Asocletia Inginerilor de lnstalatf din Romania

leclrice
 ENCICLOPEDIA IEHNICA DE INSTALATII
,

MARDALDL DE IRSTALATII I

SISTEME DE ILUMINAT,
IN8TALATII, ELECTRICE 81, DE AUTOMATIZARE

- Sisteme de iluminat interior sl exterior;

- lnstalatii de alimentare cu energie electrica ale cladirilor:
- lnstalatii pentru protectia cladirilor la descarcari electrice atmosferice;
- Automatizarea instalatillor de lncalzire, ventilare, climatizare, sanitare, electrice;
- Echipamente sl materiale pentru instalatii electrice si de automatizare.

Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L.

 Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA

Autori: Partea I
Coordonator Partea I: Prof. univ. dr. ing. Cornel BIANCHI
Prof. univ. dr. ing. Cornel BIANCHI: 2; 3; 5 (5.7); 6; 8; 9;
10 (10.4; 10.5); 11; 12; 13
Sef lucrari dr. ing. Gabriel ISPAS: 4.8
Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 7
Prof. univ. dr. ing. Dan MOROlDO: 5 (5.1; 5.2; 5.3; 5.4; 5.8)
Conf. univ. dr. ing. Hrisia MOROlDO: 10 (10.1; 10.2; 10.3);
12 (12.2.1)
$ef lucrari dr. ing. Cosmin TIClEANU: 4; 5 (5.5; 5.6)
Partea II
Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 1; 2; 3 (3.1; 3.2); 4; 5; 6; 7;
8 (8.4); 15
Conf. univ. dr. ing. serban lAZAR: 3 (3.3; 3.4; 3.5)
Prof. univ. dr. ing. Ovidiu CENlEA: 8 (8.1, 8.2, 8.3)
Ing. Teodor HRISTEA: 10
Ing. Viorel Tule~: 10 (10.4)
Ing. Marian ILiESCU: 12
Prof. univ. dr. ing. Alexandru STAMATIU: 13; 14
Ing. Mihai POPOVICI: 11
Ing. Marius $MllOVICI: 16
Partea III
I Prof.univ. dr. ing. Constantin IONESCU 1; 2; 3; 4 I:
Prof. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 3 (3.3)
Conf. univ. dr. fizician: Nicolae FLOREA: 3 (3.4)
Prof. univ. dr. ing.: Sorin CALUIANU: 3 (3.7.1; 3.7.2)
Conf. univ. dr. ing.: Sorin COCIORVA: 3 (3.7.4)
Partea IV
I Prof.univ. dr. ing. Constantin IONESCU 1; 2; 3; 4 I:
Prof. univ. dr. ing. Sorin CALUIANU: 3 (3.3)
Conf. univ. dr. ing. Nicolae IVAN: 5
Conf. univ. dr. ing. Daniel POPESCU: 3 (3.2.5); 6; 9
$ef lucrari ing. Dan IONESCU: 7
Ing. Marius $MllOVICI: 8
Prof. univ. dr. ing. Sorin LARIONESCU: 8.5
Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA: 9.5

Coordonare ,i recenzie ,tiin,ificA: Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU

Membru al Academiei Central Europene de $tiinta si Arta:
Doctor Honoris Causa al UTC Bucuresti:
Doctor Honoris Causa al UP Tlrnisoara:
ling. Achile PETRESCU I
Coordonare editorialA: Director General ing. Doru PETRESCU
Director Marketing ing. Mihai Mateescu
Director Comercial ing. Cristian Tudor

Tipar: ARTPRINT Bucuresti, Str. Sulina 26, Tel: 021-3363633

-------------------------------------------------------------------------------------------------------_---_------------------------_----
ENCICLOPEDIA TEHNICA DE INSTALATII
MANUALUL DE INSTALATII
ISBN 978-973-85936-5-7
lnstalatll electrice sl de automatizare
ISBN 978-973-85936-9-5
© Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2010
@ Asociatia Inginerilor de lnstalatii din Romania
 Cuprins

CUPRINS
Probleme genera Ie
1. Etapele de elaborare a docurnentatlei tehnico-economice necesare realizarii obiectivelor
de investitii publice pentru lnstalatii electrice si de automatizare 2
2. Tncadrarea obiectivelor de investitil publice pentru instalatllle electrice, In sistemul
de lucran de alimentare cu energie electrica a localitatilor 7
3. Cerlnte esentiale de calitate si criteriile de pertorrnanta pentru lnstalatiile electrice sl de automatizare 7
4. Reqlernentari tehnice specifice pentru instalatlile electrice si de automatizare .7

I. SISTEME DE ILUMINAT

1. MMIMI FIZICE
1.1. Marimi fizice In sistemele de iluminat 10
2. RELATIA LUMINA-VEDERE
2.1. Caracteristicile vederii umane 16
2.2. Orbirea si efectele sale 18

3. MEDIUL LUMINOS CONFORTABIL

3.1. Mediul luminos interior 20
3.1.1. Aspecte cantitative 20
3.1.2. Aspecte calitative 20
3.2. Mediul luminos exterior 23
3.2.1. Aspecte cantitative 23
3.2.2. Aspecte calitative 23

4. SURSE ELECTRICE DE LUMINA

4.1. Lampi cu incandescenta 26
4.1.1. Lampa cu incandescenta clasica (LlC) 26
4.1.2. Lampa cu ciclu regenerator cu halogen (LlH) 27
4.2. Lampi fluorescente 29
4.2.1. Lampi fluorescente tubulare 29
4.2.2. Lampi fluorescente compacte 32
4.3. Lampi cu descarcare In vapori de sodiu la joasa presiune 33
4.4. Lampi cu descarcare In vapori de mercur la Inalta presiune 33
4.5. Lampi cu descarcarcare In vapori de sodiu de Inalta presiune 35
4.6. Alte larnpi cu descarcare In gaze 35
4.6.1. l.arnplle cu descarcare la joasa presiune In gaze sau amestecuri
de gaze ~i vapori metalici cu coloana lurninoasa pozitiva 35
4.6.2. Lampile cu descarcare la joasa presiune In gaze Ie rnentionate si lumina negativa 35
4.7. Lampi cu inductle 36
4.8. Diode electroluminiscente (Ieduri) 36

5. APARATE DE ILUMINAT.
5.1 Caracteristicile aparatelor de iluminat (AIL) .42
5.2. Aparate pentru iluminatul interior .45
5.3. Aparate pentru iluminatul exterior .46
5.4. Aparate pentru iluminatul teatrelor/studiourilor .47
5.5. Fibre si tuburi optice .49
5.6. Tuburi de lumina 50
5.7. Suprafete luminoase sau luminate, arhitecturale 54
5.7.1 Suprafete luminoase 54
5.7.2 Suprafete luminate 55
5.8. Montarea aparatelor de iluminat. 56
6. SISTEME DE ILUMINAT INTERIOR
6.1. Sisteme de iluminat normal (SIL) 60
6.1.1. Sisteme de iluminat in functie de disfributia spatiala a fluxului luminos 60
6.1.2. Sisteme de iluminat in functie de dlstributia fluxului luminos / iluminarii
in planul util 61
6.2. Sisteme de iluminat de siquranta 63
6.2.1. Sisteme de iluminat pentru continuarea lucrului 64
6.2.2. Sisteme de iluminat pentru interventii 64
6.2.3. Sisteme de iluminat pentru evacuare si alte functiuni. 64
6.2.4. Aspecte caracteristice ale echipamentului sistemelor
de iluminat de siquranta 66

7. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

7.1. Metode de calcul punctuale 68
7.1.1. Iluminarea directa, data de surse de lumina punctuale 68
7.1.2. Iluminarea drecta, data de surse de lumina liniare 69
7.1.3. Iluminarea directa intr-un punct, data de surse luminoase (Iuminate)
de supratata perfect difuzante 71
7.1.4. Calculul ilurninar!i medii directe pe 0 supratata (metoda .punct cu punct") 72
7.2. Metode de calcul globale 72
7.2.1. Metoda interreflexiilor 72
7.2.2. Metoda factorului de utilizare 74
7.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat interior 74

8. APRECIEREA CALITATIVA A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

8.1. Metoda curbelor de lurninanta lirnita 76
8.2. Metoda UGR (CIE Unified Glare Rating System) 77
8.3. Metoda Ro 77

9. SISTEME DE ILUMINAT EXTERIOR

9.1. Sisteme de iluminat normal 80
9.2. Sisteme de iluminat de securitate (evacuare, paza) 81

10. CALCULUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

10.1. Calculul sistemelor de iluminat pentru cai de circulatie 84
10.1.1. Calculul in functie de lurninanta 84
10.1.2. Calculul in functie de iluminare 86
10.2. Calculul sistemelor de iluminat pentru alte arii 87
10.3. Calculul sistemelor de iluminat decorativ 87
10.4. Evaluarea calitativa a distributlei lurninantelor 88

11. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

11.1. Metodologia de proiectare 92
11.2. Tipuri si solutii de sisteme 93
11.2.1. l.ocuinte, hoteluri, motel uri 93
11.2.2. Incaperl destinate activitatii intelectuale 96
11.2.3. Spatil comerciale 99
11.2.3.1 Sistemul de iluminat general 100
11.2.3.2 Sistemul general de iluminat pentru vitrine 100
11.2.3.3 Firmele luminoase 101
11.2.4. lnstitutii medicale 102
11.2.5. Muzee sl galerii de arta 103
11.2.5.1 Culoarea luminii 104
11.2.5.2 Galeriile de pictura, tapiserii $i alte exponate plane 105
11.2.5.3 Galeriile pentru sculptura 105
11.2.5.4 Muzee de istorie, nurnisrnatica, stiinte naturale si alte destinatii 105
11.2.6. Sali de spectacole 106
11.2.7. Spatii industriale 109
 11.2.8. Sali de sport 112
11.3. Comanda rnanuala si automata a sistemelor de iluminat interior. Managementul in iluminat 114
11.3.1. Sisteme de control utilizate 115
11.3.2. Modul de abordare a controlului ilurninarii 115
11.3.3. Managementul in iluminat 116

12. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

12.1. Metodologia de proiectare 118
12.2. Solutii de sisteme pentru iluminatul exterior 118
12.2.1. Cai de circulatie rutiera 118
12.2.2. Tuneluri 123
12.2.3. lIuminatul decorativ arhitectural (monumente, cladiri) 127
12.2.4. lIuminatul decorativ pentru spatii verzi, jocuri de apa 129
12.2.5. Arii utilitare 131
12.2.6. lIuminatul publicitar sl de reclarna 131
12.2.7. Terenuri de sport 132
12.2.8. Gari, triaje, porturi, aeroporturi 135
12.3. Comanda rnanuala ~i automata a sistemelor de iluminat exterior 136

13. PUNEREA iN FUNCTIUNE $1 MENTINEREA SISTEMELOR DE ILUMINAT

13.1. Punerea in functiune a sistemelor de iluminat 140
13.2. Mentinerea sistemelor de iluminat 140
13.2.1. Estirnari ale pierderilor de lumina 140
13.2.2. Mentinerea sistemelor de iluminat interior 142
13.2.3. Mentinerea sistemelor de iluminat exterior 142

II. INSTALATII ELECTRICE

1. RECEPTOARE $1 CONSUMATORI
1.1. Receptoare electrice 144
1.2. Consumatori electrici 144

2. FENOMENE FIZICE PROPRIlINSTALATIlLOR ELECTRICE

2.1. Incalzlrea conductelor in regim de lunga durata 146
- Exemple de calcul 146
2.2. Incalzlrea conductelor in regim intermitent.. 147
- Exemple de calcul 148
2.3. Incalzlrea conductelor in regim de scurta durata., 148
- Exemple de calcul 149
2.4. Solicitari electrodinamice. Calculul fortelor electrodinamice 149
2.5 Arcul electric in instalatiile electrice 150

3. FUNCTIONMI ANORMALE TN INSTALATII ELECTRICE

3.1. Functionarea cu tensiune crescuta 156
3.2. Functionarea cu tensiune scazuta (pierderi de tensiune) 157
- Exemplu de calcul 158
3.3. Pornirea motoarelor electrice 160
3.3.1. Pornirea motoarelor de curent continuu 160
- Exemplu de calcul 161
3.3.2. Pornirea motoarelor asincrone trifazate 162
- Exemplu de calcul 165
3.3.3. Pornirea motoarelor sincrone 166
3.4. Functionarea motoarelor asincrone trifazate in doua faze 167
3.5. Functionarea in regim de scurtcircuit... 167
3.5.1. Scurtcircuitul unui circuit monofazat 167
3.5.2. Scurtcircuitul unui circuit trifazat 168
- Exemplu de calcul 168
4. APARATE ELECTRICE
4.1. Aparate electrice de protectie 172
4.1 1. Relee termice 172
4.1.2. Relee cu termistoare 173
4.1.3. Relee electromagnetice 173
4.1.4. Siqurante fuzibile 175
4.2. Aparate electrice de conectare 175
4.2.1. Intreruptoare de putere 175
4.2.2. Contactoare 176
4.2.3. Disjunctoare si disjunctoare diferentiale 177
4.2.4. Intreruptoare diferentiale 181
4.2.5. Chei de cornanda sl butoane 181
4.3. Aparate electrice de semnalizare 181
4.4. Aparate electrice de rnasura 181
4.4.1. Aparate magnetoelectrice 181
4.4.2. Aparate feromagnetice 182
4.4.3. Aparate electrodinamice 182
4.4.4. Aparate de inductie 182
4.4.5. Masurarea tensiunilor. Extinderea domeniului de rnasurare 182
4.4.6. Masurarea curentilor, Extinderea domeniului de rnasurare 183
4.4.7. Masurarea energiilor act iva sl reactiva 184

5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A RECEPTOARELOR $1

CONSUMATORILOR DE JOAsA TENSIUNE
5.1. Scheme de alimentare pentru consumatori cu receptoare normale 190
5.2. Bransarea consumatorilor clasici la SEN 190
5.3. Alimentarea receptoarelor electrice normale cu energie electrica 192
5.4. Alimentarea receptoarelor electrice vitale (preterentiale si critice) 193

6. CALCULUL INSTALAnlLOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

6.1. Calculul curentului nominal pentru circuite $i coloane 198
- Exemple de calcul 199
6.2. Alegerea sectiunii conductelor $i cablurilor electrice 200
- Exemple de calcul 200
6.3. Alegerea tuburilor de orotectle 202
6.4. Alegerea aparatelor de actionare, protectie sl masura 203
6.4.1. Alegerea intreruptorului manual 203
6.4.2. Alegerea contactorului 203
6.4.3. Aigerea intreruptorului automat. 204
6.4.4. Alegerea disjunctorului $i disjunctorului diferential 204
6.4.5. Alegerea releelor termice 205
_ Exemplu de calcul 205
6.4.6. Alegerea sigurantei fuzibile 205
- Exemplu de calcul 205
6.4.7. Alegerea aparatelor de masura ce se rnonteaza pe tablourile electrice 206
6.5. Programe de proiectare a instalatillor electrice de joasa tensiune 208

7. INSTALATII PENTRU PROTECTIA OMULUI TMPOTRIVA TENSIUNILOR

ACCIDENTALE DE ATINGERE
7.1. Probleme generale 234
7.2. Efectele curentului electric asupra corpului uman 234
7.3. Cazuri de electrocutare 235
7.4. Clasificarea Incaperilor sl receptoarelor din punct de vedere al
pericolului de electrocutare 236
7.5. Metode de protectie (metode de baza) 237
7.5.1 Metode de protectie impotriva atingerilor directe 237
7.5.2 Metode de protectie impotriva atingerilor indirecte 237
 Cuprins

8. INSTALATII DE PROTECTIE A CLAoIRILOR TMPOTRIVA EFECTELOR TRASNETELOR

8.1. Probleme generale 244
8.2. Cazuri in care echiparea cu instalatie de protectie impotriva
trasnetelor este obligatorie 245
8.3. lnstalatii de paratrasnet. 246
8.3.1. Dispozitivele de captare 246
8.3.2. Conductoarele de coborare 248
8.3.3. Priza de parnant 249
8.3.4. Legaturi ecnipotentlale 251
8.3.5. Legaturi de echipotentializare si bara de egalizare a potentialelor (BEP) 251
8.3.6. lnstalatii speciale de protectie Impotriva trasnetelor 251
8.3.7. Verlficari ale lnstalatillor de paratrasnet.. 251
8.4. Protectia impotriva supratensiunilor $i supracurentilor tranzitorii 252

9. INSTALATII PENTRU TMBUNATATIREA FACTORULUI DE PUTERE LA CONSUMATORI

9.1. Probleme generale 260
9.2. Influentele negative determinate de rnicsorarea factorului de putere 260
9.3. Mijloace pentru cresterea factorului de putere 261
9.3.1. Cresterea factorului de putere prin mijloace naturale 262
9.3.2. Cresterea factorului de putere folosind surse
specializate de putere react iva 263
9.4. Calculul de eficienta tehnlco-economica 267

10. INSTALATII DE SEMNALIZARE PENTRU TRANSMITEREA INFORMATIILOR

10.1. lnstalatii pentru detectia, semnalizarea si stingerea incendiului 270
10.1.1. Probleme generale 270
10.1.2. Metode si tehnologii pentru detectia incendiului 270
10.1.2.1. Detectoare de fum 270
10.1.2.2. Detectia ultrarapida a fumului; detectoare specifice 272
10.1.2.3. Detectoare de temperatura 273
10.1.2.4. Detectoare de flacara 273
10.1.2.5. Detectoare de gaze 274
10.1.3. Centralizarea sernnalizarilor in instalatille pentru detectia,
semnalizarea $i stingerea incendiului 275
10.1.4. Alarmarea in instalatiile de detectie, semnalizare
si stingere a incendiului 276
10.1.5. Stingerea automata a incendiului 277
10.1.5.1. Aqentl de stingere 277
10.1.5.2. Tipuri de instalatii 278
10.1.6. Proiectarea lnstalatillor pentru detectarea, semnalizarea
$i stingerea incendiului 278
10.1.6.1. Dimensionarea supravegherii 278
10.1.6.2. Calculul retelel de centralizare a sernnalizarilor 279
10.1.6.3. Metode de reducere a alarmelor false 280
10.1.7. Exploatarea instalatiilor pentru detectia, semnalizarea si stingerea incendiului 280
10.2. lnstalatii pentru detectla si semnalizarea efractiei sl agresiunii 281
10.2.1. Scopul $i necesitatea instalatiilor pentru detectia si semnalizarea
efractiei si agresiunii. Heqlementari in vigoare 281
10.2.1.1 Domeniile de apllcatie si functiile instalatiilor pentru
detectla sl semnalizarea efractiei si agresiunii 281
10.2.1.2 Heqlementari legale in vigoare 282
10.2.2. Metode (tehnologii) de detectie a tentativelor de efractie 282
10.2.2.1 Detectia deschiderii usilor 282
10.2.2.2 Detectia agresiunii 283
10.2.2.3 Detectia rniscarii 283
10.2.2.4 Detectia tentativelor de spargere a geamurilor 285
10.2.2.5 Detectia tentativelor de penetrare a peretilor 286
10.2.2.6 Detectoare tensometrice 286
 Cuprins

10.2.2.7 Supravegherea vitrinelor 286

10.2.2.8 Supravegherea perimetrelor 287
10.2.3. Centralizarea semnalizarilor in instalatiile pentru
detectia si semnalizarea efractiel ~i agresiunii 289
10.2.4. Topologii de instalatii pentru detectia si semnalizarea
efractiei si agresiunii 290
10.2.5. Avertizarea in instalatiile pentru detectia si semnalizarea
efractiei si agresiunii 291
10.2.6. Proiectarea instalatiilor pentru detectia ~i semnalizarea
efractiei si agresiunii 292
10.2.6.1 Dimensionarea supravegherii in vederea detectiei efractiei 292
10.2.6.2. Calculul retelei de centralizare a sernnalizarilor 293
10.2.6.3. Metode de reducere a alarmelor false 293
10.2.7. Exploatarea instalatiitor pentru detectta ~i semnalizarea
efractiei si agresiunii 293
10.3. lnstalatii de control al accesului 294
10.3.1. lnstaratii de control si identificare 294
10.3.2. Interfoanele pentru imobil 294
10.3.3. Metode sl tehnologii de identificare in instalathle
de control al accesului 295
10.3.3.1 Tehnologii de realizare a indentificatorilor 295
10.3.3.2 Metode biometrice de identificare 297
10.3.4. Echipamente pentru controlul fizic al accesului 298
10.3.5. Metode de control al accesului. Tipuri de instalatii de control
al accesului 301
10.3.6. Proiectare 302
10.3.7. Exploatarea instalatillor de control al accesului 303
10.4. Sisteme video de supraveghere 304

11. POSTURI DE TRANSFORMARE $1 SURSE DE REZERVA

11.1. lnstalatii pentru posturile de transformare 316
11.1.1. Alegerea nurnarului de transformatoare 316
11.1.2. Alegerea puterii transformatoarelor 316
11.1.3. Stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoare 317
11.1.4. Functionarea in paralel a transformatoarelor 318
11.1.5. Constructia transformatoarelor ~i caracteristici 318
11.1.6. Constructia posturilor de transformare 319
11.1.7. Aparatajul aferent transformatoarelor 320
11.2. lnstalatii pentru sursele de rezerva proprii. 321
11.2.1. Grup electrogen 322
11.2.2. Baterii de acumulatoare 324

12. INSTALATII ELECTRICE iN MEDIU EXPLOZIV $1 iN MEDIU CU PERICOL DE INCENDIU

12.1. Probleme generale 330
12.2. Clasificarea ariilor periculoase 330
12.3. Alegerea echipamentelor electrice 331
12.4. Montarea cablurilor electrice 332
12.4.1. Sisteme de instalare 332
12.4.2. Tipuri de cabluri utilizate in spatli cu pericol de explozie 333
12.5. lnstalatia de paratrasnet 334
12.6. Masuri de protectle impotriva electricitatii statice 334

13. TEHNOLOGIA EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE

13.1. Solutii tehnologice pentru montarea cablurilor sl conductelor 338
13.2. Solutii tehnologice pentru montarea
aparatelor si tablourilor electrice 345
13.3. Norme referitoare la constructia
tablourilor electrice 348
 Cuprins

14. FIABILITATEA INSTALATIILOR ELECTRICE

14.1. Definitii 352
14.1.1. Notiuni fundamentale 352
14.1.2. Alte notiuni legate de fiabilitate 352
14.2. Evaluarea fiabilitatii 352
14.2.1. Evaluarea fiabilitatii in sens restrans 352
14.2.2. Evaluarea rnentenabilitatii 353
14.2.3. Evaluarea disponibilitatii 354
14.3. Metode, modele si procedee pentru determinarea fiabilitatii instalatiilor 354
14.3.1. Modelul structural pentru calculul fiabilitatii lnstalatiei 354
14.3.2. Ipoteze simplificatoare 355
14.3.3. Modelarea functionarii lnstalatillor prin procese stocastice de tip Markov 356
- Exemple de calcul 357
14.3.4. Metoda elementelor echivalente din punct de vedere al fiabilitiitii 358
14.3.5. Metoda solutiei generale 358
14.3.6. Procedeul grupurilor de defectare 359
14.3.7. Alte metode 359
14.4. Ingineria fiabilitatii instalatiilor electrice cu scheme logice de tipul "a din n" 360
14.4.1. Cazul general 360
- Exemplu de calcul 360
14.4.2. Cazul a = n 361
- Exemplu de calcul 361
14.4.3. Cazul a = 1; n = 2 362
- Exemplu de calcul 362
14.4.4. Cazul a = 2; n = 3 362
14.5. Ingineria fiabilitatii instalatiilor electrice complexe 363
14.5.1. Hetatii de calcul aproximative 363
14.5.2. Teoreme de transfigurare 365
14.5.3. Aplicatii 366

15. MAsUR I DE PROTECTIE A OMULUI CE SE IAU TN EXECUTIA $1 EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

15.1. Probleme generale 370
15.2. Conditii tehnice 370
15.3. Hesponsabilitatile pentru aplicarea normelor de protectie a muncii 370
15.4. Principalele mijloace de protectie electroizolante utilizate in instalatiile electrice de joasa tensiune 370
15.5. Miisuri tehnice de protectie a muncii la executarea de lucrari cu scoaterea de sub tensiune,
in exploatarea instalatiilor electrice 371
15.6. Norme specifice de protectie a muncii pentru activitati la lnstalatiile electrice de producere, transport si
distrlbutie a energiei electrice 372
15.7. Miisuri de prim ajutor in caz de accidente 372

16. SIMBOLURI UTILIZATE TN SCHEME $1 PLANURI 376

III. MAsuRARI
1. PRINCIPII. METODE $1 MIJLOACE DE MAsURARE 384

2. MAsURAREA MARIMILOR ELECTRICE

2.1. Miisurarea tensiunii 386
2.2. Miisurarea intensitatii curentului electric 386
2.3. Miisurarea puterii : 387
2.3.1. Miisurarea puterii in curent continuu 387
2.3.2. Miisurarea puterii active in curent alternativ 388
2.3.2.1 Miisurarea puterii active in curent alternativ monofazat.. 388
2.3.2.2 Miisurarea puterii active in curent alternativ trifazat.. 389
2.3.3. Miisurarea puterii reactive 390
2.3.3.1 Miisurarea puterii reactive in curent alternativ monofazat.. 390
2.3.3.2 Miisurarea puterii reactive in curent alternativ trifazat.. 391
 2.4. Masurarea energiei electrice 391
2.4.1. Masurarea energiei electrice in curent continuu 392
2.4.2. Masurarea energiei electrice active 392
2.4.3. Masurarea energiei electrice reactive 393
2.4.4. Transmiterea la distanta a indicatlllor contoarelor
de energie activa $i reactiva 393
2.5. Masurarea defazajului si a factorului de putere 393
2.5.1. Masurarea cu aparate electrodinamice 393
2.5.1.1 Masurarea la circuitele monofazate 393
2.5.1.2 Masurarea la circuitele trifazate 394
2.5.2. Masurarea cu aparate feromagnetice (electromagnetice) 394
2.5.3. Masurarea cu aparate tip cleste ampermetric 394
2.5.4. Masurarea unghiului de defazaj dintre doua tensiuni cu osciloscopul 395
2.5.5. Masurarea cu aparate cu elemente statice 395
- Exemple de calcul 395
2.5.6. Masurarea lndirecta 395
2.6. Masurarea frecventei 396
2.6.1. Metode de punte 396
2.6.2. Metode de cornparatie 397
2.6.3. Metode de rezonanta 397
2.6.4. Filtru trece banda 397
2.6.5. Multimetre 398
2.7. Aparate de rnasurat numerice 398
2.7.1. Elemente componente 398
2.7.1.1 Circuite basculante bistabile CBB 398
2.7.1.2 Nurnaratoare binare NB .400
2.7.1.3 Decodificatoare 0 .401
2.7.1.4 Sisteme de afisare A 401
2.7.1.5 Convertoare .403
2.7.2. Voltmetre sl ampermetre numerice .404
2.7.3. Puntea automata cu afisare nurnerica .405
2.7.4. Frecventmetre sl cronometre .405
2.7.5. Fazmetru numeric .405
2.8. Aparate inregistratoare .406

3. MAsURAREA MARIMILOR NEELECTRICE

3.1. Masurarea rnarimilor mecanice .410
3.1.1. Masurarea maselor si fortelor 410
3.1.2. Masurarea cuplurilor .41 0
3.1.3. Masurarea vitezelor liniare .411
3.1.4. Masurarea vitezelor unghiulare .411
3.2. Masurarea rnarirnilor hidraulice .411
3.2.1 Masurarea presiunii .411
3.2.2 Masurarea nivelului .411
3.2.3 Masurarea vitezei .412
3.2.4 Masurarea debitului .413
3.2.5 Detectia scurgerilor din conducte .413
3.3. Masurarea rnarimilor termotehnice .414
3.3.1. Masurarea' temperaturii .414
3.3.2. Masurarea cantitatii de caldura .414
3.3.3. Masurarea urniditatii relative (UR) a aerului 414
3.3.4. Masurarea vitezei aerului .414
3.3.5. Concsntratia componentelor din gazele de ardere .415
3.4. Masurarea radlatillor nucleare .415
3.4.1. Detectarea radiatiilor nucleare 415
3.4.2. Masurarea radiatiilor nucleare .416
3.5. Masurari in iluminat 416
3.5.1. Masurari obiective .416
 Cuprins

3.5.2. Masurari subiective .417

3.6. Masurarea pH-ului .417
3.6.1. Domeniul .417
3.6.2. Principiul de rnasurare a pH-ului .418
3.7. Masurari privind poluarea atmosferei .418
3.7.1. Masurarea concentratiilor de gaze combustibile in atmosfera .418
3.7.1.1 Masurarea intensitatii relative de absorbtie a radiatlei IR .419
3.7.1.2 Masurarea absorbtiei in doua benzi de unda in IR 419
3.7.1.3 Senzorul catalitic de gaze combustibile .419
3.7.1.4 Microsenzori de gaz cu bioxid de staniu .420
3.7.2. Masurarea concentratiei de gaze toxice in atmosfera .420
3.7.2.1 Masurarea pe baza proprietatllor de radiatie specifice .420
3.7.2.2 Senzorul electrochimic de gaze toxice .421
3.7.3. Masurarea concentratiei de praf ~i aerosoli in atmosfera .421
3.7.4. Retele de microsenzori de gaz .421
3.7.4.1 Nasul electronic .421
3.7 .4.2 Hetele de microsenzori de gaz .421
3.7.4.3 Retele neuronale artificiale .422
3.7.5. Sisteme inteligente de monitorizare a calitatii atmosferei .423

4. MAsURARI COMPLEXE .426

IV. AUTOMATlzARl

1. PROBLEME GENERAL.E
1.1. Definltii .430
1.2. Functiunile sistemelor automate .430
1.3. Clasificarea sistemelor automate .430
1.4. Problemele sistemelor automate .430
1.5. Semnale utilizate in autornatica .430
1.6. Transformata Laplace .431
1.7. Functia de transfer a functlei original h(t) .431
1.8. Functia indiciala sl functia pondere .433
1.9. Sistem de urrnarire a pozitiei unghiulare .433

2. ELEMENTE DE AUTOMATIZARE
2. 1. Traductoare .436
2.2. Elemente de cornanda. Convertoare .438
2.3. Regulatoare .439
2.4. Elemente de executle .446

3 SISTEME OE COMANOA AUTOMATA

3.1. Comanda instalatiilor de iluminat .448
3.1.1. lnstalatii de iluminat interior .448
3.1.2. lnstalatll de iluminat exterior .448450
3.2. Comanda motoarelor electrice .450
3.2.1. Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate .450
3.2.1.1 Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate cu rotorul in colivie .450
3.2.1.2 Comanda motoarelor electrice asincrone trifazate cu rotorul bobinat .455
3.2.1.3 Comanda franarli motoarelor electrice .458
3.2.2. Comanda motoarelor electrice sincrone .459
3.2.3. Comanda motoarelor de curent continuu .460
3.2.4. Comanda cu program a motoarelor electrice .462
3.2.5. Automate programabile .462
3.3. Comanda automatizata utilizand logica fuzzy .463
3.3.1. Generalitati .463
3.3.2. Caracteristicile comenzii fuzzy .463
3.3.3. Confiquratia qenerala a unui controler fuzzy .464
4. REGLAREA AUTOMATA A PARAMETRILOR
4.1. Reglarea presiunii .466
4.2. Reglarea debitului .468
4.3. Reglarea raportului gaz - aer .469
4.4. Reglarea temperaturii .470
4.5. Reglarea urniditatii .470
4.6. Reglarea pH-ului .470
4.7. Reglarea fluxului luminos 471
4.8. Reglarea turatlei .471
4.9. Acordarea regulatoarelor .473

5. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR HIDRAULICE

5.1. Generalitati .476
5.2. Automatizarea statillor de pompare in functie de presiune .476
5.3. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune,
cu presiunea etajata descrescator .476
5.4. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune,
cu presiunea etajata crescator .477
5.5. Automatizarea statiilor de pompare in functie de presiune si debit... .478

6. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR TERMICE

6.1. Automatizarea punctelor term ice (PT) .482
6.1.1. Organizarea ierarhica a sistemului de conducere si supraveghere a PT .483
6.1.2. Functionarea sistemului de automatizare a unui PT. .483
6.1.3. Functionarea sistemului de achizitie sl monitorizare a datelor din PT .483
6.1.4. Sistemul de citire automata a datelor provenite de la
contoarele montate la scari de blocuri .484
6.2. Automatizarea centralelor termice .485
6.2.1. Reglarea automata a temperaturii apei din boiler .485
6.2.2. Variante de automatizare folosite in centralele termice .485
6.2.2.1. Automatizarea minirnala a cazanelor .485
6.2.2.2. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera .485
6.2.2.3. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera :;;i reglarea temperaturii apei calde cu
termostat de boiler .486
6.2.2.4. Reglarea temperaturii interioare cu termostat de camera si reglarea temperaturii apei calde cu
termostat de boiler. Prioritate apa calda rnenajera. Cronotermostat. .486
6.2.2.5. Reglarea temperaturii agentului termic intr-un circuit de Incalzire direct folosind graficele de
reglare .487
6.2.2.6. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare sl reglarea temperaturii apei
cal de menajere. Circuite directe independente de Incalzire si de apa calda .487
6.2.2.7. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare, traductor de temperatura
arnoianta sl reglarea temperaturii apei calde menajere. Circuite directe independente de
incalzire si de apa calda .487
6.2.2.8. Reglarea temperaturii agentului termic folosind graficele de reglare si reglarea temperaturii apei
cal de menajere. Circuite independente de incalzire cu robinete de amestec si circuit direct
pentru prepararea apei calde .488
6.2.2.9. Conducerea automata a unei centrale termice cu cazane in cascada, cu trei circuite pentru
incalzjre si cu un circuit pentru prepararea apei cal de menajere .489
6.2.3. Automatizarea instalatiilor de lncalzire centrals de tip individual. .492
6.2.3.1. Cazanul este amplasat pe perete .492
6.2.3.2. Cazanul este amplasat pe sol .493
6.2.4. Analiza sistemului automat de conducere a cazanelor in cascada .494
6.3. Automatizarea instalatitlor solare .495
6.3.1. Generalitati .495
6.3.2. lnstalatii solare la care necesarul de cal dura este acoperit integral de la soare .496
6.3.2.1. Prepararea a.c.m. cu un camp de captatoare solare :;;i un boiler solar .496
6.3.2.2. Prepararea a.c.m. cu un camp de captatoare solare si doua boilere .497
 6.3.2.3. Prepararea a.c.m. cu ajutorul a doua carnpurl de captatoare solare si un robinet de reglare cu
trei cai .498
6.3.2.4. Prepararea a.c.m. cu ajutorul a doua camp uri de captatoare solare si doua pompe de
circulatie .499
6.3.2.5. Prepararea a.c.m. folosind doua instalatii de lncalzire conduse de un regulator solar .499
6.3.3. lnstalatli solare la care necesarul de caldura nu este acoperit integral de la soare .499
6.3.3.1. lnstalatie solara cu sustinerea prepararii apei calde menajere .499
6.3.3.2. lnstalatie solara cu sustinerea lncalzirii si a prepararii apei calde menajere .499
6.3.3.3. lnstalatie solara care incalzeste piscina si sustine Incalzirea cladirii :;;i prepararea apei calde
menajere 50 1

7. AUTOMATIZAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE - CLiMATIZARE 504

8. ANCLAN$AREA AUTOMATA A SURSELOR DE REZERVA

8.1. Anclansarea automata a rezervei (MR) 508
8.2. Conectarea automata a rezervei tehnologice 513
8.3. Descarcarea automata a sarcinii (DAS) :;;i reanclansarea automata a sarcinii (RAS) 514
8.4. Automatizarea bateriilor de condensatoare 516
8.5. Program area unui automat pentru anclansarea rezervei. 517

9. SISTEME DOMOTICE
9.1. Tehnologia inforrnatiei (IT) pentru Cladiri Inteligente sl dornotica 522
9.1.1. Activitati de dezvoltare 522
9.1.2. Concepte de modelare pentru cladirile inteligente 522
9.1.3.Standarde utilizate
9.2. Proiectarea sistemelor domotice 522
9.3. Sistemul EHS (European Home System) 523
9.4. Principii, tehnici sl modele pentru cornunicatia in sistemele domotice 524
9.5. Structura sistemelor domotice, magistrale, retele :;;i standarde de cornunicatle 524
9.6. Sisteme domotice specializate 526
9.7. Sistem integrat pentru conducerea ierarhizata a instalatiilor din cladiri. 527
9.7.1. Sistem ierarhizat pentru conducerea unei instalatii de Incalzire 528
9.7.2. Sistem ierarhizat pentru asigurarea sl monitorizarea serviciilor in camerele unui hotel 528
9.7.3. Sistem ierarhizat pentru supraveghere si alarmare la incendii. 529

v. EFICIENTA ENERGETICA

1. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATIILOR DE ILUMINAT

1.1. Generalitati 532
1.2. Terminologie, simboluri si notatii 532
1.3. Calculul energiei electrice anuale utilizata pentru iluminat... 532
1.3.1. Metoda cornplexa 533
1.3.2. Metoda sirnplificata 533
1.3.3. Aprecierea corecta a pertorrnantei energetice 533
1.4 Recomandari privind reabilitarea sistemelor de iluminat din punct de vedere energetic cu respectarea
conditiilor de confort vizual 534
1.4.1 Alegerea sursei de lumina 534
1.4.2 Alegerea aparatului de iluminat 534
1.4.3 Alegerea aparatajului auxiliar 534
1.5 Alegerea echipamentelor electrice din punct de vedere al perforrnantei energetice 535
1.5.1 Alegerea sursei de lumina 535
1.5.2 Alegerea aparatului de iluminat 535
1.5.3 Alegerea aparatajului auxiliar 535
1.6 Sisteme de iluminat artificial 536
1.7 Sistemul integrat de iluminat artificial si natural 537
1.7.1 Controlul sistemului de iluminat in functie de timpul de utilizare al incaperf 537
1.7.2 Controlul sistemului de iluminat in functie de accesul luminii naturale 537
1.7.3 Controlul mixt al sistemului de iluminat in functie de timpul de utilizare al Incaperii si de
accesul luminii naturale 538
 a
"In manageme u e e e

Companie specializata la nivel global In managementul energiei,

cu operatiuni In peste 100 de tari. Schneider Electric of era
solutii integrate pentru diverse segmente de plata, detinand
pozitii de lider In domeniul energiei si al infrastructurii,
al proceselor industriale, autornatizarilor in constructii si
al centrelor de date sau retelelor. Cei 114.000 de anqajati
ai companiei lucreazs pentru a face energia sigura,
de incredere si eficienta. ajutand indivizii si orqanizatiile
"sa profite la maxim de resursele energetice".

www.schneider-electric.ro

.- ...
PIMEX ELECTRICE S.R.L.,
reprezentant unie al renumitului
producator de sigurante, fuzibile si
,

lntrerupatoare automate de protectie,

ETI din Slovenia, va otera 0 qarna
larga de produse de ina Ita ealitate la
eele mai avantajoase preturi:
• siqurante fuzibile de joasa si
medie tensiune,
·intrerupatoare automate,
·intrerupatoare eu protectie
diferentiala si multe altele.

Str. Doina 17A, Sector 5, Bucuresti

Tel: 021.3171743, 021.4560194 '
Tel/fax: 021.4248383
e-mail: eti.electrice@gmail.com
www.eti.si
I. Sisteme de iluminat

Probleme generale

1. Etapele de elaborare
a documenta,iei tehnico-
economice necesare
realizArii obiectivelor de
investijii publice pentru
instal~iielectrice ,i de
automatizare
Continutul cadru al proiectelor - pe
faze de proiectare - este reglementat
prin Ordinul Comun Nr. 1013/873/2001
al Ministerului Finantelor si al
Ministerului l.ucrarilor Publice si
Arnenajarii Teritoriului. Prin acest ordin
este reglementat continutul cadru al
documentatiilor de licitatie, al ofertelor
si al contractelor pentru executia in-
vestitiilor,
Pentru realizarea unei investitii de
cafre un investitor din punct de vedere
al proiectarii, este necesara parcurge-
rea urrnatoarelor etape:
- studiul de prefezabilitate;
- studiul de fezabilitate;
- proiectul tehnic (PT) si caietele de
sarcini;
- documentatia cu detalii de executie
(DDE);
Documentatiile tehnicoeconomice de
investitii publice pentru instalatii elec-
trice si de automatizare se elaboreaza
pe baza datelor cuprinse in tema de
proiectare.
1.1. Modul de atribuire a
contractelor de concesiune a
lucririlor publice pentru instala1:ii
1.1.1. Modul de atribuire a contracts/or
de concesiune a lucririlor publice
pentru instalatiile e/ectrice din c/ddiri
IIi instalatiile de alimentare cu energie
electricjj
Pentru atribuirea contractelor de
concesiune de lucrari publice, in con-
formitate cu Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr. 34 din 19.04.2006, se
elaboreaza docurnentatia de atribuire.
Ordonanta de Urqenta a Guvernului nr.
34 se aplica sl contractelor de achizitie
publica precum sl a contractelor de
concesii de servicii si se aplica din 4
octombrie 2007.
Procedurile de atribuire constau in:
licltatie deschisa, licitatte restransa, di-
alog competitiv, negociere cu publi-
carea prealablla a unui anunt de parti-
cipare, negociere fara publicarea prea-
labila a unui anunt de participare sl ce-
rere de oterta.
Prin Hotararea de Guvern nr. 925 din
19.07.2006 s-au aprobat normele de a-
plicare a prevederilor referitoare la atri-
buirea contractelor de achizltie publica
din Ordonanta de Urgenta a Guvernului
nr. 34/2006.
1.1.2. Reguli de e/aborare a
documentatiei de atribuire
Autoritatea contractanta are obiqatia
de a preciza, in cadrul docurnentatlei
de atribuire, orice cerinta, criteriu, re-
gula sau alte inforrnatii necesare pentru
a asigura ofertantului/candidatului 0 in-
form are cornpleta, corecta si explicita
cu privire la modul de aplicare a pro-
cedurii de atribuire.
Documentatia de atribuire trebuie sa
cuprinda printre altele si caietul de
sarcini sau docurnentatia descriptlva,
aceasta din urrna fiind utilizata in cazul
aplicar!i procedurii de dialog competitiv
sau de negociere.
1.1.3. Caietul de sarcini co~ne, Tn
mod obligatoriu, specificatil tehnice
a. Specificatiile tehnice reprezinta ce-
rinte, prescrlptii, caracteristici de na-
tura tehnica ce permit fiecarui pro-
dus, serviciu sau lucrare sa fie des-
cris, in mod obiectiv, in asa maniera
tncat sa corespunda necesitatii au-
toritatii contractante.
b. Specificatiile tehnice definesc ca-
racteristici referitoare la nivelul cali-
tativ, tehnic si de perforrnanta, ce-
rinte privind impactul asupra mediu-
lui lnconjurator, siquranta in exploa-
tare, dimensiuni, terminologie, sim-
boluri, teste si metode de testare,
instructiuni de utilizare, tehnologii si
metode de productie, precum ~i sis-
teme de asigurare a calitatii si con-
ditii pentru certificarea conforrnitatii
cu standarde relevante sau altele
asemenea. In cazul contractelor
pentru lucrari, speciflcatille tehnice
pot face referire, de asemenea, si la
prescrjptii de proiectare si de calcul
al costurilor, la verificarea, inspectia
si conditiile de receptie a lucrarilor
sau a tehnicilor, procedeelor ~i me-
todelor de executie, ca ~i la orice
alte conditii cu caracter tehnic pe
care autoritatea contractanta este
capabila sa Ie descrie, in functie si
de diverse acte normative ~i regle-
rnentari generale sau specifice, in
legatura cu lucrarile finalizate si cu
materialele sau alte elemente com-
ponente ale acestor lucrari.
c. Specificatiile tehnice se definesc
astfel incat sa corespunda, atunci
cand este posibil, necesitatilor/exi-
qentelor oricarui utilizator, inclusiv
ale persoanelor cu dizabilitati.
d. Speclflcatille tehnice trebuie sa per-
rnlta oricarui ofertant accesul egal la
procedura de atribuire si nu trebuie
sa alba ca efect introducerea unor
obstacole nejustificate de natura sa
restranqa concurenta intre operatorii
economici.
e. Fara a aduce atingere reglementari-
lor tehnice nationale obligatorii, in
Sisteme de iluminat
rnasura in care acestea sunt compa-
tibile cu dreptul comunitar, autorita-
tea contractanta are obliqatia de a
defini specificatiile tehnice:
- fie prin referire, de regula in urrnatoa-
rea ordine de prioritate, la standarde
nationale care adopts standarde eu-
ropene, la ornoloqari tehnice europe-
ne, la standarde internationale sau la
alte reterlnte de natura tehnica elabo-
rate de organisme de standardizare
europene; in cazul in care acestea nu
exista, atunci speciticatiile tehnice se
definesc prin refer ire la alte standar-
de, ornoloqarl sau reqlernentari tehni-
ce nationals privind utilizarea produ-
selor sau proiectarea, calculul si exe-
cutia lucrarilor. Orice astfel de referire
trebuie sa fie in sot ita de rnentiune
sau echivalent;
- fie prin precizarea pertorrnantelor
si/sau cerintelor functionale solicitate,
care trebuie sa fie suficient de precis
descrise incat sa perrnita of ertan til or
sa determine obiectul contractului de
achizitie publica, iar autoritatii con-
tractante sa atribuie contractul res-
pectiv;
- fie atat prin precizarea perforrnantelor
si/sau cerintelor functionale solicitate,
astfel cum sunt acestea prevazute la
punctul b, cat si prin referirea la stan-
dar dele, ornoloqarile tehnice, specifi-
catiile tehnice comune, prevazute la
punctul a, ca mijloc de prezurntie a
conforrnitatii cu nivelul de performan-
ta si cu cerintele functionale respec-
tive;
- fie prin precizarea pertorrnantelor
si/sau cerintelor functionale solicitate,
astfel cum sunt acestea prevazute la
punctul b, pentru anumite caracteris-
tici, si prin referirea la standardele
sau ornoloqarile tehnice, prevazute la
punctul a, pentru alte caracteristici.
f. In cazul in care autoritatea contrac-
tanta defineste speciflcatiile tehnice
din caietul de sarcini, optand pentru
modalitatea prevazuta la punctul e,
al. 1, atunci nici 0 oferta nu poate fi
respinsa pe motiv ca produsele sau
serviciile prevazute in propunerea
tehnica nu sunt conforme cu specifi-
catiile precizate, oaca ofertantul de-
rnonstreaza, prin orice mijloc adec-
vat, ca propunerea tehnica prezenta-
ta satisface intr-o rnaniera echivalen-
ta certntele autoritatii contractante
definite prin specificatiile tehnice.
g. In cazul in care autoritatea contrac-
tanta defineste specificatille tehnice
din caietul de sarcini prin precizarea
pertorrnantelor si/sau cerintelor fun-
ctionale solicitate, atunci nici 0 ofer-
ta nu poate fi respinsa daca of ertan-
tul dernonstreaza prin orice mijloc
adecvat ca prod use Ie, serviciile sau
lucrarile oferite asigura indeplinirea
Sisteme de iluminat
psrtorrnantelor sau cerintelor fun-
ctionale solicitate deoarece sunt
conforme cu:
- un standard national care adopta un
standard european;
- 0 omologare tehnica europeana:
- 0 specificatie tehnica cornuna utiliza-
ta in Comunitatea Europeans:
- un standard international;
- alte reqlernentari tehnice elaborate
de organisme de standardizare euro-
pene.
h. In sensu I prevederilor punctelor 6 si
7, un mijloc adecvat de a dovedi
conformitatea cu specificatiile tehni-
ce solicitate il poate reprezenta do-
sarul tehnic al producatorului sau un
raport de incercare/testare emis de
un organism recunoscut, cum ar fi,
dupa caz, un laborator neutru de in-
cercari ~i calibrare sau un organism
de certificare si inspectie care asi-
gura respectarea standardelor euro-
pene aplicabile, autoritatea contrac-
tanta are obllqatia de a accepta cer-
tificate emise de organisme recu-
noscute in oricare dintre statele
membre ale Uniunii Europene.
i. Perforrnantele si cerintele functionale
prin care se definesc specificatiile
tehnice, pot include si caracteristici
de mediu. In cazul in care autoritatea
contractanta soliclta indeplinirea
anumitor caracteristici de mediu in
ceea ce priveste perforrnantele ~i ce-
rintele functionale, atunci aceasta are
dreptul de a utiliza, integral sau par-
tial, specitlcatll definite prin .etichete
ecologice" europene, (multijnationale
sau prin orice alte .etichete ecolo-
gice", daca se indeplinesc, in mod
cumulativ urrnatoarele conditil:
- specificatiile respective sunt adec-
vate pentru definirea caracteristicilor
produselor sau serviciilor a caror fur-
nizare/prestare reprezinta obiect al
contractului de achizltle publica;
- cerintele pentru "eticheta ecologicii" au
fost elaborate pe baze stilntfice;
- .eticheta ecoloqica" a fost adoptata
printr-o procedure specifica ce a per-
mis implicarea tuturor partilor intere-
sate - organisme guvernamentale,
consumatori, producatori, distribui-
tori, orqanlzattl de mediu;
- "eticheta ecologicii" este accesibiliildis-
ponibila oricarei persoane interesate.
Autoritatea contractanta are dreptul
de a preciza in caietul de sarcini faptul
ca produsele sau serviciile oferite care
detin 0 anurnita "eticheta ecoloqica"
sunt considerate ca indeplinesc implicit
specificatiile tehnice solicitate. Pe de
alta parte, autoritatea contractanta nu
are dreptul de a considera 0 propunere
de ordin tehnic ca fiind necontorrna,
pentru singurul motiv ca produsele sau
serviciile ofertate nu detin .eticheta eco-
loqica" precizata, daca ofertantul de-
rnonstreaza, prin orice mijloc adecvat ca
produsele/serviciile oferite corespund
speciticatiilor tehnice solicitate.
Un mijloc adecvat de a dovedi con-
formitatea cu specificatiile tehnice soli-
citate il poate reprezenta dosarul teh-
nic al producatorului sau un raport de
incercare/testare emis de un organism
recunoscut, autoritatea contractanta
are obliqatia de a accepta certificate
emise de organisme recunoscute in
oricare dintre statele membre ale
Uniunii Europene.
k. Se interzice definirea in caietul de
sarcini a unor specificatii tehnice
care indica 0 anumita origine, sursa,
productie, un procedeu special, 0
maroa de fabrica sau de cornert, un
brevet de inventie, 0 licenta de fabri-
catie, care au ca efect favorizarea
sau eliminarea anumitor operatori
economici sau a unor produse. Prin
derogare, se admite 0 astfel de indi-
catie, dar numai in mod exceptional,
in sltuatia in care 0 descriere sufi-
cient de precisa si inteligibila a existente.
obiectului contractului nu este posi-
bila si numai Insotita de rnentiunea
.sau echivalent".
I. Autoritatea contractanta are dreptul de
a impune in cadrul docurnentatiei de
atribuire, in rnasura in care acestea
sunt compatibile cu dreptul comunitar,
conditii speciale de indeplinire a con-
tractului prin care se urrnareste obtine-
rea unor efecte de ordin social sau in
legatura cu protectia mediului ~i pro-
movarea dezvoltiirii durabile.
m. Autoritatea contractanta are obliga-
tia de a asigura obtinerea docu-
rnentatiei de atribuire de catre orice
operator economic interesat care
inainteaza 0 solicitare in acest sens.
1.2. Fazele de elaborare a
docume~ei tehnico-
economice pentru instal~ile
electrice
Prin Hotararea de Guvern nr.
28/09/01/2008, s-a aprobat continutul-
cadru al docurnentatiilor tehnico-eco-
nom ice aferente investitillor publice.
Prevederile hotararii se aplica pentru
realizarea obiectivelor de investitii noi,
precum si lucrarltor de investitii la
constructii existente care se finanteaza
din bugetele prevazute conform Legii
privind finantele publice si Legii privind
finantele publice locale, cu modificerile
sl cornpletarile ulterioare.
Proiectarea lucrartlor de constructii
pentru obiective de investitii noi, inclu-
siv extinderi, se elaboreaza in trei faze
si anume:
- studiul de fezabilitate;
- proiectul tehnic;
- detalii de executle,
Proiectarea lucrerilor de constructii
pentru investltii la constructii existente,
inclusiv instalatiile aferente, se elabo-
reaza in patru faze si anume:
- expertiza tehnica si, dupa caz, audit
energetic;
- docurnentatie de avizare a lucrarilor
de interventii;
- proiectul tehnic;
- detalii de executie.
Pentru obiectivele de investitli noi, in-
clusiv extinderi, ale caror docurnentatii
tehnico-economice intra in competenta
de apobare a Guvernului, se elaboreaza
un studiu de prefezabilitate anterior
elaboriirii studiului de fezabilitate.
Docurnentatia de avizare pentru lu-
crari de interventii este definita ca do-
curnentatie tehnico-economica sirnilara
studiului de fezabilitate, elaborata pe
baza concluziilor raportului de experti-
za tehnica ~i, dupa caz, ale raportului
de audit energetic, pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici aferenti
lucrarilor de interventii la constructli
Lucrarlte de interventii sunt lucrarile
la constructii existente, inclusiv instala-
tiile aferente, asimilate obiectivelor de
investitii, care constau in: reparatii ca-
pitale, transforrnari, modificari, moder-
nizari, consolidari, reabilltari termice,
precum ~i lucrari de lnterventii pentru
prevenirea sau lnlaturarea efectelor
prod use de actiuni accidentale si cala-
rnitati naturale, efectuate in scopul asi-
gurarii cerintelor esentiale de calitate si
functionale ale constructlilor, potrivit
destinatlei lor.
Pentru aplicarea unitara a prevederi-
lor hotarer!i, Ministerul Dezvoltarti, Lu-
crarilor Publice ~i l.ocuintelor, cu avizul
Ministerului Economiei si Finantelor,
poate emite instructiuni care se aproba
prin ordin al ministrului.
1.2.1. Continutu/-cadru 8/ studiu/ui de
prefezabi/itate
1.2.1.1. Piese/e sense
a. Date generale
- denumirea obiectivului de investitii:
- amplasamantul (judetul, localitatea,
strada, nurnarul):
- titularul investitiei;
- beneficiarul lnvestitiel:
- elaboratorul studiului.
b. Necesitatea ~i oportunitatea inves-
titiei
• Necesitatea investitiel:
- scurta prezentare privind situatia
existenta, din care sa rezulte nece-
sitatea investitiel:
- tabele, harti, grafice, planse dese-
nate, fotografii etc, care sa exem-
plifice sttuatia existenta si necesita-
tea lnvestitiel:

- deflclentele majore ale situatiel ac-
tuale privind necesarul de
dezvoltare a zonei;
- prognoze pe termen mediu si lung.
• Oportunitatea investitlel:
- incadrarea obiectivului in politicile
de investitii generale, sectoriale sau
regionale;
- actele legislative care reglemen-
teaza domeniul investitlei , dupa
caz;
- acorduri internationale ale statului
care obliga partea rornana la rea-
lizarea investltiei, dupa caz.
c. Scenariile tehnico-economice prin
care obiectivele proiectului de inves-
titii pot fi atinse:
- scenarii propuse (minimum doua);
- scenariul recomandat de catre ela-
borator;
- avantajele scenariului recomandat.
d. Date privind amplasamentul sl tere-
nul pe care urmeaza sa se amp la-
seze obiectivul de investitie
• lnforrnatll des pre terenul din
amplasament:
- situatia juridica privind proprietatea
asupra terenului care urrneaza a fi
ocupat - definitiv si/sau temporar
de obiectivul de investitii:
- suprafata estirnata a terenului;
- caracteristicile geofizice ale terenu-
lui din amplasament determinate in
baza studiului geotehnic realizat
special pentru obiectivul de
lnvestltii privind:
• zona seisrnica de calcul si perioada
de colt;
• datele preliminare asupra naturii tere-
nului de fundare si presiunea con-
ventionala:
• nivelul maxim al apelor freatice;
- studiile topografice preliminare;
- datele climatice ale zonei in care
este situat amplasamentul.
e. Costul estimativ al investitiei
Cheltuieli pentru elaborarea docu-
rnentatlei tehnico-economice:
- cheltuieli pentru elaborarea docu-
mentatiilor de proiectare (studiu de
prefezabilitate, studiu de fezabilitate,
expertiza tehnica, proiect tehnic si
detalii de executie), dupa caz;
- cheltuieli pentru activitatea de con-
sultanta sl asistenta tehnica:
- cheltuieli pentru obtinerea avizelor $i
acordurilor de principiu necesare ela-
borarii studiului de prefezabilitate;
- cheltuieli pentru preqatirea documen-
telor privind aplicarea procedurii pen-
tru atribuirea contractului de lucrari si a
contractu lui de servicii de proiectare,
urbanism, inginerie, alte servicii teh-
nice, conform prevederilor legale (in-
structiuni pentru otertanti, publicitate,
onorarii si cheltuieli de deplasare etc).
Valoarea totala estlrnata a investltlei
h. Avize $i acorduri de principiu, dupii
Sisteme de iluminat
caz ale cladirii, nurnarul de niveluri $i
Piese desenate: destinatia tuturor lncaperilor, inclusiv
- plan de amplasare in zona (1:25000 - daca are sau nu subsol tehnic, tipul
1:5000); si structura acoperisului sau terasei,
- plan general (1 :2000 - 1:500). dimensiunile Incaperilor si ale
elementelor de constructii precum si
1.2.2. Confjnutul-cadru al studiului de cotele geodezice ale tuturor puncte-
fezabilitate lor caracteristice ale cladirilor, gradul
de rezistenta la foc, categoria $i cla-
1.2.2.1. Piese scrise sa de pericol de incendiu a construe-
a. Date generale sunt aceleasl ca la tiller si instalattilor, date privind ca-
studiul de prefezabilitate racteristicile proceselor tehnologice
b. Informatii generale privind proiectul: postului de transformare, grupului
- situatia actuala si intorrnatii despre generator, tabloul general al cladirii si
entitatea responsabila cu imp lemen- atunci cand este cazul, spatii pentru
tarea proiectului; amplasare.
- descrierea investltlei - situatia existenta a utilitatilor:
• conciuziile studiului de prefezabili- • necesarul de utilitati pentru varian-
tate sau ale planului detaliat de in- ta propusa prornovaru
vestitil pe termen lung (in cazul in Pentru instalatiile electriee din clad ire
care au fost elaborate in prealabil) este necesar sa se dea:
privind situatia actuala, necesitatea - receptoarele electrice de putere $i
$i oportunitatea prornovar!i investi- caraeteristicile acestora;
tiel, precum $i scenariul tehnico- - conditille luminotehnice pentru spa-
economic selectat; tiile de lucru (niveluri de iluminare
• scenariile tehnico-economice prin pentru iluminatul general si local);
care obiectivele proiectului de in- - instalatiile $i echipamentele pentru
vestitii pot fi atinse (in cazul in transmiterea intorrnatiilor (telefonie,
care, anterior studiului de fezabili- avertizare incendiu, avertizare
tate, nu a fost elaborat un studiu efractie, televiziune cu circuit inchis,
de prefezabilitate sau un plan de- interfon, voce-date etc);
taliat de investitii pe termen lung): - caracteristicile receptoarelor vitale,
- scenarii propuse (minimum doua): din cladire si conditlile de slquranta
- scenariul recomandat de catre ela- in functionare:
borator; - amplasarea utilitatilor cladini (instala-
- avantajele scenariului recomandat; tll term ice, hidraulice, de ventilare-
• descrierea constructiva, functiona- conditionare, gaze.
la si tehnoloqica, dupa caz. • solutii tehnice de asigurare cu uti-
c. Date tehnice ale investitiei: litati,
- zona $i amplasamentul; Pentru instalatiile electrice din cladire
- statutul juridic al terenului care ur- este necesar sa se dea:
rneaza sa fie ocupat; - sursele de alimentare cu energie
- situatia ocuparilor definitive de teren: electrica, de baza si de rezerva:
suprafata totata, reprezentand tere- - planurile de situatie cu pozitionarea
nuri din intravilan/extravilan; retelelor din zona;
- studii de teren: - conditille climatice sl rezistivitatea
• studii topografice cuprinzand pla- solului .
nuri topografice cu amplasamente- • Concluziile evaluarii impactului
Ie reperelor, liste cu repere in sis- asupra mediului
tem de reterlnta national; d. Durata de realizare $i etapele princi-
• studiu geotehnic cuprinzand pla- pale; grafieul de realizare a investitiei.
nuri cu amplasamentul forajelor, e. Costurile estimative ale investlpel;
fisele complexe cu rezultatele de- - valoarea total a cu detalierea pe
terrninarilor de laborator, analiza structura devizului general;
apei subterane, raportul geotehnic - esalonarea costurilor co rob orate cu
cu recomandarile pentru fundare $i graficul de realizare a investitiel.
consolidari; f. Analiza eost-beneficiu:
• alte studii de specialitate necesare, - identificarea investitiel si definirea
dupa caz; obiectivelor, inclusiv specificarea pe-
- caracteristicile principale ale con- rioadei de referinta:
structillor din cadrul obiectivului de - analiza optiunilor:
investitii, specifice domeniului de ac- - analiza flnanciara, inciusiv calcularea
tivitate, si variantele constructive de indicatorilor de pertorrnanta financia-
realizare a investitiei, cu recomanda- ra: fluxul cumulat, valoarea actuala
rea variantei optime pentru aprobare; neta, rata intema de rentabilitate si
- Pentru instalatii este necesar sa se raportul cost-beneficiu;
dea: destinatia, categoria de impor- - analiza econornica, inclusiv calcu-
tanta si caracteristicile constructive larea indicatorilor de pertorrnanta
Sisteme de iluminat
econornica: valoarea actuala neta,
rata interna de rentabilitate si raportul
cost-beneficiu;
- analiza de senzitivitate;
- analiza de risc;
g. Sursele de finantare a investitiei
Sursele de finantare a investitiilor se
constituie in conformitate cu leqislatia
in vigoare si constau din fonduri pro-
prii, credite bancare, fonduri de la bu-
getul de statlbugetul local, credite ex-
terne garantate sau contractate de
stat, fonduri externe nerambursabile $i
alte surse legal constituite.
h. Estimari privind forta de munca
ocupatA prin realizarea investitiei:
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de executie:
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de operare.
i. Principalii indicatori tehnico-econo-
mici ai lnvestltlel:
- valoarea total a (INV), inclusiv TVA (mii
lei);
(in preturi - luna, anul, 1 euro - lei);
din care:
• constructii-rnontaj (C + M)
• esalonarea investitiei (INV/C + M):
• anul I
• anul II
- durata de realizare (Iuni);
- capacltati (in unitati fizice si valori-
ce);
- alti indicatori specifici domeniului
de activitate in care este reallzata
investitia, dupa caz.
j. Avize sl acorduri de principiu:
- avizul beneficiarului de investitie pri-
vind necesitatea si oportunitatea in-
vestitiei:
- certificatul de urbanism;
- avize de princiu privind asigurarea uti-
litatilor (energie terrnica si electnca, gaz
metan, apa-canal, telecornunicatii etc);
- acordul de mediu;
- alte avize sl acorduri de principiu
specifice.
1.2.2.2. Piess dessnate:
- plan de amplasare in zona
(1:25000 - 1:5000);
- plan general (1:2000 - 1:500);
- planuri si sectiuni generale de arhi-
tectura, rezistenta, instalatli, inclu-
siv plan uri de coordonare a tuturor
specialitatilor ce concura la realiza-
rea proiectului;
- planuri speciale, profile longitudina-
Ie, profile transversale, dupa caz.
1.2.3. Continutul-cadro al
documentatiei de avizare a lucrlrilor
de invesfitji
1.2.3.1. Piess/e serise
a. Date generale - sunt aceleasi ca la
studiul de prefezabilitate.
b. Descrierea investitiei:
- situatia existenta a obiectivului de
investitii:
• starea tehnica, din punctul de ve-
dere al asiquarii cerintelor esentiale
de calitate in constructii, potrivit
legii;
• valoarea de inventar a constructlei;
• actul doveditor al tortel majore,
oupa caz;
- concluziile raportului de expertiza
tehnic8.laudit energetic:
• prezentarea a cel putin doua op-
tiuni;
• recomandarea expertului/auditoru-
lui energetic asupra solutiei optime
din punct de vedere tehnic si
economic, de dezvoltare in cadrul
docurnentatlei de avizare a lucrari-
lor de investitil.
c. Date tehnice ale lnvestltlei:
- descrierea lucrarilor de baza si a ce-
lor rezultate ca necesare de efectuat
in urma realizarii lucrarilor de baza:
- descrierea, dupa caz, a lucrarilor de
modernizare efectuate in spatule con-
solidate/reabilitateireparate.
Consumuri de utilitati:
• necesarul de utilitati rezultate, dupa
caz in situatia executarii unor lucrari
de modernizare;
• estimari privind depasirea
consumurilor initiale de utilitati.
d. Durata de realizare si etapele
principale:
- graficul de realizare a lnvestltlei.
e. Costurile estimative ale investitiei:
- valoarea totala cu detaliere pe struc-
tura devizului general;
- esalonarea costurilor coroborate cu
graficul de realizare a investitiel.
f. Indicatori de apreciere a eficientei
economice:
- analiza cornparativa a costului lucra-
rilor de investitii fata de valoarea de
inventar a investitiei,
g. Sursele de finantare a investitiei
Sursele de finantare a investitiei se
constituie in conformitate cu leqislatia
in vigoare si constau in fonduri proprii,
credite bancare, fonduri de la bugetul
de statlbugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fon-
duri externe nerambursabile si alte sur-
se legal constituite.
h. Estimari privind torta de munca
ocupatA prin realizarea lnvesfitlel:
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de executie:
- nurnar de locuri de rnunca create in
faza de operare.
i. Principalii inidicatori tehnico-
economici ai lnvestltlei
- valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii
lei)
(in preturi - luna, anul, 1 euro = lei),
din care:
• constructii-rnonta] (C + M);
esalonarea lnvestitlei (INVIC + M):
• anul I;
• anul II'
• durata de realizare (Iuni);
• capacitati (in unitati fizice si valo-
rice);
- alti indicatori specifici domeniului de
activitate in care este reallzata in-
vestitia, dupa caz.
j. Avize l;Ii acorduri de principiu:
- certificatul de urbanism;
- avize de principiu privind asigurarea
utilitatilor (energie terrnica si electri-
ca, gaz metan, apa-canal, telecomu-
nicatii etc);
- acordul de mediu;
- alte avize si acorduri de prlncipiu
specifice tipului de interventie,
1••2.3.2. Piess dessnate:
- plan de amplasare in zona (1 :25000 -
1:5000);
- plan general (1 :2000 - 1:500);
- planuri sl sectiuni generale de arhi-
tectura, rezistenta, instalatii, inclusiv
planuri de coordonare a tuturor spe-
cialitatilor ce concura la realizarea
proiectului;
- planuri speciale, profile longitudinale,
profile transversale, dupa caz.
1.3. Studiul de fezabilitate
Heprezinta docurnentatia care cu-
prinde caracteristicile principale si indi-
catorii tehnico-economici ai investitiei
si se elaboreaza de catre contractantul
care a fost desemnat in urma organ i-
zarf llcitatiei.
Continutul cadru curpinde:
• Date genera Ie - sunt cele cuprinse in
Studiul de prefezabilitate la care se
adauqa descrierea functionala si teh-
noloqlca a obiectivului;
• Date tehnice ale investitiei - cele
cuprinse in studiul de prefezabilitate
cu detalierea solutiilor tehnice (des-
criere) avute in vedere pentru cladiri,
retele, utilajele principale si instala-
tiile aferente constructillor:
• Date privind torte de muncs ce va fi
ocupata pentru realizarea investltiei
(total personal, total locuri de rnunca
nou create);
• Devizul general al investitiei;
• Principalii indica tori tehnico-econo-
mici ai investitlei (valoarea totala,
esalonarea in timp, durata de
realizare, capacitati);
• Finantarea in vesmiei (surse proprii,
credite bancare, buget local etc.);

• Avize si acorduri (avizul ordonatorului
de credit, certificat de urbanism, asi-
gurarea utilttatilor, protectia mediului,
consumul de combustibil etc.);
• Plan de amplasament, plan general
si planuri de emitecture pentru prin-
cipalele constructli.
1.4.Proiectul tehnic
,i caietele de sarcini
Heprezinta docurnentatia pentru care
este necesara eliberarea autorizattei de
constructie si intocmirea docurnentatiei
de licitatie pentru executie, pe baza
caruia se contracteaza lucrarea si se
elaboreaza docurnentatla de executie
(detaliile de executie),
Proiectul tehnic se elaboreaza pe ba-
za studiului de fezabilitate aprobat si
are urrnatorul continut-cadru:
• Descrierea generala a lucriirii (amp la-
sament, topografie, clirna, seismicita-
te, organizare de santier, programul de
executie a lucrarilor, memorii tehnice
de specialitate, solutii tehnice etc.);
• Memoriul tehnic de calcul
Expliciteaza continutul lucraru, al ca-
rui volum depinde de complexitatea
docurnentatiei: se recornanda sa conti-
na urrnatoarele elemente:
- baza de proiectare ce cuprinde docu-
mentele care stau la baza elaborarii
lucraril; acestea sunt, de regula: co-
manda beneficiarului, (investitorului
sau proiectantului general), tema de
proiectare sau faza anterioara aproba-
ta fara rnodificari sau cu precizarea
mooificarilor intervenite pe parcursul
aprobarii: alte elemente referitoare la
obiectul contractu lui;
- alimentarea cu energie electrica din
sursa de baza, de rezerva si sursa
proprie, atunci cane este cazul;
- solutiile adoptate pentru sistemele de
iluminat normal sl de siquranta:
- amplasarea tablourilor electrice, tra-
seele coloanelor de alimentare;
- traseele circuitelor electrice pan a la
receptoare;
- echipamentele de actionare si pro-
tectie adoptate;
- descrierea instalatiei tehnologice si
de automatizare corespunzatoare si
corel area cu celelalte instalat!i,
inclusiv electrice;
- descrierea instalatiei de protectie a
omului impotriva electrocutarii:
- descrierea instalatiei de paratrasnet;
- rnasurile pentru protectla muncii, pre-
vazute din faza de proiectare, ca pe
timpul executaril lucrarilor sa se evite
accidentarea personalului;
• Listele cu cantitati de lucrari, inclusiv
listele cu utilaje si echipamente, apa-
ratura de automatizare si instalatii,
specificatii tehnice;
• Graficul general de realizare a inves-
titiei:
• Partile desenate (plan uri generale de
amplasamente); plan uri topografice
principale; planurile principale ale
obiectivelor investitiei sl de arhitectu-
ra; plan uri de structura ale construe-
tlilor: schema qenerala de distrlbutle
cu energie elecmca; schemele tablo-
uri lor generale de lumina sl torta:
schemele tehnologice pentru care se
executa instalatiile de automatizare;
schemele talourilor secundare - lumi-
na, torta, automatizare;
• Caietele de sarcini reprezinta detali-
erea elementelor tehnice ale proiectu-
lui tehnic :;;i cuprind prescriptii tehnice
si economice pe care trebuie sa Ie
realizeze ofertantul; caietele de sarcini
se intocmesc pe specialitati, iar in
tunctie de destinatia lor pot fi intoc-
mite pentru executia lucrarilor: pentru
probe, teste, receptii, verificari, puneri
in functiune, urmarirea cornportarii in
exploatare; pentru furnizorii de
materiale, utilaje, echipamente.
1.5. Detaliile de exec14ie
Heprezinta docurnentatia care sta la
baza executarii obiectivului si cuprinde
toate elementele de detaliu necesare
executantului pentru punerea in opera
a obiectivului contractat.
Principalele piese scrise si desenate
ale docurnentatiei de executie sunt:
- planurile de amplasament, utilaje,
aparate si echipamente; planuri de
trasee conducte :;;i cabluri etc.;
- scheme tehnologice de flux cu am-
plasarea aparaturii :;;i a punctelor de
rnasura si control;
- scheme electrice destasurate:
- jurnale de cabluri;
- speciflcatii de echipamente :;;i apara-
tura locala;
- specificatii de aparate pentru echipa-
mente electrice :;;i de automatizare
(dulapuri, tablouri, pupitre etc.)
- reglete de cleme si scheme de cone-
xiuni;
- detalii de montare, aparate locale etc.;
- instructluni de montare si punere in
functiune:
- mstructlun: de exploatare;
- docurnentatie econornica.
1.6. InstruC1:iunilede montare
,i punere in funC1:iune
Se intocmesc odata cu docurnentati-
a de executie si au un caracter prelimi-
nar, aces tea vor fi revazute :;;i com ple-
tate dupa punerea in functiune a insta-
latiei.
lnstructiunile de montare si punere in
tunctiune contin:
• condltiile de montarea a echipamen-
telor electrice la inaltirne, pentru a
Sisteme de iluminat
evita eventualele accidente;
• descrierea solutiilor tehnologice de
montare a tablourilor electrice, cana-
le :;;i / sau pod uri de cabluri;
• descrierea instalatiel tehnologice, in
special a fluxului tehnologic (utilaje :;;i
conducte pe care se rnonteaza apa-
rate Ie de rnasura sl control);
• descrierea instatanei de automatizare cu
prezentarea programului de automatiza-
re: se vor sublinia aparatele sau cir-
cuitele de masura si reglare mai com-
plexe sl cu 0 irnportanta mai mare in
conducerea :;;i supravegherea procesu-
lui sub aspectul sigurantei in functlonare
si a eficientei tehnico-economice. In
instalatiile dotate cu calculatoare de
proces, automate programabile sau alte
sisteme de conducere automata se pre-
zinta caracteristicile acestora, progra-
mele utilizate si functiile sistemului.
• referiri la personalul necesar la inves-
titor pentru urrnarirea rnontar!i si par-
ticiparea la punerea in tunctiune a in-
stalatiel, ca parte integranta a proce-
sului de instruire a viitorului personal
de exploatare sl Intretinere,
• teste Ie si procedurile de verificare a
aparatelor, echipamentelor si instala-
tlei atat in ce priveste receptia la fur-
nizori cat si receptia lucrarilor de
montare astfel incat perioada de pro-
be :;;i de atingere a parametrilor pro-
iectati sa se poata realiza de benefi-
ciar in termenele programate si in li-
mita qarantiilor acordate de furnizor;
verificarile :;;i testele trebuie sa res-
pecte docurnentatla de proiectare,
caietele de sarcini ale echipamente-
lor, cartile tehnice ale utilajelor si
aparatelor, alte prescriptii in vigoare
la data etectuarii probe lor si recep-
tiei.
Pentru verificare trebuie sa existe
dotarea cu aparate si echipamente ne-
cesare prevazute in docurnentatla de
proiectare. Rezultatele verificarilor se
consernneaza in procese-verbale care
stau la baza preluarii lucrarilor de catre
investitor;
• recomandari pentru conservarea
aparatelor si echipamentelor in cazul
scoaterii din functiune a instalatiei pe
perioade indelungate;
• instructiuni de protsctie a muncii
pentru personalul de specialitate
care participa la lucrarile de verifica-
re, probe, receptie :;;i punere in fun-
ctlune,
1.7. Instruc;1:iunile
de exploatare ,i intre,inere
Se elaboreaza detaliat, in functie de
complexitatea instalatiei, pentru diferite
part: ale acesteia (aparatura locala,
echipamente, aparatura din camerele
centrale de cornanda, sisteme de cal-
Sisteme de iluminat
cui, automate programabile etc.) sau
pentru ansamblul instalatiei.
Trebuie sa cuprlnda, in principal:
• recornandari pentru nurnarul si call-
ficarea personalului de Intretinere si
exploatare;
• rnodalitatile sau programul de instru-
ire a personalului de exploatare, pe
specialitati si responsabilitati,
nizorii de echipamente si aparate;
la fur-
• asigurarea respectarii perioadelor $i
graficelor verificarllor periodice a dintre care cele mai importante sunt:
aparatelor in scopul rnentinerii lor in
limitele pertorrnantelor din documen-
tatia de proiectare;
• recornandari pentru dotarea ateliere-
lor de intretinere si a laboratoarelor
de verificare cu aparatura de precizie
necesara reparatiilor si verificarilor:
• recornandan pentru dotarea perso-
nalului de exploatare si lntretinere, a
atelierelor si laboratoarelor de repa-
ratii sl verificari cu mijloacele indivi-
duale si colective pentru protectia
muncii si paza contra incendiilor.
2. incadrarea obiectivelor de
investitii eublice pentru
instala'lile electrice,
in sistemul de lucriri
de alimentare eu energie
electricA a localHA,ilor
2.1. Autoriza,ia de construire
Heprezlnta actul eliberat de primaria
municipiului, orasului sau comunei (in
functie de irnportanta constructiei si de
amplasament), pe baza caruia se asi-
gura aplicarea rnasurilor legale referi-
toare la amplasarea, proiectarea, exe-
cutarea $i tunctionarea instalatiilor
electrice.
Cererea de eliberare a autorizatiei de
construire trebuie Insotita de un certifi-
cat de urbanism emis de catre organe-
Ie competente, cu respectarea urrna-
toarelor reqlementari de urbanism si
amenajare a teritoriului:
- Regulamentul general de urbanism;
- Pia nul urban is tic general (PUG) si
Planul urbanistic zonal (PUZ);
- Planul urbanistic de detaliu (PUO);
- Regulamentul local de urbanism.
Aceste documente se elaboreaza de
catre arhitecti $i specialisti, cu partici-
parea inginerilor de instatatii.
2.2. PlanuriIe urbanistice
PUG sl PUZ
Stabilesc solutille generale de ali-
mentare cu energie electrica, din per-
spectiva dezvoltarii localitatii in ansam-
blul ei.
Planul urbanistic de detaliu (PUD)
stabileste conditiile de amplasare si de
executie pe un anumit teren a unuia
sau mai multor obiective cu destinatie
precizata, tinand seama de particulari-
tatile generate de teren, de vecinatatlle
acestuia si de cerintele functlonale,
2.3. Avize ,i acorduri
Realizarea obiectivelor de investitii
pentru instalamle electrice este conditio-
nata de obtnerea unor avize $i acorduri,
• Certificatul de urbanism care cuprin-
de elemente privind regimul juridic,
economic si tehnic al terenurilor si
constructiilor si este emis de catre
prirnar!i sau prefecturi, dupa caz;
• Avizul tehnic de racordare pentru uti-
lizarea energiei electrice;
• Acordul de mediu sau Autorizetie de
me diu, care stabileste conditiile de
realizare a obiectivului de investitii
din punct de vedere al impactului
asupra mediului si este eliberat de
Aqentia pentru Protectia Mediului pe
baza unui studiu de impact asupra
mediului;
• Avize si acorduri pentru racordarea
si/sau coordonarea retelelor de ali-
mentare cu energie electrica, cu cele
de apa, canalizare, energie terrnica,
telecomunicatii etc; eliberate, dupa
caz, de regiile sau aqentii economici
care asiqura utilitatile respective;
• Avizul Inspectoratului General al
Corpului Pompierilor Militari privind
incadrarea in leqislatia siqurantei la
foc a obiectivelor respective de in-
stalatii si constructii:
• Alte avize si acorduri (protectia sani-
tara, protectia muncii etc.).
3. Cerin~eesentiale
de calitate ,i criteriile
de perfonnan~ pentru
instala,iile electrice ,i
de automatizare
Proiectarea si executarea instalatiilor
electrice si de automatizare se fac
astfel incat acestea sa realizeze $i sa
mentina, pe intreaga durata de utiliza-
re, urrnatoarele cerinte esentiale de
calitate (conform Legii nr. 10/1995 $i
Legii 123/2007):
a - rezistenta rnecanica si stabilitate;
b - securitate la incendiu;
c - iqiena, sanatate si mediu;
d - siquranta in exploatare;
e - protectia impotriva zgomotului.
f - izolare terrnica si economia de
energie;
Criteriile de pertorrnanta pentru reali-
zarea acestor cerinte sunt sistematiza-
te si prezentate, detaliat, in "GHIDUL
DE PERFORMANTE PENTRU INSTA-
LATII ELECTRICE" (I.P.C.T).
Proiectele de lnstalatli electrice si de
automatizare se verifica pentru toate
cerintele $i pentru toate categoriile de
constructii, de verificatori atestati de
MLPTL (MDLPL), pentru specialitatea
lnstalatii Electrice - IE.
4. ReglementAri tehnice
,I
specifice ~ntru instala,iile
erectrice de automatizare
Proiectarea, executarea, montarea,
exploatarea si post utilizarea acestor
lnstalatii se etectueaza in conformitate
cu reqlernentarile tehnice specifice, cu-
prinse in:
- acte legislative (Iegi, decrete, hotaran
si ordonante guvernamentale);
- normative de proiectare si executare,
respectiv de exploatare a lnstalatlilor:
- ghiduri, regulamente, instructiuni:
- standarde.
Datorita nurnaului relativ mare de
reqlernentari tehnice specifice acestui
domeniu de instalatii, in continuare, se
vor mentiona cele mai importante:
- 17 - 2002 - Normativ pentru proiec-
tarea si executarea instalatiilor elec-
trice cu tensiuni pana la 1000V c.a. si
1500 V C.C.;
- GP 052 - 2000 - Ghid pentru instala-
tii electrice cu tensiuni pana la 1000 V
c.a. $i 1500 V C.C.;
- GT 020 -1998 - Ghidul criteriilor de
perforrnanta pentru instalatil din
cladiri (Incalzire, ventilatii, sanitare si
electrice);
- PE 103 - 1992 - lnstructiuni pentru
dimensionarea si verificarea
instalatlilor electroenergetice la
solicitari mecanice si termice in
conditii de scurtcircuit;
- PE 106 - 1995 - Normativ pentru pro-
iectarea $i executarea liniilor aeriene
electrice de joasa tensiune;
- NTE 007/08/00 - 2008 - Normativ
pentru proiectarea si executarea
retelelor de cabluri electrice;
- PE 111 - 1992 - lnstructiuni pentru
proiectarea statiilor de conexiuni sl
transformare;
- PE 112 - 1993 - Normativ pentru pro-
iectarea instalatiilor de curent conti-
nuu din centrale si statu:
- PE 116 - 1994 - Normativ de incer-
carl si rnasuratori la echipamente si
instalatii electrice;
- PE 118 - 1999 - Normativ de siguran-
ta la foc a constructiilor:
- PE 120 - 1994 - lnstructiuni privind
compensarea puterii reactive in
retelele electrice de distributie si la
consumatori industriali si similari;
- PE 124 - 1995 - Normativ privind ali-
mentarea cu energie electrica a con-
sumatorilor industriali si similari;
- PE 132 - 2003 - Normativ pentru pro-
iectarea retelelor electrice de distri-
butie publica;

- PE 134 - 1996 - Normativ privind me-
todologia de calcul a curentilor de
scurtcircuit in retele electrice;
- PE 142 - 1980 - Normativ privind
combaterea efectului de flicker in re-
telele de dlstributie:
- PE 143 - 1994 - Normativ privind
limitarea regimului deformant;
- SR 234 - 2008 - Standard pentru pro-
iectarea si executarea bransarnentelor
electrice pentru cladiri civile;
- G 56 - 2003 - Normativ pentru verifi-
carea calitatii tucrarilor de constructil
$i a instalatiilor eferente;
- Ordinul MAl nr. 163 - 2007 - Norme ge-
nerale de aparere impotriva incendiilor;
- Legea 319 - 2006 - Legea securitatii
si sanatatii muncii si normele
metodologice de aplicare;
- GEl 60 364-4-444-1996 - lnstalatii
electrice in constructii, Protectia la
supratensiuni;
Sisteme de iluminat
- GEl 60364-6-1998 - lnstalatii elec-
trice in constructii. Verificari:
- I 20-2000 - Normativ privind protectia
constructiilor impotriva trasnetului:
- I 18-1996 - Normativ pentru proiecta-
rea $i executarea instalatiilor de tele-
cornunicatii si semnalizare din cladiri
civile si de productie:
- I 36 - 2000 - Instructiuni tehnice pen-
tru proiectarea autornatizarf instala-
tiller din centrale si puncte termice.
I. Sisteme de iluminat

Capilolul 1
Marimi lizice
 Capitolul1: Marimi fizice
1.1. Mirimi fizice in
sistemele de iluminat
• Fluxul luminos (CP)
Acesta reprezlnta puterea sursei lu-
minoase transtorrnata in lumina sl per-
ceputa de ochi sub forma de senzatle
luminoasa. in S.1. unitatea de masura
este lumenul [1m], un submultiplu al
Wattului luminos [WI] (daca acesta ar fi
transformat integral in lumina).
1 1m = 1/683 WI
Intrucat etalonul de un lumen nu a
fost inca elaborat, fluxul luminos nu
este utilizat, in prezent, ca marirne fun-
darnentala,
Se deflneste fluxul inferior (CP) sau
superior (CP.J fluxul em is intr-un unghi
solid de 2:rt steradiani sub sau respec-
tiv deasupra unui plan orizontal ce tre-
ce prin centrul sursei de lumina.
2 1000 1m. Pentru a determina intensita-
3
FIg. 1.1.1. Pozit:ia unghlului solid in
coordonate polare cu a,lutorul a doui
coordonate unghiulare:
1 - sursa de lumina; 2 si 4 - plan uri
de reterinta; 3 - planul lntensltath lu-
minoase; 5 - axa sursei.
c=O
c=90 t=i==!-C=270
c':'180
fig. 1.1.2. Distributia intensiti1:ii
luminoase in functle de unghlurile y"
Masurarea fluxului luminos em is de
sursele sau aparatele de iluminat se re-
alizeaza in laborator utilizand lumen-
metrul (sfera integratoare).
• Intensitatea luminoasA (/ ; I ) re-
prezinta raportul dintre fluxulllfmi~os ~i
unghiul solid in care acesta este cu-
prins:
I = dCP sau I LiCP (1.1.1)
y,C aa y,C LiQ
Pozitia unghiului solid se reda cel
mai usor in coordonate polare cu aju-
torul a doua coordonate unghiulare
(fig. 1.1.1), in care:
y - unghiul dintre directia intensitatil
luminoase I c si axa sursei de lu-
mina, denurhit unghi de inaltime;
c - unghiul dintre un plan de reterinta
(c=()o) sl planul format de axa sur-
sei cu directia intensltatll luminoase
I c (axa unghiului infinit mic dQ),
dElnUmit unghi de azimut.
Unitatea de masura in S.I.:
= f:j =: =
[/y.c] candela [cd]
Candela este intensitatea luminoasa pe
o anurnita drectie a unei surse de lu-
mina care emite 0 radiatie monocro-
rnatica de frecventa 540 Hz sl a carei
putere radianta pe aceasta drectie es-
te 1/683 W/sr (cu 0 eroare de 5x10·3).
in prezent, intensitatea lurninoasa re-
prezinta rnarlrnea tlzlca fundarnentala
din iluminat.
Masurarea lntensitatii luminoase este
o masurare de laborator realizata pen-
1
Fig. 1.1.3. DIsb1butia intens~1
lumlnoase in fun~e de unghlul y.
c.
FIg. 1.1.4 Reprezentarea intens~i
luminoase in coordonate cartezlene.
I. Sisteme de iluminat
tru determinarea distributiei spatiale a
intensitatilor luminoase emise de sur-
sele ~i aparatele de iluminat (curbele
de distrlbutle a intensltatii luminoase).
in acest scop se utilizeaza goniofoto-
metrul.
Intensitatea luminoasii caracterizea-
za sursele luminoase. Fabrlcantil de
aparate de iluminat au obliqatia de a
elabora, 0 data cu omologarea si agre-
mentarea aparatului de iluminat, curba
de disfributle a intensitatii luminoase
I =f(y) pentru diferite unghiuri c. Cel
rhai adesea se folosesc unghiurile c:
0° ... 180°; 45° ... 225°; 90° ... 270° ~i
135° ... 315° sau 0° ... 180° si 90° ... 270°.
in fig. 1.1.2 si I. 1.3 se exemplifica dis-
tributia lntensltatil luminoase in functie
de unghiurile y sl c sau numai y.
Curbele de oistributie a intensitatii
luminoase pentru un aparat de iluminat
se dau pentru sltuatia in care in aparat
s-a montat 0 sursa etalon cu un flux de
tea lurnlnoasa reala a unui aparat de
I iluminat se toloseste relatia:
I
I =
()
I n.CP I
__ [cd] (1.1.2)
y y COIL 1000
in care:
(I )CDIL - este intensitatea, pe drectia y,
Y data de curba de distrjbutie a
intensitatii luminoase;
n - numarul de lampi din aparatul de i-
luminat;
CPI- fluxul luminos al unei lampi.
Distributia intensitatii luminoase mai
poate fi redata sub forma tabelara. Se
indica varlatia I =f(y) pentru unghiuri c
date. Vanatta u~ghiului yeste, de regu-
la, la intervale de 5 sau 10°. Aceasta
forma de redare este foarte utila atunci
cand se apeleaza la calculul automat.
Se utilizeazfi sl reprezentarea in coordo-
nate carteziene atunci cand intensitatea
depinde numai de unghiul y (fig. 1.1.4).
Aceasta reprezentare permite deter-
minarea functiei analitice I =f(y), printr-o
dezvoltare in serie Fourier; de forma:
<Xl cc
Iy = '0 + L I~ sin ky + L I:
k~1 k~1
cos ky
(1.1.3)
in care:
'0, reprezinta valoarea minima a
intensitatii luminoase (fig. 1.1.4);
I~ si I~'- sunt coetlcienti (marirni fizice)
ce se determina grafoanalitic
prin una din metodele Perry,
Roth, Runge, Fischer - Hinner.
De regula, pentru calculul analitic
sunt suficienti primii 3-4 termeni ai dez-
voltaril,
Atunci cand se cunoaste forma ana-
litica de variatie a intensltatii luminoase
Iy,C = fry, c), fluxul luminos se poate de-
termina cu relatia:
I. Sisteme de iluminat Capitolul1: Miirimi fizice

2:n: :n: - pe fiecare din aceste paralele. in- centrul sau, Unghiurile solide egale
lP = f f Iyoc' sin ydydc (1.1.4) cepand de la AA'. se duc segmente trebuie sa priveasca din centrul sferei
c=o y-O corespunzatoare intensltatilor lumi- arii egale.
sau daca variatia este independenta de noase 11. 12..... In; exemplu: pe Se alege ca arie suprafata unei zone
unghiul c: para lela din 2' se plaseaza segmentul sferice de inaltime h. Unghiul solid ce
:n: S2 = 12; priveste 0 asemenea suoratata este:
lP=2nf Iysinydy (1.1.5) - se unesc punctele 1. 2..... n. Curba LiD=2nhIR.
y=o
obtinuta, axa AA' sl paralele duse din unde:
Exemplu: sursele perfect difuzante l' sl n' determina 0 supratata A a R - este raza sferei.
au 0 variatie a intensitatii luminoase de carei marlrne [mm2] este proportlona- In acelasi timp LiD=4nln este
forma: la cu fluxul aparatului [1m] ce emite constant daca nurnarul n de unghiuri
curba de distributie data. solide se alege. Hezulta:
(1.1.6) Dernonstratle: suprafata elernentara
2R
ciA este cuprinsa intre intensitatile I sl h=- .
n ~I
I +dy infinit apropiate. Distanta dh Jste
Pentru acestea fluxul luminos rezulta: Ildy·siny. iar suoratata dA rezulta:
4n n
(1.1.7) dA = e-t ·R siny'dy (1.1.8) lP = - n ~L.J Iyl . = 4nl (1.1.12)
ms
Toata >Suprafata A va fi: ;=1
unde: :n:

1m - este intensitatea maxima (ernisa A = a' R· fly sinydy (1.1.9) in care:

pe directia y=OO).
Alte metode de determinare a flu-
xului luminos. cand se cunoaste curba
de distnbutle a lntensitatli luminoase:
AfetodII grafoanllllllcl
• lui Rousseau
Rousseau propune 0 constructie
grafica exemplificata in fig. I. 1.5. care
consta in:
- constructia curbei de distrloutie a in-
tensitath luminoase la scara con vena-
bil aleasa - a [mm/cd];
- se duce un semicerc de raza R. [mm]
oarecare cu centrul in O. centrul sis-
temului de axe al curbei de dlstrloutie
a lntensltatlt luminoase;
- se duc razele S1·. S2·...... Sn' (cu cat
se duc mai multe astlel de raze cu a-
tat eroarea de determinare a fluxului
va fi mai mica); acestea intersecteaza
curba de disfributle in punctele 1.
2.... n. Astlel S1. S2...Sn sunt intensi-
tatile luminoase pe aceste directii: 11.12.
.... In la scara desenului;
- din punctele 1'. 2' ..... n' se duc pa-
ralele la axa orizontala a sistemului
de axe; acestea taie axa AA' paralela
cu axa verticala a sistemului de axe
al curbei de dlsfributie:
o I . - este intensitatea
Din relatille 1.1.8 sl 1.1.4 rezulta:
lP = 2n A
aR (1.1.10)
unde:
a. R $i A - au semnlflcatlile cunoscute .
Fluxul luminos va fi determinat cu
precizia cu care va fi construlta ~i rna-
surata suoratata A. Aceasta se poate
face prin utilizarea unei hartii milimetri-
ce sau printr-o alta metoda slrnilera.
AfetodII grafoanallllcl
• unghlurllor soIlde egale
Principiul metodei consta in determi-
narea fluxului luminos ca 0 suma de
fluxuri luminoase elementare. Fluxul
elementar reprezinta produsul dintre
unghiul solid (liD) ~i intensitatea lumi-
noasa medie (Iyi) din acesta:
n
lP = ~ I .. liD (1.1.11)
L.J yl
i-1
unde:
n - este numarul de unghiuri solide
egale in care este cuprins fluxul.
Unghiul total de 4Jt steradiani este
unghiul sub care se vede 0 stera din
medie a fiecarui
yl ung hlI so I'd
I ;
Ims - este intensitatea medie sferiea a
aparatului de iluminat.
I. se afla din eurba de distributie a
int~/nsitatii luminoase astlel:
- se reprezinta eurba de distrloutle a
tntensttatii luminoase la 0 anurnita
scara, convenablla (fig. I. 1.6);
- se inconjoara aeeasta eu un cere de
raza R. oarecare;
- diametrul se imparte in n parti egale
sl se due paralele la axa orizontala:
AA'. BB' ..... MM';
- se determina mijloaeele areelor AA'.
AB. BC ..... MM' notate eu 1. 2 ..... n;
- se determina intensitatile luminoase
I l' ly2' .... Iy,.." Iyn unind 0 eu 1.
2...n.

1'
FIg. 1.1.8. Metoda unghlurllor
sollde ega...
R

~
<I>

FIg. 1.1.5. Metoda Rousseau. FIg 1.1.7. Deflnlrea .mlta~l.

 Capitolul1: Miirimi fizice
Aplicand relatia 1.1.12 se afla fluxul
luminos al aparatului de iluminat. Re-
zultatul va fi cu atat mai corect cu cat
"n" va fi mai mare.
• Emitanfa este rnarlrnea fizica ce
reprezinta raportul dintre fluxul luminos
emis de 0 suprafata $i rnanrnea acelei
suprafete (fig. I. 1.7):
M=d<P sau M=~ (1.1.13)
dA A
Marimea caracterizeaza atat supra-
fetele luminoase (panourile luminoase)
cat si suprafetele reflectante (pereti etc.).
Unitatea de rnasura pentru emitanta
in S.I.:
• lIuminarea este rnarlrnea fizica ce
reprezinta raportul dintre fluxul luminos
incident pe 0 suprafata sl rnarlrnea
acelei suprafete (fig. 1.1.8). Helatlile ge-
nerale pentru iluminare sunt:
Fig. 1.1.8. Definirea iluminirii.
Fig. 1.1.9. Reprezentarea expllcatlvlla
1 - axa surseL
dly
Fig. 1.1.10. Reprezentare de deflnlre a luminamel.
I.Sisteme de iluminat
xa geometrica a surseL
<P
sau E=- (1.1.14) Punctul P se poate asimila cu 0 su-
A prafata infinit mica dA. Atunci ilumi-
Unitatea de rnasura pentru iluminare narea directa in punctul Peste:
in S.1. este luxul [Ix].
E = d<P
Masurarea iluminarii sl a ernltantei se p dA (1.1.15)
realizeaza in general "in situ", dar poa-
te fi realizata $i in laborator, cu ajutorul unde:
luxmetruluL Pentru efectuarea de rna- d<P - este fluxul cuprins in unghiul
suratori precise trebuie aplicate urrna- solid dw sub care se vede dA din
toarele corectli: sursa S.
- corectie de sensibilitate spectrala, Fluxul d<P se lnlocuieste cu expresia
- corectle de inclinare, lui din relatia de definitie a intensitatii
- corectle de temperatura. luminoase (1.1.1) sl rezulta:
in functie de natura fluxului si marl- I dw I dA
mea suprafetel iluminarea poate fi: E =_Y_=_Y_._n =
- punctuala - cand suprafata este in-
p dA dA ,2
finit mica; I dA cos () I cos ()
- medie - cand suprafata este finita;
=_Y_.
dA ,2
=_Y__
,2 (1.1.16)
- directa - cand fluxul provine direct de
la unul sau mai multe aparate de unde:
iluminat; I - este oistanta de la sursa la punct;
- reflectata - cand fluxul provine de la () - unghiul de incidenta dintre directia
supratetele reflectante dintr-o incmta intensitatii luminoase sl normala in
(pereti, tavan, mobilier); punctul P la planul (H) $i
- totala - cand fluxul provine atat de la dAn - suprafata norrnala pe I cuprinsa
aparatele de iluminat cat $i de la in unghiul solid dw (calota sferica
suprafetele reflectante dintr-o incinta dintr-o sfera de raza I $i care
(lncapere), subintinde la centru unghiul solid
Legi/e generale ale i/uminarii exprima dw).
legatura dintre iluminarea directa intr- Helatia 1.1.16 exprirna cele ooua legi
un punct data de 0 sursa punctitorrna generale ale llumlnarli:
(ale carei dimensiuni se pot neglija in - Legea cosinusului - iluminarea di-
raport cu distanta de la sursa la punct). recta intr-un punct data de 0 sursa
Fie 0 sursa punctiforma S (fig. I.1.9) ce punctlforrna este direct proportionala
trimite catre un punct P dintr-un plan cu cosinusul unghiului dintre raza de
oarecare (H) 0 intensitate lurnlnoasa I . lumina $i normala in punct la planul
Unghiul y este cel dintre intensit~tea in care se atta,
lurnlnoasa pe directia punctului P $i a- - Legea patratului distantei - iluminarea
directa intr-un punct data de 0 sursa
punctlforrna este invers proportionala
cu patratul dlstantel de la sursa la
punct.
• Luminan1a pe 0 drectie este marl-
mea fizica egala cu raportul dintre in-
tensitatea lurninoasa pe acea directie $i
supratata norrnala de emisie (fig. I. 1.10).
dl
L - Y (1.1.17)
l' dAcosy
l.urninanta unei surse de suprafata
dA pe drectia y fata de normala la
aceasta se mai detineste sl prin rapor-
leglle generale ale Ilumlnlril:
tul:
dEp
L =- (1.1.18)
Y dw
in care:
dEp - este iluminarea directa data de
sursa de supratata dA intr-un
punct P aflat pe directla y sl in
dw plan perpendicular pe aceasta;
dw - unghiul solid in care se vede
sursa de suprafata dA din punctul
P.
Unitatea de rnasura pentru lurninanta
in S.1. este:
I. Sisteme de iluminat Capitolul1: Marimi fizice

avanc valori supraunitare cand obiectul punct de vedere energetic.

(1.1.19) este mai luminos (2: 1; 3: 1 etc) ~i sub- Pentru sursele de lumina insotite de
unitare (1:2; 1:3 etc) cand fondul este aparataj conex (ex.: starter, balast) se
mai luminos. defineste eficacitatea lurninoasa globa-
Masurarea lurninantei se poate reali- Pentru contrast mai este utjlizata 113. ca raportul dintre fluxul luminos em is
za atat in laborator cat sl "in situ" cu relatia: de sursa si puterea electrica qlobala
ajutorul lurninantmetrului. absorb ita de ansamblul sursa-aparata]
K _lLo-L,1 .
l.urninanta este singura rnarirne fizica - ----C;-' vezi cap.2.1. conex:
care irnpresloneaza ochiul. Fenomenul
<P <P
vederii se datoreaza posibilitatii ochiu- • Eficacitatea luminoasA a surselor e =-=--- [lmIW].
lui de a distinge puncte de lurnlnante de lumina reprezinta raportul dintre 9 Pg P + Pac
diferite . fluxul luminos al acesteia si puterea
• Contrastul este definit ca raportul electrica absorb ita.
dintre lurninanta obiectului (L) si lumi- <P
e =- [lmIW]
nanta fondului (L,). P

(1.1.20) Cu cat aceasta este mai mare, cu

atat sursa este mai perforrnanta din
I. Sisteme de iluminal

Capitulul 2
Relatia
, lumina - vedere
 Capitolul 2: Rela!ia lumina-vedere
Sistemul vizual este compus din
ochi, nervul optic sl partea aterenta din
cortex care recepteaza si preluereaza
radiatia electromagnetica lurninoasa.
Ochiul este impresionat de radiatia
luminoasa, rezultand senzatia ~i per-
ceptia vizuala, Se spune ca senzatla
are 0 pondere atectiva (se simte efec-
tul stimulului mai tare sau mai slab), iar
perceptla are 0 pondere reprezentativa
(se percep culoarea stimului, forma, di-
mensiunile sl rnlscanle sale). Studiul
senzatiei si perceptlei vizuale s-a reali-
zat printr-un mare nurnar de evaluari
pe diversi suoiecti si concluziile s-au
stabilit apoi pe baza statistica,
Ochiul poate fi considerat 0 "camera
FIg. I. 2.1. CAmpul vizual:
a - unghiurile limitii: orizontal $i
vertical; b - proiectia unghiului
spatial pe un plan normal pe raza
vizualii;
1 - zona corespunzatoare carnpulul
vizual central; 2 - limita carnpului
vizual normal; 3 - zona in afara
carnpului vizual.
SARCINA
VIZUALA
CAMPUL
VIZUAL
SENSIBILITATEA CARACTERISTICI
SPECTRALA VIZUALE
ADAPTAREA
(LUMINANTA $1
CROMATICA)
CONTRAST SATISFACTIA
DE vlzuALA
LUMINANTA
FIg. I. 2.2. Structura slstemului vizual ,I a capacititll vlzuale.
de luat vederi", la care cristalinul (Ien-
tila) cu converqenta variabila forrneaza
imaginea pe retina - structura sensibi-
la. Limitarea de flux luminos se reali-
zeaza prin pupila care cu ajutorul irisu-
lui rnareste sau rnicsoreaza (ca 0 dia-
fragma) admisia de flux.
Retina este forrnata din celule sen-
sibile de forma unor con uri ~i bastona-
se, repartizate neuniform. Partea centra-
la a retinei (fovea) reprezinta zona ve-
derii clare (vedere conterata cu preci-
zie). in partea centrala a foveii sunt con-
centrate mai multe conuri, iar spre ex-
tremitatl creste nurnerul bastonaselor.
Lumina exercita asupra celulelor 0
actiune fizicochirnica: fizica prin varia-
ACOMODAREA
vlzuALA
ACUITATEA
VIZUALA SI
CONVERGENTA
VITEZA
PERCEPTIEI
VIZUALE
PERFORMANTA
vlzuALA
I. Sisteme de iluminat
tia pupilei (1:5) ~i variatia convergentei
cristalinului, iar chirnlca, prin pigmentii
din celulele sensibile la radiatie. Trebu-
ie subliniat ca bastonasele sunt mult
mai sensibile decat conurile, dar nu se-
sizeaza culoarea, spre deosebire de
con uri care transmit lnforrnatia privind
aceasta proprietate. Actiunea chimlca
la nivelul plqrnentilor genereaza impul-
suri electrice care vehiculeaza informa-
tia la nivelul cortexului cerebral.
Sensibilitatea retinei la lumina alba
este varlablla, fiind maxima in zona fo-
veii, in care bastonasele lipsesc com-
plet. in zona centrala, in jurul acesteia
se gase~te pata qalbena, avand un dia-
metru de 2 ... 3 mm, in care nurnarul co-
nurilor este mult mai mare decat al bas-
tonaselor. Numai imaginile formate pe
fovee sunt clare ~i perfect conturate.
Prin "camp vizual" se defineste do-
meniul unghiurilor spatiale in care un
obiect poate fi perceput, atunci cand
un observator prlveste axial inainte
(poate fi monoocular sau biocular).
Carnpul vizual se deflneste ~i prin un-
ghiurile plane llrnlta, vertical (V) ~i ori-
zontal (H) (fig. 1.2.1).
Oarnpul vizual central cuprinde un-
ghiul spatial (corespunzator semiun-
ghiurilor plane de 25° - orizontal ~i
vertical) unde imaginea, datorita con-
urilor, este clara ~i carnpul vizual pe-
riferic, unde imaginea este neclara
(estornpata) datorita preponderentei
bastonaselor .
2.1. Caracteristicile
vederii umane
in fig. 1.2.2. se indica structura sim-
plificata a sistemului vizual si caracte-
risticile sale. Organul vizual sesizeaza
sarcina vizuala (SV) fransrnltand sem-
nalul prin sistemul nervos la cortex care
II prelucreaza. Prin sarcina vizuala se
defineste obiectul sau detaliile sale a-
supra caruia se reaiizeaza operatla vi-
zuala (sesizare/distingere).
Toate caracteristicile vizuale cons-
tituie "capacitatea vizuala" umana care,
in general, scad ca pertorrnanta cu
varsta ~i cresc cu nivelul de luminanta/
iluminare al fondului.
• Sensibilitatea spectralll
a vederil umane
Sensibilitatea ochiului difera in func-
tie de lungimea de unda a radiatlel lu-
minoase. Aceasta Insearnna ca daca
ochiul priveste simultan 2 surse lumi-
noase monocromatice cu lungimi de
unda diferite, dar de acelasi flux ener-
getic, nu Ie percepe la fel, ca senzatie
lurninoasa. Aceasta este maxima pen-
tru radiatia cu lungimea de unda
Am=555 nm (corespunzatoare culorii
galbene). Senzatiile luminoase perce-
I. Sisteme de iluminat Capitolul 2: Rela!ia lumina-vedere

pute de ochi sunt influentate nu numai • Acultatea vizuall • Performama vizuali

de lungimea de unda a radiatiel ci si de
nivelul de lurninanta a acesteia. Astfel,
odata cu scaderea lurninantei obiec-
tului privit (Ia lasarea serii), obiectele al-
bastre par mai luminoase decat cele
rosli, la aceeasi valoare a lurninantei, a-
dica invers decat sunt percepute la lu-
rninantele mari din timpul zilei. Expli-
catia rezulta din aceea ca vederea di-
urna (fotopica) este deterrninata, in
special, de conuri, iar cea nocturna
{scotopice) de bastonase care nu sesi-
zeaza corect culorile.
Sensibilitatea spectral a a vederii u-
mane este apreciata prin coeficientul
de vizibilitate relativa spectrala V(A).
Acesta este definit, pentru 0 radiatie cu
lungimea de unda A ca raportul dintre
fluxul energetic al radiatiel cu lungimea
de unda Am ~i fluxul energetic al radia-
tiei cu lungimea de unda A, in condi-
tiile in care cele doua radiatii provoaca
ochiului aceeasi senzatie tumlnoasa.
CIE recornanda doi coeficienti de vi-
zibilitate relativa spectrala (fig. I 2.3):
- pentru vederea diurna (totopica) VA
cu Am= 555 nm sl
- pentru vederea crepusculara sau noc-
turn a (scotopica) V~cu Am=507 nm.
• Adaptarea vizuali
Adaptarea vizuala propriu-zisa cons-
ta in capacitatea ochiului uman de a se
adapta la diferite lurnlnante receptate,
datorlta proceselor fizicochimice ce se
petrec la nivelul celulelor sensibile ale
retinei. Adaptarea este mai rapida la
trecerea de la lurninante mici la lumi-
nante mari sl mai lenta, invers. Adapta-
rea ochiului se realizeaza printr-un pro-
ces fizic care este rapid (datorat re-
flexului pupilei) si unul chimic care este
lent (prin migrarea pigmentului reti-
nian). Adaptarea repetata in timp si/sau
spatiu provoaca 0 suprasolicitare a sis-
temului vizual, conducand la oboseala
vizuala.
Adaptarea crometics este proprieta-
tea ochiului de a se adapta la culoarea
luminii ambientale. Pe baza acestei ca-
racteristici vizuale, la doua surse de
lumina de cornpozitii spectrale de cu-
loare aparenta diferita, sarcinile vizuale
colorate vor aparea observatorului de
aceeasi culoare (nu vor fi sesizate dife-
rentels),
Acuitatea vizuala sau precuse per-
ceptiei vizuale se defineste, calitativ,
drept capacitatea de distingere a doua
obiecte (puncte) foarte apropiate sl,
cantitativ, ca inversul valorii unghiului
(6) sub care, din ochiul observatorului,
se vad cele doua puncte. Pentru eva-
luarea acuitatii vizuale se utilizeaza pa-
nourile cu inele Landolt (fig. 1.2.4). Cu
cat se percepe mai clar un inel pentru
care distanta s este mai mica, cu atat
acuitatea vizuala este mai buna,
Acuitatea vizuala variaza cu luminan-
ta fondului dupa curba din fig. 1.2.5,
motiv pentru care este unul din factorii
de intluenta in stabilirea nivelului de ilu-
minare.
• Contrastul ,I efectele sale
Distingerea unui obiect se realizeaza
datorita contrastului de lurninanta (CL)
dintre obiect (La) ~i fondul pe care este
privit (Lf) si/sau diterentel de culoare
obiect-fond, definit de relatia:
C = La - Lf = ,1L
L i., Lf
Contrastul de lurninanta poate fi po-
zitiv, daca Lo>L, (surse de lumina in i-
luminatul stradal sau farurile autovehi-
culelor) sl poate fi negativ daca Lo <L,
(scrisul negru pe hartie alba).
Sensibilitatea relativa de contrast
(RCS) este definita ca inversul contras-
tului de luminanta:
RCS= 11CL (2.1.2)
sl depinde de valoarea lurninantei (res-
pectiv ilurninarii] fondului.
• VIteza ~el vizuale
Prin viteza perceptiel vizuale a
sarcinii vizuale se defineste inversul
duratei de timp de la aparitia sarcinii
vizuale in zona centrala a carnouful vi-
zual sl pana la perceptia sa clara. in
mod analog se defineste viteza de per-
ceptie a contrastului care depinde de
lurninanta fondului.
1,0
V'(A
\ f \
A1V(A)
V \
0,8
I ,'\
_j-\
0,6 -
,i satisfactia
vizuali
Performanta vizuala este notiunea
prin care se apreciaza viteza cu care
organul vizual sesizeaza (distinge) sar-
cina vizuala sl precizia cu care aceasta
poate fi realizata,
Performanta vizuala este influentata,
pe de 0 parte, de nivelul de lurnlnanta
arnbientala, respectiv, de nivelul de ilu-
minare, iar pe de alta parte, de dimen-
siunile sarcinii vizuale coroborate cu
distanta fata de ochi sl contrastul de
lurnlnanta si/sau culoare.
Setistsctie vizuala este notiunea prin
care se defineste senzatia de satisfac-
tie a observatorului, realizata la un anu-
mit nivel de iluminare. Ea este determi-
nanta pentru stabilirea nivelului de ilu-
minare, in special, in tncaperlle unde
nu se reahzeaza 0 rnunca fizica. Spre
deosebire de celelalte caracteristici,
satisfactia vizuala nu este influentata
de varsta.
in concluzie, caracteristicile vizuale
enumerate sunt determinante pentru
(2.1.1) intelegerea influentei luminii asupra sis-
temului vizual si, respectiv, asupra
efectelor cantitative si calitative ale
mediului luminos.
Capacitatea vizuala reprezinta 0 ca-
racteristica a individului, ca si auzul,
mirosul, inteligenta etc. Ea este depen-
denta de factorii fizici (forma sl trans-
rnitanta pupilei s.a.) sau fiziologici (aco-
modarea, converqenta si centrarea 0-
chilor s.a.). Capacitatea vizuala redusa
datorata unor defecte fizice congeni-
tale sau varstel poate fi corectata, dar
intr-un mod limitat, neelastic.
55
V(A)
Fig. 1.2.4. Inel Landolt .
\
,

-fI I
I
I ~
1,8
15
It,
I . .
rl
~
r
t
I
I
• Acomodarea vizuall 0,4 1

I I
k-i - 1,0 +
Acomodarea vizuala reprezlnta pro-
\-
prietatea ochiului de a forma 0 imagine
0,2 \ I
clara pe retina, indiferent de distanta la
/ / \ \1 1 t

care se afla obiectul privit. Aceasta se

realizeaza prin modificarea distantei
0,0
/ I 1"-- _1' ___ O~I--~~~~I--~
4 2 4
focale oculare, prin schimbarea con- 10- 10- 10° 102 10
400 500 600 700
Lf [cd/m2]
vergentei cristalinului cu ajutorul rnus- A [nm]
chi lor ciliari. Acomodarea se realizeaza,
Fig I. 2.3. Curbele V ("-),i V'("-). Fig. 1.2.5. Variatia acuitl1ii vizuale (116 ).
in mod uzual, spontan (reflex).
 Capitolul 2: Relatia lumini-vedere
2.2. Orbirea ,i efectele sale
in luminotehnica orbirea se defineste
ca starea de jena sau de reducere a
capacltatii de distingere a obiectelor,
ca urmare a unei dlstrlbutil nefavorabile
a luminantelor in timp si/sau spatiu,
Orbirea poate fi directa, atunci cand
sursele cu lurnmanta rldicata se afla in
carnpul vizual, deci sunt privite direct,
!;li indirecta, atunci cand aceleasl lumi-
nante ajung in carnpul vizual prm
reflexie - deci sursa lurninoasa nu este
privita direct.
Din punctul de vedere al actiunii in-
tensitatli stralucirii sursei asupra ochiu-
lui, orbirea poate fi fiziologica!;li
psihologica (fig. 1.2.6).
Orbirea fiziologica (de incapacitate)
se manifesta fie la socul lurninantel ri-
dicate a unei surse, fie la difersnta
foarte mare de luminante (Ia momente
consecutive) sl se resimte printr-o sea-
dere mare a capacitatll vizuale.
Orbirea psihologica (de inconfort) se
rnanltesta ca 0 senzatie de inconfort e-
valuata numai subiectiv !;li este datora-
ta unei diferente de lurninante (de e-
xemplu, receptarea unui contrast de
lurnlnante la periferia carnpulul vizual
produs de diferenta de lurninante din-
tre un AIL direct !;li plafonul neluminat).
Orbirea psihologica, nefiind direct con-
frolabila, ridica probleme cu un grad
mai mare de dificultate decat orbirea
fiziologica.
Orbirea indirecta (reflectate) este pro-
vocata fie de suprafete pe care reflexia
este regulata (de tipul oglinzilor), fie de
suprafete difuzante imperfecte (in care
imaginea sursei se contureaza), Efectul
asa - numitului .voal de reflexie" este,
de multe ori, 0 diminuare a sensibilitatii
de distingere corecta a sarcinii vizuale,
fie prin rnicsorarea contrastului, fie prin
FIZIOLOGICA
(DE INCAPACITATE)
DIRECTA
FIg. 1.2.6. Schema tlpurtlor de orblre.
reflexii parazite pe suprafete lucioase
! (ecranul calculatorului, piese mecanice,
, vitrine de magazine s.a.), Voalul de re-
flexie sau reflexia de voal produce "or-
birea de voal".
Oat fiind faptul ca orbirea fiziologica
! este determinata de prezenta unei sur-
I se de lurnlnanta mare in carnpul vizual,
: efectele sale sunt relativ usor de con-
trolat si evaluat (SL sl AIL seara/noap-
tea, ferestre insorite ziua).
Indicarea unei valori limita pentru or-
' birea directa implloa un risc pentru ca,
totdeauna, intervin 0 serie de factori de
lnftuenta (Iuminanta mediului, lurninanta
sarcinii vizuale, timpul de privire a lumi-
nantei perturbatoare etc.). Raportul CIE
19 arata ca unui observator a carui pri-
vire parase!;ltesarcina vizuala sl prlves-
. te 0 suprafata cu 0 lurninanta de 10 ori
mai mare, timp de 155, capacitatea vi-
I zuata ii scade cu 25 %.
i Masurile de protectie se pot lua re-
lativ usor prin utilizarea seara/noaptea
de AIL corespunzatoare !;li prin ecrana-
rea supratetelor vitrate (jaluzele reglabi-
Ie etc.).
Orbirea psihologica, prin aspectele
sale fenomenologice complexe, a pus
• probleme dificile in vederea deterrnina-
rii mecanismului sau, influentei asupra
capacltath vizuale umane sl sistemului
de evaluare a efectelor sale si de limi-
tare a lor.
Factorii ce intervin in orbirea psiholo-
gica sunt:
- lurninanta AIL sl pozitia lor in carnpul
vizual;
- nurnarul sl dimensiunea aparenta a
AIL;
- lurninanta qenerala a arnbiantei (pla-
fon, pereti, pardoseala) sl
- contrastul dat de luminantele AIL si
ale plafonului.
Cercetarea internatlonala si natlonala
a determinat metode de evaluare a or-
I. Sisteme de iluminat
birii, indicate la cap. 8, care trebuie a-
plicate (selectiv) in proiectarea curenta.
Orbirea indirecta produsa de lumina
reflectata de suprafetele cu 0 reflexie
regulata sau imperfect difuze, produc
senzatil perturbatoare, de la inconfort
la incapacitate.
Cand aceasta reflexie se produce
• intr-o activitate vizuala (exercitata asu-
pra unei sarcini vizuale), se nurneste
reflexie de voal (sau voal de reflexie
i sau reflexie de ecran) sl deterrnina or-
. birea de voal. Atunci cand se manifes-
ta in afara unei activltati vizuale este
denumita orbire retlectata,
Lumina reflectata provoaca 0 sea-
dere a contrastului sarcinii vizuale fata
de fond ceea ce conduce la diminua-
rea capacitatu de distingere corecta
(fig. 1.2.7a).
De asemenea, reflexia de voal provo-
cata de reflectarea AIL in ecranul calcu-
latorului, creaza imposibilitatea perce-
perii corecte sl confortabile a semna-
lelor (fig. 1.2.7b).
Un aspect foarte important privitor la
alegerea unui sistem de iluminat sau a
altuia il reprezinta determinarea clasei
de calitate a aparatelor de iluminat fo-
losite, in vederea limitarii orbirii (vezi
tabelul 1.5.1).
a
b
FIg. 1.2.7. Reflexle de voal
a - suprafata orizontala;
b - ecran calculator in care se
observa luminanta de voal.
I. Sisteme de iluminat

