, de regulă din ventilare; <1>ACC - consumul de căldură
fontă. S.3.7.3 Alegerea arzătoarelor pentru prepararea apei calde de con¬
- normativul I 13 recomandă a se pre¬ Cazanele mici, specializate pentru sum; <PŢ - consumul de căldură pentru
vedea un singur cazan pentru centra¬ combustibil gazos, prevăzute cu arză¬ utilizări tehnologice; <Pmax consumul
lele termice cu puteri până la 100 kW; toare atmosferice, se livrează echipate maxim rezultat din însumarea tuturor
minimum 2 cazane pentru centrale cu arzătoarele respective şi cu sistemul consumurilor; <PCT - puterea instalată a
termice de mărime medie, până la de automatizare complet. Cazanele centralei termice.
Debitul de agent termic ce trebuie mai mici. în mod curent se prevăd agentului termic prin butelie, să fie ne¬
vehiculat într-un circuit este dat de relaţia: pompe de rezervă, pentru a sigura glijabilă. Pentru aceasta Missenard re¬
3600 0 funcţionarea instalaţiei în cazul în care comandă viteze cuprinse între 0,04 şi
l/ = [m3/h] (5.3.4) o pompă se defectează. în aceste si¬ 0,05 m/s la recircularea totală prin bu¬
C p AT
tuaţii, pe circuitul fiecărei pompe trebu¬ telie a debitului nominal. în practică, se
în care: ie prevăzute clapete sau ventile de re¬ admit viteze mult mai mari (0,1 m/s)
0 - este sarcina termică a circuitului ţinere pentru a nu se crea circuite pa¬ pentru a nu se ajunge la diametre ale
alimentat cu căldură [W]; razitare prin pompele aflate în repaus. buteliei exagerat de mari.
c - căldura masică a agentului termic Detaliile privind caracteristicile pom¬ Diametrul buteliei Db se obţine din
[J/kg-K]; pelor şi criteriile de alegere sunt date în relaţia:
p - densitatea agentului termic la tem¬ capitolul 6.3. I/ 1,28 1/
peratura de regim [kg/m3]; A = — sau [mm]
v v
AT - diferenţa dintre temperatura de 5.3.7.5 Alegerea robinetelor (5.3.5)
ducere şi cea de întoarcere, a de reglare cu două şi cu trei căi în care:
agentului termic [K]. Stabilirea diametrului nominal al unui A - secţiunea buteliei, în [m]
înălţimea de pompare se obţine ca robinet de reglare se face având în V - este debitul nominal de fluid în
rezultat al calculului conductelor circuite¬ vedere debitul de fluid şi pierderea de [m3/s]
lor aferente pompelor respective. Pentru sarcină. Normele germane introduc ur¬ v - viteza fluidului în butelie, în [m/s]
tronsoanele cu debit variabil (spre exem¬ mătoarele mărimi caracteristice: Exprimând debitul de fluid în kW:
<p
plu, în sistemele cu robinet de amestec,
cu trei căi) se consideră, pe fiecare tron¬
kv - debitul de apă [m3/h], pentru care
robinetul cu un anumit grad de
V --
- AT - p
Cp
-- [m3/s]
son, debitul maxim. Pompele de circula¬ deschidere înregistrează o pierde¬
ţie acoperă, exclusiv, pierderile de sarci¬ re de sarcină de 1 bar; în care:
nă distribuite şi locale ale circuitelor ali¬ kvs - are aceeaşi semnificaţie dar la des¬ 0 - debitul de agent termic, în [kW]
mentate cu agent termic de către pom¬ chiderea totală (nominală) a robinetului. c - căldura masică a agentului termic,
pa respectivă. Valorile k sunt indicate în prospec¬ c = 4, 185 [kJ/kgK]
Acest lucru este pus în evidenţă de tele de fabricaţie. Calculul şi instru¬ AT - diferenţa dintre temperatura de
diagrama din fig. 5.3.23 (curba carac¬ mentele ajutătoare pentru alegerea ro¬ ducere şi întoarcere a agentului
teristică a reţelei trece prin origine), în binetelor de reglare sunt date în ca¬ termic,
care sunt redate şi curbele caracteris¬ pitolul 13. AT = 20 K.
tice ale unei pompe cu trei trepte de p - densitatea agentului termic la
turaţie. 5.3.7.6 Dimensionarea buteliei temperatura de regim,
Alegerea pompelor în raport cu debi¬ de egalizare a presiunii p = 965 kg/m3 [la 8 = 90 °C\
tul şi înălţimea de pompare se face uti¬ Eliminarea influenţei reciproce a După înlocuire se obţine:
lizând curbele caracteristice de func¬ pompelor din circuitul primar (cazane- V= 0,123- 10~4<t> [m3/s],
ţionare sau tabele cu caracteristici teh¬ butelie-cazane), respectiv, secundar Ţinând seama de relaţia 5.3.5, se
nice, puse la dispoziţie de fabricantul (consumatori) impune ca pierderea de obţine:
de pompe. sarcină, în eventualitatea circulaţiei
în instalaţiile de încălzire nu se utili¬
zează montarea pompelor în serie;sunt 3D
,3D, 3D
însă cazuri numeroase în care se folo¬
seşte montarea în paralel, fie pentru a D u 8 8.
realiza două sau mai multe trepte de 8. 1D 8
debit, fie pentru a realiza un debit mai 8
mare cu două sau mai multe pompe
8 8 §
H|kPa| 8 8 /i
IV 8
\ 8
—Iwl-Qţ-txl- t a
HB
A
te
a
*\ t
\
HA l
I
I
I
% H
T1
T2
8
8
8 Fig. 5.3.24. Variante de racordare
\ V[m3/h]
"7
H
T3
T4
a
.8_
a buteliei de egalizare a presiunii:
Fig. 5.3.23 Diagrama de funcţionare O
8
co
a - cu un singur circuit secundar;
a unei pompe de circulaţie a
agentului termic cu trei trepte de
turaţie:
r* -„eu
Hl-U- ‘8
co
8
b - cu mai multe circuite secundare;
D - diametrul conductei generale de
legătură a cazanelor la butelie;
T1...T4 - racorduri conducte ducere;
I,II,III - curbele caracteristice debit - -ll-3-« 8 R1...R4 - racorduri conducte
înălţime de pompare corespunzătoare 8
celor trei trepte; IV - curba :8 întoarcere.
caracteristică a reţelei instalaţiei; b
A, B, C - puncte de funcţionare.
S.3.7.8 Dimensionarea elementelor 1,2 - este un coeficient de siguranţă;

0,01
io,1570 [m] sistemului de asigurare Al/ - creşterea volumului apei din in¬
Db =
\ v stalaţie datorită dilatării, calculată
cu vas de expansiune deschis
unde pentru v = 0,1 m/s Vasul de expansiune deschis este o cu relaţia:
construcţie metalică, paralelipipedică sau v
Db = 0,01Jl, 570 [m] (5.3.6) cilindrică, de regulă, cu ax vertical, cu ra¬
corduri demontabile pentru conductele de
& - •
v KJ'C
-1 [m3] (5.3.8)
Firma franceză MONTENAY prevede legătură indicate în fig. 5.3.26. în care:

că diametrul Db al buteliei trebuie să fie Volumul vasului de expansiune des- Vjnst - este volumul apei din instalaţie
de trei ori mai mare decât diametrul D chis V se calculează în funcţie de vo stabilit prin însumarea volumelor
al conductei de racord de la cazane lumul util Vu, de apă ale echipamentelor şi con¬
(tab. 5.3.1). [m3] (5.3.7) ductelor [m3];
Vu = 1,2 AV
Modul de racordare a buteliei la cir¬ în care:
cuitul primar, respectiv, secundar, în
diverse variante, este dat în fig. 5.3.24.
Alegerea unei variante se face în
funcţie de poziţia cea mai convenabilă
a conductelor de racord. rh=n m 7. rfi rh
5.3.7.7 Dimensionarea distribuitorului 1 I I I
şi colectorului
Pentru centralizarea comenzilor de
închidere - deschidere, reglare, golire -
umplere a diferitelor ramuri de distribu¬ 8
3
ţie într-o instalaţie se prevăd conducte
scurte cu rol de distribuitor, respectiv,
b I i r i i r
de colector. Acestea trebuie să rea¬
lizeze condiţii aproximativ egale pentru
toate ramurile în privinţa pierderilor de
E o
E
3
UUJ c
sarcină. Se dimensionează ca o con¬
O
I
I 2
ductă la sarcină totală distribuită şi la
o viteză sub 0,5 m/s (fig. 5.3.25).
E
Lungimea distribuitorului rezultă în
funcţie de numărul şi diametrul racor¬
durilor şi de distanţele între ele astfel
încât operaţiile de montare-demontare '˙”9
a
ale echipamentelor şi de manevră a or¬
ganelor de reglare să poată fi făcute
fără dificultăţi.
'CA'î VED
I
V~
Nmax
, fi fi, [-4=1 rt fi
r - o
CNJ
O
4dZ JH IZ m 8
!
I Nmin
v~ 1 1 1
1
CC 3I I I I TT TTT
_cg o
«I
r
CP
cn
i
I CD
m IELLID m if
O 0 o
E
E
I
Xcs CSD
iii r -i
i
CSI
Fig. 5.3.26. Detaliu de racordare a

conductelor de siguranţă la vasul de
expansiune deschis:
VED; CSD; CSI - au semnificaţia din
fig. 5.3.19; Vu - volumul util al vasului;
XZ9""
b
Nmax - nivelul maxim al apei în vas;
Nmin - nivelul minim al apei în vas; Fig. 5.3.25 Detaliu de distribuitor şi de colector
CA - conductă de legătură cu atmos¬ a - distribuitor; b - colector;
fera; CP conductă de preaplin; 1 - corpul distribuitorului (colectorului); 2 - capac bombat; 3 - robinet de
CS - conductă de semnalizare; închidere; 4 - clapete de reglare; 5 - robinet de golire; 6 - suport;
CC - conductă de circulaţie. 7 - termometru;8 - manometru; 9 - jgheab de golire.
vHm - volumul masic al apei la tempera¬ peratura minimă admisă în clădire la - Conducta de legătură cu atmosfera,
tura medie de regim (medie arit¬ sfârşitul perioadei de întrerupere a CA are diametrul conductei de sigu¬
metică între temperatura de du¬ funcţionării instalaţiei (de regulă, ranţă de ducere DCSp-
cere şi cea de întoarcere, în con¬ + 10°C) [m3/kg]; - Conducta de preaplin are, pe înălţi¬
diţii nominale) [m3/kg]; Volumul masic al apei în funcţie de mea vasului de expansiune, aria inte¬
v+io°c v°lumL|l masic al apei la tem¬
' temperatură este dat în tabelul 5.3.2. rioară egală cu suma ariilor conduc¬
Volumul total al vasului de expansiu¬ telor de siguranţă de ducere şi de în¬
Tabelul 5.3.2. Volumul masic ne deschis Va este mai mare decât vo¬ toarcere. în rest, până în centrala ter¬
al apei în funcţie de temperatură lumul util cu o valoare corespunzătoare mică, are diametrul egal cu al con¬
rezervei de apă necesară acoperirii ductei de siguranţă de ducere.
Temperatura VIO3
pierderilor normale şi a înălţimii cores¬ - Conducta de circulaţie are diametrul
m [m3/kg] punzătoare diametrului conductei de minim de 1/2" şi este prevăzută cu
4 1,0000 preaplin. în general, acest spor nu de¬ un robinet, mufă sau teu de reglare.
10 1,0004 păşeşte 30 % deci: - Conducta de semnalizare are rolul de
20 1,0018 Vo = 1,3 Vu [m3] (5.3.9). a semnaliza atingerea nivelului minim
30 1,0044 Volumul total al vasului de expansiu¬ în vasul de expansiune la umplerea
ne deschis poate fi realizat şi din mai instalaţiei.
40 1,0079
multe vase legate între ele în paralel, la Este indicată prevederea, în locul
50 1,0121 baza şi la nivelul preaplinului cu con¬ conductei şi a robinetului de semnali¬
60 1,0171 ducte de diametru egal cu conducta zare, a unui sistem electric sau electro¬
70 1,0228 de siguranţă de întoarcere. nic. în mod curent, nivelul apei din in¬
75 1,0258 - Conducta de siguranţă de ducere stalaţie este urmărit şi cu ajutorul unui
CDS are un diametru interior determin¬ hidrometru montat în centrala termică
80 1,0290
at în funcţie de puterea generatoarelor pe conducta de întoarcere la cazane.
85 1,0324 de căldură, în ipoteza solicitării maxi¬
90 1,0259 me, cu relaţia: Exemplul de calcul 1
95 1,0296 Se dimensionează sistemul de asigu¬
100 1,0435 DCSD = 15 + 1,5 •
72 4,/1160 [mm]
(5.3.10)
rare cu vas de expansiune deschis
105 1,0474 pentru o instalaţie de încălzire cu apă
în care: caldă având:
110 1,0515
- este puterea generatoarelor de Puterea instalată:
115 1,0558 căldură racordate la conducte de 0CŢ = 2000 kW.
siguranţă [W], Temperatura maximă de ducere:
Tabelul 5.3.3. Diametrul conductei în tabelul 5.3.3 sunt date diametrele
de siguranţă de ducere
6d = 95 °C.
conductelor de siguranţă de ducere Temperatura de întoarce:
Puterea totală Diametrul interior calculate cu relaţia 5.3.10. Diametrul 6r = 75 °C.
a cazanelor D, minim admis pentru conducta de sigu¬ Temperatura medie, minimă în clădire:
[kW] [mm] ranţă de ducere este 25 mm. 6in = 10°C.
< 50 25 - Conducta de siguranţă întoarcere înălţimea totală a clădirii:
CSI are un diametru interior calculat, h = 35 m.
51...145 32
de asemenea, în funcţie de puterea Volumul de apă din instalaţie:
146. ..320 40 generatoarelor racordate 2 <f>. Vins, = 30 m3'
321...630 50 Rezolvare
631...1 280 65 Dcsi =15 + 7s &/1160 [rnm] (5.3. 11)
- temperatura medie, maximă de
1 286...2 175 80 sau se alege din tabelul 5.3.4 regim:
2 176...3 720 100
3 721...6 235 125 Tabelul 5.3.1. Caracteristicile tehnice ale buteliei de egalizare a presiunii
6 236...9 395 150 Debit Debit de Diametrul Racorduri
9 396...13 195 175 de căldură apă pentru buteliei primare
13 196.. .17 640 200 AT = 20K Diametrul Di Diametrul Dn Diametrul Dn viteza
interior nominal nominal apei
Tabelul 5.3.4. Diametrul conductei [103 kcal/h] [kW] [m3/h] [mm] [mm] [mm] [m/s]
de siguranţa de întoarcere 100 116 5 133 139,7 x 4 40 x 2,9 1
Puterea totală Diametrul interior 150 174 7,5 163 168,3 x 4.5 60 x 2,9 0,9
a cazanelor D, 200 232 10 188 193,7 x 5.4 70 x 2,9 0,8
[kW] [mm] 300 248 15 230 244,5 x 6.3 76 x 2,9 1,1
< 115 25 450 522 22,5 282 323,9 x 7,1 102 x 3,6 0,9
116.. .335 32 500 580 25 297 323,9 x 7,1 102 x 3,6 1
336.. .725 40 600 696 30 325 355,6 x 8 114 x 3,6 0,9
726... 1240 50 800 928 40 375 406 x 8.8 133 x 4 0,9
1241... 2 900 65 900 1044 45 398 406 x 8.8 133 x 4 1
2901. ..4900 80 1000 1 160 50 423 457 x 12 159 x 4,5 0,8
4901. ..8380 100 1200 1392 60 456 470 x 12 159 x 4,5 0,9
8381...14035 125 1500 1740 75 525 559 x 12 194 x 5,4 0,8
(subdimensionare sau obturarea le¬

95 + 75 85 °C;
0m=—J- = găturii vasului cu instalaţia); debitul Exemplul de calcul 2
de apă rezultat din dilatare conside¬ Se dimensionează supapele de sigu¬
- excesul de volum al apei datorat dilată¬ rat a fi numeric egal cu excesul re¬ ranţă pentru un cazan de apă caldă
rii se calculează aplicând relaţia 5.3.8. zultat din dilatare a apei din instala¬ cunoscând:
ţie în timp de o oră între temperatu¬ Puterea termică a cazanului:
V
v',„ -i
+io c
- ra minimă admisă la sfârşitul perioa¬
dei de oprire a instalaţiei şi tempe¬
0 = 1000 kW.
Presiunea maximă din instalaţie:
ratura medie de regim [l/h]. Pma* = 6 bar’
1, 0324
= 30- -7 =0,96 m3; c) nefuncţionarea corectă a presostatului Temperatura agentului termic:
1,0004 pompei de adaus, debitul de apă ce = 95°C-
trebuie evacuat este egal cu debitul In ipoteza că, accidental, arzătorul
- volumul util al vasului de expansiune, pompei de adaus la presiunea maximă cazanului intră în funcţiune cu vanele
cu relaţia 5.3.7 admisă în instalaţie [l/h]; închise, întreaga putere este folosită
V = 1,2-AV = 1,2 0,96 = 1, 152 m3 Pentru fiecare din cauzele de creştere a pentru producerea aburului.
“iar volumul total, conform relaţiei presiunii se prevăd supape de siguranţă Rezolvare
5.3.9, devine: separate. Dacă însă pentru două cauze Debitul de abur produs:
1,3-1,152 = 1,5 m3. de creştere a presiunii locul de montare al
V0 = 1,3-VU = fiind necesar un vas de supapelor coincide, se aleg supapele cu
0 1 000-3 600
Rezultă ca = 1697 [kg/h]
expansiune conform „Detalii tip IPCT“, capacitatea de descărcare cea mai mare. r 2121
cu o capacitate nominală de 1 500 I. Este cazul supapelor montate pe caza¬ în care:
- diametrul conductei de siguranţă de ne care preiau evacuările determinate de r - este căldura latentă de vaporizare [J/kg].
ducere se calculează cu relaţia 5.3.10 cauzele a şi c, debitul rezultat din dilatare Capacitatea de evacuare a supapei
(cauza b) fiind inferior celorlalte două. pentru abur (relaţia 5.3.13)
Dcso =15 + 1,5- 0/1160 = 77,3 mm. în funcţie de natura fluidului evacuat, M= 1.000 3.600/2121 = 1697 kg/h,
Diametrul de ţeavă cel mai apropiat capacitatea de evacuare a supapelor iar capacitatea de evacuare a supa¬
este 89 x 3.5. Acelaşi diametru rezultă de siguranţă se calculează conform pei, în ipoteza că aburul produs este
şi din tabelul 5.3.3. Prescripţiilor tehnice ISCIR: cauza principală a creerii presiunii, tre¬
- diametrul conductei de siguranţă de - pentru evacuare de abur saturat: buie să fie, conform relaţiei 5.3.13:
întoarcere se calculează cu relaţia M = 0,525 a- A- P [kg/h] (5.3.13); M= 0,525 a - A - P = 1697 =
5.3.11 - pentru evacuare de lichide cu vis- = 0,525 0,4 A (1,1 6 + 1),
cozitate < 5cSt: de unde:
DCSI =15 + Jf˙/iieo = 56, 52 mm. A = 1697/0,76 = 2233 mm2.
Din tabelul 5.3.4 rezultă o conductă
M = 1,61 a- A- yjp AP [kg/h] (5.3.14)
Diametrul supapei:
Dn 65 mm. în care:
'4 2233
Conducta de legătură cu atmosfera, a - este coeficientul de evacuare ca¬ D= = 53,22 mm,
CA, va avea diametrul conductei de racteristic tipului de supapă, indi¬ n
siguranţă ducere, deci: cat pe bază de măsurători, de că¬ rezultă ca se vor prevedea două su¬
DCA = 89 x 3,5 mm. tre producătorul de supape; pape de 2”, din care una de rezervă.
Conducta de preaplin are pe înălţi¬ A - este aria de trecere a fluidului eva¬ în ipoteza că, accidental, sistemul de
mea vasului de expansiune diametrul cuat, prin supapă, în [mm2]; preluare a excesului de apă din dilatare
corespunzător sumei ariilor CSD, CSI. P - presiunea de reglare marcată pe (vase de expansiune) este defect şi
supapă (presiunea la care supapa acest exces trebuie evacuat prin supa¬
5.3.7.9 Dimensionarea elementelor se deschide) [bar]; pa de siguranţă, diametrul supapei se
sistemului de asigurare cu supape de De regulă se consideră a fi: determină luând în consideraţie:
siguranţă şi vas de expansiune tnchis P = 1,1 pr+ 1 [bar]; - cantitatea de apă din instalaţie
5.3.7.9.1. Dimensionarea supapelor de unde: l/,ns(= 60000 I;
siguranţă pr - este presiunea de reglare [bar]; - temperatura medie de regim
Supapele de siguranţă au rolul de a AP - este căderea de presiune în su¬ 0m = 85°C;
proteja instalaţia împotriva creşterii papa de siguranţă în timpul des¬ - timpul de intrare în regim a instalaţiei
presiunii peste valorile maxime admise. cărcării; 30 min; (1/2 h)
Principalele cauze de creştere a pre¬ De regulă se consideră: - a = 0,45;
siunii şi debitele de fluid ce trebuie eva¬ AP = 1, 1pr - pc2 [bar] (5.3.15) - densitatea apei evacuate
cuate pentru evitarea suprapresiunii sunt: pc2 - este contrapresiunea de descăr¬ p = 0,969 kg/litru;
a) creşterea temperaturii peste valoarea li¬ care [bar]; - căderea de presiune în supapa de si¬
mită de formare a aburului saturat ca pr - este presiunea de reglare [bar]; guranţă:
urmare a fenomenului de fierbere; de¬ Fiecare cazan trebuie să fie prevăzut AP = 1, 1-pr - pc2 = 1,1-6-0,01 =
bitul de abur M produs este: cu cel puţin două supape de siguranţă; = 6,59;
se exceptează cazanele cu puteri mai - contrapresiunea la ieşirea din supapă
7 [kg/s] (5.3.12)
mici de 60 kW pentru care se prevede
o singură supapă.
pc2= 0,01 bar.
Volumul de apă în exces, conform
în care: Secţiunea de curgere a fiecărei supa¬ relaţiei 5.3.14 este:
0 - este puterea termică maximă a caza¬ pe trebuie să fie de minimum 400 mm2.
1, 032 • 3
nului [W]; Capacitatea de evacuare însumată AV = 60.000 -1\ = 1913 litri;
r - căldura latentă de vaporizare [kJ/kg], 1.M a tuturor supapelor de siguranţă 1, 0004
b) nepreluarea excesului de apă din in¬ trebuie să fie cel puţin egală cu debitul Debitul de apă rezultat din dilatare:
stalaţie produs ca urmare a dilatării, de fluid Mf ce trebuie evacuat:
de către vasul de expansiune închis Z/W> Mf [kg/h] (5.3.16).
în care:
M --
— 0,5
-v85
1913
0,5 -1,0323
V = 1,1- AV-
1
PML Din - presiunea minimă în instalaţie [Pa];

Z[R-I+Z) - suma pierderilor de sarcină pe
= 3706 kg/h. P, traseul circuitului de adaus [Pa];
Capacitatea de evacuare a supapei - 1 Hg - înălţimea geodezică corespunză¬
conform relaţiei 5.3.14: = 1,1-0,96- = 3, 168 m3
3+1 toare diferenţei de cotă între nive¬
1- lul minim al apei din vasul de ex¬
M=1,61 0,45 A J(l,1-6-0,0l)-0,97 = 5+1
pansiune închis şi rezervorul de
Volumul vasului de expansiune închis descărcare [Pa];
= 1.803 kg/h; este, în raport cu volumul vasului des¬ Hs - înălţimea de siguranţă [Pa],
chis, cu atât mai mare cu cât presiu¬
5.3.7.9.2. Dimensionarea vasului de nea minimă este mai mare (clădirea 5.3.7.11 Alegerea stapei
expansiune închis mai înaltă) şi presiunea maximă este de tratare a apei
Vasul de expansiune închis are un mai mică (componentele instalaţiei re¬ Sărurile solubile de calciu şi magne¬
volum V, din care numai o cotă parte zistă la o presiune mică) ziu existente în apa naturală folosită
echivalentă cu excesul de apă din drept agent termic pot compromite
dilatare, AV (calculat cu relaţia 5.3.8) 5.3.7.10 Dimensionarea elementelor funcţionarea generatoarelor de căldură
plus o rezervă de 10%. sistemului de asigurare cu vas prin depunerile de crustă ce capătă, în
1 de expansiune închis şi rezervor timp, grosimi apreciabile, pe suprafaţa
V = 1,1- AV [m3] (5.3.17) de descărcare de schimb de căldură.
1- Pmin Dacă volumul vasului de expansiune Prezenţa în apă a sărurilor solubile
P închis este mai mare de 5 000 I, se reco¬ este măsurată în grade de duritate.
mandă schema de asigurare cu rezervor Sunt cunoscute două scări:
în care: de descărcare şi pompe de adaus. germană, în °d şi
Pmin ' este presiunea, minimă din insta¬ Vasul de expansiune închis preia nu¬ franceză, în °f,
laţie, numeric egală cu presiune mai excesul de apă rezultat din dilatare între care există relaţia:
statică absolută, necesară asi¬ în limita a 10 °C sau 0,2...0,3 AV, restul 1 °f = 0,56 °d, respectiv,
gurării unei coloane de apă care revenind rezervorului de descărcare. 1 °d = 1,78 °f = 10 mg CaCOs/l.
să depăşească cota celui mai sus Pompa de adaus are rolul de a men¬ Duritatea apei se stabileşte prin ana¬
plasat consumator, [bar]; ţine în sistem presiunea minimă nece¬ liză în laboratoare autorizate care emit
pmax este presiunea maximă absolută,
- sară, caracteristicile hidraulice stabilin- buletine oficiale de analiză.
admisă în instalaţie, cu cea mai du-se astfel: Conform Normativului I 13, pentru
mică rezistenţa la presiune [bar]; - debitul pompei de adaus la presiu¬ centralele termice cu o capacitate
Notă: la punerea în funcţiune a centralei nea minimă este dată de relaţia: peste 2 MW, amplasate în zone în care
termice, presiunea gazului din vasul duritatea apei depăşeşte 10°d, se pre¬
0s
de expansiune trebuie să fie egală V= • 1000 [l/h] (5.3.18) văd staţii de dedurizare pentru reduce¬
cu suprapresiunea corespunzătoa¬ 2 000 rea durităţii apei de alimentare sub 5°d.
re coloanei de apă care să asigure în care: Se recomandă aceeaşi soluţie şi
umplerea instalaţiei până la o cotă 0s - este puterea maximă a instalaţiei [W]. pentru centralele termice cu capacitate
superioară celui mai sus plasat înălţimea de pompare se stabileşte sub 2 MW.
consumator. cu relaţia: Dedurizarea apei destinată umplerii in¬
wP = Pm,n + 2(fî-/ + Z)+H +H [Pa]
(5.3.19)
stalaţiilor de încălzire precum şi com¬
pensării pierderilor din timpul exploatării
Se calculează volumul vasului de ex¬
pansiune închis pentru o instalaţie de
încălzire cu apă caldă cunoscând:
Puterea termică instalată:
iBra»
0 = 2000 kW.
Parametrii agentului termic:
95/75 °C.
Presiunea maximă admisă în instalaţie: o
Pmax = 5 bar-
Volumul de apă existent în elemente¬
le instalaţiei: i al i,''i
V(nsf = 30m3.
Consumatorul cel mai sus plasat faţă
de baza VEI este la 30 m.
Rezolvare
Excesul de apă rezultat din dilatare
r&i
-1\ =
i
+ 10 c
1, 0324
= 30- -1 = 0, 96 m3
1,0004
Volumul vasului de expansiune închis
MES 1
Fig. 5.3.27. Exemplu de amplasare a cazanelor într-o centrală termică cu apă
caldă, funcţionând cu combustibil gaze naturale.
are loc în echipamente speciale. 5.3.7.12 Alegerea filtrelor de Impurităp un echipament unitar care îndeplineşte
în România se folosesc, cu bune Pe conductele de întoarcere la caza¬ toate funcţiunile unei centrale termice,
re-zultate, echipamentele de dedurizare ne se prevăd armături pentru reţinerea inclusiv asigurarea împotriva suprapre-
tip NOBEL (fig. 5.3.28 b). Alegerea co¬ impurităţilor din apă, abur şi alte fluide siunilor accidentale (micro sau mini
rectă a unei staţii de dedurizare SDD se asemănătoare, cu acţiune corozivă sla¬ centrale termice). Acestea, folosind, de
face în conformitate cu doi parametri: bă (fig. 5.3,28 c). Elementul filtrant în regulă, combustibil gazos, pot fi înglo¬
- debitul maxim, cu valori de până la execuţie curentă este din ţesătură de bate în mobilierul de bucătărie, pe par¬
48 m3/h;
- capacitatea ciclică care permite de¬
terminarea volumului de apă de o
anumită duritate pe care îl poate trata
SDD până la epuizarea capacităţii
masei (până la regenerare).
.....
alamă cu diametrul sârmei de 0,25 mm.
Parametrii de lucru:
Diametrul nominal:
Dn = 15 400 mm.
Presiunea nominală:
Pn = 25...40 bar.
doseală sau pe perete sau pot fi am¬
plasate în încăperi speciale.
Centralele termice mici, până la 70
kW, destinate alimentării cu căldură a
clădirilor de locuit atelierelor, magazi¬
nelor mici etc. sunt amplasate în clădi¬
Toate echipamentele de dedurizare a Temperatura maximă de lucru: rea în cauză cu respectarea prevederi¬
apei trebuie să îndeplinească unele 0 < 450 °C. lor din normele sus menţionate.
condiţii tehnice la locul de montare: Alegerea filtrului se face astfel încât Centralele termice de putere medie
- apa brută să fie curată, fără suspen¬ diametrul conductei să corespundă cu destinate alimentării cu căldură a unei
sii sau impurităţi mecanice si chimi¬ diametrul nominal al filtrului. clădiri sau a unui grup restrâns de clă¬
ce, iar temperatura ei să nu depă¬ diri pot fi amplasate în spaţii special
şească 40 °C; 5.3.8. Amplasarea amenajate, în subsolul uneia din clădiri,
- debitul de apă consumată din staţie centralei termice de preferinţă cea mai înaltă.
să nu depăşească debitul maxim Amplasarea centralei termice se poate
prescris pentru respectiva staţie, în Locul de amplasare a centralelor termi¬ face şi pe terasa clădirii. Soluţia prezintă
caz contrar apare duritatea reziduală; ce depinde de puterea instalată, de natura avantajul reducerii cheltuielilor pentru
- regeneratorul folosit (soluţie de NaCI) combustibilului utilizat şi de unele restricţii coşul de fum şi, în general, pentru spaţiul
să fie curat, fără impurităţi mecanice date de Normativul 1-13, Prescripţiile centralei, simplifică sistemul de asigurare
sau chimice şi să aibă concentraţia Tehnice ANRGN, de prescripţiile ISCIR şi împotriva suprapresiunilor accidentale
indicată; de reglementările de siguranţă la foc. dar încarcă, suplimentar, structura de
- instalaţia să fie prevăzută cu o clapetă Astfel, încălzirea şi prepararea apei rezistenţă. în calculul conductelor trebuie
de reţinere pe conducta de refulare calde de consum pentru o locuinţă uni- ţinut seama de efectul de gravitaţie care
sau cu o refulare liberă în vas tampon. familială (apartament) se pot asigura cu operează invers în acest caz.
RC PAC
T r
q iC
t
T)C
î a -BEP
A ciz cjz 4z VEI
---
O PA
4J MJ tp 4J
RD
*
R p
GS ?SACC
n
Tir
SDD
ou oeeee- mp
a
TE
FI
w
Fig. 5.3.28. Exemplu de amplasare a echipamentelor într-o centrală termică
-•V; ,
de putere mare:
a - amplasamentul echipamentelor; b - dedurizator pentru tratarea apei tip NOBEL;
c - filtru de impurităţi
CZ - cazan; BEP - butelie de egalizare a
presiunii; VEI - vas de expansiune închis;
PA - pompă de adaus; RD - rezervor de
descărcare; SACC - schimbător de căldură
I
pentru prepararea apei calde de consum;
P - pompe; RC - rezervor de combustibil;
TE - tablou electric; R - recipient de ape uzate;
~ă
C - coş de fum metalic; PAC - priza de aer
pentru combustie; SDD - staţie de dedurizare a
apei; Fl-filtru de impurităţi; A - atelier;
GS - grup sanitar
î - corpul filtrului; 2 - element filtrant;
3
2.
Si I
4
3 - garnitura; 4 - capac. c
Amplasarea, în construcţie proprie, - sub sau lângă încăperea cu pericol Centralele termice de putere medie
eventual adosată unei clădiri, este so¬ de incendiu din categoria A sau B; şi mare trebuie să fie prevăzute cu gru¬
luţia aproape generală pentru centrale¬ - sub săli aglomerate şi sub căile de puri sanitare (lavoar, duş, WC), vestiar
le termice mari. în acest caz se urmă¬ evacuare a acestora şi sub scene; şi un mic atelier dotat pentru reparaţii
reşte reducerea efectelor poluării ţi¬ - sub încăperile destinate colectivităţi¬ curente.
nând seama de direcţia vânturilor do¬ lor de copii de vârstă preşcolară; Mărimea spaţiului centralei termice
minante, poziţia şi înălţimea coşurilor - sub săli de clasă, laboratoare sau săli se stabileşte în funcţie de numărul şi
faţă de clădirile din zonă, configuraţia de gimnastică; gabaritul echipamentelor, de spaţiile
terenului, posibilitatea extinderilor etc. - sub saloane de bolnavi sau sub săli necesare montajului, întreţinerii, repa¬
Pentru simplificarea alimentării cu de operaţii; rării şi înlocuirii acestora, de prescripţii¬
energie electrică şi cu apă, ca şi pentru - în spaţii cu înălţimea mai mare de 28 m. le ISCIR, P118 şi, nu în ultimul rând, de
simplificarea exploatării, se recomandă Categoria de pericol de incendiu A indicaţiile furnizorului de echipamente.
gruparea centralelor termice cu alte sau B se stabileşte în conformitate cu Amplasarea echipamentelor începe
utilităţi ca, de exemplu, staţii de pom¬ „Normele tehnice de proiectare şi rea¬ cu cazanele, a căror poziţie depinde de
pare a apei, posturi trafo, staţii de aer lizare a construcţiilor privind protecţia poziţia coşului de fum. Frontul cazane-
comprimat etc. la acţiunea focului", P 118, capitolul 3, lor trebuie să fie aliniat şi orientat către
în amplasarea centralelor termice se şi elaborate de ÎNCERC - IPCT, în funcţie un perete vitrat. în faţă trebuie rezervat
are în vedere protecţia la zgomot a spa¬ de prezenţa în încăperi a substanţelor spaţiul necesar amplasării arzătoarelor
ţiilor în care se desfăşoară activităţi sensi¬ cu pericol de incendiu sau de explozie. şi efectuării operaţiilor de control şi
bile la zgomot şi a spaţiilor de locuit. întreţinere. Distanţa între cazane este
Centralele termice înglobate în clădiri 5.3.9. Organizarea de minimum 0,8 m, dacă instrucţiunile
nu se amplasează: centralei termice furnizorului nu impun altă valoare.
în jurul rezervoarelor de orice fel se
B
în raport cu mărimea centralei, cu prevăd spaţii de acces de minimum
numărul de agenţi termici preparaţi şi 500 mm. Aceste spaţii pot fi reduse pe
cu combustibilul utilizat, o centrală ter¬ două laturi, la 100 mm, dacă rezervorul
mică poate fi organizată într-una sau poate fi deplasat pentru revizii şi
mai multe încăperi. reparaţii. Tablourile electrice, de regu¬
Centralele termice mici au nevoie de o lă, sub forma unor dulapuri metalice,
1 singură încăpere în care se montează se monteză la pereţi în locuri protejate
toate echipamentele cu excepţia celor cu de lovituri şi scurgeri de apă, cu acces
combustibil solid la care se prevede o uşor şi fără pericol de electrocutare.
2 încăpere adiacentă pentru depozitarea c- Pentru amplasarea elementelor gos¬
ombustibilului la nivelul consumului zilnic. podăriei de combustibil, a se vedea
Centralele termice de putere medie capitolul 5.5.
şi mare se pot, organiza într-o singură în general, echipamentele centralei ter¬
încăpere sau în mai multe încăperi cu mice se amplasează astfel încât să rezulte
comunicare directă între ele. între ele legături cât mai scurte, să fie evi¬
Organizarea într-o singură încăpere tate numeroasele încrucişări de conducte,
I J
i prezintă avantajul unei supravegheri
uşoare, personalul de exploatare având
în permanenţă sub priviri întregul echi¬
cu atenţia cuvenită esteticii finale. Pentru
găsirea celei mai favorabile amplasări a
echipamentelor se recomandă folosirea
T pament, dar poate prezenta şi dezavan¬ unor machete cu dimensiuni în plan, la
taje majore legate de natura combustibi¬ scară, ale acestora, machete care pot fi
Fig. 5.3.29. Exemplu de postament lului utilizat. uşor deplasate şi poziţionate în diverse
pentru cazan din fontă: Astfel, în cazul combustibilului ga- variante (fig. 5.3.28 a)
L - lungimea; B - lăţimea; zos, amplasarea întregului echipament înălţimea centralei depinde de pute¬
1 - postamentul din beton; 2 - cadru într-o singură încăpere conduce la vo¬ rea instalată, gabaritul echipamentelor
din oţel (fier U sau platbandă) lume mari ale acesteia şi, în consecin¬ şi de tipul de agent termic preparat.
înglobat în postament. ţă, conform Normelor Tehnice NT - Pardoseala se execută cu pantă (în
DPE - 01/2004 la suprafeţe vitrate, de ape) către unul sau mai multe recipiente
3 4 decompresie, de dimensiuni care, în de colectare a apelor scăpate cu ocazia
foarte multe situaţii, nu pot fi realizate intervenţiilor la instalaţie. La aceste re¬
cu uşurinţă. Pe de altă parte, amplasa¬ cipiente se racordează şi pâlniile sau
A
rea echipamentelor în mai multe încă¬ jgheaburile de colectare a apelor eva¬
1.
peri care comunică direct cu sala ca- cuate prin robinetele de golire sau de
> zanelor nu diminuează volumul de cal¬ dezaerisire. Pompele cu presetupă sunt,
O O
cul al suprafeţei de decompresie. de a semenea, prevăzute cu conducte
o
* 0
JJ F(\\\\ (0 în cazul utilizării combustibilului so¬ de evacuare a scăpărilor de apă norma¬
D lid, în speţă cărbunele, echipamentele
sensibile la praf cum sunt tablourile
le. Cele fără presetupă şi cele cu etan-
şare mecanică nu au scăpări.
Ne/*'" electrice şi de automatizare, pompele Lucrările de finisaj, tencuieli, placări,
etc. trebuie montate în încăperi sepa¬ vopsitorii, urmăresc realizarea unui nivel
Fig. 5.3.30. Pregătirea elementelor
rate de sala cazanelor. estetic ridicat, însă cu cheltuieli minime.
de cazan, din fontă, asamblare: Modul de amplasare a cazanelor fun¬ Sălile de cazane ale centralelor ter¬
1 - element de fund; 2 - element cţionând cu combustibil gazos, într-o mice se separă obligatoriu de clădiri
intermediar; 3 - niplu; 4 - chit pentru
centrală termică de putere mare, este (spaţii cu altă destinaţie) prin pereţi şi
etanşare.
arătat în fig. 5.3.28. planşee din materiale cu limita de re-
zistenţă la foc de minimum 1 1/2 h plasarea în canalele semicirculare lăsate fiecare element (fig. 5.3.32)
pentru pereţi şi 1 h pentru planşee. din turnare a unui chit de etanşare a Se adaugă, succesiv, element cu
Uşile de acces ale centralelor termice circuitului gazelor de ardere (fig. 5.3.30). element, centrând niplurile în anexele
se amplasează astfel încât să conducă Strângerea prin presare a pachetului elementelor şi repetând operaţia de
direct în spaţiul principal de suprave¬ de elemente se face cu un set de scule strângere.
ghere a utilajelor şi să aibă deschidere în indicat în fig. 5.3.31. Sunt supuse După asamblarea tuturor elementelor
afară, direct spre exterior sau într-un strângerii, iniţial, cel mult trei elemente se demontează sistemul de presare şi se
spaţiu, în directă legătură cu exteriorul (elementul de fund şi două intermedia¬ asigură strângerea permanentă cu ajutorul
care nu poate fi blocat. re) după pregătirea prealabilă şi aşeza¬ a patru tiranţi exteriori (fig. 5.3.33)
rea lor pe postament în poziţia indicată Urmează proba de etanşeitate în
5.3.10. Montarea echipamentelor de săgeţile rezultate din turnare, pe vederea căreia se închid, cu dopuri sau
şi a conductelor ,4
flanşe, toate racordurile cazanului şi du¬
în centrala termică pă umplerea cu apă se ridică presiunea
indicată de furnizor şi de proiectant.
Echipamentele, aparatele şi materia¬ Urmează montarea mantalei livrată
©
lele utilizate la executarea instalaţiilor sub formă de panouri din tablă, căptu¬
din centrala termică, să corespundă 0®—
1 f 3 4
şite cu plasă minerală (fig. 5.3.34). Este
condiţiilor tehnice prevăzute în proiec¬ posibilă şi livrarea separată a izolaţiei
tul de execuţie şi să fie însoţite de: cer¬ Fig. 5.3.31. Set de scule pentru şi a panourilor din tablă.
tificatul de calitate al furnizorului; fişe strângere prin presare a elementelor
tehnice conţinând caracteristicile pro¬ cazanului din fontă: 5.3.10.2 Montarea pompelor
dusului; instrucţiuni de montare, pro¬ 1 - ştangă filetată cu piuliţă de de clrculape
bare, întreţinere şi exploatare a produ¬ strângere; 2 - cheie de strângere, cu Se face, în raport cu mărimea şi tipul
sului; certificatul de garanţie; certificate clichet; 3 - bolţuri; 4 - flanşe._ constructiv, pe conducte sau pe pos¬
de atestare a performanţelor emise de 3
tamente.
către institute abilitate în acest scop. în amplasarea şi montarea pompelor se
Elementele de instalaţii care fac vor respecta instrucţiunile furnizorului. în
obiectul instrucţiunilor tehnice ISCIR TfSfies general pompele fără presetupă, cu dia¬
(cazane, recipiente sub presiune, supa¬
pe de siguranţă etc.) trebuie să cores¬
bb°o°o
O o
_2 s
2:
-- metrul rotorului până la 150 mm, se mon¬
tează pe conducte cu sau fără sprijinire
pundă şi prevederilor acestora iar cele 3 suplimentară pe elementele de construcţii.
care sunt supuse condiţiilor de omo¬
logare ale Biroului de Metrologie Lega¬
lă (BRML), să fie însoţite de certificatul
de omologare. 3
a 1
2
5.3.10.1 Montarea cazanelor Fig. 5.3.32. Asamblarea primelor
Se face pe postamente din beton două elemente de fund şi un
II] [j
având configuraţia, dimensiunile şi dis¬ element intermediar
tanţele faţă de alte elemente de con¬ a - vedere din faţă;
strucţii sau instalaţii indicate în instruc¬ b - vedere din spate
ţiunile de montare date de furnizor. Se 1 - element de fund; 2 - element
folosesc numai sculele, dispozitivele intermediar; 3 - dispozitive de 3
4 2
auxiliare şi materialele indicate în in¬ strângere; S - săgeată indicând
strucţiuni. De regulă, cazanele din oţel poziţia de montare. _ Fig.5.3.34. Elementele componente
se livrează monobloc, operaţiile de ale mantalei unui cazan:
montare reducându-se la fixarea pe 4 1 - perete frontal; 2 - perete lateral;
postamente, montarea arzătoarelor, 3 - perete posterior; 4 - traversă;
echiparea suplimentară cu organe de 4 5 - placă de acoperire;
închidere şi reglare şi racordarea la
instalaţie. Cazanele din fontă se livrea¬ \J
ză sub formă de elemente componente
ce se asamblează la locul de montare iir
m
3
pe postamentele turnate în prealabil 2
1
(fig. 5.3.29). Excepţie fac unităţile mici,
cu puteri până la 50 kW, care se a 5
1 1
livrează monobloc. fi ? HKWSMa
Elementele din fontă, din care se con¬
stituie cazanul propriu-zis, se asam¬ 1-
li , a b
blează prin nipluri nefiletate de formă 3
cilindrică, confecţionate din oţeluri moi, Fig. 5.3.35. Exemplu de realizare
'2
austenitice care, unse cu o peliculă din a fundaţiilor şi a postamentelor
miniu de plumb, prin presare, intră în Fig. 5.3.33. Cazanul din fontă pentru pompe:
mufele uşor tronconice ale elementelor pregătit pentru probe: a - cu montaje în săpătură;
1 - placa frontală; 2 - placa b - cu montaje în cuvă;
cazanului. Elementele din fontă sunt
pregătite în ordinea de montare (element arzătorului; 3 - balamalele plăcii 1 - fundaţie; 2 - strat elastic;
de fund, elemente intermediare, element frontale; 4 - şurub de strângere a 3 - postament;
frontal), prin curăţire de impurităţi şi prin plăcii frontale; 5 - tiranţi. 4 - bulon de prindere a pompei.
Pompele cu diametru mai mare au etan- pe console încastrate în elementele de jate anticoroziv, prin straturi de email
şare mecanică şi se montează pe posta¬ construcţii. La diametre peste 200 mm sau pelicule rezistente la apa la tempe¬
mente din beton, individuale sau comune, se montează pe picioare încastrate în raturile de lucru. Suplimentar, pot avea
aliniate şi la distanţe care să facă posibilă pardoseală. protecţie anodică.
montarea şi întreţinerea, eventual înlocui¬ Echipamentele care nu sunt livrate
rea, fără dificultăţi. 5.3.10.6 Conductele de legătură cu izolaţie termică se izolează după
Pompele de conductă se intercalea¬ Conductele din centrala termică vor montare, recomandabil, cu saltele din
ză pe circuit conform proiectului, de avea traseul, cotele de montare şi pan¬ pâslă, din vată de sticlă cu folie din
regulă, fără sprijiniri suplimentare pe tele stabilite prin proiect. material plastic aluminizat, în exterior.
elemente de construcţii. Montarea îmbinarea conductelor se face, de Fixarea izolaţiei se face cu benzi ade¬
pompelor se face astfel încât corpul regulă, prin sudură electrică sau autoge¬ zive sau prin coliere.
pompelor să nu fie supus unor eforturi nă. Conductele cu diametre sub 1" se pot Conductele, după probele de presiu¬
mecanice rezultate din greutatea con¬ îmbina şi prin filet şi fitinguri. La fixarea ne, se grunduiesc şi se izolează termic,
ductelor, împingeri din dilatare, eforturi suporturilor de conductă pe elementele de asemenea, cu saltele din material
datorate neaxialităţii conductelor etc. de construcţii se va obţine avizul izolant protejat cu folie aluminizată.
Se vor respecta instrucţiunile de mon¬ constructorului şi nu se vor executa lucrări Pot fi utilizate şi alte tehnologii de
tare ale furnizorului. care să afecteze structura de rezistenţă. izolare ca, de exemplu, izolarea cu sal¬
Pompele cu etanşare mecanică şi cele Se recomandă folosirea tehnologiilor tele din vată de sticlă sau vată minera¬
cu presetupă se montează pe pos¬ moderne bazate pe dibluri metalice sau lizată protejate cu tablă din aluminiu.
tamentul din beton turnat pe fundaţii. din material plastic, introduse în găuri Criteriile economice şi estetice vor sta¬
între fundaţii şi postamente se inter¬ realizate cu maşini rotopercutante. bili soluţia.
calează straturi din cauciuc sau plută Proiectantul şi executantul lucrărilor
expandată, cu rolul de a reduce propa¬ de instalaţii, în centrala termică, trebuie 5.4. Centrale termice
garea vibraţiilor pompelor în elementele să ţină cont de cerinţa de rezistenţă şi cu abur de presiune joasă
de construcţii ale clădirii (fig. 5.3.35). stabilitate la sarcini statice şi dinamice
Dacă vibraţiile pompelor sunt intense exercitate asupra echipamentelor şi Utilizarea aburului ca agent termic
se recomandă ca şi racordarea la insta¬ conductelor şi să asigure siguranţa în pentru încălzire este o soluţie tehnică
laţie (aspiraţie-refulare) să se facă prin exploatare (cap. 9). justificată de nevoile energetice mari
piese elastice. ale unor consumatori industriali sau
Fixarea pe postament se face prin 5.3.10.7 Protecţia andcorosivă agrozootehnici, consumatori din secto¬
buloane încastrate în masivul posta¬ şi izolarea termică a echipamentelor rul terţiar (spitale, policlinici, hoteluri,
mentului, la turnare, cu ajutorul unor şi a conductelor. restaurante, cantine, spălătorii etc.) sau
şabloane de poziţionare. De regulă, cazanele şi unele schim¬ organizări de şantier.
Pe aspiraţia şi pe refularea pom¬ bătoare de căldură sunt livrate cu în cazul utilizării aburului produs în
pelor se prevăd organe de închidere şi mantale de protecţie şi straturi de izo¬ aceeaşi centrală termică pentru ali¬
racorduri demontabile. De asemenea, lare termică. Schimbătoarele de căldu¬ mentarea mai multor categorii de con¬
se prevăd şi ventile sau clape de sens ră moderne sunt, de asemenea, prote- sumatori, diferiţi prin presiunea nomi-
care să împiedice recircularea prin ce¬
__
lelalte pompe montate în paralel. >9
5.3.10.3 Montarea schimbătoarelor 7

de căldură v NPJZh R
Se face pe pardoseală din beton sau V 10
pe fundaţii, în funcţie de greutatea echi¬ UI
*
NA
pamentului şi soluţia prevăzută de con¬ 1
I
I
structor. Schimbătoarele pot fi de tip
8 vx ?
monobloc sau alcătuite din elemente
5~˙5 CA I
demontabile. Prin ajustări cu plăci

o O
I
L;
hg I
1I I
metalice introduse în suporturi, se reali¬ p- ;˙ 3, VN max
zează orizontalitatea schimbătorului.
Racordarea la instalaţie prin cele patru i. v N min
racorduri este de tip demontabil astfel
încât, la operaţiile de întreţinere, reparare, Fig. 5.4.1. Centrală termică cu un rezervor IX
să nu fie necesară tăierea conductelor. de condensat şi pompare direct în cazan:
5.3.10.4 Montarea buteliei 1 - cazan de abur; 2 - distribuitor de abur; 3 - rezervor de condensat;

de egalizare a presiunii 4 - pompă de condensat; 5 - clapetă de sens; 6 - oală de evacuare
Se face în poziţie verticală, sprijinită pe condensat; 7 - boiler; 8 - dispozitiv hidraulic de siguranţă; 9 - apă caldă;
pardoseală şi ancorată pe înălţime de 10 - apă rece; 11 - condensat de la consumator; NA - nivelul apei în cazan;
elemente de conslrucţii. Racordarea la Np - nivel de presiune, Hcz - presiunea aburului în tambur; CA - conducta de
instalaţie se realizează prin flanşe. evacuare aer; hg - înălţime geodezică; R - releu electromagnetic; Nmax, Nmin -
nivelul condensatului în rezervor; x - cota de amplasare pompă.
5.3.10.5 Montarea distribuitoarelor
şi colectoarelor Tabelul 5.4.1. Diferenţele de nivel x între rezervorul de condensat
Sunt, de regulă, elemente prefabricate _ şi axul pompei, în funcţie de temperatură._
fiind livrate cu toate racordurile, conform Temperatura condensatului [°C] 70 75 80 85 90 95 100
detaliului din proiect. Se montează, de
Diferenţa de nivel x [m] 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 4,0
regulă, la perete, la 10 - 15 cm distanţă,
nală necesară, se recomandă două so¬ în ceea ce priveşte prima categorie, în funcţie de amplasarea consumato¬
luţii tehnice: aceasta corespunde consumatorilor cu rilor de abur faţă de centrala termică şi
- centrală termică echipată cu un sin¬ aceeaşi presiune nominală necesară, de regimul de funcţionare se folosesc
gur tip de cazane furnizoare de abur de capacităţi mici (sub 0,1 MW) şi am¬ soluţii practice pentru readucerea con¬
la presiunea cea mai mare solicitată plasaţi în apropierea centralei termice densatului la cazane:
de consumatori, urmând ca fiecare astfel încât poziţia lor să permită - colectare centralizată a condensa¬
consumator să fie alimentat cu abur racordarea directă, cu pantă continuă tului prin cădere liberă într-un rezer¬
la presiunea necesară utilizând echi¬ a conductei de colectare a condensa¬ vor de condensat şi alimentarea ca-
pamente de reducere a presiunii; tului de la consumatori la cazane. zanelor prin pompare directă sau cu
- centrală termică echipată cu cazane di¬ Pentru instalaţiile de capacităţi medii rezervor intermediar;
ferite care asigură nivelurile de presiune (între 0,1 şi 2 MW) şi mari (peste - colectarea în rezervoare de conden¬
solicitate, pe grupe de consumatori. 2 MW), alimentând ansambluri de clădiri sat, pe grupe de consumatori, şi ali¬
Din punct de vedere al recuperării con¬ şi consumatori depărtaţi de centrala ter¬ mentarea cazanelor prin pompare;
densatului, centralele termice de abur de mică, unii dintre aceştia fiind amplasaţi - alimentarea cazanelor de abur cu
presiune joasă se clasifică în două sub nivelul de presiune (NP), întoarcerea condensat prin pompare în două trepte.
categorii: condensatului la cazane nu se mai
- cu întoarcerea condensatului prin că¬ poate face direct, prin cădere liberă. Se 5.4.1. Centrale termice cu un
dere liberă; aleg soluţii corespunzătoare pentru singur rezervor de condensat
- cu întoarcerea condensatului prin colectarea, depozitarea şi întoarcerea
pompare. prin pompare a condensatului la cazane. Soluţia se adoptă pentru instalaţii de
capacitate mică şi medie. Aşa cum
indică fig. 5.4.1, condensatul este pre¬
luat din rezervorul de condensat cu
ajutorul pompelor şi este introdus în
jO yNp Q cazan. Fiecare cazan are montat pe
5 conducta de alimentare cu condensat,
o clapetă de reţinere care împiedică
Ă-—(
3
i t CA
fHczl VNA _ Hr
n
1
r r"'
- 8
golirea acestuia în perioada când pom¬
pa nu funcţionează.
----
7- 1
hg Dezavantajul acestei instalaţii constă
o i ‘
o’ -* 1--
v Nmax
5'"˙6 5-˙6 *
Z
-,K - - - v Nmax 2
în pornirea şi oprirea repetată a pom¬
pelor de condensat, datorită conţinutu¬
/
i X
lui redus de apă transformată în abur
în tamburul cazanelor. Intrarea în func¬
ţiune a pompelor de condensat este
R comandată de scăderea nivelului apei
în tambur până la nivelul minim iar
oprirea acestora, de creşterea nivelului
Fig. 5.4.2. Centrală termică cu rezervor intermediar sub presiune: apei până la nivelul maxim. De aseme¬
1 - cazan de abur; 2 - rezervor de condensat deschis; 3 - rezervor intermediar nea, pornirea şi oprirea pompelor de
de condensat sub presiune; 4 - pompă de condensat; 5 - conductă de abur; condesat poate fi comandată de
6 - clapetă de sens; 7 - dispozitiv de siguranţă hidraulic; 8 - de la consumatori; nivostatele NA montate pe cazane care
9 - la consumatori; Hr - presiunea aburului în rezervorul de condensat; x - cota asigură nivelul minim şi maxim al apei
de montare a pompelor de condensat; hg - înălţimea geodezică. din tamburul cazanelor.
Datorită temperaturii ridicate a con¬
densatului, pompele de condensat se
9 montează “înecat" faţă de rezervorul
3 de condensat, pentru a evita fenome¬
ci yNp O t nul de cavitaţie. Cota de montare „x“ a
pompelor este în funcţie de temperatu¬
hg
ra lichidului (tab. 5.4.1).
t -|CA Utilizarea unor sisteme de recupe¬
'8
7/iy 1 1
, RN J ! -f r" ' rare a energiei termice din depozitele
r-ar, v v Nmax
v Nmin 2
de condensat reduce simţitor diferenţa
de cotă „x“, între aspiraţia pompei şi
nivelul minim al lichidului din rezervorul
I
?4 I de condensat.
|Jr
i
5.4.2. Centrale termice

cu rezervoare de condensat
intermediare
Fig. 5.4.3. Centrală termică cu rezervor de condensat intermediar
deschis şi regulator de nivel: Pentru instalaţiile de încălzire cu abur
1 - cazan de abur; 2 - rezervor de condensat deschis; 3 - rezervor intermediar de presiune joasă, de capacităţi mari, se
deschis; 4 - pompă de condensat; 5 - conductă de abur; 6 - conductă de con¬ poate adopta, în centrala termică, o
densat; 7 - clapetă de sens; 8 - condensat de la consumatori; 9 - la consuma¬ schemă tehnologică mai complexă utili¬
tori; RN - regulator de nivel; hg - înălţimea de montare a rezervorului intermediar zând rezervoare de condensat inter¬
deschis._ mediare. Soluţia se recomandă în situa-
ţia în care volumul de apă din tamburul abur de presiune joasă se face având
cazanelor este relativ mic şi nu permite 5.4.3. Centrale termice în vedere următoarele criterii:
o acumulare a condensatului în rezervor cu alimentarea cazanelor - necesarul energetic care trebuie asi¬
într-un interval de timp convenabil, astfel prin pompare în două trepte gurat de cazane;
încât pompele de condesat să aibă un - performanţele energetice nominale ale
regim optim de funcţionare. Aceste Soluţia (fig. 5.4.4.) se aplică în cazul cazanelor (puterea termică nominală,
centrale termice pot fi proiectate în două în care unul sau mai mulţi consumatori debitul de abur, randamentul);
variante, după cum rezervorul interme¬ sunt amplasaţi sub cota rezervorului de - tipul de combustibil utilizat (lichid,
diar este închis sau deschis. colectare a condensatului din centrala gazos, solid);
Centrala termică din fig. 5.4.2 are în termică sau la distanţe mai mari de - posibilităţile locale de amplasare a
componenţă un rezervor intermediar 200 m de acesta. cazanelor;
sub presiune, montat la nivelul tambu¬ Recuperarea condensatului se face - numărul de cazane; se recomandă ca:
relor cazanelor astfel încât variaţia de în prima treaptă, local, prin cădere libe¬ •până la puteri nominale 0,10 MW
nivel a apei din rezervor să fie aceeaşi ră într-un rezervor de colectare a con¬ să se prevadă un singur cazan;
cu nivelul apei din tamburele cazane¬ densatului, în zona consumatorilor, fi¬ •pentru puteri termice nominale
lor. Rezervorul intermediar este racor¬ ind apoi pompat în rezervorul de depo¬ între 0,10 şi 2,0 MW să se prevadă
dat la instalaţia de abur pentru a fi zit centralizat al centralei termice de două cazane, fiecare pentru jumă¬
menţinut în acelaşi regim de presiune. unde sunt alimentate cazanele prin tate din sarcina termică nominală;
în această variantă, pompele de conde¬ pompare, în funcţie de necesităţi. Nu¬ •pentru puteri termice nominale de
sat aspiră din rezervorul de depozitare a mărul, mărimea şi amplasarea rezer¬ peste 2,0 MW, precum şi în clădiri
condensatului şi refulează în rezervorul voarelor de condensat din prima treap¬ cu destinaţii speciale (spitale, creşe,
sub presiune, de unde cazanele sunt tă depinde de cantitatea de condensat hoteluri etc.) să se prevadă mini¬
alimentate continuu prin cădere liberă. şi de posibilităţile de colectare gravita¬ mum trei cazane, fiecare pentru o
Volumul rezervorului intermediar se ţională a acestuia. treime din sarcina termică nominală;
dimensionează astfel încât să permită un - costul şi condiţiile de garanţie asigu¬
număr cât mai redus de porniri şi opriri ale 5.4.4. Alegerea cazanelor rate de fiecare furnizor.
pompelor de condensat. Se pot monta Numărul de cazane, ncz, se stabileşte
unul sau mai multe rezervoare de acest Numărul de cazane dintr-o centrală în funcţie de tipul cazanului ales şi pu¬
tip, în funcţie de mărimea instalaţiei. termică depinde de sarcina termică ne¬ terea nominală a acestuia sau debitul
Centrala termică cu rezervor interme¬ cesară, de tipul şi de puterea termică a de abur:
3600 ,1>CT
diar deschis se caracterizează prin am¬ cazanului ales şi de posibilităţilor locale
plasarea unui rezervor în legătură cu at¬ de amplasare. Noile tipuri de cazane <P _L_ (5.4.1)
mosfera, deasupra nivelului de presiune cu abur de presiune joasă, propuse de
H = ~˙L SaU ncz =
a instalaţiei. Alimentarea cu condensat a furnizori diferiţi, au performanţe ener¬

<Pcz Mcz
cazanelor este asigurată continuu, prin getice superioare, asigurând debite de unde:
cădere liberă din rezervorul intermediar abur mari la dimensiuni relativ reduse. <PCŢ - este necesarul energetic care
sau moderat în timp cu ajutorul unui re¬ Pentru cazanele moderne, furnizorii trebuie asigurat de cazanele de
gulator de nivel RN (fig. 5.4.3), în funcţie indică, de regulă, puterea termică no¬ abur cu presiune joasă (încălzire,
de nivelul minim şi maxim al apei din minală [kW] şi debitul de abur generat preparare apă caldă de consum,
tamburul cazanelor. [kg/h] (cap. 6.2). Alegerea cazanelor de tehnologic) [kW];
0cz - sarcina termică nominală a caza¬
nului ales [kW];
r - căldura latentă de vaporizare la
presiunea de regim [kJ/kg];
ri Mcz - debitul de abur furnizat de ca¬
zan [kg/h].
l
o yNA
CA
p
O
I
1 h2 i
1 5®˙" t .4
A Nmax' FI 3lt
. V Nmin
i
y™* VNA
hi
CA „ '6 _ _ _ 4 Amin
A P ; r*' 1 I
Fig. 5.4.4. Centrală termică alimentată cu i
2
condensat prin pompare în două trepte:
Nmax
1 - cazan; 2 - rezervor de condensat deschis I;
v Nmin
3 - pompă de condensat treapta I; 4 - rezervor de con¬
X Fig. 5.4.5. Montarea dispozitivelor
densat deschis II; 5 - pompă de condensat treapta II; i
6 - condensat de la consumatori; 7 - abur la consuma¬ de siguranţă hidraulice la cazanele
tori; hi - diferenţa de înălţime între rezervorul de con¬
3XI de abur cu presiune joasă:
densat deschis I şi alimentarea rezervorului de conden¬ 1 - cazan; 2 - dispozitiv de siguranţă
sat II; h2 - diferenţa de înălţime între rezervorul de con- cu un braţ; 3 - conductă de abur;
densat II şi apa din tamburul cazanelor. _ 4 - conductă de condensat.
conform STAS 3614, în trei mărimi, Temperatura apei depozitate în re¬

5.4.5. Asigurarea instalaţiilor pentru următoarele debite de abur; zervoarele de condensat este în jur de
de încălzire cu abur - I - până la 500 kg abur/h; 100°C. Acest fapt impune izolarea ter¬
de presiune joasă - II - 500 ... 1 000 kg abur/h; mică a rezervoarelor de condensat. în
- III - peste 1 000 kg abur/h; Di
Cazanele şi generatoarele de abur Caracteristicile constructive ale
8
moderne sunt prevăzute cu echipa¬ dispozitivelor hidraulice sunt date în \
mente de siguranţă şi control astfel tabelul 5.4.2.
încât limitarea presiunii aburului şi pro¬ Nu este recomandabilă utilizarea, în
tecţia cazanelor sunt asigurate cu aju¬ scopul asigurării instalaţiilor de încălzi¬ 3
torul acestor dispozitive. De cele mai re cu abur de presiune joasă, a dispo¬
multe ori aceste echipamente asigură zitivelor nestandardizate, cum ar fi dis¬
1
şi protecţia instalaţiei în întregime.
Există, în exploatare, situaţii în care re¬
pozitivele de siguranţă hidraulice cu
mai multe braţe. i-2
gimul de presiune al instalaţiei poate fi
diferit de cel al generatorului de abur 5.4.5.2 Ventile de siguranţă
de presiune joasă. în acest caz se uti¬ Aceste dispozitive au numai rol de i
lizează sisteme de asigurare pentru protecţie a echipamentelor împotriva

5
protecţia instalaţiei şi a consumatorilor. suprapresiunilor. Ele se montează la
Asigurarea instalaţiilor de încălzire cu cazan pe conducta de abur care iese '4
abur de presiune joasă se face cu dispo¬ din tamburul cazanului, înainte de orice
zitive speciale de tipul dispozitivului de armătură de reglare sau închidere, şi P d
siguranţă hidraulic (DSH) şi al supapelor sunt în număr de cel puţin două. De
de siguranţă. Acestea au rolul de a proteja asemenea, ventilele de siguranţă se
atât cazanele cât şi instalaţia împotriva montează pe toate echipamentele în¬
unor suprapresiuni, prin deschiderea unei chise (distribuitoare de abur, schimbă¬
căi de legătură cu atmosfera.
5.4.5.1 Dispozitive hidraulice

de siguranţă
toare de căldură, recipiente sub presiu¬
ne etc.), care nu aparţin unor instalaţii
protejate prin DSH.
Supapele de siguranţă, din punct de
1# 6
Nivelul presiunii aburului care pleacă vedere constructiv, sunt cu arc sau cu Fig. 5.4.6. Dispozitiv de siguranţă
de la cazan este limitat cu ajutorul dis¬ contragreutate. hidraulic cu un braţ:
pozitivului de siguranţă hidraulic DSH. Fiecare tip de supapă se poate regla pe 1 - conductă principală; 2 - conductă
Acesta are în acelaşi timp rolul de pro¬ domenii diferite de presiuni (cap. 6.6). de realimentare; 3 - rezervor cilindric
tecţie a cazanului împotriva unor pre¬ de descărcare; 4 - robinet cu cap
siuni peste limita admisă. Dispozitivele 5.4.6. Rezervoarele de condensat drept; 5 - pâlnie; 6 - mufă cu dop;
de siguranţă hidraulice standardizate 7 - conductă de aerisire; 8 - perete
prin STAS 3614 sunt construite cu un Sunt depozite cu nivel liber în legă¬ despărţitor; H - mărimea braţului lung,
singur braţ. tură cu atmosfera, ca în figura 5.4.1, h - mărimea braţului scurt;
Montarea dispozitivelor hidraulice se prevăzute cu capac de vizitare, con¬ D - diametrul conductei principale;
face pe fiecare cazan, de regulă, imediat ductă de aerisire, posibilităţi de golire d - diametrul conductei de realimenta¬
la ieşirea din cazan, pe conducta de abur, şi racorduri pentru conductele de co¬ re; L - înălţimea rezervorului de eşapa-
ca în fig. 5.4.5, sau chiar pe tamburul lectare a condensatului de la consu¬ re; Di - diametrul rezervorului de eşa-
cazanului, deasupra nivelului de apă. matori. în instalaţiile mari, rezervoarele pare, a - înălţimea conductei principa¬
Dispozitivele de siguranţă hidraulice de colectare a condensatului sunt le în rezervorul de eşapare.
cu un braţ (fig. 5.4.6) se construiesc compartimentate.
Tabelul 5.4.2. Caracteristicile constructive ale dispozitivelor de siguranţă hidraulice cu un braţ.

Presiunea de lucru [bar]
Mărimea
1,10 1,15 1,20 1,30 1,40 1,50 1,60 1,70
H 1200 1700 2 200 3 300 4 400 5 500 6600 7 700
h 650 920 1 190 1790 2 380 2 980 3570 4170
Di 220 240 260 300 330 360 390 410
I (500 kg/h abur) L 300 350 380 400 450 470 500 500
D 70 x 3,5
d 33,5 x 2,8
H 1200 1 700 2 200 3300 4400 ! 5 500 6600 7 7 700
h 650 920 1200 1800 2 390 2 990 3 590 4190
Di 260 290 320 360 400 430 470 500
II (500...1000 kg/h abur) L 350 400 420 470 500 550 550 550
D 89 x 3,5
d 42,25 x 3
H 1 200 1 700 2200 3300 4400 5 500 6 600 7700
h 650 910 1 180 1770 2 360 2950 3 540 4140
Di 300 330 360 410 470 500 500 540
III (1000...1600 kg/h abur) L 400 450 470 520 550 600 700 700
D 108 x 4
d 48,25 x 3
acelaşi timp depozitul de condensat aibă un volum util suficient de mare Rezervoarele de condensat sunt de
este o sursă de energie termică recu¬ pentru a asigura o rezervă de apă şi a formă paralelipipedică având caracte¬
perabilă. De aceea, se recomandă, de evita pericolul rămânerii fără apă a ca- ristici geometrice diferite în funcţie de
câte ori este posibil, utilizarea conden¬ zanelor. Volumul rezervorului de colec¬ furnizor. Forma acestora se va alege în
satului ca agent termic în sisteme de tare a condensatului depinde de canti¬ funcţie de posibilităţile de amplasare.
preîncălzire sau în sisteme de recupe¬ tatea de condensat rezultată de la con¬
rare a căldurii reziduale. sumatori şi de timpul de depozitare. în¬ 5.4.7. Dispozitive
Rezervorul de condensat trebuie să trucât necesităţile energetice ale con¬ pentru separarea condensatului
sumatorilor sunt variabile în timp, de¬
.9 bitul de condensat este şi el variabil. în timpul funcţionării instalaţiilor ali¬
6„ 7
5 Pentru a răspunde necesităţilor maxi¬ mentate cu abur de presiune joasă,
I me în funcţionarea cazanelor, volumul datorită regimului variabil al consumu¬
rezervoarelor de condensat se calcu¬ lui de energie termică, o anumită can¬
lează în funcţie de debitul maxim de titate de abur nu se poate transforma
condensat rezultat în instalaţie. Pentru integral în condensat la nivelul echipa¬
:<§ instalaţiile de abur cu pomparea con¬ mentelor sau al corpurilor de încălzire.
•o
densatului direct în cazane, care repre¬ Pentru a împiedica pătrunderea abu¬
zintă sistemele cel mai des utilizate, rului în conductele de colectare a con¬
4 volumul rezervorului de condensat se densatului, se montează dispozitive
1 23 calculează cu relaţia: speciale, pe conductele de evacuare a
LŢ.
condensatului de la consumatori.
Fig. 5.4.7. Separator termodinamic
pentru evacuare condensat,
V»C=3600˙n-z
unde:
[m3] (5.4.2) Aceste aparate se fabrică în două va¬
riante constructive diferite:
- separator termodinamic de eliminare
IAMC Otopeni:
1 - dop; 2 - element filtrant; <t>CT - este sarcina termică nominală a condensat;
3, 5, 7 - garnituri; 4 - corp separa¬ cazanelor de abur de presiune - oală de evacuare condensat cu plutitor.
tor; 6 - scaun ventil; 8 - ventil; joasă din - centrala termică [kWj;
p - densitatea condensatului la tempe¬ 5.4.7.1 Separator termodinamic
9 - capac. _
ratura de depozitare [kg/m3]; de eliminat condensat
r - căldura latentă de vaporizare la Acesta se utilizează pentru evacua¬
14000 presiunea de regim [k J/kg]; rea condensatului din aparate, echipa¬
10000
„ 9000 Z - timpul de depozitare a condensatu¬ mente şi corpuri de încălzire alimentate
7000 lui [h]; cu abur de presiune medie şi joasă.
S’ 5000
f
4000
3000 iggp Z = 0,5... 1 h, pentru instalaţii mari şi
Z = 2 h, pentru instalaţii mici.
Alegerea acestor dispozitive se face în
funcţie de diferenţa de presiune a aburului
la intrare şi a condensatului la ieşirea din
8 2000 -Â
S
"O Tabelul 5.4.3. Caracteristicile tehnice echipament Ap şi a debitului de conden¬
o 1000 ale separatorului de condensat, sat evacuat Gc. în România se fabrică
700 IAMC Otopeni._ două tipuri de astfel de aparate la IAMC
600 Dn L H D Masa netă Otopeni (fig. 5.4.7) având caracteristicile
a> 400 [mm] [mm] [mm] [mm] fkg] constructive precizate în tabelul 5.4.3 şi
300 nomograma pentru alegerea dispozitivului
10 120 64 90 3,6
200
15 130 64 95
în fig. 5.4.8, şi la IAFO Zalău (fig. 5.4.9)
3,6
având caracteristicile tehnice date în tabe¬
100
20 150 64 105 M. lul 5.4.4 şi nomograma de alegere în fig.
80 25 160 79 115 5,8
5.4.10.
60 32 180 93 140 8,3
50 40 200 100 150 10,2
2 3 4 56 8910 20 40 5A.7.2 Oale de evacuat condensat
Diferenţa de presiune Ap [bar] 50 230 100 165 11,4
cuplutitor
Fig. 5.4.8. Nomogramă pentru Dispozitivele au acelaşi rol privind
alegerea separatorului termodinamic Tabelul 5.4A Caracteristicile tehnice
ale separatorului de condensat, evacuarea condensatului ca şi separa¬
pentru evacuare condensat, torul termodinamic şi se utilizează atât
IAMC Otopeni: IAFO Zalău.
în instalaţii cu abur de presiune joasă
Dn L H Hi D
Dn - diametrul nominal. cât şi la presiune medie.
10 145 87 48 15
Datorită principiului constructiv,
12 145 90 52 17
aceste aparate au avantajul că pot
15 178 107 53 20,5
funcţiona în instalaţii de abur cu supra-
20 220 125 62 26
presiuni mici, fiind în mod special utili¬
25 250 140 70 31
X
©3 Dn a b D2 nx M Di
zate în instalaţiile cu abur de presiune
Tabelul 5.4.5. Caracteristicile constructive
ale oalei de evacuare condensat cu plutitor.
h e c Masa netă
L [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mml [mm] [mm] [kg]
50 135 215 125 4 x M16 10 20 360 j 348 37,000
Fig. 5.4.9. Separator termodinamic 65 142 215 145 4 x M16 12 25 360 348 40,200
pentru evacuare condensat, 80 151 215 160 8 x M16 16 30 375 368 45,100
IAFO Zalău. 100 165 245 180 8 x M16 18 40 410 385 47,200
joasă. Ele se montează pe cât posibil re şi numărul de porniri - opriri orar

într-un by-pass, ca în fig. 5.4.1. (NP/O) să nu fie mai mare de 12.
•f_2000 2Â în România se fabrică oale de evacuare 0CT(rMp-<PCT)
-
-
1
•5 1000 condensat la IAFO Zalău (fig. 5.4.11). = 3 600-
700
AS Caracteristicile constructive ale PVRCM/
I 400
"O
A2 acestor aparate sunt date în tabelul
s 12
cicluri
(5.4.4.)
1 200
O
AOI
5.4.5, iar nomograma de alegere este
cea din fig. 5.4.12. Alegerea oalelor de
h
-g 100
evacuare a condensatului se face în unde mărimile au semnificaţiile definite
I 50
0,5 1 2 3 5 7 10 20 40 70
Diferenţa de presiune, Ap [ bar|
aceleaşi condiţii ca şi pentru separa¬
toarele termodinamice, adică în funcţie
anterior şi se exprimă în unităţi SI. Debi¬
tul pompei Mp este dat în kg/s. Acest
de debitul de condensat evacuat Gc şi calcul este teoretic acoperitor, având în
Fig. 5.4.10. Nomogramă pentru de diferenţa de presiune Ap între intra¬ vedere condiţiile de solicitare continuă, la
alegerea separatorului termodinamic rea aburului în dispozitiv şi evacuarea parametrii normali ai instalaţiei alimentate
pentru evacuare condensat, condensatului. cu abur de presiune joasă. în practică,
IAFO Zalău: consumurile energetice fiind variabile,
Dn - diametrul nominal. 5.4.8. Alegerea pompelor pornirea şi oprirea pompelor de conden¬
de condensat sat se face automat, în funcţie de nivelul
_e_ apei din cazanele de abur. Pentru a cal¬
a în staţiile care utilizează aburul de cula înălţimea de pompare a pompelor
Dn presiune joasă, cu întoarcerea conden¬ de condensat trebuie avut în vedere
StF-fc satului prin pompare, pompele de con¬

densat se aleg în funcţie de parametrii
şi regimul de funcţionare al instalaţiei.
faptul că acestea funcţionează într-un
circuit deschis, limitat de două presiuni
dife-rite, presiunea atmosferică şi presiu¬
Astfel, debitul pompei de condensat, nea din cazane. Pompa aspiră din rezer¬
n
o Gp, se calculează în funcţie de debitul vorul de condensat aflat la presiunea at¬
§ de condensat format în instalaţie şi de¬ mosferică şi refulează în cazanele de
pozitat în rezervorul de condensat; se abur aflate în suprapresiune (fig. 5.4.1). în
verifică în raport cu numărul maxim de acest caz, înălţimea de pompare Hp se
cicluri porniri-opriri al pompei. în cazul calculează cu relaţia:
pompării condensatului direct în cazan, H = h + [Hcz + Z(lR-l + Z)]+ hs [Pa] (5.4.5)
2
r7 se recomandă ca debitul pompei să fie unde:
Fig. 5.4.11. Oală cu plutitor pentru
de două ori mai mare decât debitul de hg - este înălţimea geodezică măsurată
condensat format în instalaţie. ca diferenţă de cotă între nivelul
evacuare condensat :
3 600 <PCT minim al apei din rezervorul de
1 - capac; 2 - corp; 3 - plutitor; 1/P =2 [m3/h] (5.4.3) condensat şi nivelul maxim al apei
4 - corp ventil. pr
din cazanul de abur, [Pa];
unde mărimile au aceleaşi semnificaţii Hcz - presiunea din cazan [Pa];
60000' ca în relaţia 5.4.2. Z[R-I + Z) - suma pierderilor de sarci¬
50000- Deoarece pompele de alimentare a nă pe conducta de tran¬
40000-
30000
cazanelor funcţionează cu intermitenţă, sport a condensatului de
pentru protecţia motorului pompei de la rezervorul de conden¬
20000
m condensat, în general, se acceptă con¬ sat la cazan [Pa];
diţia ca timpul tf de funcţionare a pom¬ hs - înălţimea suplimentară, pentru siguranţa
10000
pei să fie egal cu timpul ts de staţiona- alimentării cu apă a cazanelor [Pa],
H.
[îI m rn iti m
---
€ 5000 [Pa]
S’ 4000 Hp
DRJ
7 3000 m hs
S(RJ+z). ~ - * --
FT
I FR
>0
.HPţ I 3'
™ 2000
1000
Wk Hcz
i
l
I
i
I
i
I
I
= -t
6- 5
I
o
kI A 1V X7
500
2 400
'A hg
i
i K-
LD
MPţ Mp M [kg/h ]
Q 300
Fig. 5.4.13. Stabilirea punctului de Fig. 5.4.14. Distribuitor de abur
200
funcţionare a pompei de condensat 1 - corpul distribuitorului; 2 - puncte
în varianta pompării direct în cazan: de sprijin; 3 - ventile; 4 - oală de
100 P - curba caracteristică a pompei; condensat; 5 - manometru; 6 - racord;
0,1 0,2 0,5 1 2 3 5 10 20 R - curba caracteristică a reţelei 7 - la rezervorul de condensat
Diferenţa de presiune Ap| bar ]
conductelor de condensat; LD - lungimea distribuitorului,
Fig. 5.4.12. Nomogramă pentru FR - punctul de funcţionare a pompei DD - diametrul distribuitorului;
alegerea oalei de evacuare de condensat, FT - punctul teoretic DR; - diametrul roţilor de manevră ale
condensat cu plutitor caracteristic al reţelei; G - debitul de ventilelor de închidere;
Dn - diametrul nominal. condensat; H - înălţimea de pompare. H - 1500 mm de la nivelul de lucru.
Punctul de funcţionare a pompei de densat - pompă - cazane şi curba ca- trebuie să asigure coordonatele GpT şi
condensat FR rezultă din intersecţia racteristică a pompei alese P (fig. HpJ ale punctului caracteristic Fr de pe
curbelor caracteristice ale reţelei de 5.4.13). Teoretic, pompa de condensat curba caracteristică R, astfel încât să
conducte R, dintre rezervorul de con- fie acoperite pierderile de sarcină de
pe traseul de conducte şi debitul de con-
2x106
N co 00 CO CD
1x105 + 7o co CD LO CD
o LO O) CO
9c
m
00 00 O)
E
5x104 că
II co LO
7d Şi § co § o
5 co
? 2x1O4
O) m CM
II
O)
r-
E
sz 1x104 la CC 00
N co
aî
5000 glâ O LO
-§
3 2000
v
ijiT I CM
SA a>
Q 1000
m\i .o
& 3 E
ro co
500
A* a
O
200 a cr
S
100
& A E
X
a> o
.E > 42
50 E o'
"S
20 I co
_g Q
1
i * 0?
LO
10 § o
O
0,005 0,02 0,05 0,1 0,2 0,5 1 2 5 10 20 30 co o
N co co co co
+ 7a 00
o
CD LO C\l o
Pierderea liniară de sarcină Rx 100 [Pa/m] LO O)
o Is- co GO V
o H
CD
o co CD
§ §
io co
~o Ta 00 co
o M- C\J
ă co
o CM
ca N
oo
S S
a>
Ta LO +
Fig. 5.4.15. Nomogramă pentru calculul pierderilor de sarcină liniare N o
la conductele de condensat cu circulaţie prin pompare. :i 9˙ CD
C\J
CD
CO
E
.2
<2 iw in o o_
<t>1 <t>3
L1 L2 L3 1 13
T3 in
CM
G5 Io CM § o §
CL7 G6 <M E
s
rO r-T-J L7 rn T5 L4 L5 O Sa. oo CM Ol
r 1
â
T
l I I
3
S 3 §
O
ii ! 75
i I
DC
fes * ? O CM CM CO |
o o i
o i
L8
ixs1 ~
iff V m
W
CD
o
M-
O
M-
«H !
co
Fig. 5.4.16. Schema centralei termice cu abur de

1
o LO LO
presiune joasă (exemplul de calcul 4).
H .˙
că a E CL x
O
X
co
X
co
Î
CD CD
I o
o
J
Tabelul 5.4.6. Calculul de dimensionare al conductelor de abur Q. «T O 3 O LO

> LO O
_ din exemplul de calcul 4. _ 1 E o“
Nr. crt. Calculul preliminar Calculul definitiv 3 O
o o
<t> v D I R I Rl Zi Z Rl+Z X(RI+Z) CT!
O
o -3- N-
o
h- !
i
[kW] fm/s) [mm] fm| [Pa/ml [Pal [Pal [Pal [Pal co UI CM CM
1 800 30 159 x 5 6 40 240 M. 749 989 989

2 1600 27,5 273 x 8 4 16 64 1,5 351 415 1404 A 1
3 2400 35 273 x 8 4 22 88 IA 588 676 ! 2080 |S i cn CD n- CO
4 2400 45 245 x 7,5 7 40 | 280 3,4 1740 2 020 I 4100 Z 3

°
densat calculat. Pentru siguranţa funcţio¬ în instalaţiile de încălzire cu apă caldă, - racordarea corespunzătoare a dispo¬
nării, în instalaţiile de capacităţi medii şi considerând debitul masic transportat zitivelor de siguranţă hidraulică (DSH),
mari, se montează două pompe de con¬ între rezervorul de condensat şi cazane la cazane şi în centrala termică, astfel
densat, în paralel, una în funcţiune şi ca fiind egal cu debitul pompei de con¬ încât acestea, în funcţionare, să nu
una de rezervă. densat, iar viteza vg <, 1,5 m/s. afecteze siguranţa personalului de în¬
Pentru determinarea pierderilor de treţinere. în mod obligatoriu, conducta
5.4.9. Distribuitorul de abur sarcină liniare unitare R se poate utili¬ de aerisire a DSH va avea evacuarea
za nomograma din fig. 5.4.15. în exteriorul centralei termice, de regu¬
Permite repartizarea debitelor necesa¬ lă, peste acoperişul acesteia, pentru
re de agent termic spre consumatori, 5.4.11. Tratarea apei de adaos ca aburul eliminat în caz de suprapre-
diferiţi ca amplasament şi necesar ener¬ siune să nu intre în zona de lucru sau
getic. Distribuitorul de abur este echipat Având în vedere temperaturile de re¬ de trecere;
cu ştuţuri de racordare prevăzute cu gim ridicate (peste 100 °C), la care de¬ - dispozitivele de siguranţă hidraulică se
armături de închidere, pentru montarea punerile de carbonaţi de calciu şi mag¬ pot monta lângă fiecare cazan de abur
aparatelor de măsură şi control pentru neziu din apă sunt importante, punerea sau pot fi grupate în apropierea aces¬
racordarea dispozitivelor de separare şi în funcţiune a unei instalaţii alimentate tora, pe peretele centralei termice;
evacuare a condensatului (fig. 5.4.14). cu abur se face prin umplerea cazane- - amplasarea conductelor, în mod special
El se izolează termic cu vată de sticlă, lor cu apă tratată. Pe parcursul funcţio¬ cele de colectare a condensatului, nu
vată minerală sau cochilii din polistiren nării instalaţiei se produc pierderi de trebuie să împiedice circulaţia liberă în
în grosime de 40...50 mm abur şi de condensat care trebuie interiorul centralei termice;
Diametrul distribuitorului de abur DD compensate printr-o cantitate de apă - montarea armăturilor de închidere şi
se calculează în funcţie de debitul de echivalentă introdusă în sistem, de re¬ reglare la o cotă corespunzătoare ac¬
abur care intră în distribuitor şi o viteză gulă, prin rezervorul de condensat. Din cesului şi utilizării acestora şi ampla¬
economică, cu relaţia: acest motiv instalaţiile care funcţionea¬ sarea echipamentelor de măsură şi
ză cu abur trebuie racordate la un sis¬ control la cote care permit citirea şi
*CT
°o=2. n [m] (5.4.6) tem de tratare şi alimentare cu apă de preluarea datelor.
P r vec adaos (cap. 5.3). Acesta poate aparţine Distanţele între echipamente şi apa¬
centralei termice de abur sau poate fi rate trebuie să respecte indicaţiile fur¬
unde: asociat staţiilor de dedurizare şi tratare nizorilor, să ţină cont de gabaritul
<PCT - este sarcina termică transportată a apei, de capacităţi mari care alimen¬ acestora şi de spaţiul necesar montării,
de abur în distribuitor [kW]; tează mai mulţi beneficiari, centrale ter¬ exploatării şi întreţinerii acestora. Este
r - căldura latentă de vaporizare la mice de apă caldă sau abur. recomandabil ca echipamentele care
presiunea de regim [kJ/kg]; aparţin aceluiaşi sistem să fie grupate
p - densitatea aburului la presiunea şi 5.4.12. Organizarea spaţiului în aceeaşi zonă a centralei termice
temperatura de regim [kg/m3]; în centrala termică pentru ca traseul conductelor să fie cât
v ' v'teza economică în distribuitor, cu mai scurt, pierderile energetice cât mai
valori indicate între 6 şi 10 m/s. Amplasarea echipamentelor pentru mici şi posibilităţile de supraveghere şi
Lungimea distribuitorului L0 se cal¬ prepararea şi distribuirea aburului de întreţinere cât mai eficiente.
culează în funcţie de diametrele DRj ale presiune joasă se poate face într-un
roţilor de manevră a robinetelor monta¬ spaţiu special pregătit, într-o centrală Exemplul de calcul 4
te pe ştuţurile racordate la distribuitor, termică care prepară apă caldă ca Se consideră schema unei centrale
de distanţa dintre acestea şi numărul agent termic primar sau într-o centrală termice de preparare a aburului de
racordurilor n, (fig. 5.4.14), termică cu parametrii ridicaţi (apă presiune joasă, cu întoarcerea conden¬
fierbinte sau abur de presiune medie). satului prin pompare directă în cazane,
tDRi + 100
Lc = i-t (n-1) [mm] (5.4.7). în organizarea generală a spaţiului inte¬
rior se ţine seama de criteriile economice,
ca în fig. 5.4.16. Se cunosc:
- debitul de căldură furnizat de fiecare
funcţionale şi estetice respectând condi¬ cazan: <1>CZ = 0,8 MW;
5.4.10. Dimensionarea ţiile impuse de furnizorii de echipamente - lungimile tronsoanelor conductelor
conductelor de abur şi de Normele de Protecţie a Muncii şi de abur şi condensat: L1 = 6,0 m; L2
şi condensat din centrala Pază contra Incendiilor (cap. 5.3). = L3= L6= L7 = 4,0 m; L4 = 7,0 m;
termică în mod special, la amplasarea echipa¬ Ls = 16,5 m; Lg = 3,2 m;
mentelor centralelor termice de abur de - suprapresiunea de regim a aburului la
Stabilirea diametrelor conductelor de presiune joasă trebuie acordată o aten¬ cazane: Hcz
= 0,4 bar;
abur din centrala termică se face ca şi ţie deosebită următoarelor elemente: - se consideră că disponibilul de pre¬
pentru instalaţiile interioare, în funcţie - asigurarea pantelor de montare a siune pentru acoperirea pierderilor de
de sarcinile termice transportate de conductelor de transport abur; sarcină pe conductele de condensat
abur pe tronsoane şi de limita maximă - asigurarea pantelor conductelor de este de Hc = 10.000 Pa.
a vitezelor, indicată în tabelul 4.3.4, colectare gravitaţională a condensatului; Se cere dimensionarea echipamente¬
utilizând tabelele generale ale pierderi¬ - cota de amplasare a rezervoarelor de lor şi a conductelor de abur şi conden¬
lor de sarcină liniare pentru conducte¬ condensat în raport cu cel mai jos sat din centrala termică.
le de abur (tab. 4.3.2). plasat consumator; Rezolvare
Dimensionarea conductelor de con¬ - amplasarea distribuitorului de abur în •diametrul distribuitorului de abur:
densat în instalaţiile cu întoarcerea apropierea rezervorului de condensat
condensatului prin pompare se face pentru a asigura evacuarea conden¬ ÎCţ_
având în vedere că aceste conducte
Do = 2]j JI p r
satului format prin răcire;
transportă apă caldă la secţiune plină. - cota de montare a pompelor de con¬
2,4 -103
Metodologia de calcul este aceeaşi cu densat în raport cu rezervorul de de¬ = 2. = 0,45 m
cea privind dimensionarea conductelor pozitare a condensatului; 3, 14 0,83 2 230 -8
în care: disponibilă Hc = 10000 Pa, diametrele au extras hidrocarburile de tip propan

- densitatea aburului: preliminare se stabilesc în funcţie de şi butan).
pab = 0,83 kg/m3; debit şi pierderea de sarcină liniară Pentru calculul parametrilor ventila¬
- căldura latentă de vaporizare: unitară medie, calculată cu relaţia: torului de insuflare a aerului în arzător
r = 2230 kJ/kg; (1~a)-Hc şi pentru calculul conductelor de aer
- viteza aburului în distribuitor: Rm = este necesar să se determine debitul
vecvolumul rezervorului de condensat
= 8,0 m/s; 1'
5
de aer necesar,
• Va=V-B [mă/s] (5.5.1)
(1-0,33) -10 000 Pa unde:
= 242 —
Var = 3 600 Z= 27,7 m V - este volumul unitar de aer necesar
pr în care: arderii [mJ/mN combustibil];
2, 4 103 - lungimea conductelor de condensat B - debitul de combustibil gazos [mjVs].
= 3 600 = 3,0 m3
958 -2 230 4 |= 27,7 m; în cazul general, combustibilul gazos
- cotă parte a pierderilor de sarcină locale: poate avea în compoziţie: componente
în care: a = 0,33. combustibile (CPU, C2H6, CaHa, C4H10,
- timpul de depozitare a condensatului: Se face calculul de verificare (tab. H, H2S, CO), componente inerte (CO2,
Z = 45 min = 3/4 h; 5.4.7), stabilind pierderile de sarcină pe N) şi comburant O2.
- densitatea condensatului: fiecare troson, utilizând nomograma Volumul unitar de aer necesar arderii
pc = 958 kg/m3; 5.4.15 şi tabelul 4.2.3, de la dimensio¬ stoichiometrice V este dat de relaţia:
•debitul pompei de condensat: narea conductelor de apă caldă, astfel V0 = 0,00476-(0,5-CO + 0,5H2 +
încât 2(fl/ + Z)5. 6. 7.8 <r 10000 Pa. + 1,5H2S + 2-CH4 + 3,5-C2H6 +
VP = 2-3 600˙-
pr
=
+ 5-C3He + 6,5-C4Hiq- O2)
2, 4 103
5.5. Gospodăria [mă/mâ] (5.5.2)
= 2-3 600 = 8,0 m3/h; de combustibil unde simbolurile chimice reprezintă
958 2 230
participaţii volumetrice procentuale ale
•înălţimea de pompare Este parte integrantă din centrala componentelor respective în combusti¬
termică având rolul de a prelua com¬ bil (la componentele care lipsesc în
Hp-hg+[Hcz+l(RUZ)\ + hs =
bustibilul, cu sau fără stocare, şi de compoziţie se introduce valoarea 0) iar
65 000 + [40 000 + 10 OOO] + 20 000 =
= a-l arde în focarul cazanelor cu ajutorul unitatea mă are semnificaţia de metru
= 135 000 Pa a 135 kPa arzătoarelor. La majoritatea centralelor cub normal de combustibil.
termice moderne se utilizează combus¬ Arderea reală se face cu un coefi¬
în care: tibilii gazoşi şi lichizi, mai puţin, cei cient de exces de aer a definit ca ra¬
hg = 65000 Pa; solizi deoarece aceştia din urmă se portul dintre aerul real introdus în pro¬
- presiunea aburului în cazan: găsesc sub formă de lignit, lemn sau cesul de ardere V [mă/mă] şi aerul
Pa; brichete de cărbuni. stocichiometric necesar V0 [mă/mă].
Hc? = 40000 de
- pierderea sarcină pe traseul Coeficientul de exces de aer este o
conductelor de condensat: 5.5.1. Proprietăţile fizicochimice importantă caracteristică economică a
2(fl/ + Z) = 10000 Pa; ale combustibililor arderii deoarece la excese mari de aer
- înălţimea suplimentară de siguranţă: se măresc pierderile de căldură prin e-
hs= 20000 Pa. La prepararea agenţilor termici pen¬ vacuarea gazelor din cazan iar la exce¬
Se alege o pompă având debitul de tru nevoi gospodăreşti precum şi pen¬ se prea mici de aer, omogenizarea im¬
8 m3/h şi o înălţime de pompare de tru nevoi tehnologice, în cazan, se ard perfectă dintre combustibil şi aer duce
135 kPa. în instalaţie se prevăd două combustibilii gazoşi, lichizi şi solizi. la apariţia unei arderi incomplete, mani¬
pompe având aceleaşi caracteristici, festată prin prezenţa neeconomică de
una fiind de rezervă; 5.5.1.1 Combustibili gazoşi CO în gazele de evacuare.
•dimensionarea conductelor de abur Sunt definiţi de STAS 3371 (tab. Coeficienţii uzuali ai excesului de aer
din centrala termică se face utilizând 5.5.1); ei sunt combustibili naturali de sunt:
metodologia de calcul prezentată în ca¬ zăcământ, practic, metan curat ames¬ - pentru arzătoare cu aer insuflat
pitolul 4.3. în funcţie de debitele de căl¬ tecat într-o proporţie mică cu gaze de a = 1,1 - 1,2,
dură transportate pe tronsoanele 1,2,3 sondă şi gaze de rafinărie (din care s- - pentru arzătoare cu aer autoaspirat
şi 4 şi vitezele economice limitate cu va¬
lorile indicate în tabelul 4.3.4, se stabi¬ Tabelul 5.5.1. Caracteristici fizicochimice ale combustibililor gazoşi.
lesc diametrele conductelor de abur şi
Nr. Mărimea fizică Gaz metan Gaz natural Gaz petrolier
se calculează pierderile de sarcină utili¬
zând tabelele 4.3.2 şi 4.3.3. Calculele crt. şi unitatea de măsură lichefiat
sunt centralizate în tabelul 5.4.6; 1 Temperatura minimă de aprin¬
•dimensionarea conductelor de con¬ dere în amestec cu aerul [°C] 650-760
densat se face stabilind debitele de con¬ 2 Limita de amestec cu aerul
densat pe tronsoanele 5, 6, 7 şi 8, ţinând la 20°C pentru aprindere [%]
seama de debitul pompei, de sarcina
termică a fiecărui cazan şi considerând că
- minimă 5
cele trei cazane lucrează simultan. - maximă 15
3 Temperatura teoretică
Astfel, se obţine V5
= 8,0 m3/h,
V6 = 5,4 m3/h, S/7 = V8 = 2,7 m3/h. de ardere [°C] 2050
Se recomandă realizarea unei con¬ 4 Puterea calorică inferioară
ducte - colector pentru cele trei caza¬ - Hi [kJ/kg] 49900 45 150
ne, adică tronsoanele 6 şi 7 să aibă
acelaşi diametru. Alegând presiunea - Hi [kJ/mft] 35 800 35 800 115 000
a = 1,2 - 1,4; Pentru calculul parametrilor ventila¬ Va=V-B [mă/s] (5.5.11)

Pentru calculul parametrilor coşului torului de insuflare a aerului în arzător unde:
de evacuare a gazelor de ardere, even¬ şi pentru calculul conductelor de aer V - este volumul unitar [mn/kg com¬
tual al exhaustorului ca şi pentru calcu¬ este necesar să se determine debitul bustibil] de aer necesar arderii,
lul canalelor de gaze de ardere este de aer necesar arderii: B - debitul de combustibil lichid [kg/s].
necesar să se determine debitul de ga¬
ze de ardere produs de arzător: Tabelul 5.5.2. Caracteristici fizicochimice ale combustibilului lichid uşor (CLU).
V9 = V-9
B [mă/s] (5.5.3) lip 1 2 3 4
unde:
j
Densitate la 20 °C (max) [kg/m3] 900 930 935 940
V - este volumul unitar mă/mă com¬ Vâscozitate la 20 °C (max) [°E] 2,0 3,0 4,5
bustibil gazos] de gaze rezultate din
la 50 °C (max) [°E] 1,4 2,0 3 6,0
arderea combustibilului gazos.
în arderea corectă gazele de ardere _ la 80 °C (max) [°E] 3,0
au în compoziţie CO2, SO2, H2O, N2 şi Punct de congelare [°C] (max)
aerul în exces (a - 1)-l/D. iarna -15 -15 -10 0
Volumul de CO este nesemnificativ la vara +5 +5 +5 +5
concentraţii maxime uzuale de 100 ppm
Punct de inflamabilitate [°C] (min) 50 55 60 65
în gazele de ardere.
Volumul gazelor de ardere, pe com¬ Apă [%] (max) 0,1 0,5 0,5 0,5
ponente, este: Cenuşă [%] (max) 0,05 0,1 0,1 0,2
Vcc>2 = 0,01-(CO2 + CO + CH4 + Sulf [%] (max) 0,5 1,0 2,0 2,0
+ 2 C2H6 + 3-CSHB + 4-C4HIO) Cifra de cocs [%] (max) 1 4 5 8
[mă/mă] (5.5.4); Putere calorică inferioară [kJ/kg] (min) 41 800 40 550 40350 39100
Vso2 = 0,01-(H2S) [mă/mă c] (5.5.5);
VN2 = 0,79-Vo + 0,01 N2 Tabelul 5.5.3. Caracteristici fizico-chimice ale lemnelor.
[mă/mă c] (5.5.6);
Compoziţia [%] C H O N A W
VH2O = 0,01-H2 + H2S + 2CH4 +
la masa organică 50 6 43 1
+ 3-C2H6 + 4-C3Ha + 5-C4Hio +
+ 0,016- Vo [mă/mă c] (5.5.7); cenuşa la masa uscată 2
Rezultă volumul de gaze stoichiometric: umiditatea la masa brută
Vgo = Vcc>2 + Vso2 + VN2 + VH2O - lemn verde 30...50
[mă/mă c] (5.5.8); - lemn uscat 15.. .30
şi volumul real al gazelor de ardere pe
- uscat artificial 5... 10
unitatea de combustibil:
umiditatea W [%] 0 10 20 30 40 50
Vg = Vgo + (« - V'Vo [mN/mN C] (5.5.9);
Deoarece compoziţia combustibilului puterea calorică inferioară [kJ/kg] 18800 16600 14500 12300 10300 8120
gazos se abate uneori de la prevederile
standardizate este bine să se recalcu¬ -
Tabelul 5.5.4. Cărbuni compoziţie şi caracteristici de ardere.
leze puterea calorică inferioară Hj în Bazin W [%] A [%] S [%1 Hj [kJ/kg] »c,[°C] <U°c] o«rc]
funcţie de compoziţia efectivă determi¬
nată în laborator. Motru 41,0 42,5 1,4...1,5 6490...6910
H = 126,4-CO + 107,9-H2 + 229-H2S + Rovinari 41,0 40,5 1,2...1,5 6590...7120 960 1 195 1295
+ 358-CH4 + 673,3-C2H6 + 912,4-CsHg Anina 9,0 54,0 1,7 13400
+ 1184-C4Hio [kJ/mă c] (5.5.10). Cozia 10,2 54,8 1,6 12560 1051 1090 1 141
Câmpulung 31,0 36,2 1,0 10460
5.5.1.2 Combustibili lichizi
Filipeşti 28,5 41,0 2,5 8372 1027 1 110 1160
Sunt utilizaţi la arzătoarele de putere
mică şi medie şi se împart în mai multe Sotinga 36,1 40,0 2,5 8580
categorii, după caracteristicile fizico¬ Comăneşti 11,5 46,5 2,3 13000 948 1118 1181
chimice. W - conţinutul de apă; A - conţinutul de cenuşe
Astfel, din această categorie face
parte combustibilul lichid uşor (CLU)
STAS 54 (tab. 5.5.2) obţinut din reziduri
-
Tabelul 5.5.5. Brichete compoziţie şi caracteristici de ardere.
Mina de provenienţă Aninoasa
provenite de la distilarea ţiţeiului şi din U.M. Comăneşti Codlea
amestecarea acestora cu fracţiuni de a cărbunelui Petrila
distilare. Are o viscozitate mare şi nu Forma brichetelor ovoidală ovoidală ovoidală
poate fi pulverizat decât după o preîn- Dimensiuni - lungime [mm] 54...59 49... 54 56...60
călzire la 50...90°C, după calitatea lui. - lăţime [mm] 45. ..48 44... 48 43... 48
După STAS 54, CLU se poate livra în - grosime [mm] 34. ..36 30... 34 32. ..40
4 calităţi cu caracteristicile prezentate
Masa [g/buc] 47...60 40...50 45...65
în tabelul 5.5.2.
Combustibilul lichid M, STAS 177, Liant bituminos [%] 6,5...7 10,5...11,5
este o motorină cu fracţie largă de dis¬ Compoziţie - volatile [%] 35. ..38 23. ..25 30...32
tilare. Are toate caracteristicile motorinei - umiditate [%] 3...4 3...4 6...7
pentru motoarele Diesel, în particular, - cenuşă [%] 14.. .17, 3 17, .21
5.. 36.. .38,5
aceea că, având viscozitate redusă, - sulf [%] 3 3,7 1,5
poate fi pulverizată fin la temperatura
Putere calorică [kJ/kg] 24 700...26 700 23 600... 25 50017 200... 17 600
ambiantă obişnuită din centrala termică.
în cazul general, combustibilul poate compoziţie se introduce valoarea 0. Vso2 = 0,006998 N [mă/kg] (5.5.15);
avea în compoziţie următoarele ele¬ Arderea reală se face luându-se în VN2 = 0,79-Vo + 0,008-N [mft/kg](5.5.16);
mente în care simbolurile reprezintă considerare coeficienţii de exces de VH2O = (9-H+W)/80,4 +
participaţii gravimetrice, în unitataea de aer a cu valori cuprinse între 1,1 şi 1,2. + 0,016-Vo [mft/kg] (5.5.17);
combustibil [kg]: componente combus¬ Debitul de gaze de ardere produs de Rezultă volumul de gaze stoichiometric:
tibile (C, H, S), componente inerte (N, arzător: Vgo = Vco2 + Vso2 +
W, A) şi comburant O. Convenţional, %=Vg-B [m3N/s] (5.5.13); + VN2 + VH2O [mţ!i/kg] (5.5.18);
se notează cu W conţinutul de H2O şi unde: şi volumul real de gaze de ardere pe
cu A conţinutul de cenuşă. Vg - este volumul unitar [mîVkg com¬ unitatea de combustibil:
Volumul de aer unitar necesar arderii bustibil lichid] de gaze rezultate Vg= Vgo + (a - 1) Vo [m3N/kg] (5.5.19);
stoichiometrice Vo este dat de relaţia: din arderea combustibilului lichid. Deoarece compoziţia combustibilului
Vo = 0,0889-C + 0,0333-S + 0,265H - Volumele de gaze de ardere pe com¬ lichid se abate uneori de la prevederile
- 0,0333 0) [mft/kg] (5.5.12); ponente sunt: standardizate este bine să se recalcule¬
La componentele care lipsesc în Vco2 = 0,01866 C [m˙/kg] (5.5.14); ze puterea calorică inferioară H în func¬
ţie de compoziţia efectivă cu relaţia:
H = 339 C + 1200(H-0/8) + 104,7 S -
_ - 25, 1-(W- 1, 125 0) [kJ/kg] (5.5.20).
D 5.5.1.3 Combustibili solizi
Din punct de vedere al utilizării, la
î cazane, se iau în considerare două cla¬

se de combustibili solizi: naturali şi
prelucraţi. Din prima categorie fac par¬
te lemnele şi cărbunii iar, din a doua
Ii
3 7
\ \ ??°
/ \ categorie, cărbunii brichetaţi.
în cazul general, combustibilul poa¬
te avea în compoziţie următoarele ele¬
-2 mente, în care simbolurile reprezintă
participaţii gravimetrice în unitatea de
"8˙u
Et
'12 combustibil [kg]: componente com¬
° bustibile (C, H, S), componente inerte
Fig. 5.5.1. Alimentarea arzătorului cu combustibil lichid: (N, W, A) şi comburant 0. Convenţio¬
1 - rezervor; 2 - tijă de control; 3 - aerisire; 4 - semnal de preaplin; 5 - ţeavă nal, se notează cu W conţinutul de
de consum combustibil; 6 - sorb; 7 - robinet de închidere; 8 - semnalizare H2O şi, cu A, conţinutul de cenuşă. Se
nivel; 9 - capac; 10 - protecţie ţeavă combustibil; 11 - robinet de reglare la remarcă aceeaşi structură de compo¬
arzător; 12 - cuvă din beton. ziţie cu cea a combustibilului lichid,
deci calculul debitului de aer necesar
pentru ardere şi al debitului de gaze
de ardere rezultat se face cu aceleaşi
3 relaţii ca şi pentru combustibilul lichid.
3b
I 5.5.1.3.1 Combustibili solizi naturali
4\
lî îI \ iî I
3a | LEMNELE - Se utilizează drept com¬
bustibil la sobe şi la centralele termice
din zonele de pădure, unde posibilita¬
I
r
1a/|J˙X1c —
: x— 6 8 tea de aprovizionare locală şi costul re¬
1b—! / lativ scăzut fac economică utilizarea
lor. Prin calităţile sale de ardere: aprin¬
5-
2 4 5
14 ViJ
9tS 11
dere uşoară, datorită conţinutului mare
de volatile, lipsa sulfului care asigură o
>l ardere nepoluantă şi faptul că resturile
de ardere (cenuşa) sunt foarte puţine,
1
_ / v
lemnele sunt un combustibil de bună
calitate pentru cazanele mici.
a b c
Principalele caracteristici ale lemne¬
Fig. 5.5.2. Schema tehnologică a instalaţiei de alimentare, depozitare, lor pentru combustibil sunt date în ta¬
distribuţie cu rezervor intermediar şi ardere a combustibilului uşor cu belul 5.5.3.
arzător monobloc: CĂRBUNII - Cărbunele disponibil în
a - schema tehnologică a instalaţiei de combustibil; ţara noastră, pentru ardere, este ligni¬
b - schema tehnologică a arzătorului monobloc "tot-nimic"; c - focar; tul. Costul ridicat raportat la eficienţa
1 - rezervor de depozitare; 1a - racord de aerisire cu opritor de flacără; lui termică face ca utilizarea acestuia în
1b - racord de alimentare; 1c - racord conductă de alimentare cu combustibil; centralele de încălzire sau industriale,
2 - pompă de transvazare; 3 - rezervor de combustibil; 3a - racord conductă să nu fie economică. în afară de aces¬
de combustibil; 3b - conductă de preaplin; 3c - racord de aerisire cu opritor tea, datorită umidităţii iniţiale mari, lig¬
de flacără; 4 - preîncălzitor de combustibil; 5 - filtre; 6 - pompă de nitul are o aprindere dificilă, necesitând
combustibil; 7 - ventil electromagnetic; 8 - injector; 9 - electrod de aprindere; un aport mare de căldură la începutul
10 - focar; 11 - detector de flacără; 12 - ventilator; 13 - dispozitiv de ajustare procesului de ardere. Cenuşa, care se
aer; 14 - motor electric. topeşte la temperaturi joase ( 1 100-
1200 °C), face ca, în ultima fază, să se în funcţie de capacitatea centralei prezentată în fig. 5.5.2.
producă zgurificarea patului de ardere, termice precum şi de numărul cazane- Combustibilul din unul sau mai multe
apariţia unor mari cantităţi de părţi lor, alimentarea cu combustibil a arză¬ rezervoare este pompat cu ajutorul
nearse, cu pierderi energetice ce ajung toarelor se poate face direct din rezer¬ pompelor în rezervorul de consum zilnic
la 10-15 %. vorul de depozitare sau prin interme¬ de unde, prin cădere liberă, este trimis
Principalele caracteristici de compo¬ diul unui rezervor intermediar. la cazane printr-o reţea de conducte.
ziţie şi de ardere ale lignitului sunt pre¬ La instalaţiile de alimentare cu com¬ Pentru a asigura o bună alimentare a
zentate în tabelul 5.5.4. bustibil lichid a cazanelor fără suprave¬ arzătoarelor, se recomandă ca înălţimea
Temperaturile caracteristice ale ce¬ ghere permanentă se prevăd dispoziti¬ h de amplasare a rezervorului inter¬
nuşii şi zgurii sunt următoarele: ve de blocare a admisiei combustibilu¬ mediar faţă de arzătoare să fie cuprinsă
8jc - temperatura de înmuiere a cenuşii; lui în caz de întrerupere a curentului între 1 şi 5 m (în general h = 2 m).
8 - temperatura de topire a cenuşii; electric sau de defectare a componen¬ La instalaţiile de alimentare a caza¬
6cz - temperatura de curgere a zgurii. telor utilajelor care servesc arderea. nelor cu combustibil lichid şi rezervor
de înălţime, fără supraveghere directă,
5.5.1.3.2 Combustibili solizi brichetaţi 5.5.2.1Instalapi de alimentare permanentă, se prevăd dispozitive de
BRICHETELE - Prin presarea cărbu¬ cu pompare directă blocare a admisiei combustibilului în
nilor mărunţi sau praf se obţin brichete Se utilizează pentru centralele termi¬ caz de întrerupere a curentului electric
de cărbune. ce cu putere mică (circa 2 cazane) sau de defectare a componentelor uti¬
O parte din sterilul conţinut din căr¬ (fig. 5.5.1). lajelor care servesc arderea.
bune, rezultat din exploatare, poate fi Alimentarea cu combustibil a arzăto¬
înlăturat prin flotare în lichide grele şi rului se face din rezervorul de depozi¬ 5.5.3. Instalaţii de ardere
prin aceasta se ridică puterea calorică tare cu ajutorul unor pompe volumetri¬ a combustibililor gazoşi
a brichetelor până la valori de 17000- ce cu filtre încorporate în ansamblul
27 000 kJ/kg. arzătorului. Opţional, arzătorul poate fi Sunt mai pretenţioase, pe de o par¬
Brichetarea se poate face cu liant dotat şi cu preîncălzitor de combustibil te, datorită caracterului exploziv iar, pe
sau fără liant. Unii cărbuni bruni, din în sistem încorporat: termorezistenţă de altă parte, datorită variaţiilor mari de
clasa cărbunilor bruni pământoşi, se electrică pe conducta de alimentare a presiune în regim de exploatare pe
brichetează prin presare la presiune duzei de pulverizare şi/sau termorezis- care le prezintă gazele naturale. De
ridicată. Restul cărbunilor necesită pen¬ tentă imersată în combustibil într-un aceea racordurile la arzătoare se fac
tru brichetare un liant de tip bituminos. recipient termostatat, intercalat pe ţinându-se seama de tipul arzătorului şi
în tabelul 5.5.5 se prezintă unele ca¬ conducta de refulare a pompei. de variaţiile de presiune ale gazului,
racteristici ale brichetelor de cărbune. mai precis, de presiunea minimă la
5.S.2.2 Instalaţia de alimentare care poate lucra arzătorul.
5.5.2. Instalaţii de ardere cu rezervor intermediar în fig. 5.5.3 se prezintă schema de
a combustibililor lichizi La centralele termice prevăzute cu principiu de racordare a arzătorului la
mai multe cazane se recomandă ali¬ reţeaua de gaze.
Cuprind rezervoarele de depozit, re¬ mentarea cu combustibil a arzătoare¬ Arzătorul este racordat la rampa de
zervorul de consum zilnic (dacă este lor, prin cădere liberă dintr-un rezervor gaz care cuprinde, succesiv, următoare¬
cazul), arzătoarele, pompele pentru cir¬ intermediar amplasat fie în sala caza¬ le componente obligatorii: priza de pre¬
culaţia combustibilului (dacă este ca¬ nelor, fie într-o încăpere adiacentă siune, necesară pentru determinarea
zul) precum şi conductele de transport acesteia, în funcţie de capacitatea lui. presiunii statice şi dinamice la intrare în
cu armăturile respective. Schema unei astfel de instalaţii este rampă; electrovalva de siguranţă, cu
funcţionare în regim tot-nimic şi cu
3 4 6 presiunea de lucru garantată de
1 2
JL n 9
<i
1,5-2 ori mai mare decât presiunea
maximă de lucru a rampei de gaz; elec¬
trovalva de lucru, cu deschidere bruscă
la arzătoarele cu aer autoaspirat şi, la
5
arzătoarele mici, cu aer insuflat, iar la
Fig. 5.5.3. Schema de racordare a arzătorului la reţeaua de gaze:
1 - arzător; 2 - priză de presiune; 3 - electrovalvă de siguranţă; 2—-
4 - electrovalvă de lucru; 5 - presostat de minimum; 6 - regulator de presiune; hv hf
7 - filtru de praf; 8 - legătură elastică; 9 - robinet de închidere. 3-
6 ,3 [oî
—E—
+id 1- hs
n
1
-2
6 .4
'
/
rd 4-
5-
,V.s-.ş.s-
© Fig. 5.5.5. Focar pentru arderea

lemnelor:
1 - bare de grătar; 2 - zidăria
refractară a focarului; 3 - uşă de
rAi încărcare; 4 - uşă de reglare a
Fig. 5.5.4. Instalaţii de ardere a combustibilului GPL: aerului; 5 - cenuşar;
1 - rezervor GPL de 2700 I; 2 - conductă gaze petroliere; 3 - reductor de hs - înălţime de strat; hv - înălţime de
presiune; 4 - staţie de reglare gaze; 5 - arzător; 6 - filtru de impurităţi; ardere a volatilelor; hf - înălţime
7 - legare la pământ. focar.
arzătoarele mijlocii şi mari cu aer cină pe reţeaua interioară şi la presiu¬ petroliere lichefiate: propan şi butan).
insuflat are deschiderea lentă şi poate nea minimă de lucru a arzătorului, de- SC. SPRINT S.R.L. Bucureşti a reali¬
avea două trepte de debit prereglat; terminându-se astfel diferenţa dintre zat o instalaţie de încălzire în care cen¬
presostat de minimum, care dă co¬ presiunea statică şi cea dinamică la in¬ trala termică este prevăzută cu un ca¬
manda de oprire a arzătorului în mo¬ trare în arzător, la sarcină minimă. Re¬ zan de apă caldă de 46,5 kW, utilizând
mentul în care presiunea din rampă co¬ glarea presostatului de minimum se drept combustibil GPL (fig. 5.5.4).
boară sub presiunea minimă de lucru face astfel încât acesta să întrerupă Instalaţia de ardere GPL se compune
stabilită pentru arzător, de exemplu 50 funcţionarea arzătorului la atingerea dintr-un rezervor metalic de formă
mbar, la majoritatea arzătoarelor cu aer presiunii minime (dinamice) şi să nu cilindrică având capacitatea de 2 700 I.
insuflat, şi 25 mbar, la cele autoaspi- permită pornirea acestuia în momentul Gazul evaporat este transportat la cen¬
rante; regulator de presiune, pentru imediat următor când apare saltul de trala termică printr-o conductă subte¬
menţinerea foarte stabilă a presiunii la presiune de la presiunea dinamică la rană a cărei tehnologie de montare
arzător; filtru de praf, cu rolul de a cea statică, ci doar la o creştere mai este asemănătoare cu cea pentru ga¬
proteja organele de închidere din aval; mare a acesteia. în felul acesta se evită zul metan. Pentru reducerea presiunii
legătură elastică, utilă atunci când se fenomenul de pendulare (porniri şi gazului de la circa 12-14 bar la 0,02
fac intervenţii la arzător sau cazan; opriri repetate) care, dacă durează bar s-a prevăzut o staţie de reducere a
robinet de separare. mult, pot duce la avarierea arzătorului. presiunii într-o singură treaptă, compu¬
în general, arzătoarele se livrează să din 3 regulatoare montate în paralel,
echipate cu componentele (1) - (6) din 5.5.4. Instalaţii de ardere de tip RGL SEPA S.A. Bârlad.
fig. 5.5.3 care ţin direct de funcţiona¬ a gazelor petroliere lichefiate
rea arzătorului. Componentele (7) - (9) 5.5.5. Instalaţii de ardere
se prevăd în proiectul de instalare. La centralele termice cu capacităţi a combustibililor solizi
Unele tipuri de arzătoare cu rampe mici se pot utiliza, drept combustibil,
compacte pot îngloba într-un corp co¬ gazele petroliere lichefiate (GPL). Dis¬ S.5.5.1 Arderea lemnelor
mun componentele (2) - (5) şi (7). ponibilităţile de GPL ale industriei pe¬ Lemnele se ard în cazane speciale,
în cazul când apar frecvente căderi troliere a constituit motivaţia luării în pe grătare plane, cu aer aspirat de sub
de presiune în reţeaua de gaze este studiu a posibilităţii realizării de instala¬ grătar din camera denumită cenuşar.
bine să se determine pierderile de sar¬ ţii de ardere care să folosească un ast¬ Din analiza procesului de ardere re¬
fel de combustibil (utilizarea gazelor zultă că necesarul de aer este variabil
produse prin vaporizarea produselor în timp şi pentru a nu exista o ardere
incompletă în fazele care cer un maxi¬
Tabelul 5.5.6. Debit orar de SO2 emis mum de debit de aer, se foloseşte un
exces mare de aer chiar şi în fazele
de o centrală termică de 10 MW
care necesită aer puţin. Arderea în
_ funcţionând cu lignit._ aceste condiţii este mai puţin economi¬
Tip Debit Debit Debit că, randamentul cazanelor cu lemne
lignit comb sulf SO2 fiind de ordinul 70...80%.
[kg/h] [kg/h] [kg/h] în fig 5.5.5 se prezintă un exemplu
de focar cu bare de grătar folosite la
Motru 8929 129,5 259,0
arderea lemnelor.
)AJAJs
__
Rovinari 8595 116,0 232,0
aer Anina 4 464 75,9 151,8
V
Fig. 5.5.9. Arzător cu rampe
Cozia
Câmpulung 5714
Filipeşti
Sotinga
4 762
7 143
76,2
57,1
178,6
6969 174,2
152,4
114,2
357,2
348,4
Gaz
—»-
-- _
B<3 --
1
2 3
-d
5/
_multiple._ Comăneşti 4608 106,0 212,0 Fig. 5.5.7. Arzător autoaspirant:

1 - duză de gaz; 2 - cameră de
4- 4- 4- 4. 4. 4-
amestec; 3 - cap de ardere.
3- 3 3-3-3 m
2. i
4,
7 t
X
t \ \ .- 7
6 5
ii iiI
m
1
1
7 4
2
— 8
3
&
3
* *
3 x Fig. 5.5.8. Ruperea de presiune
A
3 la cazane cu arzătoare
autoaspirante:
Fig. 5.5.6. Cazan cu grătar METALICA (pentru arderea lignitului): 1 - arzător; 2 - electrod de aprindere;
1 - bare de grătar; 2 - şamotare în focar; 3 - elemente de cazan; 4 - uşă 3 - vană de gaz; 4 - electrod de
focar; 5 - uşă cenuşar; 6 - strat de combustibil; 7 - volum de ardere a detecţie flacără; 5. hotă cu rupere de
volatilelor; 8 - cenuşar. presiune.
S.5.5.2 Arderea cărbunilor ARZATOR CU AER ASPIRAT că, la variaţii de presiune a gazului se
Lignitul brut are un conţinut mare de avantaje: modifică debitul arzătorului şi proporţia de
fracţie fină, sub 10 mm, care cade sub •simplitate constructivă prin lipsa ven¬ aer primar introdus prin ejecţie.
grătar şi este pierdut, energetic, fiind tilatorului; Stabilizarea frontului de flacără se
evacuat cu cenuşa. De asemenea, •autoreglarea aspiraţiei de aer la va¬ face la ieşirea din canalele de admisie
cantitatea de cenuşă este mare, de or¬ riaţii de presiune a gazului; a amestecului primar şi este, relativ,
dinul 40% din masa combustibilului ARZATOR CU AER INSUFLAT redusă. De aceea, arzătoarele moderne
iniţial, şi trebuie gândită de la început avantaje: folosesc canale de admisie de tip fante
soluţia de depozitare sau de evacuare •reglare riguroasă a proporţiei com¬ înguste racordate la mai multe rampe
a cenuşii din centrala termică. bustibil/aer care se menţine constan¬ de gaze astfel că se realizează, practic,
Soluţia tipică de cazan de încălzire tă în timp; o suprafaţă plană de ardere, aşa cum
folosind lignit este cazanul METALICA. •posibilitate de: se arată în fig. 5.5.9.
în fig. 5.5.6 se prezintă o secţiune - automatizare la sarcini variabile;
prin cazanul METALICA cu grătar. - realizare tehnică pentru orice debite; S.5.6.2 Arzătoare cu aer insuflat
Valoarea excesului de aer mediu în - introducere în trepte a aerului de arde¬ Atunci când condiţiile economice nu
funcţionarea grătarului este de 2,5...3 şi re sau de recirculare a gazelor în focar impun alegerea unui arzător cu aer aspi¬
durata unui ciclu de funcţionare este de pentru a reduce emisiile de NOx; rat se foloseşte un arzător cu aer insuflat.
4-6 h după care grătarul trebuie des¬ - realizare a focarelor în suprapresiune. Soluţiile de arzătoare nu sunt mult
cărcat şi curăţit deoarece este blocat cu Comparaţia duce la concluzia că uti¬ diferite constructiv între ele, diferenţa
zgură. Urmează din nou o aprindere. lizarea arzătoarelor autoaspirante este majoră fiind în sistemul de reglare a
Se remarcă în cazul lignitului un con¬ indicată numai pentru debite foarte
ţinut mare de sulf (1,2. ..2,5%) ceea ce mici de combustibil unde economia de
face ca gazele de ardere să aibă un investiţie este preponderentă faţă de 2
conţinut ridicat de SO2 şi să fie puter¬ economia de combustibil şi faţă de po¬ 1
nic poluante. sibilitatea de reglare corectă a proce¬
în tabelul 5.5.6 se prezintă debitul sului de ardere.
orar de SO2 ce se emite de către o
centrală termică cu puterea de 10 MW 5.5.6.1 Arzătoare cu aer aspirat
(echivalent de încălzire pentru 1 000 Schema clasică a unui arzător auto-
apartamente). La asemenea grade mari aspirant este prezentată în fig. 5.5.7.
de poluare şi la indicii economici foarte Deoarece impulsul jetului de combus¬
defavorabili alegerea soluţiei de ardere tibil gazos nu poate antrena mai mult de
a lignitului în centrale mici trebuie foar¬ 0,4...0,6 din debitul necesar de aer 3
te bine justificată. (coeficient de ejecţie maxim 4...6), este
3 .I
riî
necesar ca focarul să fie în depresiune
S.5.5.3 Arderea brichetelor şi completarea aerului necesar arderii să 4 J
Procesul de ardere a brichetelor de se facă prin reglarea admisiei de aer E
cărbune este mult mai bun decât cel al secundar. Aerul secundar se reglează
5
arderii lignitului brut, fără probleme de pentru situaţia cea mai dezavantajoasă a
aprindere şi de zgurificare. Trebuie, to¬ tirajului, respectiv, a depresiunii în focar,
tuşi, remarcat faptul că, la conţinutul ceea ce face ca, la existenţa unui tiraj
mare de sulf din combustibilul tip bri¬ mai bun, excesul de aer să fie mai mare a
chete, emisiile poluante în gazele de decât cel economic. La cazanele moder¬
Fig. 5.5.10. Arzătoar de debite mici
ardere pot deveni inacceptabile. ne, pentru ca tirajul coşului să nu influ¬
şi mijlocii:
Instalaţiile de ardere sunt tot pe gră¬ enţeze introducerea aerului secundar, se
a - soluţie de arzător (CHAPPEE);
tar plan fix. prevede o rupere de presiune la evacua¬
1 - ventil de admisie gaz; 2 - presostat
Dezavantajul arderii brichetelor este rea gazelor din cazan, aşa cum se arată
de gaz; 3 - conector pentru rampa de
costul lor ridicat. în fig. 5.5.8. gaz, reglare şi alimentare;
în orice caz reglarea clapetei de admi¬ 4 - transformator de aprindere;
5.5.6. Arzătoare sie a aerului secundar trebuie făcută cu 5 - presostat de aer; 6 - motor
de combustibil gazos multă atenţie la punerea în funcţiune a ar¬ electric-ventilator; 7 - automatizare.
zătorului şi trebuie avut în vedere faptul
Tipurile de arzătoare se clasifică, în
primul rând, după modul de introdu¬ Tabelul 5.5.7. Caracteristicile arzătoarelor
cere a aerului necesar arderii. Dacă ae¬ de combustibil gazos tip CHAPPEE şi SICMA cu puteri 10-600 kW.
rul este admis prin efectul de ejecţie al Tip arzător _Putere termică Putere Diametrul Masa
combustibilului combinat cu introduce¬ maximă minimă motor capului de netă
rea unui aer secundar prin depresiunea
realizată în focar, arzătorul este cu aer
[kW] [kW] M ardere [mm] [kg]
CHAPPEE CG 4-1A 47 13 150 80 11
aspirat (autoaspirant). în cazul când
există un ventilator care insuflă aerul CG 7-1A 77 42 200 98 13
necesar arderii, arzătorul este cu aer CG12-1A 144 72 200 127 17
insuflat (presurizat). CG18-1A 250 70 250 128 28
Trebuie delimitate particularităţile fie¬ CG28-1A 350 180 250 135 30
cărei categorii de arzătoare pentru a SIGMA GS31-1A 420 160 370 178 36
utiliza corect tipul adecvat. Avantajele
şi dezavantajele, sunt prezentate în GS40-1A 480 215 370 178 36
continuare. GS51-1A 600 215 370 178 37
puterii. Sunt realizate astfel arzătoare neral, cu reglare tot-nimic. O soluţie jeturi înconjurate de jeturi multiple de
în gama de puteri termice de la 5 la constructivă tipică este prezentată în aer, astfel ca omogenizarea combusti-
5000 kW care vor fi ilustrate prin fig. 5.5.10 a (arzător CHAPPEE CG). în bil-aer să fie foarte bună.
exemple constructive. fig. 5.5.10 b şi c se prezintă sistemul în tabelul 5.5.7 se dau principalele ca¬
în gama puterilor mici şi mijlocii, pâ- de alimentare cu gaz al capului de racteristici ale unor game de arzătoare de
nă la 600 kW, arzătoarele sunt, în ge- ardere: se divide curentul de gaz în 8 combustibil gazos tip CHAPPEE şi
SICMA în gama de puteri 10-600 kW.
1 - vană de gaz cu deschidere Diferitele soluţii constructive de arză¬
progresivă; 2 - presostat de aer toare au sisteme de omogenizare gaz-
I' 1
X treapta I; 3 - presostat de aer treapta
II; 4 - presostat de gaz treapta I;
aer specifice. Combustibilul gazos
poate fi admis în camera de amestec
5 - presostat de gaz trapta II; prin orificii dispuse central sau periferic
6 - servomotor de comandă a clapetei în jetul de aer.
a de aer; 7 - ventilator de aer; 8 - cap Amestecul cu jetul de aer se face în
de ardere; 9 - automatizare + motor capul de ardere introducând gazul
K electric. într-un jet turbionar de aer pentru a
scurta flacăra şi pentru a îmbunătăţi
stabilitatea. Reglarea poziţiei capului
1 MGS 40-1A 4 MGS 60-2A 7 MGS 151/191-2A de ardere permite, în limite destul de
AP focar 2 MGS 60-1A 5 MGS 80-2A 8 MGS 240-2A
[daPa] 3 MGS 40-2A 6 MGS 130-2A 9 MGS 245/350/380-2A largi, modificarea stabilităţii flăcării şi a
lungimii ei.
Sistemul de automatizare asigură ur¬
120
mătoarele secvenţe de funcţionare:
- preventilarea focarului (timpul minim
8 fiind prevăzut în norme);
80 - punerea în funcţiune a sistemului de
9 aprindere cu scânteie;
A 7
- controlul existenţei flăcării printr-o
40
.4
\A ,6
sondă de ionizare sau o fotocelulă;
- comanda de întrerupere a alimentării
2 ,3 cu combustibil la comanda unui
termostat de reglare.
o îv Sistemul de automatizare are şi rol
400 800 1200 1600 2000 2400 2800 P [kW]
b de protecţie oprind funcţionarea arză¬
Fig. 5.5.11. Arzătoare de putere medie cu 2 trepte de sarcină: torului în următoarele cazuri:
- nerealizarea aprinderii;
a - soluţie constructivă (arzătoare SICMA GS);
b - diagrame de putere în funcţie de suprapresiunea din focar. - presiune de gaz în afara limitelor pre¬
văzute;
- lipsă de presiune a aerului;
Tabelul 5.5.8 Caracteristicile unor game de arzătoare
de combustibil gazos tip SICMA cu puteri 300...3 000 kW.
1
Putere termică Putere Diametrul Masa
Paer
Tip arzător maximă minimă motor capului de netă
[kW] [kW] M ardere [mm] [kg] PF
SICMA GS40-2A 480 280 370 178 36 ir
GS51-2A 600 280 370 178 37 M
8 3
GS60-2A 700 300 600 178 38
-2
GS70-2A 820 300 1 100 166 45 5
GS80-2A 940 300 1 100 172 57 TT1
GS130-2A 1 550 720 1 800 188 60 _
4
GS151-2A 2 000 1 000 2 200 211 67 Cf 6
GS191-2A
GS240-2A
2 500
2 880
1 200
1 400
3 000
4 000
224
226
77
110
1
7
—
Tabelul 5.5.9. Caracteristicile unor game de arzătoare de combustibil gazos
-
_ tip SICMA RAG cu puteri 500-3 000 kW. _
p gaz
J
Putere termică Putere Diametrul Masa
Tip arzător maximă minimă motor capului de netă Fig. 5.5.12. Schema de principiu
a regulatorului RAG raport aer-gaz
[kW] [kW] M ardere [mm] [kg]
controlat:
SICMA GS80-RAG 940 400 1100 172 57 1 - vană de gaz; 2 - membrană de
GS130-RAG 1 550 720 1 800 188 60 aer; 3 - sistem de pârghii; 4 - tijă cu
GS151-RAG 2 000 1 000 2 200 211 67 bilă; 5 - piston servomor;
GS191-RAG 2 500 1 200 3 000 224 77 6 - membrană de gaz; 7 - pompă de
GS240-RAG 2 880 1 400 4 000 226 110 ulei; 8 - registru de aer.
- stingerea flăcării; kW, arzătoarele pot fi cu un regim tului P?az/Paer) tija cu bilă deschide by-
- sesizarea prezentei flăcări în focar continuu de reglare a puterii, având în pass-ul şi volumul de ulei care trece prin
înainte de aprindere; permanenţă controlul proporţiei corec¬ by-pass este acelaşi cu debitul pompei.
- depăşirea temperaturii maxime admi¬ te între combustibil şi aer. Un exemplu Pistonul servomotorului şi vana de gaz
se pentru agentul termic prin coman¬ de astfel de gamă este cel al arzătoa¬ se imobilizează în această poziţie. Când
da termostatului de siguranţă. relor SICMA RAG (Raport Aer-Gaz necesarul de căldură creşte, registrul de
în gama puterilor medii, 200...3 000 controlat) şi al arzătoarelor LAMBOR¬ aer se deschide mai mult şi presiunea
kW, arzătoarele sunt realizate pe ace¬ GHINI PM. pe membrană creşte şi ea. Regulatorul
laşi principiu funcţional dar se îmbună¬ în tabelul 5.5.9 se dau principalele închide prin tija cu bilă by-pass-ul servo¬
tăţeşte posibilitatea de acoperire a sar¬ caracteristici ale unei game de arzătoare motorului şi vana de gaz se deschide
cinii, prin funcţionare în regim tot-sar- de combustibil gazos tip SICMA - RAG în până la o nouă poziţie care reechilibrea¬
cină medie-nimic (arzătoare cu 2 aluri). gama de puteri 500...3.000 kW iar în ză raportul Pqaz/Paer şi, astfel, raportul
De asemenea, la astfel de arzătoare tabelul 5.5.10 se dau caracteristicile de volum gaz/aer rămâne constant pe
este necesar ca pornirea să se facă cu arzătoarelor LAMBORGHINI PM. toată plaja de reglare.
o creştere lentă a debitului, de la 0 la în fig. 5.5.12 se prezintă schema de Având aceeaşi soluţie constructivă
cel reglat, pentru a nu produce unde principiu a regulatorului proporţional cu arzătoarele de gaz natural, arză¬
de presiune în focar la aprinderea continuu. toarele pentru combustibil provenind
bruscă a unui debit mare. Când vana de gaz este închisă, în din gaze lichefiate (GPL) au unele mo¬
Un exemplu de gamă de astfel de timpul de preventilare, numai presiunea dificări la rampa de combustibil pentru
arzătoare sunt arzătoarele SICMA aerului acţionează asupra regulatorului. a se adapta la presiunile de lucru, în
prezentate în fig. 5.5.11 a. Se remarcă Această presiune se exercită pe partea general, mai mari la GPL şi la raportul
seturile de ventile electromagnetice, de stângă a membranei pe care o depla¬ diferit combustibil-aer faţă de raportul
lucru şi de protecţie, separate pentru sează spre dreapta. Prin sistemul de stabilit la gaz natural.
fiecare alură. pârghii, tija cu bilă închide by-pass-ul
în fig. 5.5.11 b se prezintă diagrame¬ servomotorului care se deplasează în 5.5.7. Arzătoare
le de funcţionare ale arzătoarelor în sus şi poate deci să deschidă vana de de combustibil lichid
funcţie de suprapresiunea din focar. gaz. Presiunea gazului în aval de vană
în tabelul 5.5.8 se dau principalele creşte rapid şi se exercită asupra mem¬ Sunt specifice pentru diferite caracte¬
caracteristici ale unor game de arză¬ branei de gaz a regulatorului. în mo¬ ristici ale combustibilului lichid: motorina
toare de combustibil gazos tip SICMA mentul în care forţele exercitate pe (M) sau combustibil lichid uşor (CLU).
în gama de puteri 300...3 000 kW. membrane şi transmise prin pârghii sunt Arzătoarele pentru combustibil M
în gama puterilor mari, 1 000...5 000 în echilibru (în funcţie de reglarea rapor- sunt de puteri mici, de regulă, până la
Tabelul 5.5.10. Caracteristicile arzătoarelor de combustibil gazos tip LAMBORGHINI PM.

Consum Puterea termică Motor
Tip arzător [m3/h] [kcal/h] [kW] [kW]
min* min. max. min.* min. max. min.* min. max.
55PM/2-1 55PM/2-U 55PM/M-U 15 27 60 128 250 230 850 513 000 149 268 597 0,74
70PM/2-1 70PM/2-U 70PM/M-U 22 45 85 180 100 384 750 726 750 219 447 845 0,74
140PM/2-1 140PM/2-U 140PM/M-U 29 60 135 247 950 513 000 1 154 250 288 596 1 342 1,80
21OPM/2-1 210PM/2-U 210PM/M-U 42 95 201 359 100 812 250 1 718 550 418 944 1 998 2,20
310PM/2-U 310PM/M-U 60 140 310 513 000 1 197 000 2 650 500 597 1 392 3 082 5,50
430PM/2-U 430PM/M-U 80 210 430 684 000 1 795 500 3 676 500 795 2 088 4 275 9,20
* Valoarea minimă obţinută în fază de modulare
PM/2-1; PM/2-U arzător monobloc „tot-puţin"
PM/M-U arzător monobloc cu reglare continuă
Tabelul 5.5.11. Debitul [kg/h] şi puterea termică [kW, Meal/h]

pentru duze în funcţie de tipul unei duze Gph şi presiune [bar], MCH*=[Mcal/h]
[bar] 10 11 12 13 14 15
Gph [kg/h] [kW] MCH* [kg/h] [kW] MCH* [kg/h] [kW] MCH* [kg/h] [kW] MCH* [kg/h] [kW] MCH* [kg/h] [kW] MCH*
1,50 5,58 66 57 5,85 69 60 6,11 72 62 6,36 75 65 6,60 78 67 6,83 81 70
1,65 6,14 73 63 6,44 76 66 6,73 80 69 7,00 83 71 7,27 86 74 7,52 89 77
1,75 6,51 77 66 6,83 81 70 7,14 85 73 7,42 88 76 7,71 91 79 8,24 98 84
2,00 7,45 88 76 7,81 93 80 8,18 97 83 8,49 100 87 8,81 104 90 9,12 108 93
2,25 8,38 : 99 85 8,78 104 90 9,18 109 94 9,55 113 97 9,91 118 101 10,26 122 105
2,50 9,31 110 95 9,76 116 100 10,19 121 104 10,61 126 108 11,01 131 112 11,39 135 116
2,75 10,24 121 104 10,73 127 109 11,21 133 114 11,67 138 119 12,11 144 123 12,53 149 128
3,00 11,16 132 114 11,71 139 119 12,23 145 125 12,73 151 130 13,21 157 135 13,67 162 139
3,50 13,03 155 133 13,66 162 139 14,27 169 146 14,85 176 151 15,42 183 157 15,95 189 163
4,00 14,89 177 152 15,62 185 159 16,31 193 166 16,97 201 173 17,62 209 180 18,23 216 186
4,50 16,75 199 171 17,57 208 179 18,35 218 187 19,10 227 195 19,82 235 202 20,51 243 209
5,00 28,62 221 190 19,52 232 199 20,39 242 208 21,22 252 216 22,03 261 225 22,79 270 232
600 kW; sunt arzătoare la care avanta- într-o duză de pulverizare. Pulverizarea stabilizarea flăcării au aceeaşi soluţie
jul unei soluţii constructive mai simple combustibilului este foarte fină şi pică- constructivă. De asemenea, sistemele
compensează costul mai ridicat al turile au ordinul de mărime 30...50 pm. de reglare şi protecţie sunt similare.
combustibilului. Aerul de ardere este insuflat de un în tabelul 5.5.11 este dată lista de
Sistemul se compune dintr-o pompă ventilator, la fel ca la arzătoarele de dimensiuni ale duzei de injecţie, în
de combustibil care injectează la pre- combustibil gazos. Chiar şi capul de funcţie de debitul de combustibil nece¬
siunea de 10... 15 bar combustibilul ardere cu piesa de turbionare pentru sar pentru un combustibil de tip M cu
vâscozitatea de 3 °E la temperatura de
CF 18/28 1 20 °C. în cazul când combustibilul li¬
CF 18/28 2
chid M are o vâscozitate mai mare este
uneori nevoie să se prevadă duza cu o
A» « / 6 treaptă de valoare superioară.
—5 1
7 Tot pentru cazul combustibililor cu
m
M 6
7
2
!
8
vâscozitate mai ridicată, fie din cauza
calităţii, fie din cauza temperaturii mai
scăzute, unele arzătoare sunt prevăzu¬
3
8 9 te cu un sistem de preîncălzire a com¬
3- - — 4 bustibilului tip M la temperatura de pâ¬
t E nă la 50 °C. Pentru arzătoarele folosind
4
î- Şp
ST» : 5 ,
51,1'
!
-=-J
combustibil CLU care are o vâscozitate
mai ridicată la temperatură ambiantă,
a fir preîncălzirea combustibilului la o tem¬
peratură de 70...90 °C, înaintea pulve¬
rizării, este obligatorie. La arzătoarele
Fig. 5.5.13. Arzător pentm combustibil lichid (soluţie CHAPPEE CF): de puteri medii se prevăd, în general,
a. cu o treaptă de funcţionare; două trepte de funcţionare: cu debit
1 - celulă fotoelectrică de detectare a flăcării; 2 - reglare manuală a clapetei redus şi cu debit maxim. în acest caz
de aer; 3 - reglare combustibil; 4 - pompă de combustibil; 5 - reglare de arzătoarele au două duze de pulveriza¬
poziţie a capului de ardere; 6 - transformator de aprindere; 7 - bloc de re iar circuitul de combustibil care
automatizare; 8 - buton de rearmare a blocului după avarie pleacă de la pompă are două ramuri,
b. cu două trepte de funcţionare; fiecare cu comandă proprie de pornire.
1 - celulă fotoelectrică de detectare a flăcării; 2 - motor electric cu reglare de în fig. 5.5.13 se prezintă ca exemplu
aer treapta I şi II; 3 - ventil combustibil cu două trepte; 4 - reglare combustibil; două arzătoare CHAPPEE CF: 5.5.13 a
5 - pompă de combustibil; 6 - transformator de aprindere; 7 - reglare de - arzător cu o singură treaptă; 5.5.13 b
poziţie a capului de ardere; 8 - bloc de automatizare; 9 - buton de rearmare a - arzător cu două trepte.
blocului după avarie. în tabelul 5.5.12 se dau principalele
caracteristici ale unor game de arzătoa¬
re de combustibil lichid tip CHAPPEE
Tabelul 5.5.12. Caracteristicile arzătoarelor de combustibil lichid tip
CF în gama de puteri 15... 350 kW
CHAPPEE cu puteri 15...350 kW funcţionând cu motorină funcţionând cu motorină.
Putere termică Putere Diametrul Masa La arzătoarele de putere mare
Tip arzător maximă mlnîrhă~ motor capului de netă reglarea debitului arzătorului este conti¬
nuă de la o sarcină minimă la sarcina
[kW] [kW] M ardere [mm] [kg] nominală. Construcţia duzelor de injec¬
CHAPPEE CF4R-1A 48 17 290 80 10
ţie, reglarea pompei de combustibil şi
CF 4-1A 48 28 180 80 10
soluţia capului de ardere permit realiza¬
CF 7-1A 89 42 200 98 13 rea unei pulverizări fine şi a unei arderi
CF12-1A* 142 71 220 127 13 de bună calitate în tot domeniul de
CF12-2A* 142 98 290 127 13 funcţionare.
CF18-1A 250 70 250 128 22
CF18-2A 250 70 250 128 22 5
CF28-1A 350 180 250 135 23 4
CF28-2A 350 180 250 135 23 6˙i 3
1
* 1A - o treaptă; 2A - două trepte
- —2
Tabelul 5.5.13. Caracteristicile arzătoarelor mixte (combustibil gazos- 6~
combustibil lichid CLU) tip SICMA MGS cu puteri 300. .3000 kW .
Putere termică Putere Diametrul Masa Fig. 5.5.14. Arzător mixt cu
Tip arzător maximă minimă motor capului de netă introducere în zona centrală a
[kW] [kW] combustibilului gazos:
M ardere [mm] [kg] 1 - duză de combustibil lichid;
SICMA MGS 80 940 300 1 100 172 66
2 - orificiu de admisie combustibil
MGS130 1 550 720 1 800 188 69 gazos; 3 - electrod de aprindere;
MGS151 2 000 1 000 2 200 211 80 4 - cap de ardere - stabilizator;
MGS191 2 500 1 200 3 000 224 87 5 - şurub de reglare a capului de
MGS240 2 880 1 400 4 000 226 130 ardere; 6 - gaz; 7. lichid M.
tibil gazos, prin orificii dispuse împreju¬ parţial fantele de admisie (fig. 5.5.15 c)
5.5.8. Arzătoare mixte gaze-lichid rul duzei centrale. în tabelul 5.5.13 se dau principalele
în fig. 5.5.15 se prezintă o distribuţie caracteristici ale unei game de arzătoa¬
Deoarece soluţia constructivă a insu- periferică a combustibilului gazos prin re mixte (gaze + CLU) tip SICMA MGS
flării de aer şi a capului de ardere nu 6 canale de insuflare, la arzătoare de în gama de puteri 300...3 000 kW.
este diferită la un arzător de combusti¬ debite mari, în centrul arzătorului
bil gazos faţă de unul de combustibil li¬ rămânând injecţia de combustibil lichid 5.5.9. Reducerea emisiilor
chid, alimentarea cu cei doi combusti¬ cu două duze pentru cele două trepte poluante
bili se face pe aceeaşi structură de de funcţionare (fig. 5.5.15 a şi b).
arzător. Funcţionarea este alternativă, Reglarea fină a debitului de gaz se O problemă esenţială a arzătoarelor
cu un combustibil sau cu celălalt. face cu inele de reglare care astupă moderne este emisia redusă de noxe.
Sunt prevăzute următoarele soluţii
constructive: 1
- la funcţionarea cu combustibil gazos, C\ // / A
7.
pompa de injecţie a combustibilului
lichid se decuplează pentru a nu ih A Q
4
funcţiona în gol;
- la trecerea de la combustibil gazos la
—7/˙3 5
0 -0
2
3
combustibil lichid se opreşte arză¬
torul şi trebuie repornit printr-o co¬
mandă manuală; la trecerea inversă,
6
JTSTTT
QH O
1
ftJUUU
3
-1
j/ b
arzătorul nu se opreşte;
- reglarea aerului făcută pentru func¬
ţionarea cu unul din combustibili tre¬
buie să corespundă la un anumit debit Fig. 5.5.15. Arzător mixt cu introducere în zona periferică
al celuilalt combustibil, deoarece la a combustibilului gazos:
trecerea de la un combustibil la altul a. secţiune longitudinală;
nu se face nici o reglare de aer; rezultă 1- cilindrul capului de ardere; 2- canale de insuflare gaz; 3 - electrozi de
că puterea arzătorului va fi puţin aprindere; 4 - duze de combustibil lichid; 5 - cap de ardere-stabilizator;
diferită pe cei doi combustibili: de 6 - scală gradată de poziţie a capului; 7 - şurub de fixare poziţie cap;
exemplu, la acelaşi exces de aer, b. vedere frontală;
raportul puterilor combustibil ga- 1 - duză combustibil lichid treaptă I; 2 - duză combustibil lichid treapta II;
zos/combustibil lichid are valoarea 1,1. 3 - electrozi de aprindere; 4 - canal de insuflare gaz; 5 - prindere şi
în fig. 5.5.14 se prezintă principiul concentrare a capului; c. inel de reglare fină a debitului de gaz;
alimentării mixte a arzătorului cu com¬ 1 - capul canalului de insuflare; 2 - orificii de ieşire a gazului; 3 - inel de
bustibil lichid, prin duză, şi cu combus- reglare.
Cantitatea de NOx produsă în funcţie de temperatura de ardere a combustibilului (gaz natural) 5 4

Temperatura
gazelor de 1400 1450 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
ardere [C°]
Cantitatea de
NOx produsă 34,98 51,46 77,94 118,4 194,6 294,6 414,1 550,6 702,3 868,0 1046,6 1237,5 1439,9
[mg NOx/m3] ft
s-
NOx produs 2 3
1500 [mg NOx/m3]
1500 a
1400 4
1300
m7 6 t
1200
1000
900
fi
1
-;3:
3
*
800
b
700
a Fig. 5.5.17. Recirculare externă de
600
gaze pentru reducere NOx:
500 a - cu aspiraţie prin ventilator de aer
b
400 1 - arzător; 2 - clapetă de reglare a
300 gazelor de ardere; 3 - tubulatură de
Temperatura
recirculare izolată;4 - ieşire de gaze
200
de ardere de ardere; 5 - cazan
100 [ C] b. cu ventilator de gaze;
1 - tubulatură de recirculare gaze de
1400 1450 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000
ardere; 2 - izolaţie; 3 - ventilator de
fig. 5.5.16. Dependenţa emisiilor de NOx de temperatura de ardere: gaze cu debit reglabil; 4 - coş;
a - nivel admisibil de emisii la instalaţii mici; 5 - cazan; 6 - racord de gaze
b ~ nivel admisibil de emisii la instalaţii mari, recirculate; 7 - arzător. _
5.5.9.1 Emisii de CO şi COV care dă influenţa temperaturii flăcării b. Răcirea flăcării cu corpuri
Normele de emisii prevăd un maxi¬ asupra formării de NOx. de radiaţie
mum de 100 ppm de CO emis la un Alura exponenţială a curbei explică O primă soluţie este de a introduce
conţinut de O2 în gazele de ardere de de ce o reducere mică de temperatură în flacără corpuri ceramice care se în¬
3% (exces de aer a = 1,1). Toate arză¬ a flăcării duce la reduceri mari de călzesc puternic şi radiază căldură ră¬
toarele moderne realizează niveluri ad¬ emisii de NOx. cind flacăra. în fig. 5.5.20 se arată
misibile de emisii de CO în condiţiile Metodele de răcire a flăcării se pot comparativ spectrele de formare de
unui focar adecvat şi ale unei reglări clasifica în câteva soluţii. NOx la flacăra nerăcită şi la cea răcită
corecte la instalare. Este de mare im¬ a. Răcirea flăcării prin recirculare cu corpuri de radiaţie.
portanţă, în primul rând, ca focarul să de gaze O altă soluţie este cuprinderea flăcă¬
aibă dimensiuni suficiente pentru dez¬ Recircularea de gaze se poate face rii într-o incintă puternic radiantă reali¬
voltarea flăcării, deoarece toate focare¬ prelevând de la ieşirea din cazan, cu zată sub forma unui corp central în for¬
le sunt cu pereţi reci şi, dacă flacăra aspirare directă prin ventilatorul de aer mă de stea introdus în focar.
atinge pereţii, se produce o blocare a (fig. 5.5.17 a) sau cu un ventilator de c. Arderea în două etape
reacţiilor de ardere şi apariţia masivă gaze (fig. 5.5.17 b), o parte din gazele Soluţia are ca principiu arderea com¬
de CO. în al doilea rând, este necesar de ardere care se reinjectează în aerul bustibilului într-o primă treaptă cu un
ca la instalarea arzătorului reglarea ca¬ de ardere în arzător. aer primar reprezentând 70...90 % din
pului de ardere şi a dozajului combus- Sistemul permite o reglare foarte aerul necesar arderii. Având aer insufi¬
tibil-aer să se facă măsurând, cu un bună a temperaturii flăcării, dar soluţia cient, temperatura flăcării este mai
analizor de gaze, calitatea arderii deoa¬ tehnică complicată face ca această scăzută. în acelaşi timp flacăra se ră¬
rece, la excesele mici de aer cu care metodă să fie utilizată numai la cazane ceşte prin transferul de căldură spre
funcţionează arzătoarele, reglările tre¬ mari, peste 200 kW. pereţii focarului. în etapa a doua de ar¬
buie făcute foarte fin. Un alt sistem de recirculare a gazelor dere se introduce aerul secundar cu
în general, la arzătoarele mici şi este recircularea internă în arzător, aşa debitul necesar arderii complete, dar
mijlocii nu sunt probleme de apariţie a cum se prezintă în fig. 5.5.18, o soluţie temperatura rămâne mai scăzută dato¬
COV (compuşi organici volatili), astfel adoptată la arzătoarele ACV. rită radiaţiei spre focar.
de probleme apar la arzătoarele mari După cum se vede din scheme, re¬ d. Arderea cu suprafaţă mare
cu combustibili grei. circularea se produce prin ejecţia peri¬ a flăcării
ferică produsă de jetul de aer (fig. O flacără cu suprafaţă mare este
5.5.92 Emisii de NOx 5.5.18 a şi b) sau prin recirculare diri¬ puternic răcită prin radiaţia spre pereţii
Calitatea arzătoarelor din ultimii ani jată de corpuri de ejector (fig. 5.5.18 c). reci utilizatori. Arzătoarele mici de com-
este dată de nivelul redus al emisiilor La focarele cu corpuri de întoarcere
de NOx. Deoarece emisia maximă de a flăcării se produce o antrenare a ga¬ A 5
NOx este cea care are loc la tempera¬
turi ridicate, soluţiile arzătoarelor ecolo¬
zelor de întoarcere, după ce s-au răcit
în focar, de către jetul care iese din 1 -A
î
gice sunt cu flacăra de temperatură mai
scăzută, de ordinul 1 500... 1 600°C.
în fig. 5.5.16 se prezintă o diagramă
arzător, aşa cum se prezintă în figura
5.5.19 un exemplu de soluţie adoptată
la arzătoarele ACV.
<QM 3 4
t
1
Fig. 5.5.19. Recirculare a gazelor
2 de ardere de la sfârşitul focarului
(arzător ACV):
1 - arzător; 2 - colector de gaze
recirculate; 3 - voleţi de dirijare a
2
gazelor recirculate; 4 - focar răcit;
5 - coş; 6 - cazan; 7 - tubulatură de
recirculare; 8 - ventilator de gaze cu
b
debit reglabil.
4 a Nox în%
Nox în% 58
7 9 Fig. 5.5.18. Recirculare internă 1 100
de gaze pentru reducere NOx:
I ca
56
a - cu recirculare naturală; CD
.§ .89
1 - gaze de ardere recirculate; 2. - Oi
jet de combustibil lichid; 3 - gaze de 2 78 50
4
ardere recirculate; 4 - duză de 44
22 44
combustibil;
b - detaliu - antrenarea gazelor
22
/ 33
cu jetul de aer;
1 5™4 6 2 8 c 1 - aer; 2 - gaze recirculate 11 .\\Corp de
radiaţie
c - cu corpuri de ejector pentru recirculare; flacără nerăcită flacără răcită

1 - corpul arzătorului; 2 - duză de combustibil lichid; 3 - stabilizator cu Fig. 5.5.20. Răcirea flăcării
turbionator; 4 - ajutaj de absorbţie a gazelor recirculate; 5 - ajutaj de aer; cu corpuri radiante:
6 - orificii de intrare a gazelor recirculate; 7 - intrarea gazelor recirculate în Modificarea spectrului de emisie
ejector; 8 - jet de combustibil lichid. a NOx.
bustibil gazos utilizează fie arderea pe loarea estimată a obiectivului de investiţie, )] - randamentul instalaţiei, ca produs al
un corp ceramic poros, fie o sită cilin¬ memoriul explicativ, breviar de calcul randamentelor cazanelor »j , reţelei
drică pe suprafaţa căreia se stabilizea¬ pentru determinarea necesarului de com¬ de transport ijt şi exploatării adică:
ză arderea. bustibil etc. »» = '1,
•
Flăcările pe suprafeţe mari au şi emisii Breviarul de calcul pentru determinarea

foarte reduse de produse de ardere in¬ necesarului orar de energie şi de combus¬ K [-]
completă deoarece calitatea amestecului tibil se face în concordanţă cu standarde¬
combustibil-aer este deosebit de bună. le şi normativele în vigoare: STAS 4839;
1,8
1,7 F
STAS 1478; STAS 1907; Normativ 113. 1.6 I
5.5.10. Dimensionarea instalaţiei
de gospodărire a combustibilului 5.5.10.1 Consumuri de combustibil
Pentru dimensionarea instalaţiei de
1,5
1,4
Pff/
Problemele care se pun în cazul in¬ depozitare, transport şi ardere precum şi 1,3
stalaţiei de gospodărire a combustibi¬ a instalaţiei de evacuare a gazelor de 1,2
lului sunt, pe de o parte, legate de sta¬ ardere, calculul necesarului de combus¬ 1,1
/$.
bilirea necesarului de combustibil iar, tibil se face raportat la o oră, zi, lună de
7 / /7°u
1,0
pe de altă parte, de determinarea ca¬ vârf, perioada de încălzire şi an, în
0,9
racteristicilor tehnice şi constructive funcţie de consumul de căldură pe tipuri
0,8
ale echipamentului din dotarea acestei de consumatori şi ţinând seama de
0,7
7
instalaţii (arzătoare, rezervoare, pompe, regimul de funcţionare al acestora.
conducte etc.). 0,6
77
De asemenea, la stabilirea consumu¬ 5.5.10.1.1 Consumul 0,5
77
lui de combustibil se ţine seama de de combustibil orar
0,4
77
normele în vigoare care prevăd instruc¬ în funcţie de debitul de căldură fur¬
0,3
77
ţiuni metodologice privind întocmirea nizat de cazanele din centrala termică, 7
documentaţiilor tehnico-justificative, necesarul teoretic de combustibil orar 0,2
necesare emiterii acordului energetic. Bh se calculează cu relaţia: 0,1
Astfel se pot menţiona câteva din pre¬ 3600 • (&
+ <Pv + <Pacc + 0th 1
0,0
cizările privind elaborarea documentaţiei Bh- n 7
'
\ / ) 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1213
tehnico-economice justificative legate de 0a[°C]
obţinerea acordurilor energetice şi, în spe¬ [mft/h][kg/h ] (5.5.21) Fig. 5.5.22. Variaţia coeficientului de
cial, a documentaţiei tehnice justificative în care: corelare climatică K în funcţie de
care cuprinde: date generale despre H - este puterea calorică inferioară a temperatura medie anuală da.
obiectivul de investiţie, amplasament, va¬ combustibilului [kJ/kg] sau [kJ/mft];
21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°
4Sat
m0m.
EZ˙Satulung;
©Vişeul de Sus'
jpilf: 47°
m
47° )radea
'Cluj
geamii w HUşL
asluu-4?
(Turda;:
itg. Mur
§P P
Miercurea
Bacâuţ
‘YrCiucp
Arad &
46° Udiud
**
ii
(˙Nicoreşti˙
46°
‘imişoarj
Lugoj W////A fvz/,
Braşov
5°
I (Galaţi
Garanseb
Deş
m
râila
Tulcea, 45°
45° Ta
kjiu Câmpina
PTârgovişt
teşti
Ploieşti heorgh˙
mşmB:
Legendă Hao
11,0 °C găieşti
Ljjjj 11.3 °C Bucureşti
Năvodari
10,0 °C '"slatina
\iiiiimr Călăraşi˙
44°
10,3 °C
9,0 °C
Giurgiu H
în. Măgurelel 1
1 11 1
IJJJJ'
22° 23° 24° 25° 26° 27° 20° 29°
Fig. 5.5.21. Harta zonelor de temperaturi medii anuale, redusă la nivelul mării.
<f>(, <Pv, <Pacc şi <Pth sunt debitele de căl¬

M20
NeSo N0eo dură pentru încălzire, ventilare, apă
4600 caldă de consum şi nevoi tehnologice.
4200
4000 \ 4400
8îW
3800 4200 5.5.10.1.2. Consumul
3600 4000 de combustibil zilnic
life---
3800
3400
3600 Calculul se face în funcţie de numă¬
3200 rul de ore de funcţionare zilnică a fie¬
3000 v\ 3400
3200 cărui consumator:
2800 3000
2600 2800 3600
'4\feN S, =
2400
0,3 0,5 0,7 0,9 1,1 1,3 1,5 1,7
2600 0-˙2 77-H
2400 1-
a 2200
0,3 0,5 0,7 0,9 1,1 1,3 1,5 1,7
•
f\ n
i
acc + n,˙
i th
<p\
th )
M20 b [mft/zi] [kg/zi] (5.5.22).

N0eo
6200
6000
5.5.10.1.3 Consumul de combustibil
5800
5600
5400
5200
% Fig. 5.5.24. Valoarea P«ntni
diferite zone şi altitudini:
Ne“
în lună de vârf
Dintre cele patru categorii de consu¬
matori, cei pentru încălzire fe şi pentru
ventilare <Pv depind de evoluţia tempe¬
5000 a - zona I;
4800 b - zona II şi altitudinea < 650 m; raturii exterioare, rezultând:
4600 c - zona II şi altitudinea a 650 m 3600
4400 B,v =
4200 ţ
9 8
1 -8°C; 2 -9°C; 3 -10°C; n-n,
4000 4 -11°C; 5 -12°C; 6 -13°C;
3800 te 7 -14°C; 8 -15°C; 9 -16°C.
3600 V\2V 6-6'e
3400 (v®, + v*„) , mi
6m -6e
+*i«
3200
3000
0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 [kg/lună] [mft/lună] (5.5.23);
c K
în care:
21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°
Sighetu>p4_
Satu Mare
_
Marmaţiei
j Baia Mare
47° 0 Zalău
%
şi,Tg. Neamţ/
Oradea laşi 47°
//_
<Ch>
Neam
V,Huşi|
©Vaslui'
Tg. Mureş-
f Tazlâu
Bacău'
®*Arad
.. y///.
©Tg.. OcnaX
46° ZONA II 3Bârlad'
46°:
Sânnicolau Mare'
r
Deva
Sibiu Făgăraş
Timişoara Odobeşti©
©Caransebeş
4 Braşov
v M˙âmnicu'
Vi
45° __ Oraviţa
V
R. Vâlcea
Curtea de
Arq
geşC; ®
0
Câmpina
rt˙Sărat *
/Tulceî
SulinaQ
45°
2 MoieştiX // 777/// Sf®
/
rurnu
Severin'
'
Tg. Jiu
'ârgovişte˙ ZONA I Gheorghe
Piteşti; /.
©Medgidia
•iSlatin Bucure
jCraiova'
Constanţa
44°
Negru
44°
/Caracal
Vodă
© Mangalia
V 'Zimnicea'
21° 22° 23° 24° 25° 26° 27° 28° 29°

Fig. 5.5.23. Harta zonelor de corelaţie (K, N“).
0e - este temperatura convenţională a calculează cu relaţia:

aerului exterior (tab. 3.1.2); A/«- = N() - (20 - emj) DH e°
[grade-zile]
0mj - temperatura medie a aerului din [kJ/K, zi] (5.5.26); (5.5.27);
m
încăperile încălzite, care se calcu¬ 0,-0. unde:
lează conform STAS 4839 ca - numărul de grade-zile care se Oj - este temperatura interioară conven¬
medie ponderată cu volumul stabileşte cu relaţia: ţională de calcul (Anexa 3.3);
încăperilor V,
Debitul [l/h] Pierderea de sarcină lineară unitară R [Pa/m]
i-i
[°C] (5.5.24); 150 600 1500 15X103 60X103 0,01 0,06 0,2 0,6 2 4 6 10 20 50 100
0M = n
% & &
/-»
0˙ - temperatura medie exterioară con¬

K>'
vmv &
venţională a lunii de vârf [°C], ale că¬ -r,
rei valori se găsesc în Anexa 5.1.
& j &
4? &a
5.5.10.1.4. Consumul de combustibil
în perioada de încălzire
Perioada de încălzire (Z zile) repre¬ &% s m
zintă numărul mediu de zile în care &
este necesar să se consume combus¬
a 5. w
tibil pentru încălzire. Această perioadă
începe atunci când trei zile consecutiv
'Ms V & &
temperatura medie zilnică 8go este mai
A
i- SS
mică de + 10 °C, cu excepţia următoa¬ A
relor tipuri de clădiri: &
'O
- spitale, creşe, grădiniţe de copii, în¬
călzite cu sobe sau cu instalaţii
proprii de încălzire centrală, pentru 2
care 0eo = +14 °C. I
100°
f 1
- încăperi industriale cu centrale pro¬
prii, pentru care 9eo = +8 °C
Calculul de evaluare a necesarului de
90
80
3* W$k- 2
3
5
®
.i
2
6 3
combustibil se face (STAS 4839) cu relaţia: 70 4j, 0, 1 0,5 2 4 610 20 50100
0P,=
3600
q/V" + n <P + *- RI[Pa]
9' Hi {” ' -e 2 50
M 40 Sg
<5-
+ n,cc •
+ -0,A-Z [kg; mfi](5.5.25); a30
& &
în care:
20 A1
q - este un indice al necesarului de
căldură pentru încălzire care se
10
0°
*
-10
Deeo [zilel 1,2 1,3 1,4 1,51,6 2,0 3 10 T 2030 50 100 500 [E]
4 5
340 l[cSt]
330 3 4 5 6 7 8910 15 20 30 50 100 200 400 2000
320 Viscozitatea cinematică D
310
300
290 Fig. 5.5.26. Nomograma pentru stabilirea viscozităţii cinematice
280 şi calculul pierderilor de sarcină liniare.
270
260
250
240
230
Rzl
220 I
210 2 I
200 1 I
190
180
sS
7
zz
I \l A A
|CZ
CZ
170
160
5 2
__l LJr s
150
140 .c
1
3
130 K I 2
0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8
Fig. 5.5.25. Durata convenţională
Fig. 5.5.27. Schema de calcul
a perioadei de încălzire
Dfl în
funcţie de coeficientul de corelare RD a conductelor de combustibil:
climatică K: 1 - conductă de alimentare cu combustibil; 2 - conductă de preaplin;
1 - Dobrogea şi Delta Dunării; 3 - conductă de alimentare cu combustibil a injectoarelor; 4 - conductă de
2 - celelalte regiuni. •etur; RD - rezervor de depozitare; R - rezervor de zi; A - injector; CZ - cazan.
- este un coeficient de corelare zilnică, 8a, pe durata unui an pentru

60
climatică care se obţine astfel: localitatea respectivă, cu relaţia: unde:
•se determină temperatura medie 6a = 6ac °’005 h [°C]
' (5.5.28); 9ao - este temperatura exterioară medie
zilnică pe durată de un an, redusă
Densitatea
la nivelul mării, pentru localitatea
relativă respectivă, conform fig. 5.5.21.
1 0,80,6 h - altitudinea localităţii [m] (Anexa 5.1);
Viteza fluidului [m/s] •se determină coeficientul de corela¬
0,01 0,02 0,030,04 0,05 01 0,2 x 0,4 0,6 1 2 3. re climatică K, în funcţie de 8a şi 6go
5 — iii
N 6 conform diagramei 5.5.22;
•se încadrează localitatea într-una din
\ 10'2 cele două zone corelate (K, Na°) în
harta din fig. 5.5.23.
Valoarea numărului de grad-zile teoretic
3
N"° se ia dintr-una din diagramele din
figura 5.5.24 în funcţie de coeficientul K şi
4 ®eo’ este durata convenţională a pe¬
5 rioadei eâe încălzire şi se ia din diagrama
6
/ /
din fig. 5.5.25 în funcţie de coeficientul K
10_1 şi zona geografică.
în Anexa 5.2 se indică numărul anual
\ v>
9
o CO
de grade-zile de calcul pentru o serie
de localităţi, calculate pentru tempera¬
— tura medie interioară de 20 °C şi
3 ’2
7
/
4
5 m
1 pentru 9eo = +12°C.
6 5 5.5.10.1.5 Consumul anual

% /Z
>7 7 >to
de combustibil
1 Se calculează cumulând consumul
% / o
03 de încălzire cu cel din perioada caldă
03
o a
"O
în care funcţionează numai consu¬
.2 matorii tehnologici şi cei pentru prepa¬
0.
rarea apei calde de consum. în unele
4 cazuri se ia în considerare şi consumul
5
6 de ventilare, cu o pondere mai mică
(este cazul clădirilor industriale unde
Denumirea produsului Nr. Densitatea 10 procesele tehnologice necesită o ven¬
STAS relativă tilare mecanică cu o încălzire a aerului,
Motorină 315 0,900 precum şi cazul clădirilor civile care
Combustibil pentru 2
54 0,910 \ solicită climatizarea unor spaţii).
calorifer _
3
Păcură 51 0,890
4 5.5.10.2 Dimensionarea principalelor
x/d 0 1/8 2/8 3/8 4/8 5/8 6/8 7/8 închis 5 elemente ale instalapilor de ardere a
6
4 0,05 0,07 0,26 0,81 2,06 5,52 71 978
7 combustibililor
10"z Elementele principale ale instalaţiilor
10,80,6 de ardere depind de natura combustibi¬
Densitatea lului şi ele sunt în general: arzătoarele,
relativă
Fig. 5.5.28. Nomogramă pentru calculul pierderilor de rezervoarele de zi şi de depozitare,
sarcină locale la conducte de transport combustibil lichid. pompele de combustibil şi conductele.
2
5.5.10.2.1 Puterea termică
7 6 8
3
5 1 10
a arzătoarelor
77 Caracteristicile tehnice şi constructive
ale unui arzător se stabilesc în funcţie de
puterea termică a cazanului <t>cz. Puterea
termică Ba a arzătorului poate să
/ \ 8 depăşească cu 10...20 % puterea ter¬
\ mică a cazanului, considerând pe de o
\ / parte că, în timpul exploatării, cazanul
/ poate fi suprasolicitat pentru o perioadă
\ 9
~n~ ~n˙ scurtă de timp iar, pe de altă parte, la
arzătoarele de gaz, presiunea com¬
4 bustibilului poate scădea şi astfel arzătorul
Z să nu asigure debitul necesar.
Fig. 5.5.29. Amplasare subterană a rezervorului de depozitare:
1 - cuva din beton; 2 - chepeng de acces; 3 - pereţi din beton armat; 5.5.10.2.2 Rezervorul de consum zilnic
4 - başă de golire; 5 - hidroizolaţie; 6 - strat de pământ; 7 - strat de nisip; al combustibilului lichid.
8 - strat de pietriş; 9 - strat de argilă; 10 - rezervor de combustibil. Volumul acestui rezervor se determină
h -înălţimea geodezică dintre nivelul

Tabelul 5.5.14. Vitezele recomandate pentru transportul combustibililor maxim al combustibilului din rezer¬
lichizi vorul de zi (Rzi) şi nivelul maxim al
Viscozitatea Viteza [m/s] Viscozitatea Viteza [m/s] combustibilului din rezervorul de
m
1...2
Aspiraţie
1,50
Refulare
2,50
m
10...20
Aspiraţie
1,10
Refulare
1,20
depozitare (RD) [Pa];
•conducta de alimentare 3 a arzăto¬
rului se dimensionează pentru a
2...4 1,30 2,00 20...60 1,00 1,10
asigura debitele cazanelor;
4...10 1,20 1,50 60...120 0,80 1,00
B3 2SCZ
= [kg/h]; (5.5.34);
în funcţie de consumul zilnic maxim de 5.5.27, la care trebuie dimensionate în ipoteza curgerii naturale, luând în
combustibil, cu respectarea capacităţilor conductele 1, 2, 3 şi 4. considerare condiţia:
maxime admise în spaţiul centralei termi¬
ce de către normativul 113.
Debitul de combustibil se stabileşte
pentru fiecare conductă luându-se în
I(RI+ Z)RZ, - ACZ
- este
* pccombustibilului
densitatea
g [Pa] (5.5.35),
h4
la
Pc
Astfel: considerare necesarul de combustibil temperatura de transport;
s şi timpul de încărcare sau descărcare •conducta de întoarcere 4 transpor¬
V* = Trpr [m (5.5.29); a rezervoarelor. tă un debit variabil, în funcţie de regi¬
unde:
j
Astfel: mul de reglare a sarcinii cazanului (ar¬
n - este numărul de umpleri zilnice a re¬ •conducta 1 se dimensionează la zătorului):
zervorului; în cazul depăşirii capacităţii debitul de combustibil • în cazul reglării : „tot-nimic“ debitul se
maxime admise de 2 sau 10 m3, va¬ B, = BVn [kg/h] (5.5.31);

loarea lui n se adoptă corespunzător. în care: 4 3 2 1
Alegerea soluţiei constructive de re¬ n - este numărul orelor de alimentare V/
zervor se face pe baza datelor din stabilit din condiţia
(Anexa 5.3) unde sunt indicate caracte¬ n s e,/ 2ecz [h] (5.5.32);
risticile generale şi dimensiunile rezer¬ unde:
voarelor tipizate de către IPCT. ZBCZ - este debitul de combustibil uti¬
5.5.10.2.3 Depozitarea combustibilului
Volumul depozitului de combustibil se
lizat de cazane [kg/h].
•conducta de preaplin 2 se dimen¬
sionează pentru debitul de combustibil
l /
4
determină în funcţie de consumul lunii Bv în condiţiile curgerii naturale.

de vârf BLV sau a perioadei de încălzire Calculul se face prin încercări până se Fig. 5.5.30. Rezervor metalic
Bpr de posibilităţile de aprovizionare cu realizează condiţia de echilibru hidraulic. cu pereţi dubli:
combustibil, distanţa şi importanţa clă¬ 2(fî-/ + Z)RZ, - RD <, h pc g [Pa] 1 - rezervor interior căptuşit;
dirilor, posibilitatea de amplasare a re¬ (5.5.33); 2 - perete exterior; 3 - legătură cu
zervoarelor de depozitare etc. în care: camera de control; 4 - gură de
Astfel dacă aprovizionarea se face 2(R-/ + Z)RZ, - RD sunt pierderile de vizitare.
pentru o perioadă N (mai mare sau mai sarcină pe traseul 1 [Pa];
mică de 30 de zile), volumul depozitului
.5 5
de combustibil este dat de relaţia:
V»- BLVN 1 1
O
[m3] (5.5.30);
30- p
NTT
La stabilirea numărului de rezervoare
de depozitare se recomandă a se ţine
seama atât de factorii menţionaţi mai
sus cât şi de asigurarea unei rezerve
necesare în cazul lipsei accidentale de
aprovizionare cu combustibil.
o
~ 2 VT7 4 2
5.5.10.2.4 Dimensionarea conductelor
Stabilirea diametrelor conductelor şi
a pierderilor de sarcină se face asemă¬ 100 D 100 D 100 100 D 100 D 100
nător conductelor ce transportă alte 0...30
fluide. Pentru conductele de transport
gaze naturale, calculul se face conform S
celor arătate în volumul S. 5-
Pentru conductele de transport com¬
bustibil lichid se iau în calcul vitezele
de transport recomandate în tabelul
5.5.14 în funcţie de vâscozitate.
Dl
1
3
D %
1
Dl
1
3
1
Dependenţa viscozităţii, de tempera¬

tură, se stabileşte cu ajutorul nomogra- P avo
7 6 2 2 2 2 6 7
mei din fig. 5.5.26.
Exemplul de calcul 1: Fig. 5.5.31. Depozit de GPL cu recipiente fixe:
Combustibilul lichid greu STAS 51, 1 - recipient fix de depozitare GPL; 2 - platformă betonată; 3 - suport
de tip 25/10, care la o temperatură de recipient; 4 - zid despărţitor; 5 - gard din plasă de sârmă; 6 - fundaţie gard;
65°C are o vâscozitate de 95 cSt 7 - bordură de protecţie.
(13°E), este folosit la instalaţia din fig.
va considera egal cu cel al conductei 15 m de orice construcţie. Distanţa se

de alimentare 3, presupunând că 5.5.11. Amplasarea şi montarea reduce cu 25 % pentru depozite semiîn-
pierderile de sarcină sunt acoperite de rezervoarelor de combustibil gropate şi cu 50 % pentru cele îngro¬
pompa de combustibil inclusă în pate. Pentru depozitele semiîngropate şi
blocul de alimentare a arzătorului; 5.5.11.1 Amplasarea şi montarea îngropate se prevede o cuvă pentru
• în celelalte cazuri de reglare „tot- rezervorului de consum zilnic montarea rezervoarelor. Pentru un grup
puţin-nimic" şi „ continuu“ debitul în interiorul sălilor independente de de rezervoare se prevede o singură ca¬
se ia B4 = B3/2 iar pierderile de cazane, alipite clădirilor sau înglobate meră de comandă în care sunt montate
sarcină 2(fl-/ + Z) se stabilesc în în acestea, se admite amplasarea unui armăturile de închidere pe conductele
limitele vitezelor recomandate, co¬ rezervor de consum zilnic cu capacita¬ instalaţiei de combustibil şi instalaţiei co¬
respunzătoare viscozităţii fluidului te de maximum 2 m3. El nu se va mon¬ respunzătoare de semnalizare şi stingere
la temperatura de transport. ta deasupra cazanelor, ci lateral, la o a incendiilor, iar camera va avea o gură
Pentru calculul pierderilor de sarcină distanţă de cel puţin 2,5 m de arzătoa¬ de acces.
se pot utiliza nomogramele din fig. re şi nu pe direcţia eventualelor rateuri în fig. 5.5.29 este reprezentat modul
5.5.26 şi 5.5.28. de gaze sau pe direcţia de evacuare a de amplasare subterană a rezervorului
gazelor de ardere la deschiderea cla- de depozitare:
5.5.10.2.5 Alegerea pompelor petelor de serviciu. Un rezervor de con¬ - montarea se poate face într-o cuvă
de combustibil sum cu o capacitate de până la 10 m3 cu pereţii din zidărie (de cărămidă
Alimentarea rezervorului de consum se poate monta în interiorul centralei sau din beton), fiind prevăzută cu
zilnic (varianta cu rezervor intermediar) termice într-o încăpere adiacentă sălii toate accesoriile (sorb, conductă de
se face cu pompe de combustibil ale cazanelor cu cameră tampon faţă de alimentare cu combustibil, conductă
căror caracteristici tehnice sunt date aceasta şi cu deschidere spre exterior. de golire, protecţie antifoc);
în capitolul 6.3. Pentru instalaţii cu Planşeele şi pereţii care separă rezer¬ - montarea se poate face direct în
capacitatea termică nominală de peste voarele de restul clădirii nu vor avea pământ, în cazul în care rezervoarele
100 kW se montează şi o pompă de goluri şi se vor construi pentru o limită sunt prevăzute cu pereţi dubli (rezer¬
rezervă, iar pentru cele cu putere ter¬ de rezistenţă la foc de 3 ore pentru pe¬ voare căptuşite) (fig. 5.5.30);
mică până la 100 kW se poate utiliza, reţi şi 2 ore pentru planşee. în cazul montării mai multor rezer¬
ca rezervă, o pompă manuală. voare de depozitare, poziţionarea lor
Debitul pompei se stabileşte cores¬ 5.5.11.2 Amplasarea şi montarea se face ţinând seama, pe de o parte,
punzător traseului 1 din fig. 5.5.27: rezervoarelor de depozitare de capacitatea de combustibil depozi¬
Mp = B1 = Bzi/n [kg/h] (5.5.36). tată iar, pe de altă parte, de suprafaţa
înălţimea de pompare se stabileşte 5.5.11.2.1 Rezervoare disponibilă de montare, numărul şi ga¬
în funcţie de lungimea traseului 1 şi de pentru combustibil lichid baritul rezervoarelor şi distanţele impu¬
poziţia acestuia în raport cu cele două Depozitarea în exterior a combustibi¬ se între rezervoare.
rezervoare (fig. 5.5.27). lului lichid se face atunci când aceasta Aceste rezervoare au un înveliş me¬
H = 2(fl/ + Z)RD-RZ, + (h + h + h)-p-g este posibilă şi când soluţia se dove¬ talic exterior care determină împreună
[Pa] (5.5.37), deşte mai economică. Depozitele pot fi cu peretele rezervorului propriu-zis o
în care: supraterane, semiîngropate sau îngro¬ cameră de control. Distanţa dintre cei
+Z)RD-RZ, - sunt pierderile de pate. Depozitele îngropate, având ca¬ doi pereţi ai rezervorului este de 3...5
sarcină pe traseul 1 [Pa]; pacitatea de cel mult 30 m3 se pot am¬ m. Camera de control este prevăzută
h1 şi h2 - înălţimile geodezice pe aspi¬ plasa fără restricţii de distanţă faţă de cu ştuţuri de cuplare a unui aparat de
raţie şi pe refulare [m]; construcţii. Depozitele supraterane detectare a scurgerilor, care trebuie să
hs - înălţimea de siguranţă [m]. având o capacitate de cel mult 200 m3 fie compatibil cu lichidul inflamabil sto¬
se amplasează la o distanţă de minimum cat în rezervor. Aceste rezervoare sunt
executate de TMUCB S.A. cu unul sau
mai multe compartimente, cu capacita¬
t / T /
/
T tlt
tea de la 1 la 100 m3 şi se montează
în pământ pe un strat de beton uşor
/ armat.
< y
5.5.11.2.2 Rezervoare pentru GPL
Montarea rezervorului pentru GPL
<
\ este de preferat a se face subteran în¬
\ trucât gazele petroliere lichefiate fiind
mai grele decât aerul se pot concentra
> .
în zonele aflate sub nivelul terenului cu

FVx' < pericol de explozie.
m
S,
\
Proiectarea şi executarea sistemelor de
alimentare cu GPL şi a depozitelor pentru
recipiente fixe de GPL se face conform
prevederilor „Normativului proiectare şi
a b c executare a sistemelor de alimentare cu
gaze petroliere lichefiate - 1.31.“
în fig. 5.5.31 este prezentat un depo¬
zit GPL, cu 4 recipiente fixe, amplasate
Fig. 5.6.1. Variante constructive de coşuri din: suprateran. Recipientele de GPL se pot
a - tablă; b - tablă izolată; c - cărămidă; d - beton. monta şi subteran, în cuve din beton
d armat, umplute cu nisip, într-o incintă
împrejmuită cu gard din plasă de

sârmă.
oio
QMP
Q
5.6. Evacuarea gazelor
de ardere &<b
a
Gazele de ardere rezultate din proce¬
sul de ardere a combustibililor sunt
BB Dl
ia A
evacuate în atmosferă pe traseul focar-
canal de fum-coş. V
Evacuarea în atmosferă se face cu
condifia obligatorie de a lua măsurile
necesare ca noxele conţinute de gaze¬
le de ardere, după pătrunderea în at¬
mosferă şi dispersia lor, să se încadre¬
ze în limitele admise pentru concen¬
traţiile din aer şi de la sol.
5.6.1. Soluţii constructive

5.6.1.1 Coşul de fum
Coşul este o instalaţie pentru eva¬
cuarea gazelor de ardere şi dispersia
lor în atmosferă. Uneori are şi rolul de
a realiza un tiraj necesar acoperirii pier¬ b
derilor de sarcină ale cazanului şi aspi-
Fig. 5.6.2. Coşuri autoportante cu tuburi individuale şi suport comun:
rarea, totală sau parţială, a aerului de
a - secţiune; b - elevaţie.
ardere.
Coşul poate fi cu tiraj natural, în care în unele cazuri constructive coşul are o a aerului de ardere dintr-o zonă exterioară
caz tirajul este asigurat numai de efectul cămaşă exterioară prin care circulă aerul încăperii cazanului.
ascensional al gazelor calde de evacuare, de ardere, realizându-se astfel, pe de o Când amplasarea cazanului în raport
sau cu tiraj forţat, în care caz tirajul este parte, o preîncălzire a aerului prin recupe¬ cu construcţia o permite, coşul se rea¬
amplificat de un sistem mecanic de exha- rarea parţială a căldurii din gazele de ar¬ lizează vertical dintr-o conductă de
ustare. dere evacuate, pe de altă parte, o admisie formă circulară sau pătrată. în figura
5.6.1 se prezintă variantele cele mai
uzuale de coşuri din: tablă neizolată,
tablă izolată termic, cărămidă, tuburi
UR prefabricate din material ceramic rezis¬
L- K tent la coroziune acidă sau din beton.
în cazul existenţei mai multor coşuri
cu secţiuni circulare executate din ta¬
M blă există posibilitatea ca ele să fie cu¬
plate două sau mai multe, realizând un
ansamblu de coşuri autoportante, cu
tuburi individuale şi un suport comun,
(fig. 5.6.2).
J Soluţia aparţine firmei DINAK, pre¬
zentând simplitate la montare cât şi o
J
1
instalare rapidă şi economică.
Coşul pentru centrale termice mijlocii
şi mari este o ţeavă din oţel cu grosi¬
mea peretelui de 4... 7 mm. Se pot
z
El 4 32 1
Ay s/ AJ A
AAAy> / /
* / /
a
/ / j
b
/
Fig. 5.6.4. Secţiuni prin coşuri din

zidărie:
a - masiv pentru un coş;
a b b - masiv pentru două coşuri;
Fig. 5.6.3. Coş din oţel inoxidabil cu piese prefabricate (construcţie 1- golul coşului; 2 - cărămidă
CARBOFUEL): refractară; 3 - gol de dilatare;
a - coş exterior; b - coş interior. 4 - element de rezistenţă.
folosi ţevi trase sau încheiate prin su¬ Coşul se aşează pe o fundaţie din încât una din laturile lor să nu fie inclu¬
dură. Tronsoanele care alcătuiesc beton calculată pentru a suporta să în vreun perete exterior al clădirii.
coşul au, în general, 3...6 m lungime. greutatea lui. Prinderea de fundaţie se Coşurile se execută şi se izolează
face prin şuruburi cu flanşe. La coşurile termic faţă de elementele construcţiei
VSf VS mai înalte, amplasate separat de

clădire, se ia în considerare în calculele
conform prevederilor STAS 6793 şi ale
celorlalte prescripţii tehnice care regle¬
r de rezistenţă şi forţa de încovoiere
dată de vânt. Dacă este necesar, coşul
mentează acest domeniu. La cele din
zidărie, căptuşirea interioară a coşului
A se poate ancora şi cu trei cabluri,
înclinate la un unghi de circa 30°,
cu zidărie refractară este necesară
pentru temperaturi ale gazelor de arde¬
prinse în fundaţii adecvate. re care depăşesc 100 °C. Pentru tem¬
Pentru instalaţii mici, moderne, coşu¬ peraturi până la 200 °C, căptuşirea
rile pot fi executate din tablă din oţel poate fi făcută numai pe 1/3 din înălţi¬
ss 1
1
2-1
inoxidabil sau tablă gofrată din alumi¬
niu. Aceste tipuri de coşuri se instalea¬
ză uşor, cu piese de legătură şi piese
mea coşului, iar pentru temperaturi pâ¬
nă la 300 °C pe 1/2 din înălţime. între
zidăria refractară şi cea de rezistenţă
de trecere prefabricate. în fig. 5.6.3 se se lasă un gol de dilatare de 50 mm,
dau două exemple de instalare a unor aşa cum se arată în figura 5.6.4. Dacă
a b coşuri uşoare. temperatura gazelor de ardere depă¬
Fig. 5.6.5. Coş din oţel cu cămaşă Pentru evitarea răcirii puternice a ga¬ şeşte 300 °C căptuşirea se face pe în¬
exterioară de aer zelor de ardere în circulaţia lor prin coş treaga înălţime a coşului iar golul de
a - coş interior; b - coş exterior; şi, mai ales, pentru evitarea unei tem¬ dilatare, cu grosimea de 60... 100 mm,
1 - aer; 2 - gaze de ardere. peraturi scăzute a peretelui coşului se umple cu diatomit, zgură sau nisip.
care ar putea determina condensarea La coşurile din zidărie cu tiraj natural
vaporilor de apă pe peretele interior, se admite racordarea mai multor caza¬
S i
2
coşul de tablă se poate izola termic, în ne la acelaşi coş, necompartimentat,
exterior, cu un strat de vată minerală cu condiţia ca secţiunea utilă să nu de¬
9
fr 3
4 sau masă compactă de fibră minerală,
cu grosime de 50... 100 mm.
păşească 2 m2. în caz contrar se re¬
curge la compartimentarea lui (fig.
5 Coşul din cărămidă se realizează 5.6.4 b), de regulă, pe toată înălţimea
11
6 pentru instalaţiile mici de până la 5 MW lui prevăzându-se canale de fum ori¬
12 putere instalată, cu secţiune pătrată zontale, separate pentru fiecare com¬
7
8 sau dreptunghiulară, fiind mai uşor de partiment al coşului. Numai în cazul
13
!S5S! executat. Pentru puteri mai mari sec¬ imposibilităţii realizării unui coş cu do¬
Fig. 5.6.6. Coş ventuză ţiunea este circulară, prezentând avan¬ uă compartimente se admite prevede¬
(soluţie cazan BERETTA): tajul unei economii de material şi a rea a două coşuri din zidărie separate.
1 - conductă de aer; 2 - conductă unei rezistenţe mai mici la curgere. în Coşuri din tuburi prefabricate de ma¬
de evacuare; 3 - presostat cazul în care secţiunea este dreptun¬ terial ceramic sunt prevăzute, în gene¬
diferenţial; 4 - tubulatură de gaze; ghiulară se impune ca raportul laturilor ral, pentru cazul când gazele de ardere
5 - ventilator; 6 - schimbător de a/b ;> 0,7. Coşurile înglobate în con¬ au o temperatură ridicată a punctului
căldură; 7 - electrod de aprindere; strucţii nu trebuie să aibă pereţi co¬ de rouă (combustibil cu conţinut de
8 - vană de gaz; 9 - tubulatură muni cu încăperile principale, cu cămă¬ sulf) şi există pericolul unor condensări
concentrică; 10 - aer proaspăt; rile sau cu camerele frigorifice. De ase¬ acide pe peretele interior al coşului.
11 - vas de expansiune; 12 - menea, coşurile din zidărie, din inte¬ Tuburile se pot monta autoportant sau
electrod de detecţie; 13 - arzător. riorul clădirilor, se amplasează astfel constituie căptuşeala interioară a unui
coş din cărămidă sau tablă.
în toate cazurile, când este amplasat
7 dezaxat faţă de gura de evacuare a ga¬
zelor de ardere din cazan, porţiunile de
5
î!î,J f 1
4
3
t 1 2
6
-
2
4
5
~~1
Y
a b
3
/ 5
3 u c
Fig. 5.6.8. Secţiune printr-un
canal de fum din zidărie:
Fig. 5.6.7. Coş cu exhauston 1 - golul canalului; 2 - cărămidă
a. exhaustor montat la baza coşului; b. exhaustor în derivaţie; c. coş cu ejector refractară; 3 - gol de dilatare;
1- coş; 2 - exhaustor; 3 - canal de fum; 4 - absorbţie aer; 5 - gaze de ardere; 4 - element de rezistenţă; 5 - placă
6 - ventilator; 7 - ejector. acoperire. _
deviere laterală (canalul de fum) nu se parţial recuperată luarea probelor pentru analiza gazelor
execută orizontal ci cu o înclinare de - condiţiile particulare impun coşuri cu de ardere, precum şi pentru măsurarea
minimum 10 °, cu panta spre cazan, o înălţime mai mică decât cea pentru tirajului se prevăd ştuţuri din ţeavă cu
astfel că eventualul condensat produs funcţionarea cu tiraj natural; D 11/2" pe racordul de fum al fiecărui
în coş să se scurgă spre cazan. - înălţimea coşului cu tiraj natural nu cazan, precum şi la baza fiecărei sec¬
Coşul metalic cu cămaşa exterioară este suficientă pentru asigurarea dis¬ ţiuni a coşului care asigură tirajul unui
de aer este una din soluţiile moderne persiei noxelor în atmosferă (necesa¬ grup de cazane.
care asigură prelevarea din exteriorul ră încadrării în limitele admise ale Canalele din zidărie se execută, de
încăperii cazanului a aerului de ardere concentraţiei de noxe în atmosferă). regulă, cu secţiune constantă pe în¬
şi, prin aceasta, presiunea de admisie Coşurile cu tiraj forţat se bazează treaga lungime, având formă pătrată
a aerului nu este influenţată de atât pe efectul de tiraj natural al coşu¬ sau dreptunghiulară. Canalele de fum
variaţiile de presiune din încăperea ca¬ lui cât şi sistemul de exhaustare me¬ din metal au, de regulă, forma circulară
zanului. Un al doilea avantaj al soluţiei canică care se suprapune tirajului na¬ şi se execută cu secţiune constantă
este acela că aerul se preîncălzeşte în tural. Exhaustorul poate fi de tip ven¬ sau variabilă (telescopică).
contact cu peretele cald al coşului rea¬ tilator sau de tip ejector.
lizând o recuperare de căldură şi o îm¬ Ventilatorul care are rol de exhaustor 5.6.2. Calculul coşului de fum
bunătăţire a procesului de ardere. Un se montează la baza coşului utilizând
alt avantaj este acela că elementele de una din soluţiile prezentate în fig. 5.6.7. La un coş trebuie determinată înălţi¬
construcţii nu sunt în contact cu supra¬ Exhaustorul, din punct de vedere con¬ mea h şi secţiunea A. în practica cu¬
feţe de temperatură ridicată a coşului. structiv, este un ventilator centrifugal rentă, în funcţie de tipul şi mărimea
în fig. 5.6.5 se prezintă unele soluţii obişnuit dar cu lagăre răcite sau cu pie¬ centralei termice, respectiv, tipul şi nu¬
mai des utilizate. se de izolare termică între axul de tem¬ mărul cazanelor, natura combustibilului
Coşul va depăşi coama acoperişului peratură ridicată al rotorului şi axul mo¬ şi locul de amplasare, se pot determi¬
cu minimum 0,5 m, iar în cazul învelito- torului care nu trebuie să depăşească un na suprafaţa Ac şi înălţimea hc a coşu¬
rilor combustibile cu minimum 1 m, nivel de temperatură de 60. .. 70 °C. lui luând în considerare:
luându-se şi măsurile de protecţie faţă Intensificarea tirajului poate fi făcută - tirajul coşului care poate acoperi pier¬
de elementele combustibile ale acoperi¬ şi cu un ejector montat la partea supe¬ derile de sarcină pe traseul: cazan -
şului. La terase, coşul va depăşi cu mi¬ rioară a coşului aşa cum se prezintă în canal de fum - coş (cazul cazanelor
nimum 0,5 m elementele de supra- fig. 5.6.7 c. prevăzute cu arzătoare atmosferice);
înălţare ale terasei (atic, zid antifoc) Aerul care realizează ejecţia este fur¬ - tirajul forţat care poate acoperi pier¬
dacă distanţa faţă de elemente este sub nizat de un ventilator amplasat la o co¬ derile de sarcină numai pe traseul:
3 m şi cu minimum 1 m dacă distanţa tă joasă şi care trimite, printr-o con¬ canal de fum - coş (cazul cazanelor
faţă de acestea este de peste 3 m. ductă, aerul spre ejector. Soluţia se prevăzute cu arzătoare presurizate);
Un tip de instalaţie de evacuare a utilizează la îmbunătăţirea evacuării ga¬ - tirajul artificial asigurat de un ventila¬
gazelor de ardere de la cazanele de zelor de ardere la instalaţii existente la tor (exhaustor);
apartament este coşul „ventuză" care care montarea unui exhaustor ar nece¬ - normele de protecţie a mediului care
se ataşează la cazanele mici amplasate sita modificări costisitoare. impun limitarea emisiilor de poluanţi
lângă un perete exterior, aşa cum este rezultaţi din procesul de ardere a
ilustrat în fig. 5.6.6. 5.6.1.2 Canalul de fum combustibililor în focarele cazanelor;
Ieşirea gazelor de ardere din cazan Legătura dintre cazan şi coş se face - optimizarea coşurilor pentru cazurile
este dirijată direct spre exteriorul clădirii prin canalul de fum. Acesta se poate în care înălţimea lor este impusă
printr-un tub care străpunge peretele. executa din zidărie, cum este prezentat (condiţii de poluare, amplasare într-
Tubul gazelor de ardere are şi o căma¬ în fig. 5.6.8 sau din metal. un spaţiu arhitectonic etc.);
şă exterioară prin care se admite aerul Canalele de fum realizate din diferite - optimizarea coşurilor în funcţie de un
necesar arderii la cazan. în exteriorul materiale se şamotează şi se protejează tiraj existent la baza lui.
clădirii se montează un grilaj de pro¬ la interior pe toată lungimea lor, în func¬ Rezultă că, la dimensionarea coşului
tecţie pentru evitarea obturării acciden¬ ţie de temperatura şi de caracterul agre¬ de evacuare a gazelor de ardere, pen¬
tale şi pentru a îmbunătăţi aspectul pe¬ siv al gazelor de ardere. Canalele de tru realizarea unui tiraj şi pentru protec¬
retelui. Cazanele cu astfel de sistem de fum se prevăd cu guri de vizitare şi con¬ ţia atmosferei, se impune utilizarea unor
evacuare trebuie să aibă un arzător cu trol care se închid etanş, prin uşi meta¬ metode de calcul care, pe de o parte,
aer insuflat, ventilatorul având în acelaşi lice termoizolate, amplasate la începutul
timp rol de aspirare a aerului şi de eva¬ canalului de fum, la schimbările de (*' APge
cuare sub presiune a gazelor de ardere. direcţie ale acestuia, precum şi la baza
Trebuie menţionat, totuşi, că, în ulti¬ coşului, deasupra pătrunderii canalului 4
mul timp, reglementările din diferite ţări de fum. Canalele de fum se prevăd, de Apco
interzic folosirea unor astfel de coşuri regulă, cu clapete de explozie astfel Apa
sz
deoarece, pe de o parte, strică aspec¬ proiectate încât să se deschidă în caz
Apca
tul estetic al clădirii, pe de altă, parte
gazele de ardere nu sunt evacuate la o
de explozie înainte de a se depăşi limita
de rezistenţă a zidăriei. Clapeta de ex¬
5 1
A _
2 APcz
înălţime suficientă pentru a evita polua¬ plozie trebuie să asigure o închidere
rea zonelor de acces a oamenilor.
Evacuarea gazelor de ardere se face,
etanşă şi se amplasează astfel încât să
nu producă accidente la deschidere.
in
când este posibil, prin tiraj natural ţinând în cazul folosirii unui singur coş pen¬ Fig. 5.6.9. Schema de calcul
seama şi de tipul cazanului folosit. tru mai multe cazane cu tiraj forţat, fie¬ pentru coşul cazanelor
Tirajul forţat se prevede în cazurile în care ventilator de gaze de ardere se
cu arzătoare atmosferice:
care: prevede cu canal independent de fum
1- cazan; 2 - arzător; 3- canal de
- tipul cazanului impune această soluţie până la coş.
fum; 4 - coş; 5 - priza de aer.
- căldura gazelor de ardere a fost Pentru măsurarea temperaturii, pre-
să ţină seama de ansamblul proceselor relaţia 5.6.2 devine: combustibilului şi excesul de aer
termice şi gazodinamice ce definesc (cap. 5.5);
funcţionarea coşului, iar, pe de altă par¬ 273 AT, - constanta c depinde de tipul coşului:
HTC = P, h + Psn -7F
AT, ln\1-h'- -—
t) +273
'
9
te, să permită optimizarea celorlalte di¬ 9‘ j.
•pentru coşuri metalice neizolate:
mensiuni: diametrul şi înălţimea. c = 5,6;
[Pa] (5.6.3)
Numărul mare de parametri care tre¬ •pentru coşuri metalice izolate:
buie luaţi în considerare face ca meto¬ în care: c = 1,0,
dologia de dimensionare a coşului să
6.-6 6 +273 •pentru coşuri din materiale de con¬
se bazeze pe un calcul iterativ a cărui 47> C._2L100 1. - |_˙!- [K/m] strucţii cu grosime de 120 mm:
rezolvare rapidă necesită un calcul Ggn -vg (5.6.4) c = 1,1;
automat. •pentru coşuri din materiale de con¬
unde: strucţii cu grosime de 240 mm:
5.6.2.1 Coşul pentru cazane folosind 8gj - este temperatura gazelor de arde¬ c = 0,5.
arzătoare cu aer aspirat (atmosferice) re la baza coşului;
Coşul trebuie să asigure, pe de o V - debitul normal de gaze de ardere 5.6.2.1.2 Calculul preliminar
parte, pătrunderea aerului necesar [rn˙/h]; al dimensiunilor coşului
combustiei în centrala termică, respec¬ V - viteza gazelor de ardere în coş [m/s]; Cele două dimensiuni ale coşului sunt:
tiv, în cazan, iar, pe de altă parte, să 6a - temperatura aerului exterior. - înălţimea coşului h aproximată la
evacueze gazele de ardere pe traseul în
calcule se determină succesiv: § 5.6.2.1.1;
cazan - canal de fum - coş - exterior - densitatea normală a gazelor de ardere: - diametrul interior al coşului
(fig. 5.6.9). •pentru combustibilii gazoşi: Vgn (273 + 6gm ')
Tirajul coşului trebuie să asigure în¬ D =1,14- 10~3 ' [m]
0,717 + 1,293 - a Vc
vingerea următoarelor rezistenţe: Pgn ”
[kg/mă] V (5.6.9).
1/go + (a - 1) V
Hco = APa + &Pcz + APca + APco + APge
1
'o (5.6.5);
[Pa] (5.6.1) •pentru combustibilii lichizi sau solizi: 5.6.2.1.3 Calculul de verificare
în care: 1 + 1,293 a- Vg a coşului
Apa - pierderi de sarcină locală în
priza de aer;
Pgn -
1/go +(a-1) Vo
'
[kg/m&] (5.6.6)
'
Calculul constă în verificarea dimensiu¬
nilor (diametrul D sau secţiunea axb şi
Apcz - pierderi de sarcină în cazan; unde: înălţimea h) astfel încât să fie îndeplinită
Apca - pierderi de sarcină în canal; V - este volumul stoichiometric de aer condiţia de echilibru hidraulic (5.6.1).
Apco - pierderi de sarcină în coş; necesar arderii [m˙/m˙] sau [m˙/kg]; Etapele de calcul sunt următoarele;
Apge - pierderi de sarcină la ieşirea V - volumul stoichiometric de gaze - pierderile de sarcină în lungul coşului
gazelor din coş [Pa]. rezultate din ardere [m˙/m˙] sau v2gm pgm
1
[mjj/kg]; APo = ti — • = R •h [Pa]
5.6.2.1.1 Tirajul coşului a - coeficientul excesului de aer la coş; D 2 (5.6.10)
Relaţia cea mai simplă de calcul a - temperatura medie a gazelor de ar¬ în care:
tirajului este dere în coş, A - este coeficientul de rezistenţă hi¬
HTC = h<Pa - PgJ9 [Pa] (5.6.2)
0
draulică liniară.
Pentru calcule practice, la coşuri exe¬
în care: [°C] (5.6.7)
2
h - înălţimea coşului [m]; cutate din zidărie cu:
Pa - densitatea aerului ambiant [kg/m3]; în care: - rugozitatea k = 2,5...9 mm,
pgm - densitatea medie a gazelor de ar¬ h - este înălţimea a coşului şi se aproxi¬ - diametrul 300... 1000 mm şi
dere în coş [kg/m3]; mează în funcţie de mărimea centralei - Re = 104...106, se pot lua valori
g = 9,81 m/s2. termice, respectiv, numărul şi caracte¬ pentru A = 0,035...0,040; pentru coşuri
Dacă în locul densităţii medii a gaze¬ risticile hidraulice ale cazanelor şi ca¬ executate din tablă cu:
lor de ardere se foloseşte o relaţie de racteristicile constructive ale coşului şi - rugozitatea k = 1,5...3 mm,
calcul în care intră densitatea normală canalului de fum; - diametrul 300... 1000 mm şi
a gazelor şi o cădere de temperatură - densitatea reală a gazelor de ardere - Re = 104...106, se pot lua valori
AT pe unitatea de lungime a coşului, la temperatura Bqw, pentru A = 0,020... 0,025);
273 - pierderile de sarcină în lungul canalului
Pgm Pgn [kg/m3] (5.6.8);
273 + 6gm
Di c 4,-a P, [Pa]
- temperatura aerului 0g se alege în func¬ “ Da 2 2
De ţie de regimul de funcţionare a cazane- (5.6.11)
lor: în care:
hge •numai în perioada rece A - este coeficientul de rezistenţă hi¬
hgj 6a = + 10 °C; draulică care are, în general, acele¬
•în perioada rece şi caldă aşi valori indicate la coşul de fum;
Bpe 0a = + 25 °C; I - lungimea canalului [m];
0p1 / 1
- viteza gazelor de ardere se aproxi¬ 2i§ca - suma coeficienţilor de rezisten¬
/ mează în funcţie de înălţimea coşului, ţă locală pe traseul canalului.
/ astfel în STAS 3417 se recomandă Pentru calcule practice se poate
următoarele viteze pe domenii de considera:
Wg
C
OI ' /
înălţime de coş: •la canale cu secţiune constantă,
°l
_L.t / h = 15...30 m; V = 1+0,0667-h [m/s]; pierderile de sarcină locale ca fiind
h = 30...80 m; vgm = 0, 1-h [m/s]; 1,05... 1,10 din pierderile de sarci¬
Fig. 5.6.10. Schema de calcul pentru
- debitul normal al gazelor de ardere nă uniform distribuite;
coş funcţionând cu condensare.
se determină în funcţie de natura •la canale cu secţiune variabilă,
pierderile de sarcină locale ca fiind Condiţia ca în coş să nu apară con¬ •în varianta cu sulf S< 1%
1,15...1,20 din pierderile de sarcină densat este ca temperatura peretelui 0r = [92 + 45,21-(a - 1,05)]° 1847-S +
uniform distribuite; interior al coşului 8pi să fie mai mare + (-82,24 + 181,8-P&S227)-(1-S)
- pierderile de sarcină locale la ieşi¬ decât temperatura punctului de rouă a [°C] (5.6.17);
rea gazelor de ardere din coş, gazelor de ardere 8r. •pentru gazele de ardere provenite
Apariţia condensatului pe peretele din arderea combustibilului solid (căr¬
9e
[Pa] (5.6.12) interior al coşului prezintă marele deza¬ bune) cu conţinut de sulf S > 1%
vantaj că duce rapid la deteriorarea 0r = 101 + 4,383(S- 1)P'676 + (51,15 +
în care: coşului (mai ales la coşurile din metal + 5,481-S)-(a - 1, 15)°'7523+0'0257S
|e - este coeficientul de rezistenţă care se corodează foarte repede). De [°C] (5.6.18);
hidraulică la ieşirea gazelor de ar¬ aceea este necesară o verificare şi, •în varianta cu conţinut de sulf S < 1 %
dere din coş, = 1; eventual, o corectare a dimensiunilor 9r = [101 - 58,3 (a - 1, 15)]°J91-S +
v96 - viteza gazelor de ardere la ieşirea coşului privind fenomenul de conden¬ + (-82,24 + 181,8P&S227)-(1-S)
din coş [m/s]; sare urmărind, pe de o parte, procese¬ [°C] (5.6.19);
p - densitatea gazelor de ardere la le termice şi hidrodinamice care au loc Se observă că, la toţi combustibilii cu
ieşirea din coş [kg/m3]; în cele două situaţii iar, pe de altă par¬ conţinut de sulf în compoziţie tempera¬
- pierderile de sarcină locale în priza te, posibilităţile de reducere sau chiar tura punctului de rouă acidă, creşte
de aer, de eliminare a condensării vaporilor de când conţinutul de sulf este mai ridicat,
v2 apă în interiorul coşului. când creşte excesul de aer a şi când
AP. P. [Pa] (5.6.13) creşte conţinutul de vapori de apă în ga¬
5.6.3.1 Coşul funcţionând zele de ardere, exprimat prin presiunea
în care: cu condensare parţială a vaporilor în gazele de ardere.
§a - este coeficientul de rezistenţă hi¬ Apariţia condensatului se produce - se determină temperatura gazelor
draulică la priza de aer, Şa = 0,5... 1\ când temperatura punctului de rouă 8r de ardere la ieşirea din coş:
va -- viteza aerului în priză [m/s]; a gazelor de ardere este inferioară -U.T-D'h
aerului [kg/m3]; temperaturii 8pi a peretelui interior al Cpa'°3 [°C]
Pa densitatea 8ge =8a +{0
\
-8 )˙
- pierderile de sarcină în cazan pe coşului. în acest caz apare un flux de 9> o/
(5.6.20)
circuitul gazelor de ardere Apcz sunt căldură suplimentar pe peretele interior în care:
date de firma constructoare. al coşului care reprezintă căldura U - este coeficientul global de transmisie
Condiţia de echilibru hidraulic, res¬ transmisă în procesul de condensare. a căldurii prin peretele coşului,
pectiv, de evacuare normală a gazelor De asemenea, pe toată înălţimea coşu¬ 1
U=
de ardere în exterior este ca pierderile lui are loc o variaţie a temperaturilor 1
+ 2 4.
o, + 2 dr.
0 ,’
de sarcină ApT pe întregul circuit, priza gazelor de ardere şi a peretelui coşului. hg A, D+D, ,
h D.+D,
de aer - cazan - canal de fum - coş - Toate acestea duc la modificarea regi¬ hs O.
exterior să fie mai mică cu 5... 10 % mului termohidraulic al coşului. [W/m2K] (5.6.21)
decât tirajul coşului calculat pentru dia¬ Problema, în acest caz, se rezumă în în care:
metrul Dj şi înălţimea h, aproximate în a recalcula tirajul coşului şi a vedea hg - este coeficientul de schimb de
calculul preliminar. dacă el satisface sau nu condiţiile de căldură de la gazele de ardere la
Calculul este iterativ, fapt pentru echilibru hidraulic, de evacuare norma¬ perete, compus din coeficientul de
care se apelează la calculul automat. lă a gazelor de ardere în exterior. schimb de căldură prin convecţie
Schema de calcul este prezentată în hQC , coeficientul de schimb de căi-
5.6.2,2 Coşul pentru cazane folosind fig. 5.6.10 iar etapele sunt: dură prin radiaţie h şi coeficientul
arzătoare cu aer insuflat (presurizate, - se consideră că dimensiunile coşului de schimb de căldură datorită
cu presiune 0 la bază) (diametrul D. şi înălţimea h) au fost condensării,
în acest caz tirajul coşului Hco aco¬ stabilite într-una din variantele pre¬ hg = hgc + hgr + hc [W/m2-K] (5.6.22);
peră numai pierderile de sarcină Apco zentate la § 5.6.2. 1 sau § 5.6.2.2; h - este coeficientul de schimb de căl¬
şi Apae, întrucât celelalte pierderi de - se determină temperatura punctului dură de la peretele exterior al coşu¬
sarcina Apa, Apcz şi Apca sunt acoperite de rouă 8r a gazelor de ardere unde: lui spre aerul exterior, ha = 23 W/m2-K;
de presiunea arzătorului: •pentru gazele de ardere provenite d1 şi d2 - sunt grosimile straturilor care
Hco = APco + APge IPal- din arderea combustibilului gazos alcătuiesc coşul [m];
Algoritmul de calcul este cel indicat sau a unui combustibil lichid fără
z
la § 5.6.2.1 cu următoarele precizări:
- se alege o înălţime h de coş mai mare;
- se consideră o viteză vgm a gazelor
de ardere în coş mai ridicată.
=
sulf în compoziţie,
8r 40 + 61,9 (PH2Q - 0,0738)0.5048
[°C] (5.6.14);
în care presiunea vaporilor de apă din
D2i |
D2e /
0
Di, 9a
Cele două precizări sunt îndreptăţite gazele de ardere se calculează cu relaţia: hia hae
întrucât tirajul coşului are de acoperit D2i <-A/˙
2° -AA*
numai pierderile de sarcină liniare din
coş şi locale la evacuarea gazelor de
P*20 =
1/ + (a - 1) V
[bar] (5.6.15);
hg
0P1 /
ardere în exterior. şi în care VH Q este volumul unitar de

apă în gazele' de ardere [m˙/m˙ comb] CD
N h2a
5.6.3. Coşul şi influenţa vaporilor sau [m˙/kg comb]; 03
O)
de apă din gazele de ardere 0p2 /

•pentru gazele de ardere provenind /
/
din arderea combustibilului lichid cu
Este cunoscut faptul că în gazele de sulf S > 7 % în compoziţie:
V /
ardere se găsesc vapori de apă care, 8r = 92 - 4,5&(S - 1)P'588 +U3S
în contact cu suprafeţele interioare ale Fig. 5.6.11. Schema de calcul pentru
+ 53, 13-(a - 1,05)P.297-00 [°C] coş cu cămaşă exterioară de aer.
coşului, pot condensa. (5.6.16);
A( şi de conductivitate
X2 - coeficienţii termică djz, h - este excesul de aer;
a materialelor din care este - din relaţia 5.6.24 se determină valoa¬ V - volumul stoichiometric de aer nece¬
executat coşul [W/m-K]; rea coeficientului global de transmi¬ sar arderii [mÿ/mÿ] sau [mţî/kg];
Djt D1t D - diametrele interior, inter¬ sie a căldurii B - consumul de combustibil [m˙/s]
mediar şi exterior ale co¬ e gm
- epi sau [kg/s];
şului [m]; U = hg [W/m2-K] (5.6.26); - calculul de verificare în care se veri¬
- se determină căderea de tempera¬ Bgm - 6a fică parametrii iniţiali, inclusiv tirajul şi
tură AT, pe metru liniar de coş, unde explicitând coeficientul global de dimensiunile preliminare ale coşului,
transmisie a căldurii U, utilizând relaţia şi anume:
_ 99> -6
[K/m] (5.6.23); 5.6.21 se poate determina varianta de •temperatura gazelor de evacuare
h creştere a rezistenţei termice; în exterior,
- se determină temperatura suprafe¬ - se continuă calculul după metodo¬ -h
ţei peretelui interior al coşului: logia indicată la § 5.6.3.2 avându-se 6ge =0gi -hg (dgm -6pl,)˙
\ / V c
în vedere că fenomenul de conden¬ 90 pg
ePI=egm-˙iegm-ds) [°C]
9
(5.6.24); sare este înlăturat, ceea ce atrage
după sine şi unele modificări în rela¬ •temperatura
[°C](5.6.29);
aerului la sfârşitul zo¬
- se determină temperatura suprafe¬ ţiile de calcul se calculează succesiv nei de preîncălzire (la baza coşului),
ţei peretelui exterior al coşului:
V ATv °pr 6Pe' HTC unde Pentru
coeficientul de schimb de căldură h e +
6Pe = da -TT'K"
h
-0.) [°C] (5.6.25); de la gazele de ardere la perete se va
M
VcM
aplica relaţia 5.6.22 fără termenul hc. [°C] (5.6.30);
- se recalculează tirajul coşului HTC Calculul este, de asemenea, iterativ şi •temperatura peretelui interior,
în noile condiţii cu una din relaţiile necesită un program de calcul automat. hg 0gm +h1a 0am +hr -0,2
f2
5.6.2 sau 5.6.3;
- se continuă calculul cu metodolo¬ 5.6.4. Calculul coşului h9 + ht19 + h
'l2
gia indicată la § 5.6.2.1.3 pentru noile cu cămaşă exterioară de aer
condiţii, respectiv, pentru noile valori [°C] (5.6.31);
0ge, 0gm, hg etc. Coşurile cu cămaşă exterioară de aer •temperatura peretelui exterior,
întrucât algoritmul de calcul este ite¬ se calculează similar cu cele obişnuite, hae 6a + h.2a 0am + hr
• ‘ &pi
rativ, este necesar să se apeleze la cal¬ cu diferenţa că la exteriorul canalului
culul automat. gazelor de ardere este o circulaţie for¬ hae + h_2a + hr
12
ţată de aer absorbită de arzător, denu¬
S.6.3.2 Coşul funcponănd mită în continuare „aer de ardere". în [°C] (5.6.32);
fără condensare plus, canalul exterior de aer schimbă - se continuă calculul cu verificarea ti¬
Se asigură pe suprafaţa interioară a căldura cu mediul ambiant în mod si¬ rajului coşului în varianta cu presiune
peretelui coşului o temperatură 0 mai milar cu coşul clasic. zero la bază, cu sau fără condensa¬
mare decât temperatura punctului de Astfel de coşuri se folosesc, în gene¬ rea vaporilor, după metodologia indi¬
rouă a gazelor de ardere. ral, la cazanele care sunt prevăzute cu cată la paragrafele respective.
Se consideră, de asemenea, că dimen¬ arzătoare presurizate, de aceea calcu¬ Calculul este laborios deoarece ecua¬
siunile coşului (D şi h) au fost determinate lul de dimensionare a lor va avea me¬ ţiile sunt implicite şi neliniare şi pentru
într-una din variantele prezentate la § todologia indicată la § 5.6.2.2 comple¬ obţinerea valorilor parametrilor iniţiali în
5.6.2.1 sau § 5.6.2.2, după care folosind tată,după caz, dacă coşul funcţionează limitele de eroare acceptabilă este ne¬
metodologia indicată la § 5.6.3.1 se cu condensare, cu § 5.6.3. 1 sau fără cesar un număr mare de iteraţii. De ace¬
calculează temperaturile 0pj şi 0r. condensare, cu § 5.6.3.2. Schema de ea se recomandă folosirea unui pro¬
în cazul în care este îndeplinită con¬ calcul este prezentată în fig. 5.6.11. gram de calculator.
diţia 0 > 0r înseamnă că funcţionarea Algoritmul de calcul se împarte, ca şi
coşului este fără condensarea vaporilor la coşurile clasice, în două părţi: 5.6.5. Optimizarea coşului
de apă; materialele şi grosimile stratu¬ - calculul preliminar în care se stabi¬
rilor sunt cele necesare şi asupra coşu¬ lesc, pe baza unor parametrii iniţiali, Optimizarea coşurilor de evacuare a
lui nu se face nici o modificare. dimensiunile coşului (Dj şi h). Tot aici gazelor de ardere poate fi abordată în
în cazul în care condiţia nu este înde¬ calculul se completează şi cu două moduri:
plinită, este necesar să se ia măsuri de stabilirea diametrului tubului exterior - cu condiţii impuse la intrarea gazelor
izolare termică a coşului (fie prin prevede¬ al coşului: în coş;
rea unui strat de izolare termică, fie prin •se alege o viteză a aerului în va - cu înălţime impusă (de normele de pro¬
mărirea grosimii stratului existent). spaţiul dintre cele două conducte, tecţie a mediului) şi cu condiţii impuse la
Etapele calculului, în varianta a doua, astfel încât pierderile de sarcină să intrarea gazelor de ardere în coş.
sunt următoarele: nu suprasolicite ventilatorul arză¬
- se determină temperatura punctului torului (va = 4...6 m/s); 5.6.5.1Optimizarea coşului
de rouă 0. utilizând una din relaţiile •se calculează diametrul interior D2I cu tiraj impus
de la § 5.6.3.1; al tubului exterior Pentru cazul în care înălţimea coşului
- se stabileşte temperatura 0 . a peretelui nu este impusă, ci numai un tiraj al co¬
1, 274 + Van
interior al coşului punând condiţia [m] (5.6.27) şului, calculul de optimizare ţine de
0p( * 0r sau 0p/= 0r+ 1... 1,5 [°C]; va realizarea unui consum cât mai redus
- se alege una din soluţiile de creştere a în care: de material G pentru coş, ceea ce re¬
rezistenţei termice a peretelui coşului: l/n - este debitul real de aer calculat vine la obţinerea unui minimum al crite¬
•modificarea grosimii unui strat al cu relaţia riului (D(.-h).
coşului d1 sau d2\ Van = h'voB K/s] (5.6.28) Calculul exact se face printr-un cal¬
•prevederea unui strat de izolare unde: cul programat pentru coşul respectiv.
Pentru o evaluare rapidă a rezultate¬ Din diagrama din fig. 5.6.12 b pentru unde D:<2> = 1,56 m, rezultând o nouă
lor se prezintă diagramele din fig. B = 1500 m˙/h rezultă o viteză optimă valoare pentru hf2> = 16,03 m. Se obţine
5.6.12, privind calculele de optimizare a a gazelor de ardere în coş vg = 5 m/s, succesiv: dgm = 171,2 °C; Df3> = 1,56 m;
vitezei pentru un coş la o instalaţie cu căreia îi corespunde o valoare minimă H3> = 52 m. întrucât ultimele valori ale
un debit de combustibil gazos de a criteriului D˙h = 25 m2. diametrului coşului se încadrează în limi-
B = 100 - 2000 mţj/h, temperatura ga¬ Diametrul coşului se calculează cu tele erorilor admisibile, rezultă ca dimen¬
zelor la intrarea în coş 0gj = 180 °C şi un relaţia 5.6.9, siuni optime D; = 1,56 m şi h = 16 m.
tiraj net necesar cazanului H = 50 Pa. Vgn (273 + 8gm )
Diagramele s-au obţinut pentru diverse D. = 1,14 10 3 _ ' ' 5.B.5.2 Optimizarea coşului cu înălţime
diametre Di ale coşului şi diverse valori Vgm impusă (tiraj zero la bază)
ale vitezei gazelor de ardere, determinân- La cazanele moderne prevăzute cu
du-se înălţimea h necesară pentru reali¬ în care: debitul de gaze de ardere arzătoare presurizate se asigură pre¬
zarea tirajului dat. Luând în considerare, Vgn = X + (« - V-VJ-B = siunea necesară învingerii rezistenţelor
de asemenea, temperatura aerului exte¬ = [10,5 + (1,4-1)-9,51-1500 = pe traseul cazan-canal de fum, tirajul
rior de = 25°C, coeficientul excesului de = 21450 m˙/h, coşului având rolul numai de a învinge
aer a = 1,4 s-au obţinut curbele care re¬ temperatura medie a gazelor de ardere rezisteţele pe care le întâmpină gazele
prezintă variaţia criteriului (D h) în fun¬ se calculează cu relaţia 5.6.7: de ardere în coş.
cţie de viteza vg a gazelor de ardere în Variaţia destul de importantă a den¬
coş. 6gm =6gt - sităţii gazelor de ardere pe înălţimea
p
Analizând rezultatele calculului de coşului, precum şi apariţia condensării
optimizare se observă: unde pentru calculul lui AT, se aplică vaporilor de apă pe peretele coşului
--
- viteza optimă se situează în domeniul relaţia 5.6.4, când temperatura peretelui acestuia
3,7 - 4,5 m/s; 8.-0 6 +273 . este mai scăzută decât temperatura de
- cu cât tirajul coşului este mai mare, cu AT = c-SL-1 U 1,1 K m rouă a gazelor de ardere, duce la un
atât viteza optimă se deplasează spre 100 iVgnvg
valori mai ridicate (fig. 5.6.13).
Dj h [m2]
Diagrama a fost construită pentru: unde c = 1, cazul unui coş metalic izolat. 145,0]-
H = 250 Pa, Calculul se continuă cu determinarea Bcomb [mN/h]
B = 500... 1500 mft/h, temperaturii medii a gazelor de ardere, T5D0-
a = 1,4. 1250
pentru care se face o primă aproxima¬ 1000
125,0
Se observă că viteza optimă este re a înălţimii coşului h<1> = 30 m, 750
500
cuprinsă între vg = 5,2...7 m/s. 6gm = 180 - 30-( 1, 1/2) = 163,5 °C;
rezultă într-o primă aproximaţie şi dia¬
Exemplul de calcul 1 metrul D( din produsul Dfh: 105,0
Se calculează dimensiunile unui coş D-h = 25 m2 sau D[1> = 25/30 = 0,833 m;
cunoscând: se verifică diametrul cu relaţia 5.6.9, V
/
- debitul de combustibil gazos utilizat de 21450 (273 + 163, 5) 85,0
cazan B = 1500 mjj/h; Df =1,14- 10~3 5
- tirajul net necesar cazanului H = 50 Pa; 9a=25°C
- coeficientul de exces de aer « = 1,4; =1,56 m.
~ct - 1,4
65,0
- temperatura aerului exterior da = +25 °C; Condiţia nefiind îndeplinită se alege o 3,0 4,0 5,0 6,o 7,0 8,0 9,0
- temperatura de intrare a gazelor în coş altă înălţime de coş, valoare care se poa¬
vg [m/s]
8 = 180 °C. te determina din criteriul D;-h = 25 m2,
Fig. 5.6.13. Viteza economică vg
a gazelor de ardere:
Di- h [m2]
Dj h [m2] B = 500...1 500 m˙/h; H = 250 Pa;
30,0
50,0 6a = 25 °C; a = 1,4.
6comb[m˙/h]
25,0 2000
1750
vg |m/s] Pnet
100˙ 40,0 |daPa|
1500
14 9
Bcomb [m3N/h]
200, 13 8
20,0
3M\ Hriet
400 \\
12 2000'mjî|/h 7'
500 . \ \ 30,0 11 3000 6

\ V, 4000
10- 5
15,0 5C 00
9 4
20,0
x 8
,vit<îze
I- =20m
pentri tiraj 0
3
7 2
10,0 Hnet =50Pa 6
Hnpt=50Pa
8a=25 C
5
\/l\l\tTlrai|°~R-9v
8a=25°C
=1,4 4
rP˙5˙2000m˙/h~ 0-1
5,0 g=1,4 10,0
g
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 3

"XASX˙3000
v X V˙-40004 -2
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 v5000
b vg [m/s] 2l
a v g [m/s] 300 500 700800 1000 Dumiri]
Fig. 5.6.12. Viteza economică vg a gazelor de ardere pentru: Fig. 5.6.14. Viteza economică vg a
a. B = 100...500 m3N/h; H = 50 Pa; 0a = 25 °C; a = 1,4
gazelor de ardere la coşuri cu tiraj
b. B = 750...2 000 m3N/h; H = 50 Pa; 0a = 25 °C; a = 1,4.
zero la bază.
efect de tiraj variabil pe înălţimea coşu¬ Datele de calcul au fost următoarele: Exemplul de calcul 2
lui şi deci la necesitatea aplicării calcu¬ - patru variante de debite de gaze de Se determină diametrul Dj al unui
lului exact (calculul programat). ardere rezultate din procesul de com¬ coş cu tiraj zero la bază, cunoscând:
Metodica de calcul pentru optimiza¬ bustie din cazan: V = 2 000; 3 000; - înălţimea coşului h = 20 m,
rea coşului ţinând seama de toţi facto¬ 4 000 şi 5 000 mţî/n; - debitul de gaze de ardere,
rii este inclusă în programul de calcul - o înălţime de coş h = 20 m. V = 5.000 m˙/h.
COS-OPT elaborat de colectivul de Din aplicarea programului de calcul Utilizând diagrama din fig. 5.6.14,
Aparate termice de la Facultatea de automat s-au putut obţine succesiv: pentru tiraj zero la baza coşului se obţin:
Instalaţii - Bucureşti. - fasciculul de curbe reprezentând - pentru viteza vg = 2,33 m/s, reco¬
Pentru exemplificarea rezultatelor ce diametrele D de coş în funcţie de viteză. mandată de STAS şi un debit de gaze
se obţin cu programul de calcul se Micşorarea diametrului odată cu creşterea de ardere Vg = 5.000 m˙/h se obţine un
prezintă un caz particular în diagrama vitezei nu este numai o consecinţă a diametru de coş D( = 1.080 mm şi un
din fig. 5.6.14. modificării vitezei ci şi a modificării tuturor tiraj net Hnet = 103 Pa.
parametrilor schimbului de căldură; - pentru condiţia de tiraj zero, la
- curbele de tiraj net (Hnet) pentru acelaşi debit de gaze de ardere
debitele de gaze de ardere = 5.000 mţî/h, se obţine:
1
l/g = 2 000...5 000 m˙/h şi pentru - o viteză vgo= 9-1 m/S'
domeniul de variaţie a diametrului - un diametru al coşului D = 545 mm şi
coşului Dj = 300... 1. 100 mm; - un tiraj al coşului Hnel = 42 Pa;
- curba de viteză vgo a gazelor de ar¬ Analizând cele două rezultate este
JZ dere pentru situaţia de tiraj zero. Pen¬ evidentă economia realizată prin redu¬
JZ
tru cele 4 debite de gaze de ardere cerea la jumătate a diametrului coşului.
2 analizate punctele de funcţionare (ca
diametru şi viteză) pentru tiraj zero sunt 5.6.6. Calculul coşurilor
unite cu o linie groasă pe diagramă. pe baza normelor de mediu
’Z Din analiza diagramei se observă că:
Fig. 5.6.15. Centrale termice - toate coşurile cu tiraj zero la bază au Actualele norme şi normative pentru
încorporate şi izolate: diametrul D aproximativ jumătate din cel limitarea emisiilor de la centralele termice
1 - coş; 2 - imobil. calculat cu vitezele conform STAS; impun restricţii severe în ceea ce priveşte
- vitezele de circulaţie a gazelor controlul poluării şi nivelul acesteia.
vg; Di=f(4>CT) de ardere în coş sunt de ordinul
25 2 2,5 vg = 8...9 m/s. l-max* l-min
1200
20 2 E h-f(<t>cT Cso2)
100 1000
1
I« 1,5
90
80 800
/
Oî
70 / SC* I
~ /
10 1
'ţ 60
600
v,/
S 50
400
7/
7
5 0,5 40 Z/
30 200 4
0 0 20
103 03 104
5X1 5X104 105 10 0
'6
OCT [kW] o 1000 7000 40000 100000
OOOO
OOOO
OOO
OOO
OOOO
OOOO
<t.CŢ [ kW]
Fig. 5.6.16. Viteza vg a gazelor OOOO OOO OOOO
şi diametrul d( al coşului după
o m Is- 000
T- CM
0000
CD 00 O
Fig. 5.6.19. Zona de influenţă a
normele de dispersie <t>cŢ [kW] coşului asupra clădirilor vecine:
a poluanţilor (SO2): 1. SO2 = 0,07 mg/m˙ - Lmax;
Fig. 5.6.16. înălţimea minimă a
1- = f/0cr). 2. SO2 = 0,07 mg/m˙ - Lmin;
coşului h funcţie de puterea
3. SO2 = 0,04 mg/m˙ - Lmax;
centralei <PCT şi de starea de poluare
a atmosferei după normele de 4. SO2 = 0,04 mg/m3 - Lmin;
dispersie a poluanţilor (SO2): 5. SO2 = 0,01 mg/m˙ - Lmax;
1. SO2 = 0,07 mg/mj*; 6. SO2 = 0,01 mg/m˙ - Lmin;
2 2. SO2 = 0,04 mg/mj; Lmjn = distanţa maximă;
1
SZ
3. SO2 = 0,01 mg/m˙ *-max = distanta minimă.
I
Tabelul 5.6.1. Concentraţiile Co medii anuale măsurate
2-
1
Jr. 1/_
_d_ Zona
în zona centralei termice.
SOx NOx praf
Fig. 5.6.17. Centrale termice [mg/rn˙] [mg/mj] [mg/m˙j
încorporate şi înconjurate de alte puţin poluată 0,01 0,01 0,01
imobile: mediu urbanizat/mediu industrializat 0,04 0,05 0,04
1 - coş; 2 - imobil. foarte urbanizat/foarte industrializat 0,07 0,10 0,08
în aceste norme, pe lângă prevede¬ 5.6.6.2 Calculul înălpmii minime a de al doilea termen efectul termic A hT-
rea nivelului emisiilor şi a modului de coşului unei centrale amplasată în La coşurile mari, respectiv, cu dia-
măsurare a lor la fiecare centrală termi¬ subsolul clădirii sau alăturată acesteia, metre mari, pentru a nu se produce o
că, este dată şi metoda adecvată de înconjurată de alte imobile. deviere în jos a jetului de gaze la ieşire,
calcul a înălţimii coşurilor. în aceste Schema unui astfel de amplasament de către vânt în umbra aerodinamică a
condiţii la determinarea înălţimii coşului este prezentată în fig. 5.6.17. coşului, se recurge la micşorarea sec¬
trebuie să se ţină seama de: nivelul no¬ Calculul de stabilire a înălţimii coşului se ţiunii coşului la ieşirea gazelor, sub for¬
xelor emise, suprapunerea peste alte face utilizând aceeaşi relaţie 5.6.33 de la mă de ajutaj.
emisii din zonă şi obstacolele la disper¬ § 5.6.6.1 cu următoarele corecţii: Rezultă că la stabilirea caracteristici¬
sie, vecine centralei termice. •dacă distanţa D s 2-h + 10 lor constructive ale coşurilor (D şi h)
h = hj + 5 [m] (5.6.34); principalii factori sunt puterea termică
S.6.6.1 Calculul înălpmii minime •dacă distanţa d este cuprinsă în <PCT şi starea de poluare a atmosferei.
a coşului pentru centrale termice limitele 2-h + 10 < D <r 10-h + 50 S-au construit diagrame care pun în
independente sau alăturate d evidenţă legătura dintre puterea termi¬
unul imobil izolat - (h
că <t>CT, starea de poluare a atmosferei
10 + 5)
Schema unui astfel de amplasament şi înăţimea minimă h a coşului de fum.
este prezentată în fig. 5.6.15. [m] (5.6.35) Spre exemplificare, pentru o centrală
Relaţia de calcul pentru înălţimea h a în care: termică cu o putere d>CŢ = 1...5 MW,
coşului este: hj - este înălţimea obstacolului cel mai luând în considerare ca poluant SOx
ridicat, având o înălţime mai mare de (cu limita minimă de 0,01 mg/rn˙, şi
a M 1
h= [m] (5.6.33) 2 m şi situat la o distanţă orizontală limita maximă de 0,07 mg/m˙) înăl¬
C, 1M-AT de coş inferioară valorii 10-(h + 5) m. ţimea minimă h a coşului este cuprinsă
între 18 şi 35 m.
în care: 5.6.7. Supraînălţarea coşului
M- este debitul instantaneu de po¬ Exemplul de calcul 3
luant [kg/h] care se stabileşte în în calculele prezentate nu s-a verifi¬ Se determină înălţimea minimă h a
funcţie de debitul normal de gaze cat şi influenţa emisiilor produse de unui coş cunoscând: puterea centralei
de ardere Mgn, participaţia gravi¬ coş asupra zonei adiacente. 4>ct= 4 000 kW; combustibil păcură cu
metrică de poluant SOx, NOx şi Pentru a integra coşul în ansamblul un conţinut de sulf S = 2,5 %, emisie
cenuşă volantă C, [mg/mft]: zonei este necesar să se ia în conside¬ de SOx = 918 mg/mfj, temperatura ga¬
M = M -CsOi-10-6; rare o serie de parametrii care influen¬ zelor la coş 8gg = 150°C; concentraţia
M= M-CNO„- 10-6; ţează funcţionarea coşului. Se pot de poluant existentă în zona Cm = 0,07
M=tfn-Cpraf-10-e. menţiona: supraînălţarea jetului de ga¬ (mediu urbanizat).
Cm - concentraţia maximă admisă de ze de ardere la ieşirea din coş, viteza Utilizând diagrama din fig. 5.6.18 se
poluant [mg/mft]; vântului, gradientul de temperatură a obţine înălţimea minimă a coşului
cm=cr-co
unde:
mediului pe înălţime. Coşul, pe lângă
rolul pe care-l are de a evacua gazele
h = 32 m.
în diagrama din fig. 5.6.19 se prezin¬
Cr - este valoarea de referinţă; de ardere în atmosferă, trebuie să tă zona de influenţă Lmax a coşului asu¬
C. = 0, 15 pentru SOx; protejeze mediul de poluare, fapt pen¬ pra clădirilor învecinate, în funcţie de
C. = 0, 14 pentru NOx şi tru care, în unele cazuri, înălţimea lui puterea termică a centralei, conside¬
C. = 0, 15 pentru praf; trebuie să fie mai mare decât cea care rând ca poluant SOx. Se poate remar¬
Co - este media anuală a concentraţii¬ asigură tirajul necesar. ca în diagramă că pentru centrale ter¬
lor măsurate în zona centralei ter¬ Supraînălţarea coşului Ah este feno¬ mice de până la 5 MW zona de influen¬
mice (tab. 5.6.1); menul de continuare a deplasării pe ţă este până la 400 m, pentru o con¬
A T - diferenţa dintre temperatura de ieşi¬ verticală a jetului de gaze la ieşirea din centraţie medie anuală în zona centra¬
re T a gazelor din coş şi tempera¬ coş datorită impulsului pe care-l are lei SOx de 0,07 mg/rn˙,.
tura medie Tam anuală a coşului ex¬ (debitul masic x viteza gazelor la ieşire) Faţă de cele arătate cu privire la di¬
terior [K]; şi datorită efectului ascensional al ga¬ mensionarea coşului şi, în special, de
Mg - debitul de gaze de ardere deter¬ zelor de ardere calde. Astfel, în calculul stabilirea înălţimii h aceasta trebuie să
minat pentru o funcţionare în pli¬ de dispersie, nu se mai ia înălţimea se facă în două ipoteze:
nă sarcină a cazanelor, calculat la constructivă a coşului, ci înălţimea •h = f (tiraj) - denumită şi înălţimea
temperatura efectivă de evacuare constructivă + supraînălţarea: geometrică stabilită pe considerente
a gazelor din coş [m3/h]; hc = h + Ah [m] (5.6.36). economice;
a - coeficient care ţine seama de natu¬ Relaţia lui H. Stumke pentru calculul •h = f (factori meteorologici) - denumită
ra poluantului: supraînălţării coşului este şi înălţime de mediu, stabilită pe con¬
a = 340 pentru SOx şi NOx; siderente de protecţie a mediului.
a = 680 pentru particule solide. p, , 65 D; 9-8 V
Ah = 1,5 % 3/2 ge a
Penlru calcule practice, la centralele fo¬ V 6ge +273 Se ia în considerare situaţia cea mai
losind păcura, pentru determinarea vitezei Vv defavorabilă. în cazul mai multor cen¬
gazelor în coş şi a diametrului coşului se [m] (5.6.37) trale termice răspândite pe o arie mai
poate utiliza diagrama din fig. 5.6.16
Se observă că pentru centralele ter¬
în care vv
este viteza vântului la cota de
ieşire din coş [m/s] (restul factorilor au fost
mult sau mai puţin întinsă, la stabilirea
caracteristicilor constructive ale co¬
mice cu <PCŢ = 1...5 MW viteza econo¬ menţionaţi în cadrul acestui capitol). şurilor, se va avea în vedere realizarea,
mică a gazelor de ardere în coş trebuie Analizând relaţia 5.6.37 se observă în prealabil, a unui bilanţ de mediu,
să fie cuprinsă între 5... 10 m/s. că primul termen reprezintă partea stabilind emisiile de poluanţi în aer şi
dinamică A hD, efectul impulsului, iar cel protecţia calităţii aerului.
te, regimul de înălţime al clădirilor şi Apcz - pierderea de sarcină în cazan,

5.7. Protecţia atmosferei solului din vecinătate; măsurată la ieşirea gazelor din
d. caracteristicile altor surse din zona. cazan, după clapeta de închide¬
Sursele de agenţi termici sunt supuse Pentru a asigura necesităţile funcţio¬ re, indicată în cartea tehnică a
unor analize ecologice menite să asigu¬ nale a cazanelor, înălţimea coşului de cazanului sau documentul de
re protecţia zonelor protejate de acţiu¬ fum se deduce într-o prima fază din agrementare;
nea poluării chimice şi fonice. Prin zona condiţia de asigurare a tirajului natural,
protejata înţelegând zona în care îşi pentru care vor fi utilizate prevederile *>.
""
-Ai-i.Pg [N/m2] [5.7.3.]
desfăşoară activitatea oamenii. STAS 3417, care recomandă relaţia de
2D0
Pe de altă parte, o investiţie care se mai jos: în care:
referă la aceste surse, se confruntă cu H A - coeficient de frecare al gazelor de
analize ecologice în două faze: hc = B
[m] [5.7. 1.] ardere, a cărui valoare se ia din fig.
a. analiza ecologică a proiectului, ela¬ 9-(P.-Pg)' 5.7.8, în funcţie de numărul Re, şi
borând o documentaţie tehnică nu¬ 760 valoarea medie a rugozităţii absolu¬
mită „Studiu de impact", care poate în care: te E indicată în tabelul B2 din STAS
conduce la obţinerea unui „Acord de H - tirajul total al coşului, calculat cu 1417 sau valorile cuprinse în inter¬
mediu”, acesta fiind necesar Autori¬ relaţia: valul 0,035+0,04 conform recoman¬
zaţiei de construire; dărilor de la paragraful 5.6.;
H = 1,2 \ADrcz + Ap,
~ + Ap, ± Apgeom }
b. analiza ecologică a instalaţiei în fun¬ | lin 'loc ' J
hc lungimea porţiunilor drepte de cur¬
-
cţiune, pentru care se întocmeşte o [N/m2] [5.7.2.] gere a gazelor de ardere pentru
documentaţie numită „Bilanţ de me¬ g - acceleraţia gravitaţională, în m/s2, care se calculează pierderea de
diu" cu scopul obţinerii „Autorizaţiei pa = 1,243 kg/m3, densitatea aerului sarcina, în [m];
de mediu”, piesă componentă a do¬ exterior considerată la temperatu¬ Do - diametrul mediu al secţiunii de cur¬
sarului ce se întocmeşte pentru ob¬ ra de + 10 °C dacă centrala termi¬ gere a gazelor, sau diametrul hidrau¬
ţinerea „Autorizaţiei de funcţionare”. că funcţionează numai iarna şi lic echivalent, pentru porţiunea de
în ambele cazuri trebuie să se verifi¬ pa = 1, 18 kg/m3 la temperatura de canal sau coş considerată, în [m];
ce dacă categoriile de instalaţii în dis¬ +25 °C dacă funcţionează şi vara; vo - viteza medie recomandată în
cuţie, afectează sau nu factorii de me¬ pg - densitatea gazelor rezultate după porţiunea de calcul, aleasă din fig.
diu, aer,a pă, sol. Zonele de intersecţie arderea combustibilului, se va 5.7.1. luând în consideraţie o înăl¬
cu calitatea factorului de mediu aer, o considera la temperatura medie a ţime provizorie a coţului mai mare
constituie efluenţii gazoşi evacuaţi în gazelor evacuate; (v.tab.5.7.1). decât înălţimea clădirii cu 0,5 m
atmosferă, zgomotele şi vibraţiile gene¬ B - presiunea barometrica locala, care faţă de coama acoperişului, res¬
rate de unele componente ale acestor în ambele cazuri se va considera pectând astfel recomandarea din
instalaţii. egală cu 760 mmHg; normativul 113.
Pentru factorul de mediu apă vor fi 1,2 - coeficient de spor care ţine sea¬
analizate emisiile poluante ce rezultă la ma de suprasolicitarea focarului Aploc -ZŞ--B--P [N/m2] [5.7.4.],
cazanele cu condensare şi de către de depunerile de praf, funingine, 2
staţiile de dedurizare a apei de alimen¬ în canalul de fum şi în coş; în care:
tare dacă acestea sunt dotate cu filtre
Tabel 5.7.1. Mărimi fizice pentru calculul preliminar al înălţimii coşului de
regenerabile.
fum.
Pentru factorul de mediu sol se vor lua
măsurile impuse de gestionarea com¬ hC »_SL Pa Pa-P9
bustibililor lichizi şi solizi în unele cazuri. ML
10
m
230
JKL
503,15
[kg/m3]
0,73
[kg/m3]
1,24
[kg/m3]
0,51
5.7.1. înălţimea şi secţiunea 12 200 473,15 0,78 1,24 0,46
coşului pentru evacuarea 15 180 453,15 0,82 1,24 0,42
gazelor de ardere. 20 170 443,15 0,84 1,24 0,40
25 160 433,15 0,86 1,24 0,38
Coşul pentru evacuarea gazelor de 30 150 423,15 0,87 1,24 0,37
ardere, trebuie să îndeplinească două
Tabel 5.7.2. Volume teoretice specifice de gaze de ardere şi aer
condiţii: prima să asigure prin tiraj na¬
tural sau forţat evacuarea gazelor de
Combustibil v„ V a
[Nm3/kg], [NnrvVNm3] [Nm3/kg],˙Nm3/Nm3] [kJ/kg]
ardere în atmosferă şi a doua să asigu¬
re dispersia poluanţilor în atmosferă Solid, 1,01 0,89 1,4-2,0 8700
până la limită de protecţie cerută de le¬ în (kg) H, + 0,5 H +1,65 13000
4180 4180
gislaţia pentru protecţia mediului.
în conformitate cu prevederile art.9.70 Lichid, CLU 0,85 1,11 1,15-1,25 40350
din normativul 113, înălţimea coşului ce în (kg) H.+2 H. 41800
asigură evacuarea gazelor de ardere în 4180 4180
atmosferă se determină printr-un calcul
Gaze naturale, 1,05-1,20 49900
specific gazodinamic şi de dispersie a 0,875 0,725
în (Nm3) H. + 1, 14 35800*
poluanţilor conţinuţi în gazele de ardere 4180
4180
avându-se în vedere următoarele:
a. necesităţile funcţionale ale cazanelor;
GPL, 1,09 H. 1,05-1,20 45150
b. conţinutul de poluanţi al gazelor de ar¬
în (Nm3) H. - 0, 25 + 0,25 115000*
dere; 4180 4180
c. parametrii meteorologici locali -
*) - valori exprimate în kJ/Nm3.
viteza şi direcţia vânturilor dominan-
§ rezistenţă locală, care

- coeficient de traiectorii ascendente semnul vo - viteza de evacuare a gazelor de ar¬
pentru curbe la 90° are valori cu¬ minus. dere în coş, în [m/s]. Valorile se
prinse între 0,5 şi 0,15 funcţie de B - presiunea atmosferică, [mmHg]; pot lua din fig. 5.7. 1., în funcţie de
raportul raza de curbură /diametru Aria secţiunii coşului se obţine cu înălţimea coţului de fum
şi 3,1 pentru dispozitive de refulare relaţia: Bh - consumul orar de combustibil, în
cu jet vertical. Pentru alte valori se 1/ [kg/s]; [Nm3/s]
vor consulta tabelele specifice pre¬ 4,-r* [m2] [5.7.6.] Vgt ' Kt v°lume teoretice specifice de
'
zentate în volumul V. K gaze şi respectiv de aer ne¬

Autotirajul pe canalele de fum Apgeom cesar arderii, exprimate în
se calculează cu relaţia: K-[v* + (a-1)-K,]-Bh [Nm3/s] Nm3/kg sau Nm3/Nm3, dedu¬
B [5.7.8.] se cu relaţiile lui Rosin şi
AP˙ = hgeom '9-{pa -Pj' 760 sau pentru condiţii de funcţionare: Fehling (tabel 5.7.2.).
Vgri - reprezintă volumul de gaze de ar¬
[N/m2] [5.7.5.] 1/gri = Vgr —
T
[m3/s] [5.7.9.] dere în condiţii de funcţionare
în care: luând în considerare corecţia da¬
hgeom - reprezintă înălţimea canalului în care: torată raportului dintre tempera¬
de fum între cota secţiunii de o - coeficient de exces de aer, cu tura medie T a gazelor de ardere
intrare a gazelor şi cea de ieşi¬ valori funcţie de combustibilul utili¬ şi cea în condiţii fizice normale,
re. Pe traiectorii descendente zat date în tabelul 5.7.2. TN exprimate în K.
tirajul are semnul plus, iar pe Pentru calcule rapide pot fi utilizate
Tabel 5.7.3 Factori de emisie, , după AP42, pentru centrale termice. diagramele de la paragraful 5.6. sau
ex diagramele date de către unele socie¬
Poluant Combustibil lichid, [kg/m3] GN GPL, [kq/m3] tăţi specializate în producţia de coşuri
Uşor Motorină Păcură [kg/106m3N] Butan* Propan* pentru evacuarea gazelor de ardere.
SO2 17 S 17 S 19 S 9,6 0,005 S 0,005 S
CO 0,025 S 0,60 0,05 320 0,096 0,081 5.7.2. Evaluarea afluenţilor
NO2 4,8-r9, 6 1,50 12,60 1600 0,12 0,11 gazoşi emişi şi a concentraţiilor
Obs. S - reprezintă conţinutul de sulf de poluanţi la emisie.
* - factorul de emisie se înmulţeşte cu raportul densităţilor în stare gazoasă,
respectiv în stare lichidă: Urmare a arderii combustibililor fosili
în focarele cazanelor din centralele ter¬
og = 2,55/0,525 = 4,857.
/CT, mice, sunt evacuate în atmosferă o se¬
rie de gaze, a căror încărcare poluantă
Tabel 5.7.4.- Concentraţii admisibile la emisie şi imisie, [mg/Nm3]
este importantă.
Combustibil Nivel de Pulberi CO SOx NOx
protecţie
Evaluarea concentraţiilor de poluanţi
conţinuţi în gazele de ardere, se face
Lichid Alertă 35 119 1190 315
diferit în funcţie de faza de evaluare a
EMISIE Intervenţie 50 170 1700 450
impactului asupra mediului.
Ord.462 Gazos Alertă M. 70 24,5 245
Intervenţie
Pentru faza de acord de mediu, eva¬
5 100 35 350
INTERVENŢIE luarea se face pe cale teoretică având
IMISIE 0,50 6 0,75 0,30
la bază date experimentale referitoare
STAS 12574 ALERTA (24h) 0,35 4,20 0,525 0,21
la factorii de emisie. în acest scop pot
fi utilizate rezultatele agrementelor teh¬
hc[m]
nice sau norme elaborate de alte co¬
100 -
munităţi,cum este norma SUA codifica¬
ta AP42, acceptată de către autoritatea
90 -
de mediu din România.
Pentru faza de autorizaţie de mediu,
80 -
evaluarea se face pe baza măsurărilor
efectuate la centrala termică şi în zone¬
70 -
le adiacente, determinând concentraţii¬
le la emisie (la coş), urmând ca pe cale
60 -
analitică sau prin măsurări să se stabi¬
lească concentraţiile la imisie (în zonele
50 -
adiacente denumite zone protejate).
Analiza ecologică pentru ambele fa¬
40 - ze, impune determinarea concentraţiilor
la emisie şi imisie, urmând ca acestea
30 - viteza să fie comparate cu pragurile de alertă
recomandată v0 deduse din normele în vigoare. în con¬
20 - formitate cu legislaţia de mediu în vi¬
goare sunt definite două limite pentru
10 - concentraţiile de poluanţi la emisie şi
imisie: prag de intervenţie şi prag de
T T T T T T T
alertă. Primul este normat şi cel de al
doilea reprezintă 70% din pragul de
1 2 3 4 5 6 7 8 v0[m/s]
intervenţie. Pragul de alerta este limita
.
Fig. 5.7.1 Viteza de evacuare a gazelor până la care emisiile şi imisiile în
atmosfera pot fi acceptate de către lui lichid uşor este cuprinsă în¬ au la baza: vântul, gradientul vertical de
autoritatea de mediu. tre 900 şi 935 kg/m3. temperatura, turbulenţa atmosferică,
în acest context, prin proiectarea date suplimentare pot fi găsite la pa¬ umiditatea, precipitaţiile, norii şi feno¬
ecologică se impun soluţii tehnice care ragraful 5.5.1.2. menele macrometeorologice.
să răspundă următoarelor exigenţe: • concentraţii la emisie: Efluenţii gazoşi evacuaţi prin coşurile
a. cazanele utilizate să dispună de M centralelor termice sunt dispersaţi pe
6
agrementări tehnice însoţite de bule¬ Cx = 10 [mg/m3] [5.7.13.] suprafeţe mai mari sau mai mici, func¬
tinele de analiză, care să conţină: ţie de factori geometrici, dinamici şi ter¬
•concentraţiile la emisie pentru CO, Valorile obţinute cu relaţia 5.7.13. vor mici, concentraţiile locale ale poluanţi¬
CO2, NO*, SOx şi pulberi; şi care să fi comparate cu valorile corespunzătoa¬ lor fiind diferite dacă sursa este joasă
se situeze sub pragul de alertă de¬ re ale pragului de alertă din tabelul sau înaltă.
dus din Ord. 462/93 al MAPPM; 5.7.4. care sunt conforme cu prevede¬ înălţimea coşului de fum trebuie să
•randamentul termic, temperatura rile Ord.462 şi Ord.756 ale MMDD., satisfacă condiţia: concentraţiile po¬
gazelor de ardere şi pierderile de existând obligaţia situării sub acest luante la imisie să se situeze sub limita
sarcină pe circuitul gazelor de ar¬ prag a concentraţiilor tuturor poluanţi¬ pragului de alertă, contrar se majorează
dere în cazan; lor. Contrar se schimbă combustibilul, înălţimea până ce această condiţie este
b. coşurile de fum vor trebui să satisfa¬ cazanul sau se va introduce un sistem îndeplinită.
că cerinţele următoare: de depoluare. Dată fiind complexitatea corelării fac¬
•înălţimea şi secţiunea coşului să fie torilor geometrici cu cei meteorologici,
stabilite pentru a satisface condiţii¬ 5.7.3. Evaluarea concentraţiilor modelele de calcul cunoscute, utilizea¬
le de tiraj, supraînălţare minimă a de poluanţi la imisie. ză noţiunea de clase de stabilitate, ob¬
jetului şi dispersie corespunzătoare ţinute prin compararea gradientului de
obţinerii unor concentraţii poluante Dispersia efluenţilor gazoşi în atmos¬ temperatura etalon (gradient adiabatic
la sol, aflate sub pragul de alertă feră are drept scop diminuarea concen¬ cu valori cuprinse între 0,6-1 °C/100 m
dedus din STAS 12574/83, prin re¬ traţiilor la imisie până la limita pragului altitudine. Pentru detalii privind modele¬
ducerea valorii indicate în standard de alerta dedus din STAS 12574 - vezi le de calcul se va consulta cursul „In¬
cu 30%; tabelul 5.7.4. în aceste condiţii se apre¬ stalaţii de ventilare industrială”, Cap.
•prevederea punctelor de prelevare ciază că zonele protejate nu sunt afec¬ IV., Ed. U.T.C.B. 2000.
a probelor pentru analiza compo¬ tate de poluanţii emişi de către centra¬ Estimarea concentraţiilor de substan¬
nentelor poluante; lele termice. ţe poluante din atmosfera liberă prove¬
•prevederea de dispozitive de eva¬ Până în prezent, rolul factorilor mete¬ nite de la sursele joase se efectuează
cuare cu jet vertical, soluţie care orologici în reducerea poluării atmosfe¬ luând în considerare următoarele ipote¬
facilitează supraînălţarea şi disper¬ rei, rămâne important, ei intervenind ze simplificatoare:
sia jetului de efluent gazos. Orice decisiv în procesul de autopurificare •clădirile sunt paralelipipedice şi orien¬
altă soluţie fiind în dezacord cu ce¬ prin dispersia şi diluţia poluanţilor, ce tate cu latura mare perpendicular pe
rinţele de dispersie a poluanţilor.
•prevederea posibilităţii de curăţire y
şi colectare a depunerilor de pul¬
beri pe suprafeţele interioare, pre¬ vh
cum şi colectarea şi golirea con¬ 1
densului, care în multe cazuri poate
fi acid, trebuind să fie neutralizat V0 ‘˙emisie
înainte de a fi evacuat la canalizare.
• consum orar de combustibil:
E
<f>cz Bloc I 1
sau sz
[kg/s] sau [mj˙/s] o
*lH. *7", [5.7.10.] Bloc 2
în care: x
<t>CT (0CZ) - sarcina termică a centralei
termice sau a cazanului,
exprimată în kW;
y
77 - randamentul global al instalaţiei;
Hj - puterea calorică inferioară a com¬
bustibilului, exprimată în kJ/kg sau Bloc 1 1
kJ/Nm3;
Bloc 2
•debitul masic de poluant emis: x
- cazul combustibilului lichid:
r
Mx = ex .A [kg/s] [5.7.11.]
> bs
O comb
- cazul combustibilului gazos: I
Mx=exBh [kg/s] [5.7.12.]

în care:
d
ex - combustibilul
factorul de emisie dependent
utilizat conform
de
ta¬
belului 5.7.3;
Fig. 5.7.2. Schema de calcul pentru surse joase.
Pcomb masa specifică a combustibilu-
"
direcţia vântului; hc - înălţimea coşului pentru evacuarea punzătoare poziţiei punctului de

•intensitatea efluenţilor gazoşi este gazelor de ardere, calculată cu calcul.
considerată constantă în timp; relaţia [5.7.1]; 30 /
•influenţa mişcării perturbatoare a ae¬ Ah - supraînălţarea jetului de efluent A2 Mx m k '
xf
gazos care se calculează cu re¬
c = [mg/m3]
rului de la capetele clădirlor se negli¬
jează; laţia [5.7.25]; [5.7.23.]
•acoperişul clădirilor se consideră plat; bs - este distanţa de la sursă la latura unde:
•în dispersia substanţelor evacuate de adăpostită de vânt a clădirii, în [m]; Mx - debitul de poluant evacuat de
surse se iau în considerare doar influ¬ hd - înălţimea clădirii, în [m]; sursă în mg/s;
enţa vântului şi a temperaturii; d- distanţa măsurată pe direcţia vântu¬ m - coeficient ce depinde de poziţia
Cazurile întâlnite în practica de pro¬ lui între 2 clădiri, în [m], funcţie de sursei în raport cu clădirea (v. fig.
iectare se referă la surse joase sau la care se obţine clasificarea clădirilor: 5.7.3.)
surse înalte, diferenţierea celor două ti¬ - clădiri izolate: k - coeficient de corecţie ce depinde
puri de surse, se poate face funcţie de d> 10-hd- clădiri înguste, [5.7.16.] de înălţimea sursei în raport cu zo¬
înălţimea efectivă a sursei "hgf" utilizând d> 8 hd - clădiri late. na de circulaţie şi se determină din
relaţiile următoare: - clădiri paralele: fig. 5.7.4., în care:
Pentru stabilirea modelului de calcul d < 10-hd - clădiri înguste, "ft,
funcţie de tipul sursei se utilizează rela¬ d < 8-hd - clădiri late. *
",„-ftc,
ţiile de mai jos:
- sursă joasă - hef < Hjjm [m] [5.7.14.] 5.7.3.1. Evaluarea concentrapilor la vh - viteza vântului la înălţimea efectivă
- sursă înaltă - hgf = hc + Ah [m]. imisie pentru surse joase a sursei calculată cu relaţia 5.7.20.
în care H. reprezintă înălţimea limită înălţimea efectivă a sursei se va cal¬ L - lungimea clădirii măsurată pe direc¬
funcţie de care sursa de poluare poate cula cu relaţia: ţia perpendiculară pe direcţia vân¬
fi joasă sau înaltă, aceasta putând fi tului (v. fig. 5.7.1).
hef =hc+Ah [m] [5.7.18.]
calculată cu relaţiile: Pentru constante se iau valorile:
- clădire izolată: unde: A1 = 2,6 , A2 = 55,
= 0,36 bs +1,7 hd [5.7.15.]
Ah - reprezintă supraînălţarea jetului X1 = 1,4-L + x şi = 1,4-L + x,
X2
evacuat de sursă dedusă cu rela¬ în care x, y - reprezintă abscisa, res¬
- clădire izolată îngustă: ţia 5.7.19.: pectiv ordonata punctului de calcul.
0,25
=°’36- bs+ 2,5- hc- S.7.3.2. Evaluarea concentraţiilor la
Ah = 1,8 Dg [m] [5.7.19.]
- clădiri paralele: imisie pentru surse joase sau înalte
Concentraţia de substanţe evacuate
Hlm=0,36-(bs+d) + hci- în care: de sursele punctiforme înalte, la orice
în care: Do - diametrul interior al sursei de eva¬ nivel al solului se poate calcula în ur¬
cuare sau diametrul echivalent ge¬ mătoarele ipoteze:
1
m ometric, în [m]; - estimarea concentraţiei se face în re¬
1,0 vQ - viteza de evacuare în m/s; (con¬ gim staţionar;
form fig. 5.7. 1.); - sistemul de coordonate x,y,z are ori¬
0,8
Tg - temperatura exterioară stabilită ginea în planul de la nivelul solului în
0,6 conform STAS 6648/2 pentru luna dreptul sursei.
cea mai caldă a anului în K; Calculul concentraţiei într-un punct
0,4
To - temperatura de evacuare în K. oarecare de coordonate (x,y,z) se face
0,2 Viteza vântului vh , calculată cu rela¬ cu relaţia:
ţia de mai jos:
Mx
2 6 10 14 b
hcl vh = v,o .a
10
[m/s] [5.7.20] 2n oy oz v„h
e
Fig. 5.7.3. Coeficientul m pentru

surse punctiforme joase. corespunzător înălţimii constructive a
el * l «, '+ el
sursei de poluare h , cu a = 0,21+0,41
pentru zone urbane şi platforme
K industriale.
Calculul concentraţiei de substanţe [5.7.24.]
0,8 evacuate de o sursă de poluare puncti¬ în care:
formă joasă, clădiri paralele, prima lată, Mx - debitul de substanţe nocive eva¬
cuate de sursa de poluare în mg/s;
0,6 într-un punct de coordonate (x,y), se
face cu relaţia: vh - viteza vântului la înălţimea efectivă
0,4 a sursei calculată cu relaţia 5.7.20.
C(x.y)=Cm+Cp [mg/m3] [5.7.21.]
h f - înălţimea efectivă a sursei deter¬
unde: minată cu relaţia 5.7.18. unde Ah
0,2
Cm - reprezintă concentraţia medie ca¬ se calculează cu relaţia:
racteristică tuturor punctelor din Ah =
avalul clădirii.
0,2 0,4 0,6 0,8
(H, A1 • Mx m k [mg/m3] [5.7.22.] = A 1, 5D0 — + 0, 997 • 10'2D!0 (eo - 0e)
vh
Fig. 5.7.4. Valoarea coeficientului k. V <- ft*
Cp - concentraţia suplimentară cores- [m] [5.7.25.]
în care: 5.7.4. Exemplu de calculpentru 0, 875

A - coeficient funcţie de starea atmos¬ surse punctiforme joase şl înalte 4180
ferei care are valoarea: a. Surse punctiforme joase
0, 875
1 - pentru atmosferă neutră, Se consideră o centrală termică cu o = 7,49 m3/m3,
1,1... 1,2 - condiţii de instabilitate, putere termică = 1500 kW, utili¬ 4180
<t>CT
0,8...0,9 - pentru condiţii de stabilitate.
D0 - diametrul secţiunii coţului determinat
zând combustibil gazos, H = 35800
kJ/Nm3, amplasată într-o clădire cu -
Vm a-V. -1,1-7,49-
prin calcul conform STAS 3417; înălţimea hcl = 20m, cu lăţimea bcf = 15 = 8,24 m3/m3,
v0 - viteza gazelor de ardere în secţiu¬ m, pentru care se calculează înălţimea •Debitul total de gaze de ardere
nea coşului de fum (v. fig. 5.7.1.); şi secţiunea coşului şi să se verifice în¬ evacuat în atmosferă:
d0, 9 - temperatura gazelor şi respec¬ cadrarea în normele de emisie şi imisie.
tiv a aerului exprimate în °C; 1. Consumul de combustibil
z - înălţimea faţă de nivelul terenului la
care este amplasat punctul în care
*CT = [7,349 + (1.1-1) -7,49]-
se calculează concentraţia - în [m]. n",
150 + 273 0,552 mjj/s.
oy, oz - coeficienţi de difuziune pe 1500
= 0,044m˙/s.
0,044-
273
=
direcţiile y şi z - în [m]. 0, 95 • 35800
3. Evaluarea secţiunii şi înălţimii co¬
a = ay
/
—
1000 î + cy 1000 [m] 2. Debitul de gaze de ardere şi aerul
necesar arderii (vezi tabel 5.7.3.)
•Debitul de gaze de ardere
şului de fum
•Aria secţiunii coşului
A 0,725 A vr 0,552
= 0, 2208 m2
x H. + 1,14- " vo 2,5
az = ay + cz 1000 [m] 4180
2,5 m/s - viteza gazelor la ieşirea
1000
[5.7.26.]
0,725
35800 + 1,14 = 7,349 m3/m3 .
vo = din coş, conform fig. 5.7.1. pentru:
Constantele a, b şi c vor fi alese din 4180
h = ha+ 0, 5m = 20, 5m
tabelul 5.7.5. •Debitul de aer necesar arderii
Z||
Vh
Z[m] D E
vo|
C, F
Dp
B
A T-
N
X
Be [°C]
y
Fig. 5.7.5. Clase de stabilitate pentru surse înalte.
Tabel 5.7.5. Constante necesare calculului coeficienţilor de difuzie a , az .

Clasa de stabilitate a x<1000m x>1000m
atmosferei a b c a b c
Instabilitate foarte mare A °y 0,215 0,858 0 0,215 0,858 0
0,467 1,89 0,01 0,467 1,89 0
Instabilitate B °y 0J55 0,889 0 0,155 0,889 0
0,103 1,11 0 0,103 1,11 0
Instabilitate redusă C °y 0,105 0,903 0 0,105 0,903 0
0,066 0,915 0 0,066 0,915 0
Stabilitate neutră D °y 0,068 0,908 0 0,068 0,908 0
0,0315 0,822 0 0,0315 0,822 0
Stabilitate E °y 0,050 0,914 0 0,050 0,914 0
az 0,0232 0,745 0 0,148 0,15 -0,126
Stabilitate foarte mare F ay 0,034 0,908 0 0,034 0,908 0
az 0,0144 0,727 0 0,0312 0,306 -0,017
= 39,37 mg/N-m3 Cco = 0, 037 10~ 4 28, 16 =

°o = 140,8 -106
CNO, =106 = 106 = 1.07-10-4 mg/Nm3,
= 0,531 s 0,6m VST 0,7152
CN°; = 0,037 -10~4 140,8 =
•Tirajul natural al coşului
50 N/m2 = 196,86 mg/N-m3 . = 5,20- 10-4 mg/Nm3.
=
Compararea acestora cu valori nor¬ Rezultă că şi în acest caz concentra¬
mate. indicate în tabelul 5.7.4. arată o ţiile la imisie se încadrează în normele
h v2
= A— •—
Pg = bună încadrare a rezultatelor. de poluare la imisia poluanţilor.
D0 2 5. Evaluarea concetraţiilor la imisie Pentru aplicaţii mai riguroase se im¬
____
20,5 - 2, 52 pentru x>1000 m şi clasa de pune utilizarea de coduri de calcul ca¬
= 0,040- 0,84 =
stabilitate D cu atmosferă neutră pabile să modeleze corect parametrii
2-0,6
(x=1200 m). climatici şi geometrici şi să ia în consi¬
= 3,59 N/m2 Coeficinţii de difuzie pe direcţiile y şi derare toate stările climatice date de
2,52 z se calculează cu relaţiile 5.7.26., în clasele de stabilitate.
v2 0,84 care constantele ay, by şi c se iau din Valorile obţinute trebuie să se situeze
tabelul 5.7.5 pentru x<1000m şi clasa sub pragul de alertă indicat în tabelul
= 9, 188 N/m2. de stabilitate D. 5.7.4. Comparând cele două categorii de
B valori se constată o bună încadrare în
APgeon, = V™ '
» (*>. Pg)
‘ " ' x V’” + prevederile Ord. 462 al MAPPM (MMDD).
760 oy = ay
7000
cy 1000 =
5.1. Surse joase
= 2,0-9,81 (1,24-0,84) =
0,908 •Se determină înălţimea limită H,.Iim
= 7,85 N/m2.
în care hgeom se admite a fi cu 2 m
0,0601 m
1000
+ 0 1000 =
funcţie de care sursa de poluare poate
fi joasă sau înaltă. Pentru clădirea luată
pe traiectorie descendentă: în calcul (v fig. 5.7.2.) avem:
= 80,24 m.
H = 1,2 [50 + 3,59 + 9,188 + 7,65] = A
Hlim = 0,36 (bs + d) + hd =
x = 0,36- (7,5 + 20) + 20 = 29, 9 m.

= 84,75 N/m2. oz = az - + cz -1000 =
•înălţimea coşului 1000 •Se determină supraînălţarea jetului
H 84,75 Ah cu relaţia 5.7.19, care pentru surse
hc = B 9,81-0,4 1200
0,822 joase va avea valoarea:
9-{pa-Pg)- 760 0, 03 15 LTZZ.
1000
+ 0 1000 =
0.2
Ah = 1,8D0
= 21,6 m.
Valoarea respectă condiţia ca = 36,59 m. 0.2
2,5 423
aceasta să depăşească cu 0,5 m Concentraţia de noxe în punctul de = 1,8 -0,5- = 1,25 m
înălţimea clădirii. coordonate (xyz) se calculează cu rela¬ 2,31 { 302
4. Evaluarea concentraţiilor la emisie
şi încadrarea în normele de emisie
ţia 5.7.24.:
= V10 Af
•Evaluarea debitelor masice de po¬ c = exp
1 10 j
,yz
luanţi conţinuţi în gazele de ardere 2noy oz Vh 2 oy 0.2
\ (20,50
Evaluarea debitelor masice “M" se 2 = 2,31m/s.
va face cu expresia 5.7.12. luând în 10
considerare factorii de emisie din tabe¬
1
-—
z~he, exp
1
\Z-hcl
lul 5.7.3. 2 o 2\ •Se determină înălţimea efectivă a
sursei "hgf" cu relaţia:
Mso, = e Sh =M. 0,044 =
502
IQ6 Mx hsf = hc+Ah= 20,5 + 1,25 = 21,75 m
= 0,4224- 70-6 kg/s, 2n 80,24 -36,59- 2,68 Deoarece h f < Hljm sursa punctifor¬
1 0 mă este joasă, concentraţia poluantului
Mco˙oOBh~ 0,044 =
2 [80, 24
la imisie se face cu expresia:
= 14,08- 10-e kg/s,

Cxy =Cm+Cp,
1 10-50,407 valorile constantelor sunt cele din
- exp
<re˙Bh =
1-˙ = 2 36,59
1 10-43,2
expresiile 5.7.22. şi 5.7.23.
C AJAA.I
W,
= 70,4- 10~6 kg/s. =
v'-A '
•Evaluarea concentraţiilor la emisie 2 36,59
se va face cu relaţia 5.7.13. 2,6-1-0,38
=
Ms = 10 0,8448 -10 6
Mx -1-1,83-0,1 = 2,31-100-20
-2*- 4,94 -104
Cso2 = 106 6
0,7152
0,037 -10~4
= 5,51 -10-4M'x
ST =
Mx
= 1, 18 mg/N-m3 Pentru cei 3 poluanţi se obţin valorile m=f
. b\
— =
30
— = 7,5 fig. 5.7.3
28, 16 10~6
de mai jos: lhc, 20
Cco = 70s-˙o = 106 0,7152 Cs°; = 0,037 -10-4 -0,8448 =
m= 1
gr
= 0,0314- 10-4 mg/Nm3,
ft, -ft, 21,75-20 Vr -a-V" -1,1 -7,49- H

29, 9-20
hc =
e
Htm - hd = 8,24 m3/m3.
— = 0,176 -* k = 0,9
• Debitul total de gaze de ardere 760
evacuat în atmosferă 704,86
9,9 = 35, 78 m
9,81 0,40
(vezi fig. 5.7.4.)
1/W =\v
L3f +
la - l)v l
/ arJ
• flh — =
Se adoptă o înălţime mai mare decât
( 30y2 ' \ Ţ
A2 M m k \ Tf cea necesară acoperirii tirajului,
C =
v„ K = [7, 379 + (7,7-7) -7,49] •
he-hd+0,5-
750 + 273 43,2 + 0,5 43, 7 m.
0,088 = =
55 M’x -1-0,9 e 273 4. Evaluarea concentraţiilor la emisie
23, 1 X\ = 1, 104 m3/s. şi încadrarea în normele de emisie
30y 2 3. Evaluarea secţiunii şi înălţimii Supraînălţarea jetului „Ah"
55-1-0,9 x* coşului de fum
Mx-e[ =
23, 1 X\ • Caracteristicile geometrice ale 1,5 D —+
coşului de fum
V 1,104 Ah = A +0, 997 10-! -
A — = 0,1788 m2,
2,286
M'm- 1 vo 5
7'K-«e)
K Vn
5.2. Surse înalte DCOS = 2˙-
JT
Se consideră o clădire cu regim de 1,5-0,55-2,68 +
0, 2208
înălţime P+15: = 0,531 = 0,6 m.
V JZ = A +0,997 -10~2 0,552
hcl = 16 x 2,70 = 43,2 m,
având dimensiunile: •Tirajul natural al coşului ——— (750 - 32)1
L = 50 m, bgf = 20 m, 50 N/m2 2, 686 1
Apcz =
centrala termică având o putere
termică de 3000 kW, restul parametrilor A{l, 538 + 0, 664) = 2, 202 A
Ap — =
r Un = =
d 2 P9
•
climatici şi termici rămân aceeaşi ca la
pct. 5.1. I \0-2
43, 7 5 2
1. Consumul de combustibil = 0, 040 • 0,87 =34,56 N/m2. v» =
2 0,5 10
ÎOL 3000
A = 0,035 + 0,040 0.2
H. 0, 95 35800
17
ha = hci + 0’5 m = -2-m°
70
= 2,68 m.
= 0,088 m3/s. = 43,2 + 0,5 = 43,7 m.
2. Debitul de gaze de ardere şi aerul v2 52
necesar arderii - pentru atmosferă neutră:
•debitul de gaze de ardere Ah = 2,202 (A = 1)
= 38,06 N/m2. - pentru condiţii de instabilitate:
V*~
0,725 •
4180
0,725
H. +1,14 =
Ap = h
760
B Ah = (1, U1,2)-2,202 (A 1,2)
- pentru condiţii de stabilitate:
-
35800 + 1,14 = Ah = (0,8+0,9)-2,202 (A = 0,9)
4180 = 2,0-9,81 (1,24 - 0,87) =
Considerând h f = hc + Ah [m]
= 7,35 m2 /mg; = 7,26 N/m2. se calculează ft f:
•Debitul de aer necesar arderii H = 50 + 34,56 + 38,06 + 7,26 = - pentru atmosferă neutră:
= 129,88 N/m2
K-
0, 875 '
H, =
0,875
35800 = • înălţimea necesara a coşului de hsi =43,7 + 2, 202 = 45, 9 m.
4180 4180 fum pentru satisfacerea tirajului - pentru condiţii de instabilitate:
= 7,49 m˙/mjj;
w \ ZA -
BP
•
r>-
m
mm
Fig. 5.7.6. Experiment privind difuzia cu hc=100 mm. Fig. 5.7.7. Experiment privind difuzia cu hc=50 mm.
5. Evaluarea concentraţiilor la imisie

=(1,1 + 1,2) -2,202 + hc =
pentru x > 1000 m şi clasa de sta¬ CN°; = 0,188 -10~4 -140,8 =
= 43,7 + (0, 9 2, 202 ) = 46, 34 m bilitate D cu atmosferă neutră = 26,47-1Ct4 mg/N-m3.

(x = 1200 m). Rezultă că şi în acest caz concentra¬
- pentru condiţii de stabilitate: ţiile la imisie se încadrează în normele
oy = ay + Cy • 1000 = de poluare la imisia poluanţilor.
hef =(0,8 + 0,9)- 2,202 + hc = 1000 Pentru aplicaţii mai riguroase se im¬
= 43,7 + (0, 9 2, 202) = 45, 68 m. 0,908
pune utilizarea de coduri de calcul ca¬
Deci pentru toate clasele de stabilita¬

0,068 11200
1000
+0 1000 =
pabile sa modeleze corect parametrii
climatici şi geometrici şi să ia în consi¬
te este îndeplinită condiţia h ( < Hljm, derare toate stările climatice date de
ceea ce permite utilizarea modelului de = 80,24 m, clasele de stabilitate.
calcul cu relaţia 5.7.24. A Pot fi efectuate studii experimentale fo¬
x
•Evaluarea debitelor masice de po¬ az = a \ - +c -1000 = losind modelarea hidraulică compatibilă cu
luanţi conţinuţi în gazele de ardere lu¬ * 1000 cercetările în tunele aerodinamice.
ând în considerare factorii de emisie în¬ 0,822
Un studiu experimental de difuziune
cadraţi în tabelul 5.7.2.
0,0315\1™° + 0 - 1000 =
a poluanţilor proveniţi de la o centrală
termică amplasată în localitatea Greno¬
1000
MSoreso/B> = =
= 36,59 m,
ble, care a urmărit determinarea înălţi¬
mii optime a coşului pentru satisface¬
= 0,8449- 10~6 kg/s, rea condiţiilor de dispersie în condiţiile
atmosferei adiabatice pe o machetă la
MC0=ecoBh= — -0,088 =
Q?n
C =
Mx el scara 1:1000 în condiţiile următoare:
2no oz vh •înălţimea coşului a avut 4 valori:
= 28, 16- 10-6 kg/s, 30, 50, 75, 100 m în natură;
•debitul efluentului gazos: valori
MNoreNO-Bh =
1˙-0,088 =
e e
menţinute constant pentru toate
experimentele (în natura 117m/s, în
= 140,8- 10~6 kg/s. model 2,5 cm/s);
•Evaluarea concentraţiilor la emisie •viteza vântului utilizat în tunelul ae¬
se va face cu relaţia 5.7.13. rodinamic a fost de 5 cm/s până la
l(_˙
Mx 2\B0I24, 25 cm/s;
= 1°6
Ms°2 el
•viteza de injecţie în coşul de fum a
Cso
SO? V&
2n- 80, 24 -36,59 - 2,68
fost de 5 cm/s;
0,8448 10~6 Fotografiile efectuate pentru o înălţi¬
= 106 = 0,765 mg/N-m3, 1(10-50,407' 1110-43,2'
me de coş de 50 mm şi o viteză de
1, 104 36,59 evacuare de 5 cm/s, un raport:
2\ 36.59 ,
el e[
YJL. 1f1 şi h =100 mm,
Cco=1°6-˙ 9r
=
6
vo
şi raport:
= 106
28, 16 10~
= 25,5 mg/N-m3, Mx -1- (0,0618 + 0,311) =
1,104 4, 94 10 4 — = 1,14
= 0, 188 10'4 Mx Vo
C =106- °2 sunt prezentate în fig. 5.7.6. şi 5.7.7.
N°2 y Pentru cei 3 poluanţi se obţin valorile
9
de mai jos:
6 140,8 -10~6
= 10 = 127,54 mg/N-m3.
1, 104 Cs°; = 0, 188 10~ 4 0, 8448 =
Compararea acestora cu valorile = 0.1588-10-4 mg/N-m3,

normate, indicate în tabelul 5.7.4. arată
o bună încadrare a rezultatelor.
Cco = 0, 188 IO'4 28, 16 =
= 5,29- 10-4 mg/N-m3,
tativă pentru restul încăperilor) se face termostat (valoare reglată) şi tempera-

5.8 Sisteme de reglare prin acţiunea termostatului de ambianţă tura aerului prescrisă de utilizator pe
automată pentru centrale asupra arzătorului (prin comenzi pornit- termostat (fig. 5.8.2).
termice. oprit) în funcţie de valoarea diferenţei • Funcţionarea unui preparator de
între temperatura aerului sesizată de apă caldă de consum cu acumulare, cu
5.8.1 Elemente generale: rol, SRA

principii, funcţii, metode de u m y
reglare automată. DRA EE -˙> SR (PR) -f>
(y)
Rolul reglării automate este menţine¬ r
rea automată (fără intervenţia omului) la
o valoare prescrisă (fixă sau variabilă Fig. 5.8.1 Reglarea automată a unui sistem: schema de principiu.
după program) a unei mărimi fizice (mă¬ SRA - sistem de reglare automată; DRA - dispozitiv de reglare automată; EE -
rime reglată), indiferent de variaţia el¬ element de execuţie; SR (PR) - sistem reglat (proces reglat); i - mărime de intrare
ementelor perturbatoare (perturbaţii). (mărime prescrisă); u - mărime de comandă; m - mărime de execuţie (mărime
în cele mai multe cazuri, sistemele de reglantă); y - mărime de ieşire (mărime reglată); r - cale de reacţie (măsurare).
reglare automată (SRA) realizează:
•măsurarea valorii mărimii reglate, — pş
•compararea acesteia cu valoarea
prescrisă şi
•acţiunea asupra unei mărimi reglante
Semnal de
comandă it '“j .Semnal de
(prin intermediul unui organ de re¬ r măsură
glare) pentru a elimina diferenţa con¬ cz p Si

Ir I
statată (fig. 5.8.1).
Rolul de reglare al unui SRA asupra razi Ae
unui sistem de încălzire (SÎ) nu poate fi p
0d Oci
©
îndeplinit decât în condiţiile în care SRA
este adecvat caracteristicilor SÎ, dacă SÎ m=ct.
cî
este corect dimensionat şi realizat (de
exemplu echilibrat hidraulic) şi dacă
î*
funcţionează în limitele prescrise. Fig. 5.8.2 Reglarea automată în circuit închis: reglarea temperaturii aerului
Principalele funcţii ale SRA utilizate interior prin acţiune (pomit-oprit) asupra arzătorului unui cazan de
pentru SÎ sunt: preparare a agentului termic de încălzire.
•reglarea (menţinerea automată a mărimii R - regulator; Si - detector de temperatură aer interior; CI - corp de încălzire;
reglate la o valoare prestabilită); CZ - cazan; Az - arzător (element de execuţie); 0; - temperatura aerului interior
•programarea (modificarea automată în (mărime reglată); FCI - flux termic emis de corpul de încălzire (mărime de re¬
funcţie de timp a valorii prescrise du¬ glare); P - pierderi de căldură către exterior (perturbatie); Ae - aporturi de căldură
pă un program prestabilit); din exterior (perturbaţie); A; - aporturi de căldură de la surse interioare (pertur-
•optimizarea (stabilirea automată a co¬ baţie),
0˙: temperatura agentului termic la intrarea în CI (mărime de comandă);
menzilor ce permit optimizarea unei m - debit de agent termic primar; PS - valoarea presetată a mărimii reglate.
mărimi - de exemplu consumul ener¬
getic, costul energiei consumate, etc.); ACC
•protecţia (blocarea sau oprirea auto¬ HS,0ACC
mată a instalaţiei sau a unei părţi a
acesteia, în caz de pericol); PACC
— PS
•semnalizarea (avertizarea automată la î
depăşirea limitelor impuse).
Metodele de reglare automată utiliza¬
Comanda
<0-l>
& 0ACC
p
te în SÎ sunt: SACC
1. Reglarea în circuit închis (sisteme PC Os
cu reacţie inversă sau „feed back
loop"). SRA măsoară variabila controla¬
nP
nP
0d=ct
*-
* -»
tă, o compară cu valoarea prescrisă şi
comandă acţiunea de corecţie asupra
mărimii reglante în funcţie de diferenţa AR
constatată. Sistemele în circuit închis ns, 0AR
sunt precise (deoarece ţin cont de influ¬
enţa perturbaţiilor) dar lente (reacţionea¬ Fig. 5.8.3 Reglarea automată în circuit închis: reglarea temperaturii apei
ză doar după ce perturbaţia şi-a făcut calde preparate într-un schimbător cu acumulare, prin acţiune (pomit-oprit)
efectul asupra mărimii reglate), putând asupra pompei de circulaţie a agentului termic primar.
conduce la o funcţionare instabilă. R - regulator; SACC - detector de temperatură apă caldă (imersat); PC - pompă
Exemple de sisteme de reglare auto¬ de circulaţie agent termic primar (element de execuţie); PACC - preparator apă
mată în circuit închis: caldă de consum cu acumulare; Os - flux termic emis de elementul încălzitor
•funcţionarea unei microcentrale de (mărime de reglare); ACC - apă caldă de consum; Ar - apă rece; 0ACC -
apartament cu termostat de ambianţă: temperatura ACC (mărimea reglată); 0AR - temperatura AR; 0d - temperatura
reglarea temperaturii aerului interior agentului termic încălzitor; P - pierderi de căldură; ms - debit de ACC; mP -
(dintr-o încăpere considerată reprezen- debit agent termic încălzitor; PS - valoarea presetată a mărimii reglate
termostat imersat (fig. 5.8.3): reglarea intrare fiind bine cunoscută (descrisă este cunoscut. SRA în circuit deschis au
temperaturii apei calde de consum din prin corelaţii prestabilite), SRA măsoară avantajul rapidităţii (reacţionează odată cu
acumulator se realizează prin acţiunea mărimea de intrare în proces pentru a apariţia perturbaţiei) şi al stabilităţii, dar
termostatului de imersie care compară stabili (poziţiona) mărimea de ieşire (mă¬ sunt insensibile la alte perturbaţii.
temperatura sesizată a apei menajere rimea de reglare), pe baza corelaţiei Exemple de sisteme de reglare auto¬
cu temperatura prescrisă de utilizator şi predeterminate dintre mărimea de intra¬ mată în circuit deschis:
comandă pornirea-oprirea pompei de re şi mărimea de ieşire, fără a se ţine •funcţionarea unui sistem de încălzire
agent termic primar (la aparatele cu ser¬ cont de mărimea reglată (sistemul nu cu centrală termică de clădire şi radia¬
pentină) sau a arzătorului preparatorului este sensibil la eroarea sa). Acest pro¬ toare, cu regulator funcţie de tempera¬
(la aparatele cu încălzire directă). cedeu se bazează pe posibilitatea pres¬ tura aerului exterior (fig. 5.8.4): reglarea
2. Reglarea în circuit deschis (sisteme tabilirii unor legi fizice care corelează temperaturii aerului interior se face prin:
cu reacţie înainte sau „feed forward mărimea perturbatoare cu mărimea de măsurarea temperaturii aerului exterior
loop'): este un caz particular al reglării reglare şi se aplică atunci când pertur- (considerată ca mărime de intrare, care
în circuit închis, la care legătura inversă baţiile sunt măsurabile, au efecte pre¬ reflectă mărimea pierderilor de căldură
(calea de reacţie) a fost suprimată: reac¬ ponderente asupra mărimii reglate, iar şi deci sarcina termică a sistemului de
ţia sistemul reglat la variaţia mărimii de efectul acestora asupra mărimii reglate încălzire), determinarea temperaturii ne¬
cesare a agentului termic de încălzire
(după o lege de reglare prestabilită- gra¬
T- 'i
Funcţie de
r reglare 0d=f(0e) fic de reglaj) şi acţiunea asupra organu¬
Semnal de
comandă Sh ‘
lui de comandă (termostat de cazan sau
vană de amestec) pentru obţinerea tem¬
peraturii dorite pentru agentul termic li¬
cz p
vrat corpurilor de încălzire. Variaţia tem¬
Sd peraturii agentului termic conduce la
Sz3 „
Po ? *Ae modificarea puterii emise de corpurile
m=ct. 0d-var.
© de încălzire, în corelare cu variaţia pier¬
derilor de căldură spre exterior (induse
Ocl
Ci--'* de variaţia temperaturii aerului exterior).
î* •Funcţionarea unui sistem de încălzi¬
re cu abur de joasă presiune: controlul
Fig. 5.8.4 Reglarea automată In circuit deschis: reglarea indirectă a căldurii livrate aerului interior prin măsu¬
temperaturii aerului interior, prin compensarea pierderilor de căldură rarea temperaturii aerului exterior
variabile, în funcţie de valoarea 6e, prin acţiune asupra arzătorului unui (considerată mărime de intrare), deter¬
cazan de preparare a agentului termic de încălzire. minarea timpului de funcţionare al arză¬
R - regulator; Se - detector de temperatură aer exterior; CI - corp de încălzire; torului generatorului de abur, pentru
CZ - cazan; Az - arzător (element de execuţie); 0e - temperatura aerului exterior menţinerea presiunii (mărimea reglantă)
(mărime de intrare); 0i - temperatura aerului interior (mărime reglată); Oci - flux la valoarea necesară (fig. 5.8.5).
termic emis de corpul de încălzire (mărime de reglare); P - pierderi de căldură 3. Reglarea combinată: este repre¬
către exterior (perturbaţie); Ae - aporturi de căldură din exterior (perturbaţie); zentată prin sistemele de reglare auto¬
Ai - aporturi de căldură de la surse interioare (perturbaţie); 0d - temperatura mată care combină metoda de reglare
agentului termic la intrarea în CI (mărime de comandă); m - debit de agent în circuit deschis (eventual integrând şi
termic încălzitor; f - funcţie de reglare; Sd - detector de temperatură agent alte corelaţii - legi de reglare - pentru
termic; R - regulator; Po - pompă de circulaţie. mai multe mărimi de intrare, de exemplu
efectul vântului şi al radiaţiei solare, ală¬
turi de influenţa temperaturii aerului ex¬
ab. terior), cu reglarea în circuit închis: ast¬
..... o
cd.
fel, regulatorul sistemului include şi legi
fizice care exprimă influenţa mărimii de
Se intrare asupra mărimii reglate: regulato¬
; 0e P=f(9*) rul primeşte deci în acest caz şi infor¬
r
[-r~ i ! A
maţia asupra valorii mărimii reglate,
Ps
care este introdusă în calculul de deter¬
R rriab. minare a mărimii de reglare. Se obţin
Semnal de
astfel rezultate bune pentru cazurile în
comandă Tf care sistemul reglat este supus la per¬
CZ
turbaţii importante datorate mai multor
-4" mărimi de intrare (cu acţiune cunoscu¬
L {°r
tă), şi pentru care timpii de întârziere
sunt mari. Un exemplu de sistem de re¬
Az
glare automată combinat îl reprezintă
Fig. 5.8.5 Reglarea automată în circuit deschis: reglarea indirectă a funcţionarea unui sistem de încălzire cu
temperaturii aerului interior, prin menţinerea presiunii aburului produs de centrală termică de clădire cu regulator
cazan la valoarea necesară, funcţie de 6e, prin acţiune asupra arzătorului funcţie de exterior şi cu corecţie pentru
cazanului. temperatura aerului interior (fig. 5.8.6):
CZ - cazan abur; Az - arzător (element de execuţie); R - regulator; Se - detector
reglarea temperaturii aerului interior se
de temperatură aer exterior; CI - corp de încălzire; Ps - detector presiune abur;
face prin măsurarea temperaturii aerului
ab - conductă abur; cd - conducta colectoare condens; mab - debit de abur;
exterior (considerată ca mărime de in¬
tf - timp funcţionare arzător; p - funcţie de reglare.
trare) şi a temperaturii aerului interior
(mărime de corecţie), determinarea gulatoare mai complexe şi invers (vezi 5.S.2.2 Organele de detecţie (traduc-
temperaturii necesare a agentului termic tab. 5.8.1). Alegerea diferitelor regulatoarele) sunt elementele prin care se re-
de încălzire (după o lege de reglare toare progresive depinde de gradul de alizează achiziţia de informaţii (mărimi fi-
prestabilită) şi acţiunea asupra organului dificultate al circuitului de reglare. zice măsurate cu ajutorul detectoarelor
de comandă (termostat cazan sau vană
de amestec) care acţionează asupra PS
mărimii de reglare (temperatura agentu¬ 6e
lui termic la intrarea în corpurile de în¬ Sec| v
|1 F"
Funcţie
Tegîare
de
0d=f(0e,0i)
călzire), pentru obţinerea temperaturii
R
prescrise a aerului interior. în multe ca¬
zuri regulatorul are inclus şi un algoritm
de autoadaptare, prin care, după câteva cz î j, p I
Si
zile de funcţionare, stabileşte cea mai J
potrivită curbă de reglare pentru menţi¬ căzu Ae
nerea mărimii reglate la valoarea pres¬ Po
; sd
O
©
crisă (regulator autoadaptativ).
Un alt exemplu (fig. 5.8.7) se referă tot
® 5
0d=var. cî˙
la funcţionarea unui sistem de încălzire
cu centrală termică de clădire cu regula¬
m=ct.
;0_ î*
tor funcţie de exterior (şi care determină Fig. 5.8.6 Reglarea automată combinată: reglarea temperaturii aerului
valoarea necesară a temperaturii agen¬ interior, prin compensarea pierderilor de căldură (P) variabile, în funcţie de
tului termic la intrarea în corpurile de valoarea 8e, prin acţiune asupra arzătorului unui cazan de preparare a
încălzire), peste care este „suprapus" un agentului termic de încălzire, cu compensare de rezultat prin sonda de
alt sistem de reglare (în circuit închis) cu temperatură a aerului interior.
acţiune locală, reprezentat de robinetele CZ - cazan; Az - arzător (element de execuţie); CI - corp de încălzire; R - regu¬
de reglare termostatice amplasate pe lator; Se - detector de temperatură aer exterior; Si - detector de temperatura
fiecare corp de încălzire: aceste regula¬ aer interior; Sd - detector de temperatura agent termic; 0e - temperatura aerului
toare locale au rolul de a recupera apor¬ exterior (mărime de intrare); Oi - temperatura aerului interior (mărime reglată); 0d
turile gratuite de căldură (din însorire sau - temperatura agentului termic la intrarea în CI (mărime de comandă); 4>ci - flux
din aporturi de la surse interne) şi de termic emis de corpul de încălzire (mărime de reglare); P - pierderi de căldură
asemenea de a realiza o reglare dife¬ către exterior (perturbaţie); Ae - aporturi de căldură din exterior (perturbaţie); Ai
renţiată între încăperi. - aporturi de căldură de la surse interioare (perturbaţie); m - debit de agent
termic încălzitor; f - funcţie de reglare; Po - pompă de circulaţie.
5.8.2 Elemente componente ale
unui SRA: regulatoare,
Se
traductoare, organe de reglare 0e_ Funcţie de
(vane, servomotoare, robinete reglare 0d=f(0e)
termostatice). x
R
Principalele echipamente care com¬

pun un SRA sunt: regulatoarele, organe¬
CZ
r î p (00
le de detecţie, organele de acţionare T5ZJ
Po A Sd >Ae :Si PS
(reglare).
5.8.2.1Regulatoarele (controllerele) sunt I —a,R„r r*--*!
echipamentele care prelucrează informaţia 0d=var. TlA ' !Rt.
primită de la detectoare, compară valorile
m=ct. Cîj ®Ci
î Ai
măsurate cu valorile presetate, calculează, —
-j o
amplifică şi emit semnalul de comandă
către organul de reglare. Fig. 5.8.7 Reglarea automată centrală în circuit deschis, combinată cu
Regulatoarele pot fi clasificate: reglarea locală în circuit închis: reglarea temperaturii aerului interior, prin
•după natura mărimii reglate ( tempera¬ compensarea pierderilor de căldură (P) variabile, în funcţie de valoarea 0e,
tură, presiune, umiditate, etc.), prin acţiune asupra arzătorului unui cazan de preparare a agentului termic
•după natura ordinului de comandă de încălzire.
(regulatoare cu acţiune discontinuă - CZ - cazan; Az - arzător (element de execuţie); CI - corp de încălzire; R - regulator
bipoziţionale, multipoziţionale, crono- cazan; Rt - regulator termostatic; Si - detector de temperatură aer interior; Se - de¬
proporţionale, regulatoare cu acţiune tector de temperatură aer exterior; Sd - detector de temperatură agent termic du¬
continuă - progresive, proporţionale, cere; 0e - temperatura aerului exterior (mărime de intrare); 0i - temperatura aerului
integrale, proporţional-integrale, pro- interior (mărime reglată); 0d - temperatura agentului termic la intrarea în CI (mărime
porţional-integral-derivative) sau de comandă); <t>ci - flux termic emis de corpul de încălzire (mărime de reglare); P
» după natura energiei utilizate (regula¬ - pierderi de căldură către exterior (perturbaţie); Ae - aporturi de căldură din exterior
toare cu energie auxiliară, regulatoare (perturbaţie); Ai - aporturi de căldură de la surse interioare (perturbaţie); m - debit
fără energie auxiliară). de agent termic încălzitor; f - funcţie de reglare; Po - pompă de circulaţie._
Fiecare tip de regulator (respectiv Tabelul 5.8.1 Alegerea modului de reglare în funcţie de reglabilitatea sistemului.
mod de reglare) are avantaje şi dezav¬ Reglabilitatea sistemului Bună Satisfăcătoare Slabă
antaje, utilizarea unuia dintre acestea Gradul de dificultate X<0,2 1= 0,2-0. 3 >>0.3
depinzând de caracteristicile proceselor Moduri de reglare 2Tr. P. PIP PI. PIP PIP, P-PI
(sistemelor) reglate. în general, siste¬ 2TR - regulator bipoziţional; P - regulator cu acţiune proporţională; PI - regulator de acţiune
proporţional-integrală; PID - regulator de acţiune proporţională-integrală-derivativă
mele cu reglabilitate slabă necesită re-
sau parametri introduşi de utilizator) şi • Vanele (robinetele) de reglare sunt - reglarea mixtă (combinaţie între cele
transmisia acestora către regulatoare. elemente de acţionare asupra mărimii două metode).
Traductoarele sunt dispozitive care au de reglare (debitul sau temperatura flui¬ Pentru alegerea vanei de reglare tre¬
rolul de a stabili o corespondenţă între dului) (fig. 5.8.8). buie să se ţină cont de caracteristicile
mărimea de măsurat şi o mărime ex¬ Vane cu ventil şi scaun (vane cu su¬ de rezistenţă la presiunea din sistem, de
ploatabilă de către echipamentele de papă): pot fi vane cu scaun simplu sau temperatura de lucru, de compatibili¬
achiziţie şi de prelucrare de date. Tra¬ dublu. Vanele cu scaun dublu sunt mai tatea cu fluidul de lucru, de tipul de cu¬
ductoarele sunt alcătuite în general din- uşor de acţionat decât cele cu simplu plare la sistem (prin filetare, sudare sau
tr-un element sensibil (detector) - care scaun, însă etanşeitatea acestora este cu flanşe), de tipul de servomotor ce
transformă mărimea de măsurat într-o mai greu de realizat. După forma ven- poate fi utilizat, de debitul maxim de
mărime intermediară - şi convertorul de tilului putem întâlni: vane cu ventil fustă fluid, de pierderea de sarcină la debit
ieşire (adaptor) care transformă mări¬ (cu rolul de a ghida ventilul în scaun pe maxim şi de autoritatea vanei în circuit,
mea intermediară într-o mărime de ie¬ toată cursa, şi de asemenea de a con¬ de presiunea diferenţială maximă de lu¬
şire uşor exploatabilă de către restul duce debitul prin orificiile fustei: prin cru - sau „la închidere"- (presiunea
sistemului de reglare automată. profilarea specială a acestor orificii se până la care se asigură etanşeitatea sau
Traductoarele sunt elementele sensi¬ pot obţine diferite forme ale caracteris¬ presiunea maximă până la care servo¬
bile încorporate în sonde. Detectoarele ticii hidraulice a vanelor); vane cu ventil motorul poate acţiona), respectiv de ca¬
convertesc mărimile fizice măsurate în profilat (plin): caracteristica hidraulică a racteristica „debit - poziţie a organului
mărimi analogice, exploatabile de către vanei este definită de forma ventilului. de reglare" a vanei (caracteristică linia¬
aparatele de achiziţie. Vane fluture: elementul mobil de în¬ ră, exponenţială, logaritmică, etc).
Principalele tipuri de detectoare utili¬ chidere este un disc care se roteşte 80- O bună reglare a sistemului este ob¬
zate în tehnica încălzirii sunt cele pentru 85°, modificând secţiunea de trecere a ţinută numai dacă dimensionarea termi¬
temperatură, umiditate, presiune, starea vanei. Sunt vane cu două căi, utilizate că a aparatelor terminale este corectă şi
mediului exterior sau interior şi detec¬ ca vane de izolare (închis, deschis) da¬ dacă echilibrarea hidraulică a reţelei de
toarele de prezenţă. torită caracteristicii hidraulice nepotrivite distribuţie este bine realizată, atât în re¬
5.8.2.3 Organele de reglare (execuţie) pentru reglare. gim nominal de funcţionare cât şi în re¬
reprezintă elementele prin care se acţio¬ Vane cu ventil tip sector au ca ele¬ gim variabil (reţelele de distribuţie cu ro¬
nează asupra mărimii de reglare. ment mobil o piesă cilindrică cu canale binete cu termostat sunt reţele hidraulic
•Motoarele (servomotoarele) pot fi cla¬ profilate, cu trei căi. Sunt utilizate pentru „active"). Un alt aspect al regimului hi¬
sificate după energia de acţionare (fără montajul „în amestec", ca vane ameste- draulic variabil se reflectă asupra valo¬
energie suplimentară de acţionare, res¬ cătoare pentru instalaţiile de încălzire, rilor presiunii diferenţiale la robinetele de
pectiv cu energie exterioară de acţionare sau pentru montajul „în repartiţie", ca reglare (valorile acesteia nu trebuie să
- electrică, pneumatică sau hidraulică). vane de deviere. depăşească valorile maxime indicate de
Caracteristicile principale ale servomot¬ Rolul vanelor de reglare în instalaţie: producător; soluţia constă în modifica¬
oarelor sunt: cursa (deplasarea sau un¬ reglarea puterii termice livrate de un rea punctului de funcţionare al reţelei
ghiul de rotaţie realizat), timpul de închi¬ schimbător de căldură se poate realiza prin montarea de regulatoare de presiu¬
dere/ deschidere (timpul necesar pentru prin intermediul vanelor de reglare prin ne diferenţială pe zone sau prin utiliza¬
efectuarea cursei de reglare), cuplul (forţa trei metode: rea pompelor cu turaţie variabilă).
disponibilă la arborele motoru-lui), tipul de - reglarea prin variaţia debitului de agent în cazul sistemelor de încălzire indivi¬
asigurare la întreruperea accidentală a termic primar ce străbate schimbătorul duale (cu centrală proprie) în care regla¬
energiei de acţionare (aferent vanelor nor¬ (în condiţiile unei temperaturi constante rea centralizată se face în funcţie de
mal deschise, respectiv normal închise). la intrare), denumită în continuare temperatura aerului interior sesizată
Servomotoarele pot fi echipate supli¬ reglare cantitativă; printr-o sondă de temperatură, monta¬
mentar cu contacte auxiliare (contacte - reglarea prin variaţia temperaturii rea robinetelor cu termostat în încăpe¬
inversoare sau comutatoare utilizate agentului termic primar ce intră în rea unde se află şi detectorul de tempe¬
pentru semnalizare sau pentru comanda schimbător, prin amestecul realizat în ratură poate conduce la compromiterea
altor echipamente), limitatoare de cuplu, vana de reglare (în condiţiile unui debit acţiunii de reglare prin interacţiunea
indicatoare de poziţie, dispozitive pentru constant), denumită în continuare re¬ între cele două sisteme care reglează
comandă manuală, etc. glare calitativă, acelaşi parametru. Soluţia recomandată
este fie de a prevedea robinete cu reglaj
manual pentru această încăpere, fie de
a regla pe poziţia maximă robinetele au¬
tomate din încăperea respectivă.
5.8.3 Sisteme de reglare

automată pentru centrale
termice cu apă caldă.
a b c
5.8.3.1 Reglarea automată a

n centralelor termice cu un cazan.
C G în centralele termice cu un singur ca¬
V1 G j. zan există mai multe niveluri de reglare
posibile:
d e f
•reglarea la nivelul cazanului (asigu¬
Fig. 5.8.8 Tipuri constructive de vane rată din furnitura cazanului, respectiv a
a - vană cu sertar; b - vană fluture, c - vană cu sector, d - vană cu ventil arzătorului): aceasta se referă la regla¬
şi scaun, e - vană cu ventil dublu, f - vană rotativă. rea temperaturii apei produse de cazan,
respectiv la protecţia internă a cazanului ACC, respectiv temperatura agentului în sistemul de încălzire, mărimea reglan¬
(la depăşirea temperaturii limită supe¬ termic de încălzire) în funcţie de regimul tă devine puterea livrată de arzător
rioare, la apariţia deficienţelor în eva¬ de funcţionare cerut (preparare ACC (pentru cazanele cu temperatură varia¬
cuarea gazelor arse, la lipsa de com¬ sau încălzire), acordând prioritate pre¬ bilă) sau debitul de agent termic primar
bustibil, la lipsa presiunii apei, etc.). parării de ACC. De fiecare dată când preluat din cazan de vana amestecătoa¬
•protecţia cazanului faţă de influen¬ există cerinţă pentru ACC, SRA comută re cu trei căi (pentru cazanele standard).
ţele sistemului de încălzire (protecţie la întreg sistemul în mod „preparare ACC“: Acest sistem de conducere a proce¬
temperatura de retur prea mică, pro¬ mărimea de reglare devine temperatura selor poate fi utilizat dacă perioadele de
tecţie la debit de irigare prea mic). apei calde produsă de sistem, mărimea funcţionare în mod preparare ACC sunt
•reglarea la nivelul parametrilor agen¬ reglantă devine debitul de agent termic suficient de mici astfel încât condiţiile
tului termic trimis spre consumatori (reali¬ primar ce trece prin preparatorul de de temperatură din încăperi să nu fie
zată prin regulatoare speciale care co¬ ACC (în cazul preparatoarelor cu acu¬ inadmisibil degradate (de exemplu la
mandă asupra organelor de execuţie- va¬ mulare, în condiţiile în care temperatura aplicaţii în care perioadele de preparare
ne, pompe sau direct asupra cazanului). agentului termic produs de cazan este a ACC sunt mici, iar viteza de răcire a
Reglarea automată a temperaturii la valoarea maximă, pentru micşorarea încăperilor la întreruperea alimentării cu
apei preparate de cazan poate fi făcută timpului de încărcare), respectiv tempe¬ căldură este mică). Puterea termică ne¬
prin acţiunea regulatorului de cazan (re¬ ratura agentului termic produs de cazan cesară a cazanului este mai mică (egală
gulator cu presetare manuală sau auto¬ ce trece prin preparatorul de ACC (în cu maximul dintre puterea nominală de
mată a temperaturii apei). cazul schimbătoarelor de căldură fără încălzire şi puterea nominală pentru pre¬
Reglarea parametrilor agentului termic acumulare, în condiţiile în care debitul pararea de ACC).
trimis spre consumatori se poate realiza de agent termic primar este constant). în modul de lucru „livrare fără prio¬
direct din cazan (dacă acesta permite Atunci când nu există cerere de ACC, şi ritate", cazanul va produce agent termic
obţinerea parametrilor necesari), sau prin dacă există cerere de agent termic pen¬ la temperatura cea mai mare dintre cele
intermediul organelor de reglare (vane tru încălzire, SRA comută sistemul în cerute de consumatorii aflaţi în funcţio¬
amestecătoare, vane deviatoare, pompe) mod „încălzire": mărimea de reglare de¬ nare. Reglarea temperaturii de livrare
comandate de controllere separate. vine temperatura agentului termic trimis pentru restul consumatorilor (cu cerinţe
Cazanele cu presetare manuală a
temperaturii apei preparate sunt cazane c1 c2 c3
de puteri mici, sensibile la retururi reci, 0d1=fl(0e) 0d2=f_2(0e) PS3
8
S3ci? i M
. Yi 1
®
cu arzătoare într-o treaptă (comandă Se j"| 0e ; 38 ;
tot-nimic). Cazanele sunt utilizate pentru vr J ® Y CD
% <X>
a prepara agent termic cu temperaturi H ! RC2 A Rc3|

apropiate de regimul nominal, reglarea
parametrilor necesari la consumatori re-
alizându-se prin regulatoare separate,
0d1
i
* v
i
002
i,9 0/1
1
ţ (21 O t
Q- ..9
prin amestec în vane cu trei sau patru CL
căi (fig. 5.8.9).

: I
4-
L®°-
Cazanele cu selectare automată a Sd1 Sd2
- PSc
temperaturii necesare a agentului termic
sunt cazane care rezista la retururi reci
si au o automatizare complexă, care in¬
Spirei 0dC*0N
tegrează regulatoare pentru pilotarea ar¬ Pr
zătorului în temperatură variabilă (fig.
0/1
5.8.10). Automatizarea acestora include Cz
şi regulatoare climatice pentru stabilirea
temperaturii necesare a agentului termic
Hr
Az
produs de cazan (în funcţie de exterior),
Fig. 5.8.9 Reglarea automată a centralelor termice cu un cazan. Cazul
precum şi regulatoare pentru comanda
cazanelor cu presetare manuală a temperaturii de ducere, cu reglare
automată a unor circuite hidraulice ra¬ calitativ centralizată pe circuitele de încălzire şi reglare cantitativ
cordate la cazan (circuite de încălzire -
centralizată pentru prepararea ACC, cu protecţie la temperatura şi debitul
prin acţiune asupra vanelor amestecă¬
de irigare.
toare; circuite de preparare ACC şi de
Cz - cazan apă caldă; Az - arzător; TL - detector de temperatură cazan; TS -
recirculare ACC prin acţiune asupra
detector de temperatură maximă cazan; c1 - consumator încălzire 1; c2 - con¬
pompelor respective etc.). Cazanele
sumator încălzire 2; Pc1 - pompa circulaţie pentru c 1; Pc2 - pompa circulaţie
sunt de tip joasă temperatură sau cu re-
pentru c2; Pr - pompa de recirculare cazan; T - termostat retur cazan; D - de-
cuperator-condensator. Protecţia la de¬
bistat (flusostat); Rc - regulator cazan; Rc1 - regulator c1; Rc2 - regulator c2;
bite de irigare prea mici este realizată fie
V3C - vană amestecătoare cu trei căi motorizată; Se - detector de temperatură
direct din automatizarea cazanului, fie
aer exterior; Sd1 - detector de temperatură agent termic ducere pentru c1; Sd2
prin bucle de reglare separate.
- detector de temperatură ducere agent termic pentru c2; S3 - detector de tem¬
Modul de lucru este determinat de
peratură circuit 3 (de ex temperatura ACC din boiler); 0e - temperatura aerului
tipul de conducere utilizat:
exterior; 0n - temperatura nominală a cazanului; 0dc - temperatura apei la ple¬
- funcţionare cu prioritate pentru prepa¬
care din cazan; 0di - temperatura de ducere a agentului termic pentru c1; 0d2 -
rarea de apă caldă de consum sau
temperatura de ducere a agentului termic pentru c2; 0d3 - temperatura de ducere
- funcţionare fără prioritate (cu livrare
a agentului termic pentru c3; 0ri - temperatura de întoarcere a agentului termic
concomitentă).
din ci; 0r2 - temperatura de întoarcere a agentului termic din c2; 0r3 - tempe¬
în modul de lucru cu prioritate, ratura de întoarcere a agentului termic din c3; PSc - valoarea presetată de
sistemul de reglare automată comută
utilizator pentru 0dc; PS3 - valoarea presetată pentru c3; f - funcţie de reglare.
între două mărimi reglate (temperatura
d c2 c3 dimensiuni, practic fără diferenţe de re¬

gim termic între încăperi, se poate con¬
0dc=f(0e) PS1 J PS2 ă PS3 sidera o singura zonă de reglare (toate
I 1
j| încăperile au acelaşi regim termic). Sis¬
Se
[|> 1_
”
0-˙Y Yi
Si1
<˙
SI2
0G*iY Yi o
S3
03
1, s c
CD
temul este alcătuit dintr-o sursă termică
i
A
R H M (Rc3| ţ \|r primară, o reţea de distribuţie comună
şi consumatori (aparatele terminale).
Cele mai utilizate sisteme de reglare
on 0/1 pentru aceste cazuri sunt cele în care
G il O °/1i m
Gi O
-ef¬ or un termostat de ambianţă (cu valoare
prescrisă fixă sau variabilă după pro¬
gram), amplasat într-o încăpere repre¬
0dc=var
zentativă pentru totalitatea apartamen¬
tului (de obicei o încăpere utilizată un
var
timp îndelungat, cu pierderile de căldură
Cz
cele mai mari sau care se răceşte cel
(°F mai rapid, fără aporturi semnificative de
Az căldură de la soare, şeminee, etc.), ac¬
Flg. 5.8.10 Reglarea automată a centralelor termice cu un cazan. Cazul ţionează prin comenzi pornit- oprit asu¬
cazanelor cu presetare automată a temperaturii de ducere, cu reglare pra arzătorului cazanului sau asupra
cantitativ centralizată pentru fiecare circuit de încălzire şi de preparare a ACC. pompei de circulaţie pentru menţinerea
Cz - cazan apă caldă; Az - arzător; TL - detector de temperatură cazan; TS - temperaturii aerului la valoarea preseta-
detector de temperatură maximă cazan; c1 - circuit încălzire 1, c2 - circuit în¬ tă de utilizator; valoarea temperaturii
călzire 2; c3 - circuit preparare ACC; Pc1 - pompa circulaţie pentru c 1; Pc2 - apei produsă de cazan este prestabilită
pompa circulaţie pentru c2; Pc3 - pompa circulaţie pentru c3; R - regulator cli¬ de utilizator, prin intermediul termosta-
matic; Rc - regulator cazan; Rc1 -regulator c1; Rc2 - regulator c2; Rc3 - regulator tului de cazan. Se stabilesc astfel cicluri
c3; Se - detector de temperatură aer exterior, Si1 - detector de temperatură aer de funcţionare ale arzătorului (funcţie de
interior pentru ci; Si2 - detector de temperatură aer interior pentru c2; S3 - semnul diferenţei între temperatura ae¬
detector de temperatură pentru c3 (de ex a ACC din boiler); 0e - temperatura rului măsurată de detectorul termostatu-
aerului exterior; 0dc - temperatura apei la plecarea din cazan; 0di - temperatura lui de ambianţă şi valoarea prescrisă in¬
de ducere a agentului termic pentru ci; 0d2 - temperatura de ducere a agentului trodusă de utilizator), prin care se ajus¬
termic pentru c2; 0d3 - temperatura de ducere a agentului termic pentru c3; 0ri - tează debitele de căldură introduse în
temperatura de întoarcere a agentului termic pentru c1; 0r2 - temperatura de în¬ încăperi, pentru compensarea pierderi¬
toarcere a agentului termic pentru c2; 0r3 - temperatura de întoarcere a agentului lor către exterior. Acţiunea reglării cen¬
termic pentru c3; PS3 - valoarea presetată pentru c3; f - funcţie de reglare. tralizate a regulatoarelor bipoziţionale
poate fi dublată de acţiunea robinetelor
mai mici) se face prin amestec în vane care conduc la rezultate bune atât la ni¬ termostatice montate pe aparatele
de reglare cu trei căi sau vane cu trei velul condiţiilor obţinute cât şi la nivel terminale. Economia energetică realiza¬
căi şi by-pass (pentru sistemele radiati¬ de consumuri. tă faţă de sistemele cu reglare manuală
ve de temperatură joasă). Puterea ter¬ Pentru apartamente sau case de mici este de aproximativ 10%-M5%.
mică a cazanului trebuie să acopere ce¬
rinţele simultane ale consumatorilor.
în zona de preparare şi de distribuţie,
reglarea parametrilor agentului termic se
face ca reglare calitativă centrală (tem¬
peratura agentului termic trimis la con¬ © © 0 0
sumatori este o funcţie de solicitările
mediului exterior, după legi de reglare
(]Si5
(şgRpss
Rs®
[Rj6}+PS6
qsi7
[RWPS7 r {]Si9
funcţie de tipul de consumatori şi de

caracteristicile zonelor alimentate).
Iţ CÎ-6
n|9f1C'-7 I I I j 1
Această reglare calitativă centrală este Se ! 0e 0dc=f(0e)
realizată la un nivel superior (cu până la
5°C) faţă de valoarea determinată prin
graficul de reglare (corelaţia temperatu¬ ilii
rmp,
Si1
l'Rlil-PSI
©
ŞSi2
[RCl-RS»
©
jSI3
0
gsi4
fRI4>PS<
ră exterioară- temperatură a agentului
„Mei- 3
termic ce pleacă spre reţeaua de con¬
sumatori) astfel încât să se poată satis¬ m
Cz>
R˙ CÎ- 1 Rr2|
CÎ- 2 CÎ- 4
3
face majoritatea exigenţelor, urmând ca
în zona de distribuţie, respectiv în zone¬ Fig. 5.8.11 Reglarea automată a sistemelor de încălzire cu mai multe zone
le de consum, să se realizeze reglarea de reglare: cazul cazanelor cu presetare automată a temperaturii de
finală a parametrilor, fie prin dispozitive ducere, cu reglare calitativă centrală şi robinete cu reglaj termostatic.
de amestec (reglare calitativă locală sau Cz - cazan apă caldă; Az - arzător; TL - detector de temperatură cazan; TS -
zonală), fie prin vane automate cu 2 sau detector de temperatură maximă cazan; Pc - pompa circulaţie încălzire; CI -
3 căi - în repartiţie (reglare cantitativă corp de încălzire; R - regulator climatic; Rc - regulator cazan; Rt - regulator
locală). termostatic; Rr - robinet reglare debit; Se - detector de temperatură aer exterior,
în sistemele mici de încălzire pot fi Si - detector de temperatură aer interior; ie: 0e -temperatura aerului exterior; 0i
- temperatura aerului interior; 0dc - temperatura de ducere a apei din cazan; PS
utilizate sisteme de reglare simple (de
exemplu cu regulatoare bipoziţionale) - valoarea presetată pentru temperatura aerului interior; f - funcţie de reglare.
Pentru clădiri de dimensiuni mai mari, interior dintr-o încăpere reprezentativă a pompei de circulaţie de zonă, realizată
pentru care sistemul de încălzire centra¬ zonei respective): aceasta implică câte printr-un termostat de ambianţă plasat
lă este de tip colectiv (sursa primară şi un regulator distinct, cu acţiune asupra într-o încăpere reprezentativă din zona
reţeaua de distribuţie sunt comune), se câte unei vane cu trei căi amestecătoare, respectivă) (fig. 5.8.10), asociată cu re¬
utilizează regulatoare cu acţiune progre¬ pentru fiecare zonă (fig. 5.8.12). glare cantitativă locală prin robinete ter-
sivă, în funcţie de exterior, care acţio¬ Mărimea de intrare pentru aceste mostatice. Faţă de sistemul precedent,
nează prin modificarea temperaturii regulatoare poate fi: variaţiile de temperatură ale aerului inte¬
agentului termic trimis la corpurile de în¬ •temperatura aerului exterior, rior sunt mai mari, însă costurile de in¬
călzire. Acest mod de reglare calitativ- •temperatura aerului exterior cu vestiţie sunt mai mici.
centralizat conduce la oscilaţii mici ale compensare funcţie de temperatura Aceste sisteme cu complexitate mai
mărimii reglate (temperatura aerului in¬ aerului interior, mare pot realiza economii energetice
terior), economia energetică estimată •temperatura aerului interior (dintr-o mari în condiţiile în care diferitele zone
faţă de un sistem cu acţiune tot-nimic încăpere reprezentativă), respectiv ale clădirii sunt utilizate diferit, datorită
asupra arzătorului fiind de aproximativ •temperatura aerului interior cu com¬ destinaţiei zonelor respective.
7%. Pentru diferenţierea între zone, pensare funcţie de temperatura ae¬
respectiv pentru recuperarea aporturilor rului exterior. S.8.3.2 Reglarea automată
gratuite, se utilizează în plus echipa¬ în cazul zonelor pentru care influenţa a centralelor termice
mente locale de reglare cantitativă mon¬ radiaţiei solare este semnificativă, se cu maimulte cazane.
tate la aparatele terminale (robinete cu prevăd şi sonde pentru însorire, al căror Sistemele de încălzire mari (pentru
reglaj termostatic) (fig. 5.8.11). efect intervine în calculul realizat de re¬ clădiri mari sau ansambluri de clădiri)
în sistemele de încălzire pentru clădiri gulatorul climatic. Sistemul prezentat sunt compuse din trei zone principale:
mari, cu zone care au programe de utili¬ oferă avantajul unei reglări foarte bune, zona de producere, zona de preparare
zare diferite (programul de ocupare, va¬ cu variaţii mici ale temperaturii controla¬ şi distribuţie centralizată şi zona de con¬
loarea temperaturilor setate, etc.), res¬ te datorită irigării permanente a corpuri¬ sum. Asociat acestor zone apar diferite
pectiv sarcini cu evoluţie foarte diferită lor de încălzire. nivele de control:
(expunere diferită la radiaţia solară, iner¬ Acest sistem de reglare poate fi înso¬ •controlul asupra funcţionării genera¬
ţie termică foarte diferită), modul de re¬ ţit şi de o reglare locală prin termostate toarelor de căldură:
glare utilizat depinde de modul în care cu acţiune asupra aparatelor terminale - controlul siguranţei în funcţionare
sistemul hidraulic a fost conceput: astfel, (ca în fig. 5.8.11), pentru recuperarea (instalat direct de fabricant): controlul
dacă fiecare zonă a sistemului de încăl¬ aporturilor gratuite şi realizarea diferen¬ temperaturii maxime admisibile din ca¬
zire (definită de parametri asemănători) ţierii între încăperile din aceeaşi zonă. zan, respectiv din recuperator-conden-
este alimentată de o reţea de distribuţie O altă variantă de reglare în cazul zo¬ sator, asigurat prin termostate de ma¬
distinctă, atunci se poate utiliza reglarea nării sistemului de încălzire este repre¬ xim cu acţiune directă asupra sursei de
calitativ - centralizată pentru fiecare zonă zentată de reglarea calitativ-centralizată încălzire; controlul temperaturii apei pro¬
(reglarea temperaturii de plecare a realizată pentru tot sistemul de încălzire duse, asigurat prin termostatul de lucru;
agentului termic pentru fiecare zonă este (direct din cazan sau printr-o vană de - controlul asupra condiţiilor în care
calculată în funcţie de valoarea tem¬ reglare amestecătoare), diferenţierea pe echipamentul funcţionează (instalat se¬
peraturii aerului exterior şi eventual cu o zone realizându-se prin reglare cantita¬ parat, odată cu restul sistemului de pro¬
corecţie de temperatură pentru aerul tivă centrală (reglare „tot - nimic" aspra ducere): temperatura si debitul de iriga¬
re al cazanului, respectiv al recuperato¬
rului condensator, presiunea minimă a
apel din cazan, nivelul apei din doma u-
nui cazan de abur, etc.);
•controlul asupra parametrilor fluide¬
(fi) H- OaS.
8 lor preparate la nivel de centrală
termică,
•controlul asupra parametrilor fluide¬
lor preparate la nivel zonal şi local.
CÎ-5
1, |î*°1, p7!, jF’Tj Zona de producere include genera¬
Odl-ll(G«J toarele de căldură şi echipamentele co¬
Se i|°- nexe (pompe, vane, recuperatoare de
8) 8 © căldură, schimbătoare de căldură, etc.):
ŢU modul de conducere a proceselor tre¬
buie să corespundă atât cerinţelor con¬
Cz' Ci- 1 ci- 2 CÎ-3 sumatorilor, cât şi condiţiilor impuse de
3 3 3 funcţionarea corectă a echipamentelor
componente (temperatură şi debit de iri¬
Fig. 5.8.12 Reglarea automată a sistemelor de încălzire cu mai multe zone gare, calitatea agentului termic etc), de
de reglare: cazul cazanelor cu presetare manuală a temperaturii de ducere, micşorare a pierderilor energetice, de
cu reglare calitativă centrală pentru fiecare circuit. funcţionare cu randamente globale mari
Cz - cazan apă caldă; Az - arzător; TL - detector de temperatură cazan; TS - şi de siguranţă în funcţionare.
detector de temperatură maximă cazan; Pc1 - pompa circulaţie pentru circuitul în centralele termice cu mai multe
1; Pc2 - pompa circulaţie pentru circuitul 2; V3C - vana amestecătoare cu trei cazane, racordarea cazanelor se face în
căi motorizată; CI - corp de încălzire; Rc - regulator cazan; Rc1 - regulator paralel, în „baterii de cazane". Cuplarea
circuit 1; Rc2 - regulator circuit 2; Se - detector de temperatură aer exterior; mai multor cazane în paralel se face
0e - temperatura aerului exterior; 0di - temperatura de ducere a apei pe circuitul pentru obţinerea unei funcţionări cu ran¬
1; 0d2 - temperatura de ducere a apei pe circuitul 2; f - funcţie de reglare; 0ai damente anuale cât mai bune (în condi¬
... 0a8 - temperaturi ale aerului din interior. ţiile satisfacerii cerinţelor de putere şi de
temperatură a agentului termic la con¬ zat cu preponderenţă, pentru preluarea gurată (detectată de un traductor de
sumatori) şi de asemenea pentru rezer¬ tuturor sarcinilor variabile, în timp ce ca- prezenţă debit);
vă de putere în caz de avarie. zanele standard intră în funcţionare nu¬ - uniformizarea duratelor de funcţio¬
Pentru realizarea primei condiţii, con¬ mai la sarcina lor maximă. nare ale cazanelor de acelaşi tip prin
ducerea bateriei de cazane se face după Pentru creşterea eficienţei energetice permutarea ciclică a ordinii de intrare în
algoritmi diferiţi: pentru o baterie de ca¬ a bateriei de cazane trebuiesc respecta¬ funcţionare a acestora.
zane standard (cazane cu randamente te anumite condiţii: Sistemul de conducere în „cascadă"
bune doar în zona de puteri apropiate - micşorarea pierderilor prin întrerupe¬ a bateriei de cazane trebuie să se reali¬
de puterea nominală) se urmăreşte aco¬ rea circulaţiei agentului termic la caza- zeze în funcţie de sarcina cerută de
perirea cerinţelor (variabile) cu cât mai nele care nu funcţionează (cu ajutorul consumatori. Exprimarea acestei mărimi
puţine cazane, funcţionând pe perioade vanelor de izolare cu două sau trei căi nu poate fi realizată direct. în cele mai
cât mai lungi, la puteri cât mai apropiate motorizate, respectiv a pompelor de ca¬ multe cazuri se utilizează controlul asu¬
de puterea nominală. Pentru o baterie zan şi a supapelor de sens asociate, pra temperaturii apei produse de bateria
de cazane de joasă temperatură dotate după caz); de cazane (temperatura pe ducere),
cu arzătoare în mai multe trepte sau mo- - temporizarea întreruperii circulaţiei controlul asupra temperaturii apei la in¬
dulante, modul de conducere urmăreşte agentului termic la ieşirea din funcţiona¬ trarea în bateria de cazane (temperatura
funcţionarea cu eficienţa cea mai mare: re a cazanului (după oprirea arzătorului pe întoarcere) sau prin controlul ambe¬
de exemplu, în cazul a două cazane cu se mai menţine circulaţia agentului ter¬ lor valori (ducere şi întoarcere). Condu¬
arzătoare cu două trepte (randamentul mic pentru câteva minute, pentru recu¬ cerea pe baza temperaturii pe ducere
de funcţionare în treapta întâi este cu perarea căldurii din focar şi evitarea este modul cel mai frecvent utilizat.
câteva procente mai bun faţă de cel din creşterii temperaturii agentului termic Acesta are avantajul controlului asupra
treapta a doua), ordinea de intrare în din cazan peste limitele maxime, datori¬ temperaturii apei produse de bateria de
funcţionare poate fi: tă căldurii acumulate în focar); cazane, însă inconvenientul este că se
- cazanul 1 - treapta 1, - temporizarea intrării în funcţionare a pot produce dereglări în conducerea
- cazanul 2 - treapta 1, cazanelor (pentru evitarea pornirilor inu¬ automată a sistemului (de exemplu
- cazanul 1 - treapta 2, tile de scurtă durată). când un cazan este pus în funcţiune, la
- cazanul 2 - treapta 2, Alte condiţii se refera la factori func¬ restabilirea irigării acestuia, temperatura
iar la micşorarea sarcinii, ieşirea din ţionali: apei produse de bateria de cazane sca¬
funcţionare în ordinea: - punerea în regim termic a unui ca¬ de, datorită amestecului între apa pro¬
- cazanul 2 - treapta 2, zan (care trebuie pornit), prin irigarea cu dusă de cazanele în funcţiune şi apa
- cazanul 1 - treapta 2, agent termic din returul comun (prin mai rece ce provine din cazanul abia
- cazanul 2 - treapta 1, deschiderea temporizată a vanei cu do¬ pornit, deşi numărul de cazane în fun¬
- cazanul 1 - treapta 1. uă căi motorizate şi punerea în funcţiu¬ cţionare este mai mare: fără o tempori¬
Pentru o baterie mixtă de cazane ne a pompei de cazan, înainte de por¬ zare a acţiunilor regulatorului de casca¬
(compusă de exemplu dintr-un cazan nirea arzătorului) sau prin recirculare pe dă, acesta ar putea comanda pornirea -
cu recuperator de căldură de conden¬ cazan (în cazul racordării cu pompa de inutilă şi risipitoare de energie - a încă
sate şi din cazane standard), cazanul cazan şi vana cu trei cai motorizată); unui cazan...). De asemenea, conduce¬
cu randament foarte bun la sarcini par¬ - intrarea în funcţionare a arzătorului rea cazanelor pentru menţinerea tempe¬
ţiale (cazanul în condensaţie) este utili¬ numai dacă irigarea cazanului este asi¬ raturii de ducere (valoare ridicată) duce
- - 8dc=l(0e)
XI
9e
Se JSd
j r H
T
j_L x-
I I I Consumator
i
Sd
' Pine
1 1
încălzire
x-
SH"i -B
! [
T
-B
Rcz3 i
-B
Pace * sc
1 1
T+
I
1 Sac ' Vac
--
-CX > ace
I
T r f
l°r
9-® X- ar
!
cz, 1ST CZ2 !
i
(°f CZ3 PR.ce
I.
V2C-1 V2C-2 V2Co
Fig. 5.8.13 Centrală termică cu mai multe cazane de acelaşi tip, cu funcţionare în cascadă, cu vane de izolare
motorizate cu două căi, cu racordare directă (cuplată), pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum.
Cz - cazan apă caldă; Az - arzător; TL - detector de temperatură cazan; TS - detector de temperatură maximă cazan;
Pine - pompa circulaţie încălzire; Pace - pompa circulaţie agent termic primar; PRacc - pompa circulaţie ACC;
Rcz - regulator cazan; RC - regulator centrala termică; Se - detector de temperatură aer exterior; Sd - detector de
temperatură agent termic; Sacc - detector de temperatură ACC; 0e - temperatura aerului exterior; 0d - temperatura de
ducere a apei; f - funcţie de reglare; ar - apa rece; acc - apă caldă de consum; Sc - schimbător de căldură; V2C -
rezervor de acumulare ACC.
•!SISI!lll|§!l,|lI!ISiis?l!II'sliiÿlMI!billlilj» 3"§.|3 8 £1ÿI*88&83§“ w
Z.S- s s s|î" js|is asiJi = 1 1-®! 5s° ?s= s. 5 f si -sIlist; S
M
s-°s Ifllf lllllfl 00
8I<§ & & 1. *ÿ §- 3 IgI? 8|J &||8 If.ă 3 a sI

®
!s II§I¥ §. a &!3|s*
HUI •«! M!Hi 05
®
® O
03
I;:!’MiJI|i*!t?ilHi!l!fliiIi!liÿ}iiIIiI Sir|»l fiiflli i I !

IHHIÎ 2.
E.
i !!»KI!li|liiiI[:SSS!s.l!i?i ill!! hill i||fl| sulful &îiî»âi3'«-
1 a S ®
s< & ffi. s 5
âo ®
t I:Jî!î ifîjîlHJîîîH ;;îi;sirsiiHt«ii! Ill ; <1. || l"p»s||||

--
®
Ş sr Q)_
8 Ş« g 8 3.
i!î|I|Ilî?SiS??Sl|!l 1
îiptpi itiiniilt
S ® cu "s.
? ! » » ».
*»* mimiiiiiMis Q 5 5> §˙ (S g- EBS»C3|I»OJ
a §, CD
CD
S Er ? î 5' J 7 » î i1 S î
I
-˙
® ® 7 ®
(D
“T ~l
Cacc
Cinci Cinc2 acc
RC
J_ I
I
I
t i t i 4X1—
0>cc
r 9B S“ o
SC
Vac
,
P
i
'.I 5d1 Ef-’ )
I
, Sd2
Sacq
6 Sd
4- lli60’ ill6»' Rc3 -- n
[RCI| S LrJ
i T
K˙TliT
PC, ar
4>
I P«,
Rcz1 “l
I PRacc
ll˙SUg ;M u. u.
BEP V3C-c1 V3C-c2
iii \ i
It 1 it
TI X X X X
(ar cz\ r
Pe*1
'(°r
i
cA isa :4Ak •P=3
Po3
î rt - - -ri I —* —Q
V3C-1 V3C-I V3C-3
3
JO
QJ_
Fig. 5.8.14 Centrală termică cu mai multe cazane de acelaşi tip, cu funcţionare în cascadă, cu pompe de cazan şi vane de izolare cu trei căi pe fiecare cazan, cu racordare -2*
decuplată cu butelie de egalizarea presiunilor, cu reglare independentă pentru fiecare consumator (consumatori de încălzire şi preparare apă caldă de consum). Q.
Cz - cazan apă caldă; Az - arzător; BEP - butelie de egalizarea presiunilor; TL - detector de temperatură cazan; TS - detector de temperatură maximă cazan; V3C - vana
amestecătoare cu trei căi motorizată; Sc - senzor de debit apă; Sr - senzor de temperatură apa retur cazan; SC - schimbător de căldură pentru prepararea acc; Vac - vas —
O
O
>
acumulare acc; Pc - pompa circulaţie circuit încălzire; Pcz - pompa cazan; Pace - pompa circulaţie agent termic primar în SC; PRacc - pompa circulaţie ACC; Rcz - regulator QIC
cazan; RC - regulator centrala termică; Se - detector de temperatură aer exterior; Sd - detector de temperatură agent termic; Sacc - detector de temperatură ACC; 0e -
temperatura aerului exterior; 0d - temperatura de ducere a apei; 0acc - temperatura acc; ar - apa rece; acc - apă caldă de consum; BEP - butelie de egalizare a presiunilor. 3
pentru schema cu acumulare prezen¬ consumatorii de agent termic pentru în¬ acelaşi tip prin permutarea ciclică a or¬
tată (compusă din schimbător de căldu¬ călzire, reglare calitativă centrală, reali¬ dinii de intrare în funcţionare a acestora.
ră, vas de acumulare şi pompă de cir¬ zată prin amestec în vane de reglare - comanda automată a pompelor caza¬
culaţie apă caldă de consum), bucla de motorizate cu trei căi, iar pentru prepa¬ nelor: pompele sunt pornite înainte de
reglare este de tip „închis", cu acţiune ratorul de ACC, reglare cantitativă prin pornirea arzătoarelor, pentru uniformi¬
tot/nimic asupra pompei de circulaţie acţiune asupra pompelor de ACC). Fie¬ zarea temperaturilor din cazan şi
agent termic primar şi asupra pompei care tip de sistem de distribuţie este stabilirea debitului necesar de irigare;
de circulaţie apă caldă de consum. Re¬ comandat de regulatoare separate, care pompele sunt oprite - cu o tempo¬
gulatorul electronic aferent este conec¬ pot fi interconectate cu regulatorul de rizare de câteva minute - după oprirea
tat la traductorul de temperatură ampla¬ conducere a cascadei RC. arzătorului şi închiderea completă a
sat pe vasul de acumulare: în cazul în Cazanele sunt protejate împotriva re¬ vanei motorizate cu trei căi.
care temperatura sesizată de traductor tururilor reci prin acţiunea vanelor - izolarea hidraulică a cazanului la opri¬
este mai mică decât temperatura prese- amestecătoare cu trei căi motorizate re faţă de circuitul bateriei de cazane
tată de pornire (de exemplu 40°C), re¬ amplasate la intrarea în fiecare cazan; (aceasta se realizează prin închiderea
gulatorul comandă intrarea în funcţio¬ atunci când detectorul Sr sesizează o temporizată a vanei cu trei căi afe¬
nare a elementelor de execuţie (pom¬ temperatură de irigare prea mică, SRA rente, după oprirea arzătorului).
pele de circulaţie a apei calde de con¬ comandă poziţionarea V3C pentru a re¬ - protecţia cazanelor la lipsa circulaţiei
sum şi pompele de circulaţie a agentului aliza amestecul unei părţi din debitul de apei se asigură prin oprirea funcţionă¬
termic primar pentru prepararea ACC). apă produs de cazan cu debitul de apă rii arzătoarelor atunci când debitul de
La atingerea temperaturii presetate de provenit din sistemul de încălzire, astfel apă prin cazan este insuficient (stare
oprire (de exemplu 55°C-60°C) se co¬ încât temperatura de irigare să nu co¬ sesizată prin senzorul de debit).
mandă oprirea pompelor. boare sub valoarea minimă impusă. - reglarea temperaturii agentului termic
- pornirea/ oprirea secvenţială a pom¬ SRA de conducere a bateriei de cazane de încălzire se realizează cu regula¬
pelor de circulaţie, arzătoarelor, robi¬ acţionează de asemenea asupra V3C şi toare climatice diferite pentru fiecare
netelor de sectorizare automate. Secven¬ pentru intrarea / ieşirea hidraulică din circuit de încălzire; acestea determină,
ţa de intrare în funcţionare a unui cazan funcţionare a cazanelor. Pompa de ca¬ în funcţie de diferenţa între tempe¬
implică următoarele faze: deschiderea zan poate fi oprită pe contact de sfârşit ratura necesară a agentului termic
temporizată a vanei V2C (cu o tempori¬ de cursă a V3C. Pentru cazanele cu ca¬ livrat consumatorilor de încălzire (cal¬
zare de 3-5 minute pentru uniformizarea pacitate termică mare - volum mare de culată de regulatorul climatic) şi tem¬
temperaturii cazanului, prin irigarea cu apă, la solicitarea pentru intrarea în fun¬ peratura sesizată de senzorul de
apă de retur din instalaţie), pornirea cţionare a cazanului, aducerea acestuia temperatură agent termic produs prin
arzătorului (cu secvenţele proprii de pre- la parametri de temperatură ceruţi de amestec, poziţia vanei de reglare cu
ventilare a focarului, acces combustibil, restul bateriei de cazane se poate face trei căi motorizate.
iniţializarea flăcării, controlul existenţei cu V3C în poziţie de recirculare, cu ar¬ - reglarea temperaturii agentului termic
flăcării, adaptarea puterii flăcării la sar¬ zătorul şi pompa în funcţionare: aceasta de încălzire livrat consumatorilor, res¬
cina cerută, etc), controlul temperaturii permite evitarea dereglărilor menţionate în pectiv reglarea temperaturii ACC pro¬
apei produse. Ieşirea din funcţionare im¬ cazul sondei plasate pe ducere. duse se realizează ca şi în schema din
plică în primul rând oprirea funcţionarii SRA realizează următoarele operaţiuni: fig. 5.8.13.
arzătorului şi apoi închiderea temporizată - limitarea inferioară a temperaturii apei
a vanei V2C (în scopul evacuării căldurii la intrarea în cazane, prin poziţionarea 5.8.3.Z3 Centrale termice cu mai
în exces din focar către apa care irigă vanelor amestecătoare cu trei căi în multe cazane de acelaşi tip, cu
cazanul). în cazul opririi ambelor cazane, funcţie de valoarea diferenţei între funcţionare în cascadă, cu pompă şi
pe contact de sfârşit de cursă a vanelor temperatura minimă admisibilă a apei vană de izolare cu două căi pe fiecare
motorizate, se opreşte funcţionarea la intrarea în cazane (de exemplu cazan, cu racordare decuplată prin
pompelor de circulaţie. 50°C, în funcţie de tipul cazanului şi butelie de egalizare a presiunilor şi
Schema prezentată nu prezintă con¬ de natura combustibilului) şi tempe¬ reglare independentă pentru fiecare
diţii restrictive asupra temperaturii de iri¬ ratura efectiv indicată de senzorii consumator.
gare a cazanelor, însă protecţia cazane¬ amplasaţi la intrarea în fiecare cazan. Schema din fig. 5.8.15 este caracteri¬
lor la lipsa circulaţiei apei prin acestea - reglarea temperaturii apei preparate de zată prin decuplarea hidraulică a zonei
trebuie asigurată prin interzicerea func¬ bateria de cazane: regulatorul de cas¬ de producere (cazanele) de zona de dis¬
ţionării arzătoarelor atunci când debitul cadă calculează temperatura necesară a tribuţie şi de preparare; centrala alimen¬
de apă prin cazan este insuficient (stare apei preparate (valoarea maximă a tează trei tipuri de consumatori, cu re¬
sesizată de senzorul de debit Sc). temperaturii cerute la un moment dat de glare independentă (pentru consumato¬
consumatorii în funcţiune), o compară rii de agent termic pentru încălzire, reg¬
5.8.3.Z2 Centrale termice cu mai cu temperatura efectivă a apei prepara¬ lare calitativă centrală, realizată prin
multe cazane de acelaşi tip, cu te (prin senzorul plasat pe conducta co¬ amestec în vane de reglare motorizate
funcponare în cascadă, cu pompă şi mună de ducere) şi acţionează asupra cu trei căi, iar pentru preparatorul de
vană de izolare cu trei căipe fiecare elementelor de execuţie (arzătoarele ca¬ ACC, reglare calitativă prin amestec
cazan, cu racordare decuplată prin zanelor) pentru obţinerea temperaturii realizată în vana de reglare motorizată
butelie de egalizare a presiunilor şi necesare. Acţiunea asupra arzătoarelor cu trei căi).
reglare independentă pentru fiecare se concretizează prin stabilirea treptelor SRA de conducere a bateriei de ca¬
consumator. de funcţionare necesare, respectiv prin zane acţionează asupra vanei motoriza¬
Schema din fig. 5.8.14 reprezintă un oprirea acestora. Acţiunea asupra arză¬ te de izolare cu doua căi (V2C) pentru
sistem de producere decuplat hidraulic, toarelor este întotdeauna însoţită de ac¬ intrarea / ieşirea hidraulică din funcţio¬
cu trei consumatori (circuit încălzire ţiuni şi asupra altor elemente din sistem nare a cazanelor. Pompa de cazan se
zona 1, circuit încălzire zona 2 şi circuit (pompe, vane, etc.). Acţiunea SRA ur¬ opreşte pe contact de sfârşit de cursă a
Preparare ACC), cu reglare independen¬ măreşte de asemenea uniformizarea du¬ V2C. Cazanele sunt protejate împotriva
tă pentru fiecare consumator (pentru ratelor de funcţionare ale cazanelor de retururilor reci (sesizate de detectorul Sr
amplasat la intrarea în cazan, care de¬

clanşează pornirea pompei de recircula- psI
re Pr amplasată pe by-pass, până la în¬ sî cg I lilS o S .
t
O
cadrarea temperaturii de retur în limitele “
acceptate), respectiv împotriva debitelor S’.oll
.. 8 2 g
de irigare prea mici (sesizate prin detec¬
s as "
torul de debit Sc care declanşează por¬
nirea pompei de recirculare Pr, respec¬ 8 !
«= 52 03 E
tiv interzice pornirea arzătorului dacă >
s s '1 «a-şş
debitul de irigare este insuficient). s QŢ îl
sa
X o
0)
SŞ o_E
co
°
-s
SRA realizează următoarele operaţiuni:
- reglarea temperaturii apei produse
ro
S
î 3|
E
’˙? 2
I
&’S.
E «
de bateria de cazane: regulatorul de 5 E9 O 5 <D .2
cascadă calculează temperatura nece¬
s 1 I
o l'S « « a
sară a apei produse (valoarea maximă a
temperaturii cerute la un moment dat de
ro
S s |2 ••§- 2 g
1? .Ulii
i2
consumatorii în funcţiune), o compară S -txj-
cu temperatura efectivă a apei produse O
---
2 1
(prin senzorul plasat pe conducta co¬ -9-
® *
c u2 «
a-a 1
mună de ducere) şi acţionează asupra

elementelor de execuţie (arzătoarele ca-
zanelor) pentru realizarea temperaturii
r :43hJ-
I
-
* 5
O
inima
s f 8
necesare. Acţiunea asupra arzătoarelor
se concretizează prin stabilirea treptelor
de funcţionare necesare, respectiv prin
oprirea acestora. Acţiunea SRA urmă¬
2
o
—tx- ix-
li5 S8˙.˙i
reşte şi uniformizarea duratelor de func¬
s ii _J
3 ? 8 »co S 55 3|
ţionare ale cazanelor de acelaşi tip prin ffl- >
permutarea ciclică a ordinii de intrare în s ; săiIS

funcţionare. —xt -cxj-
- comanda automată a pompelor ca¬ 1 co J2 o ®
a
pornirea arzătoarelor, pentru uniformiza¬ S ii 5
rea temperaturilor din cazan şi stabilirea
debitului necesar de irigare; după opri¬
dh _ J 5
lî %8 2 *8 Se- âT
N
|S 5
rea arzătorului şi închiderea temporizată

a vanei motorizate cu două cai, pompe¬
le de cazan sunt oprite (pe contact de
a-*-
&c
mv ) iir1!**
A-S ? ® >« 3
sfârşit de cursă a vanelor).
- scoaterea cazanului din circuitul hi¬
draulic al bateriei de cazane la oprire
(realizată prin închiderea temporizată a
w
1
1d°.li1 si1 s*;!
Ş- “
2 jo
vanei cu două căi aferente). '˙“Se '/J
n H cS
- limitarea inferioară a temperaturii tMiSs's
sâsJrlşl
apei la intrarea în cazane, prin pornirea
pompei de recirculare de pe by-pass pe
. a i ’
perioada în care temperatura apei pro¬ l
venite din sistem este sub temperatura I
: i
*||!««
minimă admisibilă.
- protecţia cazanelor la lipsa circulaţi¬ L _ - 2 -
i mio U
ei apei se asigură prin interzicerea func¬ i— 1 f ? Isl

ţionării arzătoarelor atunci când debitul
de apă prin cazan este insuficient (stare I!
a a.
sesizată prin senzorul de debit Sc).
- reglarea temperaturii ACC produse: rSUx' E E
3 §˙ |!||=s
ft:
!
schema cu acumulare (compusă din
schimbător de căldură, vas de acumu¬
lare, pompă de apă caldă de consum şi
I
j
li
io
® ,o n
g-
' E E N
O
O
o <
vană de reglare cu trei căi amestecătoa- 2 s <‘8 M
2 -c
re) este comandată printr-o buclă de re¬
glare de tip „închis", cu acţiune progre¬
pi|!
2
sivă asupra temperaturii agentului ter¬ Sf 8s˙5|
o
mic primar ce irigă schimbătorul. Debi¬ r -~FgT ' U)J2 '! § 8!
8 3
I 10
!r-Ei>;
if - c ®
tul de agent termic primar este con¬ 5
stant, temperatura acestuia fiind variată S® '5
şl Pfal
i
în funcţie de diferenţa între temperatura I a
presetată (necesară) a ACC şi tempera¬ u- ă ' ® |E 2
N E o o 0)
tura ACC produsă în schimbător. Regu- O to n ar)
latorul electronic aferent este conectat ţionează vana cu trei căi astfel încât să ACC similar celor prezentate în fig.
şi cu traductorul de temperatură ampla¬ minimizeze diferenţa constatată. 5.8.14 sau 5.8.15.
sat pe vasul de acumulare: în cazul în Schema hidraulică prezentată poate fi SRA de conducere a bateriei de ca¬
care temperatura sesizată de traductor utilizată şi fără prezenţa pompelor de re- zane acţionează (cu temporizare) asu¬
este mai mică decât temperatura prese- circulare de by-pass, atunci când peri¬ pra vanei motorizate de izolare cu doua
tată de pornire (de exemplu 40°C), re¬ oadele cu retururi reci sunt limitate: pro¬ căi (V2C) pentru intrarea / ieşirea hidra¬
gulatorul comandă intrarea în funcţiona¬ tecţia la temperatură de irigare prea mică ulică din funcţionare a cazanelor. Pom¬
re a pompelor de circulaţie a ACC şi a se realizează în acest caz prin limitarea pa de cazan se opreşte pe contact de
pompelor de circulaţie a agentului ter¬ temporară a debitelor de agent termic sfârşit de cursă a V2C. Cazanele sunt
mic primar pentru prepararea ACC, res¬ prelevate de consumatori (realizată prin rezistente la retururi reci însă, în timpul
pectiv poziţionarea vanei de reglare închiderea totală sau parţială a vanelor cu secvenţei de intrare în funcţionare a ca¬
amestecătoare pentru realizarea tempe¬ trei căi din distribuţie). Astfel se realizează zanului, se impune ca regulatorul de
raturii necesare a ACC. La atingerea mărirea debitului de agent termic care se cascadă sa aibă temporizare la anclan-
temperaturii presetate de oprire în vasul recirculă prin butelia de decuplare şarea următorului cazan, în cazul reglării
de acumulare (de exemplu 55°C-60°C) hidraulică, până la atingerea temperaturii în funcţie de temperatura de ducere,
se comandă oprirea pompelor. de regim în zona de producere. pentru a nu se produce porniri inutile
în varianta preparării ACC fără acu¬ ale cazanelor. Schema poate fi conce¬
mulare (fără vasul de acumulare ACC), 5.8.3.2A Centrale termice cu mai pută şi cu clapete unisens în loc de va¬
se utilizează tot o schema de reglare în multe cazane de acelaşi tip, cu nele motorizate cu două căi, în acest
buclă închisă, comandata în acest caz funcţionare în cascadă, cu pompă de caz acţiunea RC pentru intrarea / ieşirea
doar de temperatura apei calde la ieşi¬ cazan şi vană de izolare cu două căi din circuitul hidraulic a cazanelor se fa¬
rea din preparatorul de ACC. Regulato¬ pe cazane, cu racordare decuplată ce asupra pompelor de cazan. Restul
rul aferent preparării de ACC comandă prin butelie de egalizare a presiunilor operaţiunilor realizate de SRA sunt iden¬
intrarea în funcţionare a elementelor de şi reglare independentă pentru fiecare tice cu cele descrise pentru schemele
execuţie (vana amestecătoare de regla¬ consumator. prezentate în subcapitolele 5.8.3.2.2. şi
re cu trei căi, pompele de circulaţie a Schema centralei termice prezentate 5.8.3.2.3.
apei calde de consum şi pompele de în fig. 5.8.16 este echipată cu cazane
circulaţie a agentului termic primar de acelaşi tip racordate în paralel, fără
pentru prepararea ACC). Regulatorul condiţionări asupra temperaturii de iri¬
compară valoarea presetată pentru gare, cu pompe de cazan şi vane mo¬
temperatura necesară a ACC (de torizate de izolare cu două căi; distribu¬
exemplu 55°C-60°C) cu temperatura ţia fluidelor preparate se face pentru
ACC preparată de schimbător şi pozi¬ consumatori de încălzire şi de preparare
RC
T
_ J
r ! n
I Sd
X î
I
—
i I
;; JS» jj WrM»-
It
BEP
It It
II TI ti
(ST Cinci
Czi (2T CZ2 CZ3
Cinc2
l
Cacc
P=i 1
Pc<2 IPet!
I I I Cinci
V2C-1 V2C-2 V2C-3
Clnc2
Cacc
Fig. 5.8.16 Centrală termică cu mai multe cazane de acelaşi tip, cu funcţionare în cascadă, cu pompe de cazan şi
vane de izolare cu două căi pe fiecare cazan, cu racordare decuplată cu butelie de egalizarea presiunilor, cu
reglare independentă pentru fiecare consumator (consumatori de încălzire şi de preparare apă caldă de consum).
Cz - cazan apă caldă; Az - arzător; BEP: butelie de egalizarea presiunilor; TL - detector de temperatură cazan; TS -
detector de temperatură maximă cazan; V3C - vana cu trei căi motorizată; Sc - senzor de debit apă; Sr - senzor de
temperatură apă retur cazan; SC - schimbător de căldură pentru prepararea acc; Vac - vas acumulare acc; Pcz - pompa
cazan; Rcz - regulator cazan; RC - regulator centrală termică; Sd - detector de temperatură agent termic.
5.8.3.Z5 Centrală termică mixtă, cu un

cazan cu recuperator şi cazane § §§ §s.
standard, cu funcponare in cascadă, I
1 8 “ >•
cu pompă şi vană de izolare cu două 8 fi :
căipe fiecare cazan, cu racordare e & g
decuplată prin butelie de egalizare a
i 3 1|8
“
rull
presiunilor şi reglare independentă ra ă
Cji o
pentru fiecare consumator.
Schema din în fig. 5.8.17 prezintă o I fii!
centrală termica alcătuită din cazane de
clase diferite: un cazan cu performanţe
ridicate (atât la sarcini nominale cât şi la
I . P|1
«= ® -g <D
sarcini parţiale - cazanul cu recupera-

tor-condensator) şi două cazane „stan¬
dard" (performanţe bune la sarcini apro¬
piate de sarcinile nominale). Conduce¬
nii mi
rea bateriei de cazane se face acordând 3 -5O
b' sT
prioritate funcţionarii cazanului de înalt
randament (care acoperă toate sarcinile
u
* Sm
Ii fi’S. S
LU
c
variabile, tranzitorii), în timp ce cazanele c a 3 as
standard sunt utilizate preponderent la 1 I •S 8 8
S 1s f
3
sarcină nominală.
o o
«
Regulatorul cazanului cu recuperator
asigură şi funcţionarea recuperatorului,
S LA 111
a3
Is" 2
prin comanda asupra pompei de circu¬
laţie recuperator şi prin protecţia aces¬
i
TI l i I ! jjl
8. !I‘2. 8. 2 ®
8*1111
as
tuia la supratemperaturi şi la debite de
irigare prea mici. Protecţia se realizează 2m
prin oprirea arzătorului cazanului în ca¬
zul depăşirii limitelor prescrise. •-Yi'.'
V 5oi
TS*—
îr
limf
a1 s a
a a
ă
- SRA realizează următoarele operaţiuni:
- reglarea temperaturii apei preparate
2
G3
,3 *
® 8 S
I1PII
_ o
de bateria de cazane: regulatorul de
*˙1 h Sil I*
cascadă determină temperatura ne¬ s'.
MI
cesară a apei preparate (valoarea
maximă a temperaturii cerute la un
moment dat de consumatorii în func¬
8 -r*r
ta
i l
!i!
1
3
“
«li
„ &
S I
5
ţiune), o compară cu temperatura
efectivă a apei (prin senzorul plasat
5
ifîlîs
n
li
pe conducta comună de ducere) şi
acţionează asupra elementelor de
execuţie (arzătoarele cazanelor) pen¬
îlW s 1 11aI
"1
2 ± o. > ~ a5
tru realizarea temperaturii necesare, <5
0
Q.
c
§_ E b
-- 03
acordând prioritate în funcţionare ca¬

w e>. « td o
lltsii
zanului de înalt randament. Acţiunea 1
asupra arzătoarelor se concretizează
jffiîs
prin stabilirea treptelor de funcţionare l. !
necesare, respectiv prin oprirea

arzătoarelor. Arzătorul cazanului cu
recuperator este acţionat cu prio¬
ritate. Acţiunea SRA urmăreşte şi
i8I!p 11
I|S
* *
3
cil
uniformizarea duratelor de funcţio¬ s
s « -fi3 Sl
—ÎL
ii 11
3 1-
nare pentru cazanele „standard" prin S c
permutarea ciclică a ordinii de intrare <3 ? | 8
în funcţionare a acestora. ®l a a <5 s ®
- comanda automată a pompelor caza¬ i: T I8 b' E « 3
n I ’
•S; rj;
nelor şi a recuperatorului: acestea 3 ; S ?
sunt acţionate înainte de pornirea
arzătoarelor, pentru uniformizarea 3 i
- !a fs y ,
§ *
temperaturilor din cazan şi stabilirea
.iii,
I':
w 2
ii 12 c
1 s.
debitului necesar de irigare; după
oprirea arzătorului şi închiderea
temporizată a vanelor motorizate cu
I
8
!
SHŞO
s
ca o
ca . -
*m
două căi, pompele de cazan sunt C
ca ti
2
& 0 3Di
oprite (pe contact de sfârşit de cursă N a o
3
II r
io
a vanei). Pompa recuperatorului este 2
oprită odată cu pompa cazanului
aferent.
cazan şi valoarea presiunii impuse de

regulatorul central (valoarea presetată
& a presiunii).
- menţinerea nivelului necesar al apei
li4vrd1
I—
—J-ţ.Y Vrd2
|p
--
-CXJ
-<X3—
>
<-
ab
cd
din cazan, realizată prin acţiune
asupra vanei de alimentare motorizate
Va şi asupra pompei de alimentare
rftat,
.If
' :L Pcd (regulatorul comandă alimentarea
R -Ui-%— |1 Ta I-1 < - aa
Vad - cu apă a cazanului, prin acţiune
fyiF˙n
•
asupra vanei cu două cai motorizate

Va şi prin pornirea pompei de
S
' !˙*˙'> I
alimentare Pcd la atingerea nivelului

minim de lucru sesizat de detectorul
de nivel apă din cazan (NL); la atin¬
(°r
Azi
r>
L
& rr gerea nivelului maxim de lucru, pom¬
pa este oprită şi vana închisă).
V.,
Vp2 Va2 - controlul debitului de abur produs de
cazan (limitarea superioară a debitului
de abur produs prin acţiune asupra
4>
Pcd
vanei Vrd, în funcţie de debitul
detectat prin sesizorul Sda).
- asigurarea cazanului împotriva presiu¬
Fig. 5.8.18 Centrală termica de abur de joasa presiune cu alimentare prin nilor prea mari (regulatorul cazanului
pompare. întrerupe alimentarea cu combustibil a
Cz: cazan; Az: arzător; Rcz: regulator cazan; RC: regulator baterie de cazane; arzătorului la depăşirea presiunii de si¬
Spa: detector de presiune abur; Sda: detector debit abur; Ss: detector de guranţă prescrise).
salinitate; PL: detector de presiune de lucru; PS: detector de presiune de - asigurarea cazanului împotriva funcţio¬
siguranţa; NL: detector de nivel apă (de lucru); NS: detector de nivel apă (de nării cu nivel de apă prea scăzut (la
siguranţă); Vrd: vană de reglare debit abur; Va: vană de alimentare cazan; Vp: atingerea nivelului minim de siguranţă,
vană de purjare; Pcd: pompă de alimentare cu condensat; Red: rezervor sesizat de detectorul de nivel NS,
condensat; Ta: grup de tratare a apei de alimentare; Vad: vană de adaos apă regulatorul cazanului comandă por¬
alimentare; RN: Regulator de nivel apă în Red; AS: avertizor sonor; ab: abur nirea pompei Pcd, deschiderea vanei
joasă presiune; cd: condens returnat din sistem; aa: apă de alimentare. de alimentare Va şi semnalizează
atingerea acestui nivel. Daca nivelul
de pericol este atins, regulatorul
- izolarea hidraulică a cazanului oprit peratura necesară a agentului termic cazanului întrerupe alimentarea cu
din circuitul bateriei de cazane livrat consumatorilor de încălzire combustibil a cazanului rearmare
(realizată prin închiderea temporizată a (calculată conform graficului de reglaj manuală-, şi semnalizează atingerea
vanei cu două căi aferente). prestabilit propriu consumatorului acestui nivel).
- protecţia cazanelor la lipsa circulaţiei respectiv) şi temperatura sesizată de - purjarea automată a cazanului (la atin¬
apei prin acestea se asigură prin inter¬ senzorul de temperatură agent termic gerea concentraţiei limită a sărurilor
zicerea funcţionării arzătoarelor atunci produs prin amestec, poziţia vanei de minerale din apa din cazan- detectată
când debitul de apă este insuficient reglare cu trei cai motori-zată. prin senzorul Ss- regulatorul comandă
(stare sesizată prin senzorul de debit evacuarea unei cantităţi prestabilite de
al cazanului). 5.8.3.2.6 Centrală termică pentru apă din cazan).
- protecţia recuperatorului-condensator producerea aburului de joasă Regulatorul Rc are rolul de a menţine
la lipsa circulaţiei apei se asigură prin temperatură, cu două cazane cu presiunea cerută de sistem, acţionând
interzicerea funcţionarii arzătoarelor funcţionare în cascadă, cu alimentare (prin intermediul regulatoarelor Rcz)
atunci când debitul de irigare este in¬ cu condensat prin pompare. asupra cazanelor (prin stabilirea trepte¬
suficient (sesizat prin senzorul de Schema din fig. 5.8.18 prezintă o lor de funcţionare necesare, respectiv
debit aferent). centrală termică care produce abur de prin oprirea acestora), în funcţie de dife¬
- protecţia recuperatorului-condensator joasă presiune. Cazanele sunt racordate renţa între presiunea necesară a aburu¬
la depăşirea valorii maxime a tempe¬ în paralel, conducerea bateriei de caza¬ lui şi presiunea realizată de bateria de
raturii apei de irigare se asigură prin ne se face în cascadă. Regulatoarele cazane (sesizată de detectorul de pre¬
oprirea arzătorului cazanului de înalt cazanelor îndeplinesc mai multe funcţii: siune Spa).
randament. - menţinerea presiunii necesare a abu¬ Alimentarea cu apă de adaos se rea¬
- reglarea temperaturii agentului termic rului produs de cazan, realizată prin lizes direct în rezervorul de condensat,
de încălzire livrat consumatorilor: acţiune asupra arzătorului cazanului prin acţiunea nivostatului RN asupra va¬
aceasta se obţine prin regulatoare cli¬ (regulatorul stabileşte treapta de fun¬ nei de adaos Vad, în funcţie de nivelul
matice separate pentru fiecare circuit cţionare a arzătorului sau oprirea apei din rezervor.
de încălzire. Fiecare regulator deter¬ acestuia), în funcţie de mărimea dife¬
mină, în funcţie de diferenţa între tem¬ renţei între presiunea aburului din
Anexa 5.1
Temperaturile medii lunare, [°C] şi anuale, 9g [°C] ale aerului exterior pentru principalele localităţi din România
_ __ _
9ml
(după STAS - SR 4839) _ __
Altitu¬
Nr. Luna
dinea
crt. Localitatea [m] I III IV V VI VII VIII IX X XI XII %
[°C]
Temperaturi medii lunare, dmi [°C]
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Adamclisi 158 -1,2 0,5 4,4 10,3 15,8 19,7 21,6 21,0 17,2 11,5 6,7 IA 10,8
2 Alba lulia 281 -3,3 0,3 AI 10,5 15,5 18,6 20,5 19,7 15,5 9,9 4,0 -0,5 9,6
3 Alexandria 75 -2,7 -1,8 5,0 11,5 16,9 20,5 22,5 21,9 17,9 11,5 5,2 -0,1 10,7
4 Arad 117 -1,8 0,8 Ai 10,9 16,0 19,0 20,8 20,2 16,3 10,7 5,3 0,6 10,4
5 Bacău 184 -3,8 -1,9 AI 9,6 15,2 18,6 20,0 19,4 15,2 9,4 4,0 -0,9 Ai
6 Baia Mare 216 -2,7 0,0 AI 10,5 15,4 18,2 19,7 19,0 15,1 10,0 Ai -0,2 9,5
7 Bârlad 172 -3,3 -1,5 Ai 10,2 15,9 19,2 20,7 20,1 16,2 10,3 Ai -0,5 9,6
8 Bistriţa 366 -5,0 -2,1 AI 9,1 14,3 17,0 18,3 17,6 13,5 8,0 3,2 -1,8 Ii
9 Blaj 334 -4,0 -0.7 Ai 9,9 14,7 17,6 19,1 18,7 15,1 9,3 3,8 -1,1 8,9
10 Botoşani 161 -3,8 -2,0 2,7 9,7 15,4 18,6 19,9 19,2 15,2 9,6 Ai ii
11 Braşov 534 -4,9 -2,5 2,6 8,5 13,3 16,1 17,5 17,0 13,4 IA IA -1,9 7,5
12 Brăila 15 -1,4 -0,5 Ai 10,9 16,9 20,4 21,9 21,1 17,1 11,0 AI -0,7 10,5
13 Bucureşti-Băneasa 92 -2,4 -0,1 Ai 11,3 16,7 20,2 22,0 21,2 16,9 10,8 ii 0,2 10.6
14 Buzău 96 -2,0 ii Ai 11,1 16,7 20,3 22,0 21,4 17,5 11,3 ii 0,6 10,7
15 Calafat 66 -1,8 0,9 ii 12,1 17,4 20,8 22,8 22,1 18,1 11,7 5,8 1,1 11,4
16 Caracal 112 -2,3 ii ii 11,7 17,1 20,5 22,5 21,8 17,8 11,4 ii
5,3 10,9
17 Caransebeş 292 -1,3 Ai ii 10,5 15,4 18,2 19,8 19,4 15,9 ii 0,9
10,9 10,1
18 Călăraşi 19 -1,4 0,7 5,3 11,8 17,0 20,8 22,5 21,7 17,5 ii Ai
11,6 11,2
19 Câmpina 461 -2,1 -0,7 ii 9,2 14,2 17,5 19,0 18,3 14,5 ii Ai ii Ai
20 Câmpulung
Moldovenesc 659 -4,7 -2,9ii 6,5 11,9 15,0 16,4 15,6 12,1 7,0 ii -2,2 6,5
21 Câmpulung Muscel 680 -2,6 -1,2ii ii 12,8 15,9 17,6 17,0 13,4 ii 3,7 -0,6 Ii
22 Cluj-Napoca 410 -3,6 -1,2Ai ii 14,2 16,7 18,3 17,7 14,1 8,5 2,9 -1,2 8,3
23 Constanţa 13 0,5 Ai Ai 9,9 15,5 20,0 22,0 21,8 18,3 13,1 ii
8,0 11,5
24 Craiova 195 -2,3 -0,1 4,7 11,1 16,6 19,8 21,9 21,3 17,4 11,1ii ii 10,6
25 Curtea de Argeş 448 -2,6 -0,8 3,5 ii 14,4 17,5 19,2 18,4 14,5 ii Ai -0,4 8,8
26 Dej 232 -2,5 0,8 Ai 10,2 15,7 18,4 19,7 18,5 15,0 8,9 Ai -0,5 ii
27 Deva 230 -2,8 ii 5,2 10,4 15,1 18,0 19,7 19,2 15,5 9,8 4,5 -Oi ii
28 Dorohoi 240 -4,3 -2,6 Ai ii 15,0 18,0 19,4 18,7 14,9 ii 3,5 -1,4 iii
29 Drăgăşani 280 -1,5 0,3 5,0 11,3 16,3 19,5 21,6 21,1 17,5 11,6 5,6 0,7 10,8
30 Făgăraş 428 -5,0 -2,3 ii ii 13,8 16,6 18,1 17,4 13,6 7,9 ii -2,0 II
31 Focşani 60 -3,8 -1,8 3,5 10,0 15,7 19,2 21,6 20,9 16,7 10,5 Al -1,1 9,6
32 Galaţi 71 -2,5 -0,6 Ai 10,8 16,6 20,2 22,0 21,4 17,2 11,1 5,3 ii. 10,5
33 Giurgiu 24 -2,3 M 5,4 12,1 17,5 20,9 22,7 21,9 17,6 11,5 Ai ii 11,1
34 Griviţa (jud. Ialomiţa) 51 -2,6 -0,5 Ai 11,0 16,8 20,3 21,9 21,1 16,9 10,9 Al iii 10,5
35 Gura Honţ (jud. Arad) 177 -2,0 0,9 5,4 10,3 15,4 18,2 19,8 18,8 15,4 10,2 Ai ii ii
36 Huşi 97 -3,2 -1,5 ii 10,4 16,4 19,7 21,2 20,6 16,1 10,0 Al -0,3 ii
37 laşi 102 -3.7 -1,8 3,0 10,3 16,1 19,2 20,5 19,9 15,9 10,0 Ai -0,6 ii
38 Joseni 750 -8,4 -5,7 -0,6 6,0 11,3 14,3 15,7 14,9 11,2 5,4 iii -5,0 Ai
39 Lugoj 123 -1,4Ai 5,6 10,9 15,8 18,7 20,4 19,8 15,9 10,8 5,8 Ai 10,4
40 Mangalia 6 0,9Ai Ai 9,5 14,9 19,4 21,5 21,4 18,0 13,0 8,2 3,6 11,4
41 Medgidia 50 iii ii Ai 10,8 17,0 20,7 22,1 21,5 18,0 11,5 ii Ai 11,6
42 Miercurea Ciuc 707 -6,1 -2,0 -1,2 Ii 12,5 15,2 16,5 15,5 11,9 6,2 Ai -3,8 Al
43 Odorheiul Secuiesc 525 -4,1 -1,6 -2,9 ii 13,6 15,8 117 16,6 12,9 Ii iii -1,6 II
44 Oradea 137 -2,0 0,6ii 10,8 15,8 18,7 20,5 19,9 16,1 10,6 ii iA 10,2
45 Oraviţa 20 -0,3 Ai ii 11,1 15,9 18,7 20,4 20,3 17,0 12,0 ii Ai 10,9
46 Păltiniş-Sibiu 1454 -4,4 -3,9 -1,0 iA ii. 11,1 12,8 12,8 ii 5,9 IA -2,4 Ai
47 Petroşani 607 -3,0 -0,8 ii 7,8 12,6 15,4 17,0 16,4 12,9 iA iA -0,9 Ii
48 Piatra Neamţ 314 -3,4 -1,8 iA Al 14,6 17,8 19,2 18,7 15,0 9,5 Ai -0,7 iii
49 Piteşti 306 -1,9 -0,3 Al 10,1 15,2 18,6 20,3 19A 15,9 10,1 Ai ii 9,7
50 Ploieşti 177 -2,5 -0,5 Ai 10,6 16,0 19,4 21,1 20,6 16,6 10,5 Ai ii 10,1
51 Poiana Stampei 820 -7,4 -5,2 -1,3 Ai iI 12,6 14,0 13,5 9,8 AI -1,4 -4,9 Ai
52 Predeal 1090 -5,2 -4,1 -0,8 Ai ii 12,7 14,2 13,6 10,2 Al 1,1 -3,1 Ai
53 Râmnicu Sărat 152 -1,8 -0,1 Ai 11,0 16,6 20,1 21,7 21,1 17,0 11,0 5,6 iii Iii
54 Râmnicu Vâlcea 243 -1,7 0,5 iA 11,0 15,8 19,1 20,9 20,1 16,3 10,5 5,3 0,5 10,3
55 Reşiţa 226 -1,1 iii 5,2 11,4 15,8 19,3 21,5 21,2 17,6 Ii Ai 10
12,1
56 Satu Mare 123 -3,2 -0,5 Ai 10,2 15,4 18,4 19,9 19,1 15,1 ii Ai -0,3 iA
57 Sebeş 253 -3,6 -0,5 4,5 10,0 14,9 17,9 19,5 18,9 15,1 8,9 3,8 -0,8 9,1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
58 Sf. Gh. Deltă 3 AI AI 4,3 10,6 16,3 20,6 22,2 21,6 18,0 11.7 Ai AI 11.4
59 Sibiu 443 -4,0 -1,1 3,8 IA 14,2 17,1 18,7 18,1 14,4 AI AI -1,1 8,5
60 Sighişoara 352 -4,3 -1,5 IA Al 14,1 17,1 18,7 17,6 13,8 AZ AI -1,3 8,3
61 Sinaia 1500 1500 -5,4 -5,2 -2,2 2,7 7,6 10,6 12,3 12,1 9,2 4,8 0,5 -3,3 3,6
62 Slatina 165 -2,7 -0,5 IA 10,9 16,1 19,8 22,1 21,7 17,7 11,7 5,1 AI 10,6
63 Slobozia 27 -2,7 -0,9 AI 10,6 16,3 19,9 22,5 21,8 17,7 11,8 5,5 02 10,6
64 Suceava 350 -4,7 -3,1 1,2 AI 13,7 16,7 18,1 17,5 13,8 8,3 2,9 -2,0 7,5
65 Sulina 2 -0,4 0,5 3,6 9,8 15,8 20,4 22,7 22,3 18,6 12,7 ZI 3,0 13,4
66 Timişoara 86 -1.6 AI 5,8 11.2 16,3 19,4 21,1 20,4 16,5 11,0 5,6 0,8 10,6
67 Târgovişte 296 -2,1 -0,3 4,0 10,2 15,4 18,8 20,6 19,8 15,9 13,5 4,8 0,8 10,1
68 Târgu Jiu 203 -2,3 AI 5,0 11,0 16,0 19,1 21,0 20,2 16,1 10,1 4,7 -0,2 10,1
69 Târgu Mureş 308 -4,4 -1,4 AI 10,0 15,0 17,9 19,3 18,7 14,8 9,0 3,8 -1,2 8,8
70 Târgu Neamţ 384 -3,2 -1,1 15 9,4 15,0 18,0 19,4 18,1 14,2 9,0 3,5 AI
-0,6
71 Târgu Ocna 243 -2,7 -1,0 3,3IA 15,1 18,3 19,8 19,2 15,4 9,8 IA -0,1
9,3
72 Târgu Secuiesc 569 -5,8 -3,5 Ai IA 12,8 15,7 17,1 16,6 12,9 IA Al 6j8
-2,9
73 Tecuci 57 -3,1 -1,1 3,6 10,5 16,2 19,7 21,2 20,4 16,2 10,2 IA -0,3
9,8
74 Tulcea 41 -0,9 AI Ai 10,8 16,6 20,6 22,2 21,4 17,0 11,3 Ai AI 11,0
75 Turda 424 -4,1 -1,1 AI 9,5 14,7 17,4 19,0 18,6 15,0 Ai Ai -1,5 8,7
76 Turnu Măgurele 31 -2,2 0,3 5,5 12,3 17,6 21,0 22,9 22,0 AZI 11,4 Ai AI 11,2
77 Turnu Severin 70 -0,9 AI AI 12,0 17,2 20,6 22,6 22,2 18,2 12,0 AI AI 11,6
78 Urziceni 55 -2,4 -0,4 4,5 11,2 16,9 20,4 22,1 21,3 17,2 10,9 Al 0,2 10,6
79 Vaslui 120 -2 Ai 3 11,1 17,4 19,9 20,8 19,7 16,7 IA 5,5 AI 10,2
80 Vatra Dornei 802 -5,7 -4,0 Ai AI 10,5 13,9 15,3 14,4 10,9 Al AI -4,0 Ai
81 Zalău 295 -2,4 -0,2 4,8 10,2 15,1 17,9 19,6 19,0 15,3 10,2 4,8 -0,1 9,5
Anexa 5.2
Durata, temperatura medie exterioară şi limitele perioadei de încălzire.
Valoarea gradelor-zile pentru eI =20 °C
Nr. Alti¬ Durata Limitele Tempe¬ Grade-zile
crt. tudinea perioadei perioadei de ratura pentru
Localitatea de încălzire medie temperatura
încălzire începe Sfârşeşte exterioară interioară
[m] [zilei la la rci de 20 °C
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Alba lulia 281 190 08.10 16.04 T6 3 460
2 Alexandria 75 160 26.10 04.04 2,4 3 150
3 Arad 117 166 22.10 06.04 18 3 020
4 Bacău 184 190 09.10 06.04 10 3 630
5 Baia Mare 216 176 16.10 10.04 2,5 3 350
6 Bârlad 172 180 16.10 14.04 18 3 460
7 Bistriţa 366 186 10.10 14.04 M 3 850
8 Blaj 334 178 18.10 14.04 li 3 530
9 Botoşani 161 186 10.10 14.04 10 3 630
10 Braşov 534 196 06.10 20.04 11 4 030
11 Brăila 15 166 24.10 08.04 2,2 3 170
12 Bucureşti 92 174 18.10 10.04 13 3 170
13 Buzău 96 168 20.10 06.04 11 3 150
14 Calafat 66 162 22.10 02.04 16 2 980
15 Caracal 112 160 26.10 04.04 11 3 100
16 Caransebeş 292 170 18.10 06.04 18 3 180
17 Călăraşi 19 164 26.10 08.04 II 3 010
18 Câmpina 461 170 22.10 10.04 11 3 530
19 Câmpulung-Moldovenesc 659 232 24.09 14.05 M 4 270
20 Câmpulung-Muscel 680 196 06.10 20.04 11 3 820
21 Cluj-Napoca 410 186 10.10 14.04 10 3 730
22 Constanţa 13 167 01.11 16.04 3,5 2 840
23 Craiova 195 166 20.10 04.04 10 3 170
24 Curtea de Argeş 448 196 06.10 20.04 11 3 540
25 Deva 230 176 14.10 08.04 II 3 300
26 Dorohoi 240 186 10.10 14.04 li 3 850
27 Făgăraş 428 190 08.10 16.04 15 3 930
28 Focşani 60 176 16.10 10.04 II 3 350
29 Galaţi 71 171 20.10 10.04 li 3 190
30 Giurgiu 24 160 26.10 04.04 11 3 030
31 Huşi 97 190 09.10 06.04 li 3 420
32 laşi 102 182 12.10 12.04 li 3 510
33 Lugoj 123 160 22.10 06.04 15 3 100
34 Mangalia 6 167 01.11 16.04 3,5 2 880
35 Medgidia 50 167 01.11 16.04 li 2 960
36 Miercurea Ciuc 707 222 26.09 06.05 li 4 250
37 Oradea 137 166 22.10 06.04 li 3 150
38 Păltiniş-Sibiu 1454 232 20.09 10.05 11 5 170
39 Petroşani 607 204 02.10 24.04 li 3 960
40 Piatra-Neamţ 314 210 01.10 28.04 11 3 560
41 Piteşti 306 182 12.10 12.04 12 3 420
42 Ploieşti 177 170 22.10 10.04 11 3 390
43 Predeal 1090 232 20.09 10.05 11 5 090
45 Râmnicu-Sărat 152 168 20.10 06.04 11 3 170
46 Râmnicu Vâlcea 243 178 18.10 14.04 II 3 120
44 Reşiţa 226 170 18.10 06.04 li 2 920
47 Roman 193 190 09.10 06.04 li 3 700
48 Satu Mare 123 176 16.10 10.04 li 3 370
49 Sf. Gheorghe Deltă 3 172 26.10 16.04 12 3 180
50 Sibiu 443 184 12.10 14.04 11 3 660
51 Sighişoara 352 190 08.10 16.04 li 3 640
52 Sinaia 1500 1500 224 24.09 06.05 li 5 650
53 Slatina 165 166 20.10 04.04 li 3 200
54 Slobozia 27 164 24.10 06.04 li 3 150
55 Suceava 350 186 10.10 14.04 li 4 080
56 Sulina 2 172 26.10 16.04 ii 3 000
58 Târgovişte 296 182 12.10 12.04 2,2 3 390
0 1 2 3 4 5 6 7
57 Timişoara 86 170 20.10 08.04 3,2 3 180
59 Târqu Jiu 203 174 16.10 08.04 2j3 3 390
60 Târqu Mureş 308 190 08.10 16.04 1,6 3 540
61 Târqu Ocna 243 184 13.10 14.04 T6 3 410
62
63 Turda_
Tulcea 41
424
172
186
20.10
10.10
10.04
14.04
2j6 3
3
070
560
64 Turnu Măgurele 31 164 26.10 08.04 2J 3 010
65 Turnu Severin 70 158 20.10 02.04 IA 2 810
66 Urziceni 55 174 18.10 10.04 2j3 3 170
67 Vaslui 120 190 9.10 06.04 10 3 570
68 Vatra Dornei 802 232 24.09 14.05 0,4 4 580
69 Zalău 295 186 10.10 14.04 2,0 3 300
ANEXA 5.3. Rezervoare metalice tipizate de IPCT - caracteristici generale.

Nr. Capacitatea Domeniul Nr.
Denumirea Tip Schiţa Observaţii
crt. nominală [I] de utilizare planşă*
67/101-03
TIP A
Rezervor pentru 67/101-4
orizontal
depozitarea lichidelor Gama de tipodimen- 67/101-5
Rezervoare metalice
1 având ys1000 daN/m3 siuni a fost stabilită în
paralelipipedice
la presiunea atmosferică. conformitate cu 67/101-03
TIP B
160 STAS 8491. 67/101-4
vertical
250 Poate fi folosit ca: 67/101-5
400 - rezervor de apă; Soluţiile constructive
630 - rezervor pentru sunt realizate din tablă 67/111-01
TIP C
800 produse petroliere; subţire şi cu întăritură 67/111-2
orizontal
1 000 - vas de expansiune din bandă din oţel, 67/111-4
Rezervoare metalice
2 1 600 deschis; cornier şi profil „U“ tip
cilindrice i±i.
TIP D
2 000 - rezervor de condensat laşi. 67/111-01
2 500 sau alte utilizări. 67/111-3
vertical
3 100 67/111-4
4 000
444- itritj 5 000 67/301-1
Rezervoare metalice TIP A n 6 300 67/301-2
Rezervor de zi pentru Poziţia mufelor este
şi accesorii pentru 67/301-3
depozitarea produselor informativă în proiectul
3 utilizare ca rezervor
petroliere fluide de adaptare putându-
de zi pentru
N STAS 54 şi STAS 240. se da şi alte poziţii.
combustibil lichid TIP C 67/311-1
5 OOO
n 10 OOO
a
Rezervoare depozit 16 OOO Rezervor depozit pentru Rezervorul este
20 OOO 67/350-01
4 pentru combustibil 25 OOO combustibil lichid fluid prevăzut cu filtru
67/355-3
lichid 31 500 STAS 54 şi STAS 240. propriu de alimentare.
40 OOO
50 OOO
Rezervor deschis (la pre¬
444 siunea atmosferică) pen¬
TIP A,B 67/370-1
Rezervoare metalice orizontal -iOi- tru colectarea conden¬ 67/370-2
satului; folosind indica¬
şi accesorii pentru
5 torul de nivel cu plutitor
utilizare ca rezervor
de condensat TIP C
m :: Pentru alte sisteme pri¬
vind indicarea nivelului,
orizontal —Oj- 160
250 rezervorul se va adapta
67/371-1
corespunzător.
400
444 630
TIP A 800 Poziţia racordurilor
orizontal 1 000 este indicativă. Ea
1 600 poate fi schimbată cu 67/300-1
2 000 respectarea condiţiilor
TIP B 2 500 din planşele de detalii.
Rezervoare metalice vertical 3 150 Rezervor pentru
şi accesorii pentru 4 000 preluarea dilatării apei în
6
utilizare ca vas de 5 000 instalaţiile cu apă caldă
expansiune deschisă TIP C 6 300 până la 95 °C.
67/381-1
orizontal
pJ44
TIP D
67/381-2
vertical
* Nr. conform catalog rezervoare tipizate IPCT
$
I.Instalaţii de încălzire
Capitolul 6
Echipamente şi materiale
S>
350 Capitolul 6: Echipamente şi materiale I. Instalaţii de încălzire
zistenţa la şocuri şi lovituri, compatibi¬ După caz, corpul de încălzire va tre¬
__
6.1. Corpuri de încălzire litatea metalului corpului de încălzire cu bui să întrunească următoarele calităţi:
alte metale din instalaţie, posibilităţile - rezistenţa mecanică la lovituri;
6.1.1. Criterii privind utilizarea de igienizare, uşurinţa montării, canti¬ - rezistenţa la acţiunea corosivă a
corpurilor de încălzire tatea de manoperă pe şantier etc. mediului;
La alegerea corpului de încălzire - posibilităţi de curăţire uşoară în medii
Corpurile de încălzire sunt schimbă¬ pentru încăperi de producţie, se urmă¬ încărcate cu pulberi, praf, scame etc.
toare de căldură alimentate cu agent reşte şi adecvarea corpului de încălzire (se evită corpurile de încălzire cu
termic apă sau abur, care emit căldură la specificul activităţii şi la particularită¬ convecţie puternică, respectiv corpu¬
prin radiaţie şi convecţie şi servesc la ţile de mediu ale încăperii. rile cu aripioare);
încălzirea încăperilor. Senzaţia de con¬
fort a ocupanţilor încăperii este mai bu¬ h
nă în cazul corpurilor de încălzire ce pre¬ * 50
zintă o cotă de radiaţie mai mare.
Utilizarea unuia sau altuia dintre tipu¬
rile de corpuri de încălzire ce se gă¬
sesc pe piaţă este decisă de beneficia¬
71 I 71
rul instalaţiei de încălzire, în funcţie de
destinaţia clădirii şi de o serie de crite¬
rii relative la corpul de încălzire. Pentru
clădirile civile (de locuit, sociale, cultu¬
rale administrative etc) corpurile de în¬ x _c
călzire se judecă în raport cu următoa¬ X .c

rele criterii specifice: estetica, perfor¬
manţa termică, preţul, durabilitatea, re-
Tabelul 6.1.1. Parametrii maximi de
lucru ai agentului încălzitor şi
A1 1A A!_ A!
presiunea de încercare pentru
radiatoarele din fontă româneşti
Radiator
din fontă
Agen-
tul
încăl-
zitor
Tempe¬ Presi¬
ratura unea
maximă maximă
de lucru de lucru
Presiunea
de încercare
(conf. STAS)
m Secţiunea A-A P Secţiunea A-A
[°C] [bar] [bar]
STAS apă 140 6 II
cu, S' ( ) ( ) Tf=R TT
I>l
7363 abur
apă
151
1I5
4
5
r
Fig. 6.1.1. Elemente de radiator
\
Fig. 6.1.2. Elemente de radiator

/
STAS 8
7364 abur 133 2 din fontă STAS 7363. din fontă STAS 7364.
Tabelul 6.1.2. Caracteristicile constructive şi termice ale radiatoarelor din fontă româneşti
1) Conform STAS 11984, 1 m2 de suprafaţă echivalentă termic cedează 504 W în condiţiile:
agent încălzitor 95/75 °C, temperatura interioară a încăperii 0, = 20 °C;
2) Valabil pentru radiatoarele fabricate după anul 1987.
înălţimea Lăţimea Lungi¬ Racor¬ Nr. Volu- Masa Supra¬ Suprafaţa Puterea termică nominală
mea durile coloa¬ mul faţa de echiv. (conform STAS 1797/2)
Tipul elem. nelor inte- încăl- termic
rior zire apă caldă abur
h H b a D (vopsită) Aechiv AT = 60 K AT = 80 K
[mm] [mm] [mm] [mm] [in] [l/eleml [kg/elem] [m2/etem] [m2/elem] [W/elem] [W/elem]
radiatoare cu coloane eliptice unite (STAS 7363)
300/3-60 300 388 250 60 3 1,1 6,7 0.21 0.248 112 164
500/2-60 500 591 150 60 2 0,9 5,8 0.19 0,225 106 156
600/2-60 600 691 150 60 1 1/4 2 1,05 6,9 0,225 0.265 125 183
600/3-60 600 678 200 60 3 1,6 9,3 0 0,335 152 223
600/3-75 600 684 200 75 3 10.5 0,315 0,371 168 247
radiatoare cu coloane circulare libere (STAS 7364)
218/9 218 300 350 50 9 0,9 8 0,25 0.276 124 182
472/4 472 541,5 142 50 4 0,7 5,7 0,19 0.223 101 148
472/6 472 541,5 218 50 6 M 8,1 0/28 0,314 142 208
624/4 624 693,5 142 50 1 1/4 4 0,8 6,6 0,24 0,282 128 188
624/6 624 693,5 218 50 6 1,3 10,2 0,36 0,390 177 200
777/4 777 846 142 50 4 1,5 8,5 0,29 0,328 148 217
777/6 777 846 218 50 6 I 12 0,44 0,476 216 317
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 6: Echipamente şi materiale 351
- temperatura superficială sub limita de ţionarea acestor radiatoare sunt daţi în

asigurare precizată prin reglemen¬ 6.1.3. Radiatoare din elemente tabelul 6.1.1., iar caracteristicile con¬
tările în vigoare (1.13 etc.), în cazul structive şi termice, în tabelul 6.1.2.
încăperilor cu pericol de explozie Se realizează prin asamblarea de- Exponentul caracteristicii termice (ex¬
montabilă (cu nipluri) sau nedemonta- ponentul de reglare) este, după ultimele
6.1.2. Clasificarea corpurilor bilă (prin sudură) a unor elemente de cercetări, n = 1,3 (valoare recoman¬
de încălzire radiator identice, confecţionate - după dată), fată de n = 4/3 (valoare tradiţio¬
caz - din fontă, tablă din otel, aluminiu, nală, conform STAS 1797/2), (expo¬
După materialul din care sunt con¬ aliaj de aluminiu etc. nentul n caracterizează variaţia fluxului
fecţionate, corpurile de încălzire pot fi Agentul încălzitor circulă prin coloa¬ unitar q de căldură al corpului de încăl¬
din: fontă, aluminiu, oţel, cupru etc. nele elementului, care pot fi în număr zire în funcţie de modificarea diferenţei
după proporţia convecţie-radiaţie din de 2, 3, 4, 6 sau 9. medii de temperatură AT între agentul
totalul emisie termică, se disting cor¬ Sunt aplicate, în mod curent, în clă¬ termic şi aerul încălzit, adică:
puri ce emit căldură: dirile civile, dar şi în anexele clădirilor 0= gn (AT /ATn)n,
- prin radiaţie şi prin convecţie, cum industriale. în care:
sunt radiatoarele de orice fel şi ţevile qn - este fluxul termic unitar de căldură
cu aripioare; 6.1.3.1 Radiatoare din fontă ATn - este diferenţa medie de tempera¬
- aproape exclusiv prin convecţie, din Elementele de radiator din fontă pro¬ tură pentru condiţii nominale:
care fac parte convectoarele. duse în România sunt de 2 feluri: dd = 90 °C; 6r = 70 °C; 0 = 20 °C).
După modul de realizare, corpurile - cu coloane unite, de secţiune eliptică,
de încălzire pot fi: din elemente, din STAS 7363, (fig. 6.1.1); ele pot avea 2 6.1.32. Radiatoare din aluminiu
panouri de tablă, simple sau multiple, sau 3 coloane; Elementele de radiator din aluminiu
cu sau fără aripioare, din ţevi netede - cu coloane libere, de secţiune circulară, sau din aliaj de aluminiu se obţin prin
(tubulare); din ţevi şi tablă. STAS 7364, (fig. 6.1.2); pot avea 4, 6 turnare sub presiune sau prin extrudare.
sau 9 coloane. Ele pot avea 1,2 sau mai multe coloane
Parametrii maximi de lucru în func- prin care circulă agentul încălzitor; pe
f˙0
Tabelul 6.1.3. Caracteristicile constructive şi termice ale radiatoarelor BIMETAL
înălţime Lăţime Lun¬ Racor Conţi¬ Masă Puterea Suprafaţa
gime nut de termică echiv.
Tipul totală între termic
nominală
axe duri apă (STAS 11984)
A (AT=60 K)
B C L D V M -fcn Aechiv
f˙H
[mm] [mm] [mm] [mm] [in] [l/elem] [kg/elem] [W/elem] [m2/elem]
C 500 580 500 0,210 1,9 154,2 0,340
110 75 1
C 600 680 600 02-21 2,1 170,3 0,376
CF 300 380 300 0.193 1,2 106,6 0,235
CF 500 580 500 0,210 1.9 156.0 0,344
Fig. 6.1.3. Secţiuni transversale prin CF 600 680 600 i io 75 l 0,227 2.I 177,2 0,391
elemente de radiator din aluminiu CF 700 780 700 0,245 2.3 200,0 0.442
având 1 şi respectiv 2 coloane. CF 800 880 800 0,280 2.5 220,1 0,486
S 360 360 300 140 0.223 2,05 108,3 0,239
SIS
S 580 570 500 128 75 1 IM 0,304 2.25 148,0 0.327
S 680 670 610 128 0.319 2.7 170,1 0,376
Tabelul 6.1.4. Caracteristicile constructive şi termice

ale radiatoarelor din oţel DIN (după DIN 4703/1)
înălţimea Lăţime Masa Supra¬ Puterea termică
între faţa de nominală
totală AT = 60 K
axe racord încălzire
hi h2 b +25/-B% A <t>n
[mm] [mm] [mm] [kg/elem] [m2/elem] [W/elem]

A B
160 l ,02 0,105 50
300 200
250 1.54 0,16 77
110 1.05 0,105 55
400 350 160 1.46 0,155 74
220 1,99 0,21 99
110 1.37 0,14 73
E
D 600 500 160
220
1,96
2,68
0,205
0,285
99
128
110 2.32 0,24 122
C. D. 1000 900 160 3,3 0,345 157
Fig. 6.1.4. Radiatoare BIMETAL. 220 4,53 0,48 204
suprafaţa externă sunt mai multe nipluri din oţel sau fontă, cu filet stân- de reglare are valori indicate de produ¬
aripioare de diverse forme şi dimensiuni ga-dreapta şi se etanşează cu garnituri cător (de regulă, n = 4/3 sau 1,30).
care conferă fiecărui model constructiv din clingherit, elastomeri etc. Dopurile Un exemplu îl constituie radiatoarele BI¬
individualitatea sa (fig. 6.1.3). şi reducţiile folosite la aceste radiatoa- METAL, produse de SIRAL SA - Bucureşti
Sunt vopsite din fabrică în alb (RAL re sunt din oţel sau fontă. şi ŞIRA SRL - Italia (fig. 6.1.4 şi tab. 6.1.3).
9010) sau în alte culori, specificate de Agentul încălzitor este, de regulă, apa Elementul de radiator are două coloane
producător. caldă cu temperatura maximă 110 °C şi subţiri, la interiorul cărora există o inserţie
Elementele se îmbină între ele prin presiunea maximă de 6 bar. Exponentul de ţeavă din oţel D 13 x 1,3 mm, prin care
circulă apa. După forma aripioarelor,
10 11 K 21 K-S 22 K 33 K
există trei tipuri de elemente: C, CF şi S.
î
Pentru evacuarea aerului şi a gazelor
{
P i fe tp: degajate din apă, necesită un robinet
J de dezaerisire montat pe radiator.
Radiatoarele din aluminiu prezintă ca
avantaje: aspect estetic modern; puteri
(] termice mari pe unitate de lungime; spaţiu
V IP
,-46˙ ST
! O
59
m LAJ
166
_ redus ocupat în încăpere; masă mică (de
cca 4 ori mai redusă decât a radiatoarelor
din fontă); manoperă redusă pe şantier şi
!
fQ montare uşoară; se livrează vopsite din
IIR
! I ! fabrică în culori plăcute.
] Dezavantajele radiatoarelor din alu¬
s ts miniu constau din: durată de viaţă mai
I 1 t ! mică decât a radiatoarelor din fontă;
5 3 3 3 preţ de achiziţie mare [lei/kW]; nu re¬
I!« !« i
t
!« zistă la şocuri şi lovituri; pot prezenta
zgomote în funcţionare, provocate de
aerul şi gazele degajate în apă şi
J M i i WL i neevacuate corect; necesită uneori un
î IQ h_r 1 hir71 tratament al apei cu inhibitori speciali,
23
-
Fig. 6.1.6. Radiatoare panou VOGEL&NOOT.
59 59
— contra degajărilor de hidrogen; incom¬
patibilitate cu unele metale (împreună
cu corpul formează pile electrice).
Tabelul 6.1.5. Caracteristicile constructive ţi termice Se utilizează în instalaţiile de încălzi¬
re cu agent termic apă caldă cu tem¬
ale radiatoarelor-panou VOGEL&NOOT.
peratura maximă de 95 °C (sau 110 °C,
J
înălţime Conţinut Masă j Racorduri Suprafaţa de j Putere Constanta
la unele tipuri) şi presiunea maximă de
I totală ! de apă încălzire , termică radiatorului
(vopsită) j nominală
Tip A la
AT=60 K V
! [mm] j [l/m] i[kg/m] Nr. buc. x D [m2/m] <Dn [n] -n
: JWm]_ i
8
-4- 6,74 T
F
10
|
i
300
400
500
_1_
2T>
2,6
3,3
! 8,74
T 10,74 i
:
4x1/2”
0,750
0,970
1,190
'
439
561
678
_
1.274
Ii283
1,292
..
L,
a
600 3.7 ; 12,74 1,345 ' 792 1,301
...
h 900 ; 18,74 | Fig. 6.1.7. Registre orizontale
i 5,1 2,007 1114 1,305
300
[ 400
- 2,0
2,6
[ML,
r 13,83
1,395
1,771
720
904
1.330
1,342
(STAS 8744).
11K 500 3,3 17,31 i 4x1/2” 2,147 j 1078 1.354

600 4- 3,7 20,84 ’
2,493 . 1246 1,366
S
900 5,1 | 31,42 3,371 1708 1,383
& mm)
. ._.
300 3,9 ; 15[98 2,136 1067 1,327
400 j 21,40
5.0 1
2.729 1335 1,334 20
21K-S, 500 j_ 6,1 26,78 4x1/2” 3,322 1586 1,342
600 ! 7,1
7J '32,20 3,822 1822 1,349
900 10,2 48,46 . 5,351 2468 1,371
300 3,9 19,11 T 2,999 1395 1,329
400 1 5,0 ; 26,06 ' _ 3,832 ! 1737 1.353 JZ
22K 500 6,1 4x1/2” 4,665 2056 1,377

600 [ 7,1 39,87 [ 5,446 2357 1,400
900 ! 10,2 1 60,72 7,385 3151 1,423
300 6,0 _ 28,59 4,483 1990 1,331 0 g mm)
400 1 7,6 39,00 | j_ 5,729 2479 1,357
33K 500 r 9,4 49,27
59,68
4x1/2” [ 6,975 2930
3350
1,383 b_ T 50
600 ; 10,8 I 8,113 . 1.410
900 ! 15,6 90,91 10,914 ; 4406 1,422 Fig. 6.1.5. Radiatoare din oţel DIN.
i
6 bar. Exponentul lor de reglare este, 6.1.3.3 Radiatoare din oţel ţionează din tablă ambutisată, sudată
de regulă, n = 4/3. Sunt radiatoare asemănătoare cu pe contur şi prin puncte între coloane.
cele din fontă. Elementele se confec¬ Se îmbină între ele prin sudură şi cu
nipluri. în funcţie de presiunea şi de
Tabelul 6.1.6. Caracteristicile constructive ale registrelor orizontale
temperatura maxime de utilizare, se
STAS 0744
fabrică tipuri de construcţie normală şi
Numărul de ţevi orizontale respectiv specială.
Lungimea 2 I 3 l~4 5 6 7 8 Un astfel de tip de corp de încălzire
registrului înălţimea de gabarit H [mm] îl constituie radiatorul din tablă DIN ale
L [mm] 206 336 466 996 726 856 986 cărui caracteristici termice şi construc¬
Lungimea totală de ţeavă [m]
tive sunt prezentate în figura 6.1.5 şi
tabelul 6.1.4 (după DIN 4703/1).
576 1 .260 1,944 2,628 3,312 3,996 4,680 5,364
Parametrii maximi ai agentului încălzi¬
826 1,760 2,694 3,628 4,562 5,496 6,430 7,364 tor (apă caldă sau fierbinte) sunt urmă¬
1076 2,260 3,444 4,628 5,812 6.996 8,180 9,364 torii în funcţie de tipul de construcţie:
I 326 2,760 4,194 5,628 7,062 8,496 9,930 1 1 ,364 - normală: 6max = 110 °C şi Pmax = 4 bar;
I 576 3,260 4,944 6,628 8,312 9,996 1 1 ,680 13,364 - specială: 0max = 140 °C şi Pmax = 6 bar.
Radiatoarele din oţel au ca principale
2076 4,260 6,444 8,628 10,812 12,996 15,180 17.364
avantaje: aspect plăcut; finisaje de ca¬
2 576 5,260 7,944 10,628 13,312 15,996 18,680 21,364 litate a suprafeţelor prin vopsirea în fa¬
3076 6,260 9,444 12,628 15,812 18,996 22,180 25,364 brică în culori plăcute; masă moderată
3 576 7,260 10,944 14,628 18,312 21,996 25,680 29,364 (de cca 3 ori mai mică decât a celor
4076 8,260 12,444 16,628 20,812 24,996 29,180 33,364 din fontă); rezistenţă la şocuri şi lovi¬
turi; se montează uşor; manoperă re¬
4576 9,260 13,944 18,628 23,312 27,996 32,680 37,364
dusă pe şantier; se pot curăţa de praf,
5076 10,260 15,444 20,628 25,812 30,996 36,180 41,364
preţ de achiziţie mic [lei/kW].
Suprafaţa de încălzire A [m2] Ca dezavantaje ale radiatoarelor din
576 0,30 0,46 0,63 0,79 0,95 1.12 1,28 oţel, se pot enumera: puteri termice pe
826 0.42 0,64 0,87 1,09 1.31 1.53 1.76 unitate de lungime mici sau moderate
la unele tipuri constructive; spaţiu mai
1076 0,54 0,82 1,10 1,39 1,67 1.95 2,23
mare necesar montării în încăpere;
I 326 0,66 1,00 1,34 1,69 2,03 2,37 2,71
durata de viaţă scăzută sau medie, din
I 576 0,78 1,18 1,58 1,98 2,39 2,79 3,19 cauza coroziunii (pentru mărirea dura¬
2076 1,02 1,54 2.06 2,58 3,10 3,62 4,14 tei de viaţă, condiţiile de exploatare
2576 1,26 1,90 2,54 3,18 3,82 4,46 5,10 trebuie să fie foarte strict supraveghea¬
3076 1,49 2,25
te şi să se trateze apa cu inhibitori de
3.01 3,77 4.52 5,29 6,05
coroziune); preţ specific mare [lei/kW
3 576 1.73 2,61 3,49 4,37 5.25 6.13 7,01
an de funcţionare]; cheltuieli mai mari
4076 1,97 2,97 3,97 4,97 5.97 6.96 7,96 în exploatare (pentru inhibitori şi pentru
4576 2.21 3,33 4,45 5,56 6.68 7,80 8,92 înlocuirea radiatoarelor corodate).
5076 2,45 3,69 4.92 6,16 7,40 8,63 9,87 Se utilizează în aceleaşi categorii de
Masa [kg]
clădiri ca şi radiatoarele din fontă.
576 6.8 10,5 14,2 17,9 21,6 25,3 29,0
6.1.4. Radiatoare-panou
826 9.5 14,6 19,6 24,6 29,7 34.7 39,8
1076 12,2 18,6 25,0 31,4 37,8 44,2 50,6 Sunt corpuri de încălzire plate, con¬
1 326 14,9 22,6 30,4 38,1 45,9 52,6 61,3 fecţionate din tablă din oţel de foarte
1 576 17,6 26,7 35.8 44,9 54.0 63,1 72.1 bună calitate, cu grosimea de 1,25
(1,30) mm. Prin ambutisare şi prin su¬
2076 23,0 34,8 46,6 58,4 70,2 81,9 93.7
darea tablei pe contur şi în câmp, rezul¬
2576 28,4 42,9 57,4 71,9 86,3 100,8 115,3 tă un panou plat cu 2 colectoare şi mai
3076 33,8 51,0 68,2 85,4 102,5 119,7 136,9 multe canale de circulaţie a apei. Pa¬
3 576 39,2 59,1 79.0 98,9 118,7 138,6 158,5 noul poate fi sau nu prevăzut la spate
4076 44,6 67,2 89.8 112,3 134,9 157,5 180.1 cu aripioare ondulate de tablă din oţel
subţire (cca 0,4 mm), prinse prin sudu¬
4 576 50.0 75,3 100,6 125,8 151,1 176,4 201,7
ră. Cuplând în paralel 2 sau 3 panouri
5076 55,4 83,4 111,4 139,3 167,3 195,3 223,3
aşezate unul în spatele celuilalt se rea¬
lizează mai multe tipuri constructive.
Tabelul 6.1.7. Puterea termică nominală <î>n [W/m] de ţeavă, Majoritatea tipurilor constructive de
a registrelor şi serpentinelor radiatoare-panou au şi un capac supe¬
rior perforat şi două rame laterale.
Puterea termică nominală pentru: Pe spatele radiatorului se află sudate
Corpul de încălzire
apă (AT = 60 K) abur (AT = 80 K) 4 sau 6 urechi de prindere necesare la
[W/m] [W/m] montare; la unele radiatoare, aceste
Registre verticale din ţeavă D 76 mm 139,4 199,7 urechi de prindere pot lipsi, rolul lor la
Registre orizontale din ţeavă D 76 mm montare fiind asigurat de decupaje
153,9 220,5
speciale practicate în ramele laterale
Serpentine din ţeavă D 42,5 mm 96,8 138,7
ale radiatorului.
Prin diverse procedee de tratare a tablei

din oţel, radiatorului i se poate conferi o
- 99 mm
X 77
rezistenţă sporită la coroziune.
Gama înălţimilor de fabricaţie poate fi
42 - 64 mm
C
-*r
foarte variată: de la 300 la 900 mm şi une¬
4-
ori şi peste această valoare, iar lungimile
pot varia de la 300 la 3000 mm, în trepte
3
normalizate şi precizate de fiecare produ¬
3
cător în prospectul produsului.
3 Radiatoarele-panou sunt livrate la
3
3 lungimile solicitate de beneficiar, din
3
3
gama normată, gata vopsite - de regu¬
lă - cu vopsea RAL 9010 (alb) şi însoţi¬
H te de diverse accesorii pentru montare.
3
3
Parametrii maximi ai agentului termic
3 utilizat (apa caldă) sunt în mod curent
3
3 110 °C şi respectiv 6 bar. Există şi radia¬
D 30 mm
/
3 toare ce admit presiuni până la 10 bar.
Presiunea de încercare este precizată de
3
furnizor în prospectul produsului.
O? lin
/
/ *˙Ti'if E
a
Un exemplu de radiatoare-panou îl
constituie radiatoarele prduse de firma
austriacă VOGEL&NOOT, prezentate în
2 fig. 6.1.6. şi caracteristicile tehnice şi
constructive în tabelul 6.1.5.
/ / /
Gama de fabricaţie cuprinde 5 înălţimi
nil U
S' constructive (300, 400, 500, 600 şi 900
mm) şi 19 lungimi constructive (400,
Fig. 6.1.8. Radiatoare „portprosop“ VOGEL&NOOT AUSTRIA. - 520, 600, 720, 800, 920, 1000, 1120,
1200, 1320, 1400, 1600, 1800, 2000,
Tabelul 6.1.8. Caracteristicile constructive ţi termice 2200, 2400, 2600, 2800 şi 3000 mm).
ale radiatoarelor “portprosop” DELLA (VOGEL&NOOT-AUSTRIA) Parametrii maximi ai agentului termic
i înălţime I Lungime Distanţa Putere j Conţinut j Masă Racorduri utilizat sunt: presiune de lucru maximă
i între
axe
termică j de apă |
nominală
Nr. buc. x D J Pmax = 10 bar, temperatura de regim
maximă dmax =110 °C. Exponentul de
Model la reglare este n = 1,30.
AT=60 K Avantajele şi dezavantajele radiatoare-
[mm] [l/m] [mm] ttVi [I] [kg] lor-panou sunt aceleaşi cu cele prezen¬
m tate de radiatoarele din oţel (§ 6. 1.3.3).
400 360 359 2.3 5,2 Radiatoarele-panou se utilizează de
! 500 460 425 2.7 5.9 regulă în clădirile civile.
700 I 600
-t-
560 500 Al 6,7 ~
40
750 710 612 3,7 8,0 D
C
900 860 722 4.3 9,2
400 360 542 3.7 7,8
500 460 640 Al 9,2
DELLA I 1100 600
750
560
710
753
916
A_8
5,7
1A5J
12,4
4x1/2”
1
900 860 1074 6,7 14,3
400 360 813 5,7 12,2
r 500 460 975 6,5 14,6
1800 600 560 1146 7,5 16,7
I 750 710 1397 8,9 19,7
j 900 860 1641 10,4 22,8
Tabelul 6.1.9. Dimensiunile şi caracteristicile radiatorului MAIOR B A

Element MAIOR 90 100 120 140 160 180 200
A - Distanţa între axe [mm] 900 1000 1200 1400 1600 1 800 2000
B - înălţime totală [mm] 966 1066 1 266 1466 1666 1 866 2066
C - Lăţimea [mm] 90 90 90 90 90 90 90
D - Lungimea [mm] 80 80 80 80 80 80 80
Racord [in] G1 G1 G1 G1 G1 G1 G1
Masa [kg] 1,86 2.02 2,32 2,62 2,92 3,22 3,52
Conţinut de apă [1] 0,43 0,47 0.55 0,62 0,70 0,78 0,86 *
120
Putere termică nominală [W]
235 253 290 327 364 400 437
(după prospect) Fig. 6.1.9. Radiatoare MAIOR.
sunt robuste şi se pot igieniza (curaţi) cu din oţel netedă, având diametrul uzual
6.1.5. Corpuri de încălzire uşurinţă. în schimb, prezintă puteri termi¬ între 40 şi 80 mm. Presiunea maximă
tubulare ce mici sau medii pe unitate de lungime de utilizare este de 16 bar iar tempera¬
de corp şi sunt mai puţin spectaculoase tura maximă de 150 °C (uneori 200 °C).
Sunt realizate, de regulă, cu ţevi netede j decât alte corpuri de încălzire. Agenţii termici pot fi apa caldă şi apa
din oţel, în construcţie sudată. După for¬ fierbinte; exponentul de reglare pentru
ma constructivă, există registre şi ser- I 6.1.5.1 Serpentine serpentine este n = 5/4 (conform STAS
pentine; ele se prevăd cu mufe sau flanşe. I Sunt corpuri de încălzire cu ţeava 1797/3).
Ele sunt utilizate curent la încălzirea
L 30 clădirilor industriale, a atelierelor, gara¬
100
A jelor, depozitelor, serelor etc.
4-
J-E -ffr~ 6.1.5.2 Registre clasice
MI
Sunt corpuri cu ţevi netede din oţel
CD cu diametrul uzual între 50 şi 80 mm.
+
1 1li
Presiunea maximă de utilizare este de
16 bar iar temperatura maximă de
X
-C 150°C. Agenţii termici pot fi apa caldă,
apa fierbinte sau aburul. Exponentul de
reglare pentru registre este n = 5/4
(conform STAS 1797/3).
După modul de aşezare a ţevilor, re¬
L’=60(N-1)
t-t ip- p | Bl gistrele pot fi orizontale şi verticale.
130 Registrele verticale pot fi cu unul (I)
Mufă 3/8” sau cu două (II) rânduri de ţevi.
a b
Caracteristicile constructive şi termi¬
Fig. 6.1.10. Convectoradiator panou CRP: - ce ale registrelor orizontale STAS 8744
sunt prezentate în fig. 6.1.7. şi în tabe¬
a - simplu; b - dublu.
lele 6.1.6. şi 6.1.7.
Tabelul 6.1.10. Valorile coeficientului de corecţie ct pentru diverse valori AT
(exponent de reglare n = 4/3) 6.1.5.3 Corpuri de încălzire speciale
Notă: Valorile din coloanele 0 - 9 se adaugă la cele din coloana AT pentru grupuri sanitare
Denumite curent „radiatoare port-pro-
Ex. Pentru 47 K se citeşte pe rândul 40, în coloana 7: ct = 0,723
sop“, ele se realizează din ţevi rotunde
AT [K] 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 sau aplatizate, de mici dimensiuni.
30 0,398 0,415 0,433 0,452 0,470 0,488 0,507 0.526 0,545 0,564 Materialul ţevilor poate fi: oţel, oţel ino¬
40 0,583 0,603 0,622 0,642 0,662 0,682 0,702 0,723 0,743 0,764 xidabil, aluminiu şi altele. Presiunea ma¬
50 0,785 0,806 0,827 0,848 0,869 0,891 0.912 0,934 0.956 0.978 ximă de utilizare este, de regulă, de
6 bar şi temperatura maximă de 110 °C.
60 1,000 1,022 1,045 1,067 1,090 1,112 1,135 1,158 1.180 1,204
Exponentul de reglare al acestor radia¬
70 1,228 1,251 1,274 1,298 1,322 1,346 1,369 1,393 1.418 1,442
toare este n = 1,30.
80 1,466 1,491 1,515 1 ,540 1,564 1,589 1,614 1,639 1,664 1,689 Se utilizează curent în băi şi grupuri
90 1,715 1,740 1,766 1,791 1,817 1,843 1,868 1,894 1,920 1,946 sanitare la clădiri de locuit, hoteluri,
100 1,973 1,999 2,025 2,052 2,078 2,105 2,132 2,158 2.185 2,212 piscine etc.
110 2,239 2,266 2,294 2,321 2,348 2,376 2,403 2,431 2.458 2,486
în fig. 6.1.8. şi respectiv în tabelul
6.1.8. sunt prezentate caracteristicile
constructive şi termice ale unui model
L+56
10 produs de firma VOGEL&NOOT din Aus¬
10
tria. O caracteristică a acestor radiatoare
immM'M este ca pot fi dotate şi cu un element ter¬
8
8 n moelectric, astfel că ele pot fi utilizate şi
7P 7 în perioada fără agent termic.
Q Gama de fabricaţie cuprinde 3 înălţimi
6
constructive (400, 1100 şi 1800 mm) şi 5
T-
6
5 / lungimi constructive (400, 500, 600, 750
L I A şi 900 mm).
O
X
4
Parametrii maximi ai agentului termic
4 2 1 -H B h- 4
utilizat sunt: presiune de lucru maximă
ML 3
CD
cn
3
5
ca
Pmax = 10 bar, temperatura de regim ma¬
ximă dmax = 110°C. Exponentul de regla¬
re este n = 1,30.
Pentru a rezolva problema încălzirii
grupurilor sanitare (care dispun de
Flg. 6.1.11. Convector
spaţii reduse), se pot folosi şi radiatoa¬
1 - ţevi încălzitoare; 2 - aripioare; 3 - distribuitor (colector); 4 - racord de intrare
rele MAIOR confecţionate din aluminiu,
(ieşire); 5 - mască; 6 - clapetă de reglare; 7 - buton de acţionare a clapetei; 8
care au forma unor registre cu lăţimi
- jaluzele; 9 - dibluri; 10 - glaf; de până la 100 mm. Ele sunt executate
a şi b a 100 mm. cotele A, B, C, D, H şi L depind de tipul convectorului.
de firma NOVA FLORIDA şi se livrează
Tabelul 6.1.11. Caracteristicile constructive şi termice ale convectoradiatoarelor-panou CRP

înălţime Nr. Racor- Puterea termică
Volu- Masa Suprafaţa
între de Pasul duri
to- Lăţimea
mul informa- Suprafaţa echiv. apă abur
axele ţevi ţevilor
Tipul tală interior tivă de termică caldă
ra- ver- verti¬
încălzire (STAS AT = 60 K AT = 80 K
cord ticale D
H 11984)
h cale
[mm] [mm] [mm] [buc] [mm] [in] [l/elem] [kg/elem] [m2/elem] [m2/elem] [W/elem] [W/elem]
CRP-I-472 472 502 0.125 l,00 0,137 0,124 57 91
CRP-I-624 624 654 30 4-28 60 3/8 0.145 1,18 0,179 0,16 73,3 1 17
CRP-I-777 777 807 0,16 1.38 0,221 0,193 88,4 141
CRP-II-472 472 502 0,25 2,00 0,274 0,224 101,6 164
CRP-II-624 654 654 100 4-28 60 1/2 0,29 2,37 0,288 0,288 130,4 210
CRP-II-777 777 807 0,32 2,76 0,346 0,346 156,9 253
g
g r g
g 2 P-T12 | / "
,2 3 2
g
g 1 1 1 1 şjyyfş \'\ i 77777/
3
77
t.3
li I i iI i i ii 77
%
%
%
j[MT g g%
gîm
O 2 O'˙j. O 1 1
g g / g g 0 4
77/7777/ Z777777777 '////////// V//////// Z//////// Z//////// 'V/Z/P///////
a c b d e f 9
Fig. 6.1.12. Posibilitâţi de amplasare a convectoarelon
a - sub glaful ferestrei; b - în faţa peretelui; c - în nişă; d,e,f - în pardoseală, g - la plintă
1 - element încălzitor; 2 - mască; 3 - orificii în pardoseală; 4 - mască cu orificii.
180 260, 290 340 420

65 50 65 0/2 -25 50 0/2-25- no 120 in ioa 150 170
î
+0 o| 8
s
7 WE §
4
s
— iX+- jlp § s
7 4-ol 8
260 340 420

50 50 160 55 120 165 100 150 170
r
3 o 3 o
+ wî pil
Pil
3-cn i
3 CTi
*
446 CTi
180 180 290 290
o o o
o o
Igypl Ol —
î
o
—
1 o
El
Aquilo FMK Aquilo FMT şi FPT
-o
% nu n ii <r
+
w mm
±_
4 4|i
Fig. 6.1.13. Convectoare de pardoseală tip PURMO.

în blocuri de 3, 4, 5 şi 6 elemente. 8r = 70 °C şi 0j = 20 °C) şi modul de Pentru alţi parametri decât cei stan¬
Dimensiunile, caracteristicile termice montare sunt prezentate în figura 6.1.9 dard, pentru calculul puterii termice
pentru condiţiile standard ( dd = 90 °C, şi tabelul 6.1.9. reale cedate de un radiator se are în
vedere şi tabelul 6.1.10, în care sunt
prezentaţi coeficienţii de corecţie cr
9 (§6.1.9.2).
6.1.6. Radiatoare din ţeavă

şi tablă
1
m 8 Cunoscute adesea sub denumirea
de „convectoradiatoare”, ele includ o
mm gamă largă de modele constructive
m realizate din elemente confecţionate

din ţeavă şi tablă asamblate nedemon-
tabil (prin sudare), fiind prevăzute cu
2 racorduri, mufe sau flanşe.
Prezintă avantajul unor puteri termice
medii sau mari pe unitate de lungime de
corp. Ca dezavantaje: igienizarea este di¬
ficilă şi se pot deteriora uşor prin lovire.
3 G- 6 Un astfel de corp este convectora-
0 diatorul-panou CRP (STAS 12908),
oO (fig. 6.1.10 şi tab. 6.1.11).
Se compune dintr-un registru de ţevi
5 din oţel peste care sunt sudate două
4
foi de tablă subţire (panouri), prevăzute
Fig. 6.1.13.A. Convector Aquilo FMK fără ventilator. cu numeroase fante înclinate ce acti¬
1 - Tablă de convecţie pentru creşterea puterii de încălzire şi a siguranţei de vează convecţia. Se racordează la in¬
utilizare; 2 - Schimbător de căldură ce conţine conducte de cupru, lamele din stalaţie prin mufe sau flanşe. Poate
aluminiu, totul acoperit cu lac negru; 3 - Ancore pentru beton; 4 - Caseta con- avea de la 4 la 28 de elemente, un ele¬
vectorului, (zincată pe ambele părţi, tablă lăcuită); 5 - Rozete din cauciuc pentru ment având lungimea de 60 mm.
protecţia legăturilor instalaţiei electrice; 6 - Zona racord pentru branşarea con- Agentul încălzitor poate fi apa cu tem¬
vectorului la instalaţia de încălzire centrală (orificii perforate); 7 - Dezaerator; peratură de maximum 150 °C şi pre¬
8 - Tablă de mascare a branşamentului la instalaţia de încălzire centrală; siunea de maximum 16 bar, sau abur
9 - Grilă transversală rulou (fag sau stejarbălţuit, neprelucrat sau lăcuit, cu temperatura până la 151 °C (4 bar).
duraluminiu, oţel inoxidabil) sau grilă longitudinală (duraluminiu). Exponentul de reglare al acestor cor¬
puri este n = 1,28 (CRP simple) şi n = 4/3
(CRP duble). După cercetări mai recente,
10 se recomandă o valoare unică n = 1,30.
9
6.1.7. Convertoare
1 Acestea (fig. 6.1.11) se compun, în

general, din:
- elementul încălzitor constituit din
una sau mai multe ţevi, prevăzute cu
2 aripioare longitudinale sau transversale;
- masca, ce asigură circulaţia aerului
.˙/• 8 din încăpere peste elementul încălzitor
şi ieşirea aerului cald pe la partea su¬
3 a perioară, prin orificii special prevăzute.
Masca poate avea o clapetă mobilă
4 7 ce permite reglarea manuală sau auto¬
5 mată a debitului de aer cald. în general,
elementul încălzitor şi masca sunt două
piese independente.
1 Tipul de convector ce prezintă înălţimi
reduse poartă denumirea de „convector
Fig. 6.1.13.B. Convertor Aquilo FMT cu ventilator.
1 - Capacul ventilatorului; 2 - Ventilator; 3 - Ancore pentru beton; 4 - Caseta de plintă“ (fig. 6.1.12 g).
convectorului (zincată pe ambele părţi, tablă lăcuită); 5 - Motorul ventilatorului; Iar în cazul în care este montat în
6 - Rozete din cauciuc pentru protecţia legăturilor instalaţiei electrice; 7 - Zona pardoseală poartă denumirea de „con¬
racord pentru branşarea convectiorului la instalaţia de încălzire centrală (orificii vector de pardoseală” (fig. 6.1.12 d, e, f).
perforate); 8 - Dezaerator; 9 - Tablă de mascare a branşamentului la instalaţia Convectoarele de pardoseală sunt
de încălzire centrală; 10 - Grilă transversală rulou (fag sau stejarbălţuit, indicate în locurile în care nu este po¬
neprelucrat sau lăcuit, duraluminiu, oţel inoxidabil) sau grilă longitudinală sibilă montarea convectoarelor înalte,
(duraluminiu). de exemplu sub geamuri, intrările în
hale, ieşiri etc, atât în locurile publice
Tabelul 6.1.12 Coeficientul de corecţie vectoarele de pardoseală tip Aquilo FMK următoarele dimensiuni: I = 18, 26, 29,
„a" cu numărul de elemente (numai (fără ventilator). 34, 42 mm ; H = 9, 11, 14 mm; L=
pentru radiatoarele din fontă)
Sunt compuse dintr-un schimbător 1000 - 3500 mm (Catalog tehnic la
N 1...10 11...13 14...17 18...24 25...40 41...50 de căldură din cupru şi aluminiu, vopsit www.purmo.ro).
a 1,00 | 0,99 0,98 0.97 j 0,96 0,95 standard în culoarea neagră, montat în fig. 6.1.13.B. sunt prezentate con¬
într-o casetă zincată pe ambele părţi şi vectoarele de pardoseală tip Aquilo FMT
(saloane auto, galerii) cât şi vile. vopsită standard tot în culoarea (cu ventilator).
Pentru activarea fluxului de căldură neagră. în partea superioară, convec- Convectori cu montaj în pardoseală
cedat de convectoarele de pardoseală, torul este asigurat cu o grilă de mas¬ Aquilo FMT sunt destinaţi încăperilor
acestea sunt echipate cu ventilator care transversală sau longitudinală, încălzite.
tangenţial. Viteza de rotaţie a ventilato¬ realizată din metal sau lemn. Branşarea Sunt compuse dintr-un schimbător
rului se poate regla continuu în funcţie convectorului la instalaţie se face prin de căldură din cupru şi aluminiu, vopsit
de temperatura solicitată în încăperea două orificii cu filet interior G 1/2”. standard în culoarea neagră, montat
unde sunt montate. Acestea permit branşarea convectorilor într-o casetă zincată pe ambele părţi şi
în fig. 6.1.13 sunt prezentate con¬ atât din partea dreaptă, cât şi din vopsite standard tot în culoarea
vectoarele de pardoseală tip Purmo. partea stângă. Convectoarele FMK au neagră.
în fig. 6.1.13.A. sunt prezentate con- puteri termice între 155 - 1884 W şi Convectoarele Aquilo FMT sunt do¬
tate cu ventilatoare interioare într-un
Tabelul 6.1.13. Coeficientul de corecţie ct cu diferenţa medie de temperatură număr care depinde de lungimea
Temperatura Temperatura interioară a încăperii 0j, [°C] schimbătorului, asigurând un randa¬
agentului ment termic sporit comparativ cu
termic 8d! 6; [°C] 5 10 12 15 16 18 20 22 25 Aquilo FMK, fiind alimentate cu
La corpuri de încălzire cu exponentul n = 4/3 tensiune de 12 V şi montate în casetă,
90/70 1,35 1,23 1,18 1,11 1,09 1,04 1,00 0,96 0.89 lângă schimbător.
Convectoarele FMK au puteri ter¬
95/75 1,47 1 ,35 1,3 1,23 1,2 1.16 UI 1,07 1,00
mice între 361 - 6115 W şi următoarele
85/65 1,23 1,11 1,07 1,00 0,98 0,93 0.89 0,85 0,78
dimensiuni: I = 26, 34, 42 mm; H = 9,
70/55 0,94 0,84 0,80 0,73 0,71 0,67 0,63 0.59 0,54 11, 14 mm; L= 1000 - 3500 mm (Cata¬
55/45 0,68 0,58 0,54 0,49 0,47 0.43 0,4 0.36 0,31 log tehnic la www.purmo.ro).
La corpuri de încălzire cu exponentul n = 1 .3 în partea superioară, convectorul
1,34
este asigurat cu o grilă de mascare
90/70 1,22 1.18 1,11 1,09 1,04 1,00 0,96 0,89
transversală sau longitudinală, realizată
95/75 1,45 1,34 1,29 1,22 1.20 1,15 1.11 1,07 1,00
din lemn sau metal.
85/65 1,22 1,11 1,07 1.00 0,98 0,94 0.89 0,85 0,79 Date tehnice pentru convectoare
70/55 0,95 0.84 0,8 0,74 0.72 0,68 0.64 0,60 0,54 Aquilo:
55/45 0,69 0.59 0,55 0,50 0,48 0,44 0,41 0,37 0,32 •Materialul schimbătorului: conducte
din cupru cu lamele din aluminiu.
Tabelul 6.1.15. Coeficientul de corecţie cm cu montarea •Materialul casetei: tablă din oţel
zincat pe ambele părţi, în interior lă¬
2 PE cuită prin prăfuire în culoarea neagră
-.50 L - ha RAL 9005.
Condiţii
de S •Materialul grilei: fag şi stejar, băiţuit
montare sau lăcuit, duraluminiu în diverse cu¬
t:
f lori: natural, auriu, bronz deschis,
bronz închis sau negru, oţel inoxidabil.
cni l,00 0,97 0,95 vezi Fig. 6.1.16
•Legături de apă : 2 x G 1/2" - filet
S S interior.
2 p.i
•Presiunea de lucru: 10 bar.
Condiţii
de •Temperatura maximă: 110 °C.
montare •Presiunea de probă: 13 bar.
•Elementele convectorului: dezaerator
manual, robinet de evacuare, 2
Cm 0.97 0,91 0,91 0.91 carcase laterale ale schimbătorului,
Tabelul 6.1.14. Coeficientul de corecţie cr cu racordarea

*) Mod de racordare permis la corpurile a căror lungime nu depăşeşte 1,2 m.
**) Valabil numai pentru apă având 0d < 100 °C.
Modul de racordare
Corpul de încălzire
n
Radiatoare coloane eliptice 1,0 1,0* 0,88 0,75 0,75
din fontă coloane circulare 1.0 1,0* 0,88 0,65 0,65
Convectoradiatoare-panou CRP 1,0 1,0* 0,95 0,62 0,62
Registre 1,0 0.8**
Serpentine 1,0 1.0 0,95 0,95
set de conexiuni flexibile din oţel evitându-se stânjenirea amplasării Se respectă indicaţiile de montare ale
inoxidabil, de lungime 10 cm cu filet mobilierului, a utilajelor, a circulaţiei producătorului în ceea ce priveşte
GW / GZ 1/2”. persoanelor, a celorlalte instalaţii, numărul accesoriilor utilizate, distanţele
•La convectorul Aquilo FMT mai apar precum şi accesul la hidranţii de in¬ relative dintre acestea şi faţă de ele¬
în plus ventilatoarele care func- cendiu; mentele de construcţii etc. cât şi preve¬
ţionează la 12 V. - montarea la parapetul ferestrelor, pa¬ derile cu caracter general cuprinse în
Parametrii maximi ai agenţilor termici ralel cu pereţii finisaţi sau în imediata normativul I 13. în general, la un corp
(apă, abur) utilizaţi în convectoare cât lor apropiere; de încălzire se montează minimum do¬
şi exponentul de reglare sunt cei indi¬ - la casa scării, amplasarea, de regulă, uă console şi un susţinător; câteva
caţi de producători, pentru fiecare tip la parter; dacă necesarul de căldură exemple de montare sunt indicate în fig.
constructiv. nu poate fi acoperit de corpurile de 6.1.14, pentru radiatoarele De Longhi.
Convectoarele au avanatajul unor pu¬ încălzire amplasate la parter, se pot
teri termice mari pe unitate de lungime, amplasa corpuri de încălzire şi la ni¬ 6.1.8.3 Racordarea
dar sunt foarte sensibile la praf, la pa¬ velurile imediat superioare; Racordarea corpurilor de încălzire la
rametrii ridicaţi ai agentului încălzitor. - respectarea prevederilor art. 5.10 (relativ coloanele unei instalaţii de încălzire se
în exploatare, convectoarele necesi¬ la nişe pentru corpurile de încălzire) şi poate face în cele cinci feluri indicate
tă grafice speciale de reglare calitativă 5.12 (relativ la căile de evacuare în caz în fig. 6.1.15.
pentru temperatura agentului termic de incendiu), din Normativul I 13. Variantele de racordare influenţează
(respectiv temperaturi de intrare mai ri¬ - mascarea corpurilor de încălzire în emisia termică a corpurilor de încălzire. De
dicate cu până la 3 “C faţă de cele situaţiile prevăzute de Normativul I 13 regulă, se folosesc racordările cu circula¬
uzuale la radiatoarele din fontă). şi anume; în încăperi destinate co¬ ţia agentului termic sus-jos, care conduc
piilor preşcolari (creşe, cămine, grădi¬ la cea mai mare putere termică şi respec¬
6.1.8. Amplasarea, montarea şi niţe) cât şi în alte încăperi cu risc de tiv la cele mai reduse dimensiuni ale cor¬
racordarea corpurilor de arsuri prin atingere, dacă agenţii pului de încălzire. în general, corpurile de
încălzire termici utilizaţi au parametrii ridicaţi; încălzire cu lungime sub 1,2 m se racor¬
în încăperi cu cerinţe estetice specia¬ dează pe aceeaşi parte (dacă acest lucru
6.1.8.1 Amplasarea le; în alte situaţii, la cererea benefi¬ este posibil prin construcţia corpului), iar
La amplasarea corpurilor de încălzi¬ ciarilor. corpurile mai lungi de 1,2 m se racordea¬
re, se urmăreşte: ză în diagonală.
- funcţionarea lor cu eficienţă maximă 6.1.8.2 Montarea Pentru legarea corpurilor de încălzire
prin montarea lor la partea inferioară Montarea corpurilor de încălzire se rea¬ la coloane, se recomandă respectarea
a încăperilor, în vecinătatea suprafe¬ lizează utilizând accesoriile de prindere in¬ distanţelor minime între corp şi coloa¬
ţelor reci; dicate de furnizorul corpurilor de încălzire nă, prescrise de normativul I 13. Când
- corelarea cu elemente de construcţii, (console, suporturi, susţinătoare). nu se pot respecta aceste distanţe, ra-
0,80
Cm
(§> 0,82
A \
mi V <D $
0,84
0,86
0,88
0,90
0,92
*
V \
\
X X
i
8
0,94 N
\
<§> 0,96 V3 4 V
M 160
0,98
1,00
1
2 'N
Tip 10 Tip 21, 22, 23 80 100 120 140

-n-
0 20 40 60
—*" ha[mm]
Fig. 6.1.14. Exemple de montare Fig. 6.1.16. Valorile coeficientului de

la radiatoare-panou.
corecfie Cm, în funcţie de tipul
corpului de încălzire şi de distanţa
Tip 21, 22, 23
liberă de deasupra lui hAl în cazul
montării în nişă (după DIN 4703/3):
1 - radiator din elemente tubulare;
2 - radiator cu elemente din fontă
sau din tablă de oţel;
3 - radiator-panou tip 10;
a b c d e 4 - radiator-panou tip 11;
5 - radiator-panou tip 20;
Fig. 6.1.15. Moduri de racordare a corpurilor de încălzire la instalaţie: 6 - radiator-panou tip 30;
a - sus-jos în diagonală; b - sus-jos pe aceeaşi parte; 7 - radiator-panou tip 22;
c - jos-jos; d - jos-sus In diagonală; e - jos-sus pe aceeaşi parte. 8 - radiator-panou tip 33.
cordarea se face în diagonală.

în cazul altor scheme (exemplu: N=
0 ' [buc]
jos, din tabelul 6.1.14;
distribuţia individuală monotub orizon¬

0n a ct cr cm ch cv •
(6.1.1)
cm = 1,0 rete
pentru montare liberă, pe pe¬
exterior sub fereastră,
tală în pardoseală), legarea corpurilor în care: din tabelul 6.1.15;
de încălzire se face conform cu in¬ <f>n - este puterea termică nominală pe
[W/elem]
ch = 0,97 pentru altitudinea h = 500 m,
strucţiunile tehnice ale furnizorului ele¬ element, se ia din nor¬ din tabelul 6.1.16;
mentelor de racordare folosite. me, instrucţiuni, agremente, pros¬
pecte în funcţie de tipul corpului
cv= 1,0 pentru vopsire normală a corpu¬
lui de încălzire, din tabelul
6.1.9. Alegerea şi dimensionarea de încălzire; 6.1.17.
corpurilor de încălzire a - coeficient de corecţie adimensio- Se obţine;
nal, aplicabil numai la radiatoarele 1525
6.1.9.1 Alegerea tipului de corp din fontă, depinzând de numărul N N' =
128-1, 11-1-1-0, 97-1
de încălzire al elementelor care alcătuiesc radi¬
= 11,06 elemente
Alegerea unui corp de încălzire se atorul, ale cărui valori sunt date de
face ţinând seama pe de o parte de tabelul 6.1.12; Din tabelul 6.1.12 se ia valoarea coe¬
gustul şi preferinţele beneficiarului, iar c( - coeficient de corecţie pentru diferite ficientului de corecţie a = 0,99 cores¬
pe de altă parte de: parametrii maximi medii de temperatură altele decât punzător celor 11 elemente ale corpului
de temperatură şi presiune ai agentului cea nominală, adimensional, ale cărui de încălzire, calculându-se numărul de
termic la care rezistă corpul ales; mă¬ valori sunt date în tabelul 6.1.13; elemente final al corpului de încălzire:
rimea spaţiilor de montare existente în c. - coeficient de corecţie care ţine N' 11,06
încăpere şi posibilitatea acestuia de a seama de modul de racordare a N = 11,18 elem.
satisface eventualele condiţii speciale corpului de încălzire, ale cărui va¬ a 0,99
impuse de specificul încăperii sau de lori sunt date în tabelul 6.1.14; care se rotunjeşte la 11 elem.
activităţile ce se desfăşoară în ea; de
asemenea, se ţine seama de avantajele
cm - coeficient de corecţie care ţine
seama de locul de montare a cor¬
Radiatorul de tipul 624/4 va avea 11
elemente şi o putere termică instalată:
şi dezavantajele fiecărei categorii de pului de încălzire, ale cărui valori 11
corpuri de încălzire. se pot lua din tabelul 6.1.15 sau 0jnst = 0 = 1500 W
11, 18
într-o aceeaşi instalaţie de încălzire din graficul din figura 6.1.16;
centrală, se recomandă utilizarea unor ch - coeficient de corecţie care ţine sea¬ Exemplul de calcul 2
corpuri de încălzire cu valori ale expo¬ ma de altitudinea (h) deasupra nive¬ Se calculează mărimea radiatorului
nentului de reglare cât mai apropiate. lului mării, ale cărui valori sunt date din aluminiu BIMETAL C 500 necesar
în tabelul 6.1.16 (valorile din tabel pentru situaţia descrisă la exemplul 1,
6.1.9.2 Dimensionarea corpurilor nu se aplică convectoarelor); cu singura deosebire că radiatorul se
de încălzire. c - coeficient de corecţie care ţine sea¬ montează pe un perete exterior fără
Calculul de dimensionare se face în ma de culoarea vopselei suprafeţei fereastră.
conformitate cu prevederile generale exterioare a corpului de încălzire,
din STAS 1797/1, corelate cu preve¬ diferită de cea normală (considerată Rezolvare
derile particulare ale: normelor de fa¬ a fi vopseaua de culori deschise, Se determină numărul de elemente
bricaţie, instrucţiunilor de utilizare, fără pigmenţi metalici): aplicându-se relaţia 6.1.1, în care:
prospectelor şi agrementelor corpurilor •pentru corpurile de încălzire livrate • puterea termică nominală pe
de încălzire. gata vopsite de producător, cv = 1,0 element <Pn = 154,2 W/elem din tabelul
Mărimea şi numărul corpurilor de în¬ •pentru corpurile de încălzire vopsi¬ 6.1.3 pentru radiatorul C500; coefici¬
călzire montate într-o încăpere se de¬
termină prin calcul astfel încât puterea
te pe şantier se aplică valorile
din tabelul 6.1.17.
cv enţii de corecţie au valorile:
c( = 1,11, se ia din tabelul 6.1.13 în func¬
termică <Pc a acestora să fie egală cu ţie de exponentul n = 1,33 si
necesarul de căldură al încăperii, Exemplul de calcul 1 parametrii agentului termic
conform STAS 1907/1. 0d / d; = 95/75 °C;
Corpul de încălzire ales trebuie să
aibă dimensiunile de gabarit corelate
Se calculează mărimea radiatorului
din fontă tip 624/4 necesar într-o în¬
cm = 0,95 pentru montare liberă, pe
peretele exterior fără fereas¬
cu cele ale spaţiului de montare exis¬ căpere cu temperatura interioară tră, din tabelul 6.1.15;
tent în încăpere. 6j = 20 °C, al cărei necesar de căldură ch = 0,97 pentru altitudini h = 500 m;
6.1.9.2.1 Varianta cunoaşterii puterii
este 0 = 1525 W. Agentul termic este
apa caldă cu parametrii 8d / 8. =
cv = 1,0 pentru vopsire normală.
Se obţine:
termice nominale pe element 95/75°C. Altitudinea localităţii H = 500 1525
Numărul de elemente al corpului de m deasupra nivelului mării. Radiatorul N' =
154-1, 11-1-0, 95 -0, 97 -1
încălzire se calculează cu relaţia: se racordează normal la instalaţie şi
= 9, 67 elem.
se montează liber pe peretele exterior,
Tabelul 6.1.16. Coeficientul sub fereastră. care se rotunjeşte la 10 elemente; re¬
de corecţie Ch cu altitudinea
Se determină numărul preliminar de zultă radiatorul BIMETAL C 500-10 ele¬
Altitudinea h, [m] 0 500 1000 1500 2000 elemente aplicând relaţia 6.1.1, în care: mente, care are puterea instalată:
ch l,00 0,97 0,95 0,93 0.91 •puterea termică nominală pe ele¬ 10
ment 0n = 128 W/elem (tab. 6.1.2); 0.nsl = 0 9, 67 = 1577 14/
Tabelul 6.1.17. Coeficientul •coeficienţii de corecţie:
de corecţie cv relativ la vopsea ct- se extrage din tabelul 6.1.13 în
funcţie de exponentul n = 4/3 şi
Felul Fără pigmenţi Cu pigmenţi
parametrii agentului termic;
vopselei metalici metalici
cv l,00 0.90 6d / 0; = 95/75 °C, obţinându-se cf = 1,11;
cr= 1,0 pentru racordare normală sus-
6.1.9.22 Varianta cunoaşterii puterii parametrii f>d / 6j = 95/75 °C; 6.1.9.2.4 Varianta cunoaşterii puterii
termice nominale pe unitate de lungime cr= 1,0 pentru racordare normală; termice 0 [W/corp] a fiecărei
Lungimea L a corpului de încălzire se cm = 0,98 pentru 80
montare în nişă cu tipodimensiuni de corp de încălzire
calculează cu relaţia: hA mm, din tabelul
= Când în documentaţia tehnică a
<P 6.1.15 şi fig. 6.1.14; produsului se găseşte în tabelată însăşi
L= [m](6. 1.2) 0,97 pentru altitudinea h = 500 m, puterea termică a fiecărei tipodimen¬
ch =
«VWW0. din tabelul 6.1.16; siuni <PC în W/corp,în condiţiile de tem¬
în care: cv= 1,0 pentru radiator gata vopsit. peraturi ale agentului termic dd/6. şi
<Z>n - este puterea termică nominală pe Se obţine: temperaturii interioare fi din proiect,
unitate de lungime [W/m], care se 0 atunci se ia acea tipodimensiune care
ia din norme, instrucţiuni, agre¬ L= satisface relaţia:
0n ct cr cm -c-cv
mente, prospecte. h
0
1525 = [W/corp] (6.1.4.)
ct, cr, cm, ch, cv
- coeficienţii de co¬
recţie aleşi din ta¬
= 1,784 m cr cm c-c
h v
810 -1, 11-1 0, 98 0,97 -1
bele conform indi¬ în care coeficienţii de corecţie res¬
caţiilor de la § Cel mai apropiat radiator din gama de pectivi se stabilesc conform indicaţiilor
6.1.9.2.1. fabricaţie are lungimea L = 1680 mm. anterioare.
Obs. Din diagrama de fabricaţie a Se alege radiatorul Plattella 600, tip
corpului de încălzire se alege corpul 10 cu L = 1680 mm, cu o putere 6.1.9.2.5 Varianta înlocuirii unor
care are lungimea cea mai apropiată instalată: corpuri de încălzire existente
de cea rezultată prin calcul. Când se operează înlocuirea unor
0inşi = 1525 = 1436 W corpuri de încălzire în instalaţii existen¬
1784
Exemplul de calcul 3 te, fără ca necesarul de căldură al în¬
Se calculează mărimea radiatorului 6.1.9.2.3 Varianta cunoaşterii puterii căperilor 0 să se fi modificat, se poate
Plattella 600, tip 10 necesar pentru termice nominale 0n [W/corp] utiliza una din formulele de echivalare
situaţia descrisă la exemplul 1, cu a fiecărei tipodimensiuni termică următoare:
singura deosebire că radiatorul se va de corp de încălzire - fie suprafaţa echivalentă termic
monta în nişă, deasupra lui lăsându-se în acest caz, se alege din documen¬ Aechiv (dacă se cunoaşte):
distanţa liberă hA = 80 mm. taţia tehnică a produsului acea tipodi¬ Nl = NE(Aech„E/Aechivl) (6-15)
Se determină lungimea radiatorului mensiune de corp de încălzire care sa¬ - fie puterea termică nominală 0 :
cu relaţia 6.1. 2., în care: tisface relaţia: N, = NE (0n˙ / 0J (6.1.6.)
•puterea termică nominală pe metru 0 în care:
0n = 810 W/m, pentru radiatorul 0n = [W/corp] (6.1.3.) / - este indice reprezentând corpul de
Plattella 600, tip 10 se ia din
ct Cr cm ch Cv încălzire înlocuitor
tabelul 6.1.5. în care coeficienţii de corecţie res¬ E - indice reprezentând corpul de în¬
•coeficienţii de corecţie au valorile: pectivi se stabilesc conform indicaţiilor călzire existent.
ct = 1,11 din tabelul 6.1.13, în funcţie anterioare.
de exponentul n = 1,30 şi
rală, din ţevi cu aripioare, secţionale, ploata şi verifica instalaţiile care lucrează
6.2. CAZANE cu suprafeţe speciale, aşezate orizon¬ sub presiune cât şi responsabilităţile ce
tal sau vertical, etc. revin celor care execută astfel de lucrări,
Natura consumatorilor, în: cazane fiind în acelaşi timp obligatorii.
6.2.1.Clasificarea Cazanelor pentru scopuri gospodăreşti (încălzire, Din varietatea mare de tipuri con¬
apă caldă de consum, ventilare, etc.) şi structive, la alegerea tipului optim de
Cazanele utilizează căldura obţinută cazane pentru scopuri tehnologice cazan, pe langa calculele tehnico-eco-
prin arderea combustibilului în focare (spălare, uscare, umidificare, etc.). nomice necesare trebuie avute în ve¬
proprii, căldura recuperată din gazele dere şi următoarele criterii:
fierbinţi rezultate dintr-un proces teh¬ 6.2.2.Criterii privind execuţia şi a. Materialul de bază din care este
nologic sau folosesc energia electrică alegerea cazanelor executat cazanul: fontă sau oţel. Cele
pentru producerea de apă caldă, apă din fontă au un consum mare de metal
fierbinte sau abur. Riscurile şi gravitatea accidentelor (pereţi groşi obţinuţi prin turnare), sunt
Cazanele cu focar propriu reprezintă produse la instalaţiile de cazane şi la re¬ mai grele, dar rezistă la coroziuni şi
un ansamblu de suprafeţe de transfer de cipientele care lucrează sub presiune au variaţii de temperatură; au suprafeţe
căldură între gazele de ardere ca agent impus apariţia unor reglementari cu ca¬ mari de transfer de căldură (suprafeţe
termic primar şi apa, aerul sau aburul, racter legal, a unor reguli tehnice obli¬ nervurate) raportate la un volum ocupat
ca agent termic secundar. Sunt însoţite gatorii, privind concepţia, execuţia, in¬ şi, mai ales, au o durata mare de fun¬
de instalaţia de ardere a combustibilului stalarea şi exploatarea cazanelor. Aces¬ cţionare (dublă sau triplă, fata de cele
(arzător sau gratar) şi de diverse aparate tea sunt legi şi decrete specifice in¬ din oţel). Cazanele din oţel sunt mai
anexe, inclusiv cele de comandă, re¬ stalaţiilor care lucrează sub presiune ieftine, fiind mai uşor de realizat, din ţevi
glare, protecţie şi automatizare. precum şi instrucţiuni tehnice de profil simple, plăci, ţevi cu aripioare, etc.
Clasificarea cazanelor se poate face cuprinse în "Prescripţiile tehnice, colec¬ Oţelul permite realizarea, de aseme¬
după: ţia ISCIR", în documentaţia europeană nea, şi a cazanelor cu condensaţie la
Natira fluidului produs, respectiv pre¬ adoptată în cadrul ţarii noastre de către care, prin intermediul unor suprafeţe
siunea şi temperatura de regim, în cazane Asociaţia de standardizare din România specifice de căldură (plăci profilate,
de: apă caldă, apă fierbinte sau abur. (ASRO) sub denumirea de SR-EN (stas ţevi cu aripioare etc.), se asigură con¬
Prin “cazan de apa caldă" se înţele¬ romanesc naţional şi european). densarea parţială sau totală a vaporilor
ge instalaţia care produce apă caldă la Aceste legi, standarde şi prescripţii de apă din gazele de ardere. De ase¬
o temperatură de cel mult 115°C şi stabilesc atât condiţiile generale în care menea, oţelul permite realizarea tran¬
este utilizată în afara instalaţiei, în cir¬ se pot construi, executa, instala, ex- sferului termic prin ţevi subţiri, netede,
cuit închis. Frecvent se utilizează apa
caldă 90/70°C cu 70°C la intrare şi
17
90°C la ieşirea din cazan şi presiuni
între 2 şi 10 bar. 1
Prin "cazan de apă fierbinte" se înţe¬ 3
lege instalaţia care produce apă fier¬ 16
binte la o presiune mai mare decât cea
2 ®-.î
atmosferică, temperatura de peste 3
115°C şi este utilizată în afara acestei 15
instalaţii. Frecvent se utilizează apa 14
fierbinte de 150/70°C şi presiune între 4
6 şi 15 bar. AAAAAAflAAAAAA
Prin "cazan de abur" se înţelege in¬
5
stalaţia care produce abur la o presiu¬
ne mai mare decât cea atmosferică şi
este utilizată în afara acestei instalaţii.
Natura combustibilului utilizat, în: ca¬ 13
zane alimentate cu combustibil gazos,
lichid, solid sau mixte (alimentate al¬
6
: 12
ternativ cu doi combustibili). 7
Natura materialului din care sunt I <?y 11
executate suprafeţele de transfer de 8
căldură pot fi cazane din: oţel, fontă, 10
cupru, etc. K 9
Spaţiul prin care circulă gazele de VA B C DE
ardere şi apa (aburul), în cazane ignitu- Fig 6.2.1 Schema hidraulică a centralei termice murale cu tiraj forţat C11 SPV
bulare (cu ţevi de fum), unde gazele de
ardere circulă prin ţevi şi apa în exte¬ 24 MEF:
A - Tur încălzire; B - Ieşire apă caldă; C - Intrare gaz;
rior, şi cazane acvatubulare (cu ţevi de
D - Intrare apă rece; E - Retur încălzire;
apă) unde apa circula prin interiorul su¬ 1 - Ventilator; 2 - Schimbător de căldură bitermic; 3 - Sondă de temperatură
prafeţei de transfer de căldură şi gaze¬ ptr. apă caldă; 4 - Electrod de aprindere; 5 - Arzător; 6 - Modulator gaz;
le de ardere circula la exterior; 7 - Supapă de siguranţă; 8 - Presostat de presiune minimă; 9 - Robinet de
Modul de construcţie, în cazane cu umplere; 10 Fluxostat pentru circuitul sanitar; 11 Bypass automat;
focar tubular sau focar cameră,cu unul 12 - Manometru; 13 - Pompă electrică cu dezaerator; 14 - Termostat de
sau mai multe tambure, cazane cu su¬ supratemperatură; 15 - Sondă de temperatură pentru încălzire; 16 - Vas de
prafeţe de transfer de căldură din ţevi expansiune; 17 - Presostat de aer.
netede, cu suprafeţe nervurate, în spi-
prevăzute cu "turbulizatoare" detaşa şi asigură atât încălzirea cât şi pre- 24 MEF;

bile şi, totodată, o curăţire mai uşoară parea apei calde de consum, pentru o - MOTAN MAX OPTIMUS tip C 17 SPV
de funingine. locuinţă. Funcţionează cu gaze natura¬ 24 MEF.
b. Combustibilul utilizat, gazos, lichid le sau G.P.L. De obicei sunt dotate cu Simbolizări:
sau solid este un factor de bază în suprafeţe de transfer de căldură, din C17 - tipul centralei;
alegerea unui anumit tip de cazan. ţevi cu aripioare şi arzătoare atmosfe¬ S - producerea apei calde menajere în
Toate tipurile de cazane pot utiliza, rice (autoaspirante). Pot funcţiona cu regim "instantaneu";
cu bune rezultate gazele naturale tiraj natural sau cu tiraj forţat. P - are pompă de circulaţie;
(STAS 3317) şi GPL (STAS 66) datorită Datorită echipamentului pe care-l con¬ V - vas de expansiune închis;
avantajelor pe care le prezintă aceste ţin (pompă de circulaţie, vas de ex¬ 31 - putere termică utilă maximă;
tipuri de combustibil: ardere completă; pansiune închis, circuite separate pentru M - vană de gaz cu modulare;
în mod normal nu produc funingine iar încălzire şi pentru apă caldă de con¬ E - aprinderea şi controlul existenţei
produsele nocive din gazele de ardere sum), aceste cazane pot fi considerate flăcării se face electronic;
(CO şi NO) sunt neglijabile. minicentrale termice ce deservesc, în F - evacuarea forţată a gazelor;
Combustibilul lichid utilizat în focarele special, încălzirea locuinţei individuale. Caracteristicile tehnice ale centrale¬
cazanelor este cel de tip M, pentru sco¬ în fig. 6.2.1 este prezentată schema lor termice MOTAN sunt centralizate în
puri neindustriale, STAS 177, combus¬ hidraulică a cazanului "de perete" tabelul 6.2.1.
tibil lichid uşor (CLU), STAS 54, şi com¬ MOTAN cu tiraj forţat produs de S.C Aceste centrale sunt dotate cu arză¬
bustibil lichid greu - păcura ( STAS 51). Kober S.R.L. toare atmosferice, şi au o funcţionare
La cazanele mici de apă caldă (până în fig. 6.2.2 este prezentat acelaşi cazan "fără supraveghere" permanenta, fiind
la 70 kW) este indicată utilizarea com¬ cu tiraj natural. Sunt concepute sub protejate şi controlate permanent prin
bustibilului lichid de tip M, care nu pro¬ denumirea de "centrale termice murale". dispozitive electronice: aprinderea
duce cocsificări şi are un conţinut re¬ - MOTAN START BT bitermic tip C11 amestecului gaz-aer se face prin iniţie¬
dus de funingine în gazele de ardere . SPV 24 ME (tiraj natural) respectiv cu rea flăcării de către un electrod de a-
Utilizarea combustibilului lichid nu indicele MEF (tiraj forţat); prindere, cu ajutorul unui transformator
necesită curăţirea periodică de depu¬ - MOTAN START BT - cu două schim¬ de înaltă tensiune. în timpul arderii se¬
neri a arzătoarelor. bătoare tip C12 SPV 24 ME şi res¬ sizarea flăcării se realizează prin inter¬
Cazanele mari (peste 5000 kW) utili¬ pectiv MEF; mediul unui electrod de ionizare. Flacă¬
zează şi păcura, cu condiţia asigurării - MOTAN OPTIMUS MT tip C15 SPV ra conduce curentul electric pe când
unor instalaţii suplimentare de preîn-
călzire, pentru transportul şi pulveriza¬
rea ei, în procesul de ardere. 1
Utlizarea combustibilului solid sub
forma de lemne, deşeuri vegetale, căr¬
bune superior (huilă, antracit, etc.) se
18
2 17
face în cazane mici iar lignit (cărbune
inferior existent în proporţie mare la
noi) numai în cazanele energetice mari. 5
c. Randamentul termic în exploatare
trebuie să fie cât mai ridicat, peste 90 %, 4
pentru combustibilul lichid şi gazos, cu AAA~ĂĂă| AA AAAA
temperaturi ale gazelor de ardere la 6
coş, reduse, de pană la 150-180°C.
3
în ultimii ani s-au dezvoltat intens
cazanele cu condensaţie care au ran¬
damente de 95-105 % (raportate la pu¬ 7 14
c
terea calorică inferioară). c
d. Aparatele anexe - de reglare, pro¬ t
tecţie şi automatizare (care asigură 16 13
funcţionarea automată a cazanului, 12
fără supraveghere permanentă); pom¬
pele, vasele de expansiune închise, in¬
11
K10 —
19 c
stalaţiile de tiraj, arzătoare etc. sunt, de . -fl
asemenea, elementele de bază care se
8
15
au în vedere la alegerea cazanelor. 9
VA B C D_E
6.2.3. Cazane de apă caldă Fig 6.2.2 Schema hidraulică a centralei termice murale cu tiraj natural C12
SPV24 ME
Aceste cazane sunt numite obişnuit A - Tur încălzire; B - Ieşire apă caldă; C - Intrare gaz;
"cazane de încălzire" şi sunt utilizate D - Intrare apă rece; E - Retur încălzire;
pentru încălzirea, prepararea apei cal¬ 1 - Hotă de evacuare gaze de ardere; 2 - Schimbător de căldură din ţevi cu
de de consum necesare clădirilor civi¬ aripioare; 3 - Schimbător de căldură din plăci; 4 - Electrod de aprindere;
le, industriale şi agro-zootehnice. 5 - Electrod de ionizare; 6 - Arzător; 7 - Modulator gaz; 8 - Supapă de siguranţă; 9
- Robinet de umplere; 10 - Fluxostat pentru circuitul sanitar; 11 - By pass automat;
6-2.3.1.Cazane murale 12 - Vană cu 3 cai; 13 - Manometru; 14 - Pompă electrică cu dezaerator; 15 -
Sunt cazane mici, uşoare, cu sarcini Termostat de supratemperatură; 16 - Sondă de temp, pentru încălzire; 17 - Vas de
expansiune; 18 - Senzor fum; 19 - Presostat de presiune minimă apă; 20 - Sondă
termice reduse (de obicei de 10-30 kW)
de temperatură pt. apă caldă.
care pot fi montate pe pereţii încăperii
gazul neaprins nu (deoarece opune o electrodul de ionizare nu sesizează nici

rezistenţa infinit de mare curentului). o flacără, atunci sistemul electronic .;U>
Dacă amestecul gaz-aer care iese din închide admisia gazului în 1-3 secunde. •mm
arzător se aprinde, se formează o Căldură rezultată din arderea com¬
flacără. Curentul altenativ iniţial se bustibilului este preluată de schimbăto¬
12
transformă în curent continuu pulsator. rul bitermic din ţevi cu aripioare şi tran¬
13
Curentul este transmis de electrodul de sferată apei care este transportata prin
supraveghere prin flacara la arzător,
sistemul electronic înregistrează acest
proces ca funcţionare corectă. Dacă
instalaţia de încălzire de către pompa
de circulaţie. în cazul circuitului de apă
caldă menajeră, încălzirea este în-
J
7-
5˙
»
mm»
14
15
16
6- ra
Tabel 6.2.1 Caracteristicile tehnice ale cazanelor MOTAN rw
5-
* 18
Tip Cazan C11 C12 C15 C17
Denumirea
U.M.Tiraj natural Tiraj natural
Tiraj forţat Tiraj forţat
P
2-
LL
im 19
Putere termică nominală [kW] 10 - 24 10 - 24 10,1 - 23,7 13 - 31

1 20
Randament termic f°/°l 93 93 93 93
Sarcina nominală arzător [kWj 11,8 - 25,3 11,8 - 25,3 10,9 - 25,5 14,8 - 33,2
A_T TA
Consum nominal maxim 21 22 23
-gaz natural [m3/h] 2,62 2,69 2,64 3,24
Fig.6.2.3. Cazane de apă caldă
-GPL rkg/hl 1,95 1,97 1,07 1,38
Dimensiuni BERETA (Italia)
-înălţime [mm] 684 684 670 730
1 - robinet umplere; 2 - vană cu trei căi;
3 - supapă de siguranţă; 4 - pompă;
-lăţime [mm] 416 416 398 435
5 - ventil de dezaerisire; 6 - arzător;
-adâncime [mm] 325 325 255 325
7 - electrod detenţie; 8 - vas de expan¬
Vas de expansiune 111 7 7 7 8 siune; 9 - tubulatură concentrică; 10 - in¬
Presiunea gazului trare aer; 11 - evacuare gaze de ardere;
-gaz natural [mbar] 20 20 20 20 12 - presostat diferenţial; 13 - tub depre¬
(după reductor) siune; 14 - ventilator; 15 - ţevi cu aripioa¬
-GPL [mbar] 30 - 37 30 - 37 30 - 37 30 - 37 re; 16 - electrod de aprindere; 17 - vană
Debit de apă caldă de gaz; 18 - presostat de comandă pen¬
menajeră la 60 °C, [l/min] 9,8 9,8 9,7 12,7 tru circuitul de apă caldă de consum;
cu AT = 35 K 19 - schimbător de placi; 20 - by pass
Temperatura gazelor de automat; 21 încălzire; 22 gaz;
ardere r°ci 130 - 150 130 - 150 150 140 23 - apă caldă de consum.
Puterea electrică [W] 90 90 160 160
130 130
Racord gaze de ardere [mm] D125 D125 D100/D60 D100/D60
(admisie/evacuare ) D100/D60 D100/D60
Greutate [kg] 37 37 30 45 l
39 39 1
Presiune minimă şi 2
maximă pe circuitul apei [bar] 0,5 şi 3 0,5 şi 3 0,5 şi 3 0,5 şi 3
Temperatura apei calde
pe circuitul de încălzire [°C] 30 - 80 30 - 80 40 - 80 30 - 80
Tabel 6.2.2 Caracteristicile tehnice ale cazanelor GOLD STAR ADIGAS SS 18 şi 24

Tip Cazan GOLD STAR GOLD STAR
U.M.
3
ADIGAS SS ADIGAS SS
Denumire 18 24
Puterea termică nominală [kW] 16,6 22,2
Sarcina nominală arzător [kW] 18 24 4
Randament termic [%] 92 92,7
Dimensiuni de gabarit
- înălţime [mm] 850 850 5
- lăţime [mm] 450 450
- adâncime [mm] 350 350
Temperatura apei calde pe
circuitul de încălzire [°C] 40 -85 40 -85
Consum de combustibil Fig 6.2.5. Cazan V1TOPEND cu tiraj
- gaz natural (G 20) K/h] 1,82 2,4 forţat
- GPL [kg/h] 1.4 1,87 1 - Suflantă pentru gaze de ardere;
Vas de expansiune închis il 8 8 2 - Vas de expansiune; 3 - Arzător at¬
Debit de apă caldă de consum mosferic; 4 - Schimbător de căldură cu
•la AT = 25 K [l/min] 9,5 12,7 plăci; 5 - Automatizare comandată de
•la AT = 35 K [l/min] 6,8 9 temperatură de ambianţă cu sistem de
Temperatura gazelor de ardere la coş ra 150 155 diagnosticare.
treruptă (pompa de circulaţie nu funcţio¬ lă, asigurată de manometru; rantă, la suprapresiune, prin supapa
nează) şi transferul căldurii se face prin - semnalizarea temperaturii pe circuitul de de siguranţa şi la pierderea apei din
schimbătorul bitermic la acest circuit. încălzire şi de apă caldă menajeră; circuit prin presostatul de nivel minim;
în varianta a doua, cu două schimbă¬ - reglarea circuitului de încălzire după - protecţie la lipsa tirajului prin înfunda-
toare de căldură- unul pentru încălzire indicaţiile termostatului de control rea tubulaturii sau dereglarea ventilato¬
din ţevi cu aripioare şi unul cu plăci, temperatură; rului asigurată de presostatul de aer;
pentru prepararea apei calde de con¬ - siguranţa cazanului la supratempera- - sesizarea cerinţei de apă caldă me¬
sum, căldura rezultată din arderea com¬ tură, asigurată de termostatul de sigu- najeră (fluxostat) şi acordarea de în-
bustibilului este cedată apei din circuitul
de încălzire. în cazul în care pe circuitul
de apă menajeră se sesizează cerinţa 10
unui debit de apă de către fluxostat,
este acţionată vana cu trei căi care face
trecerea de pe circuitul de termoficare 1 9
pe circuitul scurt prin schimbătorul de
căldură cu plăci (circuitul primar) iar
M
-
transferul căldurii se face prin inter¬
mediul acestuia spre circuitul de apă
8
caldă de consum (circuitul secundar).
Gazele de ardere sunt evacuate cu
ajutorul ventilatorului în cazul centralei 4
5 7
cu tiraj forţat şi prin depresiune la coş, 2
în cazul centralei cu tiraj natural. Ventilul
6
de evacuare al gazelor de ardere şi de t
alimentare cu aer (pentru centralele cu
tiraj forţat) este alcătuit din două tuburi
concentrice conectate la exteriorul în¬ %
1
căperii în care este amplasată centrala.
Elementele de reglaj, comanăa, pro¬ a b
tecţie şi automatizare realizează : Fig. 6.2.6. Neutralizator pentru condensat:
- aprinderea şi protecţia la stingere a
flăcării, asigurată de aprinderea elec¬ a - secţiune prin neutralizator; b - evacuare gaze de ardere;
1 - corpul neutralizatorului; 2 - tub de condensat; 3 - clopot imersat;
tronică şi de electrodul de ionizare;
4 - condensat neutralizat în apa uzată; 5 - filtru de cărbune activ;
- protecţia la întreruperea gazului,
6 - granule neutralizatoare; 7 - deschidere pentru curăţire; 8 - racord la
asigurată de către electrovalvă; cazan; 9 - îmbinare cu inel de legătură; 10 - evacuare gaze de ardere.
- semnalizarea presiunii apei în centra¬
DOMINA PLUS DOMINA OASI PLUS

29-187
*
•: 16 29-187 36
16 16
36
5 5
49 97
34
27 •I 56 5§I• 97
82
20
111 81
82
20
mmm 97
179
97 H >
R1 R2
44 44 130
73 <-
42 97 155
179 4 34
32 32
\\
74 l ţi
ÎR3
ti
136
1 1
114
14 1 î
151
l
l l t l I E I [ I
b
i 1 i i a I
7
I i E
192 9
i
8
10 8 7 9 11 11 10
Fig. 62A Schemele funcţionale ale cazanelor DOMINA PLUS (a) şi DOMINA OASI PLUS (b) cu tiraj forţat (FERROU)
5 - Camera etanşa; 7 - Racord gaz; 8 - Ieşire a.c.c.; 9 - Intrare apă rece; 10 - Tur instalaţie; 11 - Retur instalaţie; 14 - Supapă
de siguranţă; 16 - Ventilator; 20 - Grup arzătoare; 27 - Schimbător de căldură bitermic; 29 - Colector ieşire gaze de ardere;
32 - Pompă circulaţie încălzire; 34 - Senzor temperatură încălzire; 36 - Dezaerisitor automat; 42 - Senzor temperatură a.c.c;
43 - Presostat aer; 44 - Vană de gaz; 49 - Termostat de siguranţă; 50 - Termostat de limită încălzire; 56 - Vas de expansiune;
74 - Robinet umplere instalaţie; 81 - Electrod de aprindere; 82 - Electrod de detecţie; 97 - Aprod de magneziu; 114 - Presostat
apă; 130 - Pompă circulaţie boiler; 136 - Fluxometru; 151 - Robinet golire boiler; 155 - Sondă temperatură boiler; 179 - Clapetă
de sens unic; 187 - Diafragmă gaze de ardere; 192 - Racord recirculare; 222 - Schimbător de căldură; R1 - R2 - R3 - R4
Rezistentă antiînghet a.c.c.
tâietate acestui circuit. gaze naturale şi cu GPL au camera re electronică şi supravegherea flăcării,
Pe acelaşi principiu funcţionează şi ca- etanşă, tiraj forţat şi produc şi apă caldă cu electrod de ionizare. Ca elemente
zanele murale BERETA (fig. 6.2.3) din Ita¬ pentru consum. Caracteristicile lor ter¬ de siguranţa aceste cazane au în do¬
lia. Au sarcini termice de la 11,2 kW la mice sunt centralizate în tabelul 6.2.2. tare: vas de expansiune închis, supapă
28,7 kW şi pot produce între 13,8 şi 16,5 Sunt cazane de tip ignitubular, ver¬ de siguranţă, sonde de temperatură pe
l/min apă caldă de consum cu AT = 25 K. ticale, cu plăci tubulare şi ţevi de fum circuitul de încălzire şi pe cel de apă
Evacuarea gazelor de ardere se face din cupru, manta exterioară din oţel şi caldă de consum, termostat de sigu¬
forţat, prin tuburi concentrice, prin tu¬ turbulizatori din inox în ţevile de fum. ranţa la supratemperatură şi presostat
bul interior circulând gazele de ardere Apa caldă este preparată într-o serpen¬ de supraveghere a evacuării gazelor de
iar în contracurent, printre tuburi, aerul tină din cupru imersată în apa din cazan. ardere şi aspiraţiei aerului de ardere.
necesar arderii combustibilului. Sunt dotate cu arzătoare atmosferi¬ Cazanele murale FERROLI -DOMINA
Cazanele murale GOLD STAR ADI- ce, din rampe lineare, cu electrovalvă PLUS şi DOMINA OASI PLUS sunt
GAS SS18 şi 24 kW, funcţionează cu de gaz cu modulare a flăcării, aprinde¬ compuse din cate patru module, toate
Tabel 6.2.3 Caracteristicile tehnice ale cazanelor DOMINA PLUS şi DOMINA OASI PLUS (FERROLI)
DOMNIA OASI OASI OASI OASI
U.M. PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS PLUS
Denumire C 24 E F 24 E C 30 E F 30 E C 24 E F 24 E C 30 E F 30 E
Putere termică
focar •max [kW] 25,8 25,8 33,1 33,1 25,8 25,8 33,1 33,1
•min [kW] 11,5 11.5 14,5 14,5 11,5 11.5 14,5 14,5
Putere termică
nominală •max [kW] 23,3 23,8 30,0 30,0 23,3 23,8 30,0 30,0
•min [kW] 9,7 9,7 12,7 12,7 9,7 9,7 12,7 12,7
Randament
putere nominală r%i 90,3 92,2 90,5 90,5 90,3 91 90,5 90,5
Vas expansiune
încălzire 7 7 10 10 8 8 10 10
Vas expansiune
a.c.c ui 1 2 2 2
Debit maxim
a.c.c.: AT 25 K [l/min] 13,3 13,6 17,2 17,2
AT 30 K [l/min] 11,1 11,3 14,3 14,3
AT 30 K [l/10min] 150 150 190 190
AT 30 K m 700 700 900 900
Debit minim
a.c.c [l/min] 2 2 2 2
Dimensiuni
- înălţime [mm] 720 720 720 720 800 800 800 800
- lăţime [mm] 460 460 460 460 600 600 600 600
- adâncime [mm] 270 270 360 360 370 370 450 450
Masa netă [kg] 38 39 48 48 50 53 57 60
Tabel 6.2.4 Caracteristicile tehnice ale cazanelor murale VITOPEND 100 şi 200 (VIESSMANN)
Tip Cazan VITOPEND 100 VITOPEND 200
U.M.
Denumire Tiraj forţat Tiraj natural Tiraj forţat Tiraj natural
Putere nominală
minimă - maximă [kW] 10,5 - 24 10,5 - 24 10,5 - 29,3 10,5 - 28,3
Sarcina nominală în focar [kW] 12,1 - 26,7 12,1 - 26,7 12,1 - 31,2 12,1 - 31,2
Presiumea de alimentare cu gaz
- gaz metan [mbar] 20 20 20 20
_ - gaz lichefiat [mbar] 50 50 50 50
Dimensiunu I x h x ad [mm] 450x850x360 450x850x360 450x850x380 450x850x380
Consumul de combustibil
- gaz metan [m&/h] 2,82 2,82 3,31 3,31
- gaz lichefiat [kg/h] 2,07 2,07 2,47 2,47
Temperatura gazelor arse m 123 - 145 123 - 145 130 - 160 130 - 160
Depresiunea necesară la coş [Pa] 1,15 1,15
[mbar] 0,015 0,015
Stut evacuare gaze arse
 exterior [mm] 130
<t> interior [mm] coaxial 60 / 80 coaxial 60 / 80 coaxial 60 / 80
Stuţ admisie aer O exterior [mm] coaxial 100/80 coaxial 100 / 80 coaxial 100/80
Greutate [kg] 44 37 51 51
Putere electrică maximă absorbită Ml 165 120 130 110
Vas de expansiune cu membrană PI 8 8 10 10
Debit de apă caldă menajeră
(de la 10 la 35 °C) [l/min] 13,8 13,8 16,1 16,1
cu aprindere automată electronică şi arzător atmosferic; modulant, pentru noxe. Prin forma lor constructivă, a-
control al flăcării cu ionizare: două cu gaz metan şi gaz lichefiat, conform ceste cazane realizează o răcire puter¬
camera de ardere deschisă şi tiraj na¬ normativelor internaţionale, cu suflantă nica a gazelor de ardere, sub tempera¬
tural C 24E şi C 30E şi două cu came¬ pentru gaze de ardere, în varianta cu tura punctului de rouă, punct unde are
ra de ardere etanşă şi tiraj forţat F 24E tiraj forţat, cu legătură la coş, în varian¬
şi F 30E. ta cu tiraj natural. 1
în fig. 6.2.4 sunt prezentate schemele în aparate sunt încorporate: automa¬
funcţionale pentru modelele cu tiraj forţat tizarea pentru funcţionarea cu tempe¬
iar în tabelul 6.2.3 sunt redate ca¬ ratura constantă, placa de racorduri hi¬ i
racteristicile tehnice ale acestor cazane. draulice cu sistem modular de racorda¬

Cazanele DOMINA PLUS sunt dotate re,vasul de expansiune cu membrană, 2
cu schimbătoare de căldură bitermice pompă cu două turaţii pentru circuitul
iar cazanele DOMINA OASI PLUS sunt de încălzire si ventilul de comutare cu 3
dotate cu boilere pentru prepararea motor pas cu pas.
în fig. 6.2.5 este reprezentat în secţiu¬ 4
apei calde de consum şi cu vas de ex¬
pansiune de 2 litri pe acest circuit. ne un cazan VITOPEND cu tiraj forţat iar
5
Toate modelele sunt caracterizate de în tabelul 6.2.4 sunt centralizate ca¬
modularea de tip PID a flăcării (Propor¬ racteristicile tehnice ale acestor cazane.
ţională, Integrală, Derivativă). Modula¬ 6
rea proporţională continua este un sis¬ 6.2.3.2 Cazane cu condensare
tem de autoreglare a flăcării şi deci a Cazanele cu condensaţie oferă cel
puterii termice în funcţie de necesarul mai înalt grad posibil de utilizare a
efectiv. combustibililor. Este cea mai avansată
Pe acelaşi principiu funcţionează şi tehnologie în producerea de echipa¬
cazanele murale VITOPEND 100 şi 200 mente de încălzire de înalt randament
produse de VIESSMANN. Sunt cazane care, pe langa consumul redus de Fig.6.2.8 Secţiune prin cazanul
pentru încălzire şi preparare instanta¬ combustibil, asigura şi o buna protec¬ VITODENS 200
nee de apă caldă menajeră, pe gaz, cu ţie a mediului prin emisiile reduse de -
(VIESSMANN Germania)
1 - evacuare gaze de ardere; 2 - izo¬
Intrar* SAT EVACUAT* DAZI laţie termică şi protecţie exterioară;
3 - arzător cilindric cu modulaţie
t
n I9
pentru gaz; 4 - suprafaţa de schimb
de căldură a cazanului; 5 - racorduri
'M
3
i n
i
n
/
v
pentru gaz, apă şi condens; 6 - au¬
tomatizare digitală a circuitului caza¬
nului.
L_ 1
4 I8
A
5
“1 17
16
2
6
15
4
14
5
6
13
im
7
8 ţ 9
tnto*rc*r*
I0 II
Ouc*r*
T
Comten*
I2 t
Oa*
Fig. 6.2.9 Secţiune prin cazanul
VITOCROSAL 300 (VIESSMANN -
Germania)
1 - automatizare digitală a circuitului ca¬
zanului; 2 - camera de ardere răcită cu
Fig. 6.2.7. Schema funcţionala a cazanului KESTON CELSIUS - aer, din oţel inoxidabil; 3 - arzător mo¬
1 - transformator electric; 2 - valva de gaze; 3 - tub Venituri; 4 - suflantă; 5 - dulant pe gaz Matrix - compact; 4 - su¬
arzător; 6 - schimbător de căldură; 7 - panou de comandă; 8 - manometru; 9 prafaţa de schimb de căldură Inox -
- termostat retur; 10 - pompă de circulaţie; 11 - termostat retur; 12 - vas Crossal, din oţel inoxidabil; 5 - termo-
condens; 13 - presostat apă; 14 - termostat supratemperatură tur; 15 - izolaţie; 6 - colector de gaze de ardere,
termostat supratemperatură gaze; 16 - aerisitor automat; 17 - bujie; 18 - ţeava din oţel inoxidabil cu evacuarea con¬
evacuare gaze; 19 - punct de testare ardere. densului.
loc condensarea vaporilor de apă re¬ bustibilului. Procesul de condensare men adaugă un aport energetic supli¬
zultaţi din procesul de ardere al com¬ fiind un proces exoterm, acest feno¬ mentar, aport care este preluat în inte¬
riorul sistemului. Randamentul termic
Tabel 6.2.5 Caracteristicile tehnice ale cazanelor cu condensaţie KESTON - CELSIUS
al cazanului, calculat în funcţie de pu-
Tip Cazan
U.M. C25 C40 C55 2MC55 3MC55 4MC55
Denumire 1 1
Puterea termică: 1
-la 80/60 °C [kW] 23 39 50 100 149 199 3 3
4
Puterea termică:
2
-la 60/40 °C [kW] 25,2 43 55 110 165 220
Randament termic:
-11
- la 80/60 °C [%] 97,6 6-
- la 60/40 °C r%] 108 T
7 8 9 10
Dimensiuni:
- lungime [mm] 471 520 520 1180 1710 1290 Fig. 6.2.10. Cazan ignitubular
- lăţime [mm] 249 320 320 360 360 720 orizontal cu două drumuri:
- înălţime [mm] 621 720 720 1595 1595 1595 1 - uşă frontală; 2 - ţevile sistemului
convectiv; 3 - turbulizator; 4 - vizor;
Conţinutul de apă I!1 5 8,7 8,7 24,2 36,1 52,9
5 - arzător; 6 - izolaţia termică a uşii;
Masa [kg] 38 56 56 155 230 325
7 - manta; 8 - focar; 9 - izolaţia
Tabel 6.2.6 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de apă caldă COMPACT (ACV - Belgia) termică a cazanului;10 - golire;
11 - racord apă întoarcere;
îp Cazan CA CA CA CA CA CA CA CA CA
12 - circuitul apei; 13 - cutia de fum;
Denumire U.M. 100 150 200 250 300 400 500 600 800 14 - racord apă ducere;15 - tablou
Puterea termică [kW] 74 115 185 291 349 465 582 698 930 de comandă; 16 - racorduri auxiliare
nominală 100 140 235 314 384 512 640 756 1012 de apă caldă.
Conţinutul de
apă _ [I] 102 122 150 350 400 630 650 800 920
9 1
Combustibilul
lichid tip M, STAS 177 sau gaze naturale STAS 3317
utilizat
8- 2
Dimensiuni:
- lungime [mm] 1295 1495 1795 1730 1880 2190 2270 2290 2370 7
3
- lăţime [mm] 796 796 796 890 890 1100 1100 1200 1300
- înălţime 4
[mm] 1000 1000 1000 1160 1160 1365 1365 1520 1620
Masa [kg] 360 425 515 710 770 1075 1185 1465 1570
5
Tabel 6.2.7 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de apă caldă TUBAL 6
_ (S.C. TUBAL S.A - Bucureşti) _
Tip Cazan
U.M. T 20 T 30 T 40 T 60 T 1000 T 150 T 200
Denumire
Fig. 6.2.11. Cazan de apă caldă
Puterea termică
nominală [kW] 23,3 34,9 47,5 69,8 116,3 174,5 233 SE 615 (BUDERUS-Germania):
1 - tablou de comandă; 2 - manta;
Combustibil utilizat gaze naturale sau combustibil lichid tip M
3 - izolaţia termică a cazanului;
Dimensiuni:
- lungime [mm] 650 770 780 955 1360 1780 2200
4 - ţevi de fum; 5 - focar; 6 - suport;
7 - turbulizator; 8 - cutia de fum;
- lăţime [mm] 570 530 580 715 830 940 1420 9 - racorduri de apă caldă.
- înălţime [mm] 760 670 700 925 920 1020 1230
Presiunea de lucru [bar] 3 3 3 3 4 4 4
Conţinutul de apă 2 3 4
l
(aproximativ) IU 20 24 38 58 94 142 208 \
Temperatura gazelor [°C] 170 150 160 165 170 165 175
la coş _ 180 165 165 175 180 170 180
Randamentul termic
%
garantat r%i 91 92 92 92 91 92 91
A
Masa (aproximativ) [kg] 96 110 140 212 338 493 786 »:
Tabel 6.2.8 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de apă caldă ET şi ETS (ACV - Belgia)
JTip Cazan U.M. ET 09 ET 15 ET 24 ETS 09 ETS 15 ETS 24
Ţ®
Denumire
Puterea termică 5 6 7 8
nominală [kW] 5,6 - 8,4 7,2 - 14,4 16,8 - 24 5,6 - 8,4 7,2 - 14,4 16,8 - 24
Funcţionare Fig. 6.2.12. Cazan de apă caldă
automată COMPACT (ACV-Belgia):
« Etaj 1 [kW] 4,2 4,8 - 7,2 7,2 - 9,6 4,2 4,8 - 7,2 7,2 9,6 - 1 - uşă focar; 2 - tablou de
« Etaj 2 [kW] 5,6 - 8,4 7,2 - 14 12 - 17 5,6 - 8,4 7,2 - 14 12 - 17 comandă; 3-racord apă întoarcere;
« Etaj 3 [kW] 17 - 24 17 - 24 4 - racord apă ducere; 5 - fibră
Număr ceramică; 6 - focar; 7 - izolaţia
termoplonjoare buc 3 3 5 3 3 5 termică a cazanului; 8 - ţevi de fum
Masa [kg] 28 28 28 36 36 36 cu turbulizatoare în spirală.
terea calorică inferioară a combustibi¬ toate cazanele, sau de introducerea Legătură cazanului la coş se face cu
lului, aşa cum este definit obişnuit, noţiunii de "eficienţa termică" a caza¬ tuburi din material rezistent la coroziune
poate ajunge la valori "anormale" de nului cu condensaţie. deoarece condensul este acid. Se utili¬
105-110 % (deoarece a fost pusă în Aceste cazane funcţionează eficient zează conducte din inox sau din ma¬
evidenta puterea calorică superioară). la parametri reduşi 60/40°C, deoarece terial plastic amplasate într-un coş obiş¬
De aceea, din ce în ce mai des în lite¬ punctul de rouă al vaporilor de apă, în nuit de cărămidă. La baza conductei de
ratura de specialitate se vorbeşte de mod normal pentru gaze naturale, este evacuare a gazelor de ardere se ampla¬
calcularea randamentului termic în fun¬ de 52...58°C iar pentru combustibilul sează un "neutralizator" (fig. 6.2.6).
cţie de puterea calorică superioara, la lichid la 45...50°C. Cazanele de condensaţie KESTON,
produse de firma CELSIUS 2000 S.R.L
Tabel 6.2.9 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de apă fierbinte tip ECAF din Bucureşti sunt cazane acvatubulare
Tip Cazan ECAF ECAF ECAF ECAF ECAF cu funcţionare modulată, complet auto¬
U.M.
Denumire 1000 2000 3000 4000 5000 matizate, cu emisii minime de NOx sau
Puterea termică nominală [kcal/h] 106 2 x 106 3 x 106 4 x106 5 x 106 CO; formarea amestecului aer-gaz este
[kW] 1162,8 2325,6 3488,4 4651,2 5814 controlată printr-o suflantă şi un mixer.
Dimensiuni de gabarit: Schema funcţională a acestor caza¬
- diametru [mmj 2100 2200 2400 2500 2550 ne împreună cu elementele componen¬
- lungime [mm] 5800 6600 7200 7900 8500 te este prezentată în fig. 6.2.7 iar ca¬
- înălţime _ [mm] 2750 2900 3150 3300 3500 racteristicile lor tehnice sunt centraliza¬
Masa [kg] 7200 11600 16800 19600 22300 te în tabelul 6.2.5.
Ca şi alte cazane cu condensaţie, u-
1 7 8 na din particularităţile funcţionale a a-
5 6
cestui cazan constă în aşa -zisa "arde¬
4- Jl re superioară".
r-f Amestecul aer-combustibil, uşor
comprimat de suflantă, este introdus
31 într-un arzător special cu reglare conti¬
2
nuă (modulare). Temperatura agentului
-7 termic poate fi controlată, iar cazanul
1 poate livra în fiecare moment numai
5 cantitatea de energie termică necesara
confortului.
8 s r
6 8
W
2 3 4
VITOLA-BIFERRAL 2
Fig. 6.2.13. Secţiune prin cazanul 1
(VIESSMANN-Germania):
1 - corp cazan; 2 - focar; VITOPLEX 300 9
3 - suprafaţa nervurată în cazan;
4 - manta; 5 - ţeavă cu pereţi dubli;
(VIESSMANN Germania) -
1 - focar; 2 - izolaţie termică; 3 - ţevi )
6 - suprafaţa de încălzire nervurată;
7 - recircularea gazelor de ardere în
sistem convector; 4 - camere de apă;
5 - camera de ardere; 6 - arzător; 5
>
>) (<
)
)
< 3
>) .<(
'
focar; 8 - capul de ardere al arzătorului. 7 - ţevi; 8 - tablou de comandă.
(
)
6 7 8 9 10 11 12 13 (
) ( 4
5 ( )
1 < )
4 «M GiQ- 7
J.
9
0 °fl 14
BL 6
3 2j 1 *
XX",
•
15
I T
a b
HEAT-MASTER (ACV-Belgia):
Fig. 6.2.15. Cazan de apă caldă TUBAL-Bucureşti: 1 - boiler; 2 - circuit de încălzire;
a - secţiune longitudinală; b - secţiune transversală; 3 - ţevi de fum cu turbulizatoare în zig¬
1 - corp cazan; 2 - focar; 3 - arzător; 4 - vizor; 5 - izolaţie termică uşă zag; 4 - izolaţia termică a cazanului;
frontală; 6 - izolaţia termică a cazanului; 7 - ţevi de fum; 8 - turbulizator; 5 - pompă circulaţie; 6 - focar tubular;
9 - apă în cazan; 10 - racord pentru evacuare gaze de ardere; 7 - arzător de gaz şi combustibil lichid;
11 - cutie întoarcere gaze de ardere în focar; 12 - racord apă ducere; 8 - tablou de comandă; 9 - racorduri
13 - manta; 14 - racord apă întoarcere;15 - pompă circulaţie. pentru încălzire.
Tabel 6.2.10 Caracteristicile tehnice ale cazanelor CAF produse de VULCAN Prin preamestecul aer-combustibil şi
forma constructivă a arzătorului, flaca-
Tip Cazan
U.M. CAF 7 CAF 6 CAF 5 CAF 4 ra este împărţită într-o multitudine de
Denumire
flăcări mici, cu suprafaţa de radiaţie
Puterea termică nominală [Gcal/h] 10 25 50 110
foarte mare. Astfel creste transferul de
[MW] 12 29 58 116
căldură prin radiaţie şi scade tempera¬
Debitul nominal de apă [t/h] 124 310 620 1240
tura flăcării şi a gazelor de ardere la
Temperatura apei la intrare m 70 70 70 70
1100 - 1300°C. Şi azotul din aer acţio¬
Temperatura apei la ieşire r°ci 150 150 150 150
nează nemijlocit, în zona de reacţie, ca
Presiunea de lucru (minimă) [bar] 10 10 10 10
absorbant de căldură şi va contribui la
răcirea flăcării. în aceste condiţii,
Tabel 6.2.11 Caracteristicile tehnice ale cazanelor GD 505 (BUDERUS) noxele din gazele de ardere au valori
Tip Cazan mici :NOx < 10ppm, CO < 80ppm.
Denumire U.M. 275 305 335 365 390 415 435 465 Gazele de ardere din focar strabat
Număr de elemente buc 8 9 10 11 12 13 14 15 ţevile gofrate ale schimbătorului de căl¬
Puterea termică nominală [kW] 275 305 335 365 390 415 435 465 dură, astfel dimensionat încât să asigu¬
Volum apă m 770 800 830 860 990 1020 1050 1080 re racirea puternică a acestora şi con¬
Dimensiuni: densarea vaporilor de apă.
- lungime [mm] 2375 2515 2655 2795 2935 3075 3215 3355 Apa circulă în contracurent cu gazele
- lăţime [mm] 1260 1260 de ardere, iar condensul rezultat, foar¬
- înălţime [mm] 2515 2540 te puţin acid, se scurge către partea de
Masa [kg] 1757 1906 2053 2198 2392 2537 2682 2827
5 3 4 1 2
Tabel 6.2.12 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur 45.1 D (BUDERUS)
Tip Cazan
U.M 489 570 651 733 814 896 977
Denumire
Număr de elemente buc 8 9 10 11 12 13 14
'
H U˙-4
Puterea termică
nominală [kW] 410-489 489-570 570-651 651-733 733-814 814-896 896-977 1
Volum de apă 111 952 1004 1050 1328 1380 1432 1484
Dimensiuni:
- lungime [mm] 2115 2295 2475 2655 2835 3015 3195
- lăţime [mm] 1380 1380
- înălţime [mm] 2692 2717
Masa [kg] 2451 2656 2882 3084 3430 3658 3863
Tabel 6.2.13 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur VITOPLEX

_ 100 LS (VIESSMANN) _ 6
7
l>l
Cantitatea de abur [kg/h] 235 395 638 800 1250 2000

Fig. 6.2.18. Cazan de apă caldă XR4
Putere nominală [kW] 170 285 460 580 900 1450
Sarcina nominală în focar [kW] 188 315 508 640 995 1600
(CHAPPEE-Franţa):
1-corpul cazanului; 2-izolaţie termică;
Dimensiuni: 3 - guri de vizitare; 4 - manta de-
- lungime totală [mm] 1645 1815 2080 2339 2594 3138 montabilă; 5 - tablou de comandă;
- lăţime totală [mm] 869 950 1026 1377 1447 1581 6 - vizor; 7 - placa frontală în care se
- înălţime totală [mm] 1665 805 1970 1954 2271 2487 fixează arzătorul.
Diametrul camerei de ardere [mm] 480 552 586 684 780 838
Lungimea camerei de ardere [mm] 1151 1293 1525 1834 1990 2480
5
Greutatea totală
(cu termoizolaţie şi accesorii) [kg] 712 945 1399 1586 2483 3752 4
Capacitate
3
Apa din cazan
2
- la funcţionare cu abur [I] 345 460 668 1316 1709 2377 1
- la funcţionare cu apă caldă m 552 735 1032 1730 2261 3240
Rezistenţa la traiectul de gaze arse [Pa] 90 180 250 300 360 470
[mbar] 0,9 1,8 2,5 3,0 3,6 4,7
Parametrii gaze arse (la temp apei
din cazan de 105 °C)
- la putere nominală [°C] 200 200 200 200 200 200
- la sarcina parţială _ [°C] 130 130 130 130 130 130
Debit masic (la combustibil lichid Fig. 6.2.19. Cazan de apă caldă
tip M şi gaz metan) VITOROND 200
- la putere nominală
- la sarcina parţială _
[kg/h]
[kg/h]
290
145
485
240
780
390
980
490
1525 2445
760 1220
-
1 - arzător pentru combustibil lichid
Depresiunea necesară la coş [Pa/mbar] 0 0 0 0 0 0 sau gazos (vitoflame); 2 - camera de
$tuţ de evacuare a gazelor arse ardere; 4 - termoizolaţie; 5 - tablou
<t> exterior [mm] 200 200 250 250 300 400 de bord.
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 6: Echipamente şi materiale
jos a cazanului şi este dirijat printr-o xidabil, pentru funcţionarea cu şi fără de temperatura interioară sau exterioa¬
conductă de plastic şi apoi evacuat la racord la coş şi cu vas de expansiune ră a aerului şi poate fi dotată cu pro¬
canalizare. încorporat funcţionează cu gaz metan gramator digital pentru programul de
Montajele multiple de astfel de caza¬ şi gaz lichefiat. funcţionare pentru zi şi săptămână.
ne - necesare spaţiilor comerciale, in¬ Au suprafeţe de schimb de căldură VIESSMANN produce şi cazane mari
dustriale sau blocurilor de locuinţe - din oţel inoxidabil, deosebit de eficient, cu condensaţie, amplasate pe pardo¬
sunt dotate cu unităţi de comandă care datorită transferului de căldură pe baza seala: VITOCROSSAL 300 cu sarcini
asigură funcţionarea modulată a an¬ formei lamelare. Se obţine o eficienţa termice de la 27 pana la 635 kW (fig.
samblului, contorizarea orelor de fun¬ energetică de 107 - 109 % în cazul 6.2.9) funcţionând cu gaz metan. Su¬
cţionare a fiecărei unităţi, comanda funcţionarii la temperaturi de 50/30°C. prafaţa de schimb de căldură inox -
pompelor de sistem corespunzător re¬ Fig. 6.2.8 reprezintă în secţiune Crossel este dispusă vertical astfel în¬
gimurilor de lucru, precum şi afişarea cazanul VITODENS 200. Arzătoarele cât condensul format se poate scurge
unui cod de diagnosticare pentru iden¬ asigură o modulaţie de 1: 3 respectiv
tificarea regimului de funcţionare. 1: 4 şi emisii de substanţe poluante ex¬
3
IR/1
Cazanele de condensaţie VIESS- trem de reduse, care se încadrează în R2
MANN VITODENS 200 şi 300 pe com¬ limitele prevăzute de certificatul "înge¬ .4
bustibil gazos, ca aparate murale cu rul albastru". Automatizarea digitală a 5
arzător cilindric, modulant, din oţel ino¬ circuitului cazanelor este comandată 0(300 ©˙
2 o
©
3 1 ©
©
T ©
2
m & m1
R3
©
o<S˙f
a
-©-©©
.j lRs
K
1
a z
Fig. 6.2.20. Cazan de apă caldă FI
S.C. TERMOFARC Săcele:
1 - element de închidere spate;
2 - element de mijloc; 3 - distribuitor;
V *˙ 4 - element de închidere faţă; 5 - uşă;
6-arzător; 7 - cenuşar.
Racorduri: Ri - intrare apă întoarcere;
R2 - ieşire apă ducere; Ra - la coş;
a R4 - combustibil; Rs - golire; R6 - sigu¬
ranţă întoarcere; R7 siguranţă
b ducere.
Fig. 6.2.17. Circuitul gazelor de ardere la cazanul XR4 (CHAPPEE -Franţa):

a - circulaţia gazelor de ardere prin focar; b - element de cazan; VPfti
1 - element întoarcere faţă; 2 - element de mijloc;
3 - element de întoarcere spate; 4 - sisteme convective; 5 - focar.
4_ _8 5 12. 14 _15. 12. 5 _11 8 18 19.
7 3 2
1
.2
3 ?r
r'
$
. 13
11
P 4 20
7
1
r"
21 4
9.
.6 17/ 16 6 9 10
5 6
.
Fig. 6.2.21 Cazan apă caldă (ARCOM-IAECA Bucureşti): -
1 - ţevi exterioare; 2 - ţeavă despărţitoare; 3 - focar; 4 - sistem convectiv; Fig. 6.2.23. Cazan de apă caldă
5 - platbandă de legătură; 6 - susţinere cazan; 7 - colector; 8 - distribuitor; funcţionând cu biomasa
9 - piesă întoarcere gaze; 10 - distanţier; 11 - turbulizator în focar; 1 - alimentare combustibil; 2 - ventilator
12 - turbulizator în sistemul convectiv; 13 - element închidere spate; 14 - uşă cu doua turaţii; 3 - camera gaze de
frontală; 15 - izolaţie din fibră ceramică; 16 - vizor; 17 - arzător; 18 - colector ardere; 4 - vizor; 5 - regulator aer;
de gaze; 19 - racord la coş; 20 - izolaţie termică; 21 - manta. 6 - focar.
Capitolul 6: Echipamente şi materiale I. Instalaţii de încălzire
direct prin gravitaţie către partea infe¬ murile convective. cazanului, şi evacuate în exterior prin
rioară a cazanului. în fig. 6.2.10 se reprezintă schema coş. în interiorul fascicolului convectiv
Sunt dotate cu arzătoare modulante unui cazan ignitubular orizontal cu do¬ se află "turbulizatoare" în spirala sau în
Matrix - Compact care asigura un nivel uă drumuri pentru gazele de ardere zig - zag care intensifică transferul de
scăzut de emisii de substanţe poluante (din care unul este în ţevile convective). căldură între gazele de ardere şi ţevi.
care se încadrează în limitele prevăzute Cazanul este dotat cu un arzător cu Apa intră pe la partea inferioară (sau
de certificatul "îngerul albastru". aer insuflat, pentru combustibil lichid superioară), se încălzeşte şi este trimi¬
sau gazos, cu tub de flăcăra lung (de să la consumatori.
6.23.3 Cazane de apă caldă obicei reglabil) care asigură dezvolta¬ Din această categorie fac parte : ca-
ignitubulare orizontale rea flăcării în tot focarul şi arderea în zanele SE 615 BUDERUS (fig. 6.2.11),
Cazanele de apă caldă ignitubulare suprapresiune. Gazele de ardere for¬ sarcini termice de la 200 la 600 kW,
(cu ţevi de fum), la care gazele de ar¬ mate în focar se întorc pe lângă pereţii cazanele C.M.I. SIETA - Cluj Napoca
dere circulă prin ţevi şi apa, în exterior, focarului, ajungând la partea din faţa cu sarcini termice de la 18,6 la 140
sunt executate, de obicei din oţel. Au unde uşa de închidere le obligă să intre kW; cazanele COMPACT (fig. 6.2.12 şi
un focar tubular şi unul sau mai multe în ţevile fascicolului convectiv, fiind tabelul 6.2.6) produse de firma ACV -
fascicole de ţevi care reprezintă dru- apoi colectate, la partea din spate a Belgia.
Tabel 6.2.14 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur VITOMAX Cazanele ignitubulare orizontale, cu
focar tubular neted cu trei drumuri
200 HS (VIESSMANN - Germania) _
pentru gazele de ardere, produse de
Debit de abur (la temperatura apei VULCAN Bucureşti sub denumirea de
de alimentare 102 °C ) _ [t/h] 0,575 0,75 1,0 1,2 1,5 2,0 2,4 3,2 cazane SIGMA utilizează drept com¬
Sarcina nominală in focar bustibil: motorina, combustibil lichid tip
pentru suprapresiune 6 bar [kW] 415 545 725 870 1085 1450 1735 2310 M, CLU şi gaze naturale.
de lucru admisă 16 bar [kW] 425 555 745 890 1110 1485 1775 2365 Tot un cazan orizontal, cu trei dru¬
Rezistenţa pe traiectul de gaze arse [Pa] 350 470 550 600 650 680 550 690 muri pentru gazele de ardere este tipul
mbar 3,5 4,7 5,5 6,0 6,5 6,8 5,5 6,9 VIESSMANN VITOPLEX (fig. 6.2.13)
Dimensiuni totale: unde ţevile profilate, cu pereţi dubli,
- lungime totală [mm] 2510 2690 2970 3020 3240 3490 3830 4160 impiedică condensarea vaporilor de
- lăţime totală [mm] 1590 1640 1700 1800 1870 2030 2090 2280 apă din gazele de ardere, pe pereţii in-
_ - înălţime totală [mm] 1830 1880 1950 2050 2130 2300 2380 2550 1 16 2 3
Diametrul camerei de ardere [mm] 580 605 630 670 730 800 840 910
Lungimea camerei de ardere [mm] 1760 1940 2200 2250 2450 2700 3050 3400 4
Greutatea totală:
Cazan cu termoizolaţie pentru
18
M 5
suprapresiune de lucru
Admisă
Gaze arse
6 bar
16 bar
[kg] 2100 2300 2600 3000 3500 4300 5300 6900
[kg] 2700 2800 3500 4100 4900 5000
Maxim 60 K peste temperatura aburului
z:%I
iii
1 2 3
_15
y / -
- temperatura saturat la suprapresiunea de lucru
* 12
- la putere nominală
- la putere minimă
[°C]
[°C]
respectivă (presiunea din instalaţie).
Maxim 30 K peste temperatura aburului
13 m,5 11
6
saturat la suprapresiunea de lucru 9
respectiva (presiunea din instalaţie).
7
- Debit masic
- la putere nominală pentru
14.
t 10
suprapresiune de lucru admisă
6 bar
16 bar
[kg/h] 630
[kg/h] 645
825 1100 1320 1650 2200 2635 3510
845 1130 1350 1685 2255 2695 3590 9_
il o
- la putere minimă pentru 8
suprapresiunea de lucru admisă Fig. 6.2.24. Cazan de apă caldă
6 bar [kg/h] 315 412 550 660 825 1100 1320 1755
electric ETS (ACV-Belgia):
16 bar [kg/h] 323 423 565 675 840 1130 1350 1795
1 - termostat de comandă; 2 - întreru¬
Ştuţ de evacuare a gazelor arse
pător general şi de alegere a puterii;
•<t> exterior [mm] 248 248 298 298 348 348 448 448 3 - manometru; 4 - dezaerisire; 5 - ra¬
cord ducere încălzire; 6 - racord ducere
Tabel 6.2.15 Caracteristicile tehnice ale cazanelor de abur CR (Vulcan - Bucureţti) apă caldă de consum; 7 - racord întoar¬
Tip Cazan cere apă caldă de consum; 8 - racord
U.M. CR 10 CR 9 CR 16* CR 5* CR 12* întoarcere încălzire; 9 - corp cazan;
Denumire
Debit de abur rt/h] 6,5 10 10 20 50 10 - pompă de circulaţie; 11 - tablou
circuit comandă; 12 - tablou circuit pu¬
Presiunea nominală [bar] 8 : 16 8 : 15 15 36 36
tere; 13 - temporizator cascadă, două
Volumul de apă [m31 6,65 8,5 1/2 1/2 1/2
etaje de putere; 13a - temporizator cas¬
Dimensiuni: cadă, trei etaje de putere; 14 - vas ex¬
- lungime [mm] 5290 6240 5772 1100 14300 pansiune închis; 15 - releu de putere;
- lăţime [mm] 3350 3350 4013 8700 5830 16 - termostat de siguranţă (rearmare
- înălţime [mm] 4360 4360 4100 4800 12600 manuală); 17 - supapă de siguranţă;
Masa [kg] 24805 28100 35745 93800 180000 18 - releu de apă caldă de consum;
* produc abur supraîncălzit 19 - presostat.
teriori ai suprafeţelor de transmisie a prevederea unei decupări, între capul de 6.2.S.4 Cazanele de apă caldă
căldurii. ardere şi focar, are loc recircularea unei ignitubulare verticala
Tipurile mai moderne de cazane ori¬ părţi din gazele de ardere care face ca Au un focar tubular sau tip cameră
zontale ignitubulare au o suprafaţă de procesul de ardere să se producă la răcit cu apă, şi un singur drum convec-
transmisie a căldurii, amplasată în foc¬ temperaturi mai reduse, cu procente de tiv executat cu ţevi din oţel sau cupru,
ar, prin care se introduc gazele de ar¬ Nox substanţial reduse. verticale. De obicei, sunt dotate cu ar¬
dere către partea din faţă şi apoi intră Cazane ignitubulare orizontale moder¬ zătoare autoaspirante (atmosferice)
prin ţevile sistemului convectiv. ne, cu piesă de întoarcere a gazelor, în pentru gaze naturale. Pot avea, de
Pe acest principiu funcţionează caza¬ focar, a construit S.C. TUBAL S.A. (fig. asemenea, o serpentina care înfasoara
nele VITOLA - BIFERAL (fig. 6.2.14), 6.2.15 şi tab. 6.2.7). Sistemul convectiv ţevile de fum şi în care se produce apă
produse de firma VIESSMANN, care au este alcătuit din ţevi simple, prevăzute caldă de consum sau li se poate ataşa
suprafeţe nervurate atât în focar cât şi în cu turbulizatori în zig - zag şi posibilităţi un boiler. Pe acest principiu funcţio¬
ţevile sistemului convectiv. Toate supra¬ de curăţire periodică. Uşa frontală este nează cazanele produse de FERROLI
feţele de transmisie a căldurii, ale ca¬ izolată termic cu plăci din fibre ceramice din Italia sau cazanele PROMETEU
zanului, inclusiv peretele de întoarcere al care asigură temperaturi sub 50°C pe produse de CTMC laşi.
camerei de ardere, sunt realizate cu pereţii exteriori. Cazanele cu ţevi de fum verticale, do¬
înveliş dublu care împiedică conden¬ Cazanele funcţionează cu combusti¬ tate cu arzătoare cu aer insuflat, pentru
sarea vaporilor de apă, din gazele de bili gazoşi sau lichizi şi sunt dotate cu combustibil lichid sau gaze naturale, pot
ardere, pe suprafeţele răcite cu apă. Prin arzătoare din import. fi astfel concepute incât să poată
prepara atât apă caldă pentru încălzit
1 cat şi apă caldă de consum. Un exem¬
1 9 plu îl constituie cazanul HEAT MASTER
2 (fig. 6.2.16) produs de firma ACV -
o
4
11
31
hi 3
Belgia, în care boilerul este încorporat în
cazan în jurul ţevilor de fum.
Suprafaţa sa ondulată, din inox, are
rolul să împiedice aderarea calcarului
12. la pereţii săi. Transmisia căldurii de la
13
s gazele de ardere către apa din boiler
14
6. se face prin intermediul unui fluid neu¬
15
5
1JL m 7_ tru (circuitul de încălzire) aşa ca mate-
5 4 3 2 1
7 17 8
18
•8
b
Fig. 6.2.22. Cazan de apă caldă SF 211UBG (BUDERUS):

a - vedere; b - secţiune;
1 - tablou de comandă; 2 - schimbător de siguranţă; 3 - uşă interioară;
4 - uşă de acces combustibil; 5 - reglare aer; 6 - canal de aer; 7 - ventilator; 6
8 - uşa cenuşarului; 9 - capac de curăţire; 10 - turbulizator; 11 - evacuare
gaze de ardere; 12 - clapetă de explozie; 13-cameră de ardere; 14 - izolaţie Fig. 6.2.26 Cazan de apă fierbinte
termică; 15 - suprafeţe de încălzire verticale; 16 - aer primar; 17 - cenuşar; VITOMAX 200 HW
18 - suprafeţe de încălzire orizontale.
-
1 - amplasare arzător; 2 - al doilea
9 11 12 10
drum al gazelor de ardere; 3 - al treilea
JL 7 drum al gazelor de ardere; 4 - protec¬
ţie exterioară; 5 - termoizolaţie.
5
J 8
1
-JPY Y Y Y Y r Y Y
3
1/ 6
2
-J 2-
j
3.
Fig. 6.2.25. Cazan apă fierbinte ECAF
* -T
Fig. 6.2.28. Cazan de apă fierbinte
-
SIMAR (Bucureşti) OERTLI (Elveţia):
1 - arzător; 2 - focar; 3 - primul drum convectiv; 4 - al doilea drum convectiv;
POTTERTRON (Anglia):
5 - cameră întoarcere faţă; 6 - cameră întoarcere spate; 7 - racord gaze; 1 - element tip al cazanului; 2 - focar;
8 - gură de vizitare; 9 - racord ieşire apă; 10 - racord intrare apă; 3 - arzător; 4 - drum convectiv;
11 - racord manometru; 12 - supapă siguranţă. 5 - racord evacuare gaze.
5 4 3 2 1
rialul nu se mai încălzeşte iar crusta
6 7 de piatră se reduce la minimum, ceea
5 ce asigura longevitate, fiabilitate şi per¬
formantă în funcţionare.
-1,
— 62.3.5 Cazane de apă caldă
acvatubulare din fontă
4
Cazanele de apă caldă acvatubulare,
unde apa circulă prin interiorul supra¬
/ . feţei de schimb de căldură iar gazele
de ardere prin exterior, se obţin prin a-
0
c samblarea unor elemente identice care
3
reprezintă o secţiune transversala prin
cazan, de unde şi denumirea de "caza¬
2 ne secţionate".
Au la capete elemente de închidere
"faţă şi spate" şi "elemente de întoar¬
1 cere" pentru gazele de ardere de pe un
drum pe altul.
Fig. 6.2.29. Cazan de abur GD505 Cazanele acvatubulare din fontă se
Fig. 6.2.30 Cazan de abur de joasa obţin prin turnare şi au suprafaţa de
(BUDERUS Germania):
presiune VITOPLEX 100 LS transmisie a căldurii mărită la exterior,
1 - uşă fixare arzător; 2 - cazan; pe partea gazelor de ardere, prin exis¬
(VIESSMANN Germania) - 3 - tambur; 4 - sticlă de nivel; tenţa unor "proeminenţe" sub formă de
1 - uşa cazanului; 2 - camera de
ardere ( primul drum); 3 - al doilea 5 - legătură de siguranţă; ace, conuri, cilindri, trunchiuri de con,
drum al gazelor de ardere; 4 - tambur; 6 - racord abur; 7 - racord prisme, etc. Prin turnare se pot obţine
5 - al treilea drum al gazelor de ardere. siguranţă. elemente secţionale cu 3...5 drumuri
pentru gazele de ardere.
în fig. 6.2.17 se prezintă elementele
28300
3Z_
secţionale ale cazanelor XR4 produse
= 7777777)
de firma CHAPPEE Franţa iar în fig.
D1100 6.2.18 este redat cazanul XR4). Ca¬
zanele CHAPPEE funcţionează cu
combustibil lichid sau gazos şi au cinci
drumuri pentru gazele de ardere.
11680 Cazanele din fontă de temperatura
joasă pe combustibil lichid/gazos de la
40 pana la 270 kW produse de firma
10750 VIESSMANN Germania sub denumirea
VITOROND 200 (fig. 6.2.19): este un
cazan cu trei drumuri pentru gazele de
10000
5Z_ ardere, un randament de 94 % şi cu
emisii reduse de substanţe poluante.
8100
2340 6.Z3.6 Cazane de apă caldă
0 acvatubulare din oţel
!Î7_
Sunt executate din ţevi netede suda¬
i
6300 te intre ele sub formă de cadre identi¬
3Z_
ce. Prin intermediul unor platbande
4>ooo — metalice sudate pe elemente se obţin
3 cazane monobloc, cu focare tip came¬
3626
5300
E 37 i ră, cu unul sau mai multe drumuri con¬
vective. Fiecare element este legat de
3800,
\7 colectorul şi distribuitorul cazanului
prin ştuţuri.
'3000" în fig. 6.2.20 se prezintă cazanul FI
produs de TERMOFARC Sacele, cu
2400 patru drumuri pentru gazele de ardere.
= []
Funcţionează cu gaze naturale sau
2100
IU combustibil lichid de tip M, dar poate
f fi a
funcţiona şi cu lemne, brichete sau
cărbuni superiori. în acest caz, în locul
.240
43K WM arzătorului, se montează o uşă. Ţevile
interioare ale elementelor reprezintă
4430
9240
ZmJl grătarul plan al cazanului iar la partea
inferioară se afla cenuşarul.
Pentru combustibil solid puterea
Fig. 6.2.27. Cazan de apă fierbinte CAF de 10 Gcal/h - Vulcan. termică nominala se reduce cu 30-35 %˙
1 2 3 4 5 6
s
fe- L'
m
m
**• UiT'l
m
&
3 2 1
P
Fig. 6.2.32 Cazan de abur ignitubular
orizontal STEAM MATIC -
seria SM (BONO Italia) -
1 - arzător; 2 - focar; 3 - ţevi de fum;
4 - camera întoarcere; 5 - evacuare
0
k,
gaze de ardere.
\vy
v 3
2-
Fig. 6.2.31 Cazan de abur de în altă presiune VITOMAX 200 HS 4

( VIESSMANN Germania)- 1-
1 - al treilea drum al gazelor de ardere; 2 - termoizolaţie ; 3 - al doilea drum
al gazelor de ardere; 4 - piedestalul cazanului; 5 - perete frontal răcit cu apă;
6 - camera de ardere.
Fig. 6.2.34. Cazan de abur

4 5 supraîncălzit CLAJTUB (BONO Italia):
1 - ecrane de radiaţie; 2 - colectoare;
3 - tambur superior; 4 - sistem con-
vectiv (ţevi verticale netede); 5 - tam-
4360 bur inferior. _
3 <H 3#
3695
3550
3150
3˙5
2
- ii? 4-
t *C2
1;
mt
i §
3- x
-6
2
±0,00 150
7
1 8
1
-1200
2550 770 Fig. 6.2.35. Cazane de abur

610, 3350 1150 UNI-MATIC (BONO-ltalia):
5110 1 - evacuare gaze; 2 - corp cazan;
3 - serpentine concentrice; 4 - focar;
Fig. 6.2.33. Cazan de abur CR10 VULCAN: - 5 - tablou de comandă; 6 - pompe;
1 - fundaţie; 2 - focar; 3 - preîncălzitor de aer; 4 - sistem convectiv; 5 - tambur. 7 - arzător; 8 - aspiraţie aer.
O gamă de cazane acvatubulare din în cazanele mici. Astfel de cazane se să de un litru de motorina, deci de cca
oţel, moderne, de înalt randament, pro¬ folosesc pentru încălzirea unor clădiri 2,5-3 ori mai puţin.
duce şi S.C. ARCOM - IAECA Bucu¬ mici (locuinţe individuale). Cazanele cu puteri termice utile ma¬
reşti (fig. 6.2.21) Cazanul are focar ca¬ în fig. 6.2.22 este prezentat cazanul xime de 25, 40 şi 55 kW sunt prevăzu¬
meră şi un singur drum convectiv. Pie¬ SF 211 UBG Buderus Germania pre¬ te cu un mecanism de alimentare: un
sa pentru întoarcerea gazelor de arde¬ văzut cu ventilator de aer insuflat şi cu grătar special, un sistem de reglare dar
re din focar şi turbulizatori în zig-zag posibilitatea de reglare. Puterea termi¬ şi un ventilator de evacuare a gazelor
montaţi pe drumul convectiv fac ca flu¬ că variază între 18 şi 26 kW. de ardere cu două turaţii. Ventilatorul
xul termic unitar transmis către apă să în fig. 6.2.23 sunt prezentate cazane¬ aspiră gazele de ardere din partea de
fie foarte mare, de 50...55 kW/m2. le GRANOLA- ARCA Italia, care fun¬ sus a cazanului şi permite astfel intra¬
Funcţionează cu gaze naturale sau cu cţionează pe biomasă: boabe de po¬ rea aerului în orificiile regulatorului de
combustibil lichid tip M, cu temperaturi rumb, peleţi de lemn, peleţi din rume¬ aer. Gazele de ardere formate în focar
la coş reduse, de 150...160°C şi ran¬ guş, peleţi din tărâţe, dar şi cu sâmburi vor parcurge cele trei drumuri materia¬
damente termice de cca 92 %. de piersici, măsline etc, coji de nuci, lizate de placi de fum cu rol de catali¬
de floarea soarelui etc. zator, vor trece prin tuburile de fum
6.2.3.7 Cazane de apă caldă Cu cca 2,5 kg de porumb (14 % prevăzute cu turbulizatori, după care
funcponand cu combustibilsolid umiditate, 5300 kcal/kg putere calorifi¬ sunt evacuate pe cos. Randamentul ca¬
Cazanele mici de apă caldă (sub 30 că inferioară) se poate obţine puterea zanului este de minim 90 %, iar emisiile
kW) pot funcţiona şi cu lemne, rume¬ calorifică echivalentă unui litru de mo¬ de CO2 sunt cuprinse intre 9-10 % şi de
guş, biomasă granulară, brichete sau torină. Economic vorbind, la un preţ de CO2 intre 50 şi 200 ppm.
cărbuni superiori (cu putere calorica 11-15 Euro/100 kg boabe porumb este Cazanele GRANOLA funcţionează la
inferioară, peste 12000 kJ/kg). Nu este nevoie de aproximativ 0,27-0,35 Euro două nivele de putere reglabilă: 100 % şi
indicat a utiliza cărbune inferior (lignit) pentru a obţine energia termică produ¬ 20 %. Temperatura prescrisă de 70°C,
odată atinsă, obligă sistemul automat
B de reglaj şi protecţie să comande o tu¬
4 raţie mica a ventilatorului. Daca tempe¬
ratura agentului termic în cazan de¬
B păşeşte valoarea de 85°C intră în fun¬
1
fi 4
AS - h
h 5
R
cţiune un schimbător de siguranţa care
preia din sarcina termică a cazanului.
h 6.2.3.B Cazane de apă caldă electrice

A A Sunt cazane folosite pentru încălzire
1
A
2
î
t i C
producând agent termic la temperaturi
ce pot fi setate între 30 - 100°C. Ele
sunt alimentate electric la 230 V (caza¬
AP ///
3
//
nele cu putere cuprinse între 6 şi 30
V / kW) sau la 400 V (cazanele cu puteri
\
cuprinse între 6 şi 1200 kW).
5
Avantajele cazanului electric sunt
certe: nu necesită conducte de tran¬
a b
sport pentru combustibil, nu necesită
B arzător (cu piese în mişcare), coş de
B 4
fi
4
1
7_ D 6 1
fum mentenanţă periodică, are randa¬
ment maxim, toată energia electrică
fiind transformată în energie termică.
7* A
De asemenea căldura este produsă
AS. R t
5 R într-un mod nepoluant şi poate ocupa
w-
J
St 10
spaţii tehnice care nu necesită ferestre
ca suprafaţa de explozie, aerisiri natu¬
im
9 rale sau alte amenajări.
2
2 AP 8
Faţă de trecut, când costul de ex¬
AP C C
3 ploatare era dezavantajos alinierea
3 Y preţurilor de combustibil la piaţa euro¬
peană face că energia produsă cu ca¬
zanul electric să fie cu 5% mai ieftină
c d decât ar fi produsă folosind motorină şi
cu cca 10% mai ieftin decât dacă ar fi
Fig. 6.2.36. Combinaţia cazan-recuperator de căldură: produsă folosind gaz lichefiat (GPL).
a - cazan cu recuperatorul înglobat în focar; b - cazan cu recuperatorul Producătorul Varmeteknikk Norvegia
montat în aval de focarul cazanului; c - cazan cu recuperator independent; are cea mai mare paletă de cazane
d - cazan cu recuperator tip umed;
electrice (tabel 6.2.15) cu puteri
R - recuperator de căldură; AP - agent termic primar; AS - agent termic se-
cuprinse între 6 şi 1200 kW.
cundar;A - gaze de ardere calde; B - gaze de ardere răcite; C - partea clasică
a cazanului; Ca şi în cazul celorlalte cazane insta¬
1 - recuperator de căldură; 2 - focar; 3 - arzător; 4 - orificiu de evacuare laţia hidraulică de încălzire este
gaze răcite; 5 - conductă evacuare condensat; 6 - registru de ţevi; 7 - duze; identică şi necesită:
8 - bazin cu apă; 9 - pompă de circulaţie; 10 - schimbător de căldură. - pompa, vas de expansiune, supape
de siguranţă conducte, corpuri de
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 6: Echipamente şi materiale
6.2.4 Cazane de apă fierbinte

O
&
POWER
.
TeMP 47 0 < 86 > D C
0kbJ Acestea sunt utilizate în centralele
F
termice mari pentru încălzirea apei la
i •«O» 0E)0GE) temperaturi ridicate (peste 115°C), de
i tpi regula, la 150°C.
Ca şi cele de apă caldă ele se exe¬
fcS Fig. 6.2.36.B. Display automatizare cută cu elemente din fontă sau ţevi din
* 14" 363
cazan electric. oţel, tip ignitubulare sau acvatubulare,
cu puteri termice mari.
proporţională în 30 trepte şi pentru o Apa fierbinte preparată în cazane
gama de temperaturi între 30° - 100°C. este, în general, utilizată în reţelele de
Ii Un display (fig. 6.2.36.B) indică tem¬ termoficare sau în reţelele de distribuţie
b peratura agentului termic la ieşirea din din cadrul întreprinderilor industriale.
. ii
-˙ § r
i
:
:
cazan, treptele de putere, puterea ab¬
sorbită, etc.
Bazat pe un control intern sau ex¬
6.2.4.1 Cazane de apă fierbinte
ignitubulare
i tern, automatizarea ne oferă un număr Cazanele ignitubulare din oţel sunt
3r mare de funcţiuni. executate cu focar tub de flacără, ca¬
Funcţii suplimentare: mera de întoarcere a gazelor de ardere
Acestea sunt câteva dintre avantaje¬ şi drumuri convective prin ţevile de
Fig. 6.2.36.A. Cazan electric le echipamentului suplimentar adecvat fum. Un cazan de apă fierbinte ignitu-
1. Automatizare, 2. Limitator de tem¬ pentru regulatorul cazanului: bular tip ECAF produs de SIMAR Bu¬
peratura, 3. Comutator închis/des¬ •reglarea temperaturii pe tur a cureşti în colaborare cu OERTLI
chis, 4. Constactori, 5. Siguranţe, cazanului în funcţie de temperatura (Elveţia) este prezentat în fig. 6.2.25,
6. Cutie conexiune cabluri, 7. Golire, exterioară; Cazanul ECAF are două drumuri
8. Conducta retur PN 16, 9. Conducta •reglarea în conformitate cu energia convective şi este echipat cu arzătoare
tur PN 16, 10. Conexiune pentru va¬ electrică disponibilă; pentru orice combustibil gazos (gaze
sul de expansiune şi supape de sigu¬ •exploatarea bivalentă a cazanului naturale, butan) sau pentru combustibil
ranţă. electric împreuna cu cazanele ce lichid (păcura, CLU). Arzătoarele tip IB,
utilizează alte surse de energie; care deservesc aceste cazane, sunt
încălzire, etc (fig. 6.2.36.A). •reglare automată a setărilor de produse în România sub marca
Automatizarea cazanului: temperatură; OERTLI, complet automatizate, cu toa¬
Cazanele electrice sunt echipate cu tă aparatura de măsurare, reglare şi
o unitate de reglare electronică a protecţie necesară conform normelor
temperaturii pentru o reglare de putere ISCIR.
Tabel 6.2.15 Gama de cazane electrice Varmeteknikk Norvegia, 380-400 V; 50-60 Hz.
Tip Putere Siguranţe Trepte de Greutate Conţinut Dimensiune
Cazan Putere Apă Racord Golire/
Tur/Retur Expansiune
[kW] (nr. x A) [kW] [kg] [I] [in]; [mm] [in]
VB 4006 6 3x16 2+2+2 33 15 1 1/2 1
VB 4009 9 3x20 3+3+3 33 15 1 1/2 1
VB 4012 12 3x25 4+4+4 33 15 1 1/2 1
VB 4015 15 3x35 5+5+5 33 15 1 1/2 1
VB 4018 18 3x35 6+6+6 33 15 1 1/2 1
VB 4020 20 3x50 5+5+5+5 35 15 1 1/2 1
VB 4024 24 3x50 6+6+6+6 35 15 1 1/2 1
VB 4030 30 3x63 7,5+7,5+7,5+7,5 35 15 1 1/2 1
MB4030 30 3x63 4,9,13,17,21,26,30 65 75 DN 65 PN 16 1
MB4045 45 3x80 6,12,18,27,33,39,45 65 75 DN 65 PN 16 1
MB4060 60 3x100 9,16,25,35,44,51,60 65 75 DN 65 PN 16 1
MB4075 75 3x125 9,22,31,44,53,66,75 135 75 DN 65 PN 16 1
MB4090 90 3x160 15,25,40,50,65,75,90 135 75 DN 65 PN 16 1
MB4105 105 3x200 15,30,45,60,75,90,105 175 75 DN 65 PN 16 1
MB4120 120 3x225 15,35,50,70,85,105,120 175 75 DN 65 PN 16 1
MB4135 135 3x225 15,40,55,80,95,120,135 175 75 DN 65 PN 16 1
MB4150 150 3x225 20,40,60,90,110,130,150 175 75 DN 65 PN 16 1
SB 4180 180 3x400 12 290 240 DN 100/16 1 1/2
SB 4225 225 3x400 15 300 240 DN 100/16 1 1/2
SB 4300 300 3x400 20 310 240 DN 100/16 1 1/2
SB 4375 375 3x630 20 450 310 DN 125 2
SB 4450 450 3x800 28 450 310 DN 125 2
SB 4600 600 3x100 46 450 310 DN 125 2
SB 4750 750 2x3x630 70 1050 620 DN 125 2
SB 41200 1200 2x3x1000 220 1050 620 DN 125 2
Cazanele ECAF, ale căror carac¬ ratura minimă de intrare a apei în cazan cu apă, instalaţia de automatizare, ca¬
teristici tehnice sunt prezentate în ta¬ este de 55°C. Puterea termică nominală nale de evacuare gaze de ardere şi coş
belul 6.2.9, produc apă fierbinte cu variază între 264 şi 1172 kW. de fum.
temperatura maxima de 150°C, la ran¬ Cazane ignitubulare cu debite de aburi
damente termice de peste 90 %. 6.2.5 Cazane de abur sub 2000Kg/h şi presiuni cuprinse intre 4
Un alt cazan de apă fierbinte ignitubu- şi 8 bar se produc de către S.C. SIETA
lar, cu tub de flacără şi trei drumuri de Produc abur saturat sau supraîncăl¬ S.A. tip VAP cu tub de flacără tip sac
gaze de ardere este fabricat de între¬ zit în scopuri energetice, tehnologice şi (flacara întoarsă) şi un drum de gaze prin
prinderea VULCAN S.A. Are o putere de încălzire. ţevile de fum. Cazanele sunt dotate cu
termică de 7 MW şi funcţionează cu un Cazanele de abur pot fi de presiune arzătoare automatizate pentru gazele na¬
singur arzător pentru motorină, CLU sau joasă, când presiunea absolută a aburului turale şi lichid uşor.
gaze naturale. Gabaritul cazanului este saturat produs nu depăşeşte 1,7 bar sau Cazane ignitubulare de abur saturat
de 6500 x 2600 x 2850 mm; volumul de de presiune medie şi inaltă, pentru presi¬ şi eficienţa ridicată, cu presiuni cuprin¬
apă din cazan V = 14,15 m3 iar masa uni ale aburului peste 1,7 bar. se între 6 şi 14,5 bar sunt cazanele
netă (fără apă) este de 17500 kg. Se execută cazane cu volum mare VAPOREX HP produse de firma
Cazane ignitubulare cu randamente ridi¬ de apă care sunt, de obicei, ignitubu¬ FEROLLI - Italia.
cate executate cu focare tubulare presuri¬ lare cu focar tubular şi unul sau mai Cazanele VITOMAX 200 HS produse
zate, cu un drum convectiv, utilizând multe drumuri convective din ţevi de de VIESSMAN (fig. 6.2.31 şi tabelul
combustibili gazoşi sau lichizi, cu puteri fum netede şi cazane cu volum mic de 6.2.14) sunt cazane cu debit mare de
termice până la 4 MW, preparând apă apă, de tip acvatubular, cu focar ca¬ abur, de tip ignitubular care funcţio¬
fierbinte de maximum 145°C la presiunea mera, puternic ecranat şi ţevi de apă nează cu combustibil lichid sau gazos.
de 5 bar sunt fabricate de firma FERROLI cu diametrul mic atat în focar cat şi pe Cazanul are trei drumuri pentru gazele
(cazane PREX - ASL). drumurile convective. de ardere şi asigură o ardere cu emisii
Cazane de apă fierbinte cu sarcini reduse de substanţe poluante şi de
termice mari produce VISSMANN (Ger¬ 6.2.5.1 Cazane de abur de joasă oxid de azot.
mania) sub denumirea de VITOMAX presiune Cazanele STEAM - MATIC - seria
200 HW (fig. 6.2.26) Se pot executa cu elemente din SM produse de firma BONO - Italia
Sunt cazane ignitubulare sub presiu¬ fontă sau cu ţevi din oţel. Cele mai efi¬ (fig. 6.2.32) produc abur saturat şi
ne înalta, pe combustibil lichid sau ga- ciente şi cu fiabilitatea mare sunt cele consumă combustibil lichid sau gazos.
zos cu trei drumuri pentru gazele de executate din fontă. în fig. 6.2.29 este Produc 1 - 6 t/h la presiuni maxime de
ardere, şi randamente termice de 90 - prezentat cazanul din fontă GD 505 20 - 25 bar. Cazanele sunt dotate cu
92 %. Tabloul de comanda Vitocontrol produs de firma BUDERUS, care fun¬ arzătoare compacte şi echipamente de
oferă posibilitatea comenzii tuturor dis¬ cţionează cu gaze naturale sau com¬ control cu programare automată.
pozitivelor de reglaj şi comandă şi bustibil lichid, cu suprapresiune în fo¬ Din categoria cazanelor acvatubulare,
funcţionarea complet automatizată cu car (independent de tirajul coşului). La cu debite mari de abur se pot menţiona:
control periodic la 24 sau 72 ore. montare necesită dispozitiv hidraulic •cazane de abur tip CR (fig. 6.2.33 şi
de siguranţa. Aceeaşi firma produce şi tabelul 6.2.15) executate de VULCAN
62.4.2 Cazane de apă fierbinte cazanele tip 45 1D care sunt asemănă¬ S.A. cu pereţi "membrană11 în focar, ţevi
acvatubulare toare cu primele, dar cu debite de căl¬ cu inclinare mare între tamburi şi circu¬
Sunt cazane de radiaţie cu puteri ter¬ dură mai mari. Caracteristicile tehnice laţie orizontală a gazelor de ardere, ce
mice mari şi utilizează combustibili ga¬ ale celor două tipuri de cazane sunt necesită tiraj forţat;
zoşi. Un astfel de cazan tip CAF (fig. prezentate în tabelele 6.2.11 şi 6.2.12. •cazane de abur tip CLAJIUB Italia
6.2.27 şi tab. 6.2.10) este executat de în fig. 6.2.30 este prezentat cazanul (fig. 6.2.34 ) prevăzute cu doi tambu¬
VULCAN S.A. cu focarul realizat din de abur de joasă presiune VITOPLEX ri suprapuşi legaţi prin ţevi verticale
pereţi membrana sub forma de cheson 100 LS produs de firma VIESSMANN. şi focar tip cameră realizat din pereţi
şi alimentat prin arzătoare pe doi pereţi Este un cazan ignitubular cu trei drumuri membrană. Pulverizarea combustibi¬
opuşi, lucrând în suprapresiune. Circu¬ pentru gazele de ardere şi cu camera de lului lichid se face cu abur la presiu¬
laţia gazelor de ardere este ascenden¬ separare a aburului (tamburul) integrată ne ridicată sau cu aer comprimat.
tă, cu un singur drum, astfel ca răcirea în căptuşeala cazanului. Funcţionează cu
lor se face pană la partea superioară. combustibil lichid sau gazos, la 6.2.6 Cazane cu fluid diatermic
Soluţia cu pereţi membrană care elimi¬ randamente de 91 % şi cu emisii reduse
nă soluţiile scumpe şi grele de inzidire, de substanţe poluante. Caracteristicile Pentru procese tehnologice care ne¬
suprafaţa mică de aşezare a cazanului tehnice principale sunt centralizate în cesită temperaturi inalte, de ordinul
şi dezvoltarea lor pe verticala fac ca tabelul 6.2.13. 200 - 300°C, utilizarea aburului ar ne¬
aceste cazane să aiba indici economici cesita presiuni foarte mari de lucru
foarte buni. 6.2.5.2 Cazane de abur de (20...90 bar). Fluidele diatermice raman
în afara cazanelor acvatubulare exe¬ presiune medie şi inaltă în stare lichida şi nu-şi alterează com¬
cutate cu ţevi din oţel se mai constru¬ poziţia la temperaturi inalte. Până la
iesc cazane din fontă. Un astfel de ca¬ Se execută cu ţevi din oţel pentru 300°C se utilizează uleiuri minerale, iar
zan (fig. 6.2.28) este executat de firma debite de abur cuprinse între 0,1 şi 50 peste 300°C se utilizează fluide organi¬
POTTERTON. Acesta este executat cu t/h şi presiuni între 1,7 şi 36 bar. ce sintetice.
elemente tip, din fontă, care formează Cazane cu debite mici de abur pro¬ O instalaţie cu fluid diatermic este un
prin ansamblare un focar tubular în duce S.C. VULCAN S.A. de tip SICMA circuit închis format dintr-un cazan de
care are loc intoarcerea gazelor de ar¬ - AB şi de tip SICMA - IAB, ignitubu¬ încălzire a fluidului diatermic, prevăzut
dere şi un singur drum convectiv. Ca¬ lare dotate cu arzătoare din import cu arzător clasic de combustibil gazos
zanul funcţionează cu combustibil lichid pentru gazele naturale, CLU sau moto¬ sau lichid, pompă de circulaţie, vas de
sau gazos şi prepara apă fierbinte la rina. Cazanele bloc abur cuprind: caza¬ expansiune şi rezervor de depozitare
temperaturi de maximum 140°C. Tempe- nul propriu-zis, pompe de alimentare cu pompă de transfer.
Cazanele OIL - MATIC OMV produse 2_

cazane cu recuperatoare în 3 variante:
de firma BONO - Italia (fig. 6.2.35) sunt 1> 23,35 şi 64 kW cu randamentul ridicat
de construcţie cilindrică, verticală, mul- (?7 = 97 %) care prepară apă caldă
titubulare, cu pereţi cu apă de răcire la
-r'î 90/70°C.
AS
partea superioară a camerei de ardere.
Cazanele conţin grupuri de ţevi con¬ AP t 6.2.8. Recuperatoare de căldură
vective concentrice la camera de ar¬ \
a cu condensare
dere realizând mai multe întoarceri pe 1/
circuitul gazelor de ardere, în contra- în afara cazanelor cu recuperatoare
curent faţa de curgerea fluidului încăl¬ de căldură înglobate se execută recu¬
zit. Sunt prevăzute cu o cameră inelară u u peratoare independente care se pot
de preîncălzire a aerului de ardere, a ataşa cazanelor.
realizată între placa exterioară şi Recuperatoarele de căldură cu con-
manta. 9=50 °C 2 densaţie se execută din materiale anti-
Instalaţia de ardere de tip CICLONIC El 6
corosive şi sunt destinate să crească
este integrată în structura cazanului şi performanţele cazanelor echipate cu
m
/
dezvoltă o flăcară verticală adecvată arzător cu gaze insuflate. Recuperarea
formei constructive. Reglarea arderii globală a căldurii latente şi sensibile
este de tip electronic cu microproce¬ din gazele de ardere reprezintă până la
sor, realizând adaptarea debitului de 20 % din puterea termică a cazanului
combustibil şi a aerului de ardere func¬ j asociat.
ţie de sarcina termică a cazanului.
Au puterea termică de 0,2 - 3,5 MW b
n 0=30 °C Firma DE DITRICH execută recupe¬
ratoare cu condensaţie tip RC 35 des¬
şi pot produce abur saturat sau apă tinate pentru creşterea performanţelor
fierbinte în schimbătoare de căldură de Fig. 6.2.37. Cazane cu cazanelor cu puteri termice cuprinse
construcţie relativ simplă. recuperatoare: între 100 şi 600 kW, echipate cu arză¬
a - cazan tip Seagold; toare cu gaze naturale cu aer insuflat.
6.2.7. Cazane recuperatoare b - cazan tip Equator; Evacuarea gazelor de ardere se face
1 - element din fontă; direct (RC 35) sau cu ajutorul unui ven¬
Temperatura ridicată a gazelor de ar¬ 2 - recuperator; 3 - canal de fum; tilator (RC 35V).
dere la ieşirea din cazane (0g>15O°C) 4 - ventilator; 5 - conductă evacuare Corpul recuperatorului cu condensa¬
sau din instalaţiile tehnologice condensat; 6 - focar; ţie este realizat cu elemente din fontă
AP - agent termic primar; AS - agent
(0g > 300° C) impune recuperarea de prevăzute cu aripioare special amena¬
termic secundar.
căldură pentru reducerea pierderilor jate pentru a permite funcţionarea în
prin evacuarea gazelor de ardere în ex¬ ardere. condensaţie. Gazele de ardere traver¬
terior, asigurând totodată o creştere a Câteva combinaţii cazan-recuperator sează recuperatorul de sus în jos.
randamentului global al cazanului pre¬ sunt prezentate în fig. 6.2.36. Bacul de recuperare a condensatului
cum şi reducerea consumului de com¬ în fig. 6.2.37 sunt prezentate sche¬ este din inox şi se găseşte la partea in¬
bustibil. Construcţia acestor cazane re¬ matic două cazane cu recuperatoare ferioară. Gabaritul acestor recuperato¬
cuperatoare este diferenţiată, depin¬ executate în Anglia şi Franţa. Cazanul are este de 660 x 1 000 x 1500 mm.
zând în principal de agentul secundar SEAGOLD este executat dintr-un bloc Firma GUILLOT din Franţa produce,
pe care-l prepara. Ele se montează cu elemente din fontă la care s-a de asemenea, recuperatoare de căldu¬
întotdeauna pe un circuit secundar (de ataşat recuperatorul de căldură, exe¬ ră cu condensaţie tip TOTALECO exe¬
ocolire) pentru a permite evacuarea cutat cu ţevi din aluminiu. Cazanul cutate din ţevi de inox care se pot ata¬
gazelor de ardere direct la coş atunci EQUATOR are recuperatorul de căldu¬ şa cazanelor cu o putere termică cu¬
când recuperatorul nu poate fi utilizat. ră integrat în focar. Schimbul de căldu¬ prinsă între 95 şi 1430 kW.
Cazanele recuperatoare sunt astfel ră între gazele de ardere şi apa care De asemenea, recuperatoare de căl¬
concepute încât pot face corp comun circulă în cazan este realizat în contra- dură cu condensaţie mai produc şi fir¬
cu recuperatorul de căldură sau sunt curent. Randamentul cazanului poate mele franceză CHAPREE şi germană
separate de recuperator, acesta fiind atinge valori de 97 %. VIESSMANN.
ataşat cazanului pe traseul gazelor de în România firma SIETA S.A. fabrică
întreprinderile constructoare de pompe, lor se utilizează mai rar şi anume, la in¬

6.3. Pompe prin cataloagele de produse, prezintă stalaţiile mari cu debite de căldură mari,
curbele caracteristice obţinute prin tes¬ atunci când pompele individuale nu pot
Pompa este un generator hidraulic tări în laboratoare, asigura debitele solicitate.
care transformă energia mecanică în La montarea pompelor în paralel
energie hidraulică. După modul de 6.3.1.2 Funcţionarea pompelor este necesar să se aibă în vedere ur¬
funcţionare, pompa este un turbogene¬ fn instalapi mătoarele:
rator la care energia se transmite flui¬ - să se aleagă, pe cât posibil, pompe
dului prin intermediul unui rotor aflat în 6.3.1.2.1 Punct de funcţionare identice prevăzute fiecare cu clapete
mişcare de rotaţie (pompe centrifuge, Vehicularea printr-o instalaţie a unui de sens, pentru a putea funcţiona in¬
pompe axiale etc.). debit de fluid V se face cu ajutorul ener¬ dividual sau în grup;
în instalaţiile de încălzire se întâlnesc giei specifice date de relaţia 6.3.2. Pentru - în cazul montării de pompe cu carac¬
pompe pentru: a stabili debitul transportat este necesară teristici diferite, se recomandă ca ele
- circulaţia agentului termic (apa caldă rezolvarea sistemului de ecuaţii format de să aibă sarcini apropiate.
sau fierbinte) între sursa termică şi caracteristica pompei şi caracteristica in¬ La montarea pompelor în serie este,
consumatorul de căldură; stalaţiei, ceea ce, grafic, înseamnă găsirea de asemenea, necesar:
- pomparea condensatului în genera¬ punctului lor de intersecţie care are coor¬ - folosirea, dacă este posibil, a unei
toarele de abur (cazane); donatele H şi V. Pentru o funcţionare a pompe multietajată;
- completarea apei din instalaţia de în¬ pompei, în limitele economice, este nece¬ - pompele să aibă aceleaşi caracteris¬
călzire (pompe de adaos); sar ca punctului de intersecţie (funcţiona¬ tici hidraulice;
- pomparea combustibilului lichid. re) să-i corespundă un randament: - în cazul cuplării de pompe cu carac¬
JJ = 0,9 ... 1,0. teristici hidraulice diferite, debitele lor
6.3.1. Caracteristicile hidraulice La alegerea pompelor ce urmează a la sarcină nulă să fie apropiate.
şi tehnice ale pompelor se implementa în instalaţie este nece¬
sar a se avea în vedere următoarele: 6.3.1.2.3 Cavitaţia pompelor
6.3.1.1 Curbele caracteristice - în instalaţiile la care variază mult con¬ Se caracterizează prin apariţia, ur¬
Pompele din instalaţii, în general, şi diţiile de intrare şi ieşire (modificări im¬ mată de dispariţia, unor bule de gaz şi
din instalaţiile de încălzire, în special, portante ale nivelului din rezervorul de vapori ca urmare a coborârii presiunii
sunt caracterizate prin: aspiraţie, al presiunii la ieşire - căzui lichidului din instalaţie, sub valoarea
•debitul de fluid V [m3/s] sau [m3/h], pompelor de condensat) se recoman¬ presiunii de vaporizare.
•presiunea sau caracteristica de sar¬ dă utilizarea pompelor în care curba Cavitaţia este extrem de periculoasă
cină H [kPa] sau [mhteO], caracteristică a pompei H = f(V) are o pentru pompe, având ca efecte negative:
•puterea P [kW]; formă mai abruptă (fig. 6.3.2, a);
•randamentul r] şi - în instalaţiile unde, la variaţii mari de H,P,n
•înălţimea netă absolută la aspiraţia debite, presiunile rămân aproape
pompei NPSH [kPa] sau [mH20]. constante (instalaţii de încălzire cu H=fi(V)
Pentru fiecare pompă sau grupe de apă caldă) se recomandă utilizarea P=f2(V)
pompe sunt trasate curbe caracteristi¬ pompelor în care curba caracteristică
ce care reprezintă graficele funcţiilor: a pompei H = f(\'/) are o formă mai Hn
F
H = f, (V); aplatisată (fig. 6.3.2, b).
P = f2 M; O instalaţie, ca urmare a închiderii sau
n = f3 Mi deschiderii unui consumator, poate avea
NPSH = f4 (V). (6.3.1) o funcţionare stabilă sau instabilă. Pertur-
NPSH=f4(V)
la turaţie constantă. baţiile produse de reţea deplasează
Relaţia H = f1 (V) poartă şi denumi¬ punctul de funcţionare de pe curba carac¬
rea de caracteristica pompei. teristică a pompei. Dacă aceste perturbaţii
în afara celor 4 curbe caracteristice sunt mici, odată cu eliminarea lor, punctul Vn V
pompelor este necesar să se cunoască de funcţionare revine la poziţia iniţială şi Fig. 6.3.1. Curbele caracteristice
şi curba caracteristică a instalaţiei, pompa intră în regim normal de lucru ale unei pompe centrifuge.
Hjnsl = f (V). într-un sistem de coordo¬ (funcţionare stabilă).
nate (H, V) ea reprezintă o parabolă de în general se poate menţiona că atât
gradul doi cu ordonata în originea timp cât punctul de funcţionare se află H=f(V)
egală cu presiunea statică H$. La o pe ramura descendentă a caracteristi¬ (a)
instalaţie cu circuit închis (instalaţie de cii pompei (debitul pompei este mai
încălzire) Hs = O, întreaga înălţime de mare decât cel minim Vmin - fig. 6.3.2) H=f(V)
(b)
pompare fiind folosită numai pentru funcţionarea este stabilă. ic
învingerea pierderilor de sarcină:
Hins, = M'(W (6.3.2) 6.3.1.2.2 Cuplarea pompelor
î[
în care: în funcţie de necesităţi se pot întâlni
M - este modulul de rezistenţă al reţelei. situaţii în care se impune folosirea si¬
Curbele caracteristice ale unei pompe multană a mai multor pompe funcţio¬
centrifuge sunt prezentate în fig. 6.3.1, nând în paralel sau în serie.
pentru o turaţie dată. Dacă turaţia este Cuplarea în paralel se realizează când ttl
V min V
cea normală n, debitul V, înălţimea de debitele de fluid sunt superioare celor ce AV AV
pompare H şi puterea P corespunzătoa¬ pot fi vehiculate prin funcţionarea
Fig. 6.3.2. Caracteristicile pompei:
re randamentului maxim r) se numesc individuală a pompelor, iar cuplarea în
nominale şi sunt datele care se înscriu serie, la mărirea sarcinii de pompare. în a - forma abruptă;
pe plăcuţa indicatoare a pompei. instalaţiile de încălzire cuplarea pompe- b - forma aplatizată.
- produce o uzură rapidă prin eroziu¬ 2

nea mecanică şi corosiunea chimică
a materialului din care este executată T
2=25
pompa; CD
- produce zgomote şi vibraţii datorită

spargerii bulelor de gaz în masa lichi-
NP=100
_a
~˙T"
1=20
dă; o
_V.
- reduce randamentul pompei.
Cavitatia poate fi provocată de: 2=10
- creşterea înălţimii geodezice de aspi¬ 2=15
’iîQ-
raţie (diferenţa de nivel între axul
pompei şi bazinul de aspiraţie); t 1
I
- creşterea pierderilor de sarcină pe _ra
P
aspiraţie datorită creşterii debitului;
- funcţionarea pompei în zona debite¬ a —
I 1 2
lor mari cu înălţimi de pompare redu¬
se (pompe de circulaţie);
temperaturii lichidului CZ
- creşterea VEI
6
(pompe de condesat); <s>
- conţinutul mare de gaze dizolvate în
lichid. k
Orientativ, pentru pompele care vehi¬ o a
culează apa caldă, presiunea minimă
.2 NP=100
pe aspiraţie, pentru a evita cavitaţia, 2=5 0 _v:
este: ca
2=5
6= 75°C HTin
= 55 kPa 3
a.
0 = 90 °C h˙in
= 90 kPa 2=10
6 = 120 °C HQ'n = 215 kPa 4
5 2=30
Exemplu de calcul
2=5
Se consideră o instalaţie care funcţio¬
2=25
g
nează cu apă caldă cu parametrii 90/70°C 1
i
compusă dintr-un cazan, consumator, CZ
X
pompa de circulaţie, vas de expansiune
închis, reţeaua de conducte. c3
Presiunea din instalaţie, HNp = 100 kPa VEI &
este asigurată de vasul de expansiune în¬
chis. înălţimea de pompare: Hp = 80 kPa.
Se cere să se analizeze modul de
funcţionare a pompei în funcţie de po¬ o b
ziţia ei în circuitul instalaţiei (fig. 6.3.3).
a) Varianta montării pompei de circu¬ 2
t
laţie P pe conducta de ducere şi a va¬ «r 2=25
sului de expansiune VEI pe conducta co 1 2=5
de întoarcere (fig. 6.3.3a). Aproximând _Q.
pierderile de sarcină liniare şi locale s- 2=30

a trasat linia piezometrică pe întregul 0˙
2= 1 [4 NP=100 f
circuit al instalaţiei, rezultând în final pe
aspiraţia pompei.
lo
Ha = HNP-î(RI+z) HNP-Z(RI+z)
VEI
=
VEI 0.3,4.1
CD
Si LI z
=100-30=70 kPa
unde:
2 (Rl + Z)
VEI
sunt pierderile de sarcină o Tc
pe reţea de la vasul de expansiune la CZ
/
pompă.
întrucât presiunea minimală pe
aspiraţia pompei la temperatura apei
de 90 °C este de = 90 kPa există
* c
pericolul apariţiei fenomenului de
Fig. 6.3.3. Scheme pentru punerea în evidenţă a fenomenului de cavitaţie
cavitaţie a pompei.
b) Varianta montării pompei de circu¬ la pompele de circulaţie;
laţie P şi a vasului de expansiune pe a - varianta cu pompa de circulaţie P montată pe conducte de ducere şi VEI
conducta de întoarcere (fig. 6.3.3, b). pe conducta de întoarcere; b - varianta cu pompa de circulaţie P şi VEI
Aproximând pierderile de sarcină, montate pe conducta de întoarcere; c - varianta cu pompa de circulaţie P şi
s-a trasat linia piezometrică pe întregul _ VEI montate pe conducta de ducere. _
circuit al instalaţiei rezultând, în final, tie în mai multe categorii de pompe

pe aspiraţia pompei. 6.3.2. Pompe de circulaţie domestice:
- pentru clădiri individuale, din care fac
Ha=HNP-l(RI+ z) HNP-l(RI+ z)
VEI
=
VEI
Pompele de circulaţie a apei calde în parte: pompele simple, pompele cu
0.3. 4.5.6,1
instalaţie sunt, în general, centrifugale debite şi înălţimi de pompare mici;
=100-75=25 kPa monoetajate care au ca element - pentru colective mici, din care fac
întrucât presiunea normală prin principal în transformarea energetică parte: pompele simple şi duble, pom¬
aspiraţia pompei la temperatura apei (energia mecanică în energie hidrau¬ pele cu flanşe telescopice, pompe
de 70 °C este de Hfn= 55 kPa, există, lică) interacţiunea dintre palele unui monobloc „în linie".
de asemenea, pericolul apariţiei feno¬ rotor şi fluidul vehiculat. Creşterea în tabelele 6.3.2, 6.3.3 şi 6.3.4 sunt
menului de cavitaţie a pompei. energiei lichidului şi, deci, pomparea se date principalele caracteristici şi domeni¬
c) Varianta montării pompei de circu¬ datorează fenomenului de centrifugare ile de aplicabilitate ale pompelor de cir¬
laţie P şi a vasului de expansiune pe realizat de mişcarea palelor rotorului ce culaţie de presiune joasă produse de fir¬
conducta de ducere (fig. 6.3.3, c). proiectează radial lichidul de lucru. mele GRUNDFOS, SALMSON şi WILO.
Trasând linia piezometrică pe între¬ Pompele centrifugale monoetajate
gul circuit al instalaţiei rezultă în final sunt utilizate curent în instalaţiile de în¬ 6.3.3. Pompe de presiune
pe aspiraţia pompei, călzire şi se caracterizează prin debite ridicată
între 0,5 şi 125 l/s şi înălţimi de pompa¬
- (RI + Z) = HNP |
Ha = HNP | - (Rl + Z) re de până la 600 kPa (60 m H2O) fiind Din această categorie fac parte pom¬
VEI VEI 0.1 considerate pompe de presiune joasă. pele industriale, folosite atât pentru cir¬
=100-5=95 kPa Din această categorie fac parte pom¬ culaţia apei calde sau fierbinţi cât şi
pele de uz casnic (nevoi gospodăreşti, pentru alimentarea cu apă, condensat
Fenomenul de cavitaţie a pompei încălzire, apă caldă de consum, termo- sau combustibili lichizi.
este eliminat întrucât presiunea mi¬ ficare etc). Tipurile şi caracteristicile Aceste pompe se caracterizează prin
nimă pe aspiraţia pompei este de tehnice ale pompelor au evoluat atât în debite şi înălţimi de pompare ridicate
Ha'n = 90 kPa, iar în instalaţie se rea¬ funcţie de puterea termică şi importan¬ cât şi rezistenţă mare la temperaturi
lizează 95 kPa. ţa consumatorilor cât şi de sistemele ridicate. Ca tipuri de pompe de presiu¬
în concluzie, se poate sublinia că, pen¬ de încălzire adoptate. ne ridicată se pot menţiona cele:
tru eliminarea apariţiei cavitaţiei la pompe, Pompele de circulaţie se pot clasifica - centrifuge de presiune ridicată;
este necesară creşterea presiunii în insta¬ din punct de vedere al soluţiei con¬ - „în linie";
laţie, respectiv, în vasul de expansiune (în structive după următoarele criterii: - monobloc „în linie" simple şi duble;
varianta a cu minimum 20 kPa; în varianta - tipul motorului electric: cu rotor uscat - monobloc orizontale normalizate;
b, cu minimum 30 kPa). şi rotor umed; - verticale „în linie" simple şi duble;
- viteza de rotaţie: constantă, reglabilă - orizontale standard pe postament.
6.3.1.2.4 Influenţa în trepte, reglabilă în mod continuu;
caracteristicilor fluidelor - tipul constructiv al dispozitivului de 6.3.4. Pompe de combustibil
în instalaţiile de încălzire, majoritatea reglare a vitezei de rotaţie: cu varia¬
pompelor vehiculează lichide şi, în spe¬ tor de viteză de rotaţie încorporat Sunt folosite pentru pomparea com¬
cial, apă caldă. Pe lângă acestea, sunt (până la 5,5 kW); cu variator de viteză bustibililor lichizi cu viscozitate cu¬
şi cele care pompează produse com¬ de rotaţie montat în exterior (până la prinsă între 14 şi 350 cSt (3... 50 °E) la
bustibile (păcură, motorină etc), care 55 kW). o temperatură de 80 °C, care nu conţin
au un coeficient de vâscozitate mai ri- Cele mai mari economii de energie le particule în suspensie sau impurităţi. în
dicat ceea ce duce la modificarea pa¬ realizează pompele cu rotor umed şi fig. 6.3.5 sunt prezentate două tipuri
rametrilor de funcţionare. Pompa îşi re¬ cu dispozitivele înglobate pentru regla¬ de pompe pentru pomparea păcurei:
duce înălţimea de pompare H, debitul rea vitezei de rotaţie. - ALLWEILER ZAS cu baie de ulei in¬
G şi, mai ales, randamentul i;, în timp Majoritatea firmelor producătoare de dependentă şi ALLWEILER ZASV cu
ce puterea absorbită P creşte. Datele pompe au împărţit pompele de circula- baie de ulei fixă anexată. Sunt pompe
caracteristice prezentate de firmele
producătoare sunt obţinute numai pe
cale experimentală. în tabelul 6.3.1 m
sunt date câteva indicaţii cu privire la
modificările produse de influenţa ca¬
racteristicilor fluidelor.
L R=H
n
a b c
Fig. 6.3.4. Pompe de combustibil:
a - Allweiler ZAS; b - Allweiler ZASV; c - CLU3 - CALOR
Tab. 6.3.5. Caracteristicile tehnice ale pompei CLU3 - CALOR
Echipament Denumire Presiune (bar) Debit (l/h) Cod
Pompă CLU3 Pompă S3L13-N2 cu motor SIMEL 2-10 165-175 DELS3L13 N2 MOT
Pompă S5L13-N2 cu motor SIMEL 2-10 250-270 DELS5L13 N2 MOT
Pompă S6L13-N2 cu motor SIMEL 2-10 315-325 DELS6L13 N2 MOT
cu ax filetat, compuse din două agre¬ de exploatare; cel mai mult funcţionând pompei şi raportul debitelor şi l//\7max
gate prevăzute cu sau fără filtru. Se cu un debit de 70 % din debitul normal, durata de funcţionare anuală a pompei.
execută cu debite de combustibil cu¬ aceasta reprezentând circa 23 % din Astfel, pentru o putere instalată de 15
prinse între 166 şi 6492 l/h şi o visco- perioada de funcţionare. kW, cu o funcţionare a pompei la un
zitate de până la 380 cSt (50°E). în funcţie de modurile de reglare, debit mediu de 70 % din debitul
- CLU3 - CALOR de transvazare (fig. adoptate în exploatare, consumurile nominal, pe o durată de 60 % din to¬
6.3.4 c) utilizate pentru transportul energetice sunt diferite (fig. 6.3.6). For¬ talul orelor dintr-un an (5 300 ore) se
combustibilului lichid uşor din rezervo¬ ma unei curbe de consum energetic realizează o economie de aproximativ
rul exterior în rezervorul de zi al centra¬ depinde de randamentul în ansamblu 43 000 kWh. La preţul de 0,42 lei/kWh
lei termice. Caracteristicile tehnice sunt al instalaţiei, configuraţia reţelei de (la nivelul anului 2007), economia este
date în tabelul 6.3.4. conducte, punctul de funcţionare şi na¬ de 18 000 lei.
tura echipamentului de reglare şi co¬
6.3.5. Reglarea pompelor mandă. Din analiza celor două curbe B.3.5.2 Posibilrtăp de reglare
se observă că utilizarea pompelor cu Posibilităţile de reglare a pompelor
6.3.5.1 Necesitatea reglării pompelor turaţie variabilă (curba 2) duce la con¬ depind de destinaţia clădirii, regimul de
Reglarea constituie un procedeu prin sumuri de energie mult reduse în ra¬ funcţionare a instalaţiei, numărul şi ca¬
care se urmăreşte modificarea port cu utilizarea pompelor cu turaţie racteristicile tehnice ale pompelor etc.
permanentă sau temporară a înălţimii fixă (curba 1). Reglarea regimului pornit/oprit este
de pompare H şi a debitului de fluid l/ După modul de comportare în func¬ cea mai simplă. Pornirea şi oprirea se
astfel încât pompa să asigure parame¬ ţionare a pompelor se pot trage urmă¬ fac automat în funcţie de parametrii
trii solicitaţi. toarele concluzii: agentului termic sau de condiţiile de la
în instalaţiile de încălzire cu apă - variaţia debitului folosind pompa cu tu¬ consumator (termostat de cameră). Sis¬
caldă sau fierbinte, ca urmare a varia¬ raţie fixă duce la diminuarea randamen¬ temul de reglare permite economisirea
ţiei condiţiilor exterioare pentru asigu¬ tului hidraulic, la supraîncălzirea motoru¬ de energie electrică la nivelul pompei.
rarea microclimatului în încăperi, se lui şi la deteriorarea lui, ca urmare a apa¬ Reglarea în regim redus de căldură
poate realiza o reglare calitativă sau riţiei fenomenului de cavitaţie; apare ca o necesitate la clădirile care
cantitativă, reglare obţinută şi cu aju¬ - variaţia debitului folosind pompe cu nu sunt locuite după amiaza şi noap¬
torul pompelor. turaţie variabilă, asigură menţinerea tea. De asemenea, această soluţie
Necesitatea reglării pompelor este unui randament hidraulic ridicat, eli¬ apare ca necesară şi la reducerea regi¬
strâns legată şi de asigurarea unei bu¬ mină fenomenul de supraîncălzire a mului de funcţionare în timpul nopţii, la
ne funcţionări a instalaţiei de încălzire motorului, reduce substanţial consu¬ majoritatea clădirilor locuite.
ca urmare a variaţiei debitelor de fluid mul de energie şi nu generează feno¬ Reglarea se poate realiza prin scăde¬
din instalaţie cauzate de: menul de cavitaţie. rea temperaturii parametrilor agentului
- obţinerea unor reduceri ale debitelor Rezultă că pompele cu turaţie varia¬ termic (apa caldă), pompa de circulaţie
de căldură la consumatori, în funcţie bilă se impun a fi montate în instalaţii funcţionând la caracteristicile hidrau¬
de necesarul de căldură solicitat; acolo unde au loc variaţii importante de lice normale (debitul 1/ şi înăţimea de
- închiderea parţială sau totală a vane¬ debite în timpul funcţionării. pompare H). Toate robinetele termo-
lor automate pe diverse circuite sau Costurile de investiţii cu instalaţiile statice de la corpurile de încălzire sunt
a robinetelor termostatice la corpuri¬ auxiliare de menţinere a siguranţei deschise. Soluţia prezintă avantajul că
le de încălzire. pompelor cu turaţie variabilă reprezintă economiseşte căldura, prin reducerea
Prin reglarea pompelor se urmăreşte circa 10 % din totalul cheltuielilor de temperaturii agentului termic, dar şi de¬
o scădere a debitelor de fluid şi, impli¬ exploatare. Rezultă că economia de zavantajul consumului de energie maxim,
cit, a înălţimii de pompare, în concor¬ energie realizată, duce la amortizarea pompa lucrând cu debit maxim V.
danţă cu solicitările consumatorilor, investiţiilor într-un timp foarte scurt. Reglarea prin by-pass. Din construc¬
realizându-se în felul acesta economii Diagrama din fig. 6.3.7 permite calcu¬ ţie, unele pompe au un canal de legă¬
importante de energie. lul economiei de energie electrică , în tură între aspiraţie şi refulare. La trece¬
Practica a demonstrat că perioada cazul utilizării pompelor cu turaţie va¬ rea fluidului prin pompă, o parte din
de asigurare a agentului termic, la pa¬ riabilă, în funcţie de puterea motorului debitul pompei, la înălţimea de pompa¬
rametrii maximi (de regim), este destul re respectivă, este dirijat spre instala¬
de scurtă, ea reducându-se la un nu¬ ţie, iar cealaltă parte a debitului va
100
măr destul de mic de zile. Ciclul de
funcţionare al unei pompe, în perioada g
de încălzire este prezentat în fig. 6.3.5. 1 1 504030 30506070
Se observă că, la debitul maxim, pompa §, 60 801”
03 -C
funcţionează cca. 3 % din durata totală EP
c
0)
60
II
-O
3 40
2
i| /
II
ra <5
I
25
20
15
15
MU
i
21 E
o 20
11
-O
E::
E
4
fA r
« "îî
o
= 10 S-i 03
2?
fc Ife |1003x 10060 20O5 15 25 35 4555 3
« 5
ra 0 n 0 20 40 60 80 100 o Economie anuală Puterea motorului
ra 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90110 Debitul pompei [%] de energie [kWh] pompei [kW]
Q Debitul pompei [%] Fig. 6.3.6. Consum de energie
funcţie de tipul pompei: Fig. 6.3.7. Economia de energie
Fig.6.3.5. Ciclul de funcţionare într-o anuală în varianta pompelor cu
1 - pompă cu turaţie fixă; 2 - pompă cu
instalaţie de încălzire. turaţie variabilă. _ turaţie variabilă.
circula în corpul pompei. Această re¬ din închiderea sau deschiderea robine¬ nare din E în Ei.
glare este manuală şi se face o singură telor de reglare (robinete termostatice) în cazul în care la consumator se soli¬
dată, la punerea în funcţiune a insta¬ de la corpurile de încălzire în funcţie de cită căldură, deci robinetele de la corpu¬
laţiei. Soluţia nu este agreată, pe de o necesarul de căldură solicitat. rile de încălzire se deschid, punctul Ei se
parte, deoarece este puţin probabil ca închiderea robinetelor de alimentare va deplasa spre Fi; se constată că de¬
în timpul unei variaţii de debite, în in¬ cu agent termic a consumatorilor (cor¬ bitul de agent termic este redus, nece¬
stalaţie, pompa să realizeze reglarea purile de încălzire) duc la modificarea sităţile nu sunt asigurate, ceea ce impu¬
prin by-pass iar, pe de altă parte, nu curbei caracteristice reţelei având loc o ne o nouă modificare a turaţiei pompei:
realizează nici o economisire de ener¬ creştere a înălţimii de pompare H şi o - manometrul diferenţial citeşte dife¬
gie electrică. scădere a debitului \? (fig. 6.3.8). Pre¬ renţa de presiune AH2 (dintre presiu¬
Reglarea prin variaţia turaţiei rotorului siunea (înălţimea de pompare) pompei nea pompei în regim de funcţionare
pompei. Modificarea turaţiei (vitezei) ro¬ creşte din ce în ce mai mult pe măsură normală a instalaţiei-punctul F şi pre¬
torului pompei este procedeul cel mai ce se închid robinetele de alimentare siunea pompei din Fi de funcţionare);
economic de reglare a parametrilor de cu apă (agent termic) a consumatorilor, - se acţionează prin intermediul inver¬
funcţionare. De aceea, pompele de cir¬ iar punctul de funcţionare F se va de¬ sorului de contact, asupra motorului
culaţie sunt prevăzute cu mai multe plasa spre stânga F', F") pe caracteris¬ pompei, revenind de la turaţia n2 la
viteze de rotaţie. Reglarea variaţiei tura¬ tica pompei. Există pericolul apariţiei turaţia n1 şi, implicit, la punctul de
ţiei rotorului unei pompe se poate face: zgomotului produs de robinetele de în¬ funcţionare F.
- continuu prin tăierea de fază (regla¬ chidere în cazul în care punctul de în concluzie, reglarea turaţiei pompei
re cu ajutorul tiristorilor); funcţionare F" se va găsi în apropierea se poate face cu ajutorul unui mano¬
Avantajele soluţiei sunt: soluţie ieftină, zonei de zgomot. Pentru eliminarea metru diferenţial (fig. 6.3.9 b) reglat
cu amortizarea instalaţiilor într-un timp acestui pericol este necesară modi¬ pentru două presiuni diferenţiale AH1 şi
scurt; necesită puţine componente electri¬ ficarea turaţiei pompei, operaţie care AH2, presiuni care corespund parame¬
ce şi electronice pentru construirea regu¬ se realizează astfel (fig. 6.3.9 a): trilor de funcţionare a instalaţiei.
latorului; tensiunea de alimentare poate fi - un manometru diferenţial (fig. 6.3.9 b) Metoda de reglare este uşoară, sigu¬
de 1 x 220 V sau 3 x 380 V; citeşte diferenţa de presiune AH1 (din¬ ră şi eficientă.
Dezavantajele soluţiei: este limitată la tre presiunea pompei în regim de fun¬
pompele de circulaţie la care intensita¬ cţionare în zona de zgomot - punctul 6.3.S.4 Reglarea turaţiei pompei
tea curentului de alimentare nu depă¬ E şi presiunea pompei în regim de la presiune constantă
şeşte 3 A (la un motor standard acesta funcţionare normală - punctul F); Soluţia constă în menţinerea în insta¬
corespunde la o putere de 3 ... 4 kW); - se acţionează asupra inversorului de laţie a unei presiuni constante HF
randamentul scăzut al motorului electric; contact schimbând turaţia pompei atunci când are loc reglarea calitativă,
- prin variaţia frecvenţei de schimba¬ din n1 în n2, iar punctul de funcţio¬ respectiv, închiderea sau deschiderea
re a tensiunii pentru menţinerea
câmpului de rotaţie constant. Tabelul 6.3.1 Influenţa viscozităţii asupra parametrilor de funcţionare
Avantajele soluţiei constau din: ran¬ Viscozitatea Modificarea parametrilor funcţionali
damentul motorului destul de ridicat;
Scăderea Scăderea Creşterea
tensiunea de alimentare poate fi mono¬ E cSt
fazată sau trifazată etc. debitului [%] sarcinii [%] puterii [%]
Dezavantajele ce se pot menţiona: 4 30 0 ... 5 0 5
necesită multe componente electrice şi 5 ... IO 37.5 ... 75 5 ... 25 5 ... 20 5... 30
electronice; riscul defectării este mare; 1 1 ... I20 82,5 ... 900 25 ... 45 20 ... 40 30 ... 60
soluţia este scumpă etc.
1
6.3.S.3 Reglarea turaţiei pompei în
Flf C2 10 _5
funcţie de presiunea diferenţială 'Z-
9
Soluţia constă în schimbarea turaţiei 4
rotorului pompei atunci când se recur¬ HE m Ci
X 6
ge la o reglare cantitativă care constă <1 8
HF F
Hf HEI 1 n2 /
C; Ci % -1
HFI 1 11
Hp"' f"
HF1
HF
V‘EIVE a tfF1
b
Fig. 6.3.9. Schema de reglare a turaţiei pompei la presiune diferenţială:
a - diagrama de reglare; b - manometrul diferenţial;
Vp. Vp VF v Ci şi C2 curbele caracteristice ale reţelei; m şi n2 - curbele caracteristice
-
ale pompei;
Fig 6.3.8. Variaţiile presiunilor
1 - manometru; 2 - racord de aspiraţie; 3 - racord de refulare; 4 - domeniu de
în instalaţie în funcţie de închiderea
lucru; 5 - presiune diferenţială reală; 6 - iniţializare la zero; 7 - şurub de reglare
robinetelor de reglare:
Ci, C2, C3 - curbele caracteristice pentru creşterea presiunii; 8 - şurub de reglare pentru scăderea presiunii; 9 - relee;
ale reţelei; z - zona de zgomot. 10 - cablu de racordare; 11 - alimentare; z - zona de zgomot.
robinetelor termostatice de la corpurile în F"1 având loc o nouă creştere a 6.3.S.5 Reglarea turaţiei pompei în
de încălzire. Presiunea este menţinută presiunii în instalaţie. Captatorul pre¬ funcţie de ecartul de temperatură A6
constantă cu ajutorul unui variator de siunii diferenţiale sesizează creşterea Soluţia constă în schimbarea turaţiei
viteză acţionat automat de la un cap¬ presiunii AH" şi o transmite variatoru- rotorului pompei în funcţie de ecartul
tator diferenţial care citeşte presiunea lui de viteză care schimbă din nou tu¬ de temperatura AT = 0d - 0.
din instalaţie. raţia pompei din poziţia n2 în poziţia Operaţiunea de reglare are loc astfel
Operaţiunea de reglare se realizează n3 şi, odată cu aceasta, punctul de (fig. 6.3.11.):
astfel (fig. 6.3.10): funcţionare devine F|V pe curba n3. - cu ajutorul a două sonde se măsoa¬
- la alimentarea normală cu agent ter¬ în felul acesta în instalaţie este asi¬ ră temperatura apei din conductele
mic, punctul de funcţionare a instala¬ gurată, pe cât posibil, o presiune con¬ de ducere 0dşi de întoarcere 6. rezul¬
ţiei este F (Hf, \/f), situat pe curba 1 stantă Hf. tând diferenţa AT\
a pompei de circulaţie; Procesul de reglare poate avea loc şi - la funcţionarea instalaţiei la parame¬
- pe măsură ce consumul de căldură invers, adică de revenire la turaţiile n2 şi trii AT = 20 K, toate robinetele termo¬
scade iar robinetele termostatice se în¬ r>1 în funcţie de solicitările de căldură la statice de la corpurile de încălzire
chid, punctul de funcţionare F se de¬ corpurile de încălzire, respectiv, de gra¬ sunt deschise şi pompa circulă, în in¬
plasează spre stânga, odată cu schim¬ dul de deschidere a robinetelor ter- stalaţie, debitul normal de apă;
barea curbei caracteristice a reţelei, şi mostatice. Presiunea de regim HF din - o dată cu scăderea consumului de
devine F'. Captatorul presiunii diferen¬ instalaţie poate fi reglată cu ajutorul unui căldură, robinetele termostatice se
ţiale sesizează creşterea de presiune buton fixat pe regulator sau pe variatorul închid, presiunea din instalaţie începe
4/-/şi o transmite variatorului de viteză, de viteză. Această presiune se găseşte să crească, iar debitele de agent ter¬
care schimbă din nou turaţia pompei totdeuna sub limita de zgomot. mic să scadă.
din poziţia n1 în poziţia n2 şi odată cu 100
aceasta punctul de funcţionare devine
F", pe curba n2\
- dacă robinetele continuă să se
90
I70
1 YY T
70 —
3
închidă, punctul de funcţionare F" de 60
* / B
* +
pe curba de turaţie n2 se va deplasa tu 50 A 7
m40
H"
ni r\2 n3 I30 20—V
i
S20 [%]
cS10 10r
oL Debit
C3 C2 Ci 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
1160 2250
H(kPa]
Perioda de fucţionare [h| 250 P; ibt * îl %
L, V
yy AH'
HF
AH;
~"FyK Fig. 6.3.12. Diagrama funcţională a
unei pompe de circulaţie tip Grundfos
SmMiâ1
55150 77
H˙128 /[A*
50
-
CM 50 250/215 cu o singură turaţie:
VFIV8 10 14 20 24 30
__
A - sarcina instalaţiei de încălzire; P|kW| 2,5 NPSH
B - solicitarea de căldură; )\2 140

Vp˙Vp. S/F 7 Ci ... C3 - curbele caracteristice ale 120
100
Fig. 6.3.10. Schema de reglare a 'eţelei; D - curba caracteristică a puterii 0,5
! 40
turaţiei pompei de presiune absorbite.
constantă:
Ci, C2 şi C3 - curbele caracteristice ale 100
reţelei; m, n2 şi na - curbele caracteristice 90 90
L
ale pompei. I70 70
'1 60 60
3 57
50
A
50 'l
[rc| S 40
30
40
30 t
J |RT˙
o
m 20
0
20
10 p T T7
1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 010 20 30 40 50 60 70 80 901001°/»!
500
cz V [Debit]
1160 2250 H[kPa]
Perioada de funcţionare —*.[h] 100
Sr 81 80 îp
Fig. 6.3.13. Diagrama funcţională a 72 CF n.
62 60
Fig 6.3.11. Schema de reglare a unei pompe de circulaţie tip F’” F'1 I_5
' n,
turaţiei pompei în funcţie de AT: Grundfos UPC 65-120 FO 6 seria 200 9a
Cz - cazan; P - pompă de turaţie cu trei trepte de reglare a turaţiei:
jl F'VyT- y33;VF V[m3/h]
P|kW] 910 16 20 28 32 40
variabilă; V3C - ventil cu 3 căi; Sd şi Sr - A - sarcina instalaţiei de încălzire; T
sonde de temperatura pe conductele de B - solicitarea de căldură; C - curba 1,5
_Di=Hn,)
ducere şi întoarcere; RT - robinet caracteristică a reţelei; Di ... D3 - 0.6— S: p2ggn2)
termostatat; CI - corp de încălzire; TC - curbele caracteristice ale puterii
„tablou de comandă. absorbite.
Temperatura apei de ducere 8d 1. pompe sau grup de pompe cu rotor

Hf. H'f. H"r H'"f. H'V
rămânând constantă, pe conducta de umed cu dispozitiv de reglare a Valorile au fost centralizate în tabelul
întoarcere, temperatura 8; creşte şi, turaţiei pompei, încorporat; 6.3.6.
odată cu aceasta, scade şi ecartul de 2. pompe sau grup de pompe cu rotor b. Varianta cu pompă de circulaţie cu
temperatură AT\ umed cu dispozitiv de reglare în turaţie variabilă, cu reglarea în trepte, cu
- pe măsură ce ecartul de temperatură trepte a turaţiei pompei; o singură curbă caracteristică a reţelei,
scade, se acţionează asupra turaţiei 3. pompe sau grup de pompe cu rotor în care punctul de funcţionare F este
pompei astfel încât, în instalaţie, pre¬ uscat (pompe simple sau duble) cu definit de HF = 72 kPa şi % = 32 m3/h,
siunea să scadă iar pompa să vehi¬ dispozitiv, exterior sau înglobat, de este trasată sub curba de solicitare de
culeze un debit mai mic de apă. reglare a turaţiei pompei. căldură (fig. 6.3.13). Rolul robinetelor
Schema de reglare este mai eficientă termostatice, în acest caz, este de a
în cazul instalaţiilor de încălzire cu va¬ Exemplul de calcul 2 corecta punctul de funcţionare.
ne cu trei căi. Se consideră o instalaţie de încălzire Contând pe corectarea punctului de
cu apă caldă, bitubulară, cu circulaţie funcţionare de către robinetele termo¬
6.3.S.6 Reglarea turaţiei pompei forţată care are punctul de funcţionare statice s-a căutat reducerea sarcinii
în funcpe de ecartul de temperatură F definit prin parametrii hidraulici; termice cu 5%. în acest caz caracteris¬
AT şi temperatura exterioară 6e. VF = 230 m3/h şi HF = 120 kPa (12 m H2O). ticile hidraulice al punctului de funcţio¬
Spre deosebire de schema de regla¬ Solicitarea de căldură, exprimată în nare F (fig. 6. 3. 10) sunt:
re descrisă la § 6.3.5.5, în cazul de procente, pe durata perioadei de încălzi¬ % = 38 x 0,8 = 32 m3/h,
faţă, diferenţa de temperatură AT de¬
pinde de temperatura exterioară 8e. In¬
re, exprimată în ore, precum şi sarcina
termică transportată de debitul de apă la
-
HF= 12 x 0,6 72 kPa.
S-a ales din catalogul de pompe
stalaţia este prevăzută, în plus, cu un un ecart de temperatură AT = 20 K sunt Grundfos pompa de circulaţie tip UPC
microprocesor cu trei sonde de tempe¬ prezentate grafic în fig. 6.3.12. 65 - 120 F0 6/seria 200 cu trei trepte
ratură (o sondă pe conducta de întoar¬ de reglare a turaţiei.
cere, una pe conducta de intrare şi alta Rezolvare Ţinând seama de variaţia sarcinii in¬
la exterior). S-au luat în studiu pompele tip Grund¬ stalaţiei în perioada de încălzire, nece¬
Difenţa de temperatură AT se progra¬ fos, analizându-se următoarele situaţii: sarul de căldură solicitat $i caracteris¬
mează în funcţie de temperatura exte¬ a. Varianta cu pompă de circulaţie ticile pompei, în funcţie de turaţie, în
rioară 8e, considerând constantă tempe¬ cu turaţie constantă şi curbe caracte¬ fig. 6.3.13. este prevăzută diagrama
ratura de ducere 0d. Curba rezultantă ristice ale reţelei diferite în funcţie de funcţională a pompei de circulaţie un¬
AT va fi urmărită de microprocesor re¬ deschiderea robinetelor termostatice. de reglarea se realizează prin modifica¬
glând continuu turaţia pompei. S-a ales din catalogul de pompe rea treptelor de turaţie.
Soluţia poate fi adoptată şi în varian¬ Grundfos, pompa de circulaţie tip CM Punctul de funcţionare F (care cores¬
ta reglării turaţiei pompei, funcţie de 50 - 250/215 cu o turaţie constantă. punde situaţiei de asigurare a 95% din
ecartul de temperatură AT şi tempera¬ Din combinarea curbelor prezentate necesarul de căldură) odată cu scăde¬
tura interioară 8j. în fig. 6.3.12 cu curba caracteristică a rea necesarului de căldură se depla¬
pompei alese, pe care s-au trasat cur¬ sează succesiv:
6.3.6 Alegerea pompelor bele caracteristice ale reţelei în funcţie - pe curba de turaţie n1 - din F în F1 cu
de circulaţie de deschiderea robinetelor termostati¬ comanda de trecere pe curba de
ce, se pot citi caracteristicile hidraulice turaţie n2;
Având în vedere gama foarte diferită ale punctelor de funcţionare: - pe curba n2 - din F11 în F111 cu coman¬
de tipuri de pompe de circulaţie şi ţi¬ F, F1, F", F111, Flv, da de trecere pe curba de turaţie n,;
nând seama de particularităţile pe care respectiv debitele de apă: - pe curba de turaţie n3 - din FIV în F\
le prezintă se recomandă ca alegerea VF, V/, V", l/"', VţY O dată cu creşterea solicitării nece-
lor să se facă în următoarea ordine: precum şi presiunile:
100
95 95-
Ş?90
>ro 80 V 9C
i7060
o
70 /
///*$>///
50 50 --
XT a
S 40
Ş30 îs
= 20
10
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 5000 0 20 30 40 50 60 70 80 90 100[ %| b
Perioada de funcţionare —*.|h]
100˙1
Fig. 6.3.14. Diagrama funcţională a
unei pompe de circulaţie tip
72
6260
80
SE. f*
Grundfos în care reglarea se face cu 30 -
20
variatorul de turaţie 2& V|m3/h] c
A - sarcina instalaţiei de încălzire;
910 16 20 28 32 40 Fig. 6.3.15. Montarea pompelor
B - solicitarea de căldură; P|kW| 2 pe postamente
C - curba caracteristică a reţelei; 1,5 a - fixarea rigidă prin şuruburi;
D - curba caracteristică a puterii 0,8 1 b - fixarea rigidă pe fundaţie comună
absorbite; E - curba caracteristică de 0,460,5 cu radierul clădirii; c - fixarea rigidă
reglare 0,25 0 pe fundaţie cu rezemare elastică
sarului de căldură, procesul de reglare Tabelul 6.3.7. Centralizarea datelor rezultate din funcţionarea pompei
a pompei are loc invers; comenzile pe UPC 65-120 FO 6 Seria 200
care le primeşte motorul pompei sunt
Energia
de trecere succesivă de la turaţia n3 la Curba
Debit
Presiunea Timpul de Puterea
electrică
Puterea
de turaţie de pompare funcţionare* consumată instalată
n2 şi de la turaţia n2 la ny consumată
Valorile caracteristicilor hidraulice ale [m3/h] [kPa; mH20] [h] [kW] [kWh] [kW]
pompei precum şi consumurile de ener¬ 32 72 [7.2] 550 0,7 385 1 .36
ni
gie electrică în perioada de funcţionare
ni 28 8 l [8.1] 485 0.8 I 388 1 ,36
au fost centralizate în tabelul 6.3.7.
c. Varianta cu pompă de circulaţie n2 I6 62 [6,2] 1 260 0.6 756 1,36
cu variator de turaţie înglobat, cu o "3 9 30 [3.0] 2 250 0,4 900 1.36

singură curbă caracteristică a reţelei, TOTAL 4 545 2429
trasată sub curba de solicitare de căl¬
*S-a considerat acelaşi număr de ore de funcţionare ca şi la pompa de circulaţie cu turaţie constantă.
dură. Ca şi în varianta b, se contează
pe corectarea punctului de funcţionare Tabelul 6.3.8. Centralizarea datelor rezultate din funcţionarea pompei
de către robinetele termostatice, redu-
UPE 65-120 FO 6 Seria 2000
cându-se astfel sarcina termică cu 5%,
obţinându-se aceleaşi caracteristici Curba Presiunea Timpul de Puterea Energia Puterea
Debit electrică
7F=
hidraulice l 32 m3/h şi HF = 72 kPa. de turaţie de pompare funcţionare* consumată consumată instalată
S-a ales din catalogul de pompe [m3/h] [kPa; mH20] [h] [kW] [kWh] [kW]
Qrundfos pompa de circulaţie tip UPE
F 32 72 [7,2] 550 0,8 440 l ,36
65-120 F0 6 seria 2000.
Ţinând seama de variaţia sarcinii in¬ F' 28 62 [6,2] 485 0,46 223 l ,36
stalaţiei în perioada de încălzire, nece¬ F" 16 40 [4,0] 1260 0.25 315 1,36
sarul de căldură, caracteristica reţelei şi p"' 9 30 [3,0] 2 250 0.10 225 1,36
caracteristica pompei, în fig. 6.3.14. este TOTAL 4 545 1 203
prezentată diagrama funcţională a pom¬
pei de circulaţie, unde reglarea se face *S-a considerat acelaşi număr de ore de funcţionare ca şi la pompele de circulaţie cu turaţie
cu variatorul de turaţie acţionat automat constantă sau cu turaţie cu reglare în trepte
de un captator diferenţial (care citeşte
presiunea din instalaţie). cu ajutorul robinetelor termostatice. atunci când radierul clădirii nu poate su¬
Valorile caracteristicilor hidraulice ale Rezultă ca soluţie de adoptat una porta solicitările agregatului de pompare.
pompei precum şi consumurile de e- din variantele b sau c, avându-se în Caracteristicile constructive ale funda¬
nergie electrică în perioada de funcţio¬ vedere şi costul de investiţie. ţiei depind de sarcinile permanente (con¬
nare sunt centralizate în tabelul 6.3.7. stante în timp) şi dinamice (forţe produse
Analizând cele trei variante de pom¬ 6.3.7. Montarea pompelor de variaţia pompei, forţe seismice etc) ca
pe de circulaţie alese pentru a asigura şi de rezistenţa terenului de fundaţie.
condiţiile cerute prin temă se poate Se face diferenţiat, direct pe conduc¬ Pentru pompe cu turaţii cuprinse între
concluziona: tă, pe fundaţii elastice sau în fundaţii 300 şi 1000 rot/min se recomandă folo¬
- pompa cu turaţie fixă are puterea in¬ masive, în funcţie de tipodimensiuni. sirea de fundaţii cu rezemare elastică, iar
stalată cea mai mare (2,2 kW) precum şi Fixarea pompelor pe fundaţii se face pentru pompe cu turaţii mai mari de
consumul de energie cel mai ridicat E = prin intermediul unui postament (batiu) 1000 rot/min, se recomandă postamente
5294 kWh (cu 217 % faţă de pompe cu care poate fi şi suport pentru motorul de fixare rigidă, cu o fundaţie care să
CM 50-250/215 şi cu 440 % faţă de de acţionare. aibă o greutate de 10 până la 20 de ori
pompa UPE 65-120 F0 6 seria 2000); în fig. 6.3.15. sunt prezentate câteva sarcinile permanente verticale. Pompele
- pompele cu turaţie variabilă, deşi asi¬ tipuri de fundaţii masive, utilizate la pot fi montate şi în alte condiţii dacă fur¬
gură numai 95 % din necesarul de montarea pompelor monobloc (pompă nizorul menţionează în mod deosebit
căldură, realizează economii însem¬ + motor): acest lucru.
nate de energie electrică funcţionând - fixare rigidă prin şuruburi de ancora¬ De asemenea, în capitolele în care se
în perioada de încălzire în acelaşi re a batiului de fundaţia masivă inde¬ fac referiri la utilizarea pompelor (§ 4.2,
timp (4 595 h); pendentă (fig. 6.3.15, a); 4.3, 4.4, 5.3, 5.4, 5.5 etc) sunt date şi alte
- diferenţe de 5 % din necesarul de - fixare rigidă pe fundaţie cu rezemare indicaţii de montare, pe lângă cele pri¬
căldură poate fi acoperit prin reglarea elastică (fig. 6.3.15, c). vind calculele şi alegerea lor.
realizată local la corpurile de încălzire Fundaţia independentă se execută
Tabelul 6.3.6. Centralizarea datelor rezultate din funcţionarea pompei CM 50-250 / 215
Curba Presiunea Timpul de Puterea Energia Puterea Randament
de turaţie Debit electrică NPSH
de pompare funcţionare cerută consumată instalată pompă
[m3/h] [kPa] [h] [kW] [kWh] [kW] [%] [kPa]
C, 38 120 225 2,2 495 2,2 58 40
C2 30 145 325 1 ,8 585 2,2 70 40
Cş 24 155 485 1 ,6 776 2.2 75 40
C4 14 I65 l 260 1,3 I 638 2,2 80 40
Cs 8 470 2 250 0,8 1 800 2,2 80 40
TOTAL 4 545 5 294
Gama de pompe Wllo
Tabelul 6.3.2.1. Pompe Wilo pentru încălzire, climatizare, răcire.

Nr. Tipul Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. pompei pompei
0 1 2 3 4 5
•Pompe de circulaţie cu rotor Instalaţii de încălzire cu
electric imersat, cu racorduri apă caldă, de toate tipurile,
filetate sau cu flanşe, motor instalaţii de climatizare,
T-
EC şi convertizor de frecvenţă, circuite închise de răcire,
V< 105 m3/h
•Pompe cu un rotor sau cu două instalaţii industriale de
rotoare. recirculare.
H < 13 m
1
Pompe de înaltă
Temp. max.
•Clasa de eficienţă energetică A.
eficienţă energetica •Până la 80% economie de
fluid = +110°C energie electrică faţă de pom¬
PN 6, PN 10, pele de circulaţie standard.
PN 16
•Tehnologie ECM (motor în co¬
mutaţie electronică).
Wilo-Stratos ECO
Wilo-Stratos •Transmisie date/comenzi la dis¬
tanţă prin interfaţa în infraroşu
Wilo-Stratos-D
(Stratos, Stratos-D).
•Pompe de circulaţie cu rotor Instalaţii de încălzire cu

W. electric imersat, cu racorduri file-
tate sau cu flanse, cu conver-
apă caldă, de toate tipurile,
instalaţii industriale de re¬
V < 93 m3/h tizor de frecventa. circulare.
’4) H < 11 m •Pompe cu un rotor sau cu
două rotoare.
2 Temp. max.
•Până la 50% economie de
Pompe economice
1 •O fluid = +110°C energie electrică faţă de pom¬
l PN 6, PN 10,
PN 16
pele standard.
•Transmisie date/comenzi la
Wilo-Star-E distantă prin interfaţa în in¬
Wilo-TOP-E fraroşu (TOP-E, TOP-ED).
Wilo-TOP-ED
•Pompe de circulaţie cu rotor Instalaţii de încălzire de
electric imersat, cu racorduri toate tipurile, instalaţii
filetate şi reglaj automat. industriale de recirculare.
V < 3 m3/h •Pompe cu un rotor.
H <5 m •Operare simplă.
3 Pompe automatizate Temp. max. •Reglarea automată elimină zgo¬
motele de curgere din instalaţia
fluid = +95°C de încălzire şi reduce consumul
PN 10 de energie electrică.
•Filtru special din bronz care
Wilo-Smart impiedică intrarea particulelor în
compartimentul motorului.
•Pompe de recirculare cu rotor Instalaţii de încălzire cu

electric imersat, cu racorduri apă caldă, de toate
filetate sau cu flanşe. tipurile, instalaţii indus¬
•Pompe cu un rotor sau cu două triale de recirculare, in¬
rotoare.
stalaţii de climatizare şi cir¬
•Reglajul turaţiei este în trepte. cuite închise de răcire.
•Montaj simplu şi sigur.
4 •Pompe cu lungime de montaj şi
de 130 mm.
V< 120 m3/h
•Carcasa pompei este cu strat
de acoperire prin cataforeză
H < 18,7 m pentru evitarea coroziunii la
Temp. max. formarea condensului (Wilo-
Pompe standard fluid = +130°C AXL, Wilo-TOP-RL, Wilo-SE,
(pt. unele modele) Wilo-TOP-S, Wilo-TOP-D,
PN 6, PN 10, Wilo-TOP-SD, Wilo-SE-TW).
PN 16
Wilo-Star-RS/RSL
Wilo-AXL
Wilo-TOP-RL
Wilo-SE
Wilo-TOP-S
Wilo-TOP-D
Wilo-Star-RSD
Wilo-TOP-SD
Wilo-SE-TW
Tabelul S.3.2.2. Pompe Wilo pentru recircularea apei calde menajere.

crt. pompei pompei
0 1 2 3 4 5
•Pompe de circulaţie cu rotor Instalaţii pentru recircularea
electric imersat, cu racorduri apei calde menajere şi
%
filetate sau cu flanşe. sisteme similare pentru
V < 40 m3/h
•Pompe cu convertizor de aplicaţii în industrie şi în
frecventă. construcţii.
tlr
H < 12 m
Temp. max.
•Tehnologie ECM (motor în co¬ Instalaţii de încălzire cu
Pompe de înaltă mutaţie electronică) la Stratos- apă caldă, de toate
1 fluid =+110°C Z şi Stratos-ZD. tipurile, instalaţii de climati¬
eficienţă energetică
(pt. unele modele)
PN 6
•Carcasa pompei este rezisten¬ zare, circuite închise de ră¬
tă la coroziune (din bronz sau cire, instalaţii industriale de
PN 10, PN 16 fontă cenuşie). recirculare.
Wilo-Stratos ECO-Z •Transmisie date/comenzi la dis¬
Wilo-Stratos-Z tanţă prin interfaţa în infraroşu
Wilo-Stratos-ZD (Stratos-Z, Stratos-ZD).
•Pompe de circulaţie cu rotor Star-Z şi TOP-Z: Instalaţii
electric imersat (Star-Z, TOP-Z), pentru recircularea apei
sau cu etanşare mecanică calde menajere, sisteme
(VeroLine-IP-Z), cu racorduri
R C1: V < 65 m3/h
H <9,5 m
filetate sau cu flanşe.
similare pentru aplicaţii
în industrie şi în con¬
Temp. max.
•Pompe cu una, două sau trei strucţii (ex. circulaţia apei
i [El trepte de turaţie.
fluid = +110°C •Cu clapeta de reţinere, robi¬ de răcire).
2 Pompe standard
(pentru unele net de închidere cu obturator VeroLine-IP-Z: Pentru
modele) sferic şi programator integrat pomparea apei calde
PN 6 (Star-Z 15 TT). menajere, apei calde şi
PN 10, PN 16 •Carcasa pompei din otel inoxida¬ apei reci fără substanţe
Wilo-Star-Z bil (IP-Z). abrazive, în instalaţiile de
Wilo-TOP-Z încălzire, în instalaţiile cu
Wilo-VeroLine-IP-Z
apă de răcire şi apă rece.
Tabelul 6.3.2.3. Pompe Wilo pentru instalaşi termice-solare, geotermaje

crt. pompei pompei
0 1 2 3 4 5
•Pompe de circulaţie cu rotor •Recirculare în instalaţii
electric imersat, cu racorduri termice solare.
filetate, motor EC şi convertizor
de frecvenţă.
V < 2,5 m3/h

•Clasa de eficienţă energetică A.
H <5 m
•Până la 80% economie de
Pompe de înaltă energie electrică faţă de pom¬
1 Temp. max. pele de circulaţie standard.
eficienţă energetică
fluid = +110°C
PN 10
•Tehnologie ECM (motor în co¬
mutaţie electronică)
•Carcasa pompei este cu strat
Wilo-Stratos ECO-ST de acoperire prin cataforeză
pentru evitarea coroziunii la
formarea condensului.
•Pompe de circulaţie cu rotor •Instalaţii termice solare

electric imersat, cu racorduri (Star-ST), instalaţii geoter-
filetate. male şi sisteme de incăl-
•Reglajul turaţiei este în trepte. zire (Star-RSG).
•Carcasa pompei este cu strat de
V < 5,5 m3/h acoperire prin cataforeză pen¬
H < 11 m tru evitarea coroziunii la for¬
2 Pompe standard Temp. max. marea condensului.
fluid = +110°C •Hidraulica specială pentru utili¬
zarea în instalaţii termice solare
PN 10 (Star-ST) sau în instalaţii geoter-
male (Star-RSG).
Wilo-Star-ST
Wilo-Star-RSG
Tabelul 6.3.2.4. Pompe Wilo economice.

crt. pompei pompei
O 1 2 3 4 5
•Pompe cu un rotor, cu etanşare •Pentru pomparea apei
mecanică, cu convertizor de reci şi calde, fără sub-
frecvenţă, în construcţie în lin- stanţe abrazive în in¬
ie, cu racorduri cu flanşe. stalaţii de încălzire, apă
V < 600 m3/h •Economie de energie electrică de răcire şi apă rece.
H <70 m datorită reglajului electronic in¬
Temp. max. tegrat.
1 Pompe cu un rotor
fluid = +140°C •Protecţie anticorozivă eficientă
(IL-E) datorită acoperirii prin cataforeză.
PN 10, PN 16 •Instalare şi utilizare simplă.
Wilo-VeroLine-IP-E •Protecţie integrată a motorului
Wilo-CronoLine-IL-E electric prin termistori PTC.
Wilo-CronoLine-IL-E...BF
•Pompe cu două rotoare, cu •Pentru pomparea apei

etanşare mecanică, cu converti¬ reci şi calde, fără sub¬
zor de frecvenţă, în construcţie stanţe abrazive în in¬
în linie, cu racorduri cu flanşe. stalaţii de încălzire, apă
V < 350 m3/h •Economie de energie electrică de răcire şi apă rece.
datorită reglajului electronic
H <67 m
integrat.
Pompe cu Temp. max.
2
doua rotoare fluid = +140°C
•Protecţie anticorozivă eficienţă
datorită acoperrii prin cataforeză.
(DL-E) •Instalare şi utilizare simplă.
Wilo-VeroTwin-DP-E
PN 10, PN 16 •Protecţie integrată a motorului
electric.
Wilo-CronoTwin-DL-E
Wilo-CronoTwin-DL-E...BF
Tabelul 6.3.2.Ş. Pompe Wilo standard.

crt. pompei pompei
0 1 2 3 4 5
•Pompe cu un rotor, având etan- Pentru pomparea apei
şare mecanică, în construcţie în reci şi calde, fără sub-
linie, cu racorduri filetate sau cu stanţe abrazive în instalaţii
flanşe. de încălzire, apă de răcire
V < 900 m3/h •Protecţie anticorozivă eficientă şi apă rece.
H < 107 m datorită acoperirii prin cataforeză.
1 Pompe cu un rotor
Temp. max. •Durata de viaţă ridicată a moto¬
fluid = +140°C (IL) rului prin dotarea de serie cu ori-
PN 10, PN 16, ficii de evacuare a condensului
* PN 25 în carcasa motorului.
•Instalare simplă.
Wilo-VeroLine-IPL
Wilo-CronoLine-IL
•Pompe cu două rotoare, cu Pentru pomparea apei

etanşare mecanică, în construe- reci şi calde, fără sub-
ţie în linie, cu racorduri cu flan- stanţe abrazive în instalaţii
şe. apă de ™re
V< 1100 m3/h •Protecţie anticorozivă eficientă p rece.
datorită vopsirii prin cataforeză. 5
H <69 m
Pompe cu Temp. max.
•Reducerea spaţiului de montaj
2 necesar şi a costurilor de mon¬
două rotoare 9 fluid =+140°C (DL) taj datorită concepţiei pompei cu
PN 10, PN 16, două rotoare.
PN 25 •Instalare simplă.
Wilo-VeroTwin-DPL
Wilo-CronoTwin-DL
Tabelul 6.3.2.S. Pompe Wilo speciale.

crt. pompei pompei
0 1 2 3 4 5
•Pompe cu un rotor, având Pentru pomparea apei
etanşare mecanică, în con- reci şi calde, fără materi-
V < 22 m3/h strucţie în linie, cu racorduri ale abrazive, în instalaţii de
*, H <4 m filetate sau cu flanşe. încălzire, apă de răcire
1 Pompe cu un rotor m Temp. max. şi apă rece.
vr
-
fluid +140°C
PN 6, PN 10
Wilo-VeroLine-IPS
•Pompe cu un rotor, având Pentru pomparea apei

etanşare mecanică, în con- calde, fără materiale
V < 75 m3/h strucţie în linie, cu racorduri abrazive, în sisteme in¬
H < 38 m cu flanşe. dustriale de circulaţie, in¬
o
Pompe cu un rotor Temp. max. stalaţii de termoficare, in¬
fluid =+210°C stalaţii de încălzire în cir¬
PN 23 cuit închis.
Wilo-VeroLine-IPH-W
•Pompe cu un rotor, având Pentru pomparea uleiului

etanşare mecanică, în con- termic în sisteme de cir-
V < 75 m3/h strucţie în linie, cu racorduri culatie industriale închise.
H <38 m cu flanşe.
3 Pompe cu un rotor Temp. max.
fluid = +350°C
PN 9
Wilo-VeroLine-IPH-0
Tabelul 6.3.2.7. Pompe Wilo monobloc.

crt. pompei pompei
0 1 2 3 4 5
•Pompe în construcţie Pentru pomparea ames-
monobloc cu un rotor, având tecurilor de apă/glicol în
V < 80 m3/h etanşare mecanică, cu racor- raport de 20 - 40 % voi.
H <25 m duri filetate sau racorduri de glicol.
1 Pompe cu un rotor Temp, fluid = -15°C Victaulic.
până la +60°C •Carcasa pompei şi rotorul
PN 6 sunt rezistente la coroziune.
Wilo-BAC
•Pompe 'n construcţie monobloc, Pentru pomparea apei
cu etanşare mecanică, cu reci şi calde, fără sub¬
racorduri cu flanşe. stanţe abrazive, în insta¬
2 V < 350 m3/h •Durata de viaţa mare a mo¬ laţii de încălzire, apă de
H< 105 m torului datorită orificiilor pen¬
răcire şi apă rece.
Pompe cu un rotor Temp, fluid = -20°C tru scurgerea condensului
până la +140° C la carcasa motorului.
PN 16 •Protecţie antiocorozivă cres¬
cută datorită stratului de
Wilo-CronoBloc-BL acoperire prin cataforeză a
elementelor din fontă.
Tabelul 6.3.2.S. Pompe Wilo standard.

crt. pompei pompei
0 1 2 3 4 5
•Pompe centrifuge mono- Pomparea apei curate
etajate, de joasă presiune, cu sau cu cantitate redusă de
placă de bază, cu aspiraţie impurităţi (max. 20 ppm),
axială şi refulare radială. fără substanţe solide,
V < 600 m3/h •Etanşare mecanică Birgmann pentru circulaţie, trans-
H < 145 m, cu cameră de etanşare co- fer şi ridicare presiune.
Temp, fluid = -20°C nică. Pomparea agentului ter-
1
Pompe cu un rotor până la +120°C •Cu sau fără cuplaj demon- mic, amestecurilor apă/gli-
Turaţie = 950; tabil. col, apei de răcire, apei
1450; 2900 rot/min. reci şi apei în instalaţii
Wilo-CronoNorm-NL PN 10, PN 16 industriale.
Utilizarea în instalaţii de ali¬
mentare cu apă, irigaţii, in¬
stalaţii pentru construcţii,
industrie.
•Pompe centrifuge mono- Pomparea apei curate
etajate, de joasă presiune, cu sau cu cantitate redusă de
amorsare normală, cu placă impurităţi (max. 20 ppm),
V < 2800 m3/h de bază, cu aspiraţie axială fără substanţe solide,
H < 140 m şi refulare radială.
pentru circulaţie, transfer
Temp. max. •Legătura între pompă şi mo¬ şi ridicare presiune.
fluid = +140°C tor cu ajutorul unui cuplaj fle¬
xibil cu distanţier. Pomparea agentului ter¬
2 Pompe cu un rotor (pentru unele mo¬
mic, amestecurilor apă/gli-
dele) •Rotorul pompei poate fi de¬
montat,fără demontarea mo- col, apei de răcire, apei
Turaţie = 960;
torului (la cerere, disponibil reci şi apei în instalaţii in¬
1450; 2900 rot/min. şi fără distanţier). dustriale. Utilizarea în in¬
PN < 16 stalaţii de alimentare cu
apă, irigaţii, instalaţii pen¬
Wilo-VeroNorm-NPG tru construcţii, industrie.
Tabelul S.3.2.9. Pompe Wilo cu carcasa divizată axial.

crt. pompei pompei
0 1 2 3 4 5
•Pompe centrifuge de joasă Pomparea agentului ter-
presiune, montate pe o placă mic, a amestecului apă/gli-
de bază. col, apei de răcire, apei
•întreţinere simplă (fără de- reci.
V < 3000 m3/h montarea conductelor de Utilizarea în instalaţii de al-
H < 200 m refulare sau de aspiraţie). imentare cu apă, irigaţii,
1 Pompe cu un rotor
Temp, fluid = -20°C •Valoare NPSH redusă (da- instalaţii pentru construcţii,
până la +120°C torită rotorului dublu flux), staţii de pompare, indus-
Turaţie = 980; •Durata de viaţă îndelungată trie.
1480; 2980 rot/min. •Posibilitatea ambelor sen-
suri de rotaţie (orar sau an-
Wilo-SCP tiorar).
•Motoare speciale (6000 V,
10000 V, etc.)
Tabelul 6.3.2.10. Accesorii.

Nr. Tip Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. panoului
O 1 2 3 4 5
•Programatoare, panouri de Instalaţii de încălzire, ven¬
•i
protecţie şi automatizare, tilare, răcire şi aer con¬
telecomandă-monitor de co¬ diţionat în spitale, şcoli,
municare în infraroşu, mod¬ hoteluri, centre comer¬
ule cu interfaţă pentru ciale şi rezidenţiale, clădiri
conectarea la BMS (LON, publice, instalaţii industriale
-
CAN BUS), convertoare in¬ şi în domeniul casnic.
1 9
Panouri de protecţie terfaţă pentru BMS (LON,
şi automatizare, CAN BUS, MOD BUS, altele
sisteme de reglaj la cerere).
Wilo-S2R 3D
Wilo-SD
Wilo-SK
Module Wilo-IF
Module Wilo-Protect C
Telecomandă Wilo-IR-
Monitor
Wilo-Control AnaCon
Wilo-Control DigiCon
Wilo-Control DigiCon-A
Wilo-VR-HVAC
Wilo-CC-HVAC
Wilo-CRn
Wilo-CR
Tabelul 6.3.2.11. Module Wilo de separare pentru instalaţii de incalzire prin pardoseala.
Nr. Tip Prezentarea Caracteristici Descriere Utilizare
crt. modulului
0 1 2 3 4 5
•Sistem complet/ unitate de Toate tipurile de încălzire
bază pentru separarea prin pardoseală cu agent
hidraulică a instalaţiilor de termic.
Temp, fluid = +20°C
Module de separare încălzire prin pardoseală.
până la +90°C.
1 pentru instalaţii de
Presiune maximă •Sistem complet, gata asam¬
încălzire prin blat şi testat.
de funcţionare
pardodeală
6 bar.
Wilo-Safe
Tabelul 6.3,3.1. Pompe de circulaţie tip GRUNDFOS

Nr. Prezentare
crt. Tip pompă pompă
Caracteristici Descriere Utilizare
0 1 2 3 4 5
V= 0...2.4 m3/h; •Afisajul - cu LED-uri arată in¬ Pentru instalaţii de
H = 0...10 m; stantaneu consumul de ener- încălzire şi apă caldă
Temp, fluid = +2 ... +110°C; gie. menajeră
PN 6; PN 10; PN 16 •Acţionarea - intuitivă asigură AutoADAPT va
Putere: 5 W...45 W; setarea simplă a pompei. selecta automat
1 Pompă de circulaţie Turaţie: variabila sau fixă (3 •Carcasa - de oţel inoxidabil, punctul de lucru optim.
trepte); fiabilitate şi rezistenţă la
Motor: 220 V, 380 V; coroziune.
IP 44;
Alpha 2 Clasa de izolaţie F/H.
V= 0...10 m3/h •Pompe de circulaţie care se Se utilizează pentru

H =0...1.2 m pot monta pe conductă de toate instalaţiile de
Temp, fluid = +2 °C...+95 °C recirculare apă caldă încălzire, instalaţii de
PN 10 menajeră sau în instalaţii de preparare apă caldă
* Putere: 25 W încălzire. menajeră, instalaţii de
2 Pompă de circulaţie & Turaţie: (3) trei trepte

Motor: 220 V,
IP 42,
Clasa de izolaţie F.
•Ceas pentru 24 ore încorporat
în pompă pentru programare.
•Timer încorporat: pompele
pornesc şi se opresc automat
la intervale de 20 minute.
răcire şi aer condiţionat
•Termostat încorporat: se
poate seta pompa la o
temperatură a lichidului
UP-N, UP-B între 35. .. 65 °C.
Seria 100 •Carcasă pompă: inox, bronz.
\7= 0...10 m3/h •Pompe de circulaţie reglabile Se utilizează în
H = 0...13 m cu 3 turaţii, cu motor instalaţiile de încălzire
Temp, fluid = +25 °C... obturator întrefier cu rotor din cu vane termostatice
+120 °C inox. în case de locuit cu 2
PN 6; PN 10; PN 6 •Pompe prevăzute cu un sau mai multe familii şi
Putere: 25 W...270 W sistem automat de eliminare a pentru instalaţii de
Pompă de circulaţie în Turaţie: (3) trei trepte aerului UPS Airelectric. preparare apă caldă
3
linie reglabilă Grundfos Motor: 220 V, 380V, •Acţionate de programatoare menajeră.
UPS Series 100 IP 44, Grundfos pentru schimbare
Clasa de izolaţie F/H. de turaţie la intervale
prestabilite.
Pompe simple -
UPS sau pompe
duble - UPSD.
Tabelul 6.3.3.1. Pompe de circulaţie tip GRUNDFOS (continuare).

Nr. 1 2 3 4 5
crt.
Prezentarea
0 Tip pompă Caracteristici Descriere Utilizare
pompei
V= 0...80 m3/h •Pompe de circulaţie reglabile cu Se utilizează pentru
H = 0...12 m motor cu magneţi permanenţi si toate instalaţiile de
Temp, fluid = +2...+95 °C rotor din inox. încălzire
(110 °C) •Au integrat în motor un convertizor
PN 6; PN 10; PN 16 static de frecvenţă.
Putere: 25 W...2200 W •Reglaj în presiune constantă şi pro¬
turaţie: (3) trei trepte porţională.
4 Pompă de circulaţie
Motor: 220V, 380V, •Mod de lucru manual şi automat.
IP 42, •Comunicaţie BUS prin RS-485
Pompe simple - Clasa de izolaţie F/H cu GENIbus sau LONbus şi co¬
UPE sau nectare la o unitate Pump Mana¬
pompe duble - gement 2000 pentru gestionarea
UPED. tuturor datelor.
•Acţionare cu telecomandă prin
infraroşii Grundfos R100.
\7 = 0...80 m3/h •Pompe de circulaţie reglabile cu Se utilizează pentru

H = 0...18 m 3 turaţii, cu motor obturator toate instalaţiile de
Temp, fluid = +25 °C... întrefier cu rotor din inox. încălzire şi pentru
5
Pompă de circulaţie în
linie reglabilă tip
UPS Series 200
$
Pompe simple -
+ 120 °C
PN 6; PN 10; PN 16
Putere: 25 W...2200 W
turaţie: (3) trei trepte
Motor: 220V, 380V,
IP 44,
•Pompe prevăzute cu un sistem
automat de eliminare a aerului
UPS Airelectric. Lagăre unse de
apă.
•Module de alarmă şi protecţie
motor.
instalaţiile de
preparare apă caldă
menajeră.
UPS sau pompe Clasa de izolaţie F/H. •Comunicare reţele de

duble - UPSD. monitorizare: GENIbus, LONbus.
Tabelul 6.3.3.2. Pompe de presiune ridicată tip GRUNDFOS

Nr.
crt.
1 2 3 4 5
Prezentarea
0 Tip pompă Date tehnice Descriere Utilizare
pompei
V= 0...840 m3/h •Pompe de circulaţie cu toate Se utilizează pentru
1
H = 0...62 m piesele în contact cu lichidul, din toate instalaţiile de
Temp, fluid = +25 °C... oţel, inox, crom, nichel. încălzire şi pentru
+ 180 °C •Convertizor de frecvenţă instalaţiile de prepara¬
PN 10; PN 16; PN 20 integrat. Senzori de presiune şi re apă caldă me¬
st-
Pompe inteligente de Putere: 1,1 kW...22 kW temperatură montaţi pe pompă. najeră.
1 circulaţie în linie Turaţie: 0...2900 rot/min •Comunicare reţele de
tip TPE/TPED. Motor: 220V, 380V, IP 54, monitorizare: GENIbus, LONbus.
Clasa de izolaţie F
Motorul are integrat un micro-
Pompe simple convertizor static de frecvenţă
TPE sau pompe 0...22kW.
duble TPDE
V= 0...2000 m3/h •Pompe de circulaţie monobloc - Se utilizează pentru
H = 0...150 m NB/DNM/ DNP. Pompele pot fi toate instalaţiile de în¬
Temp, fluid = +10°C... echipate cu convertizoare statice călzire şi pentru ins¬
+180 °C de frecvenţă în motor până la 22 talaţiile de preparare
PN 16, PN 25 kW NBE/NKE. Pentru puteri > apă caldă menajeră.
Putere: 0,37 kW...400 kW 22 kW se folosesc pompe acţio¬
Pompă de circulaţie, cu turaţie: 990, 1450, 2900 nate de tablouri Grundfos
2 ax orizontal, cu aspiraţie rot/min Deltacontrol 2000 cu PLC spe¬
axială şi refulare radială. Motor: 220 V, 380 V, 0,6 kV, cializat şi convertizor de
IP 55, frecvenţă.
IP65, Clasa de izolaţie F. •Cuplaj special tip SPACER.
NK/NB Etanşare mecanică. Monitorizare
temperatură lagăre.
•Dispozitive automate ungere.
Tabelul 6.3.3.2. Pompe de presiune ridicată tip GRUNDFOS (continuare).

Nr.
1 2 3 4 5
crt.
Prezentare
0 Tip pompă pompă
Caracteristici Descriere Utilizare
V= 0...10.000 m3/h •Pompă de circulaţie cu rotor cu Se utilizează pentru
H = 0...250 m dubla aspiraţie. toate instalaţiile de
Temp, fluid = + 25 °C...180 °C •Pompele pot fi echipate cu încălzire şi pentru
PN 16; PN 25 convertizoare statice de frecvenţă instalaţiile de
Putere: 0,37 kW...900 kW în motor până la 22 kW. preparare apă
turaţie: 990, 1450, 2900 •Pentru puteri > 22 kW se folosesc caldă menajeră.
Pompă orizontală de rot/min pompe acţionate de tablouri Pompă dublu flux.
HS
3 circulaţie cu aspiraţie Rotor: fontă, bronz, inox Grundfos şi convertizor de
refulare faţă în faţă. Motor: 220V, 380V, 0,6KV frecvenţă.
IP 55, IP65 •Monitorizare temperatură lagăre.
Clasa de izolaţie F.
•Grupuri de incendiu echipate cu 1- 5 Gama completă de

V = 0...1000 m3/h/pompa şi pompe orizontale. echipamente de
cu H = 0...250 m, •Pompe verticale monoetajate. incendiu.
PN 16, PN 25 •Pompe verticale multietajate. Pompele sunt
Motor: 220V, 380V, 0,6kV •Echiparea cu motoare electrice conform normelor şi
IP 55, IP65 sau cu motoare diesel. standardelor
Clasa de izolaţie F. internaţionale.
4 Grupuri de incendiu.
NB, NK) - pompe

dublu flux
HS - pompe
verticale
multietajate
CR, TP -
monoetajate
6.4. Schimbătoare de 0li e, 0,e

căldură 0,e
Schimbătoarele de căldură (SC) sunt 02e 02i 02i 02e
aparate termice care au ca funcţiune a b
transferul termic de la un fluid la altul
în diferite procese: de încălzire, con¬
densare, fierbere, răcire sau alte pro¬
cese, în care sunt prezente mai multe
02i
fluide de temperaturi diferite. Agentul
care cedează căldura se numeşte a-
gent primar, iar cel ce primeşte căldu¬
ra, agent secundar.
L 02i
I
6.4.1. Criterii de clasificare a 0li 0,le
schimbătoarelor de căldură 02e
a) După destinaţia aparatului, schimbă¬ 0,i I
toarele capătă terminologia aferentă
procesului termic în care lucrează:
fierbător, vaporizator, condensator,
încălzitor, economizor, radiator, de-
02e
gazor, economizor etc. c d
b) După sensul de circulaţie a agenţilor
termici, SC pot fi în contracurent, în Fig. 6.4.1 Circulaţia agenţilor termici în schimbătoarele de căldură
echicurent, în curent încrucişat sau a - contracurent; b - echicurent; c curent încrucişat; d - curent mixt.
în curent combinat (fig.6.4.1).
c) După tipul constructiv, sunt SC prin
Aer Aer
rece preîncălzit
ni Lot Ic \l\l\l\ \l\l\l\

SS2
Gaze de Gaze de
\ \l\l\l\ \l\l\l\
r*
\ \
Irdere Irdere
a
A
b
vvx\
c
vvî\
H Fig. 6.4.2. Circulaţia agenţilor termici
a - în curent încrucişat, cu ambele fluide amestecate;
Fig. 6.4.3. Schimbător de căldură b - în curent încrucişat, cu un fluid amestecat şi altul neamestecat;
gaze-gaze. c - în curent încrucişat, cu ambele fluide neamestecate._
_
3 4S 6 7 8 10 3 IZ 13 24
m
1
2
23
«
1
yt
I
m
7
J —
ZI l
u /
I I
22 20 18 19 18 17 15 18
Fig. 6.4.4. Schimbător de căldură tubular

1 - capac; 2
- cap mobil; 3 - orificiu de aerisire; 4 - sistemul de etanşare al capului mobil; 5 - flanşe de prindere a
capacului de manta; 6 - şicane transversale; 7 - manta; 8 - bare de legătură şi distanţare; 9 - racord în manta;
10 - placă deflectoare; 11 - placă tubulară fixă; 12 - racordul camerei colectoare; 13 - cameră colectoare; 14 - inel de
ridicare; 15 - perete despărţitor; 16 - capacul camerei colectoare; 17 - flanşa de prindere a camerei de manta;
18 - suporturi; 19 - ţevi de transfer de căldură; 20 - racord pentru instrumente de măsură; 21 - flanşa capului mobil;
22 - racord de golire; 23 - placă tubulară mobilă; 24 - garnitură de etanşare.
suprafaţă (în care cei doi agenţi termici căldură se produce în regim stabilizat). ne. Acestea au rol de intensificare a
nu interferează, ele fiind separate g) După numărul de treceri ale agentului transferului de căldură prin convecţie
printr-un perete separator prin care termic, există SC cu o singură trece¬ în jurul fascicolului de ţevi. Pereţii des¬
are loc şi transferul de căldură) şi SC re, cu două sau mai multe treceri. părţitori sunt utilizaţi la aparate cu mai
cu amestec, în care transferul termic Există şi alte criterii, ce ţin de tipurile multe treceri şi în scop de rigidizare a
dintre cei doi agenţi are loc prin ames¬ tehnico-constructive, mai detaliate, dar fluxului de ţevi atunci când lungimea
tecarea directă a acestora (fig. 6.4.2). o clasificare importantă este aceea le¬ aparatului o impune.
d) După natura agenţilor termici, sunt gată de criteriul transferului termic. Schimbătoarele tubulare pot avea
SC gaze-gaze (fig. 6.4.3), SC lichid- Astfel, se diferenţiază SC cu schimba¬ construcţie nedemontabilă, atunci
lichid (fig. 6.4.8) şi SC gaze-lichid. rea stării de agregare a agenţilor ter¬ când plăcile tubulare sunt sudate de
e) După tehnologia constructivă sunt mici şi respectiv SC cu schimbare de manta, iar când sunt îmbinate prin in¬
SC tubulare cu ţevi (fig. 6.4.4), SC fază doar a unuia din agenţi. termediul flanşelor conduc la realizarea
cu plăci (fig. 6.4.5), SC cu ţevi spi¬ unei construcţii demontabile. Din acest
ralate, SC cu suprafaţă extinsă (ner¬ 6.4.2. Schimbătoare de căldură punct de vedere, schimbătoarele de
vuri, aripioare etc). muttitubulare căldură demontabile au avantajul că
f) După modul de lucru, există SC cu permit curăţirea periodică mult mai ra-
acţiune discontinuă (cum sunt de Frecvent utilizate în toate domeniile
exemplu boilerele) şi respectiv SC cu tehnice, reprezintă până nu demult cel
5
acţiune continuă (la care transferul de mai uzual tip de schimbătoare. Sunt al¬ I 6
cătuite dintr-o manta în interiorul căreia
sunt amplasate ţevile prin care circulă
unul dintre agenţi. Ţevile sunt fixate la
capete în două plăci tubulare, etanşa-
a 1b
rea realizându-se fie prin sudură, fie

prin mandrinare. Spaţiul dintre ţevi este 3'UJ 4J Y ,I L+J
i I
Lţi u
2
3
împărţit în mai multe treceri cu ajutorul
unor pereţi despărţitori, denumiţi şica-
liW rh fii
I I I
I I
I
l1! 6 I I I I I
I
I I ! I
E •zi 4
1a
+--iinn
Fig. 6.4.7. Schimbător de căldură
tubular, vertical, cu placa:
Figura 6.4.6. Schimbător de căldură tubulară mobilă
cu ţevi în formă de U 1 - plăci tubulare (a - fixă; b - mobi¬
1 placă tubulară; 2 manta; lă); 2 - fascicul de ţevi; 3 - manta;
3 - fascicul de ţevi; 4 - colector; 4 - racorduri intrare-ieşire; 5 - distri¬
Fig. 6.4.5. Schimbător de căldură cu
5 - distribuitor; 6 - ştuţ de racord. buitor; 6 - colector.
plăci.
1 4
oq M
W w
3
hQ
W UD
5
2
Mr K
aa
E
3 u a 6 b
Fig. 6.4.8. Schimbător de căldură tubular în formă de U, în contracurent, format din tronsoane tip înseriate:
a - vedere din faţă; b - vedere laterală.
1 - difuzor (confuzor); 2 - coturi; 3 - piesă de legătură; 5 - ditanţier; 6 - susţinere aparat
pidă prin comparaţie cu cele nede- fluidul care circulă prin ţevi cât şi pentru comparaţie cu cele tubulare, au con¬
montabile, la care se poate interveni cel ce circulă în exteriorul acestora. strucţie simplă şi permit o întreţinere
numai prin tăierea sudurilor sau ape¬ Pentru compensarea dilatărilor sunt mult mai facilă, au suprafaţă mare de
lând la o curăţare chimică. utilizate compensatoarele lenticulare. schimb şi coeficient de transfer de căl¬
Din punct de vedere al materialului Principalele dezavantaje ale SC mul- dură ridicat (4000 - 7000 W/m2K). De a-
din care sunt executate fascicolele de titubulare sunt legate de dimensiunile semenea, pierderea de sarcină pe cele
ţevi, cele confecţionate din oţel sunt mari de gabarit, operaţiuni dificile de două circuite primar/secundar este rela¬
utilizate cu predilecţie în instalaţiile de demontare, manevrare şi, prin compa¬ tiv mică iar volumul de lichid reţinut în
încălzire. Cele cu ţevi de alamă sunt raţie cu SC cu plăci, au un coeficient SCP este foarte mic. Materialele din
utilizate în instalaţiile de preparare a termic de transmisie mult mai redus care sunt confecţionate aceste SC atât
apei calde de consum. Astfel, de cele (mai mic de 1500 W/m2-K). pentru plăci cât şi pentru garnituri con¬
mai multe ori, schimbătoarele de căl¬ duc la durate mari de viaţă. Suprafaţa
dură sunt supuse unor şocuri termice, 6.4.3. Schimbătoare de căldură de schimb de căldură este modificabilă
fiind necesară prevederea posibilităţilor cu plăci prin excluderea sau adăugarea de plăci
de preluare a deformaţiilor din variaţia atunci când este necesar.
de temperatură. Pentru compensarea Aceste aparate sunt formate prin Ca şi SC tubulare, SCP se pot exe¬
în totalitate a diferenţei de dilatare între gruparea unui anumit număr de plăci cuta în construcţie nedemontabilă, la
ţevi şi mantaua aparatului, se pot enu¬ nervurate (fig. 6.4.9), de acelaşi tip, care plăcile sunt solidarizate unele de
mera trei modalităţi mai des utilizate care sunt strânse între două plăci de altele prin sudură (brazare) sau, în con¬
pentru realizarea acestui scop: schim¬ capăt cu ajutorul unor tiranţi. Plăcile ce strucţie demontabilă, la care plăcile
bătoare de căldură cu ţevi în formă de îl compun sunt prevăzute cu orificii de sunt asamblate prin intermediul unor
U (fig. 6.4.6); schimbătoare de căldură intrare şi respectiv ieşire a celor doi garnituri. Plăcile se execută din inox,
cu placă tubulară mobilă (fig. 6.4.7); agenţi între care are loc schimbul de Nichel şi aliaje, titan sau alte materiale,
schimbătoare de căldură cu presetupă. căldură (fig. 6.4.10). Plăcile sunt execu¬ alegerea fiind făcută în funcţie de flui¬
Foarte des întâlnite în diverse instalaţii tate prin presare, amprentarea acesto¬ dele ce circulă în interior şi parametrii
sunt schimbătoarele apă-apă denumite ra realizându-se în diverse configuraţii, de desfăşurare a procesului de transfer
„cu tronsoane tip” (fig. 6.4.8), care se cu unghiuri de 60-150 grade. Aceste de căldură. Garniturile se execută din
înseriază între ele în număr par (de regulă unghiuri influenţează pe de o parte nitrili, butii răşină, elastomeri. Aceste
2...8 tronsoane) şi care sunt îmbinate coeficientul de transmisie U dar şi va¬ garnituri pot fi lipite (fig. 6.4.11 a sau
prin flanşe, cu şuruburi şi prin intermediul loarea pierderilor de sarcină. clipsate - fig. 6.4.11 b). Prezenţa bile¬
unor piese de legătură. Fiecare element Avantajele acestor SC sunt legate de lor permite fixarea garniturilor fără uti¬
are câte o singură trecere atât pentru gabarit şi masă mult mai reduse prin lizarea altor adezivi şi evitarea expulză¬
rii garniturilor în cazul unor presiuni
suduri la alimentarea
placă foarte ridicate.
celor două plăci
film intermedi; Dezavantajul pe care îl prezintă SCP
la nivelul
placă este legat de faptul că, datorită spaţiilor
deschiderilor
mici între plăci, ele se colmatează relativ
uşor, buna lor funcţionare fiind strâns le¬
gată de calitatea fluidelor ce circulă în
interiorul schimbătorului. în instalaţiile din
1 singură diversele domenii de activitate se utilizea¬
placă ză SCP ALFA-LAVAL (fig. 6.4.10),
SCHMIDT-BRETTEN (fig. 6.4.5), TEHNO-
Fig. 6.4.9. Plăci simple sau sandwich. FRIG Cluj, DANFOSS etc.
4 4 3 1 Garnitura˙ Placa
m I
5 f
-B-
!
I
4
! -+ Y * X 4 I 4 Garnitura Bila
Placa
D.
+•.
4
+'-r˙r-
W4 L.
4
6 6.
.4
Io
h
Fig. 6.4.10. Schimbătoare de căldură cu plăci ALFA LAVAL:

1 - placă fixă; 2 - placă mobilă; 3 - plăci şi garnituri; 4 - racorduri Fig. 6.4.11. îmbinarea plăcilor
intrare/ieşire agenţi termici; 5 - tiranţi; 6 - picior suport. a - prin lipire; b - clipsate.
El se defineşte ca:
6.4.4. Calculul schimbătoarelor U Ao Su-01e
de căldură NTC =
w, ATm
Tipurile de calcul ce se efectuează (6.4.2) şi respectiv
pentru SC sunt:
- calculul termic, NTC2 = UAo
W, ATm
(6.4.6)
- calculul hidraulic şi unde:
- calculul rezistenţă (mecanic). &Tm - este diferenţa medie de tempe¬
Calculul termic al unui schimbător de ratură corectată cu coeficientul
căldură comportă trei aspecte distincte: (6.4.3) de corecţie ZAJ (relaţia 6.4.15).
•Calculul de proiectare (dimensiona¬ în care:
re), folosit la proiectarea unui nou <t>( - este fluxul termic cedat de agen¬
schimbător de căldură pe baza date¬ tul primar, [W];
lor rezultate pentru instalaţia în care 02 - este fluxul termic primit de agen¬ 6.S.4.1. Calculul schimbătoarelor
va fi implementat. Aceste calcule tul secundar, [W]; de căldură tubulare
conduc la deducerea suprafeţei de V1(2j - sunt debitele agenţilor termici în proiectare, calculul schimbătoare¬
schimb de căldură, a caracteristicilor primar şi secundar; lor de căldură tubulare urmăreşte în
tehnice şi constructive în funcţie de A<t> - este fluxul termic de pierderi că¬ principal, dimensionarea suprafeţei de
tipul SC pentru care se optează şi de tre mediul ambiant [W]; încălzire (număr de ţevi, lungime totală
tipul instalaţiei în care urmează să fie n - este randamentul termic al schim¬ a schimbătorului, diametrul interior/ex¬
introdus SC. Alegerea finală se reali¬ bătorului de căldură; terior al ţevilor componente) având la
zează având la dispoziţie informaţiile cp1, cp2 capacităţile termice masice
" bază două relaţii de bază: ecuaţia de
de la diverşi furnizori, de cele mai ale agentului cald, respectiv bilanţ termic şi ecuaţia de transfer de
multe ori aceştia având posibilitatea rece la presiune constantă căldură în aparat. Calculul comportă
de selectare utilizând programe de [J/kgK]; două etape: un calcul preliminar şi res¬
calcul automat. 81jt 81e - temperatura de intrare res¬ pectiv unul definitiv.
•Calculul de verificare (alegere), se rea¬ pectiv de ieşire a agentului Pentru calcul este necesară orientarea
lizează pentru stabilirea compatibilităţii primar [°C]; de la bun început a tipului constructiv, a
unui anumit schimbător la condiţiile de 02j, 02e - temperatura de intrare res¬ formei schimbătorului, ţinând seama de
funcţionare impuse de procesul teh¬ pectiv de ieşire a agentului următoarele recomandări: agentul termic
nologic pentru care este prevăzut. secundar [°C]; ce prezintă posibilitatea de depuneri mai
•Calculul regimului de funcţionare uti¬ W1, W2 - echivalenţii în apă ai celor accentuată va circula prin interiorul
lizat pentru stabilirea concordanţei doi agenţi [W/K]; ţevilor schimbătorului, iar vitezele celor
între regimul indicat în proiect şi cel /', /'' - entalpia agentului cald la intra¬ doi agenţi termici trebuie să aibă valori
din exploatare. rea, respectiv ieşirea din aparat apropiate. Odată stabilit modul de
Calculul hidraulic se referă în general [J/kg]; circulaţie al agenţilor termici unul faţă de
la stabilirea pierderilor de sarcină pe i'2, /" - entalpia agentului rece la intra¬ celălalt, se deduce diferenţa medie de
cele două circuite parcurse de agentul rea, respectiv ieşirea din aparat temperatură cu ajutorul relaţiei (6.4.5),
termic primar şi respectiv secundar. [J/kg]. ulterior determinându-se suprafaţa
Aceste valori sunt utilizate de cele mai - ecuaţia de transfer de căldură: orientativă de schimb de căldură (relaţia
multe ori pentru dimensionarea echipa¬ <P = U A0 AT (6.4.4) 6.4.4). în această relaţie coeficientul de
mentelor de pompare sau ca valori de transmisie termică U se consideră cu o
referinţă în analiza energetică a obiec¬ unde: valoare aproximativă, valori care sunt re¬
tivelor în care sunt implementate 0- sarcina termică a schimbătorului, [W]; date informativ în tabelul 6.4.1. Se aleg
schimbătoarele de căldură. de regulă 0=02; apoi dimensiunile ţevilor componente
Calculul de rezistenţă se realizează Ag - suprafaţa de schimb de căldură [m2]; (tabelul 6.4.3) şi se calculează suprafaţa
în scopul determinării dimensiunilor di¬ U - coeficient de transmisie termică de încălzire A0’ aproximativă:
verselor elemente de susţinere a [W/m2K]; <P
schimbătoarelor sau a altor elemente ATmed - diferenţa medie logaritmică a A'o = U (6.4.7)
metalice. Aceste calcule sunt necesare temperaturilor celor doi agenţi '˙ AT med
pentru ca eforturile generate de variaţi¬ termici [K], unde:

ile de temperatură sau/şi presiuni să se Aceasta se calculează cu relaţia: LT - este coeficientul de transmisie ter¬
încadreze în valorile admisibile. AT -AT mică cu valoare aproximativă din
Majoritatea SC funcţionează în regim ATmed (6.4.5) tabelul 6.4.1.
ATmax_
staţionar. Fluxul termic trece continuu In Se deduce apoi numărul aproximativ
prin suprafaţa de schimb de căldură de AT de ţevi nf' cu relaţia:
la circuitul primar spre cel secundar, unde:
temperatura în orice punct al sistemu¬ ATmax, A˙mm rePrezintâ
' valoarea ma¬ n; = JT-DL (6.4.8)
lui fiind în principiu constantă. Astfel, în ximă respectiv minimă a
calculele termice se utilizează următoa- diferenţei de temperatu¬ unde:
rele relaţii: ră între agenţi, [°C]. D - diametrul interior Dg sau
- ecuaţia de bilanţ termic: în calculul de verificare se utilizează mediu al ţevilor;
frecvent mărimea NTC (numărul de L - lungimea schimbătorului (se alege
<P1 = <P2+ A<t> (6.4.1) unităţi de transfer de căldură) pentru constructiv 2...4 m).
n cei doi agenţi termici, care caracteri¬ în funcţie de aşezarea ţevilor în sec¬
cu: zează posibilităţile de transfer termic ţiunea transversală a schimbătorului
ale aparatului. (fig. 6.4.12) de pasul dintre ţevi (s), de
Tabel 6.4.1.
Agent termic primar Agent termic secundar U
[W/m2K1
CONDENSATOARE
Abur (sub presiune) Apă 2000 - 4250
Solvenţi organici saturaţi la presiunea Apă 550 - 1150
atmosferică
Solvenţi organici la presiunea atmosferică cu Apă, soluţie de sare 100 - 450
_ gaze necondensabile
Hidrocarburi aromatice, la presiunea Apă 25 - 170
atmosferică cu gaze necondensabile
Fluide cu punct de fierbere coborât, la Apă 450 - 1150
_ presiunea atmosferică _
ÎNCĂLZITOARE
Abur Apă 1400 - 4250
Abur Uleiuri uşoare 300 - 850
Abur Uleiuri grele 60 - 450
Abur Solvenţi organici 550 - 1150
Abur Gaze 30 - 300
Gaze de ardere Hidrocarburi aromatice şi abur 25 - 90
VAPORIZATOARE
Abur Apă 2000 - 4250
Abur Solvenţi organici 550 - 1150
Abur Uleiuri uşoare 450 - 1050
Abur Uleiuri grele sub vid 150 - 425
Apă Agenţi frigorifici 425 - 850
Solvenţi organici Agenţi frigorifici 170 - 600
APARATE FĂRĂ SCHIMBARE DE STARE DE AGREGARE
Apă Apă 850 - 1700
Solvenţi organici Apă 300 - 850
Gaze Apă 15 - 300
Uleiuri uşoare Apă 350 - 900
Uleiuri grele Apă 55 - 300
Solvenţi organici Uleiuri uşoare 100 - 400
Apă Soluţie de sare 550 - 1150
Solvenţi organici Soluţie de sare 170 - 500
Gaze Soluţie de sare 15 - 300
Solvenţi organici Solvenţi organici 100 - 350
Uleiuri grele Uleiuri grele 45 - 300
Tabelul 6.4.2. Caracteristici ale agenţilor termodinamici Reynolds. Pe baza acestor criterii se
Agent termic Agent termic deduce şi valoarea criteriului Nusselt.
primar secundar De asemenea este necesară determi¬
_
Temperatura la intrare |K) 343 285 narea viscozităţii cinematice v şi res¬

Temperatura la ieşire fK) 307 333 pectiv a conductivităţii termice A. Coe¬
Căldura specifică [kJ/kg-K] 4221,45 4221,17 ficientul termic superficial de la apă la
Vâscozitatea dinamică x 104 [Pa s) 5 7 peretele ţevii interior (exterior) se cal¬
Conductivitatea termică [W/(m K)1 0,6517 0,6258 culează cu relaţia:
Densitatea [kg/m3] 985 994
Rezistenţele termice ale depunerilor rm2K/W] 3,44 x 10~5 0
h,m = Nu 112) (6.4.12)
Viteza între plăci [m/s] 0,263 0,143
Indicii i sau e se referă la partea in¬
jocul inelar dintre ţevile marginale şi unde: terioară sau exterioară a ţevilor. Diame¬
corp (kQ), care se poate lua 8-12 mm, V1(2j - sunt debitele agenţilor termici trul echivalent termic (Dec) al secţiunii
se ajunge la numărul definitiv de ţevi fi¬ primar şi secundar; din exteriorul ţevilor se calculează cu
nal n Cu această valoare se poate P1(2) - masa volumică a celor doi agenţi relaţia:
deduce diametrul interior final al man¬ termici.
taleiDin. Pentru viteza v1 a fluidului în circuitul Dx = 4˙-
n, * De (6.4.13)
Se determină apoi secţiunile de primar se poate alege o valoare între
curgere Ac1 şi Ac2 ale celor doi agenţi 0,5 - 1,2 m/s. Coeficientul global de transmisie ter¬
termici: Calculul termic definitiv are ca scop mică Ufin rezultă din relaţia:
deducerea exactă a coeficientului de
Y±_
P,vi (6.4.10)
transmisie termică U, a suprafeţei reale
de schimb de căldură A0, şi a lungimii
Ufm -1 1
1
d, da
(6.4.14)
şi respectiv reale a schimbătorului. Pentru aceasta, h,

este necesară cunoaşterea valorilor cri¬
h2 A, A„
teriilor implicate în transferul de căldu¬ în care:
(6.4.11) ră în schimbător, respectiv Prandtl şi xt şi dt - sunt coeficientul de conducţie
Tabel 6.4.3
2 E Grosimea peretelui (mm)

0
E .2
.!?
oB 1,5 2,0 1 2,5 I 3,5 | 4,0 | 5,0 6,0 | 8,0
<S Masa (kg/ml)
12 0,388 0,493 0,586 0,666 0,666 0,666 0,666 0,666 0,666
14 0,462 0,592 0,709 0,814
16 0,536 0,690 0,832 0,962
18 0,610 0,789 0,956 1,11 1,25
20 0,684 0,888 1,08 126 1,42 1,58 1,85
25 0,869 1,13 1,39 1,63 1,85 2,07 2,47 2,81
30 1,05 1,38 1,69 2,00 2,29 2,56 3,08 3,55 4,34
38 1,35 1,77 2,19 2,59 2,98 3,35 4,07 4,73 5,92
45 1,61 2,12 2,62 3,11 3,58 4,04 4,93 5,77 7,30
48 2,27 2,80 3,33 3,84 4,34 5,30 6,21 8,29
57 3,99
60 3,54 4,22 4,88 5,52 6,78 7,99 10,26
70 4,96 5,74 6,51 8,01 9,47 12,23
76 5,40 6,26 7,10 8,75 10,36 13,42
80 5,70 6,60 7,50 9,25 10,95 14,20
89 7,38 8,38 10,36 12,28 15,98
şi grosimea peretelui de ţeavă, interior şi de la peretele ex¬ funcţionale, în vederea deducerii su¬
Xd şi dd - sunt coeficientul de conduc- terior la apă [W/m2-K]. prafeţei de căldură aproximative. Aces¬
ţie şi grosimea stratului de Depunerea se ia în considerare atât te valori se referă la:
eventuale depuneri, pe peretele interior cât şi la exterior, - distanţa înţre plăci (2-5 mm),
h1 şi h2 - sunt coeficienţi de transfer deci grosimile acestora se însumează. - grosimea plăcilor (0,6 - 1 mm),
termic de la apă la peretele - coeficientul de transmisie termică
i a 6.4A.2. Calculul schimbătoarelor de (U = 2000 - 7000 W/m2-K),
I căldură cu plăci - viteza agenţilor termici (0,2 - 1 m/s),
Ca şi în cazul schimbătoarelor multi- - randamentul termic maxim (>i = 1).
tubulare, de regulă, atunci când se di¬ Ţinând seama de circulaţia de tip în
O-Ş-0 mensionează un schimbător de căldură contracurent pentru SCP, de coeficien¬
|
0 s O\
cu plăci (SCP), se cunosc: sarcina ter¬
mică (0), temperaturile de intrare ale
tul de corecţie e T se va deduce dife¬
renţa medie de temperatură ATm cu
celor doi agenţi termici, unul dintre de¬ ajutorul relaţiei:
Q f --P
o
/
bitele de agent termic sau una din
temperaturile de ieşire ale agentului
Ajm = Ir ' 47™d (6.4.15)
ko termic. Câteodată, este posibil a fi cu¬ în care:
Din 1
noscute sau a se impune o pierdere ATmed - este calculabilă cu relaţia (6.4.5).
de sarcină maximă pe unul sau ambele EAT -este coeficientul de corecţie şi se
circuite ale schimbătorului. calculează funcţie de mărimile
Fig. 6.4.12. Aşezarea ţevilor pe placa La calculul preliminar este necesară adimensionale P şi R, reprezenta¬
tubulară. alegerea unor valori constructive sau/şi te în fig. 6.4.13, ţinând seama de
schema de curgere (la SCP fiind
1,0 de regulă curgere în contracurent
sau în curenţi încrucişaţi).
P şi R sunt de fapt rapoartele:
0,9 ~
p=
.2 0,8 XX Şi
2
8=4,0 1,0 .0, 0,E 0,\
o
0,7
R=6-˙ (6.4.16)
-O R =
1 e;-e'2 Se calculează suprafaţa de căldură
% °'6 V aproximativă A’ admiţând pentru coefi¬
cientul de transmisie U o valoare apro¬
ximativă U'\
0,5
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 0
A 1
=
(6.4.17)
U '˙ ATm
P=
e;-e; Numărul aproximativ de plăci N’ se
calculează în funcţie de suprafaţa A a
Fig. 6.4.13. Nomograma P-R unei plăci ca fiind:
Tabel 6.4.4 ,t< - viscozitatea cinematică, în m2/s la - temperaturile agentului termic se¬
Unghiul C n m temperaturile medii caracteristice cundar sunt:
nervurilor celor două circuite. 02i/02e = 62/92 °C,
60 0,14 0,33 0,6 - se calculează coeficienţii superfi¬ - suprafaţa de schimb de căldură este
90 0,22 0,36 0,64 ciali de căldură: executată din ţevi de diametre:
120 0,29 0,4 0,65 Nu A De/Di = 16/14 mm,
h =- - coeficientul de conductivitate ter¬
150 0,42 0,4 0,62 2b
mică a materialului ţevilor este:
Tabel 6.4.5 cu numărul Nusselt A, = 104,9 W/nr°C,
Temperatura A >,0.14 - grosimea stratului de depuneri:
(°C) Apă Aer Nu = C RemPr (6.4.20) dd = 0,2 mm şi
20
30
2000
2100
3,3
3,24
KJ - coeficient de conducţie:
Ad = 3,49 W/m-°C.
40 2400 3,21 unde: - se consideră coeficientul care ţine
50 2600 3,14 X - este coeficientul de conducţie al seama de pierderile de căldură ale
60 2700 3,11 plăcii, schimbătorului:
70 2850 3,06 Cv n şi m - sunt constante caracteris¬ n = 0,97.
80 3000 3,02 tice tipului de placă şi de¬
90 3100 3,01 pendente de unghiul ner¬ Rezolvare:
100 3300 2,90 vurilor (tab. 6.4.3) iar
110 3400 2,88 ijf şi (j - sunt viscozităţile dinamice la Se determină debitul volumic al
120 3500 2,80 temperatura medie a fluidului agentului termic primar la temperatura
130 3600 2,78 şi respectiv temperatura me¬ medie a acestuia
140 3780 2,77 die a peretelui.
8,1
150 3850 2,75 Criteriul lui Prandtt se calculează cu (
=0,5 130 + 100 )= 115 °C
160 3920 2,73 relaţia:
170 4000 2,67 <t>
CP •
P w
180 4100 2,64 c, (°„ eJ P, n
• -
A
- se calculează coeficientul global de _1,75 -106 _ =
A 1 ~
N 1
= —+2 (6.4.18) transmisie U în funcţie de caracteristi¬ 4,20- 103(130 -100)- 948 0, 97
A
cile plăcii şi a depunerilor ce depind = 0,0151 m3/s.
Viteza pe un circuit se calculează cu de calitatea şi natura apei ce circulă şi respectiv pe agentul termic secun¬
relaţia: prin SCP: dar la temperatura medie de 77 °C:
V 1 0
V = (6.4.19) (6.4.21)
n-Ac-p u ft, \ K c, (e2e °2.) P2
' ~
- cu această valoare se calculează

1,75 -106 _
în care: ~ ~
n - este numărul de canale pe circuit, suprafaţa reală de schimb de căldură 4,19 -103 (92 - 62) -972
egal cu (N'-1)/2, Ar şi numărul real de plăci Nr: = 0,0143 m3/s.
V - debit agent terme; <P în aceste relaţii s-au utilizat densităţile
A =
Ac - este secţiunea de circulaţie între u-eiT-ATm
corespunzătoare temperaturilor medii pe
două plăci. fiecare circuit şi astfel se procedează şi în
în cazul în care una dintre cele două şi privinţa căldurilor specifice.
viteze (pe circuitul primar sau cel se¬ A Căderea de temperatură în schimbător:
cundar) depăşeşte 1 m/s se reia calcu¬ Nr = —+2 (6.4.22)
lul adoptând alte valori pentru distanţa A ATm = ATt - AT2 = 130 - 92 =
între plăci, a numărului acestora sau a De multe ori, este necesar a verifica = 100 - 62 = 38 K,
numărului de circuite. şi valoarea numărului de unităţi de deoarece în cazul dat, echivalenţii în
Calculul definitiv al SCP presupune transfer de căldură (NTC) şi valoarea apă ai celor doi agenţi termici sunt
determinarea cu exactitate a coeficientului eficienţei termice pentru a vedea dacă aproape egali.
de transmisie U, a numărului de plăci şi a dimensionarea realizată încadrează Pentru determinarea numărului de
suprafeţei de schimb de căldură. schimbătorul într-o zonă optimă. ţevi dintr-o secţiune se alege o viteză
Calculul presupune următoarele etape: Valoarea recomandată pentru efi¬ de deplasare a apei în ţevi v( = 1,5 m/s
- se calculează temperaturile medii cienţa termică este de minim 0,75. şi se determină suprafaţa secţiunii
pe fiecare circuit ca mediile aritme¬ transversale a ţevilor:
tice ale temperaturilor intrare/ieşire Exemplu de calcul nr.1
pe fiecare circuit; A
V, 0.0151 0,0101 m2,
=
- se calculează numărul Reynolds Să se determine caracteristicile prin¬ v, 1.5
pentru cei doi agenţi termici: cipale ale unui schimbător de căldură şi numărul de ţevi:
apă-apă în următoarele condiţii: 4 •A 4 0,0101
Re = - schema de curgere a agenţilor ter¬ n, = = 65
9 mici este în contra-curent,
jt D.2 3,14- 0,0 142
în care: - sarcina termică a aparatului: Se determină viteza de deplasare a apei
/ - este lungimea caracteristică ce se <t> = 1,75 MW, în secţiunea dintre ţevi, considerând pen¬
poate considera ca fiind aproxima¬ - temperaturile agentului termic pri¬ tru diametrul ultimului rând de ţevi:
tiv 2b, mar intrare/ieşire sunt: D’ = p,
b - este distanţa între plăci şi 01j/81e = 130/100 °C, unde p este pasul ţevii si se calcu-
lează cu relaţia: aparatului este: vectivi:

p = 1,4-De = 1,4 0,016 = 0,0224 m, <J> 1,75 -IO6 - pentru agentul termic primar:
k = 0,008 m - mărimea intervalelor ine¬ A = U, = 17,3 m2 0,14
- ATm 2604 -38
lare. hn
Nu, =0,3- Re" 663 Pr1/3
Diametrul schimbătorului va fi deci: Lungimea ţevilor va fi: A
D = D'+ De + 2k = 73,3 = 111,1
L=
= 8 0,0224 + 0,016+2 0,008 = n - Dm n 65 0, 015 3, 14
A = NuA
W
= 0,208 m = 5,65 m. = 9049,4
Prin urmare suprafaţa secţiunii schim¬
D m2 • K
bătorului va fi: Exemplu de calcul nr. 2 - pentru agentul termic secundar:
0.14
JID2 3, 14 0, 2082
— 0,034 m2
*˙- 4
= Se consideră un schimbător de căl¬
dură cu plăci având următoarele carac¬
NU2 =0,3 Re"0.663 pr’/3 A
A
A=
Suprafaţa ocupată de ţevi
n' D\ nt _ 3,14 0,0162 65 _ teristici constructive:
- grosimea unei plăci de 0,6 mm,
- distanţa dintre plăci de b = 4 mm,
67,7
W
4 4 - numărul total de plăci de 133, h2 = NU2Ă2 = 5297,3 m2
= 0,013 m2 - număr total de treceri 1, De • K
- o suprafaţă unitară de transfer Coeficientul de transmisie termică:
Suprafaţa dintre ţevi este termic de 0,28 m2, 1__1_ 1_
=
A, - A, = 0,034 - 0,013 = 0,021 m2 - coeficientul global de transfer ter¬
mic este de 2972, 13 W/m2K,
u h,+h2
Viteza apei în secţiunea dintre ţevi este: - puterea termică a SCP este de 1 1
+ + 0, 0000344
2070 kW, 9049, 4 5297, 3
A =
V2 _ 0,0143
= 0,69 m/s. - grosimea stratului de depuneri este
A, A,- 0,0121 de 0,2 mm, Rezultă:
Pentru determinarea coeficientului de - rezistenţa depunerilor este W
U = 2996, 9
transfer al căldurii se calculează crite¬ 0,0000344 m2K. m2 K
riul Reynolds: Aceste date sunt furnizate de către
yP, 1,5 0,014 producător. S-a neglijat rezistenta termică a
Re = =
~
6
= 81000 Schimbătorul este străbătut de plăcii.
p 0,259 -10
agenţi termici cu caracteristicile pre¬ Diferenţa medie logaritmică de
Pentru apă se poate calcula zentate în tabelul 6.4.2. Sa se deducă temperatură:
h =A(v1)oe/D°s suprafaţa de schimb de căldură a SCP. ATmax _
- ATmin
ATmed
AT
cu A preluat din tabelul 6.4.4 la tem¬ Rezolvare. In—0 a*
peratura medie de 115 °C şi ATmm
v1 = 1,5 m/s. Numărul efectiv de plăci: (44 - 12) - (70 - 60)
Rezultă: Ne=N„,-2 = 131 44-12
h1 = 10.000 W/m2-K. In1 L
Analog, pe partea de agent termic Diametrul echivalent al unui canal: (70-60)
secundar rezultă: Dech„ = 2b = 2x4 = 8 mm = 18,91 K
h2 = 4.600 W/m2 K.
Coeficientul de transfer de căldură: Numerele Reynolds: Suprafaţa efectivă totală de transfer
1 - pentru agentul termic primar: termic:
1 da1 d, M,Pec» Ao,=A (Nt,-2) = 0,28x(l33-2) =
+ — + —
+ —
Re, = = 4144,9
A h2 \ K 9, = 36,68 m2
1 Puterea termică a schimbătorului de
1 0,001 0, 0002
1_ - pentru agentul termic secundar: căldură:
+
10000 4600 104, 9 3, 49 [Pv),D~ = 1625,5 0 = UAtoi-ATmed = 2079 kW
Re2 =
= 2604 W/m2-K faţă de <f> = 2070 kW dat prin temă.
Suprafaţa de schimb de căldură a Numerele Nusselt şi coeficienţii con-
încăperii sau numai căldura suplimen¬

6.5. Aparate de încălzire tară necesară în anumite perioade de 6.5.2. Aeroterme
a aerului timp, precum şi dacă aparatul trebuie
să asigure încălzirea uniformă a între¬ 6.5.2.1 Clasificarea aerotermelor
Aparatele de încălzire a aerului sunt gului spaţiu sau numai anumite zone Termenul „aerotermă" descrie, de re¬
echipamente ale instalaţiilor de încălzi¬ ale acestuia, (prin efectul jeturilor de gulă, un echipament compact de încăl¬
re cu aer cald cu ajutorul cărora se aer cald proiectate direcţional); zire, suspendat de tavan sau montat
poate realiza încălzirea încăperilor. Tră¬ - dacă aparatul funcţionează numai cu pe pereţii sau pe stâlpii construcţiilor
sătura comună a acestor aparate este aer recirculat din încăpere sau preia care trebuie încălzite, de obicei, hale
aceea că aerul încălzit este vehiculat, şi o cotă parte de aer proaspăt, pre¬ industriale, depozite, săli de expoziţii,
forţat, peste suprafaţa de schimb de cum şi dacă trebuie să îndeplinească spaţii comerciale mari, precum şi pen¬
căldură şi introdus în încăperile ce ur¬ şi alte funcţiuni (filtrare, umidificare); tru încălzirea unor spaţii auxiliare (cori¬
mează a fi încălzite, sub formă de jeturi. - dacă sunt asigurate condiţiile de sigu¬ doare, vestibule etc.).
în literatura de specialitate există pa¬ ranţă a funcţionării, protecţie împotriva Aerotermele au ca sursă de căldură
tru mari grupe de aparate de încălzire a incendiilor, nivel de zgomot etc. sau fie un agent termic preparat în exterio¬
aerului: aerotermele, ventiloconvectoa- dacă există alte restricţii pentru utilizarea rul echipamentului, energia electrică,
rele, generatoarele de aer cald şi agre¬ încălzirii cu aer cald (de exemplu: posi¬ sau (mai rar) combustibil gazos sau li¬
gatele de climatizare. Dintre acestea bilitatea antrenării prafului, condiţii inte¬ chid. Se întâlnesc şi aeroterme care
ventiloconvectoarele şi agregatele de rioare care nu permit curenţi de aer etc.). pot funcţiona cu căldură provenită de
climatizare, realizând şi funcţia de răci¬ La alegere, se urmăreşte corelarea la două sau chiar trei tipuri de surse.
re a aerului, sunt tratate în volumul In¬ caracteristicilor jetului de aer cald pro¬ Criteriile după care se poate face o
stalaţii de ventilare şi climatizare. dus de aparat cu dimensiunile încăpe¬ clasificare a aerotermelor sunt:
Progresele obţinute în realizarea rii, iar în cazul aparatelor care refulează - tipul ventilatorului: axial sau centrifu-
echipamentelor de ardere a combusti¬ în tubulatură se au în vedere rezisten¬ gal;
bililor, în special, în privinţa miniaturiză¬ ţele aeraulice ale întregului traseu par¬ - locul de amplasare: pe pereţi sau
rii acestora şi a elementelor de sigu¬ curs de aer, inclusiv cele ale organelor stâlpi, la tavan;
ranţă şi supraveghere a arderii, au per¬ de introducere şi dirijare, ca şi disponi¬ - configuraţia constructivă: forma
mis realizarea unor aparate de aer cald bilul de presiune dinamică pentru ge¬ clasică (paralelipipedică), forma cir¬
similare sub aspectul dimensiunilor şi nerarea jeturilor de aer. în general, fir¬ culară, alte forme constructive;
caracteristicilor cu aerotermele şi, ca mele producătoare mari dispun de pro¬ - agentul termic sau sursa de energie
urmare, le pot înlocui pe acestea în uti¬ grame de calcul pentru alegerea gene¬ utilizată: apă caldă, apă fierbinte,
lizările tradiţionale, fapt care a condus ratoarelor de încălzire a aerului. abur, combustibil gazos sau lichid,
la atenuarea limitei convenţionale din¬ Un element esenţial privind alegerea energie electrică etc;
tre aceste două tipuri de echipamente. aparatelor de încălzire a aerului este - funcţiuni adiacente realizate: filtrare,
costul (investiţia iniţială şi costul între¬ umidificare, împrospătare aer,
6.5.1. Criterii privind utilizarea ţinerii şi exploatării). ventilare (în afara sezonului de încăl-
aparatelor de încălzire a aerului
Aparatele de încălzire a aerului se dis¬ Fig. 6.5.1. Aerotermă cu ventilator
ting faţă de alte echipamente de încălzire axial seria ATLAS -SABIANA:
prin câteva caracteristici principale: a - vedere de ansamblu; b - vedere
- capacitatea de încălzire relativ mare, i;
în raport cu volumul ocupat;

- posibilitatea de furnizare a căldurii
într-un mod controlat şi la o distanţă
§|s laterală; c - vedere din faţă
1 - carcasă metalică; 2 - baterie de
încălzire; 3 - ventilator; 4 - motor
electric; 5 - suport ventilator; 6 - plasă
apreciabilă faţă de locul de instalare;
5 6 de protecţie.
- posibilitatea de echipare cu dispozi¬
'1 2 34
tive de refulare a aerului, adecvate
producerii perdelelor de aer cald pen¬ 290 a
tru protejarea uşilor cu deschidere 220
frecventă spre exterior; 26,5 D,
- posibilitatea de combinare a funcţiunii 1
de încălzire cu funcţiunea de răcire şi
cu funcţiuni de umidificare, de filtrare
şi/sau împrospătare a aerului din 3
încăpere prin aport de aer proaspăt.
- posibilitatea recuperării căldurii din
aerul evacuat.
Alegerea şi utilizarea unui aparat de
4
6
1 D m <
încălzire a aerului se face cunoscând 5

sau determinând necesarul de căldură
în funcţie de agentul termic sau com¬
bustibilul disponibil şi de condiţiile in¬
terioare din încăperea ce urmează a fi
încălzită. Se ţine seama de următoarele 130 B
aspecte: b c
C A
- dacă aparatul trebuie să furnizeze în¬
treaga cantitate de căldură necesară
zire), programare şi urmărire a regi¬ gazoşi sau lichizi. şi profile din oţel, protejate prin zin-
mului termic din spaţiul încălzit etc; Principalele componente ale unei ae- care şi/sau vopsire;
- echiparea cu elemente de formare şi roterme cu ventilator axial realizat de - bateria de încălzire, cu suparafaţa
dirijare a jetului; fără dispozitive de firma SABIANA (seria ATLAS) sunt pre¬ extinsă cu ţevi din cupru sau oţel şi
dirijare, cu dispozitive de dirijare cu zentate în fig. 6. 5. 1. lamele din aluminiu;
pale reglabile, cu con deflector, cu Soluţia este reprezentativă pentru - ventilatorul cu pale elicoidale execu¬
anemostat etc. majoritatea tipurilor de aeroterme cu tate din aluminiu, calat direct pe axul
ventilator axial care funcţionează cu motorului electric prin intermediul
6.5.2.2 Aeroterme cu ventilator axial apă caldă, fierbinte sau abur. Compo¬ unui butuc din oţel;
Sunt realizate în mod obişnuit cu un nentele principale sunt; - motorul electric;
disponibil mic de presiune statică - carcasa, scheletul de rezistenţă şi su¬ - plasa de protecţie.
(60...80 Pa), nu pot fi echipate cu portul ventilatorului realizate cu tablă Principalele caracteristici constructi-
ajutaje pentru formarea şi dirijarea jetu¬
lui şi nici nu pot fi cuplate la tubulaturi
!§
îi |!
pentru vehicularea aerului. Ele furnizea¬ o
h-
§o s
O CNJ
Şl in
(O
i-
Is-
O O O O o
'sf co’ CNj' CD O)"
qo o
CD CNJ
C ) CD
I i- CNJ
ză un debit aproximativ constant de cd 2 CNJ CO
aer în funcţie de turaţia motorului ven¬

tilatorului, cu temperatură variabilă G)
§ IO
O) 2 §1 CNJ CO |8 co O O O o q io
o o
o
O co io O)
2
CD CD
N co co' 58 co 1- CNJ
care depinde de temperatura şi debitul N CO *
CD
agentului termic. Valorile recomandate O O O O
O o
pentru temperatura aerului recirculat CD
o
CD
10 co
s o o
O IO 5 CD
o o
io io
O O
°0 CD
CNj"
IO IO
co' io' o’
o o O o o o
CD' N o' CO CD
sunt cuprinse între 30 şi 36 °C; ele pot 0) Is- io C0
10 co Is- o
CNJ (7) LO O)
CNJ CNJ
fi depăşite în cazul admisiei de aer

O O O O
proaspăt. Aerotermele cu ventilatoarele < C0
I'¬ CD LO CD § co S
O O
o o O LO
co co co co
O O
CNJ CD
O O
Is- co IO o o o o o
co“
O O
O CNJ
axiale sunt cele mai răspândite tipuri şi o N CD io CD o co io co co' io' T- CNJ CD’ N
ll) CO LO CNJ CD C0 CD
se remarcă prin simplitate constructivă,
compactitate şi cost redus. Sunt uti¬
5E
op s O O o o o o
o o o o o o
lizate în aplicaţiile cu refulare liberă a co 0 CD
CNJ
r-
o
co IO
CD io CD
s o
LO O o 0)
IO CD co
CO LO O G)
0) io O LO
io' 58
1- co
CD' r-'
aerului în încăperea de încălzit, în care 5 0
0
N! 8 s8 io
r- CD
CNJ h- CD C0 Is- LO
iq
CD
*
filtrarea aerului vehiculat nu este nece¬ < o o 6 o o O O o
CO
CNJ
O O o LO CO o> o o o o
sară. Pot fi montate fie pe pereţi sau
<D
.1
•că
CO CNJ
LO co io
CD LO
co
co O)
LO
s § o o CD CD
LO CD io CD
Is- CD
CNJ C0
CD 00
CO CNJ
G> d
*˙ LO O
co' io 8 io' CD
stâlpi, fie la tavan. E o
C0 LO LO CNJ LO
Aerotermele de perete sunt utilizate o
4o O O o o O O
în încăperi cu înălţime mică sau mode¬
rată, iar cele de tavan în încăperi cu
s co
G> CD CO
CD 't LO
CD O LO
CD CNJ LO CD
G)
CNJ CO
CNJ
*co
CNJ IO
rf O LO o o
co' rf CNT CO'
LO LO O O
LO' CD C0
(0 oj Ş CNJ
înălţime mare sau în încăperi cu des¬
CO o o o o
chideri mari, în care, din motive de
co § LO
CD
co
co 5 o o CNJ r- §8
LO R
O CD
LO O LO qo o o o O O
LO CD CNT O
J LO' LO Is-
spaţiu, nu pot fi amplasate echipamen¬
te de încălzire la nivelul pardoselii.
(2
E
io
CNJ C0 ® s Is-
T- CO
O O
ii8
O o o
Forma clasică (paralelipipedică) a ae- CD io O) o
3 CNJ CNJ §
CD CNJ
CD N o CNJ N io LO LO LO O
rotermelor este cea mai des utilizată LO CO
C0 C0 LO LO
CNJ C0 CNT h- co' CD
CNJ ®
de producători şi se pretează atât la «- •«- CNJ
montare pe perete cât şi la tavan. La .1 CNJ CD LO

s co co 8CNJ R§ 8 8q LO io LO o o o CD O
unii producători aerotermele de tavan CO CD N N CNj" co’ LO' co' co'
diferă de aerotermele de perete în timp s
w
'O’ co CO O) LO
co ® 'O CO LO
ce la alţi producători cele două tipuri o

de aeroterme sunt identice, modificân-
du-se numai suporturile de prindere S
.»
1111I m
livrate ca accesorii.
Si
în scopul acoperirii unor segmente
cât mai mari de piaţă, producătorii ur¬ 8 Ira
11 11 C
<3 E E
măresc ca utilizatorul să aibă la dispo¬ O E E
ziţie echipamentul potrivit agentului q Ş
.9 ID
termic de care dispune sau care este q O E a
ra 8 o.
mai ieftin. De aceea, aerotermele cu
ventilator axial sunt disponibile practic
co
“ 1 2 a;
2 a >raI 3 3
,S>
&
a
2 I
c
II 2
0) CO
0
& 32 2 0 3 S
pentru toate tipurile de agenţi termici 0 0 UI 0 cg
sau surse de energie.
fi CO 0 co
*8 S (0
0
co a
3
0
2
2 3
5
fi
CO 0 (0
>0 Q.
I I 12
Cea mai largă răspândire o au aero¬ E E E (0
2Il
II 5 $ 2 I I I
( )
II
termele care funcţionează cu apă cal¬ 2 a o 2
dă. Urmează aerotermele cu apă fier¬ < 5B §1 0 0
2
0
o 2
2 o 2 ăi 2
2 3
2 o E :ş D o
i3
binte şi cu abur apoi, pentru aplicaţii
8co o 2 E &2 0
I
speciale, aerotermele electrice. în ulti¬ 2 8) 2 8 2 E E 2 M
co c ai E 2 CO 0
mul timp, datorită miniaturizării com¬
ponentelor şi creşterii siguranţei în .b
E
CO
o I
0 -2-
O! CO
> 0
N
0
2
0
a 0ca s
3
0
co
.1co
a
CO
|.2 5 5
3 E S |3 E %
0
funcţionare, sunt realizate şi aeroter¬ o 2 2
21
0
me la care sursa de căldură provine o 2 2 S

0 0 o s 2 D ©
o Q z
E
0 so o3 E s.2
0
0
D: lî 5
2 2
direct din arderea unor combustibili
ve şi funcţionale ale mărimilor realizate

de firma SABIANA sunt prezentate în
tabelul 6.5.1 şi figura 6.5.2.
Aerotermele ATLAS SABIANA se pot
monta atât pe perete, cât şi la tavan,
prin intermediul unor suporturi livrate
v\
4 — —>
Ml t. 4. y
/
/!
/ \\
V
\
/ / /\s / / / / // // ////////
odată cu produsul. bătaia jetului L
suprafaţa acoperită
Schiţa unei aeroterme AXITHERM-E
este prezentată în figura 6.5.3 cu Fig. 6.5.2. Zona de influenţă a aerotermului.
componenţa similară celei precedente,
fabricată de firma HCF, iar caracteristi¬ E
cile constructive şi funcţionale sunt
50 r
A
1
A
D
A JL
prezentate in tabelul 6.5.2.
în România se produc aeroterme cu
ventilator axial la SC IAIC - SA din Ale¬
H 4
JI—ILJLJLJLJLJLJL
snnnnnnnc
[fer
annnnnnnc
xandria. Acest producător a optat pen¬ :mnnnnnni: m
tru soluţii constructive diferite la aero¬ :mnnnnnni:
termele de perete faţă de cele de tavan nnnnnnnni:
nnnnnnnnc
(fig. 6.5.4). Deşi soluţia constructivă este annnnnnnc
diferită, componentele sunt, în principal,
aceleaşi ca la aeroterma ATLAS-
A C
SABIANA. Aeroterma poate fi livrată, la
cerere, cu cutie de amestec (CAP M). Fig. 6.5.3. Aeroterma tip AXITHERM-E fabricată de firma HCF.
Principalele caracteristici ale acestor ae¬
roterme sunt prezentate în tabelul 6.5.3. A" L+37
Aerotermele de tavan produse de SC A' A
IAIC - SA au bateria de încălzire plasată „
TA
A-u CAPM M12 _E_
Ml 2
pe toate cele patru laturi ale carcasei -k G
1 >PM
(fig. 6.5.5) fiind compuse din: carcasă, 1
U“ “
ţj
baterie de încălzire, ventilator cu motor iPl"
I
i im
1
A" \ X mi
electric, dispozitiv dirijare jet. în tabelul i / I

i \ INI
Uj]_t _
---
\ IUI
1 N
6.5.4 sunt prezentate principalele carac¬ 2 f 1/ \tt

teristici ale acestor aeroterme.
/
P
'Vnrg&i X
MII / iz mi CD
BEH — -mi
A st
O diversificare majoră a formelor con¬
structive ale aerotermelor cu ventilator
I rWjK 4 Ijjj ,
i
llll \ (
+ f 1 îîîî
J,_HU
A-.-i
axial s-a produs odată cu apariţia aero¬ 3-A-i- :J AJ -5
tftt— X II
II im
termelor circulare. Literatura de spe¬ 6
cialitate prezintă soluţii de aeroterme cir¬ - - O1 3;
culare, insistând asupra avantajului aces¬ F t\ M12 a b
tora de a fi cuplate cu diferite dispozitive
de dirijare a jetului. Montate la tavanele
Fig. 6.5.4. Aeroterma de perete tip AP fabricată de IAIC SA Alexandria: -
construcţiilor, aceste aeroterme distribuie
a - vedere laterală; b - vedere din faţă;
căldura pe suprafeţe diferite în funcţie de 1 - carcasă metalică; 2 - baterie de încălzire; 3 - ventilator axial;
dispozitivul de dirijare cu care sunt echi- 4 - motor electric; 5 - suport ventilator; 6 - plase de protecţie.
Tabelul 6.5.2. Caracteristici constructive şi funcţionale ale aerotermelor AXITHERM-E-HCF

Denumirea U.M. Mărimea aerotermelor
3 4 5 6 7 8
Latura mare a carcasei (A) [mm] 508 557 659 803 956 1.606
Latura mică a carcasei (B) [mm] 344 491 593 737 890 737
Cota de gabarit în planul de profil (D) [mm] 357 359 389 454 536 454
Turaţia ventilatorului [rot/min]
-clasa A 900/700 900/700
- clasa B 1.400/1.100 900/700 900/700
- clasa C 1.400/1.100 1.400/1.100 700 900/700
- clasa D 1.400/1.100 900
- clasaE- 1.400/1.100
Debit de aer [m3/h] 1.040-1.830 1.510-2.670 2.880-5.120 5.320-9.240 7.020-10.500 12.680-18.480
Nivel de zgomot [dB(A)]
- clasa A 45/50 45/50
- clasa B 50/55 50/55 50/55
- clasa C 55/60 55/60 55/60 55/60
- clasa D 60/65 60/65
- clasa E 60/65
Temperatura apei la intrare r°ci 90 90 90 90 90 90
Căderea de temperatură a apei IK1 20 2020 20 20 20
Temperatura de intrare a aerului r°ci 12 1212 12 12 12
Puterea termică IM 10.700-21.700 14.400-35.500 26.100-54.800 46.500-111.700 64.700-147.500 58.800-136.700
Suprafaţa acoperită [m2] 250-100 70-125 125-200 200-350 350-450 550-800
pate. Un tip de aerotermă circulară de tr-o carcasă metalică care conţine

tavan este cea fabricată de firma ventilatorul axial calat direct pe axul unui
SABIANA, prezentată în fig. 6.5.6 şi motor electric cu putere de 0,37 kW, o
tabelul 6.5.5. La această aerotermă, ven¬ baterie cu rezistenţe electrice cu două
jp, tilatorul aspiră aer printre lamele bateriei variante de putere: 15 şi12 kW, plasa de
< --I 3 şi îl refulează în jos prin dispozitivul de protecţie a gurii de refulare, panourile
dirijare a jetului. Datorită formei circula¬ perforate pentru aspiraţia aerului şi
re, are avantajul de a putea fi echipat cu suportul aerotermei. Greutatea aerotermei
!C y
a
diferite tipuri de dispozitive de dirijare a
jetului de aer, fapt care permite obţine¬
rea unor zone de influenţă foarte diferi¬
este de circa 30 kg, fapt care, combinată
cu puterea de încălzire şi cu mobilitatea o
recomandă pentru încălzirea unor spaţii
_5
te, în raport cu poziţia aerotermului. nou construite în timpul lucrărilor de fini¬
t3™
r O aerotermă electrică mobilă este pre¬ sare, dar şi pentru alte nevoi de
__
i i
i i i
M zentată în fig. 6.5.7 cu ventilator axial fa¬ încălzire, nepermanentă,din depozite,
~r~ bricat de IAIC - SA Alexandria format din- magazine, pieţe etc.
A" 2
b 3 2 15 4
/
rr|=˙=l]. rr
-t
1
A
II v
\
<
O
II
f 4 -2
vŞ' c 3
*
Fig. 6.5.5. Aerotermă de tavan tip AT Fig. 6.5.7. Aerotermă electrică
fabricată de IAIC S.A. Alexandria:
a - vedere din faţă; b - vedere mobilă fabricată de
laterală; c - vedere carcasă;
Fig. 6.5.6. Aerotermă circulară de
tavan fabricată de firma SABIANA:
-
IAIC SA Alexandria:
1 - carcasă metalică; 2 - ventilator 1 - carcasă metalică; 2 - ventilator
axial; 3 - pală ventilator; 1 - ventilator axial; 2 - bateria de axial; 3 - plasă de protecţie; 4 - orificii
4 - dispozitive de dirijare a aerului; încălzire; 3 - dispozitiv de dirijare a de aspiraţie a aerului; 5 - suport
5 - motor. jetului. metalic al aerotermului.
Tabelul 6,5.3. Caracteristici constructive şi funcţionale ale aerotermelor tip AP fabricate de IAIC -SA Alexandria
AP 340 AP 430 AP 500 AP 640
Latura mare a carcasei (L) [mm] 496 576 886 1.026
Latura mică a carcasei (H) [mm] 430 510 810 960
Cota de gabarit în planul de profil
(fără cutie de amestec)(A) _ [mmj 483 483 486 522
Turaţia ventilatorului [rot/min] 1500 1500 1.500 1.500
Debit de aer [ m3/hj 1.980-2.160 3.780-4.130 6.650-7.800 11.200-12.100
Nivel de zgomot r dB(A)l 65 67 73 68
Temperatura apei la intrare r°ci 90-130 90-150 90-150 90-150
Căderea de temperatură a apei JKL 20-60 20-80 20-80 20-80
Temperatura de intrare a aerului r°ci 15 15 15 15
Puterea termică la alimentarea cu apă rwi 9.900-23.400 16.500-30.000 33.000-66.000 55.800-100.600
Dimensiunile zonei de influenţă - H M 3-3,5 3,5-4 4-5 5-6
(conf, fig. 6,5.2) - L ML 4,5-5,5 7-8,5 12-15 16-20
Tabelul 6.5,4. Caracteristici constructive şi funcţionale ale aerotermelor tip AT fabricate de IAIC -SA Alexandria
AT 430 AT 500 AT 640
Latura carcasei [mm] 640 750 952
Cota de gabarit în planul de profil [mm] 596 686 824
Turaţia ventilatorului frot/minj 1.500 1500 1.500
Debit de aer [m3/h] 4.200 6700 10.000
Nivel de zgomot dB(A)j r 68 65 67
Temperatura apei la intrare r°ci 90-150 90-150 90-150
Căderea de temperatură a apei JKL 20-80 20-80 20-80
Temperatura de intrare a aerului r°ci 15 15 15
Puterea termică la alimentarea cu apă ML 10.000-32.000 15.000-40.000 20.000-70.000
Dimensiunile zonei de influenţă - H Ml 5-8 7-9,5 8-10
(conf. fig. 6.5.2) - Suprafaţa acoperită [m3] 20-120 20-120 30-145
B.5.2.3 Aeroterme cu ventilator lului de zgomot mai redus al ventilato¬ Aeroterma se poate echipa şi cu o
centrifugal rului centrifugal faţă de ventilatorul baterie electrică.
Se întrebuinţează, de obicei, în situa- axial, sunt preferate în aplicaţiile cu re- Aerotermele cu ventilator radial fa-
ţiile în care aerul încălzit este transpor- stricţii la nivelul de zgomot. în fig. 6.5.8 bricate de IAIC - SA Alexandria sunt
tat prin canale sau când se montează este prezentată aeroterma cu ventilator echipate fie cu o baterie de rezistenţe
ajutaje pe gura de refulare, făcându-le radial tip SOFTHERM „AS“ fabricat de electrice cu putere totală de 18 kW
ideale pentru încălzirea unor zone izo- firma HCF - Franţa, iar datele tehnice acţionată în trepte de 6,12 şi, respec-
late din marile hale industriale. Ele per- ale acestei aeroterme sunt prezentate tiv, 18 kW (aeroterma AECF), fie cu
mit şi filtrarea aerului iar, datorită nive- în tabelul 6.5.6. agent termic - apă fierbinte sau abur-
L A
C 40 40
O
or ",
'J
3
m
LU i o_
LL o
vj_
E3 -
" o: 73
E 69
i G
*i— =˙
a b c
Fig. 6.5.8. Aeroterma cu ventilator radial tip SOFTHERM "AS" fabricată de HCF Franţa: -
a - vedere - ieşirea aerului cald; b - secţiune longitudinală; c - vedere - intrarea aerului rece.
TABELUL 6.5.5. Caracteristici constructive şi funcţionale ale aerotermelor circulare SABIANA

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Diametrul carcasei [mmj 680 780 780 880 880 1.080 1.080 1.080 1.080 1.080
înălţime [mmj 560 560 660 700 760 870 945 1.045 1.055 1.105
Diametrul racordurilor
de agent termic M 1« 11/4 11« 11/2 11/2 2 2 2 2 2
Turaţia ventilatorului [rot/minj 900/1.400 900
Debit de aer - turaţie mică [m3/h] 2.000 2.400 3.700 4.400 5.700 7.100 9.000 9.900 11.000 12.000
_ -turaţie mare 3.000 3.400 5.100 6.000 7.800 9.700
Nivel de zgomot - turaţie mică [dB(A)] 54 57 61 62 63 65 66 68 65 66
_ - turaţie mare î dB(A)j 63 66 69 72 74 76
Temperatura apei la intrare m 85 - 140
Căderea de temperatură a apei 10 - 40
Temperatura de intrare a aerului rci 15
Puterea termică de
alimentare cu apă - minimă [W] 13.800 16.100 26.500 30.800 42.800 52.400 68.800 82.300 95.100 102.300
- maximă 35.300 40.900 60.800 70.900 93.700 115.100 112.800 133.700 155.200 166.500
Presiunea aburului MI 0,5; 3
Puterea termică la
alimentarea cu abur - minimă [W] 24.400 29.000 47.700 54.200 76.000 90.300 117.300 145.100 164.000 176.400
- maximă 49.600 57.300 8.600 98.000 130.200 156.000 165.500 200.700 228.000 245.000
Dimensiunile zonei de influenţă (fig. 6.5.2)
- H - minim [m] 2,2 2,2 2,7 3,0 3,2 3,5 4,0 4,5 4,5 4,5
- maxim 6 6 7 8 9 10 10 11 15 15
- S - minimă
- maximă
[m2]
. 78
154
95
209
132
227
154
314
345
615
380
706
452
606
490
660
530
750
530
804
Tabelul 6.5.6. Date tehnice asupra aerotermelor SOFTHERM „AS"
22 28 31 35
Lungimea carcasei (L) [mmj 1.273 1.363 1.418 1.473
înălţimea carcasei (D) [mmj 560 662 806 888
Lăţimea carcasei (A) [mmj 683 783 983 1.083
Turaţia ventilatorului Jrot/minJ 400-1.400 400-1.200 300-1100 300-1.000
Debit de aer [m3/hj 500-2.800 700-4.400 900-7200 1.100-11.000
Nivel de zgomot [dBJAJ] 29-55 36-57 38-68 38-69
Temperatura apei ta intrare r°ci 90
Căderea de temperatură a apei JKL 20
Temperatura de intrare a aerului
Puterea termică - minimă
m
[W] 5.900 9.100
18
15.200 24.700
- maximă 37.500 57.500 97.100 132.300
situaţie în care puterea termică este cu gaz (fig. 6.5.10 a) include: carcasa - termostat de ambianţă care comandă
cuprinsă între 18 şi 53 kW (aeroterma metalică care conţine ventilatorul şi aprinderea şi stingerea flăcării arză¬
AIET). Ambele aeroterme au aceeaşi schimbătorul de căldură, sistemul de torului în funcţie de temperatura din
construcţie, dimensiunile de gabarit alimentare cu gaz format dintr-o rampă încăpere;
sunt 700 x 550 x 740 mm şi sunt mo¬ de gaz şi arzătorul, camera de com¬ - dispozitiv de blocare cu rearmare ma¬
bile. Aspectul general al acestor ae¬ bustie, sistemul de urmărire a arderii nuală în cazul scăderii presiunii ga¬
roterme este prezentat în fig. 6.5.9. format din aprinzătorul cu flamă ioni¬ zului;
zată şi blocul de aparate şi sistemul de - dispozitiv de blocare cu rearmare
6.5.Z4 Aeroterme cu gaz evacuare a gazelor cu ventilatorul manuală în cazul instabilităţii arderii;
Tipul convenţional de aerotermă cu exhaustor. Figura reprezintă aeroterma - presostat de siguranţă în caz de
gaz face trecerea spre generatoarele BALTUR în versiune canalizabilă. funcţionare necorespunzătoare a ex-
de aer cald şi se poate realiza fie cu Aceiaşi firmă produce aeroterma haustorului gazelor de ardere;
ventilator axial, fie cu ventilator centri¬ Term Split 35 (fig. 6.5.10 b) compusă - termostat de limită care întrerupe ali¬
fugal. Ea dispune de un schimbător de din două unităţi independente: mentarea cu gaz dacă temperatura
căldură cu ţevi verticale din oţel alumi- - unitatea exterioară, care cuprinde aerului încălzit depăşeşte 80 °C.
nizat sau inoxidabil, plasat peste arză¬ toate elementele necesare încălzirii Valorile caracteristice constructive şi
torul de gaz natural sau de gaz petro¬ agentului termic (arzător de gaz, funcţionale pentru cele 6 mărimi fabri¬
lier lichefiat. Flăcările produse de arză¬ schimbător de căldură, ventilator de cate sunt prezentate în tabelul 6.5.7.
tor se dezvoltă în interiorul ţevilor evacuare gaze de ardere), Instalarea şi exploatarea aerotermelor
schimbătorului de căldură. Căldura - unitatea interioară, care cuprinde toa¬ cu gaz în România se poate face numai
este preluată de către curentul de aer te elementele necesare încălzirii şi cu respectarea prescripţiilor în vigoare,
care circulă prin exteriorul ţevilor, distribuţiei aerului în cameră (bateria în domeniu, şi după obţinerea avizelor
transversal pe acestea. Schimbul de de încălzire, ventilator, pompă de cir¬ necesare de la organele abilitate.
căldură la interiorul ţevilor este prepon¬ culaţie agent termic, guri de aer, ele¬ Aerotermele cu combustibil lichid
derent radiativ iar,la ieşire din acestea, mente de siguranţă). utilizează arzătoare cu pulverizare şi
gazele de ardere au temperatură ridi¬ Cele două unităţi sunt montate pe sunt din această cauză mai scumpe şi
cată, fiind necesar şi un schimbător de peretele exterior al clădirii şi sunt lega¬ mai puţin utilizate.
căldură convectiv. te între ele prin conducte flexibile.
Componenta obişnuită a aerotermei Agentul termic este etilglicol. Puterea 6.5.3. Generatoare de aer cald
termică variază între 24,9 şi 34,7 kW
asigurând încălzirea unui debit de aer Sunt echipamente de încălzire ideale
cuprins între 3300 şi 4700 m3/h la o pentru orice tip şi mărime de încăpere
diferenţă de temperatură de 20 K. care nu este încălzită permanent,
IIP
Schiţa cu dimensiunile unei aeroterme datorită atingerii rapide a temperaturii
cu gaz AERGAS 93 fabricate de firma
SABIANA (fig. 6.5.11) cuprinde: carcasa
care conţine camera de combustie, ar¬
zătorul şi sistemul de alimentare cu gaz, 3
ventilatorul, orificiul de evacuare a
gazelor de ardere şi orificiul de admisie 4
a aerului de combustie.
Aeroterma este prevăzută cu un dis¬
pozitiv care permite ca pe timpul verii
să se asigure şi ventilarea încăperii. 2
Fig. 6.5.9. Aeroterm cu ventilator
Funcţionarea în siguranţă este asigu¬
radial IAIC S.A. Alexandria. 1
rată de următoarele dispozitive:
a
7xl %
• I I"
•
- V”
s 'iii
6 EXTERIOR
ssssi
INTERIOR
C A
3-J MW:
acgj 7
2 V
1 2J
ri§S m -v10
6
IF
H. IftimJlSR
1-
4-
[flral SSSS
b A
r/
!\
\
8
m
4
a b c
Fig. 6.5.10. Aerotermă cu gaz tip BALTUR-ltalia: Fig. 6.5.11. Aerotermă cu gaz
a - varianta în versiune canalizabilă; SABIANA:
1 - carcasă metalică; 2 - rampă de gaz; 3 - arzător; 4 - cameră de a - vedere de ansamblu;
combustie; 5 - aprinzător; 6 - bloc de aparate; 7 - exhaustor; b - vedere laterală; c - vedere din faţă,
b - varianta Term Split; 1 - carcasă metalică; 2 - ventilator;
1 - arzător; 2 - schimbător de căldură; 3 - ventilator; 4 - racord gaz 3 - orificiu de evacuare gaze de ardere;
combustibil; 5 - tuburi flexibile; 6 - exhaustor; 7 - baterie de încălzire; 4 - orificiu de admisie a aerului de
8 - pompă de circulaţie; 9 - vas de expansiune; 10 - palete dirijoare. combustie.
de regim şi datorită lipsei pericolului de culaţie prin canale); fără disponibil de şi ale filtrului.
distrugere prin îngheţ a instalaţiei de presiune; Filtrul de aer reţine particulele de o
încălzire clasice. Ele se utilizează şi - poziţia în raport cu construcţia încăl¬ anumită mărime din aerul care urmea¬
pentru spaţii încălzite continuu, prezen¬ zită: mobile, fixe; ză a fi încălzit. Deşi măresc pierderea
tând pe lângă avantajele enumerate - soluţia constructivă: verticale cu cir¬ de sarcină, filtrele sunt necesare şi da¬
mai sus şi pe acela al eliminării com¬ culaţie ascendentă; verticale cu circu¬ torită faptului că diverse scame şi alte
ponentelor tradiţionale ale instalaţiilor laţie descendentă; orizontale; în „U“. particule antrenate de aer se pot acu¬
de încălzire: radiatoare, conducte de mula în anumite puncte ale traseului şi
legătură, pompe, ventile de dezaerisire, 6.S.3.2 Generatoare de aer cald fixe se pot aprinde sau pot genera mirosuri
vase de expansiune, supape de sigu¬ Un generator de aer cald, fix, este neplăcute. Unele tipuri de filtre se înlo¬
ranţă. Construcţia părţii active a gene¬ prezentat în fig. 6.5.12 şi este realizat cuiesc, altele se spală, se curăţă cu
ratorului de aer cald (focarul) este mult de firma BALTUR. vacuum sau cu jet, se regenerează etc.
mai simplă şi ridică mai puţine proble¬ Generatorul poate fi echipat cu Filtrul se montează pe traseul de aer
me decât construcţia părţii corespun¬ arzător de combustibil gazos, lichid înaintea ventilatorului.
zătoare a cazanelor de încălzire. sau mixt. Arzătoarele pot fi de tip atmosferic
Carcasa şi scheletul de rezistenţă pot sau cu jet pentru combustibilul gazos,
6.5.3.1 Clasificarea generatoarelor fi realizate cu tablă din oţel sau din alu¬ cu pulverizare sau cu picurare la com¬
de aer cald miniu, cu posibilităţi de acces pentru în¬ bustibilul lichid etc. Echipamentele de
Noţiunea „generator de aer cald“ se treţinere. Pentru generatoarele montate control al arderii conţin: sistemul de
referă la echipamente compacte care în spaţiile de locuit, carcasa poate fi rea¬ aprindere, valva de gaz (respectiv,
furnizează aer încălzit prin schimb di¬ lizată în sistem de mobilier. Interiorul pompa de combustibil cu filtru, rezis¬
rect de căldură cu produsele de ardere carcasei, în zona focarului şi a schimbă¬ tenţa de încălzire şi conducta de în¬
ale unor combustibili. Aerul cald poate torului de căldură convectiv, poate fi izo¬ toarcere), automatul ventilatorului, sesi-
fi refulat direct în încăperea încălzită lat termic şi placat cu folie reflectorizantă zoarele de temperatură şi de flacără.
sau poate fi distribuit prin intermediul pentru a limita temperaturile superficiale Există patru sisteme de aprindere mai
unor canale de ventilare. şi pierderile de căldură. La unele gene¬ răspândite: flacără pilot permanentă,
Clasificarea generatoarelor de aer ratoare, în zona ventilatorului, este pre¬ flacără pilot comandată, scânteie di¬
cald poate fi abordată, în principal, din văzută izolaţie fonică. rectă şi suprafaţă incandescentă (rezis¬
următoarele puncte de vedere: Ventilatorul este, cel mai adesea, de tenţă electrică).
- tipul combustibilului sau sursa de tip centrifugal, dublu aspirant, cu Camera de combustie este zona în care
energie utilizată: combustibil (gazos, palete curbate înainte, cu disponibil de se dezvoltă flacăra. Pereţii camerei parti¬
lichid, solid), energie electrică; com¬ presiune suficientă pentru acoperirea cipă la schimbul de căldură cu aerul încăl¬
binaţii între combustibili şi energie pierderilor de sarcină ale traseului de zit şi, de aceea, forma constructivă a
electrică (bi-energie) etc; aer din generator şi, eventual, din ca¬ acesteia este aleasă astfel încât să favori¬
- disponibilul de presiune la refularea nalele de aspiraţie şi de distribuţie a zeze transferul termic.
aerului: cu disponibil de presiune (cir- aerului, ale schimbătorului de căldură Schimbătorul de căldură diferă ca
7 1 9
Fig. 6.5.12. Generatoare de aer cald BALTUR
t (secţiuni):
-f
Eh
13
2
8
10
15
li I
— 16
1 - gură de ieşire aer cald; 2 - uşiţă de vizitare a
camerei de fum; 3 - vizor de supraveghere a flăcării;
4 - placă de fixare a arzătorului; 5 - ventilator cen¬
3
V
4 -
11
trifugal; 6 - gură de aspiraţie a aerului; 7 - cameră
de fum anterioară; 8 - racord pentru coş; 9 -
- 17 cameră de fum posterioară; 10 - schimbător de
căldură; 11 - cameră de combustie; 12 - motorul
14 6 ventilatorului; 13 - termostat de aer; 14 - tablou
{im electric; 15 - deflector de aer;
mm
5 16 - schelet de rezistenţă; 17 - panouri exterioare
19 izolate; 18 - suport cu întinzător de curele;
10 19 - curele de transmisie.
12
Tabelul 6.5.7. Caracteristici ale aerotermelor AERGAS 93 - SABIANA

12 18 24 28 40 50
Dimensiuni de gabarit - A [mm] 615 615 738 860 1318 1318
- B 700 700 700 700 875 875
- C + D 665 665 665 665 665 665
Diametrului coşului de fum (E) _ [mm] 90 90 90 90 110 110
Diametrul orificiului de intrare a aerului (F) [mm] 110 110 110 110 150 150
Racordul pentru gaz _ JM 1/2 1/2 1/2 1/2 3/4 3/4
Debit de aer încălzit [m3/h] 1.400 1.900 2.550 3.250 4.400 5.300
Creşterea de temperatură a aerului JEL 32 39 38 36 37 36
Puterea termică utilă [kW] 13,9 23,2 30,2 37,2 51,1 60,4
Consum de gaz metan_ [ m3/h] 1,59 2,57 3,34 4,12 5,67 6,70
Putere instalată a ventilatorului [W] 90 185 185 200 2x185 2x200
soluţie constructivă de la o firmă la II - presiune negativă la coş şi ponentelor generatoarelor în funcţie de

alta, fiind partea asupra căreia, alături AT < 60 K; particularităţile construcţiei referitoare la
de arzător, ventilator şi elementele de III - presiune pozitivă la coş şi spaţiul diponibil pentru amplasare.
automatizare se operează cele mai 47a 60 K; Varianta cea mai ades utilizată este
multe îmbunătăţiri pentru creşterea IV - presiune pozitivă la coş şi
randamentului de funcţionare. Dacă AT < 60 K;
generatorul lucrează în regim uscat Categoriile respective sunt marcate
(fără condensaţie) şi dacă aerul de pe etichete şi servesc la dimensionarea
combustie şi aerul încălzit nu sunt coşurilor.
poluate, realizarea schimbătorului de
căldură din oţel obişnuit poate conferi
acestuia o durată de viaţă mare, fără
Accesoriile livrate la cerere de unii
producători cuprind umidificatoare, fil¬
tre electrostatice, clapete automate de
fife
probleme de coroziune. Dacă, însă, ae¬ închidere a accesului aerului şi a coşu¬
rul de combustie conţine ioni de halo¬ lui când generatorul nu funcţionează. îl
gen proveniţi din gospodărie (înălbitori
de rufe, solvenţi, agenţi de pulverizare
Umidificatoarele nu fac, de regulă, par¬
te din furnitura standard, dar încălzirea
&
din cosmetice etc.) sau în gazele de cu aer cu circulaţie forţată permite con¬
ardere apar ioni de sulf din combusti¬ trolul şi modificarea umidităţii acestuia, Ii
bil, trebuie să se utilizeze oţel inoxida¬ iar furnizorii pun la dispoziţia utilizatori¬
bil, oţel placat, oţel aluminizat etc. lor umidificatoarele necesare.
Evacuarea gazelor de ardere se poa¬ Datele tehnice ale generatoarelor
te face prin tiraj natural sau cu exhaus- BALTUR din fig. 6.5.12 sunt prezentate
tor. Generatoarele moderne sunt echi¬ în tabelul 6.5.8.
pate cu automat de blocare a alimen¬ O soluţie asemănătoare, a generato¬ .
tării cu combustibil dacă nu există tiraj. rului de aer cald, este realizată de firma
Pentru inducţia tirajului, unii construc¬ AERPOL (fig. 6.5.13). Datele tehnice
tori utilizează mici ventilatoare care ac¬ ale uneia dintre seriile fabricate sunt
ţionează printr-un jet de aer indus în prezentate în tabelul 6.5.9.
traseul gazelor de ardere. O altă firmă care comercializează ge¬
Standardul ANSI Z 2147 A clasifică neratoare de aer cald în România este
generatoarele de aer cald din punct de KROLL. în tabelul 6.5.10 sunt prezen¬ IU
vedere al evacuării gazelor de ardere în tate principalele caracteristici ale unor
4 categorii: generatoare realizate de această firmă.
I - presiunea negativă la coş şi Soluţiile constructive ale generatoare¬
AT a 60 K, unde AT este diferenţa lor de aer cald fixe sunt alese în funcţie
dintre temperatura gazelor de arde¬ de locul de montare. în fig. 6.5.14 sunt Fig. 6.5.13. Generator de aer cald
re şi temperatura punctului de rouă; prezentate moduri de aranjare a com¬ AERPOL
Tabelul 6.5.8. Caracteristici ale generatoarelor de aer cald BALTUR
Denumirea U.M. Mărimea generatoarelor
GA 80 GA 100 GB 1 GB 2 GB 3 GB 4
Lungime fmmj 1.000 1.000 1.260 1.260 1.140 1.140
Lăţime [mm] 750 750 900 900 1.020 1.020
înălţime [mm] 1.900 1.900 2.060 2.060 2.340 2.340
Putere termică nominală [kW] 95,3 116,3 148,9 173,3 203,5 232,6
Randament termic r°/°i 91,0 90,4 90,5 90,2 91,2 90,2
Consum de gaz metan |~m3/hl 11,1 13,6 17,4 20,3 23,6 27,3
Consum GPL J/n3/h] 4,25 5,22 6,68 7,80 9,06 10,50
Consum combustibil lichid (10200 kcal/kg) fkg/hl 8,8 10,8 13,9 16,2 18,8 21,7
Lungimea gâtului arzătorului 180 180 180 180 230 230
Debit de aer încălzit [m3/h] 6.300 7.800 9.700 11.700 13.700 15.600
Presiune statică disponibilă (fără filtru) ÎPal 17 15 20 22 21 19
Puterea motorului ventilatorului fkWl 1.1 15 15 2,2 M M
Nivel de zgomot (la 4m) îdB(A)j 71 72 73 72 72 73
Notă: Firma BALTUR fabrică şi alte tipuri de generatoare de aer cald cu puteri cuprinse intre 23 şi 1046 kW.
Tabelul 6.5.9. Caracteristici ale generatoarelor de aer cald AERPOL
SG 15 SG 35 | SG 50 SG 60 SG 80 SG100 SG 120 SG 140 SG 175 SG 200
Lungime J/nml 650 650 850 850 1.000 1.000 1.300 1.300 1.550 1.550
Lăţime [mmj 500 500 600 600 800 800 800 1.000 1.000 1.000
înălţime [mmj 1.450 1.450 1.600 1.600 1.900 1.900 1.900 2.150 2.150 2.150
Putere termică nominală [kWj 29,0 40,6 58,0 69,6 92 L8 116,0 139,2 174,0 203,0 232,0
Randament termic I%] 87,0 86,0 87,0 86,5 88,4 87,7 88,0 87,6 87,5 87,0
Debit de aer încălzit [m3/h] 1.900 2.700 4.300 5.000 6.600 8.600 10.500 12.900 13.800 16.100
Presiune statică disponibilă [daPa] 8,8 10,8 118 9,8 14,7 118 14,7 16,7 14,7 12,8
Puterea motorului ventilatorului [kW] 0,15 0,24 0,55 0,55 1,1 15 2j2_ 2j2_ 2,2 3,0
Notă: Gama completă de puteri termice ale generatoarelor de aer cald fabricate de firma AERPOL este cuprinsă între 15 şi 990 kW
cea cu circulaţie ascendentă (fig.

pq 6.5.14 a) care se poate amplasa atât în
1 spaţiul încălzit cât şi în încăperi anexe
situate la subsolul construcţiei. Pentru
0 1. construcţii care dispun de încăperi
8 anexe de tipul podurilor se poate utiliza
4
8 1 Un varianta cu circulaţie descendentă (fig.
2.
a V3 5
F
6.5.14 d.) Varianta cu circulaţie orizon¬
tală (fig. 6.5.14 b.) se poate amplasa în
3.
9 -10
O /
9
tavane false, suspendată pe tavan, sau
în poduri cu înălţime mică. Pentru am¬
plasare în subsoluri cu înălţime mică se
poate utiliza varianta cu circulaţie în
'6 „U“ (fig. 6.5.14 c).
4
6
2 B.5.3.3 Generatoare de aer caldmobile
3
Sunt echipamente de încălzire care
b
5 t prezintă avantajul de a putea fi introduse
în spaţiul de încălzit numai în timpul se¬
a zonului de încălzire, restul timpului pu¬
tând fi păstrate într-un depozit. Ele se
5
pot utiliza, de asemenea, în faza de echi¬
1 pare a construcţiilor noi sau în caz de
4 cădere a instalaţiei de încălzire clasice.
Generatoarele mobile de aer cald
5
4 t ir
1
O D
funcţionează, de regulă, cu combustibil
lichid, GPL, gaz metan sau energie
2 electrică. Generatoarele mobile de aer
8 cald cu combustibil lichid sunt, de re¬
gulă, echipate cu rezervoare de com¬
2 8
4 bustibil încorporate.
=> Trei dintre seriile de generatoare mo¬
O 7 3
bile fabricate de firma ARCOTHERM
sunt prezentate în fig. 6.5.15 cu carac¬
teristicile tehnice în tab. 6.5.11
6 'F 7
3
c K 6.S.3.4 Generatoare de aer cald

„bi-energie"
Aceste soluţii sunt semnalate de lite¬
Fig. 6.5.14. Variante constructive de generatoare ratura de specialitate dar se întâlnesc
în funcţie de modul de circulaţie a aerului: destul de rar în programele de fabrica¬
ţie ale producătorilor, cu excepţia com¬
a - ascendentă; b - orizontală; c - în formă de U; d - descendentă;
binaţiei combustibil gazos sau lichid -
1 - racord coş; 2 - schimbătoare de căldură; 3 - arzător; 4 - ventilator;
5 - filtru de aer; 6 - alimentare cu gaz; 7 - aer de combustie; 8 - aer de energie electrică.
adaos; 9 - gaze de ardere; 10 - compartiment de control. în principiu, generatoarele bi-energie
pot fi realizate ca două generatoare
Tabelul 6.5.10. Caracteristici şi dimensiuni ale generatoarelor KROLL
Caracteristici tehnice U.M. W 401-VL 55 SZ 70 SZ 100 SZ
Puterea termică [kW] 35 61 69 102
nominală maximă [kcal/hj 30.100 48.900 59.300 87.700
Puterea calorică [kW] 29 46 63 92
efectivă [kcal/hj 25.000 39.600 54.200 79.100
[
Q
Debit maxim de aer cald Jm3/h] 580 3.700 5.000 7.700

Debit de aer cald efectiv
Diferenţa de temperatură (At)
[m3/hj 460
80
3.200
43
4.300
44
6.700
41
1
Consum combustibil îkg/hl 2,9 4,3 5,8 8,6
Putere electrică consumată [kWj 0,09 1,28 1,41 2,20 -A-
Reţea electrică [V] 220 220 220 380

IM 2,4 6,2 6,6 7,4
Capacitatea rezervorului
Masă (inclusiv arzătorul)
m 24 59 69 109
JML 85 166 192 270 O
Lăţime (A) [mm] 600 800 840 1.100 O
Adâncime (B) [mmj 610 530 600 760
înălţime (C) [mmj 1.140 1.710 1.950 2.110
Lungimea conductei de evacuare (D) [mmj 820 1310 1490 1670
Diametrul conductei de evacuare [mmj 150 130 180 180
-B-
Adâncimea rezervorului [mmj 160 190 190 190
separate puse în paralel sau pot fi aerului din încăperi diferite, dacă tempe¬ rea de izolaţii şi clapete antifoc aşa cum
agregate monobloc în care cele două ratura aerului încălzit refulat în încăpere indică reglementările în vigoare.
surse sunt înseriate. nu trebuie limitată după alte criterii decât Pentru aparatele consumatoare de
Soluţia cu aşezarea în paralel a două acelea de eficienţă şi confort termic etc. combustibil, măsurile de siguranţă la
generatoare (unul electric, celălalt cu De asemenea, se stabilesc materialele foc şi explozie trebuie să ţină seama de
combustibil gazos sau lichid) cuplate la din care pot fi executate părţile compo¬ tipul combustibilului, mărimea apara¬
aceeaşi tubulatură prin intermediul nente ale aparatelor şi, eventual, ale ca¬ tului, mărimea şi modul de utilizare a
unor clapete de suprapresiune (V - 1; nalelor de vehiculare a aerului, prevede¬ rezervei de combustibil, volumul şi tipul
V - 2) este prezentată în fig. 6.5.16. de construcţie adoptat pentru încăperea
Acest sistem permite funcţionarea în care este amplasat aparatul, posi¬
celor două generatoare fie indepen¬ bilitatea de acces a aerului de combus¬
dent, fie simultan, în funcţie de încăr¬ tie, posibilitatea de limitare a efectelor şi
carea termică cerută. de intervenţie în caz de foc şi explozie,
Soluţia de principiu a generatorului cu Vil în conformitate cu reglementările speci¬
două surse de energie înseriate este pre¬ fice. De asemenea, dimensionarea co¬
zentată în fig. 6.5.17. Bateria de re¬ şurilor de fum, amplasarea lor, modul
zistenţe electrice este amplasată la ieşi¬ f 2 de trecere prin alte elemente ale con¬
rea curentului de aer, asigurând, în acest strucţiei trebuie să facă obiectul unei
caz, o post încălzire, după umidificare. în analize conformă cu reglementările de
fig. 6.5.18 este prezentat un generator de
aer cald bi-energie cu combustibil solid m prevenire şi combatere a incendiilor.
Aparatele de încălzire a aerului cu re¬
şi energie electrică. Este o construcţie în \ zistenţe electrice trebuie realizate, ins¬
„U“ la care rezistenţele electrice fac o talate şi utilizate astfel încât acestea să
primă încălzire a aerului. Fig. 6.5.16. Generator de aer cald nu constituie surse de incendiu sau de
bi-energie cu sursele în paralei: alte pericole atât prin construcţia pro-
6.5.4. Măsuri de siguranţă 1 - generator de aer cald electric; priu-zisă a lor cât şi prin modul de ali¬
la foc şi explozie 2 - generator de aer cald cu mentare cu energie electrică.
combustibil. _
Instalarea şi utilizarea aparatelor de
încălzire a aerului trebuie să se facă
luându-se în considerare, pe de o parte, 1 ,12 6
măsurile de siguranţă la foc pe partea 10.
de aer iar, pe de altă parte, în cazul
aparatelor consumatoare de combusti¬ 10- — B
13
1
LL
u
11
bil sau cu rezistenţe electrice, măsurile

de siguranţă specifice acestora.
k 2-
Pe partea de aer, măsurile de siguran¬

ţă la foc trebuie să tină seama de tipul
t
14
c 5
'5
şi localizarea încăperilor încălzite şi de 6 v12
:::::
concentraţia de impurităţi din aer şi na¬
tura acestora. în funcţie de aceste criterii
se stabileşte dacă aparatele de încălzire
pot sau nu să funcţioneze cu aer recir-
98
7
3
\
Fig. 6.5.18. Generator de aer cald
culat, dacă este permisă amestecarea
Fig. 6.5.17. Generator de aer cald bi-energie cu combustibil solid:
bi-energie cu sursele înseriate: 1 - ventilator; 2 - filtru de aer;
1 - baterie electrică; 2 - umidificator; 3 - baterie electrică; 4 - cameră de
3 - bloc de climatizare; 4 - filtru combustie; 5 - cenuşar; 6 - control
electronic; 5 - baterie de încălzire; uşă de acces combustibil;
6 - arzător; 7 - ventilator; 8 - filtru de 7 - controlul procesului de ardere;
v/
I aer; 9 - canal de fum; 10 - coş de
fum; 11 - aer recirculat; 12 - aer cald;
8 - aer cald; 9 - aer recirculat;
10 - evacuare gaze de ardere;
13 - generator de aer cald, electric; 11 - generator de aer cald, cu
Fig. 6.5.15. Generatoare de aer cald 14 - generator de aer cald, cu cărbune; 12 - generator de aer cald,
mobile tip ARCOTHERM. combustibil. electric.
Tabelul 6.5.11. Caracteristici ale generatoarelor de aer cald ARCOTHERM

GK 25/N GK 40/N EC 25 EC 40 EC 70 JUMBO 80 JUMBO 110 JUMBO 170
Lumgime [mmv 1.035 965 1.195 1.310 1.550 1.550 1.740 2.200
Lăţime [mm] 505 505 530 530 680 640 850 960
înălţime [mm] 565 635 1.040 1.045 1190 1.120 1.235 1.875
Puterea termică nominală [kW] 29,0 46,0 25,0 37,0 68,0 80,0 109,0 178,0
Debit de aer [m3/h1 720 900 1.200 1.400 3.000 6.500 8.500 14.000
Consum combustibil - lichid [kg/h] 2,4 3,9 2,4 3,9 6,8 7,8 10,7 16,7
- metan [m3/h] 9,3 12,8 19,8
- GPL [kg/h] M M 13,6
Capacitate rezervor combustibil [I] 42 42 65 65 105 125 125
6.6. Materiale şi elemente - fitinguri din fontă maleabilă, cu dia- tăţii. Acest mod de prindere se face
comune instalaţiilor metre cuprinse între 3/8 şi I1/4", anu¬ între tronsoane de conducte sau între
me: curbe la 90° şi 45°, coturi la 90° cu conducte şi aparatele şi utilajele insta¬
filet cilindric şi conic, cot olandez la laţiei (pompe, cazane, schimbătoare de
6.6.1. Ţevi 90°, teu egal, cruce, mufă normală, căldură etc.). Flanşele pot fi rotunde
mufă stânga-dreapta, niplu stânga- sau ovale şi se utilizează în instalaţiile
în instalaţiile de încălzire pentru trans¬ dreapta, racord olandez drept cu filete de încălzire fără probleme estetice
portul fluidelor calde şi reci se folosesc cilindrice şi conice, cot şi teu cu deri¬ deosebite (clădiri industriale).
ţevi din: vaţie redusă sau mărită, conector re¬ - sudare autogenă (procedeul cel mai
- oţel, dus şi inducţie. îmbinarea ţevilor cu fi¬ utilizat) sau ‘electrică. Alegerea pro¬
- cupru şi tinguri se face prin filetare. Pentru a da cedeului de sudare depinde de: gro¬
- materiale cu structură termoplastică. posibilitatea desfacerii unor tronsoane simea pereţilor ţevilor de asamblare,
de conducte, în caz de avarie, se reco¬ aspectul şi suprafaţa ţevilor, condiţiile în
6.6.1.1 Ţevi din oţel mandă îmbinarea cu ajutorul racorduri¬ care se realizează preţul de cost.
lor olandeze. Acest mod de îmbinare Ca procedee de sudare se pot men¬
6.6.1.1.1 Caracteristici principale se utilizează la ţevi filetate cu diametre¬ ţiona:
Ţevile din oţel sunt grupate pe mai le cuprinse între 3/8“ şi I1/4". - sudarea oxiacetilenică (pentru ţevi cu
multe categorii: - flanşe sudate de conducte, a căror pereţi sub 6 mm grosime) şi
- fără sudură, trase sau laminate la cald prindere se face cu şuruburi şi garnituri - sudarea cu arc electric (pentru ţevi cu
pentru instalaţii (STAS 403) executate între flanşe pentru asigurarea etanşei¬ pereţi de minimum 1,5-2 mm).
din oţel carbon pentru ţevi OLT 35 sau
Tabelul 6.6.1. Ţevi din oţel fără sudură trase sau laminate la cald pentru instalaţii STAS 403
OLT 45 în trei serii: grea (G), medie (M)
şi uşoară (U) (tab. 6.6.1). Lungimile de Ţevi din oţel seria G
livrare sunt de 4...8 m pentru conduc¬ Diametrul nominal Diametrul exterior Grosimea Masa teoretică, [kg/mj
tele filetate şi 4...12 m pentru cele ne¬ [mm] peretelui cu capete cu capete
filetate; la cerere, pot fi livrate şi cu lun¬ [mm] netede filetate
gimi de 4...8 m filetate sau nefiletate. cu mufe
[mm] [in] max min
- fără sudură, laminate la cald, pentru
6 1/8 10,6 9,8 2,65 0,493 0,496
construcţii (STAS 404) executate din
8 1/4 14,0 13,2 2,90 0,769 0,773
oţel carbon OLT 32, OLT 35, OLT 45,
10 3/8 17,5 16,7 2,90 1,02 1,03
OLT 55 şi OLT 65 cu precizie obiş¬
nuită sau înaltă, cu garantarea com¬ 15 1/2 21,8 21,0 3,25 1,45 1,46
poziţiei chimice şi a caracteristicilor 20 3/4 27,3 26,5 3,25 1,90 1,91
fizico-chimice în conformitate cu pre¬ 25 1 34,2 33,3 4,05 2,97 2,99
vederile STAS 403. Se livrează în lun¬ 32 11/4 42,9 42,0 4,05 3,84 3,87
gimi între 4 şi 12,5 m (tab. 6.6.2) 40 11/2 48,8 47,9 4,05 4,43 4,47
Ţevile din oţel au o masă specifică 50 2 60,8 59,7 4,50 6,17 6,24
p = 7850 kg/m3, o conductivitate termi¬ 65 2 1/2 76,6 75,3 4,50 7,90 8,02
că A = 54,4 W/m-K şi un coeficient de 80 3 89,5 88,0 4,85 10,1 10,3
dilatare de 12,5 x 10-3 mm/m-K 100 4 115,0 113,0 5,40 14,4 14,7
125 5 140,8 138,5 5,40 17,8 18,3
6.6.1.1.2 îmbinarea ţevilor 150 6 166,5 163,9 5,40 21,2 21,8
Ţevile din oţel se îmbină între ele prin:
Tabelul 6.6.1. Ţevi din oţel fără sudură trase sau laminate la cald pentru instalaţii STAS 403
Ţevi din oţel seria M Ţevi din oţel seria U
Diametrul Diametrul Grosimea Masa Diametrul Grosimea Masa
nominal exterior peretelui teoretică [kg/m] exterior peretelui teoretică [kg/m]
[mm] [in] [mm] [mm] cu capete cu capete [mm] [mm] cu capete cu capete
max min netede filetate cu mufe max min netede filetate cu mufe
6 1/8 0,6 9,8 2,00 0,407 0,410 10,4 9,7 1,80 0,369 0,372
8 1/4 14,0 13,2 2,35 0,650 0,654 13,9 13,2 2,00 0,573 0,577
10 3/8 17,5 16,7 2,35 0,852 0,858 17,4 16,7 2,00 0,747 0,753
15 1/2 21,8 21,0 2,65 1,22 1,23 21,7 21,0 2,35 1,10 1,11
20 3/4 27,3 26,5 2,65 1,58 1,59 27,1 26,4 2,35 1,41 1,42
25 1 34,2 33,3 3,25 2,44 2,46 34,0 33,2 2,90 2,21 2,23
32 11/4 42,9 42,0 3,25 3,14 3,17 42,7 41,9 2,90 2,84 2,87
40 11/2 48,8 47,9 3,25 3,61 3,65 43,6 47,8 2,90 3,26 3,30
50 2 60,8 59,7 3,65 5,10 5,17 60,7 59,6 3,25 4,56 4,63
65 2 1/2 76,6 75,3 3,65 6,51 6,63 76,3 75,2 3,25 5,81 5,93
80 3 89,5 88,0 4,05 8,47 8,64 89,4 87,9 3,65 7,65 7,82
100 4 115,0 113,1 4,50 12,1 12,4 114,9 113,0 4,05 11,0 11,3
125 5 140,8 138,5 4,85 16,2 16,7
150 6 66,5 163,9 4,85 19,2 19,8
Dia¬
metrul
exterior 2,5 3,0 3,5 4,0
Tabelul 6.6.2. Ţevi din oţel fără sudurfi, laminate la cald pentru construcţii
4,5 5,0 5,5 6,0 7,0 8,0

Grosimea peretelui [mm]
9,0 10 11 12 14
- extras din STAS 404
16 18 20 22 25 28 32 36
i
s?
[mm] Masa liniară [kg/m] %
o_
25 T39 Î763 Î36 2˙07 228 2,47
28 - I 1,85 2,11 2,37 2,61 2,84
30 2,00 2,29 2,56 2,83 3,08
32 2,15 2,46 2,76 3,05 3,33 3,59 3,85
34 2,29 2,63 2,96 3,27 3,58 3,87 4,14
38 2,59 2,98 3,35 3,72 4,07 4,41 4,74
42 2,89 3,32 3,75 4,16 4,56 4,95 5,33 3
CD
44,5 3,07 3,54 4,00 4,44 4,87 5,29 5,70 6,47 ------
S˙.
48 3,33 3,84 4,34 4,83 5,30 5,76 6,21 7,08 ------
51 3,55 4,10 4,64 5,16 5,67 6,17 6,66 7,60 ------ i
CD
54 3,77 4,36 4,93 5,49 6,04 6,58 7,10 8,11 - -----
57 4,00 4,62 5,23 5,83 6,41 6,99 7,55 8,63 9,67 | -
CD
60 4,22 4,88 5,52 6,16 6,78 7,39 7,99 9,15 10,26 11,32 12,33 13,29 14,21 15,88
63,5 4,48 5,18 5,87 6,55 7,21 7,87 8,51 9,75 10,95 12,10 13,19 14,24 15,24 17,09 18,74 -
70 4,96 5,74 6,51 7,27 8,01 8,75 9,47 10,88 12,23 13,54 14,80 16,01 17,16 19,33 21,31 -
73 - 5,18 6,00 6,81 7,60 8,38 9,16 9,91 11,39 12,82 14,21 15,54 16,82 18,05 20,37 22,49 -
76 - - 6,26 7,10 7,93 8,75 9,56 10,36 11,91 13,42 14,87 16,28 17,63 18,94 21,41 23,68 -
83 6,86 7,79 8,71 9,62 10,51 11,39 13,12 14,80 16,42 18,00 19,53 21,01 23,82 26,44 28,85 31,07
89 7,38 8,38 9,38 10,36 11,33 12,28 14,16 15,98 17,76 19,48 21,16 22,79 25,89 28,80 31,52 34,03
95 - - 8,98 10,04 11,10 12,14 13,17 15,19 17,16 19,09 20,96 22,79 24,56 27,97 31,17 34,18 36,99 39,61 1 -
102 9,67 10,82 11,96 13,09 14,21 16,40 18,55 20,64 22,69 24,69 26,63 30,38 33,93 37,29 40,44 43,40 47,47
108 10,26 11,49 12,70 13,90 15,09 17,44 19,73 21,97 24,17 26,31 28,41 32,45 36,30 39,95 43,40 46,66 51,17
114 10,85 12,15 13,44 14,72 15,98 18,47 20,91 23,31 25,65 27,94 30,19 34,53 38,67 42,62 46,36 49,91 54,87 - -
121 11,54 12,93 14,30 15,67 17,02 19,68 22,29 24,86 27,37 29,84 32,26 36,94 41,43 45,72 49,82 53,71 59,19 64,21 | - -
127 12,13 13,59 15,04 16,48 17,90 20,72 23,48 26,19 28,85 31,47 34,03 39,01 43,80 48,39 52,78 56,97 62,89 68,36 74,97
133 12,73 14,26 15,78 17,29 18,79 21,75 24,66 27,52 30,33 33,10 35,81 41,09 46,17 51,05 55,73 60,22 66,59 72,50 79,70 _
140 - - 16,65 18,24 19,83 22,96 26,04 29,08 32,06 34,99 37,88 43,50 48,93 54,16 59,19 64,02 70,90 77,33 85,23 92,33 a
146 17,39 19,06 20,72 24,00 27,23 30,41 33,54 36,62 39,66 45,57 51,30 56,82 62,15 67,27 74,60 81,48 89,96 97,66 CD
152 - 18,13 19,87 21,60 25,03 28,41 31,74 35,02 38,25 41,43 47,65 53,66 59,48 65,11 70,53 78,30 85,62 94,70 103,0 Â
=:
159 22,64 26,24 29,79 33,29 36,75 40,15 43,50 50,06 56,43 62,59 68,56 74,33 82,62 90,45 100,2 109,2
168 23,97 27,79 31,57 35,29 38,97 42,59 46,17 53,17 59,98 66,59 73,00 79,21 88,16 96,67 107,3 117,2
s-
178
194
25,45
27,82
29,52
32,28
33,54 37,51
36,70 41,06
41,43
45,38
45,30
49,64
49,13
53,86
56,62
62,15
63,92
70,24
71,03
78,13
77,93
85,82
84,24
93,32
94,63
104,2
103,6 115,2
114,6 127,8
126,1
140,3
ş,
3
Lnco-'tf-LnNT-Nioocococoi-co Tabelul 6.6.3. Cote geometrice pentru

CD CM" IO O" ci io" CM" CO O" CO’ ci io" oi o"
CO (DCOT-COIOCDOW˙˙NCO’-W
T- T- CM CM CM CM COCOCOCOCOCO˙t˙-
_preluarea dilatărilor _
a - înălţimea coloanelor [m]
®. T". CM S S n CM_ M-_ Ol N tO O)
CM S-’ co’ o’ o’ o" io’ CM" IO" IO’ O" IO" IO" IO’ LO’ Cu un suport Cu un
co M'(00)'-tOIONO)0’-OM’NCO
fT-T-CMCMCNICMCMCOOCOCOOC]
ent
fix fără compensator
o9
[°C] compensator de dilatare
03 CM CO. -ST IO O O O O N 'H IO_
q
co oi co’ M-’ (D I-
03 o" "ţf" co’ !2 r- o’ de dilatare şi două su¬
CM n'f(BnO(M'f(DNS0)°O't
'-1-1-1-CMCMCMCMCMCMCMjjnn porturi fixe
CD q 03. q q I-. q °°- oi ci PJ n t co 65 16,0-32,0 32,0-64,0
03
oi io’ CM’ CO’ if si CM’ si (O
co’ si
---
LO
ra CM T- COIOCDCDO’— C3 M t N 03 “ 75 13,5-37,5 27,5-56,0
’-’-CMWCMCMIMNCMCMJJ 85 12,0-24,0 24,0-48,0
%
§ 05 0_ CM_ co CT)_ CM CO˙ CO CN O T- N- |S.
95 10,5-21,5 21,5-43,0
O CM
CM
CD" T- CD" O" CO"
OC\ICOin(DCOO)0’-T-COt(DN
i- cvî co" in" CD" CD" CO" CO" O"
y- T- CM CM CM CM CM C\J C\J 115 9,0-18,0 18,0-35,5
i loomiooiS'-˙conioos'-
Tt s-’ oi io’ co’ O’ CD~ O’ IO’ CM’ O’ rsi
‘
130
150
7,5-15,5
6,5-13,5
15,5-31,0
13,5-27,0
< S CD-˙CMCO'TfCDh-CnOO-˙CM˙r'˙t
O) y- y- CM CM CM CM CM
b Diametrul b - Distanţa dintre
.˙ COOOCMSCOO'TCMO'-OlNlOn
conductei suporturi fixe [m]
TJ oo O CO* -rf IO* O 03 CM’ CO’ T-* o si co
m OlO’-WniOIONNOOOO'-CM
[mm] 150°C 110°C 95 °C 85 °C
OO y- 1- I- y- CM CM CM
40 45 59 68 74
o o o q N iq CM -M; CD cq oo o_ q q q
co L T- T— i— CM’ cri oi oi
T- oi 50 50 65 75 83
COOi-CMn˙LOIOlONSOIOl
CD(J)T— 1— 1— T— 1— T— T— T-T— r-T—
65 55 72 83 91
i
c
OOCOCMOCOCOCOCDOOCMO-M-COO
NV r''. si co’ io’ LO’ oi CM’ CO si O’ IO’
80
100
60
65
78
85
90
98
99
107
8 00)0)0)0’—
Nh˙00O3T— T—
CMOn˙lfllflSN
1— T— T— T— T— T—
125 70 91 105 116
aj
LDLO’fonSSjifliflLnsioooLD 150 75 98 113 124
—
a)
c E CM C'J- °l CD’ O’ CM’ T-’ io’ CD’ O’ 0
>«
'-COS'tlMn2>-CMCMncri'tLO ca 175 82 107 123 135
i O) CO CD I 0)0)˙˙:’-’-’-’-’-’-’-
2
8
a)
2
L*
>C0 CO 00 CO T— Q) Oî
1
0
O
200 90 127 135 149
0 O 05 LO CM
.<2 CD" CO" co" co" O)
05" 0
o 0
ca s 7-
Ifl 0 N N CO (J)
05
s
%
.1 0
0
i
0
0 LO 0 N 7}- CO 7-
E o o 2 LO (D_ C0 CM_ CO ţn
2
o
7-" S-“ 7-" LO" § 8as 1 1
LO Ln CD N N CO
2
03 CA
>C0 ///////X///////// /////////'////////
3 L- 00 O N C\l Ol E O)
7J O (D CO CD CO CD O .2 03 2
CM" CO’ -M-’ CD’ si T3
3 03 «3
m in co (O s
C/3
03
3 5
•2 CO
o o
CO CD 00 I- M" CD .2 4 4
q s_ CM q q q
*â o_
oo CD’ CM’ si CM’ CO’
in LO CD CD
E
5 *3
=i
O
.˙ o § &ra §1
S a b
u s co’ 3
co
CM
.? EE 5
w- ®
1 1
-
CD LO
CD > c fc ////////X//////// /////////////////
CO 2- -o 7
(O s 2 Ş 6
1 LD
n
O
<D
î
2
LO
IO
45
&*s 1
0
0
§
0
0 o
D
h 3-
c d
CD
*˙
*i*
.2 c
7˙ 0 E 2
Fig. 6.6.1. Susţinerea ţevilor cu
LO_
co -
? >
2.
8
3 diametre mici:
o_ 8* t
0 0
0
—
a - varianta cu fier lat sau rotund şi
cârlig; b - cu tensor; c - cu arc;
co
M§â0 d - cu fier lat găurit;
LO < E »
CM 8 §i 1 - fier rotund încastrat; 2 - cârlig; 3 -
etrier; 4 - colier; 5 - tensor; 6 - arc;

.2 E
Q ®
S
fc
03
x
0 -
o E
E
-
'
O)00O)˙0N0O50NO0˙
T-˙NO)C\|0NO7-CMLnNOC\J
CMCMCMCMCOCOCOO-O-rqJ-r˙˙LOLO O .
W Q Q Q
1 i 7 - fier lat găurit.
6.6.1.1.3 Suspnerea şi prinderea ţevilor - plase de conducte, când sunt ampla¬

Soluţiile de susţinere a ţevilor se adop¬ sate la planşee; « = 12'6 [m/m-K];
tă în funcţie de caracteristicile lor tehnice - suporturi fixe şi mobile în cazul am¬ AT -diferenţa de temperatură între
(diametru, existenţa sau nu a izolaţiei, flu¬ plasării în canale termice. temperatura maximă a ţevii în
idul încălzitor etc.) precum şi de forma şi Ţevile amplasate în apropierea pere¬ timpul funcţionării instalaţiei şi
natura elementelor de construcţii, locul ţilor şi stâlpilor, sub platforme sau sub temperatura ţevii în perioada de
de amplasare, traseul lor etc. grinzi, se susţin pe console executate montare (considerată 0 °C).
Ţevile cu diametre mici (până la 2") din profile L sau T încastrate sau prin¬ Dilatarea ţevilor orizontale sau verti¬
se pot susţine cu dispozitive executate se de elemente de construcţii. în func¬ cale este preluată, în general, prin uti¬
din două părţi (fixă şi mobilă) (fig. 6.6.1) ţie de diametrul şi panta ţevilor, natura lizarea curbelor rezultate din traseu
Ţevile se mai pot monta pe: agentului termic (apă sau abur) se precum şi a compensatoarelor în formă
- console, când ţevile sunt amplasate determină distanţa dintre punctele de de U şi L.
lângă pereţi; susţinere cu relaţia: Coloanele verticale se prevăd cu
a I suporturi fixe la mijlocul coloanelor sau
I = 2, U — [m] (6.6.1) cu compensatoare de dilatare montate,
250
200- / z mc de asemenea, la mijloc, între suporturi¬
în care: le fixe (tab. 6.6.3 a şi b).
150- a - este săgeata admisibilă [mm/m]; Se recomandă ca legătura coloane¬
II
«r
E 125 / - momentul de inerţie [cm4]; lor la conductele de distribuţie să se
I 110-
mc - greutatea ţevii [kg/m]. facă orizontal, având lungimea cores¬
ii
0) 80-
Pentru calcule practice se poate punzătoare preluării dilatării verticale.
utiliza şi relaţia simplificată Ţevile orizontale din oţel care alcătu¬
/ 0,4...0,5\[D iesc distribuţia pentru preluarea dilată¬
50- = [m] (6.6.2)
/ rilor se prevăd cu autocompensatoare
40
32 în care D este diametrul ţevii în [mm], (fig. 6.6.4) şi compensatoare în formă
1,5
T în calculele practice rapide se pot utiliza de U (fig. 6.6.5) montate între două
0)
S 2,5
2-r˙ şi graficele din fig. 6.6.2 şi 6.6.3. suporturi fixe, la distanţa determinată
funcţie de temperatura agenţilor termici
1 3
Q-E 3,5
6.6.1.1.4 Preluarea dilatării ţevilor (tab. 6.6.3,b).
4 Alungirea unei ţevi se determină cu
relaţia 6.6.12 Ţevi din materiale cu structură
f 'f e AL = l0 a AT [m] (6.6.3) termoplastică
ii 8
10
în care:
lungimea ţevii între două 6.6.1˙.1 Caracteristici principale
l0 - este
Fig. 6.6.2. Distanţa dintre punctele suporturi fixe la temperatura de Ţevile confecţionate din materiale cu
montare [m]; structură termoplastică utilizate în in¬
de sprijin ale ţevilor din oţel. o - coeficient de dilatare liniară, stalaţiile de încălzire prezintă multiple
avantaje: rezistenţă la coroziune, timp
600 redus de montare şi reparaţii, bune
T izolatoare termice şi electrice, posibili¬
o>
*S 500 nri ri V2.°˙01|

ACT tatea lipirii şi sudării la temperaturi scă¬
zute, pierderi de sarcini reduse etc.
§˙400
co
Q.
300
i
"Q 90
Prezintă unele inconveniente: coefi¬
cienţi de dilatare mari, limite la tempe¬
raturi, rezistenţe mecanice reduse etc.
I ] © Ca materii prime sintetice sunt utilizate
B 200
c
I I -i 50x50x6- polietilena dură şi moale (de înaltă
eco 100 L 45x45x6 respectiv, joasă densitate), ca şi poli-
c0 L 35x35x5 clorura de vinii (PVC dură).
0 l I I Din această categorie fac parte:
100 150 200 250 300 - ţevi din polietilenă (l/PE), executate
Lungimea consolei I [mm]
a din polietilenă de înaltă densitate
(HDPE) prin diferite metode de fabrica¬
/A /////////// //
ţie determinate de cerinţe tehnico-eco-
nomice de calitate. Prin reticulare (for¬
1
D.
2000 "N
Y
Y
Y
ÎS Wm» marea de legături tridimensionale în ur¬
ma unui proces chimic sau fizic) se
obţine un material flexibil şi rezistent la
cn presiune şi temperatură. Din această
o.1000 categorie fac parte ţevile „ECOTUBE"
3 fabricate în Franţa (tab. 6.6.4), ţevile
8 500 EUROFLEX şi UNIPIPE fabricate în
1 (O) (O) (O) (O) Germania.
<8 0 I Ţevile EUROFLEX pentru instalaţii
500 1000 1500 2000 2500 de încălzire sunt executate din
b Deschiderea I [mm]
polietilenă reticulară VPE - c (PEX) cu
Fig. 6.6.3. Lungimea I a suportului de susţinere a ţevilor din oţel: trei straturi (fig. 6.6.6.) şi prezintă
a - suport tip consolă; b - suport tip plafon. următoarele caracteristici: temperatura
30 maximă de lucru de 95°C; presiunea

nominală PN = 6 bar, iar cea maximă de
f20 !Punct fix- Pmax = 20 bar; conductivitatea termică
1 A= 0,35 W/m-K mm coeficientul de dila¬
tare a = 2 10-6 rn/m-K.
1s 15 fix-
Alte caracteristici tehnice sunt date
în tab.6.6. 5.
h
8 » ;i5o;
Ţevile UNIPIPE se execută cu
diametre: 14 x 2; 16 x 2; 18 x 2; 25 x 3,5;
i
o '
e -Pf
.*—100
32 x 3 mm, în trei culori diferite pentru a
pune în evidenţă domeniul de utilizare:
3 5
'˙60S( UNIPIP S - maron şi UNIPIP H - alb
I ra
4 pentru temperaturi de până la 95°C şi
presiuni sub 10 bar; UNIPIP F - roşu
X 3
pentru temperaturi de până la 60°C şi
presiuni sub 6 bar.
!2 ;10" - ţevi din polipropilenă (PP), se exe¬
cută cu diametre cuprinse între 32 şi
® 1,5
I O)
125 mm. Din această categorie sunt
utilizate ţevile din polipropilenă co-
-1,0 polimeră „COPRAX" (tab. 6.6.6), ţevile
0,9
0,8 din polipropilenă „POLYMUTAN" (tab.
15 20 30 40 50 60 70 90 120 150 200 300 400 6.6.7) şi cele cu armătură din aluminiu
Diametrul nominal al conductei [mm] „PROSTAB“.
Fig. 6.6.4. Determinarea braţului autocompensatorului la ţevile din oţel. - ţevi din polipropilenă (PP-R) se exe¬
cută cu diametre cuprinse între 20 x
Diametrul conductei [mm]
3,4 şi 63 x 10,5 mm. Aceste ţevi se pot
folosi atât la sistemele de încălzire cu
200 150 125 100 90 80 70 60 50 40 30
corpuri statice cât şi la încălzirea prin
Dimensiunile conform
schiţei alăturate [mm]
219,8|
' 194x5 '
159x1,5 |
133x4
121x4
1
102x3,5
09x3,5
1
76x3
70x3 |
57x3
45x2,5
38x2,5
radiaţie pe plafon sau pardoseală.
- ţevi din policlorură de vinii clorurat
k L B A „GLASTOFERAN" executate de firma
220 1310 110 1200
260 1480 130 1350 germană TERMCONCEPT. Se utilizea¬
ză sub denumirea de TC - QUICKPIPE
300 1650 150 1500 GLASTOFERAN, prezentând următoa¬
rele caracteristici tehnice: diametre
380 1840 190 1650 între 16 şi 110 mm; presiunea maximă
420 1960 210 1760 de lucru Pn = 25 bar; coeficientul de
I
480 2040 240 1800
560 2130 280 1860
/ A B- 1
680 2290 340 1950 / * Rezistenţa la rupere a
720 2390 380 2000 materialului s-a con¬
900 2500 450 2050

siderat că este:
xr=30 kg/mm2 „kVb
Li
Punctele B şi C nu trebuie imobilizate;
1
1100 2650 550 2100
trebuie să aibă posibilitatea să se
deplaseze liber in aceste puncte, Fig. 6.6.6. Ţeavă tip
1240 2780 620 2100 P7 conducta fiind cel mult simplu rezemată
EUROFLEX VPE -c:
Fig. 6.6.5. Determinarea caracteristicilor constructive 1 - ţeavă de bază din PVC - c, de
ale compensatorului de dilatare U la ţevile din oţel.
înaltă densitate; 2 - strat intermediar;
3 - peliculă EVOH din aluminiu
pulverizat în câmp electrostatic.
©
v i
;
©
V /
k
A1X
P
Tabelul 6.6.4. Ţevi din polietilenă
reticulată tip ECOTUBE
Dimensiuni Grosimea Masa Conţinut
peretelui unitară de apă
medie
r [mm]
8x6
[mm]
1,0
[g/m]
25
[l/m]
0,028
10x8 1,0 30 0,050
© © © 12x10 1.1 42 0,075
Fig. 6.6.7. Tehnologia de îmbinare a ţevilor TC QUICKPIPE: - 16x13 1,5 72 0,133
1 - tăiere; 2 - finisarea secţiunii; 3 - decapare; 4 - aplicarea adezivului; 20x16 1,9 111 0,206
5 - îmbinarea (împingere fără răsucire); 6 - curăţirea îmbinării. 25x20 2,3 175 0,327
Tabelul 6.6.5. Ţevi din polietilenă reticulată tip EUROFLEX dilatare a = 70 10~6 m/m-K;
Dimensiuni Puterea ter¬ Debit Viteza de transport Conţinut Pierderea de - ţevi din polibutenă (PB), se execută
din material sintetic termoplastic, par¬
mică maximă maxim maximă a apei de apă sarcină unitară R
tial cristalin. Sunt rezistente la şocuri,
[mm] IM [kg/h] [m/s] [l/m] [mbar/m] sunt flexibile şi au o mare rezistenţă la
16x14 5100 230 0,8 0,079 8,0 fluaj, la abraziune şi tensiune.
18x16 7400 330 0,8 0,113 6,0
25x20 10000 430 0,8 0,154 5,5 6.6.1.2.2 îmbinarea ţevilor
Ţevile din material plastic se asam¬
Tabelul 6.6.6. Ţevi din polipropilenă tip COPRAX blează între ele cu fitinguri, prin sudare,
Dimensiuni Grosime perete Lungime Dimensiuni Grosime perete Lungime lipite şi înfiletate, astfel:
[mm] - ţevile din polietilenă reticulară (ex:
M [mm] [mm] [m] lini [mm] M ţevi tip TC - EUROFLEX) se îmbină cu
3/B 16 + 0,3 2,7 4 11/2 50 + 0,5 8,4 4
fitinguri din alamă cromată prin presare
1/2 20 + 0,3 3,4 4 2 63 + 0,6 10,50 4 la rece cu un inel de presare-etanşare.
3/4 25 + 0,3 4,2 4 2 1/2 75 + 0,9 12,5 4 Gama de fitinguri permite trecerea în
1 32 + 0,3 5,4 4 3 90 + 0,9 15,0 4 instalaţie de la un tip de material exis¬
11/4 40 + 0,4 6,7 4 tent (oţel sau cupru) la tubul TC-
EUROFLEX.
Tabelul 6.6.7. Ţevi din polipropilenă tip POLYMUTAN La operaţia de îmbinare, fitingul poate
Diametru Dimensiuni de fabricaţie [mm] pentru Dimensiuni de fabricaţie [mm] pentru
conducte din Polymutan nearmate conducte din Polymutan armate cu
mkV//
[mm] Pn=10 bar Pn=20 bar Pn=25 bar zinc* cupru oţel
10 16x2,7 12x1,0
12 20x3,4 20x4,0 3/8(12,5) 15x1,0 15x1,0
15 26x5,0
Profil Profil Profil Profil Profil Profil
16 20x1,9 25x4,2 1/2(16) 18x1,0
40/120 40/60 38/40 28/30 38/24 27/18
20 25x2,3 32x5,4 32x6,4 3/4(21,6) 22x1,0 22x1,2
25
30
32
40
32x3,0
40x3,7
50x4,6
40x6,7
50x8,4
63x10,5
40x8,0
50x10,0
63x12,6
75x15,0
1(27,2)
11/4(35,9)
11/2(41,8)
28x1,5
35x1,5
42x1,5
28x1,2
35x1,5
42x1,5
p |/ |m
Consolă 90°
50 63x5,8 75x12,5 2(53) 54x2,0 54x1,5 Consolă 45° f3
60 75x6,9 90x15,0 64x2,0 a
65 21/2(68,8)
70 90x8,2 76,1x2,0 76,1x2,0
S>
*) Pentru conductele armate cu zinc dimensiunile sunt în [in(mm)]
AL1 AL2
UjU îmi
fV
ta
L
-i
ţjm rt b
a
fell
Tip L
ULU
i •-i
b
ta
lh|
/W/ ///// /////
X X
L L Tip Z c
K
Fig. 6.6.8. Elemente de susţinere
Tip u
a conductelor tip MUPRO GmbH:
Fig. 6.6.9. Tipuri constructive de compensatoare de dilatare a - profile din metal;
b - elemente de fixare; c - colier.
_ pentru ţevile din material plastic. _
fi rotit la cald, prin încălzire cu aer cald 6.6.1.2.3 Suspnerea şiprinderea ţevilor
Tabelul 6.6.8. Coeficienţi de dilatare - fără ca etanşeitatea să fie afectată. Ţevile din material plastic, ca şi cele
Tipul Coeficientul Există sisteme din tuburi din PE-xa din metal, folosesc profile metalice de
materialului de dilatare cu imbinare prin manşon alunecător, susţinere, fixare şi insonorizare. Gama
ţevii a [mm/m-K] îmbinare nedemontabilă ce poate fi po¬ acestor profile este foarte variată de¬
oţel (OL) 12,5x10'6 zată în şapă sau tencuială (vezi siste¬ pinzând de caracteristicile ţevii şi locul
me REHAU, la finalul volumului). de montare. Firma germană MUPRO
cupru (CU) 16,5xt0'6
- ţevile din policlorură de vinii tip TC GmbH a realizat elemente de fixare
TC-GLASTOFERAN 70x10'6 - QUICKPIPE se îmbină prin fitinguri şi (fig. 6.6.8b) şi coliere de susţinere
Policlorură de vinii (PVC) 80x10-6 armături executate din acelaşi material (fig. 6.6.8c).
Polibutilenă (PB) 130x10-6 precum şi prin fitinguri din alamă cro- Colierele de susţinere a ţevilor sunt
Polipropilenă (PP) 150x10-6 mată sau nu. Legăturile se realizează protejate cu garnituri insonorizante şi
Polietilenă (PE) 200x10-6 prin lipire la rece cu adeziv, operaţiile se folosesc tipurile: colier standard cu
de lucru fiind prezentate în fig. 6.6.7. două şuruburi: colier cu două şuruburi
sistem pivotant - desfacere fără deşu-
Lungimea ţevii L [m] rubare; colier cu cochilie din poliuretan
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 dur şi colier pentru tubulatură indus¬
100 trială. Elementele de susţinere a ţevilor
î din material plastic pot fi utilizate şi
pentru susţinerea şi prinderea conduc¬
* 80 telor din metal, în special, a celor cu
diametre mici.
1
15 60
<E 6.6.1.2.4 Preluarea dilatării ţevilor
o- 50 din materiale plastice
I40 Unul din dezavantajele ţevilor din
materiale plastice îl reprezintă faptul că
§ au coeficienţii de dilatare mult mai mari
ăQ
<D
20 i ii: decât ai celor din metale (5... 15 ori)
(tab. 6.6.8). Pentru preluarea dilatărilor
se prevăd, pe traseu, curbe şi com¬
Alungirea ţevii Al mmj
0
0
T
10 20
T + m T T T T T T
30 |40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 150
pensatoare în formă de U sau Z. Pen¬
tru conductele de tip TC - QUICKPIPE
î 240 I
+ I I I I 1 71 1 1 1
i3
Cî
/
I I GLASTOFERAN în fig. 6.6.9. sunt pre¬
zentate caracteristicile constructive ale
tipurilor de compensatoare, ale căror
220
I valori se pot lua din diagrama din
L fig. 6.6.10.
Ex.: pentru o conductă tip TC -
E1 200 + fi, QUICKPIPE cu un diametru D 25 mm, o
iQi lungime L = 10 m şi o diferenţă de tem¬
I I o, peratură AT = 50 K, alegând un com¬
JnJ 180
«f? pensator de tip U (fig. 6.6.9), se obţine
cu I 7 o lungimea braţului a = 100 cm (fig. 6.6.10);
g 160 7 O'
considerând raportul a/b = 1/1, rezultă
că şi braţul b = 100 cm.
5
CL I
/ 7 6.6.1.3 Ţevi din cupru
cD
S.
3
140
I,
77 Ţevile sunt realizate din cupru dez-
oxat cu fosfor. Sunt obţinute prin tra¬
it
b
8
120 7 gere fără sudură longitudinală şi pre¬
zintă următoarele caracteristici tehnice:
E conductivitate termică: A = 378 W/m-K
O)
şi coeficientul de dilatare a = 16 10~6
§ 100—r
m/m-K. Avantajele ţevilor din cupru
80
7 sunt: uşurinţa în procesul de montare,
executarea îmbinărilor în timp scurt,
pierderi de sarcină mici, rezistenţă ma¬
60. 7 re la coroziune, rezistenţă mare la pre¬

siuni interioare ale fluidelor etc. Ele se
pot livra încolăcit sau în tronsoane
drepte (4...6 m). Dezavantajele ţevilor
40 din cupru constau în faptul că sunt
foarte scumpe.
25- îmbinarea ţevilor din cupru se face,
ca şi la celelalte tipuri de ţevi, prin: fi¬
Fig. 6.6.10. Determinarea caracteristicilor constructive tinguri, manşoane, reducţii, teuri, coturi
ale compensatoarelor de dilatare. şi curbe de diverse mărimi.
Asamblarea ţevilor se poate face cu: nă dură (RED) ce asigură dilatare linia¬ - ţevile preizolate tip IZOTEROM pro¬
sudare prin capilaritate (cap la cap), ra¬ ră a = 200 • fO˙m/m-K; coeficientul de duse de S.C Izoterm SRL Baia Mare,
corduri mecanice (prin compresie; conductivitate termică A = 0,44 W/m-K. prezintă următoarele caracteristici
guler strâns prevăzut sau nu cu garni¬ Ţevile destinate reţelelor montate aeri¬ tehnice: diametre între 20 şi 1000 mm;
tură din material plastic; guler de formă an (stâlpi, console etc.) sunt protejate izolaţie termică realizată din spumă po-
tronconică evazată şi strângere cu piu¬ cu o manta realizată din aluminiu, tip liuretanică rigidă (PUR) - ELASTOPOR
liţă specială) şi fără racorduri interme¬ SPIKO. îmbinarea conductelor se reali¬ marcă a concernului german BASF;
diare, prin procedeul ţeavă în ţeavă şi zează cu: protecţie mecanică 2 izolaţii termice -
sudare prin capilaritate. în tab. 6.6.9 •curbe realizate din coturi preuzinate sau la montaj aerian, tub spirală din tablă
sunt date caracteristicile constructive prin îndoire la rece. Curbele au capete de aluminiu, iar la montaj subteran -
ale conductelor din cupru. drepte de minimum 0,5 m, sudura tub din polietilenă de înaltă densitate
realizându-se în mediu protector ce asi¬ (PEHD). în tabelul 6.6.10 sunt date
6.6.1.4 Ţevi preizolate gură o îmbinare perfectă. Stratul de toate prevederile specifice de căldură
Din această categorie fac parte ţevile bază se sudează cu instalaţia de sudat în W/m, pentru ţevi preizolate montate
metalice preizolate termic cu spumă în argon iar următoarele straturi cu in¬ în pământ (adâncimea h = 0,80 m,
poliuretanică: stalaţia de sudat cu CO2; temperatura solului 8s = 6°C şi coefi¬
- ţevile preizolate tip ISOPLUS pre¬ •ramificaţii, care au compoziţia cientul de conductivitate al solului
zintă următoarele caracteristici tehnice: identică cu a ţevii de transport, ele As = 1,0 W/m-K) şi ţevi preizolate mon¬
diametre între 3/4 şi 6", lungimea de fiind preizolate în fabrică; tate aerian (temperatura existentă As =
livrare 6 m; izolaţia termică este reali¬ •manşoane utilizate pentru izolarea şi 1,0W/m-K);
zată cu spumă tare de poliuretan etanşarea ţevilor de transport; (evite preizolate ECOFLEX
(PUR); protecţia exterioară este realiza¬ interiorul se umple cu aceeaşi spumă (fig. 6.6.11ab) sunt executate din una/do¬
tă cu manta confecţionată din polietile- ca şi ţevile; _ uă conducte centrale PE-X (polietilenă re-
Tabelul 6.6.9. Caracteristicile constructive ale ţevilor din cupru
Diam. ext. Grosimea peretelui g [mm] Diam. nom
De [mm] 0,8 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 Di [mm] ECOFLEX
6
8
10
x
X
x
x
X
X
4
6
8
-î na
12 x 0 10 1.
15 x 0 x 13 a b
18 0 x 15
ISOPLUS
22 0 x 20
k
28 x 0 25
35 0 32
42 0 x 40
54 x 0 50
64 0
76,1 0 x 65
88,9 0 x 80 Fig. 6.6.11. Ţevi preizolate
108 0 x 100 ECOFLEX şi ISOPLUS:
x - diametrele uzuale; 0 - diametrele neuzuale a - o ţeavă; b - două ţevi.
Tab. 6.6.10. Pierderile specifice de căldură în [W/m], pentru ţevi preizolate ISOTEROM montate în pământ şi montate aerian.
Diametru exterior
manta de Pierderea specifică de căldură [W/m] la diverse temperaturi ale agentului termic ...°C
protecţie
montaj montaj 50 70 90 110 130 150 180 200
Dn în aerian
pământ
[mm [mm] [mm] m.p* m.a** m.p m.a m.p m.a m.p m.a m.p m.a m.p m.a m.p m.a m.p m.a
50 110 110 5 16 7 21 10 25 12 30 14 35 17 40 20 47 23 52
65 160 150 5 16 7 21 9 26 12 31 14 35 17 41 20 48 23 53
80 160 150 6 20 9 26 12 33 15 39 18 45 21 51 25 61 28 67
100 200 200 6 19 9 25 11 31 14 37 17 43 20 49 24 59 27 64
125 200 200 6 30 8 39 11 48 14 58 17 46 20 76 24 90 26 99
150 225 250 8 27 11 36 15 43 19 51 22 60 26 68 31 80 35 88
200 315 315 10 34 14 45 19 55 23 65 28 76 33 86 39 102 44 113
250 400 400 9 33 14 43 18 53 23 63 27 73 32 83 39 98 43 108
300 500 500 8 28 12 37 16 46 20 54 24 63 28 72 34 65 38 94
400 630 600 10 31 15 40 20 49 25 59 30 68 35 78 42 92 47 101
500 710 710 14 46 21 60 27 75 34 89 40 103 47 117 57 109 63 153
‘m.p - montaj în pământ
"m.a - montaj aerian.
ticulată), materialul izolator termic PE - X 6.6.2.1 Robinete manuale 6.6.2.1.1 Robinete cu simplă reglare
şi mantaua protectoare PE - HD (polietile¬ Sunt: robinetele cu simplă reglare Echilibrarea se face pe racordul de
nă de înaltă densitate). Caracteristicile teh¬ (fig. 6.6. 12,a) şi dublă reglare (fig. reglare. Firma franceză EUROSAR
nice sunt date în tab. 6.6.10. 6.6. 12,b) de pe conductele de ducere COMAP produce robinete colţare sau
Piesele de legătură sunt, în general, şi de întoarcere. drepte cu dimensiuni de 3/8---3/4" cu
din alamă cu dimensiuni corespunză¬
toare conductelor. în punctele în care .D.
au loc derivaţii, trecerea de la sisteme¬
X
le cu o singură ţeavă la cele cu două
Uj
ţevi, precum şi montarea de vane, se
prevăd camere de control. â.
i_. B Gl l_Ufc
6.6.2. Robinete de reglare
la corpurile de încălzire Tabelul 6.6.11. Caracteristicile Tabelul 6.6.12. Caracteristicile
constructive ale robinetelor cu dublă constructive ale robinetelor cu dublă
Sunt utilizate pentru reglarea debitu¬ reglare colţare tip COMAP reglare drepte tip COMAP
lui de agent termic şi a pierderilor de G B D H L G B D H L
sarcină la corpurile de încălzire. Gama 3/8“ 49 43 59 20 3/B" 75 43 61,5 26,5
este destul de variată. 1/2“ 53 43 58 23 1/2“ 82 43 61,5 29,5
Se folosesc: 63 43 57,5 26
3/4“ 3/4“ 98 43 59,5 33,5
- robinete manuale,
- termostatice şi
1“ 73 43 56 30,5 1“ 102 43 67 32
- cu 4 căi.
1
3
I 1
a b
a b
5
Fig. 6.6.13. Robinete cu dublă
Fig. 6.6.15. Armături de reglare pe
reglare:
conducte de întoarcere:
/*f%Vi a - colţar; b - drept. a - colţar; b - drept.
/n.
6
VV˙
.4?
1000
7
a
8
6
t 1
t iTt U)
8 5 / itt
1
4
3
7 wHim
2 2 l iUl
3 I
8
1 ti %
4
io
2
6
5
4
7 *ilj
5
;
3 u i
-
o 2
ra
cn 1 t t
'VlW t
8
8 J
6
<D
6
t % Pt
7
8.
b 1 4
3 i
17 7 m
hutut
Fig. 6.6.12. Robinet manual COMAP: k 2 I
a - simplă reglare; b - dublă reglare
1 - corp de manevră; 2 - piesă mobilă 1
1 2 3 4 56789100 2 3 4 5 678 1000 2 3 4 567810000
cu tijă cadru; 3 - presetupă pentru
V - Debitul de apă [l/h]
dublă etanşare; 4 dispozitiv de
reglare; 5 piesă manuală de Fig. 6.6.14. Pierderile de sarcină în robinetul cu dublă reglare
schimbare (cu o piesă termostatică şi o în funcţie de debit şi treapta de reglare T:
piesă de golire); 6 - corpul robinetului; 7 Notă: coeficienţii Kv pentru robinet colţar sunt: Dr = 3/8"/Kv = 1,7; 1/271,9; 3/473,3; 178,5
- ventil; 8 - piesă de prindere filetată. iar pentru robinet drept: Dr = 3/8"/Kv = 1; 1/271,25; 3/472,5; 176,5.
prindere prin filetare sau sudare de cheie specială. pierderile de sarcină la un robinet cu
conductă de legătură. Aceeaşi firmă franceză COMAP pro- dublă reglare, în funcţie de treapta de
duce robinete colţare (fig. 6.6.13 a) şi reglare, este prezentată în nomograma
_---
6.6.Z1.2 Robinete cu dublă reglare robinete drepte (fig. 6.6.13 b) ale căror din fig. 6.6.14.
Echilibrarea se realizează prin limita¬ caracteristici constructive sunt date în
rea ridicării clapetei datorită unui şurub tabelele 6.6.11 şi 6.6.12.
micrometric încorporat şi reglat cu o Legătura dintre debitul de fluid şi
i i
12n _ QUITUS ©„
(3/8“ si 1/2“ i
100 201E-coltah;
80 201D-drept+ ai
3
îI 60
50
I. 40 L''
S 30 ri3- 4 1
20 5 i h
6 _9
Kv=0,30 7
Kv=0,30
10
8 10
10 14 20 30 40 50 70 100 140 200 11

Ap - pierdere de sarcină [mbar] Iîîî!
a 12
QUITUS NORMAL '«MU 13
<3/8 " şi 1/2")
200E-coltar
’V
400 -200D-drept— a 4
300
2
©
î
Z 100
200 AP
oi˙6> 3
80 pfe A"
Q 50
40 4
t
•>
30 .Kv=0,72. 5
Kv=0,64
20 6 9
20 30 40 50 70 100 140 200 300 400 7

Ap - pierdere de sarcină [mbar] 8 10
i
1
b
* 11
1200 —QUITUSM_I _l$ /.mi
12
(3/4 " )[ T I
1000 _
- 200 E x 3 colţar
800 — 200 D- 3 drept- 13
700 A
I
Z 400
600
500 b
300
s
0 Fig. 6.6.17. Robinete termostatice:
200 a - corpul cu sondă integrată şi
> 160 dilatare cu ceară;
140 b - corpul cu sondă integrată şi
120 dilatare cu lichid
100 t=g :«v = 2,o: 1 - fluidul de lucru - ceară;
80 -Kv = 1,8 2 - fluidul de lucru - lichid; 3 - corp
manevră; 4 - resort de compensare
20 30 40 50 70 100 140 200 300 400 a sarcinei; 5 - resort de supracursă;
Ap - pierderea de sarcină |mbar] 6 - reper de consemn;
c 7 - mecanism termostatic; 8 - corpul
robinetului; 9 - cursa limită;
Fig. 6.6.16. Caracteristicile hidraulice ale armăturilor de reglare tip Quitus: 10 - piuliţă metalică de fixare a
a - debite mici; b - debite normale; c - debite mari; capului; 11 - etanşare; 12 - resort de
1 - zonă fără zgomot; 2 - zonă cu zgomot; 3 - zonă cu zgomot puternic. revenire; 13 - ventil.
6.62.2 Armături de reglare pe Tabelul 6.6.13. Vitezele maxime admise în ţevile

conducta de întoarcere pe care se montează armăturile de reglare
Se folosesc armături colţare Tipul reţelei Conducte din oţel Conducte din cupru
(fig. 6.6.15a) şi armături drepte pe care se face Diametru Viteză Diametru Viteza,
(fig. 6.6.15b). Ca firme constructoare se montajul [mm] [m/s] [mm] [m/s]
pot cita: firma PORQUET execută armă¬ Reţele de distribuţie 12/17 0,45 10/12 0,45
turi de reglare drepte şi colţare cu diame- pentru alimentări de 15/21 0,55 12/14 0,50
tre de 3/8- 1/2- 3/4 şi 1"; firma EURO- etaj 20/27 0,70 14/16 0,55
STAR COMAP execută armături drepte şi 26/34 0,80 16/18 0,60
colţare cu diametre de 3/8 şi 1/2". Reţele de distribuţie 33/42 0,90 18/20 0,65
Pentru echilibrarea racordurilor la de tip subsol 40/49 0,95 20/22 0,70
corpurile de încălzire firma franceză 50/60 1,00-1,10
DESBORDES recomandă armăturile Serpentine de încăl¬ 15/21 0,70 14/16 0,70
Quitus pentru care diagramele cu ca¬ zire prin radiaţie de 20/27 0,80 16/18 0,75
racteristicile hidraulice sunt date în fig. pardoseală, înglobate 18/20 0,80
T în dale din beton
0) *
1 5 Instalaţii de încălzire 12/17 0,65 12/14 0,70
monotub, cu corpuri 15/21 0,75 14/16 0,75
de încălzire montate 20/27 0,85 16/18 0,80
în serie, fără deviere 26/34 1,00 18/20 0,90
6
2 I* 33/42 1,20 20/22 1,00
__-__-
Iii
7
THERMOQUITUS Debit mic
120 (3/8” şi 1/2") |
>
_
100
2201E-colţar -
— 2201D-drept˙H 7®:
--
'
3
80 ROBIQUITUS Debit mic _l_
8 (3/8" şi 1/2")-
I 60
50
2201 bis E colţar-
2201 bis D drept i
§ 40
S 30
4 a>
Ir
n >
20 --- '
10 14
Kv=0,23 Kv=0,26
Kv=0,25 Kv=0,28
10
A
a b 10 14 20 30 40 50 70 100 140 200
Ap - pierdere de sarcină [mbar]
Fig. 6.6.18. Modele a
de robinete termostatice:
a - capete termostatice; THERMOQUITUS
(3/8" şi 1/2")
b - corpuri de robinete; 2200E-colţar —
1 - bulb încorporat, detector şi ele¬ 2200D-drept (3)
ROBIQUITUS
ment de afişare încorporate; 250 —
(3/8" şi 1/2”)
2 - bulb la distanţă, detector la dis¬ 200 — 2200 bis E colţar.
tanţă, element de afişare încorporat; 2200 bis D drept
3 - bulb şi afişare la distanţă; 4 - bulb 140
de afişare la distanţă, separate; 5 - 100
robinet cu 2 căi drepte; 6 - de colţ; 7 a 80
- de colţ inversat; 8 - robinet cu 3 căi;
s
9 - robinet cu 4 căi; 10 - montare dis¬ Q 50
tribuitor. 40
>
30 Kv=0,42 I Kv=0,52.
I Kv=0,40 I Kv=0,52
20
Aprob \
--
l 20 30 40 50 70 100 140 200 300 400
I Ap - pierdere de sarcină [mbar]
RT C.l.
RR b
ui —IX— 1
Fig. 6.6.20. Caracteristicile hidraulice ale robinetelor termostatice
- APracord (fără RT)- tip Thermoquitus şi Robiquitus:
Fig. 6.6.19. Modul de alegere a - debite mici; b - debite normale;
a unui robinet termostatic. 1 - zonă fără zgomot; 2 - zonă cu zgomot; 3 - zonă cu zgomot puternic.
Tabelul 6.6.14. Caracteristicile constructive ale distribuitoarelor COMAP - reţele bitub acţiune efectivă a robinetului şi ea co¬
a
alimentare
- B
3L
respunde unei reglări proporţionale;
- timpul de răspuns al traductorului de
temperatură este scurt fiind, în mod
sus-jos fără golire obişnuit, cuprins între 12 şi 30 minute,
- intervalul de reglare a temperaturii
ambiante este de la +5 °C (total închis)
până la 36 °C (total deschis) iar tem¬
peratura maximă a agentului termic,
până la 110 °C;
Cod Ref. G d B Z E - caracteristica de deplasare a ventilului
438772 715 1/2" M22x1,5 15 51 10 35 pentru o temperatură crescătoare sau
b
I _ B descrescătoare nu este aceeaşi (cau¬
alimentare & zată de pierderile de sarcină) realizându-

se o diferenţă de temperatură (hyste-
rezis) destul de mică între curbele carac¬
«T:
N
sus-jos fără golire şi
teristice deschiderii şi închiderii ventilului;
reglare hidraulică
- coeficientul de debit K este o mărime
ce caracterizează punctul de funcţionare
Cod Ref, G g
±˙2 d B Z E
a robinetului termostatic (specificat de
fiecare fabricant de robinete termosta-
438922 915 1/2" M22x1,5 tice) reprezentând un debit în m3/h.
15 51 10 35 La alegerea unui robinet termostatic
438954 915 A 1/2" 1/2”
este necesar să se ţină seama de 3
caracteristici principale:
C O.
1° - coeficientul K calculat cu relaţia
alimentare
sus-jos cu cap
termostatic fără
_j
Q
6803“ 7803 505 6803 C

Kr- y[Ăp * (6.7.1)
golire şi reglare .9, H 103 104 59,5 71,5 în care:

hidraulică H
D 49 49 38 35,5 1/ - este debitul de fluid [m3/h] iar
Ap - este diferenţa de presiune
Cod Ref. G g B d I E L Ap = 1 bar.
920022 920 1/2" M22x1,5 2° - banda de proporţionalitate Bp care
46 12 112 35 48
920105 920 A 1/2" 1/2” reprezintă evoluţia temperaturii in¬
terioare necesare pentru care ro¬
6.6.16 a, b şi c. 6.6.Z3 Robinete termostatice binetul trece de la poziţia de des¬
Alegerea unei armături tip Quitus se Sunt robinete de reglare automată chidere nominală la poziţia de în¬
face în funcţie de presiunea disponibilă acţionând asupra debitului de fluid al chidere completă.
Ap 1 care trebuie disipată şi debitul de corpului de încălzire; pentru menţine¬ în general Bp s 2 K.
apă 17 [l/h] sau [m3/h]. Rezultă din dia¬ rea temperaturii constante, într-o încă¬ 3° - autoritatea hidraulică a care ca¬
grame treapta de reglare. Pentru utiliza¬ pere, independent de temperatura apei racterizează eficacitatea cu care
rea economică a acestor armături se calde. Ele se compun din două părţi: robinetul va modifica debitul din
recomandă ca viteze maxime ale apei - corpul termostatului care are diverse circuitul pe care-l controlează, ex¬
cele menţionate în tabelul 6.6.13. forme: colţ, drept, de colt inversat, cu primată prin relaţia:
prereglare încorporată, construcţie AProbinet
Exemplul de calcul 1 specială etc; a= (6.7.2)
AProbinet * racord
Se consideră racordul unui corp de - capul termostatului care cuprinde ele¬
încălzire cu diametrul D = 1/2" cu o mentul de detecţie şi de comandă şi în care:
putere termică <P = 2320 W şi un care conţine într-un rezervor o substan¬ robinet
es*e pierderea de sarcină în
'
excedent de presiune Ap = 60 mbar. ţă în stare de vapori, lichidă sau solidă. robinet la poziţia de deschi¬
Căderea de temperatură în corpul de Cele mai utilizate robinete termosta¬ dere nominală [Pa];
încălzire AT =20 K tice sunt cele care utilizează ca mate¬ Apracord " Pierderea de sarcină în racordul
Se cere alegerea armăturii şi treapta rial de dilatare ceară (fig. 6.6.17 a) sau corpului de încălzire fără a lua în
de reglare. lichid (fig. 6.6.17 b). calcul şi robinetul (fig. 6.6.19).
De asemenea, capul termostatului se Un robinet funcţionează cu atât mai
Rezolvare execută cu: sonda încorporată, cu son¬ bine cu cât autoritatea hidraulică este
Debitul de apă ce traversează robinetul da la distanţă, cu sonda şi comanda la mare.
este: distanţă, cu adaptare pentru alte tipuri Se au în vedere limitele practice:
2320 (fig. 6.6.18). •pierderile de sarcină în robinet
cp *AT
= 100 l/h,
1, 16 20
Robinetele termostatice, indiferent AProbinet s °'4 bar Pentru a evita zgo¬
de varianta de fabricaţie, prezintă ca¬ motul în instalaţie;
în care căldura masică specifică este racteristicile tehnice următoare: •autoritatea hidraulică a = 0,3...0,6
c = 1,163 W-h/kg-K. - deschiderea nominală a ventilului (de la Gama de robinete termostatice este
Din diagrama 6.6.16 b rezultă o ar¬ 0,3 la 2 mm) ce corespunde unui ecart destul de variată, ele fiind fabricate de
mătură de reglare (dreaptă sau colţar) de temperatură de la 0,5 la 2,5 K; firme ca: GIACOMINI, DANFOSS,
cu un număr de ture n( = f(V, Ap) - plaja cuprinsă între deschiderea şi DESBORDES, EUROSAR-COMAP
nf = f(100 l/h; 60 mbar) = 2 ture închiderea nominală constituie plaja de HERZ, HEIMEIER etc. Din gama robine-
Tabelul 6.6.15. Caracteristicile constructive ale distribuitoarelor COMAP - reţele monotub Tabelul 6.6.16 b. Caracteristicile
B constructive ale clapetetor
a robinetelor cu 4 căi, tip COMAP
alimentare sus-jos d
fără golire
x
!
cap manual colţar
cu simplă sau C3i~
Cod Ref. G g d B Z E dublă reglare
438322 338 1/2" M22x1,5
15 51 10 35 B
438324 338 1/2" M24x1,5
B
b a Cod Ret. G B D H L
408204 408 U
alimentare sus-jos 1/2'' 53 43 58 23
cu golire şi reglare oT 418204 418U
hidraulică Tabelul 6.6.17. Caracteristicile
constructive ale robinetelor cu ventil sferic
a- tip R650 GIACOMINI;
Cod Ref. G g d B Z E b - tip ARMĂTURA CLUJ-NAPOCA
438522 538 1/2" M22x1,5 r
438524 538 1/2" M24x1,5 15 51 10 35
438554 538A 1/2" 1/2"
î
B
i
alimentare jos- sus

cu golire şi cap
-4 L ago P
manual
Li. B r H
P
R650 A B C Kv
Cod Ref. G g B d I E H D L 3/8" 8 40 23,4 42 6,6
443622 443 1/2" M22x1,5 46 1/2" 10 47 32,8 78 6,7
12 112 35 58 43 48 3/4“ 15 52 36,1 78 12,7
443524 443 1/2" M24x1,5 49
1“ 20 62,5 47,4 96 24,6
11/4“ 25 71,4 51,4 96 48,5
11/2“ 32 83,2 56,4 96 98
d
ca E 2“ 40 96,8 70,6 138 140
alimentare jos-jos I-I-- o j_
cu golire şi cap !
termostatic L_._ -J
L B 1 H X
Cap 6803* 7803 505 6803C
H 103 104 59,5 71,5
D 49 49 38 35,5
I—i
ISU
Cod Ref. G g B d I E L i
444522 444 1/2” M22x1,5 c 3/8" 1/2" 3/4“ 1“ 11/4“ 11/2“ 2“
444524 444 1/2" M24x1,5 46 12 112 35 48
H[mm1 40 46 51 56 63 77 80
444604 444A 1/2" 1/2"
L[mm] 110 124 128 160 165 220
230
Tabelul 6.6.16 a.Caracteristicile constructive ale clapetelor robinetelor cu 4 căi,
l[mm] 48 56 66 78 88 98
tip COMAP 112
Material: alamă
cal
Tfi4
cap termostatic colţar
Fluid de lucru: apă, ulei, gaze
Cap 6803 7803 505 6803C naturale, abur
H 107 108 63,5 75,5 Temperatura maximă: 100°C
G D 49 49 38 35,5
căror caracteristici hidraulice sunt date
Cod Ref. G B L
în diagramele din fig. 6.6.20.
908604 908 1/2" 53 37 De asemenea, în fig. 6.6.21 sunt date
caracteristicile hidraulice ale robinetelor
telor termostatice fabricate de firma DES- recomandate modelele TERMOQUITUS termostatice COMAP în variante cu coe¬
BORDES pentru corpurile de încălzire sunt şi ROBIQUITUS (colţare sau drepte) ale ficientul de debit Kv constant în raport
cu banda de proporţionalitate Bp. termostatic, &Pracord = 0,045 bar.

Rezolvare
Exemplul de calcul 2 •debitul de fluid G care traversează
Se consideră un corp de încălzire de robinetul:
putere termică <P = 1850 W şi o cădere 1850
de temperatură AT = 20 K. Se cere
c- AT 1, 163 20
= 79 l/h =
2
alegerea unui robinet termostatic care
să asigure o bandă de proporţionalitate = 0,079 m3/h 3
Bp = 2 °C, cunoscând că pierderea de •coeficientul de debit Kv cu relaţia 6.7.1
sarcină pe racordul corpului de încălzi¬ Kv = 17/VÂp = 0,079 / 1 = 0,079 4
re fără a lua în calcul robinetul •din diagrama din fig. 6.6.21 b,
li
.....
.....
2
'IT
Vil*
Q. 5
CC CC
-Q “O
105 6'
1 10000
8 «
*S
0,8
0,6
0,5
0,4
5'
4
AP MAX: 6
4 <
— 7
0.3 3 3 9
c
>ra
0,2 2 mm 2
o 0,11000 104 1 11
fe °.08 8 a
™ 0,06
o 0,05
0,04 4
©|S 0,03
0,02
3
2
BP Kv ţ, 5
m3/h DN 3/8 DN 1/2 --3
1K71.5K 0,020 95 735 256 986
73
.2
S!!!SI!!:î!!i:!˙! 2K 0.030 42 549 114 216 -- 2 1
95K 0 035 ,31 960 83 914- 1n3
0,01 100 3K/Kvs 0,040 23 934 64 246:
"
1
0,008 8
S- 0,006 6 -2
0,005 5
0,004 4 4 -3
0,003 3 3
0,002 2 2 -4
0,001 10 102
4-
1 2 3 4 5678910 2 3 4 5 678100 2 3 4 56781000
V - Debitul de apă [l/h]
a
-5
rt1
CL
CC CC
Ă HJ
110000 105
0,8
0.6 .:::AP MAX:
8
6
1 1
t 9
0,5 5 ;
0,4 4 BP Kv 4 <
m3/h DN 3/0 DN 1/2
0,3 3 1K 0,040 23 93464 246 3
2-; 1.5K 0,050 15 31841 118 1 41
S °’2 2
2K 0,060 10 63728 554 b
2j 0070 7 81 7
0,1 1000- - 3K 0,080 5 983 16 062 104
§ 0.08 8-E Bg. 6.&2Z Elemente componente
0,06
M
0,05
0,04
i4 ale unui robinet cu 4 căi:
a - varianta bitub; b - varianta monotub;
(t/2) $ °.°3 3 3
0,02 2 1 - capac de protecţie; 2 - corpul
Ttţ 2 robinetului de reglare (manual sau
0,01 100 103 termostatic); 3 - racordul conductei de
1
0,008 8
9- 0,006 6 legătură; 4 - conducta de legătură 1/2";
0,005 5
0,004 4
i4 5 - racordul conductei de legătură
0,003 3 3 livrată cu distribuitorul; 6‘- distribuitor
0,002 2 2 bitub; 6" - distribuitor monotub;
7 - dispozitiv de golire a apei din
0,001 10 102
1 2 3 4 5 6 78910 2 3 4 5 678100 2 3 4 56781000 corpul de încălzire; 8 - legătură
V - Debitul de apă [l/h] calibrată în varianta monotub; 9 -
b racordurile la conductele de ducere şi
.
Fig. 6.6.21 Caracteristicile hidraulice ale robinetelor termostatice tip întoarcere;
COMAP: 10 - conducte de ducere;
a - pentru Kv = 0,02...0,04; b - pentru Kv = 0, 17...0,50. 11 - conducte de întoarcere.
B = 2 ‘C şi 1/ = 79 l/h, se obţine Caracteristicile constructive pentru ca¬ COMAP, însoţite de diagrame de pierderi
pierderea de sarcină locală: petele robinetelor cu 4 căi, tip COMAP de sarcină locale (fig. 6.6.24) şi diagrame
robinet =
0,060 bar pentru un robinet sunt prezentate în tabelele 6.6.16 a, b. de reglare hidraulică (fig. 6.6.25). Ultimele
de 3/8"; Pierderile de sarcină locale, în robi¬ sunt construite pentru diferite moduri de
•se verifică autoritatea hidraulică cu netele cu 4 căi tip COMAP, sunt date racordare la reţelele de distribuţie (bitub şi
relaţia 6.7.2 în diagrama din fig. 6.6.23 în funcţie de monotub), pentru diferite valori ale coe¬
a = Aprobinet / (Aprobinet + Pracord ) debitul de apă G, modul de racordare ficientului de debit Ky.
= 0,06 / (0,06 + 0,045) = 0,57 şi banda de proporţionalitate Bp.
valoare care se înscrie în limitele normale. Firma GIACOMINI produce ventile cu 4 Exemplul de calcul 3
Referitor la utilizarea robinetelor ter- căi care prezintă, în linii generale, aceleaşi Se consideră un corp de încălzire de
mostatice este necesar de precizat că: caracteristici constructive cu cele putere termică <˙ = 2100 W care se
- asigură o reglare locală închizând sau Tabelul 6.6.18. Caracteristicile constructive ale robinetelor cu ventil sferic tip VEXVE
deschizând admisia agentului termic
în corpurile de încălzire atunci când în A
mr
încăpere apar creşteri accidentale de a T
căldură (oameni, aparate, energie cu filet şi
solară etc.); manetă
- nu asigură o reglare a instalaţiei pre¬ II ii
văzută să funcţioneze cu temperatura B: T
constantă toată perioada de încălzire;
- nu se prevăd robinete termostatice în -H i
încăperi unde se găsesc termostate T
de cameră legate la instalaţia centra¬ 1

lă de reglare; -J
- în instalaţiile de încălzire echipate cu
robinete termostatice se impune pre¬
DN PN Produs Di D2 L H A D Kv Masă
vederea de robinete diferenţiale pentru a
evita zgomotele (fluierături) şi a proteja nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg]
pompa de circulaţie atunci când sunt 15 40 102 015 R 1/2 33,7 75 99 139 10 8 0,4
închise robinetele termostatice. 20 40 102 020 R 3/4 42,4 75 101 139 15 14 0,5
25 40 102 025 R1 48,3 90 107 150 20 25 0,7
B.6.2.4 Robinete cu patru căi 32 40 102 032 R11/4 60,3 105 111 150 25 41 1,0
Robinetele cu 4 căi, numite şi armă¬
40 40 102 040 R 11/2 76,1 120 121 190 32 65 1,8
turi, pentru racordare unică ARU, se
utilizează pentru racordarea corpurilor 50 40 102 050 R2 88,9 145 128 190 40 103 2,2
de încălzire la instalaţiile de încălzire.
Robinetele cu 4 căi (fig. 6.6.22) se
.A -- -*-l
clasifică astfel: b
- după numărul de elemente componen¬
te: distribuitor şi conductă de legătură;
cu sudură
şi manetă
r
- după construcţia distribuitorului: X
•pentru alimentare, în varianta bitub I
t
sau monotub; d! '
•pentru alimentare, numai pe la par¬
tea inferioară a' corpului pe încălzi¬
a i
d
re, (jos-jos); . "-V _L

•pentru alimentare pe la partea supe¬
rioară şi evacuare de la partea infe¬
rioară a corpului de încălzire (sus-jos).
- după modul de realizare a reglării: ma¬ DN PN Produs Di D2 D Masă
nual sau automat (cap termostatic).
L H A Kv
nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg]
Ele sunt fabricate într-o gamă destul 15 40 100 015 21,3 33,7 230 99 139 10 8 0,5
de variată de firme, ca: GIACOMINI, 20 40 100 020 26,9 42,4 230 101 139 15 14 07
EUROSAR-COMAP etc.
25 40 100 025 33,7 48,3 230 107 150 20 25 1,0
Alegerea robinetului cu 4 căi este con¬
diţionată de felul reţelei de distribuţie 32 40 100 032 42,4 60,3 260 111 150 25 41 1,4
(bitubulară sau monotubulară) şi de 40 40 100 040 48,3 76,1 260 121 190 32 65 2,0
modul în care se face alimentarea cu 50 40 100 050 60,3 88,9 300 128 190 40 103 2,8
agent termic a corpurilor de încălzire 65 25 100 065 76,1 114,3 300 183 280 50 180 4,2
(jos-jos sau sus-jos). 139,7
80 25 100 080 88,9 300 196 280 65 290 5,9
De asemenea, la un robinet cu 4 căi
se aleg: distribuitorul şi organul de regla¬ 100 25 100 100 114,3 168,3 325 224 280 80 470 8,8
re (capul termostatic, capul manual). 125 25 100 125 139,7 177,8 325 247 420 100 830 13,5
Caracteristicile constructive pentru 150 25 100 150 168,3 219,1 350 288 600 125 1150 18,1
distribuitoarele tip COMAP pentru reţe¬ 200 25 100 200 219,1 273,0 400 272 900 150 1750 37,0
le bitubulare sunt prezentate în tabelul 250 25 100 250 273,0 355,6 530 331 1200 200 3200 75,5
6.6.14 iar pentru reţele monotub, în ta¬ 300 25 100 300 323.9 457,0 550 250 4600 107,0
belul 6.6.15.
alimentează de la o reţea de distribuţie

Tabelul 6.6.18. Caracteristicile constructive ale robinetelor cu ventil sferic tip VEXVE
monotub sau bitub pentru care se con¬
A sideră o presiune disponibilă locală
C i Z = 400 dPa şi o bandă de proporţio-
cu sudură ş nalitate B_p = 2 K.
roată de !
manevră X Rezolvare
l a - varianta alegerii unui robinet cu 4
căi cu alimentarea jos-jos şi cap
.a rfl‘ dl i termostatic:
T •se calculează debitul de apă
T V = <f> / (c-AT) = 2100/ (1, 163 20) = 90 l/h
\ \ L
•se calculează pierderea de sarcină
în robinet utilizând diagrama 6.6.24 a
Ap = f(V, curba I) = f(90, curba I) = 28 dPa
DN PN Produs Di D2 D3 L A B c D E K Masă - se determină diferenţa de presiune
nr. [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] mm] mm] mm] [kg] disponibilă necesară a fi consumată
150 25 104 150 168,3 219,1 250 350 205 239 70,5 125 288 1150 26,6 prin reglarea robinetului
200 25 104 200 219,1 273,0 250 400 205 242 70,5 150 291 1750 47,0 Tabelul 6.6.19. Caracteristicile
250 25 104 250 273,0 355,6 300 530 233 287 86,0 200 337 3200 90,5 constructive ale robinetului cu ventil
300 25 104 300 323,9 457,0 400 550 315 315 130,0 250 424 4600 145,0 oblic - tip ARMĂTURA CLUJ-NAPOCA
A
=5 ,
SR>
d
cu flanşă şi
manetă
Ith
‘ I
1
Q
4
L
DN PN Produs nr. D L H A K. Di D2 Da H0-IES

a
15 40 103 015 10 130 99 139 8 95 65 14 4
20 40 103 020 15 150 101 139 14 105 75 14 4
25 40 103 025 20 160 107 150 25 115 85 14 4
32 40 103 032 25 180 111 150 41 140 100 18 4 \
-$3
W
40 40 103 040 32 200 121 190 65 150 110 18 4
50 40 103 050 40 230 128 190 103 165 125 18 4 \\
65 16 103 065 50 270 183 280 180 185 145 18 4 <M
X
80 16 103 080 65 280 196 280 290 200 160 18 8 x
100 16 103 100 80 300 224 280 470 220 180 18 8
125 16 103 125 100 325 247 420 830 250 210 18 8
150 16 103 150 125 350 288 600 1 150 285 240 22 8
i_1
200 16 103 200 150 400 266 900 1 750 340 295 22 12
250 16 103 250 200 500 327 1200 3 250 405 355 26 12 b
L
300 16 103 300 250 500 4 600 460 410 26 12
e 54 A DN 1/2" 3/4“ 1“ 11/4“ 11/2“ 2“
cu flanşă şi Hi[mm] 90 99 122 139 153 180
roată de
manevră H2[mm] 85 91 111 122 138 160
‘
l mm
ml d.v
LU
L[mm] 69
D]mm] 50
90 100 120 130 160
50 60 60
Material: fontă maleabilă
80 100
t Du 1/2" 3/4“ 1“
Q
Hi[mm] 84 94 116
H2[mm] 75 83 102
i
L L[mm] 56 67 80
D[mm] 50 50 63
Material: alamă
DN PN Produs D Di D2 D3 D4 L A B C E KV Masă Fluid de lucru:
nr. [mm] [mm] [mm] mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] fkg] - abur de joasă presiune, Pn= 1, 7 bar
150 16 104 151 125 285 240 22 250 350 205 239 70,5 288 1 150 41 - fluide curate neutre, Pn= 16 bar
200 16 104 201 150 340 295 22 250 400 205 242 70,5 291 1750 72 Temperatura maximă:
250 16 104 251 200 405 355 26 300 500 233 287 86,0 337 3200 134 - abur, 200°C
300 16 104 301 250 460 410 26 400 500 315 315 130,0 424 4600 188 - fluide curate neutre, 115 °C
Apnec = Z - Ap = 400 - 28 = 372 dPa aceeaşi diagramă 6.6.25 c 6.6.3.1 Robinete cu ventil sferic
- se determină numărul de ture ale robi¬ >
n = f(V’ APnec = f(90’ 370> = 2 ture Se execută din alamă nichelată; scau¬
netului utilizând diagrama 6.6.25, c nul şi garnitura sunt din teflon. Prinderea
n = M Apnec) = 1(90, 372) = 2 ture 6.6.3. Robinete de închidere de conducte se face prin filetare, având
b. varianta alegerii unui robinet cu 4 căi cu pe conducte filete interioare sau exterioare. Sunt acţio¬
alimentare sus-jos şi cap termostatic nate cu pârghie de manevră confecţionate
- debitul de apă este acelaşi V = 90 l/h Din această categorie fac parte robine- din oţel şi vopsite, în general, în roşu.
- pierderea de sarcină în robinet se de¬ tele: cu ventil sferic, cu ventil cu tijă în- Rezistă la temperaturi de până la 185 °C
termină utilizând diagrama 6.6.24 b clinată, cu sertar de reţinere, de golire etc. şi presiune de maximum 45 bar. Caracte-
Ap = f(V, curba 3) = f(90, curba 3) = 30 dPa
- diferenţa de presiune disponibilă ne¬ [mbar] [da Pa]
cesară a fi consumată prin reglarea 1 2 3
r
robinetului 5
Apnec = Z. - Ap = 400 - 30 = 370 dPa
- numărul de ture ale robinetului, pen¬ 3
tru asigurarea reglării robinetului,
pentru asigurarea reglării se obţin din 2
2 t
Tabelul 6.6.20. Caracteristicile
constructive ale robinetelor cu ventil
drept tip ARMĂTURA CLUJ-NAPOCA 102 103 &Q-
1 9 l
o 7 t f
i 5
i ir
§ 4
00 i
3
"O
ttJ
<D
.g
.2 2
Q.
10 102
Q.
8 l /
6
5
V-
tt
D_ 4
t
1 3 r
- 4˙.
2
10
f x" 102 2 3 4 5 6 7 8 103 2 567 104
V - debitul de apă — [l/h]
Rg. 6.6.23. Diagrama pierderilor de sarcină locale prin robinetele cu 4 căi tip
>={ COMAP:
1 - varianta monotub sau bitub cu alimentare sus-jos;
M 2 - varianta monotub sau bitub cu alimentare jos-jos şi Bp = 2 K;
3 - varianta monotub sau bitub cu alimentare jos-jos şi Bp = 2,5 K.
DN 1/2“ 3/4" 1" 1 1/4“ 11/2“ 2“ 21/2" 3" 4“
1000 11 T
Hi[mm1 75 84 106120 138 149 196 248 302 800
H2[mm1 70 77 96 108 126 I29 171 218 262 t 600
400 t 400- î
m
L[mm1 71 82 97 115 134 152 200 240 288 1
200
D[mm] 50 50 63 60 80 100 120 160 180 S E_100- =
Material: fontă maleabilă v2“-2“ 1˙10060 60 'r
Material: fontă cenuşie pt. 2i/2‘‘-4‘‘
DN 3/8" 1/2“ 3/4“ 1“ 11/4“ 11/2“ 2“
|u 40
§ 20
$
f-l
§ 40'
20 -
Hi[mm] 75 75 83 105 120 138 149
'
n a)
10
n<D
10
fe vl
20 3040 6080100 200300100800
H2[mm1 70 70 76 95 108 126 129 10 20 3040507090100 200300400600 V - debit de apă [l/h|—
Ljmml 50 60 70 80 115 134 152 V - debit de apă [l/h]
a b
Dfmml 50 50 50 60 60 80 100
Material: alamă Fig. 6.6.24. Diagrama pierderilor de sarcină locale pentru robinete
Fluidul de lucru: abur sau fluide curate cu 4 căi tip GIACOMINI:
Temperatura maximă: a - alimentare jos-jos; b - alimentare sus-jos;
pt. abur +200°C 1 - varianta cu Bp = 2 K; 2 - varianta cu robinetul complet deschis;
pentru celelalte fluide + 115°C 3 - cu cap termostatic; 4 - cu cap manual. _
Tabelul 6.6.21. Caracteristicile

constructive ale robinetelor cu sertar
pană tip ARMĂTURA CLUJ-NAPOCA
2000 TIZ ţf
/
T 7 ture
f 1000
z7 ~7
«nj 800 / 2 Z.
z7 2
A
g
(D
600
/
•g 400 v
ca
0 2
T
/
V
0 '7
®
200
Q.
'7
a.
100
200 300 400 500 600 800 1000 2000 3000 4000 6000
V - debit de apă f l/h]
a
2000 A
0,5 tură
/
T
/
1,K«
7 ture
f
__
__ D
| 1000
>ra
-
g
IO
800
600
/
Stei
_0 400
03
0
0
200
x" x°
a
a.
100
20 30 40 50 60 80 100
V - debit de apă [l/h]
200 300 400 600 r˙\
b t t
2000 /
0,5 tură 1
f
3/'•˙iture
a
| 1000 W- L
800
>ra
- 600
DN 1/2”
3/4“ 1“ 11/4“ 11/2“ 2“
g
0
Hfmrnl 77 88 100 110 125 157
400 Lfmml 54 58 66 72 82 100
D[mm] 50 50 63 80 80 100
Material: fontă maleabilă
fc 200 DN 21/2“ 3“ 4“
/
CL
Q.
100
7
/ 7˙
/ d H[mm]
L[mm]
D[mm]
240
134
140
275
150
160
327
172
180
20 30 40 50 60 80 100 200 300 400 600 Material: fontă cenuşie
Si - debit de apă [l/h| Fluid de lucru: apă, Pn 10
c abur de joasă presiune, Pn 1,7
gaze naturale combustibile, Pn 1,2+2
Temperatura maximă:
apă 95°C
Fig. 6.6.25. Capacitatea de reglare hidraulică a robinetelor cu 4 căi tip abur 120°C
GIACOMINI gaze naturale 35°C _
a - racordare la reţele monotub; DN 1/2“ 3/4“ 1 11/4“ 11/2“ 2“
1 - complet închis; 2 - pentru Kv = 1,56 şi a = 33%; 3 - pentru Kv = 1,89 şi Hfmml 82 82 96 117 133 153
a = 47%; L[mm] 40 40 50 58 64 68
b - racordare la reţele bitub; D[mm1 50 50 50 63 80 100
0,5; 1; 1,5; 2; 3; (ture) - gradaţiile de pe robinet; Material: alamă
c - racordare la reţele bitubulare cu cap termostatic; Fluid de lucru: fluide curate neutre
Temperatura maximă: 120°C
0,5; 1; 1,5; 2; 3; (ture) gradaţiile de pe robinet.
Tabelul 6.6.22. Caracteristicile tehnice ale Tabelul 6.6.23. Caracteristicile tehnice ale risticile constructive pentru robinetele cu
robinetelor cu sertar tip GIACOMINI robinetelor cu sertar cu posibilităţi de ventil sferic produse de firma GIACOMINI
golre tip GIACOMINI pentru apă caldă (8s 115 °C şi presiuni
D—
Pn = 15 bar) sunt date în tabelul 6.6.17 a,
iar cele produse de ARMĂTURA - CLUJ-
•D • NAPOCA (0 100 °C şi Pn = 23 bar) sunt
I date în tabelul 6.6.17 b.
* Robinetele cu construcţie modernă
I executată din oţel şi cu ventilul sferic din
O oţel inoxidabil (executate de firma VEXVE
I - Finlanda) pot fi utilizate pentru fluide cu
3C ! temperaturi de până la + 200°C şi pre¬
+ -I
03
siune de până la 25 bar.
Montarea pe conducte se poate fa¬
-A-
ce prin filetare (tab. 6.6.18 a), prin su¬
A B C D PN [bar]
[mm] [mm] [mm] dură (tab. 6.6.18 b şi c) sau cu flanşe
DN [mm] A-
3/8“ 35,5 12 58,5 29,5 16 (tab. 6.6.18 d, e).
1/2“ 42,5 14,5 62,5 29,5 16 A B c D PN [bar]
B.6.3.2 Robinete cu ventil înclinat
3/4“ 47,5 18 72 36 16 DN [mm] [mm] [mm] [mm]
21,5 82 36 16 3/8“ 45 12 58,5 29,5 16 Sunt utilizate pentru fluide cu tempe¬
1“ 53,5
27,5 95,5 42 16 1/2" 48 14,5 62,5 29,5 16 ratura maximă de 200 °C. Armătura -
11/4“ 62
3/4“ 53 18 72 36 16 Cluj-Napoca execută robinete cu ventil
11/2“ 64 30,5 109,5 47,5 16
1“ 57 21,5 82,5 36 16 înclinat (tab. 6.6.19) pentru abur de
2“ 75 38 134,5 54 16
11/4“ 67 27,5 95,5 42 16 presiune joasă şi fluide curate cu
21/2“ 80 48 180,5 72,5 10
11/2“ 65 30,5 109,5 47,5 16 temperaturi 6 s 200 °C şi Pn = 16 bar.
3“ 84 56 195,5 72,5 10
4“ 98 72 267 70 10 2“ 79,5 38 134,5 54 16
21/2" 85 48 180,5 72,5 10 B.6.3.3 Robinete cu ventil drept
5“ 120 92 388 87,5 7 Armătura Cluj-Napoca execută, din
6“ 125 104 396 100 7 3“ 89 56 195,5 72,5 10
fontă maleabilă, robinete cu D 1/2 ... 2",
şi, din fontă cenuşie, pentru D 21/2 ... 4".
Tabelul 6.6.24. Caracteristicile Tabelul 6.6.25. Caracteristicile Pentru diametre D 3/8...2" robinete¬
constructive ale robinetelor cu sertar constructive ale robinetelor cu sertar le cu ventil drept sunt executate şi din
cu flanşă din fontă cu flanşă din oţel turnat
Tabelul 6.6.26.
Caracteristicile constructive
ale robinetelor de reglare COMAP
A DN [in]
mm 3/8
1/2R
n 1/2
QC
L.
D
—i
___ a
Tip 750
3/4R
3/4
1R
1
Roată de Robinet de DN L Roată de Robinet de 11/4
DN L manevră d4 ocolire DN 11/2
manevră d4 ocolire DN
[mm] [mm] [mm] [mm] 2
[mm]
40
50
240
250
[mm] [mm]
200
225
[mm]
40
50
240
250
180
180
I b
R=Kv redus
65 270 280 65 270 225 Tip 751
80 280 280 80 280 225
100 330 320 100 300 280 Tabelul 6.6.27. Caracteristicile
125 330 360 125 325 320 15 constructive ale robinetului de reglare
150 390 360 150 350 320 15 COMAP - tip 750 B cu flanşe
200 460 400 25 200 400 360 20
250 530 500 25 250 450 500 25 DN [mm]
300 630 640 25 300 500 640 32 50
350 690 640 40 350 550 640 32 65
't
400 750 720 40 400 600 720 40 80
500 880
600 1000
800
800
50
65
500
600
700
1350
800
800
50
65
0 ti 100
125
(700) 1 130 800 65 (700) 1550 800 65 150
800 1250 900 80 800 1750 900 80 200
(900) 1380 (900) 1950 900 100 750B 250
900 100
1000 1500 900 100 1000 2 150 1000 100 300
M 1111 6.6.4. Robinete de echilibrare

3 —VANITUS (3/47
•
Ref. 400 hidraulică

t 2
Obiectivul general al proiectării co¬
#1’4
E 1 recte a sistemelor hidraulice de încăl¬
3
w i0'7
0,5
& zire este realizarea confortului interior
cu consum minim de energie. Teoretic,
-O
aceasta problemă este rezolvabilă ţi¬
& nând cont că echipamentele moderne
a b ° 0,3
0,2
Kvs = 3,5
prezintă caracteristici apropiate de ca¬
racteristicile ideale. Totuşi, în realitate,
20 30 40 50 70 100140200 300400500
Ap - pierderea de sarcină [mbar]
chiar şi cel mai modern sistem de în¬
C călzire nu este întotdeauna capabil să
facă faţă singur acestei probleme. în
5
t
w
80% dintre situaţii, motivul îl constituie
4 --VANITUS (1")
3 —Ref. 400 7.
_ VANITUS (1*1/4)
Ref. 400
L®um
Mag
distribuţia ineficientă a debitelor de
apă, cauzată de numeroşi factori con¬
t* ©
t
5 © ţinuţi în ipotezele de calcul, de erori în
#1.4
“
I0-7
O
1
0,5
€
51'4
&
g
3
1-
* :#
montajul sistemului, de cerinţe de
funcţionare neluate în seamă etc. Ca
rezultat, debitele sunt redistribuite con¬
form rezistenţelor hidraulice reale ale
buclelor de circulaţie, astfel încât de¬
__
0,7 bitelor excesive în unele bucle de cir¬
0,3 Kvs - 10 culaţie şi insuficiente în altele, zgo¬
Kvs = 5,2 0,5
0,2- motul emis, vor influenţa nivelul confor¬
20 30 40 50 70 100 140 200 300400 500 20 30 4050 70 100140 200 300400500
tului şi consumul de energie. în conse¬
Ap - pierderea de sarcină [mbar] — Ap - pierderea de sarcină [mbar]
e cinţă, este necesară ajustarea condi¬
d
ţiilor de funcţionare a sistemului, adică
5 4-
4 ---VANITUS (1"1/2>
t!
Ref. 400.L _
w
m- tî
10-
l/ANlUk k")
7 - -Ref. 40d
o
—
|0.7
1 T3
<TT n,
0,5 S1,4 m
m
(3
0,3
Kvs= 14 0,7- .Kvs = 24.
0,2- I—I
20 30 4050 70 100140200300400500
Ap - pierderea de sarcină [mbar]
f
20 30 4050 70 100140 200 300400500
Ap pierderea de sarcină [mbar]
-
g
Ş|
Fig. 6.6.26. Robinete de echilibrare tip VANITUS:
a - cu citire directă a debitului de fluid;
b - cu păstrarea reglării iniţiale; c...g - pierderile de sarcină în robinetele de
echilibrare tip VANITUS cu diametrele de 3/4“ - 2“. a y
.....
alamă (tab. 6.6.20). Racordarea la con¬ 6.6.24) utilizate pentru fluide cu presiuni
ducte se face prin mufe filetate. Se maxime de lucru de 16 bar şi tempera¬
utilizează pentru abur şi fluide curate turi (pentru D 40...300 mm
|20
(0 < 115°C şi Pn = 16 bar). 6 s 225 °C şi pentru D 350 1000 mm 15
6.6.3A Robinete cu sertar

0 s 120 °C). Tot cu flanşe se execută
ventile din oţel turnat (tab. 6.6.25) pentru §
10 ţE
Se execută din oţel cu mufe sau fluide cu temperaturi 0 s 400 °C. E 5
flanşă. o
I-
Armătura - Cluj-Napoca execută ro¬ 0123456789 10
binete cu sertar pană cu mufe din PREREGLARE
fontă maleabilă, fontă cenuşie şi din b
alamă (tab. 6.6.21), pentru abur (6 <;
120 °C) şi apă (0 s 95 °C) cu presiune
Fig. 6.6.27. Robinet Hydrocontrol
de lucru Pn = 20 bar. pentru echilibrare hidraulică:
în tabelele 6.6.22 şi 6.6.23 sunt date a - vedere robinet;
caracteristicile tehnice ale robinetelor cu b - toleranţe ale debitului
sertar GIACOMINI cu şi fără posibilităţi în funcţie de reglarea preliminară
de golire, executate din alamă. Cu flanşe (prereglare).
se execută robinetele din fontă (tab.
echilibrarea sistemului. de prereglare prea scăzute conduc la

Alegerea echipamentelor pentru toleranţe prea mari ale debitului, scă¬
echilibrarea hidraulica trebuie să ţină zând calitatea reglării, şi la creşterea
cont de tipul de sistem în care vor fi consumului de energie. Această depen¬
folosite: sistem cu debit constant sau denţă este prezentată în fig. 6.6.27, b.
sistem cu debit variabil.
Pe reţele de distribuţie şi la baza co¬ Sistema cu debit constant
loanelor instalaţiilor de încălzire cu apă Caracteristică sistemelor cu debit
caldă se utilizează robinete de echili¬ constant este prezenţa vanelor cu trei
brare hidraulică, într-o gamă destul de căi la racordul consumatorilor, cu aju¬
variată depinzând de producător. torul cărora se efectuează reglajul can¬
Fig 6.6.27A Regulator DANFOSS
de presiune diferenţială Astfel, se pot menţiona robinetele titativ al agentului termic. Deşi debitul la
“ASV-PV” + “ASV-I" produse de: nivelul consumatorului nu este con¬
- COMAP - Franţa pentru reţele de dis¬ stant, la nivelul întregului sistem el are
tribuţie şi coloane executate din ala¬ o valoare constantă.
mă, cu mufe cu roţile de manevră Acest lucru permite folosirea vanelor
gradate, cu priză de presiune cu şi manuale de echilibrare deoarece va¬
1 fără golire (tab. 6.6.26); loare rezistenţelor hidraulice din sistem
- COMAP numai pentru reţele de distri¬ sunt constante. Vanele manuale de
2 buţie, executate din fontă, cu flanşe şi echilibrare reprezintă din punct de ve¬
prize de presiuni (tab. 6.6.27). dere hidraulic, o pierdere locală de
3
- VANITUS - Franţa pentru coloane (fig. sarcină introdusă în mod controlat în
4 6.6.26). Robinetul din fig. 6.6.26 a sistem.
permite citirea directă a debitului, îl Pentru a efectua o echilibrare com¬
5 6 memorizează şi îl protejează, asigură pletă, vanele de echilibrare trebuie pre¬
oprirea şi golirea. Măsurarea instanta¬ văzute pe racordurile tuturor consu¬
nee şi reglarea rapidă sunt efectuate matorilor, pe fiecare ramură şi pe fie¬
3 cu ajutorul aparatului de măsurare. Se care coloană. Montarea vanelor de
execută cu dimensiuni: 3/4, 1, 11/4 şi echilibrare doar la baza coloanelor şi pe
7 2". Robinetul din fig. 6.6.26 b este fiecare ramură nu ne asigură o echi¬
8
—9 prevăzut cu un şurub microma- librare completă a sistemului.
nometric permiţând închiderea, cu
păstrarea reglării iniţiale. Se execută Sisteme cu debit variabil
cu dimensiuni: 1/2, 3/4 şi 1", din Una dintre ipotezele perturbatoare pe
13 1211 alamă, şi 11/4" şi 11/2", din bronz. în baza cărora se realizează calculele hi¬
fig. 6.6.26 c, d, e, f, g sunt date draulice este aproximarea sistemelor cu
Fig 6.6.27.B Secţiune interioară prin
robinetul caracteristicile hidraulice ale robine¬ sistemele cu debit constant. Rezis¬
ASV-PV automat de presiune telor VANITUS. tenţele hidraulice ale elementelor sis¬
diferenţială : - Hydrocontrol - OVENTROP (fig. 6.6.27 a) temului sunt considerate constante,
1 - rozetă de manevră; 2 - tija de oferă 5 funcţiuni: prereglare, măsurare, deşi în realitate ele variază considerabil.
setare a presiunii diferenţiale ; 3 închidere, umplere şi golire. Reglarea Caracteristica sistemelor cu debit va¬
-garnitura O-ring; 4 - arc; 5 - senzori preliminară, deosebit de precisă, cu cel riabil este utilizarea vanelor cu două căi
de impuls; 6 - membrană; 7 - puţin 70 de poziţii de reglare, permite pe consumatori pentru realizarea regla¬
diafragmă de control; 8 - tijă; 9 - stabilirea exactă a debitelor. jului cantitativ. Folosirea acestui tip de
ventil; 10 - corpul robinetului; 11 - - alţi producători importanţi, TA (IMI), vane de control generează apariţia în
orificiu de intrare de sub diafragmă; Danfoss, Broen. sistem a unui debit variabil şi implicit a
12 orificiu de impuls spre Se pot monta, fie pe conducta de unor presiuni diferenţiale variabile.
diafragmă; 13 - orificiu de reglare. ducere, fie pe cea de întoarcere. Valori Echilibrarea hidraulică în acest caz se
realizează prin montarea unor echipa¬
mente capabile să reacţioneze diferit în
funcţie de schimbarea valorii presiunilor
V .. diferenţiale pentru sistemele cu debit
1 variabil. Există două astfel de echipa¬
Pi P2
tA
P3 mente, destinate echilibrării hidraulice:
regulatoarele de presiune diferenţială şi
/ 2 regulatoarele automate de debit.
5 3
4
P2 P3 Regulatoarele de presiune diferenpală
Regulatoarele de presiune diferenţială
6
b P1-P3 sunt concepute în scopul menţinerii unui
disponibil de presiune la o valoare con¬
L Fig 6.6.27.C Regulator automat de stantă în circuitul reglat (fig 6.6.27.A).
7 debit AB-OM de la DANFOSS Regulatorul de presiune diferenţială
m. 1 - tijă; 2 - sistem de blocare; se montează în tandem cu o vană par¬

8
3 - garnitură de plastic; 4 - ventil; tener, care oferă priza de presiune
5 - membrană; 6 - arc principal; pentru tubul de impuls; fiind dotată cu
a 7 - control al presiunii; 8 - ventil fix. nipluri de presiune oferă şi posibilitatea
de a măsura debite.
436 Capitolul 6: Echipamente şi materiale I. instalaţii de încălzire
Acest tip de regulator este cel mai poziţie, micşorând sau mărind secţiu¬ efectului de termosifon (fig. 6.6.28). Se
adesea folosit în instalaţiile de încălzire nea de trecere până la atingerea echili¬ execută dreaptă sau cu colţ prin per¬
cu radiatoare echipate cu robinete ter- brului de forţe (p2-p3=forţa arcului), mutarea dopului. Montarea se face nu¬
mostatice. Regulatoarele de presiune Astfel se menţine un debit constant. mai vertical, cu mufe. Clapeta etanşă
diferenţiala, împreună cu vana partener se ridică datorită presiunii pompei.
se montează la baza tuturor coloanelor 6.6.5. Robinete (clapete) Dimensiuni: 1, 1i/4, 11/2 şi 2".
de alimentare cu agent termic, cu sco¬ de reţinere
pul de a menţine constantă valoarea
presiunii diferenţiale la nivelul coloa¬ Au rolul de a unidirecţiona sensul de
nelor deservite. circulaţie a fluidelor. Sunt produse în Tabelul 6.6.30. Caracteristicile
Vanele descrise mai sus sunt diferite variante constructive, permi¬ constructive ale robinetelor de reţinere
hidraulic şi nu au nevoie de o sursă su¬ ţând diverse poziţii de montare: cu clapă cu flanşe
plimentară de energie (Fig 6.6.27.B). - robinete de reţinere cu cursă fixă -K
Elementul de bază al acestor vane re¬ (tab. 6.6.28), executate din fontă, cu
prezintă o diafragmă de control 7. Pe flanşe, utilizate pentru presiuni de
cele două feţe ale diafragmei se com¬ lucru Pn = 25 bar şi pentru fluide cu
pun: presiunea de pe tur, pe faţa temperaturi 0 s 400 °C;
superioară şi cea de pe retur împreună - robinete de reţinere cu clapă (tab.
cu forţa elastică dezvoltată de un arc
pe faţa inferioară. Diferenţa dintre pre¬
siunea de pe tur şi cea de pe retur este
6.6.29), executate din alamă, cu man-
şoane (producător COMAP - Franţa)
- robinete de reţinere cu clape şi flan¬
n
î
Q1 q — T irp-
-
dată de valoarea forţei elastice dezvol¬ şe (tab. 6.6.30) executate din fontă.
tată de arc. în cazul în care presiunea -L-
de pe tur creşte datorită închiderii unor 6.6.6. Clapetă antitermosifon
consumatori, membrana deplasează tija Flanşele de legătură Diametrul
8 care antrenează ventilul 9 pentru a Se utilizează în instalaţiile de încăl¬ Dn la conducte flanşei L
regla orificiul 13. Valorile presiunilor zire cu pompare, pentru eliminarea Di D2 capacului
|mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
ajung pe membrană prin intermediul
tuburilor capilare 5. Aceste semnale Tabelul 6.6.28. Caracteristicile 40 145 110 132 200
intră prin orificiul 12 în robinet spre constructive ale robinetelor 50 160 125 138 230
ventilul 9, şi traversează orificiul 11 spre de reţinere cu cursă fixă 65 180 145 186 290
lăcaşul tijei 8. rBl
80 195 160 216 310
Menţinerea automată a presiunii este 100 230 190 240 350
de fapt realizată prin intermediul arcului 125 270 220 295 400
4. în acest scop, tija se poate roti cfişy 150 300 250 300 480
pentru setarea dorită. Un anumit număr
de rotaţii corespunde unei anumite
I 200
250
360
425
320
370
385
460
600
730
valori a presiunii diferenţiale, care va fi 300 485 430 515 850
menţinută constantă în circuitul reglat. Dn Flanşele de legătură L 350 550 490 585 980
la conducte [mm] 400 620 550 660 1 100
Regulatoarele automate de debit [mm] Di DZ [mm] 500 730 660 825 1250
Regulatorul automat de debit este 10 90 60 120 600 840 770 1000 1450
format de fapt din două vane: un 15 95 65 130
regulator de presiune diferenţială şi o 20 105 75 150
vana de control (fig 6.6.27.C). Regu¬ 25 115 85 160
latorul de presiune diferenţială are sco¬
pul de a menţine căderea de presiune
pe vana p2-p3 la o valoare constantă.
32
40
135
145
100
110
180
200 WM
50 160 125 230
Asigurând o cădere de presiune con¬ 65 180 145 290 OV
stantă pe vană, asigură un debit con¬ 80 195 160 310
stant indiferent de variaţia disponibilului 100 230 190 350
de presiune.
125 270 220 400
Elementul principal implicat în rea¬ 150 300 Fig. 6.6.28. Clapetă antitermosifon.
250 480
lizarea menţinerii căderii de presiune la
200 360 310 600
un nivel constant este membrana 5 din
250 425 370 730
interiorul vanei (fig 6.6.27.C.a). Pe par¬
300 485 430 850
tea superioară a diafragmei acţionează
presiunea p2 iar pe partea inferioară a
diafragmei acţionează două forţe: pre¬ Tabelul 6.6.29. Caracteristicile
constructive ale robinetelor de reţinere
siunea p3 şi forţa dezvoltată de un arc.
cu clapă tip COMAP
Valoarea presiunii diferenţiale p2-p3
DN [ini
este dată de forţa elastică a acestui
3/8
arc, forţă calibrată. De fiecare dată
1/2
când presiunea diferenţială de la nivelul
robinetului se modifică din cauza mo¬ 1
1 1/4 Fig. 6.6.29. Robinete de dezaerisire
dificării disponibilului de presiune sau a
11/2 manuale pentru corpuri de încălzire:
deplasării tijei de control, regulatorul de Tip 826AT 2 a - cu cheie; b - cu rozetă din plastic.
presiune se deplasează într-o nouă
presiuni de până la 10 bar. Se utili¬

6.6.7. Robinete de dezaerisire 6.6.8. Robinete de golire zează pentru apă şi aer;
- supape de siguranţă cu arc şi pâr¬
Pentru evacuarea aerului din instala¬ Gama este destul de variată, ele exe- ghie, tip FLUMAX, cu posibilităţile de
ţiile de încălzire se utilizează: cutându-se din fontă sau alamă. în fig. montare a manometrului, cu mufă
- robinete de dezaerisire manuale, mon¬ 6.6.31 sunt prezentate trei tipuri de (tab. 6.6.31 c) pentru presiuni de
tate la corpurile de încălzire, acţionate robinete de golire produse de firma până la 16 bar.
cu o cheie specială sau cu o rozetă DESBORDES: din alamă cu ventil şi cap Se pot utiliza pentru aer, apă, abur.
din plastic (fig. 6.6.29). Diametrele de pătrat de 3/8, 1/2, 3/4" (fig. 6.6.31 a); cu •Firma IAFO Zalău execută supape
racord sunt de 1/8, 1/4 şi 3/8"; poanson din alamă şi cu rozetă zimţată de siguranţă din fontă, cu arc (tab.
- robinete de dezaerisire automate de 3/8 şi 1/2" (fig. 6.6.31 b); cu ventil şi 6.6.32):
montate pe conducte (fig. 6.6.30). cap pătrat acţionate cu o cheie, utilizate - supapă de siguranţă bruscă, închisă,
Diametrele de racord sunt de 1/4, 3/8 şi pentru presiunea Pn = 10 bar şi tem¬ etanşă cu racorduri, cu flanşe, tip
1/2". peraturi ale fluidului Os 110 °C de 3/8, B1000;
1/2 şi 3/4" (fig. 6.6.31 c). - supapă de siguranţă bruscă, închisă,
etanşă cu şuruburi cu filet (intrare
6.6.9. Supape de siguranţă cep, ieşire mufă) tip B 2020;
- supapă de siguranţă bruscă, deschi¬
4> 35 Sunt utilizate să protejeze instalaţiile să cu racord cu filet tip B 3120;
sub presiune împotriva depăşirii acci¬ - supapă de siguranţă proporţională,
fi dentale a presiunii maxime admise de închisă, cu corp de colţ, cu racorduri
lucru. Se execută din fontă sau din cu flanşe, tip P 1000.
alamă, cu membrană sau arc, cu sau
68 fără manometru. 6.6.10. Regulatoare cu acţiune
•Firma COMAP produce: directă
- supape de siguranţă cu membrană,
cu posibilităţi de montare a manome¬ Firma Danfoss produce o gamă co¬
kLLU trului, cu mufă (tab. 6.6.31 a) sau cu respunzătoare de regulatoare cu acţio¬
G 1/2" 3/8” filet exterior (tab. 6.6.31 b) pentru nare directă destinate utilizării la siste¬
Tabelul 6.6.31. mele de încălzire centrală, adecvate tu¬
a Supape de siguranţă COMAP turor tipurilor de aplicaţii ce necesită:
- reglarea presiunii diferenţiale;
Tip DN [in] - reglarea şi limitarea debitului;
PN [bar]
lM
- reglarea combinată a presiunii dife¬
1/2
renţiale şi a debitului;
4-6-7-8-10 - reglarea debitului cu reglarea tempe¬
P2= 2,5D a 868 3/4 raturii;
4-6-7-8-10 în tabelul 6.6.36 sunt date caracteris¬
1/2
ticile tehnice ale regulatoarelor de pre¬
siune diferenţială, debit şi temperatură
L=2,5D 4-6-7-8-10
produse de firma Danffos.
869 3/4
Pentru asigurarea punctului de func¬
Dp=D b 4-6-7-8-10 ţionare a unei instalaţii de încălzire cu
Tip E S apă caldă este necesar să se prevadă
P? = P intrare ieşire regulatoare de debit sau de presiune
3/8 3/4
sau chiar amândouă. Ele devin obliga¬
torii în instalaţiile prevăzute cu robinete
P1 =2,5P c 3/4 11/4 termostatice.
981GL 11/4 11/2 Firma DESBORDES - Franţa produce
2 21/2 regulatoare diferenţiale de presiune;
L=2,5D 2 1/2 3 - de colţ, cu reglare de la 0,05 la 0,5 bar
/
Ujrjh li
y
ft
m
b
o b
h
«o si
c
a
Fig. 6.6.30. Robinete de dezaerisire Fig. 6.6.31. Robinete de golire:
automate: a - cu ventil cu cap pătrat; b - cu poanson şi rozetă zimţată;
a - robinet; b - montare robinet. c - cu ventil pentru Pn = 10 bar.
cu afişare de precizie (tab. 6.6.33,a) în by-pas cu conducta de întoarcere. valorii nominale Qn şi fixarea în
- în linie, cu reglare de la0,05 la 0,5 bar Firma OVENTROP - Germania, pro¬ această poziţie.
cu afişare de precizie (tab. 6.6.33,b) duce: Domeniile de variaţie ale debitului
- fără reglare, cu funcţionare automată - regulatoare de debit (fig. 6.6.32,a) tip sunt cuprinse între 100 şi 4000 l/h.
(tab. 6.6.33,c). HYDROMAT Q care se pot monta - regulatoare de presiune diferenţială
Regulatoarele diferenţiale se montea¬ atât pe conducta de ducere cât şi pe HYDROMAT DP (fig. 6.6.32,b) care se
ză la ieşire, după pompa de circulaţie, cea de întoarcere. Permite stabilirea montează pe conducta de întoarcere,
Tabelul 6.6.32. Supape de siguranţă IAFO - Zalău

1- corp; 2 - scaun; 3 - ventil; 4 - tijă; 5 - ghidaje; 6 - arc; 7 - carcasă; 8 - ghidaje arc; 9 - şurub reglaje; 10 - capac.
-10
Pj * 9 7?
-8
10 -
7 9
6
5 < 8 - 10
4 7
ă <
9
il
r~ \y
nxda 6
5
l
8
7
6
xz <
3=_ 5
T
2
3 4
O J 4
3
3
1
2 O 2
di
1 1
d: i
Tip B-1000 dş
Tip B-2020 Tip 3120
B KG , KG
Tip B-1000
Dn intrare Masa
A B C do h Flanşele de intrare Flanşele de ieşire
Dn ieşire netă
di d2 di nxd3 e b d'i d'2 d’i nxd’3 e' b’
[mm] [mm] [mm]
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] mm] [kg]
[mm]
25/40 316 100 100
15 5 115 85 68 4x14 2 16 150 110 80 4x18 3 18 66
32/50 356 110 110
19 6 140 110 78 4x18 2 18 165 124 102 4x18 3 2012,0
40/65 397 120 24
120 8 150 110 88 4x18 3 18 185 154 122 4x18 3 2017,0
50/80 490 130 130
30 10 165 125 102 4x18 3 20 200 160 138 8x18 2 2219,3
65/100 560 150 39
150 13 185 145 122 4x18 3 20 220 180 158 8x18 3 2432,0
80/125 715 180 180
48 16 200 138 138 8x18 3 22 250 210 188 8x18 3 2657,0
100/150 808 200 200
60 20 220 180 158 8x18 3 24 285 240 212 8x22 3 26 78,0
Tip Tip B-2020 Tip 3120
KG G Masa KG Masa
Dn A B C do h Dn A do h
intrare ieşire netă intrare netă
[mm] [mm] [mm] [mm] [in] [in] [mm] [mm] [kg] [mm] [mm] [in] [mm] [mm] [kg]
15/25 228 38 72 1/2" 1“ 9 3 1,6
25 295 1 15 5 3,7
20/30 250 44 78 3/4" 11/4“ 12 4 2,3
Tip P 1000 Tip P 1000
Flanşele de legătură Masa
Dn A B h
di d2 d4 nxd3 e b netă
9
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg]
io 8
15 195 130 0,75 95 65 45 4x14 2 14 3,4
6
20 212 150 1 105 75 58 4x14 2 16 5,1 <
7 5
25 225 160 1,25 115 85 68 4x14 2 16 6,0 4
32 310 180 1,60 140 100 78 4x18 2 18 11,5
-
40 378 200 2 150 110 88 4x18 3 18 16,6
50 425 230 2,50 165 125 102 4x18 3 20 26,0 3 -1
2
65 490 290 3,25 185 145 122 4x18 3 22 34,9
i
80 630 310 4 200 160 138 8x18 3 61,2 e
100 610 350 5 220 180 158 8x18 3

22
24 67,6 B
2
iar valoarea nominală Apn se citeşte şi DN 150, prevăzute cu flanşe care

direct, se reglează şi se fixează conti¬ se pot cupla cu servomotoarele din 6.6.13. Aparate
nuu, fără trepte, în domeniul cuprins seria MP 300; pentru măsurarea debitelor
între 300 şi 500 mbar. Racordul cu tub - cu 3 şi 4 căi pentru diametrele 3/4, 1,
capilar se leagă la conducta de duce¬ 11/2 şi 2", prevăzute cu manşoane cu Sunt utilizate pentru măsurarea
re. Prin intermediul regulatorului de filet, care se pot cupla cu debitului de apă sau de căldură care
servomotoarele din seriile MP 75 şi circulă prin conducte. Aparatele sunt
MP 100. montate direct în circuitul instalaţiei
sau sunt mobile, cu citire directă sau
&
J 6.6.12. Reductoare de presiune cu înregistrare.
•Firma DANFOSS - Danemarca pro¬
I Se utilizează în instalaţiile de încălzire duce debitmetre montate direct pe
n cu apă caldă şi fierbinte precum şi pen¬ conductă (tab. 6.6.38);
t M tru abur de presiune joasă sau medie, - MAGFLO - electromagnetice cu o
în funcţie de necesităţi. Firma Danffos gamă largă de măsură precisă şi fără
&
a C. produce reductoare de presiune regla¬
bilă tip AVD pentru apă cu temperatura
maximă 6max < 150 °C, (tabel 6.6.37a)
şi tip AVDS pentru abur cu temperatura
îngustarea secţiunii;
- MASSFLO - masice rezistente la
vibraţii, abravize şi coroziune. Măsoa¬
ră, în afara debitului, densitatea şi tem¬
Fig. 6.6.32. Regulator de debit şi
presiune diferenţială OVENTROP: maximă dmax < 200 °C (tabel 6.6.37b). peratura fluidului;
a - regulator de debit Hydromat 0“; Montarea reductoarelor de presiune se - SONOFLO - ultrasonice cu măsura¬
b - regulator de presiune diferenţiată face pe conducte cu filet sau flanşe. rea precisă şi fără îngustarea secţiunii;
"Hydromat DP" - VORFLO - cu vârtej pentru abur,
gaze şi lichide cu vâscozitate redusă.
Elementele sunt sudate. Necesită între¬
ţinere uşoară;
- EVITA™ - electromagnetic pentru
apă, abur şi gaze. Acestea permit con¬
[ Tabelul 6.6.33. Supape de presiune
trolul, reglarea şi înregistrarea debitelor.
. _ diferenţială _
di/d2 [mm/mm] • Firma CONTROLOTRON - SUA
produce un debitmetru portabil tip
a - de colţ
UNIFLOW (fig. 6.6.33) cu posibilităţi de
înregistrare.
J3
Fig. 6.6.33. Debitmetru portabil.

presiune se acoperă domenii ale debi¬
tului cuprinse între 100 şi 4600 l/h. Tabelul 6.6.34. Vane de amestec
\ cu 3 căi (THERMIA-SUEDIA)
6.6.11. Vane de amestec di/d2 fmm/mml
20/27 26/34 33/42 40/49 50/60
Se utilizează în instalaţiile de încălzi¬
re cu apă caldă, asigurând prin ames¬ 20/27 26/34
tecul apei calde de la cazane cu apă b - în linie
răcită din instalaţie, parametrii agentu¬
lui termic, atât la consumatorii agen¬
tului termic cât şi la intrarea în cazane.
Se execută din fontă şi pot funcţiona
manual sau automat (acţionate hidrau¬
lic, cu aer comprimat sau servomotoa¬
re). De asemenea, se execută cu 3 sau
4 căi. .
Firma suedeză TFIERMIA produce Tabelul 6.6.35. Vane de amestec
două tipuri de vane de amestec, acţio¬ 20/27 26/34 cu 4 căi (THERMIA-SUEDIA)
nate cu servomotoare. c - fără reglare
- cu trei căi (tab. 6.6.34), din fontă cu
patru poziţii de montare, posibile da¬
torită unui cadran cu două feţe de
montare.
- cu patru căi (tab. 6.6.35), din fontă cu
montarea în toate poziţiile, datorită unui )
cadran cu două feţe de montare.
Firma ROMSTAL comercializează va¬ l
ne de amestec şi servomotoarele de
acţionare respective;
cu 3 şi 4 căi pentru diametrele DN di/d2 fmm/mml
40, DN 50, DN 80, DN 100, DN 125 20/27 26/34 33/42 26/34 33/42 40/49 50/60
- termomanometre circulare tip IMIT, sunt de la DN 20 la DN 120 mm.

6.6.14. Aparate echipate atât cu sondă de temperatură Aceeaşi firmă produce şi termometre
pentru măsurarea presiunii cu tub capilar (cu lichid) şi priza de cu cadran gradat de la 0 la 120 °C cu
presiune cu cuplare rapidă şi tub tub de imersie.
Pentru măsurarea presiunii se folo¬ capilar. Toate modelele se livrează cu Firma ROMSTAL comercializează
sesc manometre şi hidrometre. Gama tirant filetat. Domeniile de lucru: tem¬ termometre circulare utilizate pentru
este destul de variată, ea depinzând de peratura până la 120°C şi presiuni cazane şi aparate cu sondă de tempe¬
locul de amplasare şi de firma produ¬ disponibile 0...4 bar şi 0...6 bar. ratură şi tub capilar (cu lichid) şi cu
cătoare. Manometrele şi hidrometrele se ra¬ tirant filetat. Domeniile de utilizare sunt:
Firma DESBORDES produce mano¬ cordează la elementele instalaţiei prin 0 la 120 °C; 0 la 200 °C; -40 la +40 °C
metre (fig. 6.6.34) cu gradare între 0 şi intermediul unor robinete de control cu Se utilizează şi aparate digitale cu
25 bar tip: buton sau poanson din alamă. citire directă, împreună cu viteza curen¬
- BOURDON (fig. 6.6.34, a) cu gradare ţilor de aer şi umiditate relativă, cu
1, 4, 6, 16 sau 25 bar, cu baie de 6.6.15. Aparate posibilităţi de înregistrare (fig. 6.6.36 b).
glicerină, amortizoare (contra vibraţii¬ pentru măsurarea temperaturii
lor) şi cutia din inox; 6.6.16. Contoare
- monobloc (fig. 6.6.34, b) cu gradare Pentru măsurarea temperaturii (lichide, pentru măsurarea
6, 10, 16 bar, cu cutie din alamă ma- solide şi gaze) se folosesc termometre: consumului de căldură
triţată şi racord filetat; - cu citire directă cu scală dreaptă cu
- cu cutie din oţel ambutisat, cu racord mercur sau alcool, termometre cu re¬ 6.6.16.1 Caracteristici principale
filetat jos (fig. 6.6.34,c) sau în spate zistenţă electrică, cu sondă de tem¬ Contoarele de apă caldă se clasifică
(fig. 6.6.34,d); peratură şi tub capilar, termometre în funcţie de destinaţia lor, conform re¬
- PRESSADE (fig. 6.6.34, e) cu grada¬ cu contact etc; glementărilor internaţionale:
re de la 10 bar, cu protecţie din cau¬ - cu citire directă şi înregistrare. - contoare de tip 1, utilizate de sine
ciuc împotriva şocurilor. Firmele DESBORDES şi COMAP stătătoare pentru contorizarea apei
Firma COMAP produce: produc termometre cu scală dreaptă, calde. Se încadrează în intervale de
- manometre radiale, cu gradare de la cu alcool, cu teacă din alamă, pentru temperaturi: 30 la 70 °C, 30 la 90 °C,
0 la 25 bar, cu cutia din inox; temperaturi cuprinse între 50 şi 300 °C. 30 la 130°C şi 30 la 180°C;
- hidrometre cu gradare de la 0 la 4 Posibilităţile de montare pe aparate - contoare de tip 2 care sunt un an¬
bar. sau pe conducte sunt prezentate în fig samblu al contoarelor de energie ter¬
Firma ROMSTAL comercializează: 6.6.35, iar dimensiunile de montare în mică. Se încadrează în intervalele de
- manometre circulare tip IMIT, cu pri¬ tabelul 6.6.39. temperaturi menţionate la cele de tip
za de presiune cu cuplare rapidă şi Firma DESBORDES produce, de 1 cu observaţia că temperatura mini¬
tub capilar, care se pot monta pe asemenea, termometre cu cadran gra¬ mă a fluidului poate fi şi sub 30°C;
cazane. Toate modelele se livrează dat de la 0 la 120°C cu colier din cu¬ - contoare de tip 3, utilizate, în gene¬
cu tirant filetat. Domeniile de presiu¬ pru (fig. 6.6.36,a) pentru strângere pe ral, pentru măsurarea condensatului.
ne disponibile 0 la 4 bar şi 0 la 6 bar. conducte. Diametrele de strângere Contoarele de energie termică tre-
Tab.6.6.36. Caracteristicile tehnice ale regulatoarelor diferenţiale, debit şi temperatură produse de Danfoss.
Presiunea Diametru Reglarea Limitarea Reglarea Controlul Controlul Domeniul Domeniu de Temperatura
Tip nominală DN presiunii debitului debitului motorizat direct al de reglare reglare Kvs Ap» maxim maximă Loc de
regulator PN [bar] [mm] diferenţiale B G al debitului temperaturii presiune debit [m3/h] [bar] [°C] montare
P Ap [bar] [m3/h]
AVPL 10 15 0,05-2,0 1-1,6 4,5 120 Retur
Tur şi
AVP 16/25 15-50 0,05-2,0 1,6-20 12/20 150
Retur
Tur şi
AVQ 16/25 15-50 0,06-15 1,6-20 12/16 150
Retur
AVPB 16/25 15-50 0,05-2,0 0,06-15 1,6-20 12/16 150 Retur
15-25
AVPBT-F 25 0,2-0,5 0,25-15 1,6-20 20 150 Retur
32-65
Tur şi
AVPQ 16/25 15-50 0,1-2,0 0,06-15 1,6-20 12/16 150
Retur
Tur şi
AVGM 16/25 15-50 0,03-15 0,4-20 12/16 150
Retur
Tur şi
AVGT 25 15-50 0,25-15 1,6-20 20 150
Retur
Tur şi
AFP 16/25/40 15-250 0,05-6 4-400 20-10 150
Retur
Tur şi
AFQ 16/25/40 15-250 0,1-250 4-400 20-10 150
Retur
Retur
AFPB 16/25/40 15-125 0,1-1,5 0,05-120 4-160 20-15 150
Retur
AFPQ 16/25/40 15-250 0,1-1,5 0,1-250 4-400 20-10 150 Tur şi
Tur şi
AFQM 16/25/40 40-125 0,6-120 20-160 20-15 150
Retur
Tur şi
PCV 16/25/40 65-250 în funcţie de configuraţie 50-630 20-10 150
Retur
buie să fie compatibile cu rigorile ur¬ comunicare; semnalizează şi înre¬ 6.6.16.2.2 Contoare de căldură
mătoarelor clase climatice: gistrează orice încercare de manipulare, combinate
- clasa climatică A (pentru populaţie şi cu localizare în timp şi durată; are o Sunt executate din elemente compo¬
montare în interior): mare capacitate de memorare a datelor: nente separabile (fig. 6.6.38), având o
•temperatură ambiantă: 5 la 55°C; 36 luni la durată fixă cu multiple varietate constructivă determinată, în
•nivel scăzut de umiditate; informaţii: energie, volum precum şi va¬ special, de diversitatea tipurilor de
- clasa climatică B (pentru populaţie şi lori de vârf între două înregistrări (debit, contoare de debit utilizate: cu morişcă,
montare în exterior): putere termică, temperatură maximă). cu elice, electromagnetice, cu ultrasu-
•temperatura ambiantă: -25 la +55°C;
•nivel normal de umiditate; Tabel 6.6.37 Contoare de energie termică monobloc.
•solicitări mecanice scăzute _ a-tip. 2WR6; _
- clasă climatică C (condiţii industriale): Figura DN Racordare Ap
•temperatură ambiantă: 5 la 55°C; [mm] [m3/h] pe regim de
•condiţii normale de umiditate; conductă presiune
•solicitări mecanice scăzute. fbarl
Elementele componente ale contorului 15 4,0 G 3/4 A
de căldură sunt, în general: contorul de 20 6,3 cu filet G 1A
apă, sondele (traductoarele) de tem¬ 25 8,3 G 11/4 A
peratură, blocul de calcul, cabluri de
legătură (sonde-bloc de calcul).
6.6.16.2 Tipuri constructive 1-5

3-12
6.6.16.21 Contoare de căldură 32 12,5
monobloc 40 16 cu flanşe
Contorul de debit şi traductorul de •oj 50 20
temperatură aval sunt montate compact
cu blocul de calcul care este prevăzut
cu un aliaj electronic digital; traductorul
de temperatură amonte este montat, se¬
parat, pe conducta de ducere. Contorul
poate afişa mărimile măsurate şi/sau b-tip 2WR5
calculate, fie automat, în mod ciclic, fie Figura DN Racordare Ap
la cerere, prin acţionarea manuală a bu¬
[mm] [m3/h] pe conductă regim de
tonului de manevră.
presiune
Firma Romstal comercializează con¬
fbar]
toare de energie termică monobloc tip
2WR6 pentru debite mici şi tip 2 WR5
pentru debite mari.
15 4,0 G 3/4 A
1-5
Contoarele de energie termică mono¬
bloc cu ultrasunete pentru debite mici (G
20 6,3 cu filet G 1A 3-12
25 8,3 G 11/4 A
= 0,6...2,5 m3/h) tip 2WR6 (fig. 6.6.37a) se
compun dintr-un calculator pentru energie
termică, o pereche de termorezistenţe ne¬
interschimbabile de tip DS conf. EN 1434
şi un traductor de debit cu ultrasunete tip
2WR6. Calculatorul de energie termică are
un microprocesor specializat şi memorii
EEPROM, prin intermediul cărora se reali¬ HAMOHIIT**
zează schema de achiziţie, prelucrare, afi¬ L, / #
S'})
iC/C° "'/l
şare şi transmisie de date. Contoarele se 4
t,
montează pe conducte pozate orizontal
sau vertical fără a necesita porţiuni de
conducte drepte amonte/avai. Prezintă ca
avantaje: fiabilitate pe termen lung, perfor¬
manţe metrologice de calitate, siguranţă în c
exploatare şi construcţie robustă. a
Contorul de energie termică monobloc
cu ultrasunete pentru debite mari (G =
0,6...60 m3/h) tip 2WR5 (fig. 6.6.37b) se
compune din aceleaşi elemente ca şi
contorul tip 2WR6. Traductorul de debit
nu include piese în mişcare, principiul de
măsurare având la bază fenomenul de
propagare a undelor ultrasonice în apă d e
metoda „transit time”. Prezintă ca avan¬ Fig. 6.6.34. Manometru:
taje în plus faţă de tipul 2WR6: sisteme a - tip Bourdon; b - monobloc; c - cu racord filetat în jos;
d - cu racord filetat în spate; e - tip PRESSADE..
modulare de alimentare şi de module de
nete, cu diafragmă, Vortex. De aseme¬ - diametre de conducte: Dn = 15...40 - blocul de calcul cu traductoare de
nea, traductoarele de temperatură pot mm; temperatură tip SUPERCAL (fig.
fi termorezistenţe cu două sau patru - debite: Vn = 0,6...10 m3/h; 6.6.39) care prelucrează datele afi¬
fire de tip Pt 100 sau Pt 500. După •MTHI: multietajat; montare orizon¬ şând electronic următoarele mărimi:
prelucrarea informaţiei primite, blocul tală, - energie termică [kWh], [MWh];
de calcul poate da informaţia sub di¬ - diametre de conducte Dn: 20...50 - temperatura [°C];
verse forme: totalizarea numerică reda¬ mm; - volum [m3];
tă electronic sau electromagnetic, înre¬ - debite: Vn = 2,5... 15 m3/h; - debit [l/h];
gistrare, indicare, semnalizarea unor •MTHI: multietajat, ST - montare - timp [h];
regimuri de avarie etc. verticală urcare; FA - montare ver¬ - putere termică [kW],
Firma ZENNER ZĂHLER produce ticală coborâre; - racorduri speciale 1 x 1/2 x1" pentru
contoare combinate compuse din: - diametre Dn = 20...40 mm, sonde de temperatură şi teci;
- contoare de apă caldă construite pentru - debite Vn = 2,5... 10 m3/h; - clapetă antiretur pentru împiedicarea
temperaturi ale apei până la 120°C: •WPHIA/VSI: tip Woltman: ancrasării şi facilitarea operaţiilor de
•ETHI: monojet; montare orizontală - diametre: Dn = 50...250 mm; înlocuire.
sau verticală; - debite Vn = 15 m3/h; Firma DANFOSS produce contorul
Tabelul 6.6.38. Debitmetre DANFOSS
Grupe MAGFLO' MASSFLO* SONOFLO* VORFLO* EVITA™

de produse Debitmetru Debitmetru Debitmetru Debitmetru vortex Contor de oxigen
electromagnetic masic ultrasonic
Principiul Electromagnetic Coriolis Timp de parcurs Vârtej "ClărR"
de măsurare tip cu o conductă al semnalului
sau două ultrasonic pe mai
multe căi
Mărimea Debit volumic Debit masic Debit volumic Debit volumic Oxigen dizolvat în
măsurată Masa totală Debit masic Debit masic apă şi apă uzată
Tehnologii Densitate Viteza sunetului Volum normal
Temperatură Debit de apă
Debit volumic Debit de abur şi
Volum total de gaz
Debit de fracţiune
% fracţiune
(de ex. Brix)
Total fracţiune
Instalare Conducte pline Conducte pline Conducte pline Conducte pline cu Rezervoare de
cu lichid cu lichid cu lichid aburi, lichid sau aerisire, crescătorii
gaz de peşte etc.
Medii Toate mediile Toate mediile Toate mediile care Lichide cu o Apă şi apă uzată
conductoare de pompabile transmit sunetul viscozitate redusă,
electricitate gaze şi aburi
Aplicaţii Sectoare Chimicale, Alimente şi băuturi, Chimicale, tratarea Chimicale, Tratarea apei şi
principale principale alimente şi băuturi, chimicale apei alimente creşterea peştilor
tratarea apei, energie/căldură energie/căldură şi băuturi
energie, căldură produse produse energie/căldură
petrochimice petrochimice
Aplicaţii Control, reglare Control, reglare Reglare Reglare Control, reglare
înregistrare, dozare înregistrare înregistrare înregistrare înregistrare
amestec în cântărire, dozare urmărire urmărire urmărire
proporţii _ verificare contablizare
Mărime DN 6-2000 DN 3-50 DN 10-4000 DN 15-300
Domeniu 0,025-113000 1-80000 0,2-500000 Gaz/aburi 0-30 ppm, 0-200%
de măsurare m3/h kg/h m3/h 1,5-21300 m3/h
Lichid
0,25-2300 m3/h
Temperatura de la -20 la de la -50 la de la -200 la de la -40 la 0 la 48°C
lichidului +200°C +180°C +250°C + 400°C
Presiune maximă 350 bar 500 bar 160 bar 100 bar 10 bar
Precizie 0,25 % 0,15 % 0,5 % 0,7% din debitul 0,5 % din FSO
Specificaţii din debitul efectiv din debitul efectiv din debitul efectiv efectiv (lichid)
1,25 % din debitul
efectiv (gaze, aburi)
Carcasa IP 65/67/68 IP 65 IP 68 IP 65 IP 68
(senzor)
Aprobări CENELEC CENELEC EEx, CENELEC CENELEC
EEX, 3A, Custody transfer EEx, EEx
PTB custody (în curs de PTB custody
transfer 3A OIML preparare) transfer
de căldură tip „SONOCAL TM“ (fig- (produs tot de DANFOSS), calculatorul două temperaturi;
6.6.40), care este o combinaţie între de energie tip MULTICAL II la care se - amplasare a unui filtru, în
amonte de
debitmetrul cu ultrasunete SONOFLO mai adaugă senzorii de temperatură. contorul de debit;
Se execută pentru diametre de con¬ - prevederea cu bornă de împământare;
ducte Dn = 32...40 mm; debite de apă - în amonte şi aval de controlul de de¬
S/n = 15...2500 m3/h şi puteri termice bit este necesar să se prevadă tron¬
4>n = 0,03...4,2 MW soane rectilinii de conductă având
Modul de montare a unui conductor lungimi de minimum 10 Dn respectiv
de căldură este prezentat în fig. 6.6.41, 8 Dn, tronsoane libere de orice
la care se adaugă următoarele reco¬ rezistenţă hidraulică;
a mandări: - montarea traductoarelor este necesar
- înclinarea traductoarelor de tempera¬ să se facă astfel:
tură în opoziţie cu sensul de curgere •pentru conducte cu 50 mm s Dn s
a agentului termic; s 250 mm, perpendicular faţă de
- prevederea de teci suplimentare, în¬ direcţia de curgere a agentului
vecinate fiecărui traductor de tempe¬ termic;
ratură, pentru a controla prin compa¬ •pentru conducte de curgere
raţie corectitudinea măsurării celor Dn 50 mm, în opoziţie faţă de sen-
Tabelul 6.6.39. Dimensiunile de montare [mm] ale termometrelor cu scală dreaptă

.6
if Do
Conducte neizolate Conducte izolate
Li I-2 Lt Li L2 Lt
80 117 30 107 147 60 137
100 127 30 117 157 60 147
125 140 30 130 170 60 160
150 152 30 142 183 60 172
175 165 30 155 195 60 185
200 177 30 167 207 60 197
225 190 30 180 220 60 210
b 250 202 30 192 232 60 222
300 227 30 217 257 60 247
Fig. 6.6.36. Termometru: 350 252 30 242 282 60 272
a - cu colier; b - digital. 400 277 30 267 307 60 297
iiz)
1
khl
A 1
2.
3
1
$
4
5
6c
2 A 2
rm
T 3 D, L .˙•
DIMENSIUNI DE MONTARE
l_2=20mm pt. conducte neizolate
4 I
O L2=50mm pt. conducte izolate
5 _
c.
i
L=l_2+(R+Dexi/2)sin«+Di
i
•K cosn=
I
A 6b _r
' u R+-5“
2
I C
u
6a Fig. 6.6.35. Posibilităţi de montare a termometrelor
cu mercur sau alcool cu scală dreaptă:
a - montare pe aparate; b - montare pe conducte
drepte; c - montare în cotul conductelor;
1 - armătură pentru termometru; 2 - garnitură;
b 3 - piesă montaj; 4 - ştuţ racord; 5 - teacă de
a
protecţie; 6a - aparat; 6b - conductă; 6c - cot.
sul de curgere a agentului termic. - cu dispozitive alimentate cu energie spaţiului locativ, cu ajutorul unui
•utilizarea de termorezistenţe scurte electrică (electronică) cu unul sau doi computer mobil şi sun transmise mai
pentru conducte cu Dn s 25 mm şi senzori de temperatură. Aparatele cu departe la dispeceratul central. Se
lungi pentru conducte cu diametre doi senzori, integrează în funcţie de realizează astfel economie de timp,
mari. timp diferenţe dintre temperatura su¬ fără programare pentru citire, fără
prafeţei corpului de încălzire şi tem¬ estimări ale consumului.
6.6.16.2.3 înregistratoare de peratura încăperii, iar cele cu un Aparatele cu un singur senzor, se pot
temperatură singur senzor, însumează temperatu¬ utiliza numai în cazul în care tempera¬
Tipurile de înregistratoare de tempe¬ ra medie a corpului de încălzire pe tura medie minimă a corpului de încăl¬
ratură existente, sunt: perioada respectivă. zire este mai mare de 55°C.
- cu dispozitive de evaporare, utilizate - cu dispozitive alimentate cu energie în SREN 834 se precizează că valori
numai în cazul în care temperatura me¬ electrică şi cu posibilitatea transmite¬ le afişate de înregistratoarele de tem¬
die minimă a corpurilor de încălzire rii datelor prin unde radio. Toate da¬ peratură sunt transformate într-o formă
este de 55°C, datorită faptului că feno¬ tele se recepţionează din exteriorul adecvată pentru calcularea costurilor
menul de evaporare a lichidului din consumului, din factorii de evaluare:
eprubetele aparatelor nu se produce kQ - pentru puterea termică a corpului
direct pe o porţiune cu temperatura
medie a corpurilor de încălzire (fig.
A kc -
de încălzire;
pentru cuplajul termic la senzorul
6.6.42 a).
™
superca' Mikroprozessor-
de temperatură;
kŢ - pentru încăperi, cu temperaturi in¬
GM Wărmezahler terioare de proiectare scăzute, faţă
tS?T| ;
de valoarea de referinţă.
Factorul de evaluare k, reprezintă pro-
S* v. ş* »/h / kW
Clorius
... KC
ZENNER
ir
ZKHL.ER
ST
Mod. 430
0°C...î80°C
I 3°C...150°C | (ZR) §
-
a tip. 2WR6
eăr=" ST" a'
p-"
7 =˙r i
Fig. 6.6.39. Blocul de calcul saca
tip SUPERCAL.
—
b - tip 2WR5 4ţb,
Fig. 6.6.37 Contoare de energie

termică monobloc.
Fig. 6.6.42 a. înregistrator de

Fig. 6.6.40. Contor de căldură temperatură proporţional tip Clorius
-3 „SONOCAL“._ -Raab Karcher şi fişă de facturare.
1 3
\ 8
j
Dn
2 av 2 am 8Dn 2b 3 6 9
Fig. 6.6.38. Contor de căldură

Fig. 6.6.41. Schema de principiu privind montarea unui contor de căldură:
combinat:
1 - bloc de calcul; 2a şi 2b - traductoare de temperatură; 3 - teacă pentru
1 - contor de debit; 2 - am şi 2 av - termometrele de control; 4 - contor de debit; 5 - filtru; 6 - robinete de izolare
traductoare de temperatură montate a contorului de debit; 7 - alimentare electrică; 8 - conductă de ducere;
în amonte şi aval. 9 - conductă de întoarcere.
dusul factorilor de evaluare individuale:

k = kQ-kc-kT
înregistratoarele de temperatură elec¬
tronice K, sunt prevăzute cu un ecran
cu cristale lichide (LCD) şi dotate cu
microcentrale, cu memorie de tip ROM
pentru programare şi de tip RAM
••
pentru bazele de date, permiţând, pe
lângă valorea consumului curent,
afişarea valorilor memorate la datele
••
scadente fixe pentru lunile precedente.
înregistratoarele de temperatură se !
montează pe fiecare corp de încălzire
în parte, iar înregistrările depind direct
de temperatura medie şi durata de fun¬
cţionare a corpului de încălzire precum
şi de caracteristicile proprii ale aces¬
tora. Locul de montare a înregistratoa¬
relor de temperatură pe corpul de în¬
a
călzire este reglementat prin norme şi
este deosebit de important pentru sta¬ Fig. 6.6.42 b. Înregistratoare de temperatură.
bilirea corectă a consumurilor de
căldură. şi ISTA. Sunt înregistratoare de tempe- 95°C; temperatura mediului ambiant
în fig. 6.6.42 b sunt prezentate trei ratură electronice având ca date între 0 şi 60°C; puterea termică a
tipuri de înregistratoare de temperatură tehnice: temperatura medie de referinţă corpului de încălzire de până la
produse de firma ZENNER, SIEMENS a agentului termic cuprinsă între 35 şi 15000W; durata de viaţă 10 ani.
stratul termoizolant: vată de sticlă, va¬

6.7. Izolarea termică tă minerală, pâslă minerală, plută, dia- 6.7.2. Executarea izolaţiei
tomit şi spumă poliuretanică întărită; termice
Conductele ce transportă fluide cu - materiale pentru fixare: plase de
temperaturi mai mari de 50 °C, monta¬ sârmă, carton ondulat, bandaje de Izolaţia termică a unei conducte sau
te în interiorul sau exteriorul clădirilor în cânepă sau material plastic etc.; a unui aparat cuprinde, în general:
canale sau subsoluri tehnice, precum - materiale pentru protecţie: ipsos, carton - stratul termoizolant;
şi aparatele (boilere, aparate de contra- asfaltat, bitum, tablă galvanizată sau din - protecţia mecanică a stratului izolant;
curent, rezervoare etc.) se izolează ter¬ inox etc.; - protecţia contra umidităţii;
mic pentru: Materialele care alcătuiesc stratul - finisarea estetică.
- micşorarea pierderilor de căldură a termoizolant trebuie să îndeplinească Operaţiile de executare a izolaţiei
fluidului transportat; următoarele condiţii de bază: termice depind de materialele utilizate.
- menţinerea temperaturii fluidului la - să aibă un coeficient de conductivita¬ Astfel, în cazul utilizării de:
anumite valori cerute de procesul
tehnologic;
te termică redus;
- să fie rezistente la temperaturi ridica¬
• materiale sub formă de saltele şi
rogojini simple sau cusute pe carton
- limitarea temperaturii suprafeţei exte¬ te, la variaţii de temperatură şi umidi¬ ondulat sau pe plasă de sârmă, execu¬
rioare a conductei, impusă de norme¬ tate, precum şi la condiţiile atmosfe¬ tarea izolării termice constă în:
le de protecţie a muncii la maximum rice variabile în cursul anului; - montarea stratului izolator termic prin
50 °C; - să aibă rezistenţă mecanică pentru a înfăşurarea (la conducte) sau prin
- evitarea încălzirii camerelor prin care nu fi deteriorate în timpul exploatării, aplicarea pe suprafaţă (la aparate);
trec conductele (cămări, pivniţe etc.); să fie uşor de executat şi întreţinut, să - realizarea stratului de protecţie me¬
- eliminarea pericolului de îngheţ al nu fie agresive faţă de obiectul izolat, canică format dintr-o tencuială brută
conductelor în perioadele cu tempe¬ să fie economice (cost cât mai scăzut), de 2 - 3 cm grosime din mortar din
raturi scăzute şi cu funcţionare între¬ să fie rezistente la acţiunea focului, să ipsos sau rumeguş de lemn cernut
ruptă a instalaţiilor de încălzire; aibă o greutate cât mai redusă. (12%) şi clei (8...10%);
- evitarea condensării vaporilor din aer Materialele termoizolante se prezintă - realizarea stratului de protecţie
în contact cu pereţii conductelor reci. sub formă de saltele, de rogojini simple contra umidităţii îmbrăcând izolaţia
Izolarea termică a conductelor şi ori cusute pe carton ondulat sau pe în: carton bituminat (acolo unde nu
aparatelor cuprinde, în general: plasă de sârmă, plăci semirigide, co¬ este pericol de incendiu); folie din
- unul sau mai multe straturi termoizo¬ chilii, segmenţi şi şnur. polistiren de 0,25 mm grosime; folie
lante prevăzute cu dispozitive de Rogojinile din vată de sticlă sau vată din PVC plastifiată de 0,4 mm
fixare; minerală cusute pe carton ondulat se grosime;
- un strat de protecţie a materialului utilizează când agentul termic are tem¬ - realizarea stratului de finisare cu
izolant, în funcţie de mediul ambiant peratura până la 100 °C; pentru tem¬ tablă din aluminiu sau oţel zincat de
şi de condiţiile de exploatare; peraturi mai mari se uilizează rogojini 0,3...0,5 mm grosime (acest strat
- un strat de finisare, pentru realizarea cusute pe plasă de sârmă (rabiţ). poate constitui şi stratul de protecţie
unui aspect frumos sau pentru iden¬ Materialele menţionate au coeficien¬ contra umidităţii.
tificarea fluidului ce trece prin con¬
ducte.
tul de conductivitate termică în jur de
0,04 W/m-K (tab. 6.7.1).
• materiale cu formă de cochilii,
segmenţi, plăci semirigide, executarea
Alegerea materialului stratului termo¬ izolării termice constă în:
6.7.1. Materiale termoizolante izolant se face în funcţie de temperatu¬ - montarea cochiliilor direct pe con¬
ra medie a fluidului încălzitor 8f cores¬ ductă sau a plăcilor semirigide pe
Materialele utilizate în lucrările de izolaţii punzător perioadei de încălzire sau suprafeţele aparatelor;
termice se grupează în trei categorii: temperatura peretelui exterior, în cazul - realizarea stratului de protecţie
- materiale de bază, care alcătuiesc aparatelor (tab. 6.7.1). mecanică şi protecţie contra
umidităţii, îmbrăcând stratul de
izolaţii cu tablă din aluminiu sau oţel
4 3 ,3
4
2
Tabelul 6.7.1. Temperatura medie de utilizare a principalelor materiale
7 - _ termoizolante şi coeficientul de conductivitate termică _
,1
Nr. Material 9,
crt.
1 Rogojini din vată de sticlă
STAS m [W/m-K]
:3 -»++*-
pe carton ondulat 8077 s 120 0,036...0,041
2 Saltele din vată minerală
a b pe carton ondulat _ 5838/3 200 0,042...0,045
Fig. 6.7.1. Manşete: 3 Rogojini din vată de sticlă
a - pentru protejarea capetelor la pe rabiţ 5838/3 300 0,036.. .0,041
întreruperea Izolaţiei; 4 Saltele din vată minerală 5838/3 700 0,040...0,045
b - pentru protejarea rosturilor de 5 Cochilii din vată minerală 5838/6 250 0,040...0,045
dilatare; 6 Şnur din vată minerală 5838/8 700 0,040...0,045
1 - conductă; 2 - manşete din tablă 7 Vată minerală în vrac 5838/2 700 0,040...0,045
zincată de 0,5 mm grosime; 3 - sâr¬ 8 Diatomit granulat cochilii 1708 400 0,022
mă zincată pentru strângere (1,45- 9 Poliuretan întărit 140 permanent 0,04
1,50 mm); 4 - strat de protecţie. 150 temporar
zincat. La unele aparate ca, de în funcţie de temperatura fluidului 0f şi, ambiant pentru perioada de funcţio¬
exemplu, boilere verticale, se anume: minium de plumb sau de fier nare a reţelei;
utilizează mantale din material plastic etc. în cazul în care 0f <r 100 °C şi - la montarea fără canal - temperatura
prinse cu fermoare. răşini sintetice, email de bronz sau medie a solului la adâncimea de
Conductele montate în şliţuri în perete aluminiu când 0f > 100 °C. montare a conductelor pentru perioa¬
sau nişe se izolează cu cochilii, fâşii din Stratul de bază pentru protecţia anti- da de funcţionare.
vată de sticlă sau din vată minerală de corosivă se execută în două straturi după Grosimea izolaţiei termice trebuie să
20-30 mm grosime, legate cu sârmă ce, în prealabil, suprafeţele metalice au asigure un randament al termoizolaţiei
zincată cu diametrul de 0,8-1 mm. fost curăţate de rugină şi noroi cu peria de de minimum 80 %. Randamentul ter-
în dreptul elementelor de susţinere a sârmă sau prin sablare. moizolatiei se determină cu relaţia:
flanşelor, a compensatoarelor, izolaţia se = %vq0l 100 [%] (6.7.1)
întrerupe,se acoperă şi se protejează cu 6.7.3. Grosimea izolaţiei termice în care:
manşete din tablă zincată sau aluminiu q0 - este pierderea de căldură unitară a
(fig. 6.7.1. a). Pentru a permite dilatarea Stabilirea grosimii izolaţiei termice se conductei neizolate [W/m] (tab. 6.7.2)
fără a se deteriora izolaţia, se lasă rosturi face astfel încât pierderile de căldură qiz - pierdere de căldură unitare a
de dilatare de 5-10 mm, pe toată cât şi investiţiile să fie minime. conductei izolate [W/m]
grosimea izolaţiei, care se acoperă cu o Normativul pentru proiectarea instala¬ Pierderile de căldură unitare ale unei
manşetă din tablă (fig. 6.7.1. b). ţiilor de încălzire centrală 1.13 menţio¬ conducte izolate se calculează cu
Armăturile de pe conductele montate nează că grosimea izolaţiei termice se relaţia:
aerian se izolează cu carcase de- stabileşte pe baza calculelor tehnico- q,= Uci AT [W/m] (6.7.2)
montabile din tablă zincată (aluminiu) economice de optimizare pentru care în care:
(fig. 6.7.2). se iau în considerare: U . - este coeficientul global de trans¬
Operaţia de executare a izolării ter¬ - pentru reţele termice de apă cu re¬ misie a căldurii [W/m-K] şi ale
mice se începe numai după efectuarea glare calitativă - temperatura medie cărui valori sunt date în
tuturor probelor hidraulice definitive anuală a agentului termic; diagrama din fig. 6.7.3 în funcţie
stabilite de actele normative în vigoare - pentru reţele de abur şi de apă cu de grosimea izolaţiei, natura
şi realizarea protecţiei anticorosive. parametrii constanţi - temperatura materialului izolant şi diametrul
Calitatea stratului anticorosiv se alege agentului termic respectiv; conductei;
2 Temperatura mediului ambiant se AT - diferenţa de temperatură medie,
5 1 consideră: dintre agentul termic şi mediul
- la montarea aeriană (exterior) sau în înconjurător în perioada de funcţio¬
canale - temperatura medie a aerului nare [K],
m
I
2 § § ss g
0,22
piliii. s 8
0,24
fctai a (rh V- V * 0,26
0,28
3 4 0,30
*4
JDl 5
De 0,35
7
0,40
>-
4= 0,5 I
o>
0' 0,6
b 0,7 O
Fig. 6.7.2. Izolarea cu carcasă 2 0,8

1,0
O
demontabilă a armăturilor
a - secţiune longitudinală;
b - vedere de sus;
im 1,5
2,0
1 - conductă; 2 - armătură; 1,0 2,0 3,0

3 - carcasă; 4 - închizătoare; Raportul De/Dj -
5 - termoizolaţie. Fig. 6.7.3. Coeficientul global de transfer termic U la conducte izolate.
Tabelul 6.7.2. Pierderile de căldură unitare ale conductelor neizolate [W/m]

Varianta de Agentul Diametrul exterior al ţevii [mm]
amplasare termic 33,7 42,4 48,3 57 60,3 70 76,1 88,9 101,6 108
O ţeavă Apă 91 109 121 138 144 162 173 198 221 231
orizontală Abur 132 158 175 199 208 234 251 287 320 335
Una sau mai multe Apă 80 95 108 122 129 144 154 173 193 203
ţevi verticale Abur 115 138 156 178 186 208 191 251 279 294
Mai multe ţevi Apă 89 107 120 136 141 161 170 194 216 226
orizontale suprapuse Abur 128 154 173 197 205 233 247 281 313 328
qiz = Uci AT = 0,46 x (80 - 20) = 27,6 Normativul I. 13.

Exemplul de calcul 1 W/m Un accent deosebit la stabilirea gro¬
Se determină randamentul izolaţiei în care: simii optime a termoizolaţiei se pune
termice la o conductă cu diametrul ex¬ Uci - coeficientul global de transfer pe factorul de exploatare. Astfel, în li¬
terior de 108 mm, prin care circulă apă termic; Ucj = 0,46 W/m-K, de¬ teratura de specialitate (Franţa, Germa¬
caldă cu temperatura medie 6m = 80°C. terminat din diagrama din fig. nia) se menţionează că grosimea opti¬
Aerul exterior are temperatura medie 6.7.3, pentru diametrul con¬ mă a termoizolaţiei depinde de diame¬
6m = 20°C. Conducta este izolată cu ductei D. = 108 mm; trul conductei şi factorul de exploatare
cochilii din vată minerală în grosime diz - grosimea izolaţiei; diz = 40 mm; a cărui valoare este dată de relaţia:
djz = 40 mm, având Xjz = 0,045 W/m-K. Xjz - coeficientul de conductivitate E=CATnX- 10~6 [lei/m, an] (6.7.3)
termică; Xjz = 0,045 W/m-K şi în care:
Rezolvare Dg/Dj - raportul diametrelor; Dg/Dj = C - este costul căldurii [lei/MW-h];
•pierderea de căldură unitară a con¬ 188/108 = 1,74; AT - diferenţa de temperatură medie,
ductei neizolate pentru apă caldă cu AT - diferenţa de temperatură; dintre agentul termic 6m şi mediul
dm = 80°C şi temperatura mediului ex¬ AT = 6m- 6mg = 80 - 20 = 60 K. înconjurător 6mgi în perioada de
terior 0me = 20°C, din tabelul 6.7.2. se • randamentul izolaţiei termice se exploatare [K];
obţine 90= 231 W/m; calculează cu relaţia n - numărul de ore de funcţionare din-
• pierderea de căldură unitară a % = [W0 ' %) / V 100 = tr-un an [h/an];
conductei izolate termic se determină [(231 - 27,6) / 231] 100 = 88 % X - conductivitatea termică a materia¬
cu relaţia (6.7.2): valoare superioară celei impuse de lului izolant [W/m-K].
&
9
Capitolul 7
Metodologia de calcul a performanţei
energetice a instalaţiilor de încălziri
$
450 Capitolul 7: Metodologia de calcul a performanţei energetice a instalaţiilor de încălziri I. Instalaţii de încălzire
7.1.2. Definiţii cuprinse în Legea meritelor ce alcătuiesc anvelopa clă¬

7.1. Recomandări privind nr. 372/2005 dirii, compartimentarea interioară,
necesitatea asigurării inclusiv etanşeitatea la aer;
performanţei energetice a Sunt definiţi 9 termeni utilizaţi în cu¬ b) instalaţiile de încălzire şi de alimen¬
clădirilor prinsul legii dintre care prezintă impor¬ tare cu apă caldă menajeră, inclusiv
tanţă termenii: clădire, performanţă caracteristicile în ceea ce priveşte
Gestiunea energiei produse şi con¬ energetică a clădirii, certificatul de per¬ izolarea acestora;
sumate în instalaţiile termice a apărut formanţă energetică al clădirii şi lucări c) instalaţia de condiţionare a aerului;
ca urmare a dezvoltării continue a teh¬ de renovare. d) ventilaţia;
nologiilor, a posibilităţilor de măsurare, 1. „clădire”: ansamblu de spaţii cu e) instalaţia de iluminat integrată, în
a analizei şi interpretării rezultatelor, funcţiuni precizate, delimitat de ele¬ principal sectorul nerezidenţial;
precum şi a posibilităţilor de acţionare mentele de construcţie care alcătuiesc f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv
rapidă asupra elementelor instalaţiilor, anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile parametrii climatici exteriori;
în vederea conectării şi chiar a reabili¬ aferente, în care energia este utilizată g) sistemele solare pasive şi de protec¬
tării acestora. pentru asigurarea climatului interior. ţie solară;
Studiile şi cercetările din ultimile de¬ Termenul clădire defineşte atât clădirea h) ventilaţia naturală;
cenii au fost axate pe problemele prio¬ în ansamblu cât şi părţi ale acesteia, i) condiţiile de climat interior, prevăzut
ritare privind o nouă orientare fată de care au fost proiectate sau modificate prin proiect.
energetica construcţiilor. pentru a fi utilizate separat; Metodologia va cuprinde, după caz,
Directiva 200/91/CE din 16 decem¬ 2. „performanţa energetică a clădirii”: şi alte elemente, în situaţia în care in¬
brie 2002 privind performanţa ener¬ energia efectiv consumată sau estima¬ fluenţa acestora asupra performanţei
getică a clădirilor a determinat aproba¬ tă pentru a răspunde necesităţilor lega¬ energetice a clădirilor este relevantă,
rea Legii 372/2005 privind performanţa te de utilizarea normală a clădirii, nece¬ precum:
energetică a clădirilor, care stipulează sităţi care includ în principal: încălzirea, a) sisteme solare active şi alte sisteme
în mod expres: prepararea apei calde de consum, ră¬ de încălzire şi electricitate bazate pe
- redudcerea consumurilor de energie cirea, ventilarea şi iluminatul. Perfor¬ surse de energie regenerabilă;
la clădirile existente, luând o serie de manţa energetică a clădirii se determi¬ b) electricitate produsă prin cogenerare;
măsuri din punct de vedere tehnic şi nă conform unei metodologii de calcul c) centrale de încălzire şi de răcire de
economic; şi se exprimă prin unul sau mai mulţi cartier sau de bloc;
- adaptarea de măsuri pentru clădirile noi; indicatori numerici care se calculează d) iluminatul natural.
creşterea siguranţei în exploatare şi luând în considerare izolaţia termică,
- reducerea gradului de poluare a caracteristicile tehnice ale clădirii şi in¬ 7.1.4. Cerinţele de performanţă
mediului. stalaţiilor, proiectarea şi amplasarea energetică a clădirilor
Parlamentul European a aprobat în clădirii în raport cu factorii climatici ex¬
anul 2002, Directiva 91 privind perfor¬ teriori, expunerea la soare şi influenţa Prin metodologie se stabilesc cerin¬
manţa energetică a clădirilor. Pe baza clădirilor învecinate, sursele proprii de ţele minime de performanţă energetică
acestei directive în anul 2005, Parla¬ producere a energiei şi alţi factori, in¬ a clădirilor şi se aplică diferenţiat pen¬
mentul României au aprobat Legea nr. clusiv climatul interior al clădirii, care tru diferite categorii de clădiri, atât
372 privind performanţa energetică a influenţează necesarul de energie; pentru clădirile noi, cât şi pentru clădi¬
clădirilor. în continuare se prezintă, pe 3. „certificatul de performantă ener¬ rile existente, după cum urmează:
capitole, proiectul de lege privind per¬ getică al clădirii": document tehnic, cu a) locuinţe unifamiliale;
formanţa energetică a clădirilor. caracter de informare, care atestă per¬ b) blocuri de locuinţe;
formanţa energetică a unei clădirii; c) birouri;
7.1.1. Dispoziţii generale ale Legii 9. „lucrări de renovare”: lucrări de d) clădiri de învăţământ;
nr. 372/2005 modernizare efectuate asupra anvelo¬ e) spitale;
pei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încăl¬ f) hoteluri şi restaurante;
Scopul legi este promovarea creşterii zire, alimentare cu apă caldă menajeră, g) săli de sport;
performanţei energetice a clădirilor ţi¬ condiţionare a aerului, ventilaţie şi ilu¬ h) clădiri pentru servicii de comerţ;
nând cont de condiţiile climatice exte¬ minat, ale căror costuri depăşesc 25% i) alte tipuri de clădiri consumatoare
rioare şi de amplasament, de cerinţele din valoarea de impozitare a clădirii, de energie.
de temperatură interioară şi de eficien¬ sau lucrări de modernizare efectuate la Cerinţele stabilite în metodologie ţin
ţa economică. mai mult de 25% din valoarea anvelo¬ seama de condiţiile generale de climat
Prin lege se stabilesc condiţii cu pri¬ pei clădirii. interior pentru a preveni eventualele
vire la: efecte negative, cum sunt ventilarea
a) cadrul general al metodologiei de cal¬ 7.1.3. Metodologia de calcul a necorespunzătoare, condiţiile locale,
cul privind performanta energetică a performanţei energetice a destinaţia dată în proiect şi vechimea
clădirilor; clădirilor clădirii.
b) aplicarea cerinţelor minime de per¬ Cerinţele se revizuiesc la intervale re¬
formanţă energetică la clădirile noi; Prin lege se preciza ca în termen de gulate, nu mai mari de 5 ani şi se ac¬
c) aplicarea cerinţelor minime de perfor¬ 6 luni de la intrarea în vigoare a legi, tualizează ori de câte ori este necesar
manţă energetică la clădirile existente, Ministerul Transporturilor, Construcţii¬ pentru a reflecta progresul tehnic în
supuse unor lucrări de modernizare; lor şi Turismului să elaboreze şi aprobe sectorul construcţiilor.
d) certificarea energetică a clădirilor; reglementarea tehnică privind metodo¬ Cerinţele stabilite în metodologie nu se
e) inspecţia periodică a cazanelor şi logia de calcul a performanţei energe¬ aplică următoarelor categorii de clădiri:
sistemelor de climatizare din clădiri tice a clădirilor. a) clădiri şi monumente protejate care
şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de Metodologia va cuprinde, în princi¬ fie fac parte din zone construite pro¬
încălzire la care cazanele sunt mai pal, următoarele elemente: tejate, conform legii, fie au valoare
vechi de 15 ani a) caracteristicile termotehnice ale ele- arhitecturală sau istorică deosebită,
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 7: Metodologia de calcul a performanţei energetice a instalaţiilor de încălziri 451
cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, Certificatele pentru apartamente şi 7.1.7. Inspecţia sistemelor de
li s-ar modifica în mod inacceptabil spaţii cu altă destinaţie decât aceea de climatizare:
caracterul sau aspectul exterior; locuinţă din clădirile de locuit colective
b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult se eliberează, după caz, pe baza: în scopul reducerii consumului de
sau pentru alte activităţi cu caracter a) unei certificări comune pentru întreaga energie şi a limitării emisiilor de dioxid
religios; clădire, în cazul clădirilor racordate la de carbon, se prevede inspecţia siste¬
c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate sistemul centralizat de încălzire şi pre¬ melor de climatizare cu puterea nomina¬
pe perioade de până la doi ani, zone parare a apei calde menajere, sau, lă de peste 12 kW la intervale regulate
industriale, ateliere şi clădiri nerezi- b) evaluării unui apartament similar din de 5 ani. Inspecţia sistemelor de clima¬
denţiale din domeniul agricol care ne¬ aceeaşi clădire. tizare include evaluarea randamentului şi
cesită un consum redus de energie; Nu se eliberează certificat pentru a dimensionarea în raport cu necesităţile
d) clădiri rezidenţiale care sunt desti¬ clădirile menţionate la punctul 7.1.4. de răcire ale clădirii. Consumatorii vor fi
nate a fi utilizate mai puţin de patru Certificatul cuprinde valori de refe¬ informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau
luni pe an; rinţă prevăzute în reglementările tehni¬ înlocuirea sistemului de climatizare şi
e) clădiri independente cu o suprafaţă ce în vigoare care permit consumatori¬ alte soluţii posibile.
utilă totală mai mică de 50 m2. lor să compare şi să evalueze perfor¬
La clădirile noi se respectă cerinţele manţa energetică a clădirii. Certificatul 7.1.8. Experţi independenţi
stabilite în metodologie. este însoţit de recomandări de reduce¬
Pentru clădirile noi cu o suprafaţă u- re a costurilor prin îmbunătăţirea per¬ Certificarea clădirilor, auditul energe¬
tilă totală de peste 1000 m2, autorita¬ formanţei energetice a clădirii. tic - elaborarea recomandărilor, in¬
tea administraţiei publice locale sau ju¬ în cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă specţia cazanelor şi expertiza tehnică a
deţene, prin certificatul de urbanism de peste 1000 m2, aflate în proprieta¬ centralelor termice, a instalaţiilor de în¬
dat în vederea emiterii autorizaţiei de tea/administrarea autorităţilor publice călzire şi a sistemelor de condiţionare
construire, potrivit legii, solicită întoc¬ sau a instituţiilor care prestează servicii a aerului se realizează conform legisla¬
mirea unui studiu de fezabilitate teh¬ publice, certificatul valabil este afişat ţiei în vigoare.
nică, economică şi de mediu privind într-un loc accesibil şi vizibil publicului. Auditorii energetici şi experţii tehnici
posibilitatea utilizării unor sisteme al¬ Se afişează la loc vizibil şi temperatu¬ independenţi îşi desfăşoară activitatea
ternative de producere a energiei, ca rile interioare recomandate şi cele cu¬ ca persoane fizice autorizate sau ca
de exemplu: rente şi, după caz, alţi factori climatici angajaţi ai unor persoane juridice, con¬
a) sistemele descentralizate de alimen¬ semnificativi. form legislaţiei în vigoare.
tare cu energie bazate pe surse de în finalul legii se menţionează:
energie regenerabilă; 7.1.6. Inspecţia cazanelor Prezenta lege transpune integral în
b) producerea combinată de căldură şi legislaţia naţională prevederile Directi¬
electricitate - PCCE; în scopul reducerii consumului de vei nr. 2002/91/CE a Parlamentului Eu¬
c) sistemele de încălzire sau de răcire energie şi a limitării emisiilor de dioxid ropean şi a Consiliului privind perfor¬
de cartier sau de bloc, dacă există; de carbon, se efectuează: manţa energetică a clădirilor, publicată
d) pompele de căldură, în anumite a) inspecţie periodică la intervale de 5 în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Eu¬
condiţii. ani, pentru cazanele care utilizează ropene (JOCE) L 001, din 4 ianuarie
La clădirile existente cu o suprafaţă combustibil lichid sau solid nerege¬ 2003 P. 0065 - 0071.
utilă de peste 1000 m2 la care se exe¬ nerabil, cu puterea nominală de 20 -
cută lucrări de renovare, performanţa 100 kW. Inspecţia se efectuează şi 7.2. Metodologia de aplicare
energetică a acestora trebuie îmbună¬ pentru cazanele care utilizează alte a Legii nr. 372/2005 privind
tăţită pentru a satisface cerinţele stabi¬ tipuri de combustibil. Perieormanţa Energetică a
lite în metodologie, în măsura în care b) inspecţie cel puţin o dată la doi ani Clădirilor
acest lucru este posibil din punct de pentru cazanele cu puterea nomina¬
vedere tehnic, funcţional si economic. lă mai mare de 100 kW. Pentru ca¬ în cursul anului 2007, a fost elabo¬
Cerinţele se stabilesc pentru întreaga zanele care utilizează combustibil rată şi aprobată Metodologia de apli¬
clădire renovată sau pentru sisteme¬ gazos această perioadă poate fi care a Legii nr. 372/2005 privind Per¬
le/elementele renovate ale clădirii, extinsă la patru ani. formanţa Energetică a Clădirilor
atunci când acestea fac parte dintr-o c) expertizarea tehnică a instalaţiilor de Legea nr. 372/2005 privind perfor¬
lucrare de renovare care trebuie reali¬ încălzire echipate cu cazane cu pu¬ manţa energetică a clădirilor, instituie
zate într-o perioadă limitată de timp, terea nominală mai mare de 20 kW măsuri pentru creşterea performanţei
având ca scop îmbunătăţirea perfor¬ şi o vechime mai mare de 15 ani. în energetice a clădirilor prin realizarea
manţei energetice globale a clădirii. baza expertizei care include evalua¬ auditului energetic al clădirilor existen¬
rea randamentului cazanului şi di¬ te, eliberarea certificatului energetic
7.1.5. Certificatul de performanţă mensionarea acestuia în funcţie de pentru clădirile noi şi existente şi prin
energetică al clădirii necesarul de căldură al clădirii, ex¬ inspecţia centralelor termice, a instala¬
perţii recomandă beneficiarilor înlo¬ ţiilor de incălzire şi a instalaţiilor de
Certificatul de performanţă energeti¬ cuirea acestora sau efectuarea de ventilare-climatizare.
că al clădirii, este valabil 10 ani de la modificări ale sistemului de încălzire Auditul energetic al clădirilor existente
data emiterii, se eliberează cu respec¬ şi preparare apă caldă menajeră, cuprinde analiza termică şi energetică a
tarea legislaţiei în vigoare pentru clădi¬ precum şi soluţii alternative. clădirilor şi instalaţiilor aferente, pe baza
rile care se construiesc, sunt vândute Inspecţia cazanelor se face conform căreia se elaborează certificatul ener¬
sau închiriate. legislaţiei în vigoare. getic şi propuneri de măsuri pentru creş¬
Certificatul este eliberat proprietaru¬ terea eficienţei energetice a clădirilor pe
lui, iar proprietarul îl pune, după caz, la baza căreia se elaborează studiul de fe¬
dispoziţia potenţialului cumpărător sau zabilitate pentru îmbunătăţirea perfor¬
chiriaş. manţei energetice a clădirilor.
Certificatul de performanţă energeti¬ consumurile de energie, precum şi

că se elaborează cu respectarea legis¬ date privind clădirea şi instalaţiile, 7.2.5. Inspecţia cazanelor şi
laţiei în vigoare pentru clădirile noi cât necesare pentru elaborarea Certifi¬ expertiza tehnică a centralelor
şi pentru clădirile existente, după cum catului Energetic. termice şi a instalaţiilor de
urmează: încălzire
- locuinţe unifamiliale; 7.2.3. Măsuri de creştere a
- blocuri de locuinţe; performanţei energetice pentru se efectuează în scopul reducerii
- birouri; clădire şi a instalaţiilor aferente consumului de energie şi a limitării
- clădiri de învăţământ; şi prezentarea de recomandări emisiilor de dioxid de carbon;
- spitale; pentru utilizator în vederea Inspecţie cazanelor se face periodic:
- hoteluri şi restaurante; elaborării studiului de - la intervale de 5 ani, pentru cazanele
- săli de sport; fazabilitate, cu puterea nominală de 20 - 100 kW
- clădiri pentru servicii de comerţ; care utilizează combustibil lichid sau
- alte tipuri de clădiri consumatoare de cuprinde: solid neregenerabil sau alte tipuri de
energie, care se construiesc, sunt a) stabilirea măsurilor de creştere a combustibil;
vândute sau închiriate. performanţei energetice a clădirii - o dată la doi ani pentru cazanele cu
Inspecţia centralelor termice şi a sis¬ pentru partea opacă şi vitrată; puterea nominală mai mare de 100 kW;
temelor de încălzire şi a sistemelor de b) stabilirea măsurilor de creştere a per¬ - pentru cazanele care utilizează com¬
ventilare-climatizare, se efecturează cu formanţei energetice a instalaţiilor de bustibil gazos această perioadă poa¬
scopul de a creşte performanţa ener¬ încălzire, de ventilare şi climatizare, a te fi extinsă la patru ani;
getică a sistemelor de încălzire şi a sis¬ instalaţiilor de apă caldă de consum Expertizarea tehnică a instalaţiilor de
temelor de ventilare-climatizare. şi a instalaţiilor de iluminat; încălzire se face pentru instalaţiile echi¬
c) analiza eficienţei economice a solu¬ pate cu cazane cu puterea nominală
7.2.1. Auditul energetic al ţiilor tehnice de creştere a perfor¬ mai mare de 20 kW şi o vechime mai
clădirilor existente şi al manţei energetice; mare de 15 ani.
instalaţiilor aferente acestora d) prezentarea indicatorilor de eficienţă Procedura de inspecţie a cazanelor
economice a soluţiilor tehnice pen¬ se efectuează în conformitate cu nor¬
Se efectuează de către un auditor tru reabilitarea sau modernizarea mativul tehnic de specialitate, care se
energetic atestat de MDRT, conform energetică a clădirii existente şi a in¬ aprobă de MTCT, şi care are prevederi
legislaţiei în vigoare; stalaţiilor aferente; referitoare la:
Auditul energetic al clădirilor existen¬ e) analiza tehnico-economică a măsurilor a) estimarea performanţei energetice a
te şi al instalaţiilor aferente acestora se de creştere a performanţei energetice; cazanelor în momentul inspecţiei;
efectuează pe baza documentaţiei f) raportul de audit energetic cu reco¬ b) recomandări asupra posibilităţii
existente în cartea construcţiei; mandări de creştere a performanţei creşterii performanţei energetice a
în lipsa cărţii construcţiei se efectu¬ energetice pentru întocmirea studiului cazanelor.
ează releveul construcţiei şi al instala¬ de fazabilitate de reabilitare termică a c) identificarea cazanelor cu date privind
ţiilor aferente de către un auditor ener¬ clădirii şi instalaţiilor aferente. caracteristicilor tehnice, felul combus¬
getic sau un verificator de proiecte sau tibilului, puterea minimă şi maximă,
un expert tehnic; 7.2.4. Certificatul de performanţă data fabricaţiei, clasa cazanului
Auditul energetic al clădirilor existen¬ energetică a clădirii privind emisiile de CO2, felul
te cuprinde două părţi: arzătoarelor, modularea puterii etc.
a) analiza termică şi energetică a clădi¬ se elaborează de către un auditor d) colectarea de date tehnice, instruc¬
rii şi a instalaţiilor aferente acesteia; energetic atestat de MDRT; ţiuni de exploatare, rapoarte de in¬
b) stabilirea soluţiilor tehnice de creş¬ Certificatul de performanţă energeti¬ specţii anterioare, rapoarte de ex¬
tere a performanţei energetice pen¬ că al clădirii este un document tehnic ploatare, facturi de combustibil, dia¬
tru clădire şi instalaţiile aferente. care are caracter informativ şi care grame de funcţionare, stabilirea con¬
atestă performanţa energetică a unei sumului de energie, stabilirea
7.2.2. Analiza termică şi clădiri şi se elaborează pentru clădirile pierderilor de căldură a cazanului etc;
energetică a clădirilor şi noi şi pentru clădirile existente; e) analiza modului de exploatare a ca¬
instalaţiilor aferente Pentru clădirile existente, certificatul zanului de personal calificat şi/sau
energetic se elaboraeză pe baza date¬ autorizat; cu menţionarea oricărui
are drept scop: lor sintetice din auditul energetic; caz de nefuncţionare.
a) stabilirea stării elementelor de închi¬ La proiectarea clădirilor noi şi a in¬ f) verificarea aparatelor de măsură şi
dere opace: pereţi, terase, planşeul stalaţiilor aferente, proiectul de execu¬ controlul, senzorii şi aparate indicatoa¬
peste subsol, rosturi de dilatare, ţie va cuprinde date sintetice privind re ale cazanului, sistemul de automa¬
subsolul, acoperişul etc; performanţa energetică a clădirilor şi tizare de funcţionare a cazanului;
b) stabilirea stării elementelor de închi¬ instalaţiilor aferente, necesare pentru După efectuarea inspecţiei cazanului,
dere vitrate exterioare (ferestre, uşi, întocmirea certificatului energetic; se elaborează un raport de inspecţie
chepenguri etc); Certificatul energetic se elaborează cu recomandări.
c) stabilirea stării instalaţiilor de încăl¬ cu respectarea legislaţiei în vigoare a) recomandările vor ţine seama de
zire, de ventilare şi climatizare, de pentru clădirile care se construiesc, costurile efective şi de posibilitatea
alimentare cu apă caldă de consum sunt vândute sau închiriate; aplicării lor;
şi a instalaţiilor de iluminat; Certificatul energetic este eliberat b) recomandările vor cuprinde acţiuni
d) determinarea consumului anual de proprietarului, iar proprietarul îl pune, posibile imediat (înlocuiri) şi alte
căldură pentru încălzire, ventilare şi după caz, la dispoziţia potenţialului acţiuni care se au în vedere în caz
climatizare, apă caldă de consum şi cumpărător sau chiriaş. de reabilitare/renovare;
consumul de energie pentru iluminat; c) recomandările vor indica opţiunile po¬
e) stabilirea valorilor sintetice privind sibile şi indicaţii asupra posibilităţii
schimbării combustibilului sau a căldură şi frig, modul de exploatare laţii termice şi ventilare), conform legis¬
tipului cazanului. proiectat şi cel utilzat, tipul de con¬ laţiei în vigoare;
Expertiza tehnică a centralelor termi¬ trol al sistemului de climatizare; Inspecţia cazanelor, a sistemelor de
ce şi a instalaţiilor de încălzire se efec¬ c) evaluarea randamentului şi dimen¬ încălzire şi a sistemelor de climatizare
tuează în conformitate cu normativul sionarea în raport cu necesităţile de şi ventilare, se face pe baza documen¬
tehnic de specialitate, care se aprobă climatizare a clădirii; taţiei şi planurilor din cartea construc¬
de MDRL, şi care are prevederi referi¬ d) analiza capabilităţii sistemului de cli¬ ţiei şi a documentelor de agrementare
toare la: matizare de a satisface serviciile a echipamentelor, dispozitivelor şi ar¬
a) sistemul de încălzire adoptat, puterea prevăzute în proiect, menţionarea măturilor utilizate.
termică instalată, suprafaţa de încăl¬ diferenţelor dintre prvederile proiec¬ în lipsa cărţii construcţiei se efectu¬
zire, date asupra construcţiei, tipul tului şi situaţia constatată, consem¬ ează releveul construcţiei şi al instala¬
clădirii (rezidenţial/nerezidenţial) etc. narea cazurilor de nefuncţionare, ţiilor eferente de către un auditor ener¬
b) identificarea sistemului de încălzire sistemul de automatizare adoptat; getic sau un verificator de proiecte sau
prin colectarea datelor privind, dia¬ e) date privind contorizarea consumu¬ un expert tehnic.
grama de funcţionare a sistemului de lui de căldură şi frig, de apă şi ener¬ Pe baza legii nr. 372/2005. s-au ela¬
încălzire, modul de exploatare a siste¬ gie electrică; borat în cursul anului 2006 următoarele
mului de încălzire proiectat şi cel uti¬ f) stadiul termoizolaţiei agregatelor de metodologii;
lizat, tipul de control al sistemului de climatizare şi a canalelor de tran¬ Mc 001/1-2006 Metodologia de cal¬
încălzire; sport a aerului; cul privind performanţa energetică a
c) analiza capabilităţii sistemului de în¬ g) stadiul şi modul de amplasare şi re¬ clădirilor-anvelopa clădirii;
călzire de a satisface serviciile pre¬ glajul gurilor de introducere şi de Mc 001/11-1-2006 Metodologia de
văzute în proiect, menţionarea dife¬ evacuare a aerului; calcul privind performanţa energetică a
renţelor dintre prvederile proiectului h) existenţa sistemelor de atenuare a clădirilor - instalaţii de încălzire;
şi situaţia constatată, consemnarea zgomotului, verificarea nivelului de Mc 001/11-2-2006 Metodologia de
cazurilor de nefuncţionare; zgomot; calcul privind performanţa energetică a
d) date privind contorizarea sistemului de După efectuarea inspecţiei sisteme¬ clădirilor - instalaţii de ventilare clima¬
încălzire la sursă şi la consumator, exis¬ lor de climatizare, se eleborează un tizare;
tenţa înregistratoarelor şi a robinetelor raport de inspecţie cu recomandări. Mc 001/11-3-2006 Metodologia de
termostatice la corpurile de încălzire; a) recomandările vor ţine seama de calcul privind performanţa energetică a
e) stadiul termoizolaţiei cazanului şi a con¬ costurile efective şi de posibilitatea clădirilor - instalaţii de apă caldă de
ductelor de transport a agentului ter¬ aplicării lor; consum;
mic; b) recomandările vor cuprinde acţiuni Mc 001/11-4-2006 Metodologia de
După efectuarea expertizei tehnice a posibile imediat (înlocuiri) şi alte ac¬ calcul privind performanţa energetică a
centralelor termice şi a instalaţiilor de ţiuni care se au în vedere în caz de clădirilor - instalaţii de iluminat;
încălzire, se eleborează un raport de reab iIitare/renovare; Mc 001/111-2006 Metodologia de cal¬
inspecţie cu recomandări; c) recomandările vor indica opţiunile cul privind performanţa energetică a
a) recomandările vor ţine seama de posibile şi indicaţii asupra posibili¬ clădirilor - auditul şi certificatul de per¬
costurile efective şi de posibilitatea tăţii utilizării energiilor refolosibile formanţă energetică ale clădirilor;
aplicării lor; sau a unor sisteme de climatizare cu A rămas în valabilitate ca metodă
b) recomandările vor cuprinde acţiuni eficienţă crescută; alternativă de calcul NP 048-2000 Nor¬
posibile imediat (înlocuiri) şi alte d) consumatorii vor fi informaţi cu pri¬ mativ pentru expertizarea termică şi
acţiuni care se au în vedere în caz vire la îmbunătăţirea sau înlocuirea energetică a clădirilor existente şi a in¬
de reabilitare/renovare; sistemului de climatizare şi alte so¬ stalaţiilor de încălzire şi preparare a pei
c) recomandările vor indica opţiunile po¬ luţii posibile. calde de consum, aferente acestora.
sibile şi indicaţii asupra posibilităţii u- în continuare se vor prezenta:
tilizării energiilor refolosibile. 7.2.7. Auditorul energetic, Mc 001/11-1-2006 Metodologia de
respectiv expertul tehnic calcul privind performanţa energetică a
7.2.6. Inspecţia sistemelor de clădirilor - instalaţii de încălzire;
climatizare îşi poate desfăşura activitatea în NP 048-2000 Normativ pentru exper¬
calitate de angajat al unei persoane tizarea termică şi energetică a clădirilor
se efectuează în scopul reducerii juridice autorizate, sau atestat ca existente şi a instalaţiilor de încălzire şi
consumului de energie şi a limitării persoană fizică să desfăşoare activităţi preparare a pei calde de consum, afe¬
emisiilor de dioxid de carbon; în mod independent, cu respectarea rente acestora.
Inspecţia sistemelor de climatizare reglementărilor tehnice în vigoare; Mc 001/111-2006 Metodologia de cal¬
se face periodic la intervale regulate de Prin persoană juridică autorizată se cul privind performanţa energetică a
5 ani pentru sisteme cu puterea nomi¬ înţelege persoana juridică având ca¬ clădirilor - auditul şi certificatul de per¬
nală de peste 12 kW şi se efectuează litatea de agent economic cu activitate formanţă energetică ale clădirilor;
în conformitate cu normativul tehnic de de audit energetic şi/sau expertiză teh¬
specialitate, care se aprobă de MDRT, nică, înscrise în statut şi care are an¬ 7.3. Metodologia de calcul
şi care are prevederi referitoare la: gajat, în condiţiile legii, auditor energe¬ privind performanţa
a) sistemul de climatizare adoptat, de¬
bitul de aer de introducere şi de
tic respectiv expert tehnic, persoană fi¬
zică atestată, în conformitate cu regle¬
nergetica a clădirilor
instalaţii de încălzire
-
evacuare, date asupra construcţiei, mentările tehnice în vigoare. Mc 001/11-1-2006
tipul clădirii (rezidenţial/nereziden- Inspecţia cazanelor, expertiza siste¬
ţial), regimul de funcţionare etc; melor de încălzire şi expertiza sisteme¬ Metodologia de calcul Mc 001/11-1-
t>) identificarea sistemului de climatiza¬ lor de climatizare ale clădirii se efectu¬ 2006 privind consumurile de energie şi
re prin colectarea datelor privind, di¬ ează de către un expert tehnic atestat performanţa energetică a clădirilor (PEC)
agrama de funcţionare necesarul de de MDRT, pentru specialitatea It (insta- are la bază pachetul de standarde
europene elaborat ca suport pentru apli¬ termice sau electrice), în Joule (J); clădiri are la bază întocmirea unui bi¬
carea Directivei 2002/91/CE privind per¬ această componentă reprezintă o lanţ termic aşa cum indică fig. 7.3.3.
formanţa energetică a clădirilor şi răs¬ parte a lui Qth; Bilanţul energetic include următorii
punde cerinţelor din Legea 372/2005 pri¬ Qrwh căldura recuperată de la subsis¬
- termeni (se ia în considerare numai căl¬
vind performanta energetică a clădirilor. temul de preparare a a.c.c. dura sensibilă):
Metodologia descrie structura meto¬ (componente termice sau elec¬ - pierderile de căldură prin transmisie
dei de calcul a consumului de energie trice) şi utilizată pentru încălzirea şi ventilare de la spaţiul încălzit către
termică pentru încălzirea unei clădiri şi a clădirii, în Joule (J); mediul exterior;
eficienţei energetice a sistemului de în¬ Qth - pierderile totale de căldură ale - pierderile de căldură prin transmisie
călzire până la branşamentul clădirii. Se subsistemului de încălzire, în şi ventilare între zonele învecinate;
va lua în calcul performanţa energetică a Joule (J); aceste pierderi includ - degajările interne utile de căldură;
sursei de căldură numai în cazul clă¬ componenta Qrhh(fig. 7.3.1). - aporturile solare;
dirilor cu sursă termică individuală. Me¬ Pentru alimentarea cu căldură a clă¬ - pierderile de căldură aferente producerii,
toda de calcul se bazează pe întocmirea dirilor se consumă şi energie auxiliară, distribuţiei, cedării de căldură şi aferente
unor bilanţuri energetice în regim sta¬ de obicei sub forma energiei electrice, reglajului instalaţiei de încălzire;
ţionar pe anumite perioade de timp care este utilizată pentru acţionarea - energia introdusă în instalaţia de
(săptămână, lună, perioadă de încălzire). pompelor de circulaţie, ventilatoarelor, încălzire.
Metoda de calcul poate fi utilizată vanelor şi dispozitivelor automate de în funcţie de structura instalaţiei de
pentru următoarele aplicaţii: reglare, măsurare şi control. încălzire, în bilanţ se va introduce apor¬
- evaluarea conformităţii cu normele care Pentru fiecare subsistem al sistemului tul surselor alternative şi va fi inclusă
prevăd limite de consum energetic; de încălzire, o parte a pierderilor de căl¬ energia recuperată din diverse surse.
- optimizarea performanţei energetice dură şi o parte a pierderilor de energie Procedura de calcul este sintetizată
a unei clădiri în proiectare prin apli¬ auxiliară sunt recuperate şi utilizate la în cele ce urmează:
carea metodei pentru mai multe va¬ încălzirea clădirii, formând împreună pier¬ 1) se definesc limitele spaţiului încălzit
riante posibile de realizare; deri de căldură recuperate ale fiecărui şi dacă este cazul ale zonelor diferi¬
- stabilirea unui nivel convenţional de subsistem, aşa cum se arată în fig. 7.3.2. te şi ale spaţiilor neîncălzite;
performanţă energetică pentru clădi¬ Calculele privind fluxurile termice şi 2) în cazul încălzirii sau ventilării cu in¬
rile existente; pierderile de căldură se realizează termitenţă, se definesc pentru pe¬
- auditul şi certificarea performantei pentru fiecare subsistem în parte astfel rioada de calcul, intervalele de timp
energetice a clădirilor; încât să rezulte necesarul de energie care sunt caracterizate de progra¬
- evaluarea efectului asupra unei clădiri primară la nivelul sursei. mul de încălzire sau ventilare diferit
existente al măsurilor posibile de (de exemplu zi, noapte, sfârşit de
conservare a energiei, prin calcularea 7.3.2. Zonarea sistemului de săptămâna);
necesarului energetic cu sau fără im¬ încălzire şi etape de calcul 3) în cazul calculului pentru o singura
plementarea măsurilor de reabilitare; zonă: se calculează coeficientul de
- predicţia resurselor energetice nece¬ Structura unui sistem de încălzire pierderi al spaţiului încălzit; pentru
sare în viitor la scară naţională sau poate fi complexă, incluzând: calcul multi-zonal documentul reco¬
internaţională prin calcularea necesa¬ - mai multe tipuri de corpuri de încălzire mandat este SR EN ISO 13790
rului energetic al unor clădiri repre¬ montate în mai multe zone ale clădirii; anexa B;
zentative pentru întregul segment de - o singură sursă de căldură utilizată 4) pentru calculele pe sezonul de încăl¬
clădiri. pentru diferite sisteme de încălzire şi zire se defineşte sau se calculează
Actele normative care au stat la baza pentru prepararea a.c.c.; durata şi datele climatice ale sezo¬
întocmirii acestei metodologii de calcul - mai multe surse de căldură; nului de încălzire.
sunt următoarele: - mai multe sisteme de stocare a ener¬ Apoi, pentru fiecare perioadă de cal¬
•Pachetul de standarde europene giei (dacă este cazul); cul (lună sau sezon de încălzire) se cal¬
EPBD - diferite tipuri de energie, inclusiv ener¬ culează:
•SR EN ISO 13790 - Performanţa ter¬ gii regenerabile, utilizate în clădire. 5) temperatura interioară pentru fiecare
mică a clădirilor. Calculul necesarului Metoda de calcul pentru stabilirea perioadă;
de energie pentru încălzire necesarului de căldură anual al unei
•SR 4839 - Instalaţii de încălzire. Nu¬
măr anual de grade-zile
•Metodologie de calcul a performanţei
energetice a clădirilor Mc 001/1-2006.
ÎNCĂLZIRE
Eph °fh Qh
7.3.1. Consumul de energie
pentru încălzirea clădirilor
Q,h l
Pentru o perioadă determinată (an,
lună, săptămână) consumul de energie
pierderi nerecuperate
pentru încălzirea clădirilor, Q/h , se cal¬
culează cu relaţia următoare: Energie Consum de energie pentru Necesar de
®f,h = (®h ®rhh ~ Qwh ) + ®th [J]
"
primară încălzirea clădirii energie
(7.3.1)
pentru
în care: încălzirea
Qh - necesarul de energie pentru încăl¬ clădirii
zirea clădirii, în Joule (J);
Qrhh - căldura recuperată de la subsis¬ -
Fig. 7.3.1 Consumul de energie pentru încălzirea clădirilor
temul de încălzire (componente
6)pierderile de căldură totale, QL\ - clădiri cu ocupare continuă cărora le rile aporturi /pierderi diferă cu mai
7) degajările interne de căldură, Q(.; corespunde o încălzire continuă - puţin de 0,4 (de exemplu între zone¬
8)aporturile solare, Qs, pentru care funcţionalitatea impune le cu expunere spre sud şi zonele cu
9)factorul de utilizare al aporturilor de ca temperatura interioară să nu expunere spre nord), sau
căldură, IJ; scadă, în intervalul „ ora 0 - ora 7” b) este probabil ca uşile între zone să
10) necesarul de căldură, Q pentru cu mai mult de 7 °C sub valoarea fie deschise.
toate perioadele de calcul; normală de exploatare; în astfel de cazuri, dacă nu există o
11) necesarul anual de căldură, Qh; - clădiri cu ocupare discontinuă cărora temperatură predominantă, temperatura
12) necesarul de energie pentru încăl¬ le corespunde o încălzire cu intermi¬ interioară convenţională de calcul se
zire, Qth, ţinând seama de pierderi¬ tenţă - pentru care abaterea de la poate considera temperatura medie
le sau de randamentul instalaţiei de temperatură normală de exploatare ponderată a tuturor încăperilor încălzite:
încălzire. poate fi mai mare de 7 °C timp de 10 Y0'I AI
ore pe zi, din care 5 ore în intervalul ”, = [°C] (7.3.3)
7.3.3. Conturul spaţiului încălzit „ora 0 - ora 7”. 2A
în care:
Conturul spaţiului încălzit constă în 7.3.4.1. Clădiri cu încălzire continuă A - aria încăperii j având temperatura
toate elementele de construcţie care în cazul clădirilor încălzite continuu interioară A .
separă spaţiul încălzit considerat de se consideră că pe întreaga perioadă Pentru determinarea temperaturii de
mediul exterior sau de zone încălzite de încălzire, la interiorul clădirii se calcul dintr-un spaţiu neîncălzit, se
sau spaţii neîncălzite adiacente, defini¬ menţin parametrii constanţi. face un calcul de bilanţ termic, utili¬
te conform “Metodologiei de calcul a a) Calcul pentru o singura zonă zând relaţia generală:
performanţei energetice a clădirilor în cazul în care întreg spaţiul încălzit
Mc001/l-2006”. Conturul spaţiului în¬ este încălzit la aceeaşi temperatură, iar l{erL) + 0,34
călzit închide volumul încălzit direct degajările interne şi aporturile solare ffu = lL+0,34V-ln .
sau indirect al clădirii. sunt relativ reduse sau repartizate în

mod uniform în clădire, se aplică mo¬ [°C] (7.3.4)
7.3.4. Zone termice dul de calcul mono-zonal. în care:
în acest caz, împărţirea în mai multe L. - coeficienţii de cuplaj termic afe¬
în calculul
consumurilor de energie, zone nu este necesară, dacă: renţi tuturor elementelor de con¬
încălzirea spaţiilor interioare depinde a) diferenţa între temperaturile interioa¬ strucţie orizontale şi verticale care
de regimul de ocupare al clădirilor şi re convenţionale de calcul ale zone¬ delimiteză spaţiul neîncălzit de me¬
anume: lor este mai mica de 4K, şi raportu- diile adiacente: aer exterior sau
Pierderi
t Pierderi
nerecuperabile PQ nerecuperabile t: Pierderi
nerecuperabile Pţ nerecuperabile
Căldura Căldura CălduraT"˙CăWura+ //

pierderi pierderi
Consumator Distribuţie Stocare Sursa
n Energie auxiliară
Direcţie de calcul Pierderi de conversie
Consumator Stocare Sursa

Distribuţie
Fig. 7.3.2. Direcţia de calcul şi structura sistemului de alimentare cu căldură
încăperi încălzite, în [W/K]; în cazul în care se aplică încălzirea mitenţă.

0. - temperaturile mediilor adiacente: cu intermitenţă, perioadele (perioada) în fig. 7.3..4 este prezentat un exemplu
aer exterior (6g) sau încăpere încăl¬ de calcul se împart(e) în intervale de în¬ în care perioada de calcul include patru
zită (0;), în [°C]; călzire normală alternând cu intervale tipuri A de perioade de încălzire redusă şi
V - volumul interior al spaţiului neîncăl¬ de încălzire redusă (de exemplu nopţi, un tip B de perioadă de încălzire redusă
zit [m3]; sfârşituri de săptămână şi vacanţe). (sfârşit de săptămână).
numărul de schimburi de aer dato¬
V rită Toate intervalele de încălzire normală împărţirea în perioade distincte nu
permeabilităţii la aer a spaţiului au aceeaşi temperatură interioară con¬ este necesară în următoarele cazuri:
j, în [Ir1]. venţională de calcul. Pot fi mai multe a) când variaţia temperaturii interioare
b) Calcul multi-zonal tipuri de perioade de încălzire redusă convenţionale între perioade de încăl¬
în clădirile cu diferenţe semnificative cu programe de funcţionare diferite. în zire normală şi perioade de încălzire re¬
între temperaturi interioare convenţio¬ cadrul fiecărei perioade de calcul, fie¬ dusă sunt mai mici decât 3 K. în acest
nale sau aporturi de căldură, clădirea care perioadă de încălzire redusă este caz se poate utiliza media în timp a
se împarte în mai multe zone. caracterizată prin: temperaturilor interioare convenţionale;
în acest caz, fiecare zonă poate fi 1. durata ei; b) când constanta de timp a clădirii este
calculată independent utilizând proce¬ 2. numărul de apariţii ale acestui tip de mai mare de trei ori durata celei mai
dura pentru o singură zonă şi conside¬ perioadă într-o perioadă de calcul; lungi perioade de încălzire redusă. în
rând un contur adiabatic între zone. 3. modul respectiv de funcţionare cu acest caz se poate utiliza temperatura
Necesarul de energie al clădirii este intermitenţă; interioară convenţională pentru funcţio¬
suma valorilor necesarului de căldură, 4. unde este cazul, temperatura inte¬ nare normală pentru toate perioadele;
calculate pentru fiecare zonă în parte. rioară convenţională sau puterea c) constanta de timp a clădirii este mai
termică redusă; mică decât 0,2 ori durata celei mai
7.3.4.2. Clădiri cu încălzire cu 5. modul de restabilire a încălzirii şi pu¬ scurte perioade de încălzire redusă.
intermitenţă terea termică maximă în perioada de în acest caz se poate utiliza media în
în cazul clădirilor cu ocupare discon¬ restabilire a încălzirii. timp a temperaturilor interioare con¬
tinuă, programul de furnizare a căldurii Se consideră că instalaţia de încălzi¬ venţionale.
poate fi diferit pe perioada unei zile, re are puterea termică suficient de ma¬
săptămâni sau luni. re pentru a permite încălzirea cu inter-
;\
! 4 !I
1
s/ J
om !
Qs v Qvr !
v:
1
i!
!I
! Q VQ9 Qv
TăT !
ir i
i Qh
Or
n
i
3 !i
il Q
!Si
ii )\
i
i!
VOr
ii. QJ._L
'
2
3b !
/
Fig. 7.3.3 - Bilanţul energetic privind încălzirea unei clădiri

unde: Qs - aporturi solare pasive,
Q - necesar de energie pentru încălzire şi preparare apă 0L - pierderi termice totale,
caldă de consum, Oj - degajări de căldură interne,
-
Qh necesar de energie pentru încălzire (vezi fig. 7.3.1), Q - aporturi totale,
Q(ja - degajări de căldură de la alte aparate, i]Qg - aporturi utile.
Qv - pierderi termice prin ventilare,
Qr - energie recuperată, 1 - conturul zonei încălzite,
QVr - căldură recuperată din ventilare, 2 - conturul instalaţiei de apă caldă,
Qhs - pierderi nerecuperabile din instalaţia de încălzire, 3 - conturul centralei termice,
QŢ - pierderi termice prin transmisie, 4 - conturul clădirii.
Qm - căldura metabolică,
Qhw - căldura pentru preparare apă caldă,
cazul încălzirii cu intermitenţă pe pe¬ toate zilele pentru care pierderile de căl¬
7.3.5. Date de calcul rioada considerată. Pentru calculul dură ale clădirii sunt mai mari decât
temperaturii interioare corectate din aporturile de căldură calculate cu un
Informaţiile necesare pentru efectua¬ fiecare perioadă de încălzire redusă se factor de utilizare convenţional rp. adică:
rea calculelor pot fi obţinute din regle¬ poate aplica procedura definită de
mentări tehnice naţionale sau din alte standardul SR EN ISO 13790 anexa C
(o„-ojH*n,0gilm (7.3.7)
documente de specialitate. Atunci pentru reduceri săptămânale şi anexa unde:

când nu există date disponibile la nivel D pentru vacanţe. 6gd - temperatura exterioară medie zilnică;
naţional se poate face apel la standar¬ 0id - temperatura interioară medie zilnică;
dele europene în măsura în care valo¬ 7.3.6. Necesarul de energie ?77 - factorul de utilizare convenţional,
rile pot fi asimilate. Pentru estimarea (căldură) pentru încălzirea unei calculat cu y = 1;
necesarului de energie sau aprecierea clădiri 0 d - aporturile solare
şi interne medii
conformităţii cu reglementări sau spe¬ zilnice, [W];
cificaţii, se utilizează valori convenţio¬ Necesarul de căldură pentru încălzi¬ H - coeficientul de pierderi termice al
nale, în scopul obţinerii unor rezultate rea spaţiilor se stabileşte pentru fiecare clădirii [W/K];
comparabile pentru diferite clădiri. perioadă de calcul cu relaţia: Temperatura exterioară medie zilnică
Pentru optimizarea unei clădiri care se °h= °L 'i Qg rJ] (7.3.5) pentru care aporturile utilizate egalează
proiectează sau pentru reabilitarea unei pierderile de căldură ale clădirii se nu¬
clădiri existente, se utilizează valorile în care: meşte “temperatură de echilibru”, 6ech.
indicate de norme în acest sens. Unele QL - pierderi termice ale clădirii, [J] Valorile medii lunare ale temperatu¬
dintre aceste date pot fi diferite pentru Qg - aporturi de căldură, [J] rilor şi ale aporturilor de căldură zilnice
fiecare perioadă de calcul (de exemplu rj - factor de utilizare a aporturilor sunt corespunzătoare zilei a 15-a a fie¬
factorii de umbrire, rata ventilării în lu¬ QL = 0 şi 17 = 0 în cazul în care tempe¬ cărei luni. Dacă nu sunt disponibile alte
nile reci) şi pentru fiecare interval al ratura exterioară luată în calcul este date climatice se pot utiliza valorile in¬
unui program de funcţionare cu inter¬ superioară temperaturii interioare. dicate în SR 4839, standardul referitor
mitenţă (de exemplu debitul de ventila¬ la “Număr grade - zile”.
re, coeficientul de transmisie termică al 7.3.6.1 Metoda de calcul lunară
22
ferestrelor datorită închiderii obloanelor Necesarul anual de energie termică 20
în timpul nopţii). este suma valorilor lunare ale necesarului 18
- Dimensiunile de calcul ale elementelor
de construcţie trebuie să fie aceleaşi pe
de energie pentru lunile în care necesarul
de căldură are valori pozitive:
14
16
I;
tot parcursul calculului. Metodologia
McO01/1-2006 recomandă utilizarea în
Qh=lQ,n (7.3.6)
012
3 8
§
10
6
M V
calculele privind consumurile energetice Dacă durata sezonului de încălzire 4

ale clădirilor dimensiunile interioare ale este specificată la nivel naţional, suma ,57 2
.7
elementelor de construcţie finite. se ia în considerare numai pentru acel O
-2 9
- Datele climatice utilizate (tempera¬ sezon de încălzire. -4
I A S O N D I F M A M I
tura exterioară, intensitatea radiaţiei Lunile anului
solare) au valori medii lunare sau medii 7.3.6.2. Metoda de calcul pe sezonul
pe sezonul de încălzire, stabilite în fun¬ de încălzire (metodă simplificată) Fig. 7.3.5 Stabilirea perioadei
cţie de localitate. Această metodă este o metodă sim¬ de încălzire
în cazul încălzirii cu intermitenţă, se plificată şi se aplică exclusiv clădirilor 1. temperatura interioară, 2. începutul
poate utiliza metoda de calcul simplifi¬ cu încălzire continuă. perioadei de încălzire, 3. număr zile
cată aplicată încălzirii continue pe pe¬ Prima şi ultima zi a sezonului de încăl¬ de încălzire, 4. curba de variaţie a
rioada de încălzire, dacă se stabileşte zire, adică durata şi condiţiile meteo¬ temperaturilor medii lunare, 5.
temperatura interioară corectată. rologice medii ale acestuia pot fi stabilite temperatura de echilibru, 6. sfârşitul
Această temperatură reprezintă tempe¬ la nivel naţional pentru o zonă geo¬ perioadei de încălzire, 7. temperatura
ratura interioară constantă care condu¬ grafică dată şi pentru clădiri tip, vezi SR medie a sezonului de încălzire.
ce la aceleaşi pierderi termice ca şi în 4839. Sezonul de încălzire cuprinde
Q N N N N N
A A A A
t
*˙
to
-
Fig.7.3.4 Exemplu de program de funcţionare cu intermitenţă
Legenda: 9 - temperatura interioară, t - timp, t - perioadă de calcul, N - perioadă de încălzire normală, A - perioadă de
încălzire redusă tip A, S - perioadă de încălzire redusă tip B.
Pentru calculul simplificat, perioada călzire de fiecare tip pe durata pe¬ zate în normativul C 107/3-2005 şi în
de încălzire poate fi stabilită grafic prin rioadei de calcul; Metodologia de calcul a performanţei
intersecţia valorii temperaturii de echi¬ 6igdj - este temperatura interioară co¬ energetice a clădirilor Mc 001/1-2006.
libru pentru perioada de încălzire cu rectată a perioadei de încălzire / Pentru elementele anvelopei care in¬
curba de variaţie a temperaturilor exte¬ f. - este durata perioadei de încălzire /, clud sisteme de ventilare, se va con¬
rioare medii lunare corespunzătoare lo¬ Hj - este coeficientul de pierderi termi¬ sulta SR EN ISO 13790 anexa E;
calităţii, aşa cum arată fig. 7.3.5. ce al clădirii în perioada y; Coeficientul de pierderi termice prin
Necesarul de căldură al clădirii se cal¬ N ventilare, Hv se calculează astfel:
culează pentru întregul sezon de încălzire.
Pentru clădirile alimentate cu căldură
2 N.t
/-»
este egal cu durata perioadei
de calcul.
Hv = Pa-ca-Va [W/K]
în care:
(7.3.13)
prin branşamente la sistemele urbane, V - este debitul de aer vehiculat prin

perioada de încălzire se stabileşte con¬ 7.3.7.3. Coeficientul de pierderi de spaţiile încălzite rezultat din venti¬
venţional conform standardului SR căldură al clădirii larea mecanică şi naturală
4839 “Număr grade - zile”. Coeficientul de pierderi de căldură al ca - este capacitatea termică volumică
unei clădiri mono-zonă, încălzită la o a aerului.
7.3.7 Calculul pierderilor de temperatură interioară considerată Dacă debitul de aer, V , este dat în
căldură ale clădirii uniformă, pentru o perioadă sau sub- m3/s, pa ca= 1200 J/m3K,
perioadă de calcul dată, se defineşte dacă debitul de aer V este dat în m3/h,
Pierderile de căldură ale unei clădiri
depind de coeficientul de pierderi al
cu relaţia:
H = HT + Hv [W/K] (7.3.10)
Pa ca = 0,34 Wh/m3K.
Numărul de schimburi minim acceptabil
clădirii, de diferenţa de temperatură şi în care: pentru clădiri de locuit trebuie să asigure
de intervalul de timp considerat. Hţ - este coeficientul de pierderi termice cerinţele igienico-sanitare şi este indicat în
prin transmisie prin anvelopa clădirii; Metodologie Mc001, Partea I.
pentru o singură zonă

-
7.3.7.1. încălzire continuă Calcul Hv - este coeficientul de pierderi termi¬
ce datorat ventilării (numărului de
Pentru clădiri cu altă destinaţie, de¬
bitul de aer V se stabileşte pe baza ti¬
Pierderile termice, 0L, ale unei clădiri schimburi de aer). pului şi destinaţiei clădirii, climat, expu¬
mono-zonă, încălzită la o temperatură Coeficientul de pierderi termice prin nere etc. O valoare orientativă poate fi
interioară uniformă, pentru o perioadă transmisie HŢ , se calculează cu relaţia considerată V jn = 15 m3/hpers. în pe¬
de calcul dată, sunt: următoare: rioada de ocupare. Dacă nu se preci¬
QL=H(0, -6e)t [J] (7.3.8) HT=L+LS+HU [W/K] (7.3.11) zează altfel, pentru stabilirea V se pot
unde: utiliza indicaţiile din SR EN ISO 13790
în care L - coeficientul de cuplaj termic prin an¬ anexa G.
0j - este temperatura interioară de cal¬ velopa clădirii, definit prin relaţia Pentru calculul căldurii recuperate
cul, conform ecuaţiei 7.3.3; (7.3.12), [W/K]; din aerul evacuat QVr, se recomandă
0e - este temperatura exterioară medie Ls - coeficientul de cuplaj termic prin metoda prezentată în standardul SR
pe perioada de calcul; sol, calculat în regim staţionar EN ISO 13790 anexa G, prin reducerea
t - este durata perioadei de calcul; conform Metodologiei Mc00l/1- debitului real de aer proportional cu
H - este coeficientul de pierderi termi¬ 2006, [W/K]; eficienta recuperării căldurii. Se ţine
ce al clădirii, calculat conform 4.3. Hu - coeficientul de pierderi termice seama de diferenţa dintre debitul de
Această relaţie de calcul se aplică prin spaţii neîncălzite (calculat introducere şi de evacuare a aerului,
clădirilor cu regim continuu de încălzire conform SR EN ISO 13789), de neetanşeităţi şi infiltraţii prin anvelo¬
cum ar fi clădiri de locuit, spitale, gră¬ [W/K]. pa clădirii şi de recircularea aerului.
diniţe cu program continuu, etc. Coeficientul de cuplaj termic al clă¬
Relaţia (7.3.8) poate fi adaptată dirii se calculează ţinând cont de influ¬ 7.3.7A. Clădire cu pierderi de căldură
pentru a permite utilizarea gradelor - enţa punţilor termice liniare şi pun¬ semnificative prin sol
zile din standardul naţional de referinţă ctuale, după cum urmează: în cazul în care pierderile de căldură
SR 4839. Rezultatul relaţiei adaptate prin sol reprezintă o parte importantă
trebuie să fie acelaşi cu cel al ecuaţiei L=2 UA,=2 uA+2 %K+2 x, [w/K]
din pierderile termice totale, se efec¬
(7.3.8) pentru orice clădire. (7.3.12) tuează calculul detaliat al pierderilor
termice prin sol conform Metodologiei
7.3.7.2. încălzire cu intermitenţă - unde: McO0 1/2006, Partea I.
Calcul pentru o singură zonă L - coeficientul de cuplaj termic în acest caz, valoarea pierderilor de
în cazul în care se aplică împărţirea unidirecţional, [W/K]; căldură totale OL se calculează în ur¬
în perioade de încălzire diferite, calcu¬ U'j - transmitanţa termică corectată a mătoarele cazuri:
lul se efectuează pentru fiecare perioa¬ părţii j de anvelopă a clădirii, a) încălzire continuă:
dă de încălzire. [W/(m2K)];
[J] (7.3.14)
Pierderile termice totale QL ale unei A - aria pentru care se calculează U'
clădiri mono-zonă încălzită la o tempe¬ ' [m2]; ' b) încălzire cu perioade diferite:
ratură uniformă pe sub-perioade dife¬ Uj - transmitanţa termică unidirecţio¬ QL = 2N,H,Ad,-ej-AA-t
rite, pentru o perioadă de calcul dată, nală a părţii j de anvelopă a clădi¬
se stabilesc cu relaţia (7.3.9): rii, [W/(m2K)]; [J] (7.3.15)
y>k - transmitanţa termică liniară a în care:
Ol- /-> (7.3.9) punţii termice liniare k, [W/(mK)]; H‘ - este coeficientul de pierderi termi¬
lk -- lungimea pe care se aplică [m]; ce prin transmisie, fără pierderi
în care: Xj transmitanţa termică punctuală a termice prin sol;
N - este numărul de tipuri de perioade punţii termice punctuale j [W/K]. <t>G - reprezintă fluxul termic disipat
de încălzire; Modul de calcul şi valorile transmi- prin sol.
N. - este numărul de perioade de în- tanţelor liniare şi punctuale sunt preci- Pentru clădirile având elemente de
anvelopă speciale, cum ar fi pereţi so¬ unde: 2. elemente topografice (coline, arbori
lari ventilaţi sau alte elemente de anve¬ / - radiaţia solară totală pe perioada
. etc.);
lopă ventilate, sunt necesare metode de calcul pe o suprafaţă de 1 m2 3. proeminenţe;
de calcul speciale. Un exemplu sunt având orientarea j, [J/m2]; 4. alte elemente ale aceleiaşi clădiri;
cele prezentate în standardul SR EN A . - aria receptoare echivalentă a su¬ 5. poziţia elementului vitrat faţă de su¬
ISO 13790 anexa E. prafeţei n având orientarea j, [m2]. prafaţa exterioară a peretelui exterior.
Primul termen din ecuaţie (7.3.17) co¬ Factorul de umbrire este definit astfel:
7.3.8. Aporturi de căldură respunde spaţiului încălzit şi cel de-al do¬
ilea este pentru spaţiul neîncălzit adiacent. F = (7.3.20)
Aporturile care influenţează necesa¬ Aporturile solare din spaţiile neîncăl¬ ls
rul de căldură al unei clădiri se compun zite sunt înmulţite cu (1 - b), unde b re¬ unde:
din degajări de căldură de la sursele prezintă factorul de diminuare. în fieca¬ lsps - radiaţia solară totală primită de
interioare şi din aportul radiaţiei solare. re termen, prima sumă se efectuează suprafaţa receptoare cu umbriri
pentru toate orientările j\ iar a doua permanente pe durata sezonului
7.3.8.1. Degajări de căldură interne pentru toate suprafeţele n care captea¬ de încălzire;
Degajările de căldură interne Q., cu¬ ză radiaţia solară. ls - radiaţia solară totală pe care ar pri-
prind toată cantitatea de căldură ge¬ mi-o suprafaţa receptoare în ab¬
nerată în spaţiul încălzit de sursele in¬ 7.3.9.2. Aria receptoare echivalentă a senţa umbririi.
terne, altele decât instalaţia de încălzi¬ elementelor vitrate Detalii privind factorii de umbrire se
re, ca de exemplu: Aria receptoare echivalentă As a unui găsesc în SR EN ISO 13790 anexa H.
1. degajări metabolice care provin de element de anvelopă vitrat (de ex. o fe¬
la ocupanţi; reastră) este: 7.3.9.5. Elemente speciale
2. degajări de căldură de la aparate şi As = A Fs FF g (7.3.18) Pentru calculul aporturilor solare ale
instalaţia de iluminat; unde: unor elemente receptoare solare pasi¬
Pentru calculul degajărilor de căldură A - aria totală a elementului vitrat n (de ve, cum ar fi spaţiile solare neventilate,
se utilizează fluxurile termice medii lu¬ ex. aria ferestrei), [m2]; elementele opace cu izolaţie transpa¬
nare sau pe sezonul de încălzire, în Fs - factorul de umbrire al suprafeţei n; rentă şi elementele de anvelopă venti¬
funcţie de perioada de calcul stabilită. FF - factorul de reducere pentru rame¬ late, sunt necesare metode speciale.
în acest caz, degajările de căldură in¬ le vitrajelor, egal cu raportul dintre Aceste metode sunt prezentate în ane¬
terne se calculează cu relaţia: aria suprafeţei transparente şi aria xa F din standardul SR ISO 13790.
totală a elementului vitrat;
Q= { h+(1-b)iu] t=0f t [J] (7.3.16)
g - transmitanţa totală la energia sola¬ 7.3.10. Aportul total de căldură
unde: ră a suprafeţei n.
<Pjh - fluxul termic mediu al degajărilor Pentru definirea factorului de umbrire Aporturile totale de căldură la interio¬
interne în spaţiile încălzite [W]; şi a transmitanţei la energia solară a vi- rul unei clădiri sau încăperi, QgJ repre¬
<Pju - fluxul termic mediu al degajărilor trajului, se iau în considerare numai zintă suma dintre degajările interioare
interne în spaţiile neîncălzite [W]; elementele de umbrire şi de protecţie şi aportul radiaţiei solare:
<Pj - fluxul termic mediu al degajărilor solară permanente. Qg = Q, + Os [J] (7.3.21)
interne [W];
b - factor de diminuare 7.3.9.3. Transmitanţa totală la energia 7.3.10.1. Factorul de utilizare al
Dacă nu se specifică altfel, se pot solară a vitrajelor aporturile de căldură, r;
utiliza valorile degajărilor de căldură in¬ în principiu, transmitanţa totală la Factorul de utilizare, >], este un factor
terne indicate în SR EN ISO 13790 energia solară g utilizată în relaţia de diminuare al aporturilor de căldură,
anexa K. (7.3.18) trebuie să fie media în timp a prevăzut pentru a compensa pierderile
raportului dintre energia care traver¬ termice suplimentare care apar atunci
7.3.9. Aporturi solare sează elementul expus şi energia inci¬ când aporturile de căldură depăşesc
denţă pe acesta, în absenţa umbririi. pierderile termice calculate.
Pentru ferestre sau alţi pereţi exteriori
7.3.9.1. Ecuaţia de bază vitraţi, ISO 9050 prezintă o metodă de 7.3.10.1.1. Raportul aporturi/pierderi
Suprafeţele care se iau în considera¬ determinare a transmitanţei totale la e- Pentru a calcula factorul de utilizare
re pentru calculul aporturilor de căldu¬ nergie solară pentru radiaţiile perpendi¬ al aporturilor de căldură trebuie stabilit
ră iarna, sunt vitrajele, pereţii şi planşe- culare pe vitraj. un coeficient adimensional y care
ele interioare ale serelor şi verandelor, Valoarea aÂ, este mai mare decât reprezintă raportul dintre aporturi şi
pereţii situaţi în spatele unei placări media în timp- a transmitanţei şi se co¬ pierderi, astfel:
transparente sau a izolaţiei transparen¬ rectează cu un factor de corecţie: Q
te. Aporturile solare depind de radiaţia (7.3.19) (7.3.22)
solară normală corespunzătoare locali¬
tăţii, de orientarea suprafeţelor recep¬
9 = Fw g±
Documentul recomandat pentru cal¬
culul valorilor g± şi a unor valori tipice
' A
toare, de umbrirea permanentă şi ca¬ pentru factorii de transmisie solară este 7.3.10.1.2. Constanta de timp a clădirii
racteristicile de transmisie şi absorbţie standardul SR EN ISO 13790 anexa H. Constanta de timp r, caracterizează
solară ale suprafeţelor receptoare. inerţia termică interioară a spaţiului în¬
Pentru o perioadă de calcul dată, 7.3.9A. Factori de umbrire călzit. Aceasta se determină cu relaţia
aporturile solare prin suprafeţe vitrate Factorul de umbrire, F„, care poate va¬ următoare:
se calculează cu relaţia următoare: ria între 0 şi 1, reprezintă reducerea ra¬ C
diaţiei solare incidente cauzată de umbriri T = — (7.3.23)
H
°s=li ls,I\ni +(1~b)î
i
lsilAs
i
nj.u permanente ale suprafeţei considerate,
datorită unuia din următorii factori: C - capacitatea termică interioară a
[J] (7.3.17) 1. alte clădiri; clădirii;
H - coeficientul de pierderi termice al considerate: turile fiecărui element de construcţie,

clădirii. c=y x A =y ypc dA (7.3.24) pornind de la suprafaţa interioară până fie
i i i la primul strat termoizolant, grosimea
7.3.10.1.3. Capacitatea termici unde: maximă fiind indicată în tabelul 7.3.1, fie în
interioară a clădirii y mijlocul elementului de construcţie, la
- Suma stratului care intră în calcu-
Capacitatea termică interioară a distanţa cea mai mică.
' Iul capacităţii termice,
clădirii C, se calculează prin însumarea Capacitatea termică internă a unei clă¬
capacităţilor termice ale tuturor ele¬ diri poate fi calculată de asemenea, ca
mentelor de construcţie în contact ter¬ 2 - Suma elementelor de construcţie
sumă a capacităţilor interne ale tuturor
i
în contact cu aerul interior,
mic direct cu aerul interior, ale zonei elementelor de construcţie, furnizată la
Xj - capacitatea termică interioară ra¬ nivel naţional, pe baza tipului construcţi¬
-
Tabelul 7.3.1 Grosimea maximă portată la arie a elementului de ei. Această valoare poate fi aproximată
considerată la calculul capacităţii construcţie j; şi se acceptă o incertitudine relativă de
termice
Aplicare Grosime
Aj - aria elementului j; zece ori mai mare decât cea corespun¬
maximă
Pij- densitatea materialului stratului / zătoare pierderilor termice.
din elementul j
[cml 7.3.10.1.4. Calculul factorului de
c(.. - căldura specifică masică a mate¬
Determinarea factorului rialului stratului /, din elementul j utilizare
de utilizare 10
Efectul intermitenţei 3
dy - grosimea stratului i din elementul j Factorul de utilizare al aporturilor de
Suma se efectuează pentru toate stra- căldură se calculează astfel:
-
Tabelul 7.3.2 Valori ale parametrului numeric a0 şi ale constantei dacă Y * 1, r) =
1-Ya (7.3.25)
de timp de referinţă r0 1-Ya"
Tipul clădirii ao ro
Llffl dacă Y = 1, ri = —-—
a+1
(7.3.26)
Clădiri încălzite continuu (mai mult de 12 h pe zi),
precum clădirile de locuit, hoteluri, spitale, cămine unde a este un parametru numeric
şi penitenciare: care depinde de constanta de timp r,
I Metoda de calcul lunar 15 definit prin relaţia:
Metoda de calcul sezonier 0,8 30 r
Clădiri încălzite numai în timpul zilei (mai puţin de 12 h a = a0 + (7.3.27)
pe zi), precum clădiri destinate educaţiei, birouri, clădiri j 0,8 70 To
pentru conferinţe şi comerciale Valorile pentru a0 şi r0 sunt indicate
în tabelul 7.3.2.
rj 1,0 Fig. 7.3.6 prezintă factorii de utilizare
0,9 S pentru perioadele de calcul lunar şi pen¬
0.8 s, * * tru diverse constante de timp, pentru clă¬
0,7
diri din categoria I (încălzite conţinu) şi II
(încălzite discontinu).
0.6
--
oo
0,5 7.3.11. Calculul pierderilor de
0,4 - 168
48 f[h]
* * «.
căldură ale instalaţiei de încălzire
0,3
0,2
.... 24 Pierderile de căldură care se iau în
0,1
-8 calcul în ecuaţia de bilanţ termic cores¬
pund următoarelor componente:
o,o
r - sistemul de transmisie (emisie) a căl¬
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
durii la consumator, inclusiv dispozi¬
tivele de reglare şi control;
TJ
1,0 - sistemul de distribuţie a căldurii către
0,9 consumator, inclusiv dispozitivele de
0,8 reglare şi control;
0,7
- sistemul de stocare, inclusiv dispozi¬
tivele de reglare şi control (acolo un¬
0,6
de este cazul);
0,5 - sistemul de genenerare a căldurii
--
(pentru clădiri dotate cu surse termi¬
0,4
-
----
168 rlh]
0,3 ce individuale) inclusiv dispozitivele
---
48 de reglare şi control.
0,2
24 Pierderile totale de căldură ale siste¬
0,1
8 mului de încălzire a unei clădiri, Qm, se
0,0 exprimă ca sumă a pierderilor de căl¬
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 r 3,0 dură ale tuturor subsistemelor menţio¬
nate mai sus, astfel:
Fig. 7.3.6. Factor de utilizare pentru constantele de timp de Bh, o zi, două
Qm = + Q« + Qs + Qg [J] (7-3-28)
zile, o săptămână şi infinit, valabil pentru o perioadă de calcul lunar, pentru în care:
clădiri încălzite continuu (clădiri din categoria I, sus) şi pentru clădiri
încălzite numai pe timpul zilei (clădiri din categoria II, jos) Qem - pierderi de căldură cauzate de un
sistem non-ideal de transmisie
(emisie) a căldurii la consumator, sistemele de încălzire prin radiaţie de

în J; pardoseală, plafon sau pereţi şi se
Od=lu, -("„-VJL.K [J](7.3.33)
Qd - pierderi de căldură ale sistemului calculează doar atunci când elementul
de distribuţie a căldurii către con¬ de construcţie încălzitor conţine o su¬ unde:
sumator, în J; prafaţă orientată către exteriorul spa¬ Uj - valoarea coeficientului de transfer
Qs - pierderi de căldură ale sistemului ţiului încălzit, către sol, către alte clădiri de căldură de la agentul termic din
de stocare (dacă există), în J; sau către alte spaţii neîncălzite. conductă la aerul ambiant, W/mK
Qg - pierderi de căldură ale sistemului
de generare pe durata funcţionării 7.3.11.3. Pierderi de căldură cauzate
om - temperatura medie a agentului ter¬
mic, °C
şi pe durata opririi sursei inclusiv de eficienţa reglării, Oem c fi - temperatura aerului ambiant, °C
cauzate de un sistem de reglare Pierderile de căldură cauzate de sis¬ L - lungimea conductei
şi control non-ideal, în J. temul de reglare al instalaţiei de încăl¬ / - indicele corespunzător conductelor
Valoarea acestor pierderi termice de¬ zire se calculează în funcţie de eficien¬ cu aceleaşi condiţii la limită
pinde de configuraţia sistemului de ţa acestui sistem a) sau în funcţie de tH - numărul de ore în pasul de timp
conducte de distribuţie, amplasarea factorul de performanţă energetică al (h/pasul de timp)
lor, tipul izolaţiei termice, temperatura sistemului de reglare b). Pentru părţile (tronsoanele) din sis¬
agentului termic, tipul dispozitivelor de a) dacă se cunoaşte eficienţa sistemu¬ tem care au acelaşi coeficient U, ace¬
reglare şi control etc. lui de reglare, pierderile de căldură eaşi temperatură a agentului termic şi
pe care le implică utilizarea unui sis¬ aceeaşi temperatură a aerului exterior,
7.3.11.1. Pierderi de căldură ale tem real de reglare sunt date de re¬ energia termică pierdută este dată de
sistemului de transmisie, Qem laţia: relaţia simplificată următoare:
Pierderile sistemului de transmisie a 1~>ic mQ» = rJ] (7.3.34)
căldurii se calculează astfel: Oem.c [J] (7.3.31)
Qem=0em,str+Qem,emb +C>em.c NI (7-3-29) %
în care: în care: qdi - pierderea de căldură specifică [W/m]
- pierderi de căldură cauzate de t]c - eficienţa sistemului de reglare.
m.str
distribuţia neuniformă a tem¬ Anexa II. 1.B din Metodologie conţine 7.3.12.2. Pierderi de căldură ale
peraturii, în J; exemple de valori ale mărimii rjc. elementelor conexe
Qem.emb - pierderi de căldură cauzate b) influenţa sistemului de reglare este Pierderile de căldură ale unui sistem
de poziţia corpurilor de încăl¬ cuantificată cu ajutorul coeficientului de conducte trebuie să ia în conside¬
zire, în J; denumit factor de performanţă ener¬ rare nu numai pierderile aferente con¬
Oem c - pierderi de căldură cauzate de getică, ec. Acesta exprimă relaţia ductelor dar şi pe cele ale elementelor
dispozitivele de reglare a tem¬ dintre energia utilizată de către sis¬ conexe (robinete, armături, suporturi
peraturii interioare, în J. temul real de transmisie a căldurii şi neizolate, etc).
Modul de calcul detaliat este preci¬ energia utilizată de un sistem ideal. Pentru a lua în calcul pierderile în
zat în Metodologia McO0 1/2006, Par¬ Pierderile suplimentare de căldură elementele conexe se consideră o lun¬
tea 11/1, Instalaţii de încălzire. cauzate de sistemul de reglare se pot gime echivalentă. Pentru pierderile prin
calcula cu relaţia: corpul robinetelor inclusiv flanşele de
.
7.3.11.2 Pierderi de căldură cauzate Qem.c=°h-(ec-V NI (7.3.32) îmbinare, lungimea echivalentă consi¬
de distribupa neuniformă a în anexa II.1.C din Metodologie se derată depinde de gradul de izolare
temperaturii interioare, Oem str găsesc exemple de factori de perfor¬ aşa cum arată tabelul 7.3.3:
Pentru a calcula pierderile de căldură manţă energetică pentru diferite tipuri Aceste valori se vor însuma cu lun¬
datorate distribuţiei neuniforme a tem¬ de corpuri de încălzire. gimea conductelor.
peraturii interioare se folosesc valori
experimentale stabilite pentru eficienţa 7.3.12. Pierderi de căldură ale 7.3.12.3. Pierderi de căldură
sistemelor de transmisie a căldurii, sistemului de distribuţie recuperabile şi nerecuperabile
conform relaţiei 7.3.30. Se consideră ca pierderi de căldură re¬
Pierderile de căldură din sistemelor cuperate de la distribuţia interioară, pier¬
Qem.str o„ [J] (7.3.30) de distribuţie interioare depind de tem¬ derile de căldură ale conductelor am¬
t]em peratura medie a agentului termic din plasate în spaţiile încălzite. în mod similar,
Anexa II. 1.B din conducta de tur respectiv retur, de pierderile de căldură nerecuperate sunt
Metodologie conţine exemple de valori temperatura ambianţei şi de caracteris¬ cele ale conductelor amplasate în spaţii
pentru eficienţa sistemelor de ticile izolaţiei termice a conductelor. neîncălzite. Valoarea pierderilor de căldură
transmisie a căldurii datorate se calculează aplicând relaţia 7.3.33, pe
distribuţiei neuniforme a temperaturii 7.3.12.1. Pierderi de căldură pe lungimile corespunzătoare.
interioare. reţeaua de distribuţie interioară Luând în considerare suma tuturor
Pierderile de căldură ale sistemelor Reţeaua de distribuţie interioară este lungimilor conductelor aflate în spaţii
de încălzire prin radiaţie cauzate de di¬ alcătuită din distribuţii orizontale, verti¬ încălzite se pot deduce pierderile de
siparea căldurii către exterior, Qewemb, cale (coloane) şi racorduri la consuma¬ căldură recuperabile Odr în pasul de
se vor calcula conform indicaţiilor din tori. Căldura pierdută pe reţeaua de timp utilizat.
capitolul 11.1.6.3 al Metodologiei distribuţie în pasul de timp (perioadă)
McO0 1/2006. Acestea pierderi apar la tH se calculează cu relaţia următoare: Od.r -Şw [J; kWh] (7.3.35)
Tabel 7.3.3. Lungimea echivalentă pentru armături în mod similar luând în considerare
Robinete incluzând şi Lungimea echivalentă [m] Lungimea echivalentă [m] lungimea conductelor din spaţiile neîn¬
flanşele de prindere D<=100mm D>=100mm călzite se pot calcula pierderile de căl¬
neizolate M. 6,0 dură nerecuperabile Qdu.
izolate 1.5 2,5 Pierderile totale de căldură se calcu-
lează ca suma pierderile recuperate şi unde: 7.3.13.2. Necesarul de energie la

cele nerecuperate: z - adâncimea de pozare nivelul sursei
[J; kWh] (7.3.36) AE - coeficientul de conducţie al solu¬ Energie care trebuie să fie disponibi¬
lui (W/mK) lă la nivelul sursei de căldură pentru a
Pentru calculele simplificate, Meto¬ acoperi cerinţele consumatorilor, Q in,
7.3.12.4. Calculul coeficientului de dologia McO0 1/2006 indică o metodă se calculează cu relaţia următoare:
transfer de căldură de evaluare aproximativă a coeficientu¬ Og.out,
Valoarea coeficientului de transfer de lui de transfer termic U’. Og.in (7.3.43)
căldură pentru conductele izolate, U, *lg.net
care ia în considerare atât transferul de 7.3.13. Pierderi de căldură şi
căldură prin radiaţie cât şi prin convec- performanţa generatorului de 7.3.13.3. Consumul de combustibilla
ţie este dat de relaţia: căldură nivelulsursei
n Consumul de combustibil necesar
U- [W/mK] Performanţa cazanelor care alimen¬ pentru a asigura energia Qgjn la nivelul
In °a +
1 1 (7.3.37) tează sistemele de încălzire din clădiri sursei se calculează în funcţie de pute¬
(- •
-)
2'AD D, hm-Dt şi se găsesc amplasate în interiorul rea calorifică inferioară a combustibilu¬
clădirilor, se apreciează prin randa¬ lui şi randamentul de ardere n , astfel:
în care: mentul sezonier al acestora. Randa¬ Og.in
D, Bg.in
Da - diametrul conductei fără izola¬ mentul se calculează în funcţie de tipul
%Ha
(7.3.44)
ţie, respectiv diametrul exte¬ de cazan, de tipul de combustibil şi de
rior al conductei izolate, [m], modul de funcţionare. Detalii privind
h - coeficientul global de transfer termic relaţiile de calcul particulare precum şi 7.3.14. Energia recuperabilă din
la exteriorul conductei [W/m2K], anexele cu valori se găsesc în Metodo¬ consumul auxiliar de energie
XD - coeficientul de conducţie al izola¬ logia McOOl/ll -1-2006. electrică
ţiei [W/mK].
Pentru conductele pozate subteran 7.3.13.1. Pierderi de căldură la nivelul în timpul funcţionării pompelor de
coeficientul de transfer U se calculează generatorului circulaţie, o parte din energia electrică
cu relaţia: Pierderile de căldură totale ale cazane¬ este transformată în energie termică şi
K
lor se calculează în funcţie de randamen¬ transferată apei. O altă parte din ener¬
u = tul sezonier net cu relaţia următoare: gia termică este transferată (transmisă)
In Da
1 , 1 1 4 z 1 - \ne, mediului ambiant. Ambele fracţiuni
(
2h 0,+A˙ D Q = Qg.out (7.3.39) energetice sunt recuperabile.
Energia recuperată din apă este:
[W/mK] (7.3.38) unde: Qdrw=0,25-Wde [kWh/an] (7.3.45)
rj
Jg,net
. - randamentul sezonier net Energia recuperată din aer este:
Tabel 7.3.6. Emisii de CO2 la 0__ ... - căldura furnizată de cazan, Q„__ = 0,25-
, out d.r.a Wde [kWh/an] (7.3.46)
utilizarea electricităţii
Electricitate Factor emisie CO2
o9g.out
- se calculează în funcţie de tipul unde:
de cazan: Wdg - consumul total de energie elec¬
[kg/kWh]1 _ - pentru cazane de încălzire: trică pentru pompare, [kWh/an]
Medie anuală 0,09
Iarna extreme 0,557
Og,ul =
kWde - energia termică recuperată din 7.3.15. Calculul energiei primare
încălzire 0,224
energia auxiliară consumată în şi a emisiilor de CO2
1) Valoare aplicată în Franţa
sistem.
- pentru cazane de încălzire şi pre¬ Calculul consumului de energie prima¬
Tabel 7.3.4. Factori de conversie în parare apă caldă de consum ră se face separat pentru fiecare tip de
_ energie primară _ 0g.out = Qh + °acc+0em + utilizator (incălzire, răcire, apă caldă de
Combustibil Factor de
conversie
Qdu'kWd.˙
- pentru sistemele de încălzire care
consum, iluminat, etc) şi pentru fiecare
tip de combustibil sau sursă energetică.
Lignit 13 utilizează combinat surse clasice şi
Huilă 1,2 neconvenţionale sau regenerabile 7.3.15.1. Energia primară
Păcură 1,1 de energie: Pentru o perioadă determinată de
Gaz natural 1,1 Qg.out =°h+ °acc " °rg + °em +
Deşeuri 1,05 °du timp (an, lună, săptămână), energia
consumată de o clădire prin utilizarea
Energie regenerativă
(lemn) _ 1,1 Qrg - energia furnizată de sursele rege¬ unei anumite energii de tip Qfj, este
nerabile în perioada de calcul dată de relaţia următoare:
Energie electrică,
cogen. 2,8 0t.i -0f.h.i +Qt.v.i +Qt.c.i +0t.w.i +QW
Tabel 7.3.5. Emisii de CO2 la utilizarea combustibililor convenţionali [kWh/a] (7.3.47)
Combustibil Factor emisie CO2 Factor emisie CO2
unde termenii reprezintă energia
[kg/kWh]1 [kg/kWh]2_
consumată pentru:
Cărbune 0,342 0,292
- incălzire,
Combustibil lichid 0,270 0,270
- ventilare,
Gaz 0,205 0,194
- răcire,
Lemn 0,036 0,025
- preparare apă caldă de consum şi
Termoficare 0,24
- iluminat,
1) Valoare pentru cea mai mică Hcj
calculată conform Metodologiei
2) Valoare folosită în UK
McOOI/ll-1-2006.
Energia primară se calculează, pe umane care generează un flux termic

acelaşi interval de timp, pornind de la 7.4. Normativ pentru rezultant al cărui efect îl reprezintă mo¬
valoarea energiei consumate, astfel: expertizarea termică şi dificarea energiei interne a elementelor
energetică a clădirilor de construcţie interioare. Dat fiind fap¬
E,,=l(Q«-f«+*Wh-Q-I<0~7˙) existente şi a instalaţiilor de tul că se impune condiţia menţinerii
[kWh/a] (7.3.48) încălzire şi pentru temperaturii interioare rezultante la o
prepararea apei calde de valoare constantă, variaţia energiei in¬
în care: consum, aferente acestora terne este nulă, astfel încât ecuaţia de
Q - consumul de energie utilizând e- NP 048-2000. bilanţ termic are forma:
nergia i, în Joule, [J; kWh/a];
Wh - consumul auxiliar de energie, [J; 0nec (T) -
[0r, H + H (T)
" 3 '
AJ = 0
kWh/a]; 7.4.1. Performanţa energetică a
f - factorul de conversie în energie
primară, având valori tabelate
-
clădirilor încălzirea spaţiilor. (7.4.1)
Necunoscuta ecuaţiei este Qnec(r),
pentru fiecare tip de energie utili¬ Metoda care se prezintă are ca reper care reprezintă necesarul de căldură
zată (termică, electrică, etc), con¬ fundamental metodologia de calcul a pe care instalaţia termică trebuie să îl
form tabel 7.3.4; Performanţei Energetice a Clădirilor furnizeze la orice moment r în scopul
Qexj - energia produsă la nivelul clădi¬ (PEC) elaborată in anul 2000 şi cunos¬ menţinerii valorii constante a tempera¬
rii şi exportată, [J; kWh/a]; cută sub numele de NP 048/2000. Cu turii interioare rezultante 6iQ. Fluxurile
f - factorul de conversie în energie unele modificări care ţin de moderniza¬ termice prezente în ecuaţia de bilanţ
primară, care poate avea valori rea modelului de calcul, metodologia termic sunt datorate transferului de
identice cu fp j menţionată este inclusă în Metodologi- căldură prin elementele de închidere
Consumul de energie primară poate a de calcul Mc 001/11-2006, în cadrul opace şi transparente ale spaţiului ana¬
fi mai mic sau mai mare decât consu¬ metodelor alternative de calcul. Scopul lizat, modificării entalpiei aerului exte¬
mul final de energie după cum sunt îl reprezintă stabilirea PEC aferentă rior pătruns în spaţiul încălzit, precum
sau nu utilizate surse de energie rege¬ proceselor de încălzire a clădirilor noi şi activităţii umane.
nerabilă. şi existente, iar obiectivele vizează sta¬
bilirea necesarului de căldură orar, lu¬ 7.4.2.1. Fluxul termic disipat prin
7.3.15.2. Performanţa energetică nar, sezonier al spaţiilor incălzite conti¬ elementele de construcţie opace
primară a instalapilor de încălzire nuu sau intermitent şi a consumului se¬ în fig. 7.4.1 se prezintă schema de
Performanţa unui sistem de încălzire zonier de căldură în funcţie de carac¬ calcul necesară determinării condiţiilor
este dată de relaţia următoare: teristicile funcţionale ale instalaţiilor la limită specifice elementelor de con¬
termice din dotarea clădirilor. strucţie opace. Parametrii termodina¬
[ ] (7.3.49) mici care concură la stabilirea echili¬
o,
*
7.4.2. Necesarul de căldură al brului termodinamic şi, în consecinţă,

în care:
e - coeficientul de performanţă ener¬
incintelor ocupate / locuite
încălzire continuă
- la generarea temperaturilor specifice
frontierelor elementelor de anvelopă
getică a sistemului de instalaţii; opace adiacente atât mediului exterior
Eph - energia primară consumată de Modelul de calcul utilizat se aplică natural, cât şi spaţiului încălzit, sunt
sistem, în J; unui contur termodinamic multizonal temperatura exterioară (a aerului), in¬
Qh - necesarul de căldură pentru încăl¬ format din zona principală - în care se tensitatea radiaţiei solare, cu compo¬
zire, în J; desfasoară activităţile proprii clădirii şi nentele directă şi difuză, şi viteza vân¬
din subzonele secundare diferenţiate tului, pentru suprafaţa adiacentă me¬
7.3.15.3. Emisia de C02 prin funcţiuni specifice. diului exterior natural şi fluxul termic
Emisia de CO2 se calculează având la Ecuaţia de bilanţ termic caracteristic disipat asociat temperaturii interioare
bază energia consumată, utilizând un fac¬ spaţiilor încălzite la o temperatură inte¬ rezultante, pentru suprafaţa adiacentă
tor de transformare corespunzător: rioară rezultantă constantă este repre¬ spaţiului încălzit.
zentată sub forma sumei algebrice a Ecuaţia de bilanţ termic al suprafeţei
E
co2 =l(Q,/U+kWhfco,,) (7.3.50) tuturor fluxurilor termice caracteristice adiacentă mediului exterior natural im¬
'
fCO!.ex.i) elementelor de închidere opace şi tran¬ plică egalitatea fluxurilor termice inci¬
sparente ale anvelopei spaţiului anali¬ dente la suprafaţa menţionată cu fluxu¬
unde: zat şi a fluxurilor datorate activităţii rile disipate dinspre suprafaţă către
fC02 " reprezintă factorul de emisie
stabilit conform tabelelor 7.3.5 şi
7.3.6. © w. w Ext
lQcJr)
7.3.16. Consumul specific de energie h-
pentru încălzire
he(W), 0e(r)
=
Or ~[J/m2an, kWh/m2an] (7.3.51)
QPAJ
A*
Aînc - aria încălzită a clădirii [m2]
Acest indicativ se utilizează în CER¬ f>s(T)
TIFICATUL DE PERFORMANTĂ ENER¬ UpJj)
GETICĂ a clădirii ca indicator al PER¬ R
FORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRI¬
LOR EXISTENTE.
-
Fig. 7.4.1 Temperatura exterioară echivalentă - schema de calcul
mediul exterior natural. Se generează Principala proprietate a temperaturii terioare virtuală, utilă aplicaţiilor prac¬
ecuaţia de bilanţ termic exterioare virtuale este invarianta sa tice, este reprezentată de tendinţa va¬
(practică) în raport cu variaţia tempera¬ lorilor mediei în raport cu timpul de a-
turii exterioare rezultante. Această pro¬ propiere de valoarea temperaturii exte¬
prietate se dovedeşte extrem de utilă rioare echivalente proprie intervalului
(7.4.2) în analiza regimului termic variabil spe¬ de integrare. Teoretic la momentul:
în care: cific spaţiilor ocupate, fie în procese de t=x, cele două valori sunt identice.
încălzire intermitentă a spaţiilor, fie în Practic, ţinând seama de structura
MT)-fT ‘I(T)+6AT) (7.4.3) procese specifice spaţiilor ocupate în elementelor de construcţie ale clădirilor
sezonul cald în lipsa instalaţiilor/echi¬ vechi şi noi, se poate scrie:
reprezintă expresia temperaturii ex¬ pamentelor de climatizare.
terioare echivalente proprie unui ele¬ Din relaţiile (7.4.4) şi (7.4.5) asociate sub — f 0 (A)dA = 6Ecir pt.T 2 170h
ment de construcţie opac. forma unei ecuaţii, se obţine expresia
în ceea ce priveşte suprafaţa adiacentă temperaturii suprafeţei interioare a unui
spaţiului încălzit, expresia fluxului termic element de construcţie opac adiacent (7.4.10)
disipat, sub forma condiţiei la limită de mediului exterior: în fig. 7.4.2 se prezintă schema de
speţa a lll-a, este dată de relaţia. calcul aferentă unui spaţiu delimitat de
9* (T) = hi ’ {e,(r) ~ (T)] (7-4-4) 8s (T) - (

1-
1
h-R
•a + 1
h,‘R
•˙(T) un contur termodinamic format din ele¬
mente de construcţie opace adiacente
Dat fiind faptul că temperatura exte¬ (7.4.6) mediul exterior natural sau construit şi
rioară echivalentă este un parametru în cazul dotării spaţiului ocupat cu din elemente de construcţie care des¬
termodinamic intensiv caracterizat de sistem de încălzire solară de tipul part spaţiul ocupat de spaţii cu funcţi¬
variaţie temporală, rezultă că transferul “spaţiu solar”, temperatura ess(x) (tem¬ uni identice sau similare care le pla¬
de căldură prin conducţie prin elemen¬ peratura medie superficială a suprafe¬ sează în clasa spaţiilor ocupate (inte¬
tele de închidere opace este un proces ţei elementului de construcţie suport al rioare). Schema de calcul pune în evi¬
variabil în timp, astfel încât fluxul ter¬ spaţiului solar, adiacentă spaţiului ocu¬ denţă fluxurile termice specifice atât
mic este caracterizat de valori variabile pat) se determină cu relaţia: elementelor de construcţie exterioare,
în timp în orice secţiune longitudinală 1 1 cât şi interioare. Indicii „j”, respectiv „i”
prin elementul opac, iar valoarea sa in¬ + (r) individualizează cele două tipuri de ele¬
stantanee NU se determină pe baza mente de construcţie („j” indice propriu
temperaturilor interioară rezultantă şi (7.4.6) elementelor exterioare şi „i” propriu
exterioară echivalentă. Pentru a pune Fiecare element de construcţie „j” este elementelor interioare).
de acord realitatea fenomenologică cu caracterizat de propria valoare e .(V). Tem¬ Fluxul termic total (convecţie şi radi¬
cerinţele practicii energeticii clădirilor, peratura medie a tuturor elementelor de aţie) la nivelul suprafeţei SE se exprimă
se defineşte un parametru termodina¬ construcţie se determină cu relaţia (7.4.7), cu relaţia:
mic intensiv virtual numit temperatura utilizându-se medierea ponderată în ra¬
exterioară virtuală, notat în cele ce ur¬ port cu suprafeţele de transfer de căldură, (T) =
«CV '
[ (T) - 8s (T)] AE + •
mează cu oeJr). Temperatura exterioa¬

ră virtuală nu este un parametru fizic
adiacente spaţiului interior ocupat:
+Clr (T) - (T)] •
AP
măsurabil. Ea reprezintă temperatura 2 AE, ds, (T) (7.4.11)
exterioară în raport cu care la orice mo¬ /
(7.4.7)
ment x fluxul termic disipat la suprafaţa
interioară a unui element plan de con¬
2˙
i
cu:
strucţie, omogen sau neomogen, mo- respectiv: FRm0,20-(6-Np)

nostrat sau multistrat, se poate exprima NPI - numărul de pereţi interiori (valoare
1
cu relaţia de calcul proprie transferului
de căldura în regim staţionar printr-o
•0„(T) (7.4.8) medie pentru o incintă din clădire).
„Perete interior” este un element de
h R
placă plană, omogenă echivalentă, ca¬ construcţie interioară reprezentat sub
racterizată de rezistenta termică R a plă¬ în care: forma unui plan care desparte două
cii plane reale, astfel încât: sau mai multe spaţii ale căror tempe¬
R = raturi diferă cu maximum 2K.
dPi (T) - R
(7.4.5)
2R
\ Luând în considerare temperatura
medie radiantă a conturului termodina¬
mic al incintei analizate eR (x), numită în
interior continuare temperatura medie radiantă
exterior
A
2
Ri
• 0
w a incintei, determinată ca medie pon¬
derată a temperaturilor ep (r) - tempe¬
MO dev (r) = (7.4.9) ratura medie a elementelor de con¬
2 R.
AE strucţie interioare, şi es
(x) - temperatu¬
ra medie a suprafeţei interioare a ele¬
i
“i mentelor de anvelopă, se obţine:
Cunoaşterea valorii temperaturilor
" B,
“tv
ale fiecărui element de construcţie
opac este utilă in aprecierea riscului de
(T) hc=
l0, (r) (r)] AE +
- •
FR [0« (T) W] AX
Rp,
apariţie a condensului pe suprafaţa in¬ +tlr ' ' " '
terioară a elementelor opace ale anve¬

Fig. 7.4.2 -schema
Parametrii termodinamici -
de calcul
lopei clădirilor. (7.4.12)
O altă proprietate a temperaturii ex-
din care rezultă: j - indice de însumare pentru elemen¬ cu suprafaţa interioară a vitrajului. De¬
tele exterioare; bitul de aer introdus poate reprezenta
h> = K +hr FR-
v
(7.4.12i) p - indice de însumare pentru elemente debitul total necesar de aer proaspăt
de construcţie care aparţin conturului sau o parte din acesta. în ambele ca¬
termodinamic al incintei şi sunt adia¬ zuri se obţine o reducere însemnată a
h« '
(T) + h, FR ' '
°n (T) cente zonelor secundare. cantităţii de căldură necesară încălzirii
o,(*) = A. Ca exemple de zone secundare remar¬ aerului proaspăt în paralel cu o utiliza¬
h căm: casa scărilor încălzită direct sau in¬ rea eficientă a ferestrelor etanşe proprii
direct, podul neîncălzit, subsol tehnic etc. vitrajelor moderne.
(7.4.12.1) Rezultă: Caracteristic spaţiilor solare este feno¬
Coeficientul hi numit coeficient su¬ menul de faţadă exergetică în sensul că
perficial de transfer de căldură şi utili¬ (7.4.15) din punct de vedere termic peretele
zat în calculele specifice termotehnicii Ro captator se manifestă ca sursă de căl¬
construcţiilor, diferă de coeficientul de în care indicele „o” se referă la pereţi dura astfel încât poate fi caracterizat de
transfer de căldură prin convecţie hc V- opaci. o valoare negativă a rezistenţei termice.
Un al doilea parametru important în cadrul clădirilor moderne dotate în fig. 7.4.3 s-au utilizat următoarele
este temperatura interioară rezultantă cu spaţiu solar temperatura exterioară abrevieri:
ej (t). Expresia temperaturii interioare echivalentă caracteristică spaţiului so¬ Temp. PE n-VIT - Temperatura perete¬
rezultante 0(, menţionată ca parametru lar se determină cu relaţia: lui exterior nevitrat;
de control al confortului termic, conţine Temp. PE VIT. (n-sel.) - Temperatura pe¬
două temperaturi măsurabile, dar tem¬ \ =\+CbI'[c -lT+(l-cs)-ld] retelui exterior vitrat cu vitraj ne¬
peratura er
nu poate fi măsurată di¬ în care: selectiv (fără caracteristică de tip
rect. O valoare apropiată poate fi furni¬
zată de termometrul cu glob amplasat
os
3
- temperatura aerului din sera spa-
ţiului solar care se determină din
„low-e");
Temp, aer seră-sel. - Temperatura aerului
într-un plan la înălţimea de cca. 0,70 m graficul din fig. 7.4.3 ca valoare în seră cu vitraj selectiv (low-e);
de planul pardoselii şi la distanţa de medie reprezentativă lunară; Temp. PE VIT. (sel.) - Temperatura pe¬
cca. 1,50 m de planul faţadei. Cabs - caracteristica termică de absor¬ retelui exterior vitrat cu vitraj se¬
Expresia condensată a fluxului termic bţie a suprafeţei captatoare de lectiv (cu caracteristică de tip
disipat prin transmisie către mediul în¬ radiaţie solară din spaţiul solar şi „low-e”);
conjurător a incintei ocupate are forma: care se determină din graficul din Temp, aer seră - n-sel. - Temperatura
fig. 7.4.4 în funcţie de tempera¬ aerului în seră cu vitraj neselectiv
ţf>
(r)-[fl/r;-0w (r)] 4
R
[W] (7.4.13) • tura suprafeţei captatoare care la (fără caracteristică de tip „low-e”);
rândul său se determină din Temp. ext. - Temperatura aerului exterior.
Cu referire la un interval de timp graficul din fig. 7.4.3 ca valoare
T > 170 h, rezultă: medie reprezentativă lunară. 7.4.2.2. Fluxul termic caracteristic
Cele două grafice includ efectul da¬ elementelor de construcţie
2˙\,+2~A
R p
torat vehiculării controlate a unui debit
de aer prin sera spaţiului solar. Aerul
transparente
Expresia fluxului termic caracteristic
(7.4.14)
preluat din exterior pătrunde în spaţiul elementelor vitrate de anvelopă rezultă
_P_
2 -2’Rp serei şi îşi ridică temperatura ca urma¬ ca suprapunere liniară între fluxul ter¬
)
R> re a contactului cu peretele captator şi mic disipat prin transmisie prin partea
11
Sa 45
40
35 5
30
25
20
!U M
10
5
0
-5
1 5. oct 1 5.nov 1 5.dec 1 5.ian 15. feb 1 5. mar 1 5. apr
Luna
Temp.PE n-VIT. Temp.PE VIT.(n-set) Tem p.aer sera-sel.

-Temp.PE VIT.(sel.) — Temp.aer sera-n-sel. Temp.ext.
Fig. 7.4.3 - Temperaturi caracteristice spaţiului solar cu circulaţie de aer - perete SUD
transparentă şi prin rama ferestrei şi (7.4.19) 7.4.2.4.Temperatura medie volumică a

fluxul termic pătruns în spaţiul ocupat, Fluxul termic disipat prin toate feres¬ aerului dintr-o incintă cu regim termic
datorat radiaţiei solare. Intensitatea ra¬ trele (prin transmisie): controlat (e, = eig)
diaţiei solare este afectată de factorul Cu condiţia ej = ej , din expresia
optic determinat în funcţie de transmi- <p
=K-e<.) \ (7.4.20) (122) rezultă:
0
Fr,
sivitatea sticlei în raport cu cele două RF
componente ale radiaţiei solare şi de W-B,-O,' +(i-B,)-ejT)
factorul de extincţie al vitrajului deter¬ 7.4.2.3. Fluxul termic total disipat prin (7.4.25)
minat în special de lungimea parcursu¬ transmisie (perep şi ferestre)
lui radiaţiei solare prin vitraj şi de con¬ Valoarea fluxului termic total caracte¬ în care:
ţinutul de oxizi de fier din sticlă. ristic proceselor de transmisie prin ele¬ B,.U
mentele de construcţie opace şi trans¬
(7.4.16) parente se obţine prin însumarea valo¬
R>. A rilor obţinute prin utilizarea relaţiilor 1

(7.4.15) şi (7.4.20): +r V5,
în care expresia temperaturii exte¬
rioare echivalente a vitrajului este dată
de relaţia: sau
(7.4.21)
Mi*? hcv +hrFR
= 1+ I.L3L
% [r) = h-RF y \ hcv R
t+K A) A
R
To (t)+t* (tHM + Ro RF (7.4.26)

şi în care temperatura exterioară virtuală
medie se determină cu relaţia 7.4.23.
+0e (T) A (7.4.22)
7.4.25. Fluxul termic necesar
(7.4.17) în care se definesc: modificării entalpiei aerului infiltrat
y - coeficient subunitar reprezentat ca ra¬ prin rosturile mobile (dinspre mediul
port între suprafaţa vitrajului şi supra¬
l +l A9 natura!)
faţa totală a ferestrei (se poate consi¬ +îir-%
A * pR>
dera în calcul cu valoarea de 0,75).
i p
*J*)-n.-V-p-ctm-[e.(T)-BjT)\
TD,d - coeficientul de transmisivitate al
\ AF A (7.4.27)
1R, + y * + y
p
-
vitrajului în raport cu componen¬ Valoarea medie pe intervalul [0, T] se

tele directă şi difuză ale radiaţiei
>RP determină cu relaţia:
solare incidente. (7.4.23)
Pentru T>170 H
-n.-v-p-cp.-(e.-ej (7.4.271)
AE „AE, „Ap în care:
o. -ee R Ft, RF °RP
(7.4.24)
4>f = °
r,-\% i K
e»s = +˙--0
Indicele „p" semnifică spaţii aparţi¬ v) e
v s°
(7.4.18) nând subzonelor secundare adiacente reprezintă valoarea medie a temperaturii

Cu aproximaţia rD˙rd= T rezultă: incintei analizate. aerului preluat din exteriorul incintei dotată
cu spaţiu solar în care Vss este volumul
V'A [c5-/r+(f-Cs)-/d] + 0 incintelor adiacente spaţiului solar iar V
este volumul liber al incintei.
7.4.26. Fluxul termic datorat acthrităpi

Cabs 0,30 umane
0,28 S <Pu = a ALOC (7.4.28)
\
în care:
0,26 N „a” - reprezintă fluxul termic specific
(raportat la suprafaţa locuibilă a
0,24
incintei) datorat activităţii umane
\
(metabolism, aparate, activitate
0,22
cu degajare de căldură uscată/u¬
medă).
0,20
Observaţie:
0,18 ALCC < Ainc - A Util
0,16
10 20 25 30 35 40
7.4.2.7. Bilanprl termic la nivelul
5 15 45 50
conturului termodinamic alunei
Temp, perete [°C]
incinte încălzite direct zona -
-g*c = 0 -g*c = 1 — g*c = 2 principală
cp + #> - 4>
Fig. 7.4.4 - Variaţia caracteristicii de absorbţie în funcţie de temperatura (p
nec
= Tr inf u
suprafeţei captatoare - din care rezultă:

suprafaţă captatoare neselectivă, vitraj simplu selectiv
•Necesarul orar mediu de căldură al 7.4.2.9. Valorile „h" la nivel de clădire mitărilor geometrice generează o figură
spaţiului ocupat: Rata de ventilare a clădirii se exprimă geometrică finită, iar intersecţiile cu al¬
prin numărul de schimburi de aer între te elemente de închidere plane gene¬
spaţiul ocupat şi mediul exterior în rează perturbarea câmpului de tempe¬
unitatea de timp - oră [sch./h], raturi în raport cu cazul ideal al plăcii
(7.4.29) La clădirile publice (ex. şcoli) se face ve¬ plan-paralele infinită. Astfel izotermele
Se definesc: rificarea asigurării confortului fiziologic prin de valori ridicate se curbează către
•Temperatura interioară redusă: ventilarea naturală a spaţiului ocupat. mediul exterior (presupus ca având
Din ecuaţia: temperatura scăzută), iar cele de tem¬
a\oc peratură redusă se apropie de frontiera
XL - Xe - X,0 (-vf)
e*P Npers g
adiacentă mediului ocupat. Calculele
R
n*vPc„B, 1 - exp ( -na f) na Va rpa practice se bazează pe aşa numitele
„cataloage de punţi termice” în care
(7.4.30) (7.4.37) sunt prezentate caracteristici ale aces¬
•Temperatura exterioară de referinţă: t - intervalul unei ore de curs tora determinate cu ajutorul modelelor
t = 3000 sec. numerice de tip 2D sau/şi 3D.
+ na-V p Cpa-(B,-l) 6m se determină valoarea „n ” care asi¬ Un element esenţial în utilizarea da¬
gură nedepăşirea concentraţiei admisi¬ telor prezentate în cataloagele de punţi
6e = +
bile de noxe: XL termice îl reprezintă utilizarea în calcule
4s + conţinut de umiditate a aceloraşi suprafeţe de transfer de
de C02
concentraţie
căldură pe baza cărora s-au determi¬
_
na V r
p- cpa -8es Cunoaşterea valorii necesare a ratei nat valorile coeficienţilor proprii punţilor
de ventilare permite efectuarea unui termice prezentaţi în cataloagele de
T+V
'
P ' CPa '
Sr calcul de verificare a posibilităţii de re¬ punţi termice. Astfel în cazul cataloa¬
alizare a ventilării clădirii, infiltraţii de gelor autohtone (C 107/2005, NP
(7.4.31) aer proaspăt preluat din exterior carac¬ 048/2000, Mc 001/1-2006) suprafaţa de
terizat de valoarea X . Numărul efectiv transfer de căldură este plasată la inte¬
7.4.28. Numărul corectat de grade-zile de schimburi de aer între interior şi ex¬ riorul elementului de anvelopă conform
şi durata sezonului de încălzire zona - terior se poate determina cu relaţia: C 107/2005 şi, în consecinţă, în calcu¬
principală a clădirii Lw 4/3 lele de bilanţ termic se va utiliza acest
Necesarul de căldură al spaţiului în¬ na, _ 2' [sch/h] (7.4.37.1) mod de determinare a suprafeţei de
călzit, pe durata sezonului de încălzire, 1/ transfer de căldură. Nu se vor utiliza
se determină cu relaţia: Se compară valoarea r?a rezultată din niciodată coeficienţi ai punţilor termice
(7.4.32) rezolvarea ecuaţiei (7.4.37) cu valoarea din cataloage fără a se cunoaşte mo¬
T nai şi dacă prima valoare depăşeşte va¬ dul de generare a suprafeţei de tran¬
loarea posibil a se realiza prin infiltraţi¬ sfer de căldură. Punţile termice cel mai
Qm - 0,024- C-˙ + nM •!/˙ p Cps
S,J A/˙
•
ile de aer, se impune dotarea clădirii cu
instalaţie de ventilare mecanică a cărei
frecvent întâlnite provin din intersecţia
pereţilor exteriori şi din prezenţa unor
(7.4.33) principală funcţie este să asigure o rată neuniformităţi structurale caracterizate
kWh/an de aer proaspăt necesară menţinerii de flux termic intens. în cataloagele de
Diagrama termică a clădirii se obţine unei calităţi corespunzătoare a aerului punţi termice se prezintă două catego¬
prin generarea curbelor de temperaturi interior în spaţiul ocupat. rii de coeficienţi, respectiv:
interioare reduse şi de temperaturi ex¬ 1. Punţi termice liniare - ip [W/mK];
terioare de referinţă conform fig.7.4.5. 7.4.2.10. Rezistenţe termice corectate 2. Punţi termice punctiforme - x [W/K].
Suprafaţa haşurată dintre curbele men¬ Valorile rezistenţelor termice sunt Ecuaţia de definire a coeficienţilor
ţionate reprezintă Numărul corectat de specifice transferului de căldura prin punţilor termice atestă faptul că fluxul
grade-zile al clădirii, iar punctele de in¬ conducţie în regim staţionar, prin ele¬ termic real este egal cu fluxul termic
tersecţie definesc durata Dz a sezonu¬ mentele de închidere plane, opace, cu disipat prin structura ideală, la care se
lui de încălzire. dimensiuni finite afectate de perturbaţii adaugă fluxul termic datorat prezenţei
C = 0,918 C geometrice şi structurale. Prezenţa li- punţilor termice. Necunoscuta acestei
Cb • (7.4.34)
A
1-fara balcon
1,03 -cu balcon (deschis) (7.4.35) Dz
0 0
Cr - coeficient de corecţie datorat 'o IR
utilizării raţionale a clădirii în spaţiile lo¬
cuite/ocupate exprimat în raport cu va¬
loarea numărului normal de grade zile 0
N˙Ş.Valoarea Cr se exprimă sub forma
unei funcţii polinomiale, după cum
urmează: it
VII VIII IX X XI IV V VI
c -2,9232- 109-x2-7,4643- ia6+0,89595 V
(7.4.36) 0« 0
în care „x“ este numărul de grade- ' eR
zile normale, N2° (SR 4839-1997).
NGZ < N˙2
Fig. 7.4.5 - Diagrama termică a clădirii - zona principală
ecuaţii este chiar coeficientul punţilor

termice care se înscrie în cataloagele d2 '
de punţi termice. Pe acelaşi principiu al

superpoziţiei liniare se determină şi re¬
î wlv*.) U
(l297,5 - 4,59 -0R)
H
(l -Ed) = 0
zistenţa termică corectată care include
valorile coeficienţilor punţilor termice şi
are valori inferioare rezistenţei termice (7.4.39)
în zona de câmp, R. Se impune o re¬ în care:
marcă cu privire la valorile negative ale H
Rd
unora din coeficienţii punţilor termice e
H.
liniare care apar în cataloagele de punţi Ea - exp U (l297, 5 - 4,59-6r )
1
'o 'o •
~—j~
'
termice. Aceste valori sunt consecinţa

modelului de calcul şi a alegerii tipului
de suprafaţă de transfer de căldura şi
nu au semnificaţia fizică a „aportului"
de căldură, aşa cum deseori se inter¬ e U = 21,22
pretează. în toate cazurile o punte ter¬ 1297, 5 - 4,59-8
%
mică produce intensificarea transferului
de căldură şi scopul oricărui proiectant Ecuaţia neliniară (7.4.39) se rezolvă nu¬
este de a diminua acest efect. -
Fig. 7.4.7 Schema de calcul a
meric cu metode cunoscute (ex. Kani) sau
temperaturii eRd din rosturile
prin metode de tip iterativ (Lobacev).
deschise
7.4.3. Parametrii termodinamici
ai spaţiilor neîncălzite sau aflate bilanţul termic al spaţiului închis, adia¬ 7A.3.2. Spapi interioare ale clădirii
la temperaturi sensibil diferite de cent atât spaţiilor încălzite, cât şi me¬ (pod, casa scărilor, subsol etc.)
cea a zonei principale diului exterior. Valoarea p se determină 1. Temperaturile interioare rezultante
în funcţie de caracteristicile geometrice se consideră egale cu temperaturile
Se au în vedere spaţii aparţinând de ale clădirii cu relaţia: medii volumice ale aerului;
zona secundară din care se analizează 2. Succesiunea zonelor este identică
subzonele:
P = 7,78 H1 cu succesiunea temperaturilor inte¬
- Rosturi închise/deschise, în care: rioare rezultante ale zonelor şi se
- Spaţii interioare ale clădirii, „H” - este înălţimea spaţiului rostului consideră în ordinea, arbitrară, a re¬
- Transferul de căldură prin sol. închis. ducerii acestor temperaturi:
Dată fiind prezenţa instalaţiilor termice Rezistenţa termică RRj a elementului
şi a echipamentelor proprii acestor in¬ de construcţie adiacent spaţiului rostu¬
9. >Ot>02> ... > 0n
stalaţii în spaţiile subzonelor secundare, lui închis este determinată în funcţie de 3. Volumul spaţiilor este cel aferent
se determină şi fluxurile termice cedate caracteristicile constructive reale (stra¬ spaţiilor caracterizate de temperaturi
de echipamentele din instalaţiile ampla¬ turi şi materiale). interioare rezultante superioare;
sate în spaţiile menţionate (corpuri de în¬ în cazul rosturilor deschise, ecuaţia 4. Individualizarea zonelor este specifi¬
călzire, conducte, boilere etc). de bilanţ termic este completată cu că strict sezonului rece.
ecuaţia de mişcare:
7.4.3.1. Rosturi închise/deschise
Valoarea temperaturii aerului din spaţiul
rostului închis se determină cu relaţia:
e,.+P-RR, d ee
6r, " 1 + p - RR d
(7.4.38)
Relaţia de calcul recomandată pen¬ 

tru calcule rapide (7.4.38), provine din inf.sk
0 ee
'o
e.
'o
t <t>
Tr.sk CTS
\ 0 mB
Rî
a. Hfl
hSb
mb
e. Sol
'o
\ d>ask
b.
Oask
d «a
-
Fig. 7.4.6 Schema de calcul a Pânza de apa freatică
temperaturii 6Ri din rosturile închise Fig. 7.4.8 Transferul monofazic de căldură prin sol
7.4.32.1 Transferul monofazic de cunoscută temperatura 6sk, este urmă¬ 4. Fluxurile termice disipate dinspre
căldură prin sol făg. 7.4.8) toarea: spaţiul ocupat al unei clădiri amplasate
Principalele ipoteze care stau la baza pe sol la cota hsc deasupra CTS.
metodei de calcul sunt următoarele:
\L (o. -e \ + 2kA6 (e -g )-n>ek -4>ţ, - Valoarea hsc> 0.
sk j
A \ 'o skJ \ a apa
•Transferul este de tip nestaţionar. Se face menţiunea că în toate cazurile:

•Liniile de flux termic generează tuburi -0-33 -e \ = o
 0 semnifică flux termic disipat;
de curent în lungul cărora se produce 0 < 0 semnifică flux termic pătruns.
Pesb
transfer de căldură între spaţiul interior
(încălzit sau neîncălzit) şi mediul ex¬ (7.4.40) 7.4.3.3. Fluxul termic cedat de
terior natural. Liniile de flux termic au în care fluxurile termice <t>ek şi <Pfk re¬ echipamentele din instalaţii
configuraţia specifică regimului staţio¬ prezintă fluxurile termice disipate către
nar de transfer de căldură (arce de exterior, respectiv către stratul de pân¬ 7.4.3.3.1. Fluxul termic cedat de
cerc). ză freatică. Celelalte notaţii au urmă¬ corpurile de încălzire amplasate în
•Transferul de căldură între două tubu¬ toarea semnificaţie: zonele secundare cantitatea de -
ri de curent adiacente se neglijează. ApL - suprafaţa de transfer de căldură căldură
Se au în vedere următoarele cazuri: a planşeului adiacent spaţiilor o-
1. Spaţiu (ocupat sau neocupat) carac¬ cupate sau neocupate adiacente,
Q,-O.O»-4„-V'V
terizat de temperatura 8s (constantă în m2;
sau variabilă în funcţie de bilanţul APesb - suprafaţa de transfer de căldură
termic al spaţiului), caracterizat de prin elementele de construcţie su-
pereţi verticali neizolaţi termic adia¬ praterane ale subsolului, în m2; Scs‘{o casa scărilor încălzită
casa scărilor ne încălzită
cenţi solului cu înălţimea hs sub CTS HPL - rezistenţa termică a planşeului, în

cold ) = mz • 6 + nz
(cota terenului sistematizat), precum m2K/W; \ ek }
şi de pardoseală neizolată termic; RPesb - rezistenţa termică a elementelor
2. Caz similar cu cel anterior cu deose¬ de construcţie supraterane ale
birea faptului că atât pereţii verticali subsolului, în m2K/W;
cât şi pardoseala sunt termoizolaţi; ba - simbolul Weierslrass-Kronecker Io | = kWh/an
3. Combinaţii între situaţiile specifice 6=1- subsol cu instalaţii termice I sc* I
cazurilor 1 şi 2 cu referire la starea 6a = 0 - subsol fără instalaţii termice
pereţilor verticali şi a pardoselii din A - coeficient de transfer de căldură 7.4.3.3.2. Cantitatea de căldură
punct de vedere al dotării cu izolaţie caracteristic echipamentelor termi¬ transmisă de conductele
termică; ce din subsol determinat cu relaţia de distribuţie a agenţilor termici
4. Clădire plasată pe un soclu cu înăl¬ (fig.7.4.9):
ţimea h deasupra CTS, cu subca- L K]
zurile:
i
4.1 Soclul fără termoizolare şi pardo¬ 1 0,33 (7.4.42)
In 1 + 2 +
seala clădirii neizolată termic;
4.2 Soclul şi pardoseala izolate termic;
K D
> /
D L
4.3 Combinaţii între starea soclului şi
pardoselii din punct de vedere al
Lj - lungimea tronsoanelor „j”, în m; i
1
In 1 + 2 'V +
0,33
De - diametrul exterior al tronsonului „j”
K dc de
dotării cu izolaţie termică.
Temperaturile spaţiilor neocupate va¬
' (inclusiv termoizolaţia), în m;
D. - diametrul conductei „j” netermoi-
1
riază în funcţie de variaţia parametrilor zolată, în m;
0apa =0,50-(45 + me -0e + n)
e)
climatici exteriori şi în funcţie de fluxu¬ djz - grosimea termoizolaţiei aferentă \
1
rile termice caracteristice echipamen¬ tronsonului „j”, în m; în relaţia 7.4.42 constantă 0,151
telor, precum şi elementelor de con¬ kjz - conductivitatea termică a izolaţiei, provine din produsul dintre „2jt” şi „24
strucţie adiacente spatiilor neocupate. în W/(mK); h/zi” raportat la 1000 care reprezintă
Se disting următoarele cazuri: vapa - temperatura apei vehiculată prin trecerea de la Wh la kWh.
1. Subsolul neîncălzit ocupă în tota¬ instalaţiile termice din subsol, de¬
litate spaţiul de sub planşeul spaţiilor terminată în funcţie de temperatura 7A.3.3.3. Cantitatea de căldură
ocupate. exterioară de calcul caracteristică transmisă prin mantaua boilerului
Ecuaţia de bilanţ termic, care este o localităţii în care se află amplasată amplasat în subsol
ecuaţie algebrică liniară având ca ne¬ clădirea:
0apa =0,50 (45 + me -6e +n) 0˙-0.001-
°'HAHAL
\ e)
Coeficienţii „m ” şi „n ” se determină
h în funcţie de zona climatică de iarnă în
di2
care se află localitatea.
2. Subsolul neîncălzit ocupă parţial
?KK
spaţiul de sub planşeul parterului. (7.4.43)
Se utilizează ecuaţia (7.4.40) în care se
°ei modifică ApL prin adăugarea suprafeţei
0 =0,70-0
aco
Dci adiacentă unui spaţiu ocupat parţial am¬
plasat sub cota CTS. Transferul de căldu¬ Duratele Dzk de încălzire a spaţiilor
ră prin pardoseala acestui spaţiu către din zona principală a clădirii [h] în fie¬
subsolul neocupat se neglijează. care lună ,,/c"sunt determinate pe baza
3. Subsolul este încălzit la tempera- numărului corectat de grade-zile.
Fig. 7.4.9 tura
V
Observaţie: Expresiile fluxurilor ter¬ t]r - randamentul de reglare a furnizării ils - randamentul sursei (încălzire dis¬
mice sunt utilizate în sistemul de ecu¬ căldurii: depinde de tipul instalaţiei trictuală r]s = 1,00).
aţii pentru determinarea temperaturilor şi de dotarea cu echipamente de
spaţiilor neîncălzite direct sau încălzite reglare a furnizării căldurii. 7AA.2. Consum şi consum specific de
din zonele secundare. i]d - randamentul de distribuţie a căldură
căldurii (fig. 7.4.10). Q" + °cs
7.4.4. Consumul anual de căldură Qan = [kWh/an] (7.4.46)
-
Sine
pentru încălzirea spaţiilor '7
încălzire continuă fir
°˙
fin =
Qan___
Qan
mc + _cs
Cc = 4mc
[kWh/an -m2]
7.4.4.1. Randamente ale furnizării fir Observaţie:

căldurii Qan Qan
mc _cs_ Pentru »/ = 1,00 se determină nece¬
(7.4.45)
sarul anual de căldură pentru condiţii
fi = fi, '
fin ' fis (7.4.44) <%+<% + fir -QZ normale de locuire:
Qan
QZc = '~fs~ [kWh/an-m2] (7.4.47)
T,r, A,nc
A - semnifică faptul că raportarea se
H face la nivelul sursei de furnizare a
T
căldurii sau la nivelul racordului,
pentru cazul încălzirii districtuale.
a. Valorile:
<c * c
6 sunt utilizate în CERTIFICATUL DE
Ract
PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ al clă¬
dirii ca indicatori ai PERFORMANŢEI
> ENERGETICE a clădirii EXISTENTE.
Be
7.4A.3. Caracteristica de reglare a
furnizării căldurii tntr-o clădire
H existentă
T. R
7AA.3.1. Scopul activităţii de reglare a

T furnizării căldurii pentru încălzire
continuă a unei clădiri
G < G0 O clădire dotată cu corpuri de încălzire
b.
necesită, în cazul furnizării fără întrerupere
a căldurii în spaţiile ocupate, adaptarea
temperaturii agentului termic în raport cu
caracteristica climatică a localităţii în care
9 se află amplasată clădirea.
Rmod
9
T,rA
9
Tmod
C. Qan
'˙“inc
Qcs
Ir
9
Rmod
i_.
Be
-
Fig. 7.4.11 Grafic de reglaj a temperaturii agentului termic pe ducere şi
întoarcere e_ r în funcţie de temperatura exterioară:
a) clădirea nemodernizata, b) clădire modernizată cu < 30% reducere necesar
de căldură, c) clădire modernizată > 30% reducere necesar de căldură.
-
Fig. 7.4.10 Randamentul de
distribuţie a căldurii
7A.4.3.2. Definirea funcpei de reglare consumului de căldură depăşeşte 3. Menţinerea temperaturii interioare la
valoarea de 30 % perturbaţiile hidraulice o valoare de gardă necesară con¬
0,=p.-'VV pot afecta stabilitatea hidraulică a servării stării instalaţiilor;
20,82 -(/y˙ +N2-8h +N3) E
instalaţiilor de încălzire cu agent termic
lichid (apă caldă), caz în care se reco¬
4. Aducerea clădirii la starea de confort
termic şi fiziologic într-un interval de
E-1 mandă realizarea unui montaj care va timp prestabilit sau determinat ca ur¬
realiza reducerea temperaturii agentului mare a optimizării regimului de încăl¬
(7.4.48) care alimentează clădirea în condiţiile zire pe baza minimizării fie a consu¬
în care: păstrării valorii constante a debitului de mului de căldură, fie a costurilor to¬
agent termic la nivelul clădirii. Situaţia tale prin metode dinamice de analiză
20, 82 menţionată este reflectată în fig. 7.4.11 c. a eficienţei economice a soluţiilor
adoptate (VNA).
_
E = exp 7.4.5. încălzirea intermitentă a Succesiunea celor patru etape este
+ P2)
0.77
căldură
-
clădirilor existente consum de prezentată în graficele din fig. 7.4.12. Cur¬
Qo '
AET RS bei de variaţie a temperaturii interioare
rezultante îi este asociat graficul de
(7.4.49) în cazul clădirilor caracterizate de furnizare a căldurii care reflectă partici¬
a. Debitul de agent termic vehiculat în program discontinuu de funcţionare parea instalaţiei de încălzire la realizarea
instalaţia de încălzire are valoarea una din măsurile de reducere a consu¬ regimului termic în orele în care clădirea
nominală - cazul clădirilor nemoder¬ mului de căldură este reprezentată de nu este ocupată.
nizate energetic şi alimentate cu utilizarea încălzirii intermitente bazată Metoda de calcul se bazează pe ex¬
căldură de la o sursă centralizată de pe un ciclu caracterizat, în general, de ploatarea modelului de calcul specific
căldură sursă/proprie de căldură. patru etape, după cum urmează: încălzirii fără întreruperi a spaţiilor ocu¬
b. Debitul de agent termic vehiculat în 1. Menţinerea parametrilor interiori la va¬ pate prin generarea unor coeficienţi de
instalaţia de încălzire are valoarea lori proprii confortului termic şi fiziologic corecţie cu valori lunare care afectează
modificată - cazul clădirilor moder¬ (pe durata programului de funcţionare a valorile lunare ale numărului de grade-
nizate energetic şi alimentate cu clădirii sau al incintelor din clădire - ex. zile corectate, proprii funcţionării fără
căldură de la o sursă centralizată de în cazul hotelurilor, căminelor etc); întreruperi a instalaţiei de încălzire.
căldură. 2. Răcirea naturală a spaţiilor prin opri¬
c. Debitul de agent termic vehiculat în rea furnizării căldurii;
instalaţia de încălzire are valoarea
nemodificată, dar se modifică tem¬ <1>[W]
peratura agentului termic de ducere >k
- cazul clădirilor modernizate dotate ' k <f>j[°C] O

o
cu o sursă proprie de căldură. 
Cunoaşterea comportamentului hi¬ * «io <l> 0.
I
«io
draulic al sistemelor de încălzire este
de maximă importanţă în cazul moder¬
nizării energetice a clădirilor de tip
<h
condominiu ale căror instalaţii termice G
sunt racordate la Puncte sau Centrale
Termice. în cazul (cel mai frecvent în¬
tâlnit) al modernizării în etape succesi¬
ve a clădirilor este necesar ca sursa de
căldură să asigure confort termic atât (0) (1) (2) (3) (0)
clădirilor nemodernizate, cât şi celor
modernizate termic. în fig. 7.4.11 a se
-Tf-
TG
t\
prezintă curbele tipice de reglaj termic ir Ta Tf
al clădirilor nemodernizate energetic.
Dat fiind faptul că modernizarea ener¬
<Î>[W] <h
getică implică reducerea necesarului M 0
de căldura al clădirilor, rezultă că ali¬ Bj[°C]
mentarea cu agent termic cu debit no¬ <D
minal a clădirilor modernizare conduce 
la supraîncălzirea acestora şi fie la risi¬ r -
pa de căldura asociată unui pronunţat
disconfort în spaţiile locuite, fie la ne¬
cesitatea reducerii semnificative a de¬ <1>G
bitului de agent termic prin acţionarea
robinetelor cu cap termostatic. în cazul
în care reducerea proiectată a consu¬
mului de căldură nu este foarte impor¬
tantă (sub 30 %), această reducere a
debitului de agent nu conduce la pertur¬
barea regimului hidraulic al instalaţiei de -*˙ T
încălzire dar implică dotarea PT/CT cu Tf TG Ta Tf
pompe cu turaţie variabilă (fig. 7.4.11 b).

în cazul în care reducerea proiectată a -
Fig. 7.4.12 Schema de calcul pentru încălzirea intermitentă a clădirilor
7.4.6. Principiul metodologic zone industriale, ateliere şi clădiri ne¬ mentele şarpantei);
rezidenţiale din domeniul agricol care •dimensiunile golurilor din pereţi,
Se compară cantitatea de căldură necesită un consum redus de distanţa dintre goluri, înălţimea pa-
consumată în cazul încălzirii cu intermi¬ energie: rapeţilor;
tenţă, cu cantitatea de căldură consu¬ - clădiri nerezidenţiale care sunt destinate •structura anvelopei clădirii;
mată în cazul încălzirii fără întreruperi şi a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an; •tipul de uşi şi ferestre;
cu clădirea ocupată permanent. Pentru - clădiri independente, cu o arie utilă •alcătuirea şi materialele care com¬
fiecare lună „k” rezultă un coeficient de mai mică de 50 m2; pun elementele de închidere exte¬
corecţie a numărului de grade-zile co¬ - clădiri cu regim special de exploatare. rioară sau de separare între spaţii cu
rectate, |3k, care se aplică valorilor re¬ Realizarea auditului energetic al unei diverse regimuri de temperatură;
zultate din utilizarea procedurii carac¬ clădiri presupune parcurgerea a trei etape: •planuri şi scheme ale instalaţiilor
teristică încălzirii fără întreruperi. 1. Evaluarea performanţei energetice a de încălzire, ventilare, climatizare,
clădirii în condiţii normale de utiliza¬ preparare a apei calde de consum
7.5. Auditul energetic re, pe baza caracteristicilor reale ale şi electrice (iluminat).
sistemului construcţie - instalaţii a- în cazul când documentaţia de bază
Auditul energetic al unei clădiri se ferente (încălzire, apă caldă de con¬ lipseşte, se execută un releveu al clă¬
efectuează pe baza Metodologiei de sum, ventilare, climatizare, iluminat). dirii, evidenţiindu-se toate elementele
calcul Mc 001/111-2006 2. Identificarea măsurilor de modernizare enumerate mai sus.
energetică şi analiza eficienţei econo¬ Analiza documentaţiei care a stat la
7.5.1. Domeniu de aplicare mice a acestora şi a consumului de baza execuţiei clădirii va fi completată
energie stabilite conform: cu un releveu al zonelor cu degradări
Auditul energetic se efectuează pen¬ Mc 001/11-1,2,3,4-2006. specifice (igrasie, infiltraţii de apă, con¬
tru clădirile existente în care se desfă¬ 3. întocmirea raportului de audit energetic. dens, mucegai etc), precum şi cu un re¬
şoară activităţi care necesită asigura¬ leveu al instalaţiilor în scopul evidenţierii
rea unui anumit grad de confort şi re¬ 7.5.2. Evaluarea performanţelor modificărilor efectuate asupra acestora.
gim termic, în condiţii de consum re¬ energetice ale clădirilor
dus de energie. 7.5.2.1.2. Analiza elementelor caracte¬
Clădirile sunt grupate în două mari Evaluarea performanţelor energetice ristice privind amplasarea clădirii în
categorii, în funcţie de destinaţia prin¬ ale unei clădiri se referă la determina¬ mediul construit
cipală a acestora, după cum urmează: rea nivelului de protecţie termică al clă¬ •zona climatică în care este amplasa¬
A. Clădiri de locuit (din sectorul rezi¬ dirii şi a eficienţei energetice a instala¬ tă clădirea;
denţial): ţiilor de încălzire interioară, de ventila¬ •orientarea faţă de punctele cardinale;
- clădiri de locuit individuale (case uni- re/climatizare, de preparare a apei cal¬ •distanţa faţă de clădirile învecinate şi
familiale, cuplate sau înşiruite, tip de de consum şi de iluminat şi vizează înălţimea acestora;
duplex, ş.a.); în principal: •direcţia vânturilor dominante şi gra¬
- clădiri de locuit cu mai multe •investigarea preliminară a clădirii şi a dul de adăpostire faţă de vânt;
apartamente (blocuri); instalaţiilor aferente, •regimul de înălţime al clădirilor sepa¬
B. Clădiri cu altă destinaţie decât lo¬ •determinarea performanţelor energe¬ rate prin rost.
cuinţe (din sectorul terţiar): tice ale construcţiei şi ale instalaţiilor Prin studiul vecinătăţilor clădirii vor fi
- birouri. aferente acesteia, precum şi a con¬ puse în evidenţă unele elemente ce pot
- clădiri de învăţământ (creşe, grădini¬ sumului anual de energie al clădirii influenţa regimul higrotermic (regimul
ţe, şcoli, licee, universităţi); pentru încălzirea spaţiilor, de ventila¬ de înălţime al clădirilor din zonă, facto¬
- cămine, internate; re/climatizare, de. preparare a apei rii de umbrire, geometria spaţiului în le¬
- spitale, policlinici; calde de consum şi de iluminat, gătură cu precizarea direcţiei şi inten¬
- hoteluri şi restaurante; •concluziile auditorului energetic asu¬ sităţii vântului dominant etc), precum şi
- clădiri pentru sport; pra evaluării. dacă acestea au fost luate în seamă la
- clădiri pentru servicii de comerţ (ma¬ realizarea construcţiei analizate.
gazine, spaţii comerciale, sedii de fir¬ 7.5.2.1. Investigarea preliminară a
me, bănci); clădirilor 7.5.2.1.3. Evaluarea stării actuale a
- clădiri social-culturale (teatre, cine¬ - se efectuează prin analizarea docu¬ clădirii
matografe, muzee); mentaţiei tehnice a clădirii (sau com¬ - prin comparaţie cu soluţia de proiect
- alte tipuri de clădiri consumatoare de pletarea acesteia, după caz) şi prin (conform cu cartea tehnică a clădirii)
energie (de exemplu: clădiri industri¬ analiza stării actuale a construcţiei şi Evaluarea stării actuale a clădirii, in¬
ale cu regim normal de exploatare). instalaţiilor aferente acesteia, consta¬ clusiv instalaţiile aferente, se face în
Prevederile metodologiei nu se apli¬ tată prin vizitarea clădirii. principal prin analiză vizuală şi urmă¬
că la următoarele categorii de clădiri: Investigarea preliminară a clădirilor reşte în special:
- clădiri şi monumente protejate care, se referă la următoarele aspecte: Evaluarea stării actuale a construcţiei
fie fac parte din zone construite pro¬ prin comparaţie cu soluţia de proiect:
tejate conform legii, fie au valoare ar¬ 7.5.2.1.1. Analiza cărţii tehnice a - starea elementelor de construcţie
hitecturală sau istorică deosebită, că¬ clădirii, respectiv a documentaţiei care opace (pereţi, planşeu peste sol/sub¬
rora dacă li se aplică cerinţele, li s-ar a stat la baza execuţiei clădirii sol, planşeu sub pod, terasă, aco¬
modifica în mod inacceptabil carac¬ - şi instalaţiilor aferente şi care trebuie periş, rosturi deschiseAnchise, pereţi
terul ori aspectul exterior; să cuprindă cel puţin: către spaţii comune - casa scărilor
- clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau •partiurile de arhitectură ale fiecărui etc) şi evidenţierea punţilor termice
pentru alte activităţi cu caracter reli¬ nivel; liniare şi punctuale (cu pondere în
gios; •dimensiunile geometrice ale elemen¬ valoarea rezistenţei termice corectate),
- clădiri provizorii prevăzute a fi utiliza¬ telor de construcţii (fundaţii, pereţi, a defecţiunilor sau a deteriorărilor:
te pe perioade de până la 2 ani, din stâlpi, grinzi, buiandrugi, plăci, ele- - fisuri, degradări ale tencuielii şi
ale structurii de rezistenţă, igra¬ lor de separare şi golire; - estimarea randamentului de reglare a
sie, infiltraţii de apă de la instalaţii - dotarea cu vane pentru menţinerea furnizării căldurii;
sau din alte surse (neetanşeitatea diferenţei de presiune atât la baza - estimarea randamentului de distribuţie;
învelitorilor, jgheaburilor şi burla¬ coloanelor cât şi pe racordul la reţea¬ - evaluarea randamentului sursei loca¬
nelor), zone afectate de condens ua de distribuţie (după caz), le de căldură (după caz) - cazane;
remanent şi de mucegai; - dotarea cu contor de căldură pe scară / - determinarea Performantei energetice
- deteriorarea acoperişului şi ale clădire / unitate locuită (ocupată), a clădirii;
elementelor de închidere ale po¬ - determinarea necesarului de energie
dului, terasei şi ale locurilor de 7.5.2.1.4. Prelevarea de probe fizice în electrică din principalele zone ener¬
străpungere ale terasei; vederea: getice ale clădirii;
- identificarea alcătuirii elementelor •stabilirii tipului solului pe care este - determinarea consumului anual de e-
de închidere şi evaluarea stării amplasată clădirea şi adâncimea nergie electrică pentru asigurarea
termoizolaţiei din componenţa pânzei freatice; condiţiilor de confort interior (ilumi¬
pereţilor, planşeelor, terasei etc; •stabilirii structurilor, respectiv a gro¬ nat) aferent clădirilor şi a Performan¬
- identificarea prezenţei punţilor similor elementelor exterioare ale an¬ ţei Energetice a Clădirii;
termice (termoviziune în infraroşu, velopei (pereţi, planşee peste subsol, - determinarea consumului anual de
după caz); planşee peste pod, acoperiş); apă caldă de consum şi a consumu¬
- existenţa zonelor cu infiltraţii de •obţinerii de probe edificatoare din lui anual de energie pentru furnizarea
aer (neetanşeităţi la uşi şi feres¬ elementele exterioare în vederea sta¬ apei calde de consum şi a Perfor¬
tre, rosturi neînchise, străpungeri bilirii umidităţii, densităţii şi conducti¬ manţei Energetice a Clădirii.
în jurul coşurilor de fum, conduc¬ vităţii termice, în laboratoare specia¬
telor etc); lizate; 7.S.2.3. Concluziile asupra evaluării
- identificarea tipurilor de închideri •aprecierii gradului de degradare a ma¬ - se referă la sintetizarea informaţiilor
transparente (uşi şi ferestre fi¬ terialului prin determinări de rezistenţe obţinute prin analiză termică şi energe¬
xe/mobile); fizico-mecanice şi examinarea micros¬ tică a clădirii şi efectuarea diagnosticu¬
- starea elementelor de închidere vi¬ copică (cristale de săruri, micelii, bac¬ lui energetic al acesteia, prin interpre¬
trate din spaţiile locuite/ocupate şi terii etc), în laboratoare specializate. tarea rezultatelor obţinute şi indicarea
din cele cu funcţii de spaţii comune în urma investigării preliminare a clă¬ aspectelor legate de performanţa ener¬
(casa scărilor, subsoluri etc); dirii se întocmeşte o fişă de analiză getică a clădirii, atât în ceea ce priveş¬
- geamuri sparte sau lipsă, rame care va cuprinde toate elementele ne¬ te protecţia termică a construcţiei, cât
deformate sau deteriorate, siste¬ cesare estimării consumului anual nor¬ şi gradul de utilizare a energiei la nive¬
mele de închidere ale uşilor şi fe¬ mal de energie al clădirii pentru încăl¬ lul instalaţiilor aferente acesteia.
restrelor defecte sau lipsa aces¬ zirea spaţiilor, ventilare/climatizare, ilu¬
tora, spaţii libere între tocul uşi¬ minat şi prepararea apei calde de con¬ 7.5.3.lndicatori economici:
lor/ferestrelor şi elementele de sum. în Anexa 1 se prezintă un model
construcţie etc; de fişă de analiză a clădirii. 1. Valoarea Netă Actualizată (VNA)
- lipsa sistemelor automate de în¬ 2. Durata de recuperare a investiţiei
chidere a uşilor clădirilor; 7.5.2.2. Determinarea performanţelor suplimentare NR (ani)
- starea canalelor de ventilare a energetice şi a consumuluianual de 3. Costul unităţii de energie economisi¬
spaţiilor anexa (băi, bucătarii etc). energie al clădirii pentru încălzirea tă e [EURO/kWh]
Evaluarea stării actuale a instalaţiilor spaţiilor
prin comparaţie cu soluţia de proiect: Se realizează în conformitate cu Me¬ 7.5.3.1. Valoarea netă actualizată
Instalaţii de încălzire centrală: todologia Mc 0011/1-2006, ţinând sea¬ (VNA)
- identificarea tipurilor de corpuri de în¬ ma şi de datele obţinute prin activita¬
2" + i
călzire şi a caracteristicilor funcţio¬ tea de investigare preliminară a clădirii 1+ f
VNA =
Co+CE- t-i\1 +
nale ale acestora: şi constă în:
- numărul de elemente încălzitoare, 1. Determinarea rezistenţelor termice N
1
putere termică instalată; corectate ale elementelor de con¬ 2 +i
+CM !-l\1
'
- corpuri de încălzire lipsă sau blocate; strucţie din componenţa anvelopei

- vechimea corpurilor de încălzire; clădirii;
- anul ultimei spălări a corpurilor de în¬ 2. Determinarea parametrilor termodin¬
călzire; amici caracteristici spaţiilor încălzite CQ - cost investiţie totală au „0"
- tipul robinetelor de reglaj şi manevra¬ şi neîncălzite ale clădirii, inclusiv a [EURO]
bilitatea acestora; necesarului de căldură; C˙ - cost energie consumată [EURO/an]
- dotarea cu repartitoare de cost şi ro¬ 3. Determinarea consumului anual de CM - cost operaţiuni de mentenanţă
binete de reglaj cu cap termostatic; energie, total şi specific (prin raporta¬ [EURO/an]
- existenţa robinetelor de separare a re la aria utilă a spaţiilor încălzite, f - rata anuală de creştere a costului
corpurilor de încălzire; Ajnc ), pentru încălzirea spaţiilor, la ni¬ căldurii [ - ]
- verificarea câmpului de temperaturi velul sursei de energie a clădirii. /' - rata anuală de depreciere a mone¬
pe suprafaţa corpurilor de încălzire, Pentru clădirile racordate la sistem dei [EURO] [ - ]
după caz; districtual de alimentare cu căldură ni¬ N - durata fizică de viaţă a sistemului [ani]
- starea conductelor de alimentare cu velul sursei de energie este racordul la Ipoteză: CM « CE
agent termic, starea termoizolaţiei con¬ sistem. VNA = C0 + CfX
ductelor care se află atât în spaţiile lo¬ încălzire centrală (corpuri de încălzire AVNA (aferentă investiţiei suplimentare)
cuite/ocupate cât şi în spaţiile comune; şi sisteme de joasă temperatură): A VNA = Clm) - 4C˙X
•conducte de aerisire secţionate; - determinarea necesarului de căldură C,} - cost de modernizare [EURO]
•înlocuiri frecvente ale unor tronsoane; sezonier sau pe intervale finite impu¬ ACE - reducere cost de exploatare
•lipsa vanelor de reglare şi a vane¬ se de regimul de furnizare a căldurii; [EURO/an]
Condiţia de eficienţă: dernizare energetică a clădirilor. economică cea mai mare, propuse
&VNA < O şi deci: Raportul de audit energetic conţine ele¬ pentru modernizarea energetică a
mentele necesare alegerii soluţiilor de rea¬ clădirii;
X> — bilitare/modernizare energetică a clădirii. •Scurtă prezentare a fiecărui pachet
întocmirea raportului de audit ener¬ de măsuri preconizate;
getic este un element esenţial al pro¬ •Costul total al fiecărui pachet de măsuri;
-IM cedurii de realizare a auditului energe¬
tic şi reprezintă o prezentare a modului
în care a fost efectuat auditul, a princi¬
•Economii de combustibil estimate
pentru fiecare pachet;
•Indicatorii de eficienţă economică a
7.5.3.2. Durata de recuperare a palelor caracteristici energetice ale clă¬ pachetelor de măsuri preconizate;
investiţiei suplimentare (NR) dirii, a măsurilor propuse de moderni¬ •Sugestii privind realizarea lucrărilor
zare energetică a clădirii şi instalaţiilor de modernizare şi privind finanţarea
CM=ACE X(NR)
aferente acesteia, precum şi a conclu¬ acestora;
- ecuaţia cu soluţia NR ziilor referitoare la măsurile eficiente Prezentarea detaliată a pachetelor
sau din punct de vedere economic. Aceas¬ de măsuri tehnice propuse pentru
-0-6T) tă prezentare trebuie adaptată de fie¬ modernizarea energetică a clădirii
CMAP-6AAEtfi)XT care dată funcţie de beneficiarul poten¬ - sub forma unui dosar tehnic de
+CeA E,(E)Xe]=0 ţial al raportului, ţinând seama de fap¬ audit energetic al clădirii;
tul că în final acesta va fi cel care va •Sinteza raportului de analiză termică
decide în privinţa modernizării energe¬ şi energetică cu prezentarea clădirii
6ţ (termoficare) tice a clădirii. Forma în care este întoc¬ în starea sa actuală şi principalele
mit raportul de audit energetic, prezen¬ caracteristici energetice care atestă
tarea acestuia, modul de redactare, performanta energetică actuală a
1 claritatea şi uşurinţa de interpretare a construcţiei şi instalaţiei de încălzire
= (7- a) + ac conţinutului acestuia sunt esenţiale şi preparare a apei calde de consum
Nc t-i\1+ l
pentru beneficiarul raportului. aferente acesteia;
Nc - durata de rambursare a creditului Raportul de audit energetic al unei •Date de intrare pentru analiza economi¬
[ani] clădiri trebuie să cuprindă următoarele că a măsurilor tehnice preconizate:
d - dobânda anuală [-] elemente: preţuri pentru energie, rata anuală de
Ac - cota din C... percepută ca avans [-] Date de identificare a clădirii su¬ creştere a preturilor energiei, rata anua¬
Condiţie: puse auditului energetic şi a pro¬ lă de depreciere a monedei utilizate etc;
•NR< N<NS prietarului/administratorului aces¬ •Descrierea detaliată a măsurilor de
N - intervalul de calcul teia: modernizare energetică preconizate
NR - durata de recuperare a investiţiei •Numele şi prenumele proprietarului şi rezultatele analizei tehnice şi eco¬
Ns - durata de viaţă a soluţiilor de mo¬ (în cazul unui singur proprietar) sau nomice ale fiecărui pachet de măsuri.
dernizare denumirea asociaţiei de proprietari
•în cazul angajării unui credit bancar (în cazul mai multor proprietari) şi 7.6. Certificatul de
Nc N»
"s » N
- numele administratorului clădirii;
•Adresa clădirii: stradă, număr, oraş şi
judeţ/sector, cod poştal;
•Numărul de telefon al proprietarului sau al
performanţă energetică al
clădirii
Certificarea energetică a unei clădiri noi
7.5.3.3. Costul unităpi de energie administratorului clădirii (responsabil); sau existente se efectuează pe baza
Date de identificare a auditorului Metodologiei de calcul Mc 001/111-2006.
7.5.3.3.1. Costul specific al cantităpi energetic pentru clădiri sau a biro¬
de căldură economisită: ului de consultanţă energetică 7.6.1. Certificatul de performanţă
C, , A/5
• care a efectuat analiza termică şi energetică a clădirilor (C.P.E.)
e= H [EURO/kWh] energetică şi auditul energetic al
NS-AE, clădirii; - este documentul care conţine infor¬
•Numele auditorului energetic pentru maţii privind starea actuală a clădirilor
7.5.3.32. Costul specific al căldurii clădiri, adresă, nr. telefon, nr. certifi¬ şi instalaţiilor aferente din punct de ve¬
consumate cat de atestare; dere termic şi energetic, precum şi in¬
în clădirea actuală: •Data efectuării analizei termice şi dici specifici vizând utilizarea raţională
energetice; şi eficientă a căldurii.
VNA
W [EURO/kWh] •Nr. dosarului de audit energetic; C.P.E. se întocmeşte în funcţie de in¬
*(˙)“ •Data efectuării raportului de audit formaţiile obţinute ca urmare a efec¬
energetic; tuării analizei conform Mc 001/11-2006
în clădirea modernizată: Prezentarea generală a raportului termice şi energetice a clădirii.
de audit energetic şi sinteza pache¬ Obiectiv principal: Informaţii privind
VNA
M [EURO/kWh]
telor de măsuri tehnice cu eficienţa P.E.C. şi a instalaţiilor interioare aferente.
eH Ns'E,H
Tabel 7.6.1 Valori indici B1,B2, qTm, qm funcţie de utilităţi.
Utilităţ
7.5.4. Elaborarea Raportului de
Audit Energetic
Caz înc. Acc Clim. VM II. e, B2 qTm qm
1 Da Da Nu Nu Da 0,001053 4,736771 125 820
Raportul de audit energetic se elabo¬ 2 Da Da Da Nu Da 0,000761 4,715576 145 1120
rează pe baza analizei tehnice şi eco¬ 3 Da Da Nu Da Da 0,001016 4,737240 130 850
nomice a soluţiilor de reabilitare/mo- 4 Da Da Da Da Da 0,000742 4,716461 150 1150
Obiective complementare: îmbună¬ - -

Tabel 7.6.2 Penalizări p, starea subsolului tehnic al clădirii pentru clădiri
tăţirea performanţei energetice şi de colective
mediu a clădirii, reducerea costurilor Starea subsolului tehnic Pi
de exploatare şi îmbunătăţirea
Uscată şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună 1,00
condiţiilor de locuire. Uscată, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună 1,01
Stabilirea metodologiei de elaborare şi Subsol inundat/inundabil (posibilitatea de refulare a apei din
acordare a certificatului de performanţă canalizarea exterioară) 1,05
energetică pentru clădirile existente. Observaţie: Pentru clădiri individuale, p1 = 1,00.
7.6.1.1. Etape necesare:

1. Solicitare de către proprietar/admi¬ -
Tabel 7.6.3 Penalizări p2 utilizarea uşii de intrare în clădire/clădirii - pentru
nistrator; clădiri colective _
2. Efectuare analiză termică şi Uşa de intrare în clădire P2

energetică şi elaborarea certificatu¬ Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de
lui de performanţă energetică siguranţă (interfon, cheie) 1,00
(C.P.E. - auditor energetic ales de Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă
către solicitant din listele cu audi¬ închisă în perioada de neutilizare 1,01
tori: MDLPL, Primării, B.C. etc); Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este
3. Acordarea/Elaborarea C.P.E. de că¬ lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare U>5
tre auditorul energetic pentru clădiri. Observaţie: Pentru clădiri individuale, p2 = 1,00.
7.6.1.2. Documente necesare

Cerere de eliberare C.P.E., Raport -
Tabel 7.6.4 Penalizări p3 starea elementelor de închidere mobile din spaţiile
expertiză, C.P.E. -
comune (casa scărilor) către exterior sau către ghene de gunoi -
_ pentru clădiri colective _ _
7.6.1.3. Condip'i de acordare Starea elementelor de închidere mobile Pş
1. Pentru clădiri sau părţi din clădire (a- Ferestre/uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare 1,00
partamente, scări/tronsoane de bloc) în Ferestre/uşi în stare bună, dar neetanşe _ 1,02
condiţiile în care se asigură furnizarea Ferestre/uşi în stare proastă, lipsă sau sparte __ 1,05
prin racord separat a utilităţilor termice Observaţie: Pentru clădiri individuale, p3 = 1,00.
de la o sursă de căldură proprie sau
centralizată pentru care se face măsu¬
rarea cantităţii de căldură consumată. -
Tabel 7.6.5 Penalizări p4 starea armăturilor de închidere şi reglaj de la
2. Nu se poate acorda C.P.E. pentru a- -
corpurile statice pentru clădiri dotate cu instalaţie de încălzire centrală
partamente amplasate în clădiri co¬ _ cu corpuri statice _ _
Situaţia PA
lective la care măsurarea consumului
de căldură se realizează la nivelul ra¬ Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt
cordului la sursa de căldură a blocu¬ funcţionale iioo
lui. în acest caz se acordă C.P.E. Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puţin un
pentru clădiri/tronsoane de sfert dintre acestea nu sunt funcţionale 1,02
bloc/scară de bloc. Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin
jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale__ 1,05
7.6.1.4. Date privind evaluarea P.E.C. - Observaţie: Pentru clădiri care nu sunt dotate cu instalaţie de încălzire centrală
cu corpuri statice, p4 = 1,00.
61a 1(faţă)
1.1. Titulatura: „Certificat de perfor¬
manţă energetică” şi sistemul de
-
Tabel 7.6.6 Penalizări p3 spălarea/curăţirea instalaţiei de încălzire
certificare utilizat
1.2. Numărul de înregistrare al certifi¬
-
interioară pentru clădiri racordate la un punct termic centralizat sau
centrală termică de cartier
catului de performanţă energetică. Situaţia
1.3. Date privind clădirea certificată. Ps
1.4. Date de identificare a auditorului Corpurile statice au fost demontate şi spălate/curătate în totalitate
după ultimul sezon de încălzire 1,00
energetic pentru clădiri.
1.5. Motivul elaborării certificatului Corpurile statice au fost demontate şi spălate/curăţate în totalitate
energetic. înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani 1,02
1.6. Consumul de energie specific total Corpurile statice au fost demontate şi spălate/curăţate în totalitate cu
anual pentru încălzire, ventilare, mai mult de trei ani în urmă 1,05
Observaţie: Pentru alte clădiri, ps = 1,00.
condiţionarea aerului, apă caldă de
consum şi iluminat [kWh/m2an].
1.7. Nota energetică acordată clădirii. -
Tabel 7.6.2 Penalizări p6 existenţa armăturilor de separare şi golire a
1.8. Clasa energetică în care se încadrează -
coloanelor de încălzire pentru clădiri colective dotate cu instalaţie de
clădirea funcţie de scala energetică. încălzire centrală
1.9. Consumuri de energie specifice Situaţia Pe
anuale pentru încălzire, ventilare, Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi
condiţionarea aerului, apă caldă de golire a acestora, funcţionale T00
consum şi iluminat [kWh/m2an]. Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi
1.10. încadrarea în clase de consum golire a acestora sau nu sunt funcţionale 1,03
energetic funcţie de valorile con¬ Observaţie: Pentru clădiri individuale sau fără instalaţie de încălzire centrală, p6 = 1,00.
sumurilor de energie specifice
anuale pentru încălzire, ventilare, -

Tabel 7.6.7 Penalizări pe existenţa armăturilor de separare şi golire a
condiţionarea aerului, apă caldă
de consum şi iluminat, în raport
-
coloanelor de încălzire pentru clădiri colective dotate cu instalaţie de
încălzire centrală
cu grilele de clasificare. Situaţia T Pe
1.11. Denumirea şi versiunea progra¬
Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi
mului de calcul utilizat.
golire a acestora, funcţionale 1,00
Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături se separare şi
7.6.1.5. Date privind evaluarea
P.E.C. Anexa I- golire a acestora sau nu sunt funcţionale 1,03
Observaţie: Pentru clădiri individuale sau fără instalaţie de încălzire centrală, p6 = 1,00.
2.1. Grile de clasificare energetică funcţie
de consumul de energie specific -
Tabel 7.6.8 Penalizări p7 existenţa echipamentelor de măsură pentru
anual - pentru încălzirea spaţiilor, -
decontarea consumurilor de căldură pentru clădiri racordate la
ventilare mecanică, climatizare, pre¬ _ sistemecentralizate de alimentare cu căldură _
pararea apei calde de consum şi ilu¬ Situaţia El_
minat şi total. Există contor general de căldură pentru încălzire şi pentru apă
2.2. Consumul de energie total anual caldă de consum 1,00
specific - pentru clădirea de refe¬ Există contor general de căldură pentru încălzire, dar nu există contor
rinţă [kWh/m2an], general de căldură pentru apă caldă de consum 1,07
2.3. Nota energetică pentru clădirea de Nu există nici contor general de căldură pentru încălzire, nici contor
referinţă. general de căldură pentru apă caldă de consum, consumurile de
2.4. Penalizări acordate clădirii certificate: căldură fiind determinate în sistem pauşal 1,15
Punctaj total penalizări (p0) şi moti¬ Observaţie: Pentru clădiri cu sistem propriu / local de furnizare a utilităţilor termice,
vele acestora (acolo unde este cazul). P7 = 1,00.
2.5. Recomandări pentru reducerea
costurilor prin îmbunătăţirea per¬
formanţei energetice a clădirii. -
Tabel 7.6.9 Penalizări pg starea finisajelor exterioare ale pereţilor exteriori
_ pentru clădiri cu pereţi din cărămidă sau BCA _ _
-
2.6. Perioada de valabilitate a Certifica¬
Situaţia
tului de performanţă energetică (10 EA.
ani de la data înregistrării acestuia). Stare bună a tencuielii exterioare 1,00
2.7. Alte menţiuni Tencuială exterioară căzută total sau parţial 1,05
Observaţie: Pentru clădiri cu pereţi exteriori din alte materiale, pg = 1,00.
7.6.2. Metodologia de notare
Oile de notare - referenţiale (valorile
-
Tabel 7.9.10 Penalizări pg starea pereţilor exteriori din punct de vedere al
_ conţinutului de umiditate al acestora _ _
prezentate se actualizează în funcţie de Situaţia
rezultatele analizei clădirilor existente,
EA.
Pereţi exteriori uscaţi 1,00
modernizate energetic şi nou realizate) Pereţii exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece) Ţ02.
încălzire PEC e [70+500] kWh/m2an Pereţii exteriori prezintă urme de igrasie 1,05
Acc PEC e [15+200] kWh/m2an
Climatizare PEC e [20+300] kWh/m2an
-
Tabel 7.6. 11 Penalizări p10 starea acoperişului peste pod pentru clădiri -
_ prevăzute cu pod nelocuibil _ _
Ventilare
mecanică PEC e [5+30] kWh/m2an Situaţia
Iluminat PEC e [40+120] kWh/m2an EJA
Total PEC e [150+1150] kWh/m2an Acoperiş etanş 1,00
Domeniul de notare energetică Acoperiş spart/neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii 1,10
Nota maximă acordată clădirii: Observaţie: Pentru clădiri fără pod nelocuibil, p10 = 1,00.
N(M) = 100 puncte,
Nota minimă acordată clădirii: -
Tabel 7.6.12 Penalizări p;; starea coşului/coşurilor de evacuare a
N(m) = 20 puncte; -
fumului pentru clădiri dotate cu sisteme locale de încălzire/ preparare
Domeniul de notare - clase _ a apei calde de consum cu combustibil lichid sau solid
Notă e [20+100] Situaţia
P11
exp[-B, qT - po+B2), Coşurile au fost curăţate cel puţin o dată în ultimii doi ani
Coşurile nu au mai fost curăţate de cel puţin doi ani _
1,00
1,05
pentru (gr po ) > qTm kWh / m2an Observaţie: Pentru alte tipuri de clădiri, p11 = 1,00.
N=
100, -
Tabel 7.6.13 Penalizări p12 posibilitatea asigurării necesarului de aer
pentru (g7 •
po ) qTm kWh / m2an _ proaspăt la valoarea de confort _
Situaţia Prz
Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare
Clase: A, B, C ... G în funcţie de P.E.C mecanică 1,00
(A-+ P.E.C: min., G -» P.E.C: max.)
Clădire fără sistem de ventilare organizată 1,10
Clădire de referinţă (eficientă dpdv
energetic); po = 1
Penalizări: po e (pv ..., p12)
în planşele 1 şi 2 după cuprins se prezintă un exemplu de
12
întocmire a unui certificat de performanţă energetică a unei
clădiri de locuit.
j
Capitolul 8
Sisteme de încălzire
pentru unele categorii de clădiri
478 Capitolul 8: Sisteme de încălzire pentru unele categorii de clădiri I. Instalaţii de încălzire
se face cu scopul de a realiza o încălzire poată menţine în încăperi o tempera¬

8.1. Clădiri de locuit cât mai independentă, care să fie con¬ tură a aerului cât mai uniformă şi cât
trolată şi dirijată de fiecare familie în parte. mai constantă în perioada rece a
La clădirile de locuit se utilizează atât anului. Contradicţia dintre caracterul
încălzirea locală cât şi încălzirea cen¬ 8.1.1. Locuinţe unifamiliale relativ discontinuu al arderii şi cel con¬
trală. Sistemul de încălzire local este tinuu al transmisiei de căldură se rezol¬
utilizat pentru locuinţele unifamiliale din Clădirile de locuit individuale, în Ro¬ vă prin elementele de construcţii.
zonele rurale şi cartierele periferice ale mânia, folosesc preponderent, încălzi¬ Se recomandă ca sobele să fie
zonelor urbane. rea locală şi încălzirea centrală. Com¬ montate în faţa elementelor de con¬
Sistemele de încălzire aplicate la clă¬ bustibilii folosiţi sunt cei convenţionali: strucţii exterioare, pentru uniformizarea
dirile de locuit sunt: cărbune, lemn, gaze naturale şi de repartiţiei căldurii pe verticală şi elimi¬
- încălzirea locală cu sobe sau aparate sondă, păcură, motorină şi petrol. narea curenţilor de aer rece în apropie¬
care utilizează combustibili conven¬ rea pardoselii. La locuinţele cu acope¬
ţionali; 8.1.1.1 încălzirea locală cu sobe rişuri în şarpantă, soluţia cea mai uti¬
- încălzirea cu apă caldă cu tempera¬ Se realizează cu sobe amplasate în lizată este, de regulă, montarea sobe¬
tura maximă de 90 °C şi un ecart încăperi transmiţând mediului înconju¬ lor lângă pereţii interiori.
maxim de temperatură de 20 °C; rător căldura eliberată prin arderea Pentru economie de spaţiu se reco¬
- încălzirea electrică; combustibilului. mandă concentrarea coşurilor într-un
- încălzirea utilizând surse neconven¬ Pentru încălzirea locuinţelor necesi¬ singur masiv (fig. 8.1.1.a) unde toate
ţionale (energie solară, energie geo- tând o stabilitate termică în limite nor¬ cele trei sobe sunt grupate către cen¬
termală, pompe de căldură etc.) male, se recomandă utilizarea de sobe trul apartamentului.
Implementarea unui sistem de încălzire cu acumulare de căldură, care să în cazul încăperilor de locuit, cu vo¬
lum mic, se recomandă folosirea unei
singure sobe care să deservească
două încăperi, iar focarul sobei să fie
© ©
3 1 F
MM* © ©
l
1
© 27JTT
© © ©
a
L.J
Fig. 8.1.1. încălzirea locală cu sobe cu acumulare de căldură:
b
a - varianta cu sobe în fiecare încăpere; b - varianta cu sobă montată între

două încăperi
1 - sobă; 2 - focar; 3 - coş; 4 - dormitor; 5 - cameră de zi; 6 - coridor; 7 - birou
//////// li
Fig. 8.1.2. încălzirea cu sobe cu
dublă funcţiune (încălzire şi
Secţiunea A-A' preparare hrană):
1 - sobă cu plită; 2 - dormitor;
3 - bucătărie.
l /////////////////////////// i
/LA
?L-©©
V A*-1
I (D
II
— iţ
VI
vWt
© © AM
a b
Fig. 8.1.4. încălzirea locală cu aparate speciale cu combustibil lichid
I5A
sau gazos, amplasate în nişă:
a - vedere în plan; b - secţiune; Fig. 8.1.5. încălzirea locală cu
1 - sobă de încălzire; 2 - nişă; 3 - orificii în pereţii încăperii; 4 - coş de fum; aparate speciale amplasate în faţa
5 - bucătărie; 6 - baie; 7 - hol; 8 - sufragerie; 9 - dormitor. pereţilor.
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 8: Sisteme de încălzire pentru unele categorii de clădiri 479
prevăzut pe un coridor, (fig. 8.1.1 b) te aerul din cameră cedând acestuia nali sau aparate electrice cu acumulare
La apartamentele în care bucătăria căldură, în majoritate, prin convecţie. de căldură se pot amplasa şi în faţa
este limitrofă cu o încăpere de locuit se pereţilor exteriori sau interiori (fig.
recomandă prevederea unei sobe cu 8.1.1.2 încălzirea locală cu aparate 8.1.5.), ca şi radiatoarele. La aparatele
dublă funcţiune: preparat hrană în bu¬ speciale care folosesc combustibili convenţio¬
cătărie şi încălzirea dormitorului (fig. încălzirea se face cu aparate de în¬ nali se are în vedere posibilitatea eva¬
8.1.2.). Soba are o construcţie specială călzire alimentate cu combustibil lichid cuării gazelor de ardere.
şi anume: în bucătărie soba este pre¬ sau gazos amplasate, de obicei, într-o Varianta încălzirii unui apartament
văzută cu plită iar în dormitor are forma nişă special amenajată în centrul duplex cu cazan mural, amplasat în
normală, verticală, executată cu pereţii apartamentului (fig. 8.1.4.) bucătărie, un distribuitor-colector, o re¬
din teracotă. Principalele încăperi ale apartamen¬ ţea de conducte cu alimentare bitub a
O altă soluţie care se bazează pe tului (dormitoarele şi sufrageria) se în¬ corpurilor de încălzire, amplasate la
principiul de recuperare a căldurii din călzesc cu aer cald care circulă natural parter şi etaj, este prezentată în fig.
gazele de ardere este prezentată în fig. atât în camera în care este amplasată 8.1.6. Reţeaua de conducte poate fi
8.1.3.a şi b. Pe canalul de evacuare a sursa caldă, cât şi în celelalte camere. din oţel sau din material plastic.
gazelor de ardere de la maşina de gătit Aerul cald pătrunde în cele două ca¬ Varianta încălzirii prin radiaţie cu
din bucătărie se montează un re¬ mere prin orificiile prevăzute la partea panouri de pardoseală, cu cazan mural
cuperator de căldură (fig. 8.1.3.C) într-o superioară a nişei, în peretele interior amplasat în bucătărie, un distribuitor-
cameră limitrofă bucătăriei. Gazele de despărţitor. Celelalte încăperi se încăl¬ colector amplasat într-o nişă din care
ardere, înainte de a fi evacuate la coş, zesc cu surse separate. Aceleaşi tipuri se face alimentarea fiecărei serpentine
trec printr-un recuperator care încălzeş¬ de aparate cu combustibili convenţio- din panouri executate cu ţevi flexibile,
Secţiunea A-A'
oo
IS
1 A
5 2
4
4
_3 2
5
A1 fi
3 1
â/k
4 2 t=i=&
_
4
1
3 •
© 1
© © b
Fig. 8.1.3. încălzirea cu sobe

prevăzute cu recuperatoare de
a căldură:
D 30-50
„ 14 13 13
2
a vedere plan; b - secţiune;
- In
c - recuperator de căldură;
!S
, CVI d, e, f, g - secţiuni prin recuperator;
12 ,o
r 1 - sobă metalică cu sau fără
oO ! <M
acumulare; 2 şi 3 - recuperatoare
Q 'O O 200-250 de căldură; 4 - canal de fum
14
oO O/ d
f
metalic; 5 - coş de fum; 6 - maşină
o
o Ol i
O
6 14 13
14
de gătit; 7 - bucătărie; 8 - dormitor;
9 - cameră de zi; 10 - baie;
6 13/
a ooO/ A
11 - gaze de ardere; 12 - orificii de
O 6 13
\ evacuare aer cald; 13 - învelişul
o
Ol I-
-
r dc
JJ recuperatorului; 14 - canal de fum
recuperator.
100-150 dc D 200-300
c e 9
este prezentată în fig. 8.1.7.

O variantă combinată, încălzire cu
corpuri de încălzire (radiatoare, con-
vectoare etc.) şi cu panouri radiante
este prezentată în fig. 8.1.8. Distribuţia Ci
apei calde la cele două tipuri de supra¬
feţe încălzitoare se face prin interme¬
diul a două distribuitoare-colectoare
unde se realizează, prin amestec, para¬
metrii agentului termic. Circulaţia apei O
I
calde la suprafeţele încălzitoare se face
cu pompe de conducte.
u
în cele 2 variante, temperatura aeru¬ \ci
lui din încăperi este menţinută în limi¬
tele confortului cu ajutorul termostate-
lor de cameră sau de exterior sau a
robinetelor termostatice de la corpurile 4 r"
CD
de încălzire.
Firmele de specialitate au elaborat CR O
scheme de instalaţii, precum şi echipa¬
mentul necesar asigurării încălzirii şi
preparării apei calde de consum pentru
locuinţe.
Firma LAING prezintă toate elementele
componente ale sistemului de încălzire
prin pardoseală radiantă, inclusiv modul
de proiectare şi execuţie ale instalaţiei. DC
Se mai pot cita firmele TERMACONT CC
din Franţa, TERMCONCEPT din Germa¬
nia şi REHAU care prezintă detalii cz
privind modul cum se pot dimensiona şi
executa pardoselile radiante pentru în¬
ssc
CF/
căperile de locuit. cz
8.1.1.3 încălzirea individuală ©
centralizată
h
©
La locuinţele individuale, atât cele
vechi cât, în special, la cele noi, se uti¬
lizează încălzirea cu prepararea şi dis¬
tribuţia locală a agentului termic.
Ci
8.1.1.3.1 încălzirea cu apă caldă
Este soluţia cea mai folosită: cazanul
de preparare a agentului termic se
montează la subsol sau în bucătărie de
o
unde, printr-o reţea de conducte, se Fig. 8.1.6. încălzirea unei locuinţe a
face alimentarea corpurilor de încălzire.
individuale cu corpuri de încălzire:
Această independenţă energetică de
preparare şi distribuţie a energiei termice a - plan; b - schemă izometrică; I
este mult agreată întrucât dă posibilitatea CZ - cazan; D - distribuitor; C - colector;
utilizatorului să-şi gestioneze singur cât CI - corp de încălzire; CD - conductă — (z
Etaj
mai raţional consumurile de energie. ducere; CR - conductă întoarcere;

Sistemul se compune din:
- sursa termică (cazan) care prepară
CF - coş de fum; CMP - cutie metalică f Parter
de protecţie; 1 - cameră de zi; CL Parter ;
apă caldă atât pentru încălzire, cât şi
pentru nevoi de consum; 2 - sufragerie; 3 - bucătărie; 4 - canal în St Za,
T’K
- reţeaua de distribuţie (bucla) de apar¬ pardoseală; 5 - grup sanitar. ''
‘.Parter
zt5~
‘
tament;
- corpurile de încălzire. CI
- - , Etaj DC
La realizarea schemei instalaţiei se au \˙) ez
în vedere problemele care apar în timpul
funcţionării, atunci când au loc treceri de
CMP
CI
CC
W
la regimul de încălzire la cel de cz
preparare a apei calde menajere, -cizz Parter
solicitat fiind în special cazanul. Aceste
solicitări de schimbare de regim de Parter
T-
funcţionare sunt cu atât mai mari cu cât
cererile de apă caldă menajeră sunt mai b
dese şi de scurtă durată. De aceea
ffî PR
CMP D\ECE
PR
cz m
CF Scz,
PR, A \ m
PR
PR
CMP. P?-'-
Parter/ jfjiig; \/.˙
*
1 PR-
3 PR
m PR
Tw PR
b
Rg. 8.1.7. încălzirea unei locuinţe individuale cu panouri radiante de
pardoseală:
1 a - plan parter; b - schemă izotermică;
a CZ - cazan; DP - distribuitor parter; DE - distribuitor etaj; CP - colector
parter; CE - colector etaj; PR - panouri radiante; CF - canal de fum;
CMP - cutie metalică de protecţie; C - conducte principale etaj.
Ci/ Etaj
\Cj I
CMZ
[ PR
7˙
Etaj s.zz:.
PR
‘/ys/////////Âţ
CP- CR
DR
CD Etaj
CR˙ /
'PC PC2
##
DC CC er
' CZ
-Xf
\
3\
wşu
ih~\~i ~
DC/
C!
PR
b
[ Fig. 8.1.8. încălzirea unei locuinţe individuale cu corpuri de încălzire
şi panouri radiante de pardoseală:
a - plan parter; b - schemă izometrică;
a
CMZ - cameră de zi; CZ - cazan; DR - distribuitor radiaţie;
DC - distribuitor clasic; CR - colector radiaţie; CC - colector clasic;
CI - corpuri de încălzire; PR - panouri radiante; CP - canal în pardoseală;
CD - conductă ducere; CI - conductă întoarcere; PC1 şi PC2 - pompe de
circulaţie.
pentru a proteja cazanul; de solicitările pându-se circulaţia agentului termic în in¬ Distribuţia aerului în încăperi se face
dese de trecere de la un regim de stalaţia de încălzire. Funcţionarea este pri¬ prin canale amplasate la plafonul încă¬
funcţionare la altul, care impun în multe oritară pe producerea de apă caldă de perilor. Pompa de căldură funcţionează
cazuri şi creşteri de temperatură ale consum, comutarea făcându-se automat. la parametrii nominali numai pentru
agentului termic, este necesar ca Cât priveşte racordarea corpurilor de în¬ temperaturi exterioare de până la
instalaţia de preparare a apei calde călzire la reţeaua de distribuţie se face di¬ -10 °C, de aceea, pentru temperaturi
menajere să fie prevăzută cu un schim¬ ferenţiat, ţinând seama, pe de o parte de exterioare mai scăzute, este necesar
bător de căldură cu acumulare (boiler). sistemul de distribuţie, iar pe de altă par¬ să se prevadă surse suplimentare de
Schema unei astfel de instalaţii este te, de armăturile cu care sunt prevăzute căldură, de preferinţă, radiatoare elec¬
prezentată în fig. 8.1.9. Instalaţia se corpurile de încălzire. Conductele sunt fle¬ trice. Intrarea în funcţiune a acestor
compune dintr-un cazan, reţeaua de xibile, executate din polietilenă reticulară, surse de căldură secundare se face
distribuţie cu corpurile de încălzire, pom¬ iar racordurile la corpurile de încălzire sunt automat când pompele de căldură nu
pa de circulaţie de pe circuitul încălzirii, prevăzute cu armături diferite (în funcţie mai pot satisface necesarul de căldură.
boilerul (cu o capacitate între 50... 130 I) de modul de racordare) executate din Acest mod de încălzire poate asigura
cu pompa de circulaţie proprie, ventilul alamă nichelată sau cromată. circa 70...80 % din necesarul de căl¬
cu 3 căi şi vasul de expansiune închis. dură. Soluţia prezintă interes şi datorită
în cazul în care numărul de persoane 8.1.1.3.2 încălzirea cu aer cald faptului că în perioada caldă poate asi¬
dintr-un apartament este mic (solicitări re¬ Prepararea aerului cald se face, în gura şi o climatizare a încăperilor.
duse de apă caldă de consum) se poate general, cu ajutorul unei pompe de căl¬
utiliza instalaţia prezentată în fig. 8.1.10. dură aer-aer amplasată în podul clădirii 8.1.2. Locuinţe multifamiliale
Această parte produce apă caldă mena¬ (fig. 8.1.11) sau în hol, la plafon, în ca¬
jeră instantaneu, la orice solicitare, întreru- zul în care apartamentul nu are pod. Apartamentele din construcţiile de
locuit sunt concentrate în cea mai
Te mare parte în blocuri P + 10 sau P + 4
O : T~b -2- Tid niveluri, blocuri grupate pe zone mai
A r mult sau mai puţin întinse.
1
_ _ r
Â
Problemele pe care le ridică încălzi¬
rea acestor clădiri sunt:
7 *
li - modul de preparare a agentului ter¬
TG
* 6j5\7 mic, respectiv, locul de amplasare a
i
IPJB sursei termice;
- modul de alimentare cu căldură, res¬
pectiv, de distribuţie a agentului ter¬
mic la consumatori;
Fig. 8.1.9. Schema instalaţiei de încălzire de apartament cu boiler - modul de gestiune a consumurilor de
1 - cazan; 2 - boiler; 3 - pompă de circulaţie pentru încălzire; 4 - pompă de energie;
circulaţie pentru apă caldă de consum; 5 - ventil cu 3 căi; 6 - corp de - tipul suprafeţei încălzitoare din încăperi.
încălzire; 7 - vas de expansiune închis; Te - sondă de temperatură exterioară: Ca suprafeţe încălzitoare, în majorita¬
Ti - termostat de cameră; TG - tablou de comandă; Tb - termostat de boiler. tea cazurilor, se utilizează: radiatoare din
circuit de încălzire; -/-˙ circuit de preparare a apei calde de consum; aluminiu, din oţel şi, mai rar, din fontă;
distribuţie apă caldă de consum. convectoare, convectoradiatoare etc.
2 8.1.2.1 încălzirea de apartament

Si 3
1
Fiecare apartament este prevăzut cu
o instalaţie proprie de încălzire, res¬
pectiv, cu o gestiune proprie a energiei
w -XliV itt termice. Câteva variante care diferă
între ele prin modul în care se face ali¬
5 mentarea cu căldură a corpurilor de în¬
călzire, precum şi prin sistemul de asi¬
6
4/ T'D gurare a reglării calitative sunt prezen¬
tate în fig. 8.1.12.
7. II,,TQL: 4- 9 Variantele I şi II au asigurată reglarea
calitativă a apei calde numai în secţiu¬
'ii
/IN _8 nea termostatului de cameră. Alimenta¬
I rea cu căldură a corpurilor de încălzire
I se face în sistem bitub: la varianta I,
printr-o reţea de distribuţie comună, iar
1 A.
la varianta II, prin mai multe ramuri
Fig. 8.1.10. Schema instalaţiei de încălzire de apartament racordate la distribuitor-colector.
cu schimbător de căldură cu plăci: Variantele III şi IV au asigurată regla¬
1 - cazan; 2 - schimbător de încălzire; 3 - arzător; 4 - schimbător de căldură rea calitativă a apei calde sub acţiunea
cu plăci; 5 - pompă de circulaţie; 6 - ventil cu 3 căi; 7 - vas de expansiune echitermului, care este racordat cu cele
închis; 8 - corpuri de încălzire; 9 - punct de consum; Te - sondă de două termostate de exterior şi de inte¬
temperatură exterioară; Ti - termostat de cameră; TG - tablou de comandă. rior. Alimentarea cu căldură a corpurilor
circuit de încălzire; circuit de preparare a apei calde de consum; de încălzire se face în sistem monotub,
distribuţie apă caldă de consum. printr-o reţea comună, la varianta III, şi
prin mai multe ramuri, la varianta IV. Din
punct de vedere al modului de realizare

a instalaţiilor, schemele sunt asemănă¬
toare celor prezentate la § 8. 1.1.3.
§_
8.1.2.2 încălzirea centrală z
cu distribuţie pe apartament 1
Foloseşte prepararea centralizată a
agentului termic (cazane şi distribuţia
generală amplasate în subsolul clădirii
m
şi coloane principale pentru distribuţia
—
<7˙7 Q
» <7˙7
verticală). dR 4-
Distribuţia agentului termic la fiecare [5Q1 I
apartament se face prin intermediul unor
module termice (§ 4.2) cu vană de re¬
glare, butelie de egalizare a presiunii etc.
TC
77 GS
y&>
I
I
8
în fig. 8.1.13 este prezentat modul de UD; i l

încălzire a unei clădiri multifamiliale; fie¬
care apartament are o reţea proprie de 2Y
distribuţie, în sistem bitub. La varianta I
B
distribuţia este mixtă (conducta de duce¬
re, montată la plafon şi cea de întoarcere,
la pardoseală), iar la varianta II distribuţia
este inferioară (ambele conducte sunt
montate sub planul corpurilor de încălzire).
Alegerea uneia din cele două variante de¬ _8 11
pinde de condiţiile existente în fiecare
SI
apartament (traseul conductelor fiind con¬
diţionat de existenţa uşilor). Fig. 8.1.11. încălzirea unei locuinţe unrfamiliale cu pompă de căldură aer-aen
Variantele descrise prezintă multiple
1 - pompă de căldură aer-aer; 2 - canale de aer cald; 3 - orificii de
avantaje: gestiunea pe apartament a între¬
gului consum de energie termică; inde¬ introducere aer cald; 4 - canale de evacuare aer viciat; 5 - orificii evacuare aer
pendenţa circuitelor de încălzire pe fiecare viciat; 6 - canal de aer proaspăt; 7 - canal de evacuare în exterior;
apartament, asigurarea programului de 8 - radiatoare electrice; 9 - prepararea şi alimentarea cu apă caldă de
funcţionare a instalaţiei şi a condiţiilor in¬ consum; GS - grup sanitar; B - bucătărie; T - termostat de cameră;
terioare după dorinţa locatarului etc. C - ceas programator; R - regulator.
8.12.3 Sursa termică
Având în vedere gabaritul redus al
...
echipamentelor utilizate precum şi
schemele funcţionale cât mai simple,
există posibilitatea ca întregul ansam¬
blu care alcătuieşte sursa termică, fo¬
losind preparare centrală, să poată fi TC
Cm B Cm Cm
amplasat în: 1
- subsolul blocurilor, sacrificând unele fcgT˙ R
A 5 I
spaţii cu destinaţie de depozitare pri¬ rnuni-j iij7~ rjiiiiiiiii II 1 1 1 1 1 itp pii II MIII
vată;
- clădire nouă, subsol sau parter, TC
17
alăturată altei construcţii; ttŞk3 e 7
- spaţiile prevăzute pentru punctele
termice din ansamblurile de locuinţe. 1=1
rJ jlllllllltrţ _Mi IIIII II [ŢTTTTTTta MMI INII
Caracteristicile tehnice ale acestor TE c

El E
centrale sunt tratate în detaliu la § 5.3. •o-C-
Centrala termică poate fi amplasată şi
pe terasă sau la ultimul nivel al blocului
(fig. 8.1.14). Printre raţiunile de ordin TE
rTTTTTTI _ lUTTTTTlj
TC
| |
firt juma,_(Emu, JEUIIDJ_jii i NI.
constructiv şi economic ale acestei

soluţii se pot menţiona: nivelul ridicat al
apelor freatice; întreruperea diafragme¬
lor din subsol antrenează costuri ridica¬
te de consolidare suplimentară; reduce¬
[11111111
IE m
jfffrrrft,
8
Fig. 8.1.12. încălzirea unei locuinţe multifamiliale cu sursa termică

1 1 1 1 1 1 i-i jîi 1 1 1 11 ifi |IIIMII||-| [II 1 1 111 Ikj IV
rea costurilor de executare a canalelor şi distribuţia la fiecare apartament:

de fum; coroziunea echipamentelor din 1- cazan (de pardoseală sau de perete); 2 - pompă de circulaţie; 3 - corp de
centrala termică este mai redusă întru¬ încălzire; 4 - robinet termostatic; 5 - robinet de reglare normal; 6 - distribuitor;
cât atmosfera din centrala termică este 7 - colector; T - termostat de cameră; TE - sondă de temperatură exterioară;
mai uscată în perioada caldă. E - echiterm; R - releu; C - ceas programator; Cm - cameră; B - bucătărie;
Amplasarea unei centrale termice la GS - grup sanitar.
partea superioară a unei clădiri prezintă
şi unele greutăţi: centrul de greutate se I

mută la partea superioară impunând o
structură aparte a elementelor de Cm B Gs Gs B Cm
TC
construcţii; măsuri speciale pentru a [cp TC
[˙1
rezista mişcărilor seismice; greutăţi în Cp R r.; SR
transportul echipamentelor la înălţime, [MJ liiiinip duil
mai ales în perioada de exploatare a P'iiiini Jpiînml
centralei termice.
TC
8.2. Săli de spectacole [cp
’’[˙ii ji
8.2.1. Sisteme de încălzire m= *JR fiiiîiiifc Fiiiiiic! ! • HTiTiiîil dimiiil diiiiîiil
Majoritatea sălilor de spectacole *

..
6
sunt încălzite cu aer cald care asigură it TC
în acelaşi timp şi ventilarea încăperilor. TC 3
[5p [5p
încălzirea cu corpuri de încălzire nu
[rniiiifc R* InmiiE
! i
rTiiiiiH ; : r
este recomandabilă dat fiind inerţia rinninl d HI ni
mare şi imposibilitatea de adaptare 1
rapidă la variaţiile de sarcină termică.
Pentru încălzirea încăperilor cu volum TC
|tr TC
mare de aer se recomandă încălzirea [cp
R9
m
CJ-fl
cu aer cald, combinată, dacă condiţiile
o cer, cu o instalaţie de climatizare. De
I i i Ti i i i b st Imiiiib ! ! Hiiimil fJTTmTT]
asemenea, există posibilitatea ca unele
încăperi adiacente sălii de spectacole
sau scenei să fie prevăzute şi cu încăl¬ 1. 4
•
zire cu corpuri de încălzire sau cu pa¬ o i o Ii

nouri radiante de pardoseală (foaierul,
holurile). Cât privesc încăperile anexe, Fig. 8.1.13. încălzirea unei locuinţe multifamiliale cu prepararea centrală
în general, acestea sunt prevăzute cu
a căldurii şi distribuţia pe apartament:
încălzire cu corpuri de încălzire, agentul
termic fiind apa caldă. 1 - cazan; 2 - pompă de circulaţie; 3 - corp de încălzire; 4 - distribuitor;
în alegerea soluţiei de încălzire tre¬ 5 - colector; 6 - robinet cu 3 căi; T - termostat de cameră; C - ceas
buie să se ţină seama şi de programul programator; R - releu; Cm - cameră; B - bucătărie; Gs - grup sanitar.
de lucru al localului (teatru, cinema)
care este destul de variat şi impune, în _s_ _5_
acelaşi timp, şi un regim de funcţionare
diferit pentru ansamblul încăperilor.
Când sălile de spectacol fac parte
dintr-un imobil important, se recoman¬
6
SUD
I
CD
O
SnM
o NORD
dă ca sistemul de încălzire să ţină sea¬
ma de întregul ansamblu şi să se
adapteze cât mai bine acestuia astfel \r
încât cheltuielile de investiţii şi de ex¬
ploatare să fie cât mai reduse.
Pentru săli de spectacol - cinema -
care sunt prevăzute, în general, cu un
oTTi crT'Xi --: x-
număr redus de încăperi (sala de spec¬

tacol, hol, camera de proiecţie, grup sa¬ : 3
nitar), încălzirea poate fi asigurată cu aer

cald, pentru sala de spectacol, şi cu
corpuri de încălzire, pentru restul încă¬
perilor. Prepararea aerului cald se poate
arm arm arm arm
face cu:
- generatoare de aer cald (fig. 8.2.1. a)
- camere de tratare a aerului, compu¬
se din filtru, baterii de încălzire şi
ventilatoare (fig. 8.2.1. b).
arm arm t
aTm aTm
Pentru săli de spectacol precum cele \2
de teatru, operă, concerte etc., care 7
sunt prevăzute cu multiple săli cu des¬
tinaţii speciale şi care, după importanţa Fig. 8.1.14. Schema unei instalaţii de încălzire la un bloc de locuinţe
lor, necesită condiţii de confort (termic, cu centrala termică amplasată pe terasă:
acustic, luminos etc.) speciale, în volu¬ 1 şi 2 - conducte de distribuţie; 3 - coloane; 4 - corpuri de încălzire; 5 - cazan;
mul „Instalaţii de ventilare şi climati¬ 6 - pompă de circulaţie; 7 - sondă de temperatură exterioară; 8 - robinet cu 3 căi;
zare", sunt tratate în detaliu soluţiile de
9 - robinete termostatice.
climatizare a acestor tipuri de clădiri.
- bisericile sunt clădiri executate dintr- cesar să se asigure o temperatură in¬

8.2.2. Date de calcul o încăpere cu volum mare, au o su¬ terioară mai ridicată di = 16.,.. 18 °C. De
prafaţă întinsă şi înălţimi foarte mari; asemenea, este necesar să se asigure
Calculul se rezumă la stabilirea debitu¬ - castelele sunt clădiri executate dintr- o temperatură de gardă de 6...8 °C în
lui de aer necesar asigurării încălzirii. un număr destul de mare de camere, perioada de inactivitate, pentru a
Celelalte probleme legate de încălzirea cu cu suprafeţe şi înălţimi diferite, prevă¬ proteja obiectele de cult din interior.
corpuri de încălzire, panouri radiante etc. zute cu pereţi şi planşee foarte groa¬ Sistemul folosit, până în prezent, la
sunt identice cu cele tratate la capitolele se, cu inerţie termică foarte mare; majoritatea bisericilor, a fost de încălzi¬
respective din prezentul volum. - muzeele sunt clădiri, fie independent re locală cu sobe, cu combustibili con¬
Debitul de aer necesar pentru a asi¬ realizate din amenajarea unor spaţii, venţionali. La bisericile mai vechi s-a
gura încălzirea şi ventilarea se determi¬ fie înglobate în cadrul altor complexe folosit şi încălzirea cu aer cald, cu ca¬
nă ţinând seama, în primul rând, de de clădiri; nale prin pardoseală şi cu orificii de in¬
cota parte de aer proaspăt de persoa¬ - clădirile de cult adăpostesc, în general, troducere a aerului în zona centrală,
nă pe oră. Aceasta variază, în general, obiecte de artă care trebuie conservate. respectiv, în zona pereţilor exteriori.
între 20 şi 40 m3/hpers. La biserici se pot aplica sisteme de
La stabilirea numărului de schimburi 8.3.1. încălzirea bisericilor încălzire cu:
„n“ pe oră se are în vedere ca volumul - panouri radiante de pardoseală care
de aer pentru un spectator este de La biserici care au program zilnic, pot menţine în zona picioarelor o
4...6 m3. La o valoare medie de 5 m3 săptămânal sau de două ori pe săptă¬ temperatură cât mai uniformă;
şi ţinând seama că debitul de aer mână, temperatura interioară se poate - radianţi electrici sau cu gaze, monta¬
variază între 20 şi 40 m3/h pers., rezul¬ considera 6j = 12... 15 °C, iar la biseri¬ rea lor făcându-se la înălţimi între 4 şi
tă numărul de schimburi n = 4 la 8 cile în care se desfăşoară, pe lângă 8 m. Prezintă dificultăţi în evacuarea
schimburi/oră. activităţi religioase şi concerte este ne- gazelor de ardere;
Necesarul de căldură <t> pentru o sa¬
lă de spectacol se compune din:
<Pp - pierderile de căldură ale sălii;
<Pa - aporturile de căldură de la spec¬
tatori;
&v - necesarul de căldură pentru încăl¬
<&f
zirea aerului proaspăt din exterior.
Pierderile de căldură <Pp ale sălii de s.s.
2
spectacol se calculează în conformita¬
te cu STAS 1907. Ele sunt în general H
mici, întrucât sălile de spectacol sunt 3
înconjurate, în cea mai mare parte, de 1a
încăperi anexe încălzite. Pentru calcule
aproximative se pot lua ca valori ale IsT
pierderilor de căldură specifice q = M— 8
15...20 W/m3.
Aporturile de căldură <Pa de la spec¬ a 1 1b
tatori se calculează considerând dega¬
jarea specifică de căldură a spectatori¬
7
lor qsp = 102 W/pers. S.S.
Necesarul de căldură <Pe pentru în¬ 3
călzirea aerului proaspăt din exterior se
calculează ţinând seama de debitul de
aer rece 1/ [m3/h], de temperatura
H i"7 PI-7 mf/_
exterioară de calcul 0e şi temperatura 3
aerului interior 6., adică 5
*e=Ve-c-(t1-8J [W]
unde:
c = 1,30 kJ/m3K - este capacitatea
termică masică a [j 6d 6c 7F
aerului.
b
8.3. Clădiri cu caracter 6
special 8 9
Fig. 8.2.1. Schema de principiu a instalaţiei de încălzire la un cinematograf:
Din această categorie fac parte clădiri a - varianta cu generator de aer cald;
ca: biserici, castele, muzee care se dife¬
renţiază de celelalte clădiri prin aceea că: b - varianta cu cameră de tratare a aerului;
- sunt executate din elemente de 1 - generator de aer cald; 1a şi 1b - orificii de aer recirculat şi aer proaspăt;
construcţii cu inerţie termica foarte 2 - canal de aer viciat; 3 - orificii de absorbţie aer viciat; 4 - ventilator
mare (pereţi şi planşee foarte groase); evacuare aer viciat; 5 - corpuri de încălzire; 6 - camera de tratare a aerului;
- au un program de lucru diferit: biseri¬
6a şi 6b - ventilator de introducere şi evacuare aer; 6c - baterie de filtrare;
cile câteva ore , în unele zile sau pe¬
6d - baterie de încălzire; 7 - orificii de introducere aer cald; 8 - aer proaspăt;
rioade ale zilei; muzeele şi castelele au
un program de la 4 la 14 ore/zi; 9 - aer viciat; H - hol; SS - sală de spectacol.
- corpuri de încălzire: radiatoare, convec- Consumul de energie anual se deter¬ Este necesar ca soluţiile alese să ţi¬
toradiatoare sau convectoare, plasate în mină cu relaţia: nă seama atât de asigurarea parame¬
faţa pereţilor exteriori. Agenţii termici pot <Pc= <p • <P [W] (8.2.3) trilor din interior, în perioada rece cât şi
fi apa caldă sau aburul de presiune în care: în perioada caldă.
joasă. Soluţia prezintă dezavantajul că, <P - sunt pierderile de căldură ale clă¬ Ca soluţii de încălzire se pot menţiona:
în perioada rece, de utilizare a bisericii, dirii calculate cu relaţia 8.2.1, iar - încălzirea cu apă caldă cu tempera¬
există pericolul de îngheţ al apei în cp - un factor de utilizare a căldurii care tura sub 90 °C în sistem bitub sau mo-
instalaţie. Soluţia este valabilă pentru ţine seama de modul de utilizare a notub, cu circulaţie forţată. în funcţie de
biserici cu program permanent; bisericii precum şi de natura com¬ mărimea clădirii şi a consumatorilor pe
- cu covoare electrice montate pe grinzi, bustibilului (tab. 8.3.1.) care îi alimentează cu căldură, se reco¬
stâlpi sau bolţi existente în biserică; mandă realizarea mai multor reţele de
- aer cald cu preparare centrală şi dis¬ 8.3.2. încălzirea muzeelor distribuţie, dând astfel posibilitatea ca
tribuţie prin canale sub pardoseală. toţi consumatorii cu acelaşi regim de
Prepararea aerului se poate face cu La alegerea sistemului de încălzire se funcţionare şi cu aceiaşi parametri ai
ajutorul unui generator de aer cald, au în vedere atât caracteristicile con¬ agentului termic să fie racordaţi la acee¬
amplasat de obicei într-o încăpere la structive şi termotehnice ale clădirii cât şi aşi reţea de conducte. Se asigură astfel
subsol, sub altar, de unde, prin canale importanţa muzeului respectiv, a obiec¬ o repartizare a căldurii pe grupe de con¬
sub pardoseală, aerul se poate distri¬ telor de artă pe care le adăposteşte. sumatori şi o reglare calitativă şi cantita¬
bui în interiorul bisericii (fig. 8.3.1.) în cazul muzeelor cu încăperi mari ca tivă în funcţie de necesităţi. De aseme¬
Alegerea sistemului de încălzire de¬ suprafaţă şi volum, se poate utiliza în¬ nea, sursa termică poate fi echipată cu
pinde de mulţi factori ca: călzirea cu aer cald sau chiar climati- cazane atât pentru asigurarea încălzirii
- tipul şi vechimea bisericii, zarea, în funcţie de condiţiile din inte¬ cât şi pentru ventilare, climatizare şi apă
- configuraţia arhitecturală, costul in¬ rior. Pentru încăperi cu destinaţie uzua¬ caldă de consum.
vestiţiilor şi lă se poate utiliza încălzirea cu apă cal¬ Schema de principiu a unei instalaţii
- al cheltuielilor de exploatare etc. dă cu corpuri de încălzire (radiatoare, de preparare şi distribuţie a apei calde la
în aglomeraţii urbane, încălzirea cu convectoare etc). consumatori pentru o clădire administra¬
aer sau prin radiaţie, cu panouri ra¬ Sursa termică se recomandă să fie tivă care necesită încălzire, ventilare şi
diante de pardoseală este de preferat. prevăzută numai pentru clădirea pro- apă caldă de consum este prezentată în
Dacă biserica face parte dintr-un com¬ priu-zisă, inclusiv anexele acesteia. fig. 8.4.1. Centrala termică este prevăzu¬
plex cuprinzând clădiri de locuit, admi¬ tă cu cazane şi recuperatoare de căl¬
nistrative etc., unde se dispune de un 8.4. Clădiri comerciale, bănci dură. Este o soluţie economică deoa¬
agent termic, se poate utiliza încălzirea şi construcţii similare rece din căldura recuperată de la gazele
centrală cu apă caldă. de ardere se poate preîncălzi apa caldă
Necesarul de căldură pentru clădiri Aceste clădiri dispun de un hol cen¬ de consum precum şi aerul necesar
cu funcţionare intermitentă şi cu ele¬ tral, de săli de conferinţe, birouri de di¬ ventilării. Se asigură astfel o economie
mente de inerţie mare, din care fac verse mărimi, camere cu destinaţii spe¬ importantă de combustibil şi o eficienţă
parte şi bisericile, se calculează apli¬ ciale, garaje, săli de restaurante sau ridicată a întregii instalaţii.
când relaţia: cantine etc. - încălzirea cu apă caldă cu tempe¬
0=Ap-a(er6o) + Au-Uv- (0i - dj[W] (8.2.1) Alegerea sistemelor de încălzire se face ratura cuprinsă între 55 şi 60 °C se fo¬
în care: în funcţie de destinaţia clădirii, de impor¬ loseşte la imobile cu birouri.
Ap - este suprafaţa elementelor de tanţa ei şi de posibilităţile financiare. Ca sistem de încălzire se foloseşte,
construcţii inerţiale [m2]
Av - suprafaţa elementelor de con¬
strucţii vitrate [m2]
Uv - coeficientul de transmisie pentru
suprafeţele vitrate [W/ m2-K]
0i - temperatura interioară [°C] ~y
6o - temperatura iniţială (considerată în 2
3
general 6o = 0 °C);
0g - temperatura exterioară de calcul [°C];
a - coeficient de punere în stare de n 5 1
regim a instalaţiei [W/ m2-K] "..1
Valoarea coeficientului a se calculea¬
ză cu relaţia
a= (8.2.2)
1 2 z
J
— + 7-
h, TJJI k-C p
în care:
z - este timpul de punere în stare de
regim (de preîncălzire) a instalaţiei 2
(z = 3...4 h), iar
v'/- c p - este caracteristica materia¬
lului din care sunt făcuţi pe¬
reţii. Pentru calculele practi¬ Fig. 8.3.1. încălzirea cu aer cald a unei biserici:
ce, valoarea coeficientului 1 - generator de aer cald; 2 - orificii de introducere; 3 - canale de ducere;
„a“ se găseşte în monogra¬ 4 - orificii de evacuare; 5 - canale de întoarcere aer (recirculat/evacuat).
ma din fig. 3.4.1.
în general, încălzirea prin radiaţie de asemenea, asigură o încălzire de gar¬ sar să se ţină seama de toţi consuma¬
pardoseală sau de plafon. Agentul ter¬ dă, deficitul de căldură fiind acoperit torii, de natura şi ponderea lor.
mic, în afară de cazane, mai poate fi de instalaţia de ventilare absolut nece¬ Costul căldurii într-un spital reprezin¬
asigurat de pompe de căldură sau din sară bucătăriilor şi anexelor acestora. tă un procentaj de cca 70% din chel¬
căldura recuperată. Grupurile sanitare sunt încălzite, de tuielile de exploatare globale; de aceea
- Instalaţii de climatizare unde, în pe¬ obicei, cu radiatoare. este necesară studierea cât mai deta¬
rioada rece, se asigură încălzirea iar, în Camerele de tezaur sau similare liată a tuturor factorilor care intervin în
perioada caldă, răcirea aerului. Aceste acestora sunt, în general, amplasate la stabilirea necesarului de căldură, de
instalaţi sunt prevăzute cu echipamen¬ subsol, înconjurate de pereţi groşi şi producerea căldurii si a modului ei de
te care pot asigura atât încălzirea cât şi bine armaţi. Necesarul de căldură este distribuţie.
răcirea aerului (ex: instalaţiile de încăl¬ foarte redus, de aceea se recomandă Spitalele se pot clasifica după mai
zire cu ventiloconvectoare pot asigura utilizarea corpurilor de încălzire electri¬ multe criterii:
iarna incălzirea iar vara răcirea aerului). ce. Pentru camere de tezaur, importan¬ - după tipul de construcţie:
Agentul termic este preparat într-o te, în care sunt depozitate valori care •clădiri joase, desfăşurate pe ori¬
centrală termică şi distribuit printr-o re¬ necesită condiţii speciale de microcli¬ zontală (pavilioane), cu un număr
ţea de conducte la bateriile ventilocon- mă, se prevăd şi instalaţii de ventilare redus de niveluri;
vectoarelor, separate de cele de răcire sau climatizare complet independente. •clădiri înalte, desfăşurate pe verti¬
sau comune. Gurile de introducere şi evacuare sunt cală, cu un număr mare de niveluri;
De asemenea, se prevăd unităţi de executate din oţel special. Aerul proas¬ - după numărul de paturi:
climatizare splituri care să lucreze în păt este absorbit printr-o priză specială •spitale mici, până la 100 de paturi;
pompă de căldură adică, iarna, să asi¬ din oţel iar legătura cu interiorul se •spitale medii, între 100 şi 500 paturi;
gure total sau parţial încălzirea, iar, va¬ face printr-un canal circular tot din •spitale mari, peste 500 de paturi;
ra, să asigure răcirea. oţel, şicanat în formă de S care traver¬ - după destinaţie:
în afara încăperilor ca: birouri, came¬ sează peretele camerei. Se asigură o •policlinici;
re de dormit, coridoare, grupuri sanita¬ recirculare a aerului cald de ordinul a 2 •spitale specializate (maternităţi,
re, anexe etc., unde încălzirea se poate până la 3 schimburi pe oră. neurologie, sanatorii etc.);
asigura, în general, cu corpuri de încăl¬ •spitale generale;
zire, sunt şi încăperi cu destinaţie spe¬ 8.5. Spitale •centre de cercetare pe specialităţi.
cială ca: săli de reuniuni, holuri de in¬ Spitalele, după mărime, destinaţie şi
trare, săli de mese, bucătării şi anexe, Spitalele sunt clădiri cu caracter spe¬ importanţa lor, necesită cantităţi de
camere de tezaur etc., unde, de la caz cial întrucât, pe lângă necesarul de căl¬ căldură cu temperaturi şi presiuni dife¬
la caz, se adoptă soluţii comune de dură pentru încălzire, solicită şi alte rite ca, de exemplu, pentru:
încălzire şi ventilare sau climatizare. cantităţi de căldură sub diverse forme - instalaţii de încălzire: apă caldă cu
Sălile de reuniuni sunt, în general, (abur, apă caldă etc.) pentru procesele diferite temperaturi în funcţie de sis¬
echipate cu corpuri de încălzire care tehnologice ce se desfăşoară în inte¬ temul de încălzire ales;
asigură o temperatură de gardă între rior. La stabilirea soluţiilor şi a puterii - instalaţii de ventilare: apă caldă sau
12 şi 15 °C, restul de necesar de căl¬ termice a sursei de căldură este nece- abur;
dură fiind completat de instalaţia de
ventilare care asigură şi o reîmprospă¬ 4
tare a aerului din interior.
La holurile de intrare, care la clădirile -KHfw-
moderne sunt, în majoritate ,cu pereţii 5
exteriori complet vitraţi, se recomandă
HX1—{˙-04-
încălzirea cu aer cald introdus prin ori- X
2 Ş
ficii de pardoseală, în apropierea supra¬ 1
feţelor vitrate,sau încălzirea prin radiaţie -IX-
- -X-
prin pardoseală sau prin plafon. La ? X
- -1X1-
deschideri mari de uşi se recomandă, T $
de asemenea, perdele de aer cald.
Sălile de mese sunt prevăzute, în ge¬
neral, cu corpuri de încălzire care aco¬
O
* O 6
1
peră o încălzire de bază (10... 15 °C), 3.
restul de necesar de căldură fiind asi¬ -X X-@>[X> -X
gurat de instalaţia de ventilare sau cli¬

matizare pentru restaurantele de lux. 2/ txl
-X-®—X u L.
" 12
Bucătăriile şi anexele sunt prevăzute
cu radiatoare, registre etc. care, de
Tabelul 8.3.1. Valorile factorului <p 10
de utilizare a căldurii 11
Natura Modul de asigurare V Ir-1
combustibilului a încălzirii Fig. 8.4.1. Schema unei centrale termice pentru o clădire administrativă:
duminica permanent 1 - cazan; 2 - cazan cu condensaţie; 3 - recuperatoare de căldură; 4 - butelie
gaze naturale 0,090...0,110 0,26...0,31 de egalizare a presiunii; 5 - consumator de încălzire; 6 - rezervor de
lichid 0,035...0,043 0,11...0,13 preîncălzire a apei; 7 - boiler cu preparare rapidă; 8 - baterie de preîncălzire a
cărbune 0,070...0,090 0,21...0,26 aerului; 9 - baterie de reîncălzire a aerului; 10 - aer rece; 11 - aer cald;
energie electrică 0,350...0,430 1,00...1,30 12 - apă rece.
- instalaţiile de preparat apă caldă de (peste 48 ore), 0( = 8 X. în aerul viciat evacuat şi utilizarea
consum: apă caldă sau abur; în cazul în care se adoptă încălzirea cu acestuia pentru încălzirea aerului
- operaţiuni de dezinfectare şi sterili¬ aer cald, este necesară asigurarea unei proaspăt introdus.
zare: abur cu presiune cuprinsă între cantităţi minime de aer proaspăt, în - Sistemul de încălzire prin radiaţie
2 şi 4 bar; funcţie de destinaţia încăperii (tab. 8.5.2.) se realizează cu panouri radiante de
- deshidratări şi aparate speciale: abur cu pardoseală sau plafon. Utilizarea aces¬
presiunea cuprinsă între 10 şi 14 bar; 8.5.2. Sisteme de încălzire tui sistem este recomandată la încăpe¬
- spălătorie şi călcătorie: abur cu pre¬ rile cu înaltă tehnicitate medicală pre¬
siunea cuprinsă între 2 şi 4 bar; Se utilizează sistemele de încălzire: cum şi în saloanele de bolnavi.
- bucătărie: abur cu presiunea de 0,5 bar. cu corpuri de încălzire, cu aer cald şi
întrucât la spitale energia termică prin radiaţie. 8.5.3. Sursa termică
este solicitată sub diverse forme (apă - Sistemul cu corpuri de încălzire
caldă, abur, aer cald), cu parametri di¬ este cel mai utilizat. Agentul termic Echipamentele care asigură necesa¬
feriţi şi cu un program destul de variat, este apa caldă cu temperatura maximă rul de căldură pentru un spital depind
este necesară asigurarea unei bune de 80 X. Schema generală de distri¬ de marimea şi destinaţia lui.
gestiuni a acestei energii urmărindu-se, buţie este inelară sau arborescentă, La spitalele mici se prevăd cazane
în deosebi, posibilităţile de recuperare verticală (inferioară sau superioară) cu de apă caldă pentru încălzire şi prepa¬
a căldurii reziduale şi de refolosire a ei una sau două conducte. rat apă caldă de consum. Numărul şi
în diversele procese tehnologice. Se în cazul spitalelor înalte, cu multe ni¬ puterea lor termică se alege astfel
apreciază că posibilităţile de reducere veluri, este necesară distribuţia pe încât, dacă unul din cazane s-a defec¬
a consumurilor termice se află undeva zone; soluţia de amplasare a conduc¬ tat, cele rămase în funcţiune să sigure
între 40 şi 50 %, aceasta, ca urmare a telor orizontale de distribuţie în subsol necesarul de căldură maxim atât în
recuperării căldurii din aerul viciat, din sau într-un etaj tehnic se stabileşte perioada de iarnă cât şi în perioada de
gazele de ardere ale cazanelor, din printr-o analiză tehnico-economică, vară. în locul cazanelor de abur nece¬
circuitele de răcire ale grupurilor frigo¬ luând în considerare toate instalaţiile şi sare pentru nevoile tehnologice (spălă¬
rifice, din purja sau condensatul nere¬ construcţiile aferente. torie, bucătărie, sterilizare etc.) care, în
cuperabil al cazanelor şi circuitelor de Se folosesc corpurile de încălzire cu general, sunt mici şi care pot ridica
abur, din apele uzate evacuate de la cele mai mici posibilităţi de depozitare mult investiţiile, se recomandă utiliza¬
spălătorii şi bucătării. a prafului ca, de exemplu, radiatoarele. rea unor utilaje care pot folosi gazele
- Sistemul cu aer cald se poate naturale sau energia electrică. Cât
8.5.1. Microclimatul în spitale adopta atunci când sistemul cu corpuri priveşte instalaţiile de climatizare care
de încălzire nu mai asigură necesarul necesită căldură, ele pot fi deservite de
în spitale se impun anumite exigenţe de căldură sau în cazul în care se pre¬ cazanele de apă caldă cu care este
specifice climatului interior: vede şi ventilarea mecanică, a încăpe¬ utilată susa termică.
- temperaturi ale aerului interior mai rilor. La instalaţiile de încălzire cu aer La spitalele medii, sursa termică tre¬
ridicate (frecvent peste 22 X în ca¬ cald, combinate cu ventilarea se reco¬ buie prevăzută în funcţie de necesităţi,
merele bolnavilor); mandă recuperarea căldurii conţinute cu întregul echipament. Ca şi la spita-
- control al umidităţii aerului în încăpe¬
rile de înaltă tehnicitate (săli de ope¬ Tabelul 8.5.1. Limitele superioare ale temperaturilor interioare la spitale
raţie, săli post operatorii etc.); Categoria Denumirea încăperii Limita superioară a
- exigenţă în ceea ce priveşte puritatea
temperaturii 6i [X]
aerului (se interzice recirculaţia aerului).
în tabelul 8.5.1. sunt prezentate, pe 1 încăperi unde temperatura Se stabileşte de
categorii de importanţă, limitele supe¬ interioară constituie un mijloc medicul specialist
rioare ale temperaturii aerului la încă- de tratament sau investigaţie
perille dintr-un spital.
2 încăperi cu înaltă tehnicitate
De asemenea, pentru încăperile din-
tr-un spital care au caracter adminis¬ medicală:
trativ se recomandă: - intervenţii chirurgicale
- în perioada de lucru 6ţ = 18...20 X; - intervenţii obstretice
- în perioada de nefolosire temporară - reanimare 26
(24...18 ore), 0 = 16 X; - supraveghere continuă
- în perioada de nefolosire prelungită
- săli cu noi născuţi
Tabelul 8.5.2. Cantitatea - izolări speciale
de aer proaspăt - radiologie _
Denumirea încăperii Cantitatea de 3 încăperi în care pacienţii sunt
aer proaspăt total sau parţial dezbrăcaţi
[vol/h]
- săli de consultaţii
Cabinete de pediatrie 2 - birouri medicale 24
Laboratoare 4...6 - săli de cercetare, de explorare, de
Camere de anestezie 5 tratamente, de prelevări de probe
Camere de - grup sanitar, duşuri şi băi
bolnavi contagioşi 8 4 încăperi cu alte destinaţii 24
Săli de reanimare 5 - camerele bolnavilor (în medie 22)
Săli de operaţie 6...20 - camere de gardă
lele mici, se prevăd cazane de apă în cazane speciale, distribuit la consu¬ rior. Debitele de aer variază între 5 şi
caldă pentru încălzire, ventilare şi matori tehnologici (deshidratări, sterili¬ 25 m3/h mz de suprafaţă utilă.
prepararea apei calde de consum care zări, spălătorii, bucătării etc.); la consu¬ Pentru instalaţiile de preparare a apei cal¬
pot funcţiona cu combustibil lichid sau matorii de încălzire, ventilare, climati¬ de de consum se poate considera un con¬
gazos, după posibilităţi. Alegerea se zare şi la consumatorii de apă caldă de sum de 115 la 225 l/zi-pat, apă de 60 °C.
face astfel încât, prin defectarea unui consum este prezentată în fig. 8.5.1. Pentru calcule estimative, se pot
cazan, cele rămase în funcţiune să asi¬ considera următoarele consumuri de
gure necesarul maxim de căldură în 8.5.4. Consumuri căldură:
perioada rece. Se recomandă prevede¬ de energie termică - încălzire 2,5...5 kW/pat,
rea de recuperatoare de căldură pe cir¬ - ventilare şi climatizare: 2...12 kW/pat,
cuitul de evacuare a gazelor de ardere La spitale, consumul de energie ter¬ - apă caldă de consum: 1...2 kW/pat,
de la cazane. Pentru nevoile tehnolo¬ mică depinde de mulţi factori: - nevoi tehnologice: 2,5...5 kW/pat.
gice se recomandă utilizarea unor ca¬ - număr de paturi,
zane de abur cu presiune ridicată - tipul şi numărul de unităţi specializate, 8.6. Săli de sport
(după necesităţi) având posibilităţi de - tipul de clădire,
reducere a presiunii în funcţie de cerin¬ - gradul de utilare, Clădirile care adăpostesc sălile de
ţele consumatorilor. Se are în vedere - posibilităţi de recuperare a căldurii etc. sport sunt foarte diferite întrucât forma,
calitatea vaporilor de apă care, pentru Pentru instalaţiile de încălzire, consu¬ mărimea şi elementele componente de¬
instalaţiile de sterilizare şi de umidifi- murile de căldură au la bază metodele pind de probele sportive care se des¬
care a aerului, trebuie să corespundă obişnuite de determinare a necesarului făşoară în incinta lor. De asemenea, se
normelor sanitare. De aceea, este ne¬ de căldură, ţinând seama că regimul are în vedere că, în afara concursurilor
cesar ca pentru producerea aburului să de funcţionare la un spital este conti¬ şi antrenamentelor care se desfăşoară
se folosească schimbătoare de căldură nuu, cu reducere în perioada nopţii. în sălile de sport, aici pot fi organizate
executate din oţel inoxidabil. Pentru instalaţiile de ventilare şi cli¬ şi expoziţii, reuniuni etc. Rezultă de aici
La spitalele mari, nevoile de energie matizare se are în vedere că la spitale că orarul de funcţionare la aceste tipuri
termică, frigorifică şi electrică sunt im¬ este interzisă recircularea aerului; prac¬ de clădiri este foarte variat.
portante şi destul de variabile atât în tic, se adoptă soluţia cu 100% aer Majoritatea sălilor de sport cuprind,
cursul unei zile cât, mai ales, în cursul proaspăt. De aceea, pentru reducerea în afara sălii propriu-zise unde se des¬
unui an. Este necesar un studiu pentru consumurilor de căldură pentru încălzi¬ făşoară competiţiile sportive, şi o serie
stabilirea necesarului şi formei de ener¬ rea aerului proaspăt se prevăd recupe¬ de anexe (birouri, săli de antrenamente,
gie, a modului de producere şi de re¬ ratoare de căldură care pot asigura magazine, cabine ale sportivilor etc.).
partiţie. Spitalele mari impun existenţa preîncălzirea aerului rece, preluând căl¬ Sălile de sport, după modul în care
unei surse proprii de energie termică, dura de la aerul cald evacuat în exte- se desfăşoară competiţiile sportive, se
cu posibilităţi de producere a căldurii la
un nivel de temperatură ridicat (80 la
100 °C). De asemenea, maşinile frigo¬
rifice pot fi echipate cu motoare cu -8
combustie, de unde se poate obţine
căldură cu temperatura de la 60 la
6T ©
* 19
i
65 °C. în ambele cazuri se analizează 1 J? ;

posibilitatea recuperării căldurii şi utili¬ 2
zării ei în diversele instalaţii (încălzire,
ventilare, apă caldă de consum). o O 3
La alegerea echipamentului sursei t J
termice se ţine seama de faptul că
13- 15
procesele tehnologice au ponderea X
cea mai mare, ele solicitând cantităţi
importante de căldură sub formă de J-2 ©
14
apă caldă, fierbinte sau abur, la tempe¬
18
raturi şi presiuni diferite. )- 0txl - .*17
Soluţiile posibile sunt cu:
- cazane de abur cu presiune înaltă, Fig. 8.5.1. Schema de principiu a unei surse termice pentru un spital
având posibilităţi de asigurare a căl¬
cu peste 500 de paturi prevăzută cu cazane de abur de presiune înaltă:
durii sub diferite forme, la consuma¬
tori utilizând schimbătoare de căldură / - gospodăria de abur pentru consumatorii tehnologici; II - gospodăria de abur
şi reductoare de presiune; pentru încălzire, ventilare şi climatizare; III - gospodăria de abur pentru preparat
- cazane de apă fierbinte, cu posibili¬ apă caldă de consum;
tăţi de asigurare a căldurii sub diferi¬ 1 - cazan de abur; 2 - distribuitor de abur de presiune înaltă; 3 - reductor de
te forme, la consumatori utilizând
presiune; 4 - distribuitor de abur de presiune medie; 5 - rezervor de
schimbătoare de căldură;
- cazane de abur cu presiune medie condensat; 6 - pompe pentru pomparea condensatului; 7 - schimbătoare de
pentru consumatorii tehnologici şi cu căldură pentru nevoi tehnologice; 8 - distribuitor de abur; 9 - schimbătoare de
cazane cu apă caldă pentru încălzire şi, căldură cu plăci pentru încălzire şi ventilare; 10 şi 11 - distribuitor şi colector
eventual, pentru ventilare şi climatizare. de apă caldă; 12 - pompe de circulaţie apă caldă; 13 - schimbătoare de
Schema principală a unei surse ter¬ căldură cu plăci pentru preparat apă caldă de consum; 14 - distribuitor apă
mice pentru un spital mare în care
caldă de consum; 15 - rezervor de acumulare; 16 - pompă de circulaţie;
agentul termic principal este aburul de
presiune ridicată (8 la 14 bar) preparat 17 - apă tratată; 18 - apă rece; 19 - apă rece demineralizată.
împart în două categorii: încălzită prin radiaţie cu panouri ra- cipalele echipamente ale instalaţiei este
- pe suprafeţe uscate - săli de sport diante de pardoseală. în toate sălile de următoarea:
comune; sport se asigură o ventilare mecanică - iluminat = 60 kW;
- pe suprafeţe umede - piscine, pati¬ cu împrospătare de aer. - pompa de căldură = 136 kW;
noare. Puterea instalată repartizată pe prin- - tratarea aerului si evacuarea lui = 15 kW;
8.6.1. Săli de sport comune in
încălzirea spaţiilor din sălile de sport

se face diferenţiat: 2 A
1 7
- pentru sala propriu-zisă, adoptând
soluţia cu aer cald;
l.J K.l.m
- pentru anexe, adoptând soluţia cu
corpuri de încălzire, ventiloconvec- v v v v
toare şi, chiar, încălzire prin radiaţie
de pardoseală. 1
-
Sursa termică cuprinde echipamentele u / 9_
necesare pentru asigurarea agenţilor ter¬ B
mici pentru încălzire, ventilare, apă caldă 15
w ţe
de consum (băi, duşuri, bucătării etc.). A-
genţii termici sunt apa caldă cu tempe¬ n.
m
fi. fi. fi.
m
ratura până la 90 °C sau aburul de pre¬
siune joasă cu presiunea până la 1,7 bar.
-32 B— / Jo
în fig. 8.6.1 este prezentat modul de
încălzire a unei săli de sport prevăzută
14
7c V V rw N" i lv
cu tribune laterale. Clădirea este prevă¬
zută cu toate echipamentele necesare a
preparării şi distribuţiei aerului cald.
Staţia de tratare a aerului şi centrala
9
termică sunt amplasate în încăperi spe¬
cial amenajate la subsol. Introducerea ri
aerului se face prin gradene, sub aces¬ 8
tea fiind prevăzute camere de presiune, 7
alimentate cu aer cald.
în fig. 8.6.2 este prezentată o sală de
sport având 4000 m2, care cuprinde
săli de gimnastică, de judo, scrimă, 6\V
culturism etc. Este desfăşurată pe 6 ni¬
veluri, iar echipamentul instalaţiilor care O
asigură microclimatul din interior este, 1 ?//\\\' ”; ”
’
7//\\\ '’?/˙\\ 7//NN\' ' 7//WN ” 7/˙4:' ’ I
în totalitate, bazat pe energia electrică. b

încălzirea, răcirea şi prepararea apei
Fig. 8.6.1. încălzirea cu aer cald a unei săli de sport:
calde de consum sunt asigurate de o
pompă de căldură apă-apă reversibilă a - plan; b - secţiunea S-S‘;
cu o putere de 366 kW/frig şi 463 A - camera de tratare a aerului; B - camera de absorbţie a aerului din interior;
kW/cald. Sala de gimnastică este C - centrala termică.
echipată cu ventiloconvectoare iar bi¬ 1 - priză de aer proaspăt; 2 - camera de amestec; 3 - baterie de filtrare;
rourile şi anexele cu corpuri de încăl¬ 4 - ventilator de introducere; 5 - baterie de încălzire; 6 - canal de aer cald;
zire. Foaierul principal care are o supra¬
faţă de 350 m2 este încălzit cu panouri 7 - orificii de introducere sub gradene; 8 - orificii de absorbţie; 9 - canal de
radiante de pardoseală. De asemenea, evacuare; 10 - ventilator de evacuare; 11 - priză de evacuare aer viciat;
sala principală de sport (1200 m2) este 12 - cazane; 13 - boilere; 14 - coş de fum; 15 - distribuitor/colector.
ş\
sat j
!I%
a - vedere din sala de sport; b - vedere din camera de tratare a c - tabloul general de vizualizare şi
aerului; comandă.
Fig. 8.6.2. Sală de sport pentru anii 2000:
- apa caldă de consum = 15 kW. A

O gestiune tehnică centralizată asigu¬
ră reglarea, programarea şi delestajul
n
tuturor instalaţiilor de încălzire, răcire, 5/
ventilare, iluminare etc.
8.6.2. Piscine
Piscinele sunt spaţii construite ca
3 2 * q
baze sportive sau de agrement, acope¬
rite sau descoperite. Problemele termi¬
ce se referă la: încălzirea apei din ba¬
zin; încălzirea sălii propriu-zise, inclusiv 1.
anexele, ventilarea şi asigurarea cu apă
caldă a duşurilor. încălzirea apei din
O , o
bazin se realizează cu aparate în con- 4 O
tracurent, alimentate cu apă caldă de
la o centrală termică (fig. 8.6.3).
Fig. 8.6.3. Schema de principiu a unei instalaţii de încălzire
încălzirea aerului necesar încălzirii şi şi ventilare la o piscină publică:
ventilării sălii se realizează cu baterii de 1 - cazane de apă caldă; 2 - baterie de egalizare a presiunii; 3 - pompă de
încălzire alimentate cu apă caldă. Nece¬ circulaţie; 4 - vas de expansiune; 5 - cameră de tratare a aerului; 6 - panouri
sarul de căldură pentru o piscină este de pardoseală; 7 - schimbător de căldură cu plăci; 8 - piscină.
acoperit în proporţie de 50...60% cu
corpuri de încălzire, restul cu aer cald. depinde de: tipul construcţiei, supafaţa orientativ, consumurile termice zilnice,
Prepararea apei calde pentru duşuri bazinului, volumul de apă din bazin, medii, pentru piscine deschise şi pisci¬
se face în schimbătoare de căldură cu numărul de duşuri, de spectatori etc. ne private din cadrul hotelurilor.
şi fără acumulare de căldură. Pentru calculele practice, se au în ve¬
La piscine şi, în special, la cele des¬ dere datele tehnice din tabelul 8.6.1. 8.7. Clădiri industriale
tinate concursurilor se recomandă rea¬ Repartizarea debitelor de căldură
lizarea unei încălziri prin pardoseală a specifice pe consumatori, raportaţi la Clădirile industriale datorită specificu¬
suprafeţei din jurul bazinului, pentru a 1 m2 de suprafaţă a bazinului, este lui lor, pun probleme deosebite privind
o păstra cât mai uscată. dată în tabelul 8.6.2. asigurarea climatului din interiorul în¬
Necesarul de căldură pentru piscine în diagrama din fig. 8.6.4. se pot citi, căperilor. Se are în vedere că sunt clă¬
diri unde procesele tehnologice nu im¬
pun condiţii speciale de asigurare a
temperaturilor în interior, unele chiar ne-
fiind încălzite. Sunt clădiri care nu numai
30
că necesită încălzirea încăperilor, dar
1
solicită asigurarea unui climat deosebit,
20
fiind necesar în acest caz ca încălzirea
să fie combinată cu climatizarea.
I în general, sistemele de încălzire de¬
1 ,0 ;
pind de specificul clădirii, de procesul
I
o
2' tehnologic, şi de dimensiunile acesteia.
Se pot utiliza atât sistemele de încăl¬
zire statice (radiatoare, registru, pano¬
I F M A M I I A S O N D uri radiante etc.) cât şi sistemele de în¬
- luna călzire dinamice (aeroterme, genera¬
Fig. 8.6.4. Consumurile de căldură zilnice medii specifice pentru piscine: toare de aer cald) independente sau în
combinaţii cu ventilarea.
1 - piscine acoperite; 2 - piscine de hotel.
Clădirile cu gabarite reduse pot fi în¬
Tabelul B.6.1. Date tehnice privind piscinele călzite utilizând echipamente clasice,
ca şi la clădirile terţiare, radiatoare,
Denumirea Valoarea
convectoare, registre, folosind apă cal¬
- temperatura apei +28 °C dă, aburul, sau energia electrică.
- temperatura aerului +27 °C
- umiditatea relativă maximă 70% Tabelul 8.6.2. Repartizarea debitelor
- debitul specific minim de aer proaspăt 10 m3/h-m2 de căldură specifice pe consumatori
- suprafaţa pardoselii cabinelor de dezbrăcare 0,5 m2/m2 Denumirea Debitul de căldură Pro-
- suprafaţa pardoselii holului de intrare 0,2 m2/m2 consumatorului specific [kW/m2] cente
- suprafaţa încăperilor anexe 0,1 m2/m2 - evaporarea apei 0,16 3
- numărul de duşuri 0,08 buc/m2 - încălzire 0,92 31
- numărul de zile de funcţionare 300 zile - ventilare 0,76 26
- numărul de ore de funcţionare/zi 12 h/zi - apă de adaos 0,13 4
- necesarul de apă rece 50 kg/m2zi - duşuri 1,03 36
Obs. Raportarea se face la 1 m2 de suprafaţă a bazinului Total 3,00 100
Clădirile cu gabarite mari, cu lungimi generale ce pot apare în cadrul duratei este greu de precizat întrucât ele de¬
şi lăţimi de peste 10m şi mai ales cu de viaţă preconizate a instalaţiei. Impor¬ pind în cea mai mare măsură de datele
înălţimi mari, pot utiliza o gamă foarte tant este ca în acest calcul dinamizat, existente ale clădirii şi de destinaţia ei.
variată de echipamente de încălzire, să se poată ţine seama de dezvoltarea Orientativ, din aceeaşi sursă germană,
urmărindu-se pe lângă asigurarea des¬ ulterioară a costurilor în industrie, a pentru o primă evaluare a variantelor
făşurării în bune condiţiuni a procesului pieţii energiei şi amortizărilor de capital. de sistem, luând ca mărime suprafaţa
tehnologic şi climatul optim din interior. Metodele de calcul economic sunt halei în m2, costurile la nivelul anului
în tabelul 8.7.1 sunt indicate diferite furnizate în mod simplificat în normele 2000 sunt:
sisteme de încălzire ce pot fi adaptate germane, prin metode de calcul al in¬ - pentru încălzire cu aer cald
la clădirile industriale. vestiţiilor, sub forma calculului unităţi¬ 28... 60 Euro/m2
Clădirile industriale înalte (h>5m) se lor, calculului valorii capitalului, calcu¬ - pentru încălzire prin radiaţie
echipează, din motive energetice cu lului valorii nete sau alte metode dis¬ 25... 57 Euro/m2.
sisteme de încălzire prin radiaţie, şi în continue (în special pentru instalaţiile Aceste valori au valabilitatea pe o anu¬
anumite cazuri cu instalaţii cu aer cald. consumatoare de căldură). Spre exem¬ mită perioadă, în condiţiile respective
Clădirile industriale cu înălţime mică plificare, în tabelul 8.7.2, sunt date privind piaţa de energie şi de capital.
sau dispuse pe mai multe niveluri pot costurile medii ale energiei de încălzire Practica arată că, o modernizare din
utiliza atât sistemele clasice de încălzi¬ a sistemelor individuale la nivelul anului punct de vedere tehnic, poate fi şi din
re cât şi încălzirea cu aer cald necen¬ 2005. Datele ţin seama de costurile pe punct de vedere economic: timpul de
tralizată sau racordată la un generator m2 şi pe cele ale suprafeţei halei la o amortizare este de 2-3 ani şi prin aceasta
de aer cald de canale centrale. temperatură a încăperilor de 18 °C. se află la 1/5...1/8 din durata de viaţă
Pe lângă aspectele tehnice şi tehno¬ Cât privesc costurile de investiţii, estimată a unei instalaţii de încălzire.
logice la alegerea sistemului de încălzi¬
re a clădirilor industriale trebuie avut în
Tabelul 8.7.2. Costurile medii ale energiei de încălzire la halele industriale
vedere şi costul instalaţiilor. Pentru a lua
Sistemul de încălzire Costurile medii ale energiei
o decizie, nu este suficientă compa¬
Euro/m2 an
rarea numai a costurilor de investiţii şi
de exploatare de (energie), ci trebuie să
încălzire necentralizată cu aer cald 18. ..23
se ţină seama, mai ales la instalaţiile
încălzire centralizată cu aer cald cu canale de aer 19...28
mari, de un calcul economic cu o com¬
încălzire cu radianţi cu gaze 14... 18
primare corespunzătoare a costurilor
încălzire cu tuburi radiante 15.. .22
Tabelul 8.7.1. Sisteme de încălzire la clădirile industriale

Transmisia Desfăşurare pro¬ Utilizare pentru Fluidul Energie
înălţime căldurii ces tehnologic alţi consumatori încălzitor primară
hală [m] radi- con- centra- descen- apă caldă -răcire cli- apă aer elec- combusti- termo-
aţie vecţie lizat tralizat de consum matizare trică bili reţele dinamic
Panouri încălzitoare
h<20
electrice
h<20
cu apă caldă
Radianţi electrici h<20
3<h<12
electrice
Pardoseli încălzitoare
h<6
electrice
Panouri radiante cu
h<15
infraroşii scurte (IRC)
Panouri radiante
h<20
luminoase
Tuburi radiante 5<h<15
Panouri şi tuburi radi¬
5<h<15
ante cu agent termic
Generatoare de aer
3<h<6
cald
Aeroterme 4<h<6
Instalaţii aeraulice indiferent
Ventilo-convectoare h<4
Radiatoare Registre h<3,5
Convectoare electrice h<3
9
Capitolul 9
Exploatarea şi întreţinerea
instalaţiilor
»
de încălzire
494 Capitolul 9: Explolatarea şi întreţinerea instalaţiilor de încălzire I. Instalaţii de încălzire
utilizează standarde specifice (pentru în timpul încercărilor de funcţionare a

9.1. Reglementări privind conducte, pompe, rezervoare, schim¬ utilajelor se efectuează şi o serie de
exploatarea şi întreţinerea bătoare de căldură, corpuri de încălzi¬ reglări ale acestora sau ale poziţiilor de
instalaţiilor de încălzire re, aparate şi armături, dispozitive de montare, urmărindu-se şi funcţionarea
siguranţă, fitinguri, materiale de etan- elementelor auxiliare (electrice, auto¬
Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şare şi de izolare etc.). matizare, de siguranţă etc.).
de încălzire pe întreaga durată de func¬ Pentru aparatura şi materialele din Instalaţiile de încălzire se supun, de
ţionare se fac corespunzător unor re¬ import se utilizează agrementele tehni¬ asemenea, la o serie de probe necesa¬
glementări tehnice specifice: legi, hotă¬ ce specifice. re verificării asigurării nivelurilor minime
râri, decrete, ordonanţe, normative, in¬ de performanţă referitoare la cerinţele
strucţiuni, reglementări, standarde etc. 9.2. Punerea în funcţiune de calitate. Probele se efectuează pen¬
Legile, hotărârile, decretele şi ordo¬ a instalaţiilor tru întreaga instalaţie sau pentru por¬
nanţele creează cadrul legislativ privind ţiuni din instalaţie, dacă acest lucru
exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor Se face după ce acestea au fost su¬ este posibil.
de încălzire; ele sunt în principal urmă¬ puse unor verificări, încercări şi probe Probele la care se supun instalaţiile
toarele: Legea nr. 10/1995 - privind care să confirme că instalaţiile sunt de încălzire sunt:
calitatea în construcţii, Legea 137/1995 etanşe, se comportă satisfăcător, re¬ - la rece, la cald,
- privind protecţia mediului, H.G. zistă mecanic la temperatura nominală - de eficacitate,
273/1994 - Regulamentul de recepţie a a agenţilor termici şi realizează para¬ - de funcţionare.
lucrărilor de construcţii şi instalaţii cu metrii proiectaţi. Unele probe pot fi efectuate împreu¬
anexa: Cartea tehnică a construcţiei, Verificările se pot face atât pentru nă (ex. proba de eficacitate poate să
H.G. 425/1994 - Regulamentul privind întreaga instalaţie cât şi pentru părţi din coincidă cu cea la cald).
agrementul tehnic pentru produse, instalaţie, când acest lucru este posibil. Proba la rece se execută în scopul
H.G. 166/1994 - Hotărârea privind du¬ Se execută verificări atât la instalaţii¬ verificării etanşeităţii şi rezistenţei me¬
rata normată de funcţionare a mijloa¬ le propriu-zise şi auxiliare, cât şi la păr¬ canice a instalaţiilor de încălzire. Se
celor fixe etc. ţile de construcţii aferente instalaţiilor. realizează prin supunerea instalaţiei de
Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor Instalaţiile de încălzire noi sau la care încălzire la o anumită presiune utilizând,
de încălzire este reglementată de I 13/1 s-au făcut reparaţii capitale se verifică de regulă, apa rece; pentru anumite
„Normativ pentru exploatarea instalaţii¬ şi se încearcă înaintea punerii în func¬ instalaţii sau părţi de instalaţii se admite
lor de încălzire centrală" şi de o serie ţiune. Utilajele, aparatura şi diversele pentru probe şi utilizarea aerului.
de alte prescripţii specifice: materiale utilizate în instalaţii vor avea în vederea constatării rezultatelor,
•prescripţii tehnice ISCIR (C 1 - pro¬ agremente tehnice sau, după caz, de probele la rece se fac înainte de a
iectarea, execuţia, montarea, repara¬ calitate care să le ateste calităţile şi ca¬ executa izolarea termică a conductelor
rea, instalarea, exploatarea şi verifi¬ racteristicile. La verificările prealabile sau utilajelor, finisajele, mascarea con¬
carea cazanelor de apă fierbinte, C se are în vedere în primul rând: ductelor sau înainte de a astupa şan¬
30 - idem - cazane mici de abur, C - concordanţa instalaţiilor cu proiec¬ ţurile sau a închide canalele termice.
31 - idem - cazane de abur de joasă tul de execuţie; concordanţa caracte¬ Proba la cald se execută în scopul
presiune şi apă caldă, C 4 - idem - risticilor aparaturii şi utilajelor montate verificării etanşeităţii, a modului de com¬
recipiente metalice sub presiune, C cu cele indicate în proiect; dimensiuni¬ portare la dilatare - contractare a in¬
38 - proiectarea şi execuţia instalaţi¬ le şi calitatea materialelor care compun stalaţiei de încălzire şi a circulaţiei agen¬
ilor de automatizare pentru cazane instalaţiile (ţevi, armături, fitinguri, tului termic la temperatura nominală.
de abur, C 15 - montarea, exploata¬ suporturi, materiale termoizolatoare şi Proba de cald se face după execu¬
rea şi verificarea conductelor de abur de protecţie etc.); poziţiile şi amplasa¬ tarea probei Ia rece şi a operaţiei pre¬
şi apă fierbinte sub presiune, C 18 - rea echipamentelor; poziţiile şi caracte¬ gătitoare. Ca şi în cazul probei la rece,
regimul chimic al generatoarelor de risticile elementelor de automatizare de proba la cald se poate executa şi pe
abur şi apa fierbinte, CR 9 - autori¬ comandă şi execuţie; poziţiile conduc¬ anume părţi ale instalaţiilor (instalaţia
zarea sudorilor care execută lucrări telor corespunzător proiectului de exe¬ interioară, reţelele termice, centrala
de reparare şi montare a instalaţiilor cuţie (cote de montare, pante etc.) termică etc.), urmând ca, în final, proba
sub presiune etc.); De asemenea, se verifică totodată: să fie efectuată pe ansamblul instalaţiei
•prescripţii tehnice RENEL (PE 204 - existenţa documentaţiei prevăzută în de încălzire.
exploatarea punctelor termice, PE 215 - Prescripţiile Tehnice I.S.C.I.R pentru Proba la cald se face înainte de a
exploatarea reţelelor de termoficare, PE părţi din instalaţii care fac obiectul executa termoizolaţiile, finisajele, mas¬
227 exploatarea gospodăriilor de acestor prescripţii (ex.: Cartea tehnică cările sau de a îngloba instalaţiile în
combustibili solizi, lichizi şi gazoşi, PE a construcţiei, plăcile de timbru la ca¬ elementele de construcţii.
221 - recepţia şi punerea în funcţiune a zane şi schimbătoare de căldură) şi Pentru executarea probei la cald,
reţelelor de termoficare etc.); existenţa proceselor verbale de lucrări instalaţiile vor fi alimentate cu agent
•norme generale de prevenire şi stin¬ ascunse executate în diversele etape termic de la sursa termică definitivă,
gere a incendiilor pe durata execuţi¬ ale lucrării. dacă acest lucru este posibil, sau de la
ei, reparaţiei instalaţiilor de încălzire. încercările utilajelor, aparaturii şi ma¬ o sursă termică provizorie capabilă să
Ghid de proiectare, execuţie şi terialelor se fac de către producători şi asigure debitul, presiunea şi tempera¬
exploatare a centralelor termice mici - sunt specificate în certificatele de cali¬ tura agentului termic necesar probei.
GP 51-2000. tate care însoţesc produsele iar, după Se execută cu respectarea riguroasă a
La alte categorii de instalaţii aferente montarea în instalaţii, ele vor fi încerca¬ succesiunii operaţiilor indicate de către
instalaţiilor de încălzire vor fi utilizate te în vederea verificării funcţionării şi a proiectant sau furnizorul de utilaje.
reglementările specifice ale acestora, efectuării anumitor corecţii de funcţio¬ în vederea evitării şocurilor termice
I 5, I 6, I 7, I 33 etc.). nare. Utilajele din instalaţii prevăzute proba la cald se execută în două etape.
Pentru exploatarea elementelor com¬ cu elemente în mişcare se pot încerca Proba de eficacitate constă în a ve¬
ponente ale instalaţiilor de încălzire se racordate sau nu la instalaţie. rifica dacă instalaţia realizează para-
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 9: Explolatarea şi întreţinerea instalaţiilor de încălzire 495
metrii prevăzuţi în proiect. în acest nistraţiei publice locale. Din comisia de portarea instalaţiilor în perioada de
scop proba se realizează, de regulă, în recepţie nu pot face parte reprezentanţi garanţie.
sezonul rece cu temperaturi exterioare ai executantului şi proiectantului lu¬ Dacă nu sunt respectate una sau mai
sub 0 °C. în timpul probei instalaţia crării, aceştia având calitatea de invitaţi. multe din cerinţele de calitate în
trebuie să funcţioneze continuu iar clă¬ La recepţia unor clădiri de importanţă construcţii recepţia finală se respinge.
dirile aferente să se găsească în deosebită şi a instalaţiilor aferente La terminarea recepţiei finale, comisia
condiţii normale de lucru (cu uşile şi acestora (clădiri mai înalte de 28 m, săli va consemna observaţiile într-un pro¬
ferestrele închise). cu capacităţi mai mari de 15 persoane, ces verbal. Data admiterii recepţiei fina¬
Proba de eficacitate se efectuează hoteluri, spitale, cămine) din comisia de le este data notificării de către investi¬
după ce parametrii agentului termic au recepţie trebuie să facă parte şi un tor a hotărârii de acceptare a acesteia.
fost stabiliţi la valorile cerute conform reprezentant al Comandamentului teri¬
graficului de reglare cu 48 de ore torial al trupelor de pompieri. 9.4. Cartea tehnică
înainte. Principalul parametru măsurat Data recepţiei lucrării şi componenţa a construcţiei
este temperatura interioară a încăperi¬ comisiei va fi comunicată executantului
lor clădirii. şi proiectantului, în scris, de către in¬ Reprezintă un ansamblu de docu¬
Proba de funcţionare constă în verificări vestitor. Investitorul are obligaţia să mente tehnice referitoare la proiecta¬
făcute asupra utilajelor şi elementelor pună la dispoziţia comisiei de recepţie rea, execuţia, recepţia, exploatarea,
componente ale instalaţiilor de încălzire în documentaţia de execuţie a lucrării şi comportarea în exploatare şi evoluţia în
timpul funcţionării acestora. Proba de alte documente necesare care să in¬ timp a construcţiei şi a instalaţiilor afe¬
funcţionare poate să coincidă cu proba cludă punctul de vedere al proiectantu¬ rente acesteia. Se întocmeşte într-un
de eficacitate sau cu proba la cald sau lui privind execuţia lucrării. singur exemplar de către investitor,
poate fi făcută separat pentru elementele Examinările şi constatările comisiei înainte de recepţia finală, împreună cu
componente ale instalaţiei în vederea de recepţie se fac prin: cercetare vi¬ proiectantul general al lucrării şi pro¬
efectuării anumitor reglări. zuală; analiza documentelor cuprinse iectanţii pe specialităţi.
Probele se fac atât la utilajele cu ele¬ în cartea tehnică a construcţiei. Cartea tehnică a construcţiei cuprin¬
mente în mişcare (motoare, compre- Comisia de recepţie examinează: de capitole de documentare tehnică
soare, arzătoare) cât şi pentru utilaje •dacă au fost respectate prevederile privind:
fără elemente în mişcare (schimbătoare din autorizaţia de construcţie, din - proiectarea;
de căldură, sisteme de siguranţă etc.). avize şi alte condiţii de execuţie; - execuţia;
•dacă executarea lucrărilor a fost fă¬ - recepţia;
9.3. Recepţia lucrărilor cută conform documentaţiei de exe¬ - exploatarea, întreţinerea, repararea.
cuţie, a reglementărilor specifice cu
Recepţia lucrărilor de instalaţii repre¬ respectarea cerinţelor de calitate; 9.4.1. Documentele privind
zintă una dintre componentele siste¬ •referatul prezentat de proiectant pri¬ proiectarea, execuţia şi recepţia
mului calităţii în construcţii. Reprezintă vind modul de execuţie al lucrării;
acţiunea prin care investitorul acceptă •dacă toate lucrările au fost executate Documentaţia tehnică privind proiec¬
să preia lucrarea în conformitate cu conform contractului. tarea va cuprinde:
documentaţia de execuţie şi cartea Toate observaţiile şi concluziile se - acte referitoare la tema de proiectare,
tehnică a construcţiei certificându-se consemnează într-un proces verbal de - avize,
totodată că executantul şi-a îndeplinit recepţie tipizat. Recepţia la terminarea - amplasarea construcţiei;
obligaţiile contractuale. lucrărilor poate fi amânată sau, după - documentaţia tehnică de execuţie cu
Recepţia lucrărilor se face atât pen¬ caz, respinsă. Recepţia se amână când modificările apărute în timpul execuţiei;
tru lucrările noi cât şi pentru cele de se constată lipsa sau neterminarea - breviare de calcul pe specialităţi;
reparaţii capitale, modificări, moderni¬ unor lucrări, dacă lucrarea prezintă vicii - caiete de sarcini.
zări, extinderi etc. care pot fi remediate sau dacă există Documentaţia tehnică de execuţie va
Recepţia lucrărilor este organizată de dubii privind calitatea lucrărilor. cuprinde:
investitor şi se face cu acordul investi¬ Admiterea recepţiei se face dacă, în - autorizaţia de execuţie a construcţiei;
torului şi executantului lucrării; când final, nu există obiecţii sau observaţiile - documentaţia de calitate de pe
aceştia nu ajung la un acord, recepţia consemnate nu afectează lucrarea parcursul lucrărilor,
se face prin instanţă judecătorească. conform destinaţiei sale. După accep¬ - încercări, comunicări şi dispoziţii de
în urma recepţiei lucrării aceasta tarea recepţiei investitorul nu mai poa¬ şantier,
poate fi dată în exploatare. te emite pretenţii, cu excepţia viciilor - procese verbale de lucrări ascunse;
Etapele de realizare a recepţiei sunt: ascunse constatate ulterior. - expertize tehnice şi cercetări
•recepţia la terminarea lucrărilor; efectuate ca urmare a accidentelor
•recepţia finală. 9.3.2. Recepţia finală tehnice sau greşeli de construcţie;
- caiete de ataşamente cu lucrări
9.3.1. Recepţia Se face după expirarea perioadei de executate şi evidenţa evenimentelor
la terminarea lucrărilor garanţie prevăzută în contract. La re¬ (cutremure, inundaţii, temperaturi
cepţia finală participă: investitorul, exe¬ excesive etc.).
Are loc la maximum 15 zile de la ter¬ cutantul lucrării, proiectantul, comisia Documentaţia tehnică privind recep¬
minarea lucrărilor. în acest scop, inves¬ de recepţie numită de investitor. ţia va cuprinde: procese verbale de re¬
titorul numeşte o comisie de recepţie Comisia de recepţie examinează: cepţie la terminarea lucrărilor şi anexe¬
alcătuită din cel puţin 5 membri (7 a) procesele verbale, de recepţie la ter¬ le acestora; alte acte încheiate la ce¬
membri pentru lucrările de importanţă minarea lucrărilor, cu observaţiile rerea comisiei de recepţie.
excepţională). Din această comisie, pe conţinute în acestea;
lângă specialişti din domeniu, vor face b) finalizarea lucrărilor cerute cu ocazia
parte obligatoriu un reprezentat al in¬ recepţiei la terminarea lucrărilor;
vestitorului şi un reprezentant al admi- c) referatul investitorului privind com-
- reglare cantitativă (variaţia debitului Sistemele de reglare mai complexe

9.4.2. Documentele privind agentului termic şi pot fi programate să includă unele co¬
exploatarea, întreţinerea - reglare mixtă (calitativă - cantitativă). recţii, în timpul funcţionării, având în
şi repararea Utilizarea metodelor de reglare se vedere acţiunea vântului, însorirea,
face în funcţie de sistemul de alimen¬ programarea diurnă sau sezonieră.
Documentaţia privind comportarea şi tare cu căldură, agentul termic utilizat, în cadrul capitolelor destinate siste¬
exploatarea va cuprinde: tipul instalaţiilor interioare, categoria melor de încălzire (4) şi centralelor ter¬
- prescripţiile proiectantului privind ex¬ clădirilor încălzite etc., cât şi în funcţie mice (5) sunt tratate şi aspectele legate
ploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de în¬ de sistemul de automatizare cu care de reglarea instalaţiilor în funcţie de
călzire aferente, inclusiv lista prescripţi¬ este prevăzută instalaţia de încălzire. sistemul de încălzire, parametrii agen¬
ilor de bază ce se cer respectate; Reglarea poate fi executată local (la tului termic, mod de funcţionare etc.
- proiectele modificatoare apărute pe consumatori) sau central (la sursa ter¬
parcursul execuţiei lucrărilor de instalaţii; mică), prin acţionare asupra instalaţiilor 9.5.3. Regimul chimic
- jurnalul evenimentelor; din încăperi, grupuri de încăperi, clădiri al agenţilor termici
- procese verbale de predare - primire în sau grupuri de clădiri. Reglarea presu¬
cazul schimbării proprietarului. pune, în general, executarea următoa¬ Pentru a preveni avarierea sau redu¬
Prescripţiile proiectantului vor fi înso¬ relor operaţii: cerea eficienţei funcţionării instalaţiilor
ţite de planuri şi scheme de funcţiona¬ - măsurarea parametrilor agentului de încălzire agenţii termici utilizaţi tre¬
re a instalaţiilor. Pentru principalele uti¬ termic (debit, temperatură, presiune buie să corespundă anumitor cerinţe
laje în funcţiune se vor indica modul de etc.); privind compoziţia chimică. Deficienţe¬
exploatare a acestora în diverse regi¬ - compararea valorilor parametrilor le care apar în urma utilizării unei ape
muri de funcţionare. Pentru cazane, re¬ naturali cu cei din proiect; necorespunzătoare din punct de vede¬
cipiente sau alte utilaje care lucrează - comandarea şi acţionarea organelor re chimic se datorează, în special, de¬
sub presiune vor fi întocmite instruc¬ de reglare. punerii sărurilor conţinute în apă sau
ţiuni de exploatare conform prescripţii¬ Aceasta impune ca instalaţiile de coroziunii instalaţiilor.
lor tehnice I.S.C.I.R. încălzire să fie dotate cu aparate de Apa utilizată ca agent termic în insta¬
Cartea tehnică a construcţiei se păs¬ măsură, control şi reglare necesare. laţiile de încălzire trebuie să corespun¬
trează pe toată durata existenţei con¬ Ţinând seama de modul de exploa¬ dă anumitor indici de calitate stabiliţi
strucţiei şi instalaţiilor aferente, până la tare, reglarea instalaţiilor impune două prin norme şi prescripţii specifice.
demolarea lor. etape de acţionare: Cerinţele privind indicii de calitate ai
- la punerea în funcţiune şi agenţilor termici sunt cu atât mai restric¬
9.5. Exploatarea instalaţiilor - în timpul funcţionării instalaţiei. tive cu cât temperatura acestora este
de încălzire Reglarea la punerea în funcţiune are mai ridicată. în instalaţiile care utilizează
drept scop realizarea parametrilor pro¬ agent termic apa fierbinte sau abur se
9.5.1. Prevederi generale iectaţi ai instalaţiei (temperaturi, debite, face obligatoriu tratarea apei. în instala¬
presiuni etc.). Se reglează în primul ţiile de încălzire care utilizează agent ter¬
Prin exploatarea instalaţiilor de încăl¬ rând sistemele care asigură protecţia şi mic cu temperaturi de maximum 115°C
zire se urmăreşte realizarea distribuţiei siguranţa instalaţiei. se recomandă utilizarea apei tratate.
corecte şi continui a căldurii necesare Reglarea în timpul funcţionării are Această cerinţă nu este obligatorie dacă
încălzirii, corespunzător condiţiilor cli¬ drept scop realizarea şi menţinerea pa¬ nu e menţionată expres de fabricantul
matice (temperatura exterioară, viteza rametrilor agenţilor termici în concor¬ uneia din elementele componente ale
vântului etc.) şi temperaturilor interioa¬ danţă cu cerinţele consumatorilor. Re¬ instalaţiei de încălzire centrală.
re din încăperile clădirilor. glarea parametrilor agenţilor termici se
Exploatarea instalaţiilor de încălzire poate face central, la sursa termică, 9.5.4. Protecţia, siguranţa
în condiţii de siguranţă cuprinde opera¬ local, la consumatorii de căldură, sau şi igiena muncii
ţii de supraveghere a funcţionării insta¬ combinat (central + local). Alegerea
laţiilor şi de control al calităţii agentului uneia din aceste soluţii se face ţinând în toate etapele cuprinse în operaţiile
termic (direct sau cu sisteme automa¬ seama de regimul de funcţionare a in¬ de exploatare a instalaţiilor de încălzire
tizate), lucrări de întreţinere revizie şi stalaţiei. Reglarea se poate realiza ma¬ centrală (inclusiv revizii, reparaţii, înlo¬
reparaţii. Exploatarea trebuie făcută nual sau automat, ultima variantă fiind cuiri, dezafectări) vor fi respectate ce¬
astfel încât să fie evitate pe cât posibil caracterizată prin eficienţă sporită. La rinţele esenţiale referitoare la protecţia,
avariile şi defecţiunile iar în cazul apa¬ clădirile prevăzute cu regimuri de func¬ siguranţa şi igiena muncii şi anume: si¬
riţiei acestora să poată fi luate măsuri ţionare definitivă, respectiv, cu parame¬ guranţa în exploatare; igiena şi sănăta¬
de repunere în funcţiune a instalaţiei în trii ai agentului termic diferiţi, reglarea tea oamenilor, protecţia împotriva zgo¬
condiţii de siguranţă. se asigură pe grupe de consumatori. în motului, siguranţa la foc.
cazul reglării automate a parametrilor Verificările, probele şi încercările
9.5.2. Reglarea instalaţiilor agenţilor termici, sesizarea şi măsurarea echipamentelor componente ale insta¬
temperaturilor interioare şi exterioare laţiilor de încălzire centrală vor fi efec¬
Se efectuează prin modificarea regimu¬ precum şi variaţia parametrilor agentului tuate respectându-se instrucţiunile de
lui hidraulic şi de temperatură a agentului termic se face continuu în funcţie de protecţie a muncii în vigoare pentru
termic în scopul asigurării în clădiri a graficele de reglare. Acestea se fiecare categorie de echipamente.
condiţiilor de temperatură corespunzător stabilesc pentru fiecare zonă climatică, Conducătorii unităţilor care exploa¬
normelor în vigoare (Normativ I 13 etc.) şi determinată de temperatura exterioară, tează instalaţii de încălzire centrală au
cerinţelor consumatorilor. ţinând seama de acţiunea vântului obligaţia să asigure:
în ceea ce priveşte reglarea furnizării asupra clădirii. în cazul reglării automate - luarea de măsuri organizatorice şi
căldurii aceasta se poate face prin: a funcţionării instalaţiei de încălzire, cur¬ tehnice pentru crearea condiţiilor de
- reglare calitativă (variaţia temperaturii bele de reglare sunt cuprinse în memo¬ securitate a muncii;
agentului termic); ria regulatorului de căldură. - realizarea instructajului de protecţie a
I. Instalaţii de încălzire Capitolul 9: Explolatarea şi întreţinerea instalaţiilor de încălzire 497
muncii a întregului personal de ex¬ combustibil lichid sau solid. Inspecţia - în cazul alimentării cu căldură de la o
ploatare la cel mult 30 de zile şi con¬ se efectuează şi pentru cazane care sursă de căldură aflată în clădire, se
semnarea acestuia în fişele individua¬ utilizează alte tipuri de combustibil. prevede o exploatare comună pentru
le sau alte formulare specifice care - inspecţie cel puţin o dată la doi ani centrala termică şi pentru instalaţia
urmează să fie semnate individual.; pentru cazanele cu puterea nominală interioară;
- controlul aplicării şi respectării, de mai mare de 100 kW. Pentru cazane¬ - la clădirile industriale exploatarea
către întregul personal, a normelor şi le care utilizează combustibil gazos instalaţiilor de încălzire interioară se poa¬
instrucţiunilor specifice; această perioadă poate fi extinsă la 4 te face pe secţii, cu prevederea orga¬
- verificarea cunoştinţelor privind normele ani. Inspecţia cazanelor se face con¬ nizării unitare a exploatării întregii clădiri.
şi măsurile de protecţie a muncii. form legislaţiei în vigoare. Exploatarea instalaţiilor interioare se
- expertizarea tehnică a instalaţiilor de poate face atât cu personalul propriu
9.5.5. Prevenirea şi stingerea încălzire echipate cu cazan cu putere cât şi cu personalul aparţinând unor
incendiilor nominală mai mare de 20 kW şi o firme specializate cu care s-au încheiat
vechime mai mare de 15 ani. în baza contracte în acest sens.
Respectarea reglementărilor de pre¬ expertizei care include evaluarea Punerea în funcţiune a instalaţiilor
venire şi stingere a incendiilor, precum randamentului cazanului şi dimensio¬ interioare se face după executarea cu
şi echiparea cu mijloace şi echipamen¬ narea acestuia în funcţie de necesa¬ succes a verificărilor probelor instalaţii¬
te de prevenire şi stingere a incendiilor rul de căldură al clădirii, experţii re¬ lor şi după executarea recepţiei. Se fa¬
sunt obligatorii în toate etapele de ex¬ comandă beneficiarilor înlocuirea ce reglarea instalaţiilor în vederea rea¬
ploatare a instalaţiilor de încălzire cen¬ acestora sau efectuarea de modificări lizării parametrilor proiectaţi. Aceste re¬
trală, inclusiv în timpul operaţiilor de ale sistemului de încălzire şi prepara¬ glări pot fi făcute şi în timpul funcţionă¬
revizii, reparaţii, înlocuiri şi dezafectări. re apă caldă de consum, precum şi rii de probă. Având în vedere că pune¬
în exploatarea instalaţiilor de încălzire soluţii alternative. rea în funcţiune a instalaţiei interioare
centrală se vor respecta prevederile Centralele termice şi instalaţiile auxi¬ este în directă legătură cu existenţa şi
specifice din „Normele generale de liare ale acestora se supun unor verifi¬ funcţionarea sursei termice reglarea
stingere a incendiilor" (Ord. Ml nr. cări şi probe înaintea punerii în funcţiu¬ instalaţiilor interioare va fi făcută coor¬
381/94), a normativului C 300 (Norma¬ ne, după revizii şi reparaţii. donat cu cele efectuate asupra sursei.
tivul de prevenire şi stingere a incendii¬ în afara verificării ansamblului cen¬ Corectarea regimului de funcţionare
lor pe perioada executării lucrărilor de tralei termice se realizează o serie de se face în scopul acordării permanente
construcţii şi instalaţii aferente acesto¬ verificări funcţionale şi de siguranţă a a parametrilor agenţilor cu ceriţele con¬
ra), precum şi alte normative în vigoare. elementelor componente ale acesteia sumatorilor, corespunzător condiţiilor
Măsurile de prevenire şi stingere a in¬ (în afara verificărilor care s-au efectuat solicitate. Operaţia de corectare se
cendiilor vor fi precizate şi în instrucţiu¬ de către constructorii utilajelor sau face local, la aparatele de încălzire, pe
nile de exploatare. Obligaţiile şi răspun¬ aparatelor). grupuri de consumatori, la baza coloa¬
derile privind prevenirea şi stingerea Toate verificările şi rezultatele con¬ nelor, pe ramuri etc. Modificarea regi¬
incendiilor revin atât beneficiarilor in¬ statate se consemnează în documen¬ mului de funcţionare se face executând
stalaţiei în funcţiune cât şi unităţilor şi taţia tehnică a centralei termice. şi corecţii la sursa termică ori de câte
personalului care exploatează aceste ori acest lucru este posibil şi necesar.
instalaţii. în timpul reviziilor, reparaţiilor, 9.7. Exploatarea reţelelor
înlocuirilor, defectării instalaţiilor, răs¬ termice de distribuţie 9.9. întreţinerea şi reviziile
punderile privind prevenirea şi stingerea exterioare instalaţiilor de încălzire
incendiilor revin unităţilor şi persoanelor
care execută aceste operaţii. Activita¬ Reţelele termice exterioare sunt utilizate întreţinerea instalaţiilor de încălzire se
tea de prevenire şi stingere a incendiilor la transportul agenţilor termici de la face în scopul asigurării bunei funcţio¬
este permanentă şi constă în organiza¬ sursele de producere (centrale termice nări şi a înlăturării defectelor apărute în
rea acesteia atât la nivelul central al sau puncte termice) la consumatori. timpul exploatării.
unităţii care exploatează instalaţiile de Pentru reţelele noi şi pentru cele la care Ea se face la întregul echipament din
încălzire cât şi, local, la unităţile speci¬ au fost făcute reparaţii capitale se execută centrala termică:
fice (centrale termice, puncte termice, o serie de verificări şi probe, prealabile - cazane,
reţele termice, imobile etc.). punerii în funcţiune, pentru întreaga reţea - arzătoare,
sau pentru porţiuni de reţea. - schimbătoare de căldură,
9.6. Exploatarea centralelor - pompe,
termice 9.8. Exploatarea instalaţiilor - conducte etc.,
interioare - la reţelele de distribuţie şi
Cazanele se exploatează şi se verifi¬ - la instalaţiile interioare.
că după prescripţiile specifice ISCIR: Instalaţiile interioare de încălzire a Reviziile şi reparaţiile au scopul re¬
C 31 - cazane de apă caldă şi abur de clădirilor preiau agentul termic furnizat stabilirii capacităţii funcţionale a cen¬
presiune joasă; de sursa de căldură şi îl distribuie apa¬ tralelor termice. Se face obligatoriu pe¬
C 1 - cazane de apă fierbinte şi abur ratelor de încălzire. riodic. La revizii se au în vedere con¬
cu presiune peste 0,7 bar (su- Clădirile care au una sau mai multe statările şi observaţiile personalului de
prapresiune); utilizări vor avea o organizare unitară a exploatare în timpul funcţionării. în tim¬
C 30 - cazane mici de abur. exploatării care va ţine seama de spe¬ pul reviziilor se verifică şi se estimează
Pentru limitarea emisiilor de dioxid cificul fiecărei activităţi şi modul de atât utilajele şi instalaţiile centralei ter¬
de carbon şi a reducerii consumului de gestiune a cheltuielilor, astfel: mice cât şi clădirea şi alte părţi ale
energie este necesar: - în cazul încălzirii centrale, organiza¬ construcţiei centrale termice.
- inspecţie periodică la intervale de 5 rea exploatării instalaţiilor interioare întreţinerea reţelelor de distribuţie se
ani pentru cazanele cu putere nomi¬ se face coordonat cu exploatarea realizează în scopul asigurării alimentă¬
nală de 20-100 kW care utilizează sursei de alimentare cu căldură; rii cu energie termică corespunzător
cerinţelor consumatorilor. instalaţiei eliminând pe cât posibil de- având în vedere gradul de uzură al in¬
întreţinerea reţelelor termice se asigură fecţiunile. stalaţiei, frecvenţa defecţiunilor, vechi-
prin efectuarea unor controale periodice Revizia instalaţiei interioare se face mea instalaţiei, aspectul fizic şi coro-
planificate: în perioada de nefunctionare a instala- darea interioară sau exterioară. După
- a conductelor, ţiei avându-se în vedere întreaga insta- executarea reparaţiilor capitale se
- termoizolaţiilor şi laţie. Ea se face de către personal spe- efectuează probe specifice şi reglarea
- elementelor de sectorizare. cializat propriu sau firme cu profil instalaţiei.
întreţinerea instalaţiilor interioare se specific.
face în scopul funcţionării normale a Reparaţiile capitale sunt planificate
II. Alimentarea cu căldură
Capitolul 10
Caracteristicile generale
ale alimentării cu căldură
500 Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentării cu căldură II. Alimentarea cu căldură
10.1.1. Clădirile alimentate culelor şi a datelor statistice privind

10.1. Structura necesarului cu căldură temperatura aerului exterior şi aporturi¬
de căldură în ansamblurile le de căldură s-a stabilit că limitele pe¬
urbane şi industriale Urbanizarea a generat o creştere im¬ rioadei de încălzire, la clădiri civile,
portantă a volumului construcţiilor de sunt marcate de apariţia temperaturii
între soluţiile tehnice de asigurare cu locuinţe colective. La nivelul oraşelor, aerului exterior la valori medii zilnice de
energie termică a clădirilor civile şi in¬ activităţile industriale au fost concen¬ +10 °C, timp de trei zile consecutiv.
dustriale un loc important îl ocupă rea¬ trate în cadrul platformelor industriale. Pentru sere, anumite întreprinderi in¬
lizarea de sisteme cu grad relativ ridicat A predominat regimul de construcţie dustriale, construcţii social-culturale
de centralizare a producerii căldurii, im¬ P+4 şi P+10 niveluri. etc., limitele perioadei de încălzire se
plicând livrarea acesteia prin reţele de Există, de asemenea, clădiri de locuit stabilesc de la caz la caz.
transport şi distribuţie până la utilizatori. cu magazine şi ateliere de servire, lo¬ La clădirile cu masivitate importantă
Eficacitatea economică a soluţiilor apli¬ cuinţe cu garaje şi demisol, cu dotări este posibil ca temperatura de început
cate depinde, în mod esenţial, de baza culturale. Pe lângă acestea, blocurile a perioadei de încălzire să fie mai
energetică a societăţii, ca nivel al per¬ conţin spaţii anexe ca: spălătorii, uscă- scăzută decât aceea care marchează
formanţelor tehnice, corelată cu costul torii, depozite, subsoluri tehnice etc. oprirea instalaţiei, primăvara.
de investiţie al echipamentelor şi de Dotările de educaţie, învăţământ, în cazul clădirilor civile, la stabilirea
importanţa care se acordă economisirii cele sanitare şi culturale se amplasea¬
de combustibil şi protecţiei mediului. ză, în general, izolat. Celelalte dotări,
Gi
Ca urmare, se dezvoltă sisteme de de comerţ, alimentaţie, prestări servicii,
alimentare cu căldură în care sursele
funcţionează pe baza ciclurilor termo¬
asistenţă sanitară, magazine, agenţii
etc., sunt concentrate în puncte de
Si
dinamice performante ce aduc impor¬ maximă circulaţie. 0,90-
,2
\
tante economii de combustibil: coge- 4
0,80
nerare (producere combinată de ener¬ 10.1.2. Necesarul de căldură
gie electrică şi căldură); recuperare; 0,70' A-
pompe de căldură etc. După natura proceselor alimentate, 0,60'
V
Se creează condiţii ca alimentarea necesarul de căldură al unui sistem
0,50-
cu căldură să devină publică putând este de tipul:
remarca printre avantaje: - încălzire; 0,40
0 10000 20000 30000 40000 Ve |m3|
- reducerea apelului la rezervele de - ventilare-climatizare;
combustibil şi la import; - prepararea apei calde de consum; Fig. 10.1.1. Valorile G{ pentru
- un grad de puritate a atmosferei mult - tehnologie. clădirile noi din Bucureşti:
ameliorată faţă de cel generat de Sarcina termică este solicitată, în ge¬ 1 - clădiri libere ( mai puţin de 10 %
gazele de ardere şi cenuşă, evacuate neral, la o singură temperatură, reglabilă din suprafaţa pereţilor exteriori
prin multe puncte de ardere izolate; în timpul anului (în scopul asigurării, acoperită de construcţii învecinate;
- reducerea circulaţiei combustibilului; încălzirii ventilării şi apei calde de con¬ 2 - clădiri cu 15 - 20 % din suprafaţa
- nivel sporit de confort în locuinţe, ca sum) sau la mai multe temperaturi şi pereţilor exteriori acoperită de
urmare a regimului continuu de fun¬ presiuni cerute de procesul tehnologic. construcţii învecinate; 3 - clădiri cu
cţionare a instalaţiilor de încălzire şi 20 - 30 % din suprafaţa pereţilor
de preparare a apei calde de con¬ 10.1.2.1 Necesarul de căldură exteriori acoperită de construcţii;
sum, în condiţiile prevederii echipa¬ pentru încălzirea clădirilor 4 - bloc de locuinţe din Piaţa
mentelor de reglare automată. Palatului: în cuartal, S + P + 8 etaje,
Sursele sunt profilate la capacităţi, în 10.1.2.1.1 Metode de calcul al magazine, ferestre (10 % din
general, mari, cu regimuri de funcţiona¬ necesarului orar de căldură suprafaţa pereţilor), subsol parţial
re ce impun prevederea instalaţiilor de în procesul de încălzire a unei clădiri încălzit (50 %); 5 - idem, cu subsolul
reglare automată şi de telegestiune a are loc un bilanţ ce exprimă egalitatea neîncălzit.
activităţii de exploatare; se pun în evi¬ dintre suma pierderilor de căldură şi
denţă elementele de calcul necesare suma aporturilor de căldură: G,
analizelor tehnico-economice şi dimen¬ <Pt + <Pa = 0j+ <Pd + 0r [W] (10.1.1) r W -|0,8
Lm3ld0,7
sionării reţelelor de transport şi distri¬ în care:
buţie şi a instalaţiilor de racordare a <P( - este fluxul de căldură ce traver¬
consumatorilor. sează elementele de construcţii 0,6
Pentru transportul şi distribuirea căl¬ delimitatoare; 0,5 ţO
durii la abonaţi se utilizează reţele de <Pa - fluxul de căldură necesar încălzirii 1
conducte cu configuraţii şi rezolvări
specifice sub aspectele amplasării, izo¬
lării termice, naturii agenţilor purtători
aerului infiltrat;
<P. - fluxul de căldură emis de instala¬
ţia de încălzire;
0,4
0,3
3 —
104 2-104 3-1044-1045-104 6-104
de căldură etc. <Pd fluxul de căldură degajat de oa¬
- Ve[m3]
Instalaţiile de transformare a parametri¬ meni şi aparate casnice; Fig. 10.1.2. Valorile Gj pentru clădirile
lor constituie compartimentul de legătură - fluxul de căldură datorat radiaţiei
din fondul vechi de construcţii, cu
între abonaţi şi reţelele termice primare de solare. pereţi exteriori de 1m cărămidă:
apă fierbinte sau abur de presiune medie; Din relaţia (10.1.1) rezultă:
1 - clădiri libere; 2 - clădiri cu 15 -
funcţionarea acestor instalaţii este strict cp.= <p - <pd - <pf [W] (10.1.2)
35 % din suprafaţa pereţilor exteriori
dependentă atât de regimurile termice pri¬ în care:
lipită de construcţii vecine; 3 - clădiri
mare cât şi de cerinţele proceselor ali¬ <Z> = <t>( + <p
cu 35 - 55% din suprafaţa pereţilor
mentate (încălzire, ventilare, prepararea începutul şi sfârşitul perioadei de în¬
exteriori lipită de construcţii vecine.
apei calde de consum). călzire apar când <P(.= 0. Pe baza cal-
II. Alimentarea cu căldură Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentării cu căldură 501
necesarului maxim orar de căldură şi un volum exterior total de 170 m3. tă valori mai mici în zona temperaturilor
pentru încălzire se aplică STAS 1907, Pentru stabilirea indicilor se folosesc, exterioare mai ridicate ca urmare a vi¬
în premisa anulării aporturilor gratuite mai ales, proiecte de execuţie, măsu¬ tezelor mai reduse ale vântului, iar
de căldură (<t>d = 0; <f>r = 0). rătorile efective ale cantităţilor de căl¬ aportul de căldură prin radiaţie solară
Pentru analize, studii etc., lucrări la care dură fiind mai dificil de efectuat. Se prezintă valori mai mari primăvara şi
se acceptă un anumit grad de apro¬ lucrează în mod curent cu valori: toamna.
ximare, la stabilirea necesarului maxim <P = 4000...5000 W/ap.conv. Curba rezultantă 5 reprezintă variaţia
orar de căldură pentru încălzire, se fo¬ Acest indice de consum se poate sarcinii termice reale de încălzire a unei
losesc metode de calcul simplificat. revedea pentru situaţii particulare, din clădiri în care s-au luat în calcul apor¬
•Metoda de calcul pe contur, baza¬ perspectivă, după aplicarea unor turile gratuite de căldură. Pentru fieca¬
tă pe aplicarea STAS 1907 - cap. 3 la măsuri de creştere a protecţiei termice re încăpere există o structură diferită a
toată clădirea, considerată ca o sin¬ a clădirilor. Metoda se foloseşte la bilanţului, astfel încât variaţia sarcinii
gură încăpere. aprecierea cantităţii de căldură termice se modifică pentru fiecare clă¬
Dintre adaosuri se ţine seama numai necesară pentru întocmirea de studii dire sau încăpere, în funcţie de desti¬
de cel aferent compensării suprafeţelor tehnico-economice şi la studii de naţie, de tipul construcţiei, de suprafa¬
reci; adausul de orientare se anulează, perspectivă privind alimentarea cu ţa vitrată, de orientare etc.
ca efect pe ansamblul clădirii; adaosul căldură. în mod curent, în practica de proiec¬
aferent regimului de funcţionare se Pentru a ţine seama şi de căldura tare se lucrează cu o curbă simplificată
consideră nul având în vedere funcţio¬ necesară încălzirii dotărilor social cul¬ de variaţie orară (fig. 10.1.4) trasată în
narea continuă a instalaţiei de încălzire. turale aferente ansamblurilor de locuin¬ ipoteza unei variaţii liniare a necesaru¬
• Metoda caracteristicii termice de ţe, se adaugă la consumul de căldură lui de căldură aferent aerului infiltrat
încălzire, bazată pe folosirea indicelui pentru un apartament mediu conven¬ (viteza constantă a vântului, egală cu
G(. , [W/m3 K], cu valori diferite de la o ţional circa 450...500 W/ap.conv., re¬ cea de calcul).
clădire la alta, datorită volumului exte¬ zultând 4>(.= 4450... 5500 W/ap.conv. Curba rezultantă 3 reprezintă variaţia
rior al clădirilor V , gradului de vitrare, sarcinii termice de încălzire aproximată
grosimii şi structurii elementelor de 10.1.2.1.2 Variaţia necesarului a încăperii, în care nu s-au luat în con¬
construcţii, zonei climatice etc. (fig. de căldură pentru încălzirea siderare aporturile gratuite (de la oa¬
10.1.1 şi 10.1.2). clădirilor meni, aparate şi radiaţia solară). Faţă
Datele necesare se obţin prin calcul în timpul perioadei de încălzire tem¬ de variaţia liniară cu Qe a curbei apro¬
sau prin măsurători directe la clădirile peratura aerului exterior variază între ximate, curba reală 4 reprezintă valori
existente. temperatura de început (sfârşit) de în¬ mai scăzute, având o alură neliniară.
Pentru calculul necesarului nominal călzire (de ex. +10 °C) şi valoarea de
de căldură se utilizează relaţia; calcul normată (0ec). Necesarul de ee \°C\ O, |W/rr? |
[W] căldură pentru încălzire depinde liniar 20
<f>,. = G,-Ve
în care;
(6. 9J (10.1.3)
de 0g (temperatura aerului exterior, va¬ 18
Ve - volumul exterior al clădirii [m3]; labilă în perioada de încălzire).
16
Apr.
6. - temperatura interioară preponde- în fig. 10.1.3 s-a reprezentat variaţia 7 80
' rentă [°C]; componentelor bilanţului termic în lan.
14
6 - temperatura exterioară de calcul funcţie de temperatura aerului exterior;
ec r\
[°C]. se observă că necesarul de căldură Febr -v
12
•Metoda indicilor specifici, având un pentru încălzirea aerului infiltrat prezin- /
grad mai mare de aproximare constă în Mart. /
stabilirea unui indice pentru un aparta¬ ' 60

<t>r [W/m3] \
ment mediu convenţional, cu o supra¬ 20 10 \
faţă locuibilă de circa 56 m2 (2 camere) M irt. \
6 -v-
3,
<t>i [W/m3] 15
20 4 40
15
10
1 2 \ 1
\pr.
\ Febr.
-5 0
10 \ -tar
—
5 5 20
JL 2
0' -4
0
3˙1 +10 +5 0 5 -10 -6
+20 +15+10 +5 0 -5 -10 -15 0e [°C] 6ec [°C]
-8
Fig.10.1.3. Variaţia componentelor Fig. 10.1.4. Variaţia teoretică
bilanţului termic: a necesarului de căldură pentru 0 4 6 12 16 20 24h
1 - pierdere de căldură prin transfer; încălzire: Fig. 10.1.5. Variaţia zilnică a
2 - necesar de căldură pentru 1 - variaţia pierderilor de căldură prin temperaturii aerului exterior şi a
încălzirea aerului infiltrat; 3 - degajări transfer; 2 - variaţia necesarului de necesarului de căldură pentru
de căldură de la sursele interioare, căldură pentru încălzirea aerului încălzire:
independente de de, 4 - aport de infiltrat; 3 - variaţia necesarului de - variaţia temperaturii aerului în
căldură prin radiaţie solară;
5 - variaţia necesarului real de
căldură pentru încălzire (<P;).
căldură pentru încălzirea încăperii;
4 - variaţia reală a necesarului de
căldură. ---24 ore
variaţia necesarului de căldură
în 24 de ore.
Aproximaţia curbei necesarului de în¬ se întocmeşte pentru valorile orare <f>r, la axele de coordonate;
călzire este cu atât mai mare cu cât în clasate după mărime şi durată, pe ba¬ •valoarea medie a necesarului de
apropierea limitelor perioadei de încăl¬ za curbei clasate a temperaturii aerului căldură pentru încălzire:
zire (primăvara şi toamna) cresc aportu¬ exterior. Curbele clasate ale tempera¬ med = Qan / N [W] (10.1.4)
rile prin insolatie. Curba aproximată turii aerului exterior se construiesc pe în fig. l6.1.7 este reprezentată curba
prezintă, la 8g = +10 °C, o valoare ne¬ baza datelor meteorologice pentru fie¬ clasată 1, pentru clădiri de locuit, afe¬
cesară de 28 % din cea nominală, ne¬ care zonă geografică, ca valori medii rentă unei curbe <t> = f(6e) reală, în care
cesarul nominal maxim corespunzând la într-o perioadă relativ lungă, de cca. s-a ţinut seama de pierderi şi aporturi;
valoarea 0 = 8 . 20...25 de ani (fig. 10.1.6). în general, curba 2, construită pe baza curbei
în timpul unei zile temperatura exterioa¬ se clasează temperaturile exterioare aproximative <Pf = f(6g), în care nu se
ră a aerului variază în jurul unei valori medii zilnice, exprimând în abscisă nu¬ consideră aporturi, este valabilă, de
medii, curbele de variaţie având o alură mărul de zile (ore) în care o anumită asemenea, pentru clădiri de locuit.
sinusoidală (fig. 10.1.5). în general, valoa¬ temperatură a aerului exterior, inclusiv Curba clasată 2 relevă un necesar
rea minimă apare spre dimineaţă, între temperaturile mai mici decât ea, apar anual de căldură mai mare cu circa
orele 5 şi 7, iar valoarea maximă apare de în zona considerată. 10... 15 % faţă de curba 1.
obicei în jurul orelor 14-15; sinusoidele Curba clasată a necesarului de căl¬ Pentru consumatorii de încălzire in¬
prezintă diferenţe de la zi la zi, în toată pe¬ dură pentru încălzire se construieşte dustrială (curba 3) care evidenţiază de¬
rioada de încălzire. astfel (fig. 10.1.7): gajări masive de căldură în interiorul in¬
în funcţie de gradul de izolare termi¬ •în cadranul II se reprezintă curba de cintelor încălzite, se constată un
că a clădirii variaţia zilnică a necesaru¬ variaţie orară a necesarului de căldu¬ consum mult diminuat de căldură şi,
lui orar de căldură apare defazată cu ră, în funcţie de temperatura 8 : ca de asemenea, scurtarea perioadei de
cca 2...6 ore faţă de variaţia tempera¬ exemplu, (se reprezintă 3 variante de încălzire.
turii exterioare. Se poate calcula o curbe): 1 şi 2 reprezintă variaţia rea¬ Prin planimetrarea ariei de sub curba
temperatură medie zilnică, sau pe alt lă, respectiv, teoretică, a necesarului clasată a necesarului orar de căldură,
modul de timp, căreia îi corespunde o de căldură în cazul unor clădiri civile; se determină durata de utilizare a sar¬
valoare medie a necesarului de căldură 3 reprezintă variaţia necesară de căl¬ cinii de vârf:
pentru încălzire; în acest sens, în relaţia dură în cazul unor clădiri industriale. Nv = <t>an / <P. [h/an] (10.1.5)
de bază din STAS 1907 se utilizează, •în cadranul III se reprezintă curba în care:
pentru temperatura exterioară, valoa¬ clasată a temperaturii aerului exterior <t>. - este necesarul maxim orar de
rea medie a acesteia, pe durata consi¬ din zona considerată; căldură pentru încălzire.
derată (24 ore, 12 ore, 6 ore etc.) •în cadranul I se intersectează valorile în funcţie de zona climatică
Variaţiile săptămânale şi lunare ale <˙., la diferite 8e, cu liniile (rabătute) N,=1800...2000 h/an (la clădiri civile).
necesarului de căldură pentru încălzire care marchează durata aferentă fiecă¬ Ţinând seama şi de factorii legaţi de
sunt determinate de variaţia temperatu¬ rei temperaturi exterioare considerate. regimul de funcţionare a unor clădiri ci¬
rii aerului exterior şi a vitezei vântului. Se obţin trei curbe clasate corespun¬ vile (culturale, administrative, comerciale
zând curbelor 1, 2 şi 3 de variaţie orară. etc.), care introduc pauze sau reduceri
10.1.2.1.3 Necesarul anual de căldură Din grafic rezultă: ale consumului, în plus faţă de efectul
pentru încălzire •necesarul de căldură nominal pentru aporturilor, se poate ajunge la scăderea
Se stabileşte prin metoda „grade- încălzire <t>; corespunzător tempera¬ cererii de căldură, pe ansamblu, cu circa
zile", gradul-zi fiind produsul dintre nu¬ turii 8ec (temperatura convenţională 15... 20 % faţă de necesarul teoretic.
mărul de zile de funcţionare a insta¬ de calcul a aerului exterior);
laţiei de încălzire şi diferenţa dintre •durata perioadei de încălzire N, durată 10.1.2.2 Necesarul de căldură
temperatura interioară şi cea medie a ce coincide cu durata temperaturilor pentru ventilare şi climatizare
aerului exterior în perioada de încălzire exterioare mai scăzute (într-un an)
considerată (SR 4839). decât temperatura de început (sfârşit) 10.1.2.2.1 Calculul necesarului orar
O altă metodă se bazează pe utilizarea de perioadă de încălzire (+10 °C); maxim de căldură
curbei clasate a sarcinii termice orare. •cantitatea de căldură anuală pentru Calculul exact al necesarului de căl¬
Diagrama de durată (curba clasată) a încălzire Q51 [kWh], exprimată de dură pentru ventilare sau climatizare
necesarului de căldură pentru încălzire suprafaţa de sub curba clasată, până este prezentat în volumul Instalaţii de
Ventilare şi Climatizare.
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 [ h/an |
înc. [W]
+ 10
I
o 1
Xv2 v˙. 2
-10
2
yci
3\( .1 \
hec
T +
- I- +10 ![h/an]
-15
-20 IV '
ee rc] -5
Fig. 10.1.6. Curbe clasate medii pentru valorile orare ale temperaturilor
exterioare în: Fig. 10.1.7. Curba clasată a sarcinii
1 - Bucureşti; 2 - Tg. Mureş. termice de încălzire.
Estimarea debitului de aer pentru caldă exprimat în procente din consumul resursele energetice secundare etc.
ventilare sau climatizare se poate face total zilnic şi normele de consum; se pot în urma acestui bilanţ rezultă sarcina
folosind indicele care exprimă numărul folosi datele obţinute prin măsurări ale termică tehnologică solicitată din exte¬
de schimburi de aer orare n ce se ve¬ consumului de apă. riorul unităţii industriale ( <Pt ).
hiculează în încăpere: în întreprinderile industriale, consu¬
L = n-Vj [m3/h] (10.1.6) 10.1.2.3.2 Variaţia necesarului mul tehnologic prezintă următoarele
iar debitul de căldură necesar este: de căldură pentru caracteristici generale:
<PV = n-Vi-p-cp-(ei - 0J [W] (10.1.7) prepararea apei calde de
consum
- durată mare de utilizare a vârfului (în¬
tre 3500 şi 4000 h/an, în industria ali¬
în care:
p - este densitatea aerului [kg/m3]; Debitul de căldură pentru prepararea mentară şi textilă, 6000-6500 h/an, în
c - căldură masică a aerului [J/kg-K]; apei calde de consum prezintă variaţii industria de prelucrare a ţiţeiului şi
- volumul interior ventilat [m3]. la nivelul instalaţiilor locale, din ansam¬ cca 7000 h/an, în industria chimică);
în relaţia 10.1.7 se consideră că numă¬ blul de clădiri, în funcţie de tipul de - variaţii mici între valorile debitelor de
rul de schimburi orare se referă la cazul consumatori şi de gradul de centraliza¬ căldură maxime şi medii;
funcţionării numai cu aer proaspăt şi ex¬ re a alimentării acestora. raportul dintre valori este de:
primă debitul de căldură necesar încălzirii Consumul de căldură pentru prepa¬ tpmax / fpmed = 7, t 7„. 7, 73 (10.1.8)
aerului din exterior, ţinând seama că ne¬ rarea apei calde de consum este indi¬ bâtele necesare structurării sisteme¬
cesarul de căldură pentru încălzirea clădirii rect influenţat de 0 prin intermediul lor de alimentare cu căldură a procese¬
este luat în considerare la estimarea sar¬ temperaturii apei reci ce oscilează între lor tehnologice se stabilesc de către
cinii termice respective (cap.10.1.2.1.1) +5 şi +20 °C. proiectanţi şi beneficiari având în
în privinţa variaţiilor debitului total de vedere parametrii agenţilor termici ma¬
10.1.2.2.2 Variaţia necesarului orar căldură pentru alimentarea cu apă cal¬ ximi, medii şi minimi, curbele de sarci¬
de căldură pentru ventilare dă, ce trebuie asigurat din sursă, trebu¬ nă termică etc.
şi climatizare ie subliniat efectul atenuant al insta¬ în cadrul consumatorilor tehnologici
Variaţia este o funcţie directă de tem¬ laţiilor de acumulare a apei calde la se înscriu şi serele legumicole, cu par¬
peratură a aerului exterior (fig. 10.1.8). consumatori, cât şi al nesimultaneităţii ticularităţi privind încălzirea şi steriliza¬
Pentru temperaturi mai ridicate decât debitelor maxime la diferiţi consumatori rea solului, prepararea apei calde de
6 , necesarul de căldură variază liniar racordaţi la reţea, datorită distribuirii stropit etc. Necesarul de căldură pentru
cu 0e. diferite a consumului în timpul unei zile încălzire este prezentat în capitolul 3.
în timpul perioadei de încălzire, <Pv şi a diferenţelor întâmplătoare de con¬ Aceste consumuri de căldură sunt
reprezintă variaţii zilnice, legate nemij¬ sum orar la consumatorii de acelaşi tip. supuse modificărilor în timp prin intro¬
locit de variaţia temperaturii exterioare, Ca urmare, în capacitatea sursei şi a ducerea de tehnologii noi, modificări în
amplitudinile oscilaţiilor fiind mult mai reţelei de transport, se ia în conside¬ structura clădirilor etc.
mari decât ale căldurii pentru încălzire. rare necesarul mediu de căldură pentru
în funcţie de destinaţia clădirilor venti¬ prepararea apei calde de consum din 10.1.2.5 Necesarul de căldură Ih
late apar, în cursul perioadei de încăl¬ ziua cu consumul zilnic maxim. alimentarea ansamblurilor urbane
zire, variaţii sezoniere ale căldurii <t>v. Variaţiile sezoniere se datorează, în Sarcina termică totală a sistemelor
Datorită caracterului intermitent al proce¬ general, variaţiilor temperaturii apei de alimentare cu căldură cuprinde su¬
sului de ventilare, nu se pot construi cur¬ reci. Curbele de variaţie se construiesc ma componenetelor (urbană şi indus¬
be clasate riguros, pentru acest consum. pe baza valorilor medii zilnice. trială) ce trebuie livrată din sursele ter-
Având în vedere ponderea redusă a Curba clasată a sarcinii de preparare
consumului de căldură pentru ventilare, în a apei calde de consum se poate a- Ov |W/m3]
sistemele mari de alimentare, se acceptă proxima cu o dreaptă (fig. 10.1.9) 20
aproximaţia de a considera o funcţionare unde, pentru trasarea ei, s-a folosit va¬ 15
continuă a acestor instalaţii. loarea medie orară zilnică.
Necesarul anual de căldură pentru 10
10.1.2.3 Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum se
prepararea apel calde de consum obţine prin planimetrarea ariei delimitate 5
de curba clasată şi de axele de coor¬ 0
10.1.2.3.1 Calculul necesarului maxim donate sau luând în calcul necesarul zil¬ +20 +10 o -10-15 -20 0e |°C|
(mediu) orar de căldură nic mediu, diferenţiat, eventual pe se¬
Fig. 10.1.8. Variaţia cantităţii de
pentru prepararea apei calde zoane (iarnă şi, respectiv, vară), multi¬
de consum plicat cu numărul corespunzător de zile.
căldură $y pentru ventilare -
climatizare.
Pentru stabilirea debitului maxim de
apă caldă de consum ca şi pentru di¬ 10.1.2.4 Necesarul de căldură
mensionarea instalaţiilor prevăzute cu tehnologică 4>ac l%l
100
rezervoare de acumulare se va consul¬ Sarcinile termice industriale se deter¬
ta volumul „Instalaţii Sanitare". mină pe baza normelor specifice ener¬ 80
Pentru dimensionarea sistemelor de getice, stabilite prin standarde, nor¬ 60
alimentare cu căldură, ca urmare a mative etc. Dependenţa debitelor de
unei simultaneităţi sporite, se ia în con¬ căldură <Z>( de temperatura exterioară 40
siderare debitul mediu de căldură pen¬ este, practic, inexistentă. 20
tru prepararea apei calde de consum. Sarcina termică a consumurilor teh¬
La dimensionarea instalaţiilor de prepa¬ nologice industriale se obţine pe baza 0
0 2000 4000 6000 [ h/an |
rare, pentru stabilirea debitului orar de unui bilanţ energetic urmărindu-se va¬
căldură aferent alimentării cu apă caldă lorificarea la maximum a resurselor Fig. 10.1.9. Curba clasată a
'î)ac, se au în vedere diagramele auxiliare energetice proprii ale procesului tehno¬ necesarului de căldură al apei calde
procentuale ale consumului zilnic de apă logic, combinând procesele, utilizând de consum.
mice; acestea sunt surse zonale (cen¬ Ca indici orientativi ai pierderilor de dură pe ansamblul sistemului este:
trale termice de apă fierbinte, centrale căldură pentru reţelele ce transportă şi
termice de abur de presiune medie, distribuie căldura la 5-10 Km, se pot
Nv= Qan/0"= 2500-2600 [h/an] (10.1.13)
Dacă se ţine seama de coeficienţii de
sau combinate) sau surse de termofi- considera: reducere a sarcinii anuale calculate se
care (urbană, industrială sau mixtă - in¬
dustrială şi urbană).
A<t>hrf
= (0,05....0,10)<Phu
[W] (10.1.11) ajunge la durata de utilizare reală a vârfu¬
AQ™ = (0,10...0,20) Qan [Wh](10.1.12) lui de sarcină de 2100...2200 h/an, ceea
în care: ce permite calculul necesarului anual fără
10.1.2.5.1 Necesarul de căldură urban a trasa curba clasată, prin relaţia:
Sarcina termică urbană 0u reprezintă A0˙t- este valoarea nominală orară (la
6 = 0 ) a pierderilor de căldură
necesarul sistemului de alimentare cu în reţele; Oan = <Pnu Nv [Wh/an] (10.1.14)
căldură al clădirilor urbane. Valoarea sa AQan - valoarea anuală a pierderilor de m care:
se obţine prin însumarea necesarului 0n - reprezintă necesarul maxim orar
căldură în reţele.
de căldură al diferitelor categorii de (nominal) al ansamblului urban
consumatori la care se adaugă pierde¬ 10.1.2.5.2 Curba clasată a necesarului considerat.
rile de căldură la transportul şi distribu¬ de căldură urban
ţia căldurii: Curba ordonează, după durată, nece¬ 10.2. Eficienţa soluţiilor
<t>u = <Z>. + 0V + 0ac + A<t>rt [W] (10.1.9) sarul de căldură solicitat de sistemul de de alimentare cu căldură
în care: alimentare cu căldură la sursa termică.
0. , <Pv şi 0 - au semnificaţiile cu¬ Curba clasată urbană se construieşte Justificarea termodinamică a unui
noscute anterior pe baza curbelor de variaţie a sarcinii sistem de alimentare cu căldură nu
A0n - este căldura pierdută la trans¬ termice în raport cu temperatura 6g şi a este suficientă pentru a lua hotărârea
port şi distribuţie; curbei clasate medii a 0e (fig. 10.1.10). de a efectua investiţii importante cum
A0rt=A0fl+A0lp + A0pr+ A0Is [W] întocmirea curbei clasate este simila¬ sunt cele implicate în surse relativ mari
(10.1.10) ră cu cea indicată în cap. 10.1.2.1.3, şi în reţele termice de transport.
în care: pentru sarcina de încălzire. în plus faţă Soluţiile ce se compară se aduc la
A0fl - este pierderea de căldură prin de aceasta, apare sarcina de apă cal¬ echivalenţă din punctul de vedere al
pierderile de fluid în zonele nee- dă de consum (<P3C) şi de ventilare-cli- efectului lor energetic.
tanşate ale sistemului; matizare (<PJ. Se ia în considerare şi Dacă intră în competiţie şi soluţii de
A0fp - pierderea de căldură din reţea¬ valoarea pierderilor de căldură {A0J. cogenerare, în funcţie de echipamentul
ua primară de transfer în mediul Durata maximă a sarcinii termice este adoptat, cantitatea de energie electrică
înconjurător; de 8760 ore/an, dacă funcţionarea re¬ produsă variază. Se echivalează toate
A0pT - pierderea de căldură din insta¬ ţelei este continuă, sau de 8000...8500 soluţiile faţă de cea care produce cea
laţiile de racordare a consuma¬ ore/an, dacă în timpul verii se inter¬ mai mare cantitate de energie electrică.
torilor (din punctele termice); calează perioada de revizii, cu durata Acest supliment de energie electrică se
A0 - pierderea de căldură din reţelele între 10 şi 30 zile. presupune a fi produs în sistemul na¬
secundare de distribuţie (între Diagramele clasate ale sarcinilor ter¬ ţional energetic în care energia elec¬
PT şi clădiri). mice se utilizează pentru dimensiona¬ trică se produce în condensaţie, deci
în funcţie de: rea şi urmărirea în exploatare a încăr¬ cu un consum specific ridicat.
- starea izolaţiei termice a conductelor; cării agregatelor şi la calculul consu¬ Compararea soluţiilor se poate face
- calitatea exploatării; mului total de combustibil. pe baza criteriilor redate mai jos
- fiabilitatea elementelor componente etc. Durata de utilizare a vârfurilor de căl¬
<D[W]
10.2.1. Criteriul cheltuielilor
de calcul
AOrtţ -1 Metoda de comparare urmăreşte sta¬
bilirea unui indicator sintetic care să
permită compararea. Se definesc cheltu¬
3
<t>! ielile anuale de calcul, conform relaţiei:
Cc = C + pn-l [lei/an] (10.2.1)
în care:
C - reprezintă cheltuielile anuale totale
ale soluţiei;
°aS ±0 + 10
/ - investiţiile [lei];
9ec NV : Ih/an| pn - coeficient normat de eficienţă eco¬
l°C] nomică (pn= 0,1 - 0,12).
Metoda se aplică pentru anul final de
punere în funcţiune la capacitatea no¬
minală a investiţiei, cea mai eficientă
2 fiind soluţia cu cele mai scăzute chel¬
tuieli anuale de calcul.
Compararea soluţiilor este însă mult
îngreunată atunci când intervin soluţii
cu timp mai mare de realizare, timp în
care diferitele soluţii comparate produc
Fig. 10.1.10. Diagrama clasată a necesarului de căldură urban: un venit net, ce diminuează valoarea
1 - variaţia necesarului total urban de căldură; 2 - curba clasată a temperaturii cheltuielilor anuale efective.
aerului exterior; 3 - curba clasată a necesarului urban de căldură. Astfel, cheltuielile anuale de calcul
pentru mai multe variante se determină
pentru fiecare dintre ele, pentru profilul în reţelele de distribuire a producţie. Pentru etapele următoare,
final al soluţiei, cu relaţia: căldurii în reţelele termice investiţiile se actualizează pe baza
[lei] ([lei/an]); graficului de execuţie a investiţiei.
Cc=C + Cec+Pn 2 ( [1 + Pn) i-1
+L + / , (Crg) - investiţia (cheltuielile anuale) •Durata de viaţă sau de serviciu (D)
în reţelele de gaze naturale este intervalul de timp de la punerea în
f-i
[lei] ([lei/an]); funcţiune a obiectivului până la expirarea
+ 2 (V~Cl{1+Pn)
,i~1
[lei/an]
(10.2.2) / , (Ces) - investiţia (cheltuielile anua¬ duratei de funcţionare, interval în care
le) în liniile şi staţiile elec¬ obiectivul general produce efecte eco¬
în care: trice de distribuire a ener¬ nomice. Duratele de viaţă sunt normate.
C - reprezintă cheltuielile anuale totale giei [lei] ([lei/an]); •Durata de studiu (D') este perioada
la profitul final [lei/an]; lg, (Cg) - investiţia (cheltuielile anuale) (convenţional aleasă) pentru care se
Cec cheltuielile anuale de echivalare
- aferente consumului supli¬ efectuează calculele de actualizare şi
[lei/an]; mentar de combustibil din începe de la momentul 0.
/. - investiţia în anul /', ca parte din soluţia de producere se¬ Expresia analitică a cheltuielilor tota¬
investiţia totală /, care se referă atât parată a energiei electrice şi le actualizate (CTA), în forma ei sinteti¬
la instalaţia energetică cât şi la in¬ a căldurii [lei] ([lei/an]). că, ce se aplică pentru fiecare din va¬
vestiţii din alte ramuri (extracţia şi Investiţia în reţelele de gaze este mai riantele comparate, este următoarea:
transportul de combustibil etc) [lei]; mare la producerea separată, asigurând
c,
2S
d I
lec - investiţii de echivalare [lei]; căldura atât pentru încălzire, cât şi pentru CTA = 2— + (10.2.7)
I
(V - C) - venitul net realizat în anul / în
perioada de la punerea în
prepararea apei calde de consum. '-1(l + /-y '_d*1(l + r)
funcţiune parţială şi până la a- 10.2.2. Criteriul cheltuielilor în care:
nul n, în care s-a atins profitul totale actualizate (CTA) /( - este investiţia din anul t,
final, dacă este cazul [lei/an]; t - durata, în ani, de la începerea in¬
m - numărul de ani cât durează lucrările, în cadrul comparării tehnico-econo- vestiţiei;
până ce se realizează soluţia [an]; mice se are în vedere adoptarea solu¬ CL- cheltuielile anuale din anul t.
f - numărul de ani de funcţionare par¬ ţiei cu CTA minime. In termenul C( nu se include amorti¬
ţială, în care timp investiţia realizată Se disting următoarele noţiuni: zarea investiţiei.
parţial produce venit net [an]; •Cheltuielile totale actualizate (CTA)
Se observă că ultimul termen al rela¬ reprezintă criteriul normat pentru anali¬ 10.2.3. Criteriul duratei
ţiei (10.2. 2) reprezintă venitul net rezul¬ za eficienţei economice a investiţiilor şi de recuperare
tat ca diferenţă între valoarea produc¬ cuprinde totalitatea cheltuielilor efec¬
ţiei de energie şi cheltuielile anuale în tuate (investiţii, producţie şi alte cheltu¬ Acest criteriu se poate aplica la com¬
f ani de funcţionare parţială. ieli) pe perioada de studiu, raportată, pararea a două soluţii de alimentare cu
Structura investiţiilor şi a cheltuielilor prin tehnica actualizării, la un anumit căldură cu termen apropiat de realizare,
anuale este specifică soluţiilor comparate. moment, pentru a permite astfel com¬ în care:
Pentru producerea separată a ener¬ pararea soluţiilor. /, > l2 (/, este investiţia în soluţia 1, l2
giei electrice (în centrale termoelectrice •Actualizarea este o tehnică de cal¬ - în soluţia 2),
- CTE) şi căldurii (în centrale termice - cul cu ajutorul căreia resursele investi¬ C7 <C2(C 1
cheltuieli anuale în
CT) investiţiile / şi cheltuielile anuale te, cheltuielile anuale efectuate şi efec¬ soluţia 1, C2 - în soluţia 2).
Csep au următoarea structură: tele economice rezultate într-o perioa¬ Soluţia 1 se adoptă dacă plusul de
dă de timp sunt reevaluate şi raportate investiţii faţă de soluţia 2 se recuperea¬
I.sep = (10.2.3)
la un anumit moment, pentru a permite ză într-o durată normată (de ex.: 10
Cs_ep=CCTE+CCT+Crt+CRg+CeS+CAB˙0-2A'l compararea. ani) cu ajutorul economiei de cheltuieli
în cazul producerii combinate (prin •Rata de actualizare (r) este elemen¬ anuale, pe baza relaţiei:
cogenerare) a energiei electrice şi căl¬ tul de calcul cu ajutorul căruia se efec¬ n = (I, - l2)/(C2 - C,; fOani
durii (în CET), investiţiile şi cheltuielile tuează actualizarea. Rata, normată Acest criteriu este folosit în situaţia
anuale au următoarea expresie: pentru calculul economic al obiective¬ în care, prin aplicarea criteriului CTA,
V = CET + IpT + *Rt + *rg + Us (10-2-5) lor energetice şi al economiei de ener¬ nu se obţin diferenţe sensibile (peste
gie, este de 8 %. 2 %) între soluţiile analizate.
CT =CCET+CPT+CRt+Crg+Ces (10.2.6) • Momentul actualizării este cel la
în care:
care se raportează cheltuielile (de in¬ 10.3. Structura externă a
*CT’ CET)
vestiţii, de exploatare sau de produc¬ sistemelor de alimentare
* CET’ CTE’
vestiţiile
SUnt
(cheltuielile
'n~
ţie, daunele şi valoarea remanentă şi centralizată cu căldură
anuale) în CTE, CT, CET reziduală). Pentru mai multe variante se
[lei/an]; stabileşte un singur moment de actua¬ Se caracterizează prin:
lpŢ, (CPT) - investiţia (cheltuielile anua¬ lizare, care corespunde cu cel al în¬ - sursele de căldură şi amplasarea a-
le) în punctele termice ale ceperii execuţiei variantei cu durata de cestora în raport cu zonele de con¬
sistemului de termoficare execuţie cea mai lungă (momentul 0). sum care influenţează direct configu¬
[lei] ([lei/an]); Punerea în funcţiune a obiectivului tre¬ raţia reţelelor termice;
lRg, (CRg) - investiţia (cheltuielile anua¬ buie considerată în acelaşi moment - natura agentului termic folosit la trans¬
le) în reţelele de gaze natu¬ pentru toate variantele. portul şi distribuţia căldurii;
rale [lei] ([lei/an]); •Durata de execuţie (d) a obiectivului - reţelele de transport şi distribuţie;
lRT, (CRT) - investiţia (cheltuielile anua¬ de investiţie este intervalul de timp în care - modul de racordare a consumatorilor.
le) în reţelele de termoficare se desfăşoară lucrările de construcţii-
magistrale şi de distribuţie montaj (C + M), din momentul începerii
[lei] ([lei/an]); lucrărilor de organizare de şantier până la
lrt, (Crt) - investiţia (cheltuielile anuale) punerea în funcţie a primei capacităţi de
- apă caldă cu temperatura nominală Utilizarea temperaturilor ridicate ale a-

10.3.1. Surse de energie de maximum 115°C; gentului termic furnizat de CET implică
- abur de presiune medie (6...15 bar). însă şi unele dezavantaje prin faptul că:
Sursele de energie ce pot alimenta Agentul termic sub formă de apă - scade energia electrică produsă în
centralizat cu căldură ansamblurile ur¬ caldă, (în general, 95/75 °C), se utili¬ turbine;
bane sau consumatorii industriali şi ter¬ zează numai în cazul centralelor termi¬ - creşte consumul anual de combusti¬
ţiari pot fi: ce de capacitate mică, cu un număr bil şi cheltuielile de exploatare pre¬
- centrale de cogenerare (centrale limitat de consumatori. cum şi investiţiile suplimentare com¬
electrice de termoficare - CET) în general, toate centralele de coge- parativ cu celelalte soluţii.
- centrale nucleare electrice de termo¬ nerare (CET) pot furniza apă fierbinte Influenţa creşterii temperaturii nomi¬
ficare (CNET); şi/sau abur de presiune medie. nale a agentului termic asupra pierde¬
- centrale termice de capacitate mare Avantajele utilizării apei fierbinţi în rilor de căldură este relativ mică deoa¬
(peste 5 MW); sistemele de termoficare sunt: rece mărirea valorii acestora este com¬
- centrale termice de capacitate medie - producţia specifică de energie elec¬ pensată de reducerea diametrelor con¬
(1...5 MW). trică pe unitatea de căldură livrată ductelor, respectiv, a suprafeţelor de
Combustibilii utilizaţi la producerea orar sau anual în reţeaua de transport schimb de căldură.
energiei termice sunt: este mai mare comparativ cu utiliza¬ Fixarea temperaturii optime de ali¬
- gaze naturale; rea aburului; mentare are în vedere şi mărimea sis¬
- combustibili lichizi; - raza de acţiune, respectiv, lungimea temului. în general, la sistemele mici de
- combustibili solizi (cărbune, deşeuri etc.) reţelei de transport a căldurii este cogenerare se alege temperatura de
în general, centralele electrice de ter¬ mult mai mare, comparativ cu utiliza¬ 120 (130) °C iar la cele mai mari tem¬
moficare, în marea lor majoritate, func¬ rea aburului; peratura de 130 (150) °C.
ţionează cu două tipuri de combustibili, - este posibilă păstrarea în ciclul ter¬ Se practică utilizarea aburului ca
şi anume: mic a întregii cantităţi de condensat; agent termic numai pentru satisfacerea
- gazul natural şi - scheme relativ simple pentru racor¬ necesităţilor tehnologice.
- păcura. darea consumatorilor urbani de ener¬ Aceasta se justifică nu numai prin in¬
Amplasarea surselor depinde de: gie termică. convenientele legate de proiectarea şi
condiţiile locale, combustibilii disponi¬ Dezavantajul utilizării apei fierbinţi exploatarea instalaţiilor la consumatori
bili, mărimea şi ritmul de dezvoltare a constă în faptul că proiectarea şi explo¬ dar şi printr-o serie de dezavantaje de
consumului termic, existenţa unor atarea unei astfel de reţele impune mă¬ natură energetică.
surse de energie termică amplasate în suri atente pentru menţinerea sub con¬ în cazul producerii combinate de
zone industriale susceptibile de moder¬ trol a regimurilor de funcţionare, aspect energie, electrică şi termică, utilizarea
nizare şi extindere, cerinţele de protec¬ compensat însă de posibilitatea unei re¬ apei fierbinţi în locul aburului conduce
ţie a mediului. glări mai bune, elasticitate în exploatare la avantaje energetice în sensul produ¬
Inconvenientele amplasării centrale¬ şi personal mai puţin numeros. cerii unei cantităţi sporite de energie
lor exterioare (CET şi CT de mare ca¬ în unele sisteme de alimentare cu electrică, datorată posibilităţii destinde¬
pacitate), cum ar fi costurile mari pen¬ căldură, de dimensiuni relativ reduse, rii aburului în turbină până la presiuni
tru realizarea conductelor de transport, rezultă economic că poate să se mai coborâte.
sunt compensate de economiile de in¬ utilizeze ca agent termic, apa caldă cu în anumite condiţii, producând ener¬
vestiţii şi cheltuielile anuale de exploa¬ temperatura de 110/55 °C în reţelele de gie termică în centrale termice cu de¬
tare datorate pretenţiilor mai modeste transport şi distribuţie. şeuri menajere, cărbune etc., se pot
în executarea finisajelor, posibilităţilor Alegerea agentului termic specific justifica sisteme relativ mari, în care
de alimentare preferenţială cu gaze şi fiecărei situaţii, precum şi a parametrilor aburul de presiune medie este utilizat
apă industrială, accesului la liniile de acestuia, constituie, prin implicaţiile teh¬ pentru transportul căldurii, prin reţele,
transport feroviar etc. nice şi economice care decurg, una dintre până la punctele termice.
Amplasarea la distante mari de cen¬ problemele importante ale sistemelor de în ceea ce priveşte sursele de capa¬
trele populate face posibilă realizarea alimentare centralizată cu căldură. citate mică, amplasate în apropierea
unor centrale de mare capacitate, echi¬ întrucât la consumatori urbani tempe¬ consumatorilor, agentul termic poate fi
pate cu turbine de gaz sau abur, având raturile sunt de 90/70 sau 95/75 °C, apa caldă cu temperatura de până la
puteri unitare mari şi performanţe su¬ pentru agentul termic de încălzire şi 115 °C.
perioare, apropiate de centralele de 55...60 °C, pentru apa caldă de con¬ Faţă de utilizarea apei fierbinţi, apa
condensaţie. sum, temperatura agentului termic livrat caldă prezintă unele avantaje şi anume:
Acolo unde consumul de energie ter¬ de sursele de energie depinde şi de - racordarea consumatorilor se poate
mică este relativ mic se acceptă reali¬ condiţiile impuse de consumatori. face direct;
zarea unei centrale termice în imediata Utilizarea agentului termic cu tempe¬ - se simplifică instalaţia de asigurare şi
apropiere a consumatorului cu luarea ratură cât mai ridicată în conducta de de preluare a dilatării apei;
în considerare a unor aspecte, ca acor¬ ducere prezintă ca avantaje faptul că - distribuţia agentului termic prin con¬
dul urbanistic, protecţia mediului etc. se reduce: ducte se realizează la temperaturi şi
- debitul nominal de apă care circulă în presiuni mai mici, simplificând mult
10.3.2. Agentul termic sistem, micşorând diametrul conduc¬ problemele legate de compensarea
telor, greutatea şi costul acestora, la dilatărilor;
Natura agentului termic folosit în sis¬ aceeaşi pierdere specifică de sarcină; - utilizarea de ţevi şi izolaţii cu grosimi
temele de alimentare cu căldură diferă - puterea pompelor din sistem precum mai reduse;
în funcţie de felul sursei, precum şi de şi energia electrică consumată anual - asigurarea independenţei alimentării
tipul şi necesităţile consumatorilor; se de acestea; consumatorilor racordaţi la sursă faţă
pot utiliza : - suprafaţa de încălzire la consumatorii de ceilalaţi consumatori.
- apă fierbinte, cu temperatura nomi¬ racordaţi direct şi la schimbătoarele
nală peste 115 °C; de căldură (la cei racordaţi indirect).
•monotub: o singură conductă de

10.3.3. Reţele de transport ducere de la sursă la consumatori, 10.3.4. Racordarea
şi distribuţie fără conductă de întoarcere; consumatorilor
•bitub: agentul termic este trimis la
Asigură circulaţia agentului termic şi consumator cu aceeaşi parametri Racordarea consumatorilor la reţele¬
alimentarea cu căldură a consumato¬ pentru toate utilităţile şi revine prin- le de transport şi distribuţie ale siste¬
rilor. tr-o singură conductă de întoarcere; melor de alimentare centralizată cu
în cazul sistemelor centralizate de •tritub: două conducte de ducere căldură se poate realiza:
alimentare cu căldură, se consideră re¬ care transportă agentul termic la - direct sau indirect pentru instalaţiile
ţele de transport, conductele care fac parametrii diferiţi, având conductă de încălzire, ventilare şi tehnologice;
legătura între sursă şi zonele de am¬ de întoarcere comună; - deschis sau închis, pentru instalaţiile
plasare a consumatorilor. în sistemele •multitub, cu sau fără conductă de de preparare a apei calde de consum
centralizate de alimentare cu căldură întoarcere. şi cele tehnologice, în care apa se
reţelele se împart în: - configuraţia reţelelor; arborescentă consumă sau nu, efectiv, în proces.
- reţele de transport, care fac legătura sau inelară; Alegerea modului de racordare a
dintre sursa termică şi zonele de am¬ •reţelele arborescente sunt mai sim¬ consumatorului depinde de regimul de
plasare a consumatorilor; ple, mai puţin costisitoare şi mai temperatură şi presiune al agentului
- reţele de distribuţie, care fac legătura comode în exploatarea normală termic ce circulă în reţea precum şi de
dintre reţeaua de transport şi punctele însă, în caz de avarie, nu permit condiţiile impuse de regimul termic şi de
termice (instalaţiile de racordare); alimentarea consumatorilor situaţi presiune din instalaţiile de la consumatori.
- reţelele de distribuţie secundare, care în aval de avarie (o soluţie pentru Astfel racordarea directă (fig. 10.3.2) se
fac legătura dintre punctele termice astfel de cazuri este realizarea adoptă în cazul utilizării agentului termic
şi consumatori. unor bretele de legătură); sub formă de apă caldă sau apă fierbinte
Reţelele de transport şi distribuţie, •reţelele inelare permit, în caz de ava¬
fiind reţele publice, trebuie astfel con¬ rie, o alegere corectă a diametrelor
cepute, construite şi exploatate încât buclelor, menţinerea alimentării tutu¬
să asigure, în orice condiţii de funcţio¬ ror consumatorilor, cu excepţia celor
nare, continuitatea alimentării cu căl¬ racordaţi între două vane care R,0R
dură la parametrii necesari. izolează avaria: schemele inelare sunt I
9d
Factorii principali de care depinde mai costisitoare decât cele arbores¬
eficienţa unei reţele sunt: cente iar, în exploatare, prezintă de¬ 0r
- cheltuielile de amortizare şi de zavantajul determinării mai dificile a
întreţinere, locului unei avarii. Configuraţia inelară 00
- costul căldurii pierdute şi conduce la economii de energie elec¬ Fig. 10.3.2. Racordarea directă
- cheltuielile pentru pompare. trică pentru pompare, faţă de confi¬ a instalaţiilor de încălzire:
Alegerea soluţiilor la proiectarea re¬ guraţia arborescentă.
ţelelor are la bază, pe lângă conside¬ Soluţii uzuale privind configuraţia re¬ tiDR - temperatura din conducta de
ducere, respectiv, de întoarcere a
rente tehnicoeconomice şi pe cele pri¬ ţelelor termice de transport şi distri¬ circuitului reţelei [°C]; 8dr - tempera¬
vind eventualele extinderi, în funcţie de buţie sunt prezentate în fig. 10.3.1. tura din conducta de ducere, respec¬
evoluţia consumului de căldură. - soluţii constructive de amplasare a tiv, de întoarcere din instalaţia inte¬
Clasificarea reţelelor de transport şi dis¬ conductelor, care pot fi: rioară [°C]; V- debitul de apă din insta¬
tribuţie se poate face în funcţie de: •supraterane (aeriene); laţia interioară [l/h]; R - reţea exterioară.
- tipul agentului termic: apă fierbinte, •subterane, în canale termice res¬
apă caldă, abur; pectiv galerii edilitare sau direct în
- numărul conductelor care, ţinând sol, caz în care sarcinile exterioare 9p 0d
seama de parametrii agentului termic se transmit direct asupra conducte¬ liiim
şi de sistemul adoptat pentru distri¬ lor şi izolaţiei acestora. Fam Jx _
9r
buţie şi racordarea consumatorilor,
poate fi: Vi E
0D 9d
O
t
o BD
r° -[XH—
O BR Br
o o-
4 Fig. 10.3.3. Racordarea indirectă cu
2 -o
] o cJ-o amestec prin pompa de amestec
3 A î/3 A i (Pam) sau elevator (E) a instalaţiei de
încălzire:
1
ll 1 1
l
x
-G
0DR - temperatura din conducta de
? î— ?
J rX—1L circuitului reţelei şi a racordului la
organul de amestec (circuitul primar)
a
A A —o [°C]; 6dr - temperatura din conducta
-o b 6 6
6 de ducere, respectiv, de întoarcere
6 din instalaţia interioară (circuitul
Fig. 10.3.1. Configuraţia reţelelor termice: secundar) [°C]; l/;, - debitul de
a - reţea arborescentă; b - reţea inelară;
V2
apă din racordul de ducere,
1 - sursa; 2 - ramuri importante; 3 - reţea de legătură pentru rezervă în caz de respectiv, de întoarcere din conducta
avarie; 4 - inelul reţelei; 5 - armături de închidere. de amestec [l/h].
atât în sistemul de distribuţie cât şi în lor legate de poluare a mediului, de mo¬ ales legate de marile construcţii de
instalaţia interioară a consumatorului, cu dul în care este acceptată de populaţie imobile publice, comerciale şi blocuri
respectarea prevederilor Normativului 113; şi de autorităţile admistraţiei locale. de locuit cu confort progresiv sporit.
nu se recomandă racordarea directă a lo¬ Se manifestă criterii şi tendinţe ca: Astfel, sunt de remarcat în această
cuinţelor, spitalelor, creşelor etc. la reţelele - preţul energiei să includă, în mod privinţă:
de apă fierbinte din motive de ordin progresiv, costurile indirecte legate •reducerea progresivă a consumului
igienico-sanitar. de impactul asupra mediului; consu¬ de căldură prin mărirea eficienţei
Racordarea directă cu amestec (fig. matorul este penalizat la utilizarea încălzirii, în primul rând, pe seama
10.3.3), prin elevator sau cu pompă de energiei cu soluţii poluante şi inefi¬ unei arhitecturi şi a unei execuţii
amestec, este de preferat, necesitând ciente; corespunzătoare etc.;
investiţii mai mici în punctele termice şi - deciziile, în ceea ce priveşte produ¬ •realizarea tot mai frecventă a recu¬
în reţea, prin eliminarea conductelor de cerea şi vânzarea (distribuirea) ener¬ perării căldurii deşeu, din imobile,
distribuţie (atunci când punctul termic giei necesare societăţii, să ţină cont şi a folosirii unor surse regenerati¬
se află în vecinătatea consumatorului). de încadrarea soluţiilor într-o strate¬ ve locale, inclusiv,a valorificării
Racordarea indirectă (fig. 10.3.4) este gie de durată şi să se bazeze pe ana¬ energetice a deşeurilor urbane;
adoptată, de regulă, atunci când nu pot fi lize ale eficientei tehnico-economice; •un apel mărit, dar totuşi ponderat şi
satisfăcute condiţiile de temperatură sau - sursele de combustibil fosil să ră¬ plafonat, la energia electrică, efect al
presiune solicitate de consumatori. Are mână încă dominante pe piaţa ener¬ folosirii tot mai extinse a aparaturii
avantajul că asigură separarea circuitului giei cel puţin 4-5 decenii de acum în¬ electrocasnice şi a iluminatului; plafo¬
primar de circuitul secundar (instalaţiile colo, dincolo de durata de viaţă a so¬ narea consumului se poate realiza în
consumatorilor) prin intermediul schimbă¬ luţiilor tehnice moderne din generaţia contextul unor tarife care să incite la
toarelor de căldură. în aceste cazuri, con¬ actuală; economisirea energiei şi la atenuarea
sumatorii au un regim hidraulic propriu, - sursele nucleare, deşi esenţiale pen¬ vârfurilor de cerere.
protecţie împotriva suprapresiunilor (vase tru închiderea balanţei de energie şi
de expansiune deschise sau închise), pentru limitarea efectului de seră, să 10.4.2. Clasificarea centralelor
pompe de adaos, precum şi instalaţii de aibă încă o dezvoltare frânată de in-
automatizare independente de circuitul acceptarea lor de către societatea de Producerea agenţilor termici pentru
primar. Acest mod de racordare conduce astăzi; alimentarea cu căldură a ansamblurilor
însă la investiţii ridicate pentru realizarea - educaţia în domeniul problemelor de de clădiri se face în: centrale termice
punctelor termice, a reţelelor de distribuţie energie şi mediu şi transparenţa în (CT) şi centrale de termoficare (CET)
precum şi la cheltuieli de exploatare mai decizii şi în tarife să fie de natură să Centrala termică are drept scop produ¬
mari, materializate prin consum de ener¬ uşureze urmarea căii celei mai direc¬ cerea de căldură sub diferite forme (apă
gie, cheltuieli pentru reparaţii şi cheltuieli te pentru obţinerea succesului şi a fierbinte, apă caldă, abur), pe care o
cu forţa de muncă. eficienţei energetice; distribuie centralizat la un grup de clădiri
- în structura şi dezvoltarea oraşelor să sau la un ansamblu urban (industrial).
10.4. Surse de energie apară mutaţii asupra cerinţelor de Centrala de termoficare (de cogene-
energie ale habitatului modern, mai rare), din sistemele de termoficare, se
10.4.1. Criterii privind alegerea 100 bar
surselor de energie 100 bar 1
1
Alimentarea cu energie a oraşelor şi, /

3 —O
mai ales a marilor aglomeraţii, este su¬
pusă unor condiţii şi cerinţe legate de
dezvoltarea durabilă. Ea este depen¬
dentă de factorul economic şi de finan¬
3. Os
ţare a soluţiilor, de îndeplinirea condiţii- _2
4
'Tii-r T
/0(Hja˙
AoOba˙ .8 bar
Jj 8 bar
m
V - 0,04 bar :"
i HD ;QIJ QL
î
s s s
n- a b c
* 0R
căldură transformată în lucru mecanic
Fig. 10.3.4. Racordarea indirectă (energie electrică, Qg şi Q’g)
a instalaţiei de încălzire
prin schimbător de căldură (S): jljjij căldură utilă livrată consumatorilor (Q|_)
0DR - temperatura din conducta de căldură pierdută (evacuată la condensator Qp)
reţelei şi a racordului la schimbător Fig. 10.4.1. Diagrama T-s pentru producerea energiei electrice şi termice:
(circuitul primar) [°C]; 6d, 0f - tempe¬ a - producerea separată a energiei electrice;
ratura din conducta de ducere, res¬ b - producerea separată a energiei termice;
pectiv, de întoarcere a instalaţiei inte¬ c - producerea combinată de energie electrică şi termică
rioare (circuitul secundar) [°C]; 1 - turbină; 2 - condensator; 3 - cazan de abur; 4 - pompă de alimentare;
5 - consumator de căldură; Qf şi - căldură transformată în lucru mecanic
l/- debitul de apă din racordul la
schimbător [l/h]; PE - pompa de
Q’˙
(energia electrică); QL - căldură utilă livrată consumatorilor; Qp - căldură
circulaţie în circuitul secundar. pierdută (evacuată la condensator).
caracterizează prin procesul de produ¬ laţia de încălzire este = 1. - randamentul reţelei de transport a
cere combinată şi simultană a energiei c) Randamentul termic al ciclului de căldurii;
electrice şi termice. termoficare este Eţ- energia electrică produsă în ter¬
Prezintă ca avantaje: 1, = (0E+0L) / (Qţ+QJ = 1 (10.4.2) moficare [kWh];
•economia de combustibil; Q'E şi Qtau semnificaţia din fig. 10.4.1 c. E - energia electrică produsă în con¬
•posibilitatea de a folosi mai eficient Se constată, în comparaţie cu ciclul de densaţie de turbina de termoficare
combustibilul, cu evitarea poluării şi condensaţie, că oprind destinderea, la o [kWh];
a pierderilor de combustibil la distri¬ presiune superioară, puterea specifică E - energia electrică produsă în con¬
buţia în localităţi şi a stocării acestuia este mai redusă cu atât mai mult cu cât densaţie în CTE [kWh];
la consumatori. Drept consecinţă a consumatorul are nevoie de o presiune gCŢE - consumul specific pentru energia
economiei de combustibil apare, ne¬ mai ridicată de abur; deci, pentru aceeaşi electrică produsă în centrala de
mijlocit, şi reducerea emisiilor de no¬ putere electrică, turbina de termoficare va condensaţie (CTE) [kgCc/kWh];
xe şi a emisiei de CO2, mai ales, în avea un consum de abur mai mare decât gŢ CEŢ - consumul specific - pentru e-
cazul în care se folosesc combustibili cea de condensaţie. nergia electrică produsă în ter¬
cu raport C/H mai redus, cum ar fi Pentru a stabili economia de com¬ moficare [kgcc/kWh];
gazul metan. bustibil aferentă termoficării se consi¬
9C CET - consumul specific pentru ener¬
în funcţie de instalaţiile cu care sunt deră cele două situaţii echivalente în gia electrică produsă în conden¬
echipate, centralele de cogenerare privinţa livrării de căldură, şi anume: saţie, de CET [kgcc/kWh],
sunt definite prin: - producerea separată (în CTE-energie Principala economie de combustibil se
•turbine de abur (TA); electrică şi în CT-energie termică); face pe seama energiei electrice produ¬
•turbine de gaz (TG); - producerea combinată de energie se în cogenerare. Economia de combus¬
•ciclu combinat (turbine de gaz şi de electrică şi energie termică (în CET). tibil poate atinge valori de 35...40 %.
abur); Cantităţile de combustibil consumate
•motoare Diesel. la producerea separată a energiei elec¬ 10.4.4. Scheme de centrale
trice şi energiei termice şi în cazul ter¬ de termoficare echipate
10.4.3. Economia de combustibil moficării sunt următoarele: cu turbine de abur
realizată prin termoficare •la producerea separată:
BSEP = [0T/ (H, nCT)] + E-gCŢE (10.4.3) Livrarea căldurii la consumator se
Ciclul termodinamic al cogenerării, poate face cu ajutorul turbinelor cu
comparativ cu ciclul de condensaţie şi
•la producerea combinată în CET: contrapresiune sau a turbinelor cu
cu ciclul de producere a căldurii într-un BCE-T [°T 7 (H, % • + ET'9TCET + condensaţie şi prize reglabile de abur
+ (E-ET)gC CET (10.4.4)
cazan de încălzire, în cazul în care tot (fig. 10.4.2)
aburul care a traversat turbina este Neglijând pierderile electrice diferite Schema unei turbine cu contrapre¬
preluat la ieşire din turbină şi trimis la între cele două soluţii, Ec = E - Er, eco¬ siune este prezentată în fig. 10.4.3 a.
consumator (turbină cu contrapresiu¬ nomia de combustibil realizată este: Puterea electrică livrată de aceasta
ne), este prezentat în figura 10.4.1 = BSEP BCET =
" este strict dependentă de debitul de
Diagramele presupun aceiaşi para¬ = (QT/H1) [1 /riCŢ- 1 / (nc-nr)] - abur furnizat, ceea ce implică funcţio¬
metri iniţiali la CTE şi CET şi returnarea Eţ (9ţ CET - 9C CET) - narea interconectată cu sistemul ener¬
condensatului fără pierderi de la con¬ E-(gc CET 9CTE)
' (10.4.5) getic. Regimul de lucru este dictat de
sumatorul de căldură. unde: consumul de căldură şi grupul poate fi
a) Randamentul în cazul ciclului de H1 - este puterea calorică a combus¬ folosit la baza curbei de sarcină.
condensaţie este tibilului [kJ/kgcc]; Turbina cu contrapresiune este o
*1, = QE/(QE + Qp) (10.4.1) Qţ- căldura livrată [kJ]; maşină constructiv simplă şi ieftină.
Qe- este energia electrică produsă, iar r\CŢ - randamentul centralei termice la Din această cauză ea este folosită
Op - energia pierdută de fluidul de ră¬ producţia separată; pentru:
cire din condensator. Vc- randamentul mediu al cazanului •cotei de debit constant, cerută de
b) Randamentul termic pentru insta- din CET; consumatorii termici importanţi;
1 1 Pi Pi
Pi
/I
—© -© 0 — © —© —©
-CXH PP1
a
.2
b
3˙A
2
--
©
P2 P2
P2
Pa
O
-CXH
O
P2
c (°)
Fig. 10.4.2. Schemele turbinelor cu condensaţie şi priză:
a - cu o priză reglabilă şi 2 corpuri; a b c
b - cu o priză reglabilă, reprezentare simplificată;
c - cu două prize reglabile;
Fig. 10.4.3. Schemele turbinelor cu contrapresiune:
1 - turbină; 2 - condensator; 3 - consumator de căldură; a - contrapresiune simplă; b - contrapresiune şi acumulator;
Ppi şi Pp2 - presiunea prizei 1 şi, respectiv, 2. c - contrapresiune şi priză reglabilă (2 presiuni de consum).
•instalaţii de mică însemnătate, a •fiecare regulator de priză constituie o diferenţa:

căror putere nu este neapărat nece¬ rezistenţă în calea curgerii aburului şi pad = pmax - PT [kW] (10.4.7)
sar să fie asigurată pentru sistem. cauzează o pierdere de sarcină prin Mărimea puterii adiţionale şi regimul
O independenţă limitată între puterea laminare; cu putere maximă depind de dimensio¬
electrică şi debitul de căldură se poate •turbina cu prize reglabile are corpu¬ narea părţii de condensaţie a turbinii
obţine intercalând între ieşirea din rile dimensionate pentru situaţia limi¬ (Dk) şi de dimensionarea corpului de
turbină şi consumator, un acumulator tă în care cererea de abur pe priză înaltă presiune (D,J.
de căldură, (fig. 10.4.3 b). Acesta con¬ este maximă. în numeroase perioade
ţine un volum de apă în contact cu o corpurile nu funcţionează cu debitul 10.4.5. Centrale cu turbine
pernă de abur. în momentul când maxim şi, de aceea, randamentul in¬ de gaz (ITG)
debitul spre consumator D. este mai tern este şi mai scăzut.
redus decât debitul din turbină DŢ a Regimurile limită ale turbinei cu con¬ Instalaţia cu turbină de gaz (ITG) este
cărei reglare este dictată de sarcina densaţie şi o priză reglabilă pot fi puse o maşină termică ce realizează conver¬
electrică, presiunea în acumulator în evidenţă prin analiza din tabelul sia energiei chimice în energie mecani¬
creşte şi o parte din abur condensea¬ 10.4.1 Pentru simplificare, s-au neglijat că, utilizând ca agent termic un gaz.
ză, încălzind volumul de apă până la debitele de abur pentru preîncălzirea Gazele utilizate frecvent în acest scop
noua entalpie de saturaţie. apei de alimentare. sunt: aer, gaze de ardere, dioxid de
Când consumul de abur depăşeşte Puterea disponibilă în regim de con¬ carbon, heliu etc.
producţia, presiunea scade şi o parte densaţie P, , obţinută când prin corpul Ciclul termodinamic, după care evo¬
din apa acumulatorului se vaporizează. de joasă presiune trece debitul maxim luează instalaţiile moderne cu turbine
Consumatorul este racordat la pre¬ Dk depinde de dimensionarea aces¬ de gaz, este ciclul Brayton, întâlnit în
siunea p2, prin intermediul unui regu¬ tuia. Puterea poate fi mai mică, egală literatura de specialitate şi sub denumi¬
lator de presiune, în timp ce lucrează sau mai mare decât puterea disponibi¬ rea Joule. în fig. 10.4.4 este prezenta¬
cu o contrapresiune variabilă p‘. Deoa¬ lă în regim de termoficare. tă, în coordonate T-s (temperatură-en-
rece p‘ > p2 rezultă că introducerea Funcţionând în regim de condensaţie, tropie), forma ciclului Brayton teoretic,
acumulatorului atrage după sine o grupul va avea un consum specific mai pentru care se disting următoarele
micşorare a indicelui de termoficare şi, mare decât grupul de condensaţie pură transformări termodinamice:
deci, a eficienţei. cu aceeaşi parametri iniţiali şi finali. •1-2 compresie izentropică;
în cazul în care consumatorul de căl¬ Puterea disponibilă a turbinei, în re¬ •2-3 încălzire izobară;
dură are nevoie de două presiuni de gim de termoficare este dată, exclusiv, •3-4 destindere izentropică;
abur, diferite între ele, aceasta se poa¬ de corpul de înaltă presiune, în cel de •4-1 răcire izobară.
te obţine prin folosirea a două turbine joasă presiune circulând numai un de¬ Din punct de vedere al modului de
de contrapresiune distincte sau printr- bit minim de abur DK0 necesar menţi¬ interacţiune între agentul termic şi
un singur grup de contrapresiune şi nerii temperaturii paletajului (răcirii lui). produsele de combustie corespunză¬
priză reglabilă. Consumul de căldură în acest regim toare sursei calde a ciclului se disting:
Funcţionarea turbinelor cu condensaţie este mai mare decât al turbinei în re¬ ITG în circuit deschis şi ITG în circuit
şi prize reglabile, în sistemul energetic, gim de termoficare cu valoarea QK0, închis.
este independentă de cererea de abur a corespunzător debitului DKQ:
consumatorului; ele pot avea o infinitate QI = QT + °K0 [KJ] (10.4.6)
Tt
de regimuri de lucru, după puterea Puterea electrică disponibilă maximă
electrică şi debitul cerut. Turbina cu are loc în momentul când amândouă 3
contrapresiune şi priză reglabilă este corpurile sunt complet încărcate cu
reprezentată în fig. 10.4.3 c. Presiunea abur, iar la priză se dă consumatorului
prizei (p3) este cuprinsă în domeniul diferenţa de debit Dp = D, max - Dk max;
7... 15 bar şi serveşte pentru alimentarea această turbină constituie pentru siste¬ 2 4
consumatorilor cu regim ridicat de pre¬ mul energetic un mijloc de a avea o
siune; contrapresiunea p2 (în domeniul rezervă caldă de putere de vârf,
2... 4 bar) este utilă consumatorilor cu folosibilă imediat, în măsura în care
regim relativ redus de presiune. consumatorul de căldură poate fi redus
Randamentul intern al turbinelor cu temporar (situaţie posibilă pentru con¬ s
condensaţie şi priză reglabilă este mai sumatorii de căldură pentru încălzire). Fig. 10.4.4. Ciclul Brayton teoretic,
coborât deoarece: Se defineşte puterea adiţională Pad
în coordonate T-s.
Tabelul 10.4.1. Regimurile limită ale turbinei de condensaţie şi priză reglabilă

Regimul Condensaţie pură Termoficare (maximă) Putere maximă
Schema de funcţionare
D- 'M p,
'i; -O
Dkmax
D-imax
•I -©
PT
Dk0
Dmax
Dp — Dmax - Dkmax
-0
Pmax
DP Dpmax | max
Caracteristicile debitelor
- în condensator Dk - Dk max Dk - Dk0 (miri) Dk =Dk max
- la intrarea în turbină
Di< D, max Di=D, max D, = D, max
- la priză
Puterea disponibilă
Dp =
Pk
° Dp =Dp max
PT<PK
Dp=Di max - Dk max
Pmax
10.4.5.1 ITG - îh circuit deschis utilizat pentru antrenarea compreso¬ te suplimentar în schimbătorul de căl¬
Agentul de lucru se amestecă cu pro¬ rului iar cealaltă parte este transmisă dură recuperativ, apoi în cazanul de
dusele de combustie la sursa caldă şi către generatorul electric; aer cald şi se destinde în turbină. Tur¬
apoi se destind împreună în turbină - gazele de ardere sunt eşapate în bina are o turaţie mai mare de 3000
pentru a fi ulterior eşapate în atmosfe¬ atmosferă prin intermediul unui amor¬ rot/min şi antrenează generatorul prin-
ră. închiderea ciclului se realizează prin tizor de zgomot care are rolul de a tr-un reductor de turaţie. Aerul care
intermediul atmosferei care reprezintă reduce poluarea fonică; când turbina părăseşte turbina traversează din nou
în acelaşi timp şi sursa rece a ciclului. de gaz intră în componenţa unui ciclu recuperatorul 6 şi se răceşte apoi în ră-
Schema de principiu pentru ITG în combinat gaz-abur, rolul AZ este în¬ citoarele 10 şi 11, reluându-şi parcur¬
circuit deschis şi procesul real în coor¬ deplinit de cazanul de abur. sul în circuit închis.
donate T-s se prezintă în fig. 10.4.5. Instalaţia are nevoie de apă pentru
Se disting următoarele transformări: 10.4.5.2 ITG-th circuit thchis răcirea aerului după ieşirea din recupe¬
•0-1 căderea de presiune (laminare) în Turbina de gaz în circuitul închis ur¬ rator şi între treptele de presiune. Ne¬
filtrul de aspiraţie a aerului în com¬ măreşte: cesarul de apă de răcire este de trei ori
presor (FA); - apropierea ciclului turbinei de gaz de mai mic decât la turbinele cu abur.
•1-2 compresie politropică în compre¬ ciclu ideal Carnot prin răciri şi încăl¬ în cazul ITG în circuit închis masa de
sor (K); zirii repetate în timpul compresiei şi agent termic se conservă în interiorul
•2-3 ardere în camera de combustie, al destinderii (fig. 10.4.6). ciclului, deci se pot utiliza în acest
cu pierdere de sarcină (CA); - folosirea unui mediu de lucru perfect scop gaze mai scumpe dar cu proprie¬
•3-4 destindere politropică în turbina curat pentru compresor şi turbină; tăţi termodinamice mai bune: CO2, He.
de gaz (T); - realizarea ciclului cu presiuni ridicate, La turbinele de gaz, recuperarea de
•4-5 pierdere de sarcină (laminare) în cu ajutorul cărora să se reducă volu¬ căldură pentru livrare la consumatori
amortizorul de zgomot (AZ). mul specific al gazelor, dimensiunile externi se face la ieşirea gazelor din
Pe scurt, modul de funcţionare a ITG maşinii şi să se poată spori puterea turbină şi la răcirile intermediare între
în circuit deschis poate fi descris astfel: unitară; treptele de comprimare.
- aerul este aspirat de compresor prin - folosirea oricărui combustibil pentru Schema unei instalaţii prevăzută cu
intermediul unui filtru de aer FA, care sursa caldă. schimbătoare de căldură pentru termo-
are rolul de a opri eventualele impu¬ Turbina de gaz în circuit închis este o ficare adaptate unei turbine cu gaz în
rităţi mecanice ceea ce ar duce la instalaţie cu ardere externă, la care trans¬ circuit deschis pe două axe este pre¬
degradarea paletajului compresorului; misia de căldură de la gazele de ardere zentată în fig. 10.4.8.
- după ce este comprimat, aerul pătrunde la mediul de lucru se face prin suprafaţa Recuperarea internă de căldură, cu
în camera de combustie unde se ames¬ metalică a unui cazan de aer cald. ajutorul schimbătorului de căldură 5,
tecă cu combustibilul; energia necesară întrebuinţarea unor răciri şi încălziri reducând temperatura gazelor de arde¬
compresiei este furnizată de turbina de multiple nu a fost posibilă în practică, re de la punctul J la K, micşorează
gaz (compresorul şi turbina de gaz sunt turbina în circuit închis realizându-se în cantitatea de căldură QRG pentru ter-
dispuse pe aceeaşi linie de arbori). două trepte de compresie şi una, cel moficare. în perioadele când nu există
- produsele de ardere ies din camera mult două, trepte de destindere, dar consum termic, suprafaţa de schimb
de combustie şi se destind în turbina fără încălzire intermediară, aşa cum de căldură din gazele de ardere se
de gaz producând lucru mecanic; o este prezentat în fig. 10.4.7. ocoleşte prin by-pass-ul 12.
parte din lucrul mecanic produs este Cele două trepte de comprimare au Cazanul recuperator poate avea o
între ele un răcitor de aer, combinat cu ardere suplimentară folosind excesul
T un recuperator de căldură pentru ter- de aer din gazele de ardere sau poate
2˙3 3
moficare. Aerul comprimat se încălzeş- funcţiona independent, chiar dacă
K T-© 2,
4 5 6
1
s 10 12
11
Fig. 10.4.5. Schema de principiu 7
pentru ITG în circuit deschis: 14

Procesul real în coordonate T-s.
13
T[K] 15
Ti
& U'
®—(~)~ _9
__
8
T2
5
w3 2
Fig. 10.4.7. Turbina cu circuit închis 12,5 MW SIEMENS:
s [kJ/kg.K] 1 - compresor treapta I; 2 - 10 - recuperator de căldură pentru termoficare;
Fig. 10.4.6. Schema unui ciclu 3 - răcitor de aer; 4 -compresor treapta II; 5 - generator; 6 - schimbător de
de turbină de gaz în circuit închis cu căldură recuperativ; 7 - cazan de aer cald; 8 - turbină; 9 - reductor de turaţie;
trei trepte de compresie şi de 11 - răcitor de aer; 12, 13 - butelii de aer pentru reglare; 14 - compresor
destindere. _ pentru reglare; 15 - alimentare cu combustibil.
Capitolul 10: Caracteristicile generale ale alimentării cu căldură II. Alimentarea cu căldură
turbina de gaz este oprită. în acest conducta de întoarcere a reţelei şi de

caz, cazanul primeşte aerul de ardere temperatura aerului exterior. 10.4.6. Centrale cu ciclu mixt
cu ajutorul ventilatorului special 11. Cantităţile de căldură recuperabilă abur-gaze
Recuperarea căldurii se face în modul din gazele de ardere şi de la răcirea in¬
cel mai uşor cu ajutorul apei fierbinţi, termediară sunt puse în evidenţă prin Din combinarea unui ciclu cu turbină
instalaţia pretându-se ca sursă de suprafeţele haşurate QRG şi 0RR din de gaz şi un ciclu cu turbină de abur
căldură pentru termoficarea urbană. diagrama T-s a ciclului reprezentat în se pot realiza, în condiţii avantajoase
Cantitatea de căldură recuperată de¬ fig. 10.4.9. de investiţii, instalaţii cu randament su¬
pinde de nivelul de temperatură de pe perior ambelor cicluri luate individual.
Sunt posibile mai multe scheme de
combinare; se prezintă ca exemplu: in¬
12 stalaţia cu turbină de gaz constituie
primul segment al sursei, iar gazele
evacuate sunt trimise în cazanul de
abur devenit recuperator, în care se
K efectuează o ardere suplimentară.
L Aburul obţinut la cazanul recuperator
<
10
M 5
6
alimentează o turbină cu abur .
în fig. 10.4.10 este prezentată schema
de centrală cu ciclu mixt a cărei realiza¬
11 F G
E re practică este cea mai avansată.
Căldura preluată de la turbina de
7
gaz de către un cazan recuperator
(CR) este cedată sub formă de abur
O4
;D J
unei turbine de abur şi unui circuit
H paralel de apă fierbinte în cazanul re¬
3 cuperator (CR), de unde este condu¬
să într-o reţea de termoficare. Aceas¬
8 tă schemă prezintă multă flexibilitate
în funcţionare şi se remarcă prin eco¬
nomicitate în producerea energiei din
B
2 2
I
9
combustibili fosili.
10.4.7. Centrale
cu motoare Diesel
A 1
-0
Centrale de cogenerare cu motoare
Diesel se folosesc pentru alimentarea
unor consumatori mai mici de energie
Fig. 10.4.8. Ciclu de turbine de gaz în circuit deschis cu termoficare: termică. Se recuperează căldura din
circuitele de răcire şi de ungere a mo¬
1,4 - compresor; 6,8 - camere de ardere pentru turbina de gaz; 7,9 - turbina
toarelor şi din gazele de ardere. Până
de înaltă şi joasă presiune; 2 - schimbător de căldură pentru termoficare; nu de mult motoarele Diesel erau folo¬
3 - răcitor cu apă; 5 - recuperator de căldură; 10 - cazan cu recuperare de site în centrale doar pentru producerea
căldură şi ardere suplimentară; 11 - ventilatorul cazanului recuperator; de energie electrică constituind grupuri
12 - ocolirea cazanului recuperator. electrogene de rezervă.
Datorită compactizării, simplităţii în
exploatare şi siguranţei în alimentare
cu energie electrică şi termică, acest
tip de centrală este din ce în ce mai
-A A A
des folosit în zone cu necesar relativ
scăzut de energie termică.
2
TA
-© 3
T [K]' G |
G 5 H
F J
4
CR
1
,r k
ic B I;
D "L
!) A
QRG
QRP Iii;;)
s[kJ/kg.K]
-
Fig. 10.4.10. Ciclu mixt gaze abur cu termoficare: Fig. 10.4.9. Diagrama T-s a unei ITG
1 - aer; 2 - combustibil; 3 - ducere; 4 - întoarcere; 5 - reţea de termoficare; cu recuperarea căldurii pentru
TG - turbină de gaz; TA - turbină de abur. termoficare urbană.
concentrării debitelor instalate în mari •asigurarea cazanelor cu ventile de

10.4.8. Centrale termice unităţi de cazane şi a reducerii debite¬ siguranţă;
lor vehiculate în reţea, efectul fiind •tratarea chimică a apei de adaus (de-
Sunt surse de producere numai a diminuarea investiţiilor şi a cheltuielilor durizarea până la maximum 1 °d şi
energiei termice care se pretează la ali¬ anuale pentru pompare. degazarea până la maximum 0,1
mentarea centralizată, de la mari distan¬ Dintre caracteristicile principale ale mg/l oxigen dizolvat);
ţe, folosind ca agent termic apă fierbinte cazanelor de apă fierbinte se menţio¬ •amplasarea în clădiri independente.
(cu temperatura, în condiţii de calcul, nează: în funcţie de mărimea centralelor ter¬
mai mare de 115 °C) sau abur cu •randamentul ridicat (0,85...0,9), da¬ mice se practică, în prezent, două so¬
parametrii medii (presiunea absolută si¬ torită sistemului constructiv şi al ca¬ luţii de scheme funcţionale. în cazul
tuată în domeniul 6...16 bar). racteristicilor îmbunătăţite ale arderii; centralelor cu un debit instalat de
•prezenţa focarelor ecranate; maximum 15...20 MW (fig. 10.4.11),
10.4.8.1 Centrale termice •impunerea restricţiilor privind tempe¬ echipamentul de bază (CAF) realizează
de apă fierbinte ratura minimă a apei la intrarea în ca¬ o temperatură constantă la ieşire, de
Folosirea apei fierbinţi ca agent ter¬ zan, a presiunii minime şi maxime a exemplu 150 °C, ceea ce garantează
mic, în astfel de surse, este economică apei la ieşirea din cazan şi a debitului obţinerea unui randament maxim.
faţă de cazul apei calde ca urmare a minim al acesteia; Rezolvarea schemei funcţionale im¬
Pam plică o legătură „bloc“ între CAF şi
vs pompele de circulaţie astfel încât mo¬
o- r*
G' CAF
Gr om 1 dificarea sarcinii termice produse să fie

posibilă prin modificarea numărului de
CAF1 CAF 2 Cr cazane care funcţionează, implicit a
pompelor aferente.
CrR Instalaţiile moderne rezolvă această
Cr
problemă cu ajutorul pompelor de cir¬
VS culaţie cu turaţie variabilă.
f
RRAE
1
SN
A)»2 în scopul realizării parametrilor im¬
puşi de consumatori se prevede in¬
KJ stalaţia de amestec, clapeta de reţi¬
Pc - {R]_ He nere şi elementele de reglare automa¬
(Si— tă, incluzând robinetul cu trei căi şi
Rp regulatorul electronic; se obţine astfel
CAb o corelare între temperatura apei de
Pa reţea pe conducta de ducere şi para¬
Fig. 10.4.11. Schema termică de pricipiu a unei centrale termice de apă metrul climatic de bază, temperatura
fierbinte cu capacitate instalată redusă: aerului exterior.
CAF - cazan de apă fierbinte; Pc - pompe de circulaţie; Pam - pompe de Graficul de reglare a parametrilor
amestec; Pa - pompe de adaos; Rp - regulator de presiune; Cr - clapetă de reţelei şi variaţia debitului de agent
reţinere; D - degazor; SN - separator nămol; S - schimbător de căldură; preluat din cazanele de apă fierbinte, în
VS - ventil siguranţă; DCA - dedurizare chimică a apei; CAb - cazan de abur procesul de amestec, este prezentat în
de presiune joasă; 1 - spre reţeaua de apă fierbinte; 2 - de la reţeaua de apă fig. 10.4.12, debitul de agent se calcu¬
fierbinte. lează cu relaţia:
VS (10.4.8)
r* om 1
în care:
HD şi &R - sunt temperaturile agentului
termic de ducere şi întoar¬
CAF1 CAF 2
RT cere [°C];
oPr Cr 9aPa ra
Temperatura apei-ieşire CAF
160
Zh
=1= tr-oee-2
SN
140
120
0D
s Pc 100
D 80
t˙F— 9R
DCA RP 60
CAb 40
Pa
20 2CAF
Fig. 10.4.13. Schema termică de principiu a unei centrale termice 1CAF 3CAF
0
de apă fierbinte cu capacitate instalată mare: 10 5 0 -5 -10 -15
CAF - cazan apă fierbinte; CAb - cazan abur joasă presiune; Pc - pompe de Temperatura exterioară [°C]
circulaţie; Pa - pompe de adaos; Rp - regulator de presiune; Pr - pompă de Fig.10.4.12. Graficul de reglare şi
recirculaţie; RT - regulator de temperatură; Zh - zăvor hidraulic; Cr - clapetă
variaţia debitului de agent vehiculat
de reţinere; DCA - dedurizare chimică a apei; VS - ventil de siguranţă; SN -
separator de nămol; S - schimbător de căldură; D - doma cazan; 1 - spre în centrale termice mici, de apă
reţeaua de apă fierbinte; 2 - de la reţeaua de apă fierbinte. fierbinte.
6CAF - temperatura agentului furnizat de întoarcere, controlată cu ajutorul 10.4.8.2 Centrale termice de abur de
de CAF [°C]; unui regulator de temperatură RT. presiune medie
Mr - debitul apei din reţea [kg/h]. Instalaţia de adaos trebuie să asigure în incintele sau platformele industria¬
Schema funcţională din fig. 10.4.13 introducerea unei cantităţi de agent, ca le unde nu se justifică introducerea
dă posibilitatea realizării parametrilor de urmare a pierderilor de apă ce apar unor centrale electrice de termoficare
temperatură ai agentului termic pe con¬ prin neetanşeităţi şi a variaţiilor de vo¬ se prevăd centrale termice echipate cu
ducta de ducere, în principal, prin regla¬ lum generate de diferenţele între căde¬ cazane de abur, funcţionând la parame¬
rea arderii combustibilului în cazane. rea de temperatură din instalaţiile con¬ trii medii (în domeniul 6... 20 bar); aburul
Se prevede o sursă auxiliară de abur sumatoare şi sporul de temperatură in¬ este livrat în stare de saturaţie sau, la
de presiune joasă pentru degazarea trodus de cazane. Se cere ca instalaţia unele tipuri de cazane, în stare de
apei de adaos (la 1,2 bar presiune ab¬ de adaos să răspundă cerinţei ca supraîncălzire (cu cel mult 20...30 °C
solută) şi o pompă de recirculare, care presiunea agentului în zona de injecţie peste temperatura de saturaţie cores¬
au ca efect ridicarea temperaturii apei (aspiraţia pompelor de circulaţie) să se punzătoare presiunii). Când se impune
din reţea, din conducta de întoarcere, menţină constantă, respectiv, la valoa¬ transportarea aburului la distanţe mai
înaintea cazanelor de apă fierbinte, rea impusă de regimul hidraulic (pus în mari de 0,8...1,0 km, se aleg cazane cu
când consumatorii returnează agentul evidenţă cu ajutorul graficului piezome- supraîncălzire.
la temperaturi situate, ca valoare, sub tric al întregului sistem). Această cerin¬ De obicei, aburul livrat din astfel de
cea impusă de producătorul acestui ţă se asigură prin efectul funcţionării centrale este utilizat pentru acoperirea
echipament (de exemplu 60 °C, la ca- regulatorului de presiune Rp. nevoilor de căldură în procese tehnolo¬
zanele cu debite unitare mari). în ciclul teoretic al centralelor termi¬ gice şi, mai rar, în procese de ventilare,
Reglarea temperaturii pe conducta ce de apă fierbinte, în diagrama T-s încălzire şi preparare a apei calde de
de ducere se realizează prin modifica¬ (fig. 10.4.14), s-a considerat o evoluţie consum. în mod curent, aceste ultime
rea numărului de arzătoare în funcţiune de la 70...150 °C a temperaturii apei în procese utilizează, ca agent termic,
(a debitului de combustibil); în cazul în cazan pe izobara de 4,85 bar (presiu¬ apa fierbinte, ca urmare a avantajelor
care această temperatură depăşeşte nea absolută corespunzătoare fierberii pe care le prezintă în comparaţie cu
valoarea prescrisă, se corectează a- apei la temperatura de 150 °C), agentul aburul. De aceea, centralele termice de
mestecând apa ce iese din CAF cu o preluând cantitatea de căldură aferentă abur (fig. 10.4.15) pot fi prevăzute şi cu
cantitate de apă, preluată din conducta suprafeţei 1-2-3-4 şi redând-o, teoretic o instalaţie de preparare a apei fier¬
integral, consumatorilor. Randamentul binţi, unde se foloseşte condensatul
T [K|
teoretic este egal cu 100%. Pentru a recuperat din procesele tehnologice ce
evita producerea vaporizării apei în folosesc aburul ca agent termic primar;
zonele cu schimb intens de căldură se pentru obţinerea temperaturii finale
2 impune asigurarea unei presiuni la ie¬ condiţionate de sistem, pe conducta
şirea din cazan, corespunzătoare tem¬ de ducere, se prevede o a doua treap¬
u peraturii, în condiţii de saturaţie, obţi¬ tă în instalaţia de preparare a apei fier¬
nută din temperatura de regim cu un binţi, alimentată cu abur (în schimbăto¬
Qu ecart de 20...30 K. rul de vârf), având parametrii corectaţi
4 3 s [kJ/kg-K] Randamentul real scade la 80...90% într-o instalaţie de reducere-răcire.
Fig. 10.4.14. Reprezentarea în diagramă din cauza pierderilor de căldură prin întrucât condensatul recuperat şi
T-s a ciclului termodinamic în cazul gazele de ardere, manta, conducte, ar¬ pompat de la consumatori nu are tem¬
centralelor termice de apă fierbinte.
mături, cenuşă etc. peratura mai mare de 90...95 °C, apa de
reţea nu poate fi încălzită în schimbăto¬
rul de bază la mai mult de 80...85 °C;
C
1 de aceea, la dimensionarea sistemelor
/
ce utilizează apa fierbinte la temperatura
5 IRR nominală de 150 °C, este necasar ca
IRRr CAb aburul livrat schimbătorului de vârf de
IRR să aibă presiunea absolută de
RT 5,5...6 bar în stare de saturaţie.
Pal()
Sb Sv
T |K]
s Pod 3;
Rc Pc
1
2 /~\3 4
©
DCA
D De la D I
-—- l©Pa
Fig. 10.4.15. Schema termică de principiu a unei centrale termice 5 s |kJ/kg-K|
de abur de presiune medie: Fig. 10.4.16. Reprezentarea în
CAb - cazan abur de presiune medie; Rc - rezervor de condensat; diagramă T-s a ciclului
D - degazor; Pal - pompă de alimentare; Pcd - pompe de condensat; termodinamic în cazul centralelor
Pa - pompă de adaos; Pc - pompă de circulaţie; Rp - regulator de presiune; termice de abur
Sb - schimbător de bază; Sv - schimbător de vârf; RT - regulator de 1-2 încălzirea apei în cazan;
temperatură; IRR - instalaţia de reducere - răcire; Cr - clapetă de reţinere; 2-3 vaporizare; 3-4 supraîncălzirea
DCA - dedurizarea chimică a apei; 1 - abur; 2 - condensat; 3 - apă fierbinte. aburului.
în ciclul teoretic din diagrama T-s a laţiilor consumatoare de căldură, ran¬ sarcină, nu se dimensionează pentru
procesului de obţinere a aburului în damentul pe ansamblul sistemului poa¬ valoarea vârfului maxim al consumului
centrala termică (fig. 10.4.16) se consi¬ te atinge valori de 50...80 %. de căldură. O asemenea situaţie ar fi
deră, teoretic, o evoluţie inversă a în anumite situaţii, determinate de neeconomică, în tot restul anului, insta¬
agentului termic dintr-o instalaţie con¬ mărimea şi structura sarcinilor termice laţiile funcţionând neîncărcate. Capaci¬
sumatoare de căldură, respectiv, abu¬ ce trebuie acoperite, se justifică reali¬ tatea de livrare a căldurii se dimensio¬
rul cedează aici căldură de supraîncăl¬ zarea unor centrale termice echipate nează pentru a acoperi cantitatea de
zire, apoi condensează, cedând căldu¬ atât cu cazane de abur, cât şi cu ca¬ căldură Oh_ mai mică decât cantita¬
ră latentă după care, condensatul se zane de apă fierbinte. O parte din echi¬ tea orară maximă. Diferenţa se preia
subrăceşte. Rezultă deci, un randa¬ pamentul de bază şi din cel auxiliar se prin instalaţii de vârf, care în ora de
ment teoretic de 100 %, întreaga arie poate amplasa în aer liber. în rezolvă¬ consum livrează debitul de căldură
1-2-3-4-5-6-1 reprezentând energie rile practice, efective, privind amplasa¬ Ctvijrf. Se defineşte coeficient orar de
utilă. Randamentul real al centralelor rea echipamentului şi construcţia cen¬ termoficare raportul:
termice este de 70...90 % în funcţie tralelor termice, se impune respectarea °h QCET / (®CET + ®vârf)
~ (10.4.10)
de: felul combustibilului, tipul construc¬ condiţiilor înscrise în prescripţiile tehni¬ QCET - cantitatea de căldură livrată a-
tiv al cazanelor, gradul de echipare cu ce ale echipamentului, normelor de nual din prizele turbinelor, ra¬
elemente de reglare, calitatea execuţiei tehnică a securităţii muncii şi normelor portată la cantitatea totală de
şi exploatării etc. Dacă se ţine seama de prevenire a incendiilor (C 300; căldură reprezintă coeficientul
şi de randamentul reţelelor şi al insta¬ P 118; Norme generale PSI/1994; anual de termoficare:
|W)t
NRPM). aan = (10.4.11)
Mărimea coeficientului anual de ter¬
0h 10.4.9. Sarcina termică a moficare este dependentă de mărimea
*sv centralelor de termoficare coeficientului orar. Coeficientul orar de
°sv urbană termoficare optim depinde de alura
curbei de consum, de indicele de ter¬
Consumul de căldură pentru nevoile moficare şi de preţul combustibilului şi
urbane se împarte în următoarele cate¬ are valoarea optimă <*h = 0,4- -0,5,
gorii: ceea ce corespunde unui coeficient
4000 8000 |h/an| •pentru încălzire <P; [W], anual 0,85... 0,88 (pentru condiţiile din
•pentru alimentarea cu apă caldă de România).
Fig. 10.4.17. Curba clasată consum - <f>ac [W], în mod obişnuit, valoarea temperatu¬
a consumului de căldură: •pentru ventilare - <Pv [W]. rii maxime de ducere, care are loc la
Qan - necesarul anual de căldură Consumul de căldură pentru încălzire temperatura exterioară de calcul, este
CET
produs în centrală; Qa" - necesarul depinde de temperatura exterioară a de 130. ..150 °C cu temperatura cores¬
anual de căldură produs în aerului, de viteza vântului şi de aporturi punzătoare de calcul la întoarcere de
(cap. 3). 70.. .80 °C.
schimbătorul de vârf (sau CAF);
Sezonul de încălzire are o durată în timpul verii , temperatura apei în re¬
Qan - necesarul anual de căldură dependentă de climă; limitele sezonului ţea este dictată de nevoia de a încălzi
SB
produs în schimbătorul de bază (în rece sunt marcate de valoarea tempe¬ apa caldă de consum şi are valori con¬
ciclu combinat); Qj˙ - necesarul raturii exterioare medii zilnice (de ex. stante de circa 70/35 °C. încălzirea apei
maxim orar de căldură produs în pentru România, 10 °C). din reţea, cu abur de la priză, se face în
schimbătorul de vârf (CAF); G˙ET = Qf+ &"+ CT (10.4.9) schimbătorul de căldură de bază.
QhSB - necesarul orar de căldură Curba clasată'a consumului de căldu¬ Nivelul de presiune de la priza turbi¬
produs în schimbătorul de bază (în ră este reprezentată în fig. 10.4.17. nei defineşte nivelul maxim de tempe¬
Turbinele centralei de termoficare, ratură a apei încălzite în schimbătorul
ciclu combinat).
care acoperă o asemenea curbă de de bază.
Pentru presiunea de 2 bar, căreia îi
corespunde temperatura de saturaţie
6s s 120 °C, temperatura maximă a
apei încălzite în schimbătorul de bază
IRR § —
© -0
este de circa 115 °C.
Pentru preluarea cantităţii de căldură
8...10 bar suplimentare necesară în perioada vâr¬
0,7...2 bar fului de încălzire, sunt posibile urmă¬
0,7. ..2 bar
toarele soluţii (fig. 10.4.18)
CAF - alimentarea cu abur dintr- o a doua
ed= 150°C BV BB dc 0d
de priză de presiune ridicată a turbinei
cu ajutorul unui schimbător de căldu¬
6i
—
|~tXl— —XFj-l˙
70°C
7
$ -I—ex—L a-i €>
7
ră de vârf (fig. 10.4.18 a)
- alimentarea cu abur din rezerva de
abur a cazanelor energetice prin in¬
e 1 6i
o stalaţie de reducţie-răcire şi un
schimbător de căldură de vârf (fig.
a b
10.4.18 a);
Fig. 10.4.18. Scheme pentru prelucrarea debitului de căldură la vârf:
- cazane de apă fierbinte (CAF) pentru
a - cu abur preluat din priza de presiune ridicată şi prin reductor de presiune;
vârf, instalate în serie cu schimbătoa¬
b - cu încălzire suplimentară a apei în cazane de vârf;
rele de căldură de bază ale turbinei
1 - apă de adaos; IRR - instalaţie de reducere - răcire.
(fig. 10.4.18 b).
Cazanele de vârf asigură, totodată, Concentrarea mai multor consuma¬ schemă de centrală de termoficare indus¬
rezerva pentru alimentarea cu căldură tori pe o platformă industrială are con¬ trială cu livrare directă de abur la trei pre¬
a consumatorilor la ieşirea din funcţiu¬ secinţe favorabile asupra dimensionării siuni, folosind prizele turbinelor, contra-
ne a turbinelor. Soluţia cu cazane de centralei de termoficare. Ea conduce, presiunea şi reductoare de presiune.
vârf de apă fierbinte este cea mai eco¬ însă, la mai multe presiuni de abur la în fig. 10.4.20 b este prezentată o
nomică şi se aplică, în prezent, în mod consumatori. schemă în care se comprimă abur de
generalizat. Folosind o parte din căldura aburului la priză cu ajutorul unui compresor cu
livrat, consumatorii industriali returnează jet care foloseşte abur de presiune
10.4.10. Sarcina termică numai o cotă de condensat, în general, înaltă p1 şi joasă p2 pentru a obţine o
a centralelor de termoficare redusă. Instalaţiile pentru tratarea apei presiune intermediară p3.
industrială de adaos devin ample şi complexe şi, în Racordarea unui transformator de
alternativă, se pune problema alimen¬ abur este arătată în fig. 10.4.20 c. Din
Curba clasată a consumului de căl¬ tării indirecte, cu folosirea transforma¬ cauza condiţiilor de schimb de căldură
dură industrial este mai aplatizată de¬ toarelor de abur. în acest caz, apa de presiunea prizei este în acest caz mai
cât cea urbană, după cum se poate calitate din circuitul cazanului este men¬ mare decât în cazul livrării directe,
vedea din fig. 10.4.19. ţinută în centrală iar la consumator este reducând indicele de termoficare.
Din această cauză coeficientul orar trimis abur provenit din vaporizatoare, La centralele de termoficare care ali¬
de termoficare optim este mai ridicat, folosind o apă de calitate inferioară celei mentează marile platforme industriale,
ah = 0,6...0,8. din circuitul cazanului şi produsă cu un consumatorii au un caracter mixt, cu o
Consumatorii industriali folosesc, în cost de tratare redus. parte de căldură livrată pentru tehnolo¬
principal, abur. Aburul necesar pentru în fig. 10.4.20 a este prezentată o gie şi alta pentru încălzire.
vârf se asigură din rezerva cazanelor
de presiune ridicată, prin instalaţii de
reducere-răcire, sau din cazane de
abur suplimentare, cu presiunea cores¬ pi pi pi
punzătoare consumatorului. Rezerva
de abur este deosebit de importantă şi,
de cele mai multe ori, impune să se in¬
ă I
staleze cel puţin trei cazane, la o cen¬
trală de termoficare industrială.
x-0 x \ -© -©
Ppi p;
#r
O)
Pp2
pP3
P2 h- P2
i
1
ra
"O
a
©
roj
3 >p oc
b c
"O
durata [h/an] 8760 Fig. 10.4.20. Schema de alimentare a consumatorilor industriali:

Fig. 10.4.19. Curba clasată de a - alimentare directă cu mai multe presiuni;
consum de căldură a unui b - alimentare directă cu compresor cu jet;
consumator industrial. c - alimentare indirectă.
II. Alimentarea cu căldură
Capitolul 11
Reţele termice de transport şi distribuţie
518 Capitolul 11: Reţele termice de transport şi distribuţie II. Alimentarea cu căldură
schimb, prezintă din punct de vedere cesară executarea lucrărilor de drenare

11.1. Elemente privind economic investiţii mari. Ele se justifică pentru apele infiltrate din pânza de apă
construcţia reţelelor termice numai în cazul unui număr mai mare de freatică, ploi sau defecţiuni ale reţelei.
conducte, cu trasee paralele, în incinta Amplasarea canalelor necirculabile sub
11.1.1. Criterii privind construcţia marilor întreprinderi industriale şi la li¬ nivelul apelor freatice fără ca nivelul
reţelelor termice mita centralelor de termoficare. Pereţii acestora să fie coborât prin drenare,
canalelor circulabile se execută din be¬ este posibilă numai în situaţia când ele
Conductele de transport şi distribuţie ton armat, din blocuri de beton sau din sunt executate cu izolaţie hidrofugă
a energiei termice sunt instalaţii com¬ zidărie de cărămidă, soluţia constructi¬ exterioară.
plexe ce cuprind: ţevi îmbinate prin su¬ vă fiind dictată de condiţiile locale şi
dură, flanşe sau elemente de legătură, de considerente economice. Executa¬ 11.1.3. Amplasarea
izolaţie termică, armături de închidere rea întregului canal din elemente prefa¬ subterană fără canal
şi control, compensatoare de dilatare, bricate este raţională în cazul în care
dispozitive de aerisire şi golire, reaze¬ lucrările presupun un volum mai mare. Realizarea sistemelor de reţele termice
me fixe şi mobile şi alte elemente de Dacă traseul conductelor străbate subterane, în special, cu conducte prei¬
construcţii specifice. ape freatice este necesară amenajarea zolate, necesită următoarele operaţiuni:
Conductele termice pot fi pozate ae¬ unui pat de drenare sau de impermea- - executarea elementelor componente ale
rian sau subteran, modalitatea de am¬ bilizare a fundului şi pereţilor canalului reţelei în cadrul firmelor producătoare
plasare depinzând de situaţia caracte¬ până la cota apelor freatice. Pentru ca
ristică din teren, independent sau core¬ apa provenind din infiltraţii sau scăpări
lat şi cu traseele altor conducte (cana¬ din reţea să se poată evacua, este ne¬
lizare, apă potabilă etc.) în acest sens cesar să se asigure în lungul canalelor
se au în vedere prevederile Normativu¬ o pantă de cel puţin 2 %o. înălţimea a- 1
lui 113 referitoare la distanţele maxim cestor canale subterane circulabile (fig.
admise pe traseele paralele şi la inter¬ 11.1.1) este de minimum 1,8...2 m;
secţii între conductele reţelelor termice spaţiul de acces are o lăţime de cel
2
e
şi alte categorii de conducte, canale, puţin 0,8... 1 m. Este necesară asigura¬
cabluri etc. rea unui iluminat artificial la tensiuni
Conductele termice au nevoie de nepericuloase de 24 (36 V), precum şi
3
prevederea unor cămine speciale de de o ventilare naturală sau mecanică
vizitare, în cazul amplasării în canale pentru ca temperatura din interiorul ca¬
termice, sau de platforme de acces, nalului să nu depăşească 40 °C.
Reazemele în canale se execută din 4
pentru conductele amplasate aerian.
Pentru conductele termice se utili¬ perne (blocuri) din beton simplu, din
zează ţevi din oţel (trase sau sudate) grinzi din oţel încastrate în console în
cu izolaţie termică din vată minerală, pereţi sau sprijinite pe stâlpi. Reaze¬ Fig. 11.1.1. Canal circulabil din
spumă de polyuretan pentru conducte¬ mele pot fi glisante sau rulante
beton armat monolit:
le preizolate). în acest domeniu se mai (§ 11.1.6 şi 11.1.7).
în zone urbane sau industriale siste¬ 1 - peretele canalului; 2 - conductă;
pot utiliza ţevi flexibile (din polietilenă
reticulată) cu izolaţie din polietilenă. matizate se prevăd galerii edilitare în 3 - consolă; 4 - reazem. _
Conductele din oţel se montează pe care se pot amplasa toate categoriile
reazeme fixe şi mobile, iar pentru pre¬ de conducte, cu excepţia celor de gaz.
luarea deformaţiilor se prevăd elemen¬
te de compensare. Conductele preizo¬ 11.1.2.2 Canale semicirculabile.
late şi cele flexibile montate subteran Sunt utilizate în cazurile în care să¬
se amplasează direct în sol, sprijinirea păturile pentru repararea conductelor
fiind uniform continuă, pe toată lungi¬
mea acestora. Pentru conductele pre¬
izolate amplasate aerian se menţin
aceleaşi principii de montare (pe su¬
sunt, din anumite motive, excluse sau
de evitat (este cazul subtraversării stră¬
zilor, căilor ferate etc.). Ele se execută
cu o înălţime de 1,2... 1,6 m cu un spa¬
o -e i i
porturi fixe şi mobile), fiind necesară ţiu liber în lărgime de 0,5... 0,6 m, din
respectarea prescripţiilor tehnice reco¬ beton armat monolit sau din elemente Fig. 11.1.2. Canal semicirculabil
mandate de firmele producătoare. prefabricate (fig. 11.1.2).
Conductele se montează pe suporturi cu elemente prefabricate
11.1.2. Amplasarea subterană prinse pe radier sau pe pereţii canalului. din beton armat în formă de L.
în canale
11.1.2.3 Canale necirculabile
Este utilizată pe traseele din zonele Se execută din cărămidă sau beton
urbane unde este necesară coordona¬ armat, cu secţiuni dreptunghiulare, X
rea traseului reţelelor termice cu traseul ovale sau cilindrice (fig. 11.1.3).
celorlalte reţele subterane. Amplasarea
subterană se realizează în canale cir¬
culabile, semicirculabile şi necirculabile.
în soluţia curentă, se folosesc ele¬
mente prefabricate ceea ce asigură o
execuţie rapidă a lucrărilor.
X
X
Xî i i i i
ţ
IX
Se urmăreşte, în general, ca monta¬
11.1.2.1 Canale circulabile rea conductelor să se realizeze cât mai Fig. 11.1.3. Canal necirculabil din
Montarea conductelor în canale cir¬ la suprafaţă (pentru micşorarea volu¬
beton armat monolit, acoperit cu
culabile asigură accesul permanent şi mului săpăturilor), deasupra nivelului
uşor al personalului de întreţinere, în apelor freatice. în caz contrar este ne- plăci prefabricate.
II. Alimentarea cu căldură Capitolul 11: Reţele termice de transport şi distribuţie 519
specializate, inclusiv transportul şi depo¬ se. Forma stâlpilor (fig. 11.1.6) este de plastic sau metalice) - figura 11.1.7 a.
zitarea acestora în condiţii specifice; „T“ sau dublu „T“, de cadru (cu una Avantajele sistemelor de reţele din
- transportul şi pozarea elementelor de sau mai multe rigle, console etc.) conducte preizolate constă în faptul că
conducte în şanţurile deschise prin Izolaţia conductelor aeriene se prote¬ nu necesită construcţia canalelor ter¬
săpătură conform traseelor prevăzute jează contra intemperiilor prin înfăşurări mice de protecţie, permit reducerea
prin proiectare; cu materiale bitumate şi prevederea punctelor fixe şi a compensatoarelor
- sprijinirea conductelor pe suporturi unor mantale metalice din tablă zinca- (§ 11.4.9) şi au un coeficient mult re¬
provizorii (bucăţi de lemn sau spumă tă. Pentru deservirea conductelor am¬ dus de pierderi de căldură. Aceste
rigidă de polyuretan etc.) amplasate la plasate aerian se prevăd, în anumite conducte prezintă posibilitatea detec¬
distanţe de 3...4 m, pe fundul şanţurilor; puncte, scări de acces şi platforme tării eventualelor defecţiuni, având în¬
- executarea îmbinărilor prin sudură între permanente. corporat un sistem de conductoare de
conducte, realizarea trecerilor prin pereţi, Aceleaşi principii de pozare aeriană avertizare cu ajutorul căruia se poate
executarea ramificaţiilor, coturilor etc.; se pot aplica şi în cazul utilizării con¬ găsi, cu precizie de 1 m, locul avariei.
- efectuarea probelor de presiune; ductelor preizolate (cu spumă de poly¬ în acest scop, în elementele conductei
- executarea izolării conductelor în uretan şi manta metalică de protecţie). preizolate sunt introduse, încă din faza
zonele de îmbinare între elementele de fabricaţie, conductoare de semnali¬
componente (conducte rectilinii, co- 11.1.5. Ţevi, elemente de zare (de regulă, din cupru cositorit)
turi, ramificaţii etc); legătură care se leagă la locul de execuţie con¬
- acoperirea conductelor cu nisip com¬ form cerinţelor de măsurare propuse
pactat (10... 15 cm); se completează Pentru sistemul de conducte termice de firmele furnizoare. Sistemul de con¬
deasupra cu pământ de umplutură, se utilizează, de regulă, ţevi din oţel trol urmăreşte şi sesizează defecţiunile
compactând straturile succesiv, până trase (STAS 404 şi STAS 6898 fabricate interioare şi exterioare ale conductei şi
la nivelul solului. din oţel cu mărcile OLT 32, OLT 35 şi funcţionează după principiul reducerii
Adâncimea de pozare a acestor con¬ OLT 45) şi ţevi sudate elicoidal (STAS rezistenţei electrice a spumei PUR
ducte se situează în jurul valorilor de 6898 fabricate din oţel cu mărcile OL 38, odată cu apariţia umidităţii în acest
0,6... 1,5 m, în funcţie de cotele terenu¬ OL 42, OL 50, OL 52). Datele privind strat. Sub o anumită valoare limită, sis¬
lui şi de panta ce trebuie prevăzută în ţevile STAS 404 sunt redate în anexa temul de urmărire dă semnalul de alar¬
vederea efectuării golirii reţelei. 6.1; ţevile STAS 6898 (cu mărimi uzuale mă vizuală sau sonoră. Astfel de siste¬
Lăţimea şanţurilor depinde de numă¬ în domeniul reţelelor termice) sunt me de supraveghere sunt: BRANDES,
rul, diametrul conductelor şi de spaţiile prezentate în tabelul 11.1.1 a. ST 2000 (pentru control continuu) etc.
libere dintre conducte (10... 20 cm) - Pe lângă conductele din oţel izolate Firme producătoare ce livrează astfel
(fig. 11.1.4) cu vată minerală şi protejate cu manta¬ de conducte sunt: STIZO, ISOTEROM,
Modul de preluare a deformaţiilor le, se pot utiliza conducte preizolate, ISOPLUS, ABB etc.
conductelor provenite din variaţiile de cu izolaţie termică din spumă de în domeniul reţelelor termice (pe cir¬
temperatură este, în general, acelaşi ca polyuretan şi mantale de protecţie (din cuitele secundare cu parametrii de
şi la conductele montate în stil clasic temperatură de până la 95 °C) se pot
(adică se utilizează compensatoare na¬ utiliza şi conducte flexibile la care con¬
tural elastice, compensatoare curbate *..>©/ V; ducta centrală este din material plastic
în formă de U etc.), amplasarea aces¬ 5 (polietilena de înaltă densitate) cu man¬
/j
tora realizându-se cu respectarea indi¬ 10 cm ta din polietilenă (fig. 11.1.7 b). Aceste
caţiilor în ceea ce priveşte delimitarea 1
braţelor compensatoarelor şi a tehno¬ 2 1
logiei de execuţie, recomandate de fir¬
©
10 cm 1
mele producătoare (cap. 11.1.8). 3i 0,5-1,0 m
Fig. 11.1.4. Secţiune transversală iţ»y \\v˙ \'/// w
11.1.4. Amplasarea aeriană pentru o reţea de conducte
preizolate:
Amplasarea aeriană (supraterană) a Fig. 11.1.5. Amplasarea aeriană
1 - spumă PUR; 2 - conductă;
conductelor termice se execută pe
3 - manta; 4 - şanţ; 5 - panglică de a conductelor la înălţime mică:
stâlpi din beton armat sau metalici.
marcare; 6 - pat de nisip. 1 - cuzinet.
Construcţiile metalice sunt agreate la
realizarea platformelor (estacadelor), la
realizarea podurilor (podeţelor), cumu¬
lând şi alte funcţiuni (circulaţia pietona-
lă, a vehiculelor etc.).
înălţimea stâlpilor trebuie să asigure
© ©e iS3 S,
gabaritul de liberă trecere în zonele de
supratraversare a drumurilor, a căilor
ferate etc. Dacă nu există restricţii din
acest punct de vedere, conductele pot
fi amplasate aproape de sol, pe con¬ [t/j |T/] [ţ/j [1_r\7| H r© n
strucţii joase rezultate dintr-o fundaţie
din beton simplu şi un cuzinet din be¬ a b c d e
ton armat sau simplu deasupra acestei Fig. 11.1.6. Amplasarea aeriană a conductelor termice pe stâlpi
fundaţii (fig. 11.1.5).
prefabricaţi din beton armat:
în general, se preferă stâlpii prefabri¬
caţi din beton armat, datorită durabili¬ a,b - stâlpi în formă de "T"; c - stâlp dublu “T"; d - stâlp portal; e - stâlp
tăţii lor în timp şi a investiţiei mai redu- _ dublu portal. _
conducte au următoarele avantaje:

greutate redusă, rezistenţă mare la co¬ 4
3
roziune şi izolare la difuziile de oxigen, 7
posibilitatea montării direct în sol şi
fără elemente de compensare. Firme
Kill c/x
producătoare de astfel de conducte I Q l-o S

sunt: WIRSBO-PEX, GIACOFLEX,
ECOFLEX etc.
în tabelele 11.1.1 b şi 11.1.1 c sunt
redate, informativ, câteva date caracte¬ 4'
ristice conductelor preizolate şi con¬
a1
ductelor flexibile.
Modul de îmbinare a conductelor din 3.
oţel este, în general, prin sudură. x 2
îmbinările consolidate cu manşoane
se recomandă pentru situaţiile în care 1
trebuie asigurată o calitate şi o sigu¬
ranţă deosebită (amplasare sub căile
\
ferate, străzi cu trafic important etc.).
îmbinările cu flanşe se utilizează la
racordarea ţevilor cu armăturile turna¬
te. Flanşele folosite sunt, de obicei, ne¬
1
tede, fără gulere, forjate, putând fi îm¬ b2
binate cu ţevile prin sudură, direct pe 4
ţeava bordurată sau cu ajutorul unui
inel sudat. a2 Fig. 11.1.7 b. Conductă flexibilă
Părţile curbate ale conductelor se din plastic:
execută din ţevi trase, cu raza de cur¬ Fig. 11.1.7 a. D - diametrul exterior al mantalei:
bură de cel puţin 1,5 DN. Forma cotu- a 1 - vedere conductă preizolată; a2 - di, da - diametrele interior/exterior ale
rilor poate fi netedă sau cu pliuri (cute). secţiune transversală ta conducte
ţevii centrale; s - grosimea peretelui
La diametre mari (în domeniul ţevilor preizolate;
ţevii centrale; 1 - ţeavă din polietilenă
sudate) coturile se realizează în con¬ 1 - conductă; 2 - spumă PUR;
strucţie rigidă, din segmente îmbinate 3 - manta de protecţie; de înaltă densitate; 2 - strat protector
prin sudare. 4 - conductori de semnalizare. din polietilenă.
în domeniile de temperatură caracte
• t •'4
-.sf; L’ L’
r;, ;; y,
L’L’L’ y, C- ;> U L’ L’L’L’ Ul
; c. ;
i
i
i
i
i
i
i
i
i i
5
. . .y jnt i i i i i i
• V V 'CX ynt— -r~ .3 1
'r? '’l&y i
V
2 Q
«-B B = 50 mm
T = 18 mm
SI
4- c
a 6 •7
b —
8
Fig. 11.1.6. Perne de dilatare şi trecerea prin pereţi
a conductelor preizolate:
a - perne de dilatare din spumă PUR, tip „placă";
b - perne de dilatare laterale;
c - trecere prin pereţi cu inel de etanşare;
d - etanşare specială;
1 - conductă; 2 - spumă PUR; 3 - manta; 4 - pernă de dilatare;
5 - inel de etanşare; 6 - faţa interioară a peretelui; 7 - faţa exterioară a
peretelui ; 8 - material de etanşare.
d
ristice reţelelor termice ce transportă cu cel menţionat pentru conductele duetelor spre compensatoare, se pre¬
apă caldă, apă fierbinte sau abur se clasice, cu respectarea recomandărilor văd reazeme fixe (puncte sau suporturi
indică gama de conducte preizolate la furnizate de producători. fixe). Reazemele fixe solidarizează anu¬
care ţeava centrală să fie din oţel iar mite puncte ale conductelor cu
mantaua exterioară din aluminiu (pen¬ 11.1.7. Reazeme fixe construcţii portante.
tru pozarea aeriană) sau din plastic între două reazeme fixe trebuie să
(polietilenă, polipropilenă) pentru poza¬ în scopul orientării deformaţiilor con- existe, obligatoriu, un singur sistem de
rea subterană.
îmbinarea conductelor preizolate se Tabelul 11.1.1a. Dimensiuni şi mase pentru conducte STAS 6898 (extras)
realizează prin sudare, inclusiv a cotu- Diametrul Grosimea peretelui, [mm]
rilor şi ramificaţiilor, şi prin brazare
pentru cazul ţevilor din oţel zincat.
exterior 7,1 7,9 8,7 9,5 l 10,3 | 11,1 11,9
[mm] Masa liniară, [kg/m]
în zona coturilor este necesară pre¬ 406,4 69,91 77,73 85,32 92,98 100,61 108,20 115,77
vederea unor perne de dilatare realiza¬
te în câteva tipuri constructive (fig. 508 87,70 97,43 107,12 116,78 126,41 136,01 145,58
11.1.8 a şi b), în funcţie de diametrul 610 105,56 117,30 129,00 140,18 153,32 163,93 175,54
conductelor. 711 123,24 136,97 150,67 164,34 177,98 191,58 205,15
Trecerea prin pereţi se realizează uti¬ 813 141,10 156,84 172,56 188,24 203,88 219,50 235,09
lizând elemente de protecţie a conduc¬ 914 158,79 176,52 194,22 211,90 229,54 247,85 264,72
telor şi ţinând seama de prescripţiile
1016 196,30 216,11 235,79 255,45 275,07 294,06
tehnice şi tehnologiile de execuţie a lu¬
crărilor de montare pentru astfel de 1118 237,99 259,69 281,35 302,99 324,59
conducte preizolate (fig. 11.1.8 c şi d). 1219 259,66 285,35 307,01 330,63 354,23
în cazul conductelor flexibile se utilize¬ 1321 282,00 307,25 332,92 358,55 384,16
ază elemente de legătură speciale 1422 303,70 330,91 358,57 386,20 413,80
(racorduri, mufe, flanşe) - (fig. 11.1.9), cu
1524 325,62 355,69 384,89 415,00 444,15
ajutorul cărora etanşarea este realizată în
1626 347,54 378,70 410,38 442,04 473,66
interiorul ţevii. La asamblarea fitingurilor se
recomandă respectarea instrucţiunilor
firmelor furnizoare: în cazul ţevii Wirsbo - Tabelul 11.1.1b. Dimensiuni şi mase pentru conducte preizolate
radiPEX se îndepărtează manşonul din Ţeavă din oţel Diam. ext. Masa conductei preizolate
polietilenă din zona de cuplare. manta _[kg/m]_
Diam. Diam. Grosimea peretelui KPVC, PP, KPE Diam
11.1.6. Reazeme mobile
nom. exter. Zincată Fără Sudat Stand. Cazuri interior Cu manta
Reazemele mobile sunt utilizate pentru D sudură elicoid. D speciale Spiro
transmiterea greutăţii conductelor termice DN [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] KPVC Spiro
asupra construcţiilor portante, ele PP, KPE
asigurând în acelaşi timp libertatea 1/2" 21,3 2,6 90 80 2,8 2,7
deformaţiilor determinate de variaţiile de
3/4“ 26,9 2,6 90 80 3,2 3,1
temperatură ale agentului termic. Se
utilizează reazeme cu frecare de aluneca¬ 1“ 33,7 3,2 90 80 3,9 3,8
re, cu frecare de rostogolire (reazeme cu 11/4“ 42,4 3,2 110 100 5,6 4,8
role, rulouri) şi reazeme suspendate. 11/2“ 48,3 3,2 110 100 7,1 6,3
Cele mai utilizate în practică sunt 2“ 60,3 3,6 110 100 8,5 7,2
reazemele alunecătoare joase şi înalte
2 1/2“ 76,1 3,6 160 150 10,4 8,9
(pentru conductele de abur).
3“ 88,9 4,0 160 150 12,4 10,9
Reazemele cu role (rulante) se utilizea¬
ză, de obicei, pe stâlpi şi în canalele 4“ 114,3 4,5 200 200 18,1 16,0
circulabile, în scopul reducerii eforturilor 20 25,0 2,6 90 80 '2,7 2,5
longitudinale suportate de construcţii 25 30,0 2,6 90 80 3,1 3,0
portante. în acest caz, coeficientul de 32 38,0 2,6 90 80 3,6 3,5
frecare este mult redus (fig. 11.1.10).
40 44,5 2,6 110 100 5,2 4,3
Se indică următoarele valori pentru
coeficientul de frecare: 50 57,0 2,9 110 125 ; 100 _ 6˙3 5,4
- pentru reazeme mobile cu frecare de 65 76,1 2,9 160 140 | 150 9,3 7,8
alunecare, coeficientul de frecare oţel 80 88,9 3,2 160 180 i 150 10,7 9,2
pe oţel este de 0,3...0,6. 100 108,0 3,6 200 200 15,5 12,9
- pentru reazeme mobile cu frecare de 125 133,0 4,0 250 200 200 18,6 6,5
rostogolire, se indică un coeficient de
150 159,0 4,5 250 250 26,5 1,6
frecare de 0,03...0,1.
Când ţevile sunt pozate în încăperi 200 219,1 6,3_ 315 315 48,0 38,7
(subsoluri tehnice) pe stâlpi sau pe 250 273,0 7,1 400 400 70,0 55,0
console, se utilizează şi reazeme sus¬ 300 324,0 6,0 500 450 500 80,0 74,0
pendate (fig. 11.1.11). 350 368,0 6,0 500 500 85,0 83,0
în cazul utilizării conductelor preizolate 400 419,0 6,0 630 600 116,0 98,0
amplasate aerian, modul de sprijinire pe
500 508,0 8,0 710 116,0
reazeme mobile (fig. 11.1.12) este similar
compensare. Punctele fixe au multiple

rezolvări constructive, în funcţie de
locul unde acestea sunt prevăzute. Ele
SW2
se execută sub forma unor scuturi din
beton armat încastrate în teren sau în
ţ pereţii canalelor. Conductele sunt lega¬
_R te rigid cu scutul din beton armat prin
intermediul unor plăci opritoare din
oţel, sudate.
în cazul amplasării conductelor în
canale circulabile sau pozate aerian,
di
reazemele fixe au forma unor construc¬
ţii metalice solidarizate cu conductele
Ep
i L respective prin sudură sau cu şuruburi
(fig. 11.1.13).
a b în diverse cataloage sau „proiecte
tip1' (IPCT, ISPE etc.) sunt prezentate
tipurile de reazeme mobile şi fixe cu
a domeniile de aplicare în sistemele de
reţele termice.
Di Forţele care acţionează asupra reaze¬
D melor fixe sunt generate de: greutatea
D Dh
conductelor, frecarea pe reazemele mo¬
0 bile, reacţiunile elastice din compen¬
satoarele de dilatare şi forţele datorate
z a presiunii interne (§ 11.4.7).
L în cazul conductelor preizolate utili¬
F zarea punctelor fixe este recomandabi¬
c d lă în următoarele situaţii:
- pentru dirijarea direcţiei deformaţiilor
(de exemplu: în zona curbelor cu un¬
Ri
<5 f ghiuri mici, în cazul configuraţiilor „L“
şi „Z“ etc.)
- condiţii deosebite de teren (de exem¬
; V plu: teren cu pantă mare).
Mărimea blocului din beton (fig.
11.1.14) depinde de: condiţiile impuse
de traseu, forţele transmise de con¬
R2 ducte, diametrul ţevii, numărul ţevilor şi
Fig. 11.1.9. Elemente de legătură distanţa dintre conducte.
z pentru conducte flexibile:
a - racord WIPEX; 11.1.8. Compensatoare
b - mufă filetată; de dilatare
e
c - mufă pentru punct fix;
d - flanşă filetată; e - piesă de reducţie; Sunt utilizate pentru preluarea dilatării
f - ţevi Wirsbo - evalPEX cu elemente conductelor datorate variaţiilor de tem¬
de legătură speciale care realizează peratură a agentului termic. în general,
etanşarea în interiorul ţevii. în construcţia reţelelor termice se uti-
A
2 25 & fYk
1
3 I
f>
I
-3 2
4-
±1- 4.
3
7- 1
Fig. 11.1.10. Reazem mobil cu

a b c d
frecare de rostogolire:
1 - sensul deplasării conductei; Fig. 11.1.11. Reazeme suspendate simple:
2 - conductă; 3 - sabot; 4 - rolă; a - pentru deplasări longitudinale şi transversale; b - pentru deplasări
5 - placă de bază; 6 - armătură; longitudinale; c - cu încastrare în grindă; d - prinse de grindă;
7 - beton. 1 - conductă; 2 - colier; 3 - tirant (fier rotund sau platbandă).
lizează îndeosebi compensatoare: cur¬

bate în formă de „U“, cu presgarnitură, Tabelul 11.1.1c. Dimensiuni şi mase pentru conducte din PEX (polietilenă recirculată)
natural elastice şi lenticulare. ECOFLEX® AQUA SINGLE
Domeniu de temperatură şi presiune (+ 95 °C/10 bar = 106 Pa)
11.1.8.1 Compensatoare curbate Număr Conductă DN înveliş de Masă Volum Lungimea Raza de Grosimea
în formă de „U“ articol centrala protecţie de livrare curbura izolatoare
Se prevăd, de regulă, pe tronsoane¬
da/di/s [mm] [mm] da [mm] [kg/m] [l/m] [m**] N. [mm]
le rectilinii ale conductelor. Ele pot
avea braţe egale dar pot fi şi inegale, 525020 25/18,0/3,5 20 128 1,20 0,25 200 0,35 44,5
dacă situaţia din teren o impune, cu 525021 32/23,2/4,4 25 128 1,30 0,42 150 0,40 41,0
recomandarea de a le amplasa în seg¬ 525022 40/29,0/5,5 32 160 2,23 0-66 100 0,45 52,5
mentul de mijloc, rezultat prin împărţi¬ 525023 50/36,2/6,9 40 160 2,53 1,03 100 0,55 47,5
rea în trei segmente a tronsonului res¬ 525024 63/45,6/8,7 50 160 3,03 1,63 100 0,65 41,0
pectiv (fig. 11.1.15).
Dimensiunile standard ajejevii Wirsbo-evallPEX
Aceste compensatoare prezintă avan¬
tajul că sunt sigure în funcţionare şi dau De x grosime Di Masă Volum Lungimi
o încărcare relativ mică asupra reaze¬ perete [mm*] [mm] [kg/100 m] [1/100 m] standard [m]
melor fixe. Dezavantajul constă în faptul 12 x 2,0** 8,00 6,00 4,80 120
că ocupă spaţiu mai mare, limitând 14 x 2,0 10,00 7,20 7,60 100
astfel utilizarea lor în spaţii carosabile. 15 x 2,5** 7,60
10,00 9,30 100
Din categoria compensatoarelor cur¬ t 11,00
bate mai fac parte şi compensatoarele
16 x 2,0 12,00 8,80 100
sub formă de liră, ele putând fi confec¬ 18 x 2,0 14,00 10,20 15,40 100
ţionate din ţeavă trasă, cu coturi 18 x 2,5 13,00 11,60 13,00 100
(curbe) netede sau cutate. 20 x 2,0 16,00 11,70 19,70 120
22 x 3,0** 16,00 18,20 19,60 100
11.1.8.2 Compensatoare
25 x 2,3 20,40 18,20 30,60 100
cu presgarnitură
Se utilizează pentru preluarea defor- 28 x 4,0 20,00 28,80 30,90 100
maţiilor tronsoanelor rectilinii de conduc¬ 32 x 2,9 26,20 27,40 49,70 6,100
te, în situaţiile în care nu se dispune de 40 x 3,7 32,60 42,90 84,50 6,50
suficient spaţiu pentru amplasarea 50 x 4,6 40,80 65,80 131,70 6,50
compensatoarelor curbate în formă de 63 x 5,8 51,40 103,80 208,30 6,50
„U“. Etanşarea necesară pentru aceste
75 x 6,8 61,20 146,80 295,60 6,50
compensatoare se realizează cu ajutorul
unei garnituri (din azbest grafitat cu 90 x 8,2 73,60 210,00 424,90 6,50
inserţie metalică etc.). Compensatoarele 110 x 10,0 90,00 311,30 629,10 6,50
(fig. 11.1.16) au dimensiuni mici şi Wirsbo-evalPEX P I P Wirsbo-radiPEX
rezistenţă hidraulică mică. Ca dezavantaj Dimensiunile Ţeava de protecţie Lungimea Dimensiunile Ţeava de protecţie Lungimea
se poate menţiona faptul că necesită ţevii [mm] De./Di. [mm] de livrare [m] ţevii [mm] De./Di. [mm] de livrare [m]
întreţineri periodice pentru a se asigura
o etansare corespunzătoare şi creează 14 x 2,0 25/20 50 12 x 2,0 15 100
posibilitatea încărcării reazemelor fixe cu 16 x 2,0 25/20 50 14 x 2,0 17 100
forţe de presiune interioară. 16 x 2,0 19 100
’> N.B. Conform standardelor obligatorii, dimensiunile date se referă la ţeava centrală.
11.1.8.3 Compensatoare natural elastice Dimensiuni valabile pentru 1,0 MPa (10 bar)
Sunt realizate prin schimbările de di¬
recţie pe care le au traseele conducte¬ 1 - strat suport din cauciuc elastic (10 mm
lor termice. Ele sunt delimitate de rea¬ grosime); 2 - bridă 3 - manta; 4 - spumă de
zemele fixe prevăzute de o parte şi de ,1
2 polyuretan; 5 - strat de alunecare din
alta a schimbărilor de direcţie, la dis¬
tanţe convenabil alese faţă de vârful de polietilenă de înaltă densitate
unghi. Astfel, se pot delimita compen¬ 3 L=D
satoare în formă de „L“ sau „Z“, capa¬
bile să se deformeze în domeniul elas¬
tic sub influenţa variaţiilor de tempera¬
tură a agentului termic (fig. 11.1.17).
Modul de delimitare a acestor confi¬
guraţii este dat de respectarea urmă¬
4
toarelor recomandări:
•raportul laturilor: L2/L1=1...5
•a = 90... 135°
•pentru a = 90°; L2max = 70...80 m
pentru a > 90°; L2max = 35. ..40 m
După alegerea lungimii braţelor, con¬
m a 5
[
i
b
figuraţiile se verifică prin calcul (cap.
Fig. 11.1.12. Detaliu reazem mobil pentru conducte preizolate montate aerian:
11.4.4 şi 11.4.5)
_ a - secţiune; b - vedere laterală. _
11.1.8.4 Compensatoare lenticulare

(cu burduf)
în condiţii dificile de montare a con¬
ductelor (spaţii mici, densitate mare de
reţele subterane etc.) se justifică utili¬
zarea compenatoarelor lenticulare: axia¬
le (fig. 11.1.18); laterale (fig. 11.1.19) sau
unghiulare (fig. 11.1.20).
Compensatoarele laterale pot prelua
dilatările termice prin deformarea ele¬
mentului lenticular într-o direcţie perpen¬
mi# lit
*˙
diculară pe ax, iar cele unghiulare preiau
deformaţiile sistemului de conducte prin
o ':˙§ o vb •o ;.1p:b; o '.˙/.<* •o y° •o.v° •o y° -'n-r deformarea elementului lenticular sub
l °:?„ °:?˙Q:
• • :°?J
•Q forma unei rotaţii unghiulare.
a Lentilele acestor compensatoare se
realizează, de regulă, din oţel carbon
OL-32-2-K, din oţel inoxidabil austeni¬
tic sau din oţel refractar.
în funcţie de tipul acestor compensa¬
toare, calculul presupune stabilirea nu¬
mărului de compensatoare necesare,
i i numărul elementelor ce intră în compo¬
nenţa fiecăruia şi determinarea forţelor
pe care le transmit asupra reazemelor
b fixe (paragrafele 11.4.6 şi 11.4.7).
11.2. Calculul hidraulic

al reţelelor termice
Se urmăreşte determinarea diame-
trelor conductelor şi stabilirea pierderi¬
lor de sarcină pe fiecare tronson al re¬
g i ţelei şi pe fiecare circuit de alimentare,
în funcţie de debitele vehiculate.
Calculul hidraulic de verificare urmă¬
reşte care este variaţia pierderilor de
c sarcină pe tronsoanele unei reţele date,
în cazul modificării unor tronsoane de
Fig. 11.1.13. Tipuri de reazeme fixe: reţele (din punct de vedere al dia-
a - pe fundaţie; b - pe grindă; c - pe suporturi verticale. metrelor sau rugozităţii) sau a dispo¬
nibilităţii sursei într-o anumită situaţie
de funcţionare a sistemului de reţele.
1 Corespunzător calculului hidraulic se
2 determină distribuţia presiunilor în siste¬
mul de conducte, regimurile de func¬
yo'.i'o.î' ţionare şi caracteristicile principale ne-
n
:vp-
3
150
n
Fig. 11.1.15. Compensatoare
curbate în formă de „U“.
o 2000
L2
850 :5f L2
h
L1
-I
150
xi L2
L1
«2
L1 «1
l
Fig. 11.1.17. Compensatoare
Fig. 11.1.14. Realizarea punctelor fixe pentru conducte preizolate: naturale elastice în formă de
1 - bloc din beton; 2 - placă din oţel; 3 - manta. „L“ şi „Z“.
cesare alegerii schemelor de racordare

şi echipamentelor din punctele termice.
Calculul hidraulic este însoţit, de cele
mai multe ori, de un calcul economic
comparativ, deoarece, în multe cazuri,
m ..n
micşorarea pierderilor de sarcină într-o
măsură excesivă poate conduce la
7 Pc Al
1 6
b
valori mari ale diametrelor conductelor,
la consumuri de metal exagerate (chiar
dacă acest lucru produce economii la ~o
energia de pompare). î 3
Pentru calculul hidraulic este necesar
să se dispună de date privind natura
agentului termic din reţea (apă fierbin¬
te, apă caldă, abur) de parametrii no¬
minali ai acestuia, de soluţia de reglare
a furnizării căldurii, de sarcinile nomi¬
nale termice în procesele consuma¬ Fig. 11.1.16. Compensator axial cu presgamitură:
toare de căldură şi de natura agentului 1 -
pahar; 2 - corp; 3 - inel fix; 4 - inel mobil; 5 - garnitură (azbest);
termic din instalaţiile fiecărui abonat.
6 - inel de presiune (presetupă).
Pierderile de sarcină în conductele
termice sunt formate din pierderi liniare
r\ r\ r\
de sarcină şi pierderi locale. Pentru
calculul pierderilor liniare specifice se
utilizează formulele pentru ţevi rugoa-
nn\
I I I
nn
\ I I I]
se, în care coeficientul de frecare de¬

pinde, în exclusivitate, de gradul de ru¬
gozitate al ţevilor kg şi este indepen¬
dent de numărul Reynolds.
Pentru determinarea pierderilor locale
de sarcină se consideră că acestea pot
fi echivalate cu circa 20 ... 30 % la re¬ a b
ţelele de apă fierbinte şi cu 60 ... 70 % Fig. 11.1.18. Compensator lenticular axial:
la reţelele de abur, din totalul pierderilor a - simplu; b - dublu.
liniare de sarcină.
La stabilirea diametrelor şi determi¬
narea pierderilor de sarcină se are în
vedere totodată rezolvarea problemei
echilibrării hidraulice a tuturor circuite¬
lor de alimentare a consumatorilor.
rmz
11.2.1. Calculul hidraulic
al reţelelor de apă fierbinte
Elementele necesare pentru întocmi¬ b
a
rea calculului hidraulic sunt:
Fig. 11.1.19. Compensator lenticular lateral:
•planul de situaţie al reţelei termice şi a - articulat cu cuple rotative; b - articulat cu cuple sferice.
consumatorilor;
•schemele de racordare la reţea a
consumatorilor;
•necesarul de căldură în procesele
consumatoare de căldură;
•parametrii nominali ai agentului termic
primar (apă fierbinte) şi ai celui se¬
cundar, pentru fiecare consumator.
Pe baza acestor date se elaborează
A7 4= \ â pi- 7y fpi
i v ' V 1
schemele de calcul hidraulic şi se cal¬

culează debitul maxim de agent termic
necesar fiecărui abonat. T
Debitele de apă fierbinte preluate din
1
reţea de fiecare consumator depind de
sarcinile termice şi de parametrii nomi¬ v"
nali de temperatură ai proceselor ce
consumă căldură:
<t>. 0 <Pac
M= + a b
c ATi c ATv c ATac [kg/s]
(11.2.1) Fig. 11.1.20. Compensator de dilatare lenticular unghiular:
unde: a - cu cuplă de rotaţie; b - cu articulaţie cardanică.
<Pjt <Pv şi <Pac - sunt sarcinile termice ne¬ 0.9 nă „A" se calculează cu relaţia:
ke , Ml
VI -
cesare pentru procesele 1 A = 0,0032 + 0,221 Re~°-237 (11.2.3)
-2 ig
de încălzire, ventilare şi a- 3,7 D { Re relaţie valabilă pentru 104 < Re < 108
pă caldă de consum [W]; (11.2.3) Specific acestor conducte este rugo¬
c - capacitatea termică [J/kg-K]; unde: zitatea (ke = 0,0005 mm) mult redusă în
ATjt ATv, ATgc - ecarturile de tempera¬ Re - este numărul Reynolds corespun¬ comparaţie cu conductele metalice sau
tură în regim nominal pe zător regimului de curgere în sis¬ cele din PVC.
fiecare proces consu¬ temul de conducte. în fig. 11.2.1 c şi d sunt prezentate,
mator de căldură [K], Pierderile locale se consideră ca fiind informativ, diagrame de alegere a dia¬
Datorită vitezelor de circulaţie accep¬ egale cu pierderile liniare corespunză¬ metrelor pentru conducte flexibile din
tate (0,5...3 m/s) şi a diametrelor relativ toare unei lungimi echivalente de con¬ gama de fabricaţie WIRSBO-PEX,
mari, curgerea apei în conducte se si¬ ductă de (20 ... 30 %) din lungimea fi¬ WIRSBO-evalPEX.
tuează în domeniul deplin turbulent; în zică a tronsonului respectiv. Pe ansamblul sistemului, pierderea
acest caz coeficientul A al pierderilor în scopul obţinerii stabilităţii hidrauli¬ de sarcină maximă este determinată
liniare de sarcină rezultă din relaţia ce a reţelei se recomandă ca diametrul de circuitul de alimentare cel mai dez¬
Prandtl-Nikuradse: conductelor să se aleagă astfel încât avantajat, la care se adaugă pierderea
1 pierderea de sarcină specifică să se de sarcină din instalaţiile de racordare
A= (11.2.2)
înscrie într-un anumit domeniu reco¬ a consumatorului.
D
1,14 + 2 lg - mandat în funcţie de tipul tronsonului: Pe celelalte circuite de alimentare a
ke / - 30 ... 60 Pa/m pentru tronsoanele de consumatorilor dimensionarea ţine
magistrală; seama de realizarea echilibrului hidrau¬
unde: - 80 ... 100 Pa/m pentru tronsoanele lic între consumatori. Atunci când nu
ke - este rugozitatea echivalentă [mm], reţelei de distribuţie; este posibilă echilibrarea hidraulică din
D - diametrul conductei [mm], - 150 ... 300 Pa/m pentru tronsoanele de faza de dimensionare, este necesar să
în cazul utilizării conductelor noi cu branşamente - valoarea maximă poate fi se prevadă rezistenţe locale cu rol de
diametre relativ mici sau al celor date de depăşită pentru cazul unor presiuni dis¬ anulare a excedentelor de presiune.
curând în exploatare (ke = 0,2 mm), ponibile mari în punctul de racord, cu La alegerea diametrelor se utilizează,
pentru calculul coeficientului A, corespun¬ condiţia nedepăşirii valorii de 3 m/s pen¬ de regulă, diagrame de calcul (fig.
zător regimului turbulent rugos prepă- tru viteza în conducte. 11.2.1 a şi b) sau pot fi utilizate progra¬
tractic, se poate aplica relaţia lui Frenkel: în cazul utilizării conductelor flexibile me de calcul implementate pe calcula¬
coeficientul pierderilor liniare de sarci- toare de proces.
Tabelul 11.2.1. Calculul hidraulic al reţelelor de apă fierbinte (exemplul de calcul 1)

Denumire M L Le Lc Dn Aps V Aptr Aptot Apexc
tronson [t/h] [m] [m] [m] [Pa/m] [m/s] [Pa] [Pa] [Pa]
CET-1 3175 3000 900 3900 2x800 35 1,75 136500 136500
1-2 2771 285 86 371 2x700 50 2,10 18525 155100
2-3 2500 250 75 325 2x700 47 2,0 15275 170400
3-4 2231 195 59 254 2x700 37 1,6 9379 179679
4-5 1962 275 83 358 2x600 55 2,0 19663 199342
5-12 1692 100 30 130 2x600 37 1.6 4870 204212
12-13 1128 165 50 215 2x500 43,5 1,5 9331 213543
13-PTI2 564 300 90 390 2x500 180 2,4 70200 283743
13-PTI1 564 125 38 163 2x300 180 2,4 29250 242793 40950x2
13-PTI3 564 165 50 215 2x300 180 2,4 38610 252153 31590x2
5-6 269,5 100 30 130 2x250 110 1,5 14300 213642
6-SC2 135 110 33 143 2x175 160 1.5 22750 236392 47351x2
6-SC1 135 100 30 130 2x175 160 1,5 20800 234442 49301x2
4-11 269,5 125 38 163 2x250 110 1,5 18645 198324
11-SC3 135 150 45 195 2x175 160 1,5 31200 229524 54219x2
11-SC4 135 100 30 130 2x175 160 1,5 20800 250324 33419x2
3-10 270 105 32 137 2x250 110 1,5 15015 244539
10-SC6 135 110 33 143 2x175 160 1,5 22800 267339 16404x2
10-SC7 135 150 45 195 2x175 160 1,5 31200 275739 8004x2
2-9 270 110 33 143 2x250 110 1,5 15730 170830
9-SC5 135 175 53 228 2x175 160 1,5 36400 207230 76513x2
9-SC8 135 110 33 143 2x175 160 1,5 22880 193630 90113x2
1-7 405 100 30 130 2x250 240 1,5 31200 167700
7-SC11 135 175 53 228 2x175 160 2,3 36400 204100 79643x2
7-8 270 100 30 130 2x250 110 1,5 14300 182000
8-SC9 135 180 54 234 2x175 160 1,5 37440 219440 64303x2
8-SC10 135 200 60 260 2x175 160 1,5 41600 223600 60143x2
II. Alimentarea cu căldură Capitolul 11: Reţele termice de transport şi distribuţie
simplu, pentru instalaţiile de încălzire. de apă fierbinte total de la sursă;

Exemplu de calcul Pentru aceştia, prepararea apei calde •pierderile locale s-au considerat ca
Se consideră sistemul de reţele de consum se realizează într-o treaptă, fiind cca 30% din pierderile liniare de
arborescent din fig. 11.2.2 pentru care în paralel cu instalaţia de încălzire şi sarcină, astfel că lungimea echiva¬
datele geometrice (lungimi fizice de este prevăzută acumularea apei calde lentă Le = 0,3-L (unde L este lungi¬
tronsoane), hidraulice (debite) şi sar¬ de consum. mea reală a tronsonului [m]);
cinile termice sunt indicate în figură. •lungimea de calcul cumulează cele
Schema are un număr de consumatori Rezolvare două lungimi Lc = L + Lg;
urbani alimentaţi din 11 puncte termice •schema de calcul hidraulic are înscri¬ •la stabilirea diametrelor s-au utilizat
centralizate (SC) propuse a fi racordate se debitele de agent termic calculate pierderile de sarcină indicate la înce¬
direct cu amestec, iar prepararea apei cu relaţia corespunzătoare modului de putul paragrafului şi s-au utilizat dia¬
calde de consum se realizează în două racordare a instalaţiilor de încălzire şi grame de dimensionare pentru con¬
trepte serie cu instalaţia de încălzire. de preparare a apei calde (§ 13.4.4); ducte din oţel pentru agent termic
Reţeaua mai alimentează şi un nu¬ •pentru fiecare tronson s-au însumat apă fierbinte, la rugozitate de 0,5 (fig.
măr de 3 consumatori industriali racor¬ debitele de fluid (apă fierbinte) pentru 11.2.1 a şi b);
daţi prin intermediul unor puncte termi¬ încălzire şi cel pentru prepararea apei •domeniul de variaţie al vitezei în
ce industriale (PTI) racordate direct calde de consum, obţinându-se debitul conducte s-a considerat 0,5...3 m/s;
•rezultatul calculului hidraulic de dimen¬
Debit M-10 -3 |kg/h| «- sionare a sistemului de reţele considerat
16 1820 25 30 35 40 50 60 70 80 100 120 160 200 a fost centralizat în tabelul 11.2.1.
1000
Ultima coloană a tabelului cuprinde
800
valorile presiunilor disponibile exce¬
835 .V 600
500 t dentare rezultate în urma calculului
_Z 400 E pentru fiecare abonat. Aceste presiuni
19 se obţin prin diferenţa între pierderile
300 O.
4 /
2 de sarcină pe circuitul celui mai deza¬
200 vantajat consumator şi cele de pe cir¬
§
I <r (n
cuitul consumatorului în discuţie având
| 0,3
b 0,4 Kii ioo
"D
>s
în vedere şi rezistenţa hidraulică a in¬
1*1 80 ~
70 ®
stalaţiilor fiecărui abonat.
Consumatorul cel mai dezavantajat
iiii
M 3|
5
5? /
60 m
50
40 0)
30
i
i
este PTI 2, deci pentru consumatorul
SC3 presiunea excedentară se deduce
cu relaţia:
6
/ exc(SC3) = 2mAP{CET-PTI2 +
"
8{
10
A 20
PTI2
15 - (2 APCET-SC3 + ) (11.2.4)
să#
,4
a
A
SC3
Pentru consumatorul industrial PTI 1
presiunea disponibilă excedentară se
calculează cu relaţia 11.2.5.
Fig. 11.2.1 a. Diagramă pentru calculul hidraulic al conductelor din oţel = 2‘APCET-PTI2 + APpTi2 '
_pentru reţelele termice: domeniul Dn 65 - Dn 250. _

- (2-APCET-pTn + APpTI1) (11.2.5)
în relaţiile 11.2.4. şi 11.2.5 AP,SC3f
900
800
AP(PTI1) şi AP(pTI2) reprezintă pierderile
700 de sarcină din instalaţiile consumatori¬
#«˙-=F==;- 600 lor SC3 şi, respectiv, PTI 1 şi PTI 2.
400
7 11.2.2. Graficul piezometric
+ 300
al reţelelor de apă fierbinte
0,1 200
2Ppo: 150 în reţelele de apă fierbinte presiunea
n sg, în conducte are o variaţie impusă de
E
»
cu
S’2
8:5 -Jc?- 90
70
§
cr funcţionarea acestor reţele care cu¬
prinde, în general, mai multe sisteme
N
60 închise. Regimul hidraulic al reţelei este
|2,0
1,5 50 1
ft. =5 determinat de debitul şi presiunea
3,0 / r m 40
30
(D
w apei, precum şi de caracteristicile hi¬

m
4,0
6,0
7/
/ /
/ s draulice ale elementelor componente.
20 -§ Pe baza calculelor hidraulice de di¬
10,0
10 mensionare şi verificare se întocmesc
graficele ce stabilesc elementele carac¬
200 300 400 500 600 800 1000 1500 2000 3000 4000 5000
teristice ale regimurilor de funcţionare:
Debit M-10 ‘3 [kg/hi - în regim dinamic de funcţionare;
b
•presiunea relativă în instalaţiile aferen¬
te surselor, reţelelor de conducte şi a-
Fig. 11.2.1 b. Diagramă pentru calculul hidraulic al conductelor din oţel bonaţilor consumatori de căldură;
_pentru reţelele termice: domeniul Dn 250 - Dn 1000._ •presiunea disponibilă în fiecare
punct al reţelei de conducte; zare a presiunilor se pot determina: Pentru întocmirea graficului piezometric
•presiunea realizată de instalaţia de •modul de racordare a instalaţiilor sunt necesare următoarele elemente:
adaos; consumatorilor de căldură la reţeaua •profilul longitudinal al terenului de-a
•înălţimea de pompare a pompelor termică; lungul reţelei (asimiliat cu profilul lon¬
de circulaţie; •posibilitatea de consumare a presiu¬ gitudinal al conductelor);
- în regim static (caracteristic momen¬ nilor disponibile excedentare prin di¬ • presiunile maxime admise de instala¬
tului când pompele de circulaţie sunt mensionarea corespunzătoare a ţiile consumatorilor;
oprite): branşamentelor; •înălţimile hidrostatice din instalaţiile
•nivelul presiunii manometrice în di¬ • măsuri necesare în vederea echilibră¬ interioare ale abonaţilor;
verse puncte din sistem; rii hidraulice a reţelelor de conducte; •parametrii nominali ai agentului ter¬
•presiunea realizată de pompe în re¬ •măsuri vizând realizarea unor regi¬ mic şi pierderile de sarcină din insta¬
gim static - linia x-x din fig. 11.2.3.;
_
muri hidraulice optime din punct de laţiile de racordare şi interioare ale
Corespunzător graficelor de reparti- vedere tehnico-economic; consumatorilor.
în vederea trasării liniilor piezometri-
<b Cxfc ce se procedează, în prealabil, la dese¬
ţyjy
Viteza [m/s] narea profilului de teren (ţinând cont de
100 cotele geodezice cunoscute). Cores¬
70 .16x2,2 punzător fiecărui consumator se tra¬
60
50 TT-ofj /__/ / .16x2,0
17x2,0
sează înălţimile hidrostatice ale aces¬
tora şi presiunile maxime admise (în
30 J—jPCL ClU 18x2,5
funcţie de corpurile de încălzire cu care
,18x2,0
20 sunt echipate instalaţiile interioare). Pe
--
/
??*
JZkl IM n ,20x2,3
,25x3,5
baza calculului hidraulic efectuat ante¬
rior fazei de trasare a graficului, având
la dispoziţie mărimea pierderilor de
sarcină pe fiecare tronson al sistemului
6
5 25x2,3 de reţele, se poate elabora graficul pie¬
4
7/ zometric ţinând seama de respectarea
>
z- 74/
25x2,3*
3
/ unor condiţii care vizează buna funcţio¬
2 /
i nare a sistemului şi anume:
•pe conducta principală de întoarcere
"f în centrală presiunea agentului termic
!& u 1
k-k, /
î trebuie menţinută la o valoare con¬
1 P.
77_ m >- tr- /
l stantă (la minimum 1,2...1,5 bar),

respectiv, la valoarea care rezultă
wS2 7
7
§ 0,4 & drept convenabilă pentru evitarea
C/3 oi A / 0| cavitaţiei la pompele de circulaţie;
0,2 — J˙3QL s •presiunea din conducta de ducere la
3 7 intrarea în instalaţiile interioare ale
=5
0,1
/ /// y consumatorilor este necesar să fie
Q.
C/3 t TI t mai mică decât presiunea maximă
o.o/
S® 0,06 rO 17 4˙ admisă de instalaţiile respective
4
7%. / (pentru evitarea avariilor în instalaţiile
®
“*
0,04
0,03
t // 7 u/
-m
//
f racordate);
•presiunea pe conducta de întoarcere
0,02
°-oy 47 7 / din instalaţiile interioare ale consu¬
/ / matorilor racordaţi direct este nece¬
sar să fie mai mare decât înălţimea
wf
7
0,01
°-oW î hidrostatică a instalaţiilor interioare
0,007 pentru evitarea golirii acestora;
Uf
0,006
0,005
°>o\ 7TT •în orice punct al sistemului se impune
;w Tt
ca presiunea să fie mai mare decât pre¬
siunea de vaporizare a apei la tempera¬
V / 4 tura maximă de funcţionare în punctul
0,002
respectiv, condiţie necesară pentru evi¬
MII I I II
tarea fenomenului de vaporizare;
0,001 1 1 1 1
0,01 0,02 0,03 0,05 0,07 0,2 0,3
•presiunea disponibilă la limita insta¬
0,001 0,002 0,003 0,5 0,7 1 laţiilor de racordare a consumatorilor
0,004 0,006 0,04 0,06 0,1 0,4 0,6 V [l/s]
este necesar să fie egală cu suma
Factorii de corecţie pentru alte valori ale temperaturii pierderilor de sarcină din instalaţiile
Temperatura [°C] 90 80 60 50 40 30 20 acestuia. în caz contrar este necesar
Factor: 0,95 0,98 1,02 1,05 1,10 1,14 1,20 a fi luate măsuri de remediere a ne-
Rugozitatea efectivă 0,0005 mm concordanţei, fie prin introducerea
unor rezistenţe locale (în cazul exis¬
Fig. 11.2.1c. Diagramă pentru calculul hidraulic al conductelor reţelelor tenţei unei presiuni excedentare) sau,
termice: dimpotrivă, introducerea unor pompe
domeniul D 16 x 2,2 - D 25 x 2,3
de ridicare a presiunii în cazul în care
pentru ţevi Wirsbo - PEX şi Wirsbo - evalPEX cu temperaturi ale apei + 70 °C.
presiunea în punctul de racord este
insuficientă pentru acoperirea pierde¬ în fig. 11.2.4 este prezentat un grafic fată de cota sursei [m];
rilor de sarcină din instalaţiile consu¬ al presiunilor într-o conductă ramificată APcET-l' - sunt pierderile de sar¬
matorului. de condensat. cină cumulate pe tra¬
Graficul piezometric pentru un sistem Pentru calculul înălţimii de pompare seul condensatului de
de reţele bitubular, închis, cu agent ter¬ a pompei de condensat la cei doi con¬ la consumator la sursă
mic de tipul apei fierbinţi, la care sunt ra¬ sumatori I şi II din fig. 11.2.4 se poate [Pa]:
cordaţi consumatori urbani şi industriali, scrie: H, şi Hn - sunt înălţimile de pompare pen¬
este prezentat în fig.11.2.3. în scopul Hi = PCET + hip'3 + APcET-i [Pa](11.2.6) tru pompele de condensat ale
corelării energiei de poziţie cu presiunile Hn = PCET ' hifP'9 + APCET-ti [Pa](11.2.7) celor doi abonaţi [Pa];
relative ale fluidului, în graficul piezome¬ unde: p- masa volumică a condensatului
tric, presiunile relative ale agentului ter¬ ht, hu - sunt diferenţele cotelor geode¬ [kg/m3];
mic sunt exprimate în ml-teO. zice ale celor doi consumatori g - acceleraţia gravitaţională [m/s2].
40X5,5 50X4,6 75X6,8
11.2.3. Graficul piezometric 32X2,9 50X6,9
'63X8,7 / 90X8,2
Diametrul ţevii mm /63X5.8
al reţelelor de condensat 32X4˙4 40X3,7 110X10,0
aferente reţelelor de abur 10-
I 3112,00
de presiune medie
Transportul condensatului se reali¬

zează prin pompare printr-o reţea co¬ E
6
5
4-
3-
m
tt
* iVo.oo
Too-
5
“
la *2-
mună tuturor consumatorilor până la
sursa de abur. Deoarece temperatura
k
1
U/ 7 N3,do
5,00
I
condensatului recuperat şi pompat "l !\ I
i
ii
4,00
este de 90... 120 °C, calculul hidraulic
al conductelor ce transportă conden¬
W
i %
satul este similar cu cel pentru trans¬
portul apei fierbinţi, aplicând corecţiile 28:1:
M-
0,7-
* \ =˙0
corespunzătoare de temperatură. 8
m 0,3-
Diametrele conductelor se aleg astfel / >1,75
încât pierderile liniare specifice de sar¬ 0,2
cină să se situeze în domeniul
-D 1 7i,5°
.2 / S 51,25
50...200 Pa/m (pierderi de sarcină spe¬
cifice mai mici spre centrală).
Q"
0,!
-M %
I
M ,00
P
0,07
/
La stabilirea înălţimilor de pompare a
pompelor de condensat pentru fiecare
0,06
0,05 l 1˙. t
0,04-
abonat este necesar cunoaşterea pre¬
siunii minime pe care trebuie să o aibă
0,03' t1
0,50
la sosire în centrală „PCET“, a pierderii 0,02- \
0,40
totale de sarcină pe reţeaua de trans¬
port si a diferenţelor de cote geodezice 0,01 L
T
mf
4
dintre centrală şi abonaţi.
La calculul hidraulic al conductelor 0,001-
0,006- li h ‘0,25;
de condensat ramificate se recoman¬
dă să se construiască, în prealabil,
0,005-
0,004- ht 1,20
graficul de presiuni. Deoarece presiu¬ 0,003- 1 1,15

nile nu sunt aceleaşi la toţi abonaţii, 0,002-
problema care se pune este de a
alege astfel presiunile încât să fie po¬ 'fo.10
I
sibil ca fiecare pompă să funcţioneze 0,001-
tt
m
N
independent. 0,0007- «,07
0,0006-
0,0005-
0,0004-
-fohh
' 0,05"
'
•'Z s
Q.
0,0003-
// /
=i
x
0,0002-
0,03
0,0001
4
0,01 0,02 0,04
Mi]
0,1 0,2 0,3 1 2 3
4
5 7 10
6
20 30
0,4 0,6 Debitul V [l/s]
4. Factorii de corecţie pentru alte valori ale temperaturii
Fig. 11.2.4. Graficul presiunilor într-o Temperatura [°C] 90 80 60 50 40 30 20
conductă ramificată de condensat: Factor 0,95 0,98 1,02 1,05 1,10 1,14 1,20
Rugozitate efectivă 0,0005 mm
hi.hii -cote geodezice faţă de cota
sursei; HI,HM - înălţimea de pompare
a pompelor de
Fig. 11.2.1d. Diagramă pentru calculul hidraulic al conductelor reţelelor
condensat; termice:
ApcET-i, ApcET-n - pierderi de sarcină domeniul D 32 x 4 - 110 x 10
cumulate pe traseul condensatului.
pentru ţevi Wirsbo - PEX şi Wirsbo - evalPEX cu temperaturi ale apei + 70 °C.
SC4
m.s 10)5 10 5
13472 2.1 24
1 134.72 134,7?
2xDn 175 M
PxPn 175
100
2xDn 175
150
2xDn 175
253,5
9 SC SC2\
30
222
SC3 10,5 P 10,5
B 195
201
4.2
159 24 2.1
134,72
285
2xPn 700
269.5
un
2500.8
250
w 196’
~7rK
11S 2xDn 175
100
2xDn 175
2xDn 700
2xDn 250 4 5
CET 1 / 2 A3 2xDn 600 l6 l\ DSC1
10,5
2.1
31,5
21 180
15.3
138
6,9 U— |îo.5 12,1
134,72 4.2 2231,3 1692.3 2695 1206 41,2
175 1 289.5 100 100
105 195 2xDn 600
2xD„ 125 2xDp 250 PT1 2xDn 700 2xPn 250
2x04250
SC11D 7 W ; PT2 SC6 9,2 J-, I 46 I 2.3
10 1495,7168,4
21
lli172
18a
L PJ3 PT4 10.5 11202
4.6 12 PT l3
40
: 10.5 165
?695~ 8 2xDn 175 sc9
’ PT5 24
134.72
2.1
134,72 2xDn 500 03
564.1
100 PT7 150
110 PT h C 13 165
2xDn 250 10,5 : PT6 2xDn 175
2xDn 175 46 2xDn 300
-•PT8
j&V?
prin
*
p
PT9
-®r
125' _
'
46
%
2xDn 175 SC7 rr$ 2xDn 300 2,3
A 564.1
SC10 305
s % PT l2
PxDn 300
Legendă:
<P,nc -[MW]
med
2 C>ac -|MW| IV
Mtot -[ 103 kg/h]
0 L[m] LOreJMW]
M. DN II: <tac -|MW]
III: Minc -|103 kg/h]
IV: Mac -]103 kg/h]
Fig. 11.2.2. Schema de calcul hidraulic.
11.2.4. Calculul hidraulic 90 [mH20]

al reţelelor de abur 80

Enciclopedia Tehnica de Instalatii Manualul de Instalatii Editia AIIa Incalzire

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enciclopedia Tehnica de Instalatii Manualul de Instalatii Editia AIIa Incalzire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România

EDITURA ARTECNO BUCUREŞTI

- Necesarul de căldură pentru încălzire;

Editura ARTECNO Bucureşti, România

Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU

Coordonare editorială: Director General ing. Doru PETRESCU

Tipar: ARTPRINT Bucureşti, Str. Sulina 26

ENCICLOPEDIA TEHNICĂ DE INSTALAŢII

2. PROTECŢIA TERMICA A CLĂDIRILOR

3. NECESARUL DE CĂLDURA PENTRU ÎNCĂLZIRE

4.2. 4. 2 Instalaţii de încălzire cu distribuţie centralizată .82

4.4.3. încălzirea cu aer cald cu preparare centralizată 145

4. 5. 5.2 Elementele componente 180

4.7.6.3 Calculul puterii instalate .216

4.11. Conexiunea instalaţiilor şi echipamentelor cu structura de rezistentă .243

5.5.10.1.5 Consumul anual de combustibil .310

6.2.5. 2 Cazane de abur de presiune medie şi înaltă .378

6.6. 1.2.4 Preluarea dilatării ţevilor din materiale plastice .421

7. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANŢEI ENERGETICE A INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE

7.3.15.1 Energia primară .462

8. SISTEME DE ÎNCĂLZIRE PENTRU UNELE CATEGORII DE CLĂDIRI

8. 1.1.3 încălzirea individuală centralizată .480

9. EXPLOATAREA Şl ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE

10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTĂRII CU CĂLDURĂ

11.REJELE TERMICE DE TRANSPORT Şl DISTRIBUŢIE

11.3.1.2 Pierderi de căldură prin transfer termic în mediul înconjurător .534

12. REGLAREA FURNIZĂRII CĂLDURII

13. INSTALAŢII DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR

13.2.2.5 Racordarea indirectă a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum în

două trepte - serie .570

uponor Uponor Reprezentanţă

Panouri şi instalaţii solare

Echipamentele de încălzire Buderus reprezintă elemente de referinţă în ceea

Căldura este elementul nostru Buderus

Danfoss reprezintă singura companie din lume care

•Cazane în condensaţie cu puteri cuprinse între 16 - 225 kW

Strada Leordeni 161S, localitate Popeşti - Leordeni, jud Ilfov

INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE PRIN RADIAŢIE

ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ ŞI RĂCIRE "HIGH TECH" CU

I Radiatoare port-prosop Radiatoare decorative

•Cazane cu combustibil solid #

< arma cell advanced insulation

Armacell Switzerland AG Brunnmatt 522 CH-6264 Pfaffnau - www.armaoell.com

Combinaţia perfectă între designul compact şi

BE>THINK>INNOVATE> GRUNDFOS >\

Compania noastră oferă la cele mai ridicate standarde de calitate

Q proiectare instalaţii pentru construcţii

Q proiectare lucrări de reabilitare termică a clădirilor (expertiză

( asistenţă tehnică pe şantier

Q verificare proiecte de instalaţii la cerinţele It, Is şi le

Q expertizare tehnică instalaţii termice şi are conform

O elaborare lucrări cu caracter normativ, cum ar fi „Breviarul de Calcul

ROMÂNIA anul XVII 7-8/2009

S.C. MARAL S.R.L.

Radiatoare panou cu VENTIL

0 Consum anual specific de energie [kWh/m2an] 430 180

Date privind clădirea certificată:

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII

ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: CLIMATIZARE:

O N (O lf) (O O io io o> CVJ o

VENTILARE MECANICĂ: ENERGIE ELECTRICĂ PENTRU ILUMINAT: TOTAL:

[kWh/m2.an] [kWh/m2.an] [kWh/m2-an]

Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Consum anual specific de energie Notare