INSTALAŢII ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE Cap1

£7
IN S T A LŢIIA E L E C T R IC E S I D E A U T O M A T I
9 9
- Instalaţii de iluminat ale clădirilor civile şi de producţie;

- Instalaţii de alimentare cu energie electrică ale clădirilor;
- Instalaţii de protecţia clădirilor la descărcări electrice atmosferice;
- Automatizarea instalaţiilor de încălzire, ventilare, climatizare, sanitare, electrice;
- Echipamente şi materiale pentru instalaţii electrice şi de automatizare.
Editura ARTECNO Bucureşti S.R.L.

Coordonator: i Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA
Autori: j Partea I
i Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 7
Prof. univ. dr. ing. Cornel BIANCHI: 2; 3; 5 (5.6); 6; 8; 9;
10 (10.4; 10.5); 11; 12; 13 Şef
lucrări dr. ing. Adriana GEORGESCU: 4 | Prof. univ. dr. ing.
Dan MOROLDO: 5
Şef lucrări dr. ing. Hrisia MOROLDO: 10 (10.1; 10.2; 10.3);
12 (12.2.1)
Partea II
i Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 2; 3 (3.1; 3.2); 5; 6; 7; 15
î Conf. univ. dr. ing. Şerban LAZÂR: 3 (3.3; 3.4; 3.5) I Prof.
univ. dr. ing. Ovidiu CENTEA: 8 ! Ing. Teodor HRISTEA: 10 |
Ing. Marian ILIESCU: 12; 16
Prof. univ. dr. ing. Alexandru STAMATIU: 13; 14
| [lng. Nicolae CUCOLI |: 11 j l Ing. Săvel
IFTODE |: 12
| Partea III
Prof. univ. dr. ing. Constantin IONESCU: 1; 2; 3; 4 |
Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (3.3) Ϊ
Conf. univ. dr. fizician: Nicolae FLOREA: 3 (3.4) Prof.
univ. dr. ing.: Sorin CALUIANU: 3 (3.7.1; 3.7.2) Conf.
univ. dr. ing.: Sorin COCIORVA: 3 (3.7.4)
Partea IV
Prof. univ. dr. ing. Constantin IONESCU: 1; 2; 3; 4; 11; 12
Prof. univ. dr. ing.: Sorin CALUIANU: 3 (3.3) Şef lucrări dr. ing.
Nicolae IVAN: 5
| Conf. univ. dr. ing. Daniel POPESCU: 6
| Şef lucrări ing. Dan IONESCU: 7 Ing.
Marius ŞMILOVICI: 8 Prof. univ. dr. ing.
Sorin LARIONESCU: 9
Coordonare şi recenzie ştiinţifică: | | ing. Achiie PETRESCU

| Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU
Membru al Academiei Central Europene de Ştiinţă şi Artă
Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice de Construcţii
Bucureşti
Coordonare editorială: j Director General ing. Doru PETRESCU
Tehnoredactare computerizată: j cristian POPESCU ;

!' Constanţa RĂSUCEANU; j
Elena DOROFTEI; ! Răzvan
ANISOIU
Cecilia IONEL !
Sofia FLORICĂ
MANUALUL DE INSTALAŢII
ISBN 973-85936-0-3 Instalaţii
electrice şi de automatizare
ISBN 973-85936-4-6
© Editura ARTECNO Bucureşti S.R.L., 2002
(Wj) Asociaţia Inginerilor de Instalaţii din România
CUPRINS
Probleme generale
1. Etapele de elaborare a documentaţiei tehnicoeconomice necesare realizării obiectivelor
de investiţii publice pentru instalaţii electrice şi de automatizare.................................................................................2
2. încadrarea obiectivelor de investiţii publice pentru instalaţiile electrice, în sistemul
de lucrări de alimentare cu energie electrică a localităţilor...........................................................................................3
3. Cerinţe esenţiale de calitate şi criteriile de performanţă pentru instalaţiile electrice şi de automatizare.....................4
4. Reglementări tehnice specifice pentru instalaţiile electrice şi de automatizare............................................................4
I. SISTEME DE ILUMINAT
1. MĂRIMI FIZICE
1.1. Mărimi fizice în sistemele de iluminat..........................................................................................................................6
2. RELAŢIA LUMINĂ-VEDERE
2.1. Caracteristicile vederii umane....................................................................................................................................10
2.2. Orbirea şi efectele sale...............................................................................................................................................12
3. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL

3.1. Mediul luminos interior...............................................................................................................................................14
3.1.1. Aspecte cantitative.........................................................................................................................................14
3.1.2. Aspecte calitative............................................................................................................................................14
3.2. Mediul luminos exterior..............................................................................................................................................17
3.2.1. Aspecte cantitative.........................................................................................................................................17
3.2.2. Aspecte calitative............................................................................................................................................17
4. SURSE DE LUMINĂ
4.1. Lămpi cu incandescenţă............................................................................................................................................20
4.1.1. Lampa cu incandescenţă clasică (LIC)..........................................................................................................20
4.1.2. Lampa cu ciclu regenerator cu halogen (LIH)................................................................................................21
4.2. Lămpi fluorescente.....................................................................................................................................................23
4.2.1. Lămpi fluorescente tubulare...........................................................................................................................23
4.2.2. Lămpi fluorescente compacte........................................................................................................................26
4.3. Lămpi cu descărcare în vapori de sodiu la joasă presiune......................................................................................26
4.4. Lămpi cu descărcare în vapori de mercur la înaltă presiune...................................................................................27
4.5. Lămpi cu descărcărcare în vapori de sodiu de înaltă presiune...............................................................................29
4.6. Alte lămpi cu descărcare în gaze..............................................................................................................................29
4.6.1. Lămpile cu descărcare la joasă presiune în gaze sau amestecuri
de gaze şi vapori metalici cu coloana luminoasă pozitivă............................................................................29
4.6.2. Lămpile cu descărcare la joasă presiune în gazele menţionate
şi lumina negativă...........................................................................................................................................29
4.7. Lămpi cu inducţie.......................................................................................................................................................29
5. CORPURI DE ILUMINAT.
5.1 Caracteristicile corpurilor de iluminat (CIL)................................................................................................................32
5.2. Corpuri pentru iluminatul interior................................................................................................................................35
5.3. Corpuri pentru iluminatul exterior...............................................................................................................................36
5.4. Corpuri pentru iluminatul teatrelor, studiourilor.........................................................................................................37
5.5. Fibre şi tuburi optice..................................................................................................................................................39
5.6. Suprafeţe luminoase sau luminate, arhitecturale.......................................................................................................39
5.6.1 Suprafeţe luminoase........................................................................................................................................39
5.6.2 Suprafeţe luminate...........................................................................................................................................40
5.7. Montarea corpurilor de iluminat.................................................................................................................................42
6. SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR
6.1. Sisteme de iluminat normal (SIL)...............................................................................................................................46
6.1.1. Sisteme de iluminat în funcţie de distribuţia spaţială a fluxului luminos......................................................46
6.1.2. Sisteme de iluminat în funcţie de distribuţia fluxului luminos / iluminării
în planul util.....................................................................................................................................................46
6.2. Sisteme de iluminat de siguranţă...............................................................................................................................49
6.2.1. Sisteme de iluminat pentru continuarea lucrului............................................................................................49
6.2.2. Sisteme de iluminat pentru intervenţii............................................................................................................50
6.2.3. Sisteme de iluminat pentru evacuare şi alte funcţiuni...................................................................................50
6.2.4. Aspecte caracteristice ale echipamentului sistemelor
de iluminat de siguranţă..............................................................................................................................51
7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT

7.1. Metode de calcul punctuale......................................................................................................................................54
7.1.1. Iluminarea directă dată de surse de lumină punctuale..................................................................................54
7.1.2. Iluminarea directă dată de surse de lumină liniare........................................................................................55
7.1.3. Iluminarea directă într-un punct dată de surse luminoase (luminate)
de suprafaţă perfect difuzante........................................................................................................................56
7.1.4. Calculul iluminării medii directe pe o suprafaţă.............................................................................................57
7.2. Metode de calcul globale...........................................................................................................................................58
7.2.1. Metoda reflexiilor multiple..............................................................................................................................58
7.2.2. Metoda factorului de utilizare.........................................................................................................................59
7.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat interior....................................................................................................60
8. APRECIEREA CALITATIVĂ A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

8.1. Metoda curbelor de luminanţă limită.........................................................................................................................62
8.2. Metoda UGR (CIE Unified Glare Rating System).......................................................................................................63
8.3. Metoda Ro..................................................................................................................................................................63
9. SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR

9.1. Sisteme de iluminat normal........................................................................................................................................66
9.2. Sisteme de iluminat de siguranţă (evacuare, pază/securitate)..................................................................................67
10. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

10.1. Calculul sistemelor de iluminat rutier.......................................................................................................................70
10.1.1......................................................................................................................................................C
alculul în funcţie de luminanţă.................................................................................................................................70
10.1.2......................................................................................................................................................C
alculul în funcţie de iluminare...................................................................................................................................72
10.2.Calculul sistemelor de iluminat pentru alte arii........................................................................................................73
10.3.Calculul sistemelor de iluminat decorativ................................................................................................................73
10.4.Evaluarea calitativă a distribuţiei luminanţelor.........................................................................................................73
11. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

11.1................................................................................................................................................................M
etodologia de proiectare....................................................................................................................................................76
11.2................................................................................................................................................................Ti
puri şi soluţii de sisteme....................................................................................................................................................77
11.2.1......................................................................................................................................................Lo
cuinţe, hoteluri, moteluri............................................................................................................................................77
11.2.2......................................................................................................................................................în
căperi destinate activităţii intelectuale......................................................................................................................80
11.2.3......................................................................................................................................................S
paţii comerciale.........................................................................................................................................................83
11.2.3.1........................................................................................................................................Si
stemul de iluminat general............................................................................................................................84
11.2.3.2........................................................................................................................................Si
stemul general de iluminat pentru vitrine......................................................................................................84
11.2.3.3........................................................................................................................................Fir
mele luminoase..............................................................................................................................................85
11.2.4......................................................................................................................................................In
stituţii medicale.........................................................................................................................................................85
11.2.5......................................................................................................................................................M
uzee şi galerii de artă................................................................................................................................................87
11.2.5.1........................................................................................................................................C
uloarea luminii................................................................................................................................................87
11.2.5.2........................................................................................................................................G
aleriile de pictură tapiserii şi alte exponate plane........................................................................................88
11.2.5.3........................................................................................................................................G
aleriile pentru sculptură.................................................................................................................................89
11.2.5.4........................................................................................................................................M
uzee de istorie, numismatică, ştiinţe naturale şi alte destinaţii....................................................................89
11.2.6......................................................................................................................................................S
ăli de spectacole.......................................................................................................................................................90
11.2.7......................................................................................................................................................S
paţii industriale...........................................................................................................................................................93
11.2.8. Săli de sport.................................................................................................................................................96
11.3. Comanda manuală şi automată a sistemelor de iluminat interior. Managementul în iluminat...............................98
11.3.1......................................................................................................................................................Si
steme de control utilizate.........................................................................................................................................98
11.3.2......................................................................................................................................................M
odul de abordare a controlului iluminării..................................................................................................................99
11.3.3......................................................................................................................................................M
anagementul în iluminat............................................................................................................................................99
12. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

12.1. Metodologia de proiectare.....................................................................................................................................102
12.2. Soluţii de sisteme pentru iluminatul exterior.........................................................................................................102
12.2.1....................................................................................................................................................Căi
de circulaţie rutieră.................................................................................................................................................102
12.2.2....................................................................................................................................................Tun
eluri 107
12.2.3....................................................................................................................................................Ilu
minatul decorativ arhitectural (monumente, clădiri)................................................................................................111
12.2.4....................................................................................................................................................Ilu
minatul decorativ pentru spaţii verzi, jocuri de apă...............................................................................................113
12.2.5....................................................................................................................................................Arii
utilitare115
12.2.6....................................................................................................................................................Ilu
minatul publicitar şi de reclamă..............................................................................................................................115
12.2.7....................................................................................................................................................Ter
enuri de sport..........................................................................................................................................................116
12.2.8....................................................................................................................................................Găr
i, triaje, porturi, aeroporturi.....................................................................................................................................119
12.3. Comanda manuală şi automată a sistemelor de iluminat exterior.......................................................................120
13. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE Şl MENŢINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT

13.1. Punerea în funcţiune a sistemelor de iluminat......................................................................................................124
13.2. Menţinerea sistemelor de iluminat.........................................................................................................................124
13.2.1.Estimări ale pierderilor de lumină...............................................................................................................124
13.2.2.Menţinerea sistemelor de iluminat interior.................................................................................................125
II. INSTALAŢII ELECTRICE
1. RECEPTOARE Şl CONSUMATORI
1.1. Receptoare electrice................................................................................................................................................128
1.2. Consumatori electrici................................................................................................................................................128
2. FENOMENE FIZICE PROPRII INSTALAŢIILOR ELECTRICE

2.1. încălzirea conductelor în regim de lungă durată.....................................................................................................130
- Exemple de calcul................................................................................................................................................130
2.2. încălzirea conductelor în regim intermitent..............................................................................................................131
2.3. încălzirea conductelor în regim de scurtă durată....................................................................................................132
2.4. Solicitări electrodinamice. Calculul forţelor electrodinamice...................................................................................133
2.5 Arcul electric în instalaţiile electrice..........................................................................................................................134
3. FUNCŢIONĂRI ANORMALE ÎN INSTALAŢII ELECTRICE

3.1. Funcţionarea cu tensiune crescută.........................................................................................................................138
3.2. Funcţionarea cu tensiune scăzută (pierderi de tensiune)........................................................................................139
- Exemplu de calcul................................................................................................................................................140
3.3. Pornirea motoarelor electrice...................................................................................................................................141
3.3.1. Pornirea motoarelor de curent continuu......................................................................................................141
3.3.2. Pornirea motoarelor asincrone trifazate.......................................................................................................143
3.3.3. Pornirea motoarelor sincrone........................................................................................................................147
3.4. Funcţionarea motoarelor asincrone trifazate în două faze......................................................................................148
3.5. Funcţionarea în regim de scurtcircuit.......................................................................................................................148
3.5.1. Scurtcircuitul unui circuit monofazat...........................................................................................................148
3.5.2. Scurtcircuitul unui circuit trifazat.................................................................................................................149
4. APARATE ELECTRICE
4.1. Aparate electrice de protecţie..................................................................................................................................152
4.1 1. Relee termice................................................................................................................................................152
4.1.2. Relee cu termistoare.....................................................................................................................................153
4.1.3. Relee electromagnetice................................................................................................................................153
4.1.4. Siguranţe fuzibile...........................................................................................................................................154
4.2. Aparate electrice de conectare................................................................................................................................155
4.2.1. întreruptoare de putere.................................................................................................................................155
4.2.2. Contactoare...................................................................................................................................................156
4.2.3. Disjunctoare şi disjunctoare diferenţiale.......................................................................................................158
4.2.4. întreruptoare diferenţiale...............................................................................................................................160
4.2.5. Chei de comandă şi butoane.......................................................................................................................161
4.3. Aparate electrice de semnalizare.............................................................................................................................161
4.4. Aparate electrice de măsură....................................................................................................................................161
4.4.1. Aparate magnetoelectrice.............................................................................................................................161
4.4.2. Aparate feromagnetice..................................................................................................................................162
4.4.3. Aparate electrodinamice................................................................................................................................162
4.4.4. Aparate de inducţie.......................................................................................................................................162
4.4.5. Măsurarea tensiunilor. Extinderea domeniului de măsurare........................................................................162
4.4.6. Măsurarea curenţilor. Extinderea domeniului de măsurare..........................................................................162
4.4.7. Măsurarea energiilor activă şi reactivă.........................................................................................................163
5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A RECEPTOARELOR Şl

CONSUMATORILOR DE JOASĂ TENSIUNE
5.1. Scheme de alimentare pentru consumatori cu receptoare normale.......................................................................170
5.2. Branşarea consumatorilor clasici la SEN.................................................................................................................170
5.3. Alimentarea receptoarelor electrice normale cu energie electrică...........................................................................172
5.4. Alimentarea receptoarelor electrice vitale................................................................................................................173
6. CALCULUL INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

6.1. Calculul curentului nominal pentru circuite şi coloane............................................................................................178
- Exemple de calcul.........................................................................................................................................................178
6.2. Alegerea secţiunii conductelor şi cablurilor electrice...............................................................................................180
- Exemple de calcul.........................................................................................................................................................180
6.3. Alegerea tuburilor de protecţie.................................................................................................................................182
6.4. Alegerea aparatelor de acţionare, protecţie şi măsură............................................................................................182
6.4.1. Alegerea întreruptorului manual....................................................................................................................182
6.4.2. Alegerea contactorului...................................................................................................................................183
6.4.3. Algerea întreruptorului automat.....................................................................................................................183
6.4.4. Alegerea disjunctorului şi disjunctorului diferenţial......................................................................................183
6.4.5. Alegerea releelor termice...............................................................................................................................184
6.4.6. Alegerea siguranţei fuzibile...........................................................................................................................184
6.4.7. Alegerea aparatelor de măsură ce se montează pe tablourile electrice.....................................................186
7. INSTALAŢII PENTRU PROTECŢIA OMULUI ÎMPOTRIVA TENSIUNILOR

ACCIDENTALE DE ATINGERE
7.1. Probleme generale....................................................................................................................................................196
7.2. Efectele curentului electric asupra corpului uman...................................................................................................196
7.3. Cazuri de electrocutare.............................................................................................................................................197
7.4. Clasificarea încăperilor şi receptoarelor din punct de vedere al
pericolului de electrocutare.......................................................................................................................................198
7.5. Metode de protecţie.................................................................................................................................................199
7.5.1 Metode de protecţie împotriva atingerilor directe.........................................................................................199
7.5.2 Metode de protecţie împotriva atingerilor indirecte.......................................................................................199
8. INSTALAŢII DE PROTECŢIE A CLĂDIRILOR ÎMPOTRIVA EFECTELOR TRĂSNETELOR
8.2. Cazuri în care echiparea cu instalaţie de protecţie împotriva
trăsnetelor este obligatorie......................................................................................................................................207
8.3. Instalaţii de paratrăsnet............................................................................................................................................208
8.3.1. Dispozitivele de captare...............................................................................................................................208
8.3.2. Conductoarele de coborâre..........................................................................................................................210
8.3.3. Priza de pământ............................................................................................................................................211
8.3.4. Legături echipotenţiale..................................................................................................................................212
8.3.5. Legaturi de echipotenţializare şi bara de egalizare a potenţialelor (BEP)..................................................213
8.3.6. Instalaţii speciale de protecţie împotriva trăsnetelor...................................................................................213
8.3.7. Verificări ale instalaţiilor de paratrăsnet........................................................................................................213
9. INSTALAŢII PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI

9.2. Influenţele negative determinate de micşorarea factorului de putere............................................./.......................220
9.3. Mijloace pentru creşterea factorului de putere.......................................................................................................221
9.3.1. Creşterea factorului de putere prin mijloace naturale..................................................................................222
9.3.2. Creşterea factorului de putere folosind surse
specializate de putere reactivă....................................................................................................................223
9.4. Calculul de eficienţă tehnicoeconomică...................................................................................................................227
10. INSTALAŢII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMAŢIILOR

10.1. Instalaţii pentru detecţia, semnalizarea şi stingerea incendiului............................................................................230
10.1.1....................................................................................................................................................Pro
bleme generale........................................................................................................................................................230
10.1.2....................................................................................................................................................Met
ode şi tehnologii pentru detecţia incendiului.........................................................................................................230
10.1.2.1......................................................................................................................................Det
ectoare de fum............................................................................................................................................230
10.1.2.2......................................................................................................................................Det
ecţia ultrarapidă a fumului; detectoare specifice........................................................................................232
10.1.2.3......................................................................................................................................Det
ectoare de temperatură...............................................................................................................................233
10.1.2.4......................................................................................................................................Det
ectoare de flacără.......................................................................................................................................233
10.1.2.5..........................................................................................Detectoare de gaze.................,
234
10.1.3. Centralizarea semnalizărilor în instalaţiile pentru detecţia,
semnalizarea şi stingerea incendiului........................................................................................................235
10.1.4. Alarmarea în instalaţiile de detecţie, semnalizare
şi stingere a incendiilor..............................................................................................................................237
10.1.5. Stingerea automată a incendiului...............................................................................................................237
10.1.5.1......................................................................................................................................Ag
enţi de stingere...........................................................................................................................................237
10.1.5.2......................................................................................................................................Tip
uri de instalaţii.............................................................................................................................................238
10.1.6. Proiectarea instalaţiilor pentru detectarea, semnalizarea
şi stingerea incendiului...............................................................................................................................238
10.1.6.1......................................................................................................................................Di
mensionarea supravegherii..........................................................................................................................238
10.1.6.2......................................................................................................................................Cal
culul reţelei de centralizare a semnalizărilor...............................................................................................239
10.1.6.3......................................................................................................................................Met
ode de reducere a alarmelor false.............................................................................................................239
10.1.7. Exploatarea instalaţiilor pentru detecţia, semnalizarea şi stingerea incendiului........................................240
10.2. Instalaţii pentru detecţia şi semnalizarea efracţiei şi agresiunii............................................................................241
10.2.1. Scopul şi necesitatea instalaţiilor pentru detecţia şi semnalizarea
efracţiei şi agresiunii. Reglementări în vigoare...........................................................................................241
10.2.1.1 Domeniile de aplicaţie şi funcţiile instalaţiilor pentru
detecţia şi semnalizarea efracţiei şi agresiunii............................................................................241
10.2.1.2 Reglementări legale în vigoare.....................................................................................................242
10.2.2. Metode (tehnologii) de detecţie a tentativelor de efracţie.........................................................................242
10.2.2.1......................................................................................................................................Det
ecţia deschiderii uşilor................................................................................................................................242
10.2.2.2......................................................................................................................................Det
ecţia agresiunii.............................................................................................................................................242
10.2.2.3......................................................................................................................................Det
ecţia mişcării................................................................................................................................................243
10.2.2.4......................................................................................................................................Det
ecţia tentativelor de spargere a geamurilor................................................................................................244
10.2.2.5......................................................................................................................................Det
ecţia tentativelor de penetrare a pereţilor...................................................................................................246
10.2.2.6......................................................................................................................................Det
ectoare tensometrice...................................................................................................................................246
10.2.2.7......................................................................................................................................Su
pravegherea vitrinelor..................................................................................................................................246
10.2.2.8 Supravegherea perimetrelor..........................................................................................................246
10.2.3. Centralizarea semnalizărilor în instalaţiile pentru
detecţia şi semnalizarea efracţiei şi agresiunii...........................................................................................249
10.2.4. Topologii de instalaţii pentru detecţia şi semnalizarea
efracţiei şi agresiunii...................................................................................................................................250
10.2.5. Avertizarea în instalaţiile pentru detecţia şi semnalizarea
10.2.6. Proiectarea instalaţiilor pentru detecţia şi semnalizarea
10.2.6.1 Dimensionarea supravegherii în vederea detecţiei efracţiei.........................................................251
10.2.6.2......................................................................................................................................Cal
culul reţelei de centralizare a semnalizărilor...............................................................................................252
10.2.6.3......................................................................................................................................Met
ode de reducere a alarmelor false.............................................................................................................252
10.2.7. Exploatarea instalaţiilor pentru detecţia şi semnalizarea
10.3. Instalaţii de control al accesului..............................................................................................................................253
10.3.1....................................................................................................................................................Inst
alaţii de control şi identificare.................................................................................................................................253
10.3.2....................................................................................................................................................Inte
rfoanele pentru imobil..............................................................................................................................................254
10.3.3. Metode şi tehnologii de identificare în instalaţiile
de control al accesului................................................................................................................................255
10.3.3.1......................................................................................................................................Teh
nologii de realizare a indentificatorilor.........................................................................................................255
10.3.3.2......................................................................................................................................Met
ode biometrice de identificare....................................................................................................................256
10.3.4....................................................................................................................................................Ech
ipamente pentru controlul fizic al accesului...........................................................................................................257
10.3.5. Metode de control al accesului. Tipuri de instalaţii de control
al accesului..................................................................................................................................................259
10.3.6....................................................................................................................................................Proi
ectare 261
10.3.7....................................................................................................................................................Exp
loatarea instalaţiilor de control al accesului...........................................................................................................261
11. POSTURI DE TRANSFORMARE Şl SURSE DE REZERVĂ

11.1. Instalaţii pentru posturile de transformare.............................................................................................................264
11.1.1....................................................................................................................................................Ale
gerea numărului de transformatoare......................................................................................................................264
11.1.2....................................................................................................................................................Ale
gerea puterii transformatoarelor..............................................................................................................................265
11.1.3....................................................................................................................................................Sta
bilirea puterii nominale economice pentru transformatoare..................................................................................265
11.1.4....................................................................................................................................................Fun
cţionarea în paralel a transformatoarelor................................................................................................................265
11.1.5....................................................................................................................................................Co
nstrucţia posturilor de transformare.......................................................................................................................266
11.1.6....................................................................................................................................................Ap
aratajul aferent transformatoarelor..........................................................................................................................266
11.2. Instalaţii pentru sursele de rezervă proprii.............................................................................................................267
11.2.1....................................................................................................................................................Gru
p electrogen.............................................................................................................................................................267
11.2.2....................................................................................................................................................Bat
erii de acumulatoare...............................................................................................................................................268
12. INSTALAŢII ELECTRICE ÎN MEDIU EXPLOZIV Şl ÎN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU

12.1..............................................................................................................................................................Pro
bleme generale................................................................................................................................................................274
12.2..............................................................................................................................................................Cla
sificarea ariilor periculoase..............................................................................................................................................274
12.3..............................................................................................................................................................Ale
gerea echipamentelor electrice.......................................................................................................................................275
12.4..............................................................................................................................................................Mo
ntarea cablurilor electrice................................................................................................................................................276
12.4.1....................................................................................................................................................Sist
eme de instalare......................................................................................................................................................276
12.4.2....................................................................................................................................................Tip
uri de cabluri utilizate în spaţii cu pericol de explozie..........................................................................................277
12.5..............................................................................................................................................................Inst
alaţia de paratrăsnet........................................................................................................................................................278
12.6..............................................................................................................................................................Mă
suri de protecţie împotriva electricităţii statice................................................................................................................278
13. TEHNOLOGIA EXECUTĂRII INSTALAŢIILOR ELECTRICE

13.1.Soluţii tehnologice pentru montarea cablurilor şi conductelor..............................................................................282
13.2.Soluţii tehnologice pentru montarea aparatelor şi tablourilor electrice.................................................................288
13.3.Norme referitoare la construcţia tablourilor electrice.............................................................................................291
14. FIABILITATEA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

14.1. Definiţii.....................................................................................................................................................................296
14.1.1....................................................................................................................................................Noţ
iuni fundamentale....................................................................................................................................................296
14.1.2....................................................................................................................................................Alt
e noţiuni...................................................................................................................................................................296
14.2. Evaluarea fiabilităţii.................................................................................................................................................296
14.2.1....................................................................................................................................................Eva
luarea fiabilităţii în sens restrâns............................................................................................................................296
14.2.2....................................................................................................................................................Eva
luarea mentenabilităţii.............................................................................................................................................297
14.2.3....................................................................................................................................................Eva
luarea disponibilităţii................................................................................................................................................297
14.3. Metode, modele şi procedee pentru determinarea fiabilităţii instalaţiilor..............................................................298
14.3.1....................................................................................................................................................Mo
delul structural pentru calculul fiabilităţii instalaţiei................................................................................................298
14.3.2....................................................................................................................................................Ipot
eze simplificatoare..................................................................................................................................................299
14.3.3. Modelarea funcţionării instalaţiilor prin procese
stocastice de tip Markov...........................................................................................................................300
14.3.4....................................................................................................................................................Met
oda elementelor echivalente din punct de vedere al fiabilităţii..............................................................................301
14.3.5....................................................................................................................................................Met
oda soluţiei generale...............................................................................................................................................302
14.3.6....................................................................................................................................................Pro
cedeul grupurilor de defectare................................................................................................................................302
14.3.7....................................................................................................................................................Alte
metode....................................................................................................................................................................303
14.4. Ingineria fiabilităţii instalaţiilor electrice cu scheme logice de tipul "a din n".......................................................303
14.4.1. Cazul general............................................................................................................................;................303
14.4.2. Cazul α = η.................................................................................................................................................304
14.4.3. Cazul α = 1; η = 2......................................................................................................................................305
14.4.4. Cazul α = 2; η = 3.....................................................................................................................................306
14.5. Ingineria fiabilităţii instalaţiilor electrice complexe..................................................................................................306
14.5.1....................................................................................................................................................Rel
aţii de caicul aproximative......................................................................................................................................306
14.5.2....................................................................................................................................................Teo
reme de transfigurare.............................................................................................................................................307
14.5.3....................................................................................................................................................Apli
caţii 309
15. MĂSURI DE PROTECŢIE A OMULUI CE SE IAU ÎN EXECUŢIA Şl EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

15.1. Probleme generale.................................................................................................................................................312
15.2. Condiţii tehnice.......................................................................................................................................................312
15.3. Responsabilităţile pentru aplicarea normelor de protecţie a muncii....................................................................312
15.4. Principalele mijloace de protecţie electroizolante utilizate în
instalaţiile electrice de joasă tensiune...................................................................................................................312
15.5. Măsuri tehnice de protecţie a muncii la executarea de lucrări cu scoaterea de sub tensiune, în exploatarea
instalaţiilor electrice................................................................................................................................................313
15.6. Norme specifice de protecţie a muncii pentru activităţi la instalaţiile electrice de producere, transport şi
distribuţie a energiei electrice.................................................................................................................................314
15.7. Măsuri de prim ajutor în caz de accidente...........................................................................................................314
16. SIMBOLURI UTILIZATE ÎN SCHEME Şl PLANURI...........................................................................................................318
III. MĂSURĂRI
1. PRINCIPII, METODE Şl MIJLOACE DE MĂSURARE.........................................................................................................326
2. MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE

2.1. Măsurarea tensiunii...................................................................................................................................................328
2.2. Măsurarea intensităţii curentului electric..................................................................................................................328
2.3. Măsurarea puterii......................................................................................................................................................329
2.3.1. Măsurarea puterii în curent continuu.................................'.........................................................................329
2.3.2. Măsurarea puterii active în curent alternativ................................................................................................330
2.3.2.1 Măsurarea puterii active în curent alternativ monofazat................................................................330
2.3.2.2 Măsurarea puterii active în curent alternativ trifazat......................................................................331
2.3.3. Măsurarea puterii reactive...........................................................................................................................332
2.3.3.1 Măsurarea puterii reactive în curent alternativ monofazat............................................................332
2.3.3.2 Măsurarea puterii reactive în curent alternativ trifazat..................................................................332
2.4. Măsurarea energiei electrice.....................................................................................................................................333
2.4.1. Măsurarea energiei electrice în curent continuu..........................................................................................334
2.4.2. Măsurarea energiei electrice active..............................................................................................................334
2.4.3. Măsurarea energiei electrice reactive...........................................................................................................334
2.4.4. Transmiterea la distanţă a indicaţiilor contoarelor
de energie activă şi reactivă........................................................................................................................334
2.5. Măsurarea defazajului şi a factorului de putere......................................................................................................335
2.5.1. Măsurarea cu aparate electrodinamice........................................................................................................335
2.5.1.1 Măsurarea la circuitele monofazate................................................................................................335
2.5.1.2 Măsurarea la circuitele trifazate......................................................................................................335
2.5.2. Măsurarea cu aparate feromagnetice (electromagnetice)............................................................................336
2.5.3. Măsurarea cu aparate tip cleşte ampermetric.............................................................................................336
2.5.4. Măsurarea unghiului de defazaj dintre două tensiuni cu osciloscopul........................................................336
2.5.5. Măsurarea cu aparate cu elemente statice..................................................................................................337
- Exemple de calcul.................................................................................................................................................337
2.5.6. Măsurarea indirectă......................................................................................................................................337
2.6. Măsurarea frecvenţei................................................................................................................................................337
2.6.1. Metode de punte..........................................................................................................................................337
2.6.2. Metode de comparaţie..................................................................................................................................338
2.6.3. Metode de rezonanţă....................................................................................................................................339
2.6.4. Filtru trece bandă..........................................................................................................................................339
2.6.5. Multimetre......................................................................................................................................................339
2.7. Aparate de măsurat numerice..................................................................................................................................339
2.7.1. Elemente componente...................................................................................................................................339
2.7.1.1 Circuite basculante bistabile CBB..................................................................................................339
2.7.1.2 Numărătoare binare NB...................................................................................................................341
2.7.1.3 Decodificatoare D............................................................................................................................342
2.7.1.4 Sisteme de afişare A.......................................................................................................................343
2.7.1.5 Convertoare.....................................................................................................................................344
2.7.2. Voltmetre şi ampermetre numerice...............................................................................................................345
2.7.3. Puntea automată cu afişare numerică..........................................................................................................345
2.7.4. Frecvenţmetre şi cronometre........................................................................................................................346
2.7.5. Fazmetru numeric..........................................................................................................................................346
2.8. Aparate înregistratoare..............................................................................................................................................347
3. MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE

3.1. Măsurarea mărimilor mecanice.................................................................................................................................352
3.1.1. Măsurarea maselor şi forţelor.......................................................................................................................352
3.1.2. Măsurarea cuplurilor.....................................................................................................................................352
3.1.3. Măsurarea vitezelor liniare............................................................................................................................353
3.1.4. Măsurarea vitezelor unghiulare.....................................................................................................................353
3.2. Măsurarea mărimilor hidraulice.................................................................................................................................353
3.2.1 Măsurarea presiunii........................................................................................................................................353
3.2.2 Măsurarea nivelului.........................................................................................................................................353
3.2.3 Măsurarea vitezei............................................................................................................................................354
3.2.4 Măsurarea debitului........................................................................................................................................355
3.2.5 Detecţia scurgerilor din conducte..................................................................................................................355
3.3. Măsurarea mărimilor termotehnice...........................................................................................................................356
3.3.1. Măsurarea temperaturii..................................................................................................................................356
3.3.2. Măsurarea cantităţii de căldură....................................................................................................................356
3.3.3. Măsurarea umidităţii relative (UR) a aerului.................................................................................................356
3.3.4. Măsurarea vitezei aerului...............................................................................................................................356
3.3.5. Concentraţia componentelor din gazele de ardere......................................................................................356
3.4. Măsurarea radiaţiilor nucleare...................................................................................................................................357
3.4.1. Detectarea radiaţiilor nucleare......................................................................................................................357
3.4.2. Măsurarea radiaţiilor nucleare.......................................................................................................................358
3.5. Măsurări în iluminat...................................................................................................................................................358
3.5.1. Măsurări obiective.........................................................................................................................................358
3.5.2. Măsurări subiective.......................................................................................................................................359
3.6. Măsurarea pH-ului.....................................................................................................................................................359
3.6.1. Domeniul.......................................................................................................................................................359
3.6.2. Principiul de măsurare a pH-ului.................................................................................................................360
3.7. Măsurări privind poluarea atmosferei.......................................................................................................................360
3.7.1. Măsurarea concentraţiilor de gaze combustibile în atmosferă....................................................................360
3.7.1.1 Măsurarea intensităţii relative de absorbţie a radiaţiei IR.............................................................361
3.7.1.2 Măsurarea absorbţiei în două benzi de undă în IR.......................................................................361
3.7.1.3 Senzorul catalitic de gaze combustibile........................................................................................361
3.7.1.4 Microsenzori de gaz cu bioxid de staniu.......................................................................................362
3.7.2. Măsurarea concentraţiei de gaze toxice în atmosferă.................................................................................362
3.7.2.1 Măsurarea pe baza proprietăţilor de radiaţie specifice..................................................................362
3.7.2.2 Senzorul electrochimie de gaze toxice...........................................................................................363
3.7.3. Măsurarea concentraţiei de praf şi aerosoli în atmosferă...........................................................................363
3.7.4. Reţele de microsenzori de gaz....................................................................................................................363
3.7.4.1 Nasul electronic......................................................................................................................'........363
3.7.4.2 Reţele de microsenzori de gaz......................................................................................................363
3.7.4.3 Reţele neuronale artificiale..............................................................................................................364
3.7.5. Sisteme inteligente de monitorizare a calităţii atmosferei...........................................................................365
4. MĂSURĂRI COMPLEXE.....................................................................................................................................................368
IV. AUTOMATIZĂRI
1. PROBLEME GENERALE
1.1. Definiţii........................................................................................................................................................................372
1.2. Funcţiunile sistemelor automate..............................................................................................................................372
1.3. Clasificarea sistemelor automate..............................................................................................................................372
1.4. Problemele sistemelor automate..............................................................................................................................372
1.5. Semnale utilizate în automatică................................................................................................................................372
1.6. Transformata Laplace...............................................................................................................................................373
1.7. Funcţia de transfer (Fdt)...........................................................................................................................................373
1.8. Funcţia indicială şi funcţia pondere.........................................................................................................................374
1.9. Sistem de urmărire a poziţiei unghiulare.................................................................................................................375
2. ELEMENTE DE AUTOMATIZARE
2.1. Traductoare...............................................................................................................................................................378
2.2. Elemente de comandă. Convertoare........................................................................................................................380
2.3. Regulatoare...............................................................................................................................................................381
2.4. Elemente de execuţie...............................................................................................................................................387
3 SISTEME DE COMANDĂ AUTOMATĂ

3.1. Comanda instalaţiilor de iluminat.............................................................................................................................390
3.1.1. Instalaţii de iluminat interior.........................................................................................................................390
3.1.2. Instalaţii de iluminat exterior........................................................................................................................390
3.2. Comanda motoarelor electrice................................................................................................................................392
3.2.1. Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate......................................................................................392
3.2.1.1 Comanda motoarelor electrice asincrone
trifazate cu rotorul în colivie...........................................................................................................392
"Ş/IA.! Comanda motoarelor electrice asincrone
trifazate cu rotorul bobinat.............................................................................................................397
3.2.1.3 Comanda frânării motoarelor electrice...........................................................................................400
3.2.2. Comanda motoarelor electrice sincrone......................................................................................................401
3.2.3. Comanda motoarelor de curent continuu....................................................................................................402
3.2.4. Comanda cu program a motoarelor electrice..............................................................................................403
3.2.5. Automate programabile................................................................................................................................404
3.3. Comanda automatizată utilizând logica fuzzy..........................................................................................................405
3.3.1. Generalităţi....................................................................................................................................................405
3.3.2. Caracteristicile comenzii fuzzy......................................................................................................................405
3.3.3. Configuraţia generală a unui controler fuzzy...............................................................................................406
4.REGLAREA AUTOMAT
Ă A PARAMETRILOR
4.1. Reglarea presiunii......................................................................................................................................................408
4.2. Reglarea debitului.....................................................................................................................................................410
4.3. Reglarea raportului gaz - aer....................................................................................................................................411
4.4. Reglarea temperaturii................................................................................................................................................412
4.5. Reglarea umidităţii....................................................................................................................................................412
4.6. Reglarea pH-ului.......................................................................................................................................................412
4.7. Reglarea fluxului luminos..........................................................................................................................................413
4.8. Reglarea turaţiei........................................................................................................................................................413
4.9. Acordarea regulatoarelor..........................................................................................................................................415
5. AUTOMATIZAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE

5.1. Generalităţi.................................................................................................................................................................418
5.2. Automatizarea staţiilor de pompare în funcţie de presiune.....................................................................................418
5.3. Automatizarea staţiilor de pompare în funcţie de presiune,
cu presiunea etajată descrescător...........................................................................................................................418
5.4. Automatizarea staţiilor de pompare în funcţie de presiune,
cu presiunea etajată crescător.................................................................................................................................419
5.5. Automatizarea staţiilor de pompare în funcţie de presiune şi debit.......................................................................420
6. AUTOMATIZAREA INSTALAŢIILOR TERMICE

6.1. Automatizarea punctelor termice (PT)......................................................................................................................424
6.1.1. Organizarea ierarhică a sistemului de conducere şi supraveghere a PT...................................................425
6.1.2. Funcţionarea sistemului de automatizare a unui PT....................................................................................425
6.1.3. Funcţionarea sistemului de achiziţie şi monitorizare a datelor din PT........................................................425
6.1.4. Sistemul de citire automată a datelor provenite de la
contoarele montate la scări de blocuri........................................................................................................426
6.2. Automatizarea centralelor termice (CT).....................................................................................................................427
6.2.1. Organizarea ierarhică a sistemului de conducere şi supraveghere a CT...................................................427
6.2.2. Funcţionarea sistemului de automatizare al unei CT...................................................................................427
6.2.3. Funcţionarea sistemului de achiziţie şi monitorizare a datelor din CT........................................................429
7. AUTOMATIZAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE - CLIMATIZARE...............................................................................431
8. ANCLANŞAREA AUTOMATĂ A SURSELOR DE REZERVĂ

8.1. Anclanşarea automată a rezervei (AAR)...................................................................................................................436
8.2. Conectarea automată a rezervei tehnologice...........................................................................................................441
8.3. Descărcarea automată a sarcinii (DAS) şi reanclanşarea
automată a sarcinii (RAS).........................................................................................................................................442
8.4. Automatizarea bateriilor de condensatoare.............................................................................................................444
9. SISTEME DE ASIGURARE A SECURITĂŢII CLĂDIRILOR

9.1. Detectarea şi stingerea incendiilor...........................................................................................................................448
9.2. Instalaţii de prevenire şi avertizare împotriva efracţiei.............................................................................................451
9.3. Interfonie şi supraveghere TVCI................................................................................................................................452
10. SISTEME DOMOTICE

10.1. Principii, tehnici şi modele pentru comunicaţia în sistemele domotice................................................................454
10.2. Structura sistemelor domotice, magistrale, reţele
şi standarde de comunicaţie..................................................................................................................................455
10.3. Sisteme domotice specializate...............................................................................................................................455
10.4. Sistem integrat pentru conducerea ierarhizată a instalaţiilor din clădiri................................................................457
10.4.1.....................................................................................................................................................Sis
tem ierarhizat pentru conducerea unei instalaţii de încălzire..................................................................................457
10.4.2.....................................................................................................................................................Sis
tem ierarhizat pentru asigurarea şi monitorizarea serviciilor în camerele unui hotel.............................................458
10.4.3.....................................................................................................................................................Sist
em ierarhizat pentru supraveghere şi alarmare la incendii......................................................................................459
I. S is t e m e d e ilu m in a
P r o b le m e g e n e r a le
Sisteme de iluminat
1. Etapele de elaborare a electrice; 1.3. Studiul de fezabilitate

documentaţiei tehnico- • scheme tehnologice şi/sau electri
economice necesare ce de principiu cu indicarea punctelor Reprezintă documentaţia care cu-
realizării obiectivelor de de măsură, control şi reglare, repre prinde caracteristicile principale şi indi-
investiţii publice pentru zentate şi simbolizate în conformitate catorii tehnico-economici ai investiţiei
instalaţii electrice şi de cu standardele naţionale şi internaţio şi se elaborează de către contractantul
automatizare nale în vigoare; care a fost desemnat în urma organi-
• descrierea fluxului tehnologic, în zării licitaţiei.
Conţinutul cadru al proiectelor - pe concordanţă cu schemele, cu sublinie Conţinutul cadru curpinde:
faze de proiectare - este reglementat rea punctelor principale de măsură şi • Date generale - sunt cele cuprinse
prin Ordinul Comun Nr. reglare de care depinde buna funcţio în Studiul de prefezabilitate la care se
1743/69/N/1996 al Ministerului Finan- nare şi securitatea procesului; adaugă descrierea funcţională şi teh
ţelor şi al Ministerului Lucrărilor Publice • valorile parametrilor tehnologici nologică a obiectivului;
şi Amenajării Teritoriului. Prin acest or- controlaţi; • Date tehnice ale investiţiei - cele
din este reglementat conţinutul cadru • utilajele şi conductele tehnologice cuprinse în studiul de prefezabilitate cu
al documentaţiilor de licitaţie, al oferte- cu caracteristicile lor (dimensiuni, ma detalierea soluţiilor tehnice (descriere)
lor şi al contractelor pentru execuţia in- teriale, fluide vehiculate, parametri de avute în vedere pentru clădiri, reţele,
vestiţiilor. funcţionare) pe care se montează apa utilajele principale şi instalaţiile aferen
Pentru realizarea unei investiţii de ratura de automatizare (traductoare, te construcţiilor;
către un investitor din punct de vedere diafragme, elemente de execuţie etc.) • Date privind forţa de muncă ce va
al proiectării, este necesară parcurge- sau sunt incluse în programul de sem fi ocupată pentru realizarea investiţiei
rea următoarelor etape: nalizări, comenzi sau interblocări; (total personal, total locuri de muncă
- studiul de prefezabilitate; • sursele de energie care pot fi puse nou create);
- studiul de fezabilitate; la dispoziţie; • Devizul general al investiţiei;
- proiectul tehnic (PT) şi caietele de • spaţiile prevăzute sau disponibile • Principalii indicatori tehnico-econo
sarcini; pentru amplasarea echipamentelor mici ai investiţiei (valoarea totală, eşa
- documentaţia cu detalii de execuţie electrice pentru traseele de cabluri şi lonarea în timp, durata de realizare, ca
(DDE); conducte; pacităţi);
Documentaţiile tehnicoeconomice de • planuri de ansamblu ale construc • Finanţarea investiţiei (surse proprii,
investiţii publice pentru instalaţii elec- ţiilor cu amplasarea utilajelor tehnologi credite bancare, buget local etc);
trice şi de automatizare se elaborează ce, a camerelor de comandă, a staţiei • Avize şi acorduri (avizul ordonato
pe baza datelor cuprinse în tema de electrice de distribuţie etc; rului de credit, certificat de urbanism,
proiectare. • planuri de legături-conducte şi asigurarea utilităţilor, protecţia mediu
schemele izometice ale conductelor lui, consumul de combustibil etc);
1.1. Tema de proiectare tehnologice pe care se montează apa • Plan de amplasament, plan general
rate sau elemente de automatizare. şi planuri de arhitectură pentru princi
Este documentul tehnic primar pe palele construcţii.
baza căruia se întocmeşte documenta- 1.2. Studiul de prefezabilitate
ţia de proiectare în faza solicitată de 11.4.Proiectul tehnic
beneficiar (investitor). Reprezintă documentaţia prin care şi caietele de sarcini
Se întocmeşte, de regulă, de către investitorul fundamentează necesitatea
beneficiar, direct sau prin alte unităţi şi oportunitatea realizării obiectivului şi Reprezintă documentaţia pentru care
de proiectare sau consulting de speci- se întocmeşte de către investitor sau este necesară eliberarea autorizaţiei de
alitate, şi se transmite proiectantului; de către o persoană juridică de speci- construcţie şi întocmirea documentaţiei
din tema de proiectare fac parte şi alte alitate. de licitaţie pentru execuţie, pe baza
eventuale precizări şi completări ulteri- Conţinutul cadru prevede: căruia se contractează lucrarea şi se
oare intervenite pe parcusul proiectării • Date generale (denumirea obiecti elaborează documentaţia de execuţie
utilajelor sau definitivării tehnologiei. vului, elaboratorul studiului de prefeza (detaliile de execuţie).
Tema de proiectare pentru instalaţiile bilitate, investitorul, amplasament, te Proiectul tehnic se elaborează pe ba-
electrice dintr-o clădire trebuie să cu- ma cu fundamentarea necesităţii inves za studiului de fezabilitate aprobat şi
prindă: tiţiei); are următorul conţinut-cadru:
• destinaţia, categoria de importanţă • Evaluări pentru elaborarea studiului • Descrierea generală a lucrării (am
şi caracteristicile constructive ale de prefezabilitate (valoarea totală esti plasament, topografie, climă, seismici
clădirii; ν mată a investiţiei, valoarea studiului de tate, organizare de şantier, programul
• destinaţia încăperilor din clădire cu prefazabilitate şi a studiului de fezabili de execuţie a lucrărilor, memorii tehni
indicarea receptoarelor electrice ce tre tate, cheltuieli pentru obţinerea avizelor ce de specialitate, soluţii tehnice etc);
buie prevăzute în spaţiile de lucru; şi organizarea licitaţiei); • Memoriul tehnic de calcul
• condiţiile de lucru (temperatură, • Date tehnice ale investiţiei (date Explicitează conţinutul lucrării, al că
umiditate, degajări de vapori corosivi asupra terenului şi a zonei de amplasa rui volum depinde de complexitatea
etc.) din încăperile sau spaţiile de lu ment, caracteristici principale, utilaje, documentaţiei; se recomandă să conţi
cru; din dotarea investiţiei, utilităţi); nă următoarele elemente:
• încadrarea încăperilor şi spaţiilor în • Finanţarea investiţiei (surse proprii, - baza de proiectare ce cuprinde do-
categoriile corespunzătoare de pericol credite bancare, buget local etc); cumentele care stau la baza elaborării
de incendiu sau de explozie; • Plan general şi planuri de amplasa lucrării; acestea sunt, de regulă: coman-
• gradul de rezistenţă la foc a ment. da beneficiarului, (investitorului sau pro-
elementelor de construcţie, atunci iectantului general), tema de proiectare
când acestea influenţează sau sunt in sau faza anterioară aprobată fără modi-
fluenţate de prezenţa echipamentelor ficări sau cu precizarea modificărilor
Sisteme de iluminat
intervenite pe parcursul aprobării; alte see conducte şi cabluri etc; garanţiilor acordate de furnizor;
elemente referitoare la obiectul contrac- - scheme tehnologice de flux cu am verificările şi testele trebuie să
tului; plasarea aparaturii şi a punctelor de respecte documentaţia de proiectare,
- alimentarea cu energie electrică din măsură şi control; caietele de sarcini ale echipamentelor,
sursa de bază, de rezervă şi sursa - scheme electrice desfăşurate; cărţile tehnice ale utilajelor şi
proprie, atunci când este cazul; - jurnale de cabluri; aparatelor, alte prescripţii în vigoare la
- soluţiile adoptate pentru sistemele - specificaţii de echipamente şi apa data efectuării probelor şi recepţiei.
de iluminat normal şi de siguranţă; ratură locală; Pentru verificare trebuie să existe
- amplasarea tablourilor electrice, - specificaţii de aparate pentru echi dotarea cu aparate şi echipamente ne-
traseele coloanelor de alimentare; pamente electrice şi de automatizare cesare prevăzute în documentaţia de
- traseele circuitelor electrice până la (dulapuri, tablouri, pupitre etc.) proiectare. Rezultatele verificărilor se
receptoare; - reglete de cleme şi scheme de co consemnează în procese-verbale care
- echipamentele de acţionare şi pro nexiuni; stau la baza preluării lucrărilor de către
tecţie adoptate; - detalii de montare, aparate locale investitor;
- descrierea instalaţiei tehnologice şi etc; • recomandări pentru conservarea
de automatizare corespunzătoare şi - instrucţiuni de montare şi punere în aparatelor şi echipamentelor în cazul
corelarea cu celelalte instalaţii, inclusiv funcţiune; scoaterii din funcţiune a instalaţiei pe
electrice; - instrucţiuni de exploatare; perioade îndelungate;
- descrierea instalaţiei de protecţie a - documentaţie economică. • instrucţiuni de protecţie a muncii
omului împotriva electrocutării; pentru personalul de specialitate care
- descrierea instalaţiei de paratrăs 1.6. Instrucţiunile de montare participă la lucrările de verificare, pro
net; şi punere în funcţiune be, recepţie şi punere în funcţiune.
- măsurile pentru protecţia muncii,
prevăzute din faza de proiectare, ca pe Se întocmesc odată cu documentaţi- 1.7. Instrucţiunile de
timpul executării lucrărilor să se evite a de execuţie şi au un caracter prelimi- exploatare şi întreţinere
accidentarea personalului; nar, acestea vor fi revăzute şi
• Listele cu cantităţi de lucrări, inclu completate după punerea în funcţiune Se elaborează detaliat, în funcţie de
siv listele cu utilaje şi echipamente, a instalaţiei. complexitatea instalaţiei, pentru diferite
aparatura de automatizare şi instalaţii, Instrucţiunile de montare şi punere în părţi ale acesteia (aparatură locală,
specificaţii tehnice; funcţiune conţin: echipamente, aparatură din camerele
• Graficul general de realizare a in • condiţiile de montarea a centrale de comandă, sisteme de cal-
vestiţiei; echipamentelor electrice la înălţime, cul, automate programabile etc.) sau
• Părţile desenate (planuri generale pentru a evita eventualele accidente; pentru ansamblul instalaţiei.
de amplasamente); planuri topografice • descrierea soluţiilor tehnologice de Trebuie să cuprindă, în principal:
principale; planurile principale ale montare a tablourilor electrice, canale • recomandări pentru numărul şi ca
obiectivelor investiţiei şi de arhitectură; şi / sau poduri de cabluri; lificarea personalului de întreţinere şi
planuri de structură ale construcţiilor; • descrierea instalaţiei tehnologice, exploatare;
schema generală de distribuţie cu în special a fluxului tehnologic (utilaje şi • modalităţile sau programul de in
energie electrică; schemele tablourilor conducte pe care se montează apara struire a personalului de exploatare, pe
generale de lumină şi forţă; schemele tele de măsură şi control); specialităţi şi responsabilităţi, la furni
tehnologice pentru care se execută • descrierea instalaţiei de automati zorii de echipamente şi aparate;
instalaţiile de automatizare; schemele zare cu prezentarea programului de • asigurarea respectării perioadelor
talourilor secundare - lumină, forţă, automatizare: se vor sublinia aparatele şi graficelor verificărilor periodice a
automatizare; sau circuitele de măsură şi reglare mai aparatelor în scopul menţinerii lor în li
• Caietele de sarcini reprezintă deta complexe şi cu o importanţă mai mare mitele performanţelor din documentaţia
lierea elementelor tehnice ale proiectu în conducerea şi supravegherea proce de proiectare;
lui tehnic şi cuprind prescripţii tehnice sului sub aspectul siguranţei în funcţi • recomandări pentru dotarea atelie
şi economice pe care trebuie să le rea onare şi a eficienţei tehnico-economi- relor de întreţinere şi a laboratoarelor
lizeze ofertantul; caietele de sarcini se ce. în instalaţiile dotate cu calculatoare de verificare cu aparatură de precizie
întocmesc pe specialităţi, iar în funcţie de proces, automate programabile sau necesară reparaţiilor şi verificărilor;
de destinaţia lor pot fi întocmite pentru alte sisteme de conducere automată • recomandări pentru dotarea perso
execuţia lucrărilor; pentru probe, teste, se prezintă caracteristicile acestora, nalului de exploatare şi întreţinere, a
recepţii, verificări, puneri în funcţiune, programele utilizate şi funcţiile siste atelierelor şi laboratoarelor de reparaţii
urmărirea comportării în exploatare; mului. şi verificări cu mijloacele individuale şi
pentru furnizorii de materiale, utilaje, • referiri la personalul necesar la in colective pentru protecţia muncii şi pa
echipamente. vestitor pentru urmărirea montării şi za contra incendiilor.
participarea la punerea în funcţiune a
1.5. Detaliile de execuţie instalaţiei, ca parte integrantă a proce 2. încadrarea obiectivelor de
sului de instruire a viitorului personal investiţii publice pentru
Reprezintă documentaţia care stă la de exploatare şi întreţinere. instalaţiile electrice,
baza executării obiectivului şi cuprinde • testele şi procedurile de verificare în sistemul de lucrări
toate elementele de detaliu necesare a aparatelor, echipamentelor şi instala de alimentare cu energie
executantului pentru punerea în operă ţiei atât în ce priveşte recepţia la electrică a localităţilor
a obiectivului contractat. furnizori cât şi recepţia lucrărilor de
Principalele piese scrise şi desenate montare astfel încât perioada de probe
ale documentaţiei de execuţie sunt: şi de atingere a parametrilor proiectaţi 2.1. Autorizaţia de construire
- planurile de amplasament, utilaje, să se poată realiza de beneficiar în
termenele programate şi în limita Reprezintă actul eliberat de primăria
aparate şi echipamente; planuri de tra-
Sisteme de iluminat
municipiului, oraşului sau comunei (în a obiectivelor respective de instalaţii şi electroenergetice la solicitări mecanice
funcţie de importanţa construcţiei şi de construcţii; şi termice în condiţii de scurtcircuit;
amplasament), pe baza căruia se asi- • Alte avize şi acorduri (protecţia sa- - PE 106 - 1995 - Normativ pentru
gură aplicarea măsurilor legale referi- nitară, protecţia muncii etc). proiectarea şi executarea liniilor aerie
toare la amplasarea, proiectarea, exe- ne electrice de joasă tensiune;
cutarea şi funcţionarea instalaţiilor 3. Cerinţe esenţiale - PE 107 - 1995 - Normativ pentru
electrice. de calitate şi criteriile proiectarea şi executarea reţelelor de
Cererea de eliberare a autorizaţiei de de performanţă pentru cabluri electrice;
construire trebuie însoţită de un certifi- instalaţiile electrice şi - PE 111 - 1992 - Instrucţiuni pentru
cat de urbanism emis de către organe- de automatizare proiectarea staţiilor de conexiuni şi
le competente, cu respectarea urmă- transformare;
toarelor reglementări de urbanism şi Proiectarea şi executarea instalaţiilor - PE 112 - 1993 - Normativ pentru
amenajare a teritoriului: electrice şi de automatizare se fac proiectarea instalaţiilor de curent conti
- Regulamentul general de urbanism; astfel încât acestea să realizeze şi să nuu din centrale şi staţii;
- Planul urbanistic general (PUG) şi menţină, pe întreaga durată de - PE 116 - 1994 - Normativ de încer
Planul urbanistic zonal (PUZ); utilizare, următoarele cerinţe de calitate cări şi măsurători la echipamente şi in
- Planul urbanistic de detaliu (PUD); (conform Legii nr. 10/1995): stalaţii electrice;
- Regulamentul local de urbanism. A - rezistenţă şi stabilitate; - PE 118 - 1999 - Normativ de sigu
Aceste documente se elaborează de Β - siguranţă în exploatare; ranţă la foc a construcţiilor;
către arhitecţi şi specialişti, cu partici- C - siguranţă la foc; - PE 120 - 1994 - Instrucţiuni privind
parea inginerilor de instalaţii. D - igienă, sănătatea oamenilor, re- compensarea puterii reactive în reţelele
facerea şi protecţia mediului; electrice de distribuţie şi la consuma
2.2. Planurile urbanistice Ε - izolaţie termică, hidrofugă şi tori industriali şi similari;
PUG şi PUZ economie de energie; - PE 124 - 1995 - Normativ privind
F - protecţia împotriva zgomotului. alimentarea cu energie electrică a con
Stabilesc soluţiile generale de ali- Criteriile de performanţă pentru reali- sumatorilor industriali şi similari;
mentare cu energie electrică, din per- zarea acestor cerinţe sunt sistematiza- - PE 132 - 1995 - Normativ pentru
spectiva dezvoltării localităţii în ansam- te şi prezentate, detaliat, în „GHIDUL proiectarea reţelelor electrice de distri
blul ei. DE PERFORMANŢE PENTRU INSTA- buţie publică;
Planul urbanistic de detaliu (PUD) LAŢII ELECTRICE" (I.P.C.T). - PE 134 - 1996 - Normativ privind
stabileşte condiţiile de amplasare şi de Proiectele de instalaţii electrice şi de metodologia de calcul a curenţilor de
execuţie pe un anumit teren a unuia automatizare se verifică pentru toate scurtcircuit în reţele electrice;
sau mai multor obiective cu destinaţie cerinţele şi pentru toate categoriile de - PE 142 - 1980 - Normativ privind
precizată, ţinând seama de particulari- construcţii, de verificatori atestaţi de combaterea efectului de flicker în reţe
tăţile generate de teren, de vecinătăţile MLPTL, pentru specialitatea Instalaţii lele de distribuţie;
acestuia şi de cerinţele funcţionale. Electrice - IE. - PE 143 - 1994 - Normativ privind
limitarea regimului deformant;
2.3. Avize şi acorduri 4. Reglementărj tehnice - PE 155 - 1992 - Normativ pentru
specifice pentru instalaţiile proiectarea şi executarea branşamen
Realizarea obiectivelor de investiţii electrice şi de automatizare telor electrice pentru clădiri civile;
pentru instalaţiile electrice este condiţi- - NSSMUEE 111 - 2001 - Norme spe
onată de obţinerea unor avize şi acor- Proiectarea, executarea, montarea, cifice de securitate a muncii la utilizarea
duri, dintre care cele mai importante exploatarea şi post utilizarea acestor energiei electrice în medii normale;
sunt: instalaţii se efectuează în conformitate - C 56 - 2000 - Normativ pentru ve
• Certificatul de urbanism care cu cu reglementările tehnice specifice, cu- rificarea calităţii lucrărilor de construcţii
prinde elemente privind regimul juridic, prinse în: şi a instalaţiilor eferente;
economic şi tehnic al terenurilor şi - acte legislative (legi, decrete, hotă - Ordinul Ml nr. 775 - 1998 - Norme
construcţiilor şi este emis de către pri râri şi ordonanţe guvernamentale); generale de prevenire şi stingere a in
mării sau prefecturi, după caz; - normative de proiectare şi executa cendiilor;
• Acordul energetic pentru utilizarea re, respectiv de exploatare a instalaţiilor; - NSPM 65 - 2001 - Norme specifice
energiei electrice; - ghiduri, regulamente, instrucţiuni; de protecţia muncii pentru transportul
• Acordul de mediu sau Autorizaţia - standarde. şi distribuţia energiei electrice;
de mediu, care stabileşte condiţiile de Datorită număului relativ mare de - Legea 90-1996 - Norme generale
realizare a obiectivului de investiţii din reglementări tehnice specifice acestui de protecţia muncii;
punct de vedere al impactului asupra domeniu de instalaţii, în continuare, se - CEI 60 364-4-444-1996 - Instalaţii
mediului şi este eliberat de Agenţia vor menţiona cele mai importante: electrice în construcţii. Protecţia la su
pentru Protecţia Mediului pe baza unui - 17 - 2002 - Normativ pentru pro pratensiuni;
studiu de impact asupra mediului; iectarea şi executarea instalaţiilor elec - CEI 60364-6-1998 - Instalaţii elec
• Avize şi acorduri pentru racordarea trice cu tensiuni până la 1000V ca. şi trice în construcţii. Verificări;
şi/sau coordonarea reţelelor de alimen 1500 V c.c; - I 20-2000 - Normativ privind protec
tare cu energie electrică, cu cele de - GP 052 - 2000 - Ghid pentru insta ţia construcţiilor împotriva trăsnetului;
apă, canalizare, energie termică, tele laţii electrice cu tensiuni până la 1000 V - I 18-1996 - Normativ pentru proiec
comunicaţii etc; eliberate, după caz, de ca. şi 1500 V c.c; tarea şi executarea instalaţiilor de tele
regiile sau agenţii economici care - GT020 -1998 - Ghidul criteriilor de comunicaţii şi semnalizare din clădiri
asigură utilităţile respective; performanţă pentru instalaţii din clădiri civile şi de producţie;
• Avizul Inspectoratului General al (încălzire, ventilaţii, sanitare şi electrice); - I 36 - 2000 - Instrucţiuni tehnice
Corpului Pompierilor Militari privind - PE 103 - 1992 - Instrucţiuni pentru pentru proiectarea automatizării insta
încadrarea în legislaţia siguranţei la foc dimensionarea şi verificarea instalaţiilor laţiilor din centrale şi puncte termice.
ι. S is te m e d e ilu m in a t
C a p it o lu l 1
Mărim i fiz ic e
1.1. Mărimi fjziceîn s-a montat o sursă etalon cu un flux de
sistemele de iluminat Poziţia unghiului solid se redă cel 1000 Im. Pentru a determina intensita-
mai uşor în coordonate polare cu aju- tea luminoasă reală a unui corp de ilu-
• Fluxul luminos(φ) torul a 2 coordonate unghiulare (fig. minat se foloseşte relaţia:
Acesta reprezintă puterea sursei lu- 1.1.1), în care:
minoase percepută de ochi sub formă α - unghiul dintre direcţia intensităţii
de senzaţie luminoasă. în S.l. unitatea luminoase Ια.β şi axa sursei de lumină;
de măsură este lumenul [Im], un sub- β - unghiul dintre un plan de referinţă
multiplu al Wattului luminos [Wl] (dacă (β=0°) şi planul format de axa sursei cu în care: (la)cDiL este intensitatea, pe di-
acesta ar fi transformat integral în lumi- direcţia intensităţii luminoase Ια,β (axa recţia a, dată de curba de distribuţie a
nă). unghiului infinit mic ύΩ). intensităţii luminoase; η - numărul de
1 Im = 1/683 Wl Unitatea de măsură în S.I.: lămpi din corpul de iluminat; Φι- fluxul
întrucât etalonul de un lumen nu a luminos al unei lămpi.
fost încă elaborat, fluxul luminos nu Distribuţia intensităţii luminoase mai
este utilizat, în prezent, ca mărime fun- poate fi redată sub formă tabelară. Se
damentală. Candela este intensitatea luminoasă pe indică variaţia la-f(a) pentru unghiuri β
• Intensitatea luminoas ă (Ιαρ,Ια) re o anumită direcţie a unui izvor luminos date. Variaţia unghiului α este, de re-
prezintă raportul dintre fluxul luminos şi care emite o radiaţie monocromatică gulă, la intervale de 5 sau 10°. Această
unghiul solid în care acesta este cu de frecvenţă 540 Hz şi a cărei putere formă de redare este foarte utilă atunci
prins: radiantă pe această direcţie este când se apelează la calculul automat.
1/683 W/str (cu o eroare de 5x103). Se utilizează şi reprezentarea în co-
în prezent, intensitatea luminoasă re- ordonate carteziene atunci când de-
prezintă mărimea fizică fundamentală pendenţa este numai în funcţie de un-
din iluminat. ghiul α (fig. 1.1.4)
Intensitatea luminoasă caracterizea- Această reprezentare permite deter-
ză sursele luminoase. Fabricanţii de minarea funcţiei analitice Ια=ί(α), printr-
corpuri de iluminat au obligaţia de a o dezvoltare în serie Fourier, de forma:
elabora, o dată cu omologarea şi agre-
mentarea corpului de iluminat, curba
de distribuţie a intensităţii luminoase
la=f(cc) pentru diferite unghiuri β. Cel în care: Io reprezintă valoarea minimă a
mai adesea se folosesc unghiurile β: intensităţii luminoase (fig. 1.1.4); Γκ şi
ΟΛ..18Ο0 ; 45°. ..225°; 90°...270° şi I"K sunt coeficienţi (mărimi fizice) ce se
135°...315° sau 0°...180° şi 90°...270°. determină grafoanalitic prin una din
în figurile 1.1.2 şi 1.1.3 se exemplifică metodele Perry, Roth, Runge, Fischer
distribuţia intensităţii luminoase în func- -Hinner.
ţie de unghiurile α şi β sau numai a. De regulă, pentru calculul analitic
Curbele de distribuţie a intensităţii sunt suficienţi primii 3-4 termeni ai dez-
luminoase pentru un corp de iluminat voltării.
se dau pentru situaţia în care în corp Atunci când se cunoaşte forma ana-
litică de variaţie a intensităţii luminoase
Ια,β=ί(&,β), fluxul luminos se poate de-
sau dacă variaţia este independentă de

unghiul β:
Exemplu: sursele perfect difuzanţe

au o variaţie a intensităţii luminoase de
forma:
termina cu relaţia:
unde Im este intensitatea maximă (emi-
să pe direcţia a=0°).
Alte metode de determinare a flu-

xului luminos, când se cunoaşte curba
de distribuţie a intensităţii luminoase:
Metoda grafoanalitic
ăa
lui Rousseau
Rousseau propune o construcţie
grafică exemplificată în figura 1.1.5.
care constă în:
- construcţia curbei de distribuţie a Metoda grafoanalitică a
intensităţii luminoase la scară convena unghiurilor solide egale
bil aleasă - a [mm/cd]; Principiul metodei constă în determi-
- se duce un semicerc de rază narea fluxului luminos ca o sumă de
R, [mm] oarecare cu centrul în S, cen fluxuri luminoase elementare. Fluxul
trul sistemului de axe al curbei de dis elementar reprezintă produsul dintre
tribuţie a intensităţii luminoase; unghiul solid (ΔΩ) şi intensitatea lumi-
- se duc razele S11, S21, ..., .Sn' (cu noasă medie (lui) din acesta:
cât se duc mai multe astfel de raze cu
atât eroarea de determinare a fluxului
va fi mai mică); acestea intersectează
curba de distribuţie în punctele 1, 2, ..., unde η este numărul de unghiuri solide
n. Astfel Si, S2...Sn sunt intensităţile lu egale în care este cuprins fluxul. Un-
minoase pe aceste direcţii: h, I2...... In la ghiul total de 4π steradiani este unghiu
scara desenului; sub care se vede o sferă din centru
- din punctele 1', 2', ..., n' se duc său. Unghiurile solide egale trebuie SE
paralele la axa orizontală a sistemului • Iluminarea este mărimea fizică ce
privească din centrul sferei arii egale
de axe; acestea taie axa AA' paralelă reprezintă raportul dintre fluxul luminos
Se alege ca arie suprafaţa unei zone
cu axa verticală a sistemului de axe al incident pe o suprafaţă şi mărimea
sferice de înălţime h. Unghiul solid ce
curbei de distribuţie; acelei suprafeţe (fig. 1.1.8). Relaţiile
priveşte o asemenea suprafaţă este
- pe fiecare din aceste paralele, în generale pentru iluminare sunt:
AQ=2nh/R, unde R este raza sferei. îr
cepând de la AA1, se duc segmentele acelaşi timp ΔΩ-2π/η este constan
corespunzătoare intensităţilor luminoa dacă numărul η de unghiuri solide se
se li, I2,. ..., l n ; exemplu: pe paralela alege. Rezultă:
din 2' se plasează segmentul S2 = I2; Unitatea de măsură pentru iluminare
- se unesc punctele 1, 2,...,n. Curba în S.l. este luxul [Ix].
obţinută, axa AA' şi paralele duse din în funcţie de natura fluxului şi mări-
in care: /«/ este intensitatea medie a
1' şi n' determină o suprafaţă S a cărei mea suprafeţei iluminarea poate fi:
fiecărui unghi solid; k este intensita-
mărime [mm2] este proporţională cu - punctuală - când suprafaţa este in
tea medie sferică a corpului de ilumi-
fluxul corpului [Im] ce emite curba de finit mică;
nat. lai se află din curba de distribuţie
distribuţie dată. - medie - când suprafaţa este finită;
a intensităţii luminoase astfel:
Demonstraţie: suprafaţa elementară - directă - când fluxul provine direct
- se reprezintă curba de distribuţie a de la unul sau mai multe corpuri de
dS este cuprinsă între intensităţile la şi intensităţii luminoase la o anumită
la+da infinit apropiate. Distanţa dh re- iluminat;
scară, convenabilă (fig. 1.1.6);
zultă Rda-sina, iar suprafaţa dS este: - reflectată - când fluxul provine de
- se înconjoară aceasta cu un cerc la suprafeţele reflectante dintr-o incintă
dS = ala-R sina-da (1.1.8) de rază R, oarecare;
Toată suprafaţa S va fi: (pereţi, tavan, mobilier);
- diametrul se împarte în η părţi e-
gale şi se duc paralele la axa orizon
tală: AA1, BB',..., MM';
- se determină mijloacele arcelor
AA1, AB, BC,..., MM' notate cu 1, 2,...,
n;
- se determină intensităţile luminoase
unde a, R şi S au semnificaţiile cunos- lai, la2, ..., Ied,—, lan unind O cu 1, 2...,
cute. n.
Fluxul luminos va fi determinat cu Aplicând relaţia 1.1.12 se află fluxul
precizia cu care va fi construită şi mă- luminos al corpului de iluminat. Rezul-
surată suprafaţa S. Aceasta se poate tatul va fi cu atât mai corect cu cât "n"
face prin utilizarea unei hârtii milimetri- va fi mai mare.
ce sau printr-o altă metodă similară.
- totală - când fluxul provine atât de

la corpurile de iluminat cât şi de la Fie o sursă punctiformă S (fig. 1.1.9) mala în punctul Ρ la planul (H) şi
suprafeţele reflectante dintr-o incintă ce trimite către un punct Ρ dintr-un dSn - suprafaţa normală pe / cuprinsă
(încăpere). plan oarecare (Η) ο intensitate luminoa- în unghiul solid do) (calota sferică dintr-
să /„. o sferă de rază / şi care subîntinde la
Legile generale ale iluminării exprimă Unghiul α este cel dintre intensitatea centru unghiul solid dw).
legătura dintre iluminarea directă într- luminoasă pe direcţia punctului Ρ şi a- Relaţia 1.1.16 exprimă cele două legi
un punct dată de o sursă punctiformă xa geometrică a sursei. generale ale iluminării:
(ale cărei dimensiuni se pot neglija în Punctul Ρ se poate asimila cu o su-
raport cu distanţa de la sursă la punct). prafaţă infinit mică dS. Atunci ilumi- - Legea cosinusului - iluminarea di
narea directă în punctul Ρ este: rectă într-un punct dată de o sursă
punctiformă este direct proporţională
cu cosinusul unghiului dintre raza de
lumină şi normala în punct la planul în
unde αΦ este fluxul cuprins in unghiul care se află.
solid dco sub care se vede dS din sursa
S. Fluxul dO se înlocuieşte cu expresia - Legea pătratului distanţei - ilumi
narea directă într-un punct dată de o
sursă punctiformă este invers pro
porţională cu pătratul distanţei de la
sursă la punct.
lui din relaţia de definiţie a intensităţii • Luminanţa pe o direcţie este mă-

luminoase (1.1.1) si rezultă: rimea fizică egală cu raportul dintre in-
tensitatea luminoasă pe acea direcţie
şi suprafaţa normală de emisie (fig.
1.1.10).
Luminanţa unei surse

dS pe direcţia α faţă de normala la
aceasta se mai defineşte şi prin
raportul:
în care:
- dEp este iluminarea directă dată de
sursa dS într-un punct Ρ aflat pe
direcţia α şi în plan perpendicular pe
aceasta;
- dco - unghiul solid în care se vede dS
din punctul P.
Unitatea de măsură pentru luminanţa
în S.l. este:
Luminanţa este singura mărime fizică
care impresionează ochiul. Fenomenul
vederii se datorează posibilităţii ochiu-
unde: lui de a distinge puncte de luminanţe
/ este distanţa de la sursă la punct; diferite.
θ - unghiul dintre raza de lumină şi nor-
C a p it o lu l 2
R e laţia lu m ăin- v e d e re
Sistemul vizual este compus din Ochiul poate fi considerat o "cameră acţiune fizicochimică: fizică prin varia-
ochi, nervul optic şi partea aferentă din de luat vederi", la care cristalinul (len- ţia pupilei (1:5) şi variaţia convergenţei
cortex care receptează, transmite şi tila) cu convergenţă variabilă formează cristalinului, iar chimică, prin pigmenţii
prelucrează radiaţia electromagnetică imaginea pe retină - structura sensibi- din celulele sensibile la radiaţie. Trebu-
luminoasă. lă. Limitarea de flux luminos se reali- ie subliniat că bastonaşele sunt mult
Ochiul este impresionat de radiaţia zează prin pupilă care cu ajutorul irisu- mai sensibile decât conurile, dar nu se-
luminoasă, rezultând senzaţia şi per- lui măreşte sau micşorează (ca o dia- sizează culoarea, spre deosebire de
cepţia vizuală. Se spune că senzaţia fragmă) admisia de flux. conuri care transmit informaţia privind
are o pondere afectivă (se simte efec- Retina este formată din celule sen- această proprietate. Acţiunea chimică
tul stimulului mai tare sau mai slab), iar sibile de forma unor conuri şi bastona- la nivelul pigmenţilor generează impul-
percepţia are o pondere reprezentativă şe, repartizate neuniform. Partea centra- suri electrice care vehiculează informa-
(se percep culoarea stimului, forma, di- lă a retinei (fovea) reprezintă zona ve- ţia la nivelul cortexului cerebral.
mensiunile şi mişcările sale). Studiul derii clare (vedere conturată cu preci- Sensibilitatea retinei la lumina albă
senzaţiei şi percepţiei vizuale s-a reali- zie), în partea centrală a foveii sunt con- este variabilă, fiind maximă în zona fo-
zat printr-un mare număr de evaluări centrate mai multe conuri, iar spre ex- veii, în care bastonaşele lipsesc com-
pe diverşi subiecţi şi concluziile s-au tremităţi creşte numărul bastonaşelor. plet, în zona centrală, în jurul acesteia
stabilit apoi pe bază statistică. Lumina exercită asupra celulelor o se găseşte pata galbenă, având un dia-
metru de 2...3 mm, în care numărul co-
nurilor este mult mai mare decât al bas-
tonaşelor. Numai imaginile formate pe
fovee sunt clare şi perfect conturate.
Prin "câmp vizual" se defineşte do-
meniul unghiurilor spaţiale în care un
obiect poate fi perceput, atunci când
un observator priveşte axial înainte
(poate fi monoocular sau biocular).
Câmpul vizual se defineşte şi prin un-
ghiurile plane limită, vertical (V) şi ori-
zontal (H) (fig. 1.2.1).
Câmpul vizual central cuprinde un-
ghiul spaţial (corespunzător semiun-
ghiurilor plane de 25° - orizontal şi ver-
tical) unde imaginea, datorită conurilor,
este clară şi câmpul vizual periferic,
unde imaginea este neclară (estompată)
datorită preponderenţei bastonaşelor.
2.1. Caracteristicile
vederii umane
în figura I.2.2. se indică structura
simplificată a sistemului vizual şi carac-
teristicile sale. Organul vizual sesizează
sarcina vizuală (SV) transmiţând sem-
nalul prin sistemul nervos la cortex care
îl prelucrează. Prin sarcina vizuală se
defineşte obiectul sau detaliile sale a-
supra căruia se realizează operaţia vi-
zuală (sesizare/distingere).
Toate caracteristicile vizuale cons-
tituie "capacitatea vizuală" umană care,
în general, scad ca performanţă cu
vârsta şi cresc cu nivelul de luminanţă/
iluminare al fondului.
• Sensibilitatea spectrală a
vederii umane
Sensibilitatea ochiului diferă în func-
ţie de lungimea de undă a radiaţiei lu-
minoase. Aceasta înseamnă că dacă
ochiul priveşte simultan 2 surse lumi-
noase monocromatice cu lungimi de
undă diferite, dar de acelaşi flux ener-
getic, nu le percepe la fel, ca senzaţie
luminoasă. Aceasta este maximă pen-
tru radiaţia cu lungimea de undă
λΓη=555 nm (corespunzătoare culorii
galbene). Senzaţiile luminoase
percepute de ochi sunt influenţate nu • Acuitatea vizuală • Performanţa vizuală şi
numai de lungimea de undă a radiaţiei Acuitatea vizuală sau precizia per- satisfacţia vizuală
ci şi de nivelul de luminanţă a aceste- cepţiei vizuale se defineşte, calitativ, Performanţa vizuală este noţiunea
ia. Astfel, odată cu scăderea luminanţei drept capacitatea de distingere a două prin care se apreciază viteza cu care
obiectului privit (la lăsarea serii), corpu- obiecte (puncte) foarte apropiate şi, organul vizual sesizează (distinge) sar-
rile albastre par mai luminoase decât cantitativ, ca inversul valorii unghiului cina vizuală şi precizia cu care aceasta
cele roşii, la aceeaşi valoare a luminan- (δ) sub care, din ochiul observatorului, poate fi realizată.
ţei, adică invers decât sunt percepute se văd cele două puncte. Pentru eva- Performanţa vizuală este influenţată,
la luminanţele mari din timpul zilei. Ex- luarea acuităţii vizuale se utilizează pa- pe de o parte, de nivelul de luminanţă
plicaţia rezultă din aceea că vederea nourile cu inele Landolt (fig. 1.2.4). Cu ambientală, respectiv, de nivelul de ilu-
diurnă (fotopică) este determinată, în cât se percepe mai clar un inel pentru minare, iar pe de altă parte, de dimen-
special, de conuri, iar cea nocturnă care s este mai mic, cu atât acuitatea siunile sarcinii vizuale coroborate cu
(scotopică) de bastonaşe care nu sesi- vizuală este mai bună. distanţa faţă de ochi şi contrastul de
zează corect culorile. Acuitatea vizuală variază cu luminan- luminanţă şi/sau culoare.
Sensibilitatea spectrală a vederii u- ţa fondului după curba din figura 1.2.5, Satisfacţia vizuală este noţiunea prin
mane este apreciată prin coeficientul motiv pentru care este unul din factorii care se defineşte senzaţia de satisfac-
de vizibilitate relativă spectrală V(Ă). de influenţă în stabilirea nivelului de ilu- ţie a observatorului, realizată la un anu-
Acesta este definit, pentru o radiaţie cu minare. mit nivel de iluminare. Ea este determi-
lungimea de undă λ ca raportul dintre nantă pentru stabilirea nivelului de ilu-
fluxul energetic al radiaţiei cu lungimea • Contrastulşi efectele sale minare, în special, în încăperile unde
de undă λιη şi fluxul energetic al radia- Distingerea unui obiect se realizează nu se realizează o muncă fizică. Spre
ţiei cu lungimea de undă λ, în condiţiile datorită contrastului de luminanţă (CL) deosebire de celelalte caracteristici,
în care cele două radiaţii provoacă o- dintre obiect (Lo) şi fondul pe care este satisfacţia vizuală nu este influenţată
chiului aceaiaşi senzaţie luminoasă. privit (Lt) şi/sau diferenţei de culoare o- de vârstă.
CIE recomandă doi coeficienţi de vi- biect-fond, definit de relaţia: în concluzie, caracteristicile vizuale
zibilitate relativă spectrală (fig. I 2.3): enumerate sunt determinante pentru
- pentru vederea diurnă (fotopică) νλ înţelegerea influenţei luminii asupra sis-
cu Xm=555 nm şi temului vizual şi, respectiv, asupra
- pentru vederea crepusculară sau Contrastul de luminanţă poate fi po- efectelor cantitative şi calitative ale
nocturnă (scotopică) V'xcu Xm=507 nm. zitiv, dacă Lo>Lf (surse de lumină în i- mediului luminos.
luminatul stradal sau farurile autovehi- Capacitatea vizuală reprezintă o ca-
• Adaptarea vizuală culelor) şi poate fi negativ dacă Lo<U racteristică a individului, ca şi auzul,
Adaptarea vizuală propriu-zisă cons- (scrisul negru pe hârtie albă). mirosul, inteligenţa etc. Ea este depen-
tă în capacitatea ochiului uman de a se Sensibilitatea relativă de contrast dentă de factorii fizici (forma şi trans-
adapta la diferite luminanţe receptate, (RCS) este definită ca inversul contras- mitanţa pupilei ş.a.) sau fiziologici (aco-
datorită proceselor fizicochimice ce se tului de luminanţă: modarea, convergenţa şi centrarea o-
petrec la nivelul celulelor sensibile ale RCS=1/CL (2.1.2) chilor ş.a.). Capacitatea vizuală redusă
retinei. Adaptarea este mai rapidă la şi depinde de valoarea luminanţei (res- datorată unor defecte fizice congeni-
trecerea de la luminanţe mici la lumi- pectiv iluminării) fondului. tale sau vârstei poate fi corectată, dar
nanţe mari şi mai lentă, invers. Adapta- într-un mod limitat, neelastic.
rea ochiului se realizează printr-un pro- • Viteza percepţiei vizuale
ces fizic care este rapid (datorat re- Prin viteza percepţiei vizuale a unui
flexului pupilei) şi unul chimic care este obiect se defineşte inversul duratei de
lent (prin migrarea pigmentului reti- timp de la apariţia sarcinii vizuale în zo-
nian). Adaptarea repetată în timp şi/sau na centrală a câmpului vizual şi până la
spaţiu provoacă o suprasolicitare a sis- percepţia sa clară. în mod analog se
temului vizual, conducând la oboseală defineşte viteza de percepţie a con-
vizuală. trastului care depinde de luminanţă
Adaptarea cromatică este proprieta- fondului.
tea ochiului de a se adapta la culoarea
luminii ambientale. Pe baza acestei ca-
racteristici vizuale, la două surse de
lumină de compoziţii spectrale de cu-
loare aparentă diferită, sarcinile vizuale
colorate vor apărea observatorului de
aceeaşi culoare (nu vor fi sesizate dife-
renţele).
• Acomodarea vizual ă
Acomodarea vizuală reprezintă pro-
prietatea ochiului de a forma o imagine
clară pe retină, indiferent de distanţa la
care se află obiectul. Aceasta se reali-
zează prin modificarea distanţei focale
oculare, prin schimbarea convergenţei
cristalinului cu ajutorul muşchilor ciliari.
Acomodarea se realizează, în mod
uzual, spontan (reflex).
2.2. Orbirea şi efectele sale (ecranul calculatorului, piese mecanice, birii, indicate la capitolul 8, care trebuie
vitrine de magazine ş.a.). Voalul de re- j aplicate (selectiv) în proiectarea curentă.
în luminotehnică orbirea se defineşte flexie sau reflexia de voal produce "or- Orbirea indirectă produsă de lumina
fie ca starea de jenă şi/sau reducerea birea de voal". reflectată de suprafeţele cu o reflexie
capacităţii de distingere a obiectelor, Dat fiind faptul că orbirea de incapa- ι regulată sau imperfect difuze, produc
ca urmare a unei distribuţii nefavorabile citate (fiziologică) este determinată de senzaţii perturbatoare, de la inconfort
a luminanţelor în timp şi/sau spaţiu. prezenţa unei surse de luminanţă mare la incapacitate.
Orbirea poate fi directă, atunci când în câmpul vizual, efectele sale sunt Când această reflexie se produce
sursele cu luminanţă ridicată se află în relativ uşor de controlat şi evaluat (SL şi într-o activitate vizuală (exercitată asu-
câmpul vizual, deci sunt privite direct, CIL seara/noaptea, ferestre însorite pra unei sarcini vizuale), se numeşte
şi indirectă, atunci când aceleaşi lumi- ziua). reflexie de voal (sau voal de reflexie
nanţe ajung în câmpul vizual datorită Indicarea unei valori limită pentru or- sau reflexie de ecran) şi determină or-
unei reflexii - deci sursa luminoasă nu birea directă implică un risc pentru că, birea de voal. Atunci când se manifes-
este privită direct. totdeauna, intervin o serie de factori de tă în afara unei activităţi vizuale este
Din punctul de vedere al acţiunii in- influenţă (luminanţă mediului, luminanţă denumită orbire reflectată.
tensităţii strălucirii sursei asupra ochiu- sarcinii vizuale, timpul de privire a lumi- Lumina reflectată provoacă o scă-
lui, orbirea poate fi de incapacitate şi nanţei perturbatoare etc). Raportul CIE dere a contrastului sarcinii vizuale faţă
de inconfort (fig. 1.2.6). 19 arată că unui observator a cărui pri- de fond ceea ce conduce la diminua-
Orbirea de incapacitate (fiziologică) vire părăseşte sarcina vizuală şi priveş- rea capacităţii de distingere corectă
se manifestă fie la şocul luminanţei rite o suprafaţă cu o luminanţă de 10 ori (fig. l.2.7a).
dicate a unei surse, fie la diferenţa mai mare, timp de 15 s, capacitatea vi- De asemenea, reflexia de voal provo-
foarte mare de luminanţe (la momente zuală îi scade cu 25 %. cată de reflectarea CIL în ecranul cal-
consecutive) şi se resimte printr-o scă- Măsurile de protecţie se pot lua re- Î culatorului, crează imposibilitatea per-
dere mare a capacităţii vederii. lativ uşor prin utilizarea seara/noaptea ceperii corecte şi confortabile a semna-
Orbirea de inconfort (psihologică) se de CIL corespunzătoare şi prin ecrana- lelor (fig. l.2.7b).
manifestă ca o senzaţie de inconfort e- rea suprafeţelor vitrate (jaluzele reglabile Un aspect foarte important privitor la
valuată numai subiectiv şi este datora- etc). alegerea unui sistem de iluminat sau a
tă unei diferenţe de luminanţe (de e- Orbirea de inconfort (psihologică), altuia îl reprezintă determinarea clasei
xemplu, receptarea unui contrast de prin aspectele sale fenomenologice de calitate a corpurilor de iluminat fo-
luminanţe la periferia câmpului vizual complexe, a pus probleme dificile în losite, în vederea limitării orbirii (vezi
produs de diferenţa de luminanţe din- vederea determinării mecanismului tabelul 1.5.1).
tre un CIL direct şi plafonul neluminat). său, influenţei asupra capacităţii vizua-
Orbirea de inconfort (psihologică), nele umane şi sistemului de evaluare a e-
fiind direct controlabilă, ridică proble- fectelor sale şi de limitare a lor.
me cu un grad mai mare de dificultate Factorii ce intervin în orbirea de in-
decât orbirea de incapacitate (fiziologică). confort (psihologică) sunt:
Orbirea indirectă (reflectată) este pro- - luminanţă CIL şi poziţia lor în câm
vocată fie de suprafeţe pe care reflexia pul vizual;
este regulată (de tipul oglinzilor), fie de - numărul şi dimensiunea aparentă a
suprafeţe difuzante imperfecte (în care CIL;
imaginea sursei se conturează). Efectul - luminanţă generală a ambianţei
aşa - numitului "voal de reflexie" este, (plafon, pereţi, pardoseală) şi
de multe ori, o diminuare a sensibilităţii - contrastul dat de luminanţele CIL şi
de distingere corectă a sarcinii vizuale, ale plafonului.
fie prin micşorarea contrastului, fie prin Cercetarea internaţională şi naţională
reflexii parazite pe suprafeţe lucioase a determinat metode de evaluare a or-
C a p it o lu l 3
M e d iu l lu m in o s c o n fo rta b il
3.1. Mediul luminos interior ce nivelul de iluminare pe suprafaţa uti- trastele sau ca efect, fluxul inferior re-
lă Eu este direct proporţional cu lumi- prezintă eficienţă, iar cel superior con-
Este determinat de ansamblul facto- nanţa fondului U a suprafeţei utile fort. De la caz la caz, proporţiile trebuie
rilor luminotehnici cantitativi şi calitativi (Lf=qEu), unde q este coeficientul de alese astfel încât să se satisfacă cerin-
ce concură la realizarea unui sistem de luminanţă, prin realizarea iluminării se ţele particulare ale mediului luminos
iluminat artificial necesar asigurării asigură şi realizarea luminanţei fondului considerat.
confortului, funcţionalităţii şi esteticii ceea ce este determinant în procesul Prin fluxul luminos superior se obţine
spaţiului (încăperii) în care se desfă- percepţiei vizuale. şi un efect estetic-arhitectural, creân-
şoară o activitate umană (muncă, di- Pe baza elementelor determinante du-se senzaţia de mărire a înălţimii in-
vertisment, odihnă ş.a.) (sarcina vizuală, performanţa vizuală şi cintelor, în încăperile mici, pentru a se
Schema din figura 1.3.1 pune în evi- satisfacţia vizuală) au fost stabilite ni- obţine o senzaţie pozitivă de creştere a
denţă factorii luminotehnici determi- velurile de iluminare recomandate de spaţiului, este necesară şi dirijarea unei
nanţi cantitativi (nivelul de iluminare şi „Ghidul CIE de iluminat interior". Pen- importante cantităţi de flux către pereţi,
distribuţia fluxului luminos superior şi tru a uşura adaptarea vizuală se reco- ceea ce asigură un echilibru foarte bun
interior) şi calitativi (distribuţia luminan- mandă ca, la trecerea de la o încăpere al distribuţiei luminanţelor în spaţiu.
ţelor, culoarea luminii, direcţionarea lu- la alta, diferenţele de iluminare să nu
minii şi modelarea/reliefarea sarcinii vi- fie mai mari de 5:1 (sau mai mici de 3.1.2. Aspecte calitative
zuale tridimensionale, evitarea pâlpâirii) 1:5).
precum şi conexiunile între acestea. Distribuţia luminanţelor
Cercetările realizate pe plan mondial Distribuţia spaţială a fluxului luminos Confortul ambientului luminos impu-
şi în ţara noastră au căutat să stabi- Distribuţia fluxului luminos emis de ne o distribuţie echilibrată a luminanţe-
lească echilibrul factorilor determinanţi corpurile de iluminat în semispaţiul in- lor în spaţiul încăperii (câmp vizual şi
în realizarea unui mediu luminos con- ferior şi superior (faţă de planul de am- suprafaţă utilă), pentru evitarea orbirii
fortabil. plasare a corpurilor de iluminat) repre- fiziologice şi psihologice.
zintă un factor cantitativ, care are o Distribuţia corectă a luminanţelor pe
3.1.1. Aspecte cantitative foarte mare importanţă în distribuţia lu- suprafaţa utilă necesită:
minanţelor în câmpul vizual. - realizarea uniformităţii luminanţelor
Nivelul de iluminare Fluxul inferior creează contraste ac- pe ansamblul ariei utile a încăperii;
Reprezintă factorul de bază în ilumi- centuate în câmpul vizual, în timp ce - realizarea uniformităţii luminanţelor
nat prin posibilităţile de normare, de fluxul superior ridică iluminarea (lumi- pe zona delimitată de lucru (masă, bi
calcul şi măsurare ce le oferă. Deoare- nanţa) plafonului şi diminuează con- rou, planşetă, banc de lucru ş.a.);
- direcţionarea corespunzătoare a lu
minii asupra sarcinii vizuale şi fondului
în vederea redării corecte a contrastului
şi a evitării aspectelor perturbatoare
enunţate la cap. 2 (voalul de reflexie).
După normele internaţionale (cod
CIE) se recomandă uniformitatea gene-
rală pentru un sistem uniform distribuit
Emin/Em>0,8, iar pentru suprafaţa efec-
tivă de lucru (birou, planşetă, banc
etC.) Emin/Emx>0,8.
Em, Emin, Emx sunt iluminările medie,
minimă şi maximă pentru suprafeţele
respective.
De asemenea, în cazul iluminatului
general, localizat sau combinat, ace-
leaşi norme CIE indică o variaţie maxi-
mă între suprafaţa utilă şi suprafaţa de
lucru de cel mult 1:3.
Gradarea judicioasă a luminanţelor în
câmpul vizual este o problemă esenţi-
ală a realizării calităţii unui mediu lumi-
nos confortabil.
Având în vedere problema echilibrului
strălucirii într-o încăpere, rezultă ne-
cesitatea controlului şi a echilibrului ur-
mătoarelor surse de luminanţă: corpuri
de iluminat; surse de lumină; ferestre I
(prin care se vede cerul/soarele); pereţi
şi plafon; pardoseală; mobilier sau u-
tilaje; figura umană; mărimea sarcinii
vizuale.
Modelarea şi direcţionarea luminii

Modelarea sau reliefarea reprezintă
modul de a pune în evidenţă sarcinile
vizuale tridimensionale prin contraste
de luminanţă. Imaginea poate fi: solide mari, în special, la încăperi de la niveluri de iluminare ridicate, în sis-
A. normală (redare corectă); înălţime mică. teme integrate de iluminat natural-ar-
B. contrastantă (redare "dramati- Un alt aspect al direcţionării/mode- tificial, pentru încăperi cu o suprafaţă vi-
că'V'dură"); lării este punerea în evidenţă, atunci trată mare sau în zonele cu climă caldă.
C. fără contraste (redare slabă, când procesul de muncă o cere, a
"plată"). unor defecte pe suprafeţele plane, Redarea culorilor
Modelarea se poate realiza printr-o în aceste condiţii unghiul α creşte mult Este o condiţie calitativă ce devine
direcţionare corespunzătoare a luminii, (până la 70...80°) şi se utilizează ilumi- extrem de importantă în încăperile în
respectiv, prin amplasarea şi orientarea natul local (§. 11.2.7). care sarcinile vizuale sunt colorate.
corpurilor de iluminat (CIL). Prin redarea culorii se defineşte modul
Evaluarea modelării se realizează du- Culoarea luminii în care se manifestă efectul luminii a-
pă Fischer, cu indicele de modelare m: Culoarea luminii prin cele 3 aspecte supra aspectului cromatic al obiectelor
menţionate (culoarea aparentă a surse- iluminate. CIE, indică o formulă empiri-
lor de lumină, redarea culorii şi culoa- că ce surprinde procesul redării culorii:
rea suprafeţelor reflectante), reprezintă Ra=100-4,6AEa,i (3.1.4)
în care Ε este vectorul iluminare (definit o condiţie calitativă foarte importantă unde:
ca diferenţa dintre iluminările de pe în realizarea mediului luminos conforta- - Ra este coeficientul cu care se apre
faţa (Et) şi spatele (Es) unui disc de re- bil. ciază redarea culorii;
ferinţă de rază r), iar Esc reprezintă ilu- Alegerea corespunzătoare a culorii - AEaj - media aritmetică a diferenţelor
minarea scalară pe o sferă de referinţă surselor este o condiţie determinantă coordonatelor de culoare din sistemul
cu aceeaşi rază, r (fig. 1.3.2), produse în realizarea funcţionalităţii şi esteticii tricromatic CIE pentru 8 culori de refe
de sistemul de iluminat. încăperii. Pe de altă parte, culoarea su- rinţă (care acoperă tot domeniul spec
Dacă Ef=Es, mmin=O, reprezintă o prafeţelor reflectante trebuie, de ase- trului vizual) ale unui iluminant de re
imagine fără contraste (de tip C). menea, aleasă judicios faţă de culoa- ferinţă (lumina incandescentă sau lumi
Dacă Es=0, rezultă valoarea maximă: rea aparentă a surselor, pentru a nu na de zi) şi coordonatele aceloraşi cu
compromite efectul dorit. lori din spectrul emis de sursa conside
rată.
Culoarea aparentă Dacă AEa,i=0, Ra=100, (valoarea ma-
ceea ce reprezintă o modelare cu con- Temperatura de culoare corelată Tec, ximă) şi redarea culorilor este ideală.
traste maxime (tip B) - adică o imagine a unei surse luminoase este definită ca Valorile orientative ale Ra sunt date în
dură, dramatică. temparatura la care trebuie încălzit cor- tabelul 1.3.1.
Pentru o modelare normală (A), cu o pul negru pentru a emite un spectru lu- Datorită proprietăţii de adaptare cro-
bună redare a figurii umane, se reco- minos cât mai apropiat de cel al sursei, matică, obiectele colorate nu produc
mandă, pentru m, valori între 1 şi 2. în funcţie de temperatura de culoare ochiului uman diferenţe sesizabile dacă
Un alt indice folosit în aprecierea corelată, culoarea aparentă a surselor sunt privite la surse de lumină diferite
modelării este: de lumină se clasifică în 3 categorii: din punctul de vedere al compoziţiei
caldă (alb-roşiatic, Tcc<3300 K), inter- spectrale, cu indice de redare foarte
unde Eu este iluminarea planului util şi mediară (alb, Tcc=3300...5300 K) şi re- bun sau excelent (de exemplu, un obi-
Ec-iluminarea cilindrică (iluminarea su- ce (alb-albăstrui, Tcc>5300 K). ect colorat la lumină incandescentă
prafeţei laterale a unui cilindru de refe- Culorile intermediare sunt recoman- creează acelaşi aspect cromatic ca şi
rinţă plasat perpendicular pe planul util). date în toate încăperile în care se des- obiectul privit la lumina zilei, cu toate
O modelare normală se obţine pen- făşoară o activitate fizică sau intelec- că diferenţele de coordonate sunt foar-
tru m'=0,3-3. Dacă Ec-0, m'=0 şi ima- tuală dacă se realizează un sistem parte mari). Ochiul va sesiza diferenţa nu-
ginea este plată, iar dacă Eu=0 şi E&O, ţial integrat cu iluminatul natural. mai dacă priveşte simultan mostra de
m'->oo contrastul este maxim. Culorile calde se recomandă pentru culoare luminată de cele două surse
Valoarea minimă se obţine printr-o încăperile în care se urmăreşte realiza- diferite.
amplasare simetrică a CIL, iar cea marea unei atmosfere calde, plăcute, re-
ximă, printr-o amplasare asimetrică di- laxante sau stimulative. De asemenea, Culoarea suprafeţelor reflectante
rijată (cap. 6). pot fi utilizate pentru efecte şi sarcini Pot contribui, dacă sunt judicios ale-
Modelarea şi direcţionarea luminii re- speciale de ambianţă, precum şi în zo- se, la realizarea culorii ambientale con-
prezintă, de asemenea, un aspect es- nele cu climă rece. fortabile sau pot altera calitatea me-
tetic care contribuie la evidenţierea u- Culorile reci sunt recomandate numai diului luminos, dacă alegerea nu este
nor elemente tridimensionale din spaţi-
ile de expunere de diferite destinaţii
sau a unor elemente plane (fragmente
decorative de pe pereţi şi plafon).
Direcţionarea luminii reprezintă o
condiţie determinantă şi pentru redarea
sarcinilor vizuale din planul util orizon-
tal (mai rar, vertical) prin:
- redarea corespunzătoare a con
trastului sarcină vizuală-fond (evitarea
voalului de reflexie prin respectarea
unghiului a, de incidenţă optimă, de
25° - fig. I.3.3);
- utilizarea de CIL cu luminanţă re
dusă în direcţiile critice (de privire);
- utilizarea de CIL ce emit în unghiuri
corespunzătoare. Este necesară astfel re a dimensiunilor. Culorile temperatură mare (conducte de abur
îndeplinirea următoarelor condiţii: reci nesaturate: sau apă fierbinte) se vopsesc în roşu
- armonizarea culorii suprafeţelor re - diminuează senzaţia de căldură din închis;
flectante cu culoarea aparentă a luminii încăperile cu temperatură ridicată; - părţile metalice, ce accidental ar
(culori apropiate); - produc o senzaţie de linişte, de cal putea ajunge sub tensiune, se vopsesc
- utilizarea de culori cu reflectantă mare; în verde închis etc.
mare pentru plafon (p>0,7) şi pereţi - produc o uşoară senzaţie de mărire
(p>0,5), ceea ce contribuie la echilibrul a dimensiunilor încăperii (când au un Pâlpâirea şi zgomotul
ambiental al luminanţelor; grad de saturaţie foarte redus). Susele de lumină cu agitaţie molecu-
- culoarea suprafeţelor reflectante să Pentru suprafeţe mari de expunere, lară (în special, cele cu descărcare) au
aibă un rol funcţional în încăperile de fondul se recomandă să fie realizat în ca efecte secundare:
lucru şi estetic în încăperile de odihnă culori nesaturate pentru a permite ac- - pâlpâirea, determinată de trecerea
şi divertisment. centuarea exponatelor ce vor fi prezen- curentului alternativ prin zero la frec
Funcţionalitatea şi estetica încăperi- tate în culori saturate. Contrastul dintre venţa reţelei de 50 Hz;
lor pot fi influenţate de efectul psiholo- fond şi exponate va permite o bună e- - zgomotul, produs de balasturile
gic al culorilor asupra sistemului vizual videnţiere a acestora. clasice prin vibraţia tolelor, datorită
şi asupra omului, în general. Pentru alegerea corectă a culorilor şi câmpului electric variabil.
Gradul de saturaţie al culorii (propor- a combinaţiilor acestora se pot folosi: Pâlpâirea este atenuată atât prin
ţia de culoare pură) este o componentă - cercul culorilor, din fig. 1.3.4 şi inerţia luminoasă a stratului/straturilor
importantă în realizarea unor efecte - schemele de alegere a culorilor, pre de luminofor modern(e), cât şi prin uti-
ambientale. Culorile cu un grad mare zentate în figura 1.3.5. Acestea pot fi: lizarea balasturilor electronice (de înal-
de saturaţie produc contraste puterni- - armonizate, recomandate pentru tă frecvenţă când, practic, trecerea
ce, favorabile atenţionării observatorilor încăperile obişnuite de lucru sau odih prin zero nu mai este sesizată).
(magazine, vitrine, panouri de expune- nă, unde se urmăreşte realizarea unei Zgomotul la balasturile clasice poate
re, reclame etc). Culorile nesaturate ambianţe agreabile (schema monocro- fi atenuat printr-o execuţie îngrijită şi o
sau puţin saturate realizează o ambian- matică cu 3 saturaţii diferite - fig. 1.3.5a montare atentă, cu strângerea elemen-
ţă agreabilă, favorabilă lucrului şi odih- sau de culori adiacente - fig. 1.3.5b). telor ce pot vibra. El este total eliminat
nei, fiind indicate în majoritatea încăpe- Utilizarea schemei monocromatice de la balasturile electronice.
rilor. aceeaşi saturaţie a culorii poate con De menţionat posibilitatea apariţiei e-
Culorile calde nesaturate au, de reduce la monotonie, efect ce poate fi e- fectului stroboscopic, în condiţiile folo-
gulă, următoarele efecte: vitat prin variaţii de saturaţie la aceeaşi sirii surselor clasice vechi sau fără aco-
- diminuează senzaţia de rece din în culoare; perire fluorescentă, când există com-
căperile cu temperatură scăzută; - contrastante, recomandate pentru ponente ale unor maşini ce au o miş-
- creează un efect stimulativ pentru încăperile în care oamenii sunt în trece care periodică de frecvenţă apropiată
activitatea intelectuală; re şi în care se urmăreşte punerea în e- cu cea a reţelei.
- dau o uşoară senzaţie de reduce- videnţă a anumitor obiecte şi diverse între diferitele aspecte ale mediului
efecte speciale de atenţionare (se a- luminos există influenţe logice univoce
doptă fie o schemă complementară - sau biunivoce care trebuie luate în
fig. 1.3.5c, fie schema contrastantă din considerare, (fig. 1.3.1) şi anume:
fig. I. 3.5d). - cu cât nivelul de iluminare este mai
în unele clădiri industriale se pot uti- mare, redarea culorilor este mai bună
liza culorile pentru protecţia şi securi- realizându-se "claritatea vizuală";
tatea muncii, vopsind elementele ce - distribuţia fluxului luminos deter
prezintă pericol în culori de atenţiona- mină nivelul de iluminare în planul util;
re, cu contrast de culoare faţă de me- - distribuţia fluxului luminos deter-
diul ambiental. De exemplu: mină distribuţia luminanţelor;
- conductele de gaze sau cu pericol de - distribuţia fluxului luminos în co
explozie se vopsesc în galben; - nexiune cu distribuţia luminanţelor şi di
conductele de agent termic cu recţionarea luminii determină modelarea,
iar direcţionarea luminii influenţează dis- bună). nat cu unghiuri de înclinare determina-
tribuţia luminanţelor. Nivelul de luminanţa este mărimea te de necesităţile nivelelor de ilumina-
Cercetările recente au demonstrat că de bază pentru calculul SIL rutier, dare/luminanţă orizontale sau verticale,
nu există o relaţie de proporţionalitate torită vitezei mari de deplasare a ob- pentru redarea corectă a sarcinilor vi-
între nivelul iluminării şi temperatura de servatorului şi caracterului "activ" al lu- zuale (sportivi, minge, obstacole pe
culoare (culoarea aparentă). minanţei faţă de ochi. Valoarea se sta- drumuri ş.a.).
Trebuie menţionat că numai respec- bileşte în funcţie de categoria drumului în cazul special al iluminatului deco-
tând aspectele cantitative şi calitative şi traficului. rativ pentru structuri spaţiale se asigu-
expuse şi conexiunile dintre ele se va ră niveluri diferite de luminanţe pentru
putea realiza un mediu luminos interior Distribuţia fluxului luminos reliefarea subiectului.
confortabil, funcţional şi estetic. Datorită structurii SIL exterior (ilumi-
natul unei suprafeţe, de regulă, orizon- Culoarea luminii
3.2. Mediul luminos exterior tale şi rareori verticale), distribuţia O condiţie de calitate este culoarea
fluxului luminos în marea majoritate a luminii sub cele 2 aspecte: culoarea a-
Analog cu iluminatul interior, şi în cel cazurilor este directă, pentru realizarea parentă a sursei şi redarea culorilor,
exterior se poate defini mediul luminos unor sisteme eficiente (utilitare, rutiere, importanţa fiind diferită în funcţie de
ce reprezintă ansamblul factorilor lumi- sport, faţade, monumente ş.a.). în destinaţia SIL considerat.
notehnici cantitativi şi calitativi (fig. situaţiile în care un ambient este Exigenţele de redare se impun SIL
1.3.6) ce concură la realizarea unui am- format din clădiri (în zone rezidenţiale pentru terenurile sportive cu public sau
bient luminos necesar unor activităţi sau comerciale) sau din vegetaţie de la care se fac transmisiuni TV. Sur-
specifice: de muncă, jocuri sportive, (arbori cu coroane cu volum mare) sau sa cea mai indicată este lampa cu
circulaţie pietonală, circulaţia auto şi a mixte, distribuţia semidirecţă (cu flux descărcare în vapori de mercur la
mijloacelor de transport, a accentuării lateral) sau directă-indirectă devine înalţă presiune şi cu adaosuri de halo-
estetice a unor obiective de interes ci- necesară pentru estetica ambientală. genuri (ioduri) metalice (MH) - cu re-
vic sau arhitectural. dare şi eficacitate foarte bune. Exigen-
în general, lipsa suprafeţelor reflec- 3.2.2. Aspecte calitative ţa de redare a culorilor se manifestă şi
tante laterale şi de sus transformă sis- la iluminatul decorativ numai atunci
temul de iluminat exterior într-un ilumi- Distribuţia luminatelor când importanţa obiectivului impune o
nat, de regulă, al unei suprafeţe plane, Condiţia de calitate de bază în me- redare foarte bună.
amplasat într-o incintă "neagră" cu di- diul luminos exterior este distribuţia lu- Pentru toate celelalte destinaţii pri-
mensiuni infinit mari, ceea ce creează minanţelor în planul orizontal util şi în mează eficienţa sistemului (obţinerea
deosebiri esenţiale în abordarea condi- câmpul vizual. de niveluri ridicate cu consumuri ener-
ţiilor cantitative şi calitative specifice. Pentru planul orizontal util, în vede- getice minime). în aceste condiţii sur-
rea evitării orbirii psihologice, este ne- sele de lumină cu vapori de sodiu de
3.2.1. Aspecte cantitative cesară realizarea unei uniformităţi în li- înalţă presiune sunt cele mai indicate şi
mite diferite, în funcţie de scopul siste- mai rar cele cu sodiu de joasă pre-
Nivelul de iluminare sau luminanţa mului, cu menţiunea că pentru terenu- siune.
Nivelul de iluminare este mărimea de rile de sport exigenţele de uniformitate Opţiunea se bazează atât pe efici-
bază în determinarea cantitativă a sunt maxime, date fiind condiţiile de enţă, cât şi pe sensibilitatea maximă a
sistemul de iluminat (SIL) exterior în vedere corectă şi confortabilă pentru vederii umane la culoarea galbenă a a-
care elementul în mişcare este omul în spectatori şi sportivi. cestor surse (dominanţă la înaltă presi-
una din activităţile sale de muncă, sport, Evitarea orbirii directe fiziologice pro- une/ şi totală la joasă presiune).
divertisment, circulaţie pietonală ş.a. vocată de sursele de lumină, în gene-
Pentru platformele deschise, nivelul ral, se realizează folosind CIL cu unghi Aspecte particulare ale unor sisteme
de iluminare se stabileşte pe baza sar- de protecţie mare, în aşa fel încât sur- în anumite sisteme de iluminat ex-
cinilor vizuale caracteristice procesului sa să nu fie observată la unghiuri de terior, se impun unele condiţii calitative
de muncă sau/şi vitezei de circulaţie, privire normale. specifice. Dintre acestea cea mai im-
iar în cazul supravegherii şi securităţii, în circulaţia rutieră problema orbirii portantă este ghidajul vizual al SIL care
în funcţie de gradul de risc determinat fiziologice determinată de luminanţa şi constă în necesitatea realizării orientării
de procesul tehnologic. numărul CIL, precum şi problema orbirii vizuale prin amplasarea judicioasă a
Pentru activităţile sportive, nivelul de psihologice determinată de neunifor- CIL. Acestea trebuie să marcheze
iluminare se stabileşte în funcţie de ur- mitatea luminanţelor, sunt deosebit de corect (fără distorsiuni vizuale) şi să
mătoarele criterii: disciplina sportivă, importante pentru realizarea securităţii faciliteze circulaţia rutieră, deplasarea
viteza de execuţie a mişcărilor sporti- traficului în condiţiile vitezelor foarte pe traseul iluminat. Ghidajul vizual tre-
vului, dimensiunile mingii, în cazul jo- mari de deplasare a vehiculelor. Din a- buie realizat atât la drumuri, tuneluri şi
curilor, categoria funcţională a terenu- cesţe motive, modul de abordare a pasaje subterane cât şi la pistele de
lui (antrenament sau competiţie), exi- problemei este diferit faţă de rezolva- bob, schii etc.
genţele impuse de transmisia TV color. rea celorlalte SIL exterior. Codurile La SIL destinate tunelurilor şi pasaje-
De asemenea, o condiţie suplimen- CIE pentru iluminatul rutier cât şi al lor rutiere, apar două efecte specifice
tară determinată de necesitatea de dis- spaţiilor destinate sportului prezintă de:
tingere spaţială corectă (modelare) es- metode de evaluare a aspectelor com- a - grotă neagră, la intrarea în tunel,
te menţinerea iluminării verticale {Ev), în plexe ale orbirii (de incapacitate/fiziolo- ziua, când nivelul luminanţei interioare
zona centrală la h=1,5 m, la cel puţin gică şi de inconfort/psihologică). este prea mic în comparaţie cu cel ex-
jumătate din iluminarea medie orizon- terior (mai mult de 1:10);
tală {EH) recomandată, iar pentru obţi- Direcţionarea şi modelarea b - pâlpâire, produs de CIL montate
nerea unei redări corecte TV se reco- Direcţionarea şi modelarea SIL se cu discontinuităţi la periferia câmpului
mandă Ev=(1...2) EH (CU cât Ev este realizează prin orientarea CIL cu distri- vizual.
mai mare, cu cât imaginea este mai buţie directă către suprafaţa de ilumi-
C a p ito lu l 4
S u rs e d e luăm in
Sursa de lumină sau lampa electrică - indicele de redare a culorii Ra ce 4.1.1. Lampa cu incandescenţă,
reprezintă un aparat care transformă e- reprezintă evaluarea gradului de ase clasică (LIC)
nergia electrică în energie luminoasă. mănare între aspectul cromatic al o-
După natura producerii radiaţiilor lumi- biectului iluminat de sursa considerată Această lampă utilizează filamentul
noase, sursele de lumină (fig. 1.4.1) se şi acela al aceluiaşi obiect iluminat de din wolfram, funcţionând la o tempera-
clasifică în surse cu radiaţii produse: un iluminant de referinţă, în aceleaşi tură de aproximativ 3000 K, mediul din
- pe cale termică (lămpi incandes condiţii de observare caracteristice. In balon fiind gaz neutru sub presiune (ar-
cente); dicele de redare a culorii are valoarea gon, azot, cu rol de micşorare a vitezei
- prin agitaţie moleculară (descărcări maximă 100; de evaporare a particulelor din wolfram
sau câmp electromagnetic indus) gru - luminanţa L [cd/m2], a unei supra incandescent).
pă din care fac parte: lămpile cu des feţe luminoase elementare într-o direc Părţile componente ale unei surse
cărcare în gaze (neon, argon, kripton, ţie dată; incandescente (fig. I.4.2) sunt:
xenon), în vapori metalici (mercur, so - geometria şi dimensiunile. Filamentul realizat din wolfram - me-
diu) sau în gaze şi vapori metalici cu şi în tabelul 1.4.1 sunt prezentate câ- tal ce are punctul de topire foarte ridi-
fără adaosuri de halogeni, lămpile flu teva din caracteristicile unor lămpi fa- cat. Acesta poate fi simplu sau dublu
orescente de joasă (tuburi fluorescen bricate de compania PHILIPS. în con- spiralat; radiaţiile din domeniul vizibil şi
te) şi înaltă (baloane fluorescente) pre tinuare se prezintă câteva din lămpile eficacitatea lămpii cresc cu cât tempe-
siune şi lămpile cu inducţie. cele mai utilizate în tehnica iluminatului ratura filamentului este mai mare.
Parametrii surselor de lumină sunt: artificial. Balonul lămpii realizat din sticlă.
- tensiunea de alimentare [V] ce re Pentru lămpi ce sunt supuse la tempe-
prezintă tensiunea la care sursa de lu 4.1. Lămpi cu incandescenţă raturi ridicate sau la variaţii de tempe-
mină este alimentată pentru obţinerea raturi foarte mari, balonul este realizat
parametrilor nominali; Lampa cu incandescenţă, în ciuda din sticlă cu conţinut de aluminosilicaţi
- fluxul luminos [Im] ce reprezintă pu vechimii sale, este folosită şi în prezent sau borosilicaţi ce-i conferă rezistenţa
terea radiată de sursă în domeniul vizi pe scară foarte largă şi se produce în necesară.
bil; gama cea mai variată. Este căutată Există şi tipuri de lămpi ce folosesc
- eficacitatea luminoasă [Im/W] ce re pentru calităţile sale deosebite: culoa- în componenţa lor sticlă colorată cu rol
prezintă raportul dintre fluxul luminos rea ambientală caldă şi redarea exce- de a filtra lungimile de undă nedorite,
emis de sursa şi puterea absorbită de lentă a culorilor. cum este cazul lămpilor cu spectrul alb
aceasta; Conversia energiei electrice în lumină lumina zilei cu tente de albastru.
- durata de funcţionare tf [h] ce re se realizează prin încălzirea la in- Balonul lămpii se realizează într-o
prezintă timpul în care fluxul luminos al candescenţă a unui filament dintr-un gamă foarte variată de forme. Conform
lămpii ajunge la 80 % din valoarea sa material rezistent (wolfram) la tempe- IEC (International Electrical Commission)
nominală; raturi ridicate, închis etanş într-un codul de identificare a tipului lămpii cu-
- culoarea aparentă ce reprezintă ex balon din sticlă în care se află un prinde: o literă ce indică forma balonului
presia de ansamblu a impresiei de cu mediu neutru. şi o cifră ce indică diametrul nominal în
loare când se priveşte o sursă de lumi mm. O a doua sau chiar o a treia literă
nă; se poate adăuga pentru o identificare
- temperatura de culoare; suplimentară a unor detalii.
Tipul balonului (litera de bază):
Α - forma standard; B - lumânare; se afle la egală distanţă de pereţii flecta anumite radiaţii şi de a transmite
C - con (baza conului montat pe so- balonului. altele.
clu); Ε - ovoid; F - flacără neregulată; Prin acest proces durata de funcţio- Reflectorul dichroic este alcătuit din
G - glob; Κ - ciupercă alungită; nare a lămpii creşte. straturi (aproximativ 20) dispuse
Μ - ciupercă; Ρ - lacrimă inversată; Deoarece atât temperatura balonului alternativ ce conţin două materiale cu
R - paraboloid (folosită în special pen- cât şi presiunea gazului inert sunt mai indici de refracţie diferiţi (fig. I.4.5).
tru balonul cu reflector încorporat); mari decât la LIC, dimensiunile balonu- Principiul de funcţionare
S - con inversat; Τ - tub sau cilindru; lui sunt reduse, iar materialul utilizat Fenomenul de reflexie apare la in-
PAR - circular. este sticla de cuarţ, rezistentă la tem- terfeţe, în funcţie de grosimea stratului,
Tipul balonului (litera suplimentară): peratură şi presiune ridicate, dar mai unele radiaţii sunt transmise, altele
A - ascuţit; C - secţiune conică la puţin rezistentă la acţiunea unor agenţi sunt reflectate. Astfel, reflectorul reflec-
bază; D - adâncituri, ondulaţii; F - chimici. Din acest motiv lampa cu ha- tă radiaţii vizibile (380...780 nm), fluxul
striaţii pe suprafaţa exterioară; L - logeni nu trebuie manipulată cu mâna. luminos fiind dirijat în zona de interes,
lentilă; S - secţiune circulară la bază; Grăsimea de pe degete este suficientă, în timp ce radiaţiile infraroşii
Τ - secţiune circulară la vârf; X - ca la temperatura foarte mare a balo- (800... 1600 nm) sunt transmise înapoi
special (fig. 1.4.3.) nului, să ducă la distrugerea acestuia. în corpul de iluminat. Astfel, căldura
Balonul din sticlă poate fi supus unor emisă - o caracteristică a sursei incan-
tratamente ca de exemplu: mătuire, o- Reflectorul "dichroic" descente - este considerabil redusă în
palizare, colorare, lăcuire, oglindare. Multe tipuri de lămpi incandescente, faţa corpului de iluminat, ea fiind di-
în special, cele cu ciclu regenerativ (cu rijată în spatele acestuia.
4.1.2. Lampa cu ciclu regenerativ halogen), sunt echipate cu aşa-numitul Transmisia şi reflexia sunt determi-
cu halogeni (LIH) "reflector dichroic" sau "cold-light nate de numărul de straturi, variaţiile în
mirror". Altele sunt prevăzute cu filtre grosimea fiecărui strat şi valorile indici-
Lampa cu incandescenţă cu ciclu colorate ce funcţionează pe acelaşi lor de refracţie.
regenerativ cu halogeni elimină incon- principiu. Scopul acestuia este de a re-
venientul evaporării filamentului din W
şi depunerii acestuia pe pereţii balonu-
lui din sticlă.
Principiul de funcţionare este arătat
în figura I.4.4.
Particulele din W, rezultate din eva-
porarea filamentului formează cu halo-
genul, la temperatura de 200...300 °C
(adică în zona peretelui din sticlă) o ha-
logenură volatilă din W. Aceasta nu se
poate depune pe balon ci migrează în
interiorul balonului datorită curenţilor
convectivi din acesta, astfel încât, în
timp, revine în apropierea filamentului.
La temperatura filamentului de aproxi-
mativ 3000 Κ se descompune în W
(care se depune pe filament) şi ha-
logenul care revine în ciclu. Din acest
motiv LIH au balonul sferic sau
cilindric, în aşa fel încât filamentul să
Soclul lămpii ro (se întrerupe filamentul, se fisurează pot utiliza şi în instalaţii a căror tensiu-
Lămpile incandescente se execută cu balonul de sticlă şi pătrunde aer în ba- ne de alimentare este variabilă, în sco-
soclul în următoarele variante: lon, aer care provoacă arderea imedia- pul modificării fluxului luminos, obţi-
- tip Edison (E 10, Ε 14, Ε 27, Ε 40) tă a filamentului). nându-se astfel un nivel de iluminare
sau cu filet; Lămpile incandescente au durata de corespunzător cerinţelor din încăperea
- tip baionetă (B 15, Β 22) sau fără funcţionare aproape egală cu durata respectivă (în cazul sistemelor de ilumi-
filet. Numărul indică diametrul soclului de viaţă, astfel că schimbarea acestor nat interior). Astfel, o reducere a tensi-
lămpii, [mm]. surse se face, de regulă, în momentul unii de alimentare conduce la scăderea
în care acestea nu mai emit flux temperaturii filamentului, a temperaturii
Caracteristicile lămpilor cu luminos. de culoare, a eficacităţii luminoase, dar
incandescenţă (clasice şi cu halogeni) Redarea culorii la creşterea duratei de funcţionare.
Lămpile cu incandescenţă se fabrică Lampa cu incandescenţă clasică se Lampa cu ciclu regenerativ cu ha-
într-o gamă largă de puteri: caracterizează printr-un spectru lumi- logeni poate fi, de asemenea, utilizată
7,5...2000 W, dar cele folosite pentru nos agreabil, bogat în radiaţii calde. Ea în astfel de cazuri, dar, sub o anumită
iluminat au puterile între 25 şi 200 W. permite realizarea unei ambianţe în valoare, lampa se răceşte astfel încât
Tensiunile de alimentare sunt de 12, 24 care redarea culorilor este excelentă. ciclul regenerativ încetează. De aici,
şi 230 V. Indicele de redare este apropiat de va- lampa cu ciclu regenerativ se va com-
Eficacitatea luminoasă loarea maximă Ra=100. porta ca o lampă clasică, obişnuită.
Este cuprinsă între 8 şi 21,5 [Im/W] De asemenea, inerţia termică şi lu- Datorită dimensiunilor mici efectul de
(în condiţiile păstrării tensiunii la valoa- minoasă a filamentului fac ca variaţia înnegrire a pereţilor lămpii este mai ac-
rea nominală). La lămpile cu ciclu rege- curentului alternativ să nu fie se- centuat. De aceea, este de recoman-
nerativ cu halogeni, eficacitatea lumi- sizabilă, ceea ce conduce la un mediu dat ca folosirea lămpii cu halogen să
noasă este de 20...30 Im/W. plăcut, odihnitor, care nu agresează nu se facă sub o anumită valoare a
Durata de funcţionare ochiul. tensiunii într-un circuit cu o micşorare
Este de aproximativ 1000 h pentru Luminanţa prelungită a tensiunii.
LIC şi 2000 h pentru LIH. Scăderea în Valoarea ei este ridicată, fiind de Domenii de utilizare
timp a fluxului luminos se produce da- 7-10 6 cd/m 2 , dar poate fi diminuată Datorită simplităţii sale, a calităţilor
torită îmbătrânirii lămpii. După acest prin utilizarea sticlei mate sau opale sale de confort şi culoare, datorită
timp lampa trebuie înlocuită. (3-104 cd/m2), atunci când sursa este posibilităţii de conectare directă, lampa
Durata de viaţă a unei lămpi este vizibilă. cu incandescenţă poate fi utilizată
timpul după care aceasta are fluxul ze- Deprecierea în timp a lămpii cu pentru:
incandescenţă clasice • iluminatul din:
Există două motive pentru care fluxul - locuinţe, hoteluri, săli de spectacol
luminos al unei lămpi incandescente clasice, iluminatul local industrial (unde
clasice descreşte în timp. Primul sunt cerinţe de redare a culorii);
constă în evaporarea filamentului care - muzee, studiouri, încăperi cu timp
devine mai subţire. Cel de-al doilea de utilizare redus;
motiv îl constituie depunerea W pe - iluminatul de siguranţă;
pereţii balonului din sticlă, ceea ce • semnalizări: - pe panourile de sem
duce la formarea unui strat absorbant nalizare, tablouri de comandă, lifturi
pe pereţii interiori ai lămpii (având ca (accentul punându-se pe semnalizarea
efect scăderea puternică a eficacităţii funcţionării şi nu pe iluminatul mediului
luminoase). Aceste inconveniente sunt înconjurător);
eliminate, parţial, la lampa cu ciclul • iluminatul decorativ (în care se fo
regenerativ cu halogeni. losesc mai ales lămpile miniatură);
W + 2 Br t=* WBr2 Caracteristicile lămpilor incandes- • medii speciale cu temperatură ridi-
cente sunt mult influenţate de tensiu-
Fig. I. 4.4. Principiul de funcţionare
nea de alimentare la care funcţionează
a lămpii incandescente cu ciclu
(fig. I.4.6).
regenerativ cu halogeni (cu brom).
Lămpile cu incandescenţă clasice se
Fig. I.4.6. Diagramă ce indică

efectul variaţiei tensiunii de
alimentare asupra duratei de
funcţionare (D), fluxului luminos
(Φ), eficacităţii luminoase (e),
puterii disipate (P) ca procente din
valorile lor nominale.
cată, cu particule de apă pulverizată, în la lămpile cu descărcare prin: supra- al lămpii, prevăzut cu terminaţii bipola-
care sursele sunt supuse unor şocuri tensiune (şoc de tensiune), scăderea re pentru electrozii de capăt; cifra
de temperatură şi impactului cu diferite lentă, prin ionizare, a rezistenţei mediu- soclului (ex. Β13) reprezintă distanţa
particule; lui de descărcare sau prin combinarea [mm] dintre conexiuni.
• aplicaţii speciale: la farurile auto, celor două sisteme. Stratul de luminofor
ale bicicletelor, la lanterne, instrumente Pentru stabilizarea descărcării este Determină caracteristicile luminoase
optice, echipamente medicale, pentru utilizat balastul. Acesta trebuie să înde- ale lămpii în funcţie de compoziţia
fibrele optice, semafoare, pentru ilumi plinească următoarele condiţii: să asi- acestuia şi anume: temperatura de cu-
natul mijloacelor de transport; gure stabilizarea descărcării, să pre- loare, indicele de redare a culorii (Ra) şi
• domeniul foto: pentru proiectoare, zinte un factor de putere ridicat, să ai- eficacitatea luminoasă.
pentru iluminatul studiourilor; bă un procentaj scăzut de armonici, să în compoziţia luminoforului intră săru-
• radiator de infraroşii (în scopuri fie echipat cu sisteme de atenuare a ri complexe, substanţe denumite acti-
medicale, uscare, coacere etc). paraziţilor radio sau TV, să prezinte o vatori (cu rol de a asigura iniţierea şi
funcţionare silenţioasă într-un timp de activarea radiaţiilor luminoase) şi lianţi.
4.2. Lămpi fluorescente viaţă cât mai îndelungat. Tipurile de De exemplu, în gama de culoare 80
balasturi clasice pot fi înlocuite cu Philips, în componenţa stratului fluo-
Sunt lămpi cu descărcare în vapori unele electronice prevăzute cu conver- rescent, intră: aluminat de bariu şi
de mercur, cu sau fără adaosuri de tor de frecvenţă (până la 20 kHz). Mă- magneziu, borat de magneziu şi oxid
gaze, dar radiaţiile luminoase sunt ob- rirea frecvenţei conduce la eliminarea de ytriu, fiecare având emisia maximă
ţinute în cea mai mare parte nu datori- fenomenului de pâlpâire, caracteristic la lungimea de undă de: 447, 542 şi,
tă fenomenului de descărcare ci celui lămpilor cu descărcare alimentate în respectiv, 610 nm (fig. I 4.8).
de fluorescentă, produs de o substanţă curent alternativ şi care se manifestă Eficacitatea luminoasă a lămpii fluo-
(luminofor) plasată pe faţa interioară a datorită variaţiei curentului alternativ, rescente depinde şi de alţi factori cum
acestora. respectiv, trecerii sale prin zero de ar fi, de exemplu: grosimea stratului
Lămpile fluorescente clasice sunt două ori într-o perioadă. fluorescent, uniformitatea şi fineţea sa.
lămpi cu descărcare în vapori de mer- Există însă şi alte straturi, cu roluri
cur de înaltă sau joasă presiune. Des- 4.2.1. Lămpi fluorescente tubulare diferite, aplicate pe suprafaţa tubului
cărcarea electrică în astfel de medii astfel:
este foarte bogată în radiaţii ultraviole- Acestea (fig. I.4.7) sunt lămpi cu des- - silicon - ce se aplică în exteriorul
te. Pentru obţinerea radiaţiilor luminoa- cărcare în vapori de mercur la joasă lămpii în vederea prevenirii problemelor
se se foloseşte o substanţă fotolumi- presiune. de punere în funcţiune în medii cu umi
niscentă denumită luminofor. Descărcarea în lampa fluorescentă ditate mare;
Stratul de luminofor (care acoperă este de tipul "coloanei pozitive", majo- - conductor - dioxid de indiu sau de
pereţii din sticlă la interior) are rolul de ritatea radiaţiilor (95 %) producându-se staniu aplicat între stratul fluorescent şi
a realiza conversia energiei emise în în spectrul ultraviolet (pe benzile: 253,7
spectrul U.V. în energie în spectrul vi- şi 185 nm) şi 5 % în spectrul vizibil.
zibil, îndeplinind următoarele condiţii: Dimensiunile tubului şi ale diametre-
randament bun al conversiei, transpa- lor sunt tipizate (tab. I.4.2).
renţă la radiaţiile vizibile, rezistenţă în Se execută şi lămpi fluorescente cu
timp la iradiere, rezistenţă la şocuri de tubul de formă toroidală cu diametrul
iradiere produse de conectări - deco- de 32 mm, torul având diametrul de
nectări frecvente. Compoziţia stratului 305 mm pentru lampa de 32 W şi
de luminofor determină culoarea lămpii diametrul de 406 mm pentru lampa de
şi, totodată, valoarea indicelui de reda- 40 W. Se montează în corpuri de ilumi-
re a culorii. nat speciale. Lămpile sunt echipate cu
Amorsarea descărcării se realizează două socluri, câte unul în fiecare capăt
Fig. I.4.7. Lampa fluorescentă tubulară.

EL - electrod; Ε - electroni; AM - atom de mercur; L - luminofor; RUV - radiaţii
ultraviolete; RL - radiaţii luminoase.
Tabelu I.4.2. Diametrele şi lunqimil tuburilor fluorescente

Putere [W] 4 6 8 13 14 15 16 18 20 30 36 38 40 58 65
Tip soclu B5 B5 B5 B13 B13 B13 B13 B13 B13 B13 B13 B13 B13 B13 B13
Diam. [mm] 16 16 16 16 26 26 26 26 38 26 26 26 38 26 38
Lungime [mm] 136 212 288 517 360 437 590 590 590 895 1200 1047 1200 1500 1500
peretele din sticlă pentru a permite pu- Gazul de umplere spaţiului de iluminat. Se pot obţine am-
nerea în funcţiune a lămpii şi la variaţii Se utilizează un gaz inert ale cărui bianţe calde la valori ale temperaturii
mari de temperatură; funcţii sunt: de culoare de 2700...3000 K, ambianţe
- reflector (pentru lampa cu reflector - controlul asupra vitezei electronilor neutre la valori de 3000...5300 Κ şi am-
înglobat) format din dioxid de aluminiu; eliberaţi în descărcare (în caz contrar bianţe reci la valori de 5300...6500 K.
este un strat opac, alb, aplicat între s-ar produce mai degrabă ionizarea Calitatea luminii este dată de posi-
stratul fluorescent şi pereţii tubului. decât excitarea atomilor de mercur); bilitatea distingerii corecte a culorilor.
Acesta nu se aplică pe toată suprafaţa - prelungirea vieţii electrodului prin Indicele de redare a culorii variază
tubului (fig. 1.4.9a), pe restul suprafeţei reducerea evaporării materialului între valorile 60...98 în funcţie de fabri-
fiind aplicat numai luminoforul normal. emisiv ca rezultat al unui bombar cant şi de tipul de lampă (tab.l.4.4).
Astfel tubul emite flux luminos într-un dament prea intens; Se fabrică şi lămpi cu emisie mono-
unghi solid redus. Fluxul luminos este - amorsarea lămpii. cromă pentru iluminatul decorativ.
emis prin suprafaţa prevăzută numai Cel mai uzual gaz este argonul care Lămpile, în funcţie de caracteristicile
cu strat de luminofor normal. este amestecat cu neon în proporţie de lor, se folosesc în diferite aplicaţii:
Se execută şi lămpi ce au prevăzută până la 25 % în scopul asigurării vite- - Ra<80 (oferă o redare moderată a
o fantă, cu rol de dirijare a fluxului lu- zei optime a electronilor emişi. culorii) - sunt folosite în iluminatul ex
minos într-un unghi solid foarte mic (pe Eficacitatea luminoasă terior, activităţi industriale unde nu sunt
suprafaţa fantei nu este prevăzut lumi- Aceasta poate fi: cerinţe mai mari de redare a culorii,
nofor - fig. 1.4.9b). - a surseie=0/Psursa [Im/W] - 80<Ra <90 (oferă o redare bună a
Electrozii - globală e=(j)/(Psursa+Pbalast). culorii) - sunt folosite în activităţi co
Sunt realizaţi dintr-un material emisiv La lămpile fluorescente compacte merciale, sociale, locuinţe,
ce furnizează electronii necesari des- elementul de referinţă este eficacitatea - Ra>90 (oferă o redare foarte bună
cărcării. Din punct de vedere construc- luminoasă globală. Uzual, pentru o a culorilor - sunt folosite acolo unde
tiv, electrozii sunt alcătuiţi dintr-un fila- lampă fluorescentă e=40...100 Im/W. sunt cerinţe mari de redare a culorii -
ment din wolfram acoperit cu un strat Culoarea aparentă şi redarea culorilor muzee, spitale (cabinete medicale),
emisiv ce eliberează electroni atunci Gama de culori ale lămpilor fluores- anumite magazine, studiouri grafice,
când electrodul este încălzit la 800 °C. cente este foarte variată datorită diferi- ateliere foto etc.
Cel mai bun material emisiv utilizat pe telor reţete de pulberi ale luminoforului. în tabelele I.4.3. şi I.4.4. sunt date
scară largă este amestecul de oxid de Temperatura de culoare variază între câteva din caracteristicile lămpilor fluo-
bariu, stronţiu şi calciu. 2700 şi 6500 K. CIE a sugerat clasifi- rescente.
Amorsarea lămpilor fluorescente u- carea următoare a culorilor şi tempera- Deprecierea lămpii
tilizează în majoritatea cazurilor şocul turilor de culoare: Sfârşitul perioadei de funcţionare a
de tensiune cu ajutorul unui starter pe culoarea temp. de unei lămpi este marcat de pornirea
fondul scăderii rezistenţei interioare a aparentă culoare [K] temporizată a acesteia şi înnegrirea
tubului, prin preîncălzirea electrozilor şi alb-cald 3000 pereţilor tubului datorită evaporării fila-
ionizarea spaţiului dintre electrozi. Ast- mentului. Acest proces de îmbătrânire
alb 3500
fel, lampa tip LFA (lampa fluorescentă a lămpii este accelerat de o insuficien-
alb-rece 4200
cu electroni preîncălziţi) utilizează acest tă preîncălzire a electrozilor sau de pu-
alb lumina zilei 6500
sistem. Lămpile de tip LFR (cu aprin- nerea şi scoaterea în/din funcţiune re-
dere rapidă) folosesc şocul de tensiu- în general, alegerea temperaturii de petată.
ne, realizat prin intermediul unui balast culoare se face în funcţie de nivelul de Deprecierea lămpii se datorează, în
cu rezonantă de tensiune. principal, stratului de luminofor care,
iluminare recomandat şi de destinaţia
datorită iradierii, devine mai puţin efi-
cace, procentul de radiaţii UV transfor-
mate în radiaţii vizibile fiind din ce în ce
mai mic.
Factorul de putere
Deoarece circuitul de alimentare a
lămpii este inductiv (datorită balastului
şi descărcării în arc) este necesară o
îmbunătăţire locală a factorului de
putere cu ajutorul unui condensator
static.
Valoarea factorului de putere amelio-
rat pentru sursele fluorescente montate
în corpuri de iluminat este, de regulă,
0,95.
Luminanţa sursei
Are valori sub 3-104 cd/m2, ceea ce
nu determină senzaţii supărătoare la
privirea lor directă, în comparaţie cu
cea a lămpii incandescente.
Timpul de reamorsare
Este de maximum 3...5 s la cele cu
starter şi instantaneu, la cele fără star-
ter.
Reglarea fluxului lămpii fluorescente
Aceasta se realizează la lămpile fluo-
rescente cu ajutorul unui sistem cu lămpilor fluorescente. trozi intră în contact, moment în care
tiristor sau variator de frecvenţă. începe faza a doua a aprinderii. Elec-
Reglarea fluxului lămpii, cu balast Aprinderea lămpii trozii starterului se află în contact,
clasic, se poate face până la o valoare La punerea sub tensiune (fig. 1.4.10a) astfel că rezistenţa dintre aceştia se
de 50 % din valoarea curentului elec- între electrozii tubului nu se poate pro- micşorează foarte mult (până la
tric din tub, valoare sub care descăr- duce descărcarea electrică, rezistenţa rezistenţa de contact) încât curentul
carea nu mai asigură căldura suficientă dintre aceştia fiind foarte mare. între prin electrozii tubului creşte semnifica-
pentru electrozii lămpii. electrozi trece un curent mic de con- tiv. Electrozii tubului se încălzesc până
Cu regulatorul electronic de frecven- ducţie datorită ionizării naturale din la incandescenţă ceea ce conduce la o
ţă variabilă intensitatea curentului elec- tub. Starterul este o lampă cu descăr- puternică ionizare a mediului din tub,
tric din lampă poate fi diminuat până la care în licărire ce are doi electrozi, unul ce ajunge la saturaţie. în această fază
10 % din valoarea nominală. dintre aceştia fiind bimetalic. în prima electrozii starterului nemaifiind sub ac-
Funcţionarea şi legarea la reţea fază a aprinderii, la punerea sub tensi- ţiunea termică a arcului electric se ră-
în funcţie de tipul balastului, durata une, între electrozii starterului are loc o cesc. Ultima fază a aprinderii începe în
de funcţionare poate să fie: 6000 h, descărcare ce produce încălzirea elec- momentul în care electrodul bimetalic
7000 h putând ajunge până la 10000 h. trozilor acestuia. Electrodul bimetalic al starterului se îndepărtează brusc de
în figura 1.4.10 sunt prezentate cele se deformează, apropiindu-se de celă- celălalt. întreruperea curentului din cir-
mai folosite soluţii de legare la reţea a lalt. Faza se încheie când cei doi elec- cuit produce o tensiune electromotoare
Tabelul 1.4.3. Caracteristicile tuburilor fluorescente fabricate în Rom ânia
Temperatura 6500 4300 2900 4000
de culoare [K]
Tipul Tip de 1 1x 2 2x 3 3x
alb lumina alb lumina alb cald alb cald alb "noua
culoare zilei zilei alb neutră alb de lux de lux generaţie"
Culoarea rece rece neutră caldă caldă caldă
aparentă acceptabilă foarte slabă (plăcută)
Redarea slabă ameliorată bună acceptabil foarte
culorilor faţă de (1) ă bună
Eficacitatea 57,5 53,75 67,5 46,25 70 44,75 80
luminoasă [Im/W]
Tabelul I.4.4. Caracteristicile tuburilor fluorescente PHILIPS

Clasificare culoare Limitele pentru indicele Cod de culoare Temp. de Indice de Eficacitatea
de redare a culorii Ra PHILIPS culoare [K] redare a luminoasă
culorii (Ra) [Im/W]
Ra< 80 29 2900 51 83
80 < Ra < 90 32 2900 87 49
alb-cald 82 2700 81 90
83 2900 82 96
Ra > 90 27 2700 94 44
92 2700 94 63
93 3000 95 64
alb Ra < 80 35 79 (lămpi 3400 57 76
cu aplicaţii 3800 72 47
speciale)
80 < Ra < 90 36 3700 84 42

Ra > 90 34 3800 91 53
94 3800 96 65
Ra < 80 33 4100 63 83
25 4100 70 62
alb-rece 80 < Ra < 90 84 4000 80 96
85 5000 80 92
Ra> 90 37 4100 96 46
47 5000 96 46
95 5300 98 65
alb lumina zilei Ra < 80 54 86 89 6200 72 69
(lămpi cu 6300 77 90
aplicaţii 10000 70 69
speciale)
Ra > 90 55 6300 95 50
96 6500 98 64
57 7300 94 45
de autoinducţie ce se suprapune pe reia aprinderea cu prima fază. Ciclul se sică (tab.l.4.5).
tensiunea reţelei astfel că are loc des- repetă până la realizarea descărcării în Luminanţa sursei fluorescente com-
cărcarea electrică între electrozii tubu- tub. pacte este acceptabilă fiind mai mică
lui (rezistenţa dintre aceştia fiind redu- Influenţa temperaturii mediului ambi- de 3-104 cd/rm2, fără a provoca o sen-
să datorită încălzirii şi ionizării). Este ant asupra caracteristicilor unei lămpi zaţie de inconfort.
posibil ca cele două tensiuni, a reţelei fluorescente de 40 W în montaj induc-
şi cea de autoinducţie, să nu aibă ace- tiv (ind) şi capacitiv (cap) este redată în 4.3. Lămpi cu descărcare,
laşi semn încât între electrozii tubului figura 1.4.11. în vapori de sodiu la joasa
să nu crească tensiunea. în acest caz presiune
descărcarea în tub nu se produce şi se 4.2.2. Lămpi fluorescente
compacte Lampa cu descărcare în vapori de
sodiu la joasă presiune este prezentată,
Din punct de vedere al principiului de în figura 1.4.13. Radiaţiile luminoase
funcţionare lampa fluorescentă com- sunt produse direct de descărcarea în
pactă este identică cu cea tubulară. vaporii de sodiu.
Descărcarea se produce într-un tub şi- Tubul de descărcare
canat, de dimensiuni mult mai mici. E- Este confecţionat din sticlă clară tra-
chipamentul anex de punere în funcţi- tată pentru a fi rezistent la solicitări ter-
une şi stabilizare a descărcării este mice şi mecanice
montat în interiorul soclului lămpii. Tubul de descărcare este prevăzut
Din punct de vedere constructiv, cu mici adâncituri unde este depus so-
lămpile fluorescente compacte sunt: diul. Aceste spaţii sunt mai reci decât
- direct interschimbabile cu lămpile restul suprafeţelor, fapt ce determină
incandescente, soclul fiind de tip condensarea sodiului în procesul de
Edison (E), figura 1.4.12a; răcire după ce sursa a fost scoasă din
- lămpi cu soclul tip baionetă (B), fi funcţiune. în cazul în care aceste adân-
gura 1.4.12b. cituri n-ar exista, sodiul ar putea con-
Tubul de descărcare poate fi direct densa oriunde pe pereţii tubului fapt ce
vizibil, protejat în globuri sau cilindrii, ar conduce la formarea unui strat ce ar
clari sau opalescenţi, figura 1.4.12c. absorbi o parte din fluxul luminos emis
Timpul de funcţionare de lampă, scăzându-i astfel eficacita-
Timpul de funcţionare este garantat tea luminoasă.
de producători, de regulă, 8000 la Gazul de umplere
10.000 h. Amestecul este format din 99 %
Eficacitatea luminoasă neon şi 1 % argon, la o presiune în
La aceeaşi valoare a fluxului luminos stare de nefuncţionare a lămpii de
emis, lampa fluorescentă compactă 1000 Pa. Neonul are rolul de amorsare
consumă de 4...5 ori mai puţină ener- a lămpii, iar argonul are rolul de a for-
gie decât lampa cu incandescenţă cla- ma cu neonul un amestec de gaze ce
iniţializează descărcarea la o tensiune
de numai 500... 1500 V, în funcţie de ti-
pul lămpii.
în mod normal, fiecare adâncitură
este umplută cu 75 mg de sodiu. în
primele minute ale funcţionării, din ca-
uza neonului, culoarea lămpii este ro-
şu-oranj, culoare care dispare după
amorsare. Lampa intră în funcţionare
normală după 10 min.
Electrozii
Sunt din wolfram. Ca material emisiv
depus pe electrozi se folosesc oxizii de
bariu, stronţiu sau calciu.
Tubul exterior
Pentru a menţine temperatura de
260 °C, pentru evaporarea în condiţii
optime a sodiului, este necesar ca tu-
bul exterior să asigure o izolaţie termi-
Tabelul I. 4.5. Caracteristicile luminotehnice ale lămpilor fluorescente compacte.
soclu tip Edison
Ρ [W] 9 11 13 15 18 20 23 25
Φ [Im] 350 400 550 800 850 1100 1400 1500
e [Im/W] 39 36 42 53 47 55 61 60
soclu tip baionetă
Ρ [W] 5 7 9 10 11 13 18 24 26 32 40 55
Φ [Im] 250 400 600 600 900 900 1200 1600 1800 2400 2500 4800
e [Im/W] 50 57 67 60 82 69 67 67 69 75 87 87
că bună. Pe suprafaţa lui interioară se Eficacitatea luminoasă creşterea emisiei radiaţiei în domeniul
depune un strat de oxid de indiu, cu Este de 150...200 Im/W. Emisia vizibil şi micşorarea celei în domeniul
rol de a reflecta radiaţiile infraroşii în- radiaţiilor vizibile se face în apropierea ultraviolet. O comparaţie a spectrului
spre tubul de descărcare, păstrând domeniului ce corespunde eficacităţii de emisie între lămpile cu descărcare
constantă temperatura necesară pro- luminoase relative spectrale maxime în vapori de mercur de joasă presiune
cesului. Există şi lămpi cu sodiu de (νλ=1, fig. 1.4.14). (a) şi cele de înaltă presiune (b) poate
joasă presiune cu tubul de descărcare La această sursă nu se poate realiza fi urmărită în figura 1.4.16.
sub formă liniară, de fabricaţie PHILIPS o reglare fină a fluxului luminos. La acest tip de lampă descărcarea
(denumite SLI). Acestea diferă atât prin Influenţa temperaturii mediului exterior are loc într-un tub din cuarţ. O parte
caracteristici cât şi prin faptul că elec- Datorită izolării termice bune, lampa din radiaţia emisă se găseşte în dome-
trozii trebuie preîncălziţi. cu descărcare în vapori de sodiu de niul vizibil iar o altă parte în domeniul
Caracteristicile lămpii joasă presiune nu este influenţată, ultraviolet. De aceea lampa poate fi
Aproximativ o treime din puterea practic, de variaţiile de temperatură. prevăzută şi cu un strat fluorescent cu
consumată este convertită în radiaţii vi- Totuşi, amorsarea lămpii este influenţa rol de convertire a radiaţiilor UV în ra-
zibile. Restul îl reprezintă "pierderi" sub tă negativ la o temperatură mai mică diaţii vizibile (în acest caz eficacitatea
formă de căldură, marea majoritate prin de -30 °C. creşte).
convecţie şi conducţie. Poziţia de funcţionare Părţile componente ale lămpii pot fi
Culoarea aparentă şi redarea culorilor Este recomandată de fabricant. Utili- urmărite în figura 1.4.17.
Lampa cu vapori de sodiu de joasă zarea lămpii într-o altă poziţie reduce Aprinderea lămpii se realizează cu
presiune are temperatura de culoare durata de funcţionare şi eficacitatea lu- ajutorul electrodului auxiliar. Acesta
de 1700 Κ şi emite o radiaţie monocro- minoasă a acesteia deoarece sodiul nu este conectat la electrodul opus prin
matică (589 nm). De aceea, nu se poa- mai condensează în spaţiile prevăzute. intermediul unei rezistenţe de aproxi-
te vorbi de o redare a culorilor la acest în figura I 4.15 se pot urmări poziţiile mativ 4000 Ω. Astfel, la punerea sub
tip de sursă. de funcţionare pentru lămpile PHILIPS tensiune, între electrodul principal şi
SOX şi SOX-E. cel auxiliar alăturat lui (de regulă aceş-
tia sunt spiralaţi împreună încât distan-
4.4. Lămpi cu descărcare ţa dintre ei este foarte mică - diviziuni
în vapori de mercur la înaltă de milimetru), au loc descărcări electri-
presiune ce. Acestea încălzesc tubul şi ionizea-
ză atmosfera din el până la saturaţie,
Acestea pot fi: - cu sticlă clară sau moment în care descărcarea se produ-
strat fluorescent; - cu adaosuri de ce între electrozii principali - deoarece
halogenuri metalice. rezistenţa dintre ei este mult inferioară
celei de 4000 Ω aflată pe circuitul elec-
Lămpile cu descărcare în vapori de trod principal-electrod auxiliar.
mercur la înaltă presiune cu sticlă clară
sau strat fluorescent
S-a constatat că, odată cu creşterea
presiunii mercurului din tub, se obţine
o eficacitate luminoasă mai mare, prin
Fig. 1.4.17. Lampa cu descărcare în

vapori de mercur la înaltă presiune:
1 - inel de susţinere; 2 - balon din
sticlă clară; 3 - înveliş interior;
4 - suporturi conductoare; 5 - tubul
de descărcare; 6 - electrod auxiliar;
7 - electrozi principali; 8 - rezistenţă;
9 - soclu.
________________________________
Parametrii nominali ai lămpii se obţin metalice în tubul de descărcare. Folosi- sunt prezentate în figura 1.4.19.
după câteva minute, atunci când mer- rea unor halogenuri metalice (ioduri, Caracteristicile lămpii cu vapori de
curul s-a evaporat complet. Variaţia bromuri, fluoruri), de sodiu, taliu sau in- mercur de înaltă presiune
caracteristicilor (intensitatea curentului diu ce produc radiaţii în spectrul gal- Eficacitatea luminoasă
electric, puterea lămpii, fluxul) cu tensi- ben, verde şi, respectiv, albastru, spec- Eficacitatea este influenţată de stratul
unea de alimentare poate fi urmărită în trul luminos ale acestor lămpi se îm- fluorescent, acesta determinând trans-
figura 1.4.18. bunătăţeşte foarte mult oferind o bună formarea unui procent mare de radiaţii
redare a culorilor: UV în radiaţii vizibile. De aceea, eficaci-
Lămpi cu descărcare în vapori de Lămpile "metal halide" au eficacita- tatea pentru lampa cu strat fluorescent
mercur la înaltă presiune cu adaosuri de tea luminoasă cuprinsă între 68 şi 95 este mai mare decât la cea cu balon
halogenuri metalice (metal halide) Im/W, aceasta depinzând de metalul clar.
Pentru a se modifica spectrul radiaţi- folosit. în general eficacitatea variază în jurul
ilor emise de lampa cu vapori de mer- valorilor 30...50 Im/W.
cur de înaltă presiune în culori calde s- Lămpi cu descărcare în vapori de Culoarea aparentă şi redarea culorilor
a ajuns la introducerea unor elemente mercur la înaltă presiune cu balast in- Lămpile cu balon clar au spectrul e-
corporat (lampă cu lumină mixtă) mis în domeniile de nm: 404 - violet,
Acestea sunt similare lămpilor obiş- 435,8 - albastru, 546,1 - verde şi 579
nuite cu descărcare în vapori de mer- -galben. Lampa are o culoare cu tentă
cur de înaltă presiune cu deosebirea albăstruie şi este deficitară în radiaţii
că balastul (format dintr-un filament din roşii. De aceea Ra=15 (pentru Tc=6000 K)
W) este incorporat în lampă, fiind co- Două variante îmbunătăţite le repre-
nectat în serie cu tubul de descărcare. zintă lampa cu adaos de ytrium şi va-
Lampa funcţionează pe baza a două nadium cu rol în modificare a tempera-
principii: descărcare în vapori de mer- turii de culoare (Tc=3850 Κ şi, respec-
cur de înaltă presiune şi principiul fila- tiv, Tc=3300 K). în acest caz indicele
mentului incandescent. de redare a culorii este Ra=45 şi, res-
Spectrul luminos al descărcării con- pectiv, Ra=53.
ţine şi radiaţii calde produse de fila- La lămpile cu filamentul incandes-
ment. cent Tc=3600 Κ şi Ra=60.
Lampa are avantajul că poate fi folo- Poziţia de funcţionare este universală
sită, prin conectare directă, în locul ce- cu o excepţie: la cea cu lumină mixtă
lei incandescente. se impune o înclinare cu 30° faţă de
Ea se fabrică în gama de puteri de verticală pentru 100 şi 160 W, şi 45°
100, 160, 250 şi 500 W. pentru 250 şi 500 W, iar pentru MH,
La lămpile cu lumină mixtă, eficaci- cea indicată de fabricant.
Fig. 1.4.18. Variaţia procentuală a tatea variază între 20 şi 30 Im/W. Durata de funcţionare a lămpii este
caracteristicilor lămpii cu vapori Părţile componente ale lămpii cu ba- de 12000...20000 h, dar depinde de ti-
de mercur în funcţie de last incorporat sau cu lumină mixtă pul lămpii. De exemplu, la cea cu lumi-
tensiune: nă mixtă, este influenţată de frecvenţa
I - intensitatea; Ρ - puterea; φ - fluxul punerii/scoaterii în/din funcţiune a lăm-
luminos; V - tensiunea. pii şi, de asemenea, şi de faptul că, la
început, tensiunea aplicată filamentului
este mult mai mare decât cea nomina-
lă (pentru lămpile incandescente aces-
te procese conduc la micşorarea dura-
tei de funcţionare a lămpii).
Influenţe exterioare
Temperatura exterioară între -20 şi
+40 °C nu influenţează, esenţial, pune-
rea în funcţiune a lămpii.
Lampa trebuie să se răcească pentru
a putea fi repusă în funcţiune. La cea
cu lumină mixtă, timpul de repunere în
funcţiune este de 5... 10 min, iar la MH,
20 min.
Pâlpâirea (flickerul)
Eliminarea fenomenului de flicker
este realizată, în mare parte, la cele cu
strat fluorescent, prin legarea a două
lămpi într-un circuit duo sau alimenta-
Fig. 1.4.20. Lampa cu descărcare în rea pe faze diferite a corpurilor de ilu-
vapori de sodiu la înaltă presiune: minat alăturate (de regulă sunt utilizate
1 - suport; 2 - intrare curent; 3 baion circuitele trifazate).
exterior ovoid sau tubular; 4 - tubul Variaţia fluxului luminos
de descărcare; 5 - înveliş interior; Cu un echipament adecvat se poate
6 - dispozitiv de dilatare; 7 - intrare varia fluxul luminos al lămpii până la
curent; 8 - dispozitiv pentru menţine- 50 % din valoarea sa nominală. Sub a-
rea vidului; 9 - soclu. ceastă valoare apar (în special la MH)
diferenţe de culoare, radiaţiile devenind curi de tensiune de 1-3kV cu frecvenţa 4.6.2. Lămpile cu descărcare la
monocromatice. de 1 Hz. joasă presiune în gazele
Variantele constructive sunt în gama menţionate şi lumina negativă
4.5. Lămpi cu descărcare, de puteri: 50, 70, 100, 150, 250, 400,
în vapori de sodiu la înaltă 1000 W. SON White (SDW-T): 35, 50 şi Sunt utilizate ca lămpi de semnaliza-
presiune 100 W iar SON-H: 210 şi 350W. re în tablourile de comandă pentru
Domeniile de utilizare: iluminat pu- marcarea întreruptoarelor/comutatoa-
Lampa este diferită de cea la joasă blic, urban, decorativ, industrial şi co- relor de perete, la iluminatul de veghe
presiune, datorită presiunii mult mai mercial. SON-Η poate înlocui lampa cu din spitale, dormitoare, aparate (şuru-
mari de vaporizare a sodiului, care pro- mercur la înaltă presiune, conectarea la belniţă pentru controlul tensiunii ş.a.).
duce scăderea fluxului luminos. reţea făcându-se direct fără igniter. Datorită faptului că electrozii pot lua
Părţile componente se pot observa diferite forme, lămpile pot fi sub formă
în figura 1.4.20. 4.6. Alte lămpi cu descărcare de litere sau pot fi folosite şi ca ele-
Comparativ cu lampa la joasă pre- în gaze mente decorative.
siune, la care aproape toate radiaţiile Puterea lămpilor are valori între 0,04
din domeniul vizibil sunt monocromati- 4.6.1. Lămpile cu descărcare la şi 0,05 W; intensitatea curentului este
ce, la aceasta, în funcţie de presiunea joasă presiune în gaze sau situată în intervalul 0,3...2,5 mA; tensi-
din tubul de descărcare (de 10, 40 şi amestecuri de gaze şi vapori unea de amorsare este cuprinsă între
95 kPa), sunt emise radiaţii şi pe alte metalici cu coloana luminoasă 50 şi 100 V ca., între 80 şi 160 V c.c;
lungimi de undă, ceea ce contribuie la pozitivă eficacitatea luminoasă are valori de
creşterea capacităţii de redare a culo- 0,3... 1 Im/W; durata de funcţionare
rilor, în tubul de descărcare se introduc Sunt utilizate pentru efecte decorati- este de peste 10000 h.
mercur şi xenon pentru amorsare şi e- ve, reclame. Pentru gaze culorile sunt:
chilibru termic care influenţează pozitiv roşu (neon), galben (heliu), albastru (ar- 4.7. Lămpi cu inducţie
şi compoziţia spectrală (tab. 1.4.1). gon). Alte culori se pot obţine prin
amestecul în proporţii diferite sau prin în general, la o sursă de lumină păr-
Caracteristicile lămpii cu vapori de amestecuri cu vapori metalici (mercur, ţile cele mai vulnerabile sunt electrozii,
sodiu la înaltă presiune sodiu sau alte combinaţii). în timpul funcţionării, datorită reacţiilor
Culoarea aparentă şi redarea Lămpile au forme şi lungimi diferite chimice cu vaporii din tubul de descăr-
culorilor pentru a se realiza literele sau desenele care, aceştia îşi diminuează funcţia.
Culoarea aparentă este galbenă impuse de reclamă. Acestea se conec- Lampa cu inducţie oferă unul din cele
moderată (Tc= 1950...2500 K), dar, faţă tează în serie. Tensiunea de alimentare mai mari avantaje - lipsa electrozilor
de cea de joasă presiune, la această se alege astfel încât să asigure căderile -fapt care conduce la o creştere consi-
lampă există radiaţii şi în alte benzi, de tensiune liniare de-a lungul tuburilor derabilă a duratei de funcţionare (pen-
ceea ce face ca aceasta să aibă un înseriate şi căderile de tensiune la e- tru lampa P HI LI PS Q L este de
indice de redare a culorii ce variază în lectrozii aflaţi în serie. Căderile de ten- 60.000 h). De aceea, acest tip de sur-
limite largi. De exemplu, lampa SON siune depind de compoziţia ameste- să este folosit acolo unde întreţine-
(PHILIPS) cu p=10 kPa are Ra=23 şi cului de gaze din tuburi, de diametrul rea/înlocuirea ei este foarte dificil de
lampa SON White (PHILIPS) cu p=95 tuburilor şi de materialul din care se făcut şi ar costa foarte mult.
kPa are Ra=80. execută electrozii. Principiul lămpii cu inducţie are la
Eficacitatea luminoasă e=66... 138 Se pot atinge astfel tensiuni de bază realizarea agitaţiei moleculare
Im/W, în funcţie de gazul folosit pentru câţiva kV, ceea ce impune măsuri spe- printr-un câmp electromagnetic indus,
punerea în funcţiune a lămpii. La lampa ciale de izolare a lămpilor şi de protec- produs de un generator de înaltă frec-
SON White eficacitatea are cea mai ţie împotriva electrocutării. venţă (fig. 1.4.21).
mică valoare: 37...48 Im/W. De exemplu, pentru o lampă tubulară Generatorul de înaltă frecvenţă
Durata de funcţionare a lămpii este cu neon, tensiunea necesară, în curent (2,65 MHz) are rol de sursă de energie.
estimată a ajunge chiar până la alternativ, este cuprinsă între 500 şi Este format dintr-un circuit electronic
26000 h fiind influenţată de: stabilitatea 5000 V, depinzând de lungimea firmei care generează un semnal de înaltă
tensiunii, frecvenţa conectării la reţea, luminoase. Lungimea lămpii tubulare frecvenţă la tensiunea corespunzătoa-
tipul de balast şi igniter, temperatura poate să ajungă la 14 m (argon/mer- re. El iniţiază şi menţine agitaţia mole-
tubului de descărcare. cur), tubul având diametrul de 22 mm. culară. Generatorul poate fi înglobat în
Aprinderea se realizează cu ajutorul Intensitatea este cuprinsă între 20 şi soclul lămpii sau poate fi furnizat sepa-
unui dispozitiv (igniter) ce produce şo- 100 mA. Datorită tensiunii foarte mari rat, legătura dintre acesta şi lampă fă-
aplicate la capetele lămpii, este nece- cându-se printr-un cablu coaxial, în cel
sară impunerea unor măsuri speciale de-al doilea caz. De asemenea, gene-
în ceea ce priveşte interferenţa cu un- ratorul este amplasat într-o cutie meta-
dele RTV. lică cu rol de a disipa căldura emisă şi
Fluxul luminos este de 100...300 Im/m de a evita transmisia câmpurilor para-
(tub clar fără luminofor) sau 160 Im/m zitare (pentru protecţie RTV).
(tub ce foloseşte un strat de luminofor cu Convertorul de putere este, o bobină
fosfor de culoare verde). în general, fluxul (de regulă, un filament simplu, spiralat)
luminos depinde de diametrul tubului, de care produce un câmp electromagnetic
intensitatea câmpului, de culoarea luminii alternativ în balonul de sticlă, câmp ce
Fig. 1.4.21. Lampa cu inducţie: şi sistemului de producere a luminii (dacă va determina agitaţia moleculară în
1 - generator de înaltă frecvenţă; are sau nu strat fluorescent). interiorul acestuia.
2 - convertor de putere; 3 - balon. Durata de viată este de 10000...20000 h.
Tabelul 1.4 .1 Caracteristicile surselor de lumină produse de PHILIPS
Caracteristici---^ GLS LIH SL PL TL ML HP(L) HPI MHN/MHD SOX(E) SON SDW-T QL
Putere [W] 15...500 75...2000 9...25 5...40 15...140 100...500 50... 1000 70...2000 70...1800 18...180 50 ...1000 35...100 85
Flux luminos 120...8400 975...50000 45...1200 250...500 750...7300 1100...13000 1800...58000 5500... 189000 5100...150000 180...33000 3300... 130000 1300...4800 6000
[Im]
Eficacitate. 8...17 13...25 41...501» 50...88 50...1042) 11...261) 36...58 79... 95 73....83 100...200 66...138 37...48 70
[Im/W]
Culoarea alb cald alb cald alb cald alb cald alb cald la intermediar intermediar rece alb rece galben alb auriu alb cald alb cald
aparentă alb lumina
zilei
Redarea excelent excelent bună bună moderat la moderat slabă la moderat bună la foarte slabă la bună bună
culorilor 100 100 70...85 70...85 excelent 50...55 moderat 65...68 excelent slabă moderat 85 80...85
Ra 51...98 15...52 75...92 23...60
Balast/ignitor încorporat bobină bobină încorporat bobină bobină bobină bobină bobină bobină electronic
reactantă, reactantă, reactantă reactantă reactantă reactantă reactantă reactantă
electronic electronic
Starter - încorporat încorporat cu sau fără - ignitor ignitor separat sau separat sau separat
sau separat în balast în lampă
0
Timp de punere 0 0 <1 0 0-2 3 3 3 10 5 5 0
în funcţiune
[min]
Timp de 0 0 0 0 0 5 5 10 10 2 <1 1 0
repunere în
funcţiune [min]
Durata de 1000 2000... 3000 8000 8000 600... 10000 - 20000 20000 20000 20000 20000 20000 60000
funcţionare [h]
GLS - cu incandescenţă; LIH - cu incandescenţă cu ciclu regenerativ cu adaosuri de halogenuri metalice;
cu halogeni; SL, PL - fluorescentă compactă; TL - fluorescentă; ML -
cu lumină mixtă; HP(L) - cu descărcare în vapori de mercur la înaltă
presiune; HPI, ΜΗΝ, MHD - cu descărcare în vapori de mercur la înaltă
presiune SOX (E) - cu descărcare în vapori de sodiu de joasă
presiune. SON, SDW - cu descărcare în vapori de sodiu la înaltă
presiune; QL - cu inducţie; 1 - inclusiv pierderile balastului; 2 - culorile -
83, 84 [50 W] cu balast de înaltă frecvenţă;
C a p i t o lu l 5
C o r p u r i d e ilu m in a t
- fie uşor de instalat; de iluminat, vârfurile acestora se vor
5.1. Caracteristicile - menţină o temperatură de funcţio găsi pe o suprafaţă numită "suprafaţă
corpurilor de iluminat (CIL) nare constantă în limitele admise; de distribuţie a intensităţii luminoase".
- permită o întreţinere uşoară oferind Aceasta este redată prin una sau mai
Prin corp de iluminat se defineşte un un acces rapid la părţile componente multe curbe de distribuţie a intensităţii
aparat electric care: pentru curăţire, schimbarea surselor luminoase (CDIL) - cap. I - în funcţie de
- susţine mecanic lampa (lămpile), sau reparaţii. felul suprafeţei:
- asigură alimentarea cu energie e- Din punct de vedere funcţional, cor- - dacă suprafaţa este de revoluţie
lectrică a lămpii (lămpilor) şi purile de iluminat prezintă o serie de este suficientă o singură CDIL
- distribuie fluxul luminos în mod caracteristici luminotehnice specfice l a =f(a);
convenabil. (fig. Ι 5.1.). - dacă suprafaţa este oarecare sunt
CIL are 2 componente principale: Randamentul ηο al corpului de ilumi necesare mai multe CDIL
- armătura ce cuprinde dispozitivul nat este dat de relaţia: la= f(oc) pentru unghiuri β constante.
de fixare a sursei sau surselor, apara ηο=Φο/Φβ (5.1.1) De regulă, sunt utilizate 2 sau 4 ase-
tura necesară aprinderii şi funcţionării în care: Φθ=π·Φι (5.1.2) menea curbe, din planurile β=0...180°;
lămpilor cu descărcări (balasturi, star Φβ este fluxul emis de lămpi; n - numă- 90...275° sau β=0...180°; 45...225°;
tere, ignitere, condensatoare), elemen rul de lămpi; Φι - fluxul unei lămpi; 90... 270°; 135... 315°.
tele de conexiune electrice (socluri, Φο - fluxul luminos emis de CIL. Dacă CIL este nesimetric sunt nece-
cleme) şi conductele electrice; Sistemele optice ale CIL, nefiind per- sare mai multe curbe de distribuţie a
- dispozitivul optic ce are rolul de a fect reflectante sau transmiţătoare, fac intensităţilor luminoase, numărul lor
distribui, reflecta şi/sau transmite fluxul ca fluxul emis de corp să fie mai mic fiind ales în funcţie de gradul de nesi-
luminos asigurând, de asemenea, pro decât cel emis de surse. metrie. în acest caz intensitatea lumi-
tecţia vizuală a sursei. Uneori dispozi Curba de distribuţie a intensităţii lu- noasă este în funcţie de α şi β, α fiind
tivul optic asigură şi protecţia faţă de minoase (CDIL) reprezintă repartiţia in- unghiul de înălţime, iar β fiind unghiul
mediu: la lovire, la degajări de praf sau tensităţilor luminoase într-un plan care azimut (mai sunt notate si cu γ,ο).
umiditate etc. trece prin axa CIL. De exemplu, pentru CIL fluorescente
Corpul de iluminat trebuie să: Amplasând intensităţile luminoase liniare sunt suficiente 2 curbe (una
- aibă o formă plăcută, estetică; (Ια,β) în centrul de simetrie al corpului transversală β = 0-180° şi una longitu-
dinală /3= 90... 270°).
Curbele de distribuţie pentru corpu-
rile de iluminat interior şi exterior sunt
date de producători.
Aceste curbe, în majoritatea cazuri-
lor, sunt ridicate pentru cazul în care în
corpul de iluminat se montează o lam-
pă convenţională cu fluxul de 1000 Im.
Ele sunt date, de regulă, în coordonate
polare, pentru CIL obişnuite, şi coordo-
nate rectangulare, pentru proiectoare.
Coeficientul de amplificare Ca este o
caracteristică mai puţin utilizată, definit
cu relaţia:
Ca=lmx/lms, (5.1.3)
în care lmx este intensitatea maximă e-
misă de CIL, iar l ms este intensitatea
medie sferică,
U = (1/4π)·Φο (5.1.4)
Acest parametru dă o informaţie a-
supra modului de amplificare a
intesităţii luminoase.
Unghiul de protecţie al CIL este un-
ghiul în care ochiul nu priveşte sursa de
lumină, aşa cum se arată în figura 1.5.2. Clasificarea corpurilor purilor de iluminat obişnuite (cu o utili-
în tabelul 1.5.1. sunt indicate unde iluminat zare generală), iar clasele C şi D grupa
ghiurile de protecţie minime, recoman- Din punct de vedere funcţional (sau corpurilor de iluminat speciale (cu o
date, în funcţie de luminanţa lămpilor şi al destinaţiei) se disting 4 clase de utilizare restrânsă şi specializată).
clasa de calitate privind limitarea orbirii. corpuri de iluminat pentru iluminatul: Din punctul de vedere al distribuţiei
Clasele de calitate A, B, C, D şi Ε co- A - interior; fluxului luminos, corpurile de iluminat
respund claselor de calitate din metoda Β - exterior; se clasifică astfel:
curbelor de luminanţa limită (cap. 8). C - mijloacelor de transport (auto, • după distribuţia spaţială a fluxului
Pentru alte tipuri de CIL, de exemplu, aero, navale etc.) (Φο) în cele două semisfere, inferioară
cele cu ecrane opale, protecţia vizuală D - iluminat special (din domeniul (Φ~) ş\ superioară (<T>~)(f\g. I.5.3).
este totală. Aceasta se realizează prin medical etc). • după distribuţia fluxului inferior Φ^,
difuzia luminii, obţinându-se o dimi- Clasele A şi Β formează grupa cor- corpurile de iluminat pot fi cu distribuţii
nuare substanţială a luminanţei sursei.
Curbele de luminanţa (CL) sunt, de
asemenea, o caracteristică importantă
a corpurilor de iluminat, ele servind la
aprecierea calităţii iluminatului din
punctul de vedere al orbirii directe ce
poate fi produsă de sursă (cap. 8).
Coeficientul de mentenanţă (Mt), ex-
primă faptul că fluxul luminos al corpu-
rilor de iluminat scade în timp. Scăde-
rea se datorează:
- îmbătrânirii lămpii, fenomen ce se
manifestă prin evaporarea filamentului
şi depunerea acestuia pe globul sau
tubul de sticlă, mărind coeficientul de
absorbţie al acestuia;
- îmbătrânirii dispozitivului optic, ce
duce la micşorarea coeficienţilor de re
flexie sau transmisie;
- depunerii de praf între 2 curăţiri
consecutive.
Acest coeficient este introdus în cal-
culele de proiectare astfel ca la expira-
rea duratei de funcţionare a lămpilor sis-
temul de iluminat să ofere condiţii op-
time pentru activitatea din încăpere. Re-
zultă că la instalarea sistemelor de ilu-
minat acestea trebuie să asigure condiţii
superioare celor prevăzute în norme.
Tabelul I 5.3. Clasificarea corpurilor de iluminat (după IEC*) din punctul de vedere al protecţiei la corpuri solide şi apă
Tipul de protecţie (IP)
Prima cifră caracteristică Protecţia persoanelor împotriva A doua cifră caracteristică Protecţia
atingerii sau apropierii de părţile active şi împotriva echipamentului din interior împotriva pătrunderii
contactului cu părţile mobile din interior; protecţia periculoase a apei
echipamentului împotriva pătrunderii de corpuri străine
0 Neprotejat 0 Neprotejat
1 Protejat împotriva obiectelor solide mai mici de 50 mm, 1 Protejat împotriva picăturilor de apă pe verticală
de ex.: mâna (dar nu împotriva accesului intenţionat)
2 Protejat împotriva obiectelor solide mai mici de 12 mm, 2 Protejat împotriva picăturilor de apă la un
de ex.: degetele unghi mai mic de 15°
3 Protejat împotriva obiectelor solide mai mici de 2,5 mm, 3 Protejat împotriva apei pulverizate
de exemplu, sculele, conductele ş.a. (cu diametrul sau
grosime mai mică de 2,5 mm)
4 Protejat împotriva obiectelor mai mici de 1 mm, de ex.: 4 Protejat împotriva stropirii cu apă
conductele cu diametrul sub 1 mm
5 Protejat împotriva prafului 5 Protejat împotriva jetului de apă
6 Etanş la praf 6 Protecţia împotriva valurilor puternice
7- 7 Protejat împotriva imersiunii **
8- 8 Protejat împotriva scufundării
* IEC - Comisia electrotehnică internaţională **
introducere temporară în apă
de la foarte intensiv (cu flux concentrat) dul de variaţie al funcţiei la = f(a), astfel: ţie de rapoartele de fluxuri N1, N2, N3
la foarte extensiv (cu o distribuţie e- j BZ1: /« = Imax cos4 α şi N4 definite de:
vazată) (fig. 1.5.4); de regulă, distribuţia BZ2: Ι α = Imax cos3 α
foarte intensivă este proprie proiectoa- BZ3: Ια = Imax cos2 α
relor, iar cea foarte extensivă, corpurilor BZ4: /«= l m ax cos 3/2 a
folosite pentru iluminatul rutier. Celelalte BZ5: l a = Imax cos α
distribuţii sunt proprii corpurilor de ; BZ6: Ι α = Lax (1+2 cosa)
iluminat obişnuite. BZ7: la = Imax (2+COSO) unde FC1...FC4 şi F sunt fluxurile
• după distribuţia intensităţii lumi- BZ8.' Ια = Imax cumulate caracteristice ale corpurilor
noase, mult utilizată de normele brita- BZ9: l a = Imax (1+sina) de iluminat cuprinse în unghiurile
nice şi de metoda CIE; se mai numeşte BZ10: l a = Imax sin α solide π/2; π; 3π/2; 2π şi, respectiv, 4π,
şi clasificarea BZ (British Zonal). Din a- ! De regulă, forma analitică la - f(a) a iar N1...N4 reprezintă numere întregi
cest punct de vedere corpurile de ilu- | CDIL nu se cunoaşte. De aceea înca- formate din primele două zecimale ale
minat se împart în 10 clase, după mo- drarea în clasa BZ se mai face în func- rapoartelor.
• după gradul de protecţie faţă de
mediu, care poate fi:
- electrică sau împotriva electrocutării
(tab. 1.5.2.); protecţia omului la atinge
rea şi manevrarea corpurilor de ilumi
nat creşte de la clasa 0 la III;
- faţă de pătrunderea corpurilor soli
de şi a apei - ce se exprimă prin gradul
de protecţie IPXX, unde prima cifră (de
la 0 la 6) indică protecţia pe care o asi
gură echipamentul corpului de iluminat
împotriva corpurilor străine, iar a doua
cifră (de la 0 la 8) indică protecţia îm
potriva pătrunderii apei (tab. 1.5.3.).
Cu cât prima cifră este mai mare cu atât omul este mai bine protejat la atingerea şi manevrarea corpului de iluminat. Cu cât
a doua cifră este mai mare cu atât apa (sub diferite forme) poate pătrunde mai greu la echipamentul e-lectric al corpului.
Pătrunderea apei la echipamentul electric ar duce la scurtcircuit, la deconectarea corpului de iluminat.
Mulţi fabricanţi de corpuri de iluminat dau gradul de protecţie IP prin 3 cifre, cea de a treia indicând rezistenţa corpului la
şocuri mecanice.
- faţă de pătrunderea mediilor ga
zoase cu pericol de explozie; din acest
punct de vedere corpurile de iluminat
se execută în două variante construc
tive:
* Exd (antiexploziv), capabil să reziste
la presiuni determinate de explozii in
terne, pentru a evita transmiterea aces
tora în mediul înconjurător. Acest tip va
avea armătura din oţel şi dispozitivul
optic din sticlă dură rezistentă la pre
siuni ridicate.
* Exe (cu siguranţă mărită), capabil să
evite pătrunderea gazelor sau ameste
curilor gazoase explozibile în interior
printr-o construcţie specială (eventual
cu suprapresiune) dublată de un sis
tem de siguranţă electrică pentru de
conectare în cazul depresurizării sale.
• după modul de montare, corpurile
de iluminat pot fi montate:
- aparent pe elementele de cons
trucţii:
* direct pe plafon: plafonieră;
* suspendat de plafon: lustră, cande-
labru;
* pe perete: aplică (dreaptă sau obli
că)
- îngropat în elementele de construc
ţie:
* în plafon, de regulă în plafon fals;
* în scafe: pe perete, pe stâlpi.
- pe stâlpi etc.
5.2. Corpuri pentru iluminatul interior

* Corpurile de iluminat pentru lămpi
le cu incandescenţă (normale şi cu ha-
logeni) şi fluorescente compacte pot fi
clasificate în următoarele categorii prin
cipale, în funcţie de folosinţă:
- locuinţe
- unele săli de spectacole;
- iluminatul decorativ interior sau de
accent;
- medii cu degajări de praf, umiditate
sau cu pericol de explozie.
în figura 1.5.5 este indicată o fişă tehnică de date pentru un corp de iluminat interior (ELBA -FIA-09-118) echipat cu lampă
fluorescentă de 18 W.
Pentru încăperile moderne destinate birourilor cu calculatoare se recomandă CIL sub formă de aplice (iluminat indirect)
echipate cu lămpi MH (în poziţii fixe, fig. I.5.6) sau lampadare identice ca structură luminotehnică cu aplica din aceeaşi figură
(soluţie flexibilă). Evident, pentru alte utilizări decorative se poate utiliza ca surse şi LIH tubula-re.
Câteva CIL moderne pentru locuinţe (plafoniere sau aplice) pot fi urmărite în figura I.5.7.
Fig. I.5.7. CIL pentru locuinţe:
a - plafonieră pentru camere obişnuite; b - plafoniere pentru încăperi de
trecere; c - aplice semiindirecte; d - CIL cu elemente decorative suspendate.
Pentru sistemele de iluminat - spaţii industriale obişnuite şi similare; - Pentru spaţiile de muncă intelec
flexibile-/adaptabile, CIL se montează - spaţii din clădirile administrative, cu tuală, învăţământ, unele magazine ş.a.,
pe şină sau pe structuri spaţiale birouri, săli de proiectare, învăţământ, CIL cu distribuţie semidirectă până la
utilizate atât pentru fixare cât şi pentru cercetare, social - culturale, magazine; indirectă şi, mai rar, directă (cu grătare
alimentare electrică (fig. 1.5.8). - spaţii de circulaţie şi similare; oglindate şi unghi de emisie mare) sunt
• Corpurile de iluminat pentru lămpi - medii cu degajări de praf, umiditate cele adecvate (fig. 1.5.10).
fluorescente de joasă presiune (liniare) sau cu pericol de explozie. Sistemele de iluminat flexibile/adap-
se pot utiliza în: - Pentru spaţiile industriale obişnuite tabile utilizează, de asemenea, structuri
(fără degajări de praf, umiditate, gaze spaţiale suspendate care înglobează
explozive) cu o înălţime sub 4-5 m, se CIL fluorescente liniare (fig. 1.5.11).
utilizează iluminatul fluorescent şi CIL - Spaţiile cu degajări de praf şi umi
cu distribuţie directă a fluxului. ditate, CIL trebuie protejate şi etanşate
Un CIL tipic este prezentat în figura corespunzător (fig. 1.5.12).
1.5.9 (gen. FIRA). • Corpurile de iluminat pentru lămpi
cu descărcări în vapori metalici (de
mercur sau sodiu) sunt destinate hale
lor industriale înalte (peste 6 m). CIL au
o distribuţie directă şi pot fi deschise
sau protejate în funcţie de mediu (cu
sau fără degajări). în figura 1.5.13 se
pot urmări 3 tipuri de corpuri în cons
trucţie deschisă.
Pentru medii cu degajări, CIL se con-
struiesc de tip etanş, reflectorul fiind
protejat la partea inferioară cu apără-
toare din sticlă sau material plastic
transparent.
• Corpurile pentru iluminatul de sigu
ranţă, în sistemele de iluminat de sigu
ranţă, în general, se pot utiliza aceleaşi
corpuri ca şi pentru iluminatul normal,
ţinând seama de indicaţiile specificate
de norme.
Pentru iluminatul de siguranţă specia-
lizat se utilizează CIL speciale echipate
cu surse corespunzătoare, cu elemente
colorate adecvate şi, eventual, cu un
sistem de comutare automată la că-
derea iluminatului normal.
5.3. Corpuri pentru

iluminatul exterior
Se clasifică în două grupe principale
pentru:
- iluminatul public (stradal);
- iluminatul suprafeţelor îndepărtate,
denumite proiectoare.
• Corpurile pentru iluminatul public
(stradal)
în iluminatul rutier sunt utilizate cor-
puri cu distribuţie directă largă.
Pentru zonele rezidenţiale şi spaţiile
verzi se recomandă CIL cu distribuţie
semidirectă sau directă-indirectă. în
figura 1.5.14. este prezentat corpul de
iluminat HGS 204/250 (PHILIPS) pentru
iluminatul rutier.
Pentru zonele rezidenţiale, un exem-
plu de CIL poate fi urmărit în figura
1.5.15.
• Proiectoarele pentru iluminatul ex
terior sunt destinate iluminatului supra
feţelor îndepărtate de sursă. Se
folosesc în iluminatul triajelor căilor
ferate, iluminatul şantierelor, zonelor de
lucru din porturi, terenurilor sportive
etc.
Emisia fluxului luminos se realizează,
de regulă, într-un unghi solid mic, ob-
tinându-se un fascicol luminos cu am-
plificare importantă a intensităţilor lu-
minoase.
De regulă, pentru iluminatul terenuri-
lor de sport mari (stadioane cu tribune)
se folosesc proiectoare cu:
- secţiunea fasciculului luminos cir
culară (fig. 1.5.16), atunci când proiec
toarele sunt amplasate concentrat (pe
stâlpi) în colţurile terenului;
- secţiunea fasciculului rectangulară
(fig. 1.5.17), atunci când proiectoarele
sunt amplasate uniform de-a lungul la
turii mari a terenului de joc.
• Proiectoare pentru iluminatul arhi
tectural, festiv şi alte utilizări
Pentru iluminatul faţadelor se folo-
sesc proiectoare asemănătoare cu cele
amintite, de regulă, cu o deschidere
mai mare a unghiului de emisie.
5.4. Corpuri pentru

iluminatul
teatrelor/studiourilor
Proiectoarele destinate iluminatului
tehnologic al scenelor de teatru, studi-
ourilor cinematografice, de televiziune
ş.a. sunt CIL speciale cu un sistem op-
tic complex, cu reflector, în majoritatea
cazurilor, din oglindă metalică paraboli-
că sau elipsoidală, cu rol de concentra-
re a fluxului într-un unghi spaţial îngust
sau foarte îngust (corespunzător unor
unghiuri plane de 2x10°...2x5°). De
asemenea, proiectoarele aşezate la dis-
tanţe mai mari de scenă (în sală sau în
fundul sălii), precum şi cele de urmări-
re a personajelor cu spoturi luminoase,
sunt înzestrate cu obiective alcătuite
din lentile care realizează o amplificare
substanţială a intensităţii luminoase
(pentru urmărire se obţine un spot foar- compacte de rivalte, cu reflector co- o casetă de filtre colorate montate îna-
te concentrat de lumină). mun pentru un şir de surse. intea obiectivului şi care pot fi schim-
Datorită concentrării fluxului luminos - de platou (tip clopot) utilizat pentru bate prin comandă de la distanţă (co-
într-un unghi spaţial îngust, curbele de iluminatul de sus al anumitor zone ale mandă electromecanică).
distribuţie a intensităţilor luminoase se scenei, prevăzute cu LIC sau LIH Se realizează, de asemenea, proiec-
dau în coordonate rectangulare. 500... 1000 W; pot fi echipate cu lentile toare pentru reproducerea unor feno-
Pentru efectele de lumini impuse în plan convexe pentru concentrarea mene naturale (nori, ploaie, fulgere ş.a.)
astfel de sisteme, proiectoarele sunt fluxului şi cu filtre colorate fixe. Acestea au un sistem optic complex
echipate cu filtre colorate ce se pot - de orizont cu rolul de a realiza ilu cu mai multe lentile plan convexe şi
schimba, comandate de la distanţă. minatul suprafeţelor mari ale pânzelor oglinzi de focalizare, rezultând un fas-
Pentru redarea excelentă a culorilor, de fundal din teatre şi studiouri T.V. cicul luminos foarte concentrat şi uni-
proiectoarele destinate funcţiilor amin- Sunt echipate cu lămpi LIH sau cu form distribuit în secţiune. în faţa
tite se echipează cu lămpi incandes- descărcare, echipate sau nu cu filtre obiectivului, solidar cu proiectorul, se
cente (LIC) de construcţie specială sau colorate (albastru saturat, albastru ne montează caseta de efecte echipată cu
lămpi cu halogeni (LIH). Pentru proiec- saturat, verde, galben, roşu şi alb). Pu un mecanism cu motor cu viteză vari-
toarele de orizont, se folosesc lămpile terea pentru LIH este cuprinsă între abilă, ce produce rotirea diapozitivului
cu descărcări în xenon, datorită tem- 500 şi 2000 W. de efect. Imaginea proiectată pe pânză
peraturii de culoare cea mai apropiată Pentru studiouri se utilizează şi cor- reproduce fenomenul natural dorit.
de lumina albă a soarelui. purile de iluminat multiple mobile cu Sursa de lumină este LIH.
în continuare, se prezintă câteva lămpi tubulare fluorescente. în funcţie de multitudinea compo-
proiectoare specializate: - mobil de scenă sau studio cu rolul nentelor regiei tehnice, se utilizează şi
- de rampă (pentru lumina de jos) de a realiza un iluminat local pe zone proiectoare cu un grad ridicat de com-
format din mai multe CIL într-un sistem restrânse sau de a pune în evidenţă un plexitate, cu mai multe obiective (de
comun de montare şi protecţie, cu trei element decorativ sau de efect. Ele exemplu proiectoare de nori).
culori (albastru, roşu, galben) înseriate, sunt diferite ca formă şi putere. Astfel Pentru obţinerea efectelor de fosfo-
realizate fie din sticlă colorată, fie cu pentru iluminatul local (din apropiere) rescenţă a unor suprafeţe, se utilizează
lămpi colorate cu incandescenţă. Lăm puterea LIC/LIH variază între 100 şi proiectoare echipate cu lămpi cu des-
pile sunt alimentate independent (pe 500 W, iar cele destinate iluminatului cărcări în domeniul U.V. cu balonul din
culoare) pentru obţinerea efectelor de suprafeţei fundalului de jos sunt de sticlă Wood.
culoare monocromatică, bicromatică 1000...2000 W (cu LIH). - de urmărire. Acesta este caracteri-
sau tricromatică; se pot echipa şi cu - cu lentilă şi oglindă - utilizat pentru zat printr-o amplificare deosebit de
lămpi cu reflector înglobat, caz în care obţinerea unei mari amplificări a inten mare a intensităţii luminoase, cu o emi-
corpul de iluminat nu mai necesită sităţii luminoase într-un unghi solid sie superconcentrată într-un unghi
reflector. Distribuţia fluxului luminos mic; de regulă, lentila sau lentilele spaţial foarte mic, obţinută printr-un
este largă (extensivă). (plan-convexe, biconvexe şi Fresnel) sistem complex de lentile.
- de rivaltă (pentru lumina de sus) u- au rolul de a concentra şi dirija fluxul Proiectoarele se echipează cu lămpi
tilizat pentru realizarea iluminatului ge luminos emis. Se utilizează lentile Fres LIC/LIH. Puterea surselor cu incandes-
neral ambiental, al scenei sau studiou nel clare pentru obţinerea unei „pete cenţă este cuprinsă între 500 şi 1500 W
lui; este asemănător celui de rampă, de lumină" conturate şi semiobscure pentru scene de teatru şi ajunge la 3000
fiind suspendat peste nivelul scenei pentru obţinerea estompării conturului W şi mult mai mult pentru studiouri.
sau studioului, utilizând surse incan „petei de lumină".
descente de 100...500 W. Gama de puteri este variabilă de la
Pentru teatre se utilizează şi rivalte 100 la 5000 W şi mai mult, utilizând
cu mai multe etaje, fiecare şir de pro- pentru teatre lămpi LIC/LIH.
iectoare având altă direcţionare a flu- - pentru efecte speciale. în această
xului luminos. categorie se înscriu proiectoarele de
Pentru studiouri se folosesc grupuri efecte coloristice care sunt echipate cu
Varietatea proiectoarelor destinate rită deprecierii sale foarte mici, în timp.
scenelor de teatru şi studiouri este cu Graficul din figura 1.5.18. indică de-
mult mai mare decât cea prezentată. precierea fluxului luminos într-un sis-
tem de fibre optice putându-se folosi la
5.5. Fibre şi tuburi optice estimarea nivelului de iluminare cu ca-
bluri mai lungi de 2 m, punctul de cal-
Transportul luminii la distanţă prin in- cul fiind considerat la 2 m de genera-
termediul fibrelor optice este tot mai tor. Acest sistem este folosit cu succes
des folosit în iluminatul arhitectural, în în iluminatul diferitelor obiecte ale căror
mod special. culori se degradează sub acţiunea UV
Ansamblul sistemului de iluminat cu (tablourile dintr-o expoziţie, muzeu). De
fibre optice cuprinde: asemenea, căldura degajată de sursă,
Generatorul care conţine sursa prin- în generator, nu este transportată de-a
cipală de lumină, care în mod uzual, lungul fibrelor optice, motiv pentru care
este o sursă cu incandescenţă cu ha- acestea se folosesc la iluminatul vitri-
logen sau sursă cu descărcare în va- nelor casetate (casete cu exponate
pori metalici cu adaosuri de halogenuri dintr-un muzeu, magazin) nemaifiind
metalice cu indicele de redare a culorii nevoie de ventilarea acestora.
foarte bun (Ra> 80). Rolul generatorului Ansamblul de terminaţii optice.
este de a asigura alimentarea sursei Acestea au rolul de a dirija fluxul lumi-
propriu-zise şi de a focaliza fluxul nos spre zona de interes (fig. I.5.20).
luminos emis de sursă spre zona de Pentru efecte speciale ele pot fi însoţite
ieşire a fibrelor optice prin intermediul de lentile sau filtre colorate. Acestea
dispozitivului optic intern. Are în com- sunt caracterizate de: formă, modul şi
ponenţa sa un filtru de raze ultra- diametrul de încastrare, unghiul lentilei
violete, împiedicând propagarea com- Fresnel, focalizare sau nu (fig. 1.5.19).
ponentei UV de-a lungul fibrelor optice Deci fibrele optice pot fi folosite în ilu-
astfel încât punctul luminos conţine minatul general (la un nivel scăzut al
numai radiaţii în domeniul vizibil. iluminării), de accentuare, pentru expo-
Generatorul poate fi prevăzut cu filtre nate din muzee şi aplicaţii exterioare
colorate, în scopul obţinerii unor efecte ca faţade de clădiri, fântâni arteziene,
speciale. domeniul industrial şi medicinal.
Ansamblul de cabluri are rolul de a Tuburile optice, a căror secţiune este
conduce numai fluxul luminos de la detaliată în figura 1.5.21, înlocuiesc cu
generator la zona dorită a fi iluminată. succes tuburile cu neon ale firmelor lu-
Cablurile pot fi de diferite lungimi sau minoase. Ele sunt însă mult mai uşor
diametre, în funcţie de nivelul de ilumi- de folosit la accentuarea conturului,
nare necesar şi de numărul de cabluri fiind flexibile. Sunt folosite deci pentru:
aferente generatorului. Este caracterizat direcţionare, iluminat de contur, recla-
de: lungime (la cerere), diametrul con- me luminoase, semnale luminoase.
ductelor flexibile (cel mai utilizat fiind Aplicaţii: faţade ale clădirilor, piscine,
cel de 5 mm), numărul de fibre optice, poduri, grădini etc. Pentru efecte colo-
raza maximă de curbură (15 mm), ristice se pot utiliza filtre amplasate în
unghiul optic de deschidere (30°). generatorul aferent. în funcţie de lungi-
Cablurile sunt realizate din polimetil- mea fibrelor optice, în sistemul de ilu-
metacrilat - material ce asigură transmi- minat se amplasează un anumit număr
sia foarte bună a luminii şi păstrează in- de generatoare conform schemei din
tacte calităţile sursei de lumină figura I.5.22.
(temperatura de culoare şi redarea
culorii), oferind o înaltă eficacitate dato- 5.6. Suprafeţe luminoase
sau luminate arhitecturale
Pentru unele încăperi aferente unor
clădiri care necesită componente de-
corative (săli de spectacole, muzee,
magazine, locuinţe ş.a.) se pot utiliza
suprafeţe arhitecturale ca surse de lu-
mină secundare ce transmit sau re-
flectă fluxul luminos emis de surse de
lumină primare (fig. I.5.23).
5.6.1. Suprafeţe luminoase
Plafoane luminoase
Plafonul luminos este un element ar-
hitectural realizat dintr-o placă transmi-
ţătoare din module, suspendată de
plafonul de rezistenţă al construcţiei

INSTALAŢII ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE Cap1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTALAŢII ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE Cap1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

£7

- Instalaţii de iluminat ale clădirilor civile şi de producţie;

Editura ARTECNO Bucureşti S.R.L.

Coordonare şi recenzie ştiinţifică: | | ing. Achiie PETRESCU

Coordonare editorială: j Director General ing. Doru PETRESCU

Tehnoredactare computerizată: j cristian POPESCU ;

3. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL

7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT

8. APRECIEREA CALITATIVĂ A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

9. SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR

10. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

11. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

12. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

13. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE Şl MENŢINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT

II. INSTALAŢII ELECTRICE

2. FENOMENE FIZICE PROPRII INSTALAŢIILOR ELECTRICE

3. FUNCŢIONĂRI ANORMALE ÎN INSTALAŢII ELECTRICE

5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A RECEPTOARELOR Şl

6. CALCULUL INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

7. INSTALAŢII PENTRU PROTECŢIA OMULUI ÎMPOTRIVA TENSIUNILOR

9. INSTALAŢII PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI

10. INSTALAŢII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMAŢIILOR

11. POSTURI DE TRANSFORMARE Şl SURSE DE REZERVĂ

12. INSTALAŢII ELECTRICE ÎN MEDIU EXPLOZIV Şl ÎN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU

13. TEHNOLOGIA EXECUTĂRII INSTALAŢIILOR ELECTRICE

14. FIABILITATEA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

15. MĂSURI DE PROTECŢIE A OMULUI CE SE IAU ÎN EXECUŢIA Şl EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

16. SIMBOLURI UTILIZATE ÎN SCHEME Şl PLANURI...........................................................................................................318

1. PRINCIPII, METODE Şl MIJLOACE DE MĂSURARE.........................................................................................................326

2. MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE

3. MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE

3 SISTEME DE COMANDĂ AUTOMATĂ

5. AUTOMATIZAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE

6. AUTOMATIZAREA INSTALAŢIILOR TERMICE

7. AUTOMATIZAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE - CLIMATIZARE...............................................................................431

8. ANCLANŞAREA AUTOMATĂ A SURSELOR DE REZERVĂ

9. SISTEME DE ASIGURARE A SECURITĂŢII CLĂDIRILOR

10. SISTEME DOMOTICE

1. Etapele de elaborare a electrice; 1.3. Studiul de fezabilitate

sau dacă variaţia este independentă de

Exemplu: sursele perfect difuzanţe

Alte metode de determinare a flu-

- totală - când fluxul provine atât de

lui din relaţia de definiţie a intensităţii • Luminanţa pe o direcţie este mă-

Luminanţa unei surse

Modelarea şi direcţionarea luminii

Fig. I.4.6. Diagramă ce indică

Fig. I.4.7. Lampa fluorescentă tubulară.

Tabelu I.4.2. Diametrele şi lunqimil tuburilor fluorescente

Tabelul I.4.4. Caracteristicile tuburilor fluorescente PHILIPS

80 < Ra < 90 36 3700 84 42

Fig. 1.4.17. Lampa cu descărcare în

5.2. Corpuri pentru iluminatul interior

5.3. Corpuri pentru

5.4. Corpuri pentru

5.6.1. Suprafeţe luminoase

S-ar putea să vă placă și