Capitolul 3
Mediul luminos confortabil
 Capitolul 3: Mediulluminos
3.1. Mediul luminos interior
Este determinat de ansamblul facto-
rilor luminotehnici cantitativi si calitativi
ce concura la realizarea unui sistem de
iluminat necesar asigurarii confortului,
functlonalltatli ~i esteticii spatiulul (in-
caperii) in care se desfasoara 0 activi-
tate urnana (munca, divertisment, 0-
dihna s.a.)
Schema din fig. 1.3.1 pune in eviden-
ta factorii luminotehnici deterrninanti
cantitativi (nivelul de iluminare ~i dis-
trlbutia fluxului luminos superior si in-
terior) si calitativi (distributla lurninante-
lor, culoarea luminii, directlonarea lumi-
nii si modelarealreliefarea sarcinii vizu-
ale tridimensionale, evitarea palpairii) pre-
cum sl conexiunile intre acestea.
Cercetarile realizate pe plan mondial
~i in tara noastra au cautat sa stabi-
leasca echilibrul factorilor deterrninantl
in realizarea unui mediu luminos con-
fortabil.
3.1.1. Aspecte cantitative
Nlvelul de Ilumlnare
Reprezinta factorul de baza in ilumi-
nat prin posibllitatile de normare, de
calcul sl rnasurare ce Ie of era. Deoare-
1.-------1 1
1 Mediul luminos
confortabil interior
[Aspecte cantitative]
1 1 Ir-----;::~========I~....-~
I Nivel de
liluminare
Distribulia'
fluxului
luminos r Distrlbutia
luminantelor
L- --->-I.I
1 vizuala
Ag.I.3.1. Mediulluminos
Esc
Ag. 1.3.2. SchemA expllcativA pentru
Ef, Es " Esc:
D - disc de razA r; S - sfEri de ram
confortabil
ce nivelul de iluminare pe suprstete uti-
Iii Eu este direct proportional cu lumi-
nente fondului L, a suprafetel utile
(LFqEu)' unde q este coeficientul de
lurninanta, prin realizarea iluminarti se
asigura sl realizarea lurninantei fondului
ceea ce este determinant in procesul
perceptiel vizuale.
Pe baza elementelor determinante
(sarcina vizuala, perforrnanta vlzuala sl
satisfactia vizuala) au fost stabilite nive-
lurile de iluminare recomandate de
"Ghidul CIE de iluminat interior". Pentru
a usura adaptarea vizuala se recoman-
da ca, la trecerea de la 0 lncapere la
alta, diferentele de iluminare sa nu fie
mai mari de 5: 1 (sau mai mici de 1:5).
Distrib~a spatlalA a fluxului luminos
Distrjbutla fluxului luminos emis de
aparatele de iluminat in sernispatiul in-
ferior sl superior (fata de planul de am-
plasare a aparatelor de iluminat) repre-
zinta un factor cantitativ, care are 0
foarte mare importanta in dlstrioutla lu-
rninantelor in carnpul vizual.
Fluxul inferior creeaza contraste ac-
centuate in carnpul vizual, in timp ce
fluxul superior ridica iluminarea (Iumi-
nanta) plafonului sl diminueaza con-
trastele sau ca efect, fluxul inferior re-
11--------,1
1 ~i a evitaril aspectelor perturbatoare
[Aspecte calitative]
_____j~'-----,-J --t
Directionareal ICUloarea I IEvitarea palpairii I
luminii
1
I luminii [l sl a zgomotului I
I Modelarea I respective.
1 1
Culoarea I Redarea Ir:Culoarea rJ
aparenta culorilor uprafetelor
a surselor reflectante
de lumina
Claritate 11- __ --'
I ala in realizarea calitatii unui mediu lu-
interior.
-, lumina
reflectata
Ag. 1.3.3. Unghlul aimin = 25°
de Incklenfl optim.
r.
I. Sisteme de iluminat
prezinta eficienta, iar cel superior con-
fort. De la caz la caz, proportiile trebuie
alese astfel lncat sa se satistaca cerin-
tele particulare ale mediului luminos
considerat.
Prin fluxul luminos superior se obtine
si un efect estetic-arhitectural, crean-
du-se senzatia de marire a Inaltimii in-
cintelor. in incaperile mici, pentru a se
obtine 0 senzatie pozltiva de crestere a
spatiulut, este necesara ~i dirijarea unei
importante cantitaf de flux catre pereti,
ceea ce asigura un echilibru foarte bun
al distrlbutiei lurninantelor in spatiu.
3.1.2. Aspecte calitative
Dlstributia lumlna$lor
Confortul ambientului luminos impu-
ne 0 distributie echillbrata a lurninante-
lor in spatiul incaperll (camp vizual ~i
suprafata utila), pentru evitarea orbirii
fiziologice sl psiholoqice.
Oistributia corecta a lurninantelor pe
supratata utila necesita:
- realizarea unitorrnitatf lurnmantelor
pe ansamblul ariei utile a Incaperii:
- realizarea uniformltatll lurninantelor
pe zona de lucru (rnasa, birou, plan-
seta, banc de lucru s.a.);
- drectionarea corespunzatoare a lumi-
nii asupra sarcinii vizuale si fondului in
vederea redarii corecte a contrastului
enuntate la cap. 2 (voalul de reflexie).
Dupa normele internatlonale (cod
CIE) se recornanda uniformitatea gene-
rala pentru un sistem uniform distribuit
EminlEm >0,8, iar pentru suprafata
efectiva de lucru (birou, planseta, banc
etc.) r.; IEmx20,8.
Em' Emin, Emx sunt iluminanle medie,
minima ~i maxima pentru supratetele
De asemenea, in cazul iluminatului
general, localizat sau combinat, aceleasi
norme CIE indica 0 veriatie maxima a
iluminiirilor medii intre supratata utila sl
suprafata de lucru de cel mult 1:3.
Gradarea judicioasa a lurninantelor in
carnpul vizual este 0 problema esenti-
minos confortabil.
in plus, se recornanda ca variatia
maxima a lluminarii medii intre lncaperl
adiacente sa fie de cel mult 1:5, pentru
a se respecta cerintele de adaptare
vizuala la trecerea dintr-o incapere
intr-alta.
Avand in vedere problema echilibru-
lui stralucirf intr-o incapere, rezulta ne-
cesitatea controlului ~i a echilibrului ur-
rnatoarelor surse de lurnlnanta:
- aparate de iluminat;
- surse de lumina;
- ferestre (prin care se vede cerul/soa-
rele);
- peref sl plafon;
I. Sisteme de iluminat
- pardoseala;
- mobilier sau utilaje;
- figura umana:
- marimea sarcinii vizuale.
ModeIarea .. dlrec1:lonarea lumlnll
Modelarea sau reliefarea reprezinta
modul de a pune in evldenta sarcinile
vizuale tridimensionale prin contraste
de lumlnanta,
Imaginea poate fi:
A. norrnala (redare corecta);
B. oonfrastanta
(redare "dramatica"/"dura,,);
C. fara contraste (redare slaba, "plata").
Modelarea se poate realiza printr-o
directionare corespunzatoare a luminii,
respectiv, prin amplasarea $i orientarea
aparatelor de iluminat (AIL).
Evaluarea rnodelaril se realizeaza du-
pa Fischer, cu indicele de modelare m:
m=-
lEI (3.1.1)
Esc
in care:
E - este vectorul iluminare (definit ca
diferenta dintre iluminarile de pe rata
(Ef) $i spatele (Es) unui disc de refe-
rinta de raza r), iar Esc reprezinta ilumi-
narea scalara pe 0 stera de referinta cu
aceeasl raza, r (fig. 1.3.2), produse de
sistemul de iluminat.
Daca Ef=Es' mmin=O, reprezlnta 0
imagine fara contraste (de tip C).
Daca Es=O, rezulta valoarea maxima:
tP
(3.1.2)
ceea ce reprezinta 0 modelare cu con-
traste maxime (tip B) - adica 0 imagine
dura, dramatica.
Pentru 0 modelare norrnala (A), cu 0
buna redare a figurii umane, se reco-
rnanda, pentru m, valori intre 1 sl 2.
Un alt indice folosit in aprecierea
rnodelarf este:
m '=Ec lEu (3.1.3)
unde:
Eu - este iluminarea planului util si
Ec - iluminarea cilindrica (iluminarea su-
praretel laterale a unui cilindru de
referinta plasat perpendicular pe Redare
planul uti I).
o model are norrnala se obtine pen- ; Surse
tru m'=0,3-3. Daca Ec=O, m'=O si ima-
ginea este plata, iar daca E =0 sl E :dJ,
m'700 contrastul este maxi'fn. c redare
Valoarea minima se obtlne printr-o i
amplasare slrnetrlca a AIL, iar cea ma-
xima, printr-o amplasare aslrnetrlca di- I LlC - tampa cu lncandescenta
rijata (cap. 6).
Modelarea $i dlrectlonarea luminii re-
prezinta, de asemenea, un aspect es-
tetic care contribuie la evidentierea u-
nor elemente tridimensionale din spatii-
Capitolul 3: Mediulluminos confortabil
Ie de expunere de diferite destinatll sau - calda (alb-rosiatic, Tcc<3300 K),
a unor elemente plane (fragmente de- - neutra (alb, Tcc=3300 ... 5300 K) $i
corative de pe peref $i plafon). - rece (alb-albasfrul, Tcc>5300 K).
Directionarea luminii reprezlnta 0 De asemenea, se definesc culoarea
condltle determinanta $i pentru redarea aparenta neutra-calda pt. Tcc>3300 ...
sarcinilor vizuale din planul util orizon- 4000 K sl culoarea aparenta neutra-
tal (mai rar, vertical) prin: rece pt. Tcc>4000 ... 5300 K.
- redarea corespunzatoare a contras- Culorile neutre sunt recomandate in
tului sarcina vizuala-fond (evitarea toate incaperile in care se destasoera 0
voalului de reflexie prin respectarea activitate fizica sau lntelectuala daca
unghiului a, de lncidenta optima, de se realizeaza un sistem partial integrat
25° - fig. 1.3.3); cu iluminatul natural.
- utilizarea de AIL cu luminanta redusa Culorile cal de se recornanda pentru
in directiile critice (de privire); : lncaperlle in care se urrnareste realiza-
- utilizarea de AIL ce emit in unghiuri , rea unei atmosfere cal de, placute, rela-
solide mari, in special, la lncaperi de xante sau stimulative. De asemenea,
inaltime mica. pot fi utilizate pentru efecte sl sarcini
Un alt aspect al dlrectlonaril/rnode- speciale de arnbianta, precum $i in zo-
larii este punerea in evldenta, atunci nele cu clima rece sau in incaperile
cand procesul de rnonca 0 cere, a amplasate spre nord.
unor defecte pe supratetele plane. Culorile neutre-reci sunt recomandate
ln aceste conditii unghiul a creste mult I numai la niveluri de iluminare ridicate, in
(p{ma la 70 ... 80°) sl se utilizeaza ilumi- , sisteme integrate de iluminat natural-
natul local (§. 11.2.7). i electric, pentru incaperi cu 0 suprafata
vitrata foarte mare sau in zonele cu cli-
Culoarea lumlnll rna calda.
Culoarea luminii prin cele trei aspec- ln Romania nu se recornanda culoa-
te rnentionate (culoarea aparenta a rea aparenta rece a surselor de lumina
surselor de lumina, redarea culorilor sl (electrice ).
culoarea suprafetelor reflectante), re-
prezinta 0 conditle calitativa foarte im- ! Redsrea culorilor
portanta in realizarea mediului luminos Este 0 conditie calitativa ce devine
confortabil. extrem de lrnportanta in incaperile in
Alegerea corespunzatoare a culorii care sarcinile vizuale sunt colorate. Prin
aparente a surselor este 0 conditle de- redarea culorilor se defineste modul in
terrnlnanta in realizarea functlonahtatf care se manifesta efectul luminii asupra
si esteticii incaperiL Pe de alta parte, aspectului cromatic al obiectelor ilu-
! culoarea supratetelor reflectante trebu- minate. CIE, indica 0 formula empirica
ie, de asemenea, aleasa judicios fata ce surprinde procesul redarii culorilor:
de culoarea aparenta a surselor, pentru
Ra= 100-4,6J.E • (3.1.4)
a nu compromite efectul dorit.
unde:
Culoarea aparentll Ra - este indicele general de redare a
Temperatura de culoare corelata Tee, culorilor;
a unei surse luminoase este definita ca J.t=a - media aritmetica a diferentelor
temperatura la care trebuie incatzit cor- de coordonate cromatice din sis-
pul negru pentru a emite un spectru lu- temul tricromatic CIE pentru 8
minos cat mai apropiat de cel al surseL culori de referinta (care acopera
In functle de temperatura de culoare tot domeniul spectrului vizual) ale
corelata, culoarea aparenta a surselor unui iluminant de referinta (lu-
de lumina se clasifica in 3 categorii: mina incandescenta sau lumina
Tabelull.3.1. Valori orientative pentru Ra
Ha L 100 : 100 ... 90 90 ... 70! 70 ... 50 I 50 ... 30 30
ldeala Excelenta Foarte i Moderata I Modesta Slaba
buna ' - buna '
,lIuminant de LlC, LlH, LF cu LF LVF, SOX
referinta* LF cu redare LPN/SON
inalta foarte !
, buna, MH!
* Corpul negru incalzit sau lumina naturala reconstituita
clasica; LlH - larnpa cu lncandescenta cu
halogen; LF - tampa fluorescenta: LVF - larnpa fluorescenta cu descarcerl in
vapori de mercur la inalta presiune; LPN/SON - tampa cu descarcarl in vapori
de sodiu de inalta presiune; SOX - lampa cu descarcarl in vapori de sodiu la
joasa presiune; MH - larnpa cu descarcart in vapori de mercur de Inalta
presiune cu adaosuri de halogenuri metalice.
 Capitolul 3: Mediulluminos
de zi) sl coordonatele acelorasl
culori din spectrul em is de sursa
considerata,
Daca t1E a =0, atunci Ra= 100 (valoa-
rea maxima) si redarea culorilor este i-
deala. Valorile orientative pentru Ra
sunt date in tabelul 1.3.1.
Datorita proprietatli de adaptare cro-
rnatica, obiectele colorate nu produc
ochiului uman diferente sesizabile daca
sunt privite la surse de lumina diferite
din punctul de vedere al cornpozitiei
spectrale, cu indice de redare foarte bun
sau excelent (de exemplu, un obiect
colorat la lumina incandescenta ereeaza
acelasi aspect cromatic ca $i obiectul
privit la lumina zilei, cu toate ca dife-
rentele de coordonate sunt foarte mari).
Ochiul va sesiza diferenta numai daca
priveste simultan mostra de culoare
luminata de cele doua surse diferite.
Culoarea suprafefe/or reflectante
Pot contribui, daca sunt judicios ale-
se, la realizarea culorii ambientale con-
fortabile sau pot altera calitatea me-
diului luminos, daca alegerea nu este
corespunzatoare. Este necesara astfel
indeplinirea urmatoarelor conditii:
- armonizarea culorii supratetelor re-
flectante cu culoarea aparenta a lu-
minii (culori apropiate);
- utilizarea de culori cu reflectanta
mare pentru plafon (p;z:0,7) $i pereti
CULORIRECI i CULORICALDE
+- - - :- - -I - - - - --
Fig. 1.3.4. Cercul culortlor.
a b
c d
Fig. 1.3.5. Scheme de culoare:
a - monocrometics; b - de culori
adiacente; c - comptementerii;
d - contrestentii.
confortabil
(p;z:0,5), ceea ce contribuie la echili-
brul ambiental al lurninantelor:
- culoarea suprafetelor reflectante sa
aiba un rol functional in Incaperile de
lucru sl estetic in lncaperile de odih-
na sl divertisment.
Functionalitatea si estetica lncaperl-
lor pot fi influentate de efectul psiholo-
gic al culorilor asupra sistemului vizual
$i asupra omului, in general.
Gradul de sanrate al culorii (proportia
de culoare pura) este 0 componenta im-
portanta in realizarea unor efecte am-
bientale. Culorile cu un grad mare de sa-
turatie produc contraste puternice, favo-
rabile atentionarii observatorilor (magazi-
ne, vitrine, panouri de expunere, reclame
etc.). Culorile nesaturate sau putin satura-
te realizeaza 0 ambiant{! agreabila, favora-
bila lucrului $i odihnei, fiind indicate in ma-
joritatea incaperilor.
Culorile calde nesaturate au, de re-
gula, urrnatoarele efecte:
- diminueaza senzatia de rece din inca-
peri Ie cu temperatura scazuta:
- creeaza un efect stimulativ pentru
activitatea intelectuala:
- dau 0 usoara senzatle de reducere a
dimensiunilor.
Culorile reci nesaturate:
- diminueaza senzatia de caldura din
tncaperlle cu temperatura rldlcata:
- produc 0 senzatie de llniste, de cal-
mare;
- produc 0 usoara senzatie de rnarire a
dimensiunilor incaperii (cend au un
grad de saturatie foarte redus).
Pentru supratete mari de expunere,
fondul se recornanda sa fie realizat in
culori nesaturate pentru a permite ac-
centuarea exponatelor ce vor fi prezen-
tate in culori saturate. Contrastul dintre
fond si exponate va permite 0 buna e-
videntiere a acestora.
Pentru alegerea corecta a culorilor si
a combinatlilor acestora se pot folosi:
- cercul culorilor, din fig. 1.3.4 $i
- schemele de alegere a culorilor, pre-
Fig. 1.3.6. Mediulluminos
I. Sisteme de iluminat
zentate in fig. 1.3.5. Acestea pot fi:
- armonizate, recomandate pentru in-
caperile obisnuite de lucru sau odih-
na, unde se urmar8$te realizarea unei
ambiante agreabile (schema mono-
crornatlca cu 3 saturatii diferite - fig.
1.3.5 a sau de culori adiacente - fig.
1.3.5 b). Utilizarea schemei monocro-
matice de aceeasi sattratie a culorii
poate conduce la monotonie, efect ce
poate fi evitat prin variatii de sanratle
la aceeasi culoare;
- contrastante, recomandate pentru
lncaperlle in care oamenii sunt in
trecere $i in care se urrnareste pune-
rea in evident{! a anumitor obiecte $i
diverse efecte speciale de atentio-
nare (se adopta fie 0 schema com-
plernentara - fig. 1.3.5 c, fie schema
contrastanta din fig. I. 3.5 d).
in unele cladiri industriale se pot uti-
liza culorile pentru protectia sl securi-
tatea muncii, vopsind elementele ce
prezinta pericol in culori de atentiona-
re, cu contrast de culoare fata de me-
diul ambiental. De exemplu:
- conductele de gaze sau cu pericol de
explozie se vopsesc in gal ben;
- conductele de agent termic cu tem-
peratura mare (conducte de abur sau
apa fierbinte) se vopsesc in rO$U in-
chis;
- partile metal ice, ce accidental ar pu-
tea ajunge sub tensiune, se vopsesc
in verde inchis etc.
PaJp§;rea $; zgomotul
Sursele de lumina cu aqitatte mole-
culara (in special, cele cu descarcarl)
au ca efecte secundare:
- palpairea, deterrninata de trecerea
curentului alternativ prin zero la frec-
venta retelei de 50 Hz;
- zgomotul, produs de balasturile cla-
sice prin vibratia tolelor, datorita
campulul electric variabil.
Palpairea este atenuata atat prin
inertia lurninoasa a stratului/straturilor
exterior.
I. Sisteme de iluminat
de luminofor modern(e), cat si prin uti-
lizarea balasturilor electronice (de inal-
ta fraoventa cand, practic, trecerea
prin zero nu mai este sesizata),
Zgomotul la balasturile clasice poate
fi atenuat printr-o executie ingrijita si 0
montare atenta, cu stranqerea elemen-
telor ce pot vibra. EI este total eliminat
la balasturile electron ice.
De rnentionat posibilitatea aparitlei e-
fectului stroboscopic, in conditiile folo-
sirii surselor clasice vechi sau fara aco-
perire fluorescenta, cand exista com-
ponente ale unor rnasini ce au 0 rnis-
care periodica de frecventa apropiata
cu cea a retelel,
intre diferitele aspecte ale mediului
luminos exista influente logice univoce
sau biunivoce care trebuie luate in
considerare, (fig. 1.3.1) si anume:
- cu cat nivelul de iluminare este mai
mare, redarea culorilor este mai buna
realizandu-se .claritatea vizuala";
- distributia fluxului luminos deterrnina
nivelul de iluminare in planul util;
- distributia fluxului luminos deterrnina
distributia lurninantelor:
- distributia fluxului luminos in conexiune
cu distributia lurninantelor si direc-
tionarea luminii deterrnina modelarea,
iar drectlonarea luminii influenteaza
distributla lurninantelor.
Cercetarile recente au demonstrat ca
nu exista 0 relatie de proportionalitate
intre nivelul de iluminare si temperatura
de culoare (culoarea aparenta),
Trebuie rnentionat ca numai respec-
tand aspectele cantitative si calitative
expuse l;li conexiunile dintre ele se va
putea realiza un mediu luminos interior
confortabil, functional si estetic.
3.2. Mediul luminos exterior
Analog cu iluminatul interior, si in cel
exterior se poate defini mediul luminos
ce reprezinta ansamblul factorilor lumi-
notehnici cantitativi si calitativi (fig.
1.3.6) ce concura la realizarea unui am-
bient luminos necesar unor activitati
specifice: de rnunca, jocuri sportive,
circulatie pietonala, circulatia auto si a
mijloacelor de transport, a accentuarii
estetice a unor obiective de interes ci-
vic sau arhitectural.
in general, lipsa supratetelor reflec-
tante laterale si de sus transtorrna sis-
temul de iluminat exterior Intr-un ilumi-
nat, de regula, al unei suprafete plane,
amplasat Intr-o incinta "neagra" cu di-
mensiuni infinit mari, ceea ce creeaza
deosebiri esentiale in abordarea condi-
tiilor cantitative si calitative specifice.
3.2.1. Aspecte cantitative
Nivelul de iluminare sau luminan~
Nivelul de iluminare este rnarirnea de
Capitolul 3: Mediulluminos
baza in determinarea cantitativa a siste-
mul de iluminat (SIL) exterior in care e-
lementulin miscare este omul in una din
activitatile sale de rnunca, sport, diver-
tisment, circulatie pietonala s.a,
Pentru platformele deschise, nivelul
de iluminare se stabileste pe baza sar-
cinilor vizuale caracteristice procesului
de rnunca sau/si vitezei de circulatie,
iar in cazul supravegherii l;li securitatii,
in functie de gradul de rise determinat
de procesul tehnologic.
Pentru activitatile sportive, nivelul de
iluminare se stabileste in functie de ur-
rnatoarele criterii:
- disciplina sportiva,
- viteza de executle a mlscarilor spor-
tivului,
- dimensiunile mingii, in cazul jocurilor,
- categoria functionala a terenului (an-
trenament sau competitie),
- exiqentele imp use de transmisia TV
color.
De asemenea, 0 conditle suplimen-
tara determinate de necesitatea de dis-
tingere spatiala co recta (modelare) es-
te mentinerea ilurninar!i verticale (Ev)'
in zona centrals la h= 1,5 m, la cel putin
jurnatate din iluminarea medie orizon-
tala (EH) recornandata, iar pentru obti-
nerea unei redari corecte TV se reco-
rnanda Ev =(1 ... 2) EH (cu cat Ev este
mai mare, cu cat imaginea este mai
buna).
Nivelul de lurninanta este rnarirnea
de baza pentru calculul SIL rutier, da-
torlta vitezei mari de deplasare a ob-
servatorului si caracterului .activ" al lu-
rninantei tata de ochi. Valoarea se sta-
bileste in functie de categoria drumului
si intensitatea traficului.
Disbib~a fluxului luminos
Datorita structurii SIL exterior (ilumi-
natul unei suprafete, de regula, orizonta-
Ie si rareori verticale), distributia fluxului
luminos in marea majoritate a cazurilor
este drecta, pentru realizarea unor sis-
teme eficiente (utilitare, rutiere, sport, fa-
tade, monumente s.a.), in situatiile in
care un ambient este format din cladiri
(in zone rezidentiale sau comerciale) sau
din veqetatie (arbori cu coroane cu vo-
lum mare) sau mixte, distributia semi-
directa (cu flux lateral) sau directa-in-
directa devine necesara pentru estetica
arnbientala,
3.2.2. Aspecte calitative
Disbib~a luminan~elor
Conditia de calitate de baza in me-
diul luminos exterior este distrlbutla lu-
rninantelor in planul orizontal util si in
carnpul vizual.
Pentru planul orizontal util, in vede-
rea evitarii orbirii psihologice, este ne-
cesara realizarea unei uniforrnitati in li-
confortabil
mite diferite, in functie de scopul siste-
mului, cu rnentiunea ca pentru terenu-
rile de sport exigentele de uniformitate
sunt maxime, date fiind conditlile de
vedere corecta l;li contortablla pentru
spectatori si sportivi.
Evitarea orbirii directe fiziologice pro-
vocata de sursele de lumina, in gene-
ral, se realizeaza folosind AIL cu unghi
de protectie mare, in asa fel tncat sur-
sa sa nu fie observata la unghiuri de
privire normale.
in circulatia rutiera problema orbirii
fiziologice deterrninata de lurninanta si
numarul AIL, precum sl problema orbi-
rii psihologice deterrninata de neunifor-
mitatea lurninantelor, sunt deosebit de
importante pentru realizarea securitatii
traficului in conditiile vitezelor foarte
mari de deplasare a vehiculelor. Din a-
ceste motive, modul de abordare a
problemei este diferit tata de rezolva-
rea celorlalte SIL exterior. Codurile CIE
pentru iluminatul rutier cat l;li al spatii-
lor destinate sportului prezinta metode
de evaluare a aspectelor complexe ale
orbirii fiziologice sl pSihologice.
Di~onarea ,i modelarea
Directionarea si modelarea SIL se
realizeaza prin orientarea AIL cu distri-
butie directa catre supratata de ilumi-
nat cu unghiuri de inclinare determina-
te de necesitatile nivelelor de ilumina-
re/lurninanta orizontale sau verticale,
pentru redarea co recta a sarcinilor vi-
zuale (sportivi, minge, obstacole pe
drumuri s.a.),
in cazul special al iluminatului deco-
rativ pentru structuri spatia Ie se asigu-
ra niveluri diferite de lurninante pentru
reliefarea subiectului.
Culoarea luminii
o conditie de calitate este culoarea
luminii sub cele doua aspecte: cu-
loarea aparenta a surselor de lumina si
redarea culorilor, irnportanta lor fiind
diferita in functie de destlnatia SIL con-
siderat.
Exigentele de redare se impun SIL
pentru terenurile sportive cu public sau
de la care se fac transmisiuni TV. Sur-
sa cea mai indicate este lampa cu des-
carcari in vapori de mercur la lnalta
presiune si cu adaosuri de halogen uri
metalice (MH) - cu redare si eficacitate
foarte bune. Exiqenta de redare a cu-
lorilor este necesara si la iluminatul de-
corativ numai atunci cane irnportanta
obiectivului impune 0 redare foarte
buna,
Pentru toate celelalte destinatii pri-
rneaza eficienta sistemului (obtinerea de
niveluri ridicate cu consumuri energetice
minime). in aceste conditii sursele de lu-
mina cu vapori de sodiu de lnalta presi-
une sunt cele mai indicate si mai rar cele
 Capitolul 3: Mediulluminos
cu sodiu de joasa presiune.
Optiunea se bazeaza atat pe efici-
enta, cat ~i pe sensibilitatea maxima a
vederii umane la culoarea qalbena a a-
cestor surse (dorninanta la ina Ita presi-
une/ ~i total a la joasa presiune).
Aspecte particulare ale unor sisteme
in anumite sisteme de iluminat ex-
terior, se impun unele conditii calitative
confortabil
specifice. Dintre acestea cea mal irn-
portanta este ghidajul vizual al SIL care
consta in necesitatea reallzarli orientarf
vizuale prin amplasarea judicioasa a
AIL. Acestea trebuie sa marcheze co-
rect (fara distorsiuni vizuale) si sa faci-
liteze circulatia rutiera, deplasarea pe
traseul iluminat. Ghidajul vizual trebuie
realizat atat la drum uri, tuneluri si pa-
saje subterane cat si la pistele de bob,
I. Sisteme de iluminat
schi etc.
La SIL destinate tunelurilor si pasajelor
rutiere, apar doua efecte specifice de:
a - grota neaqra, la intrarea in tunel,
ziua, cand nivelul lurnlnantei inte-
rioare este prea mic in cornparatie
cu cel exterior (mai mult de 1:10);
b - palpaire, produs de AIL montate cu
discontinuitati la periferia carnpului
vizual.
I. Sisteme de iluminat

Capilolul
Surse eleclrice de lumina
 Capitolul 4: Surse electrice de lumina I. Sisteme de iluminat

Sursa electrica de lumina sau lampa
electrlca reprezinta un aparat care
transforrna energia electrica in energie
lurntnoasa. Dupa natura producerii
radiatillor luminoase, sursele de lumina
(fig. 1.4.1) se clasifica in surse cu
radiatii produse:
- pe cale termlca (larnpi incandescente);
- prin aqitatie moleculara (descarcarl
sau camp electromagnetic indus)
grupa din care fac parte: larnpue cu
descarcari in gaze sau amestecuri de
gaze (neon, argon, kripton, xenon), in
vapori metalici (mercur, sodiu) sau in
gaze sl vapori metalici cu sl fara
adaosuri de halogeni, larnplle fluo-
rescente de joasa (tuburi fluorescen-
tel si Inalta (baloane fluorescente)
presiune sl larnpile cu inductle,
Parametrii surselor de lumina sunt:
- tensiunea de alimentare [V] ce repre-
zinta tensiunea la care sursa de lumi-
na este allrnentata pentru obtinerea
parametrilor nominali;
- fluxul luminos [1m]ce reprezinta puterea
radiata de sursa in domeniul vizibil;
- eficacitatea lurninoasa [lmlW] ce re-
prezinta raportul dintre fluxul luminos
em is de sursa sl puterea absorb ita
de aceasta;
- durata de functionare tf [h] ce repre-
zinta timpul in care fluxul luminos al
larnpil ajunge la 80 % din valoarea sa
nominata:
- culoarea aparenta ce reprezinta expresia
de ansamblu a impresiei de culoare
cand se priveste 0 sursa de lumina;
- temperatura de culoare corelata Tee;
- indicele de redare a culorilor Ra ce
reprezlnta evaluarea gradului de ase-
rnanare intre aspectul cromatic al 0-
biectului iluminat de sursa considera-
ta sl acela al aceluiasi obiect iluminat
de un iluminant de referlnta, in acele-
asi conditii de observare caracteristi-
ceo Indicele de redare a culorilor are
valoarea maxima 100;
- luminanta L [cd/rne], a unei supratete
luminoase elementare intr-o directie
data;
- geometria sl dimensiunile.
in tabelul 1.4.1 sunt prezentate cateva
din caracteristicile unor larnpi fabricate
de compania PHILIPS. in continuare se
prezinta cateva din larnpiie cele mai uti-
lizate in tehnica iluminatului electric.
4.1. Limpi cu incandescen~
l.arnplle cu incandescenta, in ciuda
vechimii lor, sunt folosite ~i in prezent
pe scara foarte larga si se produc in
gama cea mai variata. Sunt cautate
pentru calitati deosebite: culoarea am-
blentala calda si redarea excelenta a
culorilor.
Conversia energiei electrice in lumina
se realizeaza prin incalzirea la incan-
descenta a unui filament dintr-un ma-
terial rezistent (wolfram) la temperaturi
ridicate, inchis etans intr-un balon din
sticla in care se afla un mediu neutru.
4.1.1. LAmpi cu incandescemA
clasice (LIC)
Aceste larnpl utilizeaza filamentul din
wolfram, functionand la 0 temperatura
de aproximativ 3000 K, mediul din ba-
Ion fiind gaz neutru sub presiune (ar-
gon, azot, cu rol de rnicsorare a vitezei
de evaporare a particulelor din wolfram
incandescent).
Partile componente ale unei surse
incandescente (fig. 1.4.2) sunt:

SURSE ELECTRICE DE LUMINA

RADIATII PE CALE
+
RADIATII PRIN RADIATII PRIN
TERMICA
I AGITATIE MOLECULARA I ELECTROLUMINESCENTA

• • j + +
EXCITAREA
LAMPI CU
LAMPI CU iN CAMP UNEI
INCANDESCENTA
INCANDESCENTA CU DEScARCARI ELECTROMAGNETIC JONCTIUNI DE
CLASICA
CU HALOGEN INDUS CURENT
(CONVENTIONALA)
CONTINUU (LED)

- cu reflector
1 _t
iN VAPOR I
+
iN
+
LAMPA CU
~
LED-uri DE PUTERE
- balon cu iN GAZE
inglobat METALICI AMESTEC INDUCTIE - Luxeon Philips
anvelopa
- tubulare (GAZE + - QL (Philips) Lumileds
- cu dublu
filament
simpla sau
dubla + VAPORI
METALlCI)
- Endura
(Osram)
- XR-E Cree, Inc.
- P4 Seoul
- liniare - xenon, neon
- decorative etc. - argon, kripton - Genura (GE) Semiconductor

, - heliu

,
• IMERCUR

Lampa cu ....... --------------,------------------------------------1 , I SODIU I

lumina + +
rnixta JOASA PRESIUNE iNAL TA PRESIUNE iNAL TA PRESIUNE
JOASA PRESIUNE
(Iampa (cu balon fluorescent (inclusiv sodiu alb,
(cea mai eficace,
fluorescenta tubulara ~i cu halogen uri pentru Ra de valoare
dar Ra=O)
sau compacta) metalice) ridicata)

Fig. 1.4.1. Clasificarea surselor electrice de lumini Tn functie de natura radiatiilor luminoase.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse electrice de lumina

Filamentul realizat din wolfram - me-
tal ce are punctul de top ire foarte ridi-
cat. Acesta poate fi simplu sau dublu
spiralat; radiatille din domeniul vizibil $i
eficacitatea lampii cresc cu cat tempe-
ratura filamentului este mai mare.
Balonul lampii realizat din sticla.
Pentru lam pi ce sunt supuse la tempe-
raturi ridicate sau la variatii de tempe-
rat uri foarte mari, balonul este realizat
din sticla cu conti nut de aluminoslllcatl
sau borosilicati ce-i confera rezistenta
necesara,
Exista sl tipuri de lampi ce folosesc
in cornponenta lor sticla colorate cu rol
de a filtra lungimile de unda nedorite,
cum este cazul larnpiior cu spectrul alb
lumina zilei cu tente de albastru.
Balonul lampii se realizeaza intr-o
gama foarte variata de forme. Conform
IEC (International Electrical Commission)
codul de identificare a tipului lampii cu-
prinde: 0 litera ce indica forma balonului
si 0 citra ce indica diametrul nominal in
mm. 0 a doua sau chiar 0 a treia litera
se poate adauqa pentru 0 identificare
suplimentara a unor detalii.
Tipul balonului (litera de baza):
A - forma standard;
C - sectiune conica la baza:
D - adancituri, ondulatii;
F - striatii pe suprafata exterioera:
L - lentila;
S - sectiune circulara la baza:
T - sectiune circulara la varf:
X - special (fig. 1.4.3.)
Balonul din sticla poate fi supus unor
tratamente ca de exemplu: mature, 0-
palizare, colorare, lacuire, oglindare.
4.1.2. LAmpi cu ciclu regenerativ
cu halogen (LIH)
Lampa cu incandescenta cu ciclu
regenerativ cu halogen elirnina incon-
venientul evaporaril filamentului din W
sl depunerii acestuia pe peretii balonu-
lui din sticla.
Principiul de functionare este aratat
in fig. 1.4.4.
Particulele din W, rezultate din eva-
porarea filamentului torrneaza cu halo-
genul, la temperatura de 200 ... 300 "C
(adica in zona peretelui din sticla) 0 ha-
Ioqenura volatila din W. Aceasta nu se
poate depune pe balon ci migreaza in
interiorul balonului datorlta curentilor
convectivi din acesta, astlel Incat, in
timp, revine in apropierea filamentului.
La temperatura filamentului de aproxi-
mativ 3000 K se descompune in W
(care se depune pe filament) si haloge-
nul care revine in ciclu. Din acest rno-
tiv LlH au balonul sferic sau cilindric, in
asa fel tncat filamentul sa se afle la
egala distanta de peretii balonului.
Prin acest proces durata de functio-
nare a larnpf creste,
Deoarece atat temperatura balonului
cat si presiunea gazului inert sunt mai
mari decat la LlC, dimensiunile balonu-
lui sunt reduse, iar materialul utilizat
este sticla de cuart, rezlstenta la tem-
peratura sl presiune ridicate, dar mai
putin rezistenta la actiunea unor aqenti
chimici. Din acest motiv lampa cu ha-
logen nu trebuie rnanioulata cu mana.
Grasimea de pe degete este suficienta,

QQ 0
B - lurnanare:
C - con (baza conului montat pe so-
clu);
E - ovoid;
F - flacara nerequlata:
G - glob; A C G K

K - ciuperca alunqita;
M - ciuperca;
P - tacrlrna inversata;
R - paraboloid (tolosita in special pen-
tru balonul cu reflector incorporat);
S - con inversat;
T - tub sau cilindru;
PAR - circular. H R
Tipul balonului (litera suplirnentara):
A - ascutit;
4

PAR SA CC ED

Fig. 1.4.2. Lampa cu incandescemi

claslci.
1 - filamentul; 2 - suportul filamentu- CF GL GS GT EST GX
lui; 3 - balonul larnpil; 4 - gaz inert, de
umplere; 5 - soclu cu filet sau ba-
Fig. 1.4.3. Principalele fonne de baloane ale limpilor incandescente.
ioneta; 6 - su ort electrozi.
 Capitolul 4: Surse electrice de lumina
ca la temperatura foarte mare a balo-
nului, sa duca la distrugerea acestuia.
Reflectorul .dichroic U
Multe tipuri de lampi incandescente, in
special, eele cu ciclu regenerativ (cu
halogen), sunt echipate cu a:;>a-numitul
"reflector dichroic" sau "cold-light mirror".
Altele sunt previizute cu filtre colorate ee
funcnoneaza pe aoelasi principiu. Scopul
acestuia este de a reflecta anumite radiatii
:;;i de a transmite altele.
Reflectorul dichroic este alcatuit din
straturi (aproximativ 20) dispuse alter-
nativ ce contin doua materiale cu indici
de refractie diferiti (fig. 1.4.5).
Principiul de tunctionere
Fenomenul de reflexie apare la in-
terfete, in functie de grosimea stratului,
unele radlatii sunt transmise, altele
sunt reflectate. Astfel, reflectorul reflec-
ta radiatll vizibile (380 ... 780 nm), fluxul
luminos fiind dirijat in zona de interes,
in timp ce radlatille Infrarosii
(800 ... 1600 nm) sunt transmise inapoi
in aparatul de iluminat. Astfel, caldura
ernisa - 0 caracteristica a sursei incan-
descente - este considerabil redusa in
fata aparatului de iluminat, ea fiind di-
rijata in spatele acestuia.
Transmisia sl reflexia sunt determi-
W+2Br ~ WBr2
Fig. I. 4.4. Princlpiul de functionare
a Ilmplllncandescente cu clcIu
regenerativ cu halogen (eu brom).
Fig. 1.4.5. Princlplul de func1ionare a reflectorulul "dlchroicu
I. Sisteme de iluminat
nate de nurnarul de straturi, variatiile in i decurs de cativa ani sa
fie gradat elimi-
grosimea fiecarui strat :;;i valorile indici- nate complet din sistemele de iluminat.
lor de refractle. Redarea culorilor
Lampa cu mcandescenta clasica se
Soclul Ilmpii caracterizeaza printr-un spectru lumi-
Lampile incandescente se executa. cu , nos agreabil, bogat in radlatli cal de. Ea
soclul in urrnatoarele variante: permite realizarea unei arnoiante in
- tip Edison (E 10, E 14, E 27, E 40) care redarea culorilor este excelenta.
sau cu filet; Indicele de redare este apropiat de va-
- tip baioneta (8 15, 8 22) sau fara loarea maxima Ra= 100.
filet. Numarul indica diametrul soclu- De asemenea, inertia termicii :;;i lu-
lui larnpil, [mm]. rnmoasa a filamentului fac ca variatia
I curentului alternativ sa
nu fie sesizabila,
Caractertstlclle limpllor eu ceea ce conduce la un mediu placut,
incandescentl (claslce ,I eu halogen) odihnitor, care nu agreseazii ochiul.
t.arnpne cu incandescenta se fabrlca Luminanta
intr-o gama larga de puteri: Valoarea ei este ridicata, fiind de
7,5 ... 2000 W, dar cele folosite pentru 7.106 cd/rns, dar poate fi dlminuata
iluminat au puterile intre 25 si 200 W. prin utilizarea sticlei mate sau opale
: Tensiunile de alimentare sunt de 12, 24 (3.104 cd/rns), atunci cand sursa este
' :;;i 230 V. vizibila,
I Eficacitatea luminoasa Deprecierea in timp a lampii cu
! Este cuprlnsa intre 8 :;;i 17 [Im/W] incendescentii clasice
pentru lampa cu lncandescenta clasica Exista doua motive pentru care fluxul
(LlC) (in conditlile pastrarii tensiunii la luminos al unei lampi incandescente
valoarea norninala), La larnpile cu ciclu clasice descreste in timp. Primul
regenerativ cu halogen, eficacitatea lu- consta in evaporarea filamentului care
rmnoasa poate ajunge la 20 ... 30 ImIW. devine mai suotire, Cel de-al doilea
Durata de tunctionere motiv iI constituie depunerea W pe
Este de aproximativ 1000 h pentru peretli balonului din sticla, ceea ce
LlC sl 2000 h pentru LlH. Scaderea in duce la formarea unui strat absorbant
timp a fluxului luminos se produce da- pe peretil interiori ai larnpil (avand ca
tortta imbatranirii larnpii, Dupa acest efect scaderea puternica a eflcacltatil
timp lampa trebuie lnloculta. luminoase). Aceste inconveniente sunt
Durata de viata a unei lampi este eliminate, partial, la lampa cu ciclul
timpul dupa care aceasta are fluxul ze- regenerativ cu halogen.
ro (se intrerupe filamentul, se fisureaza Caracteristicile larnpilor incandes-
balonul de sticla sl patrunde aer in ba- cente sunt mult influentate de tensiu-
lon, aer care provoaca arderea imedia- nea de alimentare la care functioneaza
ta a filamentului). (fig. 1.4.6).
Lampile incandescente au durata de Lampile cu incandescenta clasice se
functionare aproape egala cu durata de pot utiliza sl in lnstalatii a caror tensiu-
viata, astfel ca schimbarea acestor sur- ne de alimentare este variablla, in sco-
se se face, de regula, in momentul in pul modiflcarll fluxului luminos, obti-
care acestea nu mai emit flux luminos. nandu-se astfel un nivel de iluminare
Datorita. eftcacltatll luminoase sciizute corespunzator cerintelor din inca perea
i :;;i a duratei de functionere red use, Co-
i
%
munitatea Europeana i:;;i propune red- 1240
, ucerea la minimum a utiliziirii larnpilor cu , 220
incandescenta clasice, urrnand ca in 200
180
160
~
D
~~~~p
tensiune
40
20 e
o
Fig. IA.S. Diagraml ce IndicA efectul
vari~i tenslunll de alimentare
asupra duratel de func1ionare (0).
fluxulullumlnos (cI»). eflca~1
luminoase (e). puteril dislpate (P) ca
procente din valortle lor nomlnale.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse electrice de lumina

respectiva (in cazul sistemelor de ilumi-
nat interior). Astfel, 0 reducere a tensi-
unii de alimentare conduce la scaderea
temperaturii filamentului, a temperaturii
de culoare, a eficacitatii luminoase, dar
la eresterea duratei de functionare,
Lampa cu ciclu regenerativ cu ha-
logen poate fi, de asemenea, utillzata
in astfel de cazuri, dar, sub 0 anurnlta
valoare, lampa se raceste astfel incat
ciclul regenerativ tnceteaza. De aici,
lampa cu ciclu regenerativ se va com-
porta ca 0 lampa clasica, oblsnuita,
Datorita dimensiunilor mici efectul de
innegrire a peretilor lampii este mai ac-
centuat. De aceea, este de recoman- , tembrie 2009 slseptembrie 2012.
dat ca folosirea lampii cu halogen sa
nu se taca sub 0 anurnita valoare a
tensiunii intr-un circuit cu 0 rnicsorare
prelungita a tensiunii.
Domenii de utilizare
Datorlta slrnplitatll sale, a calitatilor Radiatiile luminoase sunt obtinute in
sale de confort sl culoare, datortta po-
sibilitatii de conectare directa, lampa cu
mcandescenta poate fi utilizata pentru:
• iluminatul din:
- loculnte, hoteluri, sali de spectacol
clasice, iluminatul local industrial
(unde sunt cerlnte de redare a
culorilor);
- muzee, studiouri, lncaperi cu timp
de utilizare redus;
- iluminatul de siguranta;
• semnalizari:
- pe panourile de semnalizare,
- tablouri de cornanda,
- lifturi (accentul punandu-se
semnalizarea functionarii $i nu pe
iluminatul mediului inconjurator);
• iluminatul decorativ (in care se folo-
sesc mai ales larnpile rnlnlatura);
pe peretli din stlcla la interior) are rolul de
• aplicatil speciale: la farurile auto, ale si, totodata, valoarea indicelui de reda-
bicicletelor, la lanterne, instrumente . re a culorilor.
optice, echipamente medicale, pen-
tru fibrele optice, semafoare, pentru
iluminatul mijloacelor de transport;
• domeniul foto: pentru proiectoare,
pentru iluminatul studiourilor;
• radiator de lnfrarosii (in scopuri me-
dicale, uscare, coacere etc.).
Conform Directivei 2005/32/EC, da-
torita performantelor energetice (randa-
ment, eficacitate luminoasa) red use, in
raport cu alte tipuri de larnpl, larnpile
cu lncandescenta clasice vor fi scoase
din uz in Uniunea Europeana intre sep-
4.2. LAmpi fluorescente
Sunt lampi cu oescarcarl in vapori de
mercur, cu sau tara adaosuri de gaze.
cea mai mare parte nu datorlta eliminarea fenomenului de palpaire, ca-
fenomenului de descarcare ci celui de
tluorescenta, produs de 0 suostanta
(Iuminofor) plasata pe rata lnterloara a ta de 50 Hz.
acestora.
Lampile fluorescente clasice sunt
lampi cu descarcare in vapori de mer-
cur de inalta sau joasa presiune. Des-
carcarea electrica in astfel de medii
este foarte bogata in radiatii ultraviole-
teo Pentru obtlnerea radiatiilor luminoa-
se se toloseste 0 substanta fotolumi-
nescenta denurnita luminofor.
Stratul de luminofor (care acopera
a realiza conversia energiei emise in
spectrul U.V. in energie in spectrul vi-
zibil, indeplinind urrnatoarele conditii:
randament bun al conversiei, transpa-
Amorsarea descarcarii se realizeaza
la larnpile cu descarcarl prin: supraten-
siune ($OC de tensiune), scaderea len-
ta, prin ionizare, a rezistentei mediului
de descarcare sau prin combinarea ce-
lor doua sisteme .
Pentru stabilizarea descarcarll este
utilizata 0 bobina (balastul). Acesta
trebuie sa indeplineasca urrnatoarele
conditll; sa asigure stabilizarea descar-
carii, sa prezinte un factor de putere
ridicat, sa aiba un procentaj scazut de
armonici, sa fie echipat cu sisteme de
atenuare a perazltllor radio sau TV, sa
prezinte 0 functionare silentioasa intr-
un timp de viata cat mai indelungat. Tl-
purile de balasturi clasice pot fi inlocu-
ite cu unele electron ice prevazute cu
convertor de frecventa (pan a la 20
kHz). Marirea frecventei conduce la
racteristic lampilor cu descarcar] ali-
mentate in curent alternativ la frecven-
4.2.1. Limpi fluorescente tubulare
Acestea (fig. 104.7) sunt lampi cu des-
carcari in vapori de mercur la joasa
presiune.
Descarcarea in lampa fluorescenta
1011
!!!! [%)
~
~
CD
!L 2, 3

• medii speciale cu temperatura ridica- renta la radiatille vizibile, rezlstenta in

~
ta, cu particule de apa pulverizata, in timp la iradiere, rezlstenta la socuri de ::J ) fMLA
care sursele sunt sup use unor socurl iradiere prod use de conectarl - deco- ~ ~+0-0---4+0-0---5~0-0~~6~0=0~-7~0-0~
de temperatura sl impactului cu nectarl frecvente. Oornpozitia stratului -A[nm)
diferite particule; de luminofor deterrnina culoarea lampii
Fig. 1A.8. Componenfa stratulul
ftuorescent
1 - aluminat de bariu si magneziu;
2 - borat de magneziu; 3 - oxid de
ytriu.

\Q=§=Q
160 0
/ "'60""
a b
AM
Fig. IA.9. ~une printr-o lampi cu
Flg.IA.7. Lampa ftuorescentl tubulari. reflector (a) ,I cu fantl (b):
EL - electrod; E - electroni; AM - atom de mercur; L - luminofor; RUV - radlatli 1 - tub de sticla; 2 - stratul reflector;
ultraviolete; RL - radiaff luminoase. 3 - stratul luminofor.

Tabelull.4.2. Djametre sllunalml ale tuburllor ftuorescente (exemDle)

_putere PM. 4 ..
6 - . 8
13 -
14 15 16 18 20 30 36 ----
38 40 58 65
Tip soclu .. -.----_-_---
85 85 --85 -- 813 ----
813 813---"------- ---------
813 813 - --"
813 813--- 813
--_._--_. 813 813 813 813
-------

_I;>iarn· Imm] 16 -
16 - _-------
-
16----
16 26 26 26 26 38 26 26 26 38 26 38
--- ------

Lungime [mm] 136 212 288 517 360 437 590 590 590 895 1200 1047 1200 1500 1500
 Capitolul 4: Surse electrice de lumina I. Sisteme de iluminat

este de tipul "coloanei pozitive", majo-
ritatea radiatiilor (95 %) producandu-se
in spectrul ultraviolet (pe benzile: 253,7
$i 185 nm) $i 5 % in spectrul vizibil.
Dimensiunile tubului $i ale diametre-
lor sunt tipizate (tab. 1.4.2).
Se executa $i larnpl fluorescente cu
tubul de forma toroldala cu diametrul
de 32 mm, torul avand diametrul de
305 mm pentru lampa de 32 W $i 406
mm pentru lampa de 40 W. Se mon-
teaza in aparate de iluminat speciale.
Lampile sunt echipate cu doua socluri,
cate unul in fiecare capat al lampii,
prevazut cu terrninatii bipolare pentru
electrozii de capat; cifra soclului (ex.
B13) reprezlnta distanta [mm] dintre
conexiuni.
Stratui de luminofor
Cornpozltia acestuia determina carac-
teristicile luminoase ale lampii: tem-
peratura de culoare, indicele de redare a
culorilor (Ra) sl eficacitatea luminoasa,
in compozltia luminoforului intra sa-
ruri complexe, suostante denumite ac-
tivatori (cu rol de a asigura lnltierea $i
activarea radlatiaor luminoase) $i liantl,
De exemplu, in gama de culoare 80
Philips, in cornponenta stratului fluo-
rescent, intra: aluminat de bariu $i
magneziu, borat de magneziu sl oxid
de ytriu, fiecare avand emisia maxima
la lungimea de unda de: 447, 542 si,
respectiv, 610 nm (fig. I 4.8).
Eficacitatea lurninoasa a larnpii fluo-
rescente depinde sl de alti factori cum
ar fi, de exemplu: grosimea stratului
fluorescent, uniformitatea $i finetea sa.
Exism insa $i alte straturi, cu roluri di-
ferite, aplicate pe suprafata tubului astfel:
- silicon - ce se apnea in exteriorul
larnpll in vederea prevenirii pro-
blemelor de punere in functiune in
medii cu umiditate mare;
- conductor - dioxid de indiu sau de
staniu aplicat intre stratul fluorescent
$i peretele din sticla pentru a permite
punerea in functiune a lampii sl la
variatli mari de temperatura;
- reflector (pentru lampa cu reflector
inglobat) format din dioxid de
aluminiu; este un strat opac, alb,
aplicat intre stratul fluorescent $i
peretil tubului. Acesta nu se aplica pe
toata suprafata tubului (fig. 1.4.9 a),
pe restul suprafetei fiind aplicat
numai luminoforul. Astfel tubul emite
flux luminos intr-un unghi solid redus.
Fluxul luminos este emis prin supra-
fata prevazuta cu strat de luminofor.
Se executa $i lampi ce au prevazuta
o tanta, cu rol de dirijare a fluxului lu-
minos intr-un unghi solid foarte mic (pe
suprafata fantei nu este prevazut lumi-
nofor - fig. 1.4.9 b).
Electrozii
Sunt realizatl dintr-un material emisiv
ce furnlzeaza electronii necesari des-
carcarii. Din punct de vedere construe-
tiv, electrozii sunt alcatuiti dintr-un fila- • centa e=40 ... 105 ImIW.
ment din wolfram acoperit cu un strat
emisiv ce elibereaza electroni atunci
cand electrodul este incalzit la 800°C.
Cel mai bun material emisiv utilizat pe , telor retete de pulberi ale luminoforului.
scars larga este amestecul de oxid de
bariu, strontlu $i calciu.
Amorsarea larnpilor fluorescente u-
tilizeaza in majoritatea cazurilor socul
de tensiune cu ajutorul unui starter pe
fondul scaderli rezlstentel interioare a
tubului, datorita preincalzirii electrozilor
$i ionizarii spatiului dintre electrozi.
Astfel, lampa tip LFA (Iampa fluores-
centa cu electroni prelncalzlti) utilizea- I : alb lumina zilei
za acest sistem. Lampile de tip LFR
(cu aprindere rapida) folosesc socul de
tensiune, realizat prin intermediul unui
balast cu rezonanta de tensiune.
Gazul de umplere
Se utilizeaza un gaz inert ale carui
functli sunt:
- controlul asupra vitezei electronilor
ehberaf in descsrcere (in caz contrar
s-ar produce mai degraba ionizarea
decat excitarea atomilor de mercur);
- prelungirea vletil electrodului prin
reducerea evaporarii materialului em i-
siv ca rezultat al unui bombardament
prea intens;
- amorsarea lampii.
Cel mai uzual gaz este argonul care
este amestecat cu neon in proportle de
pana la 25 % in scopul asigurarii vite-
zei optime a electronilor ernlsl,
Eficacitatea luminoasa
Aceasta poate fi:
- a sursei e=C/>/Psursa [lmlW] ,
- qlobala e= C/>/(Psursa+Pba/ast) [lmlW].
La lampile fluorescente elementul de
referlnta este eficacitatea luminoasa
globala. Uzual, pentru 0 lampa fluores-
Cu/oarea aparenta ~i redarea culori/or
Gama de culori ale lampilor fluores-
cente este foarte variata datortta diferi-
Temperatura de culoare variaza intre
. 2700 sl 6500 K. CIE a sugerat clasifi-
carea urrnatoare a culorilor $i tempera-
turilor de culoare:
[culoarea---- temp. de
I aparenta culoare [K]
i alb-cald 3000
I alb 3500 '
: alb-rece 4200
6500

i .s. in general, alegerea temperaturii de

L1:-~ 51 culoare se face in functie de nivelul de

N !l1o---------j a
iluminare recomandat $i de destlnatia
spatiulul de iluminat. Se pot obtlne am-
biante calde la valori ale temperaturii
de culoare de 2700 ... 3000 K, arnolante
b neutre la valori de 3000 ... 5300 K $i am-
biante reci la valori de 5300 ... 6500 K.
Calitatea luminii este data de posi-
i
L1 ~ bilitatea distingerii corecte a culorilor.
Indicele de redare a culorilor variaza

r
i L
L1 tzJ---' intre valorile 51...98 in functie de fabri-
liiiii ~ TL
c
i

cant sl de tipul de tampa (tab.1.4.4).

II Se fabrica $i lampi cu emisie mono-
N!l1 I croma pentru iluminatul decorativ.
t.ampne, in functle de caracteristicile
d
i lor, se folosesc in diferite aplicatll:
N - Ra<BO (ofera 0 redare moderata) -
sunt folosite in iluminatul exterior,
c acfivitati industriale unde nu sunt ce-
Fig. 1.4.10. Scheme de conexlune a IImpilor fluorescente Ia ~: rlnte mari de redare a culorilor,
a -cu balast inductiv; b - montare tandem; c - duo balast; d - montare
- BO<Ra<90 (of era 0 redare buna) -
cu rezonanta de tensiune (amorsare rapida).
sunt folosite in activitatl comerciale,
L 1 - faza sursei; N - neutrul sursei; TL - tub luminos; S - starter; L - bobi-
sociale, loculnte,
na (balast); C - condensator; i - intreruptor.
- Ra>90 (ofera 0 redare foarte buna) -
I. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse electrice de lumina

sunt folosite acolo unde sunt cerlnte Deprecierea lampii se datoreaza, in nu determina senzatli suparatoare la
mari de redare a culorilor - muzee, : principal, stratului de luminofor care, privirea lor directa, in cornparatie cu
spitale (cabinete medicale), anumite datorlta iradierii, devine mai putln efi- cea a lampii incandescente.
magazine, studiouri grafice, ateliere cace, procentul de radiatii UV transfor- Timpul de reamorsare
foto etc. mate in radiatii vizibile fiind din ce in ce Este de maximum3...5 s la cele cu
ln tabelele 1.4.3.!?i 1.4.4.sunt date mai mic. starter!?iinstantaneu,la celetara starter.
cateva din caracteristicile larnpllorfluo- Factorul de putere Reglarea fluxului lampii fluorescente
rescente. Deoarece circuitul de alimentare a Aceasta se reallzeazala lampile fluo-
Deprecierea lampii lampii este inductiv(datoritabalastului!?i rescente cu ajutorul unui sistem cu
Star!;litulperioadeide funetionerea unei descarcarii in arc) este necesera 0 I tiristor sau variator de frecventa.
lampi este marcat de pornirea tem- imbunatatireIocalaa factoruluide putere Reglarea fluxului lampii, cu balast
porizataa acesteia!?iinneg-ireaperetilor cu ajutorulunuicondensatorstatic. clasic, se poate face pana la 0 valoare
tubului datorita evaporarii filamentului. Valoareafactoruluide putereameliorat de 50 % din valoarea curentului elec-
Acest procesde imbatranirea lampiieste pentru sursele fluorescentemontate in tric din tub, valoare sub care descar-
acceleratde 0 insuficientapreincalzirea aparatede iluminateste, de regula,0,95. carea nu mai asigura caldura suficienta
electrozilorsau de punerea!?iscoaterea Luminanta sursei pentru electrozii lampii.
inldin functiunerepetata. Are valori sub 3.104 cd/m2, ceea ce I Cu regulatorulelectronicde frecventa

Tabelull.4.3. C8racterlstlclle tuburllor ftuorescente fabricate in Romania

Temperatura I i
de culoare [K] 6500 4300! 2900 4000

lipul
Tip de culoare
alb lu;"ina
zilei
I·
~~ina -
zilei
i-:C=-u--:-Io-a-r-e-a----+r-e-c-e---=::_:_-:_::__-,
rece ---lneutra
8J~ =1:~~~-:~1~~~J~:3;:
I
-!
. neutra
.
i calda!
i de lux
calda
I
I
alb~u"
generatie"
calda
aparenta I I - -- ~ i : JQlacut8} I

Redarea slaba ameliorata I acceptabna foarte slaba: acceptabila I foarte

culorilor fata de (1) . buna I : i buna
Eficacitatea I I I I
lurnlnoasa [lmlW] 57,5 153,75 67,5 46,25 i 70 44,75 i 80

TabelullAA. C8racterlsllclle tuburllor ftuorescente PHIUPS

Clasificare culoare I Limitele pentru indicele Cod de I Temp. de Indice I I Eficacitatea
I de redare a culorilor Ra culoare PHILIPS I culoare [K] de redare a I ! lurnmoasa
f----------rl .; iculorilor (Ra) I [Im/Wl
I Ra < 80 29 I t-
2900 I 51 83
, 80 < Ra < 90 32 I 2900 I 87 ! 49
alb-cald ! I 82 ! 2700 81 I 90

~-------Ra;-gO- -- t- -- ~~--- --+--~~gg-~-~~ -t- --~~-----

c---.------------+-- Ra-<sO - --~--!~ --1- Eg-i- -5 ---. ii
alb :
. 80 < Ra < 90
._.l_~::~~u_L ~o:_
36 I 3700
i _~
84
~._ 47___
42
....

I
I

: Ra > 90 ~! _J-- ~:gg: ~~ ~~

Ra < 80 I 33 I 4100 I 63 I 83
L_I _+_ 25 i 4100! 70 62 ---

alb-rece 80 < Ra < 90 I 84 I 4000 I 80 96

! ---- .. ---------------------------L 85 ~ 5000 J _. §Q 92 _
IRa> 90 I 37 I 4100 I 96 46
I 47 5000 i 96 46
I 95 i 5300 I 98 65
Ra < 80 ---r 54 6200 I 72 69
I 86 I 6300 77 90
I 89 (larnpi I 10000 I 70 69
alb lumina zilei cu aplicatli i
I speciale)!
~--~--~~----+--=~~~--T----~----~------~
I

Ra > 90 55 I 6300 i 95 50
96 I 6500 i 98 64
57 i 7300! 94 45
 Capitolul 4: Surse electrice de lumina I.Sisteme de iluminat

varlabila intensitatea curentului electric Aprinderea lampii tensiuni, a retelei sl cea de autoinduc-
din tampa poate fi diminuat pfma la La punerea sub tensiune (fig. 1.4.10 a) tie, sa nu aiba acelasi semn lncat intre
10 % din valoarea nominata. intre electrozii tubului nu se poate pro- electrozii tubului sa nu creasca ten-
Functioneree $i legarea la retee duce descarcarea electnca, rezlstenta siunea. in acest caz descarcarea in tub
in functie de tipul balastului, durata dintre acsstia fiind foarte mare. intre nu se produce ~i se reia aprinderea cu
de functionare poate sa fie: 6000 h, electrozi trece un curent mic de con- prima faza, Ciclul se repeta pana la
7000 h putand ajunge pan a la 10000 h. ductle datorita ionizarii naturale din tub. realizarea descercarli in tub.
in fig. 1.4.10 sunt prezentate cele mai Starterul este 0 larnpa cu descarcari in lnfluenta temperaturii mediului ambi-
folosite solutii de legare la retea a licarire ce are doi electrozi, unul dintre ant asupra caracteristicilor unei larnpl
lampilor fluorescente. acestia fiind bimetalic. in prima taza a fluorescente de 40 W in montaj induc-
aprinderii, la punerea sub tensiune, tiv (ind) sl capacitiv (cap) este redata in
120
[%) ./'"
...- -I ind
intre electrozii starterului are loc 0 des-
carcare ce produce lncalzirea electro-
fig. 1.4.11.
in ultimii ani balastul larnpilor fluores-
/" zilor acestuia. Electrodul bimetalic se cente a fost inlocuit cu un balast elec-
~
100
~ - --- --- ---:.;....1 cap detorrneaza, apropiindu-se de celalalt, tronic.
~ ~ Pind Faza se incheie cand cei doi electrozi Acesta are urrnatoarele avantaje:
'~" ' ~, intra in contact, moment in care incepe - putere asbsorblta mica, sub 5 W;
80
~, ...-
Vmd
faza a doua a aprinderii. Electrozii - timp de aprindere foarte scurt - circa
""'" ~- starterului se afla in contact, astfel ca , 1 secunda.
60 i-- --- ---
,

" "\~---
,
,
~~,

,,
---

Pea
rezlstenta dintre acestia se micsoreaza .
foarte mult (pana la rezistenta de con-
tact) incat curentul prin electrozii tubu-
Dezavantajul balasturilor electron ice
consta in aceea ca introduc armonici
superioare ce deforrneaza puternic
~ ~ Vcap lui create semnificativ. Electrozii tubului reteaua.
40
se incalzesc pana la lncandescenta
~ lJind
<lIind ceea ce conduce la 0 puternica ioniza- 4.2.2. Limpi fluorescente
T]cap
, re a mediului din tub, ce ajunge la sa- compacta
20
turatie, in aceasta taza electrozii starte-
I <lIcap
rului nemaifiind sub actiunea terrnica a Din punct de vedere al principiului de
arcului electric se racesc, Ultima taza a functlonare lampa fluorescenta com-
o
20 30 40 50 60 70 80 90 100 aprinderii incepe in momentul in care pacta este identica cu cea tubulara,
Temperatura, [0C] electrodul bimetalic al starterului se in- Descarcarea se produce intr-un tub ~i-
departeaza brusc de celalalt. intrerupe- canat, de dimensiuni mult mai mici. E-
Fig. IA.11. Vart&1ia caractertstlcllor
rea curentului din circuit produce 0 ten- chipamentul anex de punere in functl-
limpll ftuOrescente de 4OW.
siune electromotoare de autoinductie une sl stabilizare a descercaru este
I - curent; <I>- flux; V - tensiunea pe
ce se suprapune pe tensiunea retelei montat in interiorul soclului lampii.
tub; P - puterea absorbita de tampa:
astfel ca are loc descarcarea electrica ! Din punct de vedere constructiv,
YJ - randamentul luminos pentru toate
intre electrozii tubului (rezistenta dintre larnplle fluorescente compacte sunt:
caracteristicile: in montaj inductiv (ind)
acestia fiind redusa datorlta Incalziril ~i , - direct interschimbabile cu larnpile in-
~i capacitiv (cap).
ionizarii), Este posibil ca cele doua candescente, soclul fiind de tip
Edison (E), fig. 1.4.12 a;
- larnpi cu soclul tip baioneta (8), fig.
1.4.12 b.
Tubul de descarcare poate fi direct
vizibil, protejat in globuri sau cilindrii,
clari sau opalescenti, fig. 1.4.12 c.
Timpul de iunctionere
Timpul de functionare garantat de
prooucatorl este de regula, de la 8000
la 10.000 h.
Eficacitatea luminoasa
La aceeast valoare a fluxului luminos
emis, lampa fluorescenta compacta
consurna de 4 ... 5 ori mai putina ener-
gie decat lampa cu lncandescenta cla-
Fig. 1.4.12. TIpurt de surse ftuorescente compacte: sica (tab.1.4.5).
a - cu soclu tip Edison; b - cu soclu tip beionets; c - cu tuburile protejate. Lurninanta sursei fluorescente com-
pacte este acceptabila fiind mai mica
Tabelull.4.S. Caractertstlclle lumlnotehnlce ale limpilor ftuorescente compacte.
soclu tip Edison
p.[W] 9 11 13 15 18 20 - -
23 25
<I>Jlmj -
350 400 ---
550 800 850 1100
- --- ---
1400 1500 3 2 4 5
e [lmlWJ 39 36 42 53 47 55 61 60
soclu tip baloneta
Fig. 1.4.13. Lampa cu vapori de socliu
la joasi presiune:
PIWj 5 7 9 10 11 1-1:3 18 24 26 32 40 55
- ---
1 - tub de descarcare: 2 - adanci-
<I>[1m] 250 400 600 600 900 fjOQ_ 1200 1600 1800 2400 2500
---- ---- ----
4800 turi ce contin sodiu; 3 - tub exterior;
e [lmlW] 50 57 67 60 82 69 67 67 69 75 87 87 4 - electrod; 5 - soclu.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse electrice de lumina

de 3.104 cd/rnc, fara a provoca 0 sen-
zatie de inconfort.
Aceste lampi vor Inlocui larnpl'e in-
candescente clasice, care vor iesi din
uz In Uniunea Europeana Intre 2009 sl
2012.
4.3. LAm~i cu descirciri
in vapori Clesodiu la joasi
presiune
Lampa cu descarceri In vapori de
sodiu la joasa presiune este prezentata
In fig. 1.4.13. Radiatiile luminoase sunt
produse direct de descarcarea In
vaporii de sodiu.
Tubul de aescsrcere
Este confectionat din sticla clara tra-
tata pentru a fi rezistent la solicitari ter-
mice sl mecanice.
Tubul de descarcare este prevazut
cu mici adancituri unde este depus so-
diul. Aceste spatii sunt mai reci decat
restul suprafetelor, fapt ce deterrnlna
1,0
0,9
0,8
condensarea sodiului In procesul de
racire dupa ce sursa a fost scoasa din
functiune. in cazul in care aceste adan-
cituri n-ar exista, sodiul ar putea con-
densa oriunde pe peretii tubului fapt ce
ar conduce la formarea unui strat ce ar
absorbi 0 parte din fluxul luminos emis
de larnpa, scazandu-i astfel eficacita-
tea lurninoasa,
Gazul de umplere
Amestecul este format din 99 %
neon si 1 % argon, la 0 presiune In
stare de nefunctionare a larnpii de
toOO Pa. Neonul are rolul de amorsare
a larnpii, iar argonul are rolul de a for-
ma cu neonul un amestec de gaze ce
initializeaza descarcarea la 0 tensiune
de numai 500 ... 1500 V, In functie de ti-
pul larnpii.
in mod normal, fiecare adancitura
este urnpluta cu 75 mg de sodiu. in
primele minute ale functloner!i, din ca-
uza neonului, culoarea larnpll este ro-
su-oran], culoare care dispare oupa
amorsare. Lampa intra In functionare
-, norrnala dupa 10 min.
I
Electrozii
I
cesului. Exista ~i larnpi cu sodiu de
joasa presiune cu tubul de descarcare
sub forma liniara, de tabricatie PHILIPS
(denumite SLI). Acestea ditera atat prin
caracteristici cat sl prin faptul ca elec-
trozii trebuie prelncalziti.
Caracteristicile lampii
Aproximativ 0 treime din puterea
consurnata este convertita In radiatii vi-
zibile. Restul II reprezinta "pierderi" sub
forma de cal dura, marea majoritate prin
convectle si conductle.
Culoarea aparenta r;;iredarea culorilor
Lampa cu vapori de sodiu de joasa
presiune are temperatura de culoare
de 1700 K ~i emite 0 radiatie monocro-
rnatica (589 nm). De aceea, nu se poa-
te vorbi de 0 redare a culorilor la acest
tip de sursa, astfel ca Ra=O.
Eficacitatea luminoasa
Este de 100 ... 200 ImlW. Emisia
radlatlilor vizibile se face In apropierea
domeniului ce corespunde eficacitatii
luminoase relative spectrale maxi me
(VA=1, fig. 1.4.14).
La aceasta sursa nu se poate realiza
o reglare fina a fluxului luminos.

0,7 Sunt din wolfram. Ca material emisiv Influenta temperaturii mediului exterior
0,6 depus pe electrozi se folosesc oxizii de Datorita izolarii term ice bune, lampa
0,5 bariu, strontiu sau calciu. cu descarcari In vapori de sodiu de
0,4
Tubul exterior joasa presiune nu este intluentata,
0,3
0,2 Pentru a rnentine temperatura de practic, de variatiile de temperatura.
0,1 1 260 DC, pentru evaporarea In conditii Totusi, amorsarea larnpll este inftuenta
I
optime a sodiului, este necesar ca tu- ta negativ la 0 temperatura mai mica
400 450-500-550600650700 750
bul exterior sa asigure 0 izolatle termi- de -30 DC.
Lungimea de unda "-, [nm]
ca buna, Pe suprafata lui tnterioara se Poziil« de tunctionere
Fig. 1.4.14.Radiatia monocromaticA depune un strat de oxid de indiu, cu Este recornandata de fabricant. Utili-
a limpii cu vapor; de sodiu(A.::589 rvn) rol de a reflecta radiatiile infrarosii In- zarea lampii Intr-o alta pozitle reduce
la joasl preslune are 0 eficacitate spre tubul de descarcare, pastrand durata de functionare sl eficacitatea lu-
lumlnoasi relativi spectrali de 0, n. constanta temperatura necesara pro- rninoasa a acesteia deoarece sodiul nu
mai condenseaza In spatule prevazute,
SOX 18 W SOX 90W in fig. 14.15 se pot urrnari pozitiite de
SOX 35 W SOX 135 W functionare pentru tarnptle PHILIPS
SOX 55 W SOX ~i SOX-E.
SOX 180W

4.4. LAmpi cu descirciri

SOX-E 18 SOX-E 66 in vapori de mereur la inalti
SOX-E 26 SOX-E 91 presiune
SOX-E 36 SOX-E 131
Fig. 1.4.15.Pozijla de functionare la limpile cu descArciri Tn vapori de sodiu Acestea pot fi:
la joasi presiune (SOX,i SOX-E produse de PHILIPS). - cu sticla clara sau strat fluorescent;
- cu adaosuri de halogen uri metal ice.

LSmpile eu descArcAri In vapori de

365 mereur la 1na~ presiune eu stieliJ elariJ
253,7 546,1 sau strat fluorescent
435,8 S-a constatat ca, odata cu cresterea
presiunii mercurului din tub, se obtine
579
o eficacitate lurninoasa mai mare, prin
404, cresterea emisiei radiattei In domeniul
184,9 vizibil sl rnicsorarea celei In domeniul
313 4047 579 ultraviolet. a cornparatie a spectrului
I 29 ,7 365 '435,8546,1
253,7
de emisie Intre larnpile cu descarcari In
200 300 400 500 600 [nm 1 300 400 500 600 700 [nm 1 vapori de mercur de joasa presiune (a)
a b
si cele de Inalta presiune (b) poate fi
Fig. 1.4.16.Compa~ a spectreIor pentru limpile cu clescirciri in vapori de rnercur:
urrnarita In fig. 1.4.16.
a - la joasa presiune; La acest tip de tampa descarcarea
b - la ina Ita presiune.
are loc Intr-un tub din cuart, 0 parte
 Capitolul 4: Surse electrice de lumina
din radiatia emlsa se gasel?te in dome- Partile componente ale larnpil pot fi
niul vizibil iar 0 alta parte in domeniul ormartte in fig. 1.4.17.
ultraviolet. De aceea lampa poate fi Aprinderea larnpil se reallzeaza cu
prevazuta sl cu un strat fluorescent cu ajutorul electrodului auxiliar. Acesta
rol de convertire a radiatiilor UV in ra- este conectat la electrodul opus prin
diatii vizibile (in acest caz eficacitatea intermediul unei rezlstente de aproxi-
creste), mativ 4000 Q. Astfel, la punerea sub
tensiune, intre electrodul principal l?i
cel auxiliar alaturat lui (de regula aces-
tia sunt spjralatl lrnpreuna tncat distan-
ta dintre ei este foarte mica - diviziuni
de milimetru), au loc descarcari electri-
ce. Acestea lncalzesc tubul si ionizea-
za atmosfera din el pan a la saturatie,
moment in care descarcarea se produ-
r---- 3
ce intre electrozii principali - deoarece
1---"-----1---- 4 rezistenta dintre ei este mult lnterioara
celei de 4000 Q atlata pe circuitul elec-
-fH--+-+--+--- 5 trod principal-electrod auxiliar.
Parametrii nominali ai larnpii se obtin
rlII-i~_'__-!---- 6 dupa cateva minute, atunci cand mer-
~~~~-------- 7 curul s-a evaporat complet. Varlatia
caracteristicilor (intensitatea curentului
electric, puterea larnptl, fluxul) cu tensi-
unea de alimentare poate fi urmarita in
fig. 1.4.18.
Lampi cu descarcari In vapori de
mercur la i'nalta presiune eu adaosuri de
halogenur; metalice (metal halide - MH)
Pentru a se modifica spectrul radlati-
ilor emise de lampa cu va pori de mer-
cur de Inalta presiune in culori calde
Fig. 1.4.17.Lampa cu descirclri in s-a ajuns la introducerea unor elemente
vapori de mercur la inalti prasiune: metal ice in tubul de descarcare, Folosi-
1 - inel de sustinere: 2 - balon din rea unor halogen uri metal ice (ioduri,
sticla clara; 3 - lnvelis interior; bromuri, fluoruri), de sodiu, taliu sau in-
4 - suporturi conductoare; 5 - tubul diu ce produc radiatii tn spectrul gal-
de descarcare: 6 - electrod auxiliar; ben, verde sl, respectiv, albastru, spec-
7 - electrozi principali; 8 - rezistenta: trul luminos ale acestor lampi se irn-
9 - soclu.
% 150
140
./
130
120
v%
80 85 110 115 120
80
./ ./
70
./ ./
./ ./
I / ./
60
p' <t> 8 La larnplle cu filamentul incandes-
Fig. IA.19. Lampa cu luminA mixtl:
Fig. 1.4.18.Vari~a procentualA a
1 - balonul, 2 - filamentul, 3 - tubul
caracteristicilor IAmpii cu vapori
de descarcare, 4 - suportul
de mercur in functie de tensiune:
filamentului, 5 - electrodul principal,
I - intensitatea; P - puterea; «P - fluxul
6 - Invelis interior, 7 - suportul
luminos; V - tensiunea.
tubului de descarcere, 8 - soclu.
I. Sisteme de iluminat
bunatateste foarte mult oferind 0 buna
redare a culorilor:
Lampile "MH" au eficacitatea lumi-
noasa cuprinsa intre 70 sl 95 ImIW,
aceasta depinzand de metalul folosit.
Lampi eu deseareari tn vapori de
mereur la i'nalta presiune eu balast i'n-
eorporat (Iampi eu lumina mixts)
Acestea sunt similare tampllor obis-
nuite cu descarcart in vapori de mercur
de ina Ita presiune cu deosebirea ca
balastul (format dintr-un filament din
W) este incorporat in tampa, fiind co-
nectat in serie cu tubul de descarcare.
Lampa functioneaza pe baza a doua
principii: descarcare in vapori de
mercur de Inalta presiune sl principiul
filamentului incandescent.
Spectrul luminos al descarcarf con-
tine sl radiatll calde prod use de fila-
ment.
Lampa are avantajul ca poate fi folo-
sita, prin conectare directa, in locul ce-
lei incandescente.
Ea se fabrica in gama de puteri de
100, 160, 250 si 500 W.
La larnpne cu lumina rnixta, eficaci-
tatea variaza intre 11 sl 26 ImlW.
Partile componente ale lampii cu ba-
last incorporat sau cu lumina rnixta
sunt prezentate in fig. 1.4.19.
Caracteristicile IAmpii cu vapori de
mercur de inaltA presiune
Efieaeitatea tuminoess
Eficacitatea este influentata de stratul
fluorescent, acesta determinand trans-
formarea unui procent mare de radiatf
UV in radiatii vizibile. De aceea, eficaci-
tatea pentru lampa cu strat fluorescent
este mai mare decat la cea cu balon
clar.
in general eficacitatea variaza in jurul
valorilor 35 ... 60 ImlW.
Culoarea aparenta si redarea eulorilor
l.arnplle cu balon clar au spectrul emis
in domeniile de nm: 404 - violet, 435,8 -
albastru, 546,1 - verde l?i 579 - galben.
Lampa are 0 culoare cu tenta aloastrule
si este deficitara in radiatii rosii, De
aceea Ra=15 (pentru Tc=6000 K).
Doua variante imounatatlte Ie repre-
zinta lampa cu adaos de ytrium sl va-
nadium cu rol in modificare a tempera-
turii de culoare (Tc=3850 K si, respec-
tiv, Tc=3300 K). in acest caz indicele
de redare a culorilor este Ra=45 st,
respect iv, Ra=53.
cent Tc=3600 K sl Ra=60.
Poznie de tunctionere este universala
cu 0 exceptie: la cea cu lumina rnixta
se impune 0 inclinare cu 30° tata de
verticala pentru 100 sl 160 W, sl 45°
pentru 250 l?i 500 W, iar pentru MH,
cea indicata de fabricant.
Durata de tunctionere a lampll este
de 12000 ... 20000 h, dar depinde de ti-
I.Sisteme de iluminat
pul larnpii. De exemplu, la cea cu lumi-
na mlxta, este influentata de frecventa
punerii/scoaterii in/din functlune a lam-
pii sl, de asemenea, l;Ii de faptul ca, la
inceput, tensiunea aplicata filamentului
este mult mai mare decat cea nomina-
la (pentru larnplle incandescente aces-
te procese conduc la rnicsorarea dura-
tei de functionare a larnpii),
Influente exterioare
Temperatura exterioara intre -20 si
+40 °C nu lnfluenteaza, esential, pune-
rea in functiune a larnplt,
Lampa trebuie sa se raceasca pentru
a putea fi repusa in functiune, La cea
cu lumina rnlxta, timpul de repunere in
functlune este de 5 ... 10 min, iar la MH,
20 min.
Palpairea (f1ickerul)
Eliminarea fenomenului de palpaire
este realizata, in mare parte, la cele cu
strat fluorescent, prin legarea a doua
lampi intr-un circuit duo sau alimenta-
rea pe faze diferite a aparatelor de ilu-
minat alaturate (de regula sunt utilizate
circuitele trifazate).
Variatia f1uxului luminos
Cu un echipament adecvat se poate
varia fluxul luminos al lampii pana la
50 % din valoarea sa nornlnala. Sub a-
ceasta valoare apar (in special la MH)
diferente de culoare, radlatille devenind
monocromatice.
4.5. Lim~i cu descirciri
in vapori Clesodiu la inalti
presiune
Lampa este diferita de cea la joasa
presiune, datorita presiunii mult mai
mari de vaporizare a sodiului, care pro-
duce scaderea fluxului luminos.
Partile componente se pot observa
in fig. 1.4.20.
Comparativ cu lampa la joasa pre-
siune, la care aproape toate radiatiile
din domeniul vizibil sunt monocromati-
ce, la aceasta, in functie de presiunea
din tubul de descarcare (de 10, 40 l;Ii
95 kPa), sunt emise radiatil l;Ii pe alte
lungimi de unda, ceea ce contribuie la
cresterea capacitatil de redare a culo-
rilor. in tubul de descercare se introduc
mer cur l;Ii xenon pentru amorsare sl e-
chilibru termic care lnfluenteaza pozitiv
sl compozitia spectrala (tab. 1.4.1).
Caractertstlclle limpll cu vaporl
de sodlu la tnaltl preslune
Culoarea aparenta $i redarea culorilor
Culoarea aparenta este galbena
rnoderata (Tc=1950 ... 2500 K), dar, tata
de cea de joasa presiune, la aceasta
lampa exista radlatii l;Ii in alte benzi,
ceea ce face ca aceasta sa aiba un
indice de redare a culorilor ce varlaza
in limite largi. De exemplu, lampa SON
(PHILIPS) cu p=10 kPa are Ra=23 l;Ii
Capitolul 4: Surse electrice de lumina
lampa SON White (PHILIPS) cu p=95
kPa are Ra=80.
Eficacitatea luminoese e=66 ... 138
ImIW, in functle de gazul folosit pentru
punerea in functiune a larnpll, La lampa
SON White eficacitatea are cea mai
mica valoare: 37 .. .48 ImIW.
Durata de tunctionere a lampii este
estimate a ajunge chiar pan a la
26000 h fiind lnfluentata de: stabilitatea
tensiunii, frecventa conectarii la retea,
tipul de balast sl igniter, temperatura
tubului de oescarcare.
Aprinderea se realizeaza cu ajutorul
unui dispozitiv (igniter) ce produce l;IO- rosu (neon), gal ben (heliu), albastru (ar-
curi de tensiune de 1-3 kV cu frecventa
de 1 Hz.
Variantele constructive sunt in gama
de puteri: 50, 70, 100, 150, 250, 400,
1000 W. SON White (SDW-T): 35, 50 si , t.arnplle au forme sl lungimi diferite
100 W iar SON-H: 210 $i 350 W.
Domeniile de utllizare: iluminat pu-
blic, urban, decorativ, industrial sl co- . teaza in serie. Tensiunea de alimentare
mercial. SON-H poate inlocui lampa cu
Fig. 1A.20. Lampa cu desclrcirt In
vaport de sodlu la tnaltl preslune:
1 - suport; 2 - intrare curent; 3 balon
exterior ovoid sau tubular; 4 - tubul
de descarcare: 5 - invells interior;
6 - dispozitiv de dilatare; 7 - intrare
curent; 8 - dispozitiv pentru rnentine-
rea vidului; 9 - soclu.
Fig. 1A.21. Lampa cu Induqle:
1 - generator de inalta frecventa;
2 - convertor de putere; 3 - balon.
mercur la inalta presiune, conectarea la
retea facandu-se direct fara igniter.
4.6. Alte Ilmpi cu desclrciri
in gaze
4.6.1. Limpile cu descirciri la
joasi presiune Tn gaze sau
amestecuri de gaze ,i vapori
metalici cu coloana luminoasi
pozitivi
Sunt utilizate pentru efecte decorati-
ve, reclame. Pentru gaze culorile sunt:
gon). Alte culori se pot obtine prin
amestecul in proportii diferite sau prin
amestecuri cu vapori metalici (mercur,
sodiu sau alte cornbinatli).
. pentru a se realiza literele sau desenele
impuse de reclarna, Acestea se conec-
se alege astfel lncat sa asigure caderile
de tensiune liniare de-a lungul tuburilor
inseriate sl caderile de tensiune la e-
lectrozii aflati in serie. Caderlle de ten-
siune depind de compozitla ameste-
cului de gaze din tuburi, de diametrul
tuburilor sl de materialul din care se
executa electrozii.
Se pot atinge astfel tensiuni de
cativa kV, ceea ce impune mas uri spe-
ciale de izolare a lampilor l;Ii de protec-
tie impotriva elecfrocutarll.
De exemplu, pentru 0 lampa tubulara
cu neon, tensiunea necesera, in curent
alternativ, este cuprinsa intre 500 l;Ii
5000 V, depinzand de lungimea firmei
luminoase. Lungimea lampii tubulare
poate sa ajunga la 14 m (argon/mercur),
. tubul avand diametrul de 22 mm. In-
. tensitatea este ouprinsa intre 20 l;Ii 100
mA. Datorita tensiunii foarte mari apli-
cate la capetele lampii, este necesera
impunerea unor masuri speciale in ceea
ce priveste interferenta cu undele RTV.
Fluxul luminos este de 100... 300 Imlm
(tub clar fara luminofor) sau 160 Imlm
(tub ce foloseste un strat de luminofor cu
fosfor de culoare verde). ln general, fluxul
luminos depinde de diametrul tubului, de
intensitatea campului, de culoarea luminii
si sistemului de producere a luminii (daca
are sau nu strat fluorescent).
Durata de viata este de 10000...20000 h.
4.6.2. Limpile cu descirciri la
joasi presiune Tn gazele
men1:ionate,i lumina negativi
Sunt utilizate ca larnpl de semnaliza-
re in tablourile de cornanda pentru
marcarea intreruptoarelor/comutatoa-
relor de perete, la iluminatul de veghe
din spitale, dormitoare, aparate (suru-
belnita pentru controlul tensiunii s.a.),
Datorlta faptului ca electrozii pot lua
 Capitolul 4: Surse electrice de lumina I. Sisteme de iluminat

diferite forme, larnplle pot fi sub forma
de litere sau pot fi folosite sl ca ele-
mente decorative.
Puterea larnpilor are valori intre 0,04
si 0,05 W; intensitatea curentului este
sltuata in intervalul 0,3 ... 2,5 mA; tensi-
unea de amorsare este cuprinsa intre
50 sl 100 V c.a., intre 80 sl 160 V c.c.;
eficacitatea lurninoasa are valori de
0,3 ... 1 ImlW; durata de functionare
este de peste 10000 h.
4.7. LAmpi cu induqie
in general, la 0 sursa de lumina par-
tile cele mai vulnerabile sunt electrozii.
in timpul functloneril, datorita reactiilor
chimice cu vaporii din tubul de descar-
care, acestla i$i dirninueaza functia.
Lampa cu inductie of era unul din cele
mai mari avantaje - lipsa electrozilor -
fapt care conduce la 0 crestere consi-
derabila a duratei de functionare (pen-
tru lampa PHILIPS QL este de
60.000 h). De aceea, acest tip de sur-
sa este folosit acolo unde Intretine-
rea/inlocuirea ei este foarte dificil de
facut sl ar costa foarte mult.
Principiul lampii cu inductie are la
baza realizarea aqitatiei moleculare
printr-un camp electromagnetic indus,
produs de un generator de tnalta frec-
venta (fig. 1.4.21).
Generatorul de lnalta frecventa
(2,65 MHz) are rol de sursa de energie.
Este format dintr-un circuit electronic
minat.
Pentru a putea fi utilizate in sisteme
de iluminat, LED-uri Ie trebuie sa alba
caracteristici luminoase (flux luminos,
intensitate lumlnoasa, eficacitate lumi-
noasa) mult superioare LED-uri lor indi-
catoare. Acest lucru se traduce in prin-
cipal prin valori foarte mari ale curen-
tului direct (IF = tOOO ... 1500 mA, fata
de 20 ... 40 mA la LED-urile indicatoa-
re). Aceasta irnplica luarea in conside-
rare a deqajarilor puternice de caldura
in timpul functionarti la conceptia siste-
melor de iluminat pe baza de LED-uri
de putere, adica urrnarirea realizarii
unui management termic.
Curentul direct IF este curentul (ma-
joritar) absorbit de LED la alimentarea
in polarizare directa (borna pozitiva a
sursei de alimentare este pozitionata la
anodul LED-ului).
Materiale utilizate in fabricarea
LED-uri lor de putere sunt Alln Ga P
(fosfo-galioindura de aluminiu - pentru
culorile rO$U, portocaliu sl chihlimbar)
$i In Ga N (nitrogaliura de indiu - pentru
culorile ver, albastru sl alb).
Caracteristicile LED-urilor
Una dintre cele mai importante
caracteristici luminotehnice ale
LED-uri lor 0 reprezinta unghiul de ve-
dere (notat 2(112). EI reprezinta unghiul
plan al conului cu varful in centrul optic
al LED-ului sl care cuprinde 50 % din
intensitatea maxima ernisa. Acest
tare la polarizarea drecta, caracteristi-
ca valorii curentului direct.
Lungimea de unda dorninanta varia-
za $i in functie de curentul direct.
Astfel, daca acesta creste, lungimea de
unda se va deplasa spre valori mai
mici (capatul violet al spectrului vizibil).
Eficacitatea lurninoasa a LED-ului de
putere se deflneste, la fel ca in cazul
oricarei surse de lumina, ca raportul
dintre fluxul luminos em is 4>Led (1m) sl
puterea absorb ita strict de cafre LED
(W), fara a lua in considerare puterea
absorb ita de rezlstenta lnseriata nece-
sara pentru rnicsorarea tensiunii direc-
te pe LED. Valorile eficacitatti luminoa-
se nominale pentru LED-uri Ie de pute-
re existente la ora actuala varlaza de la
20 ImlW pana la 95 ImlW, in functie de
curentul direct IF sl de tensiunea
directa UF, iar eficacitatea lurninoasa
globala, inclusiv rezistenta, are valori
reduse cu 20 ...30 %.
Durata de functionaare a LED-uri lor
de putere atinge valori de 100.000 de
ore, in conditille unei exploatari corecte.
Pentru aplicatille legate de sisteme de
iluminat interior, este lrnportanta ob-
tinerea luminii albe de culoare aparenta
CDIL de tip dublu convex in
coord onate carteziene pentru
valori relative, culoare alb
100,-~~~~~~~~~~
90
80 -r--'--
70 _~__ J __

care qenereaza un semnal de tnalta unghi se mai poate defini ca fiind du-
blul unghiului dintre axa mecanica 60 -r- - -, --
frecventa la tensiunea corespunzatoa-
(acolo unde unghiul are valoarea 0°) si 50 -~--~--
reo EI initiaza $i rnentine aqitatia mole-
generatoarea care delirniteaza zona de 40 - - T - -, - -,- - - ~ - - 'T - - ~ - - -:- - I" - - " - -

culara, Generatorul poate fi inglobat in I I I I I I I I I

la care intensitatea tuminoasa scade 30 -- f - - ~ - -:- - - ~- - f - - ~- - -:- - ~- - f --

soclul larnpii sau poate fi furnizat sepa- 20 __~__ I __ : ~ __ ~ __ ~ :__ ~ __ ~ __

rat, leqatura dintre acesta sl larnpa fa- sub 50 %. I I I I I I I

10 - - f - - f - - ~- - -'- - - - -
candu-se printr-un cablu coaxial, in cel Pentru LED-urile de putere de ultima o I
1-

I
- -:-

I
- - ~ -

I
-

I I
J - -

de-al doilea caz. De asemenea, gene- qeneratie, unghiul 28112 ajunge pana la -100-80-60-40-20 0 20 40 60 80100
ratorul este amplasat intr-o cutie meta- 149 sl chiar 160°, ceea ce tnsearnna
0

lica cu rol de a disipa caldura ernisa sl
de a evita transmisia camp uri lor para-
zitare (pentru protectie RTV).
Convertorul de putere este, 0 bobina
(de regula, un filament simplu, spiralat)
care produce un camp electromagnetic
alternativ in balonul de sticla, camp ce
va determina aqltatia moleculara
interiorul acestuia.
Unghi [grd]
ca ele pot fi observate usor aproape a.
din orice pozitie,
Pentru un LED de putere, cea mai CDIL de tip perfect difuza in
coordonate carteziene pentru
lmportanta caracteristica este tempe- valori relative, culoare alb
ratura jonctiunii (T), care nu trebuie sa 100,-~~~~-=~~~~~
depaseasca 0 valoare maxima admisi- 90
bila pentru a nu permite distrugerea 80
in capsulei din material plastic. 70
Temperatura jontiunii p-n influentea- 60
za valoarea intensitatii luminoase, cu- 50
40 --,-- ---,---r--,--,---r-- --,---
I I I 1 I

4.8 Diode eIecb'oluminescente loarea ernisa $i tensiunea directs (UF). __

I
J_ ~
, I
I
I
L __
I
J __ ~
I I
L __
I
L _J
I
_

(LED-unl Astfel, odata cu cresterea temperaturii, 30 I I I r r I I I

intensitatea lurninoasa scade, lungimea 20

Una din ultimile solutii care va des-
chide noi dezvoltarl in tehnica ilumina-
tului electric este utilizarea diodelor
electroluminescente - LED-uri de pute-
reo Datorita eforturilor cercetatorilor de
a descoperi surse de lumina mai eco-
nom ice, tinand seam a si de dezvolta-
rea continua a tehnologiilor de fabrica-
tie, diodele electroluminescente
(LED-uri de putere) au devenit solutli
viabile pentru anumite sisteme de ilu-
de unda dorninanta (a radiatiei mono- 10
O~~~~~~~~~~
cromatice emise) se deplaseaza spre
-100-80-60-40-20 0 20 40 60 80100
valori mai mari (capatul rosu al spec-
Unghi [grd]
trului vizibil), iar tensiunea directa
b.
scade.
Lungimea de unda dorninanta varia- Fig. 1.4.22.Distrib~a intens~i
za sl in valori mai mari (capatul rO$U al luminoase de tip dublu convex (8),
spectrului vizibil), iar tensiunea directa respectiv perfect difuz (b), in
scade. coordonate car1eziene,pentru un
Tensiunea ditecta UF este tensiunea LED de pulere
aplicata intre bornele sursei de alimen-
1. Sisteme de iluminat
Fig. 1.4.23. Tipuri de aparate de iluminat pentru interior l?iexterior echipate cu
LED-uri.
calda, neutra sau rece. Exista trei pro-
cedee de a realiza acest lucru:
a) combinarea, in cadrul acelulasi
dispozitiv, a culorilor rosu, verde sl
albastru, cu observatla ca persoane-
Ie cu deficients de perceptie a cu-
lorii pot sa nu sesizeze corect culoa-
rea alba astlel obtinuta - cea mai
eficienta metoda;
b) utilizarea unui strat de luminofor dis-
pus pe interiorul capsulei din mate-
rial plastic a LED-ului pe baza de
InGaN, cu spectrul majoritar in do-
meniul vizibil albastru (cu luminofor
pentru culoarea galben sau lumino-
for pentru culorile verde ~i rosu) -
metoda este simp la, fiabila sl permi-
Capitolul 4: Surse electrice de lumina
te obtinerea unei lumini albe stabile
~i de calitate;
c) un LED cu emisie in ultraviolet (UV),
pe a carui capsula (Ia interior) se
dispune un luminofor pentru lumina
alba (denumit luminofor RG8) - in
timp, se produce 0 de grad are a su-
portului fizic al LED-ului, datorat in-
teractiunii dintre acesta si radiatia
ernisa in domeniul ultraviolet, dar lu-
mina alba este de calitate.
Dlstributia intensitatii luminoase a
LED-ului de putere este realizata impli-
cit, prin optica inclusa in capsula (Ien-
tila), Pentru sistemele de iluminat inte-
rior, prezinta interes distributiile de tip
dublu convex sl perfect difuz (exempli-
ficate in fig. 1.4.22).
Trebuie rnentionat ca alegerea co-
recta a culorii aparente a LED-uri lor
este esentiala atat in iluminatul interior
cat sl in cel exterior, avanc in vedere
aspectele ce tin de destinatle si de
celelalte tipuri de surse.
Avantajele utilizarf LED-uri lor:
- durata de functionare foarte mare, in
raport cu toate celelalte surse lumi-
noase;
- consum redus de energie electrica,
datorita eficacitatll luminoase ridicate;
- sistem simplu sl eficient de control;
- tensiune redusa de alimentare;
- forma compacta ~i dimensiuni mici;
- intluenta redusa la vibratii sl socuri
mecanice;
- pot fi utilizate in medii umede si reci
(chiar pan a la -40°C;
- varietate foarte mare de culori ale
luminii emise;
- absenta radiatillor IR ~i UV din fluxul
em is.
Domenii de utilizare a LED-uri lor in
iluminatul interior sl exterior:
- iluminatul de accent - LED-urile pre-
zinta cea mai redusa emisie de raze
IR sl UV comparativ cu alte surse de
lumina (cu exceptla fibrelor optice),
protejandu-se astlel obiectele sensi-
bile la aceste tip uri de radiatii:
dimensiunile mici ~i aspectul discret
Ie recornanda pentru iluminat de ac-
cent fara a evidentia sursa de lumina;
- iluminatul decorativ-arhitectural sl de
efect - iluminatul suprafetelor, ilumi-
natul de contur, efectul de "spalare"
cu lumina a suprafetelor sl elemente-
lor arhitecturale;
- iluminatul ambiental - posibilitatl mul-
tiple de variatie a fluxului luminos
em is si/sau de realizare de efecte de
schimbare dinarnica a culorilor in
functie de starea de spirit a utilizato-
rilor sl de tipul aplicatlei;
- realizarea ghidajului vizual.
- iluminatul exterior - unde sursa de
alimentare poate fi ~i un panou
fotoelectric.
 Capitolul 4: Surse electrice de lumina I. Sisteme de iluminat

o
o
8
o
co

011
8
~I

o
o o
..- 8
N

I
--1----- I
I
I
l5 !
:!: 0
e: C') I
.21
I
- ri !

I
C') i 10
! .~
~
E
'se:
Q)
N Cl
o
I 10 o
iij
s:
Q)
"'C
'0
"§
8
o
..-
o o ~co
c::i
o
---!-- __ +___<e~

8
10
I
,
CD ,:2
co ,.co 10
o
IX! 0 e: IX! o
c::i I
c::i .0 I.E c::i
o
CD
~ I
10
liij
.....
-I
I

0
0 "'C 10
!LO N 0 iij !,ca
_J
I~ ..- Lt'.! 0 ,e: IX!
C/) ::J
,.0 c::i
!m 10 .....
~
0
0
0
0
0 ! 10 "'C ~e:
0 0 C'! iij Q) 0
I N o
:J
Lt'.! 0
Qj 0 o
M
..- .0 0
i Lri' ..0 iij x
..... ..... Q)
m
,,
0
'0 0
C/)
'0 ~ ..... "'C
iij o
_J
'10 IX! 0 o o o
(!)
I :'
'.0
o
..-
'..0 c::i ai iij
i..- N
..-
I. Sisteme de iluminat Capitolul 4: Surse electrice de lumina

~::J Q)
b
(.)
c.5 0
0

a. o
,.... 0 ~

~~ 008:5:
Q)
"0
""'10
C'!C'! 1/)'0
.......
68
""':0 C\J~""'c...
o
c ,.... cici ::J ca
(.)"0 ..' 8 ", c.5 ~ E
W
,....
OC\J c S2,.... (.)0 0 Q)
...J
.E,l!l 6
o o LO.!!2-
I/)
C\J (0,....0_ I/)
,....0
I. Sisteme de iluminat

Capitolul 5
Aparate de iluminat
 Capitolul 5: Aparate de iluminat I. Sisteme de iluminat

- fie Ul?or de instalat; Arnplasand lntensitatile luminoase

5.1. Caracteristicile
aparatelor de iluminat (AIL)
Prin aparat de iluminat se defineste
un aparat electric care:
- sustine mecanic lampa (larnplle),
- asigura alimentarea cu energie elec-
trica a lampii (larnpilor) l?i
- distribuie fluxul luminos in mod con-
venabil.
AIL are 2 componente principale:
- arrnatura ce cuprinde dispozitivul de
fixare a sursei sau surselor, aparatura
necesara aprinderii sl functionarf
lampllor cu descarcarl (balasturi,
startere, ignitere, condensatoare), e-
lementele de conexiune electrice (so-
cluri, cleme) l?i conductele electrice;
- dispozitivul optic ce are rolul de a
distribui, reflecta si/sau transmite flu-
xul luminos asigurand, de asemenea,
protectia vizuala a sursei. Uneori dis-
pozitivul optic asigura l?i protectia
fat{l de mediu: la lovire, la degajari de
praf sau umiditate etc.
Aparatul de iluminat trebuie sa:
- aiba 0 forma placuta, estetlca;
I CARACTERISTICILE
~ !
- rnentina 0 temperatura de functlo- (Iy,c) in centrul de simetrie al aparatului
nare constanta in limitele admise; de iluminat, varfurile acestora se vor
- perm ita 0 intretinere usoara oferind gasi pe 0 suprafata nurnlta "suprafata
un acces rapid la partile componente de distrlbutle a intensitatii luminoase".
pentru curatire, schimbarea surselor Aceasta este redata prin una sau mai
sau reparatil, multe curbe de distributie a intensitiitii
Din punct de vedere functional, luminoase (COIL) - cap. I - in functie de
aparatele de iluminat prezinta 0 serie felul suprafetel:
de caracteristici luminotehnice spe- - daca suprafata este de revolutie este
cifice (fig. I 5.1.). suflcienta 0 singura COIL
Randamentul l1A al aparatului de ilu- Iy= fry);
minat este dat de relatla: - daca suprafata este oarecare sunt
l1A =
tPAltPe (5.1.1) necesare mai multe COIL
in care: Iy= f(y) pentru unghiuri c constante.
tPe =n·tPl (5.1.2) De regula, sunt utilizate 2 sau 4 ase-
tPe - este fluxul em is de lampi; menea curbe, din planurile c={) 1800;
n - nurnarul de lampi; 90 275° sau c={)... 180°; 45 225°;
tPl - fluxul unei lampi; 90 270°; 135... 315°.
tPA - fluxul luminos em is de AIL. Daca AIL este nesimetric sunt nece-
Sistemele optice ale AIL, nefiind per- sare mai multe curbe de distrlbutie a
fect reflectante sau transmit{ltoare, fac mtensitatilor luminoase, nurnarul lor
ca fluxul em is de aparat sa
fie mai mic fiind ales in functle de gradul de nesi-
decat cel emis de surse. metrie. In acest caz intensitatea lumi-
Curba de distributie a intensitatii lu- noasa este in functle de y sl c, y fiind
minoase (COIL) reprezlnta repartltla in- unghiul de inaltime, iar c fiind unghiul
tensitatilor luminoase intr-un plan care de azimut.
trece prin axa AIL. De exemplu, pentru AIL fluorescente
liniare sunt suficiente 2 curbe (una
=
AIL I transversala c 0-180° sl una longitu-
dinala c = 90 ... 270°).
J Curbele de distributie pentru apara-
! ! ! ! 1 tele de iluminat interior l?i exterior sunt

II cIlA II llA I I COIL II CL II Ca II as II MfAIL I date de producatorl.

Aceste curbe, in majoritatea cazuri-
Fig. I. 5.1 C&racterlstlclie lumlnotehnlce ale aparatelor de Ilumlnat. lor, sunt ridicate pentru cazul in care in
aparatul de iluminat se rnonteaza 0
lampa conventionala cu fluxul de 1000
Curba de distributie a intensitatii luminoase (calitatlva) 1m. Ele sunt date, de regula, in coordo-
nate polare, pentru AIL oblsnulte, l?i

-b- -b- 13- -p- -p-

0... 10 10... 40 40 ... 60 60 ... 90 90 ... 100 coordonate rectangulare, pentru pro-
cIls
iectoare.
[%] Coeficientul de amplificare Ca este 0
--
caracteristica mai putln utilizata, definit
cIlj cu relatia:
[%] 100... 90 90 ... 60 60 ... 40 40 ... 10 10... 0 c, = ImJlms' (5.1.3)
Aparate cu distribute in care:
Imx- este intensitatea maxima ernisa
directa semidirecta directa-indirecta semiindirecta indirecta
de AIL, iar
fig. 1.5.3. Claslftcarea aparatelor de Ilumlnat din punctul de vedere al Ims- este intensitatea medie sterlca,
dlslrtb~ spa1Iale a ftuxulullumlnos. Ims= (114;r)·tPA (5.1.4)
Acest parametru da 0 informatie a-
Tabelull.5.1. U
Domeniul lurninantel Tipul lampii
medii Lm a lampilor
cd/m2
Fluorescente
tubulare
Cu descarcarl
la lnalta presiune
~i balon fluorescent
sau opal
Cu balon clar
sl lam pi
incandescente
Fig. 1.5.2. Modalltl1l de stabilire a
*Pentru unghiul de protectle longitudinal 0° u hlulul de protecJIe.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Aparate de iluminat

supra modului de amplificare a zulta ca la instalarea sistemelor de ilu- C - mijloacelor de transport (auto,
intesitatii luminoase. minat acestea trebuie sa asigure conditll aero, navale etc.)
Unghiul de orotectie al All este un- superioare celor prevflzute in norme. D - iluminat special (din domeniul
ghiul in care ochiul nu prlveste sursa de medical etc).
lumina, asa cum se arata in fig. 1.5.2. ClasHicarea aparatelor Clasele A sl B torrneaza grupa apa-
ln tabelul 1.5.1. sunt indicate un- de Ilumlnat ratelor de iluminat obisnuite (cu 0 utili-
ghiurile de protectie minime, recoman- Din punct de vedere functional (sau zare generala), iar clasele C sl D grupa
date, in functie de luminanta lampilor sl al destinatlel) se disting 4 clase de aparatelor de iluminat speciale (cu 0
clasa de calitate privind limitarea orbirii. aparate de iluminat pentru iluminatul: utilizare restransa $i speciallzata),
Clasele de calitate A, B, C, D sl E co- A - interior; Din punctul de vedere al dlsfrlbutiei
respund claselor de calitate din metoda B - exterior; fluxului luminos, aparatele de iluminat
curbelor de luminanta limita (cap. 8).
Pentru alte tipuri de All, de exemplu,
cele cu ecrane opale, protectia vizuala
este totala, Aceasta se realizeaza prin
difuzia luminii, obtlnandu-se 0 dimi-
a a
nuare substantiala a luminantei sursei.
a
Curbele de luminanta (Cl) sunt, de
asemenea, 0 caracterlstica lmportanta
a
a aparatelor de iluminat, ele servind la
aprecierea calitatii iluminatului din a=4 ... 20° a=20 ... 60° a=60 ... 120° a=120 ... 160° a=160 ... 180°
punctul de vedere al orbirii directe ce
poate fi prod usa de sursa (cap. 8). a b c d e
Coeficientul de mentine» (Mf), expri-
rna faptul ca fluxul luminos al aparate- Fig. 1.5.4.QasHicarea aparatelor de Ilumlnat din punctul de vedere
lor de iluminat scade in timp. Scaderea al dlstributlel fluxulullnferlor.
se datorsaza: i Tabelull.5.2. CIasIIIcarea AIL din punctul de vedere aI protectIeI eIecbtce Impotrtva
- imbatranirii lampii, fenomen ce se! eIecIrocuIIrIl CEE _ Comlsla I echl eIectrtc8

~~~i~S~!p~~~re:v:~~~~~~a p:I~~~~~ ~Ja~Ci t AfLcu IZolatie function~r~~gf~~~~~c~ilfrfl bornfl-de legare

sau tubul de sncla, rnarlnd coeficien- ' la conductorul de protectie
tul de absorbtle al acestuia; AIL cu izolatle functionala :;;icu borna de legare la conductorul
- idmbatrlanirii.diSPoZitivUIUfi
.. op!!C , dce ~ __QI"Q!eqi~ _~_
uce a rmcsorerea coe icienn orI e I AIL mobile conectate prin cablu flexibil sunt
reflexie sau transmisie; echipate cu fi:;;a cu contact de protectle sau
- depunerii de praf intre 2 curatiri con- m socllJ_~u_Q()l"Iector~![LJGonductorul
~ de protectie __
secutive.
Acest coeficient este introdus in cal- II AIL cu izolatle dubla sau intarita fara
culele de proiectare astfel ca la expira- bQma_cl~l~are lC! consll.J_ctoruld~_Qr_Q1~.91i~
.e __ __
rea duratei de functlonere a lampilor sis- III AIL realizat pentru conexiuni la circuite de distributle
temul de iluminat sa ofere conditii op- ' de tensiune foarte joasa :;;i neavand la interior
time pentru activitatea din lncapere. Re- sau exterior cale de curent la alta tensiune
Tabelull 5.3. ClasHicarea aparatelor de Ilumlnat (dupi IEC· ) din punctul de vedere al proteqIella corpurl sollde ,I api
_____ ~ . Tipul de_protecli~(Ip} _
Prima cifra caracteristica ! A doua cifra caracterlstlca
Protectla persoanelor impotriva atingerii sau apropierii de ; Protectla echipamentului din interior impotriva
partile active sl impotriva contactului cu partile mobile ; patrunderii periculoase a apei
din interior; protectia echipamentului impotriva
patrunderii de corpuri straine

a Ne rotejat __ _ a Nepr()!~at H . __ ._._._ n _

1 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 50 rnm.: 1 Protejat impotriva picaturilor de apa pe verticala
_ de_E3)(.: m~n_a_{dar_I"I.LJ1l1}potriva a_Cgel5LJlui
in_!entiona.!)~ ! _ _ ~_. ~ .. __

2 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 12 mm, 2 Protejat impotriva picaturilor de apa la un
~ ex.: deqetele unghi_ m_C!iml~~1§"__ _
3 Protejat impotriva obiectelor solide mai mici de 2,5 mm, 3 Protejat impotriva apei pulverizate
de exemplu, sculele, conductele s.a, (cu diametrul sau i
grosime mai mica de 2,5 mm)
4 Protejat impotriva obiectelor mai mici de 1 mm, de ex.: 4 Protejat impotriva stropirii cu apa
conductele cu diametrul
-~--------------.------ _--------_
..
sub 1 mm
_-- ---

.~ Protejat impotriva prafului • 5 Protejat Irnpotrjvajetului de apa

E5 !=tan:;; la praf 6 Protectia impotriva valurilor puternice
7-
------------------ . ---- -_- ~. _7_ _Pr()telat impotriv~irl"l~l5_iLJl"Ili**_
8- 8 Prot~t JI!1Potriva_SClJf_l.J_I1_cJ_~iL_
* IEC - Comisia electrotehnica internationala
** introducere ternporara in apa
 Capitolul 5: Aparate de iluminat I. Sisteme de iluminat

se clasifica astfel: • dupa dlstributia intensitatii luminoa- BZ7: Iy = Imax (2+cosy)

• dupa dlsfributla spatiala a fluxului se, mult utilizata de normele britanice BZ8: Iy = Imax
(ePA) in cele doua semisfere, inferioa- sl de metoda CIE; se mai nurneste si BZ9: Iy = Imax (1+siny)
ra (eP) sl superioara (ePs) (fig. 1.5.3). clasificarea BZ (British Zonal). Din a- BZ10: Iy = Imax sin y
• dupa distributia fluxului inferior ePi, cest punct de vedere aparatele de i- De regula, forma analltica t, = fry) a
aparatele de iluminat pot fi cu distri- luminat se impart in 10 clase, dupa COIL nu se cunoaste, De aceea inca-
butii de la foarte intensiv (cu flux con- modul de variatie al functiei Iy = fry), drarea in clasa BZ se mai face in func-
centrat) la foarte extensiv (cu 0 distri- astfel: tie de rapoartele de fluxuri N 1, N2, N3
butte evazata) (fig. 1.5.4); de regula, BZ1: Iy= Imax cos' y sl N4 definite de:
distributia foarte intensiva este proprie BZ2: Iy = Imax cos' y
proiectoarelor, iar cea foarte extensi- BZ3: Iy =
2
Imax cos y N1 = FC1 . N2 = FC2 ;
3ft! FC4' FC4
va, aparatelor folosite pentru ilumina- BZ4: Iy = Imax cos y
tul rutier. Celelalte dlstributil sunt pro- BZ5: Iy = Imax cos y N3 = FC3 . N4 = FC4 .
prii aparatelor de iluminat obisnuite, BZ6: Iy = Imax (1+2 cosy) FC4' F

m
I I
..c

a b

100
C=O Pentru 1000 1m
C=90 I i I C=270 y [0] Intensitate [Cd]
0 ... 180° 90 ... 270°
Flux zonal
[1m]
80

100"
II"" ""
60
C=180
0 121 121 0,00 ....
Curba de distributie 40
5 123 120 11,60
a intensitatii luminoase 15- -_. - -
130 115 46,32 20
25 137 109 103,25
o
35 144 100 179,90 o 30 60 90 120 150 180 [0]
45 148 85 270,12
55 148 68 .. -
367,01
IClasa
65 145 50 463,79
ca
lIuminare de serviciu [Ix]

-= .:----
75 137 27 550,54 I cal 2000 I 0001500 1<30C
622,01 .- [0 ] cal 1111 2000I - 000 '50C <JUUI
85 128 3 ./' ...... ......
95
105
124
124
0,00
0,00
689,65
755,24
85

75 rr '1'-0 ..... ~ ~
<,
g ~O:.1.~~0

115 118 0,00 813,81 \'" <, ~ I"-

'"
65
125 100 0,00---
858,66
- 55 \ r-, i'-- I--..
135 78 0,00 888,87

c
145 56 0,00 906,46 45
568103
\
234568104
'\
r" !2I1OI=11SOlm

234
155 35 0,00 914,56 [Cd/m2]
165 16 0,00 916,82
175 4 0,00 917,02···
d
Reflectan a Indicatorii N1 N2 N3 N4 N5
Tavan 0,_70 O,~Q 0,30 0,00 de distributie
-i
31 ' 59 83 68 92
Pereti 0,50 0,30 0,10 0,50 0,30 0,10 0,30 0-,-10__0,00. ai fluxului [%]
Podea 0,30 0,30 0,30 0,30 0,:30_ . 0,30 0,10 0,10 0,00
Indice Factori de utilizare
0,60 0,33 0,25 O,?O 0,29 0,23 0,18 0,20 0,17 0,13
Fig. 1.5.5. Datela de prolectare pen1ru
0,80 0,41 0,33 0,27 0,36 0,29 0,24 Q,25 0,22 0,17
1,00 0,48 0,39 0,33 0,42 0,35 0,30 0,30 . i--O~26 0,21
un AIL:
1,25 0,54 0,46 0,39 0,47 0,41 0,35 0,35 . _j)J3_1 . 0,25
a - vedere spatiala; b - sectiune;
0,51 0,45 0,52 0,45 0,40 0,39 0,35 0,28
c - COIL pentru ePe =1000 1m;
1,50 0,59
0,41 0,33
d - tabel cu verietl« intensitatilor si
2,00 0,67 0,59 0,53 0,59 0,52 0,47 0,44
0,59 0,57 0,48 0,45 0,37
luminantelor; e - factorii de utilizare
2,50 0,73 0,65 0,63 0,53
0,76 0,70 0,64 0,66 0,61 0,57 0,51 0,48 0,39
$i indicatorii de distributie zonala a
3,00
0,70 0,66 0,54 0,52 0,42
fluxului; f - graficul de variatie a
4,00 0,81 0,75 0,70 0,62
0,84 0,79 0,74 00,72 0,68 0,65 0,56 0,54 0,44
fluxului luminos In speiiu, $i curbele
5,00
de luminanta suprapuse pe graficul
e curbelor limita de luminanta.
I. Sisteme de iluminat
unde:
FC 1... FC4 - sunt fluxurile cumulate
caracteristice ale aparate-
lor de iluminat cuprinse In
unghiurile solide :rrI2; it;
3:rr12; 2n si, respectiv, 4n,
iar N1 ... N4 reprezinta nu-
mere Tntregi formate din
primele doua zecimale ale
rapoartelor .
• dupa gradul de protectie fala de me-
diu, care poate fi:
- etectnce sau Tmpotriva electrocutarii
(tab. 1.5.2.); protectia omului la atin-
gerea $i manevrarea aparatului de
iluminat creste de la clasa 0 la III;
- (afa de patrunderea corpurilor solide
$i a apei - ce se exprirna prin gra-
dul de protectle IPXX, unde prima
citra (de la 0 la 6) indica protectia pe
care 0 asigura echipamentul apara-
tului de iluminat Tmpotriva corpurilor
straine, iar a doua citra (de la 0 la 8)
indica protectia impotriva pafrunde-
rii apei (tab. 1.5.3.).
Cu cat prima citra este mai mare cu
atat omul este mai bine protejat la atinge-
rea $i manevrarea aparatului de iluminat.
Cu cat a doua citra este mai mare cu atat
apa (sub diferite forme) poate patrunde
mai greu la echipamentul electric al
aparatului. Patrunderea apei la echipa-
mentul electric ar duce la scurtcircuit, la
deconectarea aparatului de iluminat.
Mulli tabrlcantl de aparate de ilumi-
nat dau gradul de protectie IP prin 3
cifre, cea de a treia lndicand rezlstenta
aparatelor la socuri mecanice.
- (afa de patrunderea mediilor ga-
zoase cu pericol de explozie; din
acest punct de vedere aparatele de
iluminat se executa in doua varian-
te constructive:
* Exd (antiexploziv), capabil sa reziste
la presiuni determinate de explozii in-
terne, pentru a evita transmiterea aces-
tora in mediul tnconjurator. Acest tip va
avea arrnatura din otel sl dispozitivul
optic din sticla dura rezistenta la pre-
siuni ridicate.
Fig. 1.5.8. Montaje de AIL pe structuri spatiale.
Capitolul 5: Aparate de iluminat
* Ex. (cu siquranta rnarlta), capabil sa
evite patrunderea gazelor sau ameste-
curilor gazoase explozibile in interior
printr-o constructie speeiala (eventual
cu suprapresiune) dublata de un sis-
tem de siquranta electrica pentru de-
conectare in cazul depresurlzarll sale.
• dupa modul de montare, aparatele
de iluminat pot fi montate:
- aparent pe elementele de con-
structii:
* direct pe plafon: plafoniera;
• suspendat de plafon: lustra, can de-
labru;
• pe perete: aplica (dreapta sau oblica)
- ingropat in elementele de constructie:
* in plafon, de regula in plafon fals;
* in scafe: pe perete, pe stalpl,
- pe stalpi etc.
5.2. AParate pentru
iluminatul interior
• Aparate de iluminat pentru lampile
cu incandescenta (normale sl cu halo-
gen) $i fluorescente compacte pot fi
clasificate in urrnatoarele categorii prin-
cipale, in functie de tolosinta:
- locuinte;
- unele sall de spectacole;
- iluminatul decorativ interior sau de
accent;
- medii cu degajari de praf, umiditate
sau cu pericol de explozie.
In fig. 1.5.5 este indicata 0 fi$a tehni-
ca de date pentru un aparat de ilumi-
nat interior (ELBA -FIA-09-118) echipat
cu lampa fluorescenta de 18 w.
Pentru incaperile moderne destinate bi-
rourilor cu calculatoare se recomanda AIL
sub forma de aplice (iluminat indirect) e-
chipate cu lampi MH (in pozhil fixe, fig.
Fig. 1.5.7. AIL pentru locuinle:
a - plafoniera pentru camere obisnui-
te; b - plafoniere pentru tnceperi de
trecere; c - aplice indirecte;
d - AIL cu elemente decorative sus-
pendate.
 Capitolul 5: Aparate de iluminat I. Sisteme de iluminat

1.5.6)sau lampadare identice ea structura Pentru sistemele de iluminat flexibile-
luminotehnicii cu apliea din aceeasi figura ladaptabile, AIL se rnonteaza pe lilina
(solutie flexibila). Evident, pentru alte sau pe structuri spatiale utilizate atat
utilizari decorative se pot utiliza ea surse pentru fixare cat lili pentru alimentare
lili LlH tubulare. electrica (fig. 1.5.8).
Cateva AIL moderne pentru locuinte • Aparatele de iluminat pentru lamp!
(plafoniere sau aplice) pot fi urrnarlte in fluorescente de joasa presiune (Iiniare)
fig. 1.5.7. se pot utiliza in:
- spatii industriale oblsnuite lili similare;
=' - spatti din cladirile administrative, cu
L~~!..----I birouri, sali de proiectare, in-
T::= L I vatarnant, cercetare, social - cultu-
2
rale, magazine;
Fig. 1.5.9.AIL Industrial. - spattl de crculatle sl similare;
- medii cu degajari de praf, umiditate
sau cu pericol de explozie.
- Pentru soetule industriale obisnuit«
(fara degajari de praf, umiditate, gaze
explozive) cu 0 inaltime sub 4-5 m,
se utilizeaza iluminatul fluorescent sl
AIL cu distributie directa a fluxului.
Un AIL tipic este prezentat in fig.
1.5.9 (gen. FIRA).
- Pentru spatiile de munce intelec-
tuala, lnvatarnant, unele magazine s.a.,
AIL cu distnbutie semidirecta pan a la
indirecta si, mai rar, directa (cu gratare
oglindate sl unghi de emisie mare) sunt

~=
cele adecvate (fig. 1.5.10).

I~"""'"
..~.....
'.....
~
~r filll~\
IE 595:
it~\1#\
)1
Sistemele de iluminat flexibileladap-
tabile utillzeaza, de asemenea, structuri
spatiale suspendate care inglobeaza
AIL fluorescente liniare (fig. 1.5.11).
a - Spatiile cu degajari de praf $i umi-
b
ditate, AIL trebuie protejate sl etansate
corespunzator (fig. 1.5.12).
B I Bl • Aparatele de iluminat pentru lampi
I· , ·1 cu oescarcari in vapori metalici (de
~-r~2: -=1
ICSJ?
t
mercur sau sodiu) sunt destinate hale-

IAl
+,
...•...
I__§_J
£1 lor industriale inalte (peste 6 m). AIL au
o distrlbutle directa lili pot fi deschise
c • B • sau protejate in functie de mediu (cu
d
Fig. 1.5.10. AIL pentru tnciperi de munci Intelectuall, tnvltlmlnt ,.a. sau fara degajari). ln fig. 1.5.13 se pot
a - FlAG - 03; b - FIRI; C $i d - AIL 0-10 Zumtobel. urmari 3 tip uri de aparate in con-
structie deschisa,
Pentru medii cu degajari, AIL se con-
struiesc de tip etans, reflectorul fiind
protejat la partea inferioara cu apara-
toare din sticla sau material plastic
transparent.
• Aparatele pentru iluminatul de si-
guranta. ln sistemele de iluminat de si-
guranta, in general, se pot utiliza
aceleasl aparate ca si pentru iluminatul
normal, tinand seama de lndicatiile
specificate de norme.
Pentru iluminatul de siguranta specia-
lizat se utilizeaza AIL speciale echipate
~:~~ ,-:. -:. ~~. ~ ~.~ -= - ';?£~~i!!~~ cu surse corespunzatoare, cu elemente
colorate adecvate si, eventual, cu un
sistem de comutare automata. la ca-
derea iluminatului normal.
Fig. 1.5.11. StrucbJrt spa1Iale cu AILtnglobate.
5.3. Aparatele pentru
ilumlnatul exterior
Se claslfica in doua grupe principale
2
pentru:
- iluminatul public (stradal);
- iluminatul suprafetelor in departate ,
denumite proiectoare.

a c
Fig. 1.5.13. AIL Industriale:
a-tip ELBA; b $; C - tipur; PHILIPS;
1 - dispozitiv optic (reflector) din tabla deschis la partea lnterloera:
2 - aparataj; 3 - dispozitiv de prindere. Fig. 1.5.12. AIL protejat ,I etan,.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Aparate de iluminat

HGS 204/250
lao 190 L.O.R.=O,75
Co 42,0 6,0
C15 80,0 5,0

120· 150·180·150° 120·

0,2 "

o 1H 2H Fig. 1.5.15. Lampa decorativa.

a b • Aparatele pentru iluminatul public

1xHPL-N 250W (stradal)

1x12,700lm ~-;~ L L In iluminatul rutier sunt utilizate

aparate cu distributie directa larga.
Pentru zonele rezidentiale sl spatiile
verzi se recornanda AIL cu dlstributle
semidirecta sau directa-indirecta, In
fig. 1.5.14. este prezentat aparatul de
iluminat HGS 204/250 (PHILIPS) pentru
iluminatul rutier.
Pentru zonele rezldentiale, un exemplu
de AIL poate fi urmarit In fig. 1.5.15.
• Proiectoarele pentru iluminatul exte-
rior sunt destinate iluminatului suprafe-
telor lndepartate de sursa. Se folosesc
c d e in iluminatul triajelor cailor ferate, ilumi-
natul santierelor, zonelor de lucru din
porturi, terenurilor sportive etc.
Emisia fluxului luminos se reallzeaza,
de regula, intr-un unghi solid mic, ob-
Fig. 1.5.14. Aparat de iluminat nrtier tinandu-se un fascicul luminos cu am-
tip MGS 2041250 (PHILIPS): plificare lmportanta a intensitatilor lu-
a - COIL longitudinal a $i transversala, in- minoase.
c/usiv date de calcul; b - 'Y/=f(E)sau 'Y/=f(L); De regula, pentru iluminatul terenuri-
c - niveluri de E oatinute pentru diferi- lor de sport mari (stadioane cu tribune)
te date geometrice; d, e, f - niveluri de se folosesc proiectoare cu:
L, Uo, UL $i T; obtinute pentru diferite date - sectiunea fasciculului luminos circu-
geometrice; 9 - AIL. lara (fig. 1.5.16), atunci cand proiec-
9 toarele sunt amplasate concentrat
(pe stalpi) In colturile terenului;
- sectlunea fasciculului rectanqulara
NNF 020N 1 x SON - T PLUS 400W (fig. 1.5.17), atunci cand proiectoarele
sunt amplasate uniform de-a lungul
1I21max - _2°/2° 1 x 189,000 1m
laturii mari a terenului de joc.
635 - - _2°/2° L.OH. = 0,63
• Proiectoare pentru iluminatul arhi-
Imax = 13600 cd/1000 1m,0°
tectural, festiv $i alte utilizari
13750 Pentru iluminatul fatadelor se folo-
sesc proiectoare asernanatoare cu cele

I! ~ t-.
1,.-,-1
10(
-,
11000

8250
amintite, de regula, cu 0 deschidere
mai mare a unghiului de emisie.

v
,_
to 5.4. Aoarate ~ntru

\
5500
'--
co
...... iruminatul
LO
2750 II teatrelorlstudiourilor
\
/ r-, Proiectoarele destinate iluminatului
- K -60 -40 -20 0 20 40 60[0] J tehnologic al scenelor de teatru, studi-
J L -- L -60 -40 -20 0 20 40 60[0]M
ourilor cinematografice, de televiziune
50 [cd/1000 1m] 880712000000
a b
s.a, sunt AIL speciale cu un sistem op-
tic complex, cu reflector, In majoritatea
cazurilor, din oglinda rnetalica paraboli-
Fig. 1.5.18. Prolectoare cu sec1iunea fasciculului luminos circularl:
ca sau elipsoidala, cu rol de concentra-
a - sectiune, b - COIL In coordonate rectangulare.
re a fluxului intr-un unghi spatial ingust
 Capitolul 5: Aparate de iluminat I. Sisteme de iluminat

sau foarte ingust (corespunzator unor
unghiuri plane de 2x1O° ... 2x5°). De
asemenea, proiectoarele asezate la dis-
tante mai mari de scena (in sala sau in
fundul salii), precum si cele de urrnari-
re a personajelor cu spoturi luminoase,
sunt inzestrate cu obiective alcatuite
din Ientile care realizeaza 0 amplificare
substantiala a intensitatil luminoase xului luminos.
(pentru urmarire se obtine un spot foar-
te concentrat de lumina).
Datorita concenfrarii fluxului luminos
intr-un unghi spatial ingust, curbele de
distrlbutle a intensitatilor luminoase se
dau in coordonate rectangulare.
Pentru efectele de lumini imp use in
astfel de sisteme, proiectoarele sunt
echipate cu filtre colorate ce se pot
schimba, coman date de la oistanta.
Pentru redarea excelenta a culorilor,
proiectoarele destinate functiilor amin-
tite se echipeaza cu larnpi incandes-
cente (LlC) de constructie speciala sau
larnpi cu halogen (LlH). Pentru proiec-
toarele de orizont, se folosesc lampile
cu descarcari in xenon, datorlta tem-
peraturii de culoare cea mai apropiata
de lumina alba a soarelui.
in continuare, se prezinta cateva , aparate de iluminat multiple mobile cu
proiectoare specializate:
- de rampa (pentru lumina de jos) for-
mat din mai multe AIL intr-un sistem
comun de montare sl protectle, cu
trei culori (albastru, rosu, galben) in-
seriate, realizate fie din sticla colora-
ta, fie cu lampi colorate cu incandes-
centa, Lampile sunt alimentate inde-
pendent (pe culoare) pentru obtine-
rea efectelor de lumina monocroma-
tlca, blcromatica sau tricrornatica: se
pot echipa si cu larnpi cu reflector in-
globat, caz in care aparatul de ilumi-
nat nu mai necesita reflector. Distri-
neral ambiental, al scenei sau studio- Ientile Fresnel clare pentru obtinerea
ului; este asernanator celui de rarnpa, unei "pete de lumina" conturate sl
fiind suspendat peste nivelul scenei semiobscure pentru obtlnerea estom-
sau studioului, utilizand surse incan- parii conturului .petel de lumina".
descente de 100... 500 W. Gama de puteri este variabila de la
Pentru teatre se utilizeaza sl rivalte 100 la 5000 W si mai mult, utilizand
cu mai multe etaje, fiecare sir de pro- pentru teatre larnpl LlCILIH.
iectoare avand alta directionare a flu- - pentru efecte speciale. in aceasta ca-
tegorie se inscriu proiectoarele de
Pentru studiouri se folosesc grupuri efecte coloristice care sunt echipate
compacte de rivalte, cu reflector co- cu 0 caseta de filtre colorate montate
mun pentru un sir de surse. inaintea obiectivului sl care pot fi
- de platou (tip clopot) utilizat pentru schimbate prin cornanda de la
iluminatul de sus al anumitor zone ale distanta (cornanda elecfromecaruca).
scenei, prevazute cu LlC sau LlH Se realizeaza, de asemenea, proiec-
500 ... tooo
W; pot fi echipate cu Ien- toare pentru reproducerea unor feno-
tile plan convexe pentru concentra- mene naturale (nori, ploaie, fulgere s.a.)
rea fluxului sl cu filtre colorate fixe. Acestea au un sistem optic complex
- de orizont cu rolul de a realiza ilu- cu mai multe Ientile plan convexe sl
minatul suprafetelor mari ale panzelor oglinzi de focal izare , rezultand un fas-
de fundal din teatre si studiouri T.V. I cicul luminos foarte concentrat si uni-
Sunt echipate cu larnpi LlH sau cu . form distribuit in sectiune, in fata
descarcare, echipate sau nu cu filtre obiectivului, solidar cu proiectorul, se
colorate (albastru saturat, albastru rnonteaza caseta de efecte echipata cu
nesaturat, verde, galben, rosu l?i alb). un mecanism cu motor cu vlteza vari-
Puterea pentru LlH este cuprinsa abila, ce produce rotirea diapozitivului
intre 500 si 2000 W. de efect. Imaginea prolectata pe panza
Pentru studiouri se utilizeaza sl reproduce fenomenul natural dorit.
Sursa de lumina este LlH.
larnpi tubulare fluorescente. in functie de multitudinea compo-
- mobil de scena sau studio cu rolul de nentelor regiei tehnice, se utillzeaza sl
a realiza un iluminat local pe zone re- proiectoare cu un grad ridicat de com-
stranse sau de a pune in evldenta un plexitate, cu mai multe obiective (de
element decorativ sau de efect. Ele exemplu proiectoare de nori).
sunt diferite ca forma sl putere. Astfel Pentru obtinerea efectelor de fosfo-
pentru iluminatul local (din apropiere) rescenta a unor suprafete, se utitizeaza
puterea LlCILIH variaza intre 100 l?i proiectoare echipate cu larnpi cu des-
500 W, iar cele destinate iluminatului carcari in domeniul U.V. cu balonul din
supratetei fundalului de jos sunt de sticla Wood.
1000 ... 2000 W (cu LlH). - de urmerlre. Acesta este caracterizat
- cu lentila $i oglinda - utilizat pentru
obtinerea unei mari amplificari a in-
tensitatf luminoase intr-un unghi
100

90
-
butia fluxului luminos este larga (ex- solid mic; de regula, lentila sau lenti-
tensiva),
- de rivalta (pentru lumina de sus) uti-
lizat pentru realizarea iluminatului ge-
lele (plan-convexe, biconvexe
Fresnel) au rolul de a concentra sl di-
rija fluxul luminos emis. Se utilizeaza
si

~
80
1
'j:;" 70
SNF 210/61 1xSON-T400W
60
1I21max - _28°/5° 1 x 47,000 1m
-- _33°/30° L.O.R. = 0,71
Imax = 672 cdl1000 1m, 61° 50
0 2 4 6 8 10
750 t[anil-
,
~
<, LO
0
C\I
600

450
Ilrd
I
I ...
\
\
F'1g. 1.5.18.Varia1iacoeftcIentuIui de
1ra1I8IIIisie, 't , a poIimetacriIaIu in limp.

495 300
11 \
185 ./ \
630
\ \
150

a
...
- K 21 1 41 61 81 101 121 [0] J
-- L -60 -40 -20 0 20 40 60 [o]M
[cdl1000 1m] b LVW065140000

Fig. 1.5.17. Prolector asimetrtc:

a - sectiune; b - COIL. Fig. 1.5.19. Generator ~i fibre optice.
I. Sisteme de iluminat
Fig. 1.5.20. Tipuri de termina~ii optice.
17 mm
Fig. 1.5.21. Seqiunea tuburilor optice:
1 - miez reflectant; 2 - strat exterior pro-
tector la radiatii UV; 3 - strat protector
suplimentar al fibrelor optice; 4 - fibre op-
tice.
0 pana la 10 m
0 0 pana la 30 m
o
[] [5 peste 30 m
Fig. 1.5.22. Folosirea generatoarelor:
un generator pentru 0 lungime de cablu
L < 10m; doua generatoare pentru 0 lun-
gime de cablu 10 < L < 30m; trei ge-
neratoare sunt folosite pentru 0 lungime
de cablu L > 30m.
printr-o amplificare deosebit de mare
a intensttatll luminoase, cu 0 emisie
superconcentrata intr-un unghi spa-
tial foarte mic, obtinuta printr-un sis-
tem complex de Ientile.
Proiectoarele se echipeaza cu larnpi
LlCILIH. Puterea surselor cu incandes-
centa este cuprmsa intre 500 si 1500 W
Capitolul 5: Aparate de iluminat
pentru scene de teatru si ajunge la 3000
W si mult mai mult pentru studiouri.
Varietatea proiectoarelor destinate
scenelor de teatru si studiouri este cu
mult mai mare decat cea prezentata,
5.5. Fibre ,i tuburi optice
Transportul luminii la distanta prin in-
termediul fibrelor optice este tot mai
des folosit in iluminatul arhitectural, in
mod special.
Ansamblul sistemului de iluminat cu
fibre optice cuprinde:
Generatorul care contine sursa prin-
cipala de lumina, care in mod uzual,
este 0 sursa cu incandescenta cu ha-
logen sau sursa cu descarcare in va-
pori metalici cu adaosuri de halogen uri
metal ice cu indicele de redare a
culorilor foarte bun (Ra > 80). Rolul
generatorului este de a asigura alimen-
tarea sursei propriu-zise :;oide a focali-
za fluxul luminos emis de sursa spre
zona de iesire a fibrelor optice prin in-
termediul dispozitivului optic intern.
Are in cornponenta sa un filtru de raze
ultraviolete, Irnpiedicand propagarea
componentei UV de-a lungul fibrelor
optice astlel incat punctul luminos
contine numai radiatii in domeniul vi-
zibil.
Generatorul poate fi prevazut cu filtre
colorate, in scopul obtinerii unor efecte
speciale.
Ansamblul de cabluri are rolul de a
conduce numai fluxul luminos de la
generator la zona dorita a fi ilurninata.
Cablurile pot fi de diferite lungimi sau
diametre, in functie de nivelul de ilumi-
nare necesar si de nurnarul de cabluri
aferente generatorului. Este caracterizat
de: lungime (Ia cerere), diametrul con-
ductelor flexibile (cel mai utilizat fiind
cel de 5 mm), nurnarul de fibre optice,
raza maxima de curbura (15 mm),
unghiul optic de deschidere (30°).
Cablurile sunt realizate din polimetil-
metacrilat - material ce asigura transmi-
sia foarte buna a luminii sl pastreaza in-
tacte calitatile sursei de lumina (tempe-
ratura de culoare :;oiredarea culorilor),
oferind 0 inalta eficacitate datorita de-
precierii sale foarte mici, in timp.
Graficul din fig. 1.5.18. indica depre-
cierea fluxului luminos intr-un sistem
de fibre optice putandu-se folosi la
estimarea nivelului de iluminare cu ca-
bluri mai lungi de 2 m, punctul de cal-
cui fiind considerat la 2 m de genera-
tor. Acest sistem este folosit cu succes
in iluminatul diferitelor obiecte ale caror
culori se deqradeaza sub actiunea UV
(tablourile dintr-o expozltie, muzeu). De
asemenea, cal dura deqajata de sursa,
in generator, nu este transportata de-a
lungul fibrelor optice, motiv pentru care
acestea se folosesc la iluminatul vitri-
nelor casetate (casete cu exponate
dintr-un muzeu, magazin) nemaifiind
nevoie de ventilarea acestora.
Ansamblul de termlnatil optice.
Acestea au rolul de a dirija fluxul lumi-
nos spre zona de interes (fig. 1.5.20).
Pentru efecte speciale ele pot fi insoti-
te de Ientile sau filtre colorate. Acestea
sunt caracterizate de: forma, modul si
diametrul de incastrare, unghiul lentilei
Fresnel, focalizare sau nu (fig. 1.5.19).
Deci fibrele optice pot fi folosite in ilu-
minatul general (la un nivel scazut al
ilurninarii), de accentuare, pentru expo-
nate din muzee si aplicatii exterioare
ca fatade de cladiri, tantanl arteziene,
domeniul industrial :;oimedicinal.
Tuburile optice, a carer sectiune este
detaliata in fig. 1.5.21, inlocuiesc cu su-
cces tuburile cu neon ale firmelor lumi-
noase. Ele sunt Insa mult mai usor de
folosit la accentuarea conturului, fiind
flexibile. Sunt folosite deci pentru: di-
rectionare, iluminat de contur, reclame
luminoase, semnale luminoase.
Fibra optica Cablu optic
OptiC ore clasic
Fig. 1.5.23. Fibra optica de mare
diametru OptiCore transportal cu 50%
mai multa lumina decat
un cablu optic clasic.
 Capitolul 5: Aparate de iluminat
Aplicatil: fatade ale cladirilor, piscine,
poduri, gradini etc. Pentru efecte colo-
ristice se pot utiliza filtre amplasate in
generatorul aferent. in functie de lungi-
mea fibrelor optice, in sistemul de ilu-
minat se arnplaseaza un anumit nurnar
de generatoare conform schemei din
fig. 1.5.22.
Avantajele principale ale sistemelor
de iluminat cu fibre optice sunt:
- economie de energie pentru iluminat
- solutiile de iluminat cu fibre optice
pot reduce consumul de energie in
comparatie cu iluminatul conventio-
nal;
- sustenabilitate - 97% din sursa de lu-
mina se reutilizeaza; componentele
chimice ~i sticla se recicleaza;
- eliminarea deqajarllor de caldura ~i a
razelor UV - ansambluri de fibre op-
tice si filtre pot elimina toate radiatiile
infrerosf si ultraviolete din radiatia
transrnlsa catre sarcina vlzuala:
- multitudine de scheme cromatice si
efecte decorative - fibrele opt ice pot
aduce 0 cromatica dinarnica, animata
si pot da viata unui proiect sl adesea
sunt utilizate doar in acest scop;
- dimensiuni red use sl adaptabilitate -
solutlile de iluminat cu fibre optice
pot fi utilizate acolo unde solutiile
conventionale de iluminat nu sunt
posibile sau adecvate;
- siguranta I securitate mult mar ita -
generatorul de lumina este singura
components a sistemului de iluminat
cu fibre optice care necesita conec-
tarea la 0 sursa de curent electric;
cablurile opt ice nu transports energie
electrica sl nu necesita protectie
elecmca, putand fi instalate in depli-
na siguranta in orice proiect, inclusiv
in medii acvatice;
- rnentinere redusa - un singur genera-
tor de lumina alirnenteaza mai multe
terrninatii optice, operatiunite de
rnentinere reducandu-se doar la nive-
Tabell 5.4. Com
Proiector punctual
50mm diametru
Terminali~_optica
Flux luminos emis max. 500 1m
Optiunl variate in alegerea emisiei de flux luminos
in faza de proiectare a SIL
Posibilitati de reglaj al fluxului luminos em is
Posibilitate de schimbare a culorii luminii emise,
max. 8 culori
Fara tensiune electrica
Eliminarea radiatlilor IR ~i UV din fluxul em is
Dispozitivul nu se lncalzeste
Dimensiuni reduse
Durata de viata a larnpii de 5.000-12.000 ore
Necesita rnentinere
Flux luminos em is dupa 50.000 ore in functie de rnentinere
sl de varsta lampii - po~t~ Ij100% din fluxul iniUaL
Eficacitate lurnlnoasa realizabila peste 50 ImlW
I.Sisteme de iluminat
lui generatorului de lumina. cifice.
Comparatie intra fibrele optice ~i Transportul luminii de la un capat la
LED-uri. celalalt al tubului se realizeaza prin fe-
Tehnologia actuala in domeniul LED- nomenul de reflexie interna totala (re-
urilor destinate iluminatului Ie contera petata), eficienta acestui sistem fiind
acestora (in prezent) 0 emisie de flux foarte mult intluentata de reflectanta
luminos mai mica in comparatle cu sis- materialului.
temele de iluminat cu fibre optice. in Exista trei tipuri principale de tub uri
tabelul I 5.4. sunt prezentate com para- de lumina:
tiv caracteristicile de baza ale unui pro- - tub din aluminiu oglindat;
iector punctual cu diametrul de 50mm - tub cu film optic polimeric multistrat
in doua variante: echipat cu 0 termina- montat la interior;
tie optica in cadrul unui sistem de ilu- - tub flexibil spiralat din aluminiu.
minat cu fibre optice ~i respectiv echi- Printre avantajele tubului de lumina
pat cu 0 larnpa LED. se nurnara transportul exclusiv al radi-
Recent au fost dezvoltate fibre optice atiilor luminoase, precum si faptul ca
cu diametru mare (OptiCore), care elimina nu transports energie electrica, putand
spatiile goale dintre fibrele optice de dia- fi instalat in medii acvatice sau cu risc
metre mici din components cablurilor op- de explozie.
tice clasice, erescend astfel fluxul de lumi- Prin faptul ca sursa de lumina se afla
na transportat cu 50% fat{l de un cablu arnplasata la unul din capete, se facili-
optic de acelasi diametru (fig. I 5.23). teaza foarte mult operatiunile de men-
tinere a sistemului de iluminat, in spe-
5.6. Tuburi de luminA cial pentru spatille unde schimbarea
larnpilor din sistemele clasice de ilumi-
Tubul de lumina reprezinta 0 sursa nat electric este dificil de realizat.
secundara de lumina care transmite lu- Tubul de luminA cu film optic.
mina de la sursa prirnara (naturale sau Transmite radiatia lurnlnoasa in inte-
electrica) in spatiul de interes, catre un riorul sau pe baza reflexiei interne to-
obiectiv specific sau catre anumite su- tale care se produce in structura filmu-
pratete reflectante sau transrnitatoare, lui optic infa~urat cu tata prlsmatlca la
Transmisia luminii se realizeaza la ca- exterior ~i rata plana la interior (fig.
patut tubului, unde lumina este distri- 1.5.24). in functie de aplicatie, se alege
buita sau drectionata in functie de par- o structura a filmului optic care sa per-
ticularitatile sarcinii vizuale sau prin rnita transmisia laterala de-a lungul tu-
transfer lateral catre obiectivele spe- bului a razelor de lumina cu unghiuri
O,~O rmn
0017mm
Fig. 1.5.24. Structura ,I prtncipiul de fun~onare a filmului optic.
Proiector punctual
50mm diametru
Lampa LED
Flux luminos em is max. 150 1m
Optiuni limitate in alegerea emisiei de flux luminos
in faza de proiectare a SIL
Posibilitati de reglaj al fluxului luminos emis
Posibilitate de schimbare a culorii luminii emise,
milioane de culori
Joasa tensiune electrica
Eliminarea radlatlilor IR ~i UV din fluxul em is
Dispozitivul se lncalzeste
Dimensiuni in functie de rnarlrnea LED-ului
~i de managementul termic
Durata de viata a larnpii de peste 50.000 ore
Nu necesita rnentinere
Flux luminos em is dupa 50.000 ore de 70% din fluxul initial
Eficacitate lurninoasa reaflzablla de 30 ImlW
I. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Aparate de iluminat

de incidenta peste 0 valoare lirnita, iar

pentru unghiuri de incidenta sub
aceasta valoare lirnitata razele de lumi-
na sunt reflectate de filmul optic lnapoi
catre interiorul tubului. Filmul optic
este realizat din acril sau policarbonat
transparent cu grosimea de 0,5mm iar
retlectanta tubului de lumina cu film
optic poate ajunge la 0,98.
Tuburile de lumina cu film optic pot
fi folosite atat in iluminatul general, cat
si in iluminatul arhitectural sau publici-
tar. Prin utilizarea unei surse de lumina
cu 0 distributie a fluxului luminos pre-
cis focalizata, lumina poate fi transpor-
tata total sau partial prin reflexie la ce-
lalalt capat, aflat la 0 distanta maxima
de 20 m de sursa.
Exista diverse tehnici de extractie a
luminii de-a lungul tubului care ii con-
fera acestuia 0 lurninanta scazuta $i
uniforrna (fig. 1.5.25).
Tuburile de lumina cu film optic pot
fi echipate atat cu surse de lumina
electrice, cat si cu dispozitive opt ice
conectate la sisteme de captare a lu-
minii naturale pentru realizarea ilumina-
tului natural si a iluminatului integrat
natural - electric.
In cele ce urrneaza este prezentat un
exemplu de sistem de iluminat integrat
cu tub uri de lumina. Elementele de
captare a luminii naturale reprezinta
unitatea functionala de cea mai mare
irnportanta din punctul de vedere al
cantitatii de lumina naturala captata,
Acestea sunt astfel construite tncat sa
urrnareasca in mod eficient pozitla
soarelui pe cer prin rotatia in jurul
axului vertical si/sau in jurul axului ori-
zontal (fig. 1.5.26) si sunt numite helios-
tate. Lumina solara captata de helios- Fig. 1.5.27. Principiul de fun~onare a
tate (a - cu oglinzi plane) este apoi fo- tuburilor solare.
calizata de un sistem de oglinzi para-
bolice (b), care 0 retlecta catre sistemul cunoscute sub numele de tub uri so-
de transfer cu tub uri de lumina prin lare. Acestea reprezlnta un caz particu-
deschideri in plafon (c) $i coturi oglin- lar al tuburilor de lumina din aluminiu
date (d) situate sub fiecare deschidere. oglindat, fiind realizate din aluminiu
Sistemul de iluminat este de aseme- 0,5mm grosime impregnat cu argint
nea echipat cu surse de lumina electri- pur $i stabilizat prin depunere de va-
ce, capabile sa compenseze variabili- pori, avand retlectanta 0,98. Tuburile
tatea perrnanenta a luminii naturale. solare rnaxirnizeaza conceptul de ener-
Urrnand semnalele provenite de la fo- gie reqenerabila prin concentrarea si
tocelulele aflate in deschideri (c), unita- transportul prin reflexie a luminii direc-
tea de control pune in functiune una te solare si a luminii difuze a cerului
sau doua larnpi cu descarcari in vapori (fig. 1.5.27).
de mercur la Inalta presiune cu adaos Prevazut cu coturi reglabile si cu 0
de halogen uri metal ice de 400 W, pen- suprafata interioara oqlindata super-re-
tru a suplimenta sau a lnlocui ilumina- flectanta (reftectanta 98%), tubul solar
tul natural in cazul in care cerul este capteaza, focalizeaza si retlecta lumina
acoperit sau dupa lasarea intunericului. naturala, distribuind-o apoi uniform in
Aceste larnpi sunt situate in punctul d, interior printr-un difuzor microprisma-
la capetele tuburilor de lumina. tic. Odata instalat, poate ilumina orice
Tubul solar. spatiu interior fara nici un cost. In
Pentru un transport simplu sl eficient functie de caracteristicile arhitecturale
al luminii naturale cafre spatule inte- ale proiectului, captarea luminii se poa-
Fig. 1.5.26. Structura unui sistem inte-
rioare, s-au dezvoltat sisteme specifice te face fie la acoperis (inclinat sau ori-
grat de iluminat cu tuburi de luminA.
pentru aplicatii in acoperis si fatada, zontal, din orice fel de material), fie la
 Capitolul 5: Aparate de iluminat 1. Sisteme de iluminat

Fig. 1.5.28. Exemple de aplica,ii realizate cu ajutorul tuburilor solare:

a - spetii pentru locuit; b - spatii pentru invatamant; c - ctsatn de birouri; d, e - spetii comerciale; f - spatii de circuletle;
g, h - efecte luminoase in structuri arhitecturale.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 5: Aparate de iluminat

Fig. 1.5.28. Exemple de aplica~iirealizate cu ajutorul tuburilor solare:

g, h - efecte luminoase in structuri arhitecturale.

tatada, printr-un dom de captare de tip
diamant, com pus din prisme plane $i
prisme verticale. Prismele verticale
sunt amplasate pe circumferinta domu-
lui sl permit captarea luminii sol are di-
mineata $i seara, atunci cand soarele
se afla aproape de linia orizontului.
Tubul solar prezinta avantajul de a
capta sl de a focaliza, pe langa lumina
directa solara, $i lumina difuza a ceru-
lui, astfel tncat se poate realiza ilumina-
tul oricarui spatiu interior in orice con-
dltil meteorologice.
Exista sl alte tipuri de astfel de tub uri
de lumina care transporta catre interio-
rul cladirllor lumina naturala captata la
exterior, la care domul de captare este
de forma semisferica. In acest caz
datorita formei domului, captarea lumi-
nii solare si in special a celei difuze a
cerului este mai putin eficienta decat in
cazul domului de tip diamant.
Tuburile solare sunt sisteme de ilumi-
nat pasive, fara piese in rnisoare, cum
este cazul sistemelor cu tub uri de lu-
mina $i heliostate prezentate mai sus,
ceea ce conduce la eliminarea costurilor
de functionare $i a celor de rnentinere.
Prin utilizarea tuburilor sol are se ob-
tine 0 importanta economie de energie.
Studiile $i cercetarue realizate au aratat
ca consumul global de energie electrica
poate scadea cu pan a la 75-80%, in
functie de tipul cladirii $i conditiile me-
teorologice specifice locattei proiectului.
Tuburile sol are permit diminuarea
fluxului luminos sau chiar obturarea
cornpleta a luminii provenite de la tub
(acolo unde este necesar: saf de pro-
iectie, spatil de recreere etc.) prin doua
rnodalttan: montarea rnanuala pe difu-
zorul luminos a unui capac opac cu
prindere rnaqnetlca: utilizarea unui sis-
tem motorizat de variere a fluxului lu-
minos cu 0 clapeta cu pozltie variabila
rnontata in tub. Pentru situatia de
seara $i de noapte, se poate utiliza 0
sursa electrlca de lumina, arnplasata in
tubul solar printr-un suport special
oglindat care nu atecteaza reflexia lu-
minii naturale in tub pe timpul zilei.
Tuburile sol are cunosc 0 gama larga
de aplicatii practice, putand fi instalate
cu usurinta in spatii pentru locuit (case,
apartamente, hoteluri), instltutii de in-
vatamant (scoll, unlversltati), cladiri de
birouri, sali de conferinte, spatii comer-
ciale, spitale $i centre de sanatate,
spatii industriale, sali de sport etc. In
fig. 1.5.28 sunt prezentate cateva
exemple de utilizare a tuburilor solare,
in care se rernarca realizarea unei dis-
tributii uniforme a ilurninartl in planul
uti I care conduce la un confort vizual
ridicat, precum $i posibilitatea realizarli
de efecte luminoase prin integrarea di-
fuzoarelor luminoase de plafon in
structuri arhitecturale specifice.
Tuburile solare pot fi combinate cu
ventilatia naturata, ajunqandu-se astfel
la diminuarea substantiala sau chiar
eliminarea costurilor de energie si la un
confort mult sporit al utilizatorilor. Fig.
1.5.29 prezinta schema sistemului com-
Fante pentru preluarea
aerului proaspat si
montate la plafon
Fig. 1.5.29. Principiul de funC1:ionarea sistemului combinat care realizeazi
simultan iluminatul natural ,i ventilarea naturall a spQilor interioare.
binat de iluminat natural si ventilare na-
turala, in care se poate observa la in-
terior tubul solar, iar in jurul acestuia
conducta de ventilare prin care circula
curentii de aer proaspat (rece) sl cu-
rentii de aer uzat (cald), catortta princi-
piului natural al circulatiei aerului pe
baza diferentei de presiune / tempera-
tura / densitate.
Un avantaj deosebit al sistemelor de
iluminat cu tub uri de lumina iI repre-
zinta posibilitatea realizarii unui ilumi-
nat natural chiar si pentru incinte care
nu au contact cu spatiul exterior (cu
utilitate practica deosebita in asigura-
rea eficientei energetice pentru spatii
subterane de tipul pasajelor $i parcan-
lor subterane, tuneluri, statii de metrou
etc.), conducand la scaderea substan-
tiala a consumului global de energie
electrica si la cresterea confortului vi-
zual si ambiental.
Dom de captare
a luminii naturale
Directia
curentilor de aar
la exterior
" Difuzor luminos
 Capitolul 5: Aparate de iluminat
5.7. Suprafe~ luminoase
sau luminate amitecturale
Pentru unele Incaperi aferente unor
cladiri care necesita componente de-
corative (sali de spectacole, muzee,
magazine, loculnte s.a.) se pot utiliza
suprafete arhitecturale ca surse de lu-
mina secundare ce transmit sau re-
tlecta fluxul luminos em is de surse de
lumina primare (fig. 1.5.30).
5.7.1. Suprafe~ luminoase
Plafoane luminoase
Plafonul luminos este un element ar-
hitectural realizat dintr-o placa transmi-
tatoare din module, suspendata de
plafonul de rezistenta al constructiei
(fig. 1.5.31). Modulele pot fi confectio-
nate dintr-un material transparent opal
sau clar, cu model sl supratata de di-
fuzie sau din gratar difuzant.
Panoul difuzant continuu of era avan-
tajul unei ernltante constante, dublate
de un aspect placut, dar pierderile prin
absorb tie sunt relativ mari (30 .. .40 %),
iar deprecierea prin prafuire, rapida.
Suprafata interioara a cavltatil plafo-
nului necesita 0 culoare alba, reflectan-
SUPRAFETE
ARHITECTURALE
I
LUMINOASE
(TRANSMITA TOARE)
I
PLAFON
LUMINOS
I
~
PERETE
LUMINOS
fig. 1.5.30. CIasiIicaraa ~
I INCINTA
- -- -- -- -- -rig-:T.5.31.
1 - structura de rezlstenta: 2 - suprafata interloara: 3 - aparate de iluminat fluo-
rescente; 4 - placa transrnitatoare; 5 - elemente de prindere.
I. Sisteme de iluminat
ta, pentru irnbunatatirea randamentului turata, datorita difuziei mai reduse.
ansamblului care lucreaza ca un aparat Acestea din urma of era sl posibilitatea
mare de iluminat. integrarii cu climatizarea lncaperf].
Atunci cand se utillzeaza aparate de Utilizarea plafoanelor luminoase pre-
iluminat cu reflector (tip FIRA) este ne- supune investitii mari pentru obtinerea
cesara 0 adancirne mare a cavitatii,
Asa cum se poate urrnarl in fig. 1.5.32
pentru realizarea unei iluminiiri unifor-
me a placii transparente la 0 distanta in-
tre axe de 0,65 m, rezuita 0 adancirne
necesara de 0,83 m a cavitatii,
Utilizarea aparatelor de iluminat fara
reflector, tip FIA, are doua avantaje:
- se pot monta mai dtstantat, fluxul lu-
minos fiind uniformizat prin reflexia
de ansamblu a cavitatii plafonului
daca a = (1,5 ... 2);
- investitia este mai scazuta. Fig. 1.5.32. Detaliu de platon lumlnos
In functie de unghiul de protectie al echipat cu AIL gen FIRA.
gratarului difuzant se poate determina
bmin (fig. 1.5.33) pentru asigurarea pro- , ,
tectiei vizuale in cazul utilizarii AIL tip
FlA. Practic, intotdeauna, b ~ bmin da-
torita condltiilor de uniformitate amin-
tite. Plafoanele luminoase din placa
continua difuzeaza foarte bine fluxul lu-
minos realizand 0 distrlbutle uniforrna a
ilurninarilor. Un dezavantaj este acela
~
·~I ~
I " I
1 1 1 I" J, 1 i
ca imaginea obtlnuta este "plata", fara
relief. Plafoanele luminoase cu gratar
",,)
difuzant of era 0 imagine mai bine con- Fig. 1.5.33. Detenninarea dlstamei
mlnlme bmln Tn functie de unghiul
de protectie vlzualA.
f---------------I
, ,
I I I
.... .... /~', ,
.... , I
/
I
LUMINATE
(REFLECTANTE)
I
I .......-;r;~....
-I
---~=--::~-L
r
PLAFON
LUMINAT
I
I
PERETE
LUMINAT
L-
2
1 - element de sustinere sl mas-
care; 2 - aparat de iluminat.
1
Fig. 1.5.34. Scafi de luminA indirecti:
arhitecbrale uIiIizate ... sisIameIe de iluminal
a
3
I 5 b
PliifotiTuinmos: -- -- - - -- Fig. 1.5.35. Plafoane luminate:
a - scafe pe contur; b - scafe pe
fa$ii longitudinale sau transversale.
I. Sisteme de iluminat
acelorasl niveluri de iluminare cu apa-
ratele clasice. Aceasta, deoarece den-
sitatea de aparatele de iluminat la pla-
fon este mare, pe de 0 parte, :;;i pe de
alta parte, elementele modulate ale
plafonului tmpreuna cu elementele de
sustinere a acestora sunt foarte pre-
tentioase pentru 0 realizare artlstlca re-
usita,
Domeniul de aplicare este restrans;
nivelurile ridicate sl modelarea redusa
impun aceste sisteme pentru salile de
expozltii de mare valoare artistica, vitri-
ne importante, ateliere de pictura s.a,
Perete luminos
Este rar utilizat, fie ca element deco-
rativ (perete luminos sau zone de pere-
te luminos), fie pentru punerea in evi-
denta, prin transparenta a unor expo-
nate sau a conturarii lor, fie pentru ob-
ttnerea unui efect luminos colorat intr-
un local de divertisment.
Toate aspectele expuse pentru pla-
fonul luminos sunt valabile si in acest
caz, cu observatia ca pentru realizarea
lor trebuie utilizate materiale perfect di-
fuzante, cu transrnltanta scazuta, pen-
tru ca lurninanta surselor de lumina sa
fie mult dirninuata, in scopul protejarii
vizuale.
5.7.2. Suprafe~ luminate
Anumite suprafete arhitecturale: pe-
reti, plafon sau portiuni din ele, pot
servi ca surse de lumina secundare
pentru iluminatul general al unei inca-
peri sau drept componente aditlonale
pentru obtlnerea unui sistem de ilumi-
nat confortabil.
J~SJ_
c - sa distribuie neuniform intensitatile
Fig. 1.5.36.ScafI echipati cu AIL
cu reflector asirnebic.
.s>: /
, ,/1\,
I ,
, I
, I,
, ,
\ b - detaliu de sea fa;
\
, ,
__ ~~_':
Figura 1.5.37. Plafon lurninat pentru
Plafoanele luminate
Se obtin utilizand scafe de lumina ce
pot lumina plafonul sau zone din aces-
ta, conditionate de rezolvarea din
punctul de vedere estetic al arhitecturii
Incaperil.
in fig. 1.5.34 este reprezentata scafa
de lumina indirecta, components ar-
hitecturala care rnascheaza sursa de
lumina astlel lncat sa nu poata fi prlvita
direct. Acest ansamblu reprezinta, de
fapt, un aparat de iluminat liniar care
face parte din constructie sl care dis-
tribuie indirect fluxul luminos.
Suprafata intenoara a scafei, daca
aparatul de iluminat este simplu si sursa
este libera, trebuie sa fie alba, perfect
difuzanta, pentru mflrirea randamentului.
Sistemul poate fi montat pe conturul
Incapeni (fig. 1.5.35 a). Pentru obtinerea
unei unltorrntzarl acceptabile a emitan-
tel plafonului, pozitia scafei trebuie sa
respecte condltia d» 113 I. Uneori, a-
ceasta conduce la montarea scafei la 0
Inaltime scazuta fata de pardoseala,
ceea ce face ca scafa sa devina ines-
tetica. Pentru reducerea dlstantei, d,
exista 2 poslbllltati;
- fragmentarea plafonului in fa:;;ii lumi-
nate (fig. 1.5.35 b) sl montarea de
scafe in carnpul acestuia;
- echiparea scafei cu aparate de ilumi-
nat cu reflector cu distributie asime-
trica (fig. 1.5.36) . in acest caz este
suficienta condltia d={115 ... 118) I (in
functie de tipul reflectorului).
Scafele se pot echipa, in mod uzual,
cu surse punctiforme cate 6 larnpi pe
m, in cazul utilizarii sursei libere in
dulie, sau 3 aparate pe m, in cazul uti-
lizarii aparatelor cu distrlbutie asimetri-
ca. Daca se utilizeaza lampi fluores-
cente, acestea se vor monta "cap la
cap" sau .petrecute" pentru a evita
umbrele.
Pe langa cele enuntate, scafa mai
trebuie sa indeplineasca conditiile:
catre plafon (lntensitati mai mici in
zona apropiata :;;i intensitati mai mari
2 I
I
I
I
II
,
I
I
I \ I I
I_N_CI~_T_A
0 sail de spectacole.
Capitolul 5: Aparate de iluminat
in zona departata) pentru a realiza 0
uniformitate a ilurninani plafonului;
- sa prezinte un unghi de protectle co-
respunzator:
- sa poata fi curatate usor de praf (pen-
tru a evita producerea pete lor de praf
ars, in special deasupra larnpllor cu in-
candescenta: scafele :;;ilampile trebuie
curatate cel putin 0 data la 30 de zile).
Un alt exemplu de plafon luminat
este dat in fig. 1.5.37 unde se poate ur-
mari un fragment din sectiunea longi-
tudinala a unui plafon decorativ al unei
sali polivalente. Astlel, de plafonul de
rezlstenta, 1, este atarnat plafonul fals
(decorativ) 2, in care se forrneaza sea-
fele unde sunt montate aparatele de l-
luminat cu reflector, 4, care reallzeaza
o ernltanta uniforrna a acestuia. Pentru
iluminatul direct se utillzeaza aparatele
de iluminat cu reflector, 5.
Utilizarea plafoanelor luminate este
mai restransa datorlta consumurilor
energetice mari ale acestora si caracte-
risticilor luminotehnice specifice (ilumi-
nat difuz, fara contraste, imagine plata,
fara reflectarea obiectelor in spatiu).
o
<I:
UJ a:
a: 0
0 s dO
a: a:
n, 0
UJ ~
0 0
<I:
00
UJ
0
Z n,
(/)
::J
0 0 0
000
ECRAN
a
I~
I \ ' b
I' Fig. 1.5.38. Pereti luminati. compo-
" ~\
I
I I nente ale sistemulul de iluminat pen-
tru 0 sali de cinematograf:
I a - seciiune prin salij;
1 - aparat de iluminat simplu cu lampa
cu lncandescenta sau larnpa fluo-
1
rescenta tubulara: 2 - taste de perete lu-
I rninata de 0 scafa vertlcata: 3 - aparat
de iluminat punctual cu distributie directa.
 Capitolul 5: Aparate de iluminat I. Sisteme de iluminat

perete decorativ sau a unor expo nate treruptor.

plate (picturi) se pot utiliza scafele ori- Dispozitivele pentru suspendare (car-
zontale dirijate direct catre perete (fig. lige, tije, dibluri, holdsuruburl etc) se
1.5.39) echipate cu aparate de iluminat vor alege astfel incat sa suporte, far a
I speciale (fig. 1.5.39 a) sau obisnuite deforrnari, 0 greutate eqala cu de 5 ori
I
I' I
, I
simple (fig. 1.5.39 b). greutatea aparatului de iluminat ce ur-
Utilizarea larnpilor cu incandescenta rneaza a fi fixat, dar cel putin 10 kg. Se
~,' _~C_INT~J I~NCI~TA/ _ de mica si foarte mica putere conduce interzice suspendarea aparatului prin
a b la sisteme estetice agreabile. conducte de alimentare; fac exceptie
Fig. 1.5.39. Pereti lumina1i pentru efec- Pentru realizarea unui efect de lumina aparatele prevazute cu conducte, sine
te decorative cu scafe orizontale: de zi, in conditii de noapte sau seara, se de alimentare $i sustinere in executie
a - seata cu aparat de iluminat cu re- recornanda sistemul din fig. 1.5.40. speciala, pentru acest scop.
flector nesimetric; Sursele de lumina fluorescente sunt AIL se rnonteaza astfel incat sa permi-
b - seata cu aparat de iluminat; mascate de galeria perdelei sau drape- ti:i accesul usor la lampa in vederea in-
1 - reflector nesimetric; 2- aparat de ilu- riei, acestea reflectand lumina catre in- locuirii acesteia si in vederea intretinerii.
minat; 3 - plafon de rezistenta: 4 - pla- capere, In cazul rnontarti aparatelor de ilumi-
fon fals. Montarea rnascata a unei scafe de lu- nat pe elemente combustibile (Iemn,
mina in spatele unei mobile, in interiorul materiale plastice) intre aparat si
unei vitrine sau unei nise, poate con- acestea trebuie introdusa 0 placa de
duce la efecte plastice deosebite (§.11).
2
5.8. Montarea aparatelor
I de iluminat
I
Condi1:iide alimentare ,i montare
I a aparatelor de iluminat (AIL)
INCINTA I AIL se conecteaza la circuitul de ali-
mentare prin cleme de conexiune. La
--------------t-- contactul exterior (partea fiietata) a du-
liei lampii se va lega conducta de nul a
Fig. 1.5.40. Draperie/perdealjaluzele, 1, Fig. 1.5.42. Aparat de iluminat fixat cu
circuitului, iar la borna din interior a du-
iluminate cu aparat de iluminat fluo- ajutorul pieseIor metalice eIastice.
liei, conducta de faza, trecuta prin in-
rescent tubular mascat de galeria, 2.
Sistemul se adopta in cazul in care se
doreste fie realizarea llurnlnarf sl punerii
in evldenta a unui plafon decorativ, fie
diminuarea contrastelor $i realizarea
unui ambient luminos, echilibrat.
Sistemul poate fi utilizat, de aseme-
nea, in scopuri pur decorative pentru
marcarea unui plafon sau a unei zone
din acesta utilizand surse de mica sau
foarte mica putere.
In birourile moderne, cu calculatoare
personale cu ecran, pentru evitarea re-
flexiei de voal, se vor utiliza plafoane si
pereti lurnlnati folosind alte solutll, indi-
cate in §.11.2.2.

Pere1:iilumin~
Peretii lurninati se reatizeaza prin b
scafe de lumina verticale sau orizon- Fig. 1.5.41. Dibluri folosite la montarea AIL.
tale. Peretii lurnlnati emit fluxul prin re-
flexie catre Incapere, creand 0 ambian- Tabelul 1.5.5. Modul de prindere a AIL in func1:iede elementul de construetll
ta luminoasa placuta, odihnitoare $i Tipul elementului de constructii Element deprindere
contortabila, Se folosesc ca elemente Beton Dibluri plastic
aditionale (de completare confortabila, Dibluri metal
estetica sau de efect) ale sistemului de Bolturl im uscate
iluminat, principal, al incaperli. Caramida Dibluri plastic
In fig. 1.5.38 este dat un exemplu de Dibluri metal
peref lurninati cu scafa verticals, la 0
_____ +----=D_:_:ib=-cluri
lemn
sala de cinematograf, unde acestia
Elemente usoare - ipsos Dibluri speciale din plastic
sunt utilizati ca 0 cornponenta a siste-
Dibluri _§peciale din metal
mului general.
Metal $uruburi cu piulita
Spectatorii, privind in sensu I $i direc-
Nituri pop
tia marcate (catre ecran), nu vad surse-
§uruburi autoperforante
Ie de lumina din scafe.
Pentru punerea in evidenta a unui
Lemn Suruburi autofiletante
I.Sisteme de iluminat
Fig. 1.5.43. Sistem ",inl" cu elemente de conectare.
a mente.
Fig. 1.5.44. Montajul ingropat 81AIL.
protectle izoterrnica sl lncornbustlblla
(ex., azbest) pentru evitarea posibilitatii
de incendiere a elementului de con-
structll (1.7 $i Normativ PCI).
de construcJii
,i
Montarea pe in elementele
In functle de tipul de prindere (tab.
1.5.5), montarea poate fi tacuta direct
sau cu elemente intermediare.
Capitolul 5: Aparate de iluminat
, tand culisarea elementelor de prindere.
b
In fig. 1.5.41 sunt prezentate cateva ti-
puri de dibluri ce pot fi folosite in mon-
tarea aparatelor de iluminat. Diblul de
plastic este folosit pentru aparatele de
iluminat usoare, pe elemente de con-
structie cu 0 buna rezistenta, Gaurile se
realizeaza cu rnasini rotopercutante,
pentru a asigura cilindricitatea locasului
unde se va fixa diblul. Holdsurubul ca-
re ftxeaza aparatul de iluminat se mon-
teaza prin infiletare sau prin batere $i
poate avea diverse lungimi $i diametre
si diverse capete (fig. 1.5.41 a). Diblul de
plastic pentru fixarea aparatului de ilu-
minat in pereti usori (de tip gipscarton)
are aripioare care se curbeaza, facili-
tand prinderea (fig. 1.5.41 b). Diblurile
din metal sunt folosite atunci cand AIL
sunt grele $i este necesar un grad sporit
de rezistenta sl siguranta (fig. 1.5.41 c).
De cele mai multe ori, in montarea
aparatului de iluminat se folosesc ele-
mente intermediare de prindere. Astfel,
se folosesc piese metal ice de fixare
care se rnonteaza pe elementele de
constructie. Prinderea aparatului de ilu-
minat se face usor (de exemplu, prin
presare ca in fig. 1.5.42).
Tot pentru a usura montarea, dar si
pentru a permite modificarea configu-
ratiei sistemului de iluminat, se folo-
sesc cabluri din otel (a caror lungime
poate fi reqlata), Aparatul de iluminat
se flxeaza de aceste cabluri prin
elemente "coada de randunlca", permi-
Un alt sistem de montare este cel
,,$ina". Acesta permite atat montarea
aparatului de iluminat cat sl conectarea
la circuitele electrice. Sistemele ,,$ina"
mai of era si posibilitatea de a modifica
pozitia $i orientarea aparatului de ilumi-
nat in functie de dorlnta beneficiarului
(fig. 1.5.43). Pentru a nu putea fi atinse
$i crea pericol de electrocutare pentru
om, sinele se rnonteaza in canale, de
regula, din material izolant. Daca se fo-
losesc canale metalice acestea din ur-
rna se leaqa la conducta de protectle,
Un sistem de montare foarte modern
il constituie inglobarea aparatului de
iluminat in elementele de consfructii.
Folosind tehnologiile moderne de con-
structie: pereti usori (cu grosimi de
12,5 mm), plafoane suspendate sau
fixe din gipscarton sau din fibra mine-
rata, montarea aparatului de iluminat
se poate realiza direct in aceste ele-
Aparatele de iluminat echipate cu
larnpl fluorescente se pot monta in pla-
fonul suspendat prin asezare pe ele-
mentele de sustinere a structurii (fig.
1.5.44). In cazul aparatelor cu dimen-
siuni mai mici decat distanta dintre ele-
mentele de sustinere, ele se vor fixa in
placa plafonului prin clemele elastice.
Montarea aparatelor de iluminat in
pereti (tip gipscarton) se va realiza prin
prindere cu cleme si piese metal ice de
fixare.
I. Sisteme de iluminat

Capitolul 6
Sisteme de iluminat interior
 I. Sisteme de iluminat

Ansamblul aparatelor de iluminat de arnblanta (decorativ) s.a, luminos, ceea ce conduce la 0 distri-
echipate cu surse de lumina corespun- Daca SIL principale se reahzeaza butte necorespunzatoare de lumlnante
zatoere, amplasate dupa 0 dispunere pentru orice inclnta, cele secundare au Tncarnpul vizual.
logica Tntr-o inclnta (Tncapere)depen- un domeniu mai restrans si se folosesc, • Sistemul de iluminat semidirect
denta de considerente functlonale aditlonal, Tn spatii !;li locuri deosebite , (SIL- SO)reallzeaza 0 repartitie spatiala
si/sau estetice, Tnscopul realizarii me- (spatii comerciale, cladiri de locuit, mu- mai echllibrata a fluxului luminos
diului luminos confortabil capabil sa zee, spatii pentru expuneri etc.). (tP/tPA = 0,6... 0,9; tP/tPA = 0,4... 0,1 ).
asigure destasurarea unei activitati SIL principale se claslfica, la randut Cu cat proportia de flux superior este
umane (impuse) sau realizaril unei anu- lor, in functle de distrlbutia spatiala mai mare cu atat distrfbutia arnbientala
mite functiuni, defineste notiunea de si/sau Tn planul util al fluxului luminos. a lurninantelor este mai echilibrata.
SISTEM DE ILUMINAT. Sistemele pot avea 0 structura fixa sau in condltii energetice, economice
Sistemele de iluminat se clasifica din una flexlbila care sa perrnlta adaptabi- SIL-SD poate fi 0 alternativa optima sl
punct de vedere functional (fig.1.6.1)Tn litatea in timp sau spatlu, pentru unele incaperi de lucru intelec-
2 categorii: sisteme de iluminat normal; tual (Iaboratoare, sali de invatamant, bi-
sl de iluminat de siquranta, 6.1.1. Sisteme de iluminat in rouri fara calculator). Este indicat inca-
Sistemul de iluminat normal aslqura functie de distribl4ia spatiali a perilor industriale de Tnaltimi mici sau
desfasurarea norrnala a unei activitati fluxului luminos chiar medii cu sarcini vizuale de mare
umane Tntr-o incinta, conform destina- si foarte mare precizie, la care ochiul
tlel acesteia Tn conditiile Tn care ilumi- Clasificarea sistemelor de iluminat, trebuie menajat pentru a se evita sea-
natul natural nu este satisfacator, dupa dlstrlbutia spatiala a fluxului lumi- derea pertorrnantei vizuale sl, respec-
Sistemul de iluminat de siguranta a- nos, se face Tn mod conventional, in tiv, a productivitatii muncii.
sigura fie continuarea activitatii, fie eva- functle de raportul Tntre cele 2 fluxuri • Sistemul de iluminat direct-indirect
cuarea incintei sau alte functluni (fig.l semisferice (emisfera supenoara tPs!;li (SIL-DID) determina un echilibru foarte
6.1) Tn cazul Tntreruperii allrnentarli cu cea lnterloara tP;) sl fluxul emis de bun al disfributiei spatiaIe a fluxului lu-
energie electrica a iluminatului normal. aparatul de iluminat tPA. minos:
• Sistemul de iluminf!t direct (SIL-O) i tP/tPA = 0,4... 0,6; tP/tPA = 0,6... 0,4
6.1. Sisteme de iluminat se caracterizeaza prin proportie foarte ] - ceea ce conduce, de asemenea, la
nonnal (SIL) mare de flux luminos dirijat in emisfera 0 echilibrare confortabila a lurninantei in
inferioara (tP/tPA 2: 0,9; tP/tPA < 0,1). carnpul vizual, favorabila desfa!;lurarii
Sistemele de iluminat normal se pot Acest sistem de iluminat este eficient procesului de rnunca intelectuala,
clasifica dupa functiunile sl rolul pe sl economic, randamentul utilizarii flu- odihnei!;li divertismentului, in condltii
care Ie indeplinesc Tn: principale!;li xului luminos fiind maxim pentru ca economice acceptabile din punct de
secundare (fig. 1.6.1). acesta este dirijat direct cafre planul vedere al consumului energetic.
SIL principale asigura desfasurarea de lucru. Sistemul determina contraste • Sistemul de iluminat semiindirect
activitatii umane intr-o tncapere, reali- rnari sl 0 buna modelare a sarcinilor vi- (SIL-SIO)se caraterizeazaprintr-o repar-
zand un ambient luminos confortabil, zuale tridimensionale. Datorlta acestor : title a fluxului luminos cu preponderen-
functional !;li estetic. avantaje este folosit in iluminatul indus- ; ta in zona superioara;
SIL. secundare se folosesc pentru trial si la lncaperl medii sl inalte unde tP/tPA=O,4 ... 0,1; tP/tPA=O,6 ... 0,9).
delimitarea unor zone de interes si/sau se impune 0 buna reliefare a prod use- Poate fi acceptat pentru unele rezol-
realizarea de aspecte vizuale speciale lor prelucrate, tinand seama si de ca- vari ale unor incaperl social-culturale
(accentuare, de efect, modelare sau racteristicile geometrice ale sarcinilor (de arta), locuinte, hoteluri, spitale si,
culoare), pentru punerea in valoare a vizuale. nu in ultimul rand, pentru birouri mo-
unor obiecte sau a unor suprafete ca- SIL-D nu corespunde activitatil inte- derne, datorlta confortului ce-I ofera
racteristice din lnclnta (arhitectural) lectuale datorita inconfortului creat de din punctul de vedere al echilibrului lu-
!;li/sau pentru realizarea unui iluminat repartitia spatiala neuniforma a fluxului rninantelor, De asemenea, reprezlnta 0
J I TEME DE ILUMINA] sol~tie ce a.v~ntaje"a:a.!;li.~~ec~ul~Sih?-
1-1SS INTERIOR J ----l logic de manre a Inaltlmll In lncaperile
care necesita aceasta.
• Sistemul de iluminat indirect (SIL-
10) se caracterizeaza prin fluxul luminos
, emis in emisfera superioara de cel putin
- pentru continuarea 90 % din fluxul luminos al aparatelor de
PRINCIPALE _ ~~ci~~~:ventie iluminat (tPsltPA;;e:O,9). Randamentul
- pentru evacuarea din utitizarii fluxului este minim, dar con-
- de accent
- cu rol decorativ
cladire fortul realizat, din punct de vedere al
- de efect - pentru evitarea panicii distributiei lurninantelor in carnpul vizu-
- de paza
- arhitectural . - de veghe ai, este maxim. Datorita acestor avan-
, - pentru arnbianta placuta
! - de crculatie taje se utilizeaza pentru obtinersa unor
I - pentru marcarea plafoane luminate decorative sau zone
hidrantitor
de plafon, in incaperi care prezinta
aceasta cermta, pentru birouri in care
se lucreaza, exclusiv, cu calculatoare,
- direct
- semi direct i----
J
1
i
~-~
------l
I Tnscopul evitarii reflexiilor parazitare de
- direct-indirect voal de pe ecranele acestora sau la ac-
- semi indirect 1
I GENERAL I ~
_____l____ * ICOMBINA~
1 ~
centuarea senzatiei de Inaltirne a inca-
- indirect perilor sau, la salile de spectacole Inal-
Fig. I. 6.1. Clasificarea sistemelor de Iluminat. te, ca sistem suplimentar etc.
Sistemul de iluminat indirect este cel
I. Sisteme de iluminat Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

~ L ._...
_._ Se utilizeaza, in special, in incapenle
Y2~1 E
IV2n
I
lIn
I
lIn
I s I
w2n lIn
I
lIn
I )
1/2nl
I
aferente cladirilor social-culturale
----+i'<----"""
de spectacole, tectura, jocuri,
(sali
holuri,

VI
1

!
I
, ~ foaiere etc.), sali de sport, hale industri-
X X I I ~=- I
*
1- ale in care se desfasoara un singur tip

:::Ji .tl'Oi
I
I

~
as
de activitate care, de regula, necesita
niveluri de iluminare mici sau medii.

X X X --t
I 4-- I
I
I ~=- I !
, sa
De aceea, astlel de sisteme trebuie
perrnlta sectorizarea aprinderii

§i -"'0 I
-JI
I
i

I
asl J
- ....
I I
aparatelor
manuale/automate
de iluminat prin comenzi
putand forma un
sistem integrat de iluminat electric ~i
t- I I I --=+
~i
X X X I - 1

I
natural. 1

Astlel, in cazul unei lncaperi cu un

~EI
'01_ asi
---4
perete vitrat, sistemul fiind echipat cu
X X X
~~
I I I -=j surse liniare sau punctuale, conectarea
~i deconectarea circuitelor se va realiza
/.

j__d .~ d _J ~ in slrurl paralele cu zona vltrata, de

a b regula, coliniare cu raza vizuala a subi-
. ectllor (fig. 1.6.4). in aceasta sltuatie,
Fig. I. 6.2. SIL unlfonn dlstrtbulte: conectarea se realizeaza pe ~iruri, in
a - surse punctuale; b - surse liniare. ordinea stabilita in functie de scaderea
nivelului iluminarii naturale (3-2-1), iar
mai costisitor energetic, dar reprezinta in planul util, respectiv, printr-o unifor- deconectarea in sens invers (1-2-3), in
I

avantajul ca uniformizeaza lurnlnantele,
elimina umbrele ~i reduce fenomenul de
orbire. Lipsa modelarii poate fi un deza-
vantaj atunci cand sarcinile vizuale sunt
tridimensionale.
in cazul acestui sistem de iluminat
este necesar ca suprafetele reflectante
sa fie de culori nesaturate (deschise) ~i alaturate sa fie dubla fatii de distanta din-
curate pentru a se obtine reflectante
maxi me.
in concluzie, de la SIL-D la SIL-ID,
confortul crests substantial, fluxul su-
perior determinand echilibrul luminan-
telor in carnpul vizual, dar costurile de
investitie sl, in special, de exploatare
vor fi, de asemenea, mai ridicate.
Ramane ca inginerul de iluminat sa
aleaga, de la caz la caz, in functle de
aspectele cantitative ~i calitative deter-
minante, solutia optima.
6.1.2. Sisteme de Ilumlnat in
funqle de dlstributla ftuxului
lumlnosJlluminirti in planul util
• Sistemul de iluminat general, uni-
form distribuit se caracterizeaza printr-
mitate mare a ilurninarll, functle de cresterea nivelului iluminarii
Sistemul se realizeaza printr-o am- naturale.
plasare simetrica a aparatelor de ilumi- in unele incaperi din cladirile social-
nat punctuale sau liniare in planul pla- i culturale, unde aspectul estetic este
fonului (fig. 1.6.2). . determinant, se pot realiza dlstrlbutii a-
Se impune ca pentru 0 distributie rela- simetrice impuse de plastica arhitectu-
tiv uniforma, distanta dintre doua ~iruri rala a incintei.
tre' perete sl ~irul apropiat de acesta. De • Sistemul de iluminat general locali-
asemenea, din aceleasi considerente, in zat sau zonat este 0 varlanta a siste-
cazul ~irurilor luminoase cu discontinuitati mului de iluminat general ce se reali-
se recomanda ca d s 1,5 h, in care h zeaza prin concentrarea aparatelor de
reprezinta inaitimea de montaj a surselor iluminat in zona de lucru cu 0 distribu-
deasupra planului util, iar, d, distanta tie neuniforma a iluminarii in planul util
dintre ~iruri (fig. 1.6.3). ~i anume:
Datorlta uniformitatii distributiei flu- - iluminari ridicate in zonele efective
xului luminos, sistemul este confortabil, unde se reallzeaza procesele de mun-
dar necesita 0 investltle mare ~i consu- ca (tehnologice) si iluminari scazute in
muri energetice ridicate, in special, in spatiile de crculatle ~i depozitare. Da-
cazul spatlilor de dimensiuni mario ca in hala industriala se desfa~oara
mai multe procese de rnunca cu sarcini
vizuale diferite, sistemul de iluminat se
divizeaza in mai multe fractlunl, carac-
3 teristice ca nivel de iluminare fiecarei
11 12 zone, corespunzatoare sarcinii vizuale
1 specifice.
in fig. 1.6.5 se poate urmari un

I' I'
o repartltle unltorma a fluxului luminos exemplu de SIL localizat, practicat in
1a industrie pentru incaperile cu inaltimi
d d medii sau mari; dezavantajele sunt de

1
I' I' 1a
I I II
h
I I II
I' I' 1a

I I I I
a b
I I Fig. 1.6.4. SectorIzarea unul SIL Fig. 1.6.5. SIL Iocallzat:
fig. 1.6.3. Semnlnc&1l& mlrtmll h. general unlfonn dlstrtbulL a - plan; b - sectiune.
 Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior
confort (AIL apropiate de carnpul vizual
central) ~i de estetica (neqlijabila in
industrie).
in fig. 1.6.6 este prezentat un alt
exemplu cu astfel de sisteme. Acesta
are 4 zone diferite, rnarqinite de zone
de circulatle, fiecare constituind un sis-
tem independent, cu iluminari diferite.
Avantajul sistemelor de acest tip este
economia de energie, dezavantajul
fiind disfributia neuniforma a luminan-
telor in carnpul vizual, diminuate de
dlstantele mario
o alta varlanta este sistemul de ilumi-
nat localizat asimetric dirijat ce se rea-
lizeaza cu aparate de iluminat liniare
montate in functle de locul de rnunca, in
asa fel incat fluxul sa fie concentrat ca-
tre suprafata efectiva de lucru (fig. 1.6.7).
Sistemul este aplicabil pentru spatiile
sau Incaperile destinate muncii intelec-
tuale (proiectare, invatamant, unele la-
boratoare, birouri etc.) in care un pere-
te (de regula, cel din stanqa lucratori-
lor) este vitrat, iar locurile de rnunca (Ia
birouri, plansete, pupitre etc.) sunt fixe.
Sistemul prezinm urmatoarele avantaje:
- aceeasi directle sl sens ca iluminatul
natural, prin amplasarea aparatelor
de iluminat paralel cu ferestrele sl pe
drectla razei vizuale a lucratorilor;
- fluxul fiind receptat din stanqa lucra-
torului este favorabil activitatii simu-
lando-se, cel mai adesea, iluminatul
natural;
- permite realizarea unui sistem integrat
economic, cu cornanoa rnanuala sau
automata, prin asigurarea posibilltatii
de conectare pe ~iruri, in trepte (de
exemplu, daca iluminatul natural sea-
de, se pune in functiune numai ~irul 2)
sau prin reglaj fin al fluxului SIL;
- este eficient prin concentrarea fluxu-
lui luminos pe zona de lucru neg Iijan-
du-se zona de circulatie sau depozi-
tare (E1 > E2);
- sirul de langa ferestre poate fi mon-
tat inclinat ceea ce conduce la 0 mai
buna utilizare (econornica) a fluxului,
evitandu-se pierderile de flux prin fe-
reastra: sistemul nu corespunde tot-
deauna din punct de vedere estetic;
- sirul de la ferestre poate fi montat
ZONA 1 I I ZONA 2
[E,] I I [E2]
f-------
I I----
ZONA DE CIRCULATIE [Eo]
f--------I ---
ZONA 3 I ZO~A
[E3] : I [E4]
I
Fig. 1.6.6. Schema unul SIL zonat
Tntr-o hali indusbiali cu 4 zone de
munci, flecare fllnd caractertzate de
o alti sarcini vizuali.
oblsnult (cu axul vertical); in acest
caz este necesara 0 distanta minima
fata de peretele vitrat de 0,7 ... 1 m;
pentru evitarea pierderilor de flux,
noaptea, este lndicata utilizarea dra-
periilor cu retlectanta mare;
- solutia rnoderna consta in utilizarea,
pentru sirul marginal a AIL cu distri-
butie asirnetrica a lntensltatllor lumi-
noase, care realizeaza 0 distributie
similara cu cea a AIL inclinat. Astfel
de aparate prezinta sl un aspect es-
tetic corespunzator:
- sistemul prezinta ~i calltati din punct
de vedere al ellrninaril reflexiei voala-
te pe supratetele de lucru plane da-
torita unghiurilor de tncldenta favora-
bile.
Proiectarea rnoderna presupune rea-
lizarea unor sisteme de iluminat flexibi-
Ie care se pot adapta in timp si/sau
spatiu la unele schirnbari functionale
sau recompartlrnentari (birouri sl simi-
lare), la schirnbari determinate de es-
tetlca, mentalitate, stil, de asemenea
variabile in timp (spatii comerciale, mu-
zee, locumte) sau la schlmbari tehnolo-
gice (industriale).
in toate cladirile moderne (indiferent
de destlnatie) este necesar sa se reali-
zeze posibilitatea echiparii cu un sistem
de iluminat flexibil care sa perm ita:
- modificarea pozltlei AIL (fixe relativ),
la coordonate spatiale diferite in
functle de necesitati sau dorinte in
timp (spatii comerciale, muzee, expo-
zitii, locuinte s.a.);
- modificarea pozitiel AIL mobile pe 0
anurnita directie (montaj pe si-
na/canal);
- schimbarea AIL cu altele mai moder-
ne (performante);
- modificarea parametrilor sursei de lu-
mina prin sisteme de reglaj al fluxului,
manual sau automat;
Fig. 1.6.7. SIL locallzat aslmetric
dlrtJat.
I.Sisteme de iluminat
- modificarea geometriei unor AIL sau
tocalizarli sursei in interiorul AIL.
o varianta de SIL general localizat 0
reprezlnta SIL directionat in care fluxul
luminos este dirijat pe 0 anum ita direc-
tie preferentiala fiind realizat cu aparate
de iluminat oglindate echipate cu sur-
se liniare sau surse de tip spot
luminos.
Sistemul se utilizeaza atunci cand
sunt necesare:
- modelarea sl accentuarea unor obi-
ecte sau exponate tridimensionale;
- realizarea de umbre si/sau contraste
pentru a modela (reliefa) forma sau
textura unor exponate;
- pentru iluminatul unor suprafete re-
flectante care devin astfel suprafete
emisive servind la realizarea unor
efecte ambientale sau locale.
Sistemul drectlonat poate fi utilizat
~i in completarea iluminatului general
uniform distribuit din lncaperlle unor
cladiri social culturale pentru ruperea
monotoniei acestuia ~i punerea in evi-
denta a unor exponate sau a unor ele-
mente de plastica arhltecturala,
• Sistemul de i1uminat local are ca
scop realizarea unui nivel ridicat de ilu-
minare numai pe supratata restransa
de lucru (rnasa, planseta, banc de lu-
cru, rnasina-unealta, zona de control
tehnic etc.) unde sarcinile vizuale sunt
de precizie mare si foarte mare, iar,
uneori, chiar in cazul celor normale.
Pentru diminuarea contrastelor de lu-
rninanta inconfortabile, iluminatul local
este utilizat, totdeauna, in completarea
unui sistem de iluminat general de nivel
redus, ansamblul devenind astfel un
sistem de iluminat combinat care, sche-
matic, este prezentat in fig. 1.6.8.
Sistemul de iluminat local este eco-
nomic pentru ca sursa este foarte a-
proplata de sarcina vizuala realizandu-
se niveluri mari sl foarte mari de ilumi-
nare, la consumuri energetice reduse.
Avand in vedere aceste aspecte se
recornanda utilizarea iluminatului local
in urrnatoarele cazuri (de regula, la in-
caperi cu lucru manual):
- sarcini vizuale de precizie mare si
foarte mare;
- suprafete care reprezinta un anumit
relief ce trebuie controlat;
- iluminatul general nu este suficient
pentru modelarea ~i distingerea sar-
666
Fig. 1.6.8. Schema unui SIL combinat.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior

cinilor vizuale; in capitolul 11 sunt prezentate as- lIuminatul pentru interventli in zone
- pentru realizarea unor niveluri ridicate pecte de detaliu privind realizarea sis- de risc este 0 parte a iluminatului de
necesare lucratorilor de V8rsta inaintata temelor de iluminat local utilizate in in- securitate prevazut sa asigure nivelul
sau cu capacitate vizuala redusil; caperile industriale. de iluminare necesar siqurantei per-
- pentru toate cazurile in care, pe baza soanelor implicate intr-un proces sau
unui calcul tehnico-economic com- • Sisteme integrate de iluminat activitate cu pericol potential $i sa per-
parativ, se poate demonstra realiza- electric $i natural - se caracterlzeaza mita desfasurarea adecvata a procedu-
rea unei economii substantiate in prin utilizarea arrnonioasa $i echilibratarilor de activitate pentru siquranta ocu-
consumul de energie electrlca. a luminii naturale sl electrice in cadrul pantilor zonei precum $i operarea in
in fig. 1.6.9 sunt prezentate 9 tip uri sistemelor normale de iluminat interior caz de incendiu.
caracteristice de iluminat local (in gene- (general sl combinat) asa cum s-a lIuminatul pentru evacuarea din eta-
ral, industrial) utilizand surse de lumina amintit anterior. dire este parte a iluminatului de secu-
liniare (larnpi fluorescente de putere Astfel, printr-o cornanda automata, ritate destinat sa asigure identificarea
mica) sau larnpl cu incandescenta (in sistemul poate fi utilizat cu succes, $i folosirea, in conditii de securitate, a
special, in cazul in care se impun nece- conducand la importante economii. cailor de evacuare.
sitati deosebite de redare a culorilor). Comanda rnanuala este 0 necesitate lIuminatul pentru crculatle este parte
Asupra celor 9 tipuri se mentloneaza: atat pentru exploatarea rationala cat sl a iluminatului de securitate destinat sa
a - amplasarea sursei evlta reflexia voa- pentru adaptarea ulterioara la sistemul asigure parcurgerea in condltii de se-
lata, directia luminii reflectate ne- automat. curitate catre caile de evacuare sau
fiind colinlara cu raza vizuala (SL 1); Pentru incaperile de mare adancirne cafre zonele de interventie,
b - sistemul tavorlzeaza observarea in care iluminatul natural nu poate per- lIuminatul impotriva panicii este parte
detaliilor lucioase pe un fond difu- mite un nivel corespunzator sl unifor- a iluminatului de securitate prevazut sa
zant (SL2); mitate ale lluminanl este necesar un evite panica sl sa asigure nivelul de ilu-
c - iluminat paralel cu suprafata ori- iluminat electric (chiar si in zilele Inso-minare care sa permita persoanelor sa
zontala rellefeaza nereqularitatlle rite) in zona opusa ferestrelor. Se rea- ajunga in locul de unde calea de eva-
(SL3); lizeaza astfel condltil corespunzatoare cuare poate fi identificata.
d - sursa de lumina de suprafata este . atat ca nivel de iluminare in intreaga in- lIuminatul pentru marcarea hidrantilor
tavoraolla depistarii defectelor pe 0 cinta a lncaperii cat sl ca echilibru al este parte a iluminatului de securitate
suprafata lucioasa (SL4); lurninantelor. Totodata se evita sau se prevazut sa perrnita identificarea usoa-
e - lumina difuza produsa de panou dirninueaza $i efectul de stlueta ce se ra a hidrantilor.
este favorabila urmaririi vizuale a manitesta in zona ferestrelor. lIuminatul de siquranta portabil este
sarcinilor din tipografii (SL5); Sistemele de acest tip, denumite sl parte a iluminatului de securitate desti-
f - sistemul prin transparenta pune in PSALI (Permanent Supplementary Arti- nat a fi utilizat in spatiile fara personal
evidenta nereqularitatile materialelor ficial Lighting of Interiors - iluminat sl este asigurat de echipament portabil
transparente ca: stofe, tesuturi, har- electric permanent pentru interioare), prevazut cu alimentare proprie.
tie, calc etc. (SL6); sunt neeconomice prin consumul supli- Timpii de punere in functiune, de la
9 - sistemul utilizeaza efectul de mentar permanent de energie electrica, intreruperea iluminatului normal, sunt
silueta pentru realizarea controlului dar deosebit de confortabile. urmatorii:
de contur (SL 7); Din ratiuni de economie de energie - in cladirile destinate publicului sau
h - sistemul directionat rnodeteaza co- electrica $i de crestere a confortului vi- lucratorllor:
respunzator sarcina vizuala spatiala zual, se recornanda implementarea pe • 0,5 s pana la 5 s pentru iluminatul
(SL8); scara cat mai larga a tehnologiilor de pentru continuarea lucrului sl
i - sistemul, utilizand 0 sursa rnascata iluminat natural atunci cand structura iluminatul de interventie in zonele
de un material perfect difuzant, cladirilor permite. de risc;
poate realiza un control corespun- • in mai putin de 5 s pentru celelalte
zator in cazul materialelor transpa- 6.2. Sisteme de iluminat tipuri de iluminat de securitate.
rente (SL9). desigura~ - in industrie (conform STAS 12294):
• 0,5 s pana la 15 s pentru: ilumina-
Sistemele de iluminat de siquranta tul pentru continuarea lucrului, ilu-
au rolul de a functlona atunci cand ilu- minatul de interventie in zonele de
minatul normal, alimentat de la reteaua risc si iluminatul pentru clrculatie -
~ furnizorului, se intrerupe. in functie de gradul de pericol;
c lIuminatul de siguranta se clasitica • 1 s pan a la 15 s pentru iluminatul
(conform SREN 1838) in: de evacuare $i cel de marcare a
- iluminat pentru continuarea lucrului; hldrantilor - in functle de gradul de
- iluminat de securitate. pericol.
Acesta din urrna se claslfica in: Timpul de functionare, pentru toate
- iluminat pentru interventii in zone de sistemele de iluminat de securitate
risc; este de cel putin 0 ora.
- iluminat pentru evacuarea din cladiri: Timpul de functionare al iluminatului
- iluminat pentru clrculatle: pentru continuarea lucrului este pana
- iluminat impotriva panicii; la terminarea activitatii cu risc.
- iluminat pentru veghe; Aparatele de iluminat pentru: conti-
- iluminat pentru marcarea hidrantllor; nuarea lucrului, interventla in zonele de
- iluminat de siquranta portabil. . rise, impotriva panicii, clrculatie, tre-
lIuminatul pentru continuarea lucrului buie integrate in iluminatul normal al
Fig. 1.8.9 SIstema de Ilumlnat local este 0 parte a iluminatului de siguranta spatiilor respective, dar Ii se asigura
Industrtal. prevazut pentru continuarea activitatii punerea in functionare, la intreruperea
normale, tara modificari esentiale. iluminatului normal, in timpul mentionat
 Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior I. Sisteme de iluminat

mai sus. CEI 60331 - 11 ~i 21; 6.2.2. Sisteme de iluminat

Aparatele de iluminat pentru: eva-
cuarea din cladiri, marcarea hldrantilor,
trebuie sa respecte recornandarlle din
SREN 60592-2-22 si tip uriIe de maroa
(sens, schimbarl de directie) stabilite
de Dlrectla Consiliului Europei 92158
EEC din 24 ianuarie 1992, transpusa
prin HG 971 din 26 iulie 2006.
Sursele de alimentare pentru apara-
tele de iluminat de siguranta sunt:
- sursa prlnclpala de alimentare:
reteaua publica de distributie,
- sursa de securitate (de rezerva) ce
trebuie aleasa astfel tncat sa intre in
functionare in timpul rnentionat mai
sus ~i sa rnentlna 0 alimentare un
timp minimum de 0 ora, cu exceptia
celui pentru continuarea lucrului care
trebuie asigurat pe toata perioada lu-
crului cu risc.
Sursa de securitate poate fi:
- sursa locala, atunci cand este conti-
nuta in aparatul de iluminat - aparat
de iluminat de tip autonom (Iumino-
bloc);
- sursa centralizata, atunci cand se
arnplaseaza in spatli special destina-
te (baterie de acumulatori, UPS sau
grup generator).
Aparatele de iluminat de tip autonom
(executate conform SREN 60598-2-22)
se alirnenteaza pe circuite din tablouri-
Ie de distrlbutle pentru receptoarele
normale.
Pot fi alimentate ~i din circuite co-
mune cu aparatele de iluminat normal.
Conductoarele si/sau cablurile trebuie
sa fie cu intarziere la propagarea flaca-
rii in manunchi (conform cu SREN
50266 pe parti - de exemplu CVYF).
Aparatele sl coloanele aparatelor de
iluminat de siguranta alimentate din
sursele centralizate se executa astfel:
- cu cabluri cu izolatie minerala,
conform SREN 60702 - 1 sl 2;
- cu cabluri de rezistenta la foc, con-
form cu SREN 50200, SREN 50362,
- un sistem de cablaj care sa-~i pas-
treze caracteristicile de protectle me-
canice sl electrice la foc.
Tablourile de distributie pentru ilumi-
natul de siguranta, de regula, trebuie
sa fie distincte de cele pentru ilumina-
tul normal. Exceptia este atunci cand
sunt utilizate aparate de iluminat de tip
autonom.
6.2.1. Sisteme de iluminat
pentru continuarea lucrului
Sistemele au rolul de a asigura con-
tinuarea procesului de rnunca sau a
unor activitati importante la acelasi nl-
vel de iluminare sau la unul mai scazut,
determinat de sarcina vizuala in proce-
sui ce nu poate fi intrerupt.
Sistemul de iluminat pentru continu-
area lucrului trebuie prevazut in urrna-
toarele situatii:
a - incaperlle in care intreruperea ilu-
minatului normal poate provoca:
distrugeri, explozii, incendii, pagu-
be materiale, accidente sau victime
umane;
b - salile de operatli ale spitalelor ~i
policlinicilor;
c - laboratoarele unde au loc experi-
rnentarl ce nu pot fi intrerupte;
d - lncaperl industriale in care utilajele
neceslta 0 permanents suprave-
ghere sau manevre specifice;
e - lncaperi importante pentru activita-
tea de conducere a statului.
in general, aceste sisteme necesita
conditll speciale de alimentare cu ener-
gie electrica.
Capacitatea bateriilor de alimentare,
pentru cazurile (a), (c) ~i (d) se stabiles-
te astfel incat sa se asigure functiona-
rea iluminatului de slquranta pentru
continuarea lucrului in tot timpul nece-
I sar luarii unor masuri care sa asigure
I continuarea activitatf pe 0 perioada de
i timp de cel putin 3 h.
de securitate pentru interventii
Sistemele au rolul de a asigura inter-
ventia personalului de exploatare, in in-
caperlle sau spatule in care exista apa-
rate sau utilaje ce trebuie comandate
sau manevrate, la intreruperea functio-
narii iluminatului normal.
Sistemul de iluminat de securitate
pentru interventii se prevede in urrna-
toarele cazuri, in:
a - lncaperl unde sunt montate arrna-
turi (vane, robinete sl dispozitive de
cornanda ~i control) ale unor insta-
latii ~i utilaje care trebuie actlonate
in caz de incendiu;
b - lncaperea centralei de avertizare si
semnalizare a incendiilor sl in inca-
peri de garare a utilajelor PSI;
c - incaperile industriale unde, la intre-
ruperea functlonarll iluminatului
normal, trebuie actionate aparate
sau utilaje in vederea scoaterii din
functiune a unor utilaje sl echipa-
mente, sau in vederea reglarii para-
metrilor aterentl, in scopul protejarli
utilajelor, echipamentelor sau per-
soanelor.
6.2.3. Sisteme de iluminat de
securitate pentru evacuare ,i
alte func1iuni
i
Sistemele au rolul de a asigura, de
exemplu, evacuarea persoanelor din
cladire in cazul intreruperii iluminatului
normal precum ~i alte functiuni conexe
,-
,
-------------,
I ZONA DE
I, CIRCULATIE
I
,fj
AIL
1
I, o~
I '
,--------------~
a

8, b
,----------------:
,
I
,
! AIL
I
'
I
'

:l!!t~~~://Y/#//Y//Y/YJ
------------- ~
b

Fig. 1.6.10 Indlcatoare de evacuare, lumlnoase sau lumlnate: Fig. 1.6.11. Amplasarea aparatelor
a - ieslrede evacuare (fond verde, simbol alb); b - etentiune! cale de acces blo- de Ilumlnat cu circul..,.e:
cata (fond galben, simbol alb); c $i d - sisteme directionale pentru caile de eva- a- in perete lateral in zona plintei;
cuare (fond verde, simbol alb); e - reprezentare uzuala (alb pe fond verde). b - contratreapta.
I. Sisteme de iluminat
securitatii, in cazul aparitiel unor situatii
accidentale (incendii, panlca etc.), sau
unor functluni suplimentare in conditii
de noapte (veghe, paza etc.).
Sistemele de evacuare au rolul sa
marcheze clar traseele de clrculatie
destinate evacuarii in cazul intreruperii
iluminatului normal sau in caz de nece-
sitate.
SIL de evacuare trebuie sa
asigure cu
claritate ghidajul vizual al traseului de
evacuare, sa puna in evidenta eventua-
lele obstacole, rnodlflcari de drectle etc.
Utilizarea unor sisteme de ghidaj lu-
minate sau luminoase constituie un
element vizual de mare lmportanta in
asigurarea evacuaril rapide !?i fluente a
cladirii (fig. 1.6.10).
De asemenea, realizarea unui con-
trast de luminante corespunzator re-
prezinta, ca !?i contrastul de culoare,
un aspect de ghidare eficienta. Pentru
SIL-evacuare, culoarea verde este cea
indicata de normele romanesti, atunci
cand sistemul functloneaza cu ghidaj
in perrnanenta (de ex.: la salile de
spectacole). Daca SIL de evacuare
face parte !?i din iluminatul normal, se
utilizeaza aceleasi AIL, cu condltia
rnarcarf lor distincte pentru a da posi-
bilitatea verificarii in exploatare. Culoa-
rea rosie este utilizata pentru semnali-
zarea unei interziceri (de ex.: cale care
se blocheaza), culoarea galbena pentru
AIL!~
~IL J?,.
ILUMINAT VEGHE
Fig. 1.8.12 Amplaaarea aparatalor de
Ilumlnat de vaghe.
,---------------------,
1 >bl -, L~
rn
/t\\,. i
' HID NT AIL
! INCE~DIU
I I
j. d'
, 1
k///&/,,w,w///#//#//#//#/#//##///,,w#/#////1
L ,
Fig. 1.8.13. Amplasarea aparatelor de
Ilumlnat pentru marcarea lumlnoasi
a hldra",lor de Incendlu (dO< 2 m).
Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior
avertizarea unui pericol (de ex.: semna-
lizarea obstacolelor), iar culoarea al-
bastra pentru informare (de ex.: came-
ra tab lou electric).
Formele geometrice utilizate pentru
semnallzarl sunt: triunghiul echilateral,
pentru avertizare; patratul sau dreptun-
ghiul, pentru informare; cercul taiat de
un diametru, pentru interzicere.
Aparatele de iluminat pentru evacua-
re trebuie amplasate astfel incat sa se
asigure un nivel de iluminare adecvat
(conform NP - 061/02) langa fiecare
u!?a de ieslre sl in locurile unde este
necesar sa fie semnalizat un pericol
potential sau amplasamentul unui echi-
pament de siguranta, dupa cum ur-
rneaza:
a) la fiecare usa de iesire dintr-o sala
cu aqlornereri de persoane conform'
P 118;
b) langa" scar), astfel incat fiecare
treapta sa fie iluminata direct;
c) langa" or ice alta schimbare de nivel;
d) la fiecare u!?a de ieslre destinata a fi
foloslta in caz de urgenta;
e) la panourile de semnalizare de secu-
ritate;
f) la fiecare schimbare de dlrectie:
g) in exteriorul sl langa" fiecare ie!?ire"
din cladire;
h) langa" fiecare post de prim ajutor;
i) langa" fiecare echipament de inter-
ventie impotriva incendiului si fiecare
punct de alarrna,
*) "Ianga" este considerat ca fiind
sub 2 m rnasuratl pe orizontala.
lnstalatiile electrice pentru iluminatul
de securitate pentru evacuare trebuie
i prevazute in:
, - cladlrlle civile cu mai mult de 50 de
IE
,1.0
persoane;
- lncaperlle amplasate la nivelurile su-
praterane cu suprafata mai mare de
300 m2, indiferent de nurnarul de per-
soane;
- incaperile amplasate la sub sol cu
supratata mai mare de 100 m2, indi-
ferent de numarul de persoane;
- spatiile de proouctie cu mai mult de 20
persoane sau atunci cand distants
dintre usa de evacuare $i punctul de
lucru cel mai dep'rtat depaseste 30 m.
• Sistemul de iluminat pentru evita-
rea panic;; are rolul de a asigura ambi-
'I
Tabelull.8.1. Utllizarea dlferitelor BUrse In SIL de Biguranti
Lc!ll1paJI_ipt,!L , ~__1_J __2 __L_3 ; 4 :
I, ~ILIH_ ,~_±_ __~ _j-_! + t-
.1 ! Lampi fluorescente
cu aprindere rapida
+; + +
Lampi fluorescente + +
, cu amorsare lenta
Lampi cu descarcarl + +
in vapori metalici
la inalta presiune
anta luminoasa de nivel scazut necesa-
ra evitarii accidentelor grave ce se pot
produce in salile de spectacole mai
mari de 400 locuri (teatre, cinemato-
grafe, sali de concert individuale sau
inglobate in case de cuttura !?i simi-
lare), in cazul intreruperii iluminatului
normal sau in condltiile nefunctionarii
acestuia din motive tehnologice.
Acest SIL trebuie sa intre in functlu-
ne automat cu 0 temporizare mai midi
de 5 s de la intreruperea iluminatului
i normal, dar trebuie prevazuta sl co-
manda rnanuala de punere in functiune
(fara posibilitate de intrerupere), din 10-
curi accesibile personalului de intreti-
nere st publicului; tipul de alimentare
va fi acelasl cu cel al iluminatului de
evacuare a cladirii.
in general, se utillzeaza, in fiecare in-
: capere protejata sl in tncaperile de
: evacuare, cel putin doua surse cu
: amorsare practic instantanee, montate
cu 0 protectis vizuala din sticla clara
' (nu se modifica culoarea luminii ernisa
: de sursa), iar alimentarea surselor pe
fiecare traseu de evacuare se realizea-
, za cu doua circuite separate (un circuit
poate asigura clrculatia pe un traseu la
: un nivel de iluminare redus cu 50 %
I fata de nivelul impus ales pentru situa-
tia de panica),
• Sistemul de iluminat de circulatie
(fig. 1.6.11) are rolul de a asigura circu-
latia in interiorul salilor mari de specta-
I cole, magazine etc., atat in cazul intre-
I ruperii tehnologice a iluminatului normal
cat !?i a intreruperii sale accidentale.
Acesta are acelasi regim de functlonere
ca si in iluminatul de evacuare pentru
marcarea ie!?irilor din salile respective.
; AIL de circulatie se rnonteaza in:
- pllnta pe peretll laterali ai salilor de
spectacole;
- contratreptele din sala,
• Sistemul de iluminat de veghe
(fig. 1.6.12) are rolul de a asigura circu-
latia in incaperile destinate odihnei, din
spitale, rnatemitatl, sanatorii, gradinite,
crese, camine pentru batrani s.a., in
lipsa iluminatului normal (deconectat voit
sau accidental). Culoarea recomandata
a sursei este albastru, montarea
Observatu
- .; __- _
+
Numai daca AIL sunt
utilizate sl in
iluminatul
-- ..
normal
_ _----------- - -------
AIL utilizate sl in
iluminatul normal
(cu alimentare permanent
din sursa de rezerva)
 Capitolul 6: Sisteme de iluminat interior I. Sisteme de iluminat

Tabelull.6.2. Nlvelurl de Ilumlnare (orlentatlve), confonn nonnelor romlMfll

actuale
Tipul i Domeniul de utilizare
iluminatului i de iluminare medie
de siguranta'
~~==~~--~-----------------.~-----------------------------
Evacuare - in general
- in cazuri speciale
• in crese
• pe trasee de evacuare
I din crese, sali de spectacol
_--=, ~cu peste 400 locuri
~I
Evitare I - in sali se spectacol cu
_ j:>anic.! __+_QE:l!lt~_400_IQcurL ~__
Clrculatie I - pe traseele de circulatie
I din salile de spectacol
Veghe : - in crese, carnlne pentru
sursele de lumina uzuale (cu incandes-
centa sau cu descarcarf), in condltiile
Nivelul normat
indicate in tabelul 1.6.1. Se observe ca
numai lampile cu lncandescenta l?i cele
fluorescente cu amorsare raplda au u-
20 % din nivelul de iluminare normat
tilizare generala.
in cazul in care se utilizeaza lampi
50 Ix fluorescente tubulare, pentru siquranta
1 Ix in functlonere, aparatele de iluminat
egal cu nivelul de iluminare normat
vor fi echipate cu cel putin doua surse
__~ _ care pot functiona l?i independent (nu
10 % din nivelul de iluminare normat, este perrnlsa utilizarea montajului de
__ __ _ _d~ !!!injrn_~_m_?O_j)( _ tip "tandem").
10 % din nivelul de iluminare normat, ;
Daca se utilizeaza aparate de ilumi-
dar minimum 30 Ix nat echipate cu 0 singura lampa fluo-
~----- 2 Ix --=--C~C-------l

rescenta tubulara, atunci se vor cupla

_________ ~ Q.o_pii,gradinite, sQi!a~_ -;-___ _ n __ m _ ._.

cats doua montate la 0 dlstanta maxi-

Continuarea, - in general, in cazurile 20 % din nivelul de iluminare normat
ma de 6 m, in linie dreapta.
lucrului : previizute in normativul 1.7;
Se pot utiliza l?i lampi fluorescente
~ dar minimum 5 Ix
compacte, de regula, in acelasl regim cu
- in cazuri speciale
larnpfle cu mcandescenta, daca amorsa-
• in lncaperlle i 80 % din nivelul de iluminare normat rea este rapida, in solunlle alese se pre-
blocului operator
fera lampile fluorescente (tubulare sau
• pentru carnpul egal cu nivelul de iluminare normat compacte) cu amorsare rapida,
de operatie:
Pentru blocurile de loculnte se admi-
• in cabinete ega I cu nivelul de iluminare normat.
te montarea aparatelor unitub.
~ @c::Jlo.9r.afic~_c:l_e__l,ll'~!lta, Din considerente economice, aparate-
lnterventie i-in cazurile previizute minim 50 Ix
Ie de iluminat de sigurantii pot sa faca
in normativul I.7
parte sl din iluminatul normal (ex.: siste-
Tabelull.6.3. Nlvelul de Ilumlnare ~ pazI (securltatelorlentare). me de iluminat pentru evacuare pe cori-
E [Ix]! _ _ __ __ garf!cterlsticile zonei doare, sciiri, hoi uri).
1 r Minimum in zone-----------------
unde nu exlsta iluminat adiacent in cazul utiliziirii comune, iluminat nor-
--- ------------------------

5 Valoare medie ce of era facilitati de orientare mal sl de sigurantii, acestea vor fi mar-
cate discret pentru asigurarea intretinerii.
_____
20 I! . .J9ores_p_unde c!!nivelul strazilor secundare)
Recomandare pentru zone adiacente straznor cu circulatle;
recunoasterea figurii umane este posiblla, corespunde
. ._
in tabelul 1.6.2 sunt date nivelurile de
iluminare recomandate pentru diferite
I nivelului striizilor principale tip uri de iluminat de siguranta.
Pe plan international se recornanda:
aparatelor de iluminat realizandu-se la • Sistemul de iluminat de paza are - pentru evacuarelimpotriva panicii - 1
0,2 ... 0,5 m de la pardoseala, de re- rolul asigurarii securitatl' unor incinte, % din nivelul normal, dar cel putin
gula, ingropate in pereti, cai de circulatle sau in exteriorul unor 5 Ix;
Alimentarea cu energie electrica a obiective. Acest sistem trebuie sa I _ pentru lnterventie minimum 5 % din
acestui sistem se realizeaza in acelasi i functloneze 0 data cu lasarea intuneri- nivelul normal.
regim ca sl iluminatul de evacuare a cului sau permanent in incaperile fara Pentru sistemele de iluminat de se-
cladirii respective. lumina naturala, curitate (paza) nivelurile sunt indicate in
Deoarece normativul (1-7) nu prevede tabelul 1.6.3, valabile atat in interior cat
• Sistemul de iluminat pentru marca- rnasurl speciale pentru sistem, el se l?i in exterior.
rea hidrantilor de incendiu are rolul de implementeaza de la caz la caz, in in cazul in care iluminatul de securi-
a permite identificarea acestora in caz functie de necesitati, alimentarea cu tate este cuplat cu un sistem de came-
de necesitate cand, de regula, ilumina- ; energie electrica de rezerva fiind, de I re de luat vederi, in functle de tipul a-
tul normal este intrerupt (fig. 1.6.13). Se ' asemenea, aleasa in functie de impor- cestora, nivelul de iluminare varlaza
prevede in clMirile in care iluminatul tanta obiectivului. intre 3 ... 20 Ix pe planurile orizontale
de evacuare nu este suficient pentru (de supraveghere) l?i intre 1,5 ... 10 Ix pe
marcarea hidrantilor. in cazul in care 6.2.4. Aspecte caracteristice cele verticale.
pentru marcarea hidrantului se utilizea- i echipamentului aistemelor
za un aparat de iluminat folosit l?i : de iluminat de aigura~
pentru evacuare, intre axele hidrantului I
sl AIL respectiv, distanta nu trebuie sa in general, in conformitate cu norme-
fie mai mare de 2 m. Ie rornanestt, cu exceptia cladirilor
foarte importante se pot utiliza toate
 I. Sisteme de iluminal

Capitolul 7
Calculul sistemelor de iluminat interior
 Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat

Pentru a realiza mediul luminos con-
fortabil, functional sl estetic, sistemul
de iluminat trebuie dimensionat cores-
punzator, din punct de vedere cant ita-
tiv, sl evaluat corect, din punct de ve-
dere calitativ.
anumit plan al incaperil (plan util, pere- narea cu precizre mare a ilumlnarllor
te, plafon), iar prin metoda interreflexiei directe punctuale cat sl a celei medii.
se poate determina distinct iluminarea Totodata permite aprecierea uniformi-
medie directa Emdde iluminarea medie tatii ilurninaril pe planul util, pe planurile
retlectata Emr pe aceleasi planuri. De efective de lucru (birouri, bancl, plan-
fapt, fenomenul interreflexiei sta la ba- sete, bancurile de lucru etc.).
I

in cadrul acestui capitol se trateaza . za tuturor metodelor globale (MFU, Pentru calculul manual/automat cu-
sumar metodele de calcul cantitativ I MCIE s.a.) care reprezinta 0 aplicare rent, metodele globale sunt utilizate
(fig. 1.7.1) cu selectarea metodologiei . practlca a acesteia. pentru predimensionarea sau chiar di-
de aplicare. . Metode/e punctua/e - prezinta avan- mensionarea (Ia lncapen uzuale), iar
Metode/e g/obale - au la baza feno- tajul ca permit calculul unor valori pre- cele punctuale sau mixte sunt destina-
menul interreflexiei sl au avantajul uti- cise 'in orice punct al lncaperli, respec- te veritlcarll iluminarii efective sl unifor-
lizarii lor rapide, eficiente 'in proiectarea I tiv al planului util, pentru componenta rnitatii acesteia data de sistemul de ilu-
curenta prin faptul ca ofera posibili- I directa, Ed. lIuminarea punctuala totala minat analizat.
tatea, fie a dlrnenslonarii sistemului 'in se va determina din suma iluminarii di- I
functle de valoarea medie norrnata a recte 'in acel punct cu iluminarea medie ' 7.1. Metode de calcul
ilurninarii (Em),fie a evaluiirii iluminarii , reflectata a supratetel ce contlne punc- punctuale
medii pentru un sistem dat. Metoda : tul. Se utilizeaza astfel 0 metoda rnixta
factorului de utilizare permite determi- (ounctuala comblnata cu una globala). Metodele de calcul punctuale se uti-
narea ilurnlnarli medii (totale) Em pe un Avantajul metodei consta 'in determi- lizeaza 'in scopul deterrnineril compo-
nentei directe a llurnlnarll (iluminarea
drecta) 'in orice punct din plan. Ele
I METODE DE CALCUL I
AL ILUMINARII sunt specifice flecarui tip de sursa
(punctualiilliniariilde supratata).
I Pentru deducerea relatiilor de calcul
1 1
specifice se pleaca de la legea genera-
la a iluminiirii, conslderand fie contribu-
I METODE GLOBALE I I METODE PUNCTUALE I tla sursei punctuale ca atare, fie a unui
I I element de linie sau de suoratata (ce
( BAZA 1
poate fi aproximat cu un punct) l;li inte-1
l grand pentru 'intreaga sursa liniara sau
I REFLEXIA MULTIPLA I IIPUNCTUALE AIL II LlNIARE
AIL II! SUPRAFATA
AIL I
de suprafata considerata.
l 7.1.1. Iluminarea dlrectl, dati
LAPLICATIl I I
~
I
de sursa de lumini punctuale
~ 1
METODA
~
METODA
Se considera 0 sursa punctuala (AIL
METODA FACTORULUI
de CIE este considerat punctual daca dimen-
INTERREFLEXIEI UITLIZARE (APLICATA) siunea sa maxima este mai mica de
MIR MFU Mel E
1/5 I - AIL echipate cu lampi incandes-

9---------------- METODA
MIXTA
I
cente sau cu descarcari 'in vapori me-
talici de 'inalta presiune sau cu vapori
de sodiu de joasa presiune sau larnpi
~ fluorescente compacte) concentrata 'in
(Ed + Emr punctul 0 din fig. 1.7.2.
Fig. 1.7.1. Claslflcarea metodelor de calcul uttllzate Tn lumlnotehnlci. Pe baza legii generale a ilurnlnarfl,
rezulta iluminarea 'in punctul P din pla-
nul orizontal H, intensitatea lurnlnoasa
fiind /y.co
(V)
I c·cosfJ
EpH = M, y, (7.1.1)
/2
'in care:
M, - este factorul de rnentlnere pentru
0 d 0'
------0 AIL;
I~--- I
fJ - unghiul de lncidenta dintre directia
I I
I yC I OP sl normala 'in puctul P la planul
I I orizontal (H);

/.9--__~_:~rH
I
I \
Ih I
I I \ I / - distanta dintre punctele 0 si P.
I
I
I
\
I Helatia se exprima, 'in mod uzual, 'in
------ 0" functie de unghiul de 'inaltime Y si de
/" iii \ 'inaltimea deasupra planului orizontal h
astfel:
<, -, -,
\
<,

OIY d ___ 9'~

(H) (7.1.2)
nv /P

Fig. 1.7.2. Elementele geometrtce ,llumlnotehnlce caractertstlce pentru atunci cand axa AIL este perpendi-
determlnarea IlumlnirtlTn punctul P Tn planurtle (H) ,I (V). culara pe planul punctului P (y=8).
I. Sisteme de iluminat
Similar, iluminarea verticala Epv va fi,
cu notatlile din fig. 1.7.2:
Ie' cosfJ'
Epv=Mf y, 2 (7.1.3)
I intensltatii luminoase. Astfel, se consi-
in care:
fJ' - este unghiul de lncldenta dintre
directia OP !?i normala in punctul P
la planul vertical (V)
sau
d In scopul simplificarii calculului, stu-
Epv =h'EpH (7.1.4)
lIuminarea directii intr-un plan oareca-
re (D) inclinat cu unghiul y fatii de planul
(H), rezulta in mod similar (fig. 1.7.3):
Iy,c . coss"
=
E PO Mf ..1..!..::..---:2-- (7.1.5)
I , Glasa B
in care:
semnul (-) corespunde unui unghi
() < rc/2, iar
semnul (+) unui unghi () ~ rc/2.
Se observa ca, daca () = 0 (planul
orizontal H), se obtine relatia 7.1.2, iar
daca () = 1tI2 (planul vertical V) se ob-
tine relatla 7.1.4.
Pentru aparatele de iluminat simetri-
ce, intensitatea luminoasa depinde nu- i
mai de y (y = arctg a/h).
Intensitatea luminoasa I sau I se
determina din curba de dfstributie iin-
tensitiitii luminoase in functie de y !?i c '
pentru lampa conventionala de 1000 1m.
De exemplu, pentru un aparat de ilumi-
nat simetric:
I = 'y1000 . CPe (7.1.7)
y 1000
in care:
I este
1000 - intensitatea lurninoasa
y pentru lampa conventionala de
1000 1m, iar
(/>e - este fluxul luminos em is de cele
m lampi componente ale aparatu-
lui de iluminat care emite, fiecare,
un flux nominal (/>,:
(/>e = m·(/>, (7.1.8)
Pentru cazurile uzuale, cand sistemul
de iluminat este realizat cu p aparate
de iluminat, este necesara determina-
rea contributlel lor intr-un punct sau in
n puncte.
7.1.2. Iluminarea directi, dati
de BUrse de lumini liniare
Pentru determinarea iluminarii directe
intr-un punct din planul orizontal sau
vertical realizata de un slr luminos for-
mat din unul sau mai multe aparate de
iluminat liniare, se considera contribu-
tia data de 0 portiune elernentara a !?i-
rului, lnsurnand apoi toate contributiile
Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior
infinit mici. Relatia 7.1.9 conduce la rezultate co-
Pentru corecta evaluare a contrjbutlei recte pentru AIL apropiate de suprafe-
portlunil elementare se tine seama de tele ernltatoare perfect difuzante (Iampi
varlatla transversala sl lonqltudinala a fluorescente libere, aparate de iluminat
protejate cu ecrane opale).
dera, de regula, varlatia transversala ci- Helatia 7.1.10 da rezultate corecte
tita din curba de disfrlbutle a intenslta- pentru aparate de iluminat cu dlsfrlbutil
tilor luminoase a AIL considerat, iar cea directe, echipate cu reflector emailat.
lonqitudinala, dupa 0 lege cosinuso- Helatla 7.1.11 corespunde aparatelor
idala speciflca, exprimatii analitic. de iluminat echipate cu gratare difuzante.
Pentru fiecare din cele 3 clase relatia
diile experimentale au aratat ca tipurile de calcul al iluminarii directe va fi di-
de aparate de iluminat se pot incadra ferita (in plan paralel si perpendicular
in 3 clase, in functie de distrlbutia in- pe axul slrulul),
tensitatli luminoase:
Glasa A Ilumlnarea dlrectl1ntr-un punct, daUi
d . I =dl . COSE - (Iegea lui Lambert) de 0 sursA de lumlnl perfect dlfuzantl
Ex y x (7.1.9) (clasa A)
Se consldera !?irul din fig. 1.7.4 format
dly . (COSEx+cos2Ex) din n aparate de iluminat de lungime IL'
d·1 = -__,_-----'- (7.1.10) lungimea slrulul fiind L = n·IL
Ex 2 Pentru simplificarea relatlel de calcul
Glasa C se considera un punct P din planul 0-
rizontal H situat la mtersectla cu un
dly' (2COSEx+COS2Ex+ 3
COS Ex)
plan perpendicular pe axul sirului !?i a-
d·1 = -__,_----------'-
Ex 4 flat la extremitatea sa. Pentru alte ca-
zuri, iluminarea directa se va putea de-
(7.1.11) duce cu u!?urinta prin adunarea sl sea-
in care: derea efectelor unor !?iruri virtuale.
dly - este intensitatea lurnlnoasa ele-
rnentara norrnala in planul y.
o
(H)
Fig. 1.7.3. Iluminarea dlrectl1ntr-un plan oarecar'8.
L
x I
--~.,.__
dx
.. - - - 'B'
0
p
(H)
------_._---
fig. 1.7.4. Detemlnarea Iluminirii dlrecte dintr-un punct P din planul orIzontaI (H).
 Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat

IIun*Iarea dractI tdr-un pmct, daII de : considerat continuu, dar cu intensitatea

in care:
I - este intensitatea
y (reI. 7.1.7), [cd];
(7.1.12) o Slnillnlld cu cIstrIJuIIa lntaiSllill , lurninoasa redusa (I}) (fata de un sir
U1ImoasB corespmzjIDa'e cIaseI C continuu Iy) astfel: Y
Considerand aceleasi ipoteze de cal-
lurninoasa a AIL, cui, dar 0 veriatle a intensitatilor lumi- IyA = Iy .~
L (7 ..1 20)
noase data de relatla 7.1.11, rezulta ilu- A

IL' a si h - au semnificatiile din fig. minarea directa in planul orizontal: unde:

1.7.4, [m]; I .h x(e) L=n·IL si L).=n·IL +(n-1)·). sau:
E - unghiul sub care se vede din P slrul EpH = Mf y (7.1.16)
luminos [rad]; a2 + h2 41L I = I . IL (7.1.21)
L Analog, rezulta iluminarea directa in yA y ). (n -1)
e = arctan I plan vertical: IL + ----'---'-
'l/a2 + h2 n
E - M Iy . x'(e)
Analog, relatia pentru iluminarea di- PV - f I (7.1.17)
recta Epv intr-un punct din planul verti- 'l/a2 + h2 41L
A M B
cal M (fig. 1.7.5) este: unde:
2
E _M
PV - f I
Iy
'l/a2 + h2
. sin e
21L
(7.1.13) X (e ) = (1~) e (11~) + sin
2
e+
(7.17') M' : B'
-<l
. 1 2 1 3 2
+Slne·-COS e·-COS e+-
4 3 3 (H)
a
Ilumlnarea dlrecti 1ntr-un punct, dati
de 0 sursA Iiniari cu dlstr1butla 5
-+COSe
1~llumln0888 corespunzltoare COs3e t-cose N A
cIaseI B
x'(e) =
2
sin e· 4 3 +--+--
4 3 -~---~
B

Considerand aceleasl ipoteze de cal-

cui, dar 0 varlatle a lntensitatil luminoa- (7.17")
se data de relatla 7.1.10, rezulta ilumi- Daca punctul P nu se afla in planul
narea directa in plan orizontal: de capat al sirului AB, fig. 1.7.6, ilumi-
p
E =M Iy· h 'l'(e) narea se calculeaza cu relatia: b
PH f a2 + h2 21L
(7.1.14) e; = EpMA +EpMB (7.1.18) Fig. 1.7.6. Cazurt partlculare ale
unde:
po~el punctulul P fatI de ,Ir.
Analog, iluminarea directa in plan EpMA sl EpMB - sunt iluminarile ~irurilor
vertical va fi: fictive MA sl MB ale caror
E - M Iy 'l"(e) efecte cumulate dau
PV - f Ja2 + h2 21L (7.1.15) efectul ~irului AB sau

in care:

'l' (e) = Si~2e + ~ + sine .;os2e + 2s~ne

Ep = EpNB - EpNA
unde:
EpNB sl EpNA - sunt
(7.1.19)

iluminarile ~irurilor
fictive NB ~i NA, ale caror
~';
-----------y .£:,

efecte scazute dau efectul Fig. 1.7.7.$lr lumlnos dlscontinuu.

(7.1.15') ~irului AB (fig. 1.7.6 b).
2 e sin2 e . COSe-COSe+1 Daca sirul luminos este discontinuu -
In '( ) _ sin
..- e - --+------- intre aparatele de lungime IL' exista 0
23·
distanta MIL (fig. 1.7.7) - acesta poate fi

''_~
L
I
,
x dx
i+-- ~ i·
~ ........ ..,~ .......... ~B
M Fig. 1.7.8. Ilumlnarea dlrecti tn
punctul P detenninati de 0
suprafa1i lumlnoasi/lumlnati
oarecare.

b ~~
/ '/

p (H)
"1 ..:
It'".oQ , AAAAA
E

V /
Fig. 1.7.9. S8ct1une prtntr-o tnclpere
Fig. 1.7.5. Detennlnarea Ilumlnirtl dlrecte 1ntr-un punct P din planul vertical (V). cu plafonullumlnat.
I. Sisteme de iluminat Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior

7.1.3. lIuminarea directl lntJ"-un unde: e; = E1234-E13 -E34+E3=

punct, dati de surse luminoase a l;li b - sunt dimensiunile panoului iar =M,.M·(e1234-e13-e34+e3) (7.1.27)
Ouminate) de su~ perfect h - distanta de la punctul P la panou. unde:
difuzante Daca pozitia punctului P difera de e1234 - este coeficientul de iluminare al
cea a perpendicularei coborate din col- panoului format din panourile
Se consldera 0 suprafata lurninoasa tul panoului, iluminarea directa se de- 1,2,3 l;li 4 impreuna, in punctul
(lurnlnata) oarecare (fig. 1.7.8), perfect terrnina printr-un procedeu analog siru- P etc.
difuzanta, de luminanta L (L = const.) sl rilor luminoase, adica prin compunerea ! Pentru panourile cirulare, coeficientul
emitanta M (M = const.). de panouri reale l;li virtuale care indepli-
I de iluminare pentru un punct P aflat
lIuminarea in punctul P din planul H . nesc condltllle de aplicare a relatiilor intr-un plan paralel cu acesta (fig.
este data de relatla: de calcul. 1.7.13) este dat de relatia:
=
EpH Mf ·M·e (7.1.21) Daca perpendiculara rldioata din P
in care s-a notat coeficientul de ilu- intersecteaza in P' suprafata panoului (7.1.27')
minare: in interiorul conturului sau (fig. 1.7.12 a)
atunci:
=!'_f cosa·cos(J dA
e 1f () 12 (7.1.22) e;
= E1+E2+E3+E4=M,.M(e1+e2+e3+e4)
(7.1.26)
Calculul ilurmnar!i directe pentru unde:
surse de suprafata implica doua as- e1, e2, e3, e4 - sunt coeflclentli de ilu-
pecte: unul geometric (calculul coefici- minare corespunzatorl
entului de iluminare) sl unul luminoteh- panourilor 1,2,3 sl res-
nic (calculul emitantel). pectiv 4 in punctul P.
Pentru plafoane luminoase emitanta Daca perpendiculara ridicata din P
se determina cu relatiile de la calculul lntersecteaza in P", suprafata panoului
interreflexiei in cavitatea unui plafon lu- in afara conturului sau (fig. 1.7.12 b) a
minos realizat din gratar difuzant, iar atunci:
pentru plafoanele luminate ea se poate
determina, de la caz la caz, fie pe baza
evaluarii iluminarii plafonului, fie conside-
rand scafa fati;i de plafon 0 sursa sl de-
terminand iluminarea medie directa.
Astfel, daca se considera plafonul
/~l ~"/
p,,~132_f @ I

din fig. 1.7.9 se poate determina ilumi-

narea medie a plafonului Ep si, prin
metoda factorului de utilizare, cu relatia 6p
7.2.14, indicele cavitatii plafonului fiind
i = (b·cya·(b+c). b
Daca se noteaza cu p reflectanta
Fig. 1.7.12. Detennlnarea IlumlnAril
medie a plafonului, rezulta'ernltanta sa:
dlrecte cAnd punctul P sa dA:
M = Pp e; (7.1.23)
a - In contur; b - In afara conturului.
Calculul coeftclentulul de Ilumlnare
pentru panourl marl (plafoane)
Pentru panourile de forma dreptun-
ghiulara coeficientul de iluminare, Fig. 1.7.10. Calculul coefIcientulul de
calculat cu relatla (7.1.22), se determi- Ilumlnare pentru panourl paralale cu
na intr-un punct aflat pe verticala la pa- planul utli (orlzontale).
nou intr-unul din colturlle acestuia:
- in fig. 1.7.10 punctul P se afla intr-un z
plan paralel cu panoul l;li
- in fig. 1.7.11, punctul P se afla intr-un (H)

plan perpendicular fata de panou. Fig. 1.7.13. Panou circular.

Hezulta, pentru P aflat intr-un plan
orizontal, paralel cu panoul (fig. 1.7.10): o
1 a b
epH = -( . arctan +
21f ~a2 + h2 ~a2 + h2
b a
+ r+-r=»
2 2
)
"b +h ~b2 + h2
(7.1.24)
l;li pentru P aflat intr-un plan vertical
fata de panou (fig. 1.7.11): p
epv = ..!_(arctanE. h_. arctan--h-) Fig. 1.7.11. Calculul coefIclentulul
2" h Ja2+h2 Ja2+h2 de Ilumlnare pentru panourl M
perpendlculare pe planul utli Fig. 1.7.14. CalcululllumlnAril medii
(7.1.25)
(vertIcale). dlrecte pe 0 suprafaJl.
 Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat

indiferent de pozltia punctului P in
plan.
7.1 A. Calculul iluminlrii medii
direct8 pe 0 suprafa1i
(metoda "punct cu punct")
Fie supratata A (fig. 1.7.14) ce pri-
rneste flux direct de la un aparat de ilu-
minat plasat in punctul O. Fluxul direct
trimis pe supratata A este fluxul emis
de aparat in unghiul solid Q. lntrucat
intensitatea luminoasa nu este uniform
distribuita in Q sl nici 0 nu are 0 po-
zitie simetrica fata de supratata A, flu-
xul direct din 0 pe supratata A este
greu de evaluat.
Acesta (41 d) se deterrnlna prin com-
ponentele sale finite ,1cp; ce cad pe su-
prafetele elementare M. Pentru usurin-
ta se aleg suprafete egale: M=Aln un-
de n este nurnarul total de suorafete e-
lementare. Hezulta:
,1CP;= E; ·M (7.1.28)
unde:
E; - este iluminarea directa in centrul
supratetei M.
Aceasta se deterrnina cu una din
relatiile anterioare in functie de tipul
aparatului de iluminat.
Relatia 7.1.28 este cu atat mai preci-
sa cu cat suprafata LlA este mai mica,
deci cu cat numarul n este mai mare.
Fluxul direct pe toata suoratata A este:
n nAn
41d = L L
LiqJ; = E;LiA =n .L E;
;=1 ;=1 ;=1
(7.1.29) produce intr-un timp scurt ce nu poate
Hezulta iluminarea medie dlrecta pe
suprafata A:
(7.1.30)'
ca media aritmetica a llumlnarilor direc- I $i tavanul (2) sunt supretete reflectante
te E; determinate intr-un nurnar n de
puncte, uniform distribuite.
Relatia 7.1.30 este cu atat mai preci-
sa cu cat n este mai mare. Se apreci-
aza ca pentru valori n = 250 ... 1000 re- (Ao)' care se poate asimila cu valoarea
zultatele sunt suficient de precise. Teh-
nica de calcul utllizata in prezent per-
mite efectuarea unui astfel de calcul cu
usurlnta,
Relatia 7.1.29 permite determinarea
fluxului direct pe 0 suprafata atunci cand
se cunoaste iluminarea directa medie pe
suprafata, respectiv, iluminarile directe
punctuale intr-un numar suficient de
mare de puncte de pe acea suprafata,
7. 2. Metode de calcul globale
7. 2.1. Metoda interreflexiei
Inrerreflexia reprezlnta fenomenul
are loc intr-o cavitate (incapere)
, suprafete reflectante, unde fluxul lumi-
nos receptat de la sursele de lumina,
dupa prima reflexie, este din nou re-
flectat, dar mai mic, iar procesul con-
tinua pana la amortizarea sa.
Deoarece reflectantele sunt subunita-
re, dupa prime Ie reflexii, fluxul pe su-
pratata se stabilizeaza. Fenomenul se
fi perceput direct datorlta vitezei mari a
luminii. Mecanismul interreflexiei poate
fi urrnarlt in exemplele urrnatoare.
Interreflexia tntr-o incapere paralelipi-
pedica in care pardoseala (0), peretii (1)
distincte (fig. 1.7.15).
Practic, prin aceasta metoda se de-
terrnlna valoarea tlumlnarli reflectate
medii Ero pentru suprafata pardoselii
ilurninani reflectate medii Erpu in planul
util (PU), aceasta aproxirnatie fiind ac-
ceptabila deoarece valoarea iluminarii
este mai mare in planul util (PU) decat
pe suprafata pardoselii (Ao)'
Se fac notatiile:
4>dO' 4>dl $i 4>d2
- fluxurile directe pe cele 3 supratete,
suma lor fiind fluxul total al aparatelor
de iluminat ce torrneaza sistemul
(calculul lor este redat in capitolul
7.1.4).
UOO' UOI' U02:
UIO' UII' UI2 $i
ce u20' U21' U22
cu - factorii de utilizare corespunzatori

. P.U., Erpu

,-----------
a b
FIg. 1.7.15. N~11e pentru calculul
FIg. 1.7.16. Semnlflcafla factorulul FIg. 1.7.17. Pozltille frecvente
Interreftexlel dlntr-o incipere
de utllizare u;1( pentru A; .. Ak•
paralellplpedlci.

Tabelull.7.1. Fluxurt refIectate

Fluxuri Flux Flux Pe A2 Flux

~irecte reflectat reflectat q,d2 ! reflectat de A2
Fluxuri -, de Ao de AI
din reflexie -, PO·q,dO PI·q,dl P2·q,d2

Dupa prima U02·PO·q,dO}

reflexie UI2·PI·q,dl cp(~ P2 .cp(~
U22·P2·q,d2

U02 ·po·q, dp;I)}

UI2·PI·q,l ) CP(2)
2 P2'CP(~
U .p.q, (I)
22 2 2

U~2'PO . ciJlJ}
U 'p.q, (2) CP(3J P2·CP(3J
12 I 1(2)
U22·P2·q,l

Dupa 0 infini-
tate de reflexii
I. Sisteme de iluminat Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior

suprafetelor incaperii (se mai numesc zatoare factorilor de utilizare. Astfel, lpoteza 1: peretil incaperii pot fi indi-
factori de forma). fluxul direct pe peretl tPd1 se rettecta vidaalizatl in calculul interreflexiei sl nu
Astfel U;k este factorul de utilizare rezultand P1·c]Jd1. considerati ca 0 singura suprafata, ln
dintre suprafetele A; sl Ak (fig. 1.7.16) ~i Acest flux este distribuit astfel: acest fel indicele 1 se inloculeste cu 4
reprezlnta raportul dintre: fluxul em is U10"P1·c]Jd1- pe pardoseala; indici: P1' P2, P3 sl P4 corespunzatori
de A; care ajunge direct la Ak (c]J;k) ~i Ul1·P1·c]Jd1- pe pereti: celor 4 peretl,
fluxul total emis de A; (c]J): U12"P1·c]Jd1- pe tavan. lpoteza 2: in care peretii, pardoseala
U;k=4>;k14>;. Fluxurile ajunse pe pardoseala, peretl ~i tavanul se impart, fiecare, intr-un nu-
Daca suprafetele A; ~i Ak au pozltille • ~i tavan dupa prima reflexie devin c]JpJ, mar foarte mare de suprafete elemen-
din fig. 1.7.17, factorii de utilizare sunt I c]J PJ $i tPPJ. Acestea vor fi ~i ele tare. Numarul acestora poate fi de or-
dati de relatiile: reflectate de suprafetele respective ~i dinul sutelor sau chiar miilor, astfel ca
distribuite, din nou, in lncapere, feno- sistemul 7.2.3 va trebui rezolvat cu aju-
menul contlnuand la infinit. Acest me- torul unor programe specializate. Daca
canism este redat in tabelul 1.7.1. suprafetele elementare sunt suficient
b a b Fluxurile finale pe cele 3 suprafete de mici, iluminarile medii ale acestora
arctan - + - arctan-
c c a vor fi: I pot fi apreciate ca iluminari punctuale.
~a2 + c2 b c]J0 =
tPdO+c]JpJ+c]J/2J+c]J/3J+... (7.2.3) Programele moderne, utilizate de
- arcmnJF==== tP1 = tPd1+tPPJ+tPFJ+tPPJ+··· multe firme de prestigiu, sunt concepu-
c
2 2 2 2
~a2 +c2 c]J2 = tPd2+c]JPJ+c]JpJ+tP l'
Inlocuind fluxurile c]J/ ' tP/,J, c]J/1)...
J+··· te dupa aceasta ipoteza, cu observatia
ca numarul de suprafete elementare in
1 a2 a (a +b +c )
uik =- + -In "'---'--rT""-~T cu componentele lor rezulta sistemul Ii- care se imparte fiecare din suprafetele
x 4bc (a2 + b2)(a2 + c2) niar: mari (pereti, tavan, perdoseala) ale in-
(1-uoo·Po)c]J0-u10·p (tP 1-U20·PitP2=tP dO caperll este limitat la ordinul zecilor sau
2 2 2 2 -Uo(Po·c]J0+(1-u 11·PJc]J1-U2(PitP2=tP d1 sutelor. Totodata, toate suprafetele ele-
b (a + b )(c +b )
+ -In..l...--r--.!..l..--+ - uoiPO·c]J0-U1iP(c]J1+(1-U2iP2)tP2=tPd2 mentare ale unui perete (tavan sau par-
4c b2 (a2 + b2 + c2) (7.2.4) doseala) au aceeasl caracteristica foto-
ale carei solutil sunt fluxurile totale c]Jo' metrica - aceeasl reflectant{l.
c2 (a2 2 2 tP 1 $i c]J2 pe cele 3 suprafete ale inca- lpoteza 3: peretii ~i tavanul pot fi
C +b +c )
+ -In "'---'--T""T"---',- perii. consideratl 0 singura suprafat{l reflec-
4b (a2 + C2)(b2 + c2) llurnlnarlle medii totale pe cele 3 su- tanta (A 1) cu reflectanta P 1 (fig. I.7 .18),
prafete rezulta: iar pardoseala (A2) este perfect absor-
pentru fig. 1.7.17 a. (7.2.1) Eo = M,.4>oIAo banta (p2=1). lIuminarea medie reflecta-
2 2 2 2 E1 = M,.4>1IA1 ta a pardoselei rezulta:
a2 (a + c )(a +b )
E2 = M,.4>2IA2 (7.2.5) E _ M, . g . u,2 . P, . 4>A
uik=--In ( ) + lIuminarile medii reflectate pe cele 3 (7.2.7)
nbc a2 a2 + b2 + c2 r2 - A2(1-P,(1-U,2))
suoratete ale incaperii pot fi calculate
cu relatille: unde:
~a2 + c2 b
-'---- arctan JF==== Mf - are sernnlficatla cunoscuta:
c ~a2 + c2 Ero = M, (4)0 - «pdo) tPA - fluxul total em is de aparatele de
Ao iluminat;
2 ~a2 + b2 c A2 - suprafata planului util;
+- + arctan I
x b 'l/a2+b2 Er1 = M, (<<P,- «Pd1) A 1 = A + At - suprafata totala a pere-
A, (7.2.6) P tilor (pana la cota par-
a b a c
--arcmn- - -arcmn- doselii) ~i a tavanului;
cab a Er2 = M, (<<P2- «Pd2)
A2 Pp . Ap + Pt . At
P, = reflectanta medie
pentru fig. 1.7.17 b, (7.2.2) unde: Ap +At a pere~lor ~i pla-
unde: Mf - este factorul de rnentinere al sis- fonului, determi-
Po, P1 ~i P2 - sunt reflectantele pardo- temului de iluminat. nata ca 0 medie
selii, peretuor ~i plafonu- Observafie: Sistemul 7.2.3 se poate : ponderata intre
lui. amplifica in functle de ipotezele de cal- I reflectantele
ln cadrul interreflexiei, fluxurile direc- cui, cum ar fi: acestor suprafete;
te sunt reflectate de suprafetele ce Ie
primesc. Acestea se distribuie pe cele- r A1,P1
lalte suprafete in proportiile corespun-
fIJ!
.s=1
t- b

PLAN AIL
t-a / -, / -, d
-----------
(PS)

s:

+---1- _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _.pLAN__1JTIL _
(PU)

A3,P3
FIg. 1.7.11.Ca'acIarIsIIcIe geomeb1ce
.. foIDmeIrIce ale t1CiperI. Fig. 1.7. 19. Sectlune lntr-o tnclpere cu datele caractertstlce pentru MFU•
 Capitolul 7: Calculul sistemelor de iluminat interior
~= 1-q,d21q,A - proportia din fluxul
aparatelor care cade di-
rect pe plafon sl peretl
((/> d2 - fluxul direct pe
pardoseata calculabil cu
relatla 7.1.29);
u 12 - este factorul de utilizare cores-
punzator suprafetelor A1 (pereti sl
tavan) $i A2 (pardoseala) $i repre-
zlnta fluxul ajuns pe A2 din fluxul
total em is (prin reflexie) de A1(pe-
reti si tavan);
u 12 - trebuie determinat cu relatule
7.2.1 si 7.2.2 in functie de dimen-
siunile lncaperlt,
In foarte multe calcule practice se u-
tilizeaza 0 relatle ernplrlca:
U12 = A2IA1=A21(A +At} (7.2.8)
considerata satisflcatoare pentru ipo-
teza de calcul toloslta.
Fluxul total al aparatelor de iluminat
(/>A = N·T/A·n·(/>,
in care:
N - este nurnarul de aparate,
T/A - randamentul unui aparat,
n - nurnarul de larnpl ce se rnonteaza
intr-un aparat
(/>, - fluxul nominal al unei larnpl,
7.2.2. Metoda factorului
de utilizare
Metoda factorului de utilizare (MFU)
a fost sl este frecvent utilizata, datorlta
sirnplitatii, rapiditatii sl eflcientel sale in
calculele curente de predimensionare
sau chiar de dimensionare a sistemelor
de iluminat
MFU se aplica, in mod curent, pentru
determinarea fluxului necesar realizarii
unui anum it nivel de iluminare in planul
util/de lucru al incaperli.
De asemenea, pentru un sistem de
iluminat dat, se poate determina ilumi-
narea medie efectiva pe 0 sinqura su-
pratata a Incaperii (plan util/de lucru)
sau lluminarile medii efective pe toate
cele 3 plan uri caracteristice ale lncape-
rii (plan util (pardoseala), pereti, plafon).
In fig. 1.7.19 se pot urmari marirnile
geometrice $i fotometrice necesare in
aplicarea metodei:
- planul util - cel in care se desfasoara
activitatea din incapere (pe care se
afla sarcina vlzuala), Acesta se afla la aparat, pana se ajunge la 0 solutie
dlstanta hu de pardoseala. De exem-
plu: pentru clase, birouri, hu = 0,7 m;
pentru sali de sport hu = 0 m etc.
- planul AIL - planul aflat la distanta hs vantajul ca nu of era inforrnatii asupra
(distanta de suspendare) de plafon si ' distributiel
care trece prin centrul surselor de lu-
mina (aparatele de iluminat dintr-o in-
capere sunt de acelasi tip sl se am-
plaseaza in acelasi plan - paralel cu
plafonul);
- indicii 1,2,3 se refera la plafon, pereti
$i plan util (pardoseala),
In calculele de dimensionare fluxul
necesar este dat de relatia (de dimen-
I sionare):
(/>nec = Em ·A/U·Mf (7.2.9)
unde:
Em - iluminarea medie adrnisa [Ix];
A - suprafata planului util [m2];
U - factorul de utilizare (stabilit de
catre firma producatoatre de AIL);
Mf - factorul de rnentinere a SIL.
Factorul de utilizare este indicat de
fabricantul de aparate de iluminat. EI
se alege in functle de:
- tipul aparatului de iluminat;
- reflectantele tavanului (p/' peretilor
I (P2) sl pardoselii (P3);
- indicele lncaperli (i) ce exprirna lega-
tura dintre pozitla sistemului de ilumi-
nat $i geometria lncaperli. Cea mai u-
tilizata relatie pentru acesta este:
i = IVh(1 + L) (7.2.10)
unde:
I, L - sunt dimensiunile lncaperii iar h
distanta de la planul AIL la planul
util (fig. 1.7.19).
! Cunoscand fluxul necesar pentru un
sistem de iluminat se deterrnina nurna-
rul de lampi ale acestuia cu relatia:
i n = q,ne/q" (7.2.11)
in care:
q" - este fluxul em is de 0 tampa,
Pentru ca rezultatele obtinute prin
MFU sa fie corecte, trebuie indeplinite
urrnatoarele conditii: sistemul de ilumi-
nat sa fie de tip general, uniform distri-
buit $i retlectanta peretilor sa se
stabileasca ca 0 medie ponderata a re-
flectantelor (p;J suprafetelor ce compun
peretii (A; j.
P = I
LP'
.A. I
P LA; (7.2.12)
Nurnarul de aparate de iluminat
rezulta:
N = nln, (7.2.13)
unde:
n, - reprezinta nurnarul de lampi din-
tr-un aparat de iluminat.
Practic, se fac cateva lncercarl pen-
tru diverse puteri si nurnar de surse din
convenabila care sa corespunda $i
conditillor privind amplasarea AIL.
Metodele de calcul globale au deza-
ilurninarilor pe suprafetele
considerate foarte importante, in spe-
cial, asupra unltorrnltatli in planul util,
factor de calitate in destasurarea acti-
vitali lor umane.
I. Sisteme de iluminat
Metoda factorului de utilizare poate fi
folosita $i pentru verificarea unui SIL dat.
Astfel, iluminarea medie a acestuia este:
M ·U·q,
E = f ef
(7.2.14)
m A
unde rnarirnlle din relatle au semnifica-
tiile cunoscute. Aprecierea ilurninarti
medii va fi cu atat mai corecta cu cat
Mf si q, ef se vor aprecia mai corect.
7.3. Calculul automat
al sistemelor de iluminat
interior
Verificarea cantitativa a sistemelor de
iluminat interior se poate realiza in
condltli mult mai bune utilizand calculul
automat cu toate posibilltatile de anali-
za rapida pe care Ie of era acesta.
In mod uzual, supratata planului util
se imparte in n supratete dreptunghiu-
lare cu laturile cat mai apropiate ca di-
mensiune (a ::::b), centrele de greutate
ale acestor suorafete mici, pe care se
poate considera 0 disfributle unitorma
a fluxului luminos, reprezentand punc-
tele de calcul ale ilurninartl (directa sl
reflectata).
Pentru calculul ilurninaril directe medii
cu 0 eroare sub 5 % numarul .n" de
puncte de calcul al ilurnlnerll directe tre-
buie sa fie intre 250 sl 1000. Realizarea
i unui calcul corect al ilurninarli directe
impune determinarea acesteia intr-un
nurnar foarte mare de puncte, ceea ce
conduce, practic, la obtinerea unei va-
lori cat mai apropiate de cea reala,
Amplasarea AIL este posibila cu anu-
mite restrlctii determinate de structura
plafonului, prezenta unor utilaje etc.
Verificarea cantitativa urmareste cal-
culul:
- lluminarll medii efective Em;
- factorului de uniformitate pe planul
util i.; 1Em;
- factorului de uniformitate pe suprafe-
tele de lucru din planul util Em;n IEmax
$i trasarea curbelor sau zonelor izolux
pe planul util.
Programe performante de calcul auto-
mat ofera posibilitatea de a determina:
- ilurnlnerlle (luminantele) de pe celelal-
te suprafete din incapere (peretl, pla-
ton);
- factorii de uniformitate pe acestea.
Aceste informatii suplimentare permit 0
mai buna evaluare a sistemului de iluminat
din punct de vedere calitativ prin:
- stabilirea distributiei lurninantelor in
carnpul vizual;
- culoarea luminii sl redarea culorilor;
- modelarea obiectelor tridimensionale.
 I. Sisteme de iluminat

Capilolul 8
Aprecierea calilaliva a sislemelor
de iluminal inlerior
 Capitolul 8: Aprecierea calitativa a sistemelor de iluminat I. Sisteme de iluminat

Calitatea unui sistem de iluminat lurnlnantel de catre aparatul de
este apreclata prin aceea ca nu produ- iluminat tata de normala la acesta (fig.
ce ocupantilor din incapere: 1.8.1).
- orbire fiziologica - prin privirea direc- Aceasta varlatie este data pentru:
ta a surselor luminoase; - 5 clase de calitate pentru sistemele
- orbire pslholoqica - prin inconfortul de iluminat (de la A la E);
creat de alternanta de lurnlnante in - 4 trepte de niveluri de iluminare:
carnoul vizual central si periferic. 2000, 1000, 500 si sub 300 Ix.
Aprecierea cantitatlva a calitatii siste- Prima familie de curbe (fig. 1.8.2 a)
melor de iluminat este, de regula, 0 este folosita atunci cand aparatele de
problema dificila si controversata, Se iluminat ale sistemului analizat au emi-
prezinta metodele cele mai utilizate din sia de flux numai in semispatiul inferior
acest punct de vedere. (IPs = 0, emisia este directa), De ase-
menea, se aplica sl atunci cane apara-
8.1. Metoda curbelor tele de iluminat liniare sunt amplasate
de luminan~limiti paralel cu directla de privire (fig. 1.8.1).
Cea de-a doua familie de curbe (fig.
Comisia lnternationala de Iluminat 1.8.2 b) este folosita atunci cand apa-
(CIE) a elaborat doua familii de curbe ratele de iluminat ale sistemului evaluat
ale modului de variatie a lurninantei au emisie laterala a fluxului si atunci
lirnita (ce nu provoaca ochiului cand aparatele sunt liniare l?i ampla-
fenomenul de orb ire fizloloqlca) in sate perpendicular pe directia de pri-
functie de unghiul (y) de emisie al vireo
Cele 5 clase de calitate ale sisteme-
amx' este dlstanta de la primul aparat
de iluminat la peretele opus sl
hs - distanta de la planul aparatelor de
iluminat la planul in care se afla
directia de privire. Oaca activitatea
din incapere are loc in mod nor-
mal, pe scaun, directia de privire
se considera la 1,25 m de la par-
doseala, Daca activitatile din inca-
pere obliga la pozltia in picioare
(activitate la strung, planseta,
banc de lucru etc.) aceasta se
considera la 1,6 m de parooseala.
Carnpul vizual firesc desupra axei de
privire corespunde unui unghi plan de
45°. De aceea variatia unghiului Y din
fig. 1.8.2 este data numai pentru valori
ale acestuia mai mari de 45°. Limita
superioara este de 85° ceea ce cores-
punde unei pozitii a planului aparatelor
de iluminat foarte aproape de directla
de privire, greu de realizat in practica,
Verificarea sistemului de iluminat con-
sta in faptul ca se deterrnina:

\r;z
• lor de iluminat sunt date in functie de - unghiul Ymx pentru observatorul cel
~x valoarea indicelui de orbire (G) in tabe- mai dezavantajos plasat, folosind re-
'"
.J;: Iy "\ . ,#
lui 1.8.1.
I
d • De regula, un sistem de iluminat se
latia 8.1.1;
- lurninanta ernisa de aparatul de ilumi-
If)
C\[

, ;1 verifica pentru pozitia observatorului

cel mai dezavantajos plasat fata de
nat pe directia Ymx fata de verticala,
De regula, fabrlcantii de aparate de i-
sistem. Pozitia acestuia corespunde luminat indica dlstributia lurninantei in
valorii maxi me a unghiului y (fig. 1.8.1). spatiu. Atunci cand aceasta nu este
Ymx = arctg amx Ihs (8.1.1) data, se deterrnina prin calcul:
Fig. 1.8.1. Semnifi~a unghiurilor y
unde: L" = t, IAcosy (1.8.2)
d = directia de privire. 'rnx mx mx

G Clasa ILUMINAREA [Ix] G Clasa ILUMINAREA [Ix]

1 15 A 200C 1000 500 <30C I 1 15 A 200( 1000 500 <30(
15 B 20001000 500<300 15 B 20001000 500<300
1 85 C 20001000 5001<30( 1 85 C 20001000 5001:<:309 ,.,r; _
22 D 200010001 500 <300 22 D 2000 10001 500 <30\-
255 E 200011000 500<300 255 E 200U100l 500<300
abc d e f 9 h abc d ~_ f. 9 _ h

65

1
2 3 4

a b
Fig. 1.8.2. Curbele de luminan~ limitA pentru evitarea orbirii:
a - paralel rata de airectie de privire; b - perpendicular pe dlrectie de privirelemisie tsterele.
I.Sisteme de iluminat
unde:
Iy - este intensitatea lurnmoasa
mx aparatului de iluminat pe directla
Ymx ~i A suprafata lurnlnoasa a
acestuia.
- se alege familia de curbe ce va fi uti-
lizata in functie de tipul aparatului de
iluminat. Pe aceasta familie de curbe
se reprezinta punctul corespunzator
valorilor (y .i; ) determinate ante-
mx mx
rior; de exernpiu: pentru ymx=65° ~i
Ly =8·103 cd/m2 corespunde punc-
tur~ din fig. 1.8.2 a.
- se stabilieste clasa de calitate in care
se lncadreaza sistemul de iluminat,
una din liniile orizontale de la A la E
(fig. 1.8.2);
- pentru clasa de calitate sl nivelul de i-
luminare medie al sistemului de ilumi-
nat analizat se identifica curba de lu-
rninanta limitii - una din curbele de la
a la h din fig. 1.8.2; de exemplu:
pentru familia de curbe de lurnlnanta
limita "a", din fig. 1.8.2 clasa de cali-
tate "C" si nivelul de iluminare de 500
lx, corespunde curba de lurnlnanta
lirnita "e".
- daca punctul de functionare al siste-
mului de iluminat analizat (F) cores-
punzator valorilor (YmX' Ly ) se afla in
stanga curbei de luminan~ limita co-
respunzatoare sistemului de iluminat,
atunci acesta este considerat cores-
punzator din punctul de vedere al ca-
litatii (orbirii directe).
Daca punctul F se afla chiar pe
curba de luminanta lirnlta, sistemul se
afla la limita acceptabllitatll,
Daca punctul F se afla la dreapta
curbei de lurninanta limita, sistemul
este necorespunzator, Pentru a deveni
corespunzator, se poate lua una (sau
mai multe) din urmatoarele rnasurl, in
functle de posibilitatt
- se ridica planul aparatelor de ilumi-
nat: create hs' se mlcsoreaza Ymx ~i
punctul F i~i modifica pozitla;
Tabelull.8.1. Clasa de calltate
in fu de Indlcll de orblre.
Indicele de ! Clasa de calitate
orb ire lQ)! _ 103
1,15__ ~ __A~- --,-fo~art...._..e.,__~in-"=a",,lt....,a,--,c::"a=-l._-.ita__,t
1,50 i B-inalta <::il_lit~l_~_
1,85 l C-caiitate medie
2,20 _==lJ:>-Cl!liiateSc~=u~ta-=-· ----j
2,55 . E-calitate
foarte scazuta
Capitolul 8: Aprecierea calitativii a sistemelor de iluminat
- se alege alt aparat de iluminat cu
a lurninante mai mici.
Principalul fabricant de aparate de
iluminat din Romania (ELBA) indica
curbele de lurninanta llmlta numai
pentru 3 clase de calitate (I, II, si III) ce
corespund claselor A, B, sl D din
clasificarea CIE.
8.2. Metoda UGR (CIE
Unified Glare Rating System)
o noua orientare in domeniul stu diu-
lui orbirii este data de Sistemul Unificat
CIE de Evaluare a orbirii - UGR, care
este destinat, evaluarii orbirii in ilumi-
natul interior.
Baza noului sistem 0 constituie un
indice global UGR, dat de relatla (ana-
loga cu indicele global dat de metoda
britanica - BZ):
UGR = 8.lg 0,25 ~ L w
2 8.3. Metoda Ro
10 L LJ 2 (8.2.1)
b P
unde:
Lb - este lurninanta fondului;
L - lurninanta partilor luminoase ale
flecarui aparat de iluminat in direc-
tia ochiului observatorului;
w - unghiul solid sub care se vede su-
prafata luminoasa a aparatului de
iluminat (steradian i);
p - indice de pozltle (denumit indice
Guth) pentru fiecare aparat de ilu-
minat individual care da lntorrnatil
despre pozltia sa fata de linia ve-
i derii.
Metoda UGR are avantajul poate fi
inclusii in programe de calcul automat.
I 0 valoare slrnpla, dar putin precisa
I pentru calculul coeficientului UGR,
poate fi obtmuta prin folosirea unor ta-
bele standard UGR. Aceste tabele dau
[0]
y
1;1III111~~'
85 1619 22 25 28 _UGR
104 105 106
-L[cd/m2)
e--1
Flg.I.8.3. Curbele Ilmltl UGR.
Tabelull. 8.2. Echlvalenfa valorllor UGR cu clasale de calltate CIE
Clasa de calitate CIE ABC• -----------------
UGR 16 ... 19
valorile UGR calculate pentru un numar
de situatll standard sl pentru diferite ti-
puri de AIL, aolca:
UGRefectiv:s; UGRadmis (8.2.2)
Un dezavantaj al utilizarii tabelelor
este acela ca 0 clasificare a AIL este
dificil de realizat. Aceasta dificultate a
fost depasita, reallzandu-se 0 nomo-
grama cu curbele limita UGR (fig. 1.8.3)
Ele constau doar in cinci linii pentru
valori UGR constante. Se poate obser-
va ca domeniul pentru luminanta este
mult mai mare decat cel utilizat de
curbele lirnita de lumlnanta.
Domeniul indicilor de orb ire este de
la 16 la 28, acesta fiind cel mai mic in-
terval care da 0 schimbare semnificati-
va in senzatia de inconfort prin orb ire.
Echivalenta fata de clasele de cal ita-
te CIE este data in tabelul 1.8.2.
Healizata in urma cercetarilor intre-
prinse de Catedra de Luminotehnica
din Universitatea Tehnica de Construc-
tll din Bucuresf s-a ajuns la evaluarea
indicelui de confort (Cr) determinat in
controlul orbirii psihologice produse de
contrastul de lurnmanta AIUplafon, in
functle de raportul CB dintre iluminarile
(lurninantele) plafon/plan util (fig. 1.8.4).
S-a stabilit ca pentru incaperile des-
tinate actlvitatllor intelectuale (fara
ecran de calculator), este necesar,
pentru realizarea unui confort bun ca:
Ca = 0,3 0,4 respectiv,
ca E! = (0,3 0,4)Eu.
Confortul maxim se obtine la Et = Eu.
CL
~
Fig. 1.8.4. CUrba de varlatle
a conforlulul vlzual in funqle
de raportuillumlnlrllor:
E! - iluminare plafon;
Eu - iluminare in plan util.
D -_._j
E --------------,-----------T----------
19... 22. 22 ... 25 25 ... 28: >28
I. Sisteme de iluminat

Capitolul 9
Sisteme de iluminat exterior
 Capitolul 9: Sisteme de iluminat exterior I.Sisteme de iluminat

Prin sistem de iluminat exterior se clasificate sl in funtie de modul de am-

deflneste ansamblul realizat de plasare (fig. 1.9.2) astfel: 9.1. Sisteme
aparatele de iluminat sau proiectoare - distributii concentrate, ce se utillzeaza de iluminat nonnal
(echipate cu surse de lumina cores- pentru iluminatul suprafetelor foarte
punzatoare) amplasate intr-o anurnita • mario Se utillzeaza baterii de AIL spe- SIL, in functle de destinatille ariilor
dispunere logica, in general, de-a cializate (proiectare), care emit un fas- luminate pot fi generale (uniform distri-
lungul perimetrului supratetel de ilu- cicul luminos concentrat intr-un unghi buite: drumuri, terenuri de sport s.a.)
minat, in scopul realizarii unui mediu solid mic. Bateriile se rnonteaza pe sl localizate (decorativ-arhitectural).
luminos confortabil, functional (~i este- piloni lhalti (20 .. .40 m), fiecare proiec- Sistemele de i1uminat destinate des-
tic), corespunzator desfa~urarii actlvita- tor avand orientare diferita, in asa fel fa$urarii activitatilor in spatii deschise
til umane cerute (rnunca, divertisment, incat sa se realizeze 0 distrjbutie uni- servesc multiplele necesitati de rnunca,
clrculatie rutlera sau pietonala s.a.), forma a ilurnlnarii in planul util. divertisment, tranzit s.a, Amplasarea
ln fig. 1.9.1 se prezinta 0 clasificare a - distributii uniform distribuite ce se aparatelor de iluminat pentru aceste
sistemelor de iluminat exterior. utilizeaza pentru zone inguste (de e- zone largi deschise este, in mod uzual,
Spre deosebire de iluminatul interior, xemplu, cai de crculatle) unde AIL cea concentrata, exceptie facand so-
in general, in exterior sistemele sunt sunt montate cate unul sau mai lutiile destinate unor zone mai inguste,
destinate activitatii normale, rareori uti- multe, la inaltimi de 5 ... 15 m pe pe- unde si amplasarea uniform distribuita
lizandu-se sl iluminatul de siguranta rimetrul zonei. poate fi acceptata, eventual, in urma
si/sau evacuare a zonei cu aglomerari I - distributli mixte utilizate pentru su- unui calcul tehnico-economic.
de persoane. De asemenea, pentru zo- ' prafetele mari la care este necesara Sistemele de i1uminat destinate tere-
nele in care conditiila de securitate 0 , un SIL general in anumite ore, iar in nurilor de sport prezinta 0 varietate de
impun, se prevede un iluminat de paza, i altele numai un iluminat localizat pe solutii in functle de natura activitatii
eventual cu alimentare permanenta. : caile de clrculatie sau pe alte puncte sportive (fotbal, rugbi, atletism, ten is
Sistemele de iluminat exterior pot fi de interes. s.a.), precum ~i de functia terenului
(competitie cu sau fara public, antrena-
ment si competrtil sau numai antrena-
ment).
SISTEME DE ILUMINAT
EXTERIOR ln cazul in care sistemul de iluminat
are mai multe functll, acesta trebuie sa
fie flexibil, lncat sa se adapteze la toate
cerintele. Aceasta se realizeaza fie prin
prevederea mai multor sisteme inde-
pendente utllizand aceeasi amplasare,
fie prin sectorizarea unui sistem unic.
Este important de subliniat ca variatia
nivelului de iluminare, prin sectorizare
este dificil de realizat, in special, pe
spatiile mari, data fiind orientarea dife-
DIRECT SEMIDIRECT
rita a fiecarei surse de lumina.
Pentru zona publicului este necesar
un sistem de iluminat local, de circula-
tie, suficient cantitativ sl uniform distri-
buit pentru a putea asigura circulatla in
conditil bune.
Sistemele de iluminat destinate plat-
formelor deschise in care se desfasoa-
ra diferite activitati sunt, in general, de
tip concentrat, date fiind dimensiunile
mari ale acestora.
lIuminatul pistelor pentru aterizare sl
Fig. 1.9.1. ClasHIcarea Bistemalor de Ilumlnat exterior.
decolare este reglementat pe plan in-
ternational atat din punct de vedere al
functionalitatll cat ~i din acela al cons-
I SISTEMELE DE AMPLASARE I tructlel flecarui tip de aparate de
iluminat destinat fiecarei functiunl,
Sistemele de i1uminatdestinate cailor
de circulatie rutiera, datorlta vitezei
ZONE L J • ZONE
mari de deplasare a autovehiculelor,
LARGI I I INGUSTE
impun conditil deosebite de confort vi-
zual pentru a se asigura securitatea si
1 1 fluenta traficului. ln general, data fiind
DISTRIBUTII latirnea relativ ingusta a cailor de circu-
CONCENTRATE DISTRIBUTII DISTRIBUTII
latie, amplasarea uniform distribuita
PE PILONI MIXTE UNIFORME
corespunde necesltatilor curente, chiar
iNALTI
daca uneori, la deschideri mai mari, se
asociaza mai multe aparate de iluminat
Fig. 1.9.2. Slsteme de ampiasare. (2 ... 3 la un stalp). De asemenea, pen-
tru piete sau intersectii largi poate sa
I.Sisteme de iluminat
fie adoptat si sistemul de amplasare
concentrat cu mai multe aparate de i-
luminat sau chiar proiectoare.
Sisteme/e de i/uminat destinate pa-
saje/or sau tune/uri/or rutiere sunt cu
totul deosebite fata de cazurile tratate.
Astfel, din punct de vedere luminoteh-
nic, aceste sisteme reprezinta 0 pro-
blema de "interior" tratata ca 0 portiu-
ne dintr-un sistem de iluminat exterior.
Fata de sistemele obisnuite, statice,
iluminatul pasajelor :;;i tunelurilor are un
caracter total diferit, trebuind sa fie di-
namic incat sa se poata adapta la va-
riatiile de iluminare exterloara (zi insori-
ta, urnbrlta, de vara, toarnna, iarna sau
prirnavara, seara si noapte). 0 astfel de
adaptare corecta se va putea realiza
numai prin utilizarea unui sistem de co-
manoa automata.
Capitolul 9: Sisteme de iluminat exterior
in iluminatul exterior, sisteme/e de
i/uminat decorativ reprezinta sisteme a-
parte unde dominant este rolul estetic
al acestora fata de cel functional.
Sistemele de iluminat decorativ sunt
destinate monumentelor de arta sau de
arhitectura, unor constructii de valoare
istorica sau moderne importante.
Sistemele de iluminat decorativ sunt
utilizate si pentru obtinerea de efecte
plastice a spatiilor verzi sau jocurilor
de apa,
9.2. Sisteme de iluminat
de securitate
(evacuare, pazi)
Pentru zonele in care exista mari a-
qlornerari de persoane (stadioane si
alte terenuri sportive), trebuie asigurat
un iluminat de securitate (evacuare) si-
milar cu cel pentru salile mari de spec-
taco Ie, care sa marcheze ie:;;irile si ca-
ile de circulatie.
De asemenea, pentru anumite obiec-
tive, se prevede un iluminat de paza,
de regula, perimetral, cu un grad sporit
de protectie rnecanica si siquranta in
alimentarea cu energie electrica (in
functie de irnportanta obiectivului). Ni-
velurile de iluminare recomandate sunt
date in tabelul 1.6.3.
 I. Sisteme de iluminat

Capitolul 10
Calculul sistemelor de iluminat exterior
 Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior I. Sisteme de iluminat

Calculul SIL exterior se simplifica da- I de pozltia observatorului. este:

torita lipsei componentei reflectate, iar I Normele lnternatlonale (CIE) conside- q = f(a,{3,y) (10.1.3)
precizia sa este mai mare. i ra ochiul observatorului plasat la inal- Cum a este considerat constant
o alta caracteristica a SIL exterior tirnea de 1,5 m de drum pe axul benzii (a=1°) pentru pozitia crltlca a observa-
este faptul ca sursele de lumina liniare de clrculatle, Acesta priveste 0 supra- torului, stabilita anterior conform pre-
sau punctuale vor fi considerate intot- fata din drum aflata la 60 m de el ~i vederilor CIE, rezulta:
deauna "surse punctuale, simetrice care se intinde pe 0 lungime de 100 m q = f(y.{3) (10.1.4)
sau nesimetrice" datorlta distantelor (fig.1.10.3).Aceasta suprafata se refera Daca suprafata drumului este perfect
mari de la sursa la planul utiI. Calculul la tot drumul (pe ambele sensuri de cir- difuzanta, atunci:
se poate realiza, in functie de iluminare culatie, cand intre sensuri nu exista q = pin = ct (10.1.5)
sau de luminanta (fig. 1.10.1). obstacole de delimitare sau zone verzi) in fig. 1.10.5 se poate urmari repre-
nu numai la banda de clrculatie pe zentarea trldlmenslonala a variatiel co-
10.1. Calculul slstemelor care se afla observatorul. Unghiurile a eficientului de luminanta q.
de iluminat ~ eli de sub care se vad de catre observator Volumul V reprezinta imaginea spa-
circula1ie punctele aflate pe suprafata rnentlona- tiala a acestei varialii care constituie
ta mai sus vanaza intre 0,5° ~i 1,5°. caracteristica de reflexie a supratetei
10.1.1. Calculultn functle Pentru calcule, se considera acest drumului (Iocul geometric al rnarlrnllor
de luminanti unghi constant de valoare a=1°, fiindca q == f(y.{3)).
intre cele doua limite luminanta ernlsa Se defineste coeficientul mediu de
Datorita cresteril clrculatiel stradale de drum nu veriaza sensibil. luminanta 00 in unghiul spatial Do cu
(trafic ~i viteza), informatiile furnizate in fig. 1.10.4este prezentat ansamblul relatla:
de distributia iluminiirii in planul utiI aparat de iluminat - drum - observator Do
sunt nesanstacatoere pentru 0 dimen- ~i sunt definite marimile necesare cal- f q{r.P)dD
sionare corecta, deoarece suprafetele culului (marimi fotometrice, distante, 00 = -"0'--_ (10.1.6)
imbracamintilor drumurilor nu au 0 re- inaltimi, unghiuri) luminantei din punctul Do
flexie perfect difuza. Este necesara di- P, privita de observatorul O. Integrarea se reallzeaza numat In
mensionarea in funcfie de luminanta, intre luminanta ~i iluminare exista re- spatiul corespunzator, uzual determinat
care este 0 marime actlva, ochiul per- lafia: in functie de inaltimea de montare a
cepand cu u~urinta diferentele de lumi- L=q·E, (10.1.1) aparatului de iluminat, h.
nanta. Pentru suprafetele drumurilor Pcu q:;e:gtpentru suprafete de difuzie Se noteaza expresia:
sau strazilor, reflexia este de tip imper- imperfecta sl mixta.
fect difuza (fig. 1.10.2),ceea ce face ca I c·cos r
3
in functie de pozltia observatorului, va- L =q'E =q·M . ..!or:..:.., ---::---
p PH f h2
loarea luminantelor sa fie diferita, chiar
daca iluminarile sunt egale. /'
De exemplu, in 2 puncte simetrice (10.1.2)
/' P
fata de un AIL simetric, la iluminari e- Coeficientul de luminanta, in functle , /'
gale, luminantele sunt diferite in functle de structura acoperarnantului drumului, '~-: -:
,~-
-------
-: C <,
CALCULUL SIL
METODE DE PROIECT ARE
-------

o
!A a

SUPRAFETE TERENURI DRUMURI STRAzI

DE MUNC"\' SPORT, SECUNDARE fig. 1.10.4. IntensIIatea lumlnoaslly,c
DEPOZITARE, ILUMINAT PIETONALE $1 $1
ARHITECTURAL, ALEI
.. coordonateIe unghlulare fafi
GARARE, AUTOSTRAzI
TRIAJ FESTIV de pozqIa observatorulul aftat Ia voIan
.. centruI P aI unel suprafeJel
fig. 1.10.1. Schema calcululul SlL exterior. elementare de drum.

i'i / "-
/
o
15° _1° _0,5° P

fig. 1.10.3. PozqIa crttIci a

observatorulul 0 fafi de zona de
fig. 1.10.2. Reftexla dlfuzA a lumlnll calcul care Inft~ direct prtvIrea FIg.I.1D.5. Reprezentarea spatIaII
pe suprafata drumulul. conducltorulul auto. a coeIIcIentulul de lumlnan1i q.
I. Sisteme de iluminat Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

q (y,f3)cos3y = R(y,f3) (10.1.7) tia luminantelor in planul util. in tabelul I determinarea lui Lmin sau Lmax' Curbele
1

in care R(y,f3) este coeficientul de lumi- 1.10.1 sunt date clasificarile CIE actuale I de izolurnlnanta relative sunt date in
nanta redus. pentru drumuri, iar in tabelul 1.10.2, noua I procente din Lmax independent de inal-
CIE a adoptat 0 noua clasificare a varianta simplificata in curs de adoptare tlrnea de montare a AIL.
imbracamintelor drumurilor dupa de catre CIE. Diagramele sunt calculate pentru un
factorul 81, definit prin relatia: Avand in vedere aceste aspecte, cal- observator amplasat intr-un plan Co
=
81 R(O,2)/R(O,O), (10.1.S) culul luminantelor se poate realiza du- vertical, coliniar cu axul 0 (fig. 1.10.7)
in care: pa schema din fig. 1.10.6. situat la 0 dlstanta egala cu 10 h fata
R(O,2) - reprezinta coeficientul de lumi- • Calculul luminantei intr-un punct al de AIL.
nanta redus pentru coordona- drumului data de un AIL cu distributie Pot aparea 2 situatll:
tele f3 = 0 ~i tgy = 2; simetnce a intensitatii luminoase $i cu I - observatorul coliniar cu axa 00' a
R(O,O) - reprezinta coeficientul de lu- axa optica inclinata fata de drum AIL sau
rninanta redus pentru coordo- Pentru calculul lurninantei punctuale
1 - in afara axei 00'.
natele f3 =
0 ~i tgy = o.date de n AIL in punctul P, se utilizea- Curbele izolurnlnanta sunt construite
Masurarea directa a coeficientilor 00 za relatia: , in prima ipoteza, iar metoda se poate
sl 81 au condus la realizarea aparate- n r·1 utiliza direct. Astfel, se aplica pe planul
L =M .~~
lor de masurare specializate. Experien-
ta practica a aratat ca exista 0 varlatle
P f h2 7 (10.1.9) i aflat la scara diagramei, curbele izolu-
rninanta desenate pe hartie transpa-
foarte mare intre reteta trnbracamlntel in care: renta, axul drumului sl axul diagramei
drumului sl realizarea sa practlca, vari- r=q·cos3y - este determinat in functle I fiind paralele, iar punctul central al dia-
etatea granulelor si a liantilor provo- de f3 sl tgy din Codul CIE I gramei se plaseaza pe pozitia AIL,
cand variatla lui q la acelasi tip de a- 30.211990, : citind lurninanta relativa L, intr-un
coperarnant. celelalte rnarlrnl avand semnificatiile
1 punct P. 1

De asemenea, schimbarea caracte- cunoscute. Luminanta absoluta in punctul Peste:

risticilor se manifesta ~i in timp, datori- ' • Calculul grafoanalitic al tuminente- a·L ·n·cp·O
ta circulatlel sl factorilor atmosferici. lor punctuale cu ajutorul curbelor de L -M ' '0 (10.1.10)
P - f h2
Astfel, trebuie cautata, practic, 0 solu- izoluminanta relativa
tie care sa
se inscrie in una din cele 4 Calcul este posibil numai atunci in care:
clase curente, printr-o aproximare ac- cand se cunosc curbele de izoluminan- a - este factorul de amplificare carac-
ceptabila (tab. 1.10.1). ta relative ale aparatului de iluminat teristic al diagramei AIL dat de pro-
Dificultatea masurarii lui q(y,f3)a facut sa pentru cele 4 clase de drumuri CIE. ducator:
se renunte la aceasta marime, utilizandu- A doua conditle de aplicabilitate este n - este nurnarul de lampi ale AIL;
se valoarea medie 00 care da 0 informatie ca deterrninarlle sa se faca in cateva !PI - este fluxul unei lampi [1m];
considerata satisfacatoere pentru distribu- puncte fixe pentru sondaj, fie pentru 00 - este coeficient de luminanta me-
diu al clasei CIE;
CALCULUL SIL EXTERIOR h - este inaltimea de montare a AIL [m];
(DRUMURI) M, - este factor de rnentlnere a siste-
in functie de luminanta
mului AIL - sursa de lumina.
in ipoteza a doua, diagrama izolumi-
nanta se roteste avand un punct fix in

l
LUMINANTE
PUNCTUALE
I LUMINANTE
MEDII
pozitia AIL, iar axa sa lonqitudinala
I
00' trebuie sa fie colmieracu dreapta
I
ce trece prin AIL sl punctul ce mar-
cheaza pozltia observatorului.
t
l
CALCUL CURBE
PUNCTUAL DE CALCUL
GRAFOANALITIC 1'JL
MARE PRECIZIE
I I

l MANUAL
(SONDAJ)
I AUTOMAT I I CURBE IZOLUMINANTA
RELATIVE
I
Fig. 1.10.8. Calculul SIL in fun. de lumlnanJi.

Tabelull.10.1. Claslficarea R a suprafetelor drumurilor

Clasa Limite pentru 81 __ ___ 8istem "R" Tip reflexie
81 standard Nominalizare 00
__F!L -:-=-51 <
____ I
- .
0-,-42 -~---_~--_---O~-~5-- - 0,10 ---Difuza
___B_I_1_ __j_Q,42_~_1 < 0,S5--:-__ ~QJ;~ - _ Q,07__ __Aproape difuz(l
Rill O,S5_~ 81 < 1,35' 1,11 0,07 Stralucitoare
RIV 1 1,35-,;;-81---- ~ 1,55- O,OS Foarte stralucitoare a
Tabelull.10.2. Clasiflcarea Casu or drumurilor Flg.I.10.7. Curbe IzoluminanJi relatlvi
caractertstlce unul AIL in care
Cla~a Lim~e pentru 81 I 81 standard Nominalizat 00
Lmax= 100%:
CI 81 < 0,4 : 0,24 0,10
a - curba de referinta; b - utilizarea
CII 81 C!: 0,4 --T-----b~97 0,07
pe un fragment de drum.
 Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior I.Sisteme de iluminat

Daca rotirea f3 < 5°, eroarea este: SIL este considerat bun daca lumi- fata de planul drumului).
±10 %, relatia de calcul fiind aceeasi, nanta medie reala este mai mare sau in general, calculul analitic al ilumina-
cel putln egala cu valoarea admisibila rilor punctuale din planul util se reali-
• Calculul tuminentel medii (Lmed.ad) ce corespunde tipului de drum zeaza cu ajutorul relatiilor cunoscute
De multe ori, in calculul SIL exterior, pentru care se face calculul. pentru surse punctiforme (cap. 7.1.1):
este necesar sa se cunoasca luminanta - metoda grafo-analities - consta in - pentru plan orizontal
medie ce caracterlzeaza zona de cal- determinarea luminantei medii cu aju- I c·eos3y
cuI. Aceasta se poate determina prin: torul factorului de utilizare rh pentru lu- EpH = M,' y, (10.1.13)
- metoda analities - ce consta in cal- rninanta !;li poate fi utllizata numai in h2
culul luminantelor punctuale pe 0 retea conditllle in care producatorul de AIL - pentru plan vertical
densa de puncte aflate in zona de pune la dispozltla proiectantului curbe- I c·eos3y d
interes. Acest calcul cuprinde un volum Ie caracteristice l1L pentru tipul de AIL E PV --M·_,_Y,-,'---
t - (10.1.14)
imens de rnunca, greu de realizat chiar utilizat (fig. 1.10.8). h2 h
!;li cu ajutorul metodelor grafo-analitice in acest caz, luminanta medie este I - pentru un plan oarecare
prezentate anterior. De aceea, se reco- data de relatla: 3y
manoa utilizarea calculului automat. 'YJ • n· fP . Q Epo = M,. I'COS
Y,c ( d)
. cosb e -sin6
L
Luminanta medie efectiva se determina moo'=M L A I 0 (10.1.12) h2 h
cu relatia:
1 n unde: (10.1.15)
Lmed.e,=-'~Lp
n LJ . (10.1.11) l1L - este factorul de utilizare caracter- unde:
i-1 ' istic AIL (extras din curbele date I c - este intensitatea luminoasa emisa
I

unde: de producator); y. de sursa de lumina !;liorientata catre

LPi - este lurninanta punctelor Pi din Mf - factorul de rnentlnere pentru an-
zona de calcul, samblul AIL - sorsa de lumina;
n - nurnarul de puncte caracteristice Qo - coeficientul de lurnlnanta mediu al
ale retelel (centrale unor supratete clasei CIE a drumului;
dreptunghiulare). (/), - fluxul unei larnpl [1m];
A - aria de drum considerata intre doua
AIL amplasate consecutiv pe alini-
punctul in care se celculeaza ilumi-
narea;
r,c - unghiurile care definesc inten-
sitatea lurrunoasa Ie;
, h - inaltimea de montarl a AIL;
d - distanta dintre prolectia sursei de
lumina pe planul uti I !;li punctul
I

ament. pentru care se face calculul;

Mf - factorul de rnentinere:
10.1.2. Calculul in funC1:ie (i - unghiul format intre planul oareca-
de iluminare re unde se calculeaza iluminarea sl
planul orizontal.
O,Oh ° h 2h 3h
Se aplica pentru ariile utilitare, par- Metoda de calcul analitic al ilurnina-
cari, terenurile sportive !;li cai de circu- , rilor punctuale este laborloasa !;li nece-
Fig. 1.10.8..Cu,rba TIL pentru calculul latie, in care vitezele de deplasare sunt i sita un volum foarte mare de rnunca,
lumlnamel medii: mici, sau alei pentru pietoni. : Cu ajutorul programelor special realiza-
A - pentru un observator amplasat Pentru acest calcul s-au stabilit me- te pentru calculul punctual al ilurninarii,
in zona trotuarului la 0 distanta h de tode specifice diferite ca forma, dar nu calculul devine precis !;li rapid.
linia AIL; B - pentru un observator ca fond (fig. 1.10.9), in functle de tipul Pentru calculul ilurninarllor punctuale
amplasat pe linia AIL; C - pentru un AIL ales (simetric sau nesimetric) !;li in se pot utiliza !;li metode grafoanalitice:
observator amplasat pe drum, la 0 functie de modul de orientare a AIL (cu - pentru AIL simetrice, folosind graficul
dlstanta h de linia AIL. axa optlca perpendiculara sau Inclinata iluminani in functie de distanta,
E = f(aj,
, - pentru AIL nesimetrice, folosind cur-
I DEMETODE
CALCULAL I be izolux relative (similara cu metoda
ILUMINARIl DIRECTE
curbelor izolurninanta relative), aces-
tea cand sunt cunoscute.
IILUMINARE PUNCTUALAI I!LUMINARE MEDIEI Este de rnentionat ca metodele gra-
1 1 I fo-analitice au fost, practic, abandona-
rMETODE PUNCT cu PUNCT1
( METODA FACTORULUI
DE UTILIZARE
I te, fiind inlocuite cu programe de cal-
I cui automat, specializate.
in majoritatea SIL exterior, AIL sau
AIL cu AIL cu
AXAOPTICA AXA OPTICA proiectoarele sunt inclinate fata de ver-
PARALELA cu NEPARALELA cu ticala locului, astfel lncat intre aceasta
LlNIA VERTICALA LlNIA VERTICALA
!;li axul optic exista un unghi p "" O. De-
..----' ~ ~ ~ I sigur ca relatille de calcul sunt cele cu-
ISIMETRICEI INESIMETRICEI ISIMETRICEI INESIMETRICEI
olv
)V:::
O~V'
------ ---------
~
1\
O~V'
------- -----y----
o,~!"

---
.
IV'
---
\'
0'
--- ---
».
- _______'jJ'_-~
-,

-y------_ ..----
noscute, fiind necesare preclzarl pri-
vind geometria spatial a pentru determi-
narea coordonatelor de pozltle !;li a un-
ghiurilor de referinta.
Fie AIL nesimetric (proiector) din fig.
LA TOATE TIPURILE NUMAI LA CALCULELE
DE ILUMINAT EXTERIOR DE PREDIMENSIONARE 1.10.10, inclinat cu axa optica 0'0" fata
A ILUMINATULUI de verticala OZ cu unghiul p. Se
Fig. 1.10.9. Claslflcarea metodeIor de calcul 81 ilumlnlrtl dlrecte pentru dlfertte considera un sistem de axe tridimen-
Upurt de AIL .. 8mplaslrt faJI de Iinia vertlcali 8 sursal de luminA. sionale fata de care se vor fixa coor-
donatele sursei.
I.Sisteme de iluminat Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

Daca o'p= I, rezulta: tPnec = E·Alr.,.M, (10.3.1)

10.2.Calculul sistemelor in care:
1 = J X2 + y2 + Z2 (10.1.16) de iluminat pentru alte arii 1] - este factorul de utilizare a pro-
iectorului respectiv,
Metodologia de calcul a SIL pentru M, - factorul de rnentinere a ansamblu-
. OP . JX2 + y2
e = arcsin- = arcsin---- suoratete pe care se desfa~oara dife- lui sursa-aparat,
O'P 1 rite alte actlvltatl (terenuri de sport, (se poate lua 1]·M,=0,25 ... 0,35).
(10.1.17) platforme industriale, parcaje, exploa- Numarul de proiectoare n necesare
Se noteaza cu y/ - unghiul corespun- tari carbonifere deschise, depozite de este determinat cu relatia:
zator unei dlsfributil longitudinale fata combustibil etc.) se bazeaza pe calcu- n = lPnecllPp (10.3.2)
de AIL ~i Yt - cel corespunzator dlrecti- lui ilumlnarilor punctuale care a fost in care:
ei transversale. Hezulta: prezentat in § 10.1.2. tPp - este fluxul luminos emis de un
O"P Astfel, dupa alegerea initiala a SIL proiector.
r I = arctg--0'0" (10.1.18) exterior (amplasare, inaltime, tip surse,
tip AIL ~i pozltla lor), se trece la verifi- • Metoda Intensltltll lumlnoase
00" carea prin calcul automat a condltlilor Un proiector ce este amplasat la
r too'
= arctg-- -p (10.1.19) cantitative (pentru realizarea unui nivel inaltimea h (fig.1.10.12a) ~i care trebuie
de iluminare mediu corespunzator) sl • sa realizeze pe 0 suprafata vertlcala pe
lIuminareain punctul P(X,Y)(fig. 1.10.11) calitative (al distrlbutlei iluminarilor in :. axa sa 0 iluminare E v , trebuie sa ernlta
se poate exprima cu relatia de baza; plan orizontal sl/sau vertical, dupa cum I 0 intensitate lurnlnoasa:
1 . coee sunt cerintele de uniformitate). 1 = 11M,E ·d2 (10.3.3)
EH(X,y)=Mf' r/,r',2 Calculul iluminarii punctuale se reali- y Daca pr~iectorul se afla la inaltimea
(10.1.20)

Pentru iluminatul in plan vertical, (fig.

zeaza prin metoda punct cu punct.
Datorita avantajelor pe care Ie ofera,
h = °
(montat pe suprafata solului) ~i

1.10.11) se consldera componenta pe analiza cantitativa ~i calitatlva se va

planul paralel cu YOZ (normala flx)' realiza numai cu ajutorul calculatorului,
X prin intermediul programelor realizate
Evx = EH(X,y) . Z (10.1.21) in acest scop.
.s:::
sl componenta pe planul paralel cu 10.3. Calculul sistemelor
XOZ (normala fly): de iluminat decorativ
y - ---------,..i
Ew = EH(X,y) . Z (10.1.22) , Sistemele decorative, unde nu este I

necesara 0 precizie deosebita a calcu- a

Cu aceste relatli se pot determina i-
lurninarile punctuale in plan orizontal
pentru surse nesimetrice sau simetrice
(cand intensitatea luminoasa va depin-
de numai de un singur unghi).
Cum calculele manuale sunt labori-
oase data fiind multitudinea de puncte
II lului, utillzeaza metode aproximative
din care se mentioneaza:
- fluxul luminos (similara metodei fac-
torului de utilizare);
- intensitatea luminoasa (rezultata din
legea generala a ilurnlnarll),
I

necesare ridicarii unei hartl a iluminari- • Metoda fluxulullumlnos 1_- - ---- d

lor, este indicat calculul automat. Cunoscand iluminarea recomandata
b
E [Ix] pe 0 anurnlta suprafata de arie A
Fig. 1.10.12. Detennlnarea Intensltltll
[m2] a obiectivului de iluminat (con-
lumlnoase Tnfunctle de Ey:
sfructle, monument), rezulta fluxul ne-
a - proiector
montat la lnalpmea h;
cesar:
b - proiector montat /a nivelul solului.

(H)

x
(H)

Fig. 1.10.10. Parametrll geometrlcl pentnI un AIL Fig. 1.10.11. Date asupn determinirlilluminiril dlrecte
neslmetrlclprolector Tncllnat fati de axa vertlcali. Tn plan vertical.
 Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior I. Sisteme de iluminat

se impune in punct 0 iluminare vertica- pentru dii de clrculatie :;;i pentru te- ' indice global G calculat cu relatla em-
la Ev (in Q), rezulta, conform renuri mari de sport. pirica:
fig.1.10.12 b: G = 13,84-3,31-10gI80+ 1,31(logI801188)112-
E . h2 , • Evaluarea orblrtl SIL din clrcuJatla -0,08·logI80 1'88+1,29·logF+0,9NogLm +
1 = v (10.3.4) rutIerI + 4,41-10gh'-1,46'logp+c (10.4.5)
2
Y Mf· sin a' cos a in clrculatia rutlera, problema orbirii in care:
Pentru 0 pozitle oarecare a punctului psihologice:;;i fiziologice este foarte '80 - este intensitatea luminoasa maxi-
P, relatla va rezulta din geometria de- irnportanta pentru desfasurarea in con- rna la un unghi de inaltime y = 800
si un unghi de azimut c = 0 ... 20 0
senului. ditii de maxima securitate a traficului,
in functie de intensitatea necesara, avand in vedere ca viteza de deplasa- [cd];
din curba de dlstrlbutie a intensitatii lu- re a autovehiculelor este mare. '88 - este intensitatea lurninoasa maxi-
minoase, se determina tipul de proiec- - Evaluarea orbirii psihologice in planul ma la un unghi de inaltime y = 88 0

tor necesar sl sursa de lumina cores-
punzatoere.
Diametrul petei de lumina pe suprafata
verticala a obiectivului va fi (fig. 1.10.13):
o = 2d·tg {J12 (10.3.5)
10.4. Evaluarea calitativl
a distriblJ1:ieilumina$lor
Se utillzeaza metode care au drept
scop aprecierea sistemelor de iluminat
din punct de vedere al fenomenului de
orb ire fiziologica :;;i psiholoqica ce-I
poate crea utilizatorului sistemului.
Aprecierea orbirii psihologice in pla-
nul suprafetei luminate, atat pentru
clrculatia rutlera, cat :;;i pentru celelalte
arii se realizeaza calculand factorii de
uniformitate (EminlEm sl Emin IEmx)'
Pentru orbirea fiziologica exista me-
tode specifice prezentate in continuare
IV
o o
d calcul in mod curent valoarea 10).
Fig. 1.10.13. Unghlul plan in care este
emis fluxullumlnos al prolectorului
utllizat ,I dlametrul "petel de luminA"
o~nuti pe suprafata oblectivulul.
A B
.1.-
caii de circulatie se realizeaza prin fac-
torul de uniformitate general Uo pe toata
suprafata drumului ABCD si factorul de
uniformitate longitudinal U, care se
refera la iluminarile de pe linia de
deplasare (fig. 1.10.14) a observatorului
(axul benzii de crculatie pe care se afla).
Relatiile sunt:
Uo = Lmin ILm' pe zona ABCD (10.4.1)
sl
U, = Lmin ILmx' pe linia 0'0", (10.4.2) P - numarul de AIL pe kilometru [1Ikm];
- Evaluarea orbirii psihologice
campul vizual se calculeaza cu relatla
empirlca:
TI = 65·Lv IL'/;,8 [%]
Lumina produsa
(10.4.3)
de sursele care
genereaza orbirea se suprapune ca un
.voal" luminos pe imaginea receptata a
obiectivului. Luminanta de voal Lv se I
poate calcula cu relatla ernplrlca Stiles , de orb ire G sunt date in tabelul 1.10.3.
- Holladay:
L = k ~ Eo;
v LJ 2 (10.4.4) realizeaza diferit (§ 12).
i=1 (Ji
in care:
Eo. - este iluminarea pe retina ochiului
I observatorului intr-un plan per-
pendicular pe linia vederii (V) de-
terrnlnata de sursa perturbatoare
Si (fig. 1.10.15);
(Ji - este unghiul dintre drectla vederii
:;;i directia intensitatii luminoase h
orientata de la sursa cafre ochi;
k - este factorul de varsta (se ia in
Valorile admise ale indicelui TI sunt
date in § 12 si variaza intre 10 sl 20 %,
in funEctie,de destinba~i~ d~~r:nu/IUi:
- va uarea or "II ,IZIO oatce In,
csmpi» vizual se realizeaza printr-un
:;;i un unghi de azimut c = 0... 200
[cd];
F - este aria supratetei luminoase a
AIL, proiectata sub un unghi de 76°
fats de verncala [m2];
Lm - lurninanta medie a soselel [cd/m2];
n' - inaltimea AIL deasupra nivelului
ochiului observatorului de la volan
(h' = h-1,5m), unde h este inalti-
mea de montaj a AIL [m];
in c - un factor de corectie in functle de
culoare (c = 0,4 pentru larnpi cu va-
pori de sodiu de joasa presiune, c
°
= pentru lampl cu vapori de sodiu
de Inalta presiune si/sau pentru
lampi cu vapori de mercur de inalta
presiune).
Valorile admise ale indicelui global
Pentru caile cu crculatie redusa din
zonele rezidentiale evaluarea orbirii se
Orbirea psihologica :;;i fiziologica in
carnpul vizual este lnterpretata in mod
diferit de diferltll cercetatori, in acest
capitol se ia in considerare efectul de
inconfort creat de multitudinea surselor
ce pot fi vizibile sl efectul de incapaci-
tate produs in carnput vizual de sursele
din zona 60 ... 160 m.
~
82
»
~l,.il1_ia_ v~d_!lr~ 6j "'!_ '; ~ -_
-, Obiectiv
• 'l.
ochiul
83
observatorului
~8
n
Fig. 1.10.15. Detennlnarea lumlnantei
de voal Lv pe retina unui observator •

6 4 5
to
~
,....,to
1'<1'
al ..-------------- ----------- -~ -~. ------ to
:;:::
-2
&4 . '8
I~ o - --- - -0' - - --- - -- - - - - - --- 0"
11 9
&4 . V4.A
D c jJ2.A
.A
60m , 100m
r«------------_____.i~----- -- -------"-----"- ------___.!
Fig. 1.10.16. Puncta caractertstlce
Fig. 1.10.14. ExpIIca1ia detennlnArtl factorllor Uo Ii'i U1• pentru detennlnarea valortl GR.
1. Sisteme de iluminat Capitolul10: Calculul sistemelor de iluminat exterior

• Evaluarea orblrtl SIL pentru (cu sernnificatiile din fig. 1.10.15),iar Lve deterrnina iluminarea in 11 puncte ca-
terenurile de sport este lurninanta supratetei orizontale racteristice indicate in fig. 1.10.16.
Pentru orbirea fiziologica a SIL pen- perfect difuzante, data de relatia: Pentru orbirea psihologica din planul
tru terenurile de sport, CIE recornanda suprafetei terenurilor, verificarea se
o metoda pe baza indicelui global GR (10.4.8) reallzeaza prin factorii de uniformitate
dat de relatia empirica:
U = Emin. U = Emin
GR = 27+24 log Lv; lLee9 (10.4.6) unde: 1 E' 2 E
in care: k - este un coeficient de corectie: mx m

Em - este iluminarea medie orizontala; Acesti factori trebuie sa fie mai mari
n Eo,
(10.4.7) p - este reflectanta suprafetei terenului. decat valorile indicate in §12 pentru
LVi = "i (); Valoarea adrnisibila pentru GR = 50. categoria respectiva de teren.
1 i
Pentru calculul lui Em conform CIE se
 I. Sisteme de iluminat
Capilolul 11
Proieclarea sislemelor de iluminal inlerior
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat

fiecarul loc de munca, dar nu poate - sarcina vlzuala are reflectanta mica
11.1. Metetodologia solicita reducerea nivelului de iluminare sau contrastul este scazut:
de proiectare sub treapta minima recornandata pen- , - erorile in activitate sunt greu de rec-
tru respective Ie locuri de rnunca, tificat;
Concepti a sistemelor de iluminat este Pentru procesele de rnunca nepreva- - sarcina vizuala este dificila;
un proces complex care trebuie sa se zute in tabelul I. 11. 1, in functie de sar- - acuratetea sau productivitatea sunt
bazeze pe 0 strfmsa armonizare intre cina vizuala lili condltlile de ambient, se foarte importante;
aspectele ce realizeaza ambianta in- alege un nivel corespunzator unei acti- - capacitatea vlzuala a lucratorului este
terloara contortabila, placuta, capablla vitati similare. scazuta.
sa asigure destasurarea activitatii (de Valoarea maxima se ia in considerare Valoarea minima se ia in considerare
munca, divertisment, odihna, crculatie daca: daca:
s.a.) in condltil corespunzatoare din
punctele de vedere functional sl estetic.
Sistemul de iluminat trebuie sa fie
functional pentru a asigura desfasura-
rea corespunzatoare a activitatf umane,
adaptat la realizarea tuturor aspectelor
specifice variabile in timp sl spatiu,
Sistemul de iluminat trebuie sa fie
estetic, placut, cu 0 distributie judici-
oasa a luminantelor lili culorilor in cam-
pul vizual, in armonie cu arnbianta es-
tetlca - arhltecturala (atat ca volume in-
terioare, elemente de constructll, vitra-
re, culori, cat sl ca forma, amplasa-
ment, dimensiuni lili culoare de mobilier
sau de utilaje). Fig. 1.11.1. Sbuctura concep1iel unui slstem de Ilumlnat Interior.
Sistemul de iluminat trebuie sa fie, in MUC - mediu luminos interior confortabil
acelasl timp, rentabil din punctul de
vedere al lnvestitlei sl al consumului de
energie electrlca, asiqurand confort 1. STABIUREA DATELOR INITIALE PE BAZA
CONDITIILOR MUC $1 ASPECTELOR
maxim.
Solutia unui sistem de iluminat se
GENERALE ALE SISTEMELOR I
stabileste printr-o cooperare intre spe-
cialitati, astfel:
- de iluminat, care stabileste solutia din I 1
1.2 MODUL DE 1.3 TIPUL
1 I
1.5 ALTE DATE
punctul de vedere luminotehnic; 1.1 NIVEL 1.4 SISTEMUL
ILUMINARE DISTRIBUTIE SURSELOR DE SPECIFICE
- de ~hi~ectura, care rezolva aspectele AL«I> DE AM PLASARE ESTETICEI
(Em)
estetice sl functlonale; (TIP AIL) LUMINA A AIL FUNCTIONALE
- de tehnologie, care rezolva aspectele l l l l l
tehnologice specifice (In special, in l
industrie);
12. ANALIZA CANTITATIVA $1
- de instalatll electrice care stablleste CALITATIVA A SISTEMULUI
solutia de alimentare lili conectare la 1
sursa sau sursele de energie electrica Fig. 1.11.2. Metodologla de proiectare.
(fig. 1.11.1).
Un iluminat necorespunzator condu-
Tabelull.11.1. Treptelenlvelurllor de Ilumlnare recomandate pentru dlferite
ce la oboseala vizuala, ceea ce se re-
sarelnl ,I a vlzuale
flecta in scaderea pertormantei vizuale.
Valoarea tlurninartlor [lxL . _ __IiguJ ge slircinfi sau activitate vizuala
in conformitate cu structura concep-
20 - 30 - 50 Spatii de intrare din exterior
tiei unui sistem de iluminat interior se
50 - 75 - 100 Spatil de circulatle, orientare simpta sau vizite
realizeaza metodologia prolectarti,
___§QlJI"t~ ~rnP9r~r~ _ _ ._.__. __.. __ ___
schernatizata in fig. I. 11.2.
100 - 150 - 200 Camere nefolosite in mod continuu, pentru scopuri
Alegerea nivelului de iluminare trebu-
de lucru (ex.: supraveghere industriala, suprafete
ie realizata conform codului CIE de ilu-
de gep()z.itare_,_lle~tiar~hohJl"i_c:l~ iDtr"arel
minat interior ale carui indicatii sunt .. -

200 - 300 - 500 Sarcini cu necesitati vizuale simple (ex.:

date in tabelul 1.11.1. Pentru 0 activita-
prelucrari brute, sali de lnvatarnant sl conterinte)
te se indica 3 trepte, lasandu-se la lati-
300 - 500 - 750 Sarcini cu necesitatl vizuale medii (ex.:
tudinea lili cornpetenta proiectantului a-
_ prel!Jcr{jri l1ledii, __
birourLsp~ciale, faJl1ere de ~on!roll
legerea celei corespunzatoare pe baza
500 - 750 - 1000 Sarcini cu necesltati vizuale pretentioase (ex.:
datelor luminotehnice specifice locului.
__ __croitorie, inspe_clie ~i te~arEl,ajeli~!~_de d~senl
Prima treapta corespunde valorilor
750 - 1000 - 1500 Sarcini cu necesitatl vizuale dificile (ex.: prelucrari
mini me pentru nivelurile de iluminare,
.. _ . _.. __ fine. ~i asaI'l"lI:l.Lar_e,
fIl.ol1t~e_Lcli!;tiD.~I"e. dElclJlori _
cea de a doua, valorilor recomandate
1000 - 1500 - 2000 Sarcini cu necesltati vizuale speciale (ex.: gravura
lili cea de a treia, valorilor pentru un
_._ rn_~!lala, l_n_?Qect_are a.lu9r~U()r foar!ejine)
confort ridicat. Un beneficiar poate so-
2000 Indeplinirea unor sarcini vizuale foarte exacte (ex.:
licita niveluri de iluminare mai ridicate,
asarnblari electronice rninutioase, interventii chirurgicale)
pentru a asigura un confort deosebit
I.Sisteme de iluminat Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

- sarcina vizuala sau contrastul sunt utilizarea AIL cu protectie vizuala !;li cu • Sisteme de Ilumlnat pentru locuime
mari; o dlstrlbutie corespunzatoare a fluxului in locuinte, pe langa atractivitatea !;li
- viteza sau siquranta in activitate nu luminos. arnolanta catda, SIL trebuie sa
prezinte
sunt importante; Se recornanda surse de culoare cal-
- sarcina vlzuala este numai ocazionala, da. Sunt de preferat sursele fluores- Tabelul 1.11.2. Niveluri
Valoarea medie reprezinta valoarea cente compacte si tubulare - de culoa- de ilumlnare
recornandata, re calda, cu temperatura de culoare de
lIuminarea
De asemenea, se pot utiliza sl stan- maxim 3000 K !;li cu un coeficient de
A. Hoteluri, moteluri -----
[Ix]
dardele din seria 6646 in rnasura racor- redare a culorilor Ra > 80. Acestea din
- hoi pri!1cil'~Untar~ __ _3_QO...§QO_
darii la sistemul international. urrna vor fi de dimensiuni corespun-
Proiectul de iluminat trebuie sa se zatoare spatiulul in care se rnonteaza.
--= recep1i~Lc.a_~e!le_ --_._--._-------
150 ... 200
- bar
~.- --
100 ... 150
realizeze inca de la primele faze, coor- Armonizarea culorilor suprafetelor re-
- restaurant
-- --- - ---- - -----
150
- -- - ... --
200_--
donat cu arhitectura sl celelalte aspec- flectante (finisaje peretl, plafon, usl, fe- .

- holuri de odlhna, 50 ... 100

te, sa urmareasca "pas cu pas" proce- restre, draperii s.a.) si culoarea calda a
____ ~Lder9!?? ______-- T ------------
sui de conceptle unitara, Tratarea llu- sursei constituie, de asemenea, un as-
- camere cazare 150 ... 300
minatului, independent de cladire sau pect foarte important al obtinerii mediu-
- dormitor local ,
100 ... 200
invers, poate conduce la solutil defec- lui placut, odihnitor, relaxant. Aceasta
_Jr!optieraJ()_~leta) --- .__ .-------
tuoase. Numai printr-o astfel de tratare cade in sarcina arhitectului proiectului.
- sali de baie 150 (ziua)
se poate obtine un mediu luminos inte- Modelarea este 0 problema impor-
- coridoare .. _-.
--- - ----------- ---
____ 2_0(noaptea)
rior confortabil, 0 arnotanta lurninoasa tanta pentru realizarea unei arnbiante
B. Locuinte
placuta care sa serveasca estetica !;li placute in anumite zone ale loculntei
- __
--_. camere
. -----
-
de zi 50 ... 100
---

functiunile cerute in condltlile unui con- (camera de zi) sau in holurile !;li came-
- dormitoare -------- 50
sum energetic minim. rele de asteptare ale hotelurilor. Aceas- ---_-----------

- iluminat local 200 ... 300

11.2. Tipuri
desisteme
,i sol~i
ta se realizeaza cu un iluminat directlo-
nat (cu spoturi sau galerii sl nise ilumi-
nate) care, la randul sau, poate creea
_ _Qi_r()__~_~it,
- iluminat local
scris _________
100 ... 150
malSa (mancare)
efecte deosebit de plastice !;li intere-
- bucatarie
-_"----_ .. ----_--._- 300
Capitolul trateaza solutll ale sisteme- sante.
- baie (Ia oglinda) 100 ... 200
lor de iluminat recomandate pentru di-
verse destinatli ale cladirilorlincaperilor
LEGENDA
pe baza conditiilor cantitative si cal ita-
tive determinante in realizarea mediului ® AIL TIP LUSTRA
luminos. De asemenea, se pun in evi-
denta aspectele caracteristice ale fieca- I
rKx AIL TIP APLICA
~ DECORATIVA
rui tip de sistem !;li aspectele specifice.
(x AIL TIP APLICA
I..:: FUNCTIONALA
11.2.1 Locul~, hotelurl, motelurl

Sistemele de iluminat destinate a-

cestor cladiri au un rol important in re-
alizarea unei arnbiante cal de, placute, AIL DE MASA
BIROUIPAT
atragatoare. Totodata, au un rol impor-
tant in accentuarea aspectelor arhitec- AIL FLUORESCENT liniar
ton ice !;li decorative.

• Aspecte cantltaUve
Nivelurile de iluminare se caracteri-
zeaza prin valori mai reduse in raport
cu alte destlnatil, variind conform nor-
melor lnternatlonale intre 50 !;li 500 Ix
(tab. 1.11.2.).
Pentru a realiza confortul vizual ne- !

cesar sl un echilibru al lurninantelor, fa-

vorabil, sunt recomandate aparatele de
iluminat cu distributie superioara a flu-
xului, cum ar fi:
- indirecta, semiindirecta si direct-indi-
rect pentru dormitoarele din locuinte
!;li lncaperlle de cazare din hoteluri;
- direct-indirect sl semidirecta pentru
lncaperlle de zi din locuinte, hoi uri sl
zona de receptie din hotel uri.

• Aspecte calltative
Dlsfrlbutia lurnlnantelor in carnpul vi-
Fig. 1.11.3. Sil pentru un apartament:
zual trebuie sa fie echilibrata pentru e-
1 - camera de zi; 2 - camere de dormit; 3 - bucatane: 4 - camera: 5 - camera de
vitarea sl diminuarea orbirii fiziologice
baie; 6 - camera pentru dus: 7 - hoI.
!;li psihologice. De aceea se recornanda
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat

sl flexibilitate in timp :;;i spatiu, atat din
punct de vedere al variatiei nivelului de
iluminare, cat sl al pozltlei AIL (in spe-
cial, in camerele de zi). ln camerele de
zi se recornanda un iluminat general cu
unul sau mai multe AIL de tip plafoniera.
Utilizarea de aparate de cornanda cu
reglare fina sau in trepte permite
obtlnerea nivelurilor ambientale mai
scazute: de veghe, de vizionare T.V. s.a,
Pentru sarcini vizuale de citit sau
scris sl pentru economie energetica, se
recornanda utilizarea iluminatului local.
Acesta se realizeaza fie cu AIL de
birou, masa, fie cu lampadare. Trebuie
rnentlonat ca sistemele de iluminat cla-
sice, cu lustre atarnate de plafon, re-
prezinta 0 solutie depasita, prezentand
urmatoarele aspecte negative:
- rnlcsorarea spatiulul liber :;;i accentu-
area senzatiei de inaltime mica;
- orbirea directa produsa de AIL trans-
parente, aflate in zona sau in apro-
pierea zonei carnpulul vizual central.
Solutia este acceptabila numai la in-
caperl de peste 3,50 ... 4,0 m (cladiri
vechi).
Solutlile moderne folosesc aparate
de iluminat plate, la plafon, sau cand
exista plafon fals, semiingropatelingro-
pate. Cand camera de zi are dimen-
siuni mai mari (30 m2 sau mai mult), 0
sursa centrala nu mai poate satisface
necesitatlle de uniformitate :;;i functio-
nale. ln acest caz, iluminatul general,
zonat, reprezlnta 0 solutle estetlca :;;i e-
ficlenta. In fig. 1.11.3 unde camera de
zi are 0 suprafata mare :;;i 0 forma ge-
ometrlca variata s-au prevazut mai i bre :;;i contraste, cu 0 componenta ma-
multe sisteme de iluminat:
A - AIL montat deasupra mesei, care
reallzeaza un iluminat localizat;
B - lampadare mobile montate in zona
de odlhna, de citit, de relaxare (cu
comanda locala);
C - aplice fixe, montate pe perete, ce
pot fi utilizate pentru iluminat am-
biental, placut, cu 0 distributle se-
miindirecta sau indirecta;
o - aplice fixe in zona din camera care ! camera de dorm it 2b (pentru copii) cu
poate fi utilizata pentru lucru la birou. ' un AIL plat (plafoniera) montat in cen-
Utilizarea unui nurnar mare de AIL nu trul lncaperll, AIL de noptiera (veioza) F
reprezlnta 0 risipa de energie, ci 0 fle-
xibilitate a instalatiel, care poate fi ast-
fel folosita in mai multe scopuri dictate
de tipul actlvitatll.
Utilizarea aparatelor de comanda cu
reglare fina este 0 condltie de functio-
nalitate :;;i eficienta energetica.
Utilizarea unor SIL decorative are ca
scop punerea in evldenta a unor obiec-
te de arta sau a unor elemente de ar-
hitectura sl reprezlnta 0 solutie agrea-
bila prin efectele sale. ln fig. I. 11.4 se
pot urmari cateva solutil de iluminat lo-
cal de efect: al unor elemente de arhi-
tectura (ni:;;a) (fig. 1.14.4 a), al unei por-
tiuni dintr-un perete (fig. 1.11.4 b), al u-
nei portlunl dintr-un mobilier-bibliote-
ca/vitrina (fig. 1.11.4 c), al peretelui par-
tial al plafonului (fig. I. 11.4 d) sau al fe-
restrei :;;i per de lei. Efectele decorative
obtinute pot fi favorabile daca se are in
vedere evitarea stridentelor :;;i realiza-
rea unor aspecte reale de frumos, de
bun gust.
ln cazul in care se doreste punerea
in evidenta sau accentuarea unor
obiecte decorative (sculpturi, vaze
s.a.), se pot utiliza spoturile luminoase.
t.arnpne sistemelor de iluminat vor fi
incandescente cu halogen, fluorescen-
te compacte de puteri variate sau tip
LED de culoare aparenta calda. Co-
manda lor trebuie realizata cu aparate
de reglare fina a fluxului, pentru a rea-
liza nivelul de iluminare dorit.
Camerele de dorm it trebuie prevazu-
te cu sisteme de iluminat care sareali-
zeze 0 atmosfera odihnitoare, fara um-
' re a fluxului luminos superior (semi-
indirect sl indirect pentru inc{lperile
destinate oamenilor maturi :;;i in varsta
:;;i direct-indirect sau semidirect, pentru
cele destinate copiilor sl tineretului). Tn
general, utilizarea aplicelor montate pe
peretl, (fig. 1.11.3, notata cu E la came-
ra de dorm it 2a) cu distributie semiindi-
recta sau indirecta a fluxului reprezinta
o solutie superioara celei prevazute in
pot fi utilizate pentru iluminatul local
pentru citit. Pentru oglinda toaletei se
impune, de asemenea, un iluminat local
pentru machiaj, realizat cu AIL ce poate
fi cu surse incandescente cu halogen
sau fluorescente alb cald, special de
lux (Ra::: 90). Tn camera copiilor, la me-
se-pupitre de lucru, este necesar un
iluminat local mobil F cu sursa incan-
descenta cu halogen sau fluorescenta
de culoare aparentii calda sl cu foarte
buna redare a culorilor. Un sistem sim-
plu :;;i economic se reallzeaza prin apli-
ce (fixe), montate la 0 inaltime mica
(1,0 ... 1,6 m), deasupra noptierelor. A-
cestea vor avea 0 distributie direct-in-
direct a fluxului luminos. Solutia poate
inlocui eficient :;;i estetic veiozele clasi-
ceo 0 solutie blfunctionala, cu apnea
echipata cu doua surse (fig. 1.11.5): una
jos (pentru citit) sl una sus (pentru
arnotanta), cu cornanda separata, re-
prezinta 0 rezolvare estetica :;;i eflcienta
a iluminatului unui dormitor mic. Pentru
dormitoare mari se poate prevedea un
iluminat supllrnentar localizat (AIL inglo-
bate) in zona :;;ifonierelor si la toaleta,
ln camera de baie sau dus, ilumina-
tul general este localizat, de regula, la
oglinda, pentru lncaperl mici (sub.
6 m2), uniformitatea fiind satistacatoare
(fig. 1.11.6). La baile mari sistemul se
cornpleteaza sl cu un iluminat general.
Sursele de lumina indicate sunt cele de
culoare aparenta calda, cu un indice
,....
6
q
Fig. 1.11.5. SIL direct-Indirect
pentru donnltor.

a b c d
Fig. 1.11.4. SIL decoratlv/arhltectural. Fig. 1.11.6 SIL local pentru bale.
I.Sisteme de iluminat
de redare a culorilor Ra > 85.
in bucatarle, se recornanda un sis-
tem de iluminat combinat (qeneral-lo-
cal, in zonele de interes) cu lampi fluo-
rescente de culoare aparenta calda, cu
un indice de redare a culorilor Ra>85.
in fig. 1.11.3 s-a prevazut un iluminat
general realizat cu aplice fluorescente
ce pot fi inglobate in mobilier.
Pe coridoare sl hoiuri, se utilizeaza
aplice decorative sau functionale cu
surse incandescente cu halogen, fluo-
rescente compacte de culoare aparen-
ta calda, sau LED-uri.
in camari ~i debarale,se prevad aplice
functionale cu lampi cu incandescenta,
De asemenea, balcoanele, terasele ~i
logiile pot fi iluminate in functie de di-
mensiunile lor ~i dorintele utilizatorului.
Se folosesc fie AIL functlonale pentru
cele mici, fie ~i decorative pentru cele
mario
Partile comune ale blocurilor de 10-
culnte (scar], holuri s.a.) pot fi iluminate
utllizand AIL function ale cu LlH sau
LEDuri de culoare aoarenta calda da-
torita comenzilor frecvente. in mod 0-
bisnuit, pe scarlle blocurilor de locuin-
te se utillzeaza 2 AIL: unul pentru ilu-
minatul normal sl altul pentru evacuare.
• Sistema de Ilumlnat pentru hoteluri
" motelurl
in camerele de cazare, SIL trebuie sa
asigure un ambient luminos placut, a-
tractiv sl odihnitor (culoare calda a sur-
selor sl a suprafetelor reflectante). Pen-
tru hoteluri, SIL va fi mai pretentlos sl
cu mai multe posjbllltatl functionale sl
estetice, in functie de gradul de confort
al acestora. La moteluri, SIL vor fi mai
simple si economice.
in fig. 1.11.7 este prezentat un SIL
pentru 0 structura standard de hotel de
2 sau 3 stele, format din:
A - aplice decorative cu distrlbutla
fluxului semiindirecta, direct-
indirect sau semidirecta, pentru SIL
general de arnolanta:
B - aplice pentru iluminatul local de
B B
F
@ 'X
0
X
'0
/1
X
-,
'G
Fig. 1.11.7. Sil pentru 0 echlpare
Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
noptiera montate ca in fig. I. 11.5 I ar fi 0 pictura, elemente de relief (mode-
(pot fi utilizate sl veioze mobile care lare) sl culoare ale peretelui sau ale altor
au insa dezavantajul ca pot fi lovite obiective, plante sau flori. Pentru ace-
~i degradate); leasi zone se utilizeaza uneori ~i lampa-
C - SIL local al toaletei, care poate fi dare mobile sau AIL mobile de rnasa,
realizat cu surse cu incandescenta , care, de asemenea, realizeaza 0 am-
cu halogen sau fluorescente de olanta calda sau placuta,
culoare aoarenta calda cu indicele Intrarea in hotel se recornanda a fi
Ra>85; bine ilurninata, pentru a atentlona pla-
D - SIL local mobil in zona de scris, ci- cut pe vizitator. Astlel, se poate realiza
tit sau relaxare, realizat cu lampa- un iluminat fluorescent montat pe co-
dar mobil; pertina sau portalul lntrarli, la un nivel
E - iluminat de efect la tereastra, reali- de 50 - 100 lx, completat cu 0 firma lu-
zat cu lampi fluorescente de culoa- , rninoasa sau luminata atractiv. De ase-
re aparenta calda, care poate fi uti- menea, locurile de parcare se cer ilu-
lizat ca iluminat general, caz in care minate uniform sl estetic, la un nivel de
se poate renunta la aplicele A; 10 - 20 lx, in functie de prevederile
F - SIL general localizat fluorescent in normelor. Coridoarele de acces in ca-
camera de baie; merele de cazare trebuie prevazute cu
G - SIL realizat cu 0 plafoniera. , sisteme de iluminat care sa asigure
Din aceste posibilitati, in functie de ambianta placuta ~i de securitate, tre-
gradul de confort (categoria hotelului), buie echipate cu cel putin 2 surse care
se aleg sistemele necesare. De exem- sa asigure Irnpreuna 100 - 150 lx, ziua
plu, la un hotel de 0 stea sau la mote- - seara si, separat, una, pentru 20 lx,
luri, se poate utiliza SIL realizat numai noaptea. Aceasta se poate obtine cu
cu aplicele B. un AIL special cu 0 sursa fluorescenta
Holul principal, unde se arnplaseaza norrnala sl una compacta (solutia opti-
~i receptla hotelului, trebuie echipat cu ma pentru functionalltate ~i economie),
un sistem de iluminat general de ambi- cu posibilitatea de cornanda separata,
anta, de nivel acceptabil, ~i cu ilumina- in cazul in care nu se dispune de acest
tul localizat al zonei de receptle, AIL special, conectarea pe circuite se-
schimb valutar, shop, la nivelurile mai parate este 0 solutie acceptabila (de e-
ridicate rnentlonate anterior (fig. 1.11.8). xemplu, iluminatul normal ~i de evacu-
Holurile hotelurilor sunt, de regula, are asiqura aproximativ 100 - 150 lx,
mari, ample, completate cu foaiere, zo- iar iluminatul de evacuare singur, apro-
ne de asteptare, zone de vizita, discu- ximativ 20 Ix).
tii, de citit sau scris. La un hotel de ca- in incinta sau vecinatatea hotelurilor
tegoria 2 sau 3 stele se recomanda ca ~i motelurilor se prevad totdeauna res-
SIL general sa aiba disfributie nesime- taurante care se trateaza diferentiat ca
trlca a amplasamentului. 0 banda lumi- echipare, in functie de categoria hote-
noasa, in zona perdelelor, poate creea lului. Sistemele de iluminat trebuie sa a-
un efect ambiental placut sl un echili- sigure niveluri de iluminare diferite pen-
bru al luminantelor. tru zi sl seara, Se recomanda utilizarea
Pentru un grad de confort mai ridicat surselor fluorescente pentru hotelurile
se recornanda utilizarea sistemelor di- de 1 sau 2 stele ~i a surselor cu incan-
rect-indirect, de iluminat fluorescent ~i descenta cu halogen (in spoturi) pentru
incandescent cu halogen sau cu larnpl un confort mai ridicat. Suprafata me-
tip LED de culoare aparentii calda, cu selor va fi luminatii cu surse fixe (mai
surse punctuale sau spoturi. Spoturile rar, mobile) alese astlel incat sa se afle
pun in evldenta aspecte estetice, cum in concordanta cu arhitectura salii.
c
<, PLAcA REZISTENTA
PLAFON FALS
'0 ~
'0 ••
A
\J>O
E -, t.
I -,
\
~£))~
-,
A A D
Fig. 1.11.8. Schema Sil hoi:
standard de hotel de 2 sau 3 stele. B - SIL general; A - SIL local.
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
Pentru baruri, iluminatul trebuie sa fie
discret (cu spoturi ascunse) pentru re- ' conditle este greu de acceptat deoare-
alizarea arnbiantei corespunzatosre.
in restaurante, baruri, discoteci, un-
de se danseaza, se pot utiliza, cu suc-
ces, in zona ringului, supratete lumi-
noase colorate (peretii luminosi).
11.2.2. inciperi destinate a~i
Intelectuale
Din aceasta categorie fac parte birou-
rile de toate tip uriIe, inclusiv cele banca-
re, sali de reuniuni, sali de invatamant,
biblioteci, laboratoare de cercetare s.a.
Aceste spatii se caracterizeaza prin
urrnatoarele aspecte comune:
- acelasi tip de sarcini vizuale (scris, citit,
desenat) cu exceptia laboratoarelor,
unde intervin sl sarcini specifice;
- activitatea se desfasoara atat in plan
orizontal (mese, plansete, birouri s.a.) I zual sl pe supratata de lucru sunt ex-
la 0 Inaltirne aproximativ constanta
(0,75 ... 0,9 m de la nivelul pardoselii),
cat l;>i in plan vertical atunci cand
sunt utilizate calculatoarele;
- plafonul l;>iperetii sunt de culori des-
chise, putin saturate, cu reflectanta I nanta scazuta, echipate cu gratare, pa-
mare;
- inaltimea lncaperll este, in general,
constanta (in medie 3,00 m), cu ex-
ceptia salilor de invatamant mario
Pe baza acestor aspecte comune se
pot stabili l;>isisteme de iluminat care
sa asigure exigentele mediului luminos
confortabil.
• Aspecte cantitatlve
Nivelurile de iluminare se inscriu, in
conformitate cu prevederile codului
CIE, in domeniul 300 - 500 - 750 Ix cu
observatiile indicate la tabelul I. 11.3.
Distributia fluxului luminos se carac-
terizeaza prin prevederea, in toate ca-
zurile, a unei componente de flux supe-
rior al carei efect consta in ridicarea I plata cu a peretilor,
confortului din punct de vedere al dis- I
tributlel echilibrate a lurninantelor. De a-
ceea distributia semidirecta si cea mix-
ta a fluxului luminos sunt cele indicate.
Pentru lncaperlle in care se lucreaza
cu calculatoare, disfributia indirecta
este recornandata pentru evitarea re-
flexiei de voal parazitare pe ecranul
Tabelull.11.3. Nlveluri de Iluminare
_j~._n~""elor gl§_._ ..
, Nivel de
Tipul lncaperii
iluminare [Ix]
Birouri
------- ---
500
Sali de
300 (variabil)
reuniuni/conferinte
_§_~_cI~_lnvffitamant
_S~1iprgi_E!ctarE!
Laboratoare
500
_ ,__500
(tunctie de minim 500
sai_ciDI3_ vizuala)
Biblioteci 300
calculatoarelor. in general, aceasta
ce costul aparatelor de iluminat creste
mult. De cele mai multe ori sunt utiliza-
te aparate cu 0 distrlbutie semidirecta
sau direct-indirect, dar cu supratete lu-
minoase difuzante. Totodata, ecranul
calculatorului este astfel orientat tncat,
din pozitia sa, operatorul sa nu percea-
pa iurninante de voal, suparatoare,
Pentru incapenle cu sarcini vizuale
obisnuite, dar sl calculator, trebuie asi-
gurata posibilitatea comenzilor separa-
te ale componentelor iluminatului:
1 - direct;
2 - indirect;
3 - direct-indirect, in functie de sarcina
vizuala sl necesltatlle beneficiarilor.
• Aspecte calltatlve
Distrlbuiie tuminenteto: in carnpul vi-
trem de importante in aceste lncaperl
pentru evitarea atat a orbirii fiziologice,
cat si a celei psihologice.
Evitarea orbirii directe se realizeaza
utilizand aparate de iluminat de lumi-
nouri sau alte sisteme difuzante, impu-
se de inaltirnea redusa de montare.
Evitarea orbirii psihologice determi-
i nata de lurninanta sursa-plafon, de la
periferia carnpului vizual, este posibila
prin alegerea unor aparate cu distribu-
tia direct-indirect a fluxului.
Solutia optima din punctul de vedere
al echilibrului lurninantelor, respectiv,
confortului vizual, este ca lurninanta
plafonului sa fie egala cu lurninanta
planului util.
Echilibrul lurninantelor se obtlne prin
eliminarea efectului de "grota neagra"
al ferestrelor in timpul serii (noptii), prin
utilizarea jaluzelelor reglabile sau a dra-
periilor de culoare sl reflectanta apro-
Pentru birourile adanci este necesara
compensarea disfributiei neuniforme a
lurninantei din timpul zilei prin utilizarea
perrnanenta a iluminatului electric in
zona opusa ferestrelor.
Evitarea orbirii reflectate produse de
supratetele din zona de lucru (utila) se
,
,-atl~B-1 l
I
I
_.j. l ._frj
I
Fig. 1.11.9. Pozltla AIL linlare paralell
cu dlreqia vedenl (DV) observatori-
lor (Obs.)
I.Sisteme de iluminat
real izeaza , la birourile obisnulte sl salile
de invatamant, prin orientarea sirurilor
de aparate de iluminat paralel cu direc-
tia vederii (DV), asa cum se poate ur-
mari l;>iin fig. 1.11.9.
Acest aranjament poate fi realizat
numai in cazul in care mobilierul este
fix. in conformitate cu Ghidul CIE, uni-
formitatea qenerala, recornandata pen-
tru intreaga suprafata uti la, este
Ernin fErn ~ 0,8.
Daca se utnlzeaza un iluminat com-
binat, iluminarea minima nu trebuie sa
fie mai mica de 50 % din cea medie,
dar cel putin 300 Ix.
Pentru evitarea orbirii psihologice es-
te necesar ca in incaperile adiacente
(de trecere) nivelul de iluminare sa nu
I fie mai mic de 1:5, dar cel putin 150 Ix.
De asemenea in carnpul vizual cen-
, tral l;>i periferic, valoarea raportului lu-
rninantelor (maxim/minim) trebuie sa se
, afle intre 3: 1 si, respectiv, 10: 1. Cu cat
uniformitatea este mai buna cu atat sl
confortul este mai ridicat.
Confortul este cu atat mai mare cu
cat contrastul dintre lurninantele apara-
tului de iluminat l;>iplafonului este mai
: mic.
De asemenea, reflectantele trebuie
, sa fie crescatoare de la pardoseala
(0,2 ... 0,3) la pereti (0,5 ... 0,7) sl plafon
i (p ~ 0,7). Pentru mobilier se recornanda
in general 0,4 0,5 sl pentru jaluze-
le/draperii 0,5 0,7.
Culoarea luminii. Deoarece in majori-
tatea acestor lncapen nu se pun pro-
bleme speciale de redare a culorilor, ci
numai de arnbianta ptacuta, se pretera
a
b
Fig. 1.11.10. Structura unul SIL gene-
ral uniform dlstrfbuit pentru:
a - un birou (proiectare) mare; b - 0 saUi
de invatamant cu mobilier mobil.
I. Sisteme de iluminat
lampile fluorescente de culoare alba, cu
eficacitatea lurninoasa mare, de culoare
aparenta neutra ~i care ofera 0 redare a
culorilor acceptabila, spre medie.
Pentru birourile vitrate culoarea apa-
renta va fi neutra sau neutra-rece, iar
pentru cele nevitrate se recornanda
culoarea calda/neutra-calda.
In cazurile in care este necesara re-
darea corecta a culorilor (Iaboratoare,
ateliere de arhitectura etc.) se utilizea-
za lampi cu indicele de redare Ra~85.
Atentie trebuie acordata ~i culorilor
suprafetelor reflectante ambientale (pe-
reti, plafon, pardoseala) care trebuie ale-
se astfel incat sa se armonizeze cu cu-
loarea aparenta a surselor ~i avand va-
lorile reflectantelor indicate mai inainte.
Modelarea $i directionsree luminii
pentru sarcinile vizuale obisnulte se
realizeaza prin sirur: paralele cu direc-
tla razei vizuale (de privire).
• Caracteristicile sistemelor
de iluminat pentJu inciperile
destinate a~ii intelectuale
In general, pentru tncaperue destina-
te activitatilor intelectuale sunt indicate
sistemele de iluminat general uniform
distribuit sau general localizat asime-
tric, dirijat, ~i uneori general asimetric.
Sistemul de iluminat general, uniform
distribuit este recomandat in incaperile
mari sl in cele in care mobilierul nu
este fix sau in care amplasarea este
dictata de considerente tehnologice
(Iaboratoare de fizica sau chimie la ca-
re nu se pastreaza paralelismul dintre
planul ferestrelor ~i raza vizuala),
In fig. 1.11.10 a, se poate urmari un
Fig. 1.11.11. Sectiune intr-o sail
declasl:
- variatia iluminar!i En naturale:
2 ~ variatia ilurninarf Ey data de sirul lu-
minos y; 3 - suma iliminarilor (Ey+Enl.
Fig. 1.11.12.Diminuarea contrastului
de luminan~:
a - numai En; b - En+Ey (artificialii).
Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
exemplu de amplasare a sistemului de
iluminat intr-o in cap ere mare, destinata
unui atelier de proiectare, in care s-au
utilizat siruri de aparate de iluminat pa-
ralele. Montarea aparatelor de iluminat
se reallzeaza tinand seama de tipul
plafonului, astfel, daca:
- grinzile sunt aparente, se rnonteaza
aparate de iluminat aparente intre
grinzi;
- exista plafon fals, aparatele de ilumi-
nat se rnonteaza aparent sau semiin-
gropat (tot intre grinzi), eventual inte-
grate intr-un sistem de Incalzire-ven-
tilare-acustica.
Sistemul de iluminat combinat (gene-
ral uniform distribuit si local) este mai
favorabil din punct de vedere econo-
mic ~i functional, in special, in lncape-
rile mari in care sarcinile vizuale sunt
diferite (Iaboratoare).
ln cazul unei sali de invatamant in
care mobilierul nu este fix, se reco-
manoa amplasarea uniform distribuita
(fig. 1.11.10 b). Trebuie asigurat si ilu-
minatul local al tab lei cu aparate cu
distributia asimefrica.
Sistemul de iluminat general localizat
si asimetric dirijat corespunde unor in-
caperi (ca satne de clasa sau birouri sl
ateliere de proiectare) la care amplasa-
rea mobilierului poate fi tacuta in func-
tie de pozitia aparatelor de iluminat.
Avantajele sistemelor de iluminat ge-
neral asimetric dirijat au fost indicate in
capitolul 6.
In fig. 1.11.11 se poate urrnari in sec-
tiune transversale modul in care se pot
echilibra iluminarite (respectiv lumi-
nantele) in cazul in care iluminatul na-
tural nu este sattstacator decat pentru
primul sir de banci, Punand in functi-
une (manual sau automat) sirul y se
obtme 0 echilibrare substantiala, ilumi-
narile minime fiind inregistrate in zona
c d
Fig. 1.11.13 Sisteme de iluminat flexibile.
de circulatie, neinteresanta pentru
sarcina vizuala curenta.
ln fig. 1.11.12 a este pus in evidenta
contrastul (modelarea dura) realizat de
efectul ilumlnarii naturale En ~i diminu-
area lui prin punerea in functiune a sur-
sei de lumina interioara y (fig. 1.11.12 b).
Pentru Incaperile de dimensiuni mici
si medii destinate atelierelor de proiec-
tare si birourilor de diferite destinatil,
poate fi aplicat acelasi sistem de ilumi-
nat general asimetric dirijat, nurnarul de
siruri fiind determinat de adancirnea in-
caperii (d). Astfel, orientativ, pentru cal-
culele preliminare se poate tine seama
de urrnatoarele recornandari, in functie
de "d" ~i de lnaltirnea lncaperll "h":
- d < 1,5 h, este necesar un sir:
- 1,5 h s d < 2,5 h, sunt necesare doua
siruri:
- d C!: 2,5 h, sunt necesare trei siruri,
unde h este Inaltirnea lncaperu.
Sallle de cursuri, mari, construite in
amfiteatru, de conterinte si a altor ac-
tivitati similare se prevad, in mod obis-
nuit, cu un iluminat general uniform
distribuit ce trebuie sa fie atat functio-
nal cat si estetic. Aceasta va rezulta in
urma unei stranse colaborari cu arhi-
tectul proiectului.
De asemenea, trebuie indeplinite ur-
matoarele conoitii specifice acestor
destinatii:
- un iluminat suplimentar al tablei sl
catedrei la salile de contermte, ulti-
mul necesar desfasurarll unor experi-
mente demonstrative;
- un iluminat suplimentar al zonei pre-
zidiului la sallle de sedinta si/sau fes-
tivitati;
- cornanda centralizata a iluminatului,
de la catedra/rnasa centrala, cu posi-
bilitati de reglare in trepte sau fin a
nivelului de iluminare (necesar pro-
iectiei de filme, diapozitive etc.).
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
Aceasta comanda este indicat sa se
taca de la un mic pupitru montat pe
cateora. De la acesta trebuie sa
poata fi actionata ecranarea ferestre-
lor, in timpul zilei etc.
Salile de cursuri nevitrate prezinta a-
vantaje functionale sl de iluminat deo-
sebite, dar au dezavantajul ca sunt ne-
economice din punctul de vedere al
consumului de energie electnca.
Pentru incaperile destinate avizarilor,
reuniunilor $i altor activitati similare,
sistemele de iluminat vor fi proiectate
in aceeasi conceptie ca $i cele destina-
te salilor de conterlnte. Suplimentar se
va realiza iluminatul planului de expu-
nere, reglarea fluxului luminos, posi-
bilitatea ecranarii ferestrelor etc.).
• Sisteme de iluminat flexibile
Necesitatea permanents de adaptare
Fig. 1.11.14 Sistem de iluminat
indirect pentru un birou prev8zut
cu calculatoare.
Qe
, SC1 ,
~-------------------~
Fig. 1.11.15. Sistem integrat SC1.
Q"
~e
Fig. 1.11.16. Sistemul integrat SC2.
la nou, impune realizarea unor sisteme
de iluminat si instalatu electrice flexibile
care sa respecte astfel de cerinte noi,
in timp $i spatiu,
Solutiile amintite, care utilizeaza ilu-
minatul direct-indirect cu cornanda se-
parata, reprezinta una din variantele
cele mai bune. in fig. 1.11.13 a, se poa-
te urrnari 0 astfel de solutie cu aparate
de iluminat suspendate, iar in fig.
1.11.13 b, 0 solutle cu aparate de ilu-
minat montate la plafon.
Un grad mai mare de flexibilitate se
obtine cand una dintre componente este
mobila (fig. 1.11.13 c $i d) - de exemplu,
un lampadar mobil cu distributie indirec-
ta a fluxului $i cu sursa MH.
o solutie deosebrta se poate realiza
cu structuri spatiale suspendate care
sunt mai adaptabile la mcdificari dar
mai putin estetice. in figura I. 1. 14 este
prezentat un astfel de sistem de ilumi-
nat indirect pentru un birou cu calcula-
toare.
Sistemele flexibile permit rnodificari
ale geometriei aparatului, orientari u-
scare in spatiu sl chiar ale pozitiei sur-
sei in interiorul aparatului, rnodificand
astfel mult distributia fluxului.
• Sisteme integrate de ilumlnat cu
instal~i de climatizare ,I acustice
Cladirile moderne, prevazute cu sis-
teme de climatizare $i izolatie tonica a-
decvata destlnatiel, pot avea sistemele
de iluminat integrate in acestea pentru
ca, functional, avantajele tehnice si
economice sunt deosebite.
in sistemele integrate, aerul este e-
vacuat prin aparatul de iluminat pentru
a realiza controlul sl utilizarea sarcinii
term ice produse de iluminat. Aceasta
conduce la reducerea temperaturii sur-
sei sl aparatului de iluminat, la rnicso-
rarea radlatiilor term ice ale acestora
cafre ocupanti, la reducerea tempera-
turii ambientale in jurul sursei sl la
rnentinerea emisiei fluxului luminos la
valorile maxi me.
Cercetarile realizate de Sollner,
Hentschel sl Fischer au pus bazele
teoretice ale sistemelor integrate din
punct de vedere al constructiei sl di-
rnensloneru, Se utilizeaza 3 sisteme
a b
Fig. 1.11.17. Sistemul integrat SC3.
I. Sisteme de iluminat
(SC1, SC2 $i SC3), diferite prin modul
de vehiculare a aerului tratat sl viciat,
avand insa ca factor comun evacuarea
prin aparatul de iluminat.
Sistemul SCI (evacuare prin cavita-
tea etansa intre plafonul de rezistenta
$i plafonul fals fonoabsorbant). Distri-
butia aerului tratat se realizeaza prin
canale in plafonul dublu, iar evacuarea
prin aparatele de iluminat, direct in ca-
vitatea plafonului dublu aflat in depre-
siune (fig. 1.11.15).
Dezavantajul principal al sistemului
consta in imposibilitatea realizarii etan-
$arii perfecte a cavitatii plafonului, care
va provoca intrarea de aer .Jals", dere-
gland sistemul si rnurdarind orificiile de
trecere. Un alt dezavantaj este trans-
ferul de caldura (Oe) cafre tncapere,
(O'e) catre incaperea de sus si (Q"e) ca-
tre aerul preparat din canal, ceea ce
reprezinta, de asemenea, 0 dereglare a
echilibrului termic dorit si consum su-
plimentar de energie.
Avantajul sistemului este acela ca
necesita 0 investltle redusa, prin elimi-
narea canalelor de evacuare sl pieselor
speciale care sunt necesare la racor-
darea cu canalul col ector. Sistemul
este recomandat in cazul in care nu-
rnarul de schimburi orare de aer este
mai mic decat 8.
Sistemul SC2 (introducere prin cavi-
tatea plafonului dublu)
Dtstrlbutia aerului tratat se realizeaza
prin cavitatea plafonului dublu care se
afla in suprapresiune, iar evacuarea
printr-un sistem de canale (fig. I. 11. 16).
Aerul tratat patrunde in incapere dato-
rita suprapresiunii prin plafonul fals cu
perforatll sau benzi de difuzie a aerului,
iar aerul viciat este extras prin aparate-
Ie de iluminat speciale, racordate la re-
teaua de canale de evacuare.
Dezavantajele sistemului sunt distri-
butia neunlforrna a aerului in cavitate
provoaca 0 distributie similara a aerului
introdus prin plafonul perforat sl transfe-
rul de caldura de la aerul evacuat (Oe),
aerului din incapere (Q'e) si aerului din in-
caperea de la etaj (O'e), ceea ce cons-
tituie elemente perturbatoare, de con-
sum suplimentar de energie. Acesta
poate fi diminuat, partial, prin izolarea
I. Sisteme de iluminat Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

canalelor de evacuare (reducerea lui Oe),
Avantajele sistemului sunt lnvestltla
redusa in canale prin utilizarea cavitatii
pentru introducere sl reducerea radiatlei
plafonului fals prin racrea sa de catre
aerul tratat. Sistemul SC2 este recoman-
dat cand inaltimea de la pardoseala la
plafon fals este redusa (2,50 ... 2,80 m).
Sistemu/ SC3 (eu dub/a eanalizare)
Distributia aerului se reanzeaza prin
doua sisteme de canale de aer prepa-
rat sl aer viciat, introducerea realizan-
du-se prin fante (eventual, apropiate de
aparatul de iluminat) !?i evacuarea prin
aparatele de iluminat (fig. 1.11.17 a, b).
Dezavantajul sistemului consta in in-
vestitia suplimentara in dubla canaliza-
re pentru aer.
Avantajele sistemului sunt pastrarea
permanenta a parametrilor aerului pre-
parat :;;i viciat, inlaturarea diflcultatilor
cerute de 0 cavitate etansa, controlul
eficient al sarcinii termice :;;iintretinerea
tul de accent, nivelul de iluminare pro- Pentru vitrine este lndicata distrjbutla
dus de iluminatul general trebuie sa fie dlrecta realizata de un plafon luminos
ceva mai scazut decat cel recomandat, sau de surse mascate privirii observa-
pentru ca iluminatul de accent pro- torilor. De cele mai multe ori sunt ne-
duce, local, niveluri ridicate ale ilurnlna- cesare si compietarl locale de accen-
rii, care contribuie la punerea in evi- tuare pentru exponatele din vitrine.
denta a exponatelor. Un iluminat gene-
ral puternic ar limita posibilitatea de • A8pecte calltatlve
creare a accentelor de lumina. in incinta magazinelor mari, distribu-
Nivelul de iluminare verlaza in functie tia lurninantelor trebuie sa fie unitorrna,
de destinatla magazinului. Pe plan inter- fara a fi insa cerinta de baza, important
national, el vanaza intre 300 :;;i fiind efectul vizual.
750 Ix pentru iluminatul general, intre in majoritatea cazurilor, se recoman-
500 !?i2000 Ix pentru vitrine sl intre 3000 da contrastele de lumina si/sau culoare
si 10000 Ix pentru accente punctuale. pentru a atrage atentia curnparatorilor,
Valori spre limita superloara se aleg mai ales daca acestia nu stau un timp
la iluminatul unor exponate de reflec- prea indelungat in magazin.
tanta mica (p = 0,3), pentru realizarea in tabelul I. 11.4 sunt lndicaf factorii
unor luminante acceptabile. de accent (nivel de iluminare local ra-
Dlstributla fluxului luminos indicata portat la nivelul de iluminare general) in
pentru magazine Ie de inaltime mica conexiune cu efectele produse de mo-
sau medie este cea semidirecta pentru : delarelreliefare.
a obtine !?i 0 buna echilibrare a lumi- in magazinele mici, fara exponate
I

mai simpla. nantelor: pentru magazinele cu inaltime care sa pretlnda condltil speciale, este
in concluzie, sistemul de iluminat in- mare se pretera 0 dlstributie directa. suficienta 0 iluminare uniforrna,
tegrat este economic din punctul de ve-
Tabelull.11.5. Tlpuri de surse de luminA utllizate in iluminatul general
dere al reducerii consumului energetic
Illumlnatul de accent al ma azlnalor
(conduce la 0 scadere a puterii instala-
te pentru iluminat de 10... 15 %) fiind, , lIuminat
_------T-~-- -- I Oaracteri
arac ens tlcil
ICI e I" ·1
amplor
______ ~ ~eraltsl_e agt::_ent_, _ ~ _
de asemenea, confortabil :;;i estetic. De-
, I Ambianta calda, durata
zavantajul luminotehnic se manifesta
I I mare de function are,
prin eresterea gradului de inconfort de-
. redare buna a culorilor
terminat de necesitatea incastrarii AIL in
DA DA
plafonul fals !?i accentuarea contrastului ---I --- ----: ---
.Descarcarl in vapori de - i Ambianta neutra:
aparat de iluminat-plafon, care determi-
mercur de inalta presiune durata
na 0 posibila orbire psihologica.
cu halogen uri metalice foarte mare de
("MH") cu Ra bun si functionare, redare
11.2.3. Spatli comerclale

1_J_
I
foarte bun I DA DA buna a culorilor, consum
-------------t---;-- -- mic de energie electrica
Sistemul de iluminat are un rol foarte
Redare excelenta a
important in relatla dintre client sl ma- lncandescentacu ref,.""" .) NU DA
culorilor, durata mica de
gazin. Un sistem de iluminat ales co-
I functlonare, consum
rect scoate in evldenta caracterul unui
anumit magazin, adica iI individual i-
1

__ I rigj~ Qe_~I19!"~ el9_91!"i ca

zeaza in raport cu celelalte magazine. Incandescenta cu halogen *) I DA I DA I Redare excelenta a
i culorilor, duralil mai mare
De asemenea, printr-o asezare judi-
i de functionare decat la
cioasa a aparatelor de iluminat, acesta
contribuie !?i la orientarea cumparatori-
lor in interiorul magazinului.
1-=--------------
Fluorescenta tubulara
conventional a
--------J-------L---
: DA NU
: ultimile doua tipuri
o larga gam a de culori
_

aparente la diferiti indici

: Ra, durata mare de
• A8pecte cantH:atIve functionare, consum
Alegerea unui nivel de iluminare co-
relativ redus de energie
rect este 0 cerinta necesara atat pen-
electrica
tru personalul magazinului cat :;;i pentru ----------------

Fluorescenlil compacta *) DA NU Idem LF tubulara,

cumparatort.
, culori cal de
Atunci cand este prezent !?i ilumina- ---- ------- ------------ ---------

LED *) cu conditia unei culori NU DA Durata foarte mare de

Tabelull. 11.4. Factorll de accent aparente calde sau , functionere, consum
Tn coMxlune cu efectele produse neutre-calde sl a unui redus de energie
de accentuare (modelare) indice Ra> 80 elecmca, dimensiuni
i
Factor de accent
u (contra§!L __
1:1
-+-
i
Efectul produs

Nu exista accent
foarte mici ce of era
• solutii multiple de
utilizare, posibilitati
2:1 iAccent perceptibil variate de control
5:1
15:1
+- Putin teatral
Teatral ; I
electronic al fluxului
emis !?i al culorii
30:1 Dramatic __j 1 I luminii
>50:1 I Foarte dramatic * 6ter~prin dimenslunile-mici posibilitatea lInor sistemevariate ~festetice.
I
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat

- Culoarea aparentB a sllS8lor de
lumin4
Pentru magazine cu aport redus de
lumina natural a este lnoicata utilizarea
surselor de culoare aparenta calda (cu
temperatura de culoare in jurul valorii
de 3000 K). Daca exista aport impor-
tant de lumina naturala atunci este re-
cornandata culoarea aparenta neutra
sau neutra-rece (temperatura de culoa-
re avand valori maxi me de 5000 K)
pentru a realiza 0 buna integrare a cu-
lorilor.
- Redsrea culorilor
Pentru cele mai multe magazine,
este indicat sa se foloseasca lampi cu
proprietatl bune, foarte bune sau exce-
lente de redare a culorilor. Aceasta,
pentru ca 0 lampa cu 0 valoare a indi-
celui Ra buna-foarte buna (80 ... 85),
dar cu 0 culoare aparenta calda poate
fi uneori mai potrivita pentru redarea
culorii pielii !;li a altor obiecte colorate,
imaginea fiind mai atractiva la lumina
acestei lampi decat la lumina zilei.
in tabelul I. 11.5 sunt prezentate sur-
sele de lumina recomandate pentru re-
alizarea iluminatului general, precum !;li
a iluminatului de accent in magazine.
- Culoarea suprafete/or reflect ante
trebuie sa fie armonizata cu culoarea
surselor. in mod obisnuit, culorile cal de
estompate sunt cele indicate, cu ex-
ceptla zonelor in care se cere punerea
in evldenta a unor exponate !;li atentio-
narea cuparatorilor prin !;lOCde culoare
(zone intens colorate, eventual utilizand
o schema contrastanta de culori).
- Mode/area exponatelor tridimensio-
nale este foarte importanta atat in vitri-
nele interioare, cat !;li in cele exterioa-
reo Obtinerea unor contraste dure care
sa dea un aspect "dramatic" manechi-
nelor expuse poate conduce la efecte
deosebit de atractive, prin iluminatul
de accent.
• C8ractertslidle sIstemeIor de
Ilumlnat destinate spatlilor comerclale
Cerintele fundamentale pe care tre-

_jILJILJILJILJIL
buie sa. Ie indeplineasca un sistem de

5:0:0:0:0:[ •••• iluminat al unui spatia comercial sunt:

atentionarea cumparatorilor, crearea in-
5:0:0:0:0:[
5:0:0:0:0:[ •••• teresului, crearea unei ambiante placu-
te sl atractive, ghidarea vlzuala, integra-
rea in ansamblul ambiental al maga-
~In(r:-ilnlnlr=

a b
•••• c
I

I
zinului (care este 0 reflectare a strate-
giei de vanzare) !;li flexibilitatea sisteme-
lor de iluminat in functie de anotimpuri.

11.2.3.1 Slstemul de llumlnet general

Tlnand cont de aceste aspecte, dis-

,
punerea aparatelor de iluminat se rea-
lizeaza. intr-un mod ordonat, folosind,
• in mod special, surse fluorescente cu
I I I
indice bun de redare a culorilor mai
• • ales deasupra zonelor de interes de-
.1 I· I
-. •
•
•
I I· I
.
I
osebit, cum ar fi zona proprlu-zisa de
vanzare (fig. 1.11.18)
in magazinele de lux se recornanda
I a se folosi arnplaseri simetrice, uniform
d e I distribuite utilizand aparate de iluminat
punctuale cu lampi incandescente cu
fig. 1.11.18. SIstema de Ilumlnat general uniform dlstrtbult la magazine
halogen sau lampi cu descarcari in va-
prevIzute cu pIafon fala:
pori de inalta presiune ("SON - White"
a - A/L fluorescente ing/obate in p/afon in structura patrata;
sau "MH").
b - idem, in structura finiara; c - panouri patrate montate in structura simetrica;
Sistemele de iluminat moderne utili-
d - AIL punctuate montate in e$ichier; e - combinatie intre c $i d.
zeaza sisteme flexibile, adaptabile in
timp si/sau spatiu la cerintele dinamice
1 ale magazinelor. Astfel, structurile spa-
------- ---l tiale care inglobeaza atat distributia
electrica cat !;li aparatele de iluminat li-
I, niare sau punctuale orientabile (§ 5) re-
prezinta solutii moderne, chiar daca
4
I aspectul estetic nu este cel mai favo-
2 2 I, rabil (al structurii).
Se pot utiliza, in completare, sisteme
I, de iluminat secundare, de accent,
montate pe 0 !;lina de fixare. Aparatele
I de iluminat pot fi punctuale (spoturi) cu
posibilitati de orientare in spatiu.
5 I
I 11.2.3.2 Sltltemul de IIumlnst pentru
,
"""".
la, I b
De regula, iluminatul unei vitrine cu-
___________ _l prinde urmatoarsle sisteme:
-----------_j_ - general pentru 0 iluminare uniforma;
Fig. 1.11.19. SIstema de Ilumlnat pentru vIb1ne exterloare: - de accent (de modelare);
a - S/L comp/et; b - S/L redus. - de fond.
I. Sisteme de iluminat
5istemul de iluminat de accent re-
prezinta 0 necesitate pentru punereain
evidenta a produselor destinate vanza-
rii, realizandu-se astfel atragerea cum-
paratorilor. EI este destinat, in mod
special, spatillor de expunere a produ-
selor din vitrina (atat lnterloara cat ~i
axterloara), 0 conditie lrnportanta a ca-
litatii sistemului de iluminat de accent
este mascarea sursei de lumina, fata
de ochiul observatorului, prin integra-
rea sa in mobilier sau in alte elemente
de constructii.
in fig. 1.11.19 se pot urmari compo-
nentele51Lpentru 0 vitrina exterioara:
1 - iluminatgeneral;
2 - modelare/accentde sus;
3 - modelare/accentde jos;
4 - fundal de sus;
5 - fundal de jos.
Analizarea obiectivelor vizate in ilu-
minatul de accent duce la necesitatea
crearil de contraste de lumina sau de
culoare, contraste intre produs sl me-
diuI lnconjurator ~i contraste pe produ-
se identice. Aceste contraste vor fi mai
accentuate daca exlsta un iluminat ge-
neral mai redus.
Prin crestereasau descresterealocala
a nivelului de iluminare este posibil sa
se creezeefecte variatede lumini sl um-
bre, cu contraste care sugereazadina-
mism. 5e pot obtine efecte dure, agre-
sive, dramaticedin combinarealuminilor
~i umbrelor.
Efectele speciale folosite in ilumina-
tul de accent al magazinelor sunt, in·
functle de specificul magazinului: for-
marea umbrelor, formarea petelor de
lumina, reflexiile stralucitoere, efectele
de contur, efectul de silueta ~i altele.
o problema deoseblta de calitate, in
cazul vitrinelor, este evitarea reflexiei
suparatoare determinate de geamul vi-
trinei in timpul zilei. Aceasta se poate
realiza prin rnentinerea in functlune a
iluminatului artificial, in timpul zilei (ne-
economic),fie prin schimbarea unghiu-
lui de reflexie (prin modificarea vertica-
litatii planului geamului vitrinei - in fata
a ________________________
Fig. 1.11.20. Amplasarea geamulul vltrtnei pentru evltarea raftexlel de voal.
Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
sau in spate). magazinelemici ~i medii), deasupra vi-
in fig. I.11.20 se prezinta solutia de trinelor, sl pe orizontalasau verticala, la
evitare a reflexiei de voal ce poate
aparea ziua:
a - solutie rscornandatacand acopera-
rnantul strazii are renectanta mica
sl nu este iluminat direct de soare; I
b - solutie recomandata cand se folo-
seste 0 copertlna fixa de reflectan-
ta scazuta (se pot utiliza sl coper-
tine mobile ce se strang seara).
Vitrinele interioare ~i iluminatul de
accent in locurile de expunere, urma-
resc atentlonarea (atragerea)clientilor. I
in aceste cazuri este necesar ca sursa
de lumina sa nu fie ascunsa privirii.
in fig. 1.11.21 este indicata 0 solutie
de amplasare a aparatelor de iluminat I
cu LlH care pune in evldenta exponate I
din cristal sau bijuterii, punandu-se in !
valoare suprafetele mari reflectante ~i
stralucitoere.
I Efectele contrastante de silueta re- i
I prezinta 0 solutle pentru a pune in evi- Fig. 1.11.21. SIL local de accent.
denta conturul exponatelor. Aceasta se ' r---------------,
poate realiza cu surse liniare mascate
in spatele exponatelor ca in fig. 1.11.22. '
Un alt sistem de iluminat local poate
fi urrnartt in fig. 1.11.23, folosit pentru
accentuarea unor articole de imbraca-
' minte.
Spatiile comerciale se prevad (in
conformitate cu lndicatiile de la § 6 si
normativul 1-7)cu sisteme de iluminat
de evacuare, de marcare hidranti, de
i crculatle ~i de paz8./securitate.
lIuminatul de securitate se prevede
atat la magazinele mici, cat ~i la cele
mari sau foarte mari, utihzand fie 0 par-
te din sursele iluminatului general, fie Fig. 1.11.22. SIL local prin efect
surse specializate cu eficacitate mare desllueti.
(cu vapori de sodiu de joasa sau Inalta
presiune). Comanda acestora se reali-
zeaza din zone accesibile personalului
I de paza, Pot fi combinate ~i cu un sis-
tem de supravegherecu camere 1V in I
circuit inchis.
11.2.3.3 Rnnele lum/noase
I 5e rnonteaza,uzual, pe orizontala (Ia
/ II
1 b Fig. 1.11.23. Sistem de lIumlnat local
cu limpi fluorescente tubulare lnglo-
bate In structura de expunere.
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat

magazinele mari cu mai multe niveluri. pentru consultatf sau lnterventil se re- iluminat local la patul bolnavului,
Se folosesc firme luminoase din tu- cornanda 0 distributie a fluxului lu- orientat astfel lncat sa nu-i deranjeze
buri modelate cu oescarcarl in gaze minos direct sau semidirect, spre deo- pe cellalti ocupanf ai salonului, sistem
I

(cu coloana pozitiva), care sunt esteti- sebire de saloanele pacientilor, unde , realizat prin intermediul unui aparat de
ce, vizibile ~i se conecteaza, practic, este indicata 0 dlstrioutie indirecta sau iluminat special care asigura, in afara
instantaneu, dar au, in principal, deza- semiindirecta. unei lurninante scazute (sub 350
vantajul functlonarf la 0 tensiune ridi- cd/m2), sl alte utilitati, cum ar fi: locuri
cata (ceea ce obliga la luarea unor rna- • Aspecte calltatlve de prlza, circuite de alimentare, circuite
suri suplimentare de protectle), Distributia luminantelor in carnpul vi- de curenti slabi sl eventuale circuite
Se mai pot folosi panouri luminoase zual trebuie sa fie foarte echilibrata, tehnologice (conducte de oxigen, aer
care au marele avantaj al utilizani lam- pentru realizarea unui ambient placut ~i comprimat etc - fig. 1.11.24).
pilor fluorescente dar au ~i dezavanta- confortabil. ln atara de aceste doua sisteme de
jul ca nu mai pot crea efecte la fel de Reflectantele vor fi, din aceleasi mo- iluminat, se mai pot prevedea: iluminat
spectaculoase. Se mai folosesc uneori tive, orescatoare de la pardoseala local suplimentar doar pentru lncaperi
sl panourile luminate (cu proiectoare). (0,2 0,4) la pereti (0,4 ... 0,6) sl plafon speciale, in care tratamentul sau exa-
Solutli deosebite se pot obtlne utili- (0,7 0,9). minarea pacientului se fac chiar in
zand fibrele optice (decorative sau Culoarea luminii are un rol foarte im- : acea lncapere; iluminat de veghe care
functional e), tuburile de lumina ~i noile portant, ea contribuind la realizarea unei , asigura atat senzatia de llniste a bolna-
larnpi cu LED-uri. ambiante plaoute, intime pentru paclentl, vului, cat ~i cjrculatia in timpul noptii;
Culoarea aoarenta a surselor de lumi- iluminat de supraveghere (redus) de
11.2.4. In~i medicale na folosite in saloanele bolnavilor va fi noapte care poate fi comandat local
calda sau neutra (aceasta din urma in doar de catre personal.
Cerintele pe care trebuie sa Ie inde- spitalele din regiunile tropicale). Dlsfributia Ionqitudinala a iluminarilor
plineasca sistemele de iluminat desti- Culorile suprafetelor reflectante tre- obtinuta cu acest tip de aparat de ilu-
nate lnstltutiilor medicale sunt foarte buie sa fie cal de sl estompate. minat este prezentata in fig. 1.11.25.
diferite dupa zonele din incinta institu- Redarea culorilor trebuie sa fie foarte
tiel ~i depind de condltille de vizibilitate buna/excelenta pentru lncaperlle desti-
pe care Ie neceslta utilizatorii: paclentl, nate operatiilor, interventiilor ~i consul-
personal auxiliar, medici. tatiilor.
ln unele incaperi sunt determinante Modelarea intervine in cazul exami-
condltiile impuse de consultatia sau in- narilor sl interventiilor chirurgicale ~i
terventla chirurgicala (cabinete medicale • este realizata prin intermediul aparate-
sl sflli de operatie), iar in altele este lor de iluminat special destinate aces-
determinant confortul bolnavului (saloa- tui scop.
ne, rezerve).
• C8ractertst1c11e slstemelor
• Aspecte cantltatlve de Ilumlnat
Nivelurile c;Jeiluminare sunt foarte di- ln camerele bolnavilor, sistemul de
ferite, in functie de destinatla incaperll, ! iluminat trebuie sa asigure acestora 0-
Fig. 1.11.24. Sectlune prlntr-un aparat
Ele pot fi, de asemenea, reduse (seara, dihna, destinderea, lectura, sa perrnlta
de ..... ntagratcu nUIIpIe~
in saloanele pacientilor) sau amplificate ~i examinarea lor, iar din alt punct de
1 - sursa de lumina indirecta; 2 - sursa
(in timpul consultatiel medicale, in sa- vedere sa asigure conditiile de circula-
de lumina directa; 3 - canal pentru cu-
loanele paclentllor), tie, de veghe (noaptea), precum sl con-
rentl slabi; 4 - canal pentru circuite de
ln tabelul 1.11.6 sunt prezentate ca- ' ditiile de curatire a incaperii. alimentare; 5 - canale pentru circuite teh-
teva din nivelurile de iluminare reco- Aceste cerinte implica realizarea unui
nologice; 6 - capac transparent de
mandate de CIE in functie de destina- ; sistem general, de regula, fluorescent
protectle; 7 - lentlla tip Fresnel din ple-
tia spatiulul. De rnentlonat ca ele se re- • direct-indirect, necesar ingrijirii medi-
xiglas; 8 - gratar difuzant; 9 - diblu.
fera la aparatele de iluminat din clase- cale curente sl altor servicii uzuale, cu
Ie de calitate A ~i B (§ 5). ln camerele comanda de la usa, precum ~i a unui

Tabelull.11.6. Nlveluri de Ilumlnare lmedlcale

lncaperi Nivel de Nivel
; iluminare [Ix]
Coridoare: Terapie intensiva: _
_lJoaptea _ 50 _ 1~c:_aQ~!!JLpatu_hJi 50 __
ziua/seara 200 _ob§_ervatie 750
Camera de garda~____ _ _ _ _ _ ___ 'n_fl_rfT1_f}rii ~OO
clr<2uJ~~ noaptea______ _ _ _1_9__ __§i~Jj__Sj~ ~rE!j_e:_ _ _ _ _
obserl@l~ noaptea 5 _ pre_g_atire_operaliEL_ 500
iluminat general 150 iluminat generaL __JOOO_
"examinari simple,_<2i!in~"__ ~OQ_ iluminat local 10000
Cabinete medicale: + _ Autopsie: __
0,5 1,00 1,50 2,00 m
ilull}il1_at gener~_ _ 500' ilulT1in~~n_e_l"ClI__ 750
iluminat local pentru 1000' iluminat local 5000 Fig. 1.11.25. DlstrlbuJIa Ilumlnirilor
exarnlnarl 1ntr-o sec1Iune longltudlnali:
.-------- _"_-J~~i;~kQ~!Qi~§i_t~!!!~qii~'
__
- -------------------

1 - contrloutia iluminatului direct;

__________j_ iluminat general 750 2 - contrlbutla iluminatului indirect;
, iluminat local 1000 3 - suma celor doua confributil.
I.Sisteme de iluminat Capitolul11: Proiectarea sistemelor de ilu'minat interior

ln fig. I. 11.26 a, se poate observa mo-
dul de amplasare a unui astfel de aparat
de iluminat 'in incaperea bolnavilor.
Pentru coridoare, se are 'in vedere ca
trecerea, de la 0 camera lurnlnata de
soare 'in coridor sa se faca cu evitarea
contrastelor inconfortabile. De aceea
aparatele de iluminat se rnonteaza asi-
metric, 'in opozitie, fata de usile came-
relor. Pentru ca bolnavul transportat
orizontal sa nu prlveasca direct apara-
tele de iluminat, acestea se rnonteaza
lateral pe coridor, eventual dirijat.
ln prlvlnta salllor de operatil, impor-
tanta este folosirea aparatului de ilumi-
nat scialitic amplasat, de obicei, 'in
centrul 'incaperii, deasupra mesei de
operatie, cu ajutorul caruia se obtin ni-
veluri foarte mari de iluminare. Apara-.
tul de iluminat scialitic (fig. 1.11.26 b)
se compune din mai multe surse de lu-
mina montate 'in aparate de iluminat cu
reflector care concentreaza fluxul lumi-
nos pe 0 suprafata mica (aproximativ
500 cm2) corespunzatoare carnpulul
operator, asiqurand 0 uniformitate
foarte buna $i un nivel de iluminare de
10000 lx, evitand umbrele sau contras-
tele 'in zona de interventie.
AIL scialitic este dotat $i cu sursa de
alimentare proprie (baterie de acumula-
toare) care are rolul de a asigura un ni-
vel de iluminare pentru continuarea lu-
crului, egal cu cel normal alimentat din
reteaua de 230 V.
Pentru celelalte tipuri de incaperl,
tratarea sistemelor de iluminat se face
'in mod oblsnult, binelnteles tinand sea-
ma de caracteristicile fiecarei incapert, La cladirile vechi, unde de multe ori
trebuie puse 'in evldenta plafoanele ca-
11.2.5. MuzM ,i galerii de arti re constituie elemente de arta, se reco-
rnanda distributla semi-indirecta, indi-
Sistemele de iluminat destinate mu- recta sau directa-lndlrecta, avand 'in
zeelor, expozitiilor si galeriilor de arta, vedere considerentele locale specifice.
trebuie sa indepllneasca condltli spec i-
fice, 'in special calitative, punand 'in va- • Aspecte calltatlve
loare exponatele fara a atrage atentia Calitatea iluminatului este deosebit
asupra componentelor sistemului (sur- de lmportanta,
se, aparate, amplasament) sau asupra Distributia luminantelor 'in cazul mu-
unora din efectele sale (suprafete de zeelor $i galeriilor de arta are aspecte
lurninanta prea mare sau prea mica). specifice. Problemele de orbire fiziolo-
SIL trebuie sa realizeze punerea 'in gica sunt, 'in general, evitate printr-o a-
evldenta a caracterului exponatelor, a legere corespunzatoare a AIL, iar cele
intentiltor autorilor atunci cand ele sunt de orbire psihologica sunt mai putin
cunoscute. importante, durata de vizionare fiind
destul de scurta pentru ca urrnanle
• Aspecte cantitative contrastului de luminanta sa se mani-
Nivelul de iluminare 'in muzee $i ga- feste. Aspectul care creeaza probleme
lerii de arta trebuie rnentinut 'in limite I este cel al orbirii indirecte (reflectate).
relativ red use datorita efectelor de de- i Acesta se manifesta sub forma orbirii
gradare a unor exponate la radlatii lu- I de voal a picturilor pe panza luminate
minoase $i ultraviolete. cu spoturi daca unghiurile de lncldenta
Avand 'in vedere mfluenta luminii nu sunt corespunzator alese.
asupra vietii obiectelor de arta se reco- Daca se folosesc casete de protectie
manoa nivelurile din tabelul 1.11.7. din sticla, reflexia de voal poate produ-
Distributia fluxului luminos utilizata, ce orbire de voal. Evitarea se realizea-
'in general, la cladirile noi poate fi di- za prin alegerea unor unghiuri de inci-
recta, direct-difuzanta sau combinata denta corespunzatoare sau prin intro-
(directa sau indirecta) pentru echilibru. ducerea de AIL speciale 'in caseta
Tabelull.11.7. Nlveluri de Ilumlnare pentru muzee ,I galeril de artl
Materialul expus I Nivelul de iluminare maxim
I admis [Ix]
Obiecte insensibile la lumina I Nelimitat daca nu exista
(ex.: metal, platra, stlcla sau cerarnlca, I considerente speciale dictate de
cristal, bijuterii s.a.) I radiatia terrnlca a sursei de
! lumintiorien_1:ativ, 30Q... 500) _
Picturi 'in ulei sau tempera, articole din
150
piele, corn, os, filde$, lemn lustruit s.a,
Materiale foarte sensibile la lumina ca: I

picturi de apa, textile, tapiserii, costume, !

manuscrise, tiparituri, gua$e, 50

articole de botanlca s.a.

Tabelull.11.8. Factori de depreclere ,I caracteristlcl pentru dlferlte limp!

I Sursa de lumina I Factor de Temperatura I Eficacitate I Indicele de
Fig. 11.28 a. Ilumlnatul tntr-un salon

i-
I depreciere de culoare [K) lurninoasa redare a
debolnavl;
1 - SIL direct local; 2 - SIL indirect;
3 - SIL veghe.
White SON 0,10 -- I 2500 - - [l1fl culorilor Ra
80
-

_LSDW-n 50 W
I - -O~1-5 ----t----2-8--00----+--1-2,-5--'---106-- -
Larnpa cu
incandescenta
__ _l4_Q_'ffi__ _ , _._ ...,,_,_.

Larnpa
fluorescenta , I

tubulara [36 WI ,
culoare: 93 0,15 3000 64 95
94 I 0,18 3800 65 95
82 ! 0,19 I 2700 90 85
83 0,20 3000 96 85
84 0,21 4000 --
96
- ---- _- -- ----
85
----_

Lumina de zi
b data de un cer
Fig. 11.28 b AIL sclalltlc acoperit, filtrata 0,60 4500 - 7000 100 - 290 100
1 - AIL scialitic; 2 - SIL de plafon; printr-o stlcla de
! I
3 - rnasa de operatle, 44 mm grosime I I
I
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
(mascate).
Reflectanta pardoselii trebuie fie, in sa
general, scazuta (0,1 ... 0,3) pentru a
evidentia mai bine exponatele. in cazul in
care iluminatul este general localizat, cu
nivel ambiental scazut, se impune 0 par-
doseala cu reflectanta mai ridicata (0,4).
11.2.5.1 Culoarea lumlnll
Culoarea luminii este deosebit de
lrnportanta in privinta redarii culorilor
pentru galeriile de pictura sl expozltiile
in care se expun opere de arta,
Pe de alta parte s-a constatat ca lam-
pile cu emisie de radiatf reci in spectrul
vizibil degradeaza (altereaza) mai rapid
culorile naturale. Datorita acestui consi-
derent ~i al necesitatii realizarii unei am-
biante calde, placute atractive, trebuie
alese lampi fluorescente de culoare cal-
da sl neutra cu 0 redare foarte buna a
culorilor (tab. 1.11.8).
De asemenea, suplimentarea cu
lampi incandescente cu halogen sau
fluorescente compacte este adeseori
necesara ~i deosebit de eficienta.
Noua sursa SDW-T prod usa de firma
PHILIPS poate asigura un ambient
cald, 0 redare buna ~i 0 conservare
maxima a exponatelor.
~0 __
a b
Fig. 1.11.27. SIL pentru galeril
a - SIL generallocalizat direct difuz; b - SIL generallocalizat
,--------------------------------,
L__-,,
r
~ L~
~IJ_
I cantitative ~i calitative enuntate, Avand
--nIl I
- II
~~~----
a
Fig. 1.11.28. SIL local pentru exponate plane:
'-- a_-_A_I_L_'_in_ia_r_e_;
I.Sisteme de iluminat
Culoarea suprafetelor reflectante tre- lIuminatul suplimentar local, contras-
buie sa fie armonlzata cu cea a surse- tul de lurninanta, culoare sau tonalitate
lor. De aceea pentru zugraveli ~i placa- al acelelasi culori, intre exponat sl
je se aleg culori cal de, mate. fond, reprezinta aspecte ale modului
Dlrectionarea luminii contribuie la de accentuare.
modelarea exponatelor tridimensionale Pentru exponatele tridimensionale se
(sculptera, cerarnica, portelanuri s.a) si recornanda ca fondul sa aiba 0 culoare
uneori chiar a celor plane cu textura, neutra sau foarte deschisa (in functie
Relieful trebuie realizat prin umbre u- de culoarea sl intensitatea culorii) cu fi-
soare care accentoeaza echilibrat ima- I nisaj difuzant sl fara textura,
ginea reala, gandita de autor. Pentru obiectele mici, expuse pe
lIuminatul difuz suprirna contrastele fond general deschis, trebuie prevazu-
~i capacitatea de modelare, imaginea ! te fonduri locale de saturatie medie
receptata fiind aplatizata ~i fara detalii, pentru a se evita pierderea vizuala a
metalul apare fara luciu, cristalul ~i ce- detaliilor, datorlta contrastului de lumi-
ramica fara stralucre. nante, De asemenea, orice solutie ne-
Lumina proven ita de la 0 sursa casita 0 verificare ulterloara inainte de
punctuala pe 0 anum ita drectie, con- darea in exploatare, direct la locul de
duce la contraste dure care pot degra- montare, unde se realizeaza ultima re-
da imaginea reala, daca nu se intervine glare, eventual, in prezenta autorului
cu surse de lntensitati (distants de exponatului (cand este posibil).
montare) diferite. o conditie calltativa specifica a ilumi-
Practic, se recornanda ca directiona- I natului muzeelor este expresivitatea
rea sa se realizeze prin lncercarl direc- I sistemului, prin aceasta intelegand ca-
te sau pe model in scopul reallzarll unei , pacitatea de a pune in evldenta, prin
modelflri (reliefari) corespunzatoare. lumina, caracterul cornpozltiel prezen-
Accentuarea exponatelor plane sau . tate. Astlel, pentru 0 scena dramatica
tridimensionale este un alt aspect cali- este necesar un iluminat concentrat cu
tativ specific, in sfransa conexiune cu . contraste, iar pentru 0 scena vesela,
modelarea. iluminatul uniform fara contraste. Inver-
sarea sistemelor conduce la interpre-
tari vizuale eronate.
, 0
--' 0
Adaptarea vizualii, in conoltine mu-
»>
! zeelor, pune probleme specifice. Ast-
'-2 fel, intrarea in muzeu trebuie sa reali-
I
I zeze 0 trecere acceptabila din exterior
in interior. De asemenea, gradarea ilu-
rninarllor pe parcursul circuitului de vi-
, zitare trebuie sa fie judicios aleasa in-
cat sa nu se produca, niciodata, salturi
de niveluri. in special, trecerea de la ni-
vel uri ridicate (sculpture) la niveluri
scazute (tapiserii) nu trebuie sa se pro-
duca direct. Aspectul exponatelor, da-
ca nu se respecta aceasta conditle, va
de plcturi ,I exponate plane: fi intunecat, sumbru.
1.
, • C8racterlstlclle slstemelor
de Ilumlnat destinate muzeelor
~ galerillor de artl
Sistemul de iluminat prin componen-
tele lor trebuie sa realizeze condltiile
in vedere caracterul, in general, dina-
mic al acestor obiecte (in special, ex-
pozltlile) ~i sistemul de iluminat trebuie
sa se adapteze acestor cerlnte, prin
flexibilitatea (supletea) sa, respectiv,
prin modul de adaptare raplda la situ a-
tii noi fara modificarea caller de curent.
SIL combinat (general sl local) aco-
pera, in mod uzual, cerlntele functiona-
Ie ~i estetice ale muzeelor sl galeriilor.
Astlel, sistemul de iluminat general uni-
b form distribuit asigura nivelul de ambi-
anta, Acesta poate fi suplimentat,
atunci cand este necesar, cu iluminatul
_b_-_A_IL_p,--un_c_t_u_B_le_" ---' . local.
I.Sisteme de iluminat
Printre cele mai dinamice sunt struc-
turile spatia Ie cu AIL punctuale, varia-
bile ca pozitle,
11.2.5.2 GII,.",1e de pIcIurI, tapIserl,
J/BIte exponste ",.".
Sistemul de iluminat general localizat
destinat galeriilor de pictura poate fi
realizat prin benzi sau ~iruri luminoase,
montate pe contur, cu 0 eventuala
orientare catre peretil de expunere, uti-
llzand AIL fluorescente integrate in pla-
fon (fig. I. 11.27 a). Sistemul este flexi-
bil deoarece permite schimbarea expo-
natelor, eficient, realizand dlrectlonarea
iluminatului catre exponate, ~i confor-
tabil, datorlta unei distributii acceptabi-
Ie de luminante ~i cu accentuarea co-
respunzatoare a peretllor de expunere.
Un sistem de iluminat general locali-
zat sl directionat (in sectiune) este pre-
zentat in fig. I. 11.27 b.
Se poate remarca AIL echipat cu
lampi fluorescente integrat in plafonul
fals (2). Sistemul este prezentat pentru
o incapere ingusta de expunere (cori-
dor), dar poate fi utilizat sl pentru 0 in-
cspere mai larga prin simetrizarea so-
lufiel, Se preteaza la inaltimi mici.
De asemenea, tot pentru muzeele
amenajate in cladiri vechi, cu caracter
istoric, care sunt accesibile publicului
in timpul zilei, se poate combina ilumi-
natul natural cu cel electric. Astlel, pri-
mul este folosit pentru arnblanta, iar al
doilea, localizat (cu spoturi), pentru ac-
centuare. Pentru curatenle ~i clrculatia
personalului se utilizeaza un iluminat
redus de circulatie.
Un SIL general uniform distribuit uti-
lizand un plafon luminos/luminat poate
fi, de asemenea, realizat pentru galeri-
ile de pictura, unde nu este necesara
modelarea.
Expozltiile de desene, planse, foto-
grafii sl alte exponate instalate pe pa-
nouri verticale, pe langa iluminatul ge-
neral, trebuie echipate cu iluminat lo- , unui sistem de iluminat combinat. Sis-
cal, realizat, in mod oblsnult, cu lampi
fluorescente montate in AIL specializa-
te (fig. I. 11.28 a) sau cu AIL cu LlH (fig. grate in plafon ~i iluminatul local (2) cu
1.11.28 b).
Sistemele de iluminat local pentru
galeriile de picturi sau alte expo nate
plane verticale similare trebuie sa inde- data mai recenta, se utilizeaza un pla-
plineasca 0 serie de conditli geometri-
ce de amplasare, pentru realizarea
condltiilor calitative anterior enuntate,
coordonate cu sistemul de iluminat ge-
neral ambiental. Astlel, in fig. 1.11.29 c,
sunt indicate coordonatele unghiulare destInstI'
~i liniare ale pozitiel unui spot luminos
cu distributie concentrata sau larga.
Pentru 0 vedere corecta a exponatu-
lui, sunt necesare:
- 0 components data de iluminatul ge- - ruse protejate sau neprotejate cu pe-
neral difuz (::::40 % Etot)
- distante minime de vedere in functle
Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
30°
I'
iii
i~
,0)
I~
platon
~Qg~~c=~l~um~in~os~
,b
1.5 m
/' I
/' / I '
/ I !
J __ _l_ J
Fig. 1.11.29. Sll (amplasare) pentru 0 galerle de plcturl:
a - SIL general fix perimetral + SIL local reglabil; b - SIL general fix (banda +
lafon luminos + SIL local re labil, c - coordonatele de ozitionare.
de dimensiunile exponatului (daca inal- - vitrine din sticla aparenta.
timea exponatului este mai mare decat Fenomenul de reflexie perturbatoare
cea din fig. I. 11.29 c, se adauga 4 cm de voal, ce se manifesta la suprafata
la cresterea inaltimii cu 2,5 cm). sticlei de protectie, trebuie diminuat
Distanta de montare x rezulta: astlel:
x = (H-1,6)tg 30° (1.11.1) - adoptarea de suprafete cu reflectan-
ln fig. I. 11.29 a sl b se poate urmari te mari pentru fondul de expunere,
modul de amplasare a SIL local fats de postamente sau socluri;
SIL general (perimetral sau central) in - utilizarea de AIL cu luminants scazuta;
conexiune cu pozitia de observare. - inclinarea geamului vitrinei/casetei cu
cel putin 10° fata de planul vertical
11.2.5.3 GaJerl,Ie pentru sculpturl (fig. 1.11.31).
Tn aceste incaperi, SIL combinate re- Nisele neprotejate se utilizeaza in
usesc sa acopere toate exigentele, prin- muzeele de istorie amenajate in cladiri-
tr-un SIL general uniform distribuit de muzeu. Se pot utiliza nlsele existente,
ambiantfi, realizat cu surse fluorescen-
te, completat cu un SIL local cu spoturi.
Flexibilitatea sistemului la dinamica
schimbarii exponatelor poate fi obtinu-
ta prin montarea spoturilor pe slna,
ceea ce permite modificarea usoara a
pozitiei acestora.
ln fig. 1.11.30 este prezentata schita
temul de iluminat general (1) este rea-
lizat cu AIL cu lampi fluorescente inte-
spoturi luminoase montate pe ~ina intr-
Fig. 1.11.30. Sil comblnat
o structura spatlala,
din muzeele cu sculpturi.
Adeseori, in cladiri vechi sau chiar de
fon luminos (transparent) cu lumina na-
turala ziua, sl elecmca, seara.
11.2.5.4 Muzee de Istotfe,
numlsnJstlcj, fII'",.1IIIIunJ1e J/BIte
ln afara aspectelor comune tratate in
domeniul istoriei ~i stilntelor naturale,
se utillzeaza ~i sisteme specifice de
expunere, ca:
Fig. 1.11.31. Sil general (2)
rete din sticla;
"Sll local (1).
- casete verticale sau orizontale;
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
ferestrele s.a. pentru a monta in aces- Casetele orizontale, utilizate pentru
tea exponate tridimensionale iluminate exponate mici (bijuterii, numlsrnatlca),
cu spoturi sau alte sisteme mascate. primesc lumina fie de la SIL-general, fie
Ni~ele protejate cu sticla, utilizate in cumulat cu cel local (inglobat in caseta),
muzeele de stiinte naturale sau de is- Vitrinele utilizeaza iluminatul general
torie, pentru exponatele tridimensiona- fluorescent direct realizat cu AIL inte-
Ie, se echipeaza cu un sistem de ilumi- grate in plafon. Pot fi echipate si cu ilu-
nat propriu integrat. : minat local interior fluorescent (1) sau
Aceste moduri de expunere (in ni~a ! incandescent (2), ca in fig. 1.11.33,da-
inchisa) se pot utiliza numai in cazul in ca exponatele impun aceasta.
care exponatele nu se degradeaza da- • Particulartti1i speclftce
torita degajarilor de caldura ale surse- I Hadiatlile luminoase si ultraviolete re-
lor. Daca evacuarea caldurii nu este I prezinta factori agresivi, de degradare
posibila, se alege un alt sistem. a unor opere de arta, Degradarea de-
Casetele verticale se monteaza apa- pinde de:
rent, pe perete, cuprinzand iluminatul - sensibilitate spectrala a materialului;
local integrat (fig. 1.11.31).Oaca expo- - cornpozitia specfrala a luminii;
natele se degradeaza la temperatura - cantitatea de lumina captata, care
sau lumina, AIL local, se rnonteaza (cu ' este in functle de nivelul de iluminare
anexele sl suprafata de transfer de ' ~i timpul de expunere.
caldura) in afara casetei (fig. I.11.32). Deteriorarea se poate manifesta in
general sau selectiv, prin alterarea une-
ia sau a mai multor culori.
Degradarea se rnanifesta la materia-
lele de natura orqanica ~i este in
functie de cantitatea de lumina Q = cp·t
[lrn-s] (in care cp este fluxul luminos si,
t, timpul de expunere) care actioneaza
3 asupra exponatului.
Efectul cumulat al cantltatf de lumi-
na sl al cornpozltiei spectrale produce
2 o degradare (D) mai raplda sau mai
! lenta in functle de caracteristicile fizi-
cochimice ale materialelor.
Efectul radiatiilor asupra culorilor es-
te determinat de lungimea de unda
astfel ca radiatille luminoase cu lungimi
de unda mici sl cele ultraviolete sunt
Fig. 1.11.32 Caseti vertlcali (2) cu
cele mai agresive.
AIL (1) montat in exteriorul caseteli
Hadiatille luminoase de lungime de
in caseti transmlsia lumlnll sa
unda mare sl cele lnfrarosii nu degra-
reallzeazi prin stleli plani (3).
deaza culorile, dar daca sunt in apro-
pierea exponatelor de nartle, fibre tex-
tile s.a. pot conduce la uscarea sl dis-
Q Q trugerea lor, datorita caldurii acumulate
in acestea.
Masurile de protectie impotriva de-
gradarii sunt:
- utilizarea de lampi fluorescente cu
emisie scazuta sau practic nula de
radlatll ultraviolete (datorita conversi-
ei ~i absorbtiei acestor radiatli de ca-
tre stratul de luminofor dublu);
- utilizarea lampilor incandescente cu
halogen sau cu descarceri tip SDW;
- utilizarea materialelor absorbante de
radlatli ultraviolete (filtre ultraviolete) ~i
2 transparente pentru lumina naturala;
- limitarea nivelului de iluminare sl re-
ducerea timpului de expunere la radi-
atiile luminoase.
11.2.6. Sili de spectacole
Sistemele de iluminat destinate sali-
lor de spectacole trebuie sa raspunda
Fig. 1.11.33. SIL Interior pentru vitrina unor probleme deosebite atat din
transparente. punct de vedere estetic cat ~i func-
I.Sisteme de iluminat
tional, Interconexiunea dintre iluminat
sl arhitectura este, mai ales in acest
i caz, 0 conditle determinanta in con-
ceptla unui ansamblu care sa cores-
punda exigentelor destlnatiel.
Mediul luminos trebuie sa realizeze 0
arnbianta placuta, calda, de divertis-
ment festiv. Din punct de vedere al
functiunii se pot distinge doua tipuri de
sisteme de iluminat:
- destinate salilor de spectacole ~i
anexelor lor, accesibile publicului,
! pentru care caracteristicile sunt simi-
lare indiferent de destlnatia salii (tea-
tru, opera, cinematograf sau cele cu
caracter polivalent);
- de productie, specific scenei teatre-
lor, operelor, care are multe partl co-
mune cu sistemul din studiourile de
cinematografie sl televiziune.
Aspecte cantitative
Nivelul de iluminare pentru aceste
categorii de lncaperl trebuie astfel ales
I incat sa asigure 0 trecere freptata de la
, intrarea in cladire sl pana in sala de
spectacole, fara variatii mari, si, in
orice caz, ultima incapere inainte de
sala va avea un nivel mai scazut decat
cel al salll, Nerealizarea acestui dezide-
i rat va crea un aspect sumbru, trist al
i salii, la prima vedere.
Pentru sala de spectacole, nivelul
I varlaza in functie de destinatie de la
50 Ix pentru cinematografe, 100 Ix la
teatre, sali de concerte, pana la 150 Ix
pentru auditorii sl sali de conterlnte,
Pentru cladlrile reprezentative, de tip
unicat, nivelul poate fi ridicat cu 1 sau
2 trepte. Pentru sallle polivalente se
asigura mai multe trepte de niveluri,
obtlnute in mod obisnult prin reglarea
fina a fluxului luminos, in functie de ac-
tivitatea destasurata in sala, in momen-
tul considerat. Pentru holuri de intrare
sl foaiere se recornanda 150... 200 lx,
iar pentru zona de acces cafre sala, un
nivel de iluminat mai redus, in functle
de distrloutta salll.
Dlsfrlbutla fluxului luminos trebuie sa
satisfaca conditiile de confort, astfel ca
are totdeauna sl 0 cornponenta de flux
superior, mai mare sau mai mica, in
functie de destinatle (Ia sallle de cine-
matograf mai mare, la celelalte, mode-
rata), atat pentru sala de spectacole,
cat ~i pentru anexele sale.
Aspecte calltatlve
in sala sl in anexe dismbutia lumi-
nantelor trebuie sa prezinte un echili-
bru foarte bun. Astfel, sursele de lumi-
na trebuie sa aiba 0 lurninanta mode-
rata pentru evitarea orbirii directe (fizio-
logice), in special, cand la sali vechi se
utilizeaza candelabre sau aplice deco-
rative cu surse de lumina vizibile. Evi-
tarea orbirii psihologice se realizeaza
I. Sisteme de iluminat
prin echilibrul de ansamblu obtinut prin
gradarea judicioasa a fluxului superior.
Gradarea arnblentala a reftectantelor
este deosebit de lrnportanta pentru
echilibrul vizual. Astfel, plafonul se zu-
grave$te intr-o culoare foarte deschlsa,
=
p 0,8 ... 0,9, peretii cu culori estompa-
te cu p = 0,4 ... 0,6 $i pardoseala cu
p < 0,3. in cazul utiliziirii surselor incan-
descente cu halogen, suprafata pardose-
Iii va fi difuzanta. sl cu renectanta mica.
Necesitatile de confort impun 0 cu-
loare aparenta caloa a surselor de lu-
mina, cu exceptia salllor de conterinte
unde este recornandata 0 culoare
neutra care corespunde necesltatllor
ambientale. Pentru sali reprezentative
(unicat) de teatru, opera, concert, LlH
reauzeaza un ambient cald-atraqator,
placut, punand in evidenta stralucirea
unor elemente decorative.
De asemenea, spatllle de acces (ho-
luri, foaiere, scari monumentale s.a) vor
fi tratate similar.
Pentru salile polivalente mari sl anexe-
Ie lor, se pot folosi ca solutll moderne
lampile fluorescente din noua generatie
de culoare calda cu redare foarte buna
a culorilor. Casele de cultura $i salile de
cinematograf obisnuite se trateaza simi-
lar. in salile de cinematograf importante,
cu finisaje deosebite, se utilizeaza surse
incandescente cu halogen.
Redarea culorilor trebuie sa fie foarte
buna sau buna. Culoarea suprafetelor
ambientale, in general calda sl nesatu-
rata, corespunde unui mediu luminos
confortabil.
Modelarea figurii umane nu pune
probleme in cazul utilizarii unor aparate
cu componente de flux inferior. Aceas-
ta se rezolva, de regula, prin folosirea
iluminatului incandescent cu halogen.
• Caractertstlclle sistemelor
de Ilumlnat pentru sAil de spectacole
Pentru toate tipurile de sali amintite
se adopts sistemul general uniform
r-------------------------------,
ZONA ZONA PUBLICULUI
ORCHESTREI
(ESTRADA)
fig. 1.11.34. SectbIe IongIIudnaII prInb"-o sail de concert, echipatI cu 2 SlL
Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
distribuit, cu amplasarea AIL in functie
de rezolvarea plastica arhitecturala a
salii, Intr-o conceptie unitara arhitectu-
ra-ilurninat. Totodata se tine seama de
necesitatea functionala a Intretine-ii
curente prin accesul usor la AIL sl
surse, pentru curatlre $i inlocuire. in
mod uzual, pentru AIL integrate in
plafoane inalte, se prevede un etaj su-
perior tehnic, cuprlnzand pasarele sl
platforme de circulatle pentru perso-
nalul de Intretinere,
Pentru sallle de opera se adopta, de
cele mai multe ori, solutia clasica a ilu-
minatului general realizat cu candela-
bre decorative din cristal, echipate cu
lampi fluorescente compacte de di-
mensiuni red use. Candelabrul trebuie
prevazut cu un sistem mecanic (troliu)
de ridicare la partea superloara a salii
sau chiar de mascare, intr-un plafon
fals, astfel ca pe perioada spectacolu-
lui sa nu impiedice vizibilitatea specta-
tori lor aflati la balcoane. Sistemul este
completat cu aplice laterale pe pereti $i
balcoane, din material $i de conceptie
similare.
Pentru salile de concert vechi, in ca-
zul unei rnodernizeri a instalatillor de
iluminat, sistemul se mentine in nota
initiala in concordanta cu rezolvarea
arhitectonica.
Pentru sallle de concert moderne se
recornanda un SIL uniform distribuit cu
integrarea AIL cu lampi incandescente
cu halogen in plafonul salli la inaltime
mare. Deoarece contrastul AIL-plafon
poate fi mare, este necesara introduce-
rea unui iluminat suplimentar indirect
sau semiindirect, pentru echilibrarea
dismbutlel luminantelor.
in fig. 1.11.34 se poate urmari 0 sec-
tiune printr-o sala de concert echlpata
cu doua sisteme de iluminat general
uniform distribuit $i anume: iluminat di-
rect concentrat cu AIL.D (cu reflector
din sticla oglindata, lampi LlH $i inte-
grate in plafon) sl iluminat indirect rea-
lizat cu AIL.lD cu olstributie nesimetrica
~ PASARELA
ACCES
REGIE LUMINI
a fluxului luminos, acesta fiind dirijat
cafre plafonul fals, obtinand astfel 0 lu-
rninanta uniforma a acestuia.
Comanda luminii trebuie realizata
centralizat, dintr-o camera de regie; ali-
mentarea cu energie electrlca a apara-
telor de iluminat se face astfel tncat sa
se poata efectua reglarea fina a nivelu-
lui de iluminare.
Pentru sallle de spectacole cu carac-
ter multifunctional (concert, conterinte,
rnanifestarl stiintifice sau culturale, ci-
nematograf s.a) este necesara realiza-
rea unui sistem de iluminat flexibil
adaptabil la diferitele functiuni, Se pre-
zlnta, de exemplu, doua poslbllltati:
- echiparea salli cu doua sau mai multe
SIL, care sa poata fi conectate inde-
pendent, fara ca nefunctionarea unuia
sa fie sesizata de publicul spectator.
- prevederea unui singur SIL direct sau
semidirect cu mai multe trepte de
functionare (1 ... 3), corespunzatoare
mai multor niveluri de iluminare.
Prima vananta este mai estetica dar
necesita 0 investltie mai mare; a doua
este mai econornica, dar mai rnodesta
ca aspect.
Pentru salile de sedinte importante
este recomandabil un iluminat direct
pentru scris-citit si un iluminat indirect
de echilibrare a lurninantelor,
Salile de cinematograf impun sisteme
specifice, data fiind solicitarea perma-
nenta a ochiului. Datorita. acestui con-
siderent este indicat ca, in perioadele
dintre spectacole, mediul luminos sa fie
odihnitor, fara contraste si cu un echi-
libru deosebit al distributiei luminan-
telor, Aceasta se poate realiza cu un
SIL indirect in totalitate sau combinat.
in fig. 1.11.35 este data 0 sectiune
o lonqifudinala printr-o sala de cinema-
o tograf prevazuta cu un SIL indirect (1)
mascat in scafele transversale (3), sus-
o pendate de plaseul de rezlstenta (4).
Pentru completare este utilizat SIL se-
miindirect realizat cu aplicele (2) mon-
o tate pe peretii laterali.
Adaptarea vizuala la trecerea de la
iluminatul in functiune la intreruperea
sa sau invers este 0 problema foarte
lmportanta pentru confortul vizual. 0
trecere instantanee sau rapida "de la
totul la nimic" este lnadrnlslbila pentru
confortul ochiului, in conditiile unei sati
4 3
Fig. 1.11.35. Sec1Iune longitudinall
prlntr-o sail de cinematograf.
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior I. Sisteme de iluminat

de spectacole. Solutia optima este re-
glarea fina a fluxului luminos. Solutia
econornlca, dar mai putin contortabila,
este reglarea in trepte.
La cinematografe, comanda princi-
pala se realizeaza din cabina de pro-
iectie si anume, de la fiecare aparat ci-
nematografic (cornanda arnplasata lan-
ga orificiul de observare). in afara co-
menzii principale, se prevad 1 sau 2
comenzi de securitate, accesibile nu-
mai personalului de lntretinere, De ase-
menea, trebuie prevazuta posibilitatea
de actlonare de cafre personalul de in-
tretmere, din locuri usor accesibile, a
unui iluminat redus pentru curatenie.
Sistemele de iluminat destinate ane-
xelor salii trebuie sa creeze un cadru
placut, festiv, de la intrare, hoi princi-
pal, holuri secundare, foaiere, scan si
pan a in sala. Astfel, la intrare, in exte-
riorul cladirii, sub copertina de protec-
tie sau sub porticul fatadei, la cladirile
clasice, se prevede un iluminat de pri-
mire, atragator, realizat cu lampi in-
candescente cu halogen sau fluores-
cente in functie de solutia de ansamblu
sl in concordanta cu iluminatul stradal.
Holul principal trebuie sa fie deosebit
de atractiv, cu un nivel de iluminare de
100 ... 200 Ix in functie de irnportanta
salli sl de stilul arhitectural, folosind
LlHILF compacte/MH sau LEDuri de
culoare calda.
Pentru hoi uri Ie salilor de conterlnte sl
similare se adopta un SIL uniform dis-
tribuit ce se realizeaza in functie de re-
zolvarea plastica a plafonului, folosind
AIL fluorescente, de regula, incastrate.
in afara iluminatului normal al salii sl
anexelor, data fiind aglomerarea de oa-
meni care creeaza posibilitati de acci-
dente la intreruperea acestuia, trebuie
Fig. 1.11.38. Sec1iune prtntr-o scent
cu marcarea echlpamentului:
1 - iluminat pentru rarnpa: 2 - proiec-
tor de sus din sala; 3 - proiector din fatii
(balcon); 4 - proiectoare laterale din sala;
5 - proiectoare latera Ie scena (arlechi-
ne); 6 - proiectoare mobile; 7 - rivalte;
8 - proiectoare de sus, montate pe
pasarela rnoblla (14); 9 - clopote;
10 - proiector de orizont (sus-fate):
11 - proiector de orizont (los-rata):
12 - proiector de orizont (jos-spate); 13
- AIL pentru circulatie; 14 - pasarela mo-
bila; 15 - pasarela fixa,
prevazute SIL de siguranta, pentru ilu-
minat astfel: de evacuare, impotriva
panicii (Ia sallle cu mai mult de 400 de
locuri), de clrculatie in sala ~i iluminat
de marcare a hidrantilor.
• Sistema de Ilumlnat pentru scene (de
prod~)
SIL de productie sunt destinate sce-
nele teatrelor, operelor, studiourilor de
radio, televiziune si cinematografie. lIu-
minatul de productle pentru scena pre-
zlnta 0 complexitate deosebita datorlta
necesitatii de a fi in concordanta cu
desfasurarea actiunii, de a servi aceas-
ta actiune, de a simula iluminatul natu-
ral de zl, seara sau intermediar, de a
produce efecte luminoase care sa su-
blinieze actiunea piesei.
lIuminatul scenei trebuie sa poata fi
comandat cu proptitudine manual sau
automat, cu reglare lenta sau rapida a
fluxului luminos.
SIL de productie pentru scena se pot
grupa in urrnatoarele categorii de ilumi-
nat: din fata sl din lateral-lata, iluminat
lateral, de sus, iluminatul orizontului,
mobil. in fig. 1.11.36 sunt indicate pozi-
tiile de principiu ale diferitelor AIL pen-
tru scena.
lIuminatul din fata si lateral-fate au
rolul de a acoperi avanscena sl zona
imediat urrnatoare de la cortina cafre
interior. AIL folosite sunt pentru ilumi-
natul rampei (1), proiectoarele reglabile
comandate de la dlstanta montate fie
in pozitla (2) in cavitatea transversal a
din plafonul salii, fie in pozitla (3) in
nisa reauzata transversal pe peretele
de protectie al balconului. La teatrele
mari :;;i moderne proiectoarele din fata
(3) se pot monta in fundul salii, intr-o
incapere special destinata sl care
poate fi com una cu camera de coman-
da ~i orga de lumini.
Pentru iluminatul lateral-fats se pre-
vad proiectoarele (4) montate in des-
chideri in peretli laterali ai salii sau
avanscenei.
lIuminatul rampei are rolul dirninuarii
contrastelor prod use pe fata actorilor
de iluminatul din plafon sau din peretil
laterali. Ea este echlpata cu patru
culori: alb, albastru, gal ben si rosu, fie-
care putand fi cornandata ~i reglata se-
parat, in functle de necesitatlle functio-
nale. La teatrele mari rampa este esca-
rnotablla.
Proiectoarele din plafon se orientea-
za cu axul longitudinal coliniar cu latu-
ra unghiului de 35° .. .45° tacut cu linia
vederii orizontale a unui actor situat in
zona centrala a scenei. Pentru ilumina-
tul din plafon se prevad urrnatoarele
surse: 4 ... 8 proiectoare de 3 kW cu re-
partltie elipsoidala a lntensitattlor lumi-
noase, 2 ... 3 proiectoare de 5 kW cu
lentila plan-convexa ~i 2 .. .4 proiectoa-
re de urrnarlre a actiunii, de 1,5 kW, cu
fascicul concentrat. Oaca sunt montate
in fundul salii, treptele de putere vor fi
mai mario
in cazul in care sala are balcon AIL se
pot monta ~i pe frontalul balconului re-
anzanou-se un sistem mixt: iluminat din
plafon combinat cu iluminat din balcon.
Pentru proiectoarele destinate ilumi-
natului lateral-rata se prevad deschi-
deri laterale fixe sau escamotabile co-
mandate de la distanta, Se rnonteaza
3...6 proiectoare de 1...3 kW pe fieca-
re parte, de regula, cu pozltle fixa. Este
recomandabil ca toate proiectoarele
pentru iluminatul din fata si lateral-rata,
sa fie prevazute cu filtre colorate co-
mandate de la dlstanta.
lIuminatul lateral din scena se reali-
zeaza de la doua grupuri de proiectoa-
re (5) asezate pe un ax vertical comun,
denumite arlechine. Se prevad pe fie-
care parte cats 3...6 arlechine de
500 ... 1000 W in functie de rnarirnea
scenei. lIuminatul lateral se poate com-
pleta sl cu proiectoare portative (6)
montate pe stative ~i racordabile la pri-
zele laterale sau la cutiile de prize pre-
vazute in perdoseala.
lIuminatul de sus se reanzeaza cu ri-
valtele (7), proiectoarele (8) montate pe
pasarela rnobila sau pe stelajul rivaltei,
precum si cu ajutorul proiectoarelor de
tip clopot (9) montate intre rivalte.
Acestea asigura iluminatul general di-
fuz al scenei, prevazandu-se 2 ... 3 :;;iruri
paralele in functie de adancirnea sce-
nei. Calculul rivaltei se face pentru cu-
loarea alba, incat sa se realizeze la ni-
velul scenei 0 iluminare medie de
500 Ix. Proiectoarele amplasate pe pa-
sarela rnobila sunt de tipul spot con-
centrat (cu Ientile Fresnel) avand 0 pu-
tere de 500 ... 2000 W, cu rol de urrna-
rire a actorilor pe scena (se rnonteaza
2 ... 6 proiectoare). Clopotele au rolul de
a ridica nivelul de iluminare orlzontala
in scena, fiind echipate cu lampi de
500 ... 1000 W. in mod curent, se mon-
teaza intre prima si cea de a doua ri-
valta. La scenele adanci se pot monta
si intre a doua sl a treia rivalta.
lIuminatul orizontului are rolul de a re-
aliza lumina de orizont pentru a putea
simula cerul la diferite ore ale zilei, de la
aurora :;;i pana la amurg, precum ~i a
nopttlor cu luna. Pentru a putea
reproduce efectele reale din natura,
iluminatul orizontului se realizeaza de
sus, cu proiectoarele (10), ~i de jos, cu
AIL speciale (11) :;;i(12). Pentru ilumina-
tul de sus al orizontului, se folosesc
proiectoare de tip special, avand intre
500 sl 1000 W echipate cu filtre de
culori diferite (4 ... 6 culori: albastru
intens, albastru palid deschis, galben,
rosu, verde sl alb). Fluxul necesar se
calculeaza astfel incat sa se realizeze
I.Sisteme de iluminat
1000 ... 2000 Ix albastru sl 300 ... 600 Ix sa i se acorde importanta functlonala
pentru celelalte culori. Pentru iluminatul
de jos se folosesc fie proiectoare echi-
pate cu lampi de 500 W, fie AIL speci-
ale de tipul celor folosite pentru ilumina-
tul rampelor cu 0 putere de 300 ... 500
W. Se utillzeaza, de asemenea, filtre co-
lorate in aceeasl proportie ca l;li in ilumi-
natul de sus. in cazul utilizarii AIL de tip
rarnpa, acestea se prevad astfel incat
sa fie escamotabile, pentru a permite
crculatla in zona respectiva. Fluxul ne-
cesar se calculeaza astfel incat sa rea-
lizeze 250 ... 500 Ix pentru albastru sl
75 ... 150 Ix pentru celelalte culori.
Utilizarea LlC pentru iluminatul ori-
zontului prezinta dezavantaje cum ar fi:
- eficacitate lurnlnoasa scazuta cu un
consum mare de energie electrlca:
- reglarea la temperaturi scazute ale fi-
lamentului (cu coborarea tensiunii) I se creeze conditl suplimentare de con-
produce importante modificari de cu-
loare, care altereaza efectul filtrelor;
- lumina insuficient de difuza creata de
aceste surse.
Valorile indicate pentru puterile pro-
iectoarelor sunt date pentru LlC, la alte
surse determinandu-se in functie de
eficacitatea lurnlnoasa,
Pentru comanda sl reglarea luminii,
se utillzeaza un pupitru electronic de
cornanda, (orga de lumini) conectat la vedere al consumului de energie elec-
computer si amplasat in partea opusa
scenei, din care operatorul are 0 buna ! tehnico-economic
vizibilitate a scenei l;li salll, La pupitrul
de cornanda se conecteaza toate cir-
cuitele de lumina ale scenei, sistemul I
putand memora un numar de scene de
lumina. Sistemul mai dispune de me-
morii de grup sl de un registru de me-
morie, care poate fi programat pentru
a obtine secventele dorite pentru siste-
mele de iluminat.
Tranzitia luminii de la 0 scena la alta
poate fi abruota, continua sau contro-
lata de ritmul muzicii.
11.2.7. Spatli industriale
Datorita proceselor tehnologice l;li de
rnunca variate, in tunctle de categoria
produselor realizate in industrie, sarcinile
vizuale sunt extrem de variate ca dimen-
siuni, forma (bi-sau tridimensionale) ase-
zate pe un fond contrastant sau necon-
trastant, colorate (intens sau estompat)
sau cenusli, Cu cat detaliile sunt mai
fine, cu atat se cere 0 distingere mai
buna a sarcinii vizuale, impunand conditii
cantitative l;li calitative superioare.
Micile defecte calitative de orbire ale
sistemelor pot conduce, prin acumulare,
la degradarea conditiilor de vizibilitate
care au ca efect oboseala vizuala urma-
iii de scaderea performantei vizuale.
Deoarece iluminatul este 0 compo-
nenta de baza a desfal;lurarii corespun-
zatoare a procesului de rnunca, trebuie
Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
ce 0 are, iar prin gradarea judicioasa a
factorilor cantitativi sa se asigure 0
crestere a productlvitatli muncii in con-
ditiile reallzarii calitative a produselor l;li
a economiei energetice.
• Aspecte cantitatlve
Nivelul de iluminare
La spatiile industriale, acesta este
impus, in exclusivitate, de sarcina vi-
zuala caracteristica (tab. 1.11.1).
Distributia fluxului luminos
in general, datonta inaltimii mari a ha-
lelor industriale, dismbutla directa este
cea mai econornlca sl recornandaoila
pentru sarcinile vizuale obisnuite,
Pentru unele incaperi industriale de
, inaltime mica, unde sarcinile vizuale
presupun 0 precizie ridicata, trebuie sa
fort. Aceasta se realizeaza printr-o pro-
portle de flux superior mai mare utili-
zand aparate cu distrlbutie semidirecta.
Pentru cazuri cu totul speciale, unde
procesul tehnologic 0 cere (rnecanlca
foarte fina), la punctele de control, ghi-
dul CIE recornanda chiar un iluminat
aditional indirect de echilibrare a distri-
butiei luminantelor.
Solutia este oneroasa din punct de
trica l;li se apllca numai dupa un calcul
atent.
• Aspecte calltatlve
Distributia luminantelor in carnpul vi-
zual consta in evitarea orbirii directe,
reflectate l;li 0 judicioasa gradare a um-
brelor.
Evitarea orbirii directe se reallzeaza in
halele inalte, printr-o corecta alegere a
ansamblului aparat de iluminat - sursa,
care sa asigure unghiul de protectie vi-
zuala corespunzator, iar in halele de
inaltime mica, marimea lumlnantei plafo-
nului este 0 solutie uneori acceptablla,
Evitarea orbirii reflectate pune pro-
bleme dificile in hale Ie industriale inal-
teo Orbirea reflectata poate fi diminuata
sau eliminata prin orientarea aparatelor
de iluminat in asa fel lncat intensitatea
reflectata sa nu coinclda cu linia privirii
(amplasarea AIL in stanga observatoru-
lui cu un unghi de incidents mai mare
de 25°).
Orientarea corespunzatoare a ilumi-
natului local contribuie in mod eficient
la modelarea sarcinilor vizuale tridi-
mensionale.
Culoarea luminii este impusa, in ge-
neral, de necesitatile de redare a culo-
rilor specifice, sarcinilor vizuale colora-
te din anumite domenii industriale (tex-
tile, coloranf etc.). in general, daca nu
sunt necesltatl de redare, la halele in-
dustriale de inaltime mica se recoman-
da utilizarea lampilor fluorescente de
culoare neutra, iar la halele inalte lam-
pile cu vapori de mercur sau sodiu de
inalta presiune.
Se prefera culoarea neutra-rece la
halele puternic vitrate sau cu lumina-
toare l;li culoarea neutra pentru halele
cu vitrare moderata sau nevitrate.
de Ilumlnat pentru
Aspectele
..,.i
• Caracterlstlclle slstemelor
cantitative
Industrlale
sl calitative
enuntate au definit, de fapt, caracteristi-
cile sistemului care va trebui sa fie ales,
incat sarealizeze exigentele impuse.
in general, in functie de inaltimea in-
caperf se definesc:
• spatii (hale) industriale de inaltime
mica sau medie (h < 6 m);
• spatli (hale) industriale inalte
(h > 6 m).
in conformitate cu cele enuntate la cap.
6, in iluminatul spatiilor industriale se uti-
lizeaz8. unul din urmatoarele sisteme:
- general uniform distribuit;
- localizatlzonat;
- combinat.
Sistemul de iluminat general uniform
distribuit este specific halelor inalte cu
procese de fabricatie de aceeasi cate-
gorie (aceeasi sarcina vlzuala de preci-
zie mica l;li medie, uniform distribuita
pe suprafata utila),
Cateva exemple de utilizare: hale din
industria metalurgica, siderurgica, ha-
lele echipate cu rnasini l;li utilaje mari
din constructia de rnasini, hale destina-
te realizarii prefabricatelor din cons-
fructii s.a.
in fig. 1.11.37 este data 0 sectiune
printr-o hala industriala inalta. Se re-
maroa montarea AIL deasupra podului
rulant, care, de regula, este utilizat sl
, pentru intretinerea acestora sl schim-
i barea surselor. De asemenea, monta-
1 rea AIL in acest caz general se face pe
i elementele de constructii existente
(ferme, grinzi cu zabrele, grinzi din be-
ton armat prefabricate) cu prindere prin
I sudare de structurile metalice sl prin
i dibluri impul;lcate in cazul betonului ar-
, mat; nu sunt admise sisteme de prin-
dere care micsoreaza rezistenta meca-
: nica a structurii.
'
,
Fig. 1.11.37. Sectlune prlntr-o hall
Industrlali fnaU.
, '-- ....J
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
Sistemele de iluminat general locali-
zat si zonat sunt specifice halelor in-
dustriale in care se desfasoara simul-
tan mai multe procese de fabricatle
sau mai multe operatil cu sarcini vizu-
ale diferite. Sunt caracterizate printr-o
dlsfrlbutie neuniforma a iluminarilor de-
terrninata de cerlntele tehnologice. De
regula, aceste hale sunt de inaltime mi-
ca sl medie.
Sistemele de iluminat combinat (ge-
neral $i local) sunt specifice locurilor de
rnunca distribuite neuniform in spatlul
industrial, cu sarcini vizuale diferite.
Sunt economice, putandu-se realiza ni-
veluri de iluminare ridicate, cu surse de
putere mica.
Cele trei tip uri de sisteme se pot re-
aliza cu urmatoerele tip uri de larnpl:
- fluorescente tubulare in spatlile de
inaltime mica (h = 3... 4 m) sl uneori
medie (pana la 6 m);
- cu vapori de mercur sau sodiu de i-
nalta presiune in haleIe inalte, fara
necesitatl de redare a culorilor;
- cu vapori de mercur de inalta presi-
une $i adaosuri de halogenuri metali-
ce in haleIe inalte cu necesltaf de re-
dare corecta a culorilor.
Amplasarea AIL cu lampi fluorescente
se realizeaza, de regula, in $ir cu sau
a a
-! - ! oCr '" Q) .--- - ...J...
~ i
~L..L ~
_E_LAl'LU1IL 1-
Fig. 1.11.38. Distante recomandate
pentru reallzarea untfonn~lllu-
mlnlrtlor Tn planul utli.
fig. 1.11.39. PozqIa S&n8Ior de IImH
vIzuaII a Iuc:rIIorl&II.
Fig. 1.11.40. Hallindustrtall cu luml-
natoarele laterale.
fara intervale, in functle de nivelul de ilu-
minare. Pentru obtinerea unei distributii
uniforme se recornanda respectarea
distantelor indicate in fig. 1.11.38.
Din punctul de vedereal directionariilu-
minii $i al evitarii orbirii refiectate, am-
plasarea paralela cu drectia vizuala este
! cea rnai recomandata(fig. 1.11.39).
' De rnentionat ca, daca inaltimea este
! mai mare, AIL cu distrioutie directa
i sunt cele corespunzatoare atunci cand
nu sunt exigente speciale (de exemplu,
aparatul de iluminat FIRA tip ELBA).
Pentru asigurarea elasncitatii siste-
mului de iluminat, la schimbarea teh-
nologiei de fabricatle, care implica $i
schimbarea pozltlei utilajelor, se reco-
I manoa utilizarea structurilor spatiale
. pentru montarea AIL sl conductelor
electrice ca solutia cea mai buna,
La haleIe industriale ce au luminatoa-
re laterale (§ 6), trebuie sa se realizeze
un sistem integrat de iluminat natural $i
electric (cu cornanda rnanuala sau au-
tomata) pentru utilizarea optima a con-
trlbutlei iluminatului natural (fig.
I.11.40). Conectarea AIL se face in
trepte pe linii paralele cu luminatoarele
pentru a da posibilitatea unei reglari in
functie de varlatia luminii diurne (fieca-
re $ir poate fi conectat separat), cre-
and un sistem integrat.
La halele industriale cu sedurl (fig.
...J... 1.11.41), in general, de inaltime sub
:
6 m, montarea AIL se poate realiza pa-
i.bs2l'~
ralel sau perpendicular fata de pozitia
spatiilor vitrate.
Montarea paralela prezlnta ur-
rnatoarele avantaje:
- functional, ofera posibilitatea integra-
rii cu iluminatul natural;
- de confort, deoarece iluminatul elec-
tric are aceeasi directie $i acelasi
sens cu iluminatul natural;
- constructiv, este mai simplu de rea-
lizat prin fixarea in lungul structurii
orizontale.
in cazul lncaperhor in care, datorita
procesului de rnunca, trebuie sa se
asigure un climat cu parametrii termo-
fizici constantl, se recornanda utilizarea
sistemelor integrate de iluminat, Incal-
a b
Flg.I.11A1. Hallindustriall
a - montarea AIL para lela cu pozitia luminatoarelor;
b - montarea AIL perpendiculara pe pozitia luminatoarelor.
I. Sisteme de iluminat
~zire sl ventilare.
I lIuminatul local industrial se poate
! alege, in general, pe baza schemelor
din fig. 1.11.42(recomandate de ghidul
CIE de iluminat interior), care cuprinde
indicatii pentru sistemele de iluminat
local in functle de caracteristicile sarci-
nilor vizuale dificile.
Prin iluminatul local se urmaresc, can-
i titativ sl calitativ, urrnatoarele aspecte:
i - marlrea nivelului de iluminare necesar
sarcinii vizuale sl fondului de lucru;
- directionarea iluminatului atat pentru
modelarea sarcinilor tridimensionale
sl evitarea orbirii reflectate sub toate
formele sale, cat sl pentru realizarea
contrastului necesar distingerii corec-
te a detaliilor;
- evitarea inconfortului la sarcinile vizu-
ale in rnlscare rapida sau periodica,
cand sursele cu descarcari nu pot fi
utilizate;
- economie de energie elecmca.
Sarcinile vizuale care necesita un ilu-
minat local (suplimentar) se folosesc
pentru controlul (fig. 1.11.42):
a - dimensiunilor unor piese;
b - obiectelor mici sau ansamblurilor
de piese foarte mici;
c - reliefului $i suprafetelor cu neregu-
laritati;
d - unor parti in miscare apartinand
unor rnasinl;
! e - unor materiale transparente (sticla).
I in cazurile a $i b, se pot utiliza Ientile
i de marire sau sisteme de prolectle pe
! ecran pentru a putea realiza controlul;
f - efectul de drectlonere a luminii are
ca rezultat modelarea sarcinii vizua-
Ie tridimensionale precum sl scoa-
terea in evidenta a nereqularltatil
unor suprafete:
g' - utilizarea surselor variabile pe ba-
za efectului stroboscopic pentru
observarea sarcinii vizuale;
g" - utilizarea efectului de silueta da re-
zultate foarte bune, in special,
cand este combinat cu utilizarea
luminii monocromatice (lampi cu
vapori de sodiu de joase presiune).
Radiatiile ultraviolete pun in evidenta
fisurile din metal, plastic sau materiale
cu f8(1urt:
I. Sisteme de iluminat Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

ceramice, cu conditia ca sursa de radi- TabeIuIl.11.9. AIL in~ de medu (eu pertcoI de saulncendu
atll sa fie ascunsa de ochiul uman pen- Caracteristica
tru a nu-l agresa. Categ. Caracteristica aparatului de Observatii
Lumina polarizata permite investiga- lncaperli mediului iluminat necesar
- - --
rea detectelor de neuniformitate sl de- fixe mobile
form are din stlcla, Ientile, tuburi T.V., EIO Amestecuri explozive sau vapori
plastice transparente s.a, inflamabili: permanente in Exd Exd
Aparatele de iluminat destinate ilumi- funcliol1are normala ___ -
natului local trebuie sa indeplineasca EI Amestecuri explozive sau vapori Exd Exd
conditii speciale ca: flexibilitatea (adap- inflamabili: periodic sau intermitent
tabilitatea perrnanenta la sarcini), mo- in functlonare norrnala _
bilitatea (schimbarea locului in functie Ela Amestecurile explozive sau vaporii Exe Exd
de necesitati), protectia vizuala, pro- inflamabili sunt vehlculati in
tectia mecanica ~i protectia impotriva instalatii inchise si apar in interior in
electrocutaril. caz de avarie
Elb Idem EI. cu personal de Exe sau Exd
• Partlcula~ ala sistemalor de supraveghere care pune in functiune, IP54
Ilumlnat determinate de degajlrtla ce la avarie, ventilarea rnecanica de
pot apirea Tn procesela de produc1ie evacuare
in anumite medii industriale, datorlta Ell Praf cornbustiof! permanent, periodic IP54 IP54
proceselor tehnologice, pot aparea de- sau intermitent in functionare
gajari mai mult sau mai putin agresive norrnala, ce poate provoca amestecuri
pentru SIL ca: umiditatea, praful, gaze- inflamabile sau explozive
Ie inflamabile sau explozibile. in ase- Ella Praful combustibil se depune pe IP54 IP54
menea situatlt se impun mas uri specia- echipamentul electric in cantitati
le de protectie atat pentru aparatele de suficiente pentru a produce
iluminat ~i surse, cat sl pentru instalatia inflamarea datorita maririi
electrica de alimentare. rezistenlei term ice a carcasei
Sistemul de iluminat, in special prin EIII Degajari de fibre sau scame IP54
Temp. max. IP54
aparatele de iluminat, trebuie sa asigu- inflamabile in suspensie in aer la suprafete
re protectla: put~nd forma _amest~_uri_explozibile <135°C
- omului, impotriva electrocutarll; Eilia Fibre sau scame inflamabile IP54 1 -IP54- Temp. max.
- echipamentului de iluminat, impotriva depozitate sau manipulate la supratete
degradarii datorita agresivitatii me- <135°C
diului; Obs: AIL montate cu tije 59 prevad cu dispozitive de fixare impotriva pendularji.
- mediului, impotriva exploziei sau in-
cendiului;
- impotriva patrunderii prafului sau a
altor particule;
- impotriva patrunderii apei.
Gradul de protectie a aparatelor de
iluminat in functie de caracteristicile
mediului in care se monteaza conform
Comisiei Electrotehnice lntemationale
(IEC) este dat in tabelul 1.11.9.
in cazul in care nu pot fi procurate
aparatele de iluminat corespunzatoare,
este necesara utilizarea iluminatului din
exterior prin nise etansate cu geam in- D E
casabil dublu. ....-=::::.'~ F
, 'I /
Degajarile de caldura trebuie luate in I ' I ~

considerare in alegerea echipamentului

sistemului de iluminat.
Astfel, la temperaturi joase (de
exemplu, depozite frigorifice) trebuie sa
se tina seama de limita de temperatura
lnterioara a pornirii larnpilor fluorescen-
te ~i de faptul ca fluxul luminos emis
~'

olQ]o
~V
~

scade cu temperatura. in astfel de ca-

zuri este indicata utilizarea surselor cu G G' G·
descarcari in vapori metalici de inalta
presiune neinfluentate semnificativ de
temperaturile scazute, De asemenea,
lampile cu lncandescenta pot fi utiliza-
te in astfel de situatii, caracteristicile
lor luminotehnice nefiind afectate de
temperaturile joase.
La temperaturi ridicate, fluxul larnpi-
Fig. 1.11.42. Sistema da Ilumlnat local tip, dupi Ghidul CIE.
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior I.Sisteme de iluminat

lor fluorescente scade, iar balastul tu- 11.2.8. Sili de sport

1 realiza eficlenta econornlca a sistemu-
turor h1mpilor cu descarcart se poate : lui, este in marea majoritate a sisteme-
degrada. De aceea, este necesara res- Sistemele de iluminat destinate salilor ; lor de tip direct. Rareori (Ia sali de inal-
pectarea limitei de temperatura a ba- de sport trebuie sa realizeze un mediu time mica, destinate natatiei sau in si-
lastului, indicata de fabricant, iar luminos confortabil pentru cele doua tuatii spectale-sall cu acoperire gonfla-
aparatele de iluminat nu se amplasea- grupe de perticipanti, sportivi ~i spec- bila), se poate utiliza dlsfributla indirec-
za in zonele cu mari degajari de caldu- tatori, determinate, pe langa conditlile I ta a fluxului luminos.
ra (de exemplu, deasupra cazanelor oblsnuite, de viteza mare de deplasare a Pentru rnarirea gradului de confort
din centralele termice, deasupra cup- sportivilor sl, eventual, a mingii (Ia jocuri), la salile de inaltime mica se recornanda
toarelor de topire a metalelor s.a.), precum ~i de rapiditatea rniscarllor. ~i 0 cornponenta de flux superior.
Salile de sport pot fi clasificate, din
• Men1inerea slstemelor punctul de vedere al functiunll, in patru
1 • Condltll calltative
de Ilumlnat Indusb1al categorii: Realizarea unei bune distributii a lu-
in mediul industrial unde degajarile - jocuri sau cornpetitii cu public; minantelor in campul vizual al sportivi-
de praf, umiditate, scame s.a, sunt in- - antrenamente sau cornpetltli fara pu- lor de pe terenul de joc este de cele
tense, este irnportanta problema men- blic; I mai multe ori 0 problema dificila -
tinerli constante in timp a ilurninar!i. - functiune dubla (cornpetitll si antre- acestia fiind nevoiti sa priveasca si ca-
Pentru aceasta sistemul trebuie sa namente); tre plafon unde sunt montate aparatele
prevada modul de acces la aparatele - anexe ale instltutillor de invatamant, de iluminat.
de iluminat, pentru curatirea lor ~i a intreprinderilor, Iocuinte s.a, Pentru salile cu inaltime mica sau me-
surselor, precum ~i inlocuirea acestora Din punct de vedere al utiliziirii, salile die (6... 7 m) se recomandfi lampile flu-
din urma. Probleme dificile apar la ha- pot fi: unifunctionale sau multifunctionale. orescente montate in aparate cu difu-
lele industriale inalte in care, daca nu Sistemele de iluminat trebuie sa co- ; zoare. Aparatele de iluminat se ampla-
exlsta poduri rulante ce pot fi folosite respunda destinatlel ~i utlllzarli lor. seaza pe ~iruri paralele cu directia de joe.
sl in scopul intretinerii, trebuie create j Diminuarea orbirii psihologice se
rampe sl pasarele de acces. • Condltll cantltatlve poate realiza fie prin cresterea compo-
Periodicitatea curatirii ansamblului in tabelul 1.11.10 sunt indicate princi- nentei de flux superior, fie prin alege-
sursa-AIL este lndlcata in standardul palele caracteristici cantitative ale sis- i rea unor finisaje ale suprafetelor reflec-
6646/2. De asemenea, este necesara ' temelor de iluminat pentru cateva tipuri I tante (peretl, tavan etc.) in culori calde,
curatirea sl zugravirea suprafetelor re- I de sali de sport, in functie de nivelul de estompate si mate.
flectante din lncapere care contribuie I activitate al acestora. Dlstributla luminantelor pe suprafata
la mentinerea iluminarii. . Distributia fluxului luminos, pentru a de joc se realizeaza daca se respecta
Tabeiull.11.10. Caracter1st1c1lelumlnotehnlce ale sIstemeIor de Ilumlnat din factorii de uniformitate a iluminarii,
slllle de rt rnentionati in tabelul 1.11.10.
Sport Nivelul de E Ra r; Culoarea luminii
in general, in sallle de sport se cere
activitate [Ix] [K]
o buna redare a culorilor, atat pentru
-
necesltatile de confort ale spectatorilor
Baschet, antrenamente
.-----_ _-----------_ 200 _0,3__.__Q,,§_ §5 2000
si jucatorilor, cat sl pentru transmisiile
..

handbal -competltli 300 ! 0,4 0,5 65 4000

nationale I
lV, filmarile color (Ia salile mari ~i im-
portante).
-cornpetlth I 500 ~ 0,5 4000
Fotbal n ~---
.Interna rlona.~I __ t_n ---+------"-----,-,___+_
1
Astfel, sursele de lumina vor fi fie
lampile fluorescente (Ia inaltimi mici) cu
I-~~~~~~~~tj~
: --~~~
1--- ~:: - -- g:f--- ~~ +: -l~~g un indice de redare foarte bun, fie lam-
pile cu oescarcarl in vapori de mercur
r-' ~~~~thji t 600-i-' 0,5 ----o,7 65 --~--4000 de inalta presiune ~i adaosuri de halo-
L int~rnationale' ! genuri.
Pentru salile obisnuite aferente institu-
Gimnastica antrenamente 300! _.Q,_4 0,6 _ __§§_ -+-_ 4000.__
-competltli 400-1 0,5 --'---0,7 65 I 4000 tiilor de invatfimant sau intreprinderilor
se pot utiliza sl larnplle fluorescente de
" na.lionale
culoare aparentfi neutra cu eficacitate
-cornpetltli 600 0,5 0,7 4000
luminoasa mare si redare acceptaona.
, -- __--+- international~_--+- I ' _n --- --- ---t-----=-_=__~
Culoarea suprafetelor reflectante tre-
antrenamente _, 500 ,
Box sl arte l.__ 0.,,4 Q& 65, 4000
rnartiale ! -cornpetltll r 1000 T 0,5 0,7 -:_,_65--i 4000 buie sa fie calda, estornpata si cu re-
flectantele: 0,6 pentru plafon; 0,4 ... 0,6
~ I1~ion~ , -
pentru pereti sl sub 0,25 pentru pardo-
-cornpetltil I 2000 0,5 0,7 65 4000
seala, Exceptie fac salile pentru jocurile
int~r@i~n_ale I
cu vtteza mare a mingii (tenis, volei,
Natatie a.n!!"~nl'l~~l1te. I - 600 0,5 0-'-6 60 4000
badminton) unde peretii trebuie sa fie
-cornpetltli 750 0,6 0,7 60 4000
de culoare rece neutra (gri) in asa fel
. ~_~li9~~e.._ __ ___ I

-competltii 1000, 0,6 0,7 60 4000 incat mingea, fata de fond, sa aiba
contrastul necesar distingerii.
Tenis "-,-- ~~:~~~_-
-cornpetltil
50:Q=t-
750 I
0,4 _
0,4
-=--O~~--'__
0,6
_§5
65
L-4:®jJ-
4000
Modelarea are rolul functional de
distingere a mingii in jocuri ~i a contu-

- _~~~;:~~in--' -1000mr
lnternatlonale
'0,4 0,6- 65 4000
rarii corpului uman (gimnastica, pati-
naj artistic s.a),
Sistemele de iluminat cu AIL pe ~iruri
de lumina asigura 0 buna modelare, oaca
I. Sisteme de iluminat Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior

acestea sunt paralele cu drectla de joe.
La salile inalte, unde se folosesc sur-
se concentrate de mare intensitate,
exlsta riscul unei rnodelari dure daca
sursa emite intr-un unghi solid mic. Se
prefera aparate cu distributle larga.
• caractertstlcile slsternelor
de Ilumlnat destinate 81lllor de sport
Pentru salile de sport mici sl medii
(fara spectatori) se recornanda un sis-
tem de iluminat general uniform distri-
buit, iar pentru sallle medii sau mari cu
spectatori doua sisteme de iluminat
general uniform distribuit: pentru teren,
la un nivel ridicat de iluminare impus
de exigentele jocului, in zona publicu-
lui, de nivel scazut,
Pentru anumite sporturi (box, tenis
de rnasa s.a.) se recornanda un ilumi-
nat general localizat pe zona de desta-
surare cu un nivel de iluminare mare
sau foarte mare.
SIJI d8sItIIIfe,/ot:tllCW de woIeI, baschfIt,
f8nIs, bsctntrtan, 1ad1BI....
~ cum s-a rnentionat, pentru evitarea
orbirii directe, ~irurile distribuite lateral ~i
paralel cu directia de joe reprezinta
solotia optima din punctul de vedere al
confortului jucatorului. Vederea unui ~ir
luminos sau, in cel mai defavorabil caz,
doua ~iruri, deranjeazii mult mai pudn
decat privirea unui numar mai mare de
surse punctuale sau ~iruri transversale pe
care jucAtorul le-ar putea sesiza in
cAmpul s8U vizual central sau periferic.
in fig. L1 ~.43 sa prezintfl 0 solutie de
sistem realizat cu doua ~iruri paralele
orientate (1 sl 2), formate din aparate
de iluminat fluorescente care realizeaza
iluminatul terenului de joc. Pentru ilu-
minatul tribunelor s-au prevazut apara-
te de iluminat (3) ~i (4) montate lateral
sl care pot fi, eventual, deconectate in
timpul desfa~urarii jocului. Pentru jocu-
rile cu porti de marcare (de exemplu,
hochei pe gheal8.) este necesar un ilu-
minat din fata a zonei portarului, in limi-
tele unitorrnitatii. Se pot utiliza AIL am-
plasate lateral in tata, pentru evitarea
orbirii reflectate (ce ar putea fi produsa
de suprafata lucloasa a ghetii).
Unghiul p de inclinare fata de verti-
cala a sirulul se deterrnina in urma cal-
culului de dimensionare a sistemului
prin incercari pornind de la 0 inclinare
initiala corespunzatoare colmiarltatll martlale, distantele indicate fiind cele
dintre axa optlca a AIL (1) cu linia OB
sl AIL (2) cu linia O'A'. AIL inclinate se
pot inlocui cu AIL moderne cu distribu-
tia nesimetrica a fluxului luminos, mon-
tate in pozitle orizontala.
$irurile de aparate de iluminat pot fi in-
tegrate in plafon oaca conditille estetice
0 cer. Pentru salile multifunctionale inalte , tincte: lansare, pista propriu-zlsa ~i zo-
sunt recomandate sistemele cu AIL mon-
tate in structura zonei superioare echi-
pate cu lampi de mare putere (de regula, , asa cum se poate urmari in fig. 1.11.46.
tip MH) cu redare buna ~i foarte buna a
culorilor. AIL sunt orientate astfel incat sa
acopere toate necesltatile de nivel de
iluminare sl uniformitate cerute.
Pentru salile destinate, exclusiv, jo-
I
cului de baschet, unde zona de privire
in sus este zona cosulul, se pot utiliza
I sisteme cu aparate uniform distribuite, I
evitand montarea acestora in apropie-
rea cosulut.
De asemenea, pentru salile de gim- I
nastica, patinaj artistic sl/sau hochei,
se recomanoa 0 distributie uniforrna a
aparatelor de iluminat pe toata supra-
fata plafonului deoarece pozitia sporti-
vilor pe teren nu neceslta ridicarea prl-
virii spre plafon. ln fig. I. 11.44 este pre-
zentata 0 solutie de amplasare cu sur-
se liniare sl punctuale valabila pentru
salile rnentlonate sl chiar pentru cele
rnultifunctionale, AIL fluorescente reali-
zand 0 lumina difuzata care diminuea-
za contrastele AIL-plafon.
Pentru tenisul de rnasa, este reco-
mandat iluminatul general uniform dis-
tribuit (nivel 400 ... 600 Ix).
Sill destinate boxulul JI luptelor
Boxul si luptele martiale necesita un
nivel de iluminare ridicat: 500 ... 2000 Ix.
Realizarea acestui nivel impune un sis-
tem general localizat fix, daca sala este
destinata, in exclusivitate, boxului si,
mobil, daca sala are si alta destinatie.
in fig. 1.11.45 se poate urmari struc-
tura unui sistem de iluminat general 10-
calizat pentru un ring de box sau arte
minime. Ele pot fi mai mari in functie
de tipul surselor, tipul AIL sl posioillta-
tllor de amplasare a acestora.
PIsta destlnatI joculul
de popIce (bowling)
Aceasta se compune din 3 zone dis-
na de tinta, Sistemul de iluminat trebu-
ie sa fie diferentiat pe cele 3 portiuni,
AIL din zona II si III trebuie sa fie
mascate privirii jucatorllor pentru a nu
produce orb ire directa. in acest scop
1= 8 m
\ /
• kS> ill ill- -41- -
\ ., • !
I
E I
\
to! \ /
All \ /
.r::1
\ /
L
Fig. 1.11.46. Sil locallzat pentru
un ring de box.

J d oJ
3 4
E J-~I
--.
- d 0 o !' 0"'''0
""0
gratar subtire
0 0 0

difuzor
a
· .. .. ·. · o oj
· .. .. ·. · /2
1 d 0 0

· .. .. ·. ·
I

/ I
gratar obisnuit
4 E
b
co
'<t

b
~t& IIll/4~~B'
Fig. 1.11.43. Sil penbu sail de sport ..... .... t
Fig. 1.11.44. Sil general unifonn distrlbuit, sail
- Jocurl (eu public): , multifunqionall cu All Iiniare (1) ,I
punctuale (2):
29 m ~,
I

a - plan; b - sectiune. 1«-- -

a - plan $i sectiune; b - detalii de montare a All.
a
 Capitolul 11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
se recornanda un plafon avand profilul
in "dinti de flerastrau",
SlIIIe destinate t1tulul
cu anna sau arcul
Nu pun probleme speciale pentru ilu-
minatul salll, care va fi uniform distribu-
it, necesitand insa 0 rnarire substanti-
ala a nivelului de iluminare in planul
vertical pe suprafata panourilor de tinta
(500... 1000 Ix). Se pot diferentia, de a-
semenea, 3 zone distincte pentru care
condltlile de iluminat ditera:
zona I - locul de tragere;
zona II - culoarul; l;li
zona III - tinta de tragere (de regula,
marcarea zonelor este reali-
zata pe pardoseala salii).
AIL trebuie integrate in plafon dublu
pentru a nu fi vazute de competitori sl
pentru evitarea orbirii directe fiziologice.
SIll de nafBtIe
Sistemele de iluminat destinate sall-
lor de natatle necesita exigente speci-
ale datonta apei care poate crea refle-
xii suparatoare provocand orb ire de
voal.
In acest scop trebuie realizate urrna-
toarele condltii:
- realizarea unui nivel de iluminare, co-
respunzator normelor, la suprafata
apei;
- utilizarea de AIL cu luminanta scazu-
ta (fluorescente liniare cu difuzor) in
asa fel lncat lurninanta acestora sa
fie cat mai apropiata de lurninanta
suprafetei apei;
- realizarea unui iluminat lateral al apei,
din peretii bazinului, pentru a mari lu-
rninanta acesteia sl a rnicsora dife-
rentele de stralucire: aparatele de ilu-
minat trebuie plasate la 0,5... 1 m sub
nivelul apei; acestea vor fi echipate
- -
II II
--- --- --- ---
I
-
-LANSARE
I II PISTAII
- -
ZONAl
100-150 Ix
ZONA II
o 100-200 Ix
Fig. 1.11.48. Sil pentru 0 plstl de poplce (bowling):
a - plan; b - sectiune.
cu LlH (cu 0 putere speciflca de
150... 225 W/m2), MH (cu 100 W/m2)
LEDuri sau fibre optice;
- realizarea unui iluminat general direct
difuzat ce se poate asigura cu AIL
fluorescente amplasate pe linii para-
lele cu axa lonqitudinala a bazinului
ca in fig. I.11.47 pentru un bazin de
25 m lungime; sistemul este econo-
mic l;li eficient, dar nu asigura condi-
tiile de confort optime; - un iluminat
general direct ce se poate realiza cu
AIL laterale punctuale echipate cu
surse MH (fig. 1.11.47) care asiqura
conditil de confort optime.
lIuminatul bazinului, realizat din pere-
tii laterali sub nivelul apei, in atara de
confort este necesar pentru urrnarirea
inotatorilor de catre publicul spectator
si/sau antrenor, precum l;li pentru se-
curitate, pentru a evita accidentele in
cazul unor sltuatli neprevazute,
Sunt utilizate AIL, de tip etans, mon-
tate pe cele doua laturi longitudinale, la
adancirnea rnentlonata, care sa asigure
reflexia totala a radiatlel luminoase la
suprafata apei.
Pentru bazinele adanci destinate sa-
riturilor de la frarnbulina este lnoicata
utilizarea unui al doilea slr de AIL mon-
tat la h = 3,0 m sub nivelul apei.
Montarea acestor aparate poate fi in
nisa:
- uscata realizata etans sl despartita
tata de bazin printr-un geam de sticla
groasa (simpla.sau dubla);
- urneda, cand se utilizeaza AIL etan-
se, montate incastrat in peretele ba-
zinului. Primul sistem ofera avantaje
functionale ca: instalatie sigura l;li
controlabila intr-un mediu uscat,
accesul simplu prin coridorul de
vizitare si reglarea usoara a AIL cafre
bazin. AI doilea sistem necesita 0,
II II II
0
o 0
0 o
o
0
0
0
0
0
II II 11 ;:00
a TINTA /
ZONA III
250-400 Ix
(vertical)
b 12
I.Sisteme de iluminat
instalatie etansa pentru AIL si
ansamblu (cai de curent). Intrettnerea
in acest ultim caz, este mai dificila l;li
nu permite reglarea pozitiei AIL.
11.3. Comanda manuali
,i automati a sistemelor
de iluminat interior.
Managementul in iluminat
Multe spatil din cladirlle administra-
tive sunt folosite pentru mai multe
functiuni (birouri, sali de conterlnte,
amfiteatre etc.). ln aceste spatii exista
sarcini vizuale variabile, ceea ce impu-
ne utilizarea unui sistem de iluminat
flexibil care sa satistaca conditille de
confort vizual sl pertorrnanta vlzuala a
utilizatorilor l;li sa perrnita modificarea
dispunerii in spatiu a aparatelor de ilu-
I minat in cazul unor schlrnban a com-
I partlmentarli lncaperilor. ln acest scop
se folosesc comenzi electrice de co-
mutare si/sau de reglare.
Strategiile utilizate pentru controlul
iluminarii includ:
- comenzi manuale;
- sisteme de control prestabilite;
- sisteme de control central.
Comenzile manuale se realizeaza cu
comutatoare (intreruptoare) locale, de
perete sau centrale comandate de la
tabloul de lumina. Aceste comenzi nu
sunt eficiente deoarece sunt depen-
dente de utilizator.
Sistemele de control prestabilite per-
mit comandarea sirnultana a mai mul-
tor circuite de iluminat. Toate canalele
sunt programate pentru a asigura doua
sau trei moduri de functionare, Aceste
sisteme se pot folosi in spatiile multi-
i functionale (sali de conterlnte, amfitea-
I tre, sali de sport etc.).
Sistemele de control central sunt ce-
Ie mai performante sisteme de reglare.
LC"l 0
C\I CO)
~
~\
\
~
Fig. 1.11A7. Sil sill de nata1ie.
I. Sisteme de iluminat
Ele au cel putln un panou central de
reglare. Statlile de control pot include
procesoare sl mai multe sisteme de
control prestabilit sau manual. Aceste
sisteme pot folosi senzori de rniscare
sau/si celule fotoelectrice ce pot fi co-
nectate la un computer. Unele sisteme
permit controlul de la distanta (cu tele-
comanda) sl pot fi conectate la sisteme
de transmitere a intorrnatillor (sisteme
audio-vizuale ).
Prin utilizarea dispozitivelor modulate
de reglaj local a unui computer central
$i a statillor principale de reglaj, se
poate control a iluminarea, in timp, din
incaperile cladirii.
11.3.1. Sisteme de control
utilizate
Toate sistemele $i dispozitivele de
control al iluminatului se tncaoreaza in
doua tipuri de baza:
- dispozitive de comutare sau reglare;
- sisteme de control al puterii.
Dispozitivele de comutare sau de re-
glare includ relee de timp, senzori de
ocupare (prezenta), celule foto-electri-
ce, intreruptoare de circuit $i orice alte
aparate de comutare sau de reglare
capabile sa fie automatizate.
Cu ajutorul dispozitivelor de reglare,
iluminarea in fiecare zona poate fi vari-
ala lent sau rapid $i continuu astfel in-
cat sa raspunda dinamic cerlntelor uti-
lizatorilor.
Sistemele de control al puterii reduc
puterea in sistemele de iluminat prin re-
ducerea tensiunii de alimentare sau prin
modificarea caracteristicilor fizice ale
sistemului. Aceste sisteme includ va-
riatoare de tensiune, balasturi electro-
nice, balasturi capacitive $i orice alt
dispozitiv sau sistem care modifica sau
reduce puterea in sistemele de iluminat.
11.3.2. Modul de abordare
a controlului iluminirii
Sistemele de control al ilurninaril pot
fi implementate in cladiri folosind siste-
me locale, centrale sau cornblnatll ale
acestora.
Cele doua sisteme de abordare se
deosebesc prin rnarlrnea zonelor con-
trolate sl prin felul in care echipamentul
de control este integrat in sistem.
Sistemele locale de control al ilumi-
narii se folosesc in zone mici control a-
bile in mod independent, rnarlrnea $i
forma zonelor fiind dictata de geome-
tria spatiilor (amplasamentul peretllor
despartitori sl al ferestrelor), precum sl
de necesiUitile functionale. Senzorii
sunt cuplaf la comanda locallzata ast-
fel incat fiecare modul este indepen-
dent de alte module.
Sistemele centrale cornblna in gene-
Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
ral mai multe zone locale. Sistemele cu turilor de instalare, dar of era mai rnulta
microprocesor central pot comanda flexibilitate $i posibilitatea reducerii
fiecare sistem de iluminat al unei cla- costurilor de exploatare.
diri. Aceste sisteme permit controlarea Unele strategii de control sunt adec-
adrniniatrarii energiei $i posibilitatea de vate zonelor mici de control (reglarea i-
monitorizare a unor functiuni. luminarii in functie de lumina naturala
Un avantaj major al sistemelor de $i de sarcina vlzuala), in timp ce pro-
control al llurnlnertl consta in faptul ca gramarea $i intretlnerea sistemului de
iluminarea poate fi reglata astfel lncat iluminat sunt adecvate zonelor de con-
sa satlstaca cerlntele utilizatorilor prin trol corespunzatoare supratetelor mari
integrarea SIL natural cu cel electric. (100 .. .400 m2).
Sistemele de control al ilurninaril cu- Un avantaj principal al sistemelor de
prind, de regula, 3 componente princi- control al luminii consta in faptul ca se
pale: pot realiza economii importante de e-
a - dispozitivul de captare (celula foto- nergie, fara afectarea confortului vizual
sensibil8.1 senzori de ocupare) care al utilizatorilor.
recepteaza semnalul $i-I transmite in fig. 1.11.48 este prezentata 0
la (b); schema bloc de distrlbutle $i control
b - circuitul logic care recepteaza automat al unui sistem integrat. Ele-
semnalul de la (a) sl transmite co- mentul principal al unui sistem de con-
manda la (c); trol centralizat al luminii este compute-
c - controlerul de putere ce prlrneste rul central. Acesta este conectat la un
comanda de la (b) $i regleaza SIL. tablou central de dlstrlbutle sl control
in proiectarea unui sistem de control prin intermediul unei interfete.
al llurnlnarli, marlmea sl dlstrjbutia zo- Computerul central proceseaza date-
nelor de control au un efect important Ie de intrare, determina rnodlficerile ce-
asupra eflcientel sistemului de iluminat. rute $i lnttiaza actiunea de executare a
Exista 0 legatura intre rnarirnea zonei modlficarilor. Acesta raspunde unui nu-
de control $i costul sistemului. Zonele mar de conditii complexe de iluminat in
mai mici sunt mai scumpe din punct spatiu, colecteaza date cu privire la
de vedere al echipamentului sl al cos- puterea si folosirea energiei, realizeaza
Aparate de
iluminat
Senzor de
prezenta
Aparate de
iluminat
Celulii
fotoelectricii
Tablou de
automatizare
sl control
[ID-
Intreruptoare
locale
Aparate de
iluminat
Senzor de
Aparate de
prezenta
Celulii
iluminat
fotoelectricii
Tablou de
automatizare
sl control
Intreruptoare
locale
Computer Magistrala de cornanda /
central control / reglaje
Retea 220 V
Tablou central
de distributie
sl control
Fig. 1.11.48. Schema de dlstrlbutie ,I control automat a unul
slstem de Ilumlnat Integral.
 Capitolul11: Proiectarea sistemelor de iluminat interior
rapoarte de administrare a energiei pe
intreaga cladire l;li permite, in orice mo-
ment, monitorizarea starii sistemului de
iluminat al tuturor lncaperilor din cla-
dire. Computerul primeste intormatll de
la celulele fotoelectrice l;li senzorii de
prezenta conectati in sistem, proce-
seaza datele primite pe baza unui pro-
gram prestabilit si initiaza rnodiflcarlle
necesare in sistem. Comenzile de co-
mutare sau reglare initiate de compu-
ter sunt transmise la tablourile de au-
tomatizare l;li control prin magistrala de
date. Aceste tablouri cornanda, efectiv,
aparatele de iluminat din incaperi in
functie de comenzile primite. Aparatele
de iluminat echipate cu lampi cu des-
carcari trebuie sa dispuna de balasturi
electron ice pentru a permite reglarea
fina a fluxului luminos in functie de co-
menzile primite. in fiecare lncapere
exista tntrerupatoare locale prin care
se poate comanda manual sistemul de
iluminat.
11.3.3. Managementul1n iluminat
Pentru iluminat se consurna 0 canti-
tate de energie de circa 8 ... 10 % din
energia consurnata in cladre.
Sistemele de iluminat degaja 0 can-
titate de cal dura supllmentera, repre-
zentand 4 ... 8 % din sarcina de raclre a
sistemelor de condltionere a aerului.
Economia de energie electnca poate
fi realizata atat prin reducerea puterii
necesare sistemelor de iluminat cat sl
prin reducerea duratei de functionare a
sistemelor de iluminat.
Energia consurnata de sistemele de
iluminat trebuie rnlnlrnizata fara redu-
cerea confortului vizual al utilizatorilor
sistemelor respective.
Managementul energiei inglobata in
sistemele de iluminat presupune a lua
in considerare urrnatoarele elemente:
- sursele si aparatele de lumina utilizate;
- dimensiunile spatiilor ce trebuie ilu-
minate l;li sarcinile vizuale aferente a-
cestora;
- iluminatul natural al spatiilor din
cladire;
- fiabilitatea (mentinerea) sistemelor de
iluminat din clad ire.
Sursele de lumina ale sistemelor de
iluminat vor fi cu:
- eficacitate lurmnoasa ridlcata:
- indice de redare a culorilor adecvat
fiecarui spatiu;
- durata de utilizare cat mai mare;
- echipamente anexe care sa perrnita
reglarea fluxului luminos.
Aparatele de iluminat din astfel de
sisteme vor:
- corespunde destinatiei fiecarui spatiu
in care se rnonteaza:
- avea randamente cat mai bune;
- permite actionarea separate a fieca-
rei surse din aparat;
- fi echipate cu reflectoare a ceror
pozitie sa se poata regia;
- avea posibilitatea de a modifica
pozitla sursei in aparat;
- fi integrate in sistemele de ventilare
sau conditionare, atunci cand aceas-
ta este posibil;
- fi montate pe sisteme flexibile care
sa perrnlta modificarea usoara a
pozltlel acestora la shimbarea desti-
natiei sau a mobilierului din tncapere.
Sistemul de iluminat al fiecarui spa-
tiu este dimensionat corespunzator
destmatlei sarcinilor vizuale sl dimensi-
unilor acestora. De asemenea, este
prevazut cu dispozitive de actlonare sl
reglare a fluxului luminos pentru a per-
mite 0 utilizare cat mai econornlca a
sistemului pentru diferite sarcini
I.Sisteme de iluminat
vizuale, in timp, in acelasi spatiu (fara
diminuarea conditlilor de confort lumi-
nos) si/sau in cornblnatie cu i1uminatul
natural. Aceasta posibilitate de reglare
reprezlnta, in cea mai mare parte, suc-
cesul managementului in iluminat.
I/uminatul natural este prevazut cu
sisteme de reglare (jaluzele, draperii,
sticla absorbanta) pentru a evita orbi-
rea (directa sau de voal) sl a controla
transferul de caldura cu exteriorul (uti-
lizarea sticlei reflectorizante).
De asemenea, in toate cazurile in
care arhitectura permite, se vor utiliza
tehnologii avansate pentru accesul
controlat al luminii naturale in spatille
interioare, care au atat rolul de a creste
nivelul de iluminare si/sau uniformitatea
ilurninarii la interior, concomitent cu
evitarea orbirii, cat si rolul de a asigura
controlul aporturilor term ice solare.
Prin implementarea acestor tehnici
avansate de iluminat natural, se poate
ajunge la economii de energie semnifi-
cative, de pan a la 60-80% din energia
electrica sau de 40-60% din energia
globala consurnata in cladiri,
Mentinerea sistemelor de iluminat la
parametrii proiectati se reallzeaza prin:
- monitorizarea functlonarf sistemelor
din fiecare spatiu (lampi, aparatelor);
- schimbarea surselor de lumina la ex-
pirarea duratei de functionare (pentru
a rnentlne permanent confortul in in-
caper i);
- curatarea aparatelor de iluminat la
datele prevazute la proiectare (in
functle de factorul de rnentinere),
Managementul energetic al sistemelor
de iluminat este cu atat mai eficient cu
cat se poate integra intr-un "sistem in-
teligent" de control energetic al cladirii.
 I. Sisteme de iluminal

Capilolul 12
Proieclarea sislemelor de iluminal exlerior
 Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior I.Sisteme de iluminat

destinate altor categorii de participanti la tenta indicatoarelor sl a panourilor de

12.1. Metodologia
de proiectare
Proiectarea sistemelor de iluminat
exterior este slrnilara, din punct de ve-
dere al conceptlei ~i metodologiei, cu
cea a sistemelor de iluminat interior, ti-
nandu-se seama si in acest caz de as-
pectele cantitative sl calitative ale me-
diului luminos confortabil.
Un factor important consta in lipsa in-
cintei refiectante ~i inlocuirea sa cu "incin-
ta neaga", absorbanta, ceea ce, din
punct de vedere al calculului, introduce 0
simplificare - prin aceea ca nu se calcu-
leaza componenta reflectata a iluminarii.
De asemenea, datorita distantelor (AIL -
suprafata) foarte mari in raport cu dimen-
siunile AIL, acestea pot fi considerate in
toate cazurile, punctiforme.
Concepti a sistemelor se realizeaza
dupa aceeasi structura ca aceea din
fig. I. 11. 1, adaptata la cerintele specifi-
ce ale sistemelor de iluminat exterior,
cu rnentiunea ca, de exemplu, in siste-
i intersectli sl cu controlul accesului (autostrazl, cai
mele rutiere, "functionalitatea" repre-
zlnta "siguranta sl fluenta traficului".
De asemenea, metodologia este si-
rnilara, mentionand ca la datele de ba-
za pentru clrculatla rutlera, este nece-
sara, in general, utilizarea rnarlrnn de
referinta .Jurnlnarrta", exceptand anu-
trafic (tab. I.12.1 a).
- Intensitatea traficului rutier se refera la
valoarea numarului de vehiculelh, banda
~i sens care circula pe un drum; astfel:
traficul redus presupune mai putin de 100
vehiculelh, banda ~i sens, traficul mediu
intre 100 sl 1000 vehiculelh, banda ~i
sens ~i traficul ridicat peste 1000 de vehi-
culelh, banda ~i sens.
- Complexitatea configuratiei drumu-
lui se refera la infrastructura, rnoolflcarl
ale traficului sl vecinatati; factorii de
care trebuie sa se tina seama sunt: nu-
rnarul de benzi de crcutatle de pe fie-
care sens, panta drumului, indicatoare-
Ie ~i panourile de semnalizare runera,
- Controlul traficului se refera la exis-
Tabelull.12.1a. Clasele alstemelor de Ilumlnat pentru dlferite tlpuri
de cii de clrcu~
Caracteristicile caller de circulatle
Cai de crculatle destinate traficului cu viteza mare de
deplasare, cu sensuri de circulatie separate, fara
de clrculatle expres).
Intensitatea traficului ~i complexitatea
conflquratiel caii rutiere:
Ridicate
Medii
Scazute
________ - • __ o ._
semnalizare rutiera sl existenta sema-
foarelor. Acolo unde acestea lipsesc,
controlul traficului se apreciaza a fi
scazut.
- Separarea anumitor benzi de circu-
latie destinate altor categorii de partici-
panti la trafic se retera la benzile de
circulatle special destinate unei anu-
mite categorii, cum ar fi: camioane, au-
tobuze, biciclete, pietoni.
Pentru a realiza un ambient luminos,
corespunzator, sistemele de iluminat
destinate cauor de circulatle trebuie sa
ia in considerare urmatorii factori:
- nivelul de lurninanta ~i uniformitatea
distrlbutlel lurninantel pe suprafata
drumului;
!
Clasa sistemului
!
de iluminat
corespunzator
M1
M2
M3
_ __ _.

Cai de crculatie destinate traficului de vlteza mare,

mite zone din clrcutatia runera cum ar
cu 2 sensuri de clrculatie
fi: lntersectii cu cai de circulatle sau cai
Controlul traficului sl separarea benzilor de crculatie:
ferate, piete, pasaje, sensuri giratorii
Ridicate M1
nesemnalizate ~i cai de crculatle des-
Scazute M2
tinate circulatiel pietonale, unde marl-
Cai de crculatle urbane cu trafic important, cal
mea de baza este iluminarea.
de circulatle radiale
Controlul traficului ~i separarea benzilor de crculatie:
12.2. Sol,*-i de sisteme Ridicate M2
pentru iluminatul exterior Scazute M3
----_---- ----- --- ---------

Cai de crculatle urbane cu trafic mai putin

12.2.1. Cii de circul&1:ierutieri important sl de acces in zone Ie rezldentiale
Controlul traficului sl separarea benzilor de ejrculatie:
SIL destinate caller de circulatie ruti-
Ridicate M4
era se realizeaza luandu-se in cons ide-
Scazute M5
ratle viteza mare de deplasare a obser-
vatorilor, astfel meat sa se asigure 0
Tabelull.12.1 b. Valorile mirimllor de refertnfl
circulatie fluenta ~i sigura.
Clasa .
sistemului Domeniul de aplicare
• Aspecte cantltative de iluminat
Nivelul de luminanti
Reprezinta conditla cantltatlva de ba-
-toate caJ cfe- - caTde
caile de crculatie circulatle
za in iluminatul rutier, fiind dependent
circulatle fara cu trotuare
de viteza de clrcuiatie si de intensitatea
inte~se<::tii neiluminate
traficului rutier. ----------- -

Tn publicatia NP-062-02 (CIE 115) se

-im[ ccl/m21 TI[%1 Uo U1 SR"
val. val. val. val.
recomanda, pentru realizarea unor sis-
teme de iluminat corespunzatoare des- val. admisa maxima minima minima minima
tinate drumurilor, utilizarea a 5 clase M1 2,0 10 0,4 __ Q.._L_ 0.5
ale sistemelor de iluminat, M1, ...,M5. M2 1,5 Q~4 10 _ g,? 0.5
Atribuirea unei anumite clase a sistemu- M3 1,_9__ _!lA _ _ _1_0_ O_,Ei__ ~_ 0.5
lui de iluminat unui tip de cale de circulatie M4 0,?5 0,4 15
(drum) se face in functie de urmatorii M5 0,5 0,4 15
") Su-rrounding Ratio-niportde-zon~ al~turati definit caraporfuldir,tre ilumina-
factori: intensitatea traficului, complexita-
tea configuratiei caii, controlul traficului, rea medie pe zona alaturata drumului (0 latlme de 5 m) sl iluminarea medie
separarea anumitor benzi de circulatie pe zona rnarqinala a drumului (pe 0 latime de 5 m).
I.Sisteme de iluminat Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

- nivelul de iluminare al vecinatatilor;
- limitarea orbirii psihologice sl
fiziologice;
- ghidarea vlzuala.
Primii 3 factori din enumerarea de
mai sus pot fi controlaf prin valori limi-
ta, corespunzatoare claselor sistemelor
de iluminat M1, ... ,M5. Aceste valori re-
coman date de CIE sunt prezentate in
tabelul 1.12.1 b.
Nivelul de iluminare
Pentru anumite zone destinate circu-
latlei rutiere cum ar fi: intersectil cu alte
cai de circulatie sau cai ferate, piete,
pasaje, sensuri giratorii nesemnalizate
sl zone destinate circulatiel pietonale,
unde viteza de deplasare a observato-
rului este relativ mica in cornparatle cu
cea din clrculatia runera, rnarlrnea care
sta la baza calculului sistemelor de ilu-
minat este iluminarea.
Zone periculoase
Sunt zonele in care traficul rutier este
ingreunat de prezenta unui numar mare
de autovehicule, pietoni, clcllstl ~i altl
participanf la trafic sau zone in care
caile de circulatie se ingusteaza dato-
rita reducerii numarului de benzi de cir-
culatie, in aceste zone, probabilitatea
coliziunilor intre autovehicule sau intre
acestea ~i cellalti partlclpantl la trafic
este mare.
Tabelull.12.2 a. Clasele slstemalor de Ilumlnat pentru dlfertte tlpUri de zone
Tipul zonei periculoase
1--:---:-------'------- -------------- --- - -- -
in functie de tipul zonei periculoase, clasele P1... P7 sunt date in tabelull.12.3b.
CIE recornanda 6 clase ale sistemelor
de iluminat CO,... ,C5 (tab. I.12.2a). • Aspecte calltative
Pentru 0 zona periculoasa importan- Distrioutia echilibrata a luminantelor
ta, clasa sistemului de iluminat C(i-1) in carnpul vizual ~i in planul drumului
este superloara (din punct de vedere al · este determinanta pentru asigurarea
cerintelor luminotehnice impuse) clasei · confortului vizual ~i a securitatii circu-
sistemului de iluminat al celui mai im- latiel. Dezechilibrul de lurninante gene-
portant drum intersectat ~i caruia ii co- reaza orb ire psihologica ~i fiziologica,
respunde clasa sistemului de iluminat creand inconfort ~i pericol de acciden-
Mi. De exemplu, daca celui mai impor- tare. Echilibrul luminantelor se verifica
tant drum din zona periculoasa Ii co- cantitativ in planul drumului prin coe-
respunde clasa M4, zonei periculoase ficientii de uniformitate generala (Uo) si
ii corespunde clasa C3. longitudinala (UI), iar in carnpul vizual
Oonditiile luminotehnice impuse de prin indicii G, TI % ~i SR.
clasele sistemelor de iluminat CO,... ,C5 Culoarea aparenta a luminii este un
sunt prezentate in tabelul 1.12.2 b. factor important in circulatia rutiera,
Zone pentru pietoni sau cicli$ti Lampile cu vapori de sodiu sunt cele
Sarcinile vizuale ale pietonilor difera mai indicate avand in vedere sensibili-
mult de cele ale conducatorilor auto, tatea maxima a ochiului la culoarea
deoarece viteza de deplasare este mai · galbena.
mica, timpul de adaptare vizuala este Astfel, se recornanda pentru caile de
mai mare sl obiectele aflate in apropi- clrculatle destinate traficului cu vlteza
ere sunt mai importante decat cele mare, lampile cu vapori de sodiu de
aflate la distanta, inalm presiune care of era un aspect
Realizarea unui ambient luminos cores- i ambiental cald, deosebit de placut, ~i
punzator are ca urmare marirea securita~i : 0 redare satistacatoare a culorilor pen-
zonei sl a vecinatatilor acesteia. Acest · tru necesitatile curente ale crculatlet
lucru este posibil prin alegerea unei clase rutiere. Pentru zonele din afara orase-
a sistemului de iluminat corespunzatoare, lor, destinate traficului de viteza mare,
conform tabelului 1.12.3 a. i pot fi utilizate ~i lampile cu vapori de
Valorile iluminarilor recomandate de Co- , sodiu de joasa presiune (nefiind nece-
misia Internationala de lIuminat pentru sara redarea culorilor).
Redarea buna sau foarte buna a cu-
lorilor, in cadrul sistemelor de iluminat
Clasa sistemului destinate circulatiei rutiere, nu este 0
de iluminat condltle necesera, determinante fiind
- --- - <29_rEllSP_U_!lZator conditliie de vizibilitate sl utilizarea efi-
---

lntersecth de 2 sau mai multe cal de clrculatle, cienta a energiei electrice.

rampe, zone in care se face reducerea nurnarului C(i-1)=Mi
Tabelull.12.2 b. CondQlllumlnotehnlce
de !:?el1:zide Qircul_l!tie
l-: _ __
lntersectti cu cai ferate sau cu linii de tramvai:
Impuse de cIaseIe sIstemeIor
I

-simple Ci=Mi
de llumlnat C
_ __ ..com~~ ----
G(i-1):::lYIi _
Clasa I r u, (E)
Sensuri giratorii fara semnalizare rutlera: sistemului :
de iluminat valoare ! valoare
- complexe sau mari C1
- de complexitate medie C2 -I acJ!!Ii§~_ll)(] - i mjl1jrn~
CO . 50,0 +-'M___
_ ____- _sj'!!Ql_~§l!U rI1k:i_
Zone aglomerate (in care traficul se desfasoara
----

greu):
-
C3
.Q1-----:-=1- 30,0 __---'----.M _
- complexe sau mari
- de complexitate medie
C1
C2
It---------l- -
g_4 ----J-
~~~-u- f-m~:l-
10,0 _-+-i _O::oJ,c_:4
_
- simple sau mici : C3
C5 I 7,5 0,4
Tabelull.12.3 a. Clasela slstemelor de Ilumlnat pentru dtferlte tlpurl
de ell de clrculatle destinate pletonllor ,I ciclletllor
Caracteristicile cailor de circulatle
__Qentrupietoni sau clcllstl
- Foarte imj:lortante
-- ---- ---
________
--- -i
,Clasa sistemului
de iluminat
_.E1 _____
:_Gr~_lJ~l.J!ili~_t_QEl p~!Qni sau cjQli§tille timpul noptll P2 ___
+___
1 _

- Moderat utilizate de j:lietoni sau cicli§ti_pe timj:lul nOj:ltii L~ ___

__n adrnlsa minima
- Rar utilizate de pietoni sau ciclistl pe timpul noptii, P4 2_Q,_Q__ _ _ _ I,?_
_irl_:zo_n_~_r€)zident~_I_~ _ +__ 10,0 i 3,0
----- ---- -- - -- -------- ---
_____
! 7',L , __ 1_,!)__
- Rar utilizate de pietoni sau ciclisf pe timpul noptii,
in zone rezidentiale, imj:lortante arhitectural i
P5
: 5 ° .
1_~~3.0_ J_~- O:6~
10
- Foarte rar utilizate de pietoni sau cicllstl pe timpul noptll : P6
in zone rezidentlale, importante arhitectural I ___ __:__ 1'_§_ __ -+-__ 0,2 __
----

- Unde exista numai ghidarea vizuala provenita I

P7 . fara valoare I fara valoar
de la AIL existente ,
lrnpusa lrnpusa
 Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
Realizarea unui ambient orasenesc
estetic ~i atractiv se face rnentinand
aceeasl culoare pe toata aria orasului,
de preferinta culoarea aparenta calda,
obtlnuta prin utilizarea sursei de lumina
cu descarcarl in vapori de sodiu de
inalta presiune.
Solutli cu amestec de culori (surse
diferite) creeaza distorsiuni cromatice
inestetice.
Ghidarea vizuaia in crculatia rutiera
este deterrnlnanta pentru asigurarea
securltatii traficului, avand rolul de a
realiza recunoasterea rapida, din mers,
a traseului. Se obtine utilizand solutiile
indicate in continuare.
• Aspecte caractertstlce
Sistemele pentru iluminatul rutier
sunt, de regula, sisteme uniform distri-
buite. Clasificarea acestora este redata
in fig. 1.12.1.
Amplasarea unilaterala este utilizata
in cazul sirazltor inguste, cu latirnea
strazii (I) egala cu inaltimea de montare
a AIL (/=h) ~i 0 lnaltirne de montare
maxima de 12 m. in fig. 1.12.2este re-
prezentat un SIL cu amplasare unilate-
rala a AIL. EI se caracterizeaza printr-o
distrlbutie neuniforma a lurninantelor ~i
o marcare neuniforma a bordurii (se
vede mai bine bordura opusa AIL).
Amplasarea bilaterala, aiternata, (fig.
1.12.3)se utilizeaza pentru strazi cu la-
tirnea cuprlnsa intre 12 sl 16 m sl latl-
rnea s 1,5 h. Adoptarea unei astfel de
solutil are ca rezultat realizarea unei
distnbutit uniforme a lurninantelor in
planul util, 0 mai buna marcare a bor-
durii trotuarelor sl a semnelor de circu-
latie aflate pe partile laterale ale artere-
lor de circulatle (fig. 1.12.3).
Utilizarea sistemelor de iluminat de
tip bilateral, (fig. 1.12.4)fata in tata, se
recornanda la strazi mai largi de 16 m
sl I ;;;:1,5·h, strazi foarte largi cu 2, 3, 4
~i 5 benzi de circulatle pe sens.
Este solutia care asiqura, in acest
caz, 0 dlstrlbutle unltorrna a luminante-
lor in planul drumului. Se reallzeaza, de
asemenea, 0 marcare foarte buna a
bordurii trotuarelor.
Amplasarea axiala (fig. 1.12.5)se uti-
tizeaza in cazul in care exista cel putin
una din urrnatoarele sttuatli:
- strazl inguste unde, datorlta cladirilor
existente, amplasarea stalpilor nu se
SISTEME DE ILUMINAT
PENTRU CAlLE DE
CIRCULATIE
UNILATERAL
I ALTERNAT I A IN FA
Fig. 1.12.1. Clastflcarea Sil rutler.
poate face pe partile laterale ale caii
rutiere (este cazul strazilor din zonele
vechi ale oraselor);
- exlstenta unei vegetatii abundente,
motiv pentru care AIL nu se pot am-
piasa unilateral sau bilateral.
in primul caz (fig. 1.12.5) aparatele
sunt suspendate pe cabluri fixate pe
cladirile aflate in imediata veclnatate a
strazll, Se realizeaza 0 uniformitate co-
respunzatoare a lurnlnantelor in planul
util, datorlta componentei reflectate a
ilurnlnaril data de suprafetele laterale.
in cazul unei veqetatil abundente,
existente pe ambele laturi, amplasarea
axlala este singura solutie, cu dezavan-
tajul ca, in cele mai multe cazuri, am-
plasarea AIL se face la inaltimi mici,
astfel incat acestea se aM la periferia
campului vizual central al conducatoru-
lui auto. De aceea trebuie utilizate AIL
cu unghi de protectie mare. in acest
caz, fixarea cablurilor pe care sunt
suspendate AIL se face pe stalpi spe-
cial realizati sau utilizatl in transportul
electric (tramvai ~i troleibuz), atunci
cand acestla exlsta, sl sunt arnplasatl
fata in fata. Utilizarea in comun a aces-
tor stalpl (pentru transportul electric ~i
iluminatul rutier) se evita ori de cate ori
este posibil, deoarece AIL sunt supuse,
timp indelungat, la trepldatii, cu efecte
negative asupra ansamblului AIL -
sursa, Amplasarea axlala ofera un ghi-
daj vizual foarte bun. Prezenta arborilor
pe marginea strazilor impune alegerea
unor solutii diferite de cele rnentlonate,
Aparatele de iluminat vor fi astfel am-
plasate incat arborii din apropiere sa
nu produca umbre pe drum. Se reco-
rnanda tunderea coroanei copacilor,
periodic, pentru a rnentine dlstrtbutia
initiala a fluxului luminos sl rnentlnerea
unitorrnitatli disfrlbutlel lurninantelor in
planul util.
in functie de latimea ~i profilul autos-
trazii, precum ~i de intensitatea traficului
rutier, se alege si se utilizeaza unul din-
tre urmatoarelesisteme de iluminat: cen-
tral, bilateral,fata in fata, sau catenar.
Sistemul central se utilizeaza pentru
autostrazile cu un nurnar mic de benzi
de circulatie pe sens si se realizeazaprin
amplasarea stalpilor cu doua brate in
zona axiala de securitate (fig. 1.12.6a).
Sistemul bilateral, fata in tata, se uti-
lizeaza in cazul autostrazilor cu trei sau
I. Sisteme de iluminat
mai multe benzi de crculatle pe sens,
in scopul realizarii unei distributii uni-
I forme a lurninantelor in planul caii de
rulare (fig. 1.12.6b).
Sistemul catenar se realizeaza prin
suspendarea AIL, pe cablu, intre stalpil
de sustinere arnplasatl in zona centra-
la. Solutia este utilizata in cazul auto-
sfrazilor mai inguste. SIL catenar pre-
, zentat in fig. 1.12.7(vedere transversa-
' la) asigura 0 excelenta ghidare vizuala,
0 excetenta uniformitate ~i un nivel
I scazut de orbire fata de celelalte siste-
! me. Distanta dintre stalpi este de
60...90 m, iar distanta dintre AIL este
d = 10... 20 m.
Zone particulare din circulatia rutiers
Pe anumite portiunl ale arterelor de
i clrculatle este necesara 0 dispunere a
: AIL irnpusa de caracteristicile acelei
portiunl de artera, astfel incat SIL sa
satisfaca necesitatile vizuale ale con-
ducatorulul auto. in aceasta situatie,
in care caracteristicile geometrice ale
: ~oselei se schimba, se solicita 0 aten-
I
~4' ..
Fig. 1.12.2. Sil unilateral:
I - latirneastrazll; h - inaltimea de mon-
tare a AIL; d - distanta dintre doua
aparate consecutive; p - rnarlrnea
proiectiei consolei AIL; s - distanta de la
bordura la prolectia AIL pe drum.
,
Fig. 1.12.3. Sll bilateral altemat.
!
Fig. 1.12.4. Sil bilateral fati in fati.
A..
,
/
..
I C .
i
,. I .. c
:e-
Fig. 1.12.5. Sil axial:
I - latlrnea drumului; c - distanta de la
stalp la bordura.
I. Sisteme de iluminat
tie marita din partea conducatorului
auto, in scopul depistarll eventualelor
obstacole in timp util pentru a Ie evita.
Cazurile particulare sunt: curbele, pan-
tele, mtersectlile (drum uri sl cai ferate),
treceri de pietoni, poduri, percart,
Zone in curba ale arterelor
de circulatie
in zonele de curbura ale soselelor,
dispunerea AIL se face astfel incat sa
fie asigurata, preferential, ghidarea vi-
zuala. in cazul in care raza de curbura
a drumului este r > 300 m, SIL se rea-
lizeaza tratand aceasta zona in curba
ca un aliniament drept.
Pentru zone cu raza de curbura
mica, r s 300 m, se adopts solutia am-
plasarii unilaterale a AIL pe partea ex-
terloara a curbei, pentru a marca co-
rsspunzator zona arterei de clrculatle
(fig. 1.12.8 b). Amplasarea pe ambele
parti ale drumului ereeaza 0 imagine
suorapusa neclara (fig. 1.12.8 a), deru-
tanta pentru conducatorul auto. Am-
plasarea pe partea interioara poate
conduce la accidente provocate de ie-
sirea din artera, daca sursele de lumina
sunt mascate privirii de obstacole, ca
in fig. 1.12.8 c (vedere) sl 1.12.8 d (plan).
-r~~r--T- -T-T-
o-f-
I·
~r- 1
.~r- 1 1
-----
I.~f-- 1
--- '-
0- f- 1
'--------
I- [ I J 1
..
abc
fig. 1.12.6. Sil pentru autostrizl (~une
a - central; b - bilateral (ata in (ata; c - catenar.
a b
c d
FIg. 1.12.8. Ghlda,lulvlzualln curbe.
Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
Observatorul 0 de la volan nu poate
urrnarl vizual conturul drumului prin
urrnerirea surselor de lumina. Se men-
tioneaza ca acest tip de ghidare vizua-
la Isi lndeplineste rolul sl in timpul zilei.
Amplasarea AIL pe partea lnterloara
a curbei se poate face numai in cazul
in care conditiile existente in teren nu
permit amplasarea AIL pe partea exte-
rloara a curbei, dar marcarea curbei nu
se realizeaza corespunzator, exlstand
pericolul iesirii de pe sosea a autovehi-
culului.
Daca artera de clrculatle este foarte
larga (I >1,5 h), atunci se impune utili-
zarea sistemului bilateral, fata in tata,
Utilizarea SIL bilateral, alternat, poate
produce confuzii sl poate genera grave
accidente de circulatie.
in zona de curbura, pentru securitatea
circulatiel este necesara cresterea ni-
velului luminantei cu cel putin 50 %,
ceea ce se realizeaza prin reducerea
distantei dintre stalpi, aceasta fiind cu-
prinsa intre 0,5 ~i 0,7 d (d fiind distanta
dintre doua aparate consecutive, pe ali-
niamentul in linie dreapta), in funcne de
raza de curbura, astfel incat conducato-
rul auto sa poata vedea, simultan, cel
.. -()of-- -i-
I f 1 .. .()
I Atentionarea
..-()or- I
1 I 1 f
..
1 ..
-()o.. I
I
-----
1
-c
- _1.... ___
1
-=
transversall ,I vedere In pian):
putin 3 puncte luminoase consecutive.
Montarea AIL pe exteriorul curbei
(stanqa), atunci cand inainte de curba
ele sunt montate pe partea dreapta, se
face ca in fig. 1.12.9. Orbirea ce poate
fi produsa de AIL echipate cu surse de
puteri mari ~i care se pot afla in
carnpul vizual al conducatorului auto
se evlta daca se aleg AIL cu unghi
mare de protectle sl inclinare redusa
fata de orizontala.
Pentru realizarea unor conditll de
confort vizual corespunzatoare, in ca-
zul arterelor de clrcuetie in panta, este
necesar ca distanta dintre AIL sa sea-
da progresiv catre varful pantei, pro-
portional cu unghiul de inclinare a pan-
tei, pentru a realiza nivelurile de lumi-
nanta dorite. Pentru reducerea feno-
menului de orbire, se utilizeaza AIL cu
unghi mare de protectie, iar axul de si-
metrie al AIL este perpendicular pe su-
prafata soselei,
- Intersectii
Sunt zone foarte importante ale cailor
de clrculatle sl modul de realizare a SIL
necesita 0 atentie deosebita din partea
proiectantului in ceea ce prlveste nivelul
de lumlnanta, distributla lurninantelor in
plan util, alegerea AIL sl a surselor de
t -T- lumina, amplasarea stalpilor.
conducatorului
aflat in aproierea unei intersectii se
auto
i
poate face in mai multe moduri: prin ri-
I
dicarea nivelului de lurninanta in inter-
1
sectle, cu 50 % peste cel mai mare ni-
,
vel de luminanta de pe arterele care se
f
i ___
I
I
L-
lntersecteaza, prin utilizarea de AIL de
tipuri diferite pe fiecare artera ~i prin
moduri de amplasare diferite a AIL pe
strazile care se intersecteaza.
Utilizarea de surse de culoare apa-
renta diferita pe strazne ce se intersec-
""'"
teaza sau la lesirea din autostrada este
un mod folosit uneori pentru orientare.
in conditiile interiorului unui ora~,
Fig. 1.12.7. Sil catenar (vedare).
t.
Fig. 1.12.9.Amplasarea In curbl a AIL
 Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior I.Sisteme de iluminat

aceasta solutie poate avea doua efec-
te importante: necesitatea adaptaril
cromatice vizuale (diferita in functie de
individ) ~i degradarea unitormltatll cro-
matice a ambientului urban.
Tnaltimea de montare, distanta dintre
AIL, puterea ~i nurnarul surselor de lu-
mina se vor determina prin calcul. Am-
plasarea stalpilor se face cat mai
aproape de colturile intersectiel, ln fig.
1.12.10 a, este reprezentata intersectia
unei strazi principale cu 0 strada se-
cundera: amplasarea stalpilor s-a facut
la colturile lntersectiei, pe strada prin-
a
cipala s-au utilizat tip uri de AIL diferite,
iar dispunerea AIL s-a tacut diferit pe
cele doua strazi care se mtersecteaza,
in functie ~i de latlrnea cailor. ln functie
de tipul strazilor care se lntersecteaza
sl de nurnarul lor se aleg soiutii
corespunzatoare (fig. 1.12.10 b ~i c).
ln cazul pietelor sl al mtersectiilor
mari se utillzeaza stalpi lnalti (20 ... 30m)
pe care sunt montate baterii de AIL,
astfel tncat sa se asigure 0 dlstribuitie
urnforrna a lurninantelor in planul sose-
lei. Atunci cand exlsta spatii verzi in
zona carosabila, se recornanda amp la-
i rata se stablleste solutia luminotehnica
sarea stalpilor in spatiul verde pentru
realizarea unei ilurnlnarl mai bune a ar-
terelor de circulatle ~i utilizarea fluxului
luminos in totalitate.
- tntersectlt de drumuri cu calea fe-
rata sau alte linii metalice
SIL destinate intersectlilor cu calea
terata sau cu alte tip uri de linii metal ice
au rolul de a asigura securitatea desfa-
~urarii traficului rutier sl punerea in evi-
denta a semnelor de circulatle care
avertizeaza apropierea de acestea. Pe
o lungime de 33 m de la calea terata
este considerata zona de securitate in
care se arnplaseaza AIL, de 0 parte ~i
de alta a liniilor metal ice. ln functle de
intensitatea traficului rutier, de latimea
strazii ~i de nurnarul de linii de cale fe-
corespunzatoare (fig. 1.12.11).
- Treceri de pie toni
Sunt zone ale arterelor de ckculatle
unde pericolul de accidentare a pieto-
nilor, in conditiile lasarii intunericului,
este mare. Se impune adoptarea unor
solutri luminotehnice care sa atentione-
ze conducatorul auto asupra prezentel
trecerilor de pietoni, semnalizate prin
semne de crculatie ~i marcaje rutiere.
Un SIL destinat trecerilor de pietoni
bine realizat trebuie sa asigure: nivelul
de iluminare mai mare cu 50 % decat
pe restul arterei de clrculatle, amplasa-
rea corecta a AIL fata de trecerea de
pietoni sl sensul de clrculatie, dirijarea
fluxului luminos astfel incat pietonul sa
fie observat (fig. 1.12.12).

-- .
- Poduri
ln cazul podurilor fara suprastructura
, peste nivelul call de circulatie, se utili-
, zeaza acelasl tip de SIL cu eel al arte-
rei de clrculatie in continuarea carela
se afla podul. AIL se monteaza pe
stalpi arnplasati dupa una din regulile
prezentate anterior. AIL se mai pot
monta in balustrade, mascat privirii. ln
1 cazul podurilor cu suprastructura, se
b
FIg. 1.12.10. Intersectil de strIzI: utillzeaza elemente de consfructle pen-
a - intersectte simpla, strazi fnguste; b - lntersectie simpla, strazi largi; , tru a monta AIL suspendate pe cablu
c - intersectie multipla; d - ieslre din autostrada. (axial sau catenar).

8p.19

I.

•
••
•
~1/3d

•
• d
33 m
,_

1I6d 1 I

I
•
;.
I
~~6/11d

33 m
...,_
I

I
I ••
• -.1
•
~, ...1/2d 1/4dl

33m I
I I

.~
a b c
Fig. 1.12.11. SIL pentru inte~i de

tdlUl i 1/2d I
I
._• d 1/2d I
drumuri cu Ilnll metallce:
a, b - bilateral alternat cu 6 AIL
:
33 m

d
a
~i •
33 m

e
I
pentru trafic intens; c - bilateral
alternat cu 4 AIL pentru trafic mediu;
d - idem, bilateral fafa in fafa;
e - bilateral alternat cu 2 AIL
pentru trafic redus.
I.Sisteme de iluminat Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

- Spatii de parcare latie superioare, cat sl a celor aflate la pendicular pe directia y=90°.
Din motive de securitate ~i datorlta partea lnterloara, In completare, pentru Valorile maxi me recomandate de
necesitatilor de a executa anumite ma- asigurarea uniformitatii ilumlnarll in pla- norma GIE sunt date in tabelul 1.12.5.
nevre cu automobilul in spatiul de par- nul util, se prevad AIL montate sub ar- Este recomandabil ca sursele de lu-
care, nivelul de luminanta ~i dlstrlbutia terele de circulatie superioare. Echipa- mina sa fie cu spectrul luminos apropi-
lurnlnantelor trebuie sa fie apropiate de rea stalpilor se face cu AIL amplasate, at de cel al surselor din locuintele din
cele ale cailor de rulare. Amplasarea intr-o distributie sirnetrlca sau asimetri- zona. Se recornanda lampile cu descar-
stalpilor pe care sunt montate unul sau ca, in functie de necesitati. cari in vapori de sodiu de inalta presiu-
doua AIL se va face in spatiul verde, - Zonele rezidentiale ne de putere mica sau lam pile compac-
daca acesta exlsta. In caz contrar, am- Gaile de clrculatie pentru astfel de te de culoare caloa,
plasarea stalpilor se va face astfel incat zone sunt de 6 ... 7 m latime si se ca- AIL au forme variate in functie de zo-
sa nu stanleneasca ccnducatorul auto racterizeaza prin viteza de circulatle I na (noua sau veche), cu distributli se-
in manevrele de parcare. mica, astfel ca rnanmea de referlnta va I midirecte sau directe-indirecte (globuri
- Noduri din circulatia rutiera fi iluminarea. Gerintele AIL sunt: I sferice sau aplatizate, tronconice ~i al-
Sunt zone de mare importanta unde - detectarea obstacolelor aflate pe te forme), montate pe stalpl, iar in zone
desf~urarea traficului rutier trebuie sase drum de catre conducatorf auto, mo- vechi, chiar pe fatade.
realizeze fluent ~i in conditii de siguranta. to sau ciclistl;
Pentru realizarea unor astfel de SIL - detectarea obstacolelor de pe tro- 12.2.2. Tuneluri
se utilizeaza stalpi de inaltime foarte tuare de cafre pietoni;
mare (20 .. .40 m) cu mai multe AIL, - orientarea vizuala buna pentru a re- Proiectarea si realizarea SIL pentru
montate astfel incat sa asigure 0 ilumi- cunoaste casele sau alte structuri; i tuneluri se fac tinand cont de 0 serie
nare unlforrna atat a arterelor de circu- - recunoasterea trasatunlor tetel uma- ! de caracteristici specifice care fac ca
ne de la 0 distanta acceptabila, pen- sistemele de iluminat destinate acesto-
Tabelull.12.4. Valorlle recomandate tru protectie: ra sa fie tratate ca sisteme pentru spa-
pentru Ilumlnarea orlzontali [Ix] Ia - aspectul pli:icut sl confortabil al zonei. tii interioare.
=
h 1.5 m de Ia sol - nu se folosesc AIL de putere mare care o caracteristica importanta este pre-
Situatia zonei sa lumineze sl in interiorul caselor. zenta suprafetelor reflectante (peretl ~i
J'lesi9!:!!"~f--a Sigur_a _ Pentru asigurarea majoritatii cerinte- plafon), de care trebuie sase tina sea-
clrculatle I crculatle lor sunt recomandate nivelurile de ilu- ma in calculul nivelului de luminan-
5-10 _ f!"~cventa i rara minare orizontala - la h=1,5 m - din tMluminare, constituind 0 cornponenta
5 I 3 tabelul 1.12.4. favorabila echilibrului luminos.
Pentru controlul distributiei luminan- Montarea aparatelor de iluminat se
Tabelull.12.5. Valorile maxima pentru telor se recornanda: face la inaltimi mici, astfel incat este
Indlcele de lumlnanti. (lA)1/4 (dupi CIE) - rnentinerea uniforrnitatii generale in li- obligatorie utilizarea unor aparate de
Inaltlmea i Valoarea mitele cunoscute (EminlEm<?!O,4); iluminat specializate care sa asigure 0
de montare I maxima adrnlsa - verificarea indicelui de lumlnanta protectie optica corespunzatoare pen-
I-- - - -,5-m----t-- a 1~6b~)1/4- (LA) 1/4, in care L este luminanta me- tru conducatorli auto, aflati in rniscare
s
h 4
~----------l------------- die [cd/m2] pentru un unghiI cu viteza mare de deplasare.
~~<h~ 6 __ .l 4000 y=85 ... 90°, iar A este suprafata emi- . Tunelul este un spatiu inchis pe 0
h>6 i 5000 siva a AIL proiectata intr-un plan per- lungime foarte mare, in care exlsta de-
gajari de gaze corosive, praf si umidi-
tate. Echipamentul ce trebuie ales in
realizarea sistemelor de iluminat trebu-
ie sa prezinte un grad mare de pro-
tectie contra efectelor rezultate in urma
acestor degajari.
In general, tunelul se poate imparti in
urrnatoarele zone principale distincte
de: acces, prag, tranzit sl interioara.
a Zone Ie rnentionate se regasesc ~i pe
b traseul de leslre din tunel atunci cand
Fig. 1.12.12. Amplasarea AIL - zonele trecerllor de platonl: I crculatla prin acesta se face in ambele
a - Ian; b - vedere noctume. sensuri. Daca crculatia este intr-un

Lth Ltr Lext

L Acces
I I __
Prag I Tranzit, lnterloara lesire Exterioara
r----- ~-_-J--------_---~I -----------

Fig. 1.12.13. Seqlune cu zonele caractertstlce unul tunel.

 Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
singur sens, ieslrea din zona lnterioara
se face numai prin doua zone: de ie~ire
sl exterioara (fig. 1.12.13).
Zona de acces este zona anata ina-
inte de intrarea in tunel, unde ochiul
observatorului aflat la volan recepteaza
intrarea in tunel, de regula, sub un
unghi de 20°. Lungimea zonei este in
functie de distanta de franare ~i depin-
de de viteza de circulatle, Pe acsasta
zona a tunelului ochii conducatorului
auto, ce se apropie de intrarea in tunel,
sunt adaptatl la un nivel de rummanta
foarte mare (7000 ... 8000 cd/m2 in zile-
Ie insorite). Daca tunelul este suficient
de lung, astfel incat conducatorul auto
sa nu poata vedea leslrea din tunel, iar
nivelul de luminanta din interiorul tune-
lului are 0 valoare foarte mica in com-
paratie cu nivelul de lurninanta din ex-
terior, impresia pe care 0 are observa-
torul de la volan aflat in zona de acces
este de "grota neagra" ~i acesta nu
poate distinge nici un detaliu din inte-
riorul tunelului. Pentru a rnicsora nive-
lui de lurninanta de-a lungul zonei de
acces, deci pentru 0 adaptare vlzuala
mai buna, se recornanda adoptarea
uneia din urrnatoarele solutil;
- realizarea unui sistem constructiv de-
[cd/m2]
10000 - -- - realiza 0 conturare mai buna a acesto-
3000
1000
::: II
30 -
10
3 amurg, noapte) sl in functle de nivelu-
1L __ -
o diferite zone, caracteristice tunelului.
5 10
Fig. 1.12.14. Rel&1:ladlntre lumlnanti
" tlmpul de adaptare.
Lth
[%] ._-. -~
100
80
60
Ltr
•!
I
40
I
20
10
8 consum energetic ridicat).
6 Utilizarea sistemelor constructive de
4 ---- --
Linterior
2 zona de prag (cu pastrarea acelorasi
1 -I
Fig. 1.12.16. Expllcatlvi asupra luminantel zonal de tra~e.
a lungul zonei de acces, din sticla ar-
mata, usor transparenta (ecran conti-
nuu) sau suprafete laterale cu reflec-
tanta mica (p<0,2), combinate cu 'vel
ecrane semitransparente montate
deasupra suprafetei de la intrare,
pentru ecranarea luminii naturale, sl
care sa contribuie substantialia re-
ducerea nivelului de lurninanta in
zona de acces;
- prevederea unei zone cu veqetatie
abundenta (arbori sl tutisuri) de-o
parte ~i de alta a zonei de acces, cu
aceleasl efecte ca ~i in primul caz.
Zona de prag este zona in care se lui. Se caracterlzeaza, in general, prin-
face trecerea brusca, de la un nivel de
lurninanta foarte mare la un nivel de lu-
rninanta scazut, Pentru a face vizibil
conturul interior al tunelului ~i eventua-
lele obstacole aflate pe calea de rulare,
nivelul de lurninanta din zona de prag
trebuie sa fie, aproximativ, 4 ... 10 % succesiune lnversa" aceleasl zone ca
din valoarea celui exterior, in functie de ! ~i la inceputul acestuia sl anume zone-
SIL adoptat.
Lungimea zonei de prag depinde de
viteza cu care se deplaseaza conduca-
torul auto ~i este cu atat mai mica, cu
cat viteza de deplasare este mai redu-
sa; la 50 ... 60 km/h, lungimea acestei
zone va fi aproximativ 40 m, iar la 0 vi-
teza de 100 km/h, lungimea zonei va fi stralucitoare, pe fondul careia obstaco-
de 90 m.
<.
Lc "X--\\
/ \
-----
15 20 [s]
Fig. 1.12.15. Expllcatlvi asupra
valorilor Le. Ld. Lt.
Lc - luminanta cerului; Lf - lurninanta
fondului; Ld - lurninanta drumului.
--Ltr
-
o 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 [s]
I. Sisteme de iluminat
Zona de tranzit este cea in care se
face adaptarea ochiului observatorului
de la un nivel de lurninanta L20 la un ni-
scazut de lurninanta de
Lint= 10 ... 15 cd/m2• Legatura dintre lu-
mlnanta ~i tipul de adaptare a fost sta-
bilitil experimental sl este redata in fig.
1.12.14. Lungimea acestei zone depin-
de de timpul de adaptare a ochiului sl
de viteza de deplasare, fiind aproxima-
tiv 300 m pentru 0 vtteza de 70 km/h.
Zona centra/a se gase~te in conti-
nuarea zonei de tranzit ~i lungimea a-
cesteia depinde de cea totata a tunelu-
I
tr-un nivel de lurninanta
Lint = 5 ... 10 cd/rn", iar in condltlile unui
trafic ridicat sl 0 viteza adrnisa in tunel
de 70 ... 80 km/h se recornanda un ni-
vel de 15 cd/rn".
I
Catre sfar~itul tunelului exista "in
Ie de tranzit, de prag, de lesre, daca
tunelul este cu dublu sens. Diferenta
consta in faptul ca ochiul observatoru-
lui se adapteaza mult mai usor la nive-
luri mari de lurninanta. lesirea din tunel
in timpul zilei of era privirii un contrast
negativ, dand imaginea de "grota alba"
lele se vad in efect de silueta, Pentru a
ra, precum ~i pentru 0 adaptare vizuala
, mai buna, se recornanda realizarea pe-
;
retllor tunelului din placaje de culoare
deschlsa, lavabile, usor de Intretinut,
I
• Aspecte cantltative
Nivelul de lurninanta in planul caii de
rulare este variabil in timp si/sau spa-
tiu, in functie de caracteristicile luminii
naturale (soare fara nori, cer acoperit,
rile de lurnlnanta recomandate pentru
: Pe zona de acces se recornanda
i adoptarea unei solutii de ecranare a lu-
i minii naturale (sisteme constructive cu
lame Ie sau veqetatie aoundenta), pre-
zentate anterior.
in zona de prag, normele internatio-
nale impun un nivel de lurninanta care
poate ajunge pana la 10 % din nivelul
de lurninanta exterior (ceea ce cores-
punde aproximativ unui nivel de ilumi-
nare de 10.000 Ix - in cazul unei zile in-
, sorlte, valoare mare, care necesita un
ecranare a luminii naturale are ca urma-
re 0 reducere a nivelului de iluminare in
conditll vizuale) sl implicit reducerea
consumului energetic. Tot in scopul re-
ducerii consumului energetic se poate
utiliza un sistem, in care aparatele de
iluminat au 0 distributie nesimetrica a
I. Sisteme de iluminat Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

fluxului luminos ~i sunt montate in opo-
zitie cu sensul de crculatle (sistem nu-
mit "counter beam"). Aceasta conduce
la 0 reducere a nivelului de luminanta
Lth cu cel putin 20 %.
Conform normelor CIE, L20 se deter-
mina cu relatia:
L 0 = yLc+pLd+ELf
ir{ care semnificatiile luminantelor re-
zulta din fig. 1.12.15
(Lc=Lcer' Ld = Ldrum ~i Lf = Lfond)' iar
valorile sunt date in tabelul 1.12.6, in
functie de directia geografica de intrare
in tunel
y, p sl E [%] reprezlnta procentele
din supratata cercului obtinut prin in-
tersectarea unghiului spatial corespun-
zator unghiului plan de 20° cu planul
vertical tangent la intrarea in tunel
Lurninanta zonei de prag se determi-
na din tabelul 1.12.7 in functie de L20 si
de SIL ales.
Lurninanta zonei de tranzitie, care re-
prezinta 0 valoare descrescatoare, este
data de relatia:
Ltr=Lth (1,9+t)"1.4
reprezentata ~i in fig. 1.12.16 ~i care
este functie de timpul de parcurs in zo-
na de tranzitie (t) Is].
Pentru zona cemrala, nivelul de lumi-
nanta Lint se determina in functie de
dlstanta de franere sl trafic, fiind indi-
3000 ... 8000 cd/m'', la nivelul recoman- reflexiei incintei tunelului. Aceasta con-
dat pentru zona central a de tribuie la reducerea substantiala a fe-
5 ... 15 cd/rn". Datorita condltillor de ! nomenelor de orbire psihologica ~i fi-
confort vizual impuse, nivelurile de lumi- I ziologica sl a efectelor negative ale
nanta diferite, de la 0 treapta la alta tre- i acestora asupra capacitatli vizuale a
buie, sa se incadreze in limitele ; conducatorului auto.
Ln_1ILns311, astlel incat sunt necesare 4 Redarea culorilor nu este un factor
(12.2.1) sau 5 trepte de schimbare a nivelului de determinant in alegerea surselor de lu-
iluminare de-a lungul zonei de tranzit. mina.
Ghidajul vizual este un factor impor-
• Aspecte calitatlve tant in realizarea sistemelor de iluminat
Dlsmbutia lurnlnantelor este un fac- destinate tunelurilor ~i 0 realizare co-
tor calitativ important (ca ~i in cazul ce- I respunzatoare a acestuia asigura 0
lorlalte cai rutiere) in stabilirea confor- i destasurare in siguranta a traficului ru-
tului vizual. Verificarea unlforrnltatiior : tier. Ghidajul vizual se realizeaza prin
lurninantelor in planul caii de rulare se amplasarea aparatelor de iluminat in
realizeaza cu ajutorul factorilor de uni- linii paralele cu axul drumului. in cazul
formitate rnentlonati pentru evitarea or- existentel a doua sensuri de clrculatie
birii psihologice. este necesara utilizarea cel putln a u-
De remarcat ca prezenta suprafetelor : nui ~ir de aparate de iluminat pe fieca-
reflectante (pereti, plafon sl uneori ca- re sens, de preferat amplasat pe pia-
lea de rulare, daca aceasta are 0 I fon, in axul benzii de clrculatie,
reflectanta p :<! 0,3) are un rol pozitiv in : Fenomenul de palpaire este nedorit
uniformizarea luminantelor din plan util. I in tuneluri. Acesta apare atunci cand
Pentru evitarea orbirii fiziologice se . ~irurile de aparate de iluminat sunt dis-
(12.2.2) rscornanda AIL cu unghiuri de protec- continue in carnpul vizual al conduca-
tie corespunzatoere sau prevazute cu torului auto sau datorita reflexiilor lumi-
difuzoare. nii pe suprafetele lucioase ale autove-
Pentru aprecierea orbirii psihologice hiculelor. Acest fenomen se accen-
in carnpul vizual, determinarea indicelui tueaza, in special, in zona centrala un-
de crestere a pragului TI se face cu re- de aparatele de iluminat sunt mai rare.
latiile: I Efectul de inconfort, generat de feno-

cat, conform CIE, in tabelul 1.12.8. TI=65Lv 1L~8 (pentru LmsS cd/m2) menul de palpaire este apreciat prin
in fig. 1.12.17 este indicata distanta (12.2.3) ! frecventa (f) data de relatia:
de franars in functie de viteza de de- sau f=vls [Hz] (12.2.5)
plasare ~i panta caii (pozitiva-urcare TI=95LvlLJ;,°5 (pentru Lm>5 cd/m2) in care:
sau neqativa-coborare), (12.2.4) v - este viteza de deplasare a vehi-
De-a lungul zonei de tranzit, nivelul de in care: culului [m/s] ,
luminanta scade in trepte de la Lm - reprezlnta lurnlnanta medie a s - este distanta dintre aparatele de
peretllor sl tavanului, iluminat [m].
[m) [kmlh) Lv - este luminanta de voal a surselor Pentru fs2,5 Hz sl f:<!15 Hz, fenome-
250 100
care apar in unghiul spatial cores- I nul este neglijabil sau fara efecte nega-
punzator celui plan de 20° ~i se i tive asupra capacitatli vizuale a obser-
calculeaza cu relatla din § 10.4. vatorului.
200 Confortul este asigurat daca Tk15 %
Contrastele din carnpul vizual se pot • Caracteristlclle slstemelor
reduce in mare rnasura prin cresterea de Ilumlnat pentru tuneluri
"OJ 150 80 Acestea trebuie sa satlsfaca exigen-
Categoria SIL a/h surse tele cantitative ~i calitative amintite,
100
TLO printr-o amplasare ratlonala a AIL ~i 0

~l==t==t=~;:=
60
50
I
~ rtrn Ih
1,5

2,0
SOX-E
SON-T
Tabelull.12.7. VaIorIle raportulul t."IL20
Dlstanta de SIL SIL
franare [m] simetric "Counter-Beam
f-- 40
30 II c:!5a;fs •
, 3,5 SOX-E
_ _ _" ~th1=20 "_ _ L_th_1L_2D_
h
~ • 4 SON-T 60
+12 +8 +4 0 -4 -8 -12 -- 0,05 ___ ___ _0,04 -

P -- [%) 100 0,06 0,05

Fig. 1.12.17. Distants de frAnare
III
~.
g~2' •:h 2-2,5 SON-T 160 0,10 0,07
In funqle de vIteza de deplasare
$I panta elil.
• Tabelull.12.8. Valortleluminamei
FlQ.I.12.18. SIL pentru tuneluri. In zona centrall (Lint} [cdIm2]
Tabelull.12.6. Valorilelumlna~lor Lc. Let $I Lt Distanta de Trafic [veh/h]
Directia de intrare Lc . Ld ' Lf franare Im] _
I;;~ ~-_=
~_=_~-~~~J-Qietre~- -Cit%dirl- zt%padL _paiisti-- ---.---
60- .. __
- <100
1
100 ... 1000 >1000
2 3
_l!__ ---------t-§__+_ 3 ' 3 : 8 • 15--+ _ _.2 -1
..- -- --------- ----

~-V -----c-- ~~---j_ - : -- r -1----t--~-~50 .:~'+sl-+-- 100

160
!
2
5
4
10
6
15
 Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior I.Sisteme de iluminat

alegere corespunzatoare a surselor de
lumina.
Dupa PHILIPS, Sil utilizate in tuneluri
se clasltlca in 3 categorii in raport cu
linia privirii: I, II !?i III ("counter beam").
Acestea sunt prezentate in fig. 1.12.18
unde sunt date !?i rapoartele a/h !?i tipul
surselor de lumina recomandate.
Sistemele se pot clasifica sl din
punct de vedere al contlnultatll !?i ori-
entarii astfel:
A - !?iruri cu discontinurtati in limita evi-
tarii fenomenului de palpaire (fig.
1.12.19 a);
B - !?iruri continue montate in mod
oblsnult cats unul pe fiecare sens
de circulatie (fig. 1.12.19 b);
C - benzi paralele montate pe plafon : - aparat de iluminat polivalent ce poa-
sau peretl, in plan orizontal sau
vertical (orientate) (fig. 1.12.19 c);
D - !?iruri luminoase continue realizate
din tuburi de lumina, montate pe
peretii laterali ai tunelului.
Sil "counter beam" utilizeaza All
nesimetrice cu intensitatea maxima dl- i
rijata in opozitie cu sensul de circulatie.
Este utilizat numai in zona de intrare !?i
ie!?ire pentru diminuarea efectului de
grota (neagraJalba), asa cum se vede
din figura 1.12.20.
Cele mai utilizate All sunt:
te fi echipat cu lampi fluorescente !?i
cu una sau doua lampi cu vapori de
sodiu de inalta presiune;
- aparat de iluminat cu distributie nesi-
rnefrlca dirijata in opozitle cu fluxul
de clrculatle (sistemul "counter
beam"). Acest All se utilizeaza numai
in zonele de prag ale tunelelor; rnon-
tarea aparatelor de iluminat se poate
face sl intr-un plafon fals creat din
necesitati fonoizolante;
- aparate de iluminat universale ce pot
fi echipate cu surse fluorescente tu-
bulare sau cu vapori de sodiu de
inalta presiune;
- tub uri de lumina al carei principiu de
functionare consta in transmiterea lu-
minii prin aer, cu ajutorul unui film
optic OlF (Optical Ligthing Film) care
acopera interiorul tubului sl asigura
un coeficient de reflexie mare (98 %),
perrnitand astfel transportul luminii la

fig. 1.12.19. Tlpurt de SlL ,-

pentru tunelurt: lO '

a - $iruri cu aiscontinuitet'; If
~::
b - intrare tunel;
c - benzi paralele.
/" / Fig. 1.12.20. AIL montatln slstemul
c "counter beam".

1. Lungimea tunelului <25 m 25-75 m 75-125 m >125 m

~ r-J I
I
2. le~ire complet vizibila
+- DA NU DA NU

~ ~-

..
3. Lumina zilei de valoare DA NU DA NU
ridicata in tunel

4. Reflectanta peretilor MARE MiCA MARE

r Ll MiCA
mare (> 0,4) sau mica «0,2) ?
I I

I I I I

I
5. Trafic greu ?

(sau ciclisti/ sau pietoni)

+- NU

I
DA

I
NU

I
DA

I
fara iluminat I 50 % din nivelul normal nivel normal al
zonei de prag
I
electric
I
al zonei de prag
I
Fig. 1.12.21. Parametrll SIL pentru tunelurt In funqle de: lunglrne, vIzIbllltatea I... rtl, 8ccesullumlnll naturale,
reftectanta ~Ior ,I tlpul traflculul.
I. Sisteme de iluminat Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior

distante marioDatorita acestui tub de SIL pentru tuneluri trebuie sa fie siste- xima admisa in aceasta situatie. Pentru
lumina este posibila transformarea me dinamice ale caror niveluri de ilumi- zona de prag si tranzitie, nivelul de lu-
surselor punctuale" in "surse lini- nare/luminanta trebuie sa fie permanent rninanta asigurat se adapteaza la indi-
~re". Ele sunt utilizate, de regula, in adaptate in functie de nivelurile de ilumi- catia de viteza admisa in aceasta ipo-
zona centrala a tunelului. nare/luminanta din exterior (cer senin, teza (de defect).
Aparatele de iluminat destinate tune- acoperit, zi, seera, noapte - fig. 1.12.22). Conform normei CIE 88, pentru ast-
lurilor trebuie sa lndeplineasca urma- Datorita acestor variatii SIL trebuie fel de sltuatil, in functle de lungimea
toarele exiqente suplimentare: sa fie sa fie prevazut cu instalatli de reglare tunelului ~i trafic, se recornanda una
robuste ~i sa nu se degradeze oatorita automata, actlonate in functie de ilumi- dintre urrnatoarele solutii de alimentare
traficului sau curatirii; sa fie etanse narea orizontala exterioara sau de lu- cu energie de rezerva:
(capsulate) la efectele corosive ale ga- rninanta arnblentala extenoara, Regla- - dintr-o sursa independenta fata de
zelor de esapare ~i produselor utilizate rea in functie de lurninanta este prefe- cea a SIL normal;
pentru curatire; partea exterioara a AIL rabila pentru ca asigura 0 mai mare - din doua surse independente (baterie
sa fie foarte neteda, evltand astfel de- corectitudine, tlnand seama de starea de acumulare cu comutare instanta-
punerea materialelor corosive, perm i- reala a suprafetei lmbracamlntei rutiere nee sl grup electrogen cu pornire au-
tand 0 curatire usoara; sa asigure pro- (urneda, uscata, acoperita cu zapada tomata), daca intreruperea este mai
tectie vizuata corespunzatoare: sa fie etc.). Se mascara, la 100 m de la intra- mare de 30 5;
prevazute cu asigurare locala, cu sigu- re, lurninanta soselei, a zonei inconju- - dintr-un grup electrogen automat cu
ranta fuzibila (este de preferat); fixarea ratoare sl a boltii ceresti, semnalul re- timp de pornire raplda (cateva 5).
AIL ~i racordul sau la retea sa perrnlta zultat cornandand sistemul automat de
schimbarea raplda ~i sigura a acestuia. reglare (§13). 12.2.3. Iluminatul decorativ
Sursele de lumina utilizate pentru Pentru realizarea multitudinii de trep- arhitectural (monumenta, clidinl
echiparea AIL montate in tunel sunt te de luminanta pe zonele de prag sl
alese dupa urrnatoarele criterii: tranzit, sistemele lrnpllca necesitatea Sistemele de iluminat decorativ - ar-
• eficacitatea luminoasa mare, reco- reglarii permanente, realizate astfel: hitectural au rolul de a realiza punerea
rnandandu-se utilizarea in zona de a - in trepte pe ansamblu; in evldenta, la lasarea seni/noptii, a
prag a surselor cu descarcari (Iampi b - in trepte pe AIL (cu comanda sepa- unor monumente de arta sau a unor
cu vapori de sodiu la inalta sl joasa rata a fiecarei surse); cladiri. Datorita specificului, sistemul
presiune); in zona de tranzit, surse cu c - fina nu se inscrie in modelul prezentat an-
descarcari in vapori de sodiu ~i lampi Variantele b ~i c sunt cele mai bune, terior pentru iluminatul exterior.
fluorescente tubulare in zona centra- ele rnentlnand sl uniformitatea sistemu- De multe ori sistemul de iluminat
la, lampi fluorescente singure sau in lui; varianta c este aplicablla numai la electric poate realiza noaptea efecte
cornblnatie cu alte surse cu descar- sursele care permit acest lucru. decorative spectaculoase, mult mai in-
cari cu durata de viata mare; Pentru cazul caderii sursei de ali- teresante decat cele oferite de lumina
• functionarea la diverse temperaturi mentare a iluminatului normal este ne- de zi. Posibilitatea de a orienta, in ma-
ale mediului ambiant; cesara prevederea unui SIL de siguran- niera dorita, sursele de lumina caire
• timpul mic de amorsare in cazul in ta cu punere automata in functiune ~i obiectiv reprezinta un grad de libertate
care se face comutarea automata pe care sa poata suporta puterea necesa- care, utilizat corespunzator, poate con-
o retea de alimentare de rezerva. ra pentru nivelul minim (interior de duce la 0 redare estetlca, superloara
in functle de lungimea tunelului, se , noapte). De asemenea, trebuie puse in iluminatului natural.
prevede sau nu iluminatul electric in functiune, simultan, sisteme de averti- Oonceptia sistemului necesita studii
timpul zilei, asa cum se poate urmari in zare luminoasa la 100... 150 m de tunel atente ale efectelor intr-o stransa co-
fig. 1.12.21. care sa indice defectul sl viteza ma- nexiune cu ambianta arhltecturala,

NIVEL LIE pentru un anotimp

(zona L2o)
I
I

I
I ZI
I 3.SEARA
I 4. NOAPTE
I

4.1 CIRCULA TIE 4.2 CIRCULATIE

1. CER SENIN - 2. ACOPERIT NORMALA REDusA
(Lint=10 cd/m2) (Lint= 5 cd/m2)

I I I
1.1 1.2 2.1 2.2
11
DIMINEATA
II AMIAZA 1.3
DUPAAMIAZA
I I PARTIAL
II TOTAL
I
t
I I I
2.1.1 2.1.2
I I 2.1.3
I DIMINEATA
I I AMIAZA DUPAAMIAZA
I
Fig. 1.12.22. Reglmurl de functlonare ale SIL pentru tunelurl.
 Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
Trebuie sa se ia Tn considerare ca-
racteristicile cele mai atractive ale cla-
dirii sau monumentului, pentru a fi ac-
centuate prin iluminat. In mod evident,
spre deosebire de alte sisteme, am-
prenta originalitatii estetice a autorului
devine determinanta.
• Sursele de luminA ,I aparatele
de Ilumlnat
Pentru iluminatul arhitectural se pot
utiliza toate sursele de lumina cunos-
cute, fiecare obtlnand Tnsa un anumit !
efect, determinat de caracteristicile
specifice de culoare.
In tabelul 1.12.9 sunt date caracteris-
ticile surselor utilizate. Daca se urrna-
reste 0 redare corecta, reala a culorilor
l?i 0 varlatie a fluxului luminos, este ne-
cesara utilizarea surselor cu incandes-
centa cu halogen care au un cost de
lnvestitle redus, dar un consum ener-
getic mare.
Un aspect important II reprezinta
alegerea culorii aparente a sursei in
functie de necesitatea armonizarii cu
ambientul luminos din zona. Uneori, in
functie de obiectiv l?i de aspectul urma-
rit, se pot alege sl contraste de culoare.
Daoa nu se urrnareste redarea culo-
rilor ci efectul artistic de reliefare a mo-
numentului, se vor prefera lampi cu va-
pori de mercur sau sodiu. Costul initial
este mai mare decat al larnpilor cu in-
candescenta cu halogen, dar consumul
de energie este mult mai mic (Tn favorabil conturarii imaginii dorite.
special, la larnplle cu vapori de sodiu).
Atunci cand este necesara redarea
culorilor se vor prefera lampile cu des-
carcari in vapori de mercur Tn amestec
Fig. 1.12.23.lmaginea unei elAdiri
iluminate pe fond intuneeat.
Tabelull.12.9. Caracterlstidle
Surse de lumina Posibilitati de I Timpul de
L~lare .fina '~rn.Ql".§~re[mir1EJu_l11inoas~~__ c!JloriloL_
incandescente cu i Da
haloger'.mm. _l __
fluorescente ! Da
cu. vapori de mercur
cu vapOiT de' mercur-"-
~j _i_oduri_!D~tali~ _.
!
.L.
Nu
Nu
cu vapori de Nu
sodiu la in~Jt~_p_r.esiu~e_.
cu vapori de Nu
!i_odiu @ joasa presiune
LED uri de culoare Da
aoarenta calda sau
neutra
I.Sisteme de iluminat
cu ioduri metal ice (MH). Aceasta solu- rectla principala de privire a observato-
tie are dezavantajul unui cost de inves- rului 0 este indicata de sageata, proiec-
! title mai ridicat fata de alte solutii, dar toarele sunt amplasate in A l?i B, opus
! sl avantajul unui cost de exploatare ; fata de diagonala A'B', obtinandu-se un
foarte redus. contrast bun de lurninanta intre cele
Aparatele de iluminat utilizate sunt doua suprafete laterale alaturate, ceea
proiectoarele cu disfributie con centra- i ce creeaza reliefarea corecta sl sugesti-
ta, medie sau larga, in care se montea- : va a obiectivului. Montarea la sol (sau in
za sursele amintite. apropierea solului) a proiectoarelor (fas-
ciculul de lumina obllca] pune in evi-
• Aapecte detennlnante In reallzarea denta rugozitatea materialului fatadei.
slstemelor Suprafetele de apa, daca exista in
Directia de privire principala a obiec- , preajma obiectivului, pot contribui intr-
tivului este lrnportanta deoarece trebu- : un mod fericit la realizarea efectului ar-
' ie sa coincida cu directla sistemului de i tistic. Astfel pe suprafete mari de apa,
iluminat, respect iv, zona care trebuie in raport cu obiectivul, se poate realiza
ilurninata. reflexia constructiel iluminate in oglinda
Olstanta de privire este lrnportanta "neagra" a apei.
pentru determinarea vizibilitatii fatadel Obstacolele naturale create de arbori
l?i a detaliilor caracteristice. sau alta vegetatie abundenta pot consti-
Gradul de intunecare a mediului am- tui 0 componenta decorativa a sistemu-
biant sau fondului pe care se conturea- lui de iluminat. Astfel amplasarea pro-
za obiectivul sunt foarte importante Tn iectoarelor in spatele arborilor, arbustllor
alegerea nivelului de iluminare. Astfel, . sau tufil?urilor are ca efect, pe de 0
daca acestea sunt intunecate, va fi ne- parte, mascarea sursei fata de obser-
cesar un nivel de iluminare, relativ re- vator, iar pe de alta, punerea Tn eviden-
dus pentru a realiza un contrast sufici- ta a vegetatiei prin efectul de silueta.
ent redarli sugestive a obiectului (fig.
1.12.23). Daca zona este llurninata, cu • Amplasarea prolectoarelor
strazl l?i cladiri ce creeaza 0 arnbianta , Deoarece se urrnareste, Tn principal,
de luminanta relativa ridicata, subiectul efectul decorativ - artistic, pentru reali-
sistemului va trebui sa prirneasca un zarea sistemului trebuie sa se studieze
flux mai mare pe unitatea de suprafata
(fig. 1.12.24). De asemenea, se poate
realiza un contrast de culoare ce va fi
Geometria (forma) obiectivului trebuie
pusa in evidenta Tn functie de drectia
de privire. Astfel, pentru 0 constructie
paralelipipedica (fig. 1.12.25) la care di-
b
Fig. 1.12.24. Imaginea unei elAdiri Fig. 1.12.25. SIL pentru 0 elldlra:
iluminate pe fond luminos. a - ansamblu; b - plan.
surselor de lumina din punct de vedera al utllizlrti ,I ilumlnatului
constru Ilor I monumentelor
I Eficacitatea i Redarea Durata de lnvestitie Consum
j f!Jnf1i9_11lir~: __ .. en~g~tic
. 0 I scazuta excelenta medie reousa foarte mare
o mare buna mare mare scazut
>4
4... 5 _ 1- mare
I mare ~9.9_e'p!a.l?ll~
buna l?i
foarte buna
mare
mare
mare _._--
-------
mare
scazut
scazut
I .
>4 ! foarte mare acceptabila mare foarte mare
I
7... 12 i foarte mare. nesatlsfacatoare mare mare foarte scazut
o j medie buna l?i foarte mare scazut
i sl mare foarte buna mare
I
I. Sisteme de iluminat
toate posjbllitatlle de amplasare din ex-
teriorul cladirii (balustrade, copertine,
parapete, balcoane sau logii s.a.),
Amplasarea proiectoarelor pe orizon-
tala se poate realiza astfel:
- in apropierea obiectivului, ca in fig.
1.12.26 a, avand ca avantaje: 0 buna
utilizare a fluxului luminos, eficienta
aconornica, dar !?i ca dezavantaje:
umbre pronuntate, excesive; aceasta
amplasare creaza un efect dramatic
ce poate reprezenta un aspect de
atractie:
- in apropierea obiectivului cu iluminat
suplimentar integrat in elementele de
arhitectura proprii (balcoane, balus-
trade, copertine s.a.) ca in fig. 1.12.26
b. Se elimina contrastele de pe fatada;
- la 0 departare mai mare de obiectiv,
ca in fig. 1.12.26 c, care are ca avan-
taj 0 utilizare mai redusa a fluxului.
Amplasarea proiectoarelor pe verti-
cala se poate realiza la inaltimi diferite
!?i anume:
- la h = 0 (fig. 1.12.27) cand acestea se
plaseaza in spatli cu vegetatie, in alte
constructii joase, existente sau in 10-
curi special destinate acestui scop.
- la h :1: 0 in functie de perticulentatlle
existente in zona; (pe staipii ilumina-
tului public, alte constructli), Uneori
se creeaza conditil speciale rnontarf
pe staipi independenti a unor baterii
de proiectoare.
Proiectoarele cu distrlbutie larga co-
respund unei inaltimi de 1 sau 2 etaje.
Pentru constructiile inalte (h>2S rn)
trebuie utilizate sisteme combinate:
pentru etajele inferioare proiectoare cu
distributie larga sau medie, iar pentru
cele superioare, proiectoare cu distri-
butie concentrata (fig. 1.12.26 d).
Se obtine astfel 0 lurninanta relativ
uniforma pe fatada lurninata.
12.2A. Iluminatul decorativ
pentru spa1:ii verzi, jocuri de api
• Spatli verzI
lIuminatul zonelor verzi din gradini sl
parcuri are un dublu rol sl anume:
- asigura un confort vizual ridicat (su-
prlrnand impresia de ambient "ne-
U
gru sl securitatea pietonilor, prin ri-
)
dicarea nivelului de iluminare;
- pune in evldenta, pe timpul noptii,
frurnusetile naturii prin contraste de
lumini !?i umbre.
Pentru realizarea sistemelor de ilumi-
nat destinate zonelor verzi trebuie sa
se ia in considerare urmatoarele as-
pecte:
- obiectivele asupra carora trebuie in-
trodus accentul sunt arborii declarati
monumente ale naturii, arborii orna-
mentali etc.
- corelarea sursei de lumina cu culoa-
rea frunzelor !?i a florilor;
Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
- corelarea armonioasa intre iluminatul
decorativ !?i cel pietonal sau stradal;
- mascarea proiectoarelor prin integra-
rea acestora in decorul existent pen-
tru a fi ascunse privirii observatorului
in timpul zilei;
- protejarea plantelor aflate in apropie-
rea aparatelor de iluminat impotriva
degajarilor de caldura ale aparatelor
de iluminat;
- protectia observatorului impotriva or-
birii fiziologice care poate apare la
privirea directs. a surselor de lumina.
Efectele luminoase obtlnute intr-o
zona cu vegetatie abundenta (arbori,
arbustl, zone plantate cu flori) sunt nu-
meroase si foarte placute, Aceste efec-
te se pot obtine respectand cateva
principii de baza prezentate in cele ce
urrneaza,
- Arbori izolati cu coroana deasa
I osebite se pot obtine cand arborele
I bradul, chiparosul). Efecte spectacu-
c alb, pinul etc.). In general, sunt intere-
d
fig. 1.12.28:
a, b, C,- variante amplasare AIL
la cladirile de inaltime mica;
d: SIL cladire inalta.
(castan, platan etc.). Se adopta 0 solu-
tie in care amplasarea proiectoarelor
se face astfel lncat fluxul luminos sa fie
orientat din partlle laterale !?i de jos
pentru a evldentla coroana. Adoptarea
acestei solutii se face evitand posibili-
tatea de orb ire fiziologica la privirea di-
recta a sursei de cafre observatorii
care crcula in imediata veclnatate a ar-
borelui (fig. 1.12.27 a).
- Arbori izolati cu coroana rara (sal-
cia plangatoare, satcarnul etc.). Unul
sau mai multe proiectoare pot fi am-
plasate la sol, cat mai aproape de trun-
chiul arborelui sl orientate cafre zenit.
Proiectoarele se arnptaseaza in nlse
special construite, in parnant, cu pro-
tectie realizata dintr-un gratar metalic
!?i se asigura legatura la canalizare
pentru evacuarea apelor de ploaie. A-
ceasta solutie se recornanda numai in
cazul arborilor cu frunzls rar !?i de cu-
loare deschlsa, Efectele luminoase de-
respectiv se gase!?te intr-un mediu in-
tunecat (fig. 1.12.27 b).
- Grup format din mai multi arbori
din eceeesi specie, cu coroana deasa
$i dezvonets mult pe vertica/a (plopul,
loase se obtin ilurninand arborii din
planul al doilea, tndepartat de observa-
tor. Arborii din primul plan vor aperea
iluminati datorlta efectului de sllueta
(obtlnandu-se una sau mai multe silue-
te pe un fond luminos). Se recornanda
aceasta solutie pentru a fi adoptata
acolo unde siluetele arborilor se pot
observa in intregime, acestea nefiind
obturate de alte veqetatil sau construe-
tii existente in zona.
- Grup format din eceeesi specie de
arbori cu coroens rara (rnesteacanul
sant de iluminat in rnasura in care co-
roana lor prezinta aspecte particulare
deosebite. In acest caz iluminarea lor
se face in acelasi mod, descris in pa-
ragraful anterior. De remarcat faptul ca
efectele obtinute sunt aceleasi iarna ca
!?i vara, chiar !?i pentru arborii care
nu-si pastreaza frunzisul tot timpul
anului.
 Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
- Grup format din mai multe specii
de arbori. Se recomanda realizarea
unui iluminat care sa redea grupul in
perspectiva ~i relief. Trebuie sa se ia in
considerare urrnatoarele aspecte: for-
ma ~i dimensiunile coroanelor, culoa-
rea frunzisului, alegerea culorii aparen-
te a surselor de lumina, amestecul de
culoare etc. Se evita realizarea unui ilu-
minat de ansamblu al grupului, care ar
duce la crearea unui decor plat ~i inex-
presiv.
- Perdea de arbori din eceeesi spe-
cie, intalnita de obicei la marginile gra-
dinilor. IIuminatul acestor arbori este
interesant pentru a pune in evldenta Ii-
mitele gradinii sau pentru a estompa 0
zona mare scufundata in intuneric. A-
cest .perete de lumina" poate anula
efectele luminoase create pe obiective
situate in fata acestuia. ln acest caz se
recornanda contrastul de culoare.
- G"up alcfJtuitdin diversespecii de ar-
bU$ti. Atractia exercitata de frumusetea
arbu~ilor asupra observatorului variaza, in
functie de anotimp. Din acest motiv se
recurge Ia realizarea unor sisteme de
iluminat mobile, unde proiectoarele sunt
usor de deplasat in alte zone de interes,
iar racordarea se face prin intermediul
unor prize etense, 0 astfel de grupare de
erbustl, corespunzator iluminata, care sa
puna in evident{l culoarea ~i forma florilor
sl a frunzelor, poate crea efecte spec-
taculoase pentru observatori. Nu se
recomanda un iluminat de ansamblu care
ar crea un decor plat, inexpresiv. Este
necesara utiluea unui singur tip de
susa, cu 0 redare foarte buna a culorilor.
- Bolta aeata din acee8$ispecie de ar-
bori, af/ata deasupra unei alei. Tn acest
caz se poate realiza un iluminat de
circulatie pietonal combinat cu un iluminat
decorativ. Se utilizeaza proiectoare cu 0
distributie larga, montate pe stalpi aflati in
rand cu arborii, la aproximativ 2 m
ina~ime ~i orientate catre bolta.
- Gradini cu tkx! $i plante mici. 0 so-
lutie buna, in acest caz, este utilizarea
unor aparate de iluminat de tip ciuper-
ca (fig. 1.12.28), special construite in
acest scop.
- Masive de plante perene. Fiorile
acestor plante au 0 durata scurta de
viata, in timpul unui sezon. Este reco-
rnandabila utilizarea unor sisteme de
Fig. 1.12.28. AIL pentru vegeta1Ie.
iluminat cu proiectoare mobile pentru a
putea fi deplasate in functie de zona
de interes. Fluxul luminos trebuie dirijat
de sus in jos, prin utilizarea proiectoa-
relor de dimensiuni mici cu suporturi
de sustinere de inaltime redusa,
- Masive de plante anuale $i bianua-
Ie. IIuminatul se rsallzeaza in mod ase-
rnanator cu cel prezentat la punctul an-
terior, cu deosebirea ca florile acestor
plante dureaza un timp indelungat in
cursu I unui an, fiind poslblla utilizarea
unor aparate de iluminat fixe.
- Peluzele. Tntr-un decor luminos bi-
ne echilibrat, un "cov~r" verde usor i-
luminat este recomandabil pentru a su-
blinia linia despartltoare intre diferite
veqetatll, Pentru iluminatul peluzelor se
recornanda proiectoare montate pe su-
porturi de inaltime mica. Pentru pelu-
zele de dimensiuni reduse se recoman-
da folosirea AIL de inaltimi mici (tip za jetului cu orientarea fluxului luminos
. borna lurninoasa), cu distributie semi- pe verticala locului (fig. 1.12.29). Exis-
directa pentru a asigura nivelul de ilu- tenta mai multor jeturi verticale ilumi-
minare dorit pe gazon. ,
nate ereeaza imaginea unor coloane
- Fantani arteziene, jocuri st ceoen : luminoase.
de apa
Un joe de apa sau 0 tantana arteziana
corespunzfltor iluminata, dupa laserea
intunericului, poate schimba intregul
aspect al zonei in care este amplasata,
eland viat{l prin culoare ~i armonie.
Pentru realizarea unor sisteme de i-
luminat care sa puna in valoare jocurile
de apa, fantanile arteziene sl suprafe-
tele lacurilor, trebuie sa se tina seama
de 0 serie de aspecte:
- alegerea corespunzatoare a aparate-
lor de iluminat ~i a puterii surselor, in
functle de dimensiunile ~i tipul jetului;
- corelarea culorii aparente a surselor
alese pentru jocurile de apa sl fanta-
nile arteziene cu culoarea surselor
utilizate in iluminatul utilitar;
- utilizarea apelor limpezi ~i lini~tite ca
oglinda pentru reflectarea imaginii
unor cladiri, sculpturi, vegetatie etc.;
- amplasarea reflectoarelor astfel incat
sa nu se proouca orb ire prin reflexie,
cu influente negative asupra circulatlel
rutiere sau pietonale din apropiere;
- utilizarea unor echipamente cu grad
mare de protectle la umiditate;
:j
"'1 r
(
II.
-=-_---::--.'
- -- t:_.~. .-......._.
Fig. 1.12.29. SIL pentru Jet vertical.
I. Sisteme de iluminat
- lnstalatia electricasa fie de tip etans la
scufundarea in apa ~i prevflzuta cu sis-
teme de proteqie impotriva electrocu-
tarii destinate mediilor foarte periculoa-
se, conform normelor in vigoare;
- alimentarea la tensiuni nepericuloase
(12 sau 24 V), pentru cazul in care ac-
cesul persoanelor la AIL este posibil;
- fixarea aparatelor de iluminat in bazin
pentru a nu fi smulse de jetul de apa;
- lntretinerea corespunzatoare a siste-
mului de iluminat.
In cazul fantfmilor arteziene, sisteme-
Ie de iluminat trebuie sa se realizeze in
functie de tipul jocului de apa jeturi: -
verticale; oblice (aproape verticale);
inclinate (aproape orizontale); jeturi de
pulverizare; cascade artificiale.
Sistemele de iluminat destinate jetu-
rilor verticale sunt realizate prin amp la-
sarea a 3...9 aparate de iluminat la ba-
Sistemele de iluminat destinate jetu-
rilor oblice se reallzeaza prin amp la-
sarea unor aparate de iluminat la baza
fiecarui jet astfel lnoat fluxul luminos sa
urmareasca traseul acestuia ~i alte
aparate de iluminat amplasate in locul
unde are loc caderea jetului de apa, cu
flux orientat pe verticala locului (fig.
1.12.30) Numarul aparatelor de iluminat,
distrioutla ~i puterea surselor se aleg in
functle de inaltimea sl grosimea jetului
de apa, La caderea jetului de apa se
recornanda utilizarea unor aparate de
iluminat cu dlstrioutie larga, iar la baza
jetului, utilizarea aparatelor de iluminat
cu distributie concentrata,
Sistemele de iluminat destinate
jeturilor cu pulverizare se realizeaza
prin utilizarea unor aparate de ilumi-
nat cu disfributle larga si a unor surse
de putere mica, iar amplasarea AIL se
face la baza jetului de apa. Efectul
obtinut este spectaculos datorita par-
ticulelor de apa foarte fine rezultate in
urma pulverizarti (fig. 1.12.31).
Fig. 1.12.30. SIL pentru Jeturt obllce.
I. Sisteme de iluminat
Sisteme de iluminat destinate jeturi-
lor inclinate sunt realizate in mod ase-
manator cu cele de la punctul anterior
(fig. 1.12.32).
Sisteme/e de iluminat destinate ca-
deri/or de apa sau cascade/or artificia/e
se realizeaza prin amplasarea aparate-
lor de iluminat la baza deversorului, cu
fluxul luminos orientat impotriva caderlt
de apa. Aparatele de iluminat au 0 dis-
tribulie larga, iar puterea surselor se
alege in functie de inallimea jetului.
ln ultimii ani, pentru iluminatul fanta-
nilor arteziene !?i a jocurilor de apa se
utilizeaza tot mai mult fibrele optice sl
lampile tip LED datorlta numeroaselor
avantaje pe care Ie lrnplica folosirea
acestora (§. 4).
12.2.5. Alii utilitare
ln aceasta categorie se inscriu siste-
mele de iluminat exterior destinate
santlerelor, platformelor industriale
deschise, parcajelor platformelor ener-
getice (statii de transformare de inalta
sl foarte inalta tensiune), exploatarilor
carbonifere deschise, depozite de
combustibil deschise s.a,
• Aspecte cantltatlve
Nivelul de iluminare are, in general,
valoarea de 20 lx, daca conditlile unor
sarcini vizuale speciale nu impun alte
niveluri mai ridicate, dar care insa nu
depasesc 50 Ix. Pentru santierele de
constructii la care se luereaza, in con-
diliile sistemului de iluminat electric,
nivelurile de iluminare vor fi determina-
te de sarcina vlzuala specifica (cofrare,
asamblare arrnaturt, turnare betoane,
lucrari de finisaje s.a.),
• Aspecte calltatlve
ln general, problema calitalii ilumina-
tului nu este atat de importanta in a-
ceste sisteme, nivelul exigenlelor fiind
scazut, Astfel, pentru evitarea inconfor-
tului produs de neuniformitatea ilumi-
narilor, sa recomanda rnentinerea fac-
torilor de uniformitata in limitele:
----
Fig. 1.12.31. SlL pentru un Jet vertical
.. Jeturt cu pulverlzare.
Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
EminIEm;;d),33,EminlEma~,2 daca nu
se impun alte condltii speciale.
Pentru evitarea orbirii directe, fiziolo-
gice produse de lurninanta surselor, a-
legerea de aparate de iluminat cu un-
ghiuri de protectle mari (proiectoare
sau AIL public) este suficienta in sco-
pul eliminarii acestui efect suparator,
ln prlvinta redarii culorilor nu se pun
probleme speciale motiv pentru care
se aleg sursele de lumina cu eficacitate
luminoasa cat mai rldlcata, cum ar fi
lampile cu vapori de sodiu.
• C8ractertstlclle slstemalor de Iluml-
nat destinate pIatformeior ,I spa1:Illor
mart deschlsa
Sistemele de iluminat se pot realiza
cu surse punctiforme:
A - de putere mica, uniform distribuite
sl montate pe stalpl de inallime
oblsnulta in iluminatul public
(8 ... 12 m);
B - concentrate in baterii de reflectoa-
re montate pe stalpi inalli (20 ...
30 m sl mai rnult),
Varianta B reprezinta 0 solutie mai
econornlca sl, deseori, functlonala, am-
plasarea pe stalpll inalli speciallzaf sau
comuni cu alte destinatli nederanjmd
procesul tehnologic sau utilajele de pe
plattorrna si perrnltand 0 iluminare rela-
tiv unlforrna (printr-o orientare convena-
bila a proiectoarelor utilizate).
De exemplu, in cazul platformelor e-
nergetice, stalpii de paratrasnet se pot ,
utiliza, in comun, !?i pentru montarea !
bateriilor de proiectoare.
Accesul la bateriile de proiectoare de
pe stalpii inalli trebuie asigurat prin
scari protejate impotriva cSderii, in asa
fel incat reglarea sl lntretlnerea surselor
sl a AIL sa se taca usor !?i eficient.
Sistemele de amplasare sunt, in ge-
neral, determinate de natura !?i geome-
tria spatlului deschis iluminat, preferan-
du-se fie 0 distribulie perlmetrala, cand
deschiderile nu depasesc 50 ... 100 m
(fig. 1.12.33 a) fie 0 dlsfributie in incinta
(uniforma sau neunitorrna) determinata
de conditlile specifice tehnologice
(fig. 1.12.33 b).
--' ~--~ _-
Fig. 1.12.32. SlL pentru Jeturt hldlnate.
oa
0 TI Lf
b
o
c d
fig. 1.12.34. ProfIle utllzate pentru Iiterele flrmelor lumlnoase
12.2.6. Iluminatul publicitar
~de reclami
Firmele luminoase au rolul de a aten-
tiona observatorul sl de a-I atrage, ele
trebuind sa indeplineasca urmatoarele
condltli; sa alba ernltanta unitorrna, for-
ma lor sa fie bine conturata !?i sa aiba
o aparenta estetlca corespunzatoare a-
tat seara (noaptea), cat !?i ziua, sl sa fie
atractive prin forma culoare !?i contrast.
Firmele luminoase se pot realiza in
mai multe variante: tuburi mode/ate cu
descarcare in gaze (cu coloana poziti-
va), panouri luminoase de culoare alba
sau gal ben nesaturat cu litere sau de-
sene de culoare neagra (sau 0 alta cu-
loare rece saturate), panouri /uminate,
tuburi de lumina, fibre optice $i LEDuri.
Tuburile mode/ate cu descarcari au
urrnatoarsle avantaje: varietate mare a
culorilor ce se realizeaza prin ameste-
curi de gaze, modelare usoera dupa
forma dorita !?i lurnlnante mari ceea ce
Ie face usor vizibile de departe. Deza-
vantajele lor constau in alimentarea la
tensiuni inalte (cu transformatoare spe-
cializate amplasate in apropiere) !?i in
faptul ca structura lor arata mult mai
putin favorabil ziua decat noaptea.
In fig. 1.12.34 sunt date detalii
privind modul de realizare a firmelor
din tub uri modelate. Astfel, variantele
a, b !?i c dau 0 imagine laterala de
noapte neconturata, spre deosebire de
variantele d, e !?i f, a carer imagine este
r---------~~------------_.
I
1----------+- J _
).(
b
Fig. 1.12.33. SIL pentru artl utllHare.
 Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
imbunatatita ziua t?i noaptea, iar varian- Tuburile de lumina t?i fibrele optice
ta 9 aslqura 0 imagine de noapte foar- se pot folosi, in mod uzual, pentru con-
te buna (tubul fiind ingropat, nu poate turul luminos al unor structuri spatiale
da imagini laterale suparatoare), Ecra- de reclarna. Fibrele optice creeaza as-
narea tubului in varianta h sl contura- pecte spectaculoase in anumite situatri
rea literei prin efectul de silueta conduc particulare.
la 0 imagine atractlva, Utilizarea ca Panourile sau reclamele luminate se
ecran a unui material alb perfect difu- caracterlzeaza prin aceea ca sunt bine
zant pe fondul intunecat (varianta i) da • vazute t?i la lumina naturale, imaginea
o imagine placuta atat ziua cat sl de seara/noapte trebuind sa fie simila-
noaptea. De mentlonat ca, in cazul ul- ra, dar mai atractiva, Ele se pot realiza
timelor variante, contectlonarea firme- ' in planul fatadel unei cladiri sau in plan
lor luminoase este mai scurnpa. , perpendicular pe aceasta.
Panourile luminoase se executa din I ln continuare se prezinta cateva siste-
material plastic opal pe care sunt I me pentru iluminatul acestor reclame:
structurate literele sau desenul publici- - panou publicitar care are la baza 0
tar. Ele au marele avantaj ca pot utiliza mica suprafata orlzontala (A) reflec-
lampi fluorescente oblsnuite insa nu I tanta (fig. 1.12.36 a);
pot crea efecte deosebit de spectacu- - panou publicitar iluminat cu mici pro-
loase. Pentru ca emitanta panoului iectoare cu emisie intr-un unghi solid
opal sa fie uniforrna, larnpile fluores- mare (fig. 1.12.36 b);
cente trebuie sa fie suficient de dese, - litere iluminate prin efect de sllueta :
in functie de gradul de difuzie al mate- (fig. 1.12.37).
rialului (se recornanda d = 213 a, con-
form fig. 1.12.35). 12.2.7. Terenuri de sport
1- r- Q
Sistemele de iluminat destinate tere- I tusi, se poate realiza 0 diminuare ac-
nurilor de sport trebuie sa realizeze
e • atat conditli optime de vizibilitate pen-
tru jucatori, in asa fel incat mediul lu-
minos sa asigure rapiditatea t?i precizia
•
actiunilor specifice sportului practicat,
cat t?i posibilitatea urmaririi sportivilor,
in conditii optime, de cafre spectatorii
prezenti in tribune.
Din punct de vedere estetic, SIL trebu- I
ie sa fie integrat in ambianta arhitectu-
Fig. 1.12.35. Panou lumlnos destlnat rala. Pentru manifesmrile sportive trans-
unel reclame lumlnoase alb-negru. mise prin televiziune Qn direct st/sau prin
inregistrari), SIL vor asigura exigentele
-4--- >h/2_-----.I- necesare realizarii unor imagini de inalta
I i calitate (nivel de iluminare mai mare t?i 0 putin dificila, pozltia acestora din tribu-
foarte buna redare a culorilor).
t mare) oferind, in mod oblsnuit, 0 pro-
I • Aspecte cantitatlve
I
ln tabelul 1.12.10 sunt indicate nive-
lurile de iluminare medie orlzontala
I
, pentru diferite categorii de sporturi.
..c::!
FLORE N_E!
, -'
a Fig. 1.12.37. Slstem de Iluminat
pentru Iitere vertlcale Ilumlnate
n efect de sllueti: 1 - alb mat.
-1
I-r~A ..
1'- 3c
IoX
CAMERA
X x,J~~
1
1
SISTEME DE ILUMINAT
PENTRU STADIOANE
.~.-.j,_------_J._~__J. 1-__g--J AMPLASARE 1 1
c/2 c c c/2 '--_L_A...,.TE_R_ALA
1 __ ,----J '---_CO_M_B_IN_A_TA
b
Fig. 1.12.38. Slsteme de Ilumlnat
1 1
LlNIARA 1 1 CONCENTRATA
pentru panouri publlcltare vertlcale: 1
(2 BENZI) (IN PUNCTE)
a - SIL de sus; b - SIL de jos. Fig. 1.12.38. Claslficare8 SIL destinate stadloanelor.
I. Sisteme de iluminat
Acestea nu satisfac in mod oblsnuit
necesttatile transmisiilor TV si de filma-
re color care neceslta nivelurile mini me
orizontale t?i verticale indicate in tabelul
1.12.11.
Dlsmbutla fluxului luminos al apara-
telor de iluminat caracteristice (proiec-
toare) este in exclusivitate directa, Cu
cat sursa de lumina este mai deoartata
de teren, cu atat fluxul luminos va fi
mai concentrat intr-un unghi solid mai
mic pentru 0 eficacitate mai mare a
sistemului.
I· Aspecte calltative
Dlstributla lurninantelor in planul de
desfasurare a activitatii sportive este
controlata prin factorii de uniformitate
a llurninarllor: U1=Em;nIEm !$i
U2=Em;,(Emax indicatl in tabelele 1.12.10.
sl 1.12.11.
Distributia lurninantelor in carnpul vi-
zual al jucatorllor pune probleme deo-
sebit de dificile, orbirea directa produ-
; sa de sursele de lumina cu lurnlnanta
ridloata practic imposibil de evitat. To-
ceptaolla a inconfortului adoptand ur-
matoarele rnasurl:
- AIL cu unghi de protectle mare;
- se alege Inaltimea de montare a sur-
selor destul de mare pentru ca aces-
tea sa se situeze la periferia carnpu-
lui vizual sau chiar in afara sa (orizon-
tal sl paralel cu directia de actiune
sau joc);
- sursele de lumina se grupeaza (con-
centrate) sub forma de benzi sau
puncte lncat numarul de surse vizibil
intr-o anurnlta directie sa fie minim.
Pentru spectatori, problema este mai
ne (in special cei amplasati la inaltime
tectle vizuala corespunzatoare.
Culoarea luminii produsa de surse
impune exigente deosebite pentru te-
renurile cu spectatori sl cu transmisiuni
TV sau filmari color. ln aceste conditil
este necesara asigurarea unui indice
general de redare Re» 80, ceea ce co-
respunde lampilor cu descarcarl in va-
,
pori de mercur de inalta presiune sl
adaosuri cu halogen uri (MH). Pentru
antrenament t?i divertisment redarea nu
mai este necesera, sursele cu vapori
de sodiu de tnalta presiune fiind satis-
1 l
1
AMPLASARE 1 1 AMPLASARE TN CELE 41
_ __' COL TURI
1
I. Sisteme de iluminat
facatoare sl deosebit de eficiente. In
tabelul 1.12.10 se dau atat indicii de re-
dare, cat !;li temperaturile de culoare
recomandate.
Modelarea mingii (Ia jocuri) ca !;li a
sportivilor se reahzeaza printr-o ilumi-
nare verticala rtdicata la valorile indi-
cate la §3.2. Aceasta se obtine prin
montarea laterala a AIL fata de teren
(Tn linie sau concentrat).
• caractertstlclle s!stemelor de
Ilumlnat destinate terenurtlor de sport
Varietatea sporturilor deterrnina 0 va-
rietate de SIL specifice, in general, fie-
carei actlvltatl sportive corespunzandu-
i 0 anurnlta solutie, Desigur, exlsta sl
prevederi comune ca, de exemplu,
pentru sporturile ce se desfasoara pe
un stadion (fotbal !;li rugbi), sistemul de
iluminat fiind unic. ln cele ce urmeaza
sunt descrise principalele sisteme !;li
solutil specifice terenurilor de sport.
Din punct de vedere functional, sta- ,
- Stadioane
dioanele pot fi destinate, in exclusivita-
te, jocurilor (fotbal, rugbi) sau jocurilor
!;li atletismului.
In mod obisnuit SIL sunt similare.
SIL caracteristice sunt indicate in fig.
1.12.38, iar schema in plan a acestor
amplasari poate fi urmarita in fig. 1.12.39.
Amplasarea laterala prezinta avanta-
jul unei bune unlformitatl a iluminarii
verticale, favorabila rnodelarli cores-
punzatoare a mingii indiferent de pozi-
tia acesteia.
Fig. 1.12.40. Sectiune
prtn b1buna stadlonulul:
a - secfiune transversa/a in an-
samb/u; b - deta/iu;
1 - AIL destinate iluminatului terenu-
lui; 2, 3, 4 - AIL destinate iluminatu-
lui tribunelor; 5 - camera lV.
Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
i Amplasarea liniara sau pe contur re- Aceasta reprezinta avantajul unei am-
prezinta 0 solutle functlonala !;li esteti- plaserl independente de sistemul con-
ca, putand fi integrata armonios in so- i structiv al stadionului. lnaltlrnea de
lutla arhltecturala de ansamblu. Siste- , montare se determina in functle de un-
mul corespunde realizarii stadioanelor ghiul complementar de incidenta
de mare capacitate, cu copertina in zo- (8 ~ 25°) , asa cum rezulta din fig.
na spectatorilor. Sectlunea prin tribuna 1.12.39 b. ln acest caz trebuie asigurat
unui astfel de stadion este prezentat in i accesul simplu pentru montarelintreti-
fig. 1.12.40 a. nere (pe scarl sau cu ascensoare).
Integrarea estetlca in arhitectura sta- SIL destinate stadioanelor de antre-
i dionului se poate face ca in fig. 1.12.40 nament sl divertisment neceslta 0 re-
! b, ce reprezinta 0 sectlune laterala prin zolvare mult mai simpla. Astfel, solutiile
partea construita a stadionului. AIL utilizate sunt realizate cu baterii cu sur-
care forrneaza banda lurninoasa (1) se concentrate pe piloni in cele 3 vari-
sunt montate in copertina, putand fi in- ante din fig. I. 12.41.
tretinute !;li orientate din coridorul teh- In aceste variante stalpll pot fi rnontatl
nic de acces. Se observa, de aseme- foarte aproape de teren (1,5 ... 5 m), inal-
nea, AIL destinate iluminatului tribune- tlrnea de montare fiind mult mai mica
lor (2, 3 !;li 4). (15 ... 20 m) si rezultand din conditia
Utilizarea surselor de lumina montate unghiului complementar de incidenta
concentrat in baterii de AIL specializa- (8 ~ 25°).
te constituie 0 solutie econornlca sl Pentru amplasarea bilaterala sau lin i-
[~~~~~~~~~~~~~~--~=
functlonala, dar mai putin estetica. ara sunt recomandate proiectoarele cu
a b
Fig. 1.12.39. Schema in plan a amplasirii AIL pentru stadloane:
a - amp/asare latera/a pe doua benzi; b - amp/asare in 4 comsi.
.
Fig. 1.12.41. SIL pentru terenuri de antrenament ,I divertisment.
a b
fig. 1.12.42. SIL pentru terenurt de tenia cuplate.
 Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
fascicul rectangular care vor acoperi
bine terenul l;li tusele, iar pentru ampla-
sarea in 4 colturl sunt preferabile cele
cu fascicul circular care genereaza
"pete" de lumina eliptice, ce vor aco-
peri corespunzator terenul.
- Terenurile de rugbi se caracterizea-
za prin cateva aspecte diferite fata de
cele de fotbal l;li anume: prin dimensi-
unile l;li zonele de interes (tuse de ca-
pat l;li parti).
Avand in vedere aceste caracteris-
tiel, SIL se arnplaseaza lateral, in apro-
pierea terenului, utillzandu-se 3 sau 4
stalpi pe 0 latura, rnontatl nesimetric.
lnaltlrnea stalpilor se deterrnina, ca l;li
la terenurile de fotbal, recornandandu-
se un unghi 8 O!! 25°. Daca constructla
tribunelor 0 permite, stalpii pot fi apro-
plati pana la 5 m de tusa laterala, Sur-
sele de lumina utilizate pot fi lampi cu
mercur de inalta presiune cu adaosuri
de halogen uri metalice MH (in cazul
transmisiilor 1V sau fllmarilor color) sau
lampi cu vapori de sodiu de inalta
presiune pentru terenurile oblsnulte l;li
de antrenament.
- Terenurile de tenis se llurnineaza ti-
nand seama de dimensiunile mici ale
mingii de tenis, viteza mare de circula-
tie a acesteia l;li de pozltia, in perma-
nenta, varlabila a jucatorului, De ase-
"" /
"" /
/
" "t;\/ /
/ /I
It: )to I
Fig. 1.12.43. SIL pentru 0 pisclni
ollmplcl.
- -
Fig. 1.12.44. SIL cu amplasare
bllatenll cu 6 stAlpl, destinall
unul patinoar.
$ir AIL fluorescente
~ sub balustrada
=~
Fig. 1.12.45. Trambullna de schl
Ilumlnall cu "rurt de AIL cu LF
montate sub balustradl.
menea, culoarea deschisa a mingii
(alba sau galbena) de reflectanta mare
vazuta pe fondul relativ inchis al tere- gimea de 50 m.
nurilor (rosu, verde etc.) sau al supra-
fetelor verticale aflate pe laturile mici
ale terenului ce trebuie sa of ere con-
trast de culoare sau de lurninanta, con-
stituie factori ajutatori in realizarea unor
conditli corespunzatoare de vizibilitate • sporturi (15 ... 35 m), in functle de inal-
pentru jucatori sl spectatori.
Ca l;li la celelalte sporturi, este im- ! fie coliniare cu raza vizuala a spectato-
portanta realizarea unei iluminari verti-
cale capabile sa dea relieful necesar
(modelarea) mingii l;li distingerea corec-
ta a fileului.
SIL cu amplasare laterala a unor mici
baterii de proiectoare satisfac exigen-
tele rnentionate, utilizand cate 4 sau 6
stalpi de 10... 12 m pentru doua tere-
nuri cuplate (fig. 1.12.42).
- Piscinele in aer liber cu bazine de
inot destinate concursurilor sportive,
jocului de polo pe apa, sariturilor de la prafata ghetii (unghiurile de incldenta
trarnbulina l;li baletului acvatic neceslta
SIL electric destinate continuarii activi-
tatii la lasarea intunericului.
Sistemul de amplasare laterala cu
sursele concentrate pe stalpi este so-
lutla uzuala l;li eficienta din punct de
vedere functional si economic. 0 astfel
Fig. 1.12.48. Fragment din traseul unal
plate de bob.
Fig. 1.12.47. SIL pentru un peron I
acoperit realizat cu AIL cu lampi
fluorescente tubulare montate paralel
cu directia de circula~ie.
,----------------,
.w=w;~
cu marcarea zonelor de umbrA dlntre
vagoana.
I. Sisteme de iluminat
de rezolvare este prezentata in fig.
1.12.43 pentru un bazin olimpic cu lun-
Pentru a evita reflexia suprafetei apei
(producatoare de orb ire reflectata),
este necesar un unghi de incldenta (i)
cat mai mic, ceea ce conduce la 0 inal-
time de montare mai mare decat la alte
: tlrnea tribunelor, in asa fel lncat sa nu
rului cel mai dezavantajat.
Pentru diminuarea efectului de orb ire
renectata, ca sl in cazul piscinelor aco-
perite, se poate utiliza cu succes ilumi-
I natul direct al apei din peretli bazinului.
- Patinoare pentru hochei
SIL este determinat in functle de di-
rectia jocului de hochei, fiind indicata
amplasarea laterala pe stalpl lnaltl (fig.
1.12.44) care realizeaza sl evitarea orbi-
rii reflectate ce poate fi produsa de su-
trebuie sa fie suficient de mari pentru
protejarea spectatorilor). Pentru 0 buna
uniformitate a iluminarilor l;li evitarea
orbirii reflectate, se recornanda siste-
mul cu AIL uniform distribuite, amp la-
sate deasupra patinoarului, suspendate
eventual pe retea de cabluri. Acesta
realizeaza conditil bune de joc l;li vizibi-
litate atat pentru spectatori cat l;li pen-
tru jucatori.
- Pistele de ciclism necesita conditll
de vizibilitate pentru sportivi l;li pentru
! spectatori.
I
Daca pista este descoperita, se utili-
zeaza un sistem perimetral, uniform
distribuit, pe stalpl, in asa fel incat
spectatorii din tribune sa nu fie expusl
orbirii directe fiziologice. in mod uzual
inaltimea stalpllor (h) este cel putln
: egala cu latimea pistei sau mai mare,
iar distanta (d) dintre stalpi va fi
d = (1 ... 1,5) h. Pentru terenurile de an-
trenament stalpil se pot amplasa chiar
langa pista, iar pentru cele cu tribune,
in spatele acestora, caz in care inalti-
mile se rnaresc.
- Partiile de schi $i bob.
Desl, de regula, concursurile de schi
l;li bob se desfasoara, in conditll obis-
nuite, ziua, totusi exlsta SIL electric u-
tilizate in cazurile speciale (de exem-
plu, cand temperatura in timpul zilei
este prea rldlcata datorita lnsolatiei), in
general, SIL pentru 0 partie de schi es-
: te asernanator celui destinat unei cai
~ de clrculatle (sistem cu puncte de lu-
I rnina uniform distribuite situate la 0
inaltime de 6 ... 8 m l;li la 0 distanta de
25 ... 30 m). Stalpii de sustmere se
rnonteaza la cel putin 1,5 ... 2 m de ele-
~e:n~~e1~:~~~e~~~a~~~~c~~e~~~~~
• Trambulinele de schi reprezinta un caz
particular al carui SIL se realizeaza prin
l;liruri luminoase montate in balustrade-
I. Sisteme de iluminat
Ie laterale, realizate cu AIL echipate cu
lampi fluorescente (fig.1.12.45).
Pentru partille de bob construite sub
forma unui sant cu adancirne varlabila,
AIL se arnplaseaza intotdeauna pe par-
tea interloara a curbelor, pentru a evita
atingerea lor accidentala la cooorarea
bobului (fig. 1.12.46). AIL se indesesc la
curbe pentru a oferi condltli mai bune
de vizibilitate.
12.2.8. Giri, triaje, porturi,
aeroporturi
SIL aferente acestor arii au aspecte
comune din punct de vedere cantitativ
si calitativ cu cele ale spatiilor utilitare.
Fac exceptis sistemele de semnalizare
lurninoasa a aeroporturilor (piste deco-
lare/aterizare). ln continuare se pun in
evldenta aspectele specifice.
- Sisteme/e de i/uminat destinate ga-
rilor I?i triaje/or de cafe ferata
Deoarece activitatea pe calle ferate
este perrnanenta, sistemele de iluminat
trebuie sa asigure desfasurarea trafi-
cului in conditll de securitate la lasarea
intunericului. De asemenea, trebuie
asigurata manevrarea trenurilor, lntretl-
nerea acestora, a caller ferate sl ane-
xelor, precum sl circulatla calatorilor in
incinta garii.
Nivelurile de iluminare minime in zo-
nele de clrculatle a calatorilor sunt de
15 Ix (in plan orizontal) sl de 10 Ix (in
plan verical). Pentru zonele liniilor, ma-
cazurilor s.a, acestea varlaza intre 1 l;li
3 lx, iar pentru spatule de triaje, intre 1
sl 30 Ix conform normelor romanestl,
- Sisteme/e de iluminat destinate
peroane/or acoperite se reallzeaza prin
AIL liniare montate paralel cu directia
de circulatle sub copertina sl distribuite
neuniform, in asa fel tncat nivelurile din
zona de acces in tren sa fie mai mari
(fig. 1.12.47). ln cazul peroanelor ne-
acoperite se utilizeaza AIL uzuale in ilu-
minatul public, montate pe stalpi de
inaltime mica (tronconice, sferice sau
alte forme), echipate cu lampi cu va-
pori de mercur de inalta presiune.
Nu este recornandabila utilizarea
lampilor cu vapori de sodiu pentru a nu
fi confundate de departe cu culoarea
verde utilizata in sernnallzarlle feroviare.
Pentru pasaje/e pietona/e se utilizea-
za, data fiind inaltimea redusa, acelasi
tip de aparat de iluminat sl sursa, ln
cazul in care, constructiv, este posibil,
AIL se integreaza intr-un plafon dublu.
Solutia este estetica l;li functlonala, dar
mai scurnpa,
- Sisteme/e de i/uminat destinate
zonei cailor ferate se reallzeaza, in
functle de rnarlrnea deschiderii sau
spatiului de triaj, cu puncte uniform
distribuite (deschideri mici), pe stalpi
mici, sau concentrat cu baterii de
Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
proiectoare pe stalpi de Inaltlme mare. • Slstemele de Ilumlnat destinate
ln general, se rnonteaza baterii de , porturtlor maritime sau fluvlale
proiectoare in dispozitie bilaterala, fata , Acestea au rolul de a asigura lncar-
in fata. carea l;li descarcarea navelor, clrculatla
ln cazul unui nurnar mare de linii, rnasinilor de transportat sau ridicat, cir-
pentru a evita rnicsorarea coeficientului culatia pasagerilor.
de umbrire, se introduc stalpi l;li pe zo- Nivelurile de iluminare recomandate
na mediana. Datorita volumului vagoa- varlaza intre 5 sl 10 lx, iar pentru zone-
nelor l;li reflectantei foarte mici a supra- , Ie de circulatie a pasagerilor intre 20 si
tetel acestora, intre ele apar zone de 30 Ix.
umbra foarte pronuntata, asa cum se Sistemele de iluminat pentru zonele
vede l;li in fig. 1.12.48. de incarcare-descarcare (dane Ie portu-
- Linii/e de primire I?i expediere ale lui), in functie de marirnea vaselor si
trenurilor de ca/atori se echlpeaza cu danelor respective, pot fi cu:
un sistem uniform distribuit realizat cu - AIL uniform distribuite (ca in ilumina-
AIL amplasate pe stalpi de inaltime tul public cu inaltimi ale stalpilor de
mica (ca in iluminatul public) echipate 8... 12 m);
cu larnpi cu vapori de mercur de inalta - AIL concentrate in baterii de proiec-
presiune. toare ca in cazurile spatiilor mari,
- La liniile de primire I?i expediere a descoperite, montate pe stalpi inalti
trenuri/or de marfa, zona liniilor de ma- de 25 ... 30 m.
nevra, zona de tncarcere sl descercare, • Sistemele de iluminat ~i semnallza-
in functie de deschiderea spatiulul, se re destinate aeroaomurilor
utilizeaza fie sisteme uniform dis- Aceste sisteme reprezinta un caz
tribuite, fie concentrate. particular al spatlllor mari, descoperite,
- Grupe/e de primire I?i expediere ale care impun exigente deosebite. ln
triaje/or, zona de acumulare a vagoa- functle de zona ilurnlnata, exista doua
nelor s.a. se echlpeaza, de asemenea, categorii de sisteme de:
in functie de deschidere cu unul din
cele doua sisteme rnentionate,
Zona de impingere (ascendenta) se
echipeaza cu un sistem de iluminat u-
niform distribuit. Varful pantei este pre- ------
o
vazut cu iluminat local cu un proiector
montat pe caolna l;li orientat catre va-
=
0
o
g = 0.-
5
o
qon. Partea descendenta sl zona ma-
cazurilor se echipeaza cu un sistem de
o = g = 0
iluminat cu baterii de proiectoare mon- g.-----f-------- 4
tate pe stalp, o = g = 0
o
Amt in functionarea norrnala, cat l;li in
regim tranzitoriu, sursele de lumina uti- o =
o
o
o
=.- ----- ---
0
3
lizate trebuie sa aiba 0 culoare aparen- o
o
I
ta care sa evite confundarea acestora
cu orice semnal luminos specific acti- o
= o
o
o
=
o
o
vitati lor destasurate,
Datorlta acestui considerent, lampile
= o
o
=
-- --
cu vapori de sodiu de joasa l;li lnalta 2
presiune se utillzeaza in asa fel incat / <,
sa nu poata fi confundate cu semnalele =
luminoase specifice. Din acest motiv,
=
-- --
,.______---_.--
sunt preferate lampile cu vapori de
mercur care au spectre mult diferite de
culorile de semnalizare. Sursele de lu-
=
-- --
I I
mina ce se afla pe directla semnalelor
luminoase se ecraneaza pentru ca me-
canicul de locomotiva sa fie protejat =
impotriva orbirii directe fiziologice,
condltle lmportanta pentru distingerea
=
corecta a semnallzerli tehnologice.
Deprecierea sistemului de iluminat in
zona caller ferate cu tractlune cu aburi
Fig. 1.12.48. Slstemele de Ilumlnat de
este mult mai accentuata decat la alte
semnallzare destinate unal plate de
sisteme de iluminat exterior, datorita
aerodrom:
degajarilor de fum sl gaze de ardere.
1 - de apropiere; 2 - de prag;
Datorita acestui considerent, factorii de
3 - a zonei de contact; 4 - axial;
rnentinere ce se for lua in calcul vor fi
5 - lateral de marcare; 6 - de mar-
mai scazutl (Mf = 0,5 ... 0,6) pentru a
care a sfarl;litului pistei.
compensa acest dezavantaj.
 Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior I.Sisteme de iluminat

a) semnalizare !;li
b) circulatie: statlonare s.a.:
a) Sistemele de iluminat de semnaliza-
re pentru pistele aerodromurilor tre-
buie sa asigure condltlile de ateriza-
re sau decolare in conditii de secu-
ritate sl ghidajul vizual pentru apro-
pierea, aterizare sl parasirea pistei
catre stationare. Ghidajul vizual,
conditie esentiala de securitate, se
obtine prin forma AIL, amplasarea sl
culoarea acestora. Dat fiind caracte-
rul international al zborurilor, siste-
mele destinate pistelor sunt regle-
tice de ansamblu. La sistemele de ilu- , in utilizarea AlL echipate cu mai multe
minat destinate circulatiel, stationarii surse de lumina care pot fi actionats
sau manevraru aparatelor de zbor nu independent. Dezavantajul principal al
se impun conditli de redare a culorilor. acestei solutii este gabaritul AIL care ar
Din acest motiv se pretera lampi cu trebui sa
contina 2, 3 sau chiar 4 surse de
eficacitate lurnlnoasa foarte mare lumina sl aparatajul anex.
(Iampi cu vapori de sodiu). o
alta posibilitate este reglarea f1uxului
luminos emis de AIL prin utilizarea fie a
12.3. Comanda manuali unui circuit balast-serie (fig. 1.12.51),fie a
,i automati a sistemelor unor regulatoare speciale. Principiul aces-
de iluminat exterior tui circuit este inserierea, in circuitul lam-
pii, a unui dispozitiv aditional cu ajutorul
Una din caile de reducere a consu- caruia se pot obtine reduceri ale f1uxului
mului de energie electrica in iluminatul
_--- - - -- --

mentate prin normele internationale

elaborate de Conventla lnternatlona-
exterior este comanda rnanuala si/sau
automata a SIL. Evitarea risipei se lJx· U 'x
la pentru Aviatia Civila (ICAO). in fi- poate realiza printr-o conceptie ratio- 'y
'x¥,f>
•y y•
,¥ lI,
_it Jj
g. 1.12.49 este data amplasarea, in nala si economica care sa perrnita 0 i
plan, a sistemelor de semnalizare exploatare in condltii optime atat din I

_.- --- . ---- --_ .. _.

caracteristice unei piste complete. in punct de vedere economic cat sl teh-
a
functie de categoria pistei 0 parte nic. Astfel, se poate realiza, inca din fa- , _

lj--l[
r .. ------

din sisteme pot lipsi. za de proiectare, un sistem ce poate fi I

b) Sistemele de iluminat destinate su-
pratetelor de clrculatie sl statlonare
sectorizat sl/sau sectionat, in cazul ilu- I
minatului public, 0 solutle este reduce- i
'll
'x
H
·x x. .x 'll
I
·x
a avioanelor sunt necesare pentru
asigurarea functlonarll permanente a
rea nivelului de iluminare odata cu sea-
derea traficului, prin sectorizarea SIL. I
-
_if 1( - --

aerodromurilor, avand urrnatoarele De exemplu, intr-un SIL public cu I b

scopuri de asigurare a: amplasare tip bilateral fata in fata (x+y)
FIg. 1.12.50. Exemple de sectorizare
- iluminatului necesar pentru mane- (fig. 1.12.50 a), sectorizarea se poate
1n Sil public:
vrarea aparatelor de zbor la sol; in- obtine prin conectare separate a sur-
a - sectorizare bilaterala alternata;
fretinerii curente; selor notate cu x !;li y in perioadele de
b - sectorizare unilaterala.
- securitatli sl supravegherii aerodro- scadere a traficului.
mului; Se obtine astfel 0 distrjbutle bilatera-
- circulatiei pasagerilor, bagajelor !;li la alternate, la un nivel de iluminare re-
vehiculelor de intretinere. dus cu aproximativ 50 % sl la 50 % I
Nivelul de iluminare in plan orizontal, din puterea instalata. Chiar daca uni-
in functie de zona considerata, este de formitatea nu mai poate fi obtlnuta,
20 ... 50 Ix; lar cel vertical, de 5 ... 50 Ix. totusl, conditllle de clrculatle sunt ac-
lIuminarea vertlcala impusa pe zonele ceptabile in conditiile traficului scazut
de clrculatie !;li de lntretinere se reali- de noapte. De asemenea, solutia nece- I
N0---
zeaza, de regula, printr-un iluminat su- slta un cost de investltle suplimentar.
plimentar cu proiectoare. in fig. 1.12.50 b este data 0 varlanta FIg. 1.12.51. Reglarea fluxulul cu
Nivelul de iluminare, in ansamblu, econornlca din punct de vedere al in- i ,--_aJ_uto_ru_1 __ 88_rI_e_. _ _'
cI_rcu_Itu_lu_l_ba_last
trebuie sa descreasca de la locul de vestitillor care transforrna amplasarea
parcare a avionului, pista de clrculatie bilaterala, fata in fata (x+y) intr-un sis- lIuminare relativa [%)
pana la pista de decolare, pentru a asi-
gura adaptarea vizuala a pilotului. Or-
tem redus unilateral (x sau y) cu deza- I
vantajul unei neunlformitatl transversa-
100 %1
birea dlrecta fiziologica trebuie evitata le mario De la caz la caz, condltille de I
Reducere
potemilil~
pentru a asigura conditii de vizibilitate proiectare specifice vor duce la alege- I 50 %
!;li securitate pentru: pllotii aparatelor rea solutlei corespunzatoere. in general I
ce crcula la sol; pilotii aparatelor care insa alegerea sistemului de iluminat : Nivel
de iluminare
se apropie; controlorii de trafic (din tur-
nul de control); personalul de Intretine-
public !;li a celui de alimentare trebuie i
coordonata intr-o conceptle slsternlca,
oJ
18.00 22.00 06.00 08.00
--- ...
re sl securitate al aeroportului. in acest tehnico-economica. [Ora)
scop se utillzeaza proiectoare echipa- in functle de frecventa traficului, de lu-
FIg. 1.12.52. Reducerea Ilumlniril
te, de regula, cu ecrane laterale, orien- minanta fondului sl/sau a mediului sau de I
pe timp de noapte cu 50 %.
tate corespunzator fata de sensurile de nivelul de iluminare, 0 alta solutie consta
circulatle si montate la 0 inaltime sufi-
clenta pentru a asigura protectia vizu- Retea de joasa
tensiune
ala. lnaltlrnea de montare a unui pro- lIuminat public
iector este norrnata prin regulamentul
international ICAO, in functle de distan-
Celula 1 '-I __ --'I-~.-- -
ta pana la pista de zbor. Stalpii Inalti Amplificator Aparat conectare
toloslti pentru proiectoare nu trebuie sa Celula 2 ----,f-
'-1

(rezerva) '-----'
fie masivi sl sa constituie un obstacol
vizual pentru piloti sl personalul de
control, amplasamentul !;li alegerea ti- FIg. 1.12.53. Comanda automati a Sil rutier.
nand seama si de considerentele este-
I.Sisteme de iluminat
luminos de pana la 50 % la lampile cu va-
pori metalici (cu exceptia celor cu vapori
de sodiu de lhait8 presiune la care fluxul
poate fi redus pana la 35 %). Datorita ca-
racteristicilor aparatajului anex, specific ~i
naturii c:Jescarcarii,orice actionare i~i are
efectul dupa 3 ... 10 minute de la initiere.
Regulatoarele speciale of era , prin in-
termediul unui microprocesor, posibili-
tatea reglarii fluxului luminos intre 0 ~i
100 % in functle de tipul de larnpa,
volumul sl natura traficului, structura
imbracamintei asfaltice, in sensu I pas-
trarii caracteristicilor luminotehnice
care lntereseaza (uniformitate, reduce-
rea orbirii, ghidajul de optic etc.) cu un
consum de energie redus.
in fig. 1.12.52 este prezentata varlatla
iluminarii unui drum public pe durata
unei zile utilizand una din metodele de
Capitolul12: Proiectarea sistemelor de iluminat exterior
reglare de mai sus.
in cazul celorlalte sisteme de ilumi-
nat exterior (pentru tuneluri rutiere, tra-
fic pietonal, arii mari de lucru si/sau
functionale, decorative) se recornanda
actionarea pe zone, comanda automa-
ta putandu-se realiza in functie de ni-
velul de iluminare, timp etc}.
Trebuie rnentionat faptul ca, in siste-
mele de iluminat rutier din tarile dez-
voltate, nu se adopts, in mod curent,
reglarea fluxului luminos. Aceasta se
apnea, de regula, pe caile de circulatle
sec un dare, aleile pietonale ~i iluminatul
din parcuri.
Comanda SIL rutier se reahzeaza au-
tomat, la laserea intunericului, prin sis-
temul automat prezentat in fig. 1.12.53.
Comanda iluminatului de paza/secu- .
ritate se realizeaza, de asemenea, au-
tomat (cu fotocetula), Comanda auto-
mata a SIL de reducere a nivelului de
iluminare se practlca noaptea, dupa 0
anurnlta ora, prin sectorizarea sl sea-
derea tensiunii de alimentare (in functle
de sursele de lumina si de componen-
tele aparatajului electric).
Sistemele de iluminat exterior desti-
nate activitatilor sportive se recornanda
a fi proiectate cu actlonare in trepte in
functle de tipul actlvitatil: intretlnere.
pregatire fizica, antrenament, competi-
tie nationala, internationala, transmisie
TV color sau inregistrare pe pelicula,
Alegerea tipului de cornanda este
lnftuentata de multi parametri, astfel
incat devine un proces complex care,
bine rezolvat, conduce la rezultate
economice importante.
 I. Sisteme de iluminat

Capitolul 13
Punerea in lunctiune
, si, mentinerea
,
sistemelor de iluminat
 Capitolul13: Punerea in functiune ,i mentinerea I. Sisteme de iluminat

ducte de faza !;Ii pol. rninarf in limite recomandate, reduce-

13.1. Punerea in funqiune
a sistemelor de ilumlnat
Reprezinta suma operatlunilor intre-
prinse care au ca rezultat functionarea
sistemului la parametrii nominali. La
punerea in functiune se verifica atat
functionarea fiecarei componente
parte, cat sl functionarea sistemului in
ansamblul sau. Verificarea se face ur-
rnarlnd schema de conectare a unui
AIL, din aval in amonte (fig. 1.13.1).
Punerea in functiune a unui SIL se
realizeaza urrnand succesiunea opera-
tiunilor, in care se:
- alirnenteaza fiecare AIL in parte;
- veriflca functionarea corecta a aces-
tora;
- remediaza eventualele detectlunl
constatate;
- allrnenteaza intregul SIL;
- verifica functionarea corecta a SIL
(sectorizare, interdependenta,
rnanda automata);
- rernedlaza eventualele defecttunl
constatate in sistem;
- pune in functiune SIL pentru situatia
norrnala de lucru.
Marcarea prin culori a izolatiei con-
ductelor electrice se realizeaza astfel:
- verde/gal ben pentru conducte
protectie la socuri electrice;
- albastru deschis pentru conductele
neutre;
- alb sau cenusiu deschis pentru con-
ducte mediane sau neutre;
- alte culori decat cele de mai sus (de
ex.: rosu, albastru, maro) pentru con-
Utilizarea cu strlctete a codului de
culori reprezinta 0 facilitate in monta-
rea, rnentinerea si exploatarea siste-
mului electric. in intreaga instalatie
electrica dintr-o cladire se rnentine
aceeasi culoare de marcare pentru
conductele ce apartin aceleiasl faze.
in
13.2. Me~nerea sistemelor
de iluminat
Nivelul initial de iluminare produs de
un SIL scade permanent in timpul
functionarf datorlta reducerii fluxului
luminos emis de surse, a surselor care
nu mai functloneaza, a Intretmer!i ne-
corespunzatoare a surselor de lumina,
a AIL si/sau a reducerii reflectantelor
supratetelor (reflectante) incaperii.
IIuminatul se poate rnentine la un nivel
minim permis (numit valoare mentinuta)
prin curaterea echipamentelor SIL, a
co- suprafetelor reflectante ale incaperii sl
inlocuind lampile care nu mai func-
tioneaza la parametrii normali, la intervale
de timp bine stabilite, conform unui·
program. Datele unui astfel de program
sunt prezentate in fig 1.13.2.
in exemplul rnentlonat, iluminarea
sistemului nelnfretlnut scade la 40 %
de din valoarea initiala in aproximativ 3 ani
!;Ii va continua sa scada, Dar prin cura-
tare anuala, schirnbari de larnpl sl refa-
cerea finisajelor incaperf dupa 3 ani,
nivelul de iluminare scade la aproxima-
tiv 60 % din valoarea inltiala,
Astfel, un program de intretlnere bine
conceput are ca efecte: mentinerea ilu-
rea costului energiei electrice, ambian-
ta placuta a lncaperll. Dar, chiar !;Ii cu
un astfel de program de Intretinere,
scaderl ale valorii ilurninarii sunt inevi-
tabile. De aceea SIL trebuie proiectat
tinand seam a de aceste deprecieri, in-
troducano in calcul un nivel de ilumina-
re initial mai mare decat cel necesar.
Aceasta valoare suplimentara este pre-
vazuta prin factorul de rnentlnere care
trebuie luat in considerare.
13.2.1. EstimAri ale pierderilor
de luminA
• Analiza deprecIerIlor
Cele mai mari pierderi pot fi atribuite
murdariei care este colectata pe lampi
sl suprafetele care controleaza lumina
prin reflexie, refractie sl difuzie.
Rata deprecierii cauzata de depune-
rea rnurdarlel pe supratetele AIL este
atectata de:
- unghiul de inclinare a soprafetei fata
I de orizontala;
- materialul din care este realizata su-
prafata;
- finisajul supratetei;
- temperatura supratetei;
- gradul de ventilare a lncapertl;
- tipul aparatului de iluminat: deschis
tinchis; cu dlstrioutle superloara de
flux lurrunos/fara distributie superioa-
ra de flux luminos;
- natura depunerilor (rnurdariei);
- gradul de poluare a mediului inconju-
rator (concernratia depunerilor in mediu).
Deprecierea SIL poate fi recusa ale-
gand tipuri de AIL adecvate destlnatiel in-

TL rL
U
-~~-----;_------'~--
-0- ~-----7<
DC AA DC
AIL
caperii unde sunt amplasate. AIL cu par-
tea inferioara deschisa !;Ii cea superioara
inchisa colecteaza mai multa murdarie
deoarece nu sunt ventilate. La AIL care
sunt deschise la partea superioara, curen-
Rg.I.13.1. Schema de allmentare a unui AIL:
tii de convectie transporta praful si mur-
TL - tablou electric; EP - disjunctor (sau siquranta fuziblla);
d8.ria departe de suprafetele reflectante. in
DC - doze de conexiuni; AA - aparat de actionare (manual sau automat).
mediul poluat este de preferat utilizarea
unor AIL cu grad ridicat de protectie (IP44
sau mai mare).

~ A
Influenta tipului de mediu asupra
« 80 suprafetelor Tnclperii
> EFECTUL CURATIRII

~ Acumularea de praf sl alte irnpuritati

_j -,
« <, VALOARE MENTINUTA pe pereti !;Ii tavan conduce la reduce-
w 60
a:: _j
<, _j

,« rea valorii indicelui de reflexie, al su-

w
n; « «, pratetel respective, scazand valoarea
« « w <,
z ur rr ilumlnarf reflectate. Valoarea deprecie-
~ 40 a::
;:) «
f- ~ SISTEM NEMENTINUT rii depinde de rnarirnea lncaperf !;Ii de
d « rr tipul de distributie a fluxului AIL. Efec-
rr ;:)
;:) o tul este mai pronuntat in Incaperi mici
20 o «
< ;:)
sau unde SIL are 0 cornponenta indi-
~ 0
0
a:: recta mai mare.
a, «
o 2 4 6 12 14 ,.
Deprecierea f/uxului luminos al lampii
(1) (2) (3) (4) Mil DE ORE DE FOLOSIRE
(ANI DE FOLOSIRE)
Depinde de tipul lampll, de produca-
torul acesteia, de acuratetea realizarti
Fig. 1.13.2. Exemplu prtvind structura me~nerii unui Sil echipat cu LF tubulare.
lnstalatiel electrice, de frecventa co-
I.Sisteme de iluminat Capitolul13: Punerea in func,iune ,i mentinerea

nectarilor/deconectarilor, tipul aparatu- • Factorul de mentlnere M'SR - este factorul de rnentlnere a

lui anex (unde este cazul) !?i gradul sau La determinarea nurnarulut de surse supratetetor reflectante ale Tn-
de uzera, temperatura mediului ambi- !?i AIL ale unui SIL, necesare pentru a caperil,
ant, pozitia de montare (Ia lampile cu crea un anum it nivel de iluminare, tre- MfI.. are doua componente: MfFL !?i
descarcare), reglarea fluxului luminos. buie ales factorul de mentlnere al sis- MfDL, putand fi exprimat cu relatia:
Modificarea parametrilor nominali ai temului. Acest factor este raportul MfI.. = MfFL·MfDL (13.2.2)
surselor conduce nu numai la 0 redu- dintre iluminarea prod usa de sistemul in care:
cere a llurnlnerii ci si la 0 uniformitate de iluminat dupa lntretlnere sl ilumina- MfFL - este factorul de rnentlnere a
mai scazuta a acesteia. Calculele SIL rea produsa de sistem la punerea in fluxului lampii, iar
trebuie sa tina seama de deprecierea functlune, Factorul de rnentlnere (M,) MfDL - este factorul de durata de
speclfica fiecarui tip de larnpa. tine seama de deprecierile cauzate de functlonare a larnpil:
diversi factori. Este dat de relatla: - pentru iluminatul exterior
Optimizarea intretinerii - pentru iluminatul interior: M, = MfI..·M'AIL (13.2.3)
Intervalul optim de curatire a AIL pen- M, = MfI..·M'A/t"M'SR (13.2.1) cu semnificatiile anterioare.
tru un SIL depinde de tipul aparatului, de in care: in tabelele 1.13.1...1.13.3 sunt indicaf
materialul din care este realizat acesta, M, - este factorul de rnentinere a factorii de rnentinere: MfFL, MfDL' M'AIL'
de gradul de poluare a zonei !?ia incape- larnptt, M'SRL'
rii sl de costurile operaftunil de curatire. M'AIL - este factorul de rnentinere a
AIL, iar

Tabelull.13.1. ValOft pentru factortl de rnemlnere a IImpll (AffFL• AffDL)

_9~~ flJncjionare ----------_----
100
----T------T-
1000 2000
--.-----~---
4000
--- --.
6000 12000 18000·
-- -----;-- 24000
---f-------
LlC M'FL
1,00 . 0,93· - -
MfDL 1,00 0,50
---" .-_ -- ----i- -- - -- -----; -------------

Fluorescenta MfFL 1,00 0,96 0,94 0,91 0,87

trifosfor MfDL 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99
Fluorescenta M'FL
1,00 0,94 0,89 0,83 0,80 0,74
halofosfat MfDL 1,00 1,00 1,00 1,00 0,99 0,75
- -----.-.----- ----- -----

Mercur inalta MfFL 1,00 0,97 0,93 0,87 0,80 0,68 0,58 0,52
presiune MfDL 1,00 1,00 0,99 0,98 0,97 0,88 0,75 0,50
MH MfFL 1,00 0,93 0,87 0,78 0,72 0,63 0,52
MfDL 1,00 0,97 _ 0,95 0,93 0,91 0,77 0,50
-- ------ -------------- ----- -

Sodiu tnalta MfFL 1,00 0,98 0,96 0,93 0,91 0,87 0,83 0,80
presiune MfDL 1,00 1,00 0,99 0,98 0,96 0,89 0,75 0,50

Tabelull.13.2. Valort pentru factoril de rnemlnere a AIL (Af'A/t>

Timpul dintre doua curatlrl
_C:::Qns~Q_uJive [ani]
° 0,5 1,0 2,0 3,0

~_diul in care Se_l!fla AIL Oricare C* N*

----------
M* C N M C N M C .N_ __M_ __
t-IL cu !ampa _f!.lblJlara_ 1 0,9g g,,!? 0,8_? 0,93 Q,89 9,8~ __O,~9!1,84 Q,78 0,85 0,7f! 9173
AIL cu reflector
--- ..-.
----
deschis ---
1 0195 Q,1;)10,88 0,90 0,86 0,_83 0,84 0,80 0,75 0,79 0,74 0,68.
AIL cu reflector inchis 1 Q,93 0,8§!0)~3 ()~§l 9,~1_g,7? _0,@_Q,pj}0,59 0,74 0&L9.!5~
AIL inglobat 1 0,9_g~8_7_9~~ ;_Q~fJ_0,82 Q1I7_ g,~~!I,77 _Q,71 .0,7!:j 0,73 0,6§_ _
AIL etanl? laJ>r_~ __ _ _ _ 1 ~9§ 0,93 9,9J 0,91JI,_§l00,El6 0,91 9,El6_Q,81 . _Q,§109,8_1_Q!.I!!
__
AIL indirect 1 0,920,890,85 0,860,81 0,74 0,77 0,66 0,57 0,700,55 0,45
*)C---curat; N - normal; M _.murdar.

Tabelull.13.3. Valori pentru factoril de mentinere a 8Up~lor reflectante (Af'SR)

Timpul dintre doua 0,5 1,0 2,0 3,0
_ 9.u!_~liriconsecutlve [ani]
Dimensiunea Mediul C* N* M* C N M C N M C N M
incaperii (i) Distrlbutia -
_ .- 'fluxului luminos
Mica - 0,7 Directa 0,97 0,96 0,95 0,97 0,94 0,93 0,95 0,93 0,90 0,94 0,92 0,88
Directa-indirecta 0,94 0,88 0,84 0,90 0,86 0,82 0,87 0,82 0,78 0,84 0,79 0,74
_ _ _. __ Ir1Qir'!lg_ta 0,90 0,81 0,80 0,8§ 0,78 Q,13 OJ8_1_0!7~_g,66 0,75 0,_680,5~_
Directa 0,98 0,97 0,96 0,98 0,96 0,95 0,96 0,95 0,94 0,96 0,95 0,94
Directa-indirecta 0,95 0,90 0,86 0,92 0,88 0,85 0,89 0,85 0,81 0,86 0,82 078
___ Indir~cta _9,92 0,8I_Q,!I~__ _Q,88_0_,_f!.20,77 0,8'-1 9,J7_ Q,IO _" _(I,L8_
0,72 0,61 _
Mare - 5,0 Directa 0,99 0,97 0,96 0,98 0,96 0,95 0,96 0,95 0,94 0,96 0,95 0,94
Directa-indirecta 0,95 0,90 0,86 0,94 0,88 0,85 0,89 0,85 0,81 0,86 0,82 0,78
Indirecta 0,92 0,87 0,83 _ _9,8~_Q1I2_9_,_7I__ (),84 0,77 0,70. I 0,]8 0,I2__Q_, 6_§_
*) C - curat; t'.r:.- normaT;M-=- rnurdar; 0) - indiceleinc{lperii.
 Capitolul13: Punerea in functiune ~i mentinerea
13.2.2.Men~nerea sistemelor de
iluminat interior
Necesita schimbarea surselor si cu-
ratarea suprafetelor difuzante sl reflec-
tante a AIL si Intretinerea supratetelor
reflectante din incapere. Schimbarea
surselor (cu acelasi tip de tampa) se
poate face individual, in grup (prin
schimbarea in acelasi timp a tuturor
surselor) sau combinat. Schimbarea in-
dividuala a surselor are urrnatoarele
dezavantaje: necesita urrnarirea per-
rnanenta a functionani surselor, inter-
ventli frecvente, perturbarea frecventa
a activitatii, provoaca diferente mari
intre fluxul emis de sursele vechi $i
cele noi. Avantajul acestei metode
consta in investitia red usa.
Ce de-a doua metoda inlatura dezavan-
tajele primei metode, in plus ofera conditii
pentru curatarea aparatelor de iluminat.
Dezavantajul consta in investitia, relativ
mare. Schimbarea surselor nu se poate
realiza decat la iesrea din functiune a unui
numar mai mare de surse, ceea ce poate
conduce atat la un aspect inestetic, cat :;;i
la diminuarea nivelului de iluminare $i a
uniformitatii.
Varianta cornbinata a celor doua me-
tode reprezinta un optim.
13.2.3. Men,inerea SIL exterioare
$i in cazul rnentinerii SIL exterioare
se impun, in principiu, aceleasi metode
cu cateva partlcularttati, Astlel sunt sis-
teme, cum ar fi cel rutier sau pentru tu-
neluri, la care se va aplica doar metoda
inlocuirii individuale a surselor, singura
care nu produce dtrninuari ale factorilor
luminotehnici cantitativi sl calitativi. Cu
toate ca Inlocuirea surselor din grup
este 0 solutie economica, adoptarea
acestei metode pentru celelalte tipuri
de SIL exterior trebuie precedata de 0
analiza a conseclntelor pe care Ie poa-
te avea scaderea caracteristicilor lumi-
I. Sisteme de iluminat
notehnice asupra activitatilor ce se
desfasoara in spatiul analizat (sisteme-
Ie pentru traficul pietonal, pentru ilumi-
narea parcurilor), respectiv asupra
efectelor artistice sau securitatf per-
soanelor.
Ca si in cazul SIL interior, mentinerea
nu se retera doar la inlocuirea surselor
de lumina, ci si la verificarea $i tnlocu.
irea elementelor din aparatajul an ex
deteriorate (mecanic sau electric) sau
care lipsesc. Un element important al
mentinerf este inlocuirea cu acelasi tip
de larnpa.
In anumite cazuri, pentru rnentinerea
SIL exterioare, este necesara verifica-
rea unghiurilor de orientare a AIL $i
(eventual) corectarea acestora.
Mentinerea SIL reprezinta 0 compo-
nenta de baza a managementului ilumi-
natului si, chiar daca este considerata
o cornponenta secundara a acestuia,
poate conduce, in timp, la economii
importante.
II. Instalatii
, electrice

Capilolul 1
Receploare si, consumalori
 Capitolul1: Receptoare ,i consumatori
1.1. Receptoare electrice
Receptoarele electrice sunt aparate
care transtorrna energia electrica intr-o
alta forma de energie utila omului.
Exemple:
- lampa electrica (becul sau tubul lu-
minos) transtorrna energia electrlca in
energie lurninoasa;
- motorul electric transtorrna energia
electrlca in energie mecanlca:
- cuptorul electric transtorrna energia
electrica in energie termlca:
- transformatorul electric: transtorrna
energia electrlca de anurnitl parame-
tri in energie electrica de altl parame-
tri etc.
Clasificarea receptoarelor electrice:
• din punct de vedere al destinatiel, se
clasifica in receptoare:
- de lumina (corpuri de iluminat,
prize);
- de forta (motoare, cuptoare);
- pentru transmiterea inforrnatiilor
(telefoane, ceasuri, difuzoare, prize
pentru antene R-TV etc.)
• din punct de vedere al sigurantei in
functionare se clasiflca in receptoare:
- normale, pentru care se asigura 0
singura sursa de alimentare, pe una
sau mai multe cal,
- vitale, pentru care se asigura doua
sau mai multe surse de alimentare.
Receptoarele vitale sunt acelea la
care intreruperea allrnentarf cu energie
electrica poate provoca pierderi de
vletl ornenesti, pierderi materiale sau
morale deosebite, nerecuperabile.
Exemple de receptoare electrice vi-
tale:
• receptoarele ce asigura functionarea
unei sali de operatie (iluminatul, bis-
turiul electric, receptoarele statiei de
climatizare etc.);
• corpurile de iluminat utilizate in ilumi- : - ~i
natul de siquranta;
• receptoarele ce asigura functionarea
lifturilor de persoane sl de interventle
(destinate pompierilor);
• pompe destinatestingeriiincendiuluietc. I matori, acestia se clasifica in:
Receptoarele din iluminatul de sigu- • mici consumatori, cand puterea este
ranta, de exemplu, sunt alimentate din
doua surse:
- sistemul energetic;
- sursa proprie ce poate fi:
• grup electrogen propriu al cladirii;
• bateria de acumulatori locala sau • mici consumatori industriali sau mici
baterie centrala a cladirii.
Alimentarea din sistemul energetic,
indiferent pe cate cal se face, este con-
siderata 0 singura sursa de alimentare.
Receptoarele vitale se pot clasifica la
pandul lor in: preterentiale $i critice.
in grupa receptoarelor critice intra sl
toate receptoarele destinate prevenirii
I sl stingerii incendiului:
- pompele de incendiu (pentru hidranti,
sprinklere, drencere),
- instalatla de desfumare,
- instalatllle de semnalizare,
I - iluminatul de siguranta,
I - liftul de lnterventle.
1.2. Consumatori electrici
Consumatorul electric este format
dintr-un ansamblu de receptoare elec-
I trice ce pot functiona intr-o unitate
functionala sau nu. Consumatorul este
persoana flzica sau juridica ale carel
instalatll electrice de utilizare sunt
conectate la reteaua furnizorului prin
unul sau mai multe puncte de alimen-
tare prin care prirneste $i livreaza ener-
gie electrica, daca are centrala proprie.
Dupa natura consumului de energie
elecmca, consumatorii sunt:
- industriali $i similari - daca folosesc
energia electrlca, in principal, in
domeniul extragerii de materii prime,
fabrlcarli unor materiale sau prelucra-
rii materiilor prime, a materialelor sau
a unor produse agricole in mijloace
de productie sau bunuri de consum;
prin asimilare, in aceeasl categorie
sunt incluse si santierele de con-
structii, statlile de pompare (inclusiv
cele pentru irigatii), unltatile de tran-
sport uri feroviare, rutiere, navale si
aeriene sl altele asemenea;
- casnici daca folosesc energia electri-
ca pentru iluminat $i utilizarea recep-
toarelor electrocasnice in propria 10-
culnta:
- sunt consumatorii care nu se
regasesc in primele doua categorii
(cladiri administrative, scoli, spitale
etc.)
Dupa puterea contractata de consu-
sub 100 kW;
• mari consumatori, cand puterea este
sau depaseste 100 kW.
Tinand seama sl de prima clasificare
vom reqasl:
consumatori tertlari:
II. Instalalii electrice
• mari consumatori industriali sl mari
consumatori tertlarl,
Helatta dintre furnizorul de energie
electrica $i consumator se stablleste
prin contractu I de furnizare sl utilizare a
energiei electrice, incheiat intre cele
doua parti.
Contractu I reglementeaza atat condi-
title de furnizare, facturare, plata cat si
cele de utilizare a energiei electrice.
Prevederile cele mai importante din
contract sunt:
- locul de consum, ce indica amplasa-
mentul instalatiilor de utilizare ale
unui consumator (inclusiv, ale sub-
consumatorilor sai atunci cand este
cazul) prin care se consurna energia
electrica furnizata prin una sau mai
multe lnstalatii de alimentare;
I - punctul de delimitare dintre cele do-
ua proprletatl, a furnizorului $i consu-
matorului (de cele mai multe ori
acesta este contorul electric);
- puterea contractata ce reprezlnta cea
mai mare putere medie cu inregistra-
re orara sau pe 15 minute consecu-
tiv, convenlta prin contract, pe care
consumatorul are dreptul sa 0 ab-
soarba in perioada de consum;
- puterea la orele de varf ale Sistemu-
lui Energetic National (SEN) care re-
prezlnta cea mai mare putere medie
cu durata de inregistrare orara sau
pe 15 minute consecutiv, convenlta
prin contract, pentru a fi absorbita de
consumator la orele de varf ale SEN;
- puterea minima de avarie, aceasta
fiind puterea strict necesara consu-
matorului pentru rnentlnerea in functi-
une a agregatelor care condltloneaza
securitatea instalatlilor sl a persona-
lului; aceasta este, de regula, puterea
receptoarelor vitale;
- puterea minima tehnologica care este
cea mai mica putere - in regim de li-
mitare - necesara unui consumator
pentru rnentlnerea in functiune, in
conditll de siguranta, numai a acelor
echipamente sl instalatii impuse de
procesul tehnologic, pentru a evita
pierderi de productie nerecuperabile.
Regimul de limitare corespunde si-
tuatiel in care, pentru rnentlnerea in
limite normale a parametrilor de
functlonare a SEN, este necesara re-
ducerea la anumite limite a puterii
electrice absorbite de consumatori
cu asigurarea puterii minime tehnolo-
gice.
 II. Instalatii
, electrice

Capitolul 2
Fenomenelizice proprii instalatiilor
, electrice
 Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalaliilor electrice II. Instalalii electrice

2.1. lncilzirea conductelor (2.1.2): Normativul I - 7 reda legatura Ima - 5

in regim de lungl duratl sub forma tabelara in conditil de refe-
In (8f - 8) = -.!_T + C. I (2.1.4) rinta pentru conducte l;li cabluri. in ca-
Regimul este caracterizat de faptul zul in care conditiile reale difera de ce-
ca pierderea de putere este constanta unde: Ie de referinta, Ima se poate corecta.
in timp (fig. II 2.1). C, - este 0 constanta de integrare. Pentru conductele electrice (FY, AFY,
Calculul incalzirii se face in urrnatoa- Adrnitand ca la momentul t = 0: F, AF) corectia se face pentru cazul in
rele ipoteze: 8 = 8j, unde 8j este supratempera- care acestea se rnonteaza intr-un me-
• conducta este ornoqena l;li lzotropa, tura initiala, rezulta: diu cu temperatura diferita de a celui
astfel ca temperatura 8 a conductei
este aceeasi pe toata lungimea;
8 = e, (1- e- tlT) + 8je-t/T (2.1.5) de referinta (T~a)' in acest caz curentul
maxim admisibil rezulta:
• temperatura 8 are valori red use Variabila 8 = f(t) este reprezentata in
(60 ... 100DC), lncat constantele de fig. 11.2.2. (2.1.9)
material nu varlaza, Semnificatiile fizice ale constantelor
Se fac urmatoarele notatif: 8f sl T sunt:
m - masa conductei; 8f - supratemperatura finala la care Exemplul de calcul 1
e - cal dura speoitica; ajunge conducta la t = 00. Conductele FY cu sectiunea de
Tma - temperatura mediului ambiant; T - constanta de timp a conductei, re- 25 mm2 montate cats 4 in tubul de
U - coeficientul global de schimb de prezlnta timpul in care conducta protectle au curentul Ima =
76 A l;li tem-
caldura (prin conductle l;li convectie); ajunge la supratemperatura 8f daca peratura adrnlsibila a lzolatiei
A - suoratata laterala de schimb de nu are loc schimb de cal dura cu Tad = 70 DC, daca temperatura mediului
caldura cu mediul exterior; mediul (toata caldura este acumu- ambiant este Tma = +25 DC.
P d - puterea dezvoltata in conoucta, lata in conducta). Daca aceleasl conducte se rnonteaza
Apllcand legea conservaru energiei Din punct de vedere geometric T intr-un mediu ambiant cu temperatura
intr-un interval de timp dt rezulta: reprezinta subtangenta la graficul T:na = +40 DC, incarcarea maxima ad-
Pddt = m-e d8 + U·A Li8 dt (2.1.1) 8 = f (t). in general, conductele electri- misibila devine:
unde: ce ajung la supratemperatura finala e,
LiT = T - Tma = 8 - este supratempera- dupa un timp de aproximativ (3 ... 5) T. I' =76~70-40 =76·0,816=62A
tura conductei. Aceasta rezulta din relatia (2.1.2) in ma 70- 25
Ecuatia 2.1.1 devine: care s-au tacut substitutiile (2.1.3): Deci capacitatea de lncarcare la
Pd dt = me d8 + UA8 dt (2.1.2) + 40 DC a devenit 81,6 % din cea de
tga = 8f - 8 = d8 (2.1.6)
Facand notatiile: reterinta, la +25 DC.
T dt
Daca temperatura mediului ambiant
P
=-- d
. T me
8 l;ll =-- (2.1.3) Daca pierderile se produc prin efect este T:na = -10 DC, lncarcarea maxima
f U'A U·A
Joule, se poate scrie: adrnislbila a conductelor creste la va-
unde 8f sl T fiind constante pentru 0 P RI2 12 loarea:
conducta data, rezulta solutia ecuatlei 8 =_d_= __ =p =
f U'A U·A 5.U.2J;; I ' = 76 70 - (-10) =
2 rna 70- 25
p
2
.;;p U.·1
it : 53/2
= 8f - 8
rna
(2.1.7)
= 76·1,333 = 101 A
deci un spor de 33,3 %.
unde:
Tf - este temperatura finala din con- Pentru cablurile electrice tncarcerea
ducta la trecerea curentului I; maxima admisloila se stabileste cu
5 - sectiunea conductei; relatia:
daca Tf = Tad; Tad fiind temperatura I;"a = k 1·k2·k3·lma (2.1.10)
o adrnlsiblla a conductei, atunci curentul unde:
I are caracter de curent maxim admisi- Ima - este incarcarea maxima admisibila
Fig. 11.2.1. Varl~a plerderil de
bil (1m) transportat de conducta. de referinta, pentru conditii date;
putere In lncllzlrea de lungi durati. Deci: k 1 - coeficientul de corectle pentru po-
zarea in grup (mai multe cabluri
.; = ~~. 2';;· U· 32
5 / (8 ad - 8ma) paralele);
k2 - coeficientul de corectle pentru
montarea intr-un mediu ambiant
(2.1.8) cu alta temperatura decat cea de
Helatla 2.1.8 stablleste legatura reterinta;
dintre Ima sl 5 in functie de: k3 - coeficientul de corectie pentru
p - rezistivitatea materialului conductor montarea in aer, atunci cand Ima
(Cu, AI, 01 - AI etc.); este corespunzator unui cablu
U - coeficientul global de schimb de cal- montat in parnant.
dura - diferit in functie de conditiile
de montare a conductelor (ln tub de Exemplul de calcul 2
protectie, in parnant, in aer etc.); Cablul cu izolatia din PVC cu 4 con-
o.__------------Jo- Tad - temperatura adrnlsibila a conduc- ductoare din cupru de 25 mm2 este
tei, ce depinde de natura izolatiel montat in parnant cu Tma = + 15 DC are
Fig. 11.2.2. Varl~a (cauciuc, PVC etc.); Ima = 115 A (pentru tensiuni sub 1 kV).
supratemperaturii In lncllzlrea Tma - temperatura mediului ambiant, Daca se rnonteaza 4 cabluri la dis-
de lun i durati. ales ca mediu de reterlnta, tanta de 100 mm unul de altul in pa-
 II. Instalalii electrice Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalaliilor electrice

rnant cu aceeasi temperatura Tma, in- Helatia 2.1.11 se poate folosi atat la Atunci:
carcarea maxima adrnlsiblla a fiecarui dimensionare, cand se stablleste sectl-
cablu este: unea conductei cat si la verificare,
I'rna = k1·1 rna = 0,75·115 = 86,25 A atunci cand sectiunea conductei se cu-

Daca aceleasi patru cabluri sunt
montate intr-un sol cu T';'a = + 30°C,
fiecare cablu va fi tncarcat cu maxi-
mum:
I' =k1·k2·1 =0,75·0,85·115=73,3A
mOaca ac~~a!;li patru cabluri ar fi
montate in aer liber la <; = + 35°C:
I'ma = k1·k3·lma = 0,75·0,57·115 = 49,2 A
Exemplul de calcul 3
Un cablu cu izolatia din PVC cu 4
conductoare din cupru de 25 mm2
montat in aer la Tma = +20 "C are
Ima = 110 A (pentru tensiuni sub 1kV).
Daca se rnonteaza trei astfel de ca-
bluri la 0 distanta egala cu diametrul
lor, incarcarea maxima este:
':na = k (Ima = 0,95·110 = 104,5 A
Daca cele trei cabluri sunt pozate
astfel lnoat se ating, incarcarea fiecarui
cablu va fi:
':na = k{lma = 0,80·110 = 88 A.
Daca cele trei cabluri sunt pozate in
aer la T:na = +30°C si se ating, incarca-
rea fiecarui cablu trebuie sa fie de ma-
ximum:
':niJ..= k fk2·lma = 0,80·0,88·110 = 77,4 A
ubserva~e:
Corectia incarcarii cablurilor trebuie
sa se faca cu mare atentle pentru a
evita atat supradimensionarea cat, mai
ales, subdimensionarea cablurilor.
Stabilitatea termica a conductelor in
regimul de lunga durata
Aceasta se realizeaza daca este in-
deplinita condltla;
'e:S Ima (2.1.11)
unde:
Ie - este curentul de calcul sau curentul
transportat de conoucta.
p,6
p mTT1"T'T'1n
6f HH++HH++--~H++H++~-----
6fi
tt.j
noaste,
83=8, 1-e- t
+82. e-
t.
(2.2.3)
2.2. incAlzirea conductelor (
in regim intermitent
Punand conditia 2.2.1. rezulta:
Regimurile intermitente presupun 0 _!L
functionare ciclica a receptoarelor elec- 1- e T
trice. Un astfel de ciclu poate fi com- 8'i = 8, t (2.2.4)
_..£
pus dintr-un timp de functionare tj !;li
1- e T
un. timp de pauza t, (fig.l1.2.3).
In timpul de functionare tj' pierderea Cum te > tj este evident ca !;li
de putere este constanta P sl conduc- e'i < 8, la aceeasi pierdere de putere.
tele electrice se lncalzesc, iar in timpul Dezvoltand in serie Taylor si aleqand
de pauza t, pierderea de putere este numai primii doi termeni ai dezvoltarii,
zero sl conductele se racesc, 2.2.4 devine:
Un asemenea regim de function are 8'i :: 8, tj Ite (2.2.5)
are frigiderul cu compresie, cei trei Raportul f/te este cunoscut sub de-
timpi te, tj!;li t, depinzand de anotimp sl numirea de durata de conectare DC.
de conditllle de lncarcare si amplasare Astfel:
a agregatului. 8'i :: 8, .DC (2.2.6)
intr-un asemenea regim, supratem- Cum DC < 1, atunci ~i temperatura
peratura conductelor varlaza ca in fig. finala in regimul intermitent de functio-
11.2.3, astfel ca dupa un anumit nurnar nare (T'i) va fi mai mica decat tempera-
de cicluri aceasta se stabileste la va- tura finala (T,) atinsa in regimul de lun-
loarea 8fi: ga ourata, daca pierderile de putere
81 = 83 = 8'i (2.2.1) sunt aceleasi. Cum T, este temperatura
unde: adrnlsibila (Tad)' in regimul intermitent
8'i - este supratemperatura finala in regi- putem mari puterea (Pi) fata de regimul
mul intermitent. Cu 8, s-a notat su- de lunga durata (Pd) astfel tncat con-
pratemperatura acelorasi conducte ductele sa atinga aceeasi temperatura
daca regimul ar fi fost de lunga du- finala (Tad):
rata !;li la aceeasi putere P; Pi = a Pd (2.2.7)
81 - supratemperatura la sfarsitul unui unde:
timp de lncalzire tj; a - se nurneste coeficient de suprain-
82 - supratemperatura la sfar!;litul tim- cercare.
pului de racre t, imediat urrnator: Relatia 2.2.7 se mai poate scrie:
83 - supratemperatura la sfarsitul urrna-
torului timp de functionare tj• (2.2.8)
Din 2.2.8 !;li 2.2.6 coeficientul de su-
pralncercare rezulta ca fiind inversul
duratei de conectare:
1
a .. - (2.2.9)
DC
Din 2.2.7 rezulta curentul maxim ad-
misibil in regimul intermitent de functi-
onare:

(2.2.10)

~ .... unde:
Ima - este curentul maxim admisibil in
regimul de lunga durata pentru
conducta,

Stabilitatea tennies a conductelor in

regimul intermitent. Acesta se realizea-
za daca este Indeplmita conditia:
tc Ie .t; -i; (2.2.11)
Fig. 11.2.3. Vart&1:laplerdertl putertl ,I supratemperaturii fntr-un realm
Intennltent: unde:
tc - timpul ciclului; tj - timpul de Incalzire; t, - timpul de racire. Ie - este curentul de calcul sau curentul
transportat de conducta.
 Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instala!iilor electrice II. Instala!ii electrice

Observatie: Normativul 1-7 face suficient de lung in care conducta se se determina cu relatla:
recomandarea ca in cazul regimurilor in- raceste pana la temperatura mediului t 12
termitente cu durata tc ~ 10 min $i ambiant (fig. 11.2.4). Jol,dt=...5!:....·t
sd
S
2 f
(2.3.7)
tj s 4 min sl pentru sectiunl ale conduc- Regimul, avand 0 durata de incalzire
toarelor s > 10 mm2 din AI si mica (timpul t putand fi comparat cu unde:
s > 6 mm2 din Cupru, coeficientul de timpul de actlonare a echipamentelor t, - este timpul fictiv in care curentul de
corectie al curentului maxim admisibil de protectie la scurtcircuit) se poate valoare constanta I"" transportat de
se ia: neglija componenta corespunzatoare conducta, deterrnlna degajarea
Fa = 0,875
(2.2.12)
schimbului de cal dura cu mediul ambi-
ant din ecuatia de bilant 2.1.2. astfel,
aceleaiasl cantitati de cal dura. Ma-
rimile t, $i I", sunt furnizate de fabri-
JOG aceasta devine: cantu I de echipamente electrice.
Exemplu de calcul Psd dt = mc dO (2.3.1) O'Sd- supratemperatura finala, se afla
Conductele AFY 16 mm2 montate Totodata temperatura admlsibila in din curba de varlatie a lui A(O) din
cats 4 intr-un tub de protectle la regimul de scurta durata este cu mult fig. 11.2.5astfel:
"rna = +25 °C au curentul maxim admi- mai mare oecat cea corespunzatoare - cunoscand OJse deterrnina A(Oj);
sibil in regim permanent Irna = 43 A. regimului de lunga ourata. Din acest - la valoarea A(O) se adauga valoa-
Aceleasl conducte utilizate in alimen- motiv caldura specifica (c) $i rezistivita- rea integralei:
tarea unui receptor cu 0 functionare tea conductorului (p) sunt variabile cu t
intermitenta cu tc = 12 min $i t;= 4 min temperatura: J j;d . dt determinata prin calcul
vor putea fi lncalzlte pana la valoarea: c = Co (1 + acO ) o
P = Po (1 + apO) (2.3.2) sau prin metoda timpului fictiv; se
I . = 0#;, 875 . 43 = 65,1 A unde:
mal 4 deterrnina in acest fel A(O'sd);
Co sl Po - sunt valorile corespunzatoere - se afla O'sd din aceeasl nomogra-
12 la temperatura mediului am- ma, corespunzator valorii A(0fsd}'
biant (0 = O) sl ac sl ap sunt
2.3.incilzirea conductelor coeficientii de verlatie cu Stabilitatea termicii a conductelor in
in regim de scurtl durati temperatura pentru C $i p. regimul de scurtii duratii
Notand cu y densitatea conductoare- Pentru regimul de scurta durata
Regimul de scurta durata (de exem- lor $i considerand y = constant, relatla (scurtcircuit) dat, se com para supra-
plu scurtcircuitul) este caracterizat prin (2.3.1) se mai poate scrie: temperatura flnala a acestuia cu valoa-
aceea ca, intr-un interval scurt de timp, rea admlsiblla. Daca:
pierderea de putere in conducta este p
o (1 + a o) . .!._.S
p
i2 -dt
sd
= 0fsd < 0fad (2.3.8)
mai mare, dupa care urrneaza un timp atunci se asigura stabilitatea terrnica.
= r s ·1· Co (1 + acO)' dO (2.3.3) De cele mai multe ori determinarea
p,e lui 0fsd este dificil de stabilit. in cazul
unde: scurtcircuitului, stabilitatea terrnlca se
I - este lungimea conductei; realizeaza daca:
P sd ITrrTTTTTTT1 s - sectiunea;
6tsd iSd - curentul
conoucta,
de scurta durata prin 'sc :S 'tVt:
~ (2.3.9)

Helatia 2.3.3 se poate scrie sub unde:

forma: 'sc - este curentul de scurtcircuit stabi-
2 yc 1 + a c_0 dO lizat;
j . dt = ___Q_ • __
sd p 1+aO
(2.3.4) tsc - timpul de actionare a echipamen-
o p tului de protectie la scurtcircuit
unde: (slqeranta fuzibila sau releul elec-
jsd = iSdls - densitatea de curent in tromagnetic );
o regimul de scurta ourata. t, - curentul de stabilitate terrrnca pen-
Integrand in limitele 0 - t $i OJ- 0 re- tru tsc' furnizat de producator (de
Fig. 11.2.4. Vartatla puterli ,I
supratemperaturtl in reglmul de zutta: regula t =
10 s, 5 5 sau 1 s).
Un caz particular al regimului de
scurti durati. n;d
t

o
' dt = A - Ai (2.3.5) scurta durata il reprezlnta pornirea mo-
toarelor. in acest caz constantele de
unde: material nu au variatii semnificative, in-
cat pot fi considerate constante.
A=A(O)=
Totodata densitatea de curent a re-
300

200
C 0
j_ = ;0o
[:c
p
0+ a
p
-2
ap
ac
"n(1 + apO)]
gimului
stanta:
poate fi conslderata

I k I
con-

i $i ,Aj = A(O) (2.3.6)
100 In fig. 11.2.5 se arata modul de
ej
varlatie a lui A in functle de O.
o
Integrala din 2.3.5 se poate calcula
o 1Q4A(8j) 2·1043·104A(8fsd) 5.104A
daca se cunoaste forma de variatle a
curentului de scurta durata in timp. I k = I II
Fig. 11.2.5. Curbele de vart_
A = f(6), pentru Cu, AI ,I 01. in cazurile in care nu se cunoaste .
forma de varlatie a curentului, integrala
J =.E.. = __ n (2.3.10)
p s s
unde:
Ip - este curentul de porn ire al moto-
rului;
In - curentul nominal al motorului,
- coeficient ce depinde de ti-
p n pul de porn ire: directa, stea -
triunghi (Y/t:.) sau cu reostat.
 II. Instalalii electrice Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalaliilor electrice

Valoarea lui k este indicata de produ- can ice datorata fortelor electrodinami- • una constanta sl
cater pentru pornirea directa (kLl)' ce. Din punct de vedere al sollcltarilor • una varlablla cu frecventa dubla fata
Acesta are valori de la 4 la 7. Pentru mecanice, barele electrice sunt ele- de cea a retelel,
pornirea Y/t:.: ky = 1/3 kt:. iar pentru mente din instalatllle electrice cele mai Forta maxima are expresia:
pornirea cu reostat k = 1,6. solicitate datorlta curentilor mari la care
in aceste ipoteze stabilitatea terrruca pot fi supuse. f =f.1. Im1 . Im2 [ cos(cp -cp)+1 ]
m 0 4na 2 1
a conductoarelor electrice, ce alimen- I

teaza un motor la pornirea acestuia, se a. Bare paralele strAbAtute de curent (2.4.5)

reanzeaza daca: continuu (fig. 11.2.6) Valoarea cea mai mare a tortel maxi-
Fie doua bare paralele strabatute de me se obtine pentru conditille:
J s
c
0
.y'(}
p
(2.3.11)
curentil '1' '2'
Barele sunt circulare, cu
diametrul d. Distanta dintre bare a»d,
• CP2= CPl - curentll sunt in taza :;;i
intre bare se exercita
p p'
o tp
astfel tncat inductia 81 produsa de forte de atractie:
unde: curentul 11' la distanta a este data de • CP2= CPl- n - curentii sunt in opozi-
() - este supratemperatura adrnlslbila I relatia: tie de taza :;;i intre
p la pornirea motorului; bare se exerclta forte
t - timpul de porn ire. 81 = f.1.0-- '1 (2.4.1) de respingere cu:
2na
p Pentru valori medii ale rnarlrnllor din
relatia 2.3.11, radicalul are urrnatoarele unde: f
m
= u
0
Im1 . 1m2 [cos (cp - tp ) +
4na 2 1
1]
valori admisibile: f.1.o= 4n·1(F7
Him - permeabilitatea
Jad Cu = 35 Almm2 si Jad AI = 20 Almm2 magnetica accep- (2.4.6)
(2.3.12) I tata pentru aer;
Exemplul de calcul 1 81 actloneaza asupra curentului 12 sl
I
Un motor asincron trifazat cu putere produce forta cu care curentul 11actio-
norninala
n =
P = 4 kW cu turatia
1500 roVmin are 11 =0,84,
neaza asupra '2:
1
cos tp = 0,84; kLl = Ip /In = 6 :;;i curentul ~2
11 . 12
=f.1.0--1 (2.4.2) I
nominal 'n
= 8,6 A.
2na
I,
Rezulta ca alimentarea cu energie unde:
electrica se poate face cu conducte , - este lungimea pe care cele doua bare I a
FY 1,5 mm2 (3 conducte in tub; sunt paralele (' » a pentru a neglija
Tma = +25°C sl Tad = 70°C), deoarece efectele de la capetele barelor).
Ima = 14 A > 8,6 A. in mod asernanator si curentul 12
La porn ire motorul absoarbe un curent I actioneaza asupra curentului 11 cu forta
, = 6·8,6 =
51,6 A. in acest regim de F;1 = - F
12, astfel incat tortele electro-
Ccurta durata, densitatea de curent este dinamice tind sa apropie cele doua
Jp = 51,611,5 = 34,4 Almm2 < 35 Almm2. bare. Daca sensurile curentllor sunt
Rezulm ca sectiunea aleasa prezinta contrare, tortele tind sa lndeparteze
stabilitate termica la pornirea motorului. barele.
Exemplul de calcul 2 Din retatia 2.4.2 rezulta ca pe unita- Fig. 11.2.8. Bare paralele stribitute
Un aparat electric are stabilitate tea de lungime a flecarei bare actio- de curent contlnuu.
terrntca la regimul de scurta durata de I neaza 0 forta uniform distribuita (N/m)
referlnta: 't
= 100 A pentru un timp I de valoare:
t = 1 s. Este montat intr-un circuit elec- I .I
tric in care Isc = 300 A sl tsc = 80 ms f = f.1. _g__j_ (2.4.3)
o 2na
(tsc este dat de timpul de actlonare a
sigurantei fuzibile). Conform relatlel b. Barele paralele strAbAtute de cu-
2.3.9, curentul de scurta ourata admi- rent alternativ monofazat
sibil pentru aparat este: Curentu din fig. 11.2.6sunt: Fig. 11.2.7. For1e1e (pe metru liniar)
il = Iml sin(wt - CPl) sl ce sa exercltl pe bare paralele in
('sc)
ad
= fI = 100~ 0,080
't Vt: 1 = 353,5 A i2 = 1m2 sin(wt - CP2) acela,1 plan, stribitute de curent
Expresia tortel unitare de-a lungul altematlv trifazat.
barelor va fi:
Cum Isc = 300 A < 353,5 A, aparatul i .i
are stabilitate termlca la scurtcircuit. f = f.1. _1____g_ =
o 2na
2.4. Solicitiri I .I
= f.1. m1 m2 sin(wt - cP ). sin(wt - cP )
electrodinamice. Calculul o 2na 1 2
fortelor electrodinamice
Curentii electrici produc solicltarl me-
canice statice si/sau dinamice ce pot f
sau

= f.1.
, .,
m1 m2.
o 2na
duce la pierderea stabllitatli mecanice
a unor parf din echipamentele sau '~[COS(CP2 - CP1)- cos (2wt - CP1- CP2)] Fig. 11.2.8. For1ele ce sa exerciti pe
constructiile electrotehnice. De exem- metru Iiniar in barele paralele
plu, izolatoarele ce sustin barele sau (2.4.4) amplasate in vArfurile unul trtunghi
firele electrice se pot fisura sau chiar Helatia 2.4.4. evldentiaza in expresia echllateral.
distruge la pierderea stabllltatli me- fortei doua componente:
 Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalaliilor electrice II. Instalalii electrice

c. Bare paraJeIe in ~ plan s1rAb4- Deci bara din mijloc este cea mai so- a. Arcul electric in curent continuu
lute de a.-ent aJtemativ trifazat (fig. 11.2.7) licitata, De aceea toate calculele de re- Caracteristica arcului electric ne
Cerentii prin bare sunt: zlstenta statica sl dinamica se fac pen- arata legatura dintre tensiunea arcului
i 1 = 1m sin wt, tru aceasta, solutia rezultata aplicandu- (Ua) $i curentul acestuia (/). Acestea se
i2 = 1m sin (wt - 2:rr/3), (2.4.7) se in mod identic pentru toate. pot obtine experimental utilizand mon-
'» = 1m sin (wt + 2:rr/3), tajul din fig. 11.2.9, unde arcul electric
corespunzatori curentilor de alimentare d. Bare paralele amplasate in vArfuri- are loc intre electrozii unui tub de des-
ai unui consumator (receptor) cu sarcini Ie unui triunghi echilateral ~i strAbAtute carcere.
simetrice pe faze. de curent alternativ trifazat (fig. 11.2.8) Prin deplasarea cursorului C pe tubul
Fortele pe unitatea de lungime ce Din motive de simetrie, toate cele trei
actloneaza asupra celor trei bare sunt: bare vor fi la fel solicitate.
'1 = '21 + '31' Asupra conductei 1 actloneaza torta
'2 = '32 - '12' (2.4.8) unltera '1:
'3 = - ('23 + (13)'
unde '12 = - '21; '13 = - '31 $i '23 = - '32 (2.4.13)
i .i
f. = 11 _l_____g_ = unde:
12 0 2na
'IX sl 'IY - sunt componentele tortei in

= 110 I!
8na
(-1 + cos 2wt - J3 sin 2wt) sistemul de axe xOy:
x
~x = '21 + '31 cos '3
+ -
i .i
f. = 11 _1_3_ = ~y = -'31 sin ~ (2.4.14) Fig. 11.2.9.Montaj pentru ridlcarea
13 0 2n' 2a
caracterlstlcll arculul electric.
= 110 I! (- 1 + cos 2wt +
16na
J3 sin 2wt) unde:
'21 $i '31 - sunt date de relatiile 2.4.9 cu
observatia ca intre barele 3 $i
1 dlstanta este "a" in loc de
i2 . i3 .z«.
'32 = 110-- =
2na Hezulta:
12
= 110 __m_
8na
(- 1- 2 cos 2wt) (2.4.9) ~
X
= 110 I! .
8na 2
/3 (-/3 + /3 cosa - sina)
astfel ca: (2.4.15) i

~ =

12
~ =
y
-110 I! .
8na 2
/3 (-1 + cos a + /3 sin a)
= 110 .im:
8na
(-3. + 3 cos 2wt - J3 sin 2wt)
12
12 J3 (2.4.16)
f. = -11 .zn.. - (sin wt)
'2 = 110 __m_
8na
(-3 cos 2wt + J3 sin 2wt) = 1 0 na 2
Valoarea maxima a tortei va fi:
= 110 I! .
4na
J3 sin (2wt - !!.-)
3 ~m = 0,866110 ___m_
12
(2.4.17)
11 12
2na Fig. 11.2.10.Variatia UT = f(I) in tubul
aceeasi cu a tortel ce actioneaza asu- de deaclrcare:
12
f. = 11 __[[J_ = pra barei din mijloc atunci cand aces- 1 - zona descarcarii obscure;
3 o 16na tea sunt amplasate in acelasl plan (re- 2 - zona descarcarii luminescente;
= (-3 - 3 cos 2wt + J3 sin 2wt) latla 2.4.11). 3 - zona descarcarli in arc.

(2.4.10) 2.5. Arcul elecbic u

Forta '2 are valoarea maxima: in instalatiile elecbice
12 J3 12
Arcul electric este un fenomen frec-
f = 11 ___m_. - - 0,86611 ___m_
2m 0 2na 2 0 2na vent in lnstalatille electrice. in unele si-
tuatii el este dorit, cum ar fi la sudarea
(2.4.11) elecmca, la instalatlile de top ire cu arc,
Pentru $i '1 '3'
valorile extreme vor
rezulta pentru valorile (2wt), pentru care
la functlonarea larnpllor cu descarcare
etc. in multe alte situatii el este un feno-
derivata de ordinul intai in raport cu men nedorit: la deschiderea contactelor
timpul se anuleaza: electrice, la contacte imperfecte etc.
in primele sltuatii arcul trebuie sa
5n. 11n
2wt=- $1 2wt=-. functioneze cat mai bine - statlonar $i
6 6 stabil. in celelalte sltuatf arcul trebuie
Hezulta, in valoare absoluta: sa se stinga intr-un timp cat mai scurt,
12 pentru a nu provoca distrugerea unor
Fig. 11.2.11.Caracteristlca arculul
parti din echipamentul sau instalatiile
~m = '3m = 0,808110 2:a (2.4.12)
electrice.
=
electric, U f(I).
 II. Instalatii electrice Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalatiilor electrice

de descarcare se poate varia tensiu- curentului I ca in fig. 11.2.10(zona 3).

nea. Aceasta este aratata de voltmetrul Apllcand legea lui Kirchhoff pentru , U
V. Curentul arcului este rnasurat cu ochiul de retea din fig. 11.2.13,rezulta:
ampermetrul A. dl
Legatura dintre cele doua rnarlrnl -L- = RI+U -U (2.5.1)
dt a s
este aratata in fig. 11.2.10.Curba carac-
terlstica a descarcaril prezinta trei do- Arcul electric functioneaza stationer
menii in functie de valoarea curentului atunci cand I = const, deci cu condltla:
prin tub: ! Us - RI = U . (2.5.2)
a
o sIs 11- descercsre obscura, in I Cei doi termeni ai relatiei 2.5.1 sunt
care tensiunea pe tub are 0 variatie cu ' reprezentati in fig. 11.2.14.
panta foarte mare. Egalitatea 2.5.1 este indeplinita :;;i
Curentul prin tubul de descarcare se ' functlonarea arcului este statlonara in
datoreaza ionizarii naturale existente in punctele A :;;i B de lntersectle a celor
gazul din tub. Deplasarea electronilor si doua functii;
sarcinilor pozitive se face sub acthmea Us - RI = '1 '2
(I):;;i Ua = (I) (2.5.3)
fortelor electrostatice. Functlonarea statlonara nu este sufi-
11 sIs 12- descarcare luminescent a, clenta pentru 0 buna functlonere in
in care intensitatea carnpulul electric I timp. Este necesar ca functionarea sa Fig. 11.2.14.Reprezentarea functillor
dintre electrozi este rldlcata, astfel ca : fie sl stablla,
deplasarea sarcinilor se face cu viteze
U." U.- RlTn functle de curem.
marL Ciocnirile sarcinilor electrice cu Functionarea in punctul A:
particulele neutre nu au un caracter, Presupunem 0 modificare a parame-
U
elastic, ci conduc la excitarea acestora. : trilor circuitului astfel lncat curentul
Mediul dintre electrozi se ionizeaza ! I < IA•
treptat, astfel ca acesta devine mult Atunci Ua > Us - RI, ceea ce conduce
mai conductiv. Tensiunea creste foarte la: - L (d //dt) > 0, sau derivata curen-
putin, in timp ce curentul creste semni- ' tului in raport cu timpul este negativa.
ficativ. Fenomenul de ionizare este in- Deci functia curentului I (t) va scadea in
sotit si de emisia de trenuri de radiath continuare, tinzand catre I = 0 sl arcul
electromagnetice a carer frecventa se intrerupe.
este in functie de natura mediului din Daca I > lA' atunci Us - RI > Ua'
tub. 0 parte din aceste frecvente se - L (d //dt) < 0 deci 1ft) va creste, Cu-
afla in domeniul radiatiilor luminoase, rentul nu revine nici in acsasta situatie
astfel lncat descarcarea este insotita , la valoarea IA corespunzatoare punctu-
de efecte luminoase neuniforme de-a lui anterior de functionare, I
lungul tubului. Hezulta ca functionarea in punctul A
I> 12- descarcare in are, ce se pro- este stationara, dar instabila, Fig. 11.2.15. Modlftcarea punctulul
duce din momentul in care ionizarea I de functlonare Tnfunctle de
din tub a ajuns la saturatie, Arcul ince- Functionsree in punctul B: valoarea rezlste",1 R.
pe sa functioneze de la 0 valoare a cu- 0 modificare a curentului I < 18 este
rentului I > 12. Deoarece curentul 12are echivalenta cu situatia anterioara in
U
o valoare redusa (de ordinul miliampe- care I > IA.
rilor), in studiul arcului electric acest ,..----------------,
curent se neglijeaza :;;i caracteristica
arcului electric U = , (/) pentru I = con-
stant cuprinde numai curba corespun-
zatoare zonei 3 (fig. 11.2.10)ca si cum
arcul electric s-ar aprinde la atingerea
tensiunii Uap la un curent zero (fig.
11.2.11).
Tensiunea dintre electrozii arcului nu
varlaza liniar de-a lungul arcului.
Cflderile de tensiune LiU1 si LiU2 au loc
l\U1
in apropierea celor doi electrozi iar LiUI
este caderea de tensiune pe coloana o
v,j'~ I
lare
arcului. Aceasta din urma are 0 variatie ;;v
llnlara (fig. 11.2.12)UI• Fig. 11.2.18. Modlftcarea punctului
Fig. 11.2.12.Varl&1:iaciderllor
Functionarea arcului in curent conti- , de functlonare Tnfunctle
de tenslune de-a lungul arcului.
nuu poate fi studiata folosind montajul de lunglmea arcului.
din fig. 11.2.13,unde:
Us - eonstanta este tensiunea sursei; R L +
R Ua
R - rezistenta circuitului electric din o c
care face parte arcul electric;
Ua - tensiunea la bornele arcului;
L - inductanta proprie a circuituluL
Fig. 11.2.13.Arcul electric Tn curent Fig. 11.2.17.Arc electric Tn curent
Tensiunea Ua' in timpul functlonarli
contlnuu. altemativ Tn serle cu 0 reziste~.
arcului electric, varlaza cu intensitatea
 Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalaliilor electrice II. Instalalii electrice

Functia 1ft)este crescatoare, deci cu- iar tensiunea de aprindere a arcului pentru wt = tp, unde cpeste unghiul
rentul revine la valoarea 'B' U = const. (tensiune ce depinde de pentru care curentul se anuleaza,
Daca I > 'B rezulta Ua > Us - RI, di~anta dintre electrozi, constructia Hezulta:
-L(dl/dt) > 0, 1ft) este descrescatoare sl electrozilor etc.).
curentul revine la valoarea 'B'
ca punctul Beste un punct de functio-
Rezulta Daca ua < Uap' arcul nu functioneaza
si curentul i = O. La borne Ie arcului ten-
i = ~~ (coscp - coswt) + ~7. (cp- wt)

nare stationara si stabila. Acesta cores- siunea va fi ua = us' (2.5.8)

punde unei tensiuni mici (UB) fata de Daca U 2: U ,atunci curentul i .. 0 Cum i = 0 ~i pentru wt = tp + n;
te~siunea sursei Us si unui curent mare. ~i confor~ legifPlui Kirchhoff rezulta: wt = 2n etc., se obtine:
In functle de valoarea rezistentei R din o = R; + Uap - Us (2.5.4) U n
circuitul arcului, punctul de functionare ~i coscp=~·-
stabila are diferite pozltii, pentru un arc Urn 2'
. Urn sinwt - Uap
de caracteristica Ua = f(1) data. , = --'--------""- (2.5.5) iar relatla 2.5.8 se mai poate scrie:
R
R trebuie sa aiba valori mai mici dedit
valoarea lirnita R[ - coresounzatoare in fig. 11.2.18 sunt reprezentate varia- U
i=___[fl_coswt+~·
wL
U
wL
(n-+cp-wt
2
)
punctului B de functionare (unde Us - RI tiile ua ~i i in timp.
este tanqenta la Ua). Tensiunea arcului ua urmareste ten~i- (2.5.9)
Pentru valori R> R[ arcul nu functio- unea sursei Us pan a la valoarea Uap' In Curentul i este reprezentat grafic in
neaza. La valori foarte mici ale lui R (ce acest timp curentul i = O. fig. 11.2.21, unde
tind cafre zero) arcul functioneaza bine Curentul i .. 0 sl are forma data de . U
la caderi de tensiune pe arc foarte mici relatla 2.5.5 cat timp U > U . '1 = ___[fl_coswt
A rcu I f unc tiioneaza• s cu <gJ wL
sl la curenti foarte mario Dar la curenti Int rerupen .
foarte mari electrozii arcului sunt in pe- (timpul in care i = 0). Acestea sunt cu este componenta alternativa a curen-
ricol de distrugere. De aceea un arc atat mai mari cu cat U este mai mare. tului ~i
electric functioneaza bine pentru valori in fig. 11.2.19 sunt repr:Zentati timpii de
R ,< R[ ~i apropiate de R[ (fig. 11.2.15). tunctionare (tf - timpul in care
In functie de lungime arcului electric, U > U ) in functie de valoarea tensiu-
u,i
caracteristica Ua = f(1) are diferite pozltii. nii de :prindere, Uap' Cu cat Uap cres-
Pentru un circuit cu Us si R date, po- te~ cu atat t, scade.
zitiile punctelor de functlonare stabila a In timpii de pauza tp arcul electric se
arcului se deplaseaza pe dreapta Us - RI stinge. Mediul dintre electrozi se races-
de la punctul C in jos. te, se deionlzeaza.
Punctul C este punctul corespunza- Din aceste motive arcul functioneaza
tor arcului cu lungimea critica Ie' pen- greu sau chiar se intrerupe.
tru cele doua puncte de functionare
stationara se confunda (curba Ua este b2. Arc electric In serie cu 0 bobina
tanqenta la dreapta Us - RI). ideala (fig. 11.2.20)
: 4 tp: 4
Astfel, -arcurl cu lungimi /1 < Ie sunt Apllcand legea lui Kirchhoff
arcuri ce pot functiona stabil, in timp ochiul din fig. 11.2.20 rezulta: Fig. 11.2.18.Vari~a mlrimllor us' v,
ce daca lungimea dintre electrozi este .. Iln tlmp.
I> Ie arcul nu functioneaza (fig. 11.2.16). -L dl = U - U sin wt
dt ap m
U
b. Arcul electric in curent alternativ Integrand, rezulta solutia:
Pentru a usura analiza fenomenului
se vor studia doua cazuri lirnita simple: i = - Urn coswt _ Uap . wt + C.
wL wL /" <,
p, <,
/
b 1. Arc electric In serie cu 0 rezis-
tenta (fig. 11.2.17).
Tensiunea sursei este Us = Urn sin wt,

u,i
unde:
C; - este constants de integrare.
Aceasta rezulta din conditia i = 0
~V
P2 / I,

I\m\
0 t
til
tf2
43
Urn _
Fig. 11.2.19.Varl~a tlmpulul de
Urn
WL---- fun~onare lntr-o semlperloadl
In fun~e de valoarea tenslunll
de aprtndere Uap•

wt
L Ua
o 0

Fig. 11.2.20.Arcul electric In curent

altematlv In serle cu 0 boblnl
Fig. 11.2.21.Varl"'a curentului din circuitul din fig. 11.2.20. ideall.
 II. lnstalatii electrice
;2 = ~7(%+~-wt)
este componenta liniara,
Din modul de varlatie a curentului re-
zulta ca arcul electric, in serie cu 0 bo-
bina, are 0 functionare mult mai stabi-
la, deoarece timpii in care curentul este
zero sau foarte aproape de zero sunt
mult mai mici decat in cazul in care ar-
cui ar functlona in serie cu 0 rezistenta.
Concluzii privind functionarea stablla
sl lnstabila a arcului electric:
• pentru 0 functionare stablla a arcului
se pot aplica una sau mai multe din
urrnatoerele metode:
- se rnareste intensitatea carnpului
dintre electrozi prin:
Capitolul 2: Fenomene fizice proprii instalafiilor electrice
* apropierea electrozilor;
* rnarlrea tensiunii dintre electrozi
prin impulsuri de tensiune;
- se incalzesc electrozii, perrnitand
eliberarea mai usoara a electronilor
din acestla:
- sunt utihzaf electrozi speciali ce
emit usor electroni;
- in serie cu arcul electric, se utilizea-
za 0 rezistenta, in curent continuu,
sl 0 bobina, in curent alternativ;
• pentru 0 functionare instabila l?i stin-
gere usoara a arcului electric se pot
aplica una sau mai multe din urrna-
toarele masuri:
- se alunqeste arcul electric prin:
* tndepartarea contactelor;
* suflarea arcului (termic, pneuma-
tic, electromagnetic, cu gaz etc.);
- se raceste spatiulul dintre electrozi
prin:
* suflare;
* cu ulei;
* introducerea unor mase metal ice
masive reci;
- divizarea arcului prin suflarea acestu-
ia peste un gratar de stingere (placi
metal ice din cupru sau otel plasate
perpendicular pe drectia arcului).
Stingerea arcului trebuie sa se faca
tntr-un timp controlat. Daca timpul de
stingere este prea mic pot aparea su-
pratensiuni de cornutatie ce pot rea-
prinde arcul electric.
 II. Instalatii
, electrice

Capitolul 3
Functionari
, anormale in instalatii, electrice
 Capitolul 3: Functinneri anormale in instalatii electrice Il.Jnstalatii electrice

IntroduC8re din fig. 11.3.1. renti mai mari ca cei nominali, numitl
Pentru curentii cu valori cuprinse supracurenti de sarcina.
lnstalatiile electrice sunt dimensiona- intre 0 si llim instalatla electrica functio- Pentru a determina cresterea de ten-
te sa functioneze la anumite valori ale neaza teoretic, fara a se defecta, un siune, din fig, 11.3.3se poate scrie:
tensiunii, curentului, frecventei s.a.rn.d, timp nelimitat. Acesta este domeniul 1~21 = U1 sin tp + XL 1 (3.1.3)
Daca, in timpul functlonartl, parametrii functionarll cu sarcini norma Ie - zona unde:
acestor lnstalatii capata alte valori hasurata A.
decat cele normale, prevazute de intre- in cazul functionarf cu curenti mai (3.1.4)
prinderile producatoare, atunci se intra mari ca llim' defectarea se poate pro-
in regimuri de functlonare anorrnala ca- duce intr-un interval de timp determi-
re pot produce deranjarea l?i avarierea nat de ordonata caracteristicii de de- si
instalatiiior electrice. fectare - zona B sau intr-un timp foarte
1= U1
Efectul regimurilor anormale este cu scurt care se poate considera practic (3.1.5)
atat mai nefavorabil cu cat timpul de nul - zona C (domeniul curentilor de 2
JR + (Xc - XLt
functionare in aceste regimuri este mai scurtcircuit).
mare. Spre exemplu, cresterea valorii Daca din momentul aparitiei unui inlocuind 3.1.4 sl 3.1.5 in 3.1.3
curentului peste valoarea norninala de- curent mai mare ca llim in domeniul va- rezulta:
terrnlna suprasolicitari de natura termi- lorilor ce caracterizeaza zona B si pana Xc
ca sl rnecanica care sunt cu atat mai la disparitia sau rnicsorarea curentului U2 = Ullr===~=== (3.1.6)
mari cu cat valoarea supracurentului sub valoarea llim trece un timp mai mic ~R2 + (Xc - XLt
este mai mare (soltcltarile term ice sl decat td, atunci defectarea instalatiei
mecanice se pot considera proportio- nu are loc. De aceea, lnstalatlile electri- Cresterea de tensiune ,1U va fi:
nale cu patratui curentului). in aceste ce sunt prevazute cu dispozitive de ,1U = U2 - U1 =
conditii, suprasolicitarea poate fi su- protectie, care dupa un timp, daca su-
portata de cafre instalatie un anumit prasolicitarea nu a dlsparut, deconec-
X
timp, care este cu atat mai mic cu cat teaza lnstalatia de la reteaua de ali- = U1 c -1 (3.1.7)
solicitarea este mai mare. Functia mentare. lntarzlerea sau temporizarea 2
JR + (Xc - XLt
td = f(I), unde td este timpul in care in- dispozitivelor de protectie trebuie sa fie
stalatia se defecteaza atunci cand este m~.i mica decat td. sau, in procente:
parcursa de supracurentul de intensita- In cazul aparitiel unui curent mai
te I, se nurneste caracterlstlca de de- mare ca llim' dar in domeniul curentilor
fectare l?i are graficul de forma celui de scurtcircuit - zona C, actionarea
dispozitivelor de protectie trebuie sa fie
cat mai rapida,

3.1. Functionarea (3.1.8)

B c
Fig. 11.3.1.Caracteristica de
defectare td =f(I} a unei instala1ii
electrice.
Fig. 11.3.2.Schema unei linil
electrice la care este conectati
o capacitate.
o este prezentata in fig. 11.3.3l?i se obser-
!:!.F-jXcl
Fig. 11.3.3.Diagrama fazoriall
corespunzltoare schemei din
fig. 11.3.2sau ecua1iei 3.1.1.
cu tensiune crescuti Daca rezistenta R (a liniei de alimen-
tare) este foarte mica in cornparatie cu
Cresterea tensiunii in instalatiile elec- reactantele Xc sl XL' atunci ea se poate
trice apare atunci cand functioneaza cu neglija sl expresia 3.1.8 capata forma:
baterii de condensatoare destinate im- X
bunatatirii factorului de putere conec- ,1U = L ·100 [%) (3.1.9)
Xc -XL
tate la reteaua de alimentare, iar sar-
cina este redusa sau eqala cu zero. Conectarea bateriilor de condensa-
in fig. 11.3.2se prezlnta cazul in care, toare la reteaua de alimentare da nas-
la capatul unei linii electrice de ali- tere, de asemenea, la 0 functionare
mentare, de rezistenta R si reactanta anorrnala sl anume, produce un supra-
inductiva XL = wL, sarcina este nula, iar curent al carui varf este mai mare de-
bateria de condensatoare de reactanta cat curentul nominal. Oonsiderand cir-
capacitiva Xc = lIwC este conectata. cuitul din fig. 11.3.2, la inchiderea intre-
Considerand U 1 - tensiunea la ince- ruptorului kin ipoteza ca XL«R (deci
putul liniei l?i U2 - tensiunea la sfarsitul XL poate fi neglijat) sl tensiunea retelei
liniei, ecuatia in complex a tensiunilor de alimentare este sinusoldala [u1 = U1
din circuit este: -v'2sin (wt + cp)), se poate scrie:
!'b = fl.l - Rl- I XLl (3.1.1)
u1 = Ri + ~ f idt (3.1.10)
unde:
(3.1.2) unde curentul i care strabate con-
fl.2 = -jXcl
densatorul in functie de tensiunea u2 la
Diagrama tazorlala corespunzatoare bornele condensatorului este:
du
va ca, in modul, tensiunea de la starsi- t s c d: (3.1.11)
tul liniei este mai mare ca tensiunea de
la inceputul liniei si, deci, mai mare ca inlocuind 3.1.11 in 3.1.10 se obtine
valoarea norninala. Astfel se poate ecuatia:
ajunge la functionare cu tensiune cres-
uJ"2 Sin(wt + cp) RC d~: + U2(3.1.12)
cuta, functionare in care condensatoa- =
rele l?i sarcina vor fi sfrabatute de cu-
 II. Instalatii electrice Capitolul 3: Functioniiri anormale in instalatii electrice

a carei solutle este: electric prin motor. Aceste receptoare

absorb 0 putere elecfrica:
u1 - -uJ2·
1
p. r:
-t P = .s. = ,,3UI cos cp (3.2.1)
a rJ
'sintjJ cos(1P+ tjJ)eT -cos(wt+lP+tjJ)
unde (3.2.2)
Pi - este puterea instalata a motorului sl Pierderea de tensiune in valoarea abso-
(3.1.13) este egala cu puterea rnecaruca a luta se poate scrie:
unde: receptorului pe care-I antreneaza, 3
tjJ = arctg XdR =arctg 1/w CR; rJ - este randamentul electric al moto- ,1U = 2('/1 + '212 + (313) 2:L (,/)K =
T - este constanta de timp a procesu- rului. K=1
lui (T = RC). Cum Pi sl rJ sunt constante, rnicso- (3.2.3)
inlocuind 3.1.13 in 3.1.11 ~i prelu- rarea tensiunii la bornele motorului are inlocuind curentii I cu relatiile 3.2.2
crand, rezulta la t =0 curentul i$OC din ca efect cresterea curentului sl, ca ur- rezulta:
momentul cuplarii bateriei de con den- mare, pierderea de tensiune este limi- 3
satoare: tata prin norme. Cateva exemple de ,1U = 2 (Ri1 + R2i2 + R3i3) = 2:L (Ri)K
pierderi de tensiune admisibile: K=1
i
uJ2 .
= _1_ Sin IP (3.1.14) - intre cofretul de bransarnent sl recep- unde k reprezinta tronsonul liniei.
$OC R torul de lumina (cel mai dezavantajos Pierderea de tensiune relativa in pro-
Se observa ca intensitatea curentului plasat) este s 3 %; cente, generalizata pentru 0 linie cu n
de soc este maxima in cazul in care - intre postul de transformare sl recep- tronsoane, va fi:
cuplarea se face in momentul cand
IP = n/2, iar valoarea curentului, ca ur-
torul de lumina este s 8 %,
- intre cofretul de bransarnent ~i un ,1U = 2 ·100 f (,/)K =
mare a faptului ca rezlstenta R a circu- motor in functionare norninala este U Ka1
itului se cauta sa fie cat mai mica (pen-
tru reducerea pierderilor de energie ~i
I s 5 %, iar in regim de porn ire s 12 %.
= 2 ·100
U
f
K=1
(Ri)K [%] (3.2.4)
de tensiune) este de multe ori mai ma- a - calculul pierderii de tensiune pe liniile
re ca valoarea curentului nominal. De de CU'ent continuu sau atlemaiv, mo- inlocuind r = Ilys; R = L/ys;
asemenea, constanta de timp Teste nofazat cu reoeptoa'e ohmice I = PIU; i = plU, rezulta:
foarte mica datorita rezistentei R ~i Schema electrotehnica de calcul este
conduce la 0 durata mica a regimului data in fig. 11.3.4,in care s-au facut ur- ,1U = 2 '10~ f (IP)
tranzitoriu - sub 1 s. in aceste conditii matoarele notatll: r U K=1 S K
curentul de soc nu este atat de pericu- R I' R2, R3 - receptoarele electrice (in
los din punctul de vedere al incalzirii c.a. receptoare ohmice); = 2 '10 0 L.~ (LP) [%]
2
(3.2.5)
cat datorita faptului ca poate determina r I' '2' '3 - rezistentele tronsoanelor li- r U K-1 S K
declansarea protectiei la scurtcircuit. niei de lungimi II' 12, 13; unde peste puterea absorb ita de re-
Pentru evitarea acestei declansarl, ne- iI' i2, i3 - curentii absorbitl de recep- ceptoare ~i Peste puterea transportata
dorite, sl totodata pentru limitarea cu- toare; de tronsoanele liniei.
rentului de soc, se recornanda ca la II' 12, 13 - curentii transportati pe tron- in c.a. monofazat U = U, = 230 V.
cuplarea bateriei de condensatoare la soanele liniei; prin tronson
reteaua de alimentare sa se introduca se lnteleqe portiunea de linie R X
in circuit rezlstente limitatoare de cu- dintre doua receptoare con- ---Ic:::Jl--I_.P
~>-#'J!i~'........ cf-os-cp-.l B
.•
rent care apoi se scurtcircuiteaza. secutive;
R1, R2, R3 - rezistentele liniei de la sur- Re
3.2. Funqionarea sa
la receptoarele R I' R 2'
Fig. 11.3.5. Unle de curent
cu tensiune scAzuti R3 ~i corespunzatoare lun-
(pierderi de tensiune) altematlv trifazat cu un receptor
gimilor de linie L1, L2, L3.
concentrat Ia capit.
Sunt evidente relatiile:
Tensiunea scazuta la bornele unui re-
ceptor se datoreaza pierderilor de ten-
siune pe liniile de alimentare. A
Efectele tensiunii scazute la bornele
receptoarelor depind de caracteristicile
acestora.
in cazul lampilor electrice (receptoare A'
rezistive) tensiunea mai mica la borne
are ca efect scaderea curentului prin
lampa. Aceasta face ca fluxul luminos r1 I, r2 ra
A
al lampii sa scada ~i sa se reduca ni-
velul de iluminare dat de sistemul de
iluminat. Cum scaderea de flux este 11
®) 12 la
®
pronuntata (10 ... 17 %) la scaderi mici L1. R1
ale tensiunii (3 %), este necesar ca L2. R2
pierderea de tensiune pe linii sa fie cat La, Ra
mai mica.
in cazul motoarelor electrice (recep- Fig. 11.3.4. Schema de calcul a plerderll de tensiune pentru linli de c.c. sau
toare inductive) tensiunea mai mica la . c.a. monofazat cu receptoare ohmlce.
borne are ca efect cresterea curentului I '--- --'
 Capitolul 3: Func!ioniri anormale in instala!ii electrice II. Instala!ii electrice

b - Pierderea de tensiune pe liniile de ([Q/m) sau [Qlkm)) a liniei. 100 n

curent alternativ trifazat cu receptor Relatia 3.2.11 se mai poate scrie: t1U = U2 ~ (,;p; + xp;) [%] (3.2.15)
concentrat la capAt (linie incArcatA •
simetric) t1U= 100t1U = 100 .(RP+XO) [%] sau
Schema electrotehnica de calcul este U U2 100 ~ P. -t.
data in fig. 11.3.5, unde R ~i X sunt ca- (3.2.12) . t1U = --- L" _1_1 [%] (3.2.16)
racteristicile liniei de alimentare a re- unde: yu 2 1 S;

ceptorului. Acestea se pot determina

cu relatiile:
°- este puterea reactiva a receptorului.
Pentru liniile in care cos cp are valoa-
atunci cand factorul de putere este

re mare (0,7 ... 1) sl R » X, relatia

R = Ro' )
(3.2.6) 3.2.12 devine: Exemplu de calcul
X = Xo' Se calculeaza pierderea de tensiune
unde: i t1U = 100 . P .[ [%] (3.2.13) de la un post de transformare (P7) la
Ro ~i Xo - sunt rnarirni specifice (Q/m) yU2s un tablou electric secundar (TS), linia
corespunzatoare liniei de ali- c - Pierderea de tensiune pe liniile de de alimentare avand caracteristicile din
mentare, de lungime I. curent altemativ trifazat cu mai multe fig. 11.3.8in urrnatoarele ipoteze:
Peste puterea activa a receptorului receptoare concentrate (fig. 11.3.7.) 1. linia este folosita pentru alimentarea
~i cos rp factorul de putere al acestuia. S-au facut urrnatoarele notatil; unor receptoare de lumina, cu un
I este curentul absorb it de receptor '1' '2' '3' XI' x2'
sunt caracteristi-
X3 - factor de putere ridicat, coso = 0,95;
~i transportat pe linie. cile tronsoanelor 2. linia este folosrta pentru alimentarea
Legea lui Kirchhoff corespunzatoare de alimentare ale unor receptoare de torta, cu un fac-
ochiului din fig. 11.3.5 este: liniei sl depind de tor de putere scazut, coso = 0, 7
secfiunile sl lun- (pentru simplificare toate tronsoane-
-.iX[ = R[ +!:i.B - !:i.A
(3.2.7) gimile acestora; Ie au coso = 0,7).
unde: '1' '2, '3 -
curentii pe tronsoanele liniei
UA - este tensiunea sursei (Ia tabloul carora Ie corespunde puteri- Rezolvare:
electric) sl Ie transportate PI' P 2' P 3' 1. in ipoteza 1:
UB - tensiunea la bornele receptorului. respectiv 01' 02' 03' Factorul de putere este ridicat ~i
Pierderea de tensiune pe linie este: Pierderea de tensiune rezultata din atunci termenii x;O; pot fi neglijati de-
generalizarea relatiei 3.2.11: oarece Xi « 'i la sectiuni mici sl
t1U = .J3t1Uf = .J3 (U A - UB) (3.2.8)
.J3 . 100 n ( . ) o,« Pi'
Diferenta UA - UB se determine din t1U = U ~ ,;1; cos q;; + xl; Sin q;; Se aplica relatia 3.2.16:
diagrama fazoriala corespunzatoare re-
latlel 3.2.7 din fig. 11.3.6.
;=1
[%] (3.2.14)
LlU = 100 f f'; . ,; = 100

Pentru calcul se face urrnatoarea con- unde: yU2 1 5; 56 . 3802

structie. Cu raza OA = UA se duce un I n- este numarul de tronsoane ale liniei.
.[15 . 10
3
. 25 +
3
45· 10 . 15 + 100 . 10 . 50)
3
=
arc de cerc ce intersecteaza DB in C. Se mai pot folosi relatiile:
10 35 70
Din A si E se duc perpendiculare pe
DC sl se obtin punctele 0 sl F. Intrucat
unghiul {J (dintre UA ~i UB) este de
1-2°, segmentul CO este foarte mic sl
se poate neglija in calcul.
A Ch~~c=~--""r-~~
r1 X1
-X2

, .------.
__=r~ .... --,-'_c=~--""-,
-
13, P3
r3

-
-
X3

Pierderea de tensiune pe faza este: Re2 Re3

t1U, = UA - UB = DC - DB::::: 00 - DB = 12 13

= BO = BF + FO = RI coso + XI sin tp
(3.2.9)
Fig. 11.3.7.Unle din curent altematlv trffazat cu mal multe receptoare
Deci pierderea de tensiune pe linie este:
concentrate ROo
t1U = .J3 ( RI cos q; + XI sin q; )
(3.2.10)
sl in procente:

t1U = 100t1U =
U
.J3·100·1·[ ( . )
= U . Ro cos q; + Xo Sin tp
Fig. 11.3.8.Unia de allmentare pentru tabloul secundar TS.
[%] (32.11)
L
unde:
Ro sl Xo - sunt rezistenta si, respect iv,
reactanta inductiva unitara
A(LM~~~--~~~------------------------~--~~~
!U! dx J!
Fig. 11.3.9.Unle de curent altematlv trifazat cu receptoare ohmice
uniform distrlbuite.
 II. Instalalii electrice Capitolul 3: Funclionari anormale in instalalii electrice

= 1,58 %
Ix=IO{L-X)
Cu L1·,...L4· sl, respectiv, Z1'""Z4'
2. in ipoteza 2, termenii pot Xi o, nu s-au notat lungimile ~i impedantele co-
fi neglijati. Din datele problemei rezutta: «; = Rodx (3.2.19) respunzatoare ale liniei de la capatul A'
01 = 15,3 KVA; pana la fiecare dintre cele 4 receptoare.
02 = 45,9 KVA; inlocuind 3.2.19 in 3.2.17 ~i inte- Cum receptoarele sunt alimentate de
=
03 102,0 KVA; grand de la O-L rezulta: la cele doua capete, exista un receptor
X01 = 0,096 Q/km; (fig. 11.3.10,receptorul 3) care absoarbe
X
02
= 0,084 Q/km; LlU = J3Ro 10 . e curent atat de la sursa din A (i3A), cat
X03 = 0,079 Q/km;
2 sl de la sursa din A'(i3A')'
'01 = 1,790 Q/km; sau Calculul pierderii de tensiune pentru
'02= 0,511 Q/km; linia din fig. 11.3.10 se reduce la calcu-
LlU = J3RI
'03 =
0,256 Q/km.
2
(3.2.20) lui pierderii de tensiune pe doua linii tri-
Apllcand relatia 3.2.15 unde: fazate tncarcate simetric cu sarcini
'i = 'Oili ~i Xi = XOili Hezulta ca pierderea de tensiune pe concentrate (ca in tipul c de retea), ca
rezulta: astfel de linii se poate calcula ca ~i in fig. 11.3.11.
pierderea pe 0 linie cu un singur recep- Se considera drept pierdere de tensi-
100 3 )
LlU = 2 :L{'o//'; + xo/P; = tor concentrat (echivalent cu al recep- une a liniei alimentata la doua capete
U 1 toarelor uniform distribuite) amplasat la pierderea de tensiune cea mai mare
mijlocul liniei. dintre cele doua pierderi pe liniile echi-
= 100 . (1,790 . 25 . 10-3 . 15· 103 +
valente (fig. 11.3.11).
3802
e - Pierderea de tensiune pe linia de cu- Din fig. 11.3.11 rezulta:
+0,511'15 '10-3.45.103 + rent altemativ trifazati cu receptoare
concen1rate a1imentati Ia ambele ca-
Y.A - Y.A· =
+0,256 . 50 . 10-3 . 100 . 103 +
pete (fig. II 3.10) = J3 (/~?1 + 19_?'3-/~?4 -/~?5)
+0,096 . 25 . 10-3 . 15,3 . 103 +
S-au facut urmatoarele notatli;
+0,084 ·15 '10-3. 45,9 '103 + i., i2, ... i4 - curentii absorbitl de recep- (3.2.21)
3 3 toare; Tinand seama de relatille:
+0,079' 50 '10- ·102 .10 ) =
llA ~i 1J.A• - tensiunile de la capetele li-
1..1 = ?1
= 0,46 + 0,24 + 0,89 + 0,03 + niei;
+0,04+0,28=1,94 % ~1' ~2"" Z5 - impedantele tronsoanelor 1..2 = ?1 + ?2
liniei de lungimi 11, ••• Is' 1..3 = ?1 + ?2 + ?3 (3.2.22)
in ipoteza 2 pierderea de tensiune este Marimile de mai sus sunt cunoscute
1..4 = ?1 + ?2 + ?3 + ?4
aproximativ cu 23 % mai mare decat deoarece se cunosc caracteristicile re-
in ipoteza 1. ceptoarelor ca ~i parametrii tronsoane- l..t = ?1 + ?2 + ?3 + ?4 + ?s
lor ce compun linia.
d - Plerderea de tensiune pe linille de cu- Cu lA si lA• s-au notat curentii de
rent aIIemativ 1rifazat cu receptoEn alimentare ai surselor A sl A'; l.. 1 = ?2 + ?3 + ?4 + ?s = l..t - 1..1
otvnice uniform dstrIluiIB (fig. 11.3.9) 12, 13, 14 - sunt curentii transportatl pe l.. 2 = ?3 + ?4 + ?s = l..t - 1..2
Receptoarele pot fi considerate uni- tronsoanele liniei catre re-
form distribuite daca distanta I dintre ' ceptoare; l.. 3 = ?4 + ?s = l..t - 1..3
doua receptoare este mult mai mica L1, L2, ••• L4 - lungimile liniei de la sursa
decat lungimea totala a liniei L ~i pute- din A pana la fiecare din- l.. 4 = ?s = l..t - 1..4
rea p a unui receptor este mult mai mi- tre receptoare. Acestora (3.2.23)
ca decat puterea totala absorbita de li- Ie corespund impedantele
nia P. Un bun exemplu II constituie Ii- Z1' ....Z4; Zt este impe-
niile electrice de alimentare a ilumina- danta total a a liniei.
tului exterior.
Pe portiunea de linie infinit mica dx, A(, !A !2 13 !4 !A' A'
aflata la dlstanta X de sursa, pierderea bA", f"i3A,
de tensiune este: !1 !2 b
i4

d{LlUt = J3lx d,x (3.2.17) i1,Z1 i2,Z2 i3,Z3 i4,Z4 i5,Z5

unde: L1,Z1 L'1,Z'1

Ix - este curentul necesar sa alimen- L'2'~
L2'~
teze receptoarele de pe portlunea
(L-x) din linie ~i v,
este rezistenta L3,Z3 L'3,Z'3
liniei de lungime dx. L4,Z4 L'4,Z'4
Se fac notatille:
Lt,~
I
10 = L [AIm]
(3.2.18) Fig. 11.3.10.Unle trIfazati allmentatlla ambele capete.
R
Ro =- [Q/m]

unde:
L

10 - este considerat curentul absorb it

de un metru din linie ~i
AO///
!A
• ~
!1
.
!2
~
!2
.
!3

l
!3A
~
bA'
14
-...
~!4
lA'
"i: iIIOA'

Ro - rezistenta urutara a liniei.

Atunci rezulta:
Fig. ua11. Unille echlvalente cu Iinia din fig. 11.3.10.
 Capitolul 3: Func!ionari anormale in instalatii electrice II. lnstalatii electrice

deci curentul la porn ire se rnlcsorea-

lA = i1 + ie mecanice, za, iar panta caracteristicii
l2 = i2 + b data de ecuatla 3.3.1, in condltiile
b =iJA =ct-M·ct' (3.3.2) U = Un; lP= lPn l?i Rp 0, creste (a se *"
vedea fig. 11.3.12- caracteristicile meca-
nice artificiale reostatice - c.m.a.r., cu
si reprezinta caracteristica rnecanica na- rezistentele de pornire Rp1' Rp2 l?i R 3
(3.2.24) turala (c.m.n.) a motorului de curent unde R 1 > R 2 > R 3; caracteristicfle
P. PtflPd
continuu cu excitatia in derivatie. Carac- sunt nurnite as e upa• parametrul
i3 = i3A + iJA'
teristica este 0 dreapta (fig. 11.3.12). care poate fi modificat).
lA = i1 + i2 + iJA La porn ire, n = 0 sl se observa din Acum, rezlstenta totala din circuitul
fig. II 3.12 ca ~omentul corespunzator rotoric este:
M (intersectia c.m.n. cu axa momen- Rrot = Ra + Rp (3.3.6)
tului) este, mai mare, de multe ori ca In practice, atunci cand se efectuea-
Mn' Tinand cont de faptul ca momentul za 0 porn ire cu rezlstente, se alege un
Helatia 3.2.21 devine: este direct proportional fata de curent: interval de variatie a curentului la por- I

M = Km·lP·1 (3.3.3) nire intre 0 valoare maxima:

llA - 1.lA' = ..J3 [fA 61 + (fA - i1) 62 +
(fA - i 1 - i2) 63 - (i 1 + i2 + i3 - fA ) 64 - I
(i1 + i2+ i3 + i, - fA) 6sl = mai mare, de multe ori, fata de curentul
= ..J3 [lA (ZI + 62 + 63 + 64 + 65) -
- i, (62 + 63 + 64 + 65) -
- i2 ( 63 + 64 + 65) - i3 (64 + 65) - i4651 = borne intreaga tensiune a retel de nire. La conectarea motorului la sursa,
= ..J3 [fA Zt - L i, Zi' 1
Curentul absorb it de sursa A reprezinta:
3.3. Pomirea motoarelor
·electrice
3.3.1. Pomirea motoarelor
de curent continuu
Eouatia ce caracterizeaza
functionarea motorului de curent conti-
nuu cu excltatla in derivatle (adica de-
pendente intre turatia motorului sl cu-
plul electromagnetic al motorului) este:
U Ra + Rp
n = -- ----=-~-
- M
Ke . lP Ke ·lP· Km 'lP
unde:
n - este turatla motorului;
M - cuplul electromagnetic dezvoltat
tnsearnna ca sl curentul Ip absorb it de
la reteaua de alimentare la porn ire este
nominal I [I = (10 ...20)1 1. Aceasta se
datoreazc{' rCzistentei mi~i a circuitului
rotoric, carela, la porn ire, i se aplica la
(3.2.25) alimentare, asa cum rezulta din 3.3.2.
Dupa prelucrare, prin inlocuirea lui Mp
cu Km ·lPn·lp sl a lui np cu zero rezulta:
I = U /R (3.3.4)
(3.2.26) p Cur;ntii a foarte mari de la porn ire
deranjeaza, deoarece duc la caderi
mari de tensiune in reteaua de alimen-
tare, la eforturi electrodinamice in infa-
(3.2.27) surarea rotorlca, la posibila apantie a
focului circular la colector sl la sollcitari , in circuit ramanGnd rezlstenta R 2. Ast-
term ice (in special, la pornirile care
, dureaza rnult), Din aceste motive nu se
conecteaza direct la retea decat mo-
toarele de putere foarte mica l?i cu mo-
mente mici de lnertie. Altfel, pentru li-
mitarea efectelor prezentate, curentul
de porn ire se llmlteaza la valori
I = (2...2,4) In prin inserierea unor re-
mecanic ilstente de porn ire R , prin rnicsorarea
tensiunii aplicate saJ' utilizand electro-
nica de putere (motoare, choppere).
• Prin introducerea de rezistente la I circuit toata rezlstenta lntrocusa la por-
porn ire in serie cu circuitul rotoric, re-
latia 3.3.4 capata forma:
u,
(3.3.1) I Ip = /(Ra + Rp) (3.3.5)
n
no
-~-.$:_~ ~":' -~--o - :
, ......... --
Ipmax = (1,5 ... 2)ln
sl una minima:
Ipmin = (1,1... 1,3)ln;
corespunzator acestor valori se deter-
rnlna rezistentele de porn ire. in fig.
11.3.12 este infatil?ata 0 astfel de por-
in serie cu rezistenta infal?urarii rotori-
ce, se introducere 0 rezistenta Rp.l'
astfel tncat curentul de porn ire sa fie
ega I cu Ipmax (punctul a). Motorul por-
neste l?i turatia in cepe sa ereasca.
Cand turatia ajunge la valoarea nb l?i
curentul absorbit de la retea ia valoa-
rea I min' se scoate din circuit 0 parte
din fezistenta R 1 (prin scurtcircuitare),
fel se trece de pe caracteristicl meca-
nica artltlclala reostatica cu rezlstenta
R 1 (fig. 11.3.12 - c.m.a.r.R 1) pe carac-
tlristica mecanica artificiCia reostatlca
cu rezlstenta R 2 (c.m.a.r.R 2)' Trece-
rea se face astfJi tncat, pe rfoua carac-
terlstlca rnecanica artiticlata reostatica
(c.m.a.r.R 2)' curentul sa nu depaseas-
ca valoar~a Ipmax' Punctul de functio-
nare trece din b in c. De aici, procesul
se repeta identic, pan a se scoate din
nire, l?i punctul de functionare ajunge
pe caracteristica rnecanica naturale,
stabilindu-se in Fin cazul functionerli la
F
:i C
....

- - - - ,,-,,- -'. ~ -, -~li'O- ."-" -_."'9-

, ........ ....,.....
-,-----

I - ~ _
I

-
·rn.n •

de motor; _______ , ....

_J._.~- ----_¢... C ......
, i ....
f' ,.. , g'" ... :_rn.a.r._R
U - tensiunea continua aplicata moto- 04
-----------,'---9----
" r .... '
-""-~
I

c·rn -_

.......
rului; .;. d,....... ' e a.r'_R
Ke l?i Km - constantele electrica l?i me- : "" : ........ : 1J3

canica ale motorului;

--------- --- -~---6-- ... ----'6 .... q",
: b:' ,q", :c ........'~r
lP - fluxul magnetic rezultat din motor; , : "~r : ......... '1
Ra - rezistenta infal?urarii indusului (ro- ~,''1
, , 7
....
~
torului) motorului; a
R - rezistenta de pornire, legata in se- o
Mn Mpm;n Mpmax Mp3 M
P. R (i)
ne cu a' (Ipm;n) (Ipmax)
Daca tensiunea aplicata este cea no-
minala (Un)' fluxul magnetic este cel i
Fig. 11.3.12. Depende$l1ntre tura1ia n cuplul electromagnetic M la
motorul de curent contlnuu cu excltatla 1n ~:
,i
nominal (lPn) l?i rezistenta de porn ire Rp
este nula, atunci expresia 3.3.1 capata F - punctul de functionare la parametrii nominali (nn l?i Mn); no - punctul de
forma: functionare in gol ideal (cand M = 0).
 II. Instalatii electrice Capitolul 3: Functioniri anormale in instalatii electrice

sarcina nomlnala, Numarul de etape

='pmin(R R )-R (3.3.12)
sau trepte este, in principiu, de 3 .. .4, I a + pt a Rp2 = :pmin (Ra + Rp1) - Ra =
putando-se ajunge in anumite situatii pmax pmax
pana la 7. Rezistenta care se scurtcircuiteaza la
trecerea de pe prima pe a doua treapta = 91,2 (0,386 + 2,5) - 0,386", 1,35 Q
152
Calculul rezistentelor de pornire. Re- va fi:
zistenta de pornire Rpl se deterrnlna R'A= RPI - Rp2 (3.3.13) Hezistenta scurtcircuitata in treapta intai
din relatia 3.3.5: In continuare, pentru determinarea conform 3.3.13 este:
rezlstentelor Rp3' Rp4 .... a turatlitor in R, = Rpl - Rp2 = 2,5 - 1,35 = 1,15 Q
R
pt
= _!:!n_
I
- R
a
(3.3.7) punctele de functionare e, g.... ~i a re- Hezistenta R 3 care rarnane in circuit la
pmax zistentelor care se scurtcirculteaza R,f' trecerea pun~tului de functionare din d
Rezistenta care trebuie sa ramana in RII/" ••• se procedeaza la fel ca mai sus. in e se catculeaza cu formula 3.3.12,
treapta a doua - Rp2' se obtine din re- adaptata pentru punctul e sl are valoa-
latia 3.3.1, punand conditia ca aceasta Exemplu de calcul: rea:
sa fie verificata de punctul de functlo- Se deterrnlna valorile rezistentelor de
pmin
Rp3 = I (Ra + Rp2) - Ra =
nare c. Deci:
n U n__
= __ 1
(3.3.8)
Ra +RP2
porn ire in cauzul pornirii cu rezlstente
inseriate in circuitul rotoric al motorului
de curent continuu cu excitatia in deri-
s.:
C K K I[>
I[> pmax = 91,2 (0,386 + 1,35) - 0,386", 0,65 Q
e n e n vatle care are urrnatoarsle date nomi-
152
unde, in functie de datele de pe placu- nale:
18 motorului sau din catalog (Pn, Un' 'n' Pn = 29 KW; Un = 440 V; In = 76 A; i Hezistenta scurtcircuitata in treapta a
nn) se pot determina: nn = 1000 rot/min; Ip = 15 In doua:
Se adopta: R'L = Rp2 - Rp3 = 1,35 - 0,65 = 0,7 Q
K I[>
e n
'" Un - Ra In
nn
(3.3.9) (max = 21n 2·76 = 152 A ~i = In continuare, se procedeaza la fel
pmin = 1,2 In = 1,2·76 = 91,2 A pentru punctele f -> 9 si h -> i
Ra (in cazul in care nu se poate rnasu- Pentru motorul respectiv, conform i (fig.11.3.12) obtinandu-se:
ra cu un ohmetru) relatillor 3.3.3 sl 3.3.9 se obtin:
pmin
Unln - Pn (3 ) R_a = Unl'p = 440115·76 = 0,386 Q RP4 = ' (Ra + Rp3) - Ra =
Ra III 12 0, ... 0,5 (3.3.10) ~I Ipmax
n
K __ U.!.!.n
_-_R_.a!..../.!!.,n = 91,2 (0,386 + 0,65) - 0,386 Ell 0,23 Q
iar turatla nc' tot din relatia 3.3.2, dar el[>n -
152
punand condltia ca in punctul de func-
tlonare b sa se verifice, in cazul c.m.a.r 440 - 0,386' 76", 246 ~i Rill = Rp3 - RP4 = 0,65 - 0,23 = 0,42 Q
- Rp1' adica: 100 ' iar
U Ra + RPI 60 pmin
nc - n = __ n_ - I . Rp5 = ' (Ra + RP4) - Ra =
b K I[> p mm K I[> Ipmax
e n Hezlstenta care trebuie introdusa la
e n
porn ire in circuitul rotoric se poate
(3.3.11) , determina cu relana 3.3.7 sl are valoarea: = 91,2 (0,386 + 0,23) - 0,386 'i!! -0,02 Q
152
Introducand acum valorile determina-
te in relatla 3.3.8, se obtine rezlstenta: U 440
R =_n __ R =--0,386=2,5 Q ceea ce arata ca se intra direct pe ca-
pI I a 152 racteristica rnecanica naturala (semnul
prnax
minus) sl, in acest caz, rezlstenta scurt-
Hezistenta R 2 care trebuie sa ramana in circuitata in treapta a patra este egala
circuit cand ~unctul de functionare tre- cu tot ce a mai rarnas in circuit, adica
ce din bin c (conform fig. 11.3.12)este da- cu Rp4: R/V RP4 0,23 Q = =
! ta de relatia 3.3.12 sl are valoarea: • Pornirea cu tensiune sCBzuta $i
cresteree apoi progresiva a acesteia
p{ma la valoarea nominala reprezlnta 0
n metoda care se foloseste numai atunci
cand sursa de alimentare de curent
C·rn''''.-(J.
n
o----::___ F n
ns '=::::::------ \ \ \
\ \ F
-----~--------- k
\ \
\

-----~ --------
iJ<--- _
h
iJ~- - - - _ 9
e
e
d
c
b a M
a
o M3 M2 M1 (I)
o Is 12 11 I
(13) (12) (I,)
Fig. 11.3.14. Pornirea cu trepte
Fig. 11.a 13. Pornlrea motorulul de c.c. cu excH:atia 1n derivB1ie pe de rezlste~ a motorului de curent
caracterlstlcl mecanice artlflclale de tensiune. contlnuu cu excfta1:la 1n serle.
 Capitolul 3: Funclioniri anormale in instslatii electrice
continuu este 0 sursa cu tensiune re-
glabila. ln aceste condltil, curentul de
porn ire conform relatiei 3.3.5 devine:
'« = U1Ra (3.3.14)
!;li se observa ca el scade odata cu
scaoerea tensiunii aplicate.
Pornirea incepe pe caracteristica
rnecaruca artificial a de tensiune (numi-
ta astfel dupa parametrul care poate fi
modificat), in conditllle in care U = U 1 '
4>= 4>n!;li Rp = O. Tensiunea U, se de-
terrnlna astfel incat punctul de functlo-
nare sa corespunda la porn ire (cand
n = 0) curentului maxim adoptat
1, = Ipmax (fig. 11.3.13). Cand punctul de
functionare ajunge in b (datorlta
cresterll teratlel), unde curentul este 12
(curentul minim adoptat la porn ire
12 = Ipm;n)' 12 fiind mai mare decat cu-
rentul stationer corespunzator sarcinii
Is' se trece pe 0 alta caracterlstica me-
canlca artificlala de tensiune U2' intr-
un punct c, care corespunde curentului
maxim 1, (ce nu va fi depasit in cursul
acestei porniri),
Procesul se repeta, prin reglarea tensi-
unii la valorile U3 (U3 > U2), U4 (U4 > U3)
s.a.rn.d., pana se ajunge pe caracte-
ristica rnecanlca naturala Un' in punctul
de functionare F. Cei doi curentl llrnita,
intre care se face pornirea, 1, si 12 au,
in general, valori apropiate datorita
nurnarulul mare de trepte de tensiune.
Fata de pornirea cu reostat, pornirea
prin modificarea tensiunii de alimentare
a motorului este mai economica, ea eli-
rninand elementele disipative de ener-
gie (rezlstentele de porn ire).
• Utilizand electronica de putere,
pornirea poate decurge la curent con-
stant, iar reglarea tensiunii se face in
mod continuu. Spre exemplu, in cazul
utillzarii redresoarelor cu tiristoare, se
actloneaza manual sau automat asupra
Fig. 11.3.15. Schema electrlci
echlvalentl a motorulul aslneron Tn
momentul pornirii:
Rsc - rezistenta de scurtcircuit;
Xsc - reactanta de scurtcircuit;
k - intreruptor; M'f - tensiunea
retelel in complex (pe faza):
I - curentul absorb it de motor.
Tabelulll.3.1. Curen1i1 de pomlre ,I cuplurile de pomlre
motoarele aslnerone cu rotorulTn scurtclrcult
Putere nominata 1... 5,5 7 ... 30
.. _ JkW] _ ___
_!r/'n_ __ 7,2 7,2
M IMn 1,6
dispozitivelor de comanda pe grila care
modifica continuu unghiul de cornanda
a tiristoarelor, !;li toto data, si valoarea
tensiunii redresate care se apnea moto-
rului.
ln cazul motorului de curent continuu
cu excitatia in serie, pornirea cu trepte
de rezlstente se poate face intre limite
de curenti mai mari, deoarece socurile
sunt mai mici (curentul maxim la
!
pornire 1 putand ajunge acum pana la
2,5 In)' In fig. 11.3.14se prezinta depla-
sarea punctului de funotlonare in cazul
pornirii cu trepte de rezistente sl se
observa ca pornirea incepe din punctul
a (corespunzator unei rezlstente Rpl)'
cand turatia este n = 0 !;li curentul 1"
La rezlstenta constanta, turatla creste,
curentul scade si punctul de functiona-
re se deplaseaza pe caracteristica spre
stanqa pana ajunge in punctul b (co-
respunzator curentului minim de porni-
re 12), Tn acest moment se scurtcircui-
teaza 0 parte din rezlstenta, Rpl' rarna-
nand in circuit rezistenta R 2' Punctul
de functionare trece la tura(ia constan-
ta din b in c, iar curentul ajunge din
nou la valoarea 1" Din acest moment,
procesul se repeta pana se scurtcircu-
iteaza toata rezistenta de porn ire !;li
punctul de functionare intra pe carac-
teristica rnecanica naturala, stabilindu-
se in punctul de functionere F, cores-
punzator curentului de sarcina Is'
La motorul de curent continuu cu ex-
cltatle rnixta, pornirea sl calculul rezis-
tentelor de porn ire se fac la fel ca la
motorul de curent continuu cu excltatla
in derivatle, contrjbutia infa!;lurarii de
excitatie in serie fiind practic aceeasi
pe toata durata pornirii.
A2;P2
(P2<Pl !?i A2>A1)
Fig. 11.3.16. Seqlune prin rotorul
scurtclrcultat al unul motor aslncron
trtfazat:
a - cu dubla colivie; b - cu bare
inalte.
30 ... 40
6,5 6,5
1,2 1,1 0,9
II. Instalalii electrice
3.3.2. Pomirea motoarelor
asincrone 'bifazate
ln momentul cuplarii la reteua de
alimentare a motorului asincron, rotorul
acestuia este imobil (n = 0) sl curentii
I prin rnasina au valorile de scurtcircuit,
asa cum rezulta din schema electrica
echivalenta a motorului asincron in mo-
mentul pornirii (fig. 11.3.15):
Ip = I sc = _f
_-=U=._!1.L = l1.'f (3.3.15)
- - Rsc + jXsc ?sc
Curentul de porn ire Ip este mare !;li este
cuprins, in mod oblsnult, in limitele
(4 ...8) In' EI varlaza in timpul procesului
de pornire datorrta caracteristicilor func-
tlonale atat ale motorului, cat !;li ale sar-
cinii. Tnpractica, in mod acoperitor, se po-
ate considera pentru intreaga dlJ'ata a por-
nirii ca Ip este constant sl egal cu (4 ... 8)
In' valoare ce se poate utiliza sl pentru
efectuarea veriticarll densitatli de curent
la porn ire. Daca durata pornirii nu se poa-
te determina sau evalua, atunci se poa-
te adopta durata acoperitoare de 40 s.
Curentul de porn ire, pe durata porni-
rii, deterrnlna sollcltan termice !;li meca-
nice periculoase pentru infa!;lurari si, de
asemenea, datorita valorilor mari, de-
terrnina pierderi mari de tensiune, atat
in propriul circuit de alimentare cu
energie electrica, cat !;li in circuitele al-
tor receptoare, prin intermediul coloa-
nei de alimentare comune.
Pierderea de tensiune in circuitul
propriu este netavorabila deoarece cu-
plul de porn ire este rnicsorat (cuplul
fiind proportional cu pafratul tensiunii
de alimentare) si, ca urmare, accelera-
tla unghiulara la porn ire este mica, iar
durata pornirii se prelunqeste. ln cazuri
cu totul defavorabile, procesul pornirii
nici nu poate avea loc.
Pierderea de tensiune determinata in
circuitele altor motoare conduce la
i eresterea curentaor absorbiti de aces-
tea !;li la accentuarea scaderli tensiunii.
Calculul pierderii de tensiune la por-
nire se face pentru circuite cu ajutorul
relatiei 3.2.12, unde puterile P !;li Q se
determina in functle de curentul de po-
nire [/p = (4 ... 8)/n1 !;li de factorul de pu-
tere nominal daca nu se cunoaste cel
corespunzator pornirii, iar pentru co-
loanele de alimentare, cu ajutorul cu-
rentului de varf al coloanei lv' calculat
cu relatia:
n
'; = ~ In; + IPM (3.3.16)
i-1
unde:
In; - este curentul nominal al motorului t;
I M -curentul de porn ire al motorului M
p (cel mai mare curent de porn ire).
ln relatla 3.3.16 s-a presupus, aco-
peritor, ca totl curentil sunt in faza
(deci toate motoarele au acelasi factor
 II. Instalatii electrice Capitolul 3: Functionari anormale in instalatii electrice

de putere). Sp = Ul~/ZSC ~i S~ = (U1nlk)2-(1IZsc)

R = _R_,_1_·
R_'2=-- (3.3.20)
Cand fabrica producatoare nu pres- ech R+R (3.3.18)
crie valoarea pierderii de tensiune la 1 2 Raportul celor doua puteri conduce la:
pornire, maxim adrnlslblla, atunci sl se observa ca este mai mica sau I' = (1/k2).' (3.3.21)
aceasta se poate considera egala cu mult mai mica decat Rl (dupa cum s- p Pe de alta parte, cuplul la pornire Mp
12 %. au ales AI' A2, PI sl P2)· a motorului se reduce sl el de k2 ori,
Dupa cum se poate observa din ta- Valoarea mare a rezlstentei rotorice datonta dependentei lui de patratul
belul 11.3.1, pentru motoarele oblsnulte, la porn ire (Rrot = R1) lirnlteaza tensiunii de alimentare:
momentul de pornire este destul de intensitatea curentului de pornire ~i a
mic sl, de aceea, cand este posibil, socului de curent la valori admisibile.
n
pornirea acestor motoare se face in • Pornirea cu tensiune scazuta, in F c c.m.n.
nl
gol. in caz contrar, se cauta solutii trepte, cu autotransformator (U'n)
pentru cresterea momentului de porni- Consta in alimentarea motorului asin- net
c.m.a.t.
re a motoarelor asincrone trifazate. cron prin intermediul unui autotrans- (U,.,!k)
• Pornirea prin conectare directa la formator sau transformator. Daca ten-
retea siunea este rnicsorata de k ori, atunci
Aceasta metoda consta in cuplarea intensitatea curentului de porn ire
directa a infa~urarii statorice la reteaua absorb it de la reteaua de alimentare
de alimentare sl prezlnta toate inconve- scade de k2 ori. Considerand Sp - pu-
nientele mentionate mai sus. De aceea, terea absorb ita de la retea la pornirea
utilizarea ei nu se accepta decat in directa ~i S~ - puterea absorb ita prin Mn
M'p M'max
cazul motoarelor de putere mica, adica autotransformatorul cu raportul de
sub 5,5 kW la Un = 380 V, cu limitarea transformare k, se poate scrie: Fig. 11.3.17. Dlagrama pomlril cu
socurllor de tensiune in retea la valori Sp = U1n Ip ~i S~ = U1n I~ (3.3.19) autotransfonnator.
admisibile mai mici sau egale cu 10 %, sau
iar pe linia de alimentare a motorului la
valori mai mici sau egale cu 15 %.
De asemenea, ea mai poate fi utiliza-
2--t----~--+-- 2---t---~--+--
ta in cazul motoarelor asincrone trifa-
zate cu rotorul in scurtcircuit, prevazu- 3--1----+----9-- 3 ---+----1-----(--
te cu dubla colivie sau cu bare inalte JPy JpA
(fig. 11.3.16). A B C A B
Pornirea directa a acestor motoare
se bazeaza pe efectul pelicular al cu-
rentului alternativ (refularea curentului
~sc ~sc ~sc
electric spre suorafata conductorului
odata cu cresterea frecventei) care are
ca urmare rnicsorarea suprafetei active
(parcurse de curentul electric) a con- x y z x y z
ductorului ~i deci marirea rezistentei Fig. 11.3.18. Conectarea lhfifUririlor statorice ala unui
acestuia (R = p·l/A). La pornire, cand motor aslneron b1fazat:
turatta rotorului este nula, frecventa f2 a a - conexiune stea; b - conexiune triunghi.
curentului din rotor este maxima
(50 Hz, pentru reteaua lndusmala din
tara noastra) sl curentul strabate numai
sectiunea AI (fig. II. 3.16). Rezistenta
conductorului este, in acest caz:
R1=Pl·IIAl (3.3.17)
~i are 0 valoare mare. Dupa demarare,
turatla rotorului creste, iar frecventa f2
scade ~i cand se ajunge la valoarea
norninala, frecventa f2 este de circa
0,2 ... 0,3 Hz sl curentul sfrabats acum
intreaga sectiune (A 1 + A2). Hezistenta
conductorului in acest caz este:

o o
abc

Fig. 11.3.20.
Dlagramele fazoriala corespunzAtoare pomlrii motorulul
a"neron CU Impecia.,.. conectate 1h serla:
a - in momentul cuplar;; la retee; b - in momentul atingerii turatiei ststionsre
Rp Xp
cu impedantele inseriate; c - in momentul scurtcircuitarii impedantelor
Fig. 11.3.19. Motorul a"neron (inchiderea contactorului C din fig. 11.3.19);
conectat cu Im~ de pomlre Rp' Xp - parametrii impedantei de pornire; Rsc Xsc - parametrii de scurtcircuit
1h serle. ai motorului; R; - rezlstenta rotorului; s - alunecarea.
 Capitolul 3: Funclioniiri anormale in instalalii electrice
M' 1M = (U1n Ikj2!Uf" = (11k2) ne cele 6 capete ale infa$urarilor si
p p (3.3.22) functioneaza la putere nominata cu fa-
in aceste condltli, pentru a beneficia zele statorice alimentate in triunghi.
de avantajul reducerii curentului de Metoda prezlnta avantajul unei redu-
porn ire sl a evita dezavantajul reducerii ceri a curentului de porn ire de trei ori.
cuplului motor, pornirea cu autotrans- in fig. 11.3.18sunt prezentate cele doua
formator se executa in gol sau la sar- tipuri de conexiuni. Daca se noteaza cu
cina red usa. Cand turatia motorului s-a I Z impedanta pe 0 taza a motorului,
apropiat suficient de mult de turatla de atunci curentii de porn ire in conexiunea
sincronism, se trece la alimentarea mo- stea Ipy si, respectiv, in conexiunea
torului la tensiunea retelei, continuu, in triunghi 'p, vor fi:
trepte sau direct, in functie de socurile I _ U fY _ UI . 1
care apar. (3.3.23)
PY - Zsc - ,J3 Z
Diagrama pornirii, pe caracteristicile
mecanice corespunzatoare (cu tensiu-
ne scazuta sl naturale) este prezentata
in fig. 11.3.17, pornirea executandu-se
pe traiectoria a-b-c-F. Facand raportul celor doi curenti de
Metoda se utilizeaza pentru pornirea porn ire, din 3.3.23 rezulta:
motoarelor de putere medie $i mare, ,
Ipy .:
alimentate din retele de joasa sau me- (3.3.24)
die tensiune. 'pl! 3 valoare proportionala
• Pornirea prin comutarea stea -' in privinta cuplului de porn ire, avand
triunghi in vedere raportul tensiunilor pe 0 taza
Este 0 porn ire cu tensiune redusa, a infa$urarii, se constata ca scade de
care consta in aplicarea sistemului tri- trei ori fata de cup lui de porn ire nom i-
fazat de tensiuni, in prima taza a porni- nal. Tinand seama de scaderea cuplu-
rii, infa$urarii stator ice a motorului co- lui, pornirea se va face cu sarcini redu-
nectata in stea, iar dupa atingerea unei se de trei ori sau in gol.
turatii de 90 ... 95 % din turatla de sin- Daca se anallzeaza pornirea cu co-
cronism, infa$urarii comutate in tri- mutator stea - triunghi, prin prisma
unghi. pornirii prezentate in fig. 11.3.18, se
Pornirea stea - triunghi se aplica mo- constata ca procesul de comutare tre-
toarelor de mica sl medie putere care buie sa se taca, obligatoriu, la alune-
trebuie sa aiba scoase la cutia de bor- cari suficient de mici, pentru a nu da
I rotorul bobinat (sau cu inele), spre deo-
A sebire de precedentele
B aplica oricarui tip de motor asincron -
2 ----6
3---C~
Rp3 Rp2 RP1
~--------
V
~-------)
Rp
! rotorice cu un reostat trifazat de porni-
Fig. 11.3.21. Motor aslneron trIfazat cu rotor boblnat cu rezlsteme de
pornlre inserlate cu clrcultul rotorlc:
C1, C2, C3 - contactoare; Rp1, Rp2, Rp3 - rezlstente de pornire.
M
, cuitului rotoric, se rnodifica alunecarea
Mp2
Ms
o Sm Smp
Fig. 11.3.22. Dlagrama pornlrll motorulul aslneron trIfazat cu rotorul
S
boblnat cu rezlsteme
de pornlre inserlate cu clrcultul rotorlc.
II. Instalalii electrice
nastere la socuri de curent la trecerea
in triunghi, comparabile cu cele de la
conectarea directa in triunghi, anuland
astfel avantajul principal al metodei.
Din aceleasi motive, timpul in care se
face manevra de trecere din conexiu-
nea stea in triunghi trebuie sa fie foarte
mic. La efectuarea conexiunilor in cir-
cuitele de forta trebuie avut in vedere
ca la comutarea din stea in triunghi sa
nu se modifice succesiunea fazelor sis-
temului de alimentare, caz in care, la
comutare, ar apare 0 franare in contra-
curent, urmata apoi de 0 porn ire direc-
ta in triunghi.
• Pornirea cu impedente intercalate
in serie cu motorul asincron
Indiferent de faptul ca lrnpedantele
au caracter preponderent ohmic sau
inductiv, actiunea lor se rnanlfesta prin
crearea unei caderi de tensiune LlU de
cu intensitatea
curentului de pornire, ceea ce face ca
tensiunea la bornele motorului Um sa
creases pe masura ce turatia rotorului
creste.
in fig. 11.3.19 se prezinta schema cu
impedantele intercalate in serie cu mo-
torul asincron in vederea reducerii in-
tensitatlt curentului de porn ire, iar in fig.
11.3.20, diagramele fazoriale cores-
punzatoare pornirii motorului asincron
conectat ca in fig. 11.3.19.
• Pornirea cu rezistente fnseriate cu
circuitul rotoric al motorului asincron
Metoda este aplicablla numai in ca-
zul motoarelor asincrone trifazate cu
care se pot
cu rotor bobinat sau in colivie (in spe-
cial, celor din urrna) $i conduce, pe de
o parte, la reducerea lntensitatil curen-
tilor de porn ire, iar pe de alta parte, la
cresterea cuplului de porn ire pana la
valori care pot egala cuplul maxim. Ea
consta din inserierea fazelor infa$urarii
re, reglabil in trepte sau continuu, ca in
fig. 11.3.21.
Analizand relatiite ce caracterizeaza
functionarea motorului asincron rezulta
ca, la modificarea valorii rezistentel cir-
crltlca sm (corespunzatoare momentului
maxim Mmax), in timp ce cuplul maxim
rarnane constant.
R~+R'
smp = X p (3.3.25)
sc
sl
UI
'ip ..
unde:
-;====~====
(RI + R~ + R~ t + X~c
(3.3.26)
smp -este alunecarea crltlca cand rezis-
tenta Rp este conectata in circuit;
 II. Instalalii electrice Capitolul 3: Funclionari anormale in instalalii electrice

R' - rezistenta circuitului rotoric rapor- ~p - 2'144,9/130,4 smp + 1 = 0

Smp = R~ + R~ = R2 + Rp
'2
tata• Ia stator; Sm 1.2 "" 1,6 $i 0,63
R' - rezlstenta de porn ire raportata la sm R~ R2 (3.3.31) Deoarece S trebuie sa fie mai mare
p stator; ca 1 (fig. 11.3.22),solutia este S = 1,6.
I - curentul absorb it la porn ire de in- Cand punctul de functionare ajunge I Utihzand relatia 3.3.31 se p~~te cal-
lp fa~urarea statonca .• de Ia re.teaua . in b, unde S = Sb sl M = M ' se inchide cula acum rezlstenta lnseriata la porni-
p2
de alimentare; i contactorul C l' sourtcircuitandu-se re- re cu infat;lurarea rotorlca:
Rl - rezistenta infa~urarii statorice. zistenta Rp1' Alunecarea
I in punctul
Din formula 3.3.26 rezultii cii prin in- b (Sb) se deterrnina din ecuatla lui
troducerea rezistentelor de pornire Rp. in Kloss, care trebuie sa fie verificata de
circuitul rotoric, se ootlne reducerea cu- ! coordonatele acestui punct. Hezulta:
rentului absorb it de motor de la retea, unde:
Ecuatia lui Kloss: (3.3.32) R2 - (rezistenta infat;lurarii rotor ice) se
M = 2Mmax poate calcula cu relatia:
sm
-+-
S
(3.3.27)
R =---
«»,»
S sm Tinand cont ca Sb = Sc se poate 2 312
2n
pune in evldenta faptul ca la porn ire, determina rezistenta de porn ire care a
cand S = 1, pentru 0 alunecare crltlca mai rarnas in circuit R~ (R~ = in care:
sm ce poate deveni sl ea egala cu 1 in = RP2 + Rp3)· S = n1 - nn = 1500 -1450 = 0,033
cazul unei anumite valori a rezistentei Din ecuafia lui Koss, verificata de coor-
n n1 1500
de pornire Rp' cuplul de pornire poate donatele punctului c (s = sc' M = M 1)'
deveni egal cu cuplul maxim. unde sare punctul de functlonare d~pa
Singurul dezavantaj al acestei porniri inchiderea contactorului C1, Q = 2nnl = 2n . 1500 = 157rad/s
consta in pierderile de energie ce au 1 60 60
2Mmax
loc in reostatul de porn ire. Mpl = -. -'-"""'--- (3.3.33) sl inlocuind se obtine:
Realizarea pornirii cu rezistente in smp Sc
-+- R = 0,033·65,86 ·157 '" 0,276
circuitul rotoric lnsearnna calcularea
unui reostat de porn ire, avand un nu-
Sc «; 2 3.20,42
Q

mar de trepte (3 ...7), scurtcircuitate in- : se determina s';'p t;li apoi R~. De acum sm - (alunecarea corespunzatoare mo-
tr-o anurnita succesiune sl la anumite procesul se repeta pana se ajunge pe mentului maxim) se deterrnlna din
intervale de timp, care sa asigure un caracteristica mecanlca naturala (cand ecuatia lui Kloss care trebuie verifi-
cuplu maxim la porn ire, rezistenta de porn ire este scurtcircuita- cata de punctul de functionare no-
MPI = (0,8 -i- 0,9) Mmax (3.3.28) ta integral). rninala, pe caracteristica rnecanlca
(coeficientul adoptandu-se in functie I naturala:
de pierderea maxima de tensiune a re- Exemplu de calcul 2M
telei, admlsa in condltille cele mai ne- Se determina valorile rezlstentetor de I Mn = max =>
favorabile) sl un cuplu minim: porn ire, necesare pornirii cu rezlstente sn sm
I
-+-
Mp2 = (1,1 ... 1,3) Ms (3.3.29) inseriate in circuitul rotoric, in cazul uti- sm sn
unde: lizarii unui motor asincron cu urrnatoa-
Ms - este cuplu static al rnasinll de rele date nominale: => S2 _ 2 Mmax S . S + S2 = 0
m M n m n
lucru. r, = 10 kW; Un = 380 V; In = 22 A; n
Diagrama pornirii in 3 trepte pe cur- nn = 1450 rot/min; ~ - 2·144,9/65,86·0,033 sm + 0,0332= 0
bele caracteristicilor mecanice este pre- U20 = 315 V; '2n = 20,4 A; 11n = 84 %; sml.2 "" 0,008 t;li 0,138
zentata in fig. 11.3.22, pornirea facan- coso; = 0,825; Deoarece sm trebuie sa fie mai mare
du-se pe traiectoria a-b-c-d-e-f-g-F. M.,MmaxIMn) = 2,2; G[J2 = 0,415 daNm2; ca sn (fig. 11.3.22), solutla este:
Hezlstenta Rp se calculeaza astfel ca, G = 150 kg. st7J.= 0,138.
la porn ire, punctul de functionare sa se Momentul rezistiv (corespunzator Inlocuind acum valorile obtinute din
afle pe zona stablla a caracteristicii sarcinii) este egal cu momentul nominal relatia de calcul a rezistentsi R,
mecanice artificiale reostatice (in a) co- al motorului. Conform relatiilor 3.3.28 sl rezulta: p
respunzator cuplului maxim la porn ire 3.3.29 se adopta:
Mpl adoptat. Ecuatla lui Kloss, 3.3.27,
trebuie sa fie verificata de punctul de
Mpl = 0,9 Mmax sl Mp2 = 1,2 Ms
unde Ms = Mn = 9550·Pnlnn
Rp = 0'276(~
0,138
-1) = 2,9Q

functionare, a (s = S =1 si M = M 1) t;li = 9550·10/1450 = 65,86 Nm; Hezistenta R' care trebuie sa raman a in
cunoscand cuplul p maxim Mmax p al Mmax = )'Mn = 2,2 . 65,86 = 144,9 Nm circuit la trecferea din b in c (fig. 11.3.22)
motorului asincron, rezulta: Deci: se deterrnina din relatia 3.3.31 sensa

M -
2M
max
~Pl = 0,9'144,9 = 130,4 Nm t;li insa pentru noua alunecare critica - S~,;:
(3.3.30) M 2 = 1,2·65,86 = 79 Nm
pt - S
mp
-+-
1 Din relatia 3.3.30 care trebuie satis- S~'P
-=
R2 + Rp' =>R . =R
R
(s~'P
--1 1
1 Smp facuta, rezulta alunecarea critica la S p 2 S
m 2 m
porn ire - smp:
Ecuatia 3.3.30 confine 0 singura necu-
2Mmax
unde «; - se obtine din relatia 3.3.33:
noscuta, smp' care poate fi determinatii. Mpl = =>
smp 1 2M
Acum, cu ajutorul relatiei 3.3.25 si cu- M=ot max=>
-+- .
noscand parametrii R2 t;li Xsc se poate 1 smp Smp Sc
determina valoarea rezistentei R . Daca -+-
nu se cunoaste reactanta de sctfrtcircuit => S2 _ 2 Mmax S + 1= 0 Sc S~p
Xsc' se poate apela la relatia: mp M mp
pI
 Capitolul 3: Funclionari anormale in instalalii electrice II. Instalalii electrice

~ - 2(Mmax IMp2)sd . s';'p + (S';'p)2 = 0 Hezlstenta scurtcircuitata in treapta a

=> (5' mp)2 _ 2 Mmax
M
.5 . 5'
cmp
+ 52
c
= 0 ~ - 2· 144,9179'0, 75,sd + 0,752 = 0 treia va fi:
pI Rp3 = R; = 0,42 Q
Sdl 2"" 2,53 sl 0,22
sl sc(sc = Sb) din retatia 3.3.32: Solutia este Sd = Se = 0,22 Observalie: in cazul in care Sf este
- pentru s;;'p: . mai mare ca sm calculul se continua
2Mmax conform procedeului descris (crescand
Mp2 = => " )2 - 2(M max1M)p2 Se."Smp + Se-
( Smp 2 - 0 I

smp sb nurnarul de trepte de porn ire) pan a

-+- (5"mp )2-2·144911304·022·
l' mp'+0222=0
5"
:I
cand se ajunge la 0 alunecare cores-
sb smp Smpl,2 "" 0,35 si 0,138 punzatoare momentului M 2 mai mica
• p
=> 2 _ 2 --
Mmax .. 2 - 0 Solutia este S~ = 0,35 d ecat sm'
Sb
Mp2
Sb Smp + Smp - - rezlstenta R" (corespunzatoare
functlonarf in e): p 3.3.3. Pomirea motoarelor
sg - 2,144,91 79·1,6,sb + 1,(j2 0 = sincrone
Sbl, 2 - 5,39 $i 0,47
Solutia, conform fig. 11.3.22, este:
"
Rp=R2 -;;:-11 =
(S~p
Deoarece motoarele sincrone nu
Sb.= Sc = 0,47. dezvolta cuplu electromagnetic sincron
Inlocuind in expresia lui s;"p' se ob-
tine:
= O,276( 0,35
0,138
-1) = 0,42 Q
decat atunci cand turatia rotorului este
egala cu turatia campului magnetic in-
(S;"p)2 - 2'(144,91130,4)'0,47 s';'p + 0,47'2=0 varntor, ele nu au cuplul de porn ire de
S;"Pl,2 - 0,75 $i 0,29. - rezistenta Rp2 ce se scurtcircuiteaza in tip sincron ~i nu pot fi pornite direct,
Deoarece s;"p nu poate sa fie mai treapta a doua: decat daca se utilizeaza convertoare
mic ca Sc (fig. 11.3.22), solutia este Rp2 = R~ - R; = 1:2 - 0,42 = 0,78 Q de frecventa. Convertoarele de frec-
5;" = 0,75 - pentru Sf = Sg' venta, prin cresterea progresiva a frec-
Rezulta: 51 - 2(Mmax IMp2) 5, «; + (S;;'p)2 = 0 ventei (de la valoarea zero), pot deter-
mina la motoarele sincrone obtinerea
R' = 0 276 (0,75 - 1) = 1 2 Q
51 - 2·144,9179,0,35 Sf + 0,352 = 0 de cupluri de porn ire sincrone. Acsasta
p , 0,138 ' Sfl, 2 "" 1, 18 $i 0,1 metoda de porn ire (sincrona) este folo-
Hezlstenta care trebuie scurtcircuitata Solutia este Sf = 5 = 0, 1. sita rar (pretul convertoarelor care mo-
in treapta intaia este: Se observa ca afunecarea Sg este difica frecventa de la zero este ridicat).
RP_1= R(! - R; = 2,9 - 1,2 = 1,7 Q mai mica decat alunecarea critlca pe o alta metoda de porn ire a motoare-
Repetfmd procesul de mai sus, dar caracteristica rnecanica naturala sm si, lor sincrone este pornirea cu motor au-
pentru punctele d, e, f s.a.rn.d, se ob- in aceasta situatie, daca se scurtcircu- xiliar, motor care trebuie sa accelereze
tine: iteaza toata rezistenta ramasa (R"), se sistemul pan a la turatia de sincronism,
- pentru Sd = se: intra pe zona stabila a caracte~isticii cand motorul sincron se cupleaza la
mecanice naturale. retea. $i aceasta metoda este folosita
destul de rar.
Cea mai utilizata metoda de porn ire
a motoarelor sincrone este pornirea in
asincron. in acest caz, rotorul este pre-
vazut cu 0 infa~urare suplimentara,
pentru porn ire, de tip colivie. infa~ura-
rea statortca a motorului sincron se co-
necteaza la reteaua tritazata, iar cea
a b c d rotorlca, pe 0 rezistenta. Cuplul de por-
nire, de tip asincron, ia nastere la fel ca
Fig. 11.3.23. Diagramele fazoriale ale eurentllor motorulul aslneron trifazat
la motorul asincron, prin interactiunea
allmentat in doul faze (faza 3Intreruptj): a - situatia initiala (motorul
carnpului magnetic lnvartitor cu curentii
alimentat pe trei faze); b - sistemul curentilor de succesiune directa;
din infa~urarea tip colivie. Dad'! cuplul
c - sistemul curentlk» de succesiune inversa; d - compensarea corentito: la de porn ire este mai mare ca cel re-
motorul alimentat in doua faze (tensiunea ajungand la 1,l12).
zistent, atunci motorul porneste. Cand
turatia ajunge la valori de 95-97 % din
u,i
turatia de sincronism, infa~urarea roto-
rica se deconecteaza de pe rezlstenta
sl se conecteaza la sursa de curent
I continuu. urmeaza, dupa un interval
scurt de timp, stabilirea turatlei la
valoarea de sincronism.
/it
--- ---- /" R L
Blt

--------------------0
Fig. 11.3.25. Vartatille componentelor eurentulul de scurtcircult monofazat Fig. 11.3.24.
Unle monofazati
,I a eurentulul total. scurtcircultatA.
 I1.lnstalalii electrice Capitolul 3: Funclionari anormale in instalatii electrice

La pornirea in asincron, socul de cu- de potential, se realizeaza 0 legatura

rent poate ajunge pfma la 9 In' Ca ur- electrlca prin intermediul unei impe- uJ2 sin (cp-
k = - --__,~--'--
/3) (3.5.8)
mare, pornirea prin conectare directa dante de valoare neglijabila. In aceste Z/
se poate face numai cand pierderea de condltil, curentul din circuit are 0 inten-
tensiune pe reteaua de alimentare se sitate de multe ori mai mare decat a ~i
incadreaza in domeniul valorilor admi- curentului nominal, iar solleitarile term i- L
sibile. In caz contrar, limitarea curen- : ce sl dinamice (ce depind de patratul T=_j_ (3.5.9)
tului de porn ire se face utlnzand bobi- curentului) sunt foarte mario R/
ne de rsactanta sau autotransforma- in care:
toare. Solutia mai avantajoasa (prin 3.5.1. Scurtcircuitul unui circuit k - este constanta de integrare,
prisma cuplului de porn ire) este cea cu monofazat T - constanta de timp a circuitului.
autotransformatoare de pornire, dar ea Variatlile componentelor curentului
este mai scurnpa, Scurtcircuitarea unei linii monofazate de scurtcircuit ~i a curentului total:
alimentate cu 0 tensiune sinusoldala de
-f
I

3.4. Funqionarea motoarelor forma: . uJ2 . (

/=--Stnw+rp- t (3)' -stnrp-'e
( (3)
asincrone trifazate u = uJ2 sin (wt + cp) (3.5.1)
Z/
in doui faze
t
conduce la 0 ecuatie a tensiunilor (pen-
Se produce atunci cand una din cele tru schema din fig. 11.3.24) care are = I", J2 Sin(wt + rp- (3) - sin(rp - (3)' e-r
trei faze ale allrnentarli se intrerupe. expresia:
Acum, sistemul trifazat simetric de cu- u = R/ i + L/ (di/dt) (3.5.2)
renti de secventa directa se lnloculeste unde: (3.5.10)
cu doua sisteme trifazate simetrice, R/ - este rezlstenta liniei, sunt prezentate in fig. 11.3.25.
unul de secventa directa ~i altul de L/ - inductivitatea liniei. Daca X/ »R/ ' se poate considera
secventa lnversa, iar intensitatea ~i fa- Solutia ecuatlei 3.5.2 este: /3 - 1Ti2; acum relatia 3.5.10 devine:

~)l
1
zele acestor curenti se deterrnina usor, i = ip + it (3.5.3)
din conditia ca pe faza intrerupta, su-
ma curentilor sa fie nula (ceea ce in-
unde:
i - este componenta perrnanenta a
;-1.12 .-f cos tp - cos(wt +
searnna ca, pe faza intrerupta, curentul p '1
curentilor,
din secventa inversa este egal sl de it - componenta tranzitorie. (3.5.11)
sens contrar cu cel din secventa direc- Expresiile componentelor sunt: iar pentru 0 constanta de timp T foarte
ta - fig. 11.3.23). . uJ2 sin (wt + cp- /3) mare:
Deci: / = (3.5.4)
i=I",J2[eoscp-eos(wt+cp)] (3.5.12)
P Z/
13 = 0 sl 11 = 12 =..J3 Id/ (3.4.1)
Motorul asincron trifazat, la functio- sl Analizand expresia 3.5.12 se poate
narea in doua faze, absoarbe de la re- t constata ca valoarea maxima a curentu-
teaua de alimentare un curent care it = k· e T (3.5.5) I lui total se atinge pentru
este de ..J3 ori mai mare decat la func- cos (eot + cp) = -1, adica:
tionarea norrnala, Acest curent, in ca- unde:
zul motoarelor asincrone cu rotorul in imax = i; = I", J2 [1 + leas cpl] (3.5.13)
scurtcircuit, de putere mare, duce la in-
Z/ = ~rR-f-+-x-/-2; X/ = wL (3.5.6)
~i pentru tp = 0 sau x
calzirea rotorului si, lntrucat caldura X imax = il;oc = 2J21", (3.5.14)
dezvoltata in rotor se evacueaza in ma- /3=aretg _j_ (3.5.7)
re masura prin stator, exlsta pericolul R/ Deci, in cazul cand
supralncalzjrf infa~urarilor statorului. scurtcircuitul se produce in momentul
Totodata are loc sl lncalzirea conduc- trecerii tensiunii prin zero, valoarea
telor de alimentare. Protectia se reali- maxima a curentului de scurtcircuit este
zeaza cu relee term ice prevazute cu
mecanism de protectie la mers in doua
~:==================~~~===
L3---------------------L----
egala cu de doua ori amplitudinea
componentei permanente.
faze. Fig. 11.3.26. Scurtclrcultul trffazat Definind timpul fictiv ca fiind timpul in
In timp, au fost intreprinse numeroa- 1n ~ua trifazati. care curentul de intensitate constanta I
se studii asupra functlonarll in doua fa- crculand prin conductor, determina de':
ze a motoarelor asincrone trifazate. Ele L1 ___
arata ca la puteri ale motoarelor sub k~oc
15 kW, temperaturile in infa~urarea sta- 2V2 L2---------------.~-----
torlca sunt sub valoarea nornlnala, in
schimb, la puteri ale motoarelor peste 1,8112 ~ L3----------------L------
40 kW, temperaturile in infa~urarea sta- 1,6112
\, Fig. 11.3.28. Scurtcircuitul blfazat
torlca depasesc intotdeauna tempera- 1n ~ua trifazati.
I\..
tura nominata. 1.4112 .....
<, L1 ___
1,2112 ..........
3.5. Funqionarea in regim 112
r0-
de scurtcircuit L2-----------------------
O 0,2 0.4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4/
L3--------------~-------
Scurtcircuitul reprezlnta un regim anor-
N -------------~----
mal de functlonare a lnstalatiilor electri- , Fig. 11.3.27. Raportul curentului Fig. 11.3.29. Scurtclrcultul
ce si este intalnlt atunci cand, intre do- de fOe funC1ie de R/X1•
k$OC monofazat 1n re.... ua trifazati.
ua puncte intre care exista 0 diterenta
 Capitolul 3: Func!ionari anormale in instala!ii electrice II. Instala!ii electrice

gajarea aceleiasi cantltati de caldura ca Raportul curentului de soc cos rpsc.

si curentul real de scurtcircuit, atunci: k = i II se poate determina tinand Cu ajutorul acestor date se poate

t
f
.s.12 It i2dt
(3.5.15)
cb~t d:~ela'iile 3.5. 11 ~i 3.5.9. Daca se
pun condltlile tp = 0 sl wt = n; rezulta: I
calcula lmpedanta, rezlstenta ~i reactan-
ta de scurtcircuit pentru toate elemen-
.,0 tele intercalate intre generatoare si
sl inlocuind3.5.11 in 3.5.15, prelucrand T = !::J_ = _1_ = punctul cu puterea de scurtcircuit data:
si tinand cont ca t » T (exemplul: R1 R1
w- I U2
t = 0,1 s ~i T < 0,05 s), rezulta: X, (3.5.18) I Zse=-t-
se
t, = 2 cos2 rp Ie
t _?!_
T dt _ 4 cos rp .
= l.tg{3 = l. ~r---1 _-co-s-2-{3 Rse =Zse . cosrpse
o to w cos{3
Xse=Zse . sinrpse (3.5.24)
t .:
urrnand ca pentru determinarea para-
Jcos(wt+rp)e Tdt+
metrilor totali de scurtcircuit sa se adu-
o
t ne, la valorile obtinute cu relatlile
2 3.5.24, valorile parametrilor raportati ai
+2 I cos (wt + tp pt ""
o (3.5.19) elementelor cuprinse intre punctul cu
2 putere de scurtcircuit data sl punctul
"" T cos tp + 0 + t "" t (3.5.16)
de scurtcircuit.
Hezulta ca, in retelele de joasa tensi- Particularizari. in cazul unui scurtcir-
une, componenta aperlodica a curentu- cuit bifazat intr-o retea bifazata (fig. II.
lui de scurtcircuit nu contribuie la creste- Raportul curentului de soc este cu- 3.28) curentul prin una din fazele scurt-
rea temperaturii. prins intre -../2sl 2-../2sl, in functle de ra- circuitate este:
portul R, IX" conform relatlei (3.5.19), 1(2) = J3.Un
3.5.2. Scurtcircuitul unui este prezentat in fig. 11.3.27. se 2Z (3.5.25)
circuit bifazat in cazul retelelor de joasa tensiune se
raportul curentului de soc ksoc are va- i iar in cazul unui scurtcircuit monofazat
in cazul unui scurtcircuit trifazat lori de circa (1,2 ... 1,3)-../2. I intr-o retea trltazata (fig. 11.3.29) curen-
(fig. II 3.26) se observa ca potentialul in in general, datorita faptului ca intre I tul prin faza respectiva este:
punctul de defect este egal cu zero si punctul de defect ~i sistemul energetic, I

daca lrnpedanta unei faze pana la locul luat ca sursa de alimentare cu energie
l1) = Un (3.5.26)
se Zse + Zo
de defect este Zsc' atunci curentul de electrica, exista diferite tensiuni, pentru
scurtcircuit se obtine cu relatia: calculul parametrilor circuitului echiva- unde:
Is~) = U/Zsc (3.5.17) lent se folosesc marlrrnle raportate la I Zo - este irnpedanta solului sau a con-
unde: tensiunea de baza (de regula, egala cu ductorului neutru.
Un - este tensiunea de faza aplicata la cea a zonei in care are loc scurtcircui- Se observa ca:
capetele liniei de alimentare, tul). Notand cu k raportul dintre 1(3) > 1(2) > 1(1) (3.5.27)
sc sc sc
I~~)- este curentul de scurtcircuit prin tensiunea de baza U sl tensiunea U, a
oricare faza din cele trei liniei "i", adica: Exemplu de calcul: determinarea
scurtcircuitate. k = UIUi (3.5.20) valorilor intensitatllor curentilor de
Scurtcircuitul trifazat este cel mai pe- atunci parametrii raportati (notati cu in- scurtcircuit in punctele k1 si kz ale
riculos (a se vedea 3.5.27) sl se obser- dicele ') vor fi: retelel electrice din fig. 11.3.30 a.
va ca studiul efectuat in paragraful , 2·' 2 in fig. 11.3.30 b s-a realizat schema
Ri= Ri· k ~I Xi= Xi· k (3.5.21)
3.5.1 in cazul scurtcircuitului monofa- electrica echivalenta cu valori raportate
zat este valabil ~i in acest caz, pentru iar parametrii de scurtcircuit se vor ale parametrilor elementelor retelei
fiecare taza in parte. Tinand cont ca calcula cu: (tensiunea de baza fiind U = 0,4 kV) sl
cele trei tensiuni aplicate sunt defazate s-au calculat valorile raportate ale
intre ele cu 2m3 radiani, atunci in orice
Rse = 'L R;: parametrilor dupa cum urrneaza:
moment al scurtcircuitului una din ten- 1. Sistemul:
siunile de faza este nula sau foarte
apropiata ca valoare de zero si, ca ur-
mare, curentul de soc in aceasta taza
Zse = )Rs~ + Xs~
Suma se refera la toate elementele
intercalate intre sursa de alimentare sl
(3.5.22)

Z =_n
U2
=
(10.10
3
t =0,338 Q
1 Sse 300.106
va avea 0 intensitate foarte mare. punctul de defect (Iinii aeriene, trans-
Helatiile prezentate pana acum sunt formatoare, bobine, cabluri etc.).
Z~=Z1· k2=0,333· 0,0016=0,5 mQ
valabile daca, in cazul unui scurtcircuit, in calcule se tine cont de conserva-
tensiunea aplicata la capetele liniei de rea energiilor activa, reactive ~i aparen- unde:
alimentare ramane neschimbata ca va- ta in cazul raportarilor, adica:
loare. Aceasta situatie este intalnita in
pracnca atunci cand scurtcircuitele se Ri ·I( =R; . (t;)2 k
2
=(~r = (0;04f =0,0016
produc in puncte suficient de indepiirta-
te de generatoarele sincrone ale siste-
mului trifazat de alimentare cu energie
Xi ·I( =X; . (/;t (3.5.23)

elecmca, adica in retelele de joasa ten- Ui ·li=U .1;

siune, iar parametrii circuitului pot fi con-
sideratl constanti, in acest caz, intensita-
tile curentilor de scurtcircuit determina la
generatoare valori ale curentilor in do-
meniul celor de sarcina norrnala,
de puterea de scurtcircuit a sistemului
in anumite puncte: 2. Linia etectrice aeriana de 10 kV:
Ssc = .J3un I~~),
~i de factorul de putere la scurtcircuit -
 II. Instalalii electrice Capitolul 3: Funclionari anormale in instalatii electrice

JR
lx: =
= Ro ·1 = 0,54·2
Xo·1 = 0,308'
= 1,08
2 = 0,616
Q

Q
I R =
3 .
1350
3 1002
= 0 045 Q
'
X~ = X4 = 0,094 mQ
5. Reductorul de curent:
R; = Rs = 0,05 mQ
Rezulta rnarirnlle raportate:
R~ = R2' k2 = 1,08' 0,0016", X~ = Xs = 0,04 mQ
6. Linia electrica in cablu de 0,4 kV:
'" 1,73 mQ , I 1 50
X~ = X2' k2 = 0,616·0,0016", R6 = R6 = P = 34 . 70 = 21 mQ S
... 0,99 mQ X~ = >i6 = Xo·1 = 0,06·0,05 = 3 mQ

'
3. Transformatorul de 1010,4 kV $i iar 7. Intreruptorul:
1000 kVA: R~ = R7 = 0,12 mQ
R3 = Psc/3'¥n (de la incercarea in scurt-
X3 = )zj - Rj '"6 Q X~ = X7 = 0,094 mQ
circuit a transformatorului), unde Marimile raportate vor fi: 8. Aportul motorului asincron M la
'1 este curentul absorb it de transfor-
R3=R3'k
2
=0,045·0,0016=
curentul de $OC:
mnator, in infa~urarea prlrnera, la sarci- 'Mas = 6,5·ln = 6,5'108 = 702 A
na nominata:
Sn

=>
=
I
In
Un . 'In =>

Rezulta:
= Sn = 1000· 10 3 = 100 A
Un 10'103
I= 0,07

=
,
X3=X3'k
9,6 mQ
mQ
2

4. intreruptorul:
R~ = R4 = 0,12 mQ
=6'0,0016=
Pentru scurtcircuitul produs in punc-
tul K 1 rezulta:

RSCI = ~
i-I
3

= 0+ 1,73 + 0,07
R; = R~ + R~ + R~ =

= 1,8 mQ

3
XSC1= ~ X; =X~ + X~ + X~ =
i-I
=0,5+0,99+9,6=11,09 mQ

ZSCI = )R;Cl + X;Cl =

= ~1,82 + 11,092 '" 11,24 mQ

~i curentul de scurtcircuit:

I =
10 kV X;=0,99 mQ set J3. UZset
Tr. usc=6 % 3
1000 kVA
0,4.10 = 20,55 kA
Psc=1350 W
J3 ·11,24 .10-3
CD Curentul de soc se poate aprecia ca:
0,4 kV i$OCl= 1,3V2. = 20,55 = 37,78 kA
R=0,12 mQ Pentru scurtcircuitul produs in punc-
400 A X=0,094 mQ tul K2 rezulta:

R=0,05 mQ
CD X~=0,094 mQ
Rsc = ~
7
R; = 0 + 1,73 + 0,07 + 0,12 +
400/5 A X=0,04 mQ i=1
+0,05 + 21 + 0,12 23,09 mQ

1=0,05 km
CD =

7
LEC X=0,06 mQ/km Xsc = ~X; =0,5+0,99+9,6+0,094+

~-t
I
3x70+50
AI
R=0,12 mQ
CD i=1
+0,04 + 3 + 0,094", 14,32 mQ

~O X~.OO4 mC

l, k2 CD ZSC2 = )R;c

= ~ 23,092 + 14,322
+ X;c =

= 27,17 mQ
~i curentul de scurtcircuit:
200 A
I _ U
IIMas=700 A
sc2 - J3z
sc2
3
55 kW 0,4'10 ",8,51 kA
108 A J3 . 27,17' 10-3

a b Daca la curentul de soc se tine cont

Fig. 11.3.30. R~ua electrlcl ,I schema electrlcl echlvalenti si de curentul furnizat de motorul asin-
pentru exemplul de calcul. cron, atunci:
i$OC2= 1,3V2.·8,51 + 0,7", 16,3 kA
II. Instalatii
, electrice

Capilolul
Aparale eleclrice
 Capitolul 4: Aparate electrice II. Instalalii electrice

4.1. ADarate elecbice
de proteqie
Sesizeaza modificarea In timp a anu-
rnitor rnarirni $i atunci cand acestea iau
valori periculoase, actloneaza in vede-
rea prelntarnpinarii sau limitarii avariei
care s-ar putea produce.
4.1.1. Relee tennice
Sunt aparate destinate protectlei Irn-
potriva suprasarcinilor de durata. Prin-
cipiul lor de functionare se bazeaza pe
proprietatea bimetalelor de a se defor-
ma atunci cand temperatura acestora
se rnodifica (fig. 11.4.1).Bimetalul este 0
banda realizata din 2 placi metal ice
imbinate prin sudare, lipire sau nituire.
Cele 2 bimetale au coeflclentl de dila-
tare terrnlca dlterlti. La Incalzire bime-
talul se curbeaza sl intrerupe circuitul
de alimentare a instalatiel protejate. Tn-
treruperea se reallzeaza prin cuplarea
releului termic cu un echipament de in-
trerupere - de exemplu, un contactor.
Astfel, releul termic intrerupe circuitul
bobinei contactorului (sau al altui
echipament de intrerupere) care la ran-
dul sau intrerupe circuitul de alimentare
a receptorului pe care il protejeaza. In
acest fel bimetalul releului termic
Intrerupe curenti de valoare mica, ce
trec prin bobina echipamentului de
intrerupere.
Incalzirea bimetalului se face treptat,
in timp, in functle de sarcina si supra-
sarcina circuitului supravegheat. Pentru
ca departerea contactului mobil, de cel
fix (fig. 11.4.1)sa nu se taca lent, pentru
a nu se produce arc electric ce ar pu-
tea duce la sudarea contactelor, relee-
Ie term ice sunt echipate cu dispozitive
de actionare in salt.
Releele term ice pot fi cu sau fara re-
armare, adica prevazute sau lipsite de
dispozitivul de blocare a reanclasarli. ln
cazul lipsei dispozitivului de blocare,
instalatia protejata functioneaza nesta-
bil, fiind succesiv conectata sl deco-
nectata,
Heanclasarea se realizeaza manual
sau automat.
Releele term ice pot fi prevazute cu 0
banda rnetalica de compensare terrntca
- direct, atunci cand benzile bimetal ice
se afla in circuitul de supravegheat si
sunt parcurse de intreg curentul sau
de 0 parte a acestuia atunci cand se
utillzeaza un sunt;
- indirect, atunci cand benzile bimeta-
lice sunt lncalzite prin conductie
si/sau radiatle de curentul suprave-
gheat;
- semidirect (mixt), atunci cand benzile
bimetal ice sunt lncalzite simultan prin
procedeele de mai sus; bimetalele se
afla In serie sau In paralel cu 0 rezis-
tenta de incalzire;
- cu reductor de curent, atunci cand
curentii de supravegheat au valori
mari sl nici una din metodele de mai
sus nu satisface. Benzile bimetal ice
se conecteaza in secundarele reduc-
torului de curent.
ln tabelul 11.4.1sunt indicate diferite-
Ie mod uri de tncalzlre in functle de va-
loarea curentului de supravegheat.
Caracteristica unui releu termic, nu-
rnita caracterlstica de deotansere, ex-
prima dependenta dintre timpul t de
dsclansare $i raportul IfIR' unde IflR
t I· t
este va Ioarea reg Iata a curentu UI.
v

ce permite declansarea la valoarea im-

Fig. 11.4.1Releu tannic cu reannare:
a - principiul de constructie;
b - simbolul releului termic;
1 - bimetal; 2 - piesa de incastrare;
3 - tija; 4 - contact fix; 5 - contact
mobil; 6 - resort tensionat; 7 - resort
comprimat; 8 - opritor; 9- buton
pentru rearmare; PM - punctul mort.
Tabelulll.4.1
pusa a intensitatii din circuit, indepen- Sageata elementului bimetalic (f) de-
dent de temperatura amoianta, Aceasta pinde liniar de temperatura acestuia,
este eficace intre -20 sl + 50°C. astfel ca variatia in timp a acesteia va fi
lnstalatille trifazate sunt protejate prin
intermediul unui bloc de relee term ice, f=T
k [2
O' (
1-e -!_]T (4.1.1)
adica al unui dispozitiv compus din 3
bimetale, montate fiecare pe cate una
dintre faze care, prin intermediul unei in cazul Incalzirii de la temperatura
tije comune, actioneaza un sistem de mediului ambiant (0; = 0; cap. 2) unde:
contacte unic. [ si d sunt lungimea si grosimea ele-
Blocurile de relee term ice trifazate se mentului bimetalic, iar k 0 constanta ce
executa cu sau fara dispozitiv de acti- tine de constructia releului.
onare la mersul in doua faze. Dispozi- Substituind pe Of rezulta:
tivul consta in aceea ca, la lipsa defor- 1
marii bimetalului dupa una din faze, sa- (4.1.2)
geata rezultata din deformarea celorlal-
te doua bimetale este mult ampllficata,
astfel lncat circuitul de cornanda sa fie
actionat intr-un timp mult mai scurt.
Releele term ice cu astfel de dispozitive
sunt utilizate, in special, la protectia la (4.1.3)
suprasarcina a motoarelor trifazate a-
sincrone, pentru a se evita functionarea 'Rt - este curentul de reglare a elemen-
in 2 faze a acestora. tului bimetalic;
lncalzirea bimetalelor unui releu ter- T - constanta de timp a acestuia;
mic se poate face: k - coeficientul de schimb de caldura;
Moduri de incilzlre in func1:le de valoarea curentului de supravegheat

~ e 1 2 5 10 15 20 25 40 60 100 200 400

Indirecta prin:
- inf~~~re __ x x x x _-
__:_r_!iQ_i~ x x x x x x x - -
Semidirecta -_ x x x x x x
r
Directa:
_:_ir'l seri~ x x x x x -
x --

:_in Qaralel~___ - --- - -

x x x x x x x x ---

- c_1J_sunt i x x x x
Cu reductor de curent x x x x
 II. Instalatii electrice Capitolul 4: Aparate electrice

A - suprafata de schimb de caldura. elecmca vanaza brusc la 0 anurnita intre temperatura infa~urarii ~i cea a
in fig. 11.4.2se prezlnta caracteristica temperatura. in protectia la suprasar- termistorului exlsta un decalaj. Interva-
de declansare a unui releu termic tri- cina a instalatiilor electrice, cele mai lui de timp necesar termistorului pentru
fazat. utilizate termistoare sunt cele de tip a atinge temperatura infa~urarii se nu-
Valoarea maxima a curentului pentru PTC (cu coeficient de temperatura po- meste constanta de transfer ~i are va-
care este destinat sa functloneze un zitiv), a caror rezistenta electrica creste lori de 0,1 .. .4 s.
releu termic se nurneste curent de ser- brusc (fig. 11.4.3)la 0 anumita tempera- Termistoarele se folosesc pentru
viciu (Is)' Curentul de reglare IRt se ale- tura (Tn)' Acestea sunt realizate din ti- protectia motoarelor de putere mare,
ge, de regula, in limitele (0,6 ... 1) Is' tanati de tip ceramic cu insu~iri de se- pentru controlul direct al temperaturii
miconductor ~i caracter feroelectric. infa~urarii statorului.
4.1.2. Reise cu tennistoare Temperatura in jurul carela se produ- Se recomanda folosirea termistoarelor
ce variatia rezistentel se nurneste tem- in curent continuu in campuri electrice cu
Termistoarele sunt traductoare elec- peratura nominata (Tn)' Prin modificarea o intensitatemai mica de 1,5 Vlmm.
trice de temperatura a caror rezistenta cornpozitiei se realizeaza 0 gama larga Termistoarelesunt integratein scheme
de termistoare, cu temperaturi nomina- de cornanda automata, ca in fig. 11.4.4.
t
Ie intre 60 sl 180 "C, Cu butonul (cu retinere) 81 se pune
2h Pentru utilizareain practica, termistorul in functiune puntea redresoare PR ce
1 1 se reallzeaza sub forma unei pastile asigura alimentarea in curent continuu
40 min
1 ceramice la capetele a 2 conducte termi- a celor 3 termistoare plasate in infa~u-
1
nale. Termistorul se introduce in zona rarile statorului motorului. Acestea sunt
20
\1
interesata,intre conductoarelein~urarii a legate in serie cu un contactor de
10 carei temperaturase supravegheaza. cornanda K2. Astfel contactul K2, nor-
\ mal deschis, din circuitul de cornanda
4
a motorului, se inchide. Numai dupa
2 \ R
[kll) aceste manevre motorul poate fi pus in
1\
1 functlune prin butonul 81: bobina con-
4 I
405 '\.
'\.
tactorului principal K 1 este pusa sub
20 1 II tensiune. Aceasta actioneaza contac-

"
1
3 I tele principale K 1 ~i motorul este ali-
10
II mentat; de asemenea, contactul se-
4
1
2 cundar de automentinere, K1, pentru a
1
putea fi eliberat butonul 81. Daca unul
2 1 I
1 din termistoare sesizeaza atingerea
1 1 I
0,8 temperaturii nominale (datorita supra-
II sarcinii), rezistenta lui create foarte
0,81 2 4 6 10 I
't mult, astfel tncat contactorul K2 i~i eli-
!At 'tn
bereaza arrnatura, Aceasta are drept
Fig. 11.4.2.C8racteristica de
consecinta deschiderea contactului K2
declan ..... a unul releu tannic Fig. 11.4.3Caracteristica R = f M a
din circuitul bobinei contactorului K 1,
trtfazat. tennlstorulul.
astfel ca ~i contactorul K 1 este scos
din functiune sl motorul se opreste.
PE -------1-----
L1 I L 4.1.3. Reise electromagnetice
L2 K
M-

r2
0
'
I Releele electromagnetice sunt apara-
L3
0 te destinate protectlei impotriva supra-
N ----- -------- N- - - - - , 53 [-- curentllor foarte mari, adica a curentllor
1
1

1 2
[J[ JW 'K
1
1
1 K1

K1" -, '" ~--- ------

51r;i
0

) K2
I •
rv
a b
u,~ ~
Fig. 11.4.5.Releu electromagnetic:
PR
a - principiul de constructie a unui
Fig. 11.4.4.Schema de prlnclplu de montare a tennistoarelor pentru releu electromagnetic; b - simbolul
~ la suprasareld a motoarelor: releului electromagnetic;
U1, U2, U3 - termistoare montate in infa~urarile statorice, pe cele trei faze; [) - intrefier; 1 - miez magnetic;
PR - punte redresoare; 81 - buton de punere in functiune aPR; 2 - boblna; 3 - armatura mobila;
K 1 - contactorul de actlonare a motorului; K2 - contactor de cornanda in 4 - resort; 5 - contacte normal des-
curent continuu; 82, 83 butoane de pornit sl oprit ale motorului. chise; 6 - contacte normal inchise.
 Capitolul 4: Aparate electrice II. lnstalatii electrice

F de scurtcircuit. Asupra armaturil mobile actioneaza

Releele electromagnetice au ca ele- doua forte antagoniste: forta dezvoltata
Fem2 ment constructiv principal un electro- de resort (F,) sl torta electromagnetica
magnet (fig. 11.4.5).Sobina electromag- (Fern)' Acestea sunt date de relatlue:
netului este traversata de curentul su-
f--------'--,f----+-- Frl pravegheat. Armatura electromagnetu- Fr=k,(Li-a)!
f-------/-f----,ff---- F12 lui este retlnuta in pozltla departata de /2
un resort. Simbolul este prezentat in Fern = kern 152 (4.1.4)
fig. 11.4.5b.

a leml lem2 I
o l5~C'\J 0
Fig. 11.4.8.Modlftcarea curentulul
de reglare ,_ prtn modlftcarea
co T"""
COOLOLO
T"""C\JC\J(f')
0008
L()COCO,.... T"""
~I~co 0
A
100
1ntretierulul initial de la a11a 152> 151,
40
\ \
C
1 \

20
\ 1\ \ \ \ \ 1\ \ \,\
F I 10
4
2 \ \ \ \ \ \ \ l\l ,\1\\\
1 \ \ \1\ 1\ 1\ \ \ \ \ l\ \\'
40
20
10
\ \ 1\ 1\ 1\ \ \ \ l\l\\ \ .v
6
4 \ 1\ 1\ \ \ \ \.'\ ,\.
2 \ 1\ \ \\\ \ \\ ~-...: vv
1
0,6
:!!i: 0,4 \. \.I\. I\, \. .\. ~\..
0,2 ,~
1\ \\ \ I\. ,\ ."\ ~
a leml1em2
Fig. 11.4.7. Modlftcarea curentulul
I
0,1
0,06
0,04
0,02
-,
\...
'\1"\
'\ I" \...
,, r\. ,\. ."-
.\..
, ,I\:
1\..1\..
~~ ~
,\...\... ""I'\.
0,01
de reglare ,_ plin modiftcarea 0,006
sAg.,1 resortulul de la Li11a 1• Li2> Li -0,003
101 2 3 4 6 8102 2 3 4 6 8103 2 3 4 6 8 104 2 3 4 6 8 105

t _I[AI

Fig. 11.4.10. C8ractertsticlle de protecJie la suprasarcini ale unai selii de

slgura$ raplde.

300
200 /
td
ilt=2'{2ls I
."-._,
100 I~ /
BO ilt '{2ls
60 A
a lem I l 40
'-L 400, 375, 355
10 / Y .-: 300, 250
Fig. 11.4.8. Caractertstica t = f(I) a ~ 30 ~
rel88lor electromagnetlce cu 19 ..::;.. 224 200, 160

::::~~~... ..~~
20 ~ 125
~mporizare Independentl de curent ~ ~ 80 100
C ~

---
10 63
~ 8 50 35
0 25
6 :..- i"""
20

t 4
3
~ ~
~
IP": ~ ....
....
~

~
:;,..-
......
::::;;..
~ ;..1""'"

~
16
10
2 6

l.I ~ ~
~::::::
~ :::: ~~
-
1
0,8
0,6
0,4
0,3
/
k' z, ....
'-7
- ~~

0,2
a /
lem I 0,1
Fig. 11.4.9. Caractelistica de 0,1 0,2 0,3 0,5 0,8 1 2 3 4 5 6 8 10 20 30 40 60 100
declarlf8re a releulul ___. Curent de scurt circuit stabilizat Is [kAI
electromagnetic cu temporizare
dependentl de curent. Fig. 11.4.11. Caractelisticile de IImltare ale unal selil de slgura$ fuzibile.
 II. Instalatii electrice Capitolul 4: Aparate electrice

unde: bile cu 0 rnasa inerta, durata deplasarii Timpul de topire a slqurantei este dat
k, :;;i kern - sunt constante ce depind echipajului mobil fiind cu atat mai mica de relatia:
de constructia releului; cu cat curentul care straoate bobina
I - intensitatea curentului ce trece prin este mai mare. Caracteristica de de- (4.1.6)
bobina: clansare este prezentata in fig. 11.4.9.
D - intrefierul dintre armaturile fixa :;;i Temporizarea mai poate fi realizata :;;i
cea rnoblla, reglabil cu ajutorul unui pe cale electrica. in acest caz, in circu-
excentric; itul principal al instalatiel protejate se unde:
.1 - sageata resortului in pozitla in care leaga bob ina de excltatle a unui releu llim - este cel mai mare curent care nu
cele doua arrnaturi sunt lipite electromagnetic cu actiune netempori- produce topirea sigurantei sau cel
(D = 0); aceasta se modifica prin zata, mai mic curent care 0 topeste:
modificarea pozitiei punctului B in Temporizarea poate fi realizata sl pe T - este constanta de timp a sigurantei.
care se prinde resortul. cale electronica, in fig. 11.4.10 sunt prezentate carac-
Pentru 0 anurnita valoare a curentu- in cazul curentilor de scurtcircuit teristicile de protectie la suprasarcina
lui care traverssaza bobina electro- foarte mari, pentru comanda intrerup- ale unei serii de sigurante rapide, iar in
magnetului, numit curent reglat 'em' re- : toarelor se folosesc relee ultrarapide. fig. 11.4.11 sunt prezentate caracteris-
leu I i:;;i atrage ermatora rnobila sl des- Releele ultrarapide deterrnlna deschi- ticile de limitare ale unei serii de sigu-
chide contactele 6, tnchlzand contacte- derea contactelor intreruptoarelor in rante fuzibile.
Ie 5. timp extrem de scurt, de ordinul milise-
cundelor, sau :;;i mai scurt, realizandu- : 4.2. Aparate electrice de
J
Iem = kk, . Da . Va ~ - ua (4 ..1 5) se astfel deschiderea contactelor la 0 I conectare
em valoare interioara curentului de scurt-
unde: circuit de soc. 4.2.1. lntreruptoare de putere
Do - reprezinta intrefierul maxim (initial) Se construiesc :;;i relee magnetoter-
dintre armaturile fixa si moblta. mice formate dintr-un releu electro- Sunt aparate mecanice de cornuni-
Relatia 4.1.5 evidentlaza modurile in magnetic :;;i un releu termic; primul asi- cane, capabile sa Inchida, sa suporte sl
care se poate modifica valoarea curen- gura protectia impotriva curentilor de sa intrerupa curentii in conditii normale
tului de reglare: scurtcircuit :;;i la doilea impotriva supra- de functionare a circuitului si, de ase-
- prin modificarea intrefierului initial curentilor, menea, in conditil prestabilite, sa in-
Do (fig. 11.4.6;' chida pe 0 perioada specifica si sa in-
Pentru un intrefier initial D1, intersec- 4.1.4. Sigurame fuzibile trerupa curentli anormali cum sunt cu-
tla dintre cele doua functli Feml :;;i F'I rentii de scurtcircuit.
are loc in punctul 1 (fig. 11.4.6),curentul Sunt aparate de comutatie care in- in acelasi timp sunt prevazute cu
de reglare rezultand 'eml. trerup circuitul in care sunt instalate, relee :;;i declansatoare, realizand astfel
Prin cresterea intrefierului initial la va- prin topirea unuia sau a mai multor ele- protejarea liniilor electrice :;;i a circuite-
loarea D2 punctul 1 se rnuta in 2, caruia mente concepute :;;i calibrate in acest lor de forta impotriva supracurentilor
ii corespunde un curent 'em2 >Ieml scop, atunci cand curentul care parcur- de sarcina :;;i de scurtcircuit, ca sl im-
- prin modificarea sagetii resortului 4 ge siquranta depaseste 0 anurnita va- potriva lipsei de tensiune.
din fig. 11.4.5 (fig. 11.4.7;' loare pe 0 anurnita durata. in fig. 11.4.12se prezinta diagrama de
Pentru sageata .12> .11' curentul de re- Sigurantele fuzibile asiqura protectia limitare a curentului pentru 0 serie de
glare crests de la valoarea Iem 1 la Iem2 . impotriva supracurentilor de scurtcircu- intreruptoare ultrarapide.
Aceste relee actloneaza la depasirea it sl de sarcina. Pe axa absciselor se prezinta valoa-
curentului de declansare 'em :;;i se nu- Exista doua tip uri de siqurante fuzibi- rea efectiva a curentului de scurtcircuit
mesc relee cu temporizare indepen- Ie: cu filet sl cu mare putere de rupere. trifazat stabilizat:
denta de curent (fig. 11.4.8). Elementul principal al unei sigurante U
Releele electromagnetice pot actiona este fuzibilul, realizat cu sarrna rotunda J3z
Isc = (4.2.1)
cu temporizare dependents de curent, din cupru sau argint calibrate, la sigu- sc
de exemplu, prin cuplarea armaturii mo- rantele cu filet sau cu benzi in paralel, Atunci cand intreruptorul este instalat
la sigurantele cu mare putere de rupe- pe partea de joasa tensiune, in imedi-
180 reo Firul sau benzile se rnonteaza intr- ata apropiere a unui transformator, cu-
x 170
I
~ 160 / un corp ceramic umplut cu nisip de rentul de scurtcircuit se calculeaza,
,~~
<C 150 cuart :;;i terminat cu capace sau cutite acoperitor, cu ajutorul tensiunii de
~ 140 '-:'2-~()~
.. ..
de contact. scurtcircuit a transformatorului, usc.
130
_ 120 Atunci cand intensitatea curentului
:::J 110
.07 ~ I = I 100
" ~ depaseste 0 anurnita lirnita, fuzibilul se sc nO' U (4.2.2)
lJ! 100
c 90
'/
.... ~
~ooo~ topeste :;;i intrerupe circuitul. Curentul sc
.s 80
70
" " -:..;....-
cu care siguranta fuziblla poate fi lncar- unde:
r. ~~~A cata in regim permanent, fara ca tem- Intr - este curentul nominal al transfor-
60
50
v.,... I.'"
~ 50pA. peratura punctelor de contact cu cir- matorului.
;.',
40 cuitul exterior sa depaseasca valoarea Pe ordonata graficului se prezinta
30 I -400-500V-
maxima admlsibila, se nurneste curent curentul de soc, in fig. 11.4.12 sunt tra-
20 /
10
- .-250V .-
o 102030 4050 60 708090100
'n.
nominal al sigurantei, Supracurentul sate caracteristicile de limitare: pentru
cu care siguranta poate fi incarcata in o anumita valoare a curentului de
_ Isc [kA] regim permanent, fara a se topi, se scurtcircuit 'sc' se determina curentul
nume:;;te curent limita inferior, de scurtcir~uit maxim limitat I" para-
Fig. 11.4.12. Diagrama de Ilmltare a
curentulul pentru 0 serle
'n·
, 'I"" 1,1 Curentul care determina metrii curbelor fiind curentul nominal al
. topirea sigurantei se nume:;;te curent aparatului :;;i tensiunea lui nominala.
L.-._d_e_1ntreru pIoa __ re_u_Ib'a __ ra_p_Ide 'n.
__ • _...J I limita superior "5" 1,15 in fig. 11.4.13 se prezinta caracteris-
 Capitolul 4: Aparate electrice II. Instalalii electrice

tica de limitare a unor intreruptoare ul-
trarapide de fabricatie AEG, unde:
1 - curba curentului limitat,
2 - curba curentului nelimitat,
'5 - curentul de soc,
'D - curentul de varf limitat.
intreruptoarele pentru protejarea mo-
toarelor de curent nominal mic, preva-
zute cu declansatoare de supracurent
termice :;;i electromagnetice poseda,
pentru curentil reglati foarte mici, 0 re-
zlstenta proprie - a arcului electric -
atat de mare incat reusesc sa reduca
un curent de scurtcircuit 'sc' orlcat de
mare, la sau sub valoarea capacltatii
de rupere a lor. Aceste intreruptoare
sunt nelimitat stabile la scurtcircuit.
Elementele constructive principale
ale intreruptoarelor sunt:
- mecanismul de inchidere :;;ideschide-
re a intreruptorului;
- contactele intreruptorului :;;i dispozi-
tivele de stingere a arcului electric;
- dispozitivele de protectie: dectansa-
100
1-'-. 21
90 -s ,"~,
ID1&1 \
..
' ,
' ,,
toare sau relee.
in fig. 11.4.14este prezentata schema
bloc a unui intreruptor de protectle,
unde:
1 - este intreruptorul cu organele de
cuplare, camerele de stingere, za-
vorul si organul de actionare:
2 - declansatoare de supracurent ter-
mic temporizate t si electromagne-
tice netemporizate m;
3 - declansator de tensiune minima r
sau declansator de curent de lucru f,
4 - contacte auxiliare.
in fig. 11.4.15 sunt prezentate carac-
teristicice de protectie ale unor intre-
ruptoare prev8.zute cu declansatoare
electromagnetice:
a - cu temporizare independentii de
curent;
b - cu temporizare dependents de cu-
rent;
c - combinate, cu temporizare scurta
de curent :;;ifara temporizare;
d - combinate, fara temporizare si
electrodinamice.
1
/
/ T 1~g \ I
Elementele caracteristicilor cores-
pund urrnatoarelor tip uri de declansa-
toare:
I m - electromagnetice, cu temporizare
independenta de curent;
mtm - electromagnetice, cu dispozitiv
de retinere mecanica:
mt - electromagnetice, cu temporizare
scurta;
I d - electrodinamice.
Liniile trasate intrerupt completeaza
caracteristicile intreruptoarelor cu 0 zo-
na de protectle asigurata de relee ter-
mice.
4.2.2. Contactoare
Contactoare mecanice
Sunt aparate de comutatie cu 0 sin-
gura pozitie de repaus, actlonate in alt
mod decat manual, capabile sa inchi-
da, sa suporte si sa Infrerupa curenti in
condltli normale ale circuitului, inclusiv,
curentii de serviciu :;;ide suprasarcina.
in fig. 11.4.16 se prezinta schema de

, . 1
I
80 , min. 10 \ \

i;j 70
',_ ,
/ 1 ~ t \
\ t
~
E
2,\ / 40
\
\ ,
~ 60 10
coscp=0,25- ,
_0
_:_iiJ
50 / 4 1\
1\ mt

40
V s 0,4
1
\

1 30 / 500V 380V 220V

0,1
\
20 ~ P' 1
0,04
0,01
........ ,m ... r-,
p- 1""-1-

10
) -0,004
1 2 4610 20406080
- 0,004
1 2 4610 20 406080
__ I
I a
_I
~
b
lR
o 10 20 30 40 50

I_e [kA] T 1~g 100

1 11n. ~~
\ \
Fig. 11A.13. CaractertsUca min. 10
de Ilmltara a unor tntraruptoare \ \

ultraraplde AEG. 1 ~ t
1 ~ \ t

I~~
\

----I -1 40
10
\

!1 ;~3,
4
,
L_:__ J
r'--3,-------11--4
,
1 s
0,4
1
mt s 0,4

~-~_j I I Ii i 0,1 0,1

1
0
, m
0,04 0,04 <,
1 1 ~ 0,01
0,Q1
0,004 "- d
-0,0041 2 4610 20 406080
0,001 l'
I 2 4610 204060 100
-lR I
c d --lR
Fig. 11A.14. Schema bloc a unul Fig. 11.4.15.CaractertsUclle de proteqle ale unor 1ntreruptoare previzute
tntrarupitor de protec1le. cu declan.-oare elecb'omagnetlce.
 II. Instalalii electrice Capitolul 4: Aparate electrice

principiu a unui contactor electromag-
netic. inchiderea $i deschiderea con-
tactorului se cornanda prin butoanele
S1 sl S2 care stabilesc sau intrerup
circuitul electromagnetului de actio-
nare. Pentru rnentinerea contactelor in
stare inchisa, butonul de porn ire S1
este suntat de contactul de autornenti-
nere Ka.
Circuitul de cornanda se poate
alimenta, din retea, cu curent alternativ,
in mod direct, sau cu curent continuu,
prin intermediul unui redresor. in aces-
te cazuri, electromagnetul de actlonare
joaca si rolul de declasator de tensiune
minima.
Bornele contactoarelor inchid contac-
tele principale la 0 tensiune (0,9 ... 1,l)Un
sl Ie deschid atunci cand tensiunea
scade sub 0,7 Un. Daca deschiderea
contactorului in cazul reducerii tensiunii
pentru un timp scurt este nedorita,
alimentarea bobinei de actionare se
face cu un dispozitiv de intarziere.
Contactoarele sunt destinate comen-
zii la distanta, Se folosesc in instalatiile
de automatizare. Acestea sunt destina-
te sa suporte un numar mare de mane-
vre (105 ..• 107), cu 0 frecventa de co-
nectare rldlcata,
Contactoarele nu au rolul de a reali-
za protectia impotriva curentilor de
scurtcircuit si, de aceea, contactoarele
se leaga in serie cu sigurante fuzibile
sau alte echipamente de protectie,
Contactoarele se aleg in functie de cu-
rentul nominal In sl tensiunea nominata
Un. Curentul nominal al contactorului
trebuie sa fie mai mare decat curentul
nominal al circuitului sau coloanei pe
punti cu tiristoare.
in fig. 11.4.18se prezlnta schema unui
contactor static de curent continuu.
in faza initiala se cornanda conductia
: tiristorului auxiliar T2. Condensatorul C
se tncerca la 0 tensiune egala cu aceea
· a sursei, cu polaritatea lnoicata in
partea stanga a condensatorului C. La
starsitul perioadei de tncarcere, curen-
tul se anuleaza $i tiristorul T2 se deza-
rnorseaza.
inchiderea contactorului se reali-
: zeaza prin comanda conductiei tiristo-
• rului T1. Condensatorul C $i bobina L
au tendinta de a amorsa 0 descarcare
oscllanta prin tiristorul T 1 $i dioda 02.
Descarcarea tnceteaza dupa 0 jumata-
te de perioada, deoarece dioda 02 nu
I permite inchiderea curentului in sens
invers. Condensatorul C rarnane Incar-
cat cu 0 tensiune egala cu aceea a sur-
sei, insa cu sensul inversat.
intreruperea circuitului se obtine prin
comanda aprinderii tiristorului T2. Atunci
· condensatorul C este legat in paralel cu
· tiristorul T1, care se dezamorseaza, fiind
supus unei tensiuni inverse. Condensa-
torul C se descarca prin T2 sl sarcina z
si apoi se lncarca in sens inversat, pre-
gatind 0 noua conectare.
Oioda 01 serveste la protectla lrnpo-
triva supratensiunilor de cornutatle ca-
I
re ar aparea in cazul sarcinii inductive.
4.2.3. Disjunctoare
,i disjunctoare difere-*ale
Oisjunctoare
Sunt aparate de actionare sl protec-
tie a instalatillor de distributie a energi-
ei electrice.
Functiile unui disjunctor sunt:
- stabilire, intrerupere si cornanda a
unui circuit;
- protectie impotriva suprasarcinilor si
a curentilor de scurtcircuit prin inter-
mediul releelor term ice si electromag-
netice integrate.
in fig. 11.4.19 se prezlnta schema de
principiu a unui disjunctor, in care:
1 - reprezinta polii sau contactele prin-
cipale prevazute cu sistem de
stingere a arcului electric;
2 - releul termic;
3 - releul electromagnetic;
4 - legaturile mecanice care conduc la
deschiderea automata a con-
tactelor principale si, prin aceasta,
la intreruperea circuitului;
5 - dispozitivul de anclansare si de-
clansare:
6 - levierul de cornanda rnanuala sau
automata.
in fig. 11.4.20 a sunt prezentate cur-
bele de declansare a disjunctoarelor
pentru curenti nominali mai mici de
100 A. Curba tip L corespunde protec-
tiel generatoarelor sl a cablurilor lungi,
in regimurile de neutru T.N. sl LT.

care se rnonteaza.

Contactoare statice
+
Fata de contactoarele mecanice,
Fig. 11.4.16.Schema de princlplu a
contactoarele statice realizate cu ajuto- D1 Z
unui contactor electromagnetic.
rul tiristoarelor, diodelor prezinta avan-
tajele lipsei organelor de rniscare, al
comenzii simple, gabaritului redus, pre-
cum $i pe acela al posibilitatli reglarii
puterii absorbite de receptor.
in fig. 11.4.17 a se prezlnta schema Fig. 11.4.18.Schema unui contactor
de principiu a celui mai simplu contac- a
U,i static de curent continuu.
tor de curent alternativ monofazat din

I I I___J..Z
doua tiristoare in montaj antiparalel.
Fiecare tiristor conduce in cats una
dintre semiperioade. La sfarsltul fleca- 5
rei semiperioade, in momentul in care
curentul trece prin zero, conductia in-
I
ceteaza. in urrnatoarea serniperioada, I
prin intermediul unui impuls de curent wt __ J

aplicat portii tiristorului T2, acesta con- I

duce. Lipsa impulsurilor aplicate tiri- b t----.4

I
stoarelor conduce la deschiderea con-
tactorului.
. _Prinreglarea timpului de conductie a Fig. 1I.4·!~n=or de c.a
tlrlstoarelor se regleaza puterea trans-
ferata sarcinii. a - schema de principiu; Fig. 11.4.19.Schema de principiu a
In I b - principiul de tunctionere. unui disjunctor.
curent alternativ se folosesc $i L- ...J
 Capitolul 4: Aparate electrice II. Instalalii electrice

(lem = 2,6...3,85 'Rt); curba U corespun- toare de curent de precizie $i se ali- loarea efectiva de 100 kA, la 42 kA.
de protectlei cablurilor care alimentea- rnenteaza de la 0 sursa auxillara. Disjunctoarele se aleg in functie de
za receptoarele clasice (/em = 5,5...8,8 Aceste declansatoare reahzeaza 3 ni- tensiunea retelel, frecventa, curent per-
'Rt); curba D corespunde receptoarelor veluri de protectle (fig. 11.4.21): manent, nurner de poli, curentul de ru-
cu un curent mare la punerea sub ten- 1 - la suprasarcma; pere, tipul receptoarelor.
siune (/em = 10... 14 'Rt); curba MA co- 2 - impotriva curentilor de scurtcircuit; Curentul nominal al disjunctorului tre-
respunde protectiel demaroarelor mo- 3 - "instantanee". , buie sa fie mai mare decat curentul per-
toarelor (lem = 12,5 'Rt)· Cu 'em s-a Exemplu: un disjunctor SCHNEIDER manent, iar curentul de rupere trebuie
notat curentul de reglare a releului ELECTRICtip C 400 N cu un declansa- I sa fie mai mare decat curentul de scurt-

electromagnetic $i cu 'Rt - curentul de tor electronic ST 204S are protectia la circuit din locul in care este instalat.
reglare a releului termic. suprasarcina reglata la 0,5x400 = 200 A, in tabelul 11.4.2sunt prezentate princi-
in fig. 11.4.20b sunt prezentate cur- protectia la scurtcircuit reglata la palele caracteristici ale unor disjunctoa-
bele de declansare a disjunctoarelor cu 10x200 = 2000 A $i protectla "instanta- I re fabricate de SCHNEIDERELECTRIC,

curenti nominali intre 125 $i 1250 A. nee" reglata la 15 In = 15x400 = 6000 A. pentru tensiunea norninala de 440 V.
Disjunctoarele cu curba D se folosesc Dsclansatoarele electronice se folo- Prin (iliatie se intelege utilizarea pute-
pentru alimentarea receptoarelor clast- sesc pentru protectia cablurilor, trans- rii de limitare a disjunctoarelor, oferind
ce, cele cu curba G pentru generatoare formatoarelor, generatoarelor. Au 0 posibilitatea de a instala, in aval, dis-
$i cabluri foarte lungi, cele cu curba SA mare precizie de reglare $i sunt insen- junctoare mai putin performante. Dis-
au 0 ameliorare a selectlvitatli protecti- sibile la temperatura arnolanta. junctorul din amonte joaca, in acest
ilor, cele cu curba MA se folosesc pen- in fig. 11.4.22sunt prezentate curbele caz, rolul unei bariere pentru curentii
tru demaroarele motoarelor electrice. de limitare in curent ale unor disjunc- intensi de scurtcircuit.
Anumite disjunctoare au integrat un toare construite de firma SCHNEIDER Filiatia se refera la toate aparatele si-
declansator electronic. Acesta realizea- ELECTRIC, la 0 tensiune de 380 V. tuate in aval, nu numai la doua aparate
za protectia declansatoarelor de tip D, Exemplu: un disjunctor C 400 L limi- consecutive. Se precizeaza ca curentul
G sl SA. EI este alimentat prin capta- teaza un curent de scurtcircuit cu va- de rupere a disjunctorului din amonte
r-~--------------~~--~-------------------------------'
t[s)
t[s) t[s)
10000 10000 10000
5000 5000 5000
2000 2000 1
2000
1~ 1~ 1~
200 \ 200 \ 200
100 100 100
50 50 50
20
1\
20
\
20
10 10 10
5 5 5
2 2
1 1 1 2
0,5 0,5 0, 5
g,~ L I[ IMA
g,~ L u ~~A
g, 2
1 'l
0,~5 0,05 ...... O,~5 1-
0,02 0,02 0,0 2
O~Ql 0~Q1 1 r--
coos
0,002
0,w5
0,002
O~ 5
0,00 2
0,001 0,001 1
0,5 2 345 7 10 20305070100200 VIn 0,5 2 345 710 20005070100200 Vln 0,00 0,5 1 2 345 710 20305070100200 Vln
a b
fig. 11.4.20. Curbele de declallf8re ale dlsJunctoarelor: Fig. IIA.21. ~a la
a - pentru curenti nominali mai mici de 100 A; suprasarclnl (dlsJunctor cu
b - pentru curenti nominali intre 125 $i 1250 A. decla.,.ator electronic).

Tabelulll.4.2. Princlpalele caractertstlcl ale unor dlsjunctoare fabricate de SCHNEIDER ELECTRIC,

ntru tenslunea nomlnall de 380 V
Tip disjunctor

---------
C 32 a C 160H
--- -
C 32 N
.._.--_-_-------- ------- --- . __ C 160 L
--------_------

C 32 H
------------
TC 160 H
----------

C 32 L C 250 N
C 32- _._-
LH 50 C 250 H
---

C 63 H
-------
.------a(50A)·--~-____c256T-
6 (63 A)
----------
C 63 L _-- -----
60 __g£_ --t-_C_4.99 __ N ----------
400 ---.-----
35
--------

C 1?2P"L ~ ~ _ __ I ___ 50 . __ ,_ _ _g _100 tL 400 --

50
--------

C 100 100 10 C 400 L 400 150

TC 100
-------------_.".------ ------------ ------_ .. _------ ---- - -----------

C 125 N 125 22 ,C 630 N L 63Q_ _; 35 _

________________

C 125 H
- ._------- -- --
_ .. -0--

._-----------
_

._-
125
----- ---_._--_ ..
--scf- --~---C630-H---- 630 50
C 125 LB 125 100 . - - C630 L-- 630 150
C 125 L 125 150------ +
C iooo L 1000 150
C 160 N 160 25 C 1250 1250 50
 II. Instalatii electrice Capitolul 4: Aparate electrice

trebuie sa fie superior curentului de ELECTRIC care asigura selectivitatea. automat.

scurtcircuit din locul in care este instalat. in fig. 11.4.25se prezinta un exemplu de in absents unui curent de defect, flu-
in tabelul 11.4.3 sunt prezentate dis- alegere a disjunctoarelor. Limita de xurile magnetice produse de bobinele
junctoarele care pot fi montate in aval, selectivitate intre Do - 01, 0'0 - 04, 0'0 infal?urate pe tor au suma algebrica nu-
cu puterea de rupere "intarita" prin fili- - 07, este rnultlplicata cu numarul de la. in cazul aparitiei unui defect, fluxul
atie cu disjunctoarele din amonte. transformatoare legate in paralel.
380 V
ExenpIu: filiatie in trei trepte (fig. 11.4.23). Oisjunctoarele Do sl 0'0 se aleg de
Oisjunctorul A alege un C 250 L cu 0 tip C 1250 cu curentul nominal 1250 A A ~ 200A 200C 250 L
putere de rupere de 150 kA, pentru un ,
curent de scurtcircuit in aval de 80 kA.
> 1155 A ~i cu puterea de rupere
50 kA > Isc = 48 kA.
Isc = 80 k1
Oisjunctorul B alege un C 125 N care,
desl are 0 putere de rupere de 22 kA,
Celelalte disjunctoare se aleg in
functie de curentii nominali, de curentii B I
prin filiatie, puterea de rupere este
"intarita" la 150 kA. Oisjunctorul C se
de scurtcircuit ~i de selectivitatea pre-
cizata in tabelul 11.4.4.
Isc = 50 kA j 63 A C 125 N

alege un C 32 N, puterea de rupere de

8 kA fiind "intarita" prin filiatle cu
C 250L la 25 kA, peste Isc = 24 kA.
Oisjunctoare diferentiale
Au rolul de a asigura protectia:
- personalului de exploatare impotriva
C
I
)25 A C 32 N
Isc = 24 kA
Prin selectivitate se intelege coordo- contactelor indirecte;
narea dispozitivelor de intrerupere au- - a echipamentelor sl constructiei la
tomata, astfel incat un defect care in- exlstenta unor curenti de fuga pe una Fig. IIA.23. FlII_ln lrel lrepte.
tervine intr-un punct oarecare al retelei din faze datorlta unor defecte cum ar
sa fie eliminat de disjunctorul amplasat fi: scurtcircuit, contacte imperfecte,
in amonte fata de locul defectului. defecte de lzolatle.
in fig. 11.4.24 se prezinta un transfor- Oispozitivul diterentlal este format
mator care allrnenteaza 3 tablouri de dintr-un circuit magnetic in forma de
distributie. tor pe care sunt bobinate (sau II traver-
Selectivitatea este ldeala daca, pen- seaza) circuitul sau circuitele de faza si
tru oricare defect, suprasarcina sau cel de neutru. D,
scurtcircuit, disjunctorul 02 se deschi- in fig. 11.4.26 a se prezinta schema ,
de ~i 01 ramane inchis. in acest fel se unui disjunctor diterentlal monofazat, in
intrerupe alimentarea cu energie elec- care sunt prezentate:
trica numai a receptoarelor care sunt 1 - contactele;
situate in aval de locul defectului. . 2 - declansator magnetotermic;
Selectivitatea se poate realiza fie in 3 - tor;
functie de curentul de declansare 1m 4 - circuit de faza:
(selectivitate ampermetrica), fie in func- 5 - circuit de nul;
tie de timpul de declansare td (selecti- 6 - boblna de rnasura;
vitate cronornetrica). 7 - electromagnet; Fig. IIA.24. Transfonnator care
in tabelul 11.4.4se prezinta coordona- 8 - buton de anclasare a disjunctorului; allmenteazl lrel tablourl
rea unor disjunctoare SCHNEIDER 9 - buton de declansare manual sau de dlstrlbutie.

4
2 3 4 5 6 7 8 910 20 30 40 50 60 70 80 90 100 200 [kA]

Fig. 11.4.22.Curbele de Ilmltare In curent ale unor dlsJunctoare construtte

de flnna SCHNEIDER ELECTRIC, la 0 tenslune de 380 v.
 Capitolul 4: Aparate electrice II. Instalatii electrice

magnetic din tor are 0 valoare diferita
de zero, in bobina 6 se induce 0 ten-
Fig. IIA.28. Schema de prtnclpiu a
1ntrenIptoruiul dlferentlal.
I siune electromotoare, iar electromag-
I netul 7 produce declansarea disjuncto-
rului. In cazul unui disjunctor trifazat, in
afara bobinei 6, pe un tor sunt dispuse
4 bobine traversate de curentii de taza
sl de curentul din conductorul de nul.
Sensibilitatea disjunctorului dlterentl-
al precizeaza valoarea curentului de
defect care conduce la declansarea
disjunctorului. Acest curent are valori
de 6, 10, 30, 100, 300 l;li 500 mA sl 1A.
In cazul in care se instaleaza mai
multe disjunctoare diferentiale, se poa-
te realiza fie 0 selectivitate orizontala,
fie 0 selectivitate vertlcala,
In cazul in care se realizeaza selecti-
vitatea orizontala, disjunctorul din
amonte este fara protectle diferentiala,
In cazul unui defect se intrerupe numai
circuitul in care acesta s-a prod us (fig.
11.4.27 a).
In cazul selectivitatii verticale, sensi-
I bilitatea disjunctorului din amonte 11d
trebuie sa aiba 0 valoare de 2 ori mai
mare decat cea a disjunctorului din
aval 12d, iar timpul de declansare a dis-
junctorului din amonte trebuie sa fie
mai mare decat al disjunctorului din
aval (fig. 11.4.27 b).

In=1155 A In=1155 A

C 1250 tip S C 1250 tip S selectivitate

~ selectivitate totala
selectivitate Isc=48 kA totala
totala
In=350 A In= 230 A
~
C 400 L C 250 L C 32 LH
~ ~
SA 400 SB 250 20 A

selectivitate
Isc= 30 kA

i
totala (_ .... ...._ls_c=_3_0-4kAt-~ selectivitate
selectivitate
totala \: ~ totala
~
C 125 L C 100
125 A 80 A ~ C1~~5AL @!] C2:~L

curba U In=20 A curba U

selectivitate In=72 A
totala
rv

C 32 N
25 A

Flg.IIA.25. Exemplu de alegere a dlsJunctoarelor.

1
J
I I
1 1
5
:------ ..
i····~
.... , ,--~
~----cp
~
a
,--~
~----cp
~

b b
a

Fig. 11.4.26.DlsJunctor dlferentlal:

a - schema disjunctorului diferentia/; Fig. 11.4.27.Reallzarea selectlvtti1il
b - simboluri utilizate in schemele electrice orlzontale (a) ,I vertlcale (b).
 II. Instalalii electrice
4.2A. tntreruptoare diferemiale
Se folosesc pentru:
- personalului de exploatare impotriva
atingerilor directe sau indirecte cu
medii Ie bune conducatoare de elec-
tricitate, adica impotriva riscului de
electrocutare. Aceste intreruptoare
dlferentiale sunt cu sensibilitate
rldlcata, de la 10 pana la 30 mA;
- protectia instalatiilor Tmpotriva defec-
telor de izolatle, care au ca urmare
deteriorarea materialelor sl provoca-
rea incendiilor; aceste intreruptoare
diferentiale au 0 sensibilitatea de la
100 mA pana la 300 mA.
Schema de principiu a Tntreruptorului
dlterential este prezentata Tn fig.
11.4.28. Pe torul 1, situat Tn aval de Tn-
treruptor, se rnonteaza bobine traver-
sate de curentii din circuitul de alimen-
tare; 2 este un buton pentru verificare
(testarea) functlonarll ansamblului;
3 - rezlstenta adltionala si de protectie
a circuitului de testare; 4 - buton rota-
tiv de rearmare sau cornanda manuala
a Tnchiderii sau deschiderii; 5 - dispo-
zitiv pentru blocarea Tntreruptorului Tn
pozitie deschisa, Tn vederea evitarii
reanclasar!i Tntreruptorului; 6 - organ de
cornanda.
intreruptorul diferential poate fi pre-
vazut cu contacte auxiliare normal Tn-
chise $i normal deschise.
4.2.5. Chei de comandi
,i butoane
Se folosesc pentru comanda circui-
telor electrice de curent alternativ, la
frecventa de 50 ... 60 Hz, sl a circuitelor
electrice de curent continuu la tensiuni
de 24; 48; 110 V. Acestea se constru-
iesc astfel tncat sa suporte milioane de
comenzi.
in fig. 11.4.29 se prezinta diferite tip uri
de butoane cu cornanda prin apassre
(a), pentru oprirea de urgenta (b), cu
rnaneta (c), cu cheie (d), cu rnaneta (e).
in fig. 11.4.30 se reprezinta butoane
cu semnalizare lurninoasa. Lampile de
a b
Fig. 11.4.29. Diferite tipuri de butoane.
Capitolul 4: Aparate electrice
semnalizare sunt cu incandescenta la 0
tensiune mai mica de 130 V, putere de
2,6 W, sau cu neon care functioneaza
la tensiuni cuprinse Tntre 110 sl 380 V,
precum sl blocuri cu butoane de co-
manoa $i semnalizare.
4.3. Aparate electrice
de semnalizare
Semnalizarea elecmca are drept scop
transmiterea la distanta a unor infor-
rnatii sub forma tuminoasa sau sonora.
lnformatlile se codlftca oupa care se
transmit la dlstanta.
Prin codificarea semnalului se intele-
ge transformarea unor inforrnatii, Tn
tensiune sau curent, prin contacte ac-
tlonate automat sau prin butoane.
Semnalul este transmis prin linii $i une-
ori este amplificat. Semnalul transmis
actioneaza fie direct, fie prin relee.
Sursa de energie este de curent al-
ternativ: 12, 24, 48 V sau de curent
continuu (baterii de acumulatoare).
• Aparate de semnalizare sonorA
in fig. 11.4.31se prezinta schema unei
sonerii, unde:
1 - este clopot;
2 - ciocan;
3 - bobina cu circuit magnetic fix;
4 - borna de racordare;
5 - armatura rnobila;
6 - surub de reglare a contactului bo-
binei mobile;
7 - borna si suportul arrnaturf mobile.
Atunci cand curentul traverseaza bo-
bina 3, errnatura rnobila, 5, este atrasa
$i ciocanul loveste clopotul. in acelasi
timp contactul 6 este Tntrerupt. Cand ar-
rnatura 5 revine Tn pozltia inltlala, con-
tactul 6 este restabilit, curentul traver-
seaza din nou bob ina $i ciclul se reia.
Reglarea frecventei sunetului se rea-
lizeaza cu surubul 6.
Exista sonerii de curent alternativ
care au 0 arrnatora rnobila ce vibreaza
la frecventa curentului alternativ, aceas-
ta fiind atrasa de doua ori pe perloada.
c
Fig. 11.4.30. Butoane cu semnalizare luminoasi.
in atara de sonerii mai sunt utilizate,
ca aparate de semnalizare sonora: bu-
zerele, hupele sl sirenele. Acestea, de
regula, sunt montate Tn schemele de
cornanda ale diferitelor tablouri de au-
tomatizare.
• Aparate de semnalizare luminoasA
Acestea sunt lampi de semnalizare cu
diode electroluminiscente cu rezistenta
de balast Tncorporata sau coloane lumi-
noase ce pot avea pana la cinci etaje.
4.4. Aparate electrice
aemisuri
Un aparat de masura este un sistem
care traduce un fenomen fizic Tntr-un
alt fenomen care poate fi vizualizat sl
apreciat. in fig. 11.4.32 se prezinta sche-
ma bloc a unui aparat de rnasura,
4.4.1. Aparate magnetoelectrice
Acestea au Tn constructie un magnet
permanent ce produce un camp
magnetic uniform.
in acest camp se gase$te 0 bobina
rnobila ce este alirnentata cu un curent
proportional cu martrnea de rnasurat,
Asupra bobinei actloneaza un cuplu
motor prod us de carnpul magnetic $i
un cuplu rezistent mecanic, produs de
un sistem de arcuri elastice. La echi-
libru, deviatia unghiulara a a bobinei
4
r---~~-l--_;_7
3
--!--2
@--~1
Fig. 11.4.31.Schema unei sonerii.
o 0
 Capitolul 4: Aparate electrice II. Instalatii electrice

este rnarcata pe un ecran, de un ac in-
dicator (solidar cu bob ina). Ea este
proportionala cu curentul ce trece prin
bobma:
a = k , (4.4.1)
in care:
k - este constanta caractenstica apa-
ratului;
, - curentul ce trece prin bobina.
Scala aparatului este unltorrna, Daca
se schirnba sensul curentului care tra-
verssaza bobina rnoblla, acul aparatu-
lui devlaza in sens opus. Acestea sunt
aparate polarizate sl se folosesc in cu-
rent continuu.
Aparatele magnetoelectrice au 0 cla-
sa de precizie foarte buna (0,1 sau
chiar mai mica).
Cu ajutorul mecanismelor magneto-
electrice se construiesc miliamperme-
tre, milivoltmetre, am per metre l;li volt-
metre de curent continuu.
Pentru a fi utilizate in curent alterna-
tiv, se folosesc punti redresoare. Scala
aparatului se gradeaza in valoarea
efectiva a rnarlrnll de rnasurat; curent,
tensiune.
4A.2. Aparate feromagnetice
Functionarea acestor aparate de
masura se bazeaza pe torta electro-
magnetica exercitata de un camp mag-
netic asupra unei piese magnetice.
Echipajul fix il constituie 0 bobina
parcursa de curentul (I). Aceasta creea-
za carnpul electromagnetic ce actio-
neaza asupra echipajului mobil, format
dintr-un fir moale sl solidar cu acul in-
dicator. Cuplul antagonist este dat de
un resort spiralat.
Cuplul motor este dat de relatia:
M = !_,2
2
(dL)
da (4.4.2)
unde:
L - este inductia proprie a ansamblului
bobina - miez,
a - este deviatia unqhlulara a acului
aparatului.
Daca dUda = const., deviatia un-
ghiulara a acului aparatului este:
a = k·,2 (4.4.3)
in care:
k - este constanta caractertstica a 4.4.5. Misurarea tensiunilor.
aparatului;
, - curentul ce trece prin bobina.
Scala aparatului este patratlca,
Aparatele feromagnetice se folosesc
atat in curent continuu, cat l;li in curent
alternativ. In curent alternativ aparatul In regim alternativ, pentru masurarea
mascara valoarea efectiva a rnarlrnll: tensiunilor, se folosesc volt metre mag-
tensiune sau curent. netoelectrice cu redresor, feromagneti-
ce, electrodinamice sau electron ice.
4.4.3. Aparate electrodinamice Voltmetrele se rnonteaza in paralel
cu elemente de circuit pe care se rna-
Circuitul magnetic este format din soara caderea de tensiune sau intre
doua bobine fixe conectate in serie sl bornele retelei.
traversate de un curent Acest circuit '1. Pentru extinderea domeniului de rna-
produce un camp magnetic inductor in surare in regim continuu se folosesc
care se dispune 0 bobina rnobila tra- rezlstente aditionale Ra legate in serie
versata de un curentul '2. cu voltmetrul, cu rezlstenta interna Rv
Deviatia unghiulara a acului apara- (fig. 11.4.34 a). Hezistenta aditionala se
tului este proportional a cu valoarea determina cu relatia:
medie a produsului celor doi curenti: Ra = Rv (n-1) (4.4.8)
1 T unde:
a = k - f'1 '2dt (4.4.4) n - reprezinta raportul dintre tensiunea
To care se mascara l;li tensiunea indi-
Cu ajutorul mecanismelor electrodi- cata de voltmetru.
namice se construiesc ampermetre, Pentru extinderea domeniului de
voltmetre, de curent continuu sl alter- rnasurare, in regim alternativ, se folo-
nativ sl wattmetre. sesc transformatoare de masura de
tensiune (fig. 11.4.34 b).
4.4.4. Aparate de induqie Transformatoarele de rnasura de ten-
siune nu se deosebesc din punct de
Functionarea acestor aparate se ba- vedere constructiv de transformatoare-
zeaza pe actiunea reciproca dintre flu- Ie monofazate de mica putere. Infasu-
xurile magnetice create de una sau mai rarea secundara a transformatorului se
multe bobine l;li curentii indusl de aces- dirnensloneaza pentru 0 tensiune de
te fluxuri in organul mobil. Aparatele de 100 V. Regimul de functionare a aces-
inductie functloneaza numai in curent tor transformatoare este regimul de
alternativ. mers in gol, deoarece rezlstenta inter-
Aparatul de inductie cu fluxuri multi-
ple (fig. 11.4.33) este format dintr-un
disc metalic ce se roteste in intrefieru-
rile unor electromagneti.
Fluxurile magnetice cP1l;li cP2 defazate
intre ele lnteractioneaza cu curentii in-
dUl;li de ele in disc, torrnand un camp
lnvartltor.
Cuplul motor este proportional cu Fig. 1104.33.Aparatul de Inductle cu
produsul curentilor '1
sl '2l;li sinusul un-
fluxurt multiple.
ghiului de defazaj IJI dintre acestia:
Ma = ka ·'1 ·'2
sin IJI (4.4.5) ,
Cup lui rezistent este dat de arcuri
spirale sl este proportional cu turatla n
a discului:
M, = k,· n (4.4.6)
La echilibru:
n = k' ·'1 ·'2
sin IJI (4.4.7)
Aparatele de inductie cu fluxuri mul-
tiple se utilizeaza ca voltmetre, am per-
metre, wattmetre si contoare. a
Extinderea domeniului
de misurare u,
In regim continuu, tensiunile se rna-
soara cu voltmetre magnetoelectrice.

Miirimea I Fenomen 100 V

.__e_le_c_tr_ic_ii___,I-----·.. electric t-------··IL.._C_u_p_lu_~
. motor

Cuplu - _ ___'."II
I Echipaj Afisarea I b

I rezistent I- mobil
miirimii
electrice
Fig. 11.4.34.ExtInderea domeniului
de mlsurare a tensiunilor in regim:
FIg. 11.4.32.Schema bloc a unul aparat de mlsuri. a - continuu; b - eitemetiv.
 II. Instalatii electrice Capitolul 4: Aparate electrice

na a voltmetrului legat la bornele infa- 1 standardizate: 10/5; 20/5; 25/5; 50/5;

l?urariisecundare are valori foarte mario
Raportul de transformare al transfor-
matorului:
ku = U/U2 (4.4.9)
are valori standardizate, U 1 l?i U2 fiind
tensiunile primarului si, respectiv, se-
cundarului.
4A.6. Misurarea curentilor.
Extinderea domeniului
de misurare
in regim continuu, rnasurarea curen-
tilor se realizeaza cu ampermetre mag-
netoelectrice. in regim alternativ, cu-
rentii se mascara cu ampermetre mag-
netoelectrice cu redresor, feromagneti-
ce, electrodinamice, electron ice.
Ampermetrele se rnonteaza in serie
cu circuitul traversat de curentul care
se mascara. Pentru extinderea dome-
niului de rnasurare in curent continuu
se folosesc sunturi (fig. 11.4.35). Pentru
a mari de n ori domeniul de rnasurare
se foloseste un sunt cu rezlstenta:
R =-·R (4.4.10)
5 n -1 a
unde:
Ra - este rezistenta ampermetrului.
Pentru extinderea domeniului de rna-
surare in curent alternativ se folosesc
transformatoare de curent numite sl re-
ductoare de intensitate.
Reductorul de intensitate (fig. 11.4.36)
se compune dintr-un miez magnetic
sub forma de tor pe care se dispun do-
ua infal?urari: prlrnara sl secundara,
lntasurerea prlrnara are putine spire
N 1 sl mai multe prize. Aceasta se leaga
in serie in circuitul in care se mascara
curentul.
infal?urarea secundara are multe spi-
re N2. La bornele infa~urarii secundare,
dirnenslonata pentru un curent de 5 A,
(mai rar de 1A), se leaga un amperme-
tru de 5 A (respectiv 1 A).
Raportul de transformare al transfor-
matorului de curent (k 1) are valori
100/5;...; 3000/5.
Ampermetrul mascara curentul 12.
Curentul din circuit are valoare efectiva:
11=k1·12 (4.4.11)
Regimul de functlonare a transforma-
torului de curent este regimul de scurt-
circuit, deoarece la bornele infa~urarii
secundare se leaga un ampermetru
care are 0 rezlstenta foarte mica.
La functlonarea in gol a transforma-
torului de curent, solenatia de magne-
tizare N / 10 capata valori importante,
producand 0 incalzire exagerata a mie-
zului ~i tensiuni electromotoare induse
importante. Acest regim de functlonare
se evlta prin scurtcircuitarea bornelor
infa~urarii secundare atunci cand am-
permetrul nu este legat.
in practica, pentru rnasurarea curen-
! tilor se foloseste l?i clestele amperme-
tric (fig. 11.4.37). infa~urarea prirnara a
acestuia este consfituita de conductorul
traversat de curentul care se mascara.
Pentru rnasurarea tensiunilor sl cu-
rentilor se folosesc multimetre analogi-

Colector

Ba.
Q)

~
II:

Fig. 11.4.35. ExtInderea domenlulul

de mAsurare a curentllor foloslnd
~nturl (hi curent contlnuu).

Fig. 11.4.39. Contorul

electrodlnamlc - prlnclplul
sau numerice. de functlonare.

Fig. 11.4.40. Schema de prlnciplu a contorului de inductle:

S - sunt; BC - bobinaj de compensare; EC - electromagnet de curent;
Fig. 11.4.37.Cle~e ampermetric ET - electromagnet de tensiune; R - receptor; I; si ~ - curentii de inductie din
pentru masurarea curentllor, discul de aluminiu.
 Capitolul 4: Aparate electrice II. Instalalii electrice

u I I

:"a
~ "!" r 1:-..: - --
-
Receptor I
Fig. IIA.43. Misurarea energlel
12 active In ~Iele trIfazate cu
conductor de neutru.
Fig. 11.4.41. Dlagrama de fazori.
prin frecari k sunt alimentate cu tensi-
220V ~
unea V a retelei. Bobina traversata de
curentul I produce fluxul magnetic: 2
<P= kl (4.4.13)
Cuplul activ care actloneaza asupra
echipajului mobil este: I I
V I I
M =k ·<P·i=k ·k·I =k .p
a a a R

Ws
1

L1
L2 ...J (4.4.14)
unde:
La ---------'
R - este rezlstenta totala a circuitului
Fig. 11.4.42. Misurarea energlel bobinei de tensiune.
active in ~lele trIfazate firi Cuplul activ, proportional cu puterea
conductor de neutru. P = VI consurnata de receptor, pune in
Fig. 11.4.44. Princlpiul de misurare
rniscare de rotatie echipajul mobil al
a energlel reactive:
ce sau numerice (fig. 11.4.38) contorului.
1 - disc; 2 - releu capacitiv; 3 - paleta
in discul de aluminiu care se roteste
rnoblla: 4 - paleta fixa; 5 - numerator
4.4.7. Misurarea energiilor activi in intrefierul magnetului permanent se
,i reactivi induc curentl turbionari (Foucault) care
de impulsuri.
interactloneaza cu fluxul <PMal magne- si cuplul activ are expresia:
Masurarea energiilor se realizeaza cu tului permanent, producand un cuplu k k
ajutorul contoarelor. de franare, antagonist: M = ~U/coscp = ~P (4.4.21)
a R R
Energia actlva se mascara cu con- ,
M = k ·n , (4.4.15)
toare ale caror cupluri sunt proportlo- proportional cu viteza de rotatie n a Cuplul rezistent este:
nale cu -puterea activa. Acestea permit discului; k, ka' k 1 lili k, sunt constante M, = k,· n (4.4.22)
rnasurarea energlel active consumate ale echipamentului. La echilibrul (M~ = M, ) se obtine:
de un receptor, in intervalul de timp La echilibru (Ma = M,) discul are 0 k
t2 -tl: rniscare unlforrna, cu turatia: P=...LR·n=K·n (4.4.23)
Wa = P (t2 - t1) (4.4.12) ka
k
Aceste aparate sunt aparate integra- n=- (4.4.16) lili
P
toare care, in afara dispozitivului care t
masosra puterea actlva, au un dispozi- Energia consurnata de receptor in W = f Pdt = Knt (4.4.24)
tiv care lnsumeaza puterea actlva con- timpul t: o
somata intr-un interval de timp. in cu- t unde:
rent continuu, se utilizeaza contorul f
W = Pdt = Knt (4.4.17) K - este constanta contorului [rotlkWhj,
electrodinamic, iar in curent alternativ, o ka lili k, - sunt constante ale echipa-
contorul de inductie. este proportionala cu nurnarul de ro- mentului.
Contorul electrodinamic (fig. 11.4.39) tatii nt efectuate de disc in acest timp. in retelele trifazate fara conductor de
este constituit dintr-o bobina fixa (for- Constanta K a contorului este indlcata nul, energia activa se mascara cu doua
rnata din doua bobine identice) traver- pe placuta de fabrlcatle, contoare de inductie legate ca in fig.
sata de curentul absorb it de consuma- Contorul de lnductle are schema de 11.4.42.
tor. intre cele doua semibobine, fixate principiu din fig. 11.4.40. in retelele trifazate cu conductor de
pe un ax vertical, se dispune bobina Cuplul activ are expresia: nul, pentru masurarea energiei active
rnobila B, care se roteste in doua laga- Ma = ka .11, '2 sin If1 (4.4.18) se toloseste contorul trifazat cu sche-
reo Pe ax, este fixat un disc usor, din unde: ma de montaj din fig. 11.4.43.
aluminiu care se roteste in intrefierul If1 - este unghiul de defazaj dintre Masurarea energiei reactive se reali-
unui magnet permanent. Pe ax, este curentil '1lili '2, zeaza cu contoare de energie reactiva,
dispus un col ector pe care calca doua Deoarece /1 = VIR lili '2 = I, rezulta Constructia acestora este astfel reali-
perii $i un surub fara sfarlilit care antre- ca: zata, lncat cuplul activ sa fie proporti-
neaza in rnlscare un mecanism cu rof onal cu putere reactlva (fig. 11.4.44).
dlntate. Acesta este mecanismul inte- M
a
= k
a
y_R I sin If1 (4.4.19)
grator al nurnarulul de rotatii efectuate
de discul aparatului. Bobina rnobila in Din diagrama de fazori din fig. 11.4.41
serie cu rezlstenta aditlonala 'ad sl cu rezulta ca:
bobina de cornpensatle a pierderilor If1 = 90 - tp, sin If1 = cos tp (4.4.20)
 II. lastalatii electrice Capitolul 4: Aparate electrice

Tabelul 11.4.3. Disjunctoarele care pot fi montate in aval, cu puterea de rupere "intarita" prin filiafie
Disjunctor in amonte: putere de rupere norninala (curent de rupere nominal)
rkA] I I I

_
~--
100 --l- +-- -t~--+-J-_~~-=--_-_-+t-_-_-_-_-:_:_:_:~:~~_-_-_-++~C-=-1--c2-:-C5L-=B'+1C125L r--- -
70 ----- --_ IJ-
+- --
T
T
I-t-r-C::-C1-=-60:C:-N"-ti
C160H

r+-----+I C63L l--'-r---=--:-Ccc:-T+IC

125N
C100
-l- TC100

C63H LU
(63A)

Disjunctor in aval: puterea de rupere .Jntarita" prin filiatie (curent de rupere .Jntarit")
[kA]
150 C125N
C63LH
C32LH

I 1+---+-- --
100 I - C125N -

65 C63LH
I
__ - - ---t C32LH f-
60
r--
50 XC40 C63H C125N C100
--
35 - g;i~ XC40
C32H
C63L C63L
-----+- C32L r-- C32L
C63L
C32L
--

-I----~-I
C160N
30 C32a C32N' C63H C125N
_ C32a XC40 C63L
25 C32H C125N C32L
C32N' C63L
C32L

r--
22
1-=20=----l----+-----l-l
XC40 1
C32N I: --+
f-+--------+i
C63H
XC40 +-+- r--

I~----+I C32N C100' C100' C100' C100' -+- C100'

~
~ 1~C-3-2a'-+-'~;~~ C32H 1+-T-::-C6:-::-3H
C63H
,..,.-rli C63H C63H C63H C63H
C32a XC40 XC40 XC40 XC40 XC40 XC40
t
--8 C32a ~ I + C32N' C32N
C32H*
C32N
C32H*:
C32H
C32N*
C32H
C32N'
C32H
C32N*
__ 6_ L___ C32a C32a 1 . _j_ L___ -

Nota: * - limitele filiatiei cu un disjunctor cu curba de declansare D in aval sunt aceleasi cu ale unui disjunctor cu
curba de declansare U.
 Capitolul 4: Aparate electrice II. Instalalii electrice

Tabelul 11.4.3. Disjunctoarele care pot fi montate in aval, cu puterea de rupere "intarita" prin filia1ie (continuare)
Disjunctor In amonte:
rkA] I I I

150 C160L C250H C400L C630L C1000L I

100 1- - r-- - -
DR2
70 f-_l CM
60
50 C250H
r C400H
-

C630H
H800
C1250
35 C250N C400N C630N
25 I
22 - 1
10 I
8
6 T

I
I
[kAJ
150 C250N I C250N C400N I C630N I
H800 I
C125N C160N C250N C400N C630N I

C63LH C125N C160N C250N C400N

C32LH C125N C160N C250N
C125N C160N
C125N
- r- - I

100 --
C63LH -
C63LH -
C1250
65 C32LH - C32LH (~1000A) C1250 C1250
H800 H800
60 C630H
J;N N
- ~H
50 C100' C250N C63L C400N C63L C630N C250N C630N C630N C630N
C63L C160N C32L C250N C32L C400N C160N C400N C400N C400N
35 C32L C160N C125N
r-- C250N. C160N C400N C250N C125N C250N
-

30 C63H I C125N C63L C1OO C160N C125N C250N C160N C160N

XC40 C63L C32L I,I (;::25A) C125N C63L C160N C125N C125N
25 C32H C32L C63H C63L C32L C125N
C32N' XC40 C32L
C32H
I C32N*
I
(<:20A) ,
22
_1Q__ I XC40 1 C100'
15
1J!--
j C32N*
«20A)
(<:25A) I
I I
8 -
6 ,
I I
Nota: * - limitele filiatlel cu un disjunctor cu curba de declansare 0 In aval sunt aceleasl cu ale unui disjunctor cu
curba de declansare U.
 II. lnstalatii electrice Capitolul 4: Aparate electrice
o 00 00 o o
o o o
>- >->- >->- f-t-f-f- >->- 0>- 00
00 00
00
o o
~ ~~ lf2~ ':2 ':2

o
o
00
00 00 o
o
~f- I- 1-1-- I- 1-1- I- >->- 0>- 00 00
00 o
~ "'0
~'" ~~ in

o
o
o
o
00 00
>->- >->- 1-01-1- 0>- 00
00 00
00
~ o 0'"
"'"
o
'"o 00 00
o o
>->- >->- t-~I-f- 0>- 00
00 00
00
~ 0'"
" '"
o o 00
>->- >->- I-Ol-t-
o o
0>- 00
00 00
00
00
~ o ;2~
"'"
o
'"o 00
o o
~ t- t- I- I- I- I- t- I- f-ot-t- 0>- 00
00

~ ~ 0'"

o 00 00 00
o
g>- >- >->- >->- t-Of-t-
~
f-t-
00
00
00
00
00
~N
00
00
'" cry N~ ~N
"''''
-~+-+-~+-~~ri_'-i-+-t-t-t-t-t-r-r;-+-t-t-to=r-r-r;-+-t-t-~~-+-+-t-t-t-to~o=r-r;-~o+=ot-t-~~o-ro-r;-+-+-t-t-~-+_,
~~f- f- t-f- f- f-f- t- f-~f-f- f-t- ~~ ~~ §~
~ !~+-+-~~~~ri_'-i-+-t-t-t-t-t-r-r;-+-t-t-tg=r-r-r;-+-t-t-~~-+-+-t-t-t-tg~g=r-r;-~g+=gt-t-t-~g-rg-r;-+-+-t-t-t--+-+
~ i~~-+>--t-t>--t-t>--r>--r;->-;-;->-+->-t-t>--t-t-t-r-r;-+-t-t>--t.:=r>--r>--r;-+-t-t-~r>--r>-;-;-+-t-t-t:~:~;-;-~:+=;+-t-t-~:-r:;-;-+-+-t-t-t--+-+
~~f- f- f-f- f- f-f- f- f-~f-t- f-f- ~~ ~~ §§
g~+-+-~+-~~~-4~-+-+-+-+-t-t-r;-;-+-+-+-fg~~;-;-+-+-+-~~~-+-+-+-t-tg~g~;-4-~g~g+-+-~~0~0;-4-+-+-+-+-~~-4
~t- f- f-f- f- t-f- f- t-~f-f- f-t- 88 g~ 88
cry Nv ~N mm

o 0 00

~t- f- f-t- f- f-f- f-8f-f- f-f- 8t- 88

"'
t-
~ ~ ~~
~ ~~+-+-~~~~-i_'-i-+-t-+-+-t-t-r;-;-+-+-+-f~~~;-;-+-+-t-~~g~;-;-+-t-t-~g~g~;-;-+-g+=g+-t-t-~~-+-+-+-+-t-t-r;-1
~ 2~§-+>--+-t>--t-t>--r>-;-;->-;-+->-+->-+-t>--+-t-t;-;-;-+-+-t>-=+~~>--r>-;-;-+-+-t-~~g~>-;-;-+-t-t-~~-t~~;-;-+-g+=§+-t-t-t--+-+-t-+-+-t-t-r;-1
>- >->- >->- 88f-f-
~~
~f- 88
m~
88
m~
00
00
00
00

"'"'"'"
"'0

"'"

00
00 00
00
"'0

"'" "'"'
"'''
00 00
00 00
00 00
"'''' "'"'

o
"'>-
OJ
>->- >->-
o 0000 00
>->- >->- o
o
0000
0000
00
00
Me')
"'o
C'")c<)C')cry

0000 00
>->- >->- o
o
io
0000
0000
00
00
(")(")C")(")
"''''
o 0000 00
>->- >->- o
o
0000
0000
00
gg
"'
(")C')C')C')

>->- >->- oos 0000

0000

~~f3~
00
00
gg
o
o
0000
0000
00
00
co 0000 00
'"
(\JC\JC\JC\J
"''''

11 1111 11 11 11 11

8
o
.f!! 0
"c,
o :J
U',...J
0:-:;;
0-
~ 0
U a_
 II. Instalatii
, electrice

Capilolul 5
Alimenlarea cu energie eleclrica
a receploarelor si, consumalorilor
de joasa lensiune
 Capitolul 5: Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica este
reglementata, in principal, de "Regula-
mentul de furnizare a energiei electri-
ce" sl de Normativul I - 7.
Consumatorii, in functie de felul re-
ceptoarelor (normale sau vitale) care se
afla in cornponenta lor pot fi alimentatl:
- de la 0 singura sursa: post de trans-
formare sau cofret de bransarnent;
sursa, la randul ei, poate fi:
• sistemul energetic national (SEN),
• sursa proprie: centrala proprie,
grup electrogen, baterie de acumu-
latori etc.
- de la doua sau mai multe surse: una
dintre acestea va fi sursa de baza
care, de regula, este sistemul energe-
tic national, indiferent prin cate cal se
face alimentarea, iar a doua (sau ce-
lelalte) este 0 sursa proprie: central a,
grup electrogen, baterie de acumula-
tori etc.
Alimentarea de la 0 singura sursa se
face atunci cand receptoarele consu-
matorului sunt receptoare normale care
nu cer siguranta marita in functlonare.
Cand se doreste, totusi, 0 siguranta
mai mare in functionare, dar fara ca re-
ceptoarele sa se incadreze in categoria
de receptoare vitale, alimentarea se fa- ,
ce de la 0 singura sursa, dar pe doua
sau trei cai de alimentare. in acest fel,
la defectarea uneia dintre cai, alimenta-
rea receptoarelor nu se intrerupe,
acestea putand fi alimentate prin una
din celelalte cal,
Alimentarea de la doua sau mai mul-
te surse se utilizeaza atunci cand in
components consumatorului se afla re-
Fig. 11.5.1.Schema radlali
de allmentare:
P. T. - postul de transformare;
Fl ,F2, F3 - fideri de alimentare;
C 1.1, C 1.2 ... C3.5 - consumatori.
C2
C(N-1)
Fig. 11.5.2. Schema de allmentare
in bucli.
ceptoare vitale.
5.1. Scheme de alimentare
pentru consumatori
cu receptoare nonnale
Schema radia/a (sau arborescenta)
(fig. 11.5. 1).
Din postul de transformare pornesc
mai multe fidere, fiecare dintre acestea
alirnentand mai multi consumatori.
Schema se utilizeaza pentru ali men-
tarea micilor consumatori, de regula,
casnici, urbani $i mai ales rurali sau si-
milari cu acestia. Este 0 schema ce nu fi, de exemplu, un spital, 0 central a ter-
asigura siguranta rldicata in functlonare,
deoarece intreruperea unuia dintre fi-
dere scoate din functlune toti consuma-
torii din aval de locul defect (in sensul
de transport al puterii). De asemenea,
schema nu permite extinderi usoare, La
aparitia unor consumatori noi, acestla
pot fi racordati numai in rnasura in care
exista disponibil de putere pe fiderul
apropiat. Cand aceasta nu este posibil,
fie se adopta un nou fider din postul de
transformare, atunci cand in P.T. exista
disponibil de putere, fie se construleste
un nou P.T. legat la SEN.
Schema de alimentare in buc/a
(fig. 11.5.2.)
Din P.T. porneste un fider (F) ce ali-
rnenteaza consumatorii Cl ...CN si revine
in P.T. Astfel, reteaua de alimentare a zata. Aceasta
consumatorilor este 0 retea alimentata la fig. 11.5.5.
, doua capete. in acest fel se asigura
consumatorilor 0 siguranta mai mare in , consumatorului,
functionare, deoarece in caz de defect . retelei de alimentare, se alege una din
(intreruperea fiderului) reteaua se reduce
la doua retele radiale $i nici un con- i re se va tine seama sl de eventualele
sumator nu este scos din functiune.
Atunci cand consumatorii sunt raspanditi
pe 0 superafata mare, se executa doua
sau mai multe bucle pentru acelasi PT.
Fiderele ce forrneaza buclele sunt di-
mensionate la puterea nornlnala aPT,
astfel ca alimentarea unui nou con-
sumator (in limita puterii disponibile) se
" acesta se realizeaza prin intermediul unei
Fig. 11.5.4.Schema de alimentare
in bucll irnbun~.
II. lnstalatii electrice
face usor, fara a modifica reteaua de ali-
mentare. in acelasi timp conectarea con-
sumatorilor se face fara sectionarea fi-
derului, ca in cazul utilizilrii schemei ra-
diale. in acest fel, fiabilitatea retelei cres-
te deoarece, pe de 0 parte, punctele de
racordare a consumatorilor se afla in
cladire si nu in sol sau in aer liber, iar, pe
de alta parte, izolarea portiunli defecte
(fig. 11.5.3)se realizeaza usor prin deco-
nectarea acesteia de la capetele ei, prin
scoaterea sigurantelor Fl $i F2.
Pentru a mari sl mai mult siquranta in
alimentare a unor consumatori (cum ar
mica de cartier etc.), se executa lega-
turi suplimentare in interiorul buclei
(fig. 11.5.4). Aceeasi retea din fig. 11.5.2
are 0 legatura supllrnentara intre con-
sumatorii C2 sl C(N-l). in acest fel, chiar
daca ar avea loc doua defecte simultan
in K 1 $i K2 sl consumatorul C2 ar fi
scos din functlune, prin leqatura
supllrnentara realizata acesta este in
continuare alimentat cu energie electri-
ca pe traseul PT, CN, C(N-l), C2_
in prezent asemenea scheme de ali-
mentare sunt foarte mult folosite in ali-
mentarea micilor consumatori urbani.
Marii consumatori au unul sau mai mul-
te posturi de transformare proprii.
Echiparea cofretelor de bransarnent
la reteaua de joasa tensiune este tip i-
este prezentata in
in functie de solutia de alimentare a
ca sl de conflquratia
solutiile indicate in fig. 11.5.5. La alege-
extinderi viitoare, atunci cand acestea
pot fi anticipate, astfel incat in cofret sa
se gaseasca rezervele necesare.
5.2. Bran~rea
consumatorilor casnici
laSEN
Aceasta se face de la un cofret de
bransarnent in functle de nurnarul de
apartamente din cladire.
Pentru blocurile de locuit cu numar
mare de apartamente se adopts cate un
cofret de bransament pentru fiecare
scara a blocului. Confretul se rnonteaza
intr-o firida la parter. Tipul acesteia (fig.
11.5.5)se alege in functie de numarul de
apartamente $i de configuratia retelei
exterioare. Apartamentele (consumatorii)
nu se leaga direct la cofret. Legatura la
firide de distrlbutie (fig_ 11.5_6).
Firidele de dlstrlbutie se executa in
doua variante constructive, de:
- 600 x 400 x 200 mm echipate cu ma-
ximum 12 sigurante fuzibile de 25 A;
- 600 x 600 x 200 mm echipate cu ma-
ximum 20 sigurante fuzibile de 25 A.
 II. Instalatii electrice Capitolul 5: Alimentarea cu energie electricii

Consumatorii casnici urbani indivi- tamente distincte ce forrneaza con- se la cliidire, unde fie sunt sustinute de
duali (tip vila sau qospodarle sumatorul. izolatoare montate pe zidul casei (fig.
lndlviduala) se conecteaza la SEN Consumatorii casnici rurali se conec- 11.5.7),fie sunt trecute printr-un suport de
printr-un confret de bransarnent de teaza la SEN, de regula, printr-un ra- trecere. In firida de bransarnent se afla
400x600x200 mm, cu 0 echipare ase- cord aerian mono sau trifazat in functie una sau trei slqurate de 25 A, in functie
rnanatoare cu a firidei de dlstrlbutle - de puterea ceruta sl felul receptoa- de tipul racordului (mono sau trifazat).
din fig. 11.5.6. Nurnarul de siqurante relor din gospodarie (fig. II 5.7). Racordarea consumatorilor casnici se
este in functie de nurnarul de apar- Cablurile electrice de racord sunt adu- va face respectiind sl SR234-2008.

E1a E2a E3a

I' 650 'I l __
8~ __

I Ab~at
r-----' Abonat;iij I;iij Abonat
I ;~ Abonat I
I ~ ~
a. Ijl
I a. I ~ I a.
V Iv
I 1;i I ~ I 11;i
I I
~ 1- 1-- -:-111 I
;! I =:::!::::=;=I=b I <::::!:=;=I=;=I=;;::J::::b
I I II I
I • I
I I 1·1
I I
I J J I
I I
I I
I I
1_ Ret~ _ J ~ _ _ ete2._ _ ~ 1 __ Re~ __
E3b E4b E5b
t::__ 1~O __ ~
t::--~~--i
ts Abonat ;iij I hii Abonat;iij I I;iij Abonat
I~
:iii I
I! ! I ~
I! ! I 10. a. I
I"": v I I,,": V I
I~ ~ I
I~ ~ I lj ~ I I~ ~ I
~ I I I I
'<t I I
.,...I II I III
I .1 I I.!J
I II I 1·1
I I I J I
I J I
I I I I
I I I I
_ _!!etea I ~ Eetea I I_______
Hetea JI

Fig. 11.5.5. Echiparea cofretelor de bran.-ment la re_ua de joasi tensiune.

5
200

7
2

o
o
'<t

Fig. 11.5.7. Racordarea

consumatorilor casnici rurali
laSEN:
- izolatori pentru linia aerlana:
2 - stalp de sustinere: 3 - conducte
Fig. 1I.5.S. Echiparea unei firide de distribuJie a energiei electrice de racord; 4 - izolatoare pe cladire;
dlntr-un bloc de locuin~: 5 - conducte catre blocul de masura
1 - coloana; 2 - placa din rnarrnura pentru derivatii; 3 - siqurante fuzibile de sl protectle (BMP); 6 - tub metalic de
25 A; 4 - bara de nul de lucru; 5 - bera de nul de protectie: 6 - placa din lemn protectie: 7 - BMP; 8 - siquranta de
geluit. protectle,
 Capitolul 5: Alimentarea cu energie electrica II. Instala!ii electrice

5.3. Alimentarea receptoarelor in instalatille electrice cu un nurnar Dintre dezavantaje pot fi rnentlonats:
elecbice nonnale redus de receptoare (mici consumatori) - nurnar mare de coloane;
cu energie elecbici pot sa tipseasca 0 parte din categoriile - echipamente multe in tablourile elec-
de tablouri rnentionate, trice - in special, la cel general sl la
Receptoarele electrice sunt alimen- in functle de siguranta dorita in ali- cele principale (cand este cazul).
tate cu energie electrica prin circuite mentarea cu energie electrica a unora • distributie radiala cu coloane ma-
electrice mono sau trifazate - in functl- dintre receptoare, de dezvoltarea pe ori- gistrale (fig. 11.5.10): se utilizeaza atunci
e de tipul receptorului - legate la tablo- zontala sl inaltime a cladirii consumato- cand tablourile secundare au un nurnar
urile electrice. rului, de distantele dintre diferite grupe mic de circuite si 0 putere, de aseme-
Tablourile electrice sunt parti din in- de receptoare, distributia energiei electri- nea, redusa (Pi = 5...8 kW). Astfel, 0
stalatia electrica in care se realizeaza ce in interiorul consumatorului poate fi: coloana radlala allrnenteaza 2 - 3 ta-
dlsfrloutia energiei electrice. Totodata in i • distributie radiala cu coloane sim- blouri secundare. Numarul de coloane
acestea se rnonteaza sl echipamentele ple (fig. 11.5.8); postul de transformare magistrale poate fi stabilit printr-un cal-
electrice pentru: actlonare, protectle, din fig. 11.5.8 poate fi inlocuit cu un co- cui tehnico - economic. Este bine insa
rnasura, cornanda, automatizare etc., in fret de bransarnent montat la parterul ca 0 coloana rnaqlstrala sa nu oepa-
functle de complexitatea tabloului. constructlel. seasca 0 putere instalata de 25 - 30 kW
in functie de pozitia in distributia Schema se utlllzeaza pentru distribu- sl nici sa nu asigure distributia energiei
energiei catre receptoare, se deose- tla energiei electrice catre receptoarele pe 0 arie mare din cladire,
besc urrnatoerele tipuri de tablouri unui mare consumator, dezvoltat atat Astfel de distributii sunt mai econo-
electrice: pe vertical a cat lili pe onzontala. I mice fata de cele anterioare, dar of era
- general, care este legat direct la un Schema radiala cu coloane simple i 0 mai mica siguranta in functionare in
post de transformare sau la un cofret pentru mici consumatori se simplifica lili alimentarea receptoarelor.
de bransarnent printr-o coloana ge- se poate reduce la forma din fig. 11.5.9. Un defect pe una din coloane va
nerala, Acesta distribuie energia Tabloul general aurnenteaza direct scoate din functiune un nurnar mare de
electrica catre toate receptoarele din tablourile secundare TS lili acestea, la receptoare.
cladire prin intermediul altor tablouri; randut lor, receptoarele electrice. • distributie In bucla (fig. 11.5.11).
- principal, care este legat la tabloul , Dlstrlbutla radlala cu coloane simple Dlsfrlbutia realizeaza 0 foarte buna
general sl distribuie energia cafre re- ' este mult utilizata in proiectarea insta- siguranta in alimentarea receptoarelor,
ceptoare prin intermediul unor tablo- I latillor electrice, avand cateva avantaje: deoarece un defect pe coloana de ali-
uri secundare; legatura dintre tab lou- - este simplu de executat; mentare este usor de izolat fara a
rile principale sl tabloul general se - permite identificarea rapida a unui afecta functionarea tablourilor electrice
face prin coloane principale; eventual defect; (prin deschiderea aoecvata a intrerup-
- secundare, care asigura disfrioutia - asigura 0 buna siguranta in alimenta- toarelor aflate de 0 parte lili de alta a
energiei electrice direct la receptoare rea receptoarelor. locului defect).
prin circuite electrice; legatura de la
tablourile principale se face prin co-
loane secundare. etaj 10 TS4.3

etaj 9 TS4.2

etaj 5
etaj 8 TS4.1

etaj 7 TS3.3
etaj 4

etaj 6 TS3.2

etaj 3
TS5 etaj 5 TS3.1

etaj 4 TS2.3
etaj 2
TS4
etaj 3 TS2.2
etaj 1
etaj 2 TS2.1
TS3

TS1.3

TS1.2

TS1.1

subsol
Fig. 11.5.8.Schemi de dlstrlb~
radlali cu coloane simple: Fig. 11.5.10 Schema de dlstrlbU1ie
PT - post de transformare; TG radlall cu coloane maglstrale:
TG - tablou general; TP - tab lou Fig. 11.5.9.Schema de dlstrlb&4le CB - cofret de bransament; TG - ta-
principal; TS - tablou secundar. radlall lira tablourl princlpale. blou general; TS - tablou secundar.
 II. lnstalatii electrice Capitolul 5: Alimentarea cu energie eleetriea

De asemenea, un defect (scurtcircuit) generale, in amonte de fiecare tablou.
pe unul din circuitele tabloului electric, De aceea, astlel de solutii se adopta
este izolat fie de siquranta aflata pe cir- atunci cand ele sunt bine justificate din
cuit, fie de slquranta qenerala a tablo- punct de vedere economic (0 parte din
ului (F3.1.1). instalatiile electrice din spitale, centre
Dezavantajele solutiei sunt: de calcul importante etc.).
- coloana generala trebuie dimenslonata
la puterea totala a TG; va avea dimen- 5.4. Alimentarea
siuni ~i costuri mari; receptoarelor electrice vitale
- tablourile se rnaresc datorita intrerup- (preferen~ale ,i critice)
toarelor necesare pe traseul coloanei
In functie de importanta lor, recep-
toarelor vitale Ii se asigura doua sau
etaj 5 mai multe surse de alimentare. De ase-
menea, alimentarea de la fiecare sursa
se poate face prin una sau doua cal.
etaj 4
Receptoarele vitale cele mai frecvent
intalnite in instalatille electrice de joasa
etaj 3 tensiune sunt: corpurile de iluminat ce
torrneaza iluminatul de siquranta sl
pompele utilizate pentru stingerea in-
etaj 2
cendiuluL
a. Alimentarea receptoarelor pentru
etaj 1 iluminatul de siguran~
In functie de conditiile de alimentare
si de functionare, alimentarea recep-
parter toarelor pentru iluminatul de siquranta
se poate face in urrnatoarele variante:
Varianta 1, la care alimentarea de
baza se face de la SEN, iar alimentarea
de rezerva se asigura dintr-o sursa de
interventie ce poate fi:
a
1a - baterie cent-ala de acumulatoa-
re - legata permanent la instalatia de
83.1.1
mcarcare, cu functionare in tampon
(fig. " 5.12);
Aparatele de iluminat de siquranta la
care alimentarea este in varianta 1a
trebuie sa fie permanent in functiune
pe toata perioada in care sunt prezente
persoane in incaperile sau pe caile de
evacuare din claoirea respectiva.
1b - grup electrogen - permanent in
rotatie (fig. " 5.13);
In acest caz se admite ca iluminatul
sa fie in mod normal alimentat din SEN
(PT sau CB) daca se indeplinesc simul-
tan urrnatoarele conditii:
- alimentarea cu energie electrtca se
face dintr-un punct de primire si pe 0
cale de alimentare, diferite de cele
ale iluminatului normal;
- la caderea atirnentarii din SEN sa se
asigure trecerea automata pe alimen-
tarea din grup cu 0 durata de comu-
tare de cel mult 0,5 secunde.
Alimentarea in varianta 1a presupune
ca larnpile sistemelor de iluminat de si-
quranta sa fie:
- incandescente, pentru a putea fi ali-
mentate in curent continuu;
- fluorescente (de regula, de putere mi-
ca), prevazute cu convertor de trans-
formare a c.c in c.a. de frecventa co-
respunzatoare surseL
Alimentarea in varianta 1b presupune
existenta la consumator si a unor re-
ceptoare vitale, altele decat cele ale

------
I P.T.
83.1.2
T83.1
I
I
®
sau
ABIS I
TIS
b
Fig. 11.5.11.SchemA de disbib~e ~ IS
1n buclA: C.B.1
a - schema genera/a;
b - detaliu de /egare a unuia dintre ------
I
tab/ourile e/ectrice.

~ I,----------~

GE
IS

------
I P.T.

SR
:®
J')~JHns
BA
SB I sau 1----+__ ~ "'-----{] TG

Fig. 11.5.12.Allmentarea iluminatului ~

de 8lguran~ 1n varianta 1a:
SB - sursa de baza: SR - sursa de re-
zerva; TG - tablou general; " - insta-
latie de incarcare: BA - baterie de
acumulatoare; TIS - tab lou pentru ilu-
minatul de siquranta,
C.B.2
Fig. 11.5.13.SchemA de alimentare a iluminatului de siguran~ 1n varianta 1b:
ABIS - alimentare de baza pentru iluminatul de siguranta; SR - sursa de rezerva:
SB - sursa de baza: IS - inversor de sursa; TIS - tablou pentru iluminatul de
siquranta; TRV - tab lou receptoare vitale; TG - tablou general (receptoare
normale); GE - grup electrogen.
 Capitolul 5: Alimentarea cu energie electrica II. lnstalatll electrice

iluminatului de siguranta.
Varianta 2, la care alimentarea de re-
zerva cu energie electrica trebuie sa fie
asigurata de una din urmatoarele surse:
2a - baterie cent-ala de acumulatoare
(fig. II 5.14 a);
2b - grup electrogen cu pornire auto-
mata (aflat in stare "calda") (fig. II
5.14 b);
Durata de comutare adrnisa pentru
conectarea iluminatului de siquranta
este intre 0,5 - 5 s.
t.arnpne iluminatului de siguranta
pentru continuarea lucrului pot sa nu
fie in functiune atunci cand sunt pre-
zente persoane in incaperile din cladi-
rea in care este prevazut acest sistem
Durata de comutare adrnisa pentru cofret de bransarnent) distinct de cel
conectarea pe sursa de rezerva este care alimenteaza tabloul general
de cel mult 0,5 s. (fig. 11.5.17b).
t.arnplle iluminatului de siquranta Solutia se utilizeaza de regula in ur-
pentru evacuare trebuie sa fie in func- rnatoarele cazuri:
tiune pe toata durata cat sunt persoane - la consumatori la care nu se prevad
in cladirea in care este prevazut acest pompe de rezerva:
iluminat, daca alimentarea este reali- - la consumatori la care se prevad
zata in varianta 3. pompe de rezerva, dar acestea sunt
Varianta 4, la care alimentarea cu actionate manual;
energie electrica a iluminatului de - locuinte cu mai putin de 11 etaje;
siguranta se poate face din coloana - cladiri administrative cu pana la 400
tabloului general (sau principal) sau din
cea de forta din rata intreruptorului - - - I
general sau a sigurantelor generale, in I P.T.
I CID I
lipsa acestuia (fig. 11.5.16).
Punerea in functiune a lampilor ilumi- SB I 1\71sau ~~'------fl
I I . -----u TG

de iluminat daca limentarea se face in natului de siguranta se face in aceleasi I I:0J I

varianta 2a sau 2b. conditii ca lili pentru iluminatul normal I _C:§. ..! ~'-{] TPI
t.arnpne iluminatului de siguranta (de exemplu, intreruptoare locale, auto-
pentru evacuare trebuie sa fie in func- mate de scara etc.). a
- - - I
tiune pe toata durata cat sunt persoane b. Alimentarea tablourilor pentru I P.T.
in claolrea in care este prevazut acest
iluminat.
pompale de incendiu
o categorie lrnportanta de receptoa- SBII\7I
I CID
I
sau ~ I
I______________ ~'--Il
, U
TG

Varianta 3, la care alimentarea cu re critice pentru cladiri este aceea a I I:0J

I
I _C:§._I
energie electrica trebuie sa fie asigura- pompelor de incendiu. Nurnarul sl con-
ta de la una din urrnatoarele surse: ditiile de functlonare a acestora sunt -
I
-
P.T.
- I

- baterii locale de acumulatoare (de stabilite de tehnologul ce executa in- I CID I

exemplu, luminoblocuri prevazute cu stalatiile hidraulice. Aceste receptoare PP: ~ ~~"--{]TPI

dispozitiv de comutare automata pe sunt alimentate dintr-un tablou distinct, I I:0J I
baterii - fig. II 5.15). tabloul pentru pompele de incendiu. I_C.~. _I b
Alimentarea tabloului pompelor de
incendiu se poate face: Fig. 11.5.17. A1lmentarea pe 0
1. Pe 0 singura cale de alimentare: singurl cale a tabloului pompelor
- din coloana tabloului general, inaintea pentru Incendlu:
intreruptorului general (fig. 11.5.17a) a - din coloana tabloului general,
sau inaintea intreruptorului general;
- dintr-un post de transformare (sau b - dintr-un post de transformare
(sau cofret de brensement) distinct
de eel care alimenteaza tabloul
,...
- --I general.
:1 1
~ ~'~I
IS
TIS SB - sursa de baza: PP - punct de
primire; TG - tabloul general;
a TPI - tab lou pompe pentru incendiu.
,.. P.T.-I
I aD I
I
SB I ~ I
I I
I_C~,~

TIS
Fig. 11.5.15. A1lmentarea ilumlnatulul
de slguranfl in varianta 3: TPI

I I SB - sursa de baza: TG - tab lou

general; TIS - tablou pentru iluminatul ,..--
I@VI
I
~'---OTRV de siguranta; LB - luminoblocuri.
I
I
16\1
I~I r--- ~'-{]TRV
.........
SIOPI
,_ - I I GE I
b I __ I
,.. - - - I
P.T. 1- ~
I I

Fig. 11.5.14. A1imentarea Iluminatului I CID I

de siguranfl in variantl 2 I saunWh

I~I
~ -,-un TG
Fig. 11.5.18. A1imentarea pe doul eli
a tabloului pompelor pentru
cu sursi de rezervl: I I
incendlu:
I I
a - baterie centrala de acumulatoare; SB - sursa de baza: SIDP - sursa de
b - grup electrogen cu pornire
automata - aflat in stare calda;
I_E·~_I "
'-!<
-,
---un TIS interventie, inclusiv dulap pornire si
cornutatle automata; TG - tablou ge-
SB - sursa de baza: TG - tablou Fig. 11.5.18 A1imentarea Iluminatulul neral; IS - inversor de sursa; TPI - ta-
general; IS - inversor sursa: TIS - de slguranfl in varianta 4: blou pompe pentru incendiu;
tab lou pentru iluminat de siguranta; TG - tablou general; TIS - tablou TRV - tablou alte receptoare vitale;
TRV - tablou pentru receptoare vitale. pentru iluminatul de slquranta, GE - grupe electrogen.
 II. mstalatii electrice Capitolul 5: Alimentarea cu energie electrica

de persoane; ca in cazul atirnentarii pe 0 singura fig. 11.5.18).

_ cladiri pentru birouri cu inaltirne sub
28 m.
2. Pe douii ciii de alimentare
Una din cai este de la SEN (de la
sursa de baza sau un punct de primire,
cale) si cea de a doua, de la 0 sursa
de interventle (grup electrogen). Comu-
tarea de pe sursa de baza pe cea de
lnterventle se face automat, prin
sisteme AAR (inversor de sursa -
In condltiile in care nu exista $i alte
receptoare vitale, grupul electrogen ali-
rnenteaza direct tabloul pompelor de
incendiu.
 II. Instalalii
, electrice
Capilolul 6
Calculul inslalaliilor
, eleclrice
de ioasa lensiune
 Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune
Acesta cuprinde:
- calculul curentului nominal al circuite-
lor !?icoloanelor electrice, curent ce sta
la baza intregului calcul;
- alegerea sectiunii conductelor sau ca-
blurilor electrice pentru condltlile con-
crete de utilizare (regim permanent sau
intermitent) $i de montare (in tub uri de
protectle, in aer, in sol etc.);
- verificarea sectlunii alese la regimurile
anormale de functlonare: regim de
scurta durata (pornirea motoarelor sau
scurtcircuit), pierdere de tensiune;
- alegerea tubLJiIor de proteqie pentru con-
ductele electrice ale circuitelor sl co-
loanelor;
- alegerea aparatelor de actionare, de pro-
tectle !?i de masura.
Caracteristicile stabilite prin calcule
pentru toate echipamentele ce compun
instalatiile electrice se inscriu in scheme-
Ie !?i planurile lnstalatillor respective.
6.1. Calculul curentului nomi-
nal pentru circuite ,i coloane
- Circuite monofazate pentru receptoa-
re de lumina
Curentul nominal se determina cu re-
latia;
I = --'---
P;
(6.1.1)
n U, coscp
unde:
Pi - este puterea instalata a receptoarelor
de lumina.; aceasta nu poate depasi
3 kW, iar pe circuit pot fi conectate
cel mult 30 de aparate de iluminat;
in practlca, puterea instalata pe un
circuit monofazat este 1200 - 1500 : tncaperlle in care exista corpuri in rnis-
W, allrnentand 12-15 aparate de ilu- . care cu vlteza mare (sali de sport). in a-
minat. Pentru loculnte se prevede:
• maximum 12 aparate de iluminat cu
Pi S 1,5 kW pentru apartamentele la diferite sau chiar larnplle din acelasi apa-
care puterea lnstalata este de 6 kW;
• maximum 12 aparate de iluminat cu
Pi S 1,0 kW pentru apartamentele la nexiuni incorecte ce pot genera scurt-
care puterea lnstatata este de 4 kW;
• pentru circuitele de lumina din spa-
tiile comune ale acestora (holuri,
scari etc.) se pot prevedea cel mult
15 corpuri de iluminat cu Pi S 1,0 kW;
- U, - 220 V, tensiunea de faza;
- cos cp- factorul de putere al recep-
toarelor circuitului.
Daca receptoarele sunt numai lampi in-
cancJescente cos tp = 1, iar daca sunt lampi
fluorescente sau lampi cu descarcare
cos cp= 0,95. in acest ultim caz, lampile
trebuie prevflzute cu condensatoare pen-
tru ameliorarea factorului de putere, ast-
fel cos tp :::: 0,55 si instalatia va functiona cos cp- factorul de putere al acestuia;
in suprasarcina.
La lampile incandescente puterea in-
stalata este identica cu puterea activa ab-
sorb ita de acestea.
La lampile cu descarcare puterea insta-
lata este torrnata din:
Pi = Pnl + Pnb (6.1.2)
unde:
Pnl- este puterea nominata a larnpli;
P nb - puterea nominala a balastului cores-
punzator,
Exemplu de calcul 1. Un circuit elec-
tric de lumina ce alimenteaza 10 apara-
te de iluminat FlAG - 240 va avea pute-
rea mstalata:
Pi = 1Ox2(Pnl + Pnb) = 10x2(40+ 10) =
= 1000W
Curentul nominal al circuitului va fi:
In = 1000/(220·0,95) = 4,78 A
- Circuite trifazate pentru receptoare de
lumina
Curentul nominal este:
p - Circuite trifazate pentru receptoare de
I =
n J3u cos tp
I
(6.1.3)
unde:
Pi - este puterea instalata a circuitului
trifazat; aceasta nu poate depasi
8 kW, iar pe fiecare taza nu vor fi ali-
mentate mai mult de 30 de aparate
de iluminat;
U = 380 V, tensiunea de linie;
cos tp - factorul de putere al circuitului; a-
cesta se determina in acelasi fel
ca in cazul circuitelor monofaza-
teo
Circuitele de lumina trifazate sunt uti-
lizate in cazurile in care sistemele de ilu-
minat sunt formate dintr-un nurnar ma-
re de aparate de iluminat: sala de spec-
tacol, sala de sport etc. De asemenea, cir-
cuitul trifazat se mai utillzeaza atunci
cand se doreste eliminarea efectului
stroboscopic al lampilor cu descSrcare din
ceste cazuri lam pi Ie din aparatele de
iluminat alaturate se alimenteaza pe faze
rat pot fi legate pe faze diferite, cu
atentia cuvenita pentru evitarea unor co-
circuite sau chiar puneri sub tensiune.
- Circuite monofazate de forta $i prize
Aceste circuite sunt folosite pentru
alimentarea unor receptoare de forta
monofazate - fie direct, fie printr-un ra-
cord flexibil de la 0 priza,
Curentul nominal este:
I =---'--- P;
(6.1.4)
n U, . 11. cos tp
unde:
Pi - puterea lnstalata (putere rnecanlca)
a receptorului de torta:
11- randamentul receptorului.
- Circuite monofazate de prize, atunci
cand prizele sunt de utilizare generala.
Normativul 1-7 stabileste urrnatoarele
conditll pentru aceste circuite:
II. Instalalii electrice
- pe un circuit se prevede maximum 15
prize simple sau dubie, cu exceptla
loculntelor;
- in loculnte, circuitul de prize va ali-
menta maximum 8 prize simple sau du-
bie, iar pentru racordarea receptoare-
lor cu putere mare - rnaslna de spalat
rufe, rnasina de spalat vase, rnasina de
gatit etc. - se vor prevedea circuite se-
parate pentru fiecare din aceste re-
ceptoare;
- puterea instalata pe un circuit de prlza
se considera Pi = 2 kW.
Curentul nominal se deterrnlna cu
relatia 6.1.4 unde cos CP!?i11pot lua, cu
o buna aproximare, valoarea 0,8.
forta
Astfel de circuite asigura alimentarea,
de regula, a unui singur receptor de for-
tao in conditil speciale, pe astfel de cir-
cuite, se pot alimenta mai multe recep-
toare trifazate, de putere mica, cu aceeasi
utilizare si in nurnar limitat.
Curentul nominal se deterrnina cu
relatia:
P.
I = I
(6.1.5)
n J3u '11' cos tp
unde:
P.I - este puterea instalata (puterea• me-
canica) a receptorului de forta. In ca-
zul in care Pi reprezinta puterea el-
ectrlca actlva, din relatle llpseste
randamentul 11;
cos cpsl 11- sunt factorul de putere $i ran-
damentul receptorului in re-
gim normal de functionere.
in cazul in care receptorul nu functlo-
neaza in regim nominal ci in subsarcina,
relatia 6.1.5 devine:
cP.
I = I I
(6.1.6)
n J3u .n, . cos CPi
unde:
ci -este coeficientul de incarcare reala al
receptorului. Acesta este stabilit cu
ajutorul tehnologului;
cos CPi!?i l1i - sunt factorul de putere !?i
randamentul corespunzato-
are incarcarii reale a recep-
torului.
- Coloane monofazate pentru tab lou-
rile de lumina
Acestea sunt utilizate pentru alimenta-
rea tablourilor electrice de lumina, de mi-
ca putere, cum ar fi cele din cladirile de
locuit, cladirile administratice etc. Curentul
nominal se deterrnina cu relatia 6.1.1 in
care Pi este puterea instalata a tabloului.
- Coloane trifazate pentru tablourile
de lumina
Curentul nominal se deterrnlna cu re-
lafia 6.1.3 in care Pi este puterea instalata
a tabloului de lumina, putere uniform
 II. Instalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatii10r electrice de joasa tensiune

distribuita pe faze. Aceasta rezulta din in- unde:

sumarea puterilor instalate ale circuitelor
electrice alimentate din tablou.
Exernplu de calcul 2. Un tablou elec-
tric de nivel are puterea instalata (elec-
trica actlva) P; = 12,4 kW ~i alimenteaza,
in principal, lampi cu descarcare, cu
factorul de putere cos CfJ = 0,95. Curentul
nominal rezutta aplleand relatla 6.1.3.
I = 12400 = 19 8 A
n ,J3 . 380 . 0,95 '
Pentru coloanele magistrale, coloane-
Ie firidelor de alimentare din cladirile de
locuit sau coloanele tablourilor generale
relatla 6.1.3 devine:
I = csP;
n ,J3UCOSCfJ
unde:
Cs - este coeficientul de simultaneitate al
receptoarelor alimentate de coloana:
cateva valori ale coeficientului
simultaneitate:
- cladiri civile ~i industriale
Cs =
0,8 ...0,9;
- tablourile i1uminatului de siguranta
Cs =
1;
- coloanele firidelor de disfributle din
cl8drile de locuit, in functie de numarul
de apartamente, au valorile din tabe-
lui 11.6.1.
De cele mai multe ori Cs nu este nor-
mat ~i este apreciat de proiectant sau teh-
nolog.
Un caz particular II prezinta coloane-
Ie tablourilor de lumina ~i prize in care pri-
zele au 0 putere comparabila cu cea a re-
ceptoarelor de lumina. Puterea circu-
itelor se distribuie uniform pe fazele ta-
P;L - este puterea instalata pe circuitele
{/nL = ~30,72 + 19,62 = 36,4 A
de lumina ale fazei respective, Curentul nominal pe faza L3:
PiP - puterea instalata pe crcuitele de priza (Ina )L3 = [43001220J + [20001(0,8·220)J =
ale fazei respective. = 19,5 + 11,4 = 30,9 A
(Inr)L3 = [19,5·0,3286J + [11,4·0,75J =
Exemplu de calcul 3. Fie TI..P cu sche- = 6,4 + 8,6 = 15 Ar
ma din fig. 11.6.1.
{/n)L3 = ~30,92 + 152 = 34,3 A
P;L = 10300 W; cos CfJL = 0,95; rJL = 1;
tg CfJL = 0,3286 Curentul nominal al coloanei tabloului
PiP = 8000 W; cos CfJp = 0,8; rJp = 0,8; va fi In = 36,4 A, corespunzator fazei ce-
I tg CfJp = 0,75 lei mai lncarcate.
i Pe faza L1: - Coloanele trifazate pentru tablourile
P;L = 4250 W, PiP = 2000 W secundare de fortii
cos CfJL = 0,95, cos CfJp = 0,8 Cu astfel de coloane sunt alimentate
Pe faza L2: frecvent tablourile de forta, tablouri ce ali-
P;L = 1750 W, PiP = 4000 W menteaza un nurnar oarecare de recep-
(6.1.7) Pe faza L3: toare de acest fel: in principal, motoare
P;L = 4300 W, PiP = 2000 W asincrone cu rotorul in scurtcircuit, pri-
Curentul nominal pe faza L 1: ze trifazate ce permit alimentarea unor re-
- se calculeaza componentele ace- ceptoare de forta cu racorduri flexibile,
stuia cu relatille 6.1.9: cuptoare de mica putere etc.
de i (lna)L 1 = [42501220J + [20001(0,8·220)J = Pentru calculul curentului nominal al
= =
19,3 + 11,4 30,7 A caloanei este necesar sa se faea unele ipo-
. (lnr)L1 = [19,3·0,3286J + [11,4·0,75J = teze de calcul. Astfel tabloul alimenteaza
= 6,4 + 8,6 = 15,0 Ar n receptoare (circuite). Un receptor (circuit)
~i curentul nominal este: oarecare k are urmatoarele caracteristici:
(In)L1 = ~30,72 + 15
2
= 34,2 A
- putere instalata (mecanloa): (P;)k;
- factor de putere: cos CfJk;
Curentul nominal pe faza L2: - randament: rJk.
(Ina )L2 = [17501220J + [40001(0,8·220)J = Din cele n receptoare se apreciaza
= 8,0 + 22,7 = 30,7 A ca numai m functloneaza simultan. Si-
(Inr)L2 = [8,0·0,3286J + [22,7·0,75J = multaneitatea va fi apreclata pentru ca-
= 2,6 + 17,0 = 19,6 Ar 1 zul de functionare cel mai dezavantajos
Fig. 11.6.1.Schema ,I dlstrtbuJIa pe faze a putertl active a unul tablou
delurnlnll
Schema tabloului 1 Nr. circuit P; [W] I Dlstrlbutla pe faze a puterii active
I I r -----------1 -------r- ----
I 1 _ _ __ ~ _ L~ _ L2 _ ___ 1_ L3

=:,!~~_r.:'= ":>=~l
bloului, dar fiecare faza va avea un nu-

sau numai pe faza pe care puterea pri-

_ _

c'

-
,

------'----f--
! 1 1 800 I 800

~F-n~-11--~:~-----=-=-~0-_()---T---~~5-0---
---,-
i 1

zelor este cea mai mare, deoarece pe

aceasta taza, curentul va fi cel mai mare
~i acest curent va fi luat in considerare
4
5
650
0_-_-r
.__7_5
__
1

+--_-
650
----
I

i. _750 ---t-- --
pentru alegerea sectiunii. 6 1150 I 1150
Receptoarele de lumina functioneaza - 7 --- T 900 1 - -. ---- --I - 900

~Utr~C;O~ed~!~~~i~~t:l~ =d~'~~::~:~ 8----+-- 800-j- -800-- -~----+------

buie luat in calcul atat faptul ca acestea ' 1::t~:;z:+=::::;::::=~<1--;:;--t-~~r-'
--:;~
au atat randamentul subunitar (de regula, 1000! 1000
rJp = 0,8), cat sl un factor de putere mai
sc8.zut (de ceIe mai multe ori cos CfJP 0,8).=
10
~--
1100 i
'----------------,--------1
1100
Curentul nominal pe fiecare faza se va I 11 ! 2500"),I _ __ ~500~i _
determina cu relatia: r---- -"12---:-2500 I 2500
1--- -- - -c - L
In = ~/~a + I! (6.1.8) , I 13 ,2500 I 2500
unde: rn~~~==rt! - 14
---j---------;-
2500 : 2500
Ina sl 'nr - sunt componentele activa ~i
reactlva ale acestuia. 15 [-"1000 r - 1000 I

1 I

tI-:--t==o=7''--==~==t-C-(~-~~~~AI-
-,--- 1--6-7-50-----,--1-67-50-; 6-8-00
*) la randament rJp = 0,8
(6.1.9)
 Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasi tensiune II. Instalalii electrice

pentru coloana. cladire; valoarea acestuia nu este nor- I F - cabluri cu un conductor in aer liber
Pentru 0 apreciere cat mai corscta a rnata. apropiate;
sirnultaneitatii in functionare este nece- Aprecierea asupra Cs trebuie facuta G - cabluri cu un conductor in aer Ii-
sar a fi consultat tehnologul lnstalatiei de cu muM atentle pentru a evita atat su- ber distantate
forta deservita de tabloul respectiv. pradimensionarea cat $i subdirnensionarea. - numarul de conductoare active montate
Curentul nominal al coloanei se calcu- De exemplu, pentru instalatia de forti3. ce lrnpreuna in tub, etc;
leaza cu relatia 6.1.8, unde Ina sl Inr sunt alimenteaza centrale Ie de instalatii dintr- - natura sistemului de pozare: tub, jgheab,
componentele acnva si reactlva ale ace- o cladire (statia de hidrofor, cemrala ter- i ghena, canal, pat de cabluri etc;
stuia. Pentru cele doua componente se mica si/sau de ventilare) coeficientul de - numarul de cabluri aflate simultan intr-
folosesc relatlile: simultaneitate poate avea valori cuprin- un sistem de pozare $i distanta dintre
m se de 0,6 $i 0,7. acestea;
Ina = 'L Ink COS CPk
(6.1.10)
Celelalte marimi electrice ale TG se pot - temperatura mediului ambiant.
k=1 calcula cu relatiile 6.1.11. Pentru oonductoarele $i cablurile eIectrice
m montate in clildire curentul maxim admisibil
'nr = 'L Ink sin CPk - Coloane trifazate pentru tablourile se deterrnlna cu relatia:
k~1
generale de lumina $i forta l:na = Irna' K1·K2 (6.2.2)
unde: Coloanele de acest fel sunt utilizate in unde:
Ink - este curentul nominal al receptorului cladirile in care instalatla de torta are 0 Irna - este curentul maxim admisibil pen-
(circuitului) k, determinat cu relatia putere instalata mica fata de cea pentru , tru conductor sau cablu, stabilit in
6.1.5. lumina $i prize sau in situatiile in care ta- conditii specifice, tara ca temperatura
Cunoscand valorile 'n' Ina si 'nr se pot rifarea este unica, sa ~
acestuia valoarea sta-
determina $i celelalte marimi electrice ale Curentul nominal se va determina cu bilita pentru regimul permanent (ta-
tabloului: relatiile 6.1.8 sl 6.1.12, in care coeficien- belli 6.4)
- factorul de putere: tul de simultaneitate Cs tine seama de si- K 1 - factor de corectie pentru cazurile in
cos cP = Ina /In (-) multaneitatea qenerala a instalatlei elec- care temperatura mediului ambi-
- puterea activa absorblta: trice din clad ire - lumina sl forta im- ant ditera de 30°C (tabelul II 6.5)
Pa = J3U1na [W] (6.1.11)
preuna, K 2 - factor de corectie pentru pozarea in
grup a mai multor circuite (tabel II
- puterea aparenta absorblta: 6.2. Alegerea secJiunii 6.6)
Sa = J3Uln [VA]
conductoarelor ,. cablurilor Pentru cablurile electrice montate in
electrice parnant curentul maxim admisibil se de-
Exemplu de calcul 4. Se determina terrnina cu relatia:
curentul nominal al coloanei unui tablou Sectiunea conductoarelor sau cabluri- ':na = Irna' f1 . f2• '. (6.2.3)
de forta care alimenteaza urmatoarele re- lor electrice pentru circuitele sl coloane- unde:
ceptoarele din tabelul 11.6.2: Ie electrice se stabileste ca sectiunea mi- Irna - este curentul maxim admisibil pen-
Se epreciaza ca din cele n = 11 circuite I nima care respecta urrnatoarele condittl: tru cablu pozat in parnant cu 0
functioneaza simultan circuitele 1, 2, 4, 1. in reghimul de lunga durata (per- ! rezistenta terrnlca a solului de 1
6,7,8,10 sl 11. Deci m = 8. manent) incarcarea maxima admisibila (I;) K·mlW, 0 temperatura a solului de
Pentru toate receptoarele se calcu- a conductorului (cablului) trebuie sa fie mai 20°C sl un grad de incarcare de 0,7.
leaza curentul nominal Ink $i sin CPk' mare decat curentul nominal transportat Gradul de incarcare reprezlnta du-
Valorile sunt incluse in tabelul 11.6.2. de circuit sau coloana (In): rata de functionare ciclica dintr-o zi
Apllcand relatiile 6.1.10 rezulta: ':na ~ In (6.2.1) (24 h) la curentul maxim admisibil
Ina = 5,3'0,8 + 5,3·0,8 + 8,6'0,86 + unde l:na este in functie de: t, - factor de corectie in functle de:
15,8·0,84 + 68,6'0,84 + 68,6'0,84 + . - saturatia conductoarelor (cupru sau - temperatura solului diferita de 20°C,
+ 8,4'0,7 + 16,6'0,8 = 163,6 A aluminiu); la adancirnea de pozare;
'nr = 5,3·0,6 + 5,3'0,6 + 8,6·0,5102 + - felul izola~ei conductoarelor sau cablurilor - rezlstenta terrnlca speciflca a solului;
+ 15,8·0,5426 + 68,6'0,5426 + 68,6'0,5426 electrice (neizolat sau izolat cu po- - gradul de lncarcare:
+ 8,4'0,7141 + 16,6·0,6 = 109,7 Ar llclorura de vinil (PVC), polletilena reti- f2 - factor de corectle (tabel II 6.9) in
$i curentul nominal rezulta: culara (XLPE), izolatie rninerala; functle de:
2 - sistemul de pozare. Normativul 1-07 $i - nurnarul de cabluri (sisteme) pozate
In = J136,6 + 109,72 = 197 A
SRHD 60364.5.523 evidentiaza 80 de alaturat;
- Coloane trifazate pentru tablourile sisteme de pozare. Acestea se pot - tipul cablurilor;
generale de forta grupa in 9 sisteme de reterlnta (tabel II - distanta dintre cabluri;
Curentul nominal al coloanei generale 6.3) astfel: - rezistenta terrnlca specitlca a solului;
se calculeaza cu relatla 6.1.8 in care: A 1 - conductoare izolate in tub in pe- - gradul de lncarcere:
m rete izolat termic; I fx - factor de corectie in functie de pozare
Ina = Cs 'L Ink COS CPk
(6.1.12)
A2 - cablu multiconductor in tub in Acesta este:
k=1 perete izolat termic; - 0,85, daca cablul este pozat in tub de
m 8 1 - conductoare izolate in tub pe pe- , protectie,
'nr = Cs 'L Ink sin CPk rete; - 0,9, daca cablul este acoperit cu
k-1 82 - cablu multiconductor in tub pe pe- placi curbate ce nu permit eliminarea
unde: rete; incluziunilor de aer dupa acoperire
k - estre un indicele ce se refera la 0 co- C - cablu cu un conductor sau multi-
loana oarecare ce pleaca din tabloul conductor pe un perete; Exemplul de calcul 1
general; D - cablu cu un conductor sau multi- I Sa se determine curentul maxim ad-
m - nurnarul de coloane; conductor ingropat in perete sau in misibil pentru un cablu cu conductor de
C s - coeficientul de simultaneitate in func- tub ingropat; i cupru 3x2,5 mm2, utilizat pentru un circu-

tionare al intregii instalatii de forta din E - cablu multiconductor in aer liber it monofazat (cu 2 conductoare incarca-
 II. lastalatll electrice
tel·
Cablul are urrnatoarele caracteristici:
- are izolatie din PVC;
- pozarea este aparenta pe perete
fixat la 0 distanta mai mica deciat 0,3
din diametrul exterior al cablului;
- temperatura ambianta este de 35°C.
Rezolvare:
- modul de pozare este de tip C, con-
form tabelului 11.6.3;
- din tabelul II 6.4 rezulta 'ma= 27 A
- din tabelul II 6.5 factorul de corectle
in functie de temperatura (35°C $i izo-
latie din PVC) este K1=0,94.
- din tabelul II 6.6 rezulta factorul de re-
ducere de grup este K2=0,85.
Curentul maxim admisibil al cablului din
exemplu este:
':na = 27· 0,94' 0,85=21,57 A.
Exemplul de calcul 2
Acelasl cablu din exemplul 1 dar mon-
tat la distanta de un diametru al cablu-
lui fata de cablul invecinat.
Rezolvare:
- se rnodiflca modul de pozare din C
in E;
- din tabelul II 6.4 rezulta 'ma=30 A;
- din tabelulll 6.5 K1=0,94 (35°C si izo-
latle din PVC);
~ din tabelul II 6.6 K2=0,94.
In acest exemplu curentul maxim ad-
misibil este:
':na = 30· 0,94· 0,94=26,5 A.
Se poate observa ca numai 0 modifi-
care mica adusa in pozarea cablului
creste curentul maxim admisibil cu pe-
ste 20%.
Exemplul de calcul 3
Sa se determine curentul maxim ad-
misibil al unui cablu cu conductoare de
cupru 3x2,5 mm2 utilizat pentru un circuit
monofazat (cu 2 conductoare tncarcate)
daca:
- tzolatla este din PVC;
- cablul este pozat in parnant la 0,7 m;
- temperatura solului este de 20°C;
- rezlstenta speclfica terrnlca este
1K·mlW
- gradul de lncarcare este 0,7;
- pozarea: este an contact cu un alt ca-
blu in sarcina de 3x2,5 mm2;
Rezolvare:
- din tabelul II 6.7 rezulta 'ma=42 A (2
conductoare tncarcate, izolate din
PVC);
- din tabelul II 6.8 rezulta '1= 1,0 (con-
dltil normale de functionare sl poza-
re);
- din tabelul II 6.9 '2=0,89 (pentru 2 sis-
teme de pozare);
r;
Curentul maxim admisibil este:
= 42· 1· 0,89=37,38 A.
Exemplul de calcul 4
Acelasl cablu din exemplul 3 pozat in
pamant in contact cu cel de al doilea ca-
blu dar cu gradul de lncarcare 1 (in loc
Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de ioasa tensiune
de 0,7).
Rezolvare:
- din tabelul II 6.7 rezulta 'ma= 42 A;
- din tabelul II 6.8 '1=0,93 (pentru gra-
dul de incarcare 1, temperatura 20°C
$i rezistenta termica specifica 1K·mIW);
- din tabelul II 6.9 '2=0,76 (gradul de
incarcare 1);
Curentul maxim admisibil al cablului re-
zulta:
':na = 42· 1· 0,93=29,68 A.
Hezulta 0 reducere senslbila a posibi-
litatii incarcarii cablului prin modificarea
gradului de lncarcere.
2. sectiunea sa fie mai mare sau eel pu-
tin egala cu sectiunea minima irnousa de
Normativul 1-7 (tab. 11.6.10); sectiunile
din tabelul 11.6.10sunt sectiuni mini me re-
zultate din conditiile de rezistenta mecanica
la transport $i montare $i de siguranta in
functionare,
3. sectiunea aleasa va trebui sa
se ve-
rifice la stabilitatea terrnlca in regimul de
scurta durata la care poate fi supusa;
- in cazul pornirii motoarelor, densita-
tea de curent la porn ire va fi mai mica
decat valoarea admislblla (§ 2.3.12);
- in cazul scurtcircuitului, verificarea
se realizeaza daca siquranta fuzibila
plasata pe circuit sau coloana are cu-
rentul fuzibilului ('F); 'F S 3 'rna (
§ 6.4.6)
4. sectlunea aleasa va trebui sa con-
duca la pierderi de tensiune sub valori-
Ie admisibile impuse de norme.
Conditia 4 se va verifica dupa dimen-
sionarea tuturor circuitelor $i coloanelor.
, Daca aceasta nu se respecta, sectiunea
• se va mari pe portiunea sau portiunile unde
pierderea este mare, pana la valoarea sau
valorile ce fac condltia Indepllnita,
, Conditlae 1-4 de mai sus permit deter-
minarea sectlunli conductorului de taza,
Pentru stabilirea sectiunii conductoa-
relor de neutru (N), de protectle (PE)
sau conductor comun neutru si de pro-
tectie (PEN) se procedeaza astfel:
• sectiunea conductorului de neutru (SN)
se stablleste in functle de sectiunea fa-
IN/ IF
2,0
1,8
1,6
1,4
1,2
/'"
-:
1,0
0,8 /
0,6 v
0,4 /_
0,2 /
o V
o 20 40
Fig. 11.6.2.Factorul de incircare a conductorului neutru in func1:iede
co""nutul de annonici de ordinul lrei
zei (SF) sl din acelasi material cu con-
ductorul de taza astfel:
- pan a la 16 mm2 se alege SN = SF;
- peste 16 mm2, SN se alege in functie
de SF din tabelul 11.6.10.
• sectiunea conductorului de protectie
(SpE) se ia de aceeasi valoare cu SN cand
fazele $i neutrul se executa din cupru. Gand
acestea din urma sunt din aluminiu, con-
ductorul de protectie este din cupru cu
sectiunea SpE cu 0 treapta mai mica (pe
gama de sectiunl) decat a neutrului Sw
• sectiunea conductorului comun ne-
utru $i de protecne (SpEN) are aceeasi va-
loare cu SpE'
Excepne fac cablurile cu patru conduc-
toare din aluminiu. AI patrulea conduc-
tor poate fi conductor comun PEN intre
postul de transformare $i consumator sau
pe coloanele de dtstnbutie.
Regulile de mai sus se aplica pentru cir-
cuitele $i coloanele la care curentul ab-
sorb it este sinusoidal. Alimentarea cu
energie electrica a unor receptoare electrice
neliniare, la care dependenta dintre ten-
siunea aplicata $i curentul care TI sfraoate
nu este liniara, conduee la producerea cu-
rentilor armonici si la distorsionarea for-
mei de unda a tensiunii. Este cazul echi-
pamentelor electrice, a motoarelor cu
turatle variabila etc. Tnastfel de situati' va-
loarea curentului pe conductorul neutru
poate fi mai mare oecat curentul pe
faza, Daoa reteaua alimenteaza receptoare
neliniare, chiar daca fazele sunt lncarca-
te identic ( cazul receptorului trifazat
echilibrat), mai mult ca sigur valoarea cu-
rentului prin conductorul neutru nu este
zero, ci poate avea 0 valoare impor-
tanta, Aceasta se datoreaza faptului ca
armonicile multiplu de trei ale curentilor
de linie sunt in faza sl in loc sa se anu-
leze (prin insumare fazoriala ) se insumeaza
algebric.
Prezenta armonicilor de orice ordin si
in special a celor de ordinul trei, condu-
ce la lncalzirea supllrnentara a conduc-
toarelor de faza, dar in special al con-
ductorului neutru.
---
......
»:
p ('*0)
60 80 100
 Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasa tensiune
in fig. 11.6.2.este aratata dependenta
factorului de incarcare a conductorului neu-
tru in functie de continutul de armonici de
ordinul trei.
Hezulta ca este necesara aplicarea
unor coeficlentl de corsctie pentru valo-
rile curentilor sl implicit, a sectiurul con-
ductoarelor, astfel ca in regim tempera-
turile izolatiei sa nu depaseasca valorile
admise.
Norma lnternationala CEI 60364-5-52
stabileste pentru regimul deformant 0 se-
rie de coeficientl de corectie a capacltatii
conductoarelor $i a cablurilor electrice.
Coeficientul care ~ne seama de prezenta
armonicilor de ordinul trei este denumit
k5.
Valaile acestuia sunt date in tabelul 1I.6.t
Curentul ce se ia in calcul pentru ale-
gerea sectiunii va fi In /k5, unde In este
curentul de taza (relatlile 6.1.1; 6.1.3;
6.1.5).
Astfel, daca valoarea efectiva a ar-
monicii de ordinul trei reprezlnta mai
putin de 15 % din valoarea efectiva a cu-
rentului de taza, se poate considera ca
nu este necesara rnanrea conductorului
neutru. Aceasta deoarece conductorul
neutru va fi parcurs de un curent a carui
valoare efectiva nu depaseste 45 %,
ceea ce conduce la 0 crestere de apro-
ximativ 6% a cantitatii de caldura dega-
jate (fat8, de situatia in care armonicile de
ordinul trei ar lipsi). Aceasta degajare de
caldura este acceptabila . Fac exceptle
situatiile in care cablul este amplasat
intr-un mediu cu temperatura diferita de
cea pentru care a fost stabilita valoarea
sarcinii maxime admisibile (Ima).
Daca valoarea efectiva a armonicii de
ordinul trei are 0 pondere intre 15% $i 33%
din valoarea efectiva a curentului de
taza, vaIoarea efectiva a curentului din con-
ductorul neutru este cuprlnsa intre 45%
sl 100 % din valoarea efectiva a curen-
tului de taza, Aceasta conduce la 0
crestere a cantitatii de caldura de apro-
ximativ 30 %, comparativ cu situatia in
care armonicile de ordinul trei ale curen~lor
de taza ar lipsi. Pentru astfel de situatii
se aplica un factor de corectle ega I cu
k5 = 0,86.
Daca valoarea efectiva a armonicii de
ordinul trei are 0 pondere intre 33% $i 45%
din valoarea efectiva a curentului de
taza, valoarea efectiva a curentului din con-
ductorul neutru este cuprinsa intre 100%
sl 135% din valoarea efectiva a curentului
de faza, in aceasta situatie dimensiona-
rea se va face avand in vedere valoarea
curentului din conductorul neutru, pen-
tru care k5 este 0,86.
Curentul prin conductorul neutru, pen-
tru un receptor trifazat, este
10= P /100 x In X 3/k5,
unde:
p - este ponderea armonicii a treia in %;
In - este curentul de faza in lipsa armo-
nicilor.
Sectiunile fazelor vor fi rnarite la marl-
mea sectiunilor conductorului neutru.
Pentru valoarea efectiva a armonicii de
ordinul trei cu 0 pondere mai mare de 45%
din valoarea efectiva a curentului de
faza, dimensionarea se face avand in ve-
dere valoarea curentului din conductorul
neutru. Nu este necesara aplicarea unui
factor de corecte deoarece in aceste con-
ditii sectlunii conductoarelor de taza sunt
supradimensionate, ceea ce diminueaza
sensibil cantitatea de caldura disipata de
cafre acestea.
Exemplul de calcul 1
Se considera un circuit trifazat incarcat
cu 30 A care admite instalarea unui ca-
blu cu 4 conductoare, izolat cu PVC
fixat pe un perete, mod de pozare C.
Plecand de la tabelul II 6.4 col. 11 un
cablu de 4 mm2 avand conductoarele de
cupru prezinta un curent admisibil de 32
A $i este corespunzator in cazul ab-
sentei armonicelor in circuit.
in cazul prezentei armonicii de ordin 3
de 20% din curentul de taza, se apllca
un factor de corectie de 0,86 sl curentul
devine:
30/0,86=34,88 A.
Pentru acest curent este necesar un ca-
blu de 6 mm2, curent maxim admisibil 41 A.
in cazul prezentei armonicii de ordin 3
de 40% din curentul de faza, alegerea se
face in functie de curentul prin conduc-
torul neutru care este:
30xO,4x3=36 A
$i se aplicii un factor de corectis de 0,86
ceea ce conduce la un curent de:
36/0,86=41,86 A.
Pentru acest curent este necesara 0
sectiene de 10 mm2, cu curent maxim ad-
misibil de 57 A.
in cazul prezentel armonicei de ordin
3 in pr~ de 50% alegerea se bazeaza
din nou pe curentul din conductorul neu-
tru care este:
30xO,5x3=45 A.
in acest caz, factorul de corectle este
1 $i este necesara 0 sectiune de 10
mm2.
Toate sectiunile de mai sus se ba-
zeaza pe intensitatea curentului admisi-
bil in cablu. Nu au fost luate in considerare,
caderea de tensiune $i alte aspecte le-
gate de alegere a sectlunil.
Exemplul de calcul 2
Un circuit trifazat cu curentul de faza
calculat In = 38 A
Pentru un astfel de curent ar fi nece-
sar un cablu cu patru conductoare (mon-
tat in aer - pe perete) cu s = 6 m2 avand
Ina = 43 A > 38 A (tab. 11.6.4a).
1. Daca continutul armonicii a treia
este 20%, coeficientul k5 este 0,86 $i cu-
rentul In devine I'n = In /k5 = 38/0,86 = 44,2
I A.
II. lnstalatii electrice
Prin urmare, sectunea de 6 mm2 nu este
suficlenta, Este necesar un cablu cu
2
sectlunea de 10 mm •
2. Daca continutul armonicii a treia
este 40%, alegerea cablului se va face in
functle de curentul prin conductorul neu-
tru, care va avea valoarea 10= 0,40 x 38
x 3 = 45,6 A $i in acest caz sectiunea de
6 mm2 nu ar fi suficienta, Ar fi necesara
o sectiune de 10 mm2 (lma = 60 A).
3. Daca continutul armonicii a treia
este de 55%, alegerea cablului se face
tot in functie de curentul prin conductorul
neutru, a carei valoare este:
10=0,55x38x3=62,7A(k5-1). in
acest caz ar fi necesara 0 sectiune de 16
mm2 (lma = 80 A).
6.3. Alegerea tuburilor
de proteq:ie
Conform SR EN 61386-1, 21, 22 $i 23
indica caracteristicile tuburilor de protectie
pentru a asigura 0 protectle fiabila pen-
tru utilizatori si pentru spatlile invecina-
te, oand sunt montate in cladlre. Aceste
se clasifica prin 12 citre cu urrnatoarele
semnlflcatil;
1. Prima citra indica rezistenta la com-
presiune sl poate fi:
1 - foarte scazuta (125 N);
2 - scazuta (320 N);
3 - medie (750 N);
4 - rldicata (1250 N);
5 - foarte ridicata (4000 N).
2. A doua citra indica rezistenta la impact
care poate fi:
1 - foarte scazuta (0,5 J);
2 - scazuta (1 J);
3 - medie (2 J);
4 - ridicata (6 J);
5 - foarte ridicata (20,4 J).
3. A treia citra indica temperatura minima
suportata de tub, care poate fi:
1 - pentru +5°C;
2 - pentru -5°C;
3 - pentru -15°C;
4 - pentru -25°C;
5 - pentru -45°C.
4. A patra citra indica temperatura ma-
xima suportata de tub, care poate fi:
1 - pentru +60°C;
2 - pentru +90°C;
3 - pentru + 105°C;
4 - pentru +120°C;
5 - pentru + 150°C;
6 - pentru +250°C
7 - pentru +400°C.
5. A cincea citra indica rezistenta la inco-
voiere, care poate fi:
1 - pentru tub rigid;
2 - pentru tub pliabil;
3 - pentru tub pliabil/elastic;
4 - pentru tub flexibil.
6. A sasea cifra indicii pr0priet8.~1eelectrice.
Aceasta poate fi:
,, o- pentru proprletati nedeclarate;
' 1 - cu caracteristici de continuitate el-
 II. Instala!ii electrice
scmca:
2 - cu caracteristici de izolatie electrica;
3 - cu caracteristici atat de continuitate
cat si de izolatie electrica.
7. A saptea cifra indica rezlstenta la pa-
trunderea corpurilor solide, care poa-
te fi:
3 - protejat impotriva corpurilor solide
cu diametrul 2': 2,5 mm;
4 - protejat impotriva corpurilor solide
cu diametrul 2': 1 mm;
5 - protejat impotriva prafului;
6 - etans la praf.
8. A opta cifra indica rezistenta la patrun-
derea apei sl poate fi:
o- nedeclarat;
1 - protejat impotriva caderilor verticale
ale stropilor de apa:
2 - protejat impotriva caderilor verticale
ale stropilor de apa atunci cand sis-
temul de tuburi de protectie este
inclinat la mixim 15°;
3 - protejat impotriva apei pluviale;
4 - protejat impotriva apei imoroscate;
5 - protejat impotriva jeturilor de apa:
6 - protejat impotriva jeturilor puterni-
ce de apa;
7 - protejat impotriva efectelor unei
imersiuni temporare in apa,
9. A noua cifra indica protectia impotri-
va coroziunii care poate fi:
1 - protectie scazuta interioara sl ex-
terioara;
2 - protectie medie lnterloara sl exte-
rioara (electrozincare, email cu us-
care in cuptor, vopsire cu uscare in
aer liber);
3 - protectle compozita medielridicata
(interior clasa 2/exterior clasa 4);
4 - protectie rldlcata interloara sl ex-
terioara (zincare prin cufundare, ~ardizare,
otel inoxidabil).
10. A zecea cifra indica rezistenta la
tractiune, ce poate fi:
o- nedeclarata:
1 - foarte scazuta:
2 - scazuta:
3 - medie;
4 - ridicata;
5 - foarte ridicata,
11. A unsprezecea cifra indica rezistenta
la propagarea flacarii ~i poate fi:
1 - nu propaqa flacara;
2 - propaqa flacara.
12. A douasprezecea cifra indica rezistenta
la sarcina suspendata sl poate fi:
o- nedeclarata;
1 - foarte scazuta:
2 - scazuta:
3 - medie;
4 - rldlcata;
5 - foarte ridlcata.
A treisprezecea cifra referitoare la efec-
tele focului este in studiu.
Tubul de protectie sl fitingurile trebu-
ie sa fie marcate cu:
- marca fabricii sau numele producatoru-
lui;
Capitolul 6: Calculul instalatiiler electrice de joasa tensiune
- codul de clasificare, care trebuie sa
contina cel putin primele 4 cifre.
Materialele care propaqa flacara vor fi
de culoare portocalie.
Materialele care nu propaqa tlacara
vor avea orice culoare dar nu culoarea gal-
ben, rosu sau portocaliu (cu exceptia ca-
zului in care marcarea este foarte clara
pe tub).
Marcarea se face pe toata lungimea tu-
bului, de preferinta din metru in metru, dar
nu la distante mai mari de 3 m.
Daca tuburile flexibile sau pliabile nu pot
fi marcate, vor fi prevazute cu etichete la
extremitati sau pe ambalaj.
Un exemplu de marcare minima (cu pa-
tru cifre) ar fi:
2221 - ceea ce insearnna tub:
- rezistent la compresiune 320 N;
- rezistent la impact 1J;
- temperatura minima -5°C;
- temperatura maxima +60°C.
Tubul poate fi metalic, din material
plastic sau din alte materiale.
Diametrele tuburilor (In mm) sunt stan-
dardizate la urrnatoerele dimensiuni: 6, 8,
10, 12, 16, 20, 32, 40, 50, 63 sl 75.
Diametrele interioare nu sunt stan dar-
dizate, ele deplnzand de caracteristicile
tuburilor.
in functie de modul de instalare SR EN
61386 recornanda caracteristicile minime
pentru tuburile de protectie pentru instalapi
electrice, in functie de modul de instalare.
Acestea sunt date in tabel II 6.12.
Conductoarele si cablurile electrice
trebuie instalate in tubulatura a caror
dimensiuni (diametre interioare) trebuie ale-
se in funcfie de sectamea conductoarelor,
nurnarul lor sau tipul de cablu.
Diametrul interior 0i (mm) al unui tub de
pretectle se stablleste din condltia:
Ai 2': 3Ac'
unde:
Ai - este aria sectiunll interioare a tubului
Ac - aria sectiunii ocepata de conductoare
(cu lzolatie)
Exemplu:
Un conductor FY 10 mm2 are diame-
trul exterior al conductorului de 6,4 mm.
Aria ocupata de conductor este de 32,15
mm2•
Rezulta:
- pentru doua conductoare
Ac = 64,3 mm2;
Ai = 192,9 mm2•
Tubul de protectie trebuie sa aibe un
diametru interior de 15,7 mm. rezulta
un tub cu diametrul exterior de 20 mm.
- pentru trei conductoare de 10 mm2
va rezulta:
Ac = 96,4 rnrn":
Ai = 289,2 rnrn'',
Tubul trebuie sa
aibe diametrul interior
de 19,2 mm. Hezulta un tub cu diame-
trul exterior de 25 mm.
in tabelulll 6.13 sunt prezentate cateva
exemple de calcule pentru alegerea tu-
bului de protectle pentru conductoare FY,
H07V-U sl H07V-R.
in afara de tuburi de protectie, con-
ductoarele ~i cablurile electrice se pot poza
in diferite sisteme. A1egerea sistemelor de
pozare se face in functie de tipurile de con-
ductoare sau cabluri electrice. Tabelul II
6.14 recomandii sistemele de pozare, cele
mai adecvate, in tunctle de utilizarea
conductoarelor sl cablurilor electrice.
i
6.4. AI~erea aparatelor
,i misuri
de actionare, protectie
6.4.1. Alegerea intreruptorului
manual
Acesta este caracterizat de:
- curentul nominal (Ini), curentul ce poa-
te fi parcurs de aparat in conditii de sta-
bilitate terrnica;
- curentul de rupere (1,), curent ce poa-
te fi intrerupt de aparat in condipi de sta-
bilitate terrnlca,
Belatia dintre cei doi curenti pentru in-
treruptoarele de joasa tensiune este data
in tabelul II 6.17 pentru diferite utiliziiri ale
intreruptorului manual.
Din tabelulll 6.17 se observa ca la ast-
fel de intreruptoare curentul de rupere este
I, < Ini. Din acest motiv intreruptoarele se
aleg astfel incat:
I, ~ In (6.4.1)
unde:
In - este curentul nominal al circuitului sau
coloanei ce trebuie intrerupt(a).
intreruptoarele de mica putere, folosi-
te in actlonarea circuitelor de lumina,
au curentul de rupere I, = 6 A.
6.4.2. Alegerea contactorului
Pentru contactoare, curentul de ru-
pere (I,) este mult mai mare oecat curentul
nominal al acestuia (In):
I, s (8... 1O)lnc (6.4.2)
Alegerea se face punand conditia:
Inc ~ In (6.4.3)
unde:
Inc - este curentul nominal al contac-
torului
In - curentul nominal ce trebuie intrerupt
de cafre contactor.
in tabelele II 6.18 si II 6.19 se dau cate-
va din marimile mai importante ale con-
tactoarelor rornanesti de tip TCA
(fig. 11.6.3).
De asemenea, contactorul trebuie ales
si in functie de nurnarul de contacte au-
xiliare disponibile, tensiunea bobinei ~i ti-
pul de executie clirnatica,
Sobina contactorului actioneaza ~i ca
un releu de tensiune minima, aceasta eli-
berand arrnatera rnobua cand tensiunea
de alimentare scade sub 0,7 Un.
 Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasa tensiune II. Instala!ii electrice

e _Yo tactelor principale. Echipamentul di-

Fig. 11.6.3. Dlmenslunlle
6.4.3. AIegerea intreruptoruluiau-
tomat
intreruptoarele automate se aleg in
acelasi mod ca sl contactoarele. Este de
amintit ca aceste aparate se deosebesc
de contactoare prin aceea ca:
• permit un nurnar mult mai mic de ac-
1ionan, deoarece nu sunt concepute pen-
tru a fi introduse in sisteme de automa-
tizare. Au rolul de a intrerupe liniile el-
ectrice, rnanevra care are loc rar.
De exemplu, intreruptorul LEGRAND -
VISTOP 160A permite un nurnar de
20.000 de acttonari mecanice. Cu cat
curentul nominal este mai mic, cu atat
nurnarul de actlonarl crests.
• pozitiile de "deschis" l;li "inch is" sunt vi-
zibile sl usor de identificat incat nu pot
duce la confuzii ce sa permita manevre
grel;lite, cu consecints grave pentru in-
stalatie si pentru personalul de ex-
ploatare. Pozltia "inchis" sau .descbls"
peate fi asigurata, suplimentar, l;li prin uti-
lizarea unor chei speciale de blocare.
• contactele .sunt pregatite pentru curenti
de rupere mari, de ordinul kileamperilor.
intreruptoarele automate pot fi echipate,
optional, cu echipamente diferentiale (cu
1\1de 100; 300; 500 mA sau 1A).
Bobina intreruptorului automat peate lu-
aa!;li ca reIeu de 1ensiuneminima. ~
la scaderi ale tensiunii nominale sub 70 %
(de regula, in intervalul 0,7 - 0,35 Un).
contactoarelor TeA.
pamentului ce asigura protectia la scurt-
circuit (1m). Echipamentele rornanestl
(AMRO, USOL) nu rnentloneaza valoarea
lui'm deoarece reglarea acestuia se face,
prin constructia aparatului, odata cu
reglarea curentului de serviciu de la va-
loarea '5 'n'
la " = unde 'n
este curentul
ce trebuie supravegheat. De regula, se re-
specta condltia 'm .. 4,5 " . Multe dis-
junctoare permit reglarea independenta
a releului electromagnetic. De exemplu,
disj.Jnctoarele LEGRAND din gama PX per-
mit 8 trepte de reglare pentru curentul de
declansare la scurtcircuit: 1,5; 2; 3; 4; 5;
6;8;10x',.
• disjunctoarele din ultima generatie
of era l;li 0 protectle .Jnstantanee" (apro-
ximativ 10 ms) pentru un curent de scurt-
cir.cuit foarte mare (If)
In fig. 11.6.4se prezinta caracteristici- , al puterii) disjunctorului.
Ie de functionare pentru disjunctorul
DPX1600 (LEGRAND).
• curent 1\1pentru care echipamentul
diferen~al a~oneaza prin deschiderea con-
10000
t[s]
1000
100
ferential (§ 4) este optional. Atunci cand
disjunctorul a fost prevazut cu un ase-
menea echipament, el se nurneste "dis-
junctor diferential". Valorile lui 1\1sunt 10
l;li 30 mA pentru disjunctoarele de mare
sensibilitate sl 100, 300 mA l;li 1 A pen-
tru celelalte. Disjunctoarele de mare pu-
tere au echipamentul diferential reglabil.
• tensiunea de alimentare a bobinei. De
regula, aceasta este 24, 230 sau 240 V
in c.a. sau in c.c. De cele mai multe ori
bobina disjunctorului lucreaza sl ca
declansator de tensiune minima. Aceasta
peate acnona "instantaneu" sau cu 0 tem-
porizare, ce uneori poate fi reglabila.
Declansatorul de tensiune minima de-
clanseaza la valori ale tensiunii intre 0,7
l;li 0,35 u..
Disj.Jnctcrulse va aIege respectfu1dcondijia:
~~~ ~A~
unde:
'n -
este curentul nominal al liniei pe
care se rnonteaza.
Disjunctorul se alege astfel ca reglarea
echiparnentului de protectie Ia suprasarcina
sase poata face la " = 'n'
iar cea de pro-
tectie la scurtcircuit la 'm = 'sc' unde 'sc
este curentul efectiv al curentului de
scurtcircuit daca defectul s-ar produce in
apropierea (in aval, in sensul de transport
. Daca disjunctorul este prevazut l;li cu
echipament de protectle diferen~ala, va-
Ioerea norninaJaa acestuia se va aIege in con-
cordantc'i cu selectivitatea dorita (§ 4.2.3):

10
6.4.4. Alegerea disjunctorului
,i disjunctorului diferen1:ial
m
Disjunctoarele sunt aparate de actio-
nare prevazute cu echipamente de pro-
IU1JU A
tectie la suprasarcina l;li scurtcircuit. Op-
,~~~,~
tional, pot fi echipate cu un bloc pentru 0,1
protectla diferentiala (§ 4).
Disjunctoarele sunt caracterizate de:
• curentul nominal (lnO)' suportat de apa- ,If
0,01
rat in regimul de lunga ourata:
• curentul de serviciu (Is), corespunza-
tor echipamentului ce asigura protectia
0,001
la suprasarcina. Acesta poate fi reglat fin, ( J 10 0
de regula, in intervalul ',E (0,6 ... 1)'5. VIr
Sunt disjunctoare la care domeniul de Fig. 11.6A Caractertsticlle de func1:kmare ale
reglare este diferit de cel mention at sau
reglarea se face in trepte, de exemplu, in
=
dlsJunctorulul DPX1600 ('aD 1600 A).
Protectia la suprasarcina: ',poate fi de 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 0,95; 1 x 'aD
trepte fixe: 0,4; 0,5; 0,6; 0,7; 0,8; 0,9; 0,95; Protectia la scurtcircuit (reqlablla): 'm
poate fi de 1,5; 2; 3; 4; 5; 6; 8; 10 x "
1 din curentul nominal (lno);
• curentul de reglare corespunzator echi-
Protectia .Jnstantanee" la scurtcircuit: ',=
20 kA.
 II. lnstalatii electrice
6.4.5. Alegerea releelor tennice
Releele term ice sunt aparate electrice
folosite pentru protectia receptoarelor
sau liniilor electrice la suprasarclna, Re-
leul termic este folosit in serie cu un con-
tactor, in circuitele de alimentare ale re-
ceptoarelor electrice, sl in serie cu un lnt-
reruptor automat, pe coloanele tablourilor
electrice. Ultima rezolvare este mai rara,
deoarece grupul intreruptor automat (re-
leu termic) poate fi inlocuit cu un disjunctor.
in Romania sa fabrica blocul trifazat de
relee term ice - tip TSA (fig.11.6.5)
Frecventa de conectare pe ora: 15
Domeniul de reglare:
I, E (0,67 ... 1}ls' (6.4.5)
unde:
I, = In - este curentul nominal ce trebuie
supravegheat.
Este de preferat ca valoarea lui In' ce
corespunde curentului de reglare sa se
gaseasca cat mai aproape de mijlocul in-
tervalului pentru a permite realizarea
usoara a operatiel de reglare.
Se alege tipul releului in functie de op-
tiunile 1), 2) ~i 3) mentionate in tabelul
11.6.20pe care Ie poate avea proiectantul.
Exemplu de calcul. Se determina releul
termic necesar protectlei la suprasarci-
na a unui motor trifazat asincron care are
=
curentul nominal In 6,9 A sl functioneaza
la temperatura mediului ambiant de
+20°C.
Rezolvare
Temperatura mediului fiind intre + 10°C
lili 35°C, nu este necesara corectia cu-
rentului de reglare, acesta rarnanand
I, = In = 6,9 A. Curentul de serviciu poa-
te fi: Is = 8 A, care are domeniul de re-
glare: (0,67 ... 1}8 = 5,36...8 A sau
Is= 10 A, care are domeniul de reglare:
(0,67 ... 1}1O = 6,7 ... 10 A.
Din cele doua solutll este de preferat
Is = 8 A, deoarece reglarea releului ter-
mic la valoarea I, = In = 6,9 A este mai
usoara, Urrnarind tabelul II. 6.18 rezulta
urmatoarele sojutii pentru tipul de releu:
- TSA 10 (Is = 8A; I, = 6,9 A), care nu ofe-
ra protectle la functionarea in doua faze;
- TSA 16 (Is = 8 A; I, = 6,9 A) lili
- TSA 32 (I = 8 A; I = 6,9 A) ambele
tip uri asigura~d lili poslbilitatea protecti- I
ei la mersul in doua faze.
Fig. II.S.5. Bloc trtfazat de rei ..
tannlce.
Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune
6.4.6. Alegerea siguran~i fuzibile
Sigurantele fuzibile sunt utilizate pen-
tru protectia la suprasarcina a circui-
telor de lumina sl la scurtcircuit a circuitelor
de forta (protectia la suprasarcina fiind asi-
gurata de relee term ice) ~i a coloanelor
tablourilor electrice. De asemenea, si-
gurantele fuzibile pot fi folosite sl pentru
deconectarea circuitelor sau coloanelor
electrice atunci cand pe acestea nu sunt
prevazute aparate de actionere.
Alegerea sigurantei pentru protectis
circuitelor de lumina la suprasarcina
(fig.//.6. 6}.
Pentru determinarea curentului IF al
sigurantei fuzibile se pun condltille:
IF;<: In (6.4.6)
IF s k Ima (6.4.7)
unde:
Ima - este curentul maxim admisibil al
sectiunii fazei circuitului;
k = 1 - pentru circuitele ce alirnenteaza
larnpi fluorescente (nu se pot
realiza suprasarcini datorita con-
sfructlei particulare a lampilor de
diferite puteri);
k = 0,8 - pentru circuite ce alirnenteaza
larnpi cu lncandescenta (unde
exista posibilitatea reallzarll de
suprasarcini prin inlocuirea be-
curilor de putere mica cu une-
Ie de putere mai mare).
Se alege cea mai mica valoare IF care
i Indeplineste conditiile de mai sus. Daca
nu a fost aleasa sectiunea circuitului,
siguranta sa determina numai din conditia
6.4.6. Oondltia 6.4.7 va fi utilizata pentru
determinarea sectlunii fazei. Siguranta fu-
zibila astfel determinata asigura ~i protectia
la scurtcircuit.
Exemplu de calcul. Se calculeaza sigu-
ranta fuzibila pentru protectia la supra-
sarcina a unui circuit de lumina cu lampi
fluorescente de joasa presiune al carui cu-
rent nominal este In = 8,4 A. Sectiunea fa-
zei circuitului este SF = 2,5 AFY.
Rezolvare
Din tabelullI.6.5 rezulta Irna = 18 A (pen-
tru n = 2 conducte). Curentul fuzibilului
trebuie sa lndeplineasca condltille:
=
IF 2 8,4 A lili IF:s 1·18 18 A. Aceasta
poate fi IF = 10 A; IF = 16 A. Se alege
IF = 10 A.
Alegerea sigurantei fuzibile pentru pro-
tectl« circuitelor monofazate de priza la
suprasarcina (fig. //.6.7)
Prizele sunt aparate electrice care per-
mit conectarea receptoarelor electrice
prin racorduri flexibile cum ar fi: calcula-
toare, receptoare R- Tv, receptoare elec-
trocasnice, case de bani, corpuri de ilu-
minat pentru iluminat local etc. Re-
ceptoarele electrice ce se pot racorda la
prize trebuie sa aibii puterea panii Ia 2 kW.
Receptoarele cu puteri mai mari se pot
racorda la priza daca aceasta se afla pe
un circuit separat, iar conectarea sl de-
conectarea se fac cu aparate corespun-
zatoare (de exemplu, contactoare) mon-
tate pe circuitul fix, in fata prizei, daca
receptorul prin constructle nu este
prevazut cu lntrerupator.
Pe un circuit monofazat de priza sa pot
monta:
• 8 locuri de priza (simple sau duble), atun-
ci cand circuitul apertine unei loculate:
• 15 locuri de priza (simple sau duble) pen-
tru celelalte destinatii,
Puterea instalatii a unor astfel de circu-
ite de priza (de utilizare generala) este de
2 kW, iar sectienea minima admisa a con-
ductorului de taza al circuitului este de 2,5
mm2, din cupru sau 4 mm2, din aluminiu.
Fiecare priza in parte se va alimenta cu con-
ductoare cu sectiunea de 1,5 mm2 din cu-
pru, sau 2,5 mm2 din aluminiu.
Siquranta fuzlbila se alege punand
conditia 6.4.7 unde: k = 0,8 ~i Irna este cu-
rentul maxim admisibil al conductelor
electrice ale circuitului.
Daca conductele electrice sunt FY
2,5 mm2 sau AFY 4 rnrn'', Ima = 24 A sau
Irna = 23 A, rezulta pentru circuitele de priza
siqurante fuzibile IF :S 16 A. Solutia
IF = 16 A este utilizata cel mai frecvent
deoarece:
- sa asigura 0 protectie buna la suprasar-
cina a conductelor electrice dintre cir-
cuit lili priza cu SF = 1,5 mm2 din cupru
cu Irna = 17 A sau SF = 2,5 mm2 din alu-
miniu cu Ima = 18 A.
- se asiqura, implicit, protectle la scurt-
circuit;
- permite functionarea circuitului de pri-
za, in regimuri de scurta duratii ~i la pu-
teri mai mari de 2 kW.
Alegerea sigt.rantei fuzibilepentru protectia
la suprasarcina a coloanelor e/ectrice
Este 0 protectie mai rar utilizata deoa-
rece coloana ar intra intr-un regim de su-
prasarclna daca toate sau aproape toa-
te circuitele ar functiona in suprasar-
clna,
Pentru a proteja coloana la suprasar-
cina, siguranta fuzibila se alege ca cea mai
mica valoare care lndeplmeste conditiile:
IF;<: In
IF sima
IF;<: (IF)PS (6.4.8)
unde:
In - este curentul nominal al coloanei;
Ima - este curentul maxim admisibil al
sectiunll fazei coloanei pentru n = 3
sau n = 4, in functie de nurnarul de
conducte active ale coloanei;
(IF }ps - valoarea fuzibilului corespunzator
protectiei selective: aceasta tre-
buie sa depaseasca cu doua
trepte - pe gama valorilor IF - va-
loarea maxima a fuzibilului aflat pe
circuitele tabloului.
 Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune
Sectiunea coloanei, care stabileste ~i
valoarea Ima, este determinata din con-
ditia stabilililtii termice Ia regimul permanent.
Daca conditia IF =i; conduce la 0 ne-
determinare a sistemului 6.4.8 se pro-
cedeaza la rnarirea sectlunii coloanei
pan a cand sistemul are solutie,
Exemplu de calcul. Corespunzator cu-
rentului In = 23 A si n = 4 conducte ac-
tive rezulta sectlunea fazei coloanei
SF = 4 mm2 din cupru cu Ima = 24 A (se
respects conditia 6.2.1). Din conditla de
selectivitate este necesar ca IF al coloa-
nei sa depaseasca valoarea de 16 A cu
cel putin doua trepte, deci 25 A. Con-
ditiile 6.4.8 devin:
IF ~ 23A
IF S 24 A sl
IF ~ 25 A.
Sistemul nu are solutie, Se mar~te sec-
tiunea coloanei la SF = 6 mm2 din cupru
Ima = 31 A.
Conditiile devin: IF ~ 23 A, IF S 31 A, sl
IF ~ 25 A. Se va alege IF = 25 A.
Alegerea sigurantei fuzibile pentru pro-
tectie la scurtcircuit a circuitelor de forts
Acestea au prevazute pentru protectle
la suprasarcina relee termice, astfel ca si-
gurantele fuzibile asigura protectia la
scurtcircuit atat a conductelor electrice
cat sl a aparatelor electrice montate pe
circuit (fig. 11.6.8).
Totodata, siguranta trebuie sa per-
mita trecerea curentilor nominali (In) sl de
porn ire (lp ). Conditiile pentru alegerea si-
gurantei rezulta:
IF 2: In
IF 2: Ip 1 k
IF s 31ma
IF s (IF )RT
IF s (IF)c
/ /
I
/ I
L doua aparate pe circuitul motorului rezulta
Fig. 11.6.6.Circuit de luminA protejat
eu slguranti fuzlbili.
:b
I" IF
r-f"l
S, In
I: t::;Ll " .'
H- ---.-~::::.://
Fig. 11.6.7.Circuit de prIzI prote)at
eu slguranti fuzlbili.
IF <?!I Ik - conditie pentru a suporta incal-
p zirea in timpul pornirii,
! IF s 3 Ima (a) - conditie pentru protectia
conductelor ca izolatia sa
nu atinga temperatura ad-
rnisibila la scurtcircuit;
IF s (IF)RT (b) - condltle pentru protectla
bimetalului releului ter-
mic,
IF s (IF)C (c) - condltle pentru protectia
contactorului,
unde:
Ip - este curentul de porn ire a motorului
ce se determina din caactaisticile ace-
stuia. Cataloagele indica raportul
Ip lIn pentru pomirea directa. Daca por-
nirea difera de aceasta, Ip se va de-
termina in consecinta. De exemplu,
cand pornirea este stealtriunghi, cu-
rentul de porn ire este de trei ori mai
mic;
k - un coeficient corespunzator modului
de pornire a motorului: pentru pornirea
directa k = 2,5, iar pentru pornirea
stealtriunghi k = 2,0;
Ima - curentul maxim admisibil al sectiu-
nii fazei (pentru n = 3 in cazul mo-
toarelor trifazate);
(IF)RT ~i (IF)C - sunt valorile maxi me ale
fuzibilelor care pot proteja releul termic
sl, respectiv, contactorulla scurtcircuit - , Pozitia de repaus este necesara pentru
adica cal dura acurnulata de aparate pe
durata scurtcircuitului, ce depinde de
timpul de actlonare a fuzibilului, nu cu sigurante cu IF = 6 A sau 10 A.
depaseste valoare admisibila pentru ace-
stea. (IF )RT depinde de curentul de ser-
viciu (Is) al releului termic (tab. 11.6.20), iar pe liniile de alimentare. De regula, pe ta-
(IF )c' de curentul nominal al contacto-
rului (InC) (tab. 11.6.21).
(6.4.9) Exemplu de calcul. Se stabileste rna-
rimea sigurantei fuzibile din circuitul mo-
torului din fig. 11.6.8.
Rezolvare
Rezulta curentul nominal In = 10,6 A, sec-
tiunea fazei conductelor de alimentare
SF = 2,5 FY cu Irna = 20 A ~ Jp = 21,2 Almm2
(sectiunea SF = 1,5 FY cu Ima= 14 A nu
respecta conditia stabilitatii termice la por-
nire Jp = 35,3 Almm2 > 35 Almm2).
Releul termic va fi TSA 32 cu Is = 15 A pe linia de alimentare ci prin intermedi-
(cu 0 reglare intre 9 ~i 15 A, domeniul in
care este cuprins In = 10,6 A). Contactorul
/
rezulta TCA 16 (16 > 10,6 A). Pentru cele
(IF)RT = 50 A sl (IF)C = 35 A.
Siguranta fuzibila va rezulta ca cea
mai mica valoare ce satisface sistemul:
IF <?! In = 10,6 A = IF ~ 16 A;
IF <?! Ip12,5 = 5·10,612,5 = 21,2 A =
IF ~25 A;
Fig. 11.6.8.Clrcuitul de allmentare
al unul motor (eu pornlre dlrectl).
II. Instalalii electrice
IF S (IF)RT = 50 A = IF S 50 A;
IF s (IF)C = 35 A = IFs 35 A;
IF s 3 Ima = 3·20 = 60 A = IF S 50 A
Rezulta IF = 25 A.
Alegerea sigurantei fuzibile pentru pro-
tectia la scurtcircuit a coloanelor electrice
Este situatia frecvent intalnita in calcu-
lui retelelor electrice interioare de joasa
tensiune.
Conditiile pentru alegerea marimii fu-
zibilului sunt:
IF <?! In
IF S 3 Ima (6.4.10)
IF <?! (IF)PS
unde In' lma ~ (IF)ps au semnificapile ara-
tate anterior. Siquranta fuzibila va co-
respunde valorii minime care satisface si-
stemul 6.4.10.
6.4.7. Alegerea aparatelor de
mlsuri ce se monteazi pe tablou-
rile electrice
Alegerea voltmetrului. Aparatul este
utilizat pentru masurarea tensiunilor de fa-
za ~i de linie. Se rnonteaza un singur volt-
metru de 0-400 V sau 0-600 V prin in-
termediul unei chei voltmetrice cu sase
pozltii active sl una de repaus (CV 67).
reglarea (prin aducere la zero) a aparatului.
Voltmetrul se protejeaza la scurtcircuit
Alegerea ampermetrelor. Aparatele
sunt utilizate pentru rnasererea curentului
blourile de lumina se monteaza trei am-
permetre, cate unul pe fiecare taza,
Aceasta, deoarece tablourile de lumina,
adesea, nu functioneaza uniform lncar-
cate pe eele 3 faze. in acelasi timp, per-
sonalul de exploatare, avand 0 evidenta
in timp a incarcarii pe faze, poate lua de-
cizii de echilibrare a sarcinii pe cele trei
faze. Pe tablourile de fortii se rnonteaza,
de regula, un singur ampermetru, deoa-
rece fazele sunt practic echilibrate, ma-
rea majoritate a receptoarelor fiind trifa-
zate. Ampermetrul nu se rnonteaza direct
ul unui reductor de curent.
Reductorul de curent este un transfor-
mator de curent cu raportul/npllns' unde:
I:-
I - este curentul nominal din primar
curentul nominal din secundar. Acesta
este, de regul~, Ins = 5 A sl, mai rar,
10 A sau 1 A. In acest fel, amperme-
trele au aceeasi constructie, sehim-
bandu-se numai scara cadranului
sa
astfel ca aceasta corespunoa cu-
rentului Inp.
Reduetorul de curent se alege din ga-
ma sa de fabrlcatle, punand conditla:
Inp ~ 1,1 In (6.4.11)
unde In este curentul nominal ce trebu-
ie rnasurat, Se alege astfel pentru a evi-
ta 0 func1ionare defectuoasa a reductorului
 II. Instalalii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiiler electrice de joasii tensiune

(in cazul unor suprasarcini la depasirea

curentului I indicatla ampermetrului nu
mai este li~fara) datorita saturatiei ma-
L1
gnetice a transformatorului. L
Legarea ampermetrului $i transforma- L2
~ k
toarelor de curent pe 0 coloana trifaza-
L3
ta a unui tab lou de lumina se poate fa- K
ce ca in fig. 11.6.9. a
b
Alegerea contoarelor de energie ective
$i reective se face in functie de condlti- Fig. 11.6.10.Legarea ampermetrelor pe 0 coloanA trifazatA a unui
ile de rnasurare sl preterintele pentru tablou de luminA:
constructia aparatului. Contoarele se pot a - schema monotiters; b - schema multifilara.
monta direct pe linia de alimentare atun-
ci cand suprasarcina admisibili3.a contorului
depaseste valoarea curentului nominal al
liniei sau prin reductoare de curent.
In fig. 11.6.10 - 11.6.12 sunt prezentate
cateva din schemele de legare a conto-
arelor la retea,
Contorul se va alege utilizand datele din
tabelul 11.6.22,in functle de:
- felul coloanei electrice pe care se mon- a b
teaza: rnonotazata sau tritazata:
Fig. 11.6.11. Schema de Iegare chcIi Ia retaa a contoareIor de energIe acIivA:
- tensiunea retelei:
a - con tor T-2CA 32; b - con tor T-2CA 43.
- curentul nominal al coloanei sl
- clasa de precizie dorita pentru contor.
Este de preferat ca pe coloanele tablo-
uri lor de torta, de regula, echilibrate, sa
fie utilizate contoarele CA 32, iar pentru
coloanele tablourilor de lumina, cele din
tipul CA 43.
In cazurile in care exlsta tarife diferen-
L1
tiate ale energiei electrice pentru consu- L2_*+---...J
mul de zi (intre 6,00 si 22,00) si consu- L3--~----------~
mul de noapte (22,00 - 6,00) sl de vine-
ri, ora 22,00, pana luni, la ora 6,00, se uti-
N--~-----------------
a b
lizeaza contoare cu dublu tarif echipate
cu ceas de comutare. In fig. 11.6.14este Fig. 11.6.12.Schema de legare prin transformator de curent a contoarelor de
aratata schema unui astfel de contor energle activA:
monofazat (contorul 5 CM4 DTB - AEM a - con tor T-2CA 32; b - con tor T-2CA 43.
Tlmlsosra), iar in fig. 11.6.15 se prezinta
schema unui asemenea contor trifazat (tip
BMT4) conectat direct.

TCA16 TCA32 (ls=15A)

4FY 2,5mm2/IPY16

~-.~

Fig. 11.6.9 Circultul de alimentare

al unul motor cu:
Pi = 4 kW; n = 750 rot/min; 1] = 0,80; a b
cos cp = 0,72; ~ / In = 5 tncarcat la Fig. 11.6.13. Schema de Iegare direcllia retaa a contoareIor de energle raactivA:
sarcina nominala. a - con tor T - 2CR 32; b - con tor T - 2CR 43.

L1
L2-------------~
L3-----------------------~
N --------------------------
Fig. 11.6.14.Schema contorulul
monofazat SCM 4DTB. Fig. 11.6.15. Schema contorului trifazat BMT4 - conectat direct.
 Capitolul 6: Calculul instalatiiler electrice de ioasa tensiune
6.5. Programe de proiectare
a insfala1:iilor electrice
de joaSi tensiune
Atat fabricantii de aparataj electric,
cat sl diferite firme de software au dez-
voltat sl au difuzat pe piata programe
de calcul al lnstalatillor electrice de joa-
sa tensiune.
in general, intr-un astfel de program
se porneste prin introducerea schemei
de calculat, folosind 0 biblioteca de
simboluri pusa la dispozitle de pro-
gram. Se introduc apoi caracteristicile
generale ale schemei (valorile nominale
ale tensiunii sl frecventel, schema de
legare la parnant, factorul de putere
neutral etc.), precum $i caracteristicile
fiecarui circuit (Iungimea sl tipul cablu-
lui, modul de pozare, polaritatea circu-
itului, valoarea sarcinii $i alte caracte-
ristici ale acesteia). Parametrii necesari
calculului fiind nurnerosi, programul so-
licita valori numai pentru 0 parte dintre
acestia, pentru restul considerand va-
lori implicite, care pot fi Insa accesate
si modificate la nevoie.
Programul realizeaza apoi calculul in-
stalatiei sl permite exploatarea rezulta-
telor: curenti de scurtcircuit, pierderile
de tensiune, sectiuni de cabluri, rezis-
tente si reactante ale acestora, tncar-
cari in diferite puncte, caracteristici ale
aparatelor de protectie sau de comuta-
tie etc.
Programele dezvoltate de fabrlcantii
de aparataj electric ofera, in general,
mai multe detalii legate de aparate: rea-
lizeaza alegerea acestora, pot specifica
echiparea lor cu auxiliare (telecomanda,
declansatoare, contacte auxiliare, relee
de protectie diferentiala), pot calcula
valorile reglajelor necesare , pot lua in
considerare tabelele de coordonare.
Un exemplu de astfel de program
este Ecodial 3.2, program de calcul al
retelelor de joasa tensiune dezvoltat de
Schneider Electric.
II. lnstalatli electrice
Programul are la baza ghidul de cal-
cui european CENELEC R 064-003 $i
norma de instalare CEI 364. Limba de
utilizare poate fi aleasa inaintea tansar]
programului (rornana, franceza sau en-
gleza). Ecodial vine Insotit de 0 docu-
rnsntatie tehnlca sl de un exemplu de
calcul (in format electronic) sl este pre-
vazut cu un "help" contextual.
Programul, personalizat prin introdu-
cerea datelor utilizatorului (nume, sigla,
datele proiectului), genereaza rezultate-
Ie sub forma unor documente care pot
fi anexate la dosarul proiectului (pagina
de garda, schema rnonofilara, prezen-
tarea echipamentelor, lista componen-
telor, note de calcul).
Schneider Electric urrnareste aduce-
rea lui perlodica la zi, pe rnasura innoirii
ofertei de aparate sau a completarli
normelor internatlonale care stau la ba-
za programului.
 II. Instalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasi tensiune

Tabelll 8.3. Moduri de pozare

derefert~

Conductoare
Camera izolate in tub
A1
in perete
izolat termic

Camera Cablu
multiconductor
in tub in A2
perete izolat
termic

Tabelulll.8.1. Valorile coeficientulul Conductoare

de slmuttaneltate pentru locuinte izolate in tub B1
Nr. apartamente cs pe perete
--- -- ---- ~~-

f--~
1 ~
-
0,95 ~
- ~~- 2 0,93
--
4 ~. 0,89
6 0,83
10 0,64 Cablu
- ----

16 _0,45 multiconductor B2
- -

20 0,38 in tub
~ pe perete
Tabelulll.8.2. Date pentru exemplul de calcul 4, ca~ 8.1
Nr. Pj[kW] nk[roVmin] TJk (-) cos rpk (-) Ink [A] sin rpk (-)

1 2,2 1500 .0,79 0,80 5,3 0,6

Cablu cu un
__ 2_ ~_,2 ~ 1500 - -
0,79 0,80 _-
- 5,3 -
0,6 -
conductor sau
3 . - - 2,2 1500 --
~0,79 0,80 5,3 0,6 - C
multiconductor
- !--
4 -. 3000 --
_0,82 0,86
-
8,6
---
0,5102
--'-

~ pe un perete
-
5 ~ -
4 3000 0,82 0,86 8,6 0,5102
1--- 6
7,5 1500 __Q,86 0,84 15,8 0,5426
----
7 -_ 11 1500 0,87 0,84 68,6
,--- -
0,5426
-
8 11 1500 0,87 0,84 68,6 0,5426 Cablu cu un
9 __ ~ --11 1500 0,87 0,84 _-~
-,-
68,6 - -
.o,5426_ conductor sau
1O--_. ~~,O 750 0,78. 0,70 8,4 - ~-
0,7141 multiconductor 0
_11~. 7*). - . 0,80 . 0,80 : 16,6 . 0,6 ingropat in parnant
*) circuitul 11 este un circuit de prize trifazate pentru care s-au luat: sau in tub ingropat
cose = 0,8 sl TJ = 0,8.

I~ Cablu
multiconductor
in aer liber
E

I~
r
Distanta la perete
Cablu cu un
conductor in
aer liber
apropiate F

mai mare decat

diametrul cablului.

r
It '
®

+~
Cel putin
un diametru

~®®
Cabluri cu un
conductor in aer
liber apropiate
dlstantate
G
 Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasi tensiune II. Instalalii electrice

Tabelll 6A.1. Curen1l admlslblll [A] pentru cablurt Izolate cu PVC, 2 sau 3 conductoare tncircate.
Temperatura conductorului 70°C
Tem ratura amblanti 30°C .
.Mocl. PQ?:llrE!._
Sectiune ! B1 B2
-T--------,----~;---··--!
c -_.__._--
norninala a
conductoarelor

i ,
----~-.------.------------
Nr. conductoare

-C-U~RU ---~ ~ ---tn~j-~· -~ :-_-__I_ n_~~ n} ~ -i- ~ ... ~n ufo _I· -lL_
1,5 i 14,5 13,5 14 13 17,5 15,5 16,5 15! 19,5 II 17,5
2,5 19,5 18 18,5 17,5 24 21 23 20 II 27 24
4 26 24 25 23 32 28 30 27 36 32
6 34 31 32 29 41 36 38 34 46 41
10 i 46 42 43 39 57! 50 52 46 i 63 57
16 61 56 57 52 76 68 69 62 I 85 76
25 80 73 75 68 101 89 90 80 112 96
35 99 89 92 83 125 110 111 99 138 119
50 119 108 110 99 151 134 133 118 168 144
70 151 136 139 125 192 171 168 149 213 184
95 182 164 167 150 232 207 201 179. 258 223
120 210 188 192 172 269 239 232 206 i 299 259
150 240 216 219 196 300 262 258 225 344 299
185 273 245 248 223 341 296 294 255 392 341
240 321 286 291 261 400 346 344 297 461 403
___
~ + 36L__-+ __328 _ -l--~~- 298_ ~ _4_5~__ : 394 --~4---c 339- _P:39 ~.i
! 464 _
ALUMINIU
4
I
! 20
:
I 18,5
:
19,5'
'I
17,5 I 25 22 24
I
I 21 1 I 28 . 25
6 26' 24 25 23 32 28 30 27' 36 32
10 36 32 33 31 44 39 41 36 49 44
16 48 43 44 41 60 53 54 48 66 59
25 63 57 58 53 79 70 71 62 83 73
35 77 70 71 65 97 86 86 77 103 90
50 93 84 86 78 118 104 104 92 125 110
70 118 107 108 98 150 133 131 116 160 140
95 142 129 130 118 181 161 157 139 195 170
120 164 149 150 135 210 186 181 160 226 197
150 189 170 172 155 234 204 201 176 261 227
185 215 194 195 176 266 230 230 199 298 259
240 252 227 229 207 I 312 269 269 232 352 305
300 289 261 263 237' 358 306 308, 265 406 351
II. Instalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune

Tabel118.4.2. Curentl admlslblll [A] pentru concIuctoare de cupru,lzolate cu PVC.

Temperatura concIuctorulul70°C
T......_. .. .lira de refertn1:l3O"C.
Metode de r~"-,-fe,,",r_-,-,-in,-,,ta..___-----,:,---,----,---, _
Sectlune ~abluri multiconductoare I Cabluri cu un conductor
nominala a
conductoarelor Ooua Trei I Doua Trei Trei conductoare incarcate, in linie
conductoare conductoare I conductoare conductoare I ! Distantate
incarcate lncarcate apropiate in trefla I Apropiate if-, -------,----------

i -- - ..... - .. ... -1 1
"".,cate ,- 1nc8':cate .. :. I OriZO~taJ) I_Vertical

~,~, It i ~
I
I
I
J: W I ~:
Medota E Metoda E I Metoda F I Metoda F I Metoda F Metoda G Metoda G

1~5 ---:--222----
2,5 30
i- 1i]---j--
25
----!-
-
-t --~----r,'--- ~----r---~--
I -
8

4 40 34 - I - I,,' -_ I -_
6 51 43 - -
i

10 70 60 I
16 94 80 I
I
25 119 101 131 110 i 114 146 130
35 148 126 162 137 I 143 181 162
I

50 180 153 196 167 I 174 219 197

70 232 196 251 216 225 281 254
95 282 238 304 264 I 275 341 311
120 328 276 352 308 321 396 362

150 379 319 406 356 372 456 419

185 434 364 463 409 427 521 480
240 514 430 546 485 507 615 569
300 593 497 629 561 587 709 659
I
400 754 656 689 852 795
500 I 868 749 789 982 920
630 1005 855 905 1138 1070
I I i
 Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasi tensiune II. Instalatii electrice

TabeII18.4.3. Curen1:l admlslblll [A] pentru conc:luctoara de alumlnlu, Izolate cu PVC.

Temperatura conc:Iuctorulul 70°C
Temperatura de raferlnti 30°C.
I .. -. .... .. -.. _ _11_etqg~geretE!.ril}ta. -
Sectlune
norninala a
:-_2.ablurimultic~nduct0l:lr~ __ +_. .Cabluri cu lJn_ c;~~_duc:t()r_
_ __ _ _ __

conductoarelor Doua Trei I Doua Trei Trei conductoare incarcate, in linie

! I

conductoare conductoare i conductoare .conductoare -.--.-.-.-r-- .Distanla~-----

lncarcate lncarcate I apropiate I in trefla ,Apropiate ~
I, I lncarcate tncarcate I Orizontal Vertical
~ ----1.-
I
...
- ..
-.---,---- -----+-. !
-.------t---------.--.---.

:,1 I~
~d
I~
~3d
It='
~!
i-
I '
Medota E Metoda G __
f-------1:---t----1---, 3 I 4 i 5 ! 6. _J. fl _
- I - , - 1- , - ! - ,- -

: I ~~ i~ ::: ! : I : : :

10 I 54 46 - - I _ I _ I _

16 73 61 - - - I - -

25 89 78 96 84 87 I 112 99
35 111 96 ~ 122 ! 105 109! 139 124

50 135 117 149 128 133 I 169 152

70 173 150 192 166 173 i 217 196
95 210 183 ! 235 203 212 I 265 241
I
120 244 , 212 273 237 247 308 282
, I
I
150 282 i 245 I 316 274 287 356 327
I I
185 322 , 280 I 363 315 330 I 407 376
240 380 330 I 430 375 392 I
482 447
!
300 439 381 I 497 434 455 I 557 519
I
400 - - 600 526 552 ! 671 629
500 - - 694 610 640 I
I
775 730
630 - I
i
- I 808 711 746 I 900 852
II. Instalalii electrice Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune

TabeI1l6.4.4. Cureml admlslblll [A] pentru conductoare Izolate cu XLPE, 2 sau 3 conductoare lncircate (Cu sau AI).
Temperatura conductorulul90°C
Tam ratura amblantii 30°C.
MOcLpozare _____. _ n __ .

Sectiune '--
A1
..-.----~i -------j--
A2 ~
81
I-----L-------------
82
norninala a
conductoarelor : I i
I I 'I I. i
I

P
• I I

~lil~I,I~I!I~I, I

i
r..

Nr. conductoare
_______ .__ --=2_----'- 3 2 I 3 2 I 3 ~_..3_~ 2_ 3
1
-.------------ 2-- - -- --.-
3
----------
_ _1__l__ __ _§ fL J 7 9 10: -
11
-- r-------------
I I
CUPRU
1,5 19 17 18,5 16,5 23 I 20 19,5 24 22
2,5 2,5 26 23 22 31 28 26 33 30
4 35 31 33 30 42 37 35 45 40
6 45 40 32 29 41 36 34 46 41

10 61 54 57 51 75 66 69 60 80 71
16 81 73 76 68 100 I 88 91 80 107 96
25 106 95 99 89 133 117 119 105 138 119
35 131 117 121 109 164 144 146 128 171 147

50 158 141 145 130 198 175 175 154 209 179
70 200 179 183 164 253 222 221 194 269 229
95 241 216 220 197 306 269 265 233 328 278
120 278 249 253 227 354 312 305 268 382 322

150 318 285 290 259 393 i 342 i 334 300 441 371
185 362 324 329 295 449 384 384 340 506 424
240 424 380 386 346 528 450 459 398 599 500
300
----------- - -- ---------
486 -
435
------------------------
442 396 603 514 i 532 455 693 576
ALUMINIU 2~--T-~1-----2; ----~5-'-;2
4 27 25 26 24 33
6 35 32 33 31 43 38 40 35 45 41

10 48 44 45 41 59 52 54 48 62 57
16 64 58 60 55 79 71 72 64 84 76
25 84 76 78 71 105 93 94 84 101 90
35 103 94 96 87 130 116 115 103 126 112

50 125 113 115 104 157 140 138 124 154 136
70 158 142 145 131 200 179 175 156 198 174
95 191 171 175 157 242 217 i 210 188 241 211
120 220 197 201 180 281 251 242 216 280 245

150 253 226 230 206 307 267 261 240 324 283
185 288 256 262 233 351 300 360 272 371 323
240 338 300 307 273 412 351 358 318 439 382
300 387 344 352 313 471 402 415 364 508 ' 440
 Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasi tensiune II. Instalatii electrice

Tabelll 8.4.5. Cureml admlslblll [A] pentru conductoara de cupru. Izolate cu XLPE.
Temperatura conductorulul9O"C
Tem ra medlulul30°C.

Sectiune f .- ca~IUl'i_rn~lt~c:(~ndu~to~~_l Cabluri cu un conductor

nominata a
conductoarelor i Doua Trei! Doua Trei Trei conductoare incarcate, in linie
I conductoare conductoare I conductoare conductoare _-- - ---- T· - --·Distantate - -- ----
i tncarcate lncarcate apropiate in trefls Apropiate ~------T-------·-

~ ~ +-i_nc__
a__
r ca_t_e
__ ~i_nc_s_r_ca_t_e_,- ~~r_iZ_o_nt_a~_1 Vertica~
I

I
I

I~ ~
~sau
I~w ~:
I I De De
I
~,:~, I ~ "d ! ~ d

- --- --r- Med_<>ta_E

I

:~
I
t M_ £ ~- Metoda
_£ _Metoda f +-i
~etoda <:;-1 ~oda G _

~~~
4
f: -
49
I ~3~
42
1:-- ~
I ~ -
I ~

-
I
I
~
-
I
!
~
-
6 63 54! I I
i I I
10 86 75 I I
16 115 100
25 149 127 I, 161 135 141 II 182 161
35 185 158 200 169 176 226 201
I
50 225 192 242 207 216 I
275 246
70 289 246 310 268 279 353 318
95 352 298 377 328 342 430 389
120 410 346 437 383 400 500 454

150 473 399 504 444 464 577 527

185 542 456 575 510 533 I 661 605
240 641 538 679 607 634 781 719
300 741 621 783 703 736 902 833

400 940 823 868 1085 1008

500 1083 946 998 1253 1169
630 1254 1088 1151 1454 1362
II.Instalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatii10r electrice de joasi tensiune

Tabelll8.4.8. cu~ admlslblll [A] pentru conductoare de alumlnlu.1zoIatIe XLPE.

Temperatura conductorulul8O"C
Temperatura medlulul3CrC.
Metode de referin~ --

Sectlune Cabluri multiconductoare Cabluri cu un conductor

norninala a i

conductoarelor Doua Trei Doua Trei Trei conductoare incarcate, in linie

conductoare conductoare conductoare conductoare L Dlstantate --
I
incarcate tncarcate apropiate in trefla Apropiate ~ ,
[mm2] incarcate incarcate I Orizontal Vertical

I
:

3d
I

~,
I~ ~sau

~
d
I
~
~sau
I

IW : De De
",d ~:
~
I
~ ~

i Medota E Metoda E Metoda F Metoda F Metoda F Metoda G Metoda G --

1 2 3 4 , 5 6 7 8

4 38 32 - I - - - -
6 49 42 - - - - -
10 67 58 - - - - -
16 91 77 - - - - -
25 108 97 121 103 107 138 122
35 135 120 150 129 135 I 172 153
I
50 164 146 184 159 I 165 210 188
70 i
211 187 237 206 215 271 244
95 i 257 227 289 I 253 264 332 300
120 300 263 337 296 308 387 351

150 346 304 389 343 358 448 408

185 397 347 447 395 413 515 470
240 470 409 530 471 492 611 561
300 543 471 613 547 571 708 652
II
400 - - 740 663 694 856 792
500 - - 856 770 806 991 921
630 - - i
996 899 942 I 1154 1077
 Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de ioasa tensiune II. Instala!ii electrice

TabeI1l6.4.7. Cu'_" admlslblll [A] pentru conductoare de cupru cu Izolatie mlnerali ,I manta de cupru sau PVC.
Temperatura conductorulul 70°C
Temperatura medlulul30°C.
_r..,1e!9_9~deJ~rlnlL _
sectlune .. - - ..Trei
-- conductoare
-_ - - -------- ---- ---------------- ---

norninala a Doua conductoare Cablu multiconductor Cabluri cu un conductor

conductoarelor sau un cablu cu doua sau cabluri cu un apropiate in linei
conductoare tncarcate conductor in tretla
[rnrns]

~
. ~
~

Medota C
---------- -----
Metoda C
- -----------
Metoda C
1 ---_- - - -- 2 3
- ---------- --- - - --------------------
4 --------

500 V
1,5 23 19 21
2,5 31 26 29
4 40 35 38

750 V
- 1,5 25 21 23
2,5 34 28 31
4 45 37 41
6 57 48 52

10 77 65 70
16 102 86 92
25 133 112 120
35 163 137 147

50 202 169 181

70 247 207 221
95 296 249 264
120 340 286 303

150 388 327 346

185 440 371 392
240 514 434 457
II. Instalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune

TabeI1l8.4.8. Curen1:l admlslblll [A] pentru conductoare de CUpRI cu lzola1ie mlnerali ,I manta de cupru sau PVC.
Temperatura conductorulul 70°C
Tem ra medlulul30°C.
Metode de referlnta
Sectiune Doua - ------
Trei conductoare lncarcate
- ----------

norninala a conductoare Cablu .- Ciiblu'ri cu un - . Ca.blurl cu un Cabluri cu un

conductoarelor sau un cablu multiconductor conductor conductor, conductor
cu doua sau apropiate distantate distansate
[rnm"] conductoare cabluri cu un in linei vertical orizontal
mcarcate conductor in linie in linie
in trefla

I ~

~
I~ ,sau

~
,

1
Medota E sau F
- ----- --

2
------

• 3
j _ Metoda E sau F Metoda F 1 Metoda G
_____ 4_ .______, __________________
Metoda G
--------+---------_ ..
- --- -- --

500V I

1,5 25 21 23 26 29
2,5 33 I 28 31 34 39
4 -----
44
- ------------
, 37
---t----------- I
-----,--- 41 ..-
,,----- - 45
------- -----_._ - 51

750V
1,5 26 22 26 28 32
2,5 36 30 34 37 43
4 47 40 45 49 56
6 60 51 57 62 71

10 82 69 77 84 95
16 109 92 102 110 125
25 142 120 132 142 162
35 174 147 161 173 197

50 215 182 198 213 242

70 264 223 241 259 294
95 317 267 289 309 351
120 364 308 331 353 402

150 416 352 377 400 454

185 472 399 426 446 507
240 552 466 496 497 565
 Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasi tensiune II. Instalatii electrice

Tabelulll.8.5 Factoril de corectIe K1 pentru temperaturl amblante de 30°C apllcablll valorilor cu.....,lor admlslblll
pentru cablurl Tn aer libar
I lzolatie
I
Minerala* --------_

Temperatura PVC I XLPE Manta PVC

ambiantii I ! sau cablu
I
[0C] I neizolat !?i
I
_l

-1-
accesibil 70°C
----------------------t-
10 I 1,22 1,15 1,26
--

15 1,17 1,12 1,20

I
20 1,12 1,08 1,14
25 1,06 1,04 1,07
30 1,00 1,00 1,00
35 0,94 0,96 0,93
40 0,87 0,91 0,85
45 0,79 0,87 0,87
50 0,71 0,82 0,67
55 0,81 0,76 0,57
60 0,50 0,71 0,45
65 - 0,65 -
70 - 0,58 -
75 i
- 0,50 -
80 - 0,41 -
85 - - -
90 - - -
95 - - -
* Pentru temperaturi ambiante mai ridicate, a se consulta fabricantul.
 II. Instalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune

Tabelulll.8.8.1 Factoril de corectle K2 pentru grupiri de mal multe clrculte sau mal multe cabluri multlconductoare
apllcablll valorilor cu"_"lor admlslblll din labelele II 8.4.
I Dispunerea I
Nr. crt.' cablurilor I Numarul de circuite sau de cabluri multiconductoare
apropiate
I
! r--1--'1-2-~-3-'-1
_·---+,-----------'----__._-f----=:__-+--~-·-.:------+--=--+,-"------t-:=---+I
-4-.--5-----;1,------6--,1-7--.~ -8--'1-9-~: -1-2----1'-6- - - 20---
--=-- ,t------'·-·~--~~----i
Grupari In aer I ,! , 1

pe 0 supratata, I! iii ! I

I :~~~~~~~e 1,00 Ii 0,80 I 0,70 ','0,65 0,60 Ii 0,57 : 0,54 I 0,52 i 0,50 10,45 0,41 0,38

+- (vezi nota 8l__--+i +- __ ~I'- ; I :

1---- I a) Strat simplu I, I ! r---T---t-- ---------t---+----t--
I
,
pe perete, iii iii ;

ta~~~~ 1,00 I 0,85

I I

I 0,79
I
75
0, 1
'

0,
73
1
I

0,72
0,72 0,71
i
0,70 I

i,
I ,
:
2 ___{ve~_!1()ta~ - -- - + - 1
f ! 1 .-.-.~--.---.-- i
1

b) Idem, cu spatiu , I

egal cu diametrul 1,00 I, 0,94 0,90 I' 0,90 0,90 i, 0,90 0,90 0,90 0,90
I exterior d 1

____ ~~~Ln9!a1-Q}- _.; f- f ' I

a) Strat simplu I I

fixat sub plafon 0,95 10,81 0,72! 0,68 ; 0,66: 0,64 I 0,63 0,62
Fara factor de 0,61

o-,~t~~~
i
cu contact reducere

1~
i , 'I '

3 suplimentara
b~~~~sn~~:;~u II, ~'9-5-1 i ~,85 i ~,8-5~-0-,8~-'-0-,8-J~-,85--
pentru mai mult
de noua circuite
sau cabluri
(v:~~e~~~~2) ; I : : I I multiconductoare
f------i---'S::-=tr::.::a=-:t_:_:s~im'=-:p~luL-
----+-- i I I-:--t----;------- - ---- i

-I
t-!

pe tavi perforate I: I: I I
4 orizontale sau 1,00 II' 0,88 I 0,82 ! 0,78 I 0,75 I 0,73 , 0,73 0,72 i 0,72 I

verticale cu I I I I

-------'-Str~~~~~;IU,
I

~---
I
~---I-----f--!
I, I

j -, +-- !,
I

5 ! pe :~~~~ tip I 1,00 0,87 I 0,82 I 0,80 i 0,80 I 0,79 0,79! 0,78 I 0,78 I

-:-:--:--' consola, etc_. I __L_ i I ! : ~ __l____ _ _ L_

Nota 1 - Acesti factori se apnea gruparilor omogene de cabluri, Incarcate egal.
Nota 2 - Atunci cand distanta orizontala intre cabluri Invecinate este mai mare de doua ori diametrul exterior, nu este
necesar nici un factor de corectie.
Nota 3 - Aceeasl factori de corectie se aplica:
- la grupari de doua sau trei cabluri cu un conductor,
- cabluri multiconductoare.
Nota 4 - Daca 0 grupare este constituita din cabluri cu ooua sau trei conductoare, numarul total de cabluri este luat ca nornar
de circuite, sl factorul de corectle este aplicat tabelelor pentru doua conductoare tncarcete pentru cabluri cu doua
conductoare :;;itabelelor pentru trei conductoare lncarcate pentru cabluri cu trei conductoare.
Nota 5 - Daca 0 grupare este constituita din n cabluri cu un conductor, el poate fi considerat fie ca n/2 circuite de doua
conductoare lncarcate, fie ca n/3 circuite de trei conductoare tncarcate.
Nota 6 - Valorile indicate sunt valori medii In domeniul dimensiunilor conductoarelor sl a modului de pozare din tabelele II 6.4
Nota 7 - Pentru anumite instalatii :;;ipentru moduri de pozare care nu sunt prevSzuteIn tabele, poate fi corespunzatoare uti-
lizarea factorilor calculaf pentru cazuri specifice.

Nota 8

~&i ~ ~
Nota 11 ,. ~~

Nota 9

, III
Nota 10

Nota 12 .,
~
 Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune II. Instalatii electrice

TabeluI1l6.6.2 Factoril de coreqie K2 al grupiril pentru mal multe cabluri conductoare (nota 1) aplicabili valorilor
ntru cabluri multlconductoare zate in aer liber abelele 6.4.2, 6A.3, 6.4.5, 6.4.6, 16.4.8.
Nr. Mod de pozare Nurnar Nurnar de cabluri
crt. . de tevi 2 3 4 6 9

Tevi
perforate
(nota 2)
L~J~~.,
> 20 mm
. A
1
2
3
6
1,00
1,00
1,00
1,00
0,86
0,87
0,86
0,84
0,82
0,80
0,79
0,77

--I
0,79
0,77
0,76
0,73
0,76
0,73
0,71
0,68
0,73
0,68
0,66
0,64

Spatiate
1 1,00 1,00 0,98 0,95 0,91
2 1,00 0,99 0,96 0,92 0,87
3 1,00 0,98 0,95 0,91 0,85

1 1,00 0,88 0,82 0,78 0,73 0,72

2 1,00 0,88 0,81 0,76 0,71 0,70

Tavi
Alaturate
2 verticale
perforate
(nota 3) ~
:> 225 mrn
,~
'
..
~ .,
, 1
2
1,00
1,00
0,91
0,91
0,89
0,88
0,88
' 087
I '
0,87
0,85

~ .,
Spatiate

Alaturate

E
E
1 0,97 0,84 0,78 0,75 0,71 0,68
3 Tavi 0
0 2 0,97 0,83 0,76 0,72 0,68 0,63
neperforate '"'A 3 0,97 0,82 0,75 0,71 0,66 0,61
6 0,97 0,81 0,73 0,69 0,83 0,58

1 1,00 0,87 0,82 0,80 0,79 0,78

E
2 1,00 0,86 ! 0,80 0,78 0,76 0,73
E
0
3 1,00 0,85 0,79 0,76 0,73 0,70
0
Suporturi '"'A 6 1,00 0,84 0,77 0,73 0,68 0,64
tip scara,
4 console
etc
Distantate
(nota 2) 1 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
2 1,00 0,99 0,98 0,97 0,96
3 1,00 0,96 0,97 0,96 0,93

Factorii sunt aplicabili straturilor simple de cabluri asa cum sunt reprezentate mai sus, dar nu se pot aplica cablurilor
dispuse in straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici si trebuie determinate printr-o metoda
corespunzatoare.
Nota 1 - Valorile indicate sunt medii pentru tipurile de cabluri si domeniu de sectiuni luate in considerare.
Nota 2 - Valorile sunt indicate pentru 0 distanta verticala intre tavi de 300 mm si pana la 20 mm intre tavl si perete. Pentru
distante mai mici, factorii ar trebui redusi,
Nota 3 - Valorile sunt indicate pentru 0 dlstanta orlzontala intre tavi de 225 mm, tavile fiind montate spate in spate. Pentru
distante mai mici, factorii ar trebui redusi,
 II. Instalatii electrice Capitolul 6: Calculul instelatiiler electrice de ioasa tensiune

Tabelulll 8.8.3 Factoril de corec1:ie K2 al grupiril pentru mal multe cabluri multiconductoare (nota 1)
Aplicablll valorilor pentru un cablu conductor pozate in aer libar
od de re E din tabelele 8.4.2., 8.4.3, 8.4.5, 8.4.8 I 8.4.8
Nr. Mod de pozare Numar Nurnar de circuite trifazate De utilizat
crt. de tavi . (nota 2) pentru
2 3
Apropiate

Tavi coeeo 1 0,98 0,91 0,87 Trei cabluri in

perforate
(nota 3)
~J~ ~ 20 mm
2
3
0,96
0,95
, 0,87
0,85
0,81
0,78
formatie
orizontala

2 Tavi verticale 1 0,96 0,86 Trei cabluri in

perforate 2 0,95 0,84 forrnatie
(nota 4) verticala

I ---- - ---_j_ - -------. ----- --.-- -----

Apropiate

3 Suport tip E 1 1,00 0,97 0,96 Trei cabluri in

E
scara console 0 2 0,98 !
0,93 0,89 forrnatie
0
etc. (nota 3) '"
N
3 0,97 0,90 0,86 orizontala

--_._---_._-

4 i Suport tip 1 1,00 0,97 0,96

i scara, console 2 0,98 0,93 0,89
i etc (nota 3) 3 0,97 0,90 0,86

---J~_ _ __.- _ .. _----_-_--- -------

I

5 Tavi verticale 1 1,00 0,91 0,89 Trei cabluri

perforate , 2 1,00 0,90 0,86 in trefla
(nota 4)
~
-o Spatiate
--1- ---

6 i Suport tip 1 1,00 1,00 1,00

! scara, console 2 0,97 I 0,95 0,93
i etc (nota 3) 3 0,96 . 0,94 0,94

Factorii suntapllcibTlTstraturilor-simple decabluri asacurn sun! reprezentate mal sus,' dar-nu-sepofaplicacablurWordis~

puse in straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici !?itrebuie determinate printr-o metoda corespunzatoare.

Nota 1 ~ Vaiorile indicate-sunt vaiOrimedii·-pentrLJ1:iplJrilel de cabluri sl domenlu de sectiuni Illata -in considerare.
Nota 2 - Pentru circuite care contin mai multe cabluri in paralel pe faza, ar trebui ca fiecare grupare de trei circuite sa fie
considerat ca un circuit pentru aplicarea acestui tabel.
Nota 3 - Valorile sunt indicate pentru 0 distanta verticala intre tavi de 300 mm. Pentru dlstante mai mici, factorii ar trebui
redusl,
Nota 4 - Valorile sunt indicate pentru 0 distanta orlzontala intre tavl de 225 mm, tavile fiind montate spate in spate !?i la di-
stanta dmai putin 20 mm intre tava !?i perete. Pentru distante mai mici , factle fiind montate spate in spate !?i la
oistanta de mai putin 20 mm intre tava sl perete. Pentru distante mai mici, factorii ar trebui redusl,
 Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de ioasi tensiune II. Instalatii electrice

Tabelull18.7 Sarcina ac:Imlslblll, pozarea Tn plmlnt, pentru cond.,1 de functlonare nonnale

Cablu cu UoAI = 0,811 kV
Materialul PVC XLPE
1_-----'i=zo=l=an=t'- +- ~~_~ --t----- ~~-------~----~~ _
Temperatura I
de functionare : 70°C I

-r --
1
_aclllli~a I"G] J
1) ~ -i!f ~----r ~- 3Y-~ i -1f - 1- 3)--- [ T --- - ~--

I
Dispunerea
i
,
®
_~~_~
8~
~ ~,
~© ~_~ ~_~~
~
~ I
L
8::)8 ~I I ®
~_~
~©_
,8::)8
-,---~--
Sectiunea
nominata
conductor Sarcina adrnisibila, conductor cupru, ln A

1) Incarcerea admislbila ln lnstalatli de curent continuu.

2) Cabluri cu 2 conductoare lncarcate.
3) Cabluri trifazate cu 3 conductoare tncarcate.
 II. Instalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasa tensiune

Tabelulll 6.8 Factorll de corec1ie spectftci solului '1 . pozare in pimAnt.

Hezistenta terrnica specifica solului, [K·mlW]
0,7 1,0 1,5 2,5

Q) Q)
"0 ....
Gradul Gradul de Gradul de -s ~
"0 )~
de Incarcare lncarcare lncarcare !II 0
.... c::
(!) .-

ec::llOCl0,50 0,60 0,70 i-b,85 ; 1,00 . O,~O .0,60 . 0,70 0,85 1,00 0,50. 0,60 .0,70 .0,85 .1,000,5+1,00
1,24 1,21 118 1,13 1,07 1,11 1,09 l,W _ 1)03 _.1,.9Q 0,99.0,98
5 0,97 0,96 0,94. 0,89
~ I -10- 1,23 .1,-19 . 1,16 : 1,f1: 1,05 ~1~09 ~1~07 . 1,05 . 1,01 ,0,98 .0,97 . 0,96 0,95. 0,93 :0,91. 0,86
~ o 11.5_: 1_~_1, 17~. 1_,!4__1,03 . 1,03 1,07.1,05 . 1,01_. O,9~ _~~5 .0,95 . 0,93 0,92 0,91 .0,89 0,~4
::J ° [20 1,19 1,15.1,12, 1,06)1,00 ._1,g5 __1,g~ . 1,00 0,96 -0,93 0,92 0,91 0,90 _ 0,~8-,O,~6_ Q,81
~ ~[2§--~-- :. ... . 1,02 .1,00 0,98 - 0,94 ~o~90T6~9-6···O~88 - 0,87 0,85 0,84 0,78 !

~ f-@.l . .-- - . - 0,95 0,91" g,88 ! 0,87 0,86: 9,84 _:_0-,-8_3.

Lo.,81 ~ 75_

r- ~I~-~~
o ~ - .0,82 0,80.0,78. Q,72

o
~~~~
~:~~.
5-1;25
~:g~~:~~,~:~~.~:g:.~:g~:~:~n~:
•g~~L .g:~U::~tiL
g~~~
> () - ------1,21 --'1,17
- - 1,10-1,03
- -1~08 ·1:06 .1,03 .0,99 0,94.0,93. 0,~2_.0,91 . O,f35_0,84 0,79
11. ° Q. 1,23 1,18 1,14 1,08 1,01 1,06 1,03 . 1,00 . 0,96 0,91 0,90 0,80. 0,87 : 0,85 .0,83 0,76
13R ___Q_ - - __ ' _- _ _ - ~ __- __ 1&3 _ .1,00 _ Q,9_7._g,~3 _()_,8!J_0,87
' 0,85: ~M__l 0,82 i 0,79: 0,1.£
::J 30 ~' _-_ -:---l-.---_;_-=--_j_- _.. . _-_ - . ~ 0,9~__Q,8Q_~0_,_~q__0,84 . 0,82. L O..SO -i_OlS .;0..7131 O,OS.

~ ~~. . ""_, - _c____"'_-' - .. __ -'-_ .. 0,77+.0,74;0,!2.l

. __ ~:~~
Factorul de corectle '1 se utilizeaza numai lrnpreuna cu factorul de corectle '2 din tabelele 6.9.1...6.9.5.

TabeluII16.9.1 Factorll de corec1ie '2' pozare in pimAnt

Cablu cu lrei conductoare in slstem monofazat

~ ~ ~ 1il
c:: ~ <!X!)
::J
a.
Vl 25 em
is
Q).
R~zil)tenta termica. specifica SollJluiIK·mlW]
> ~. 0,7 1,0 1,5 2,5
~ t)
::J ·iii
-=:g Q).
"0:
o
o
-s-
to I
Gradul de incarcare Gradul de tncarcere Gradul de incarcare Gradul de lncarcare

~I'§
I- z
~-r=- I

"_0,50rO~60 - 070 0,85 1,00 0,50 0,60 070 0,85 1,OO:_Q,_?o-+

0,60 0,8_?:_1,00 0,50 0,60._ O?O 0,85 1,00
..~ I~L():sorO~91--0,93-0,96 0,91 0,98 -O,99-·--~oo· 0.96 0,91 1,05! 1,04 0,97.0,91. 1,14 i 1,09.1,04 0,97 0,91

0.
,

§Z ~4__
!2
<0 1-----'--------: -------- -
3
0,831 0,85
0,80! 0,79
0,85 0,81 0,76
0,78 0,72 0,66
0,?_7 0,76. 0,-7~. O~~? 0,61
0,93 0,92 0,89
0,87 0,86 0,80
0,83 0,81 0,75
0,82
0,72
0,67
0,76
0,66
0,61
0,98' 0,95 0,82 0,76
-- -- -- ----
1,03' 0,96 0,90 0,82 0,76
0,93 0,86 0,80 0,73 0,66 0,95 0,87 0,81 0,73.0,66
0,89 0,82 0,75 0,68 0,61 0,90. 0,~2_ (),7.?_0,68 0,61
'; L5 0,75' 0,76 0,70 0,63 0,57 0,84 0,77 0,71 0,63 0,57 0,85 0,77 0,71 0,63 0,57 0,86 0,78 0,72 0,64 0,47
~ L.? __ O,_7~.(),73 0,67 0,60 0,55 0,81 0,74 0,68 0,60 0,55 0,82 0,74 0,68 0,61 0,55 0,83 0,75 0,69 0,61 0,33
~ ~ __ 0,_7'Q__(l.~~
. 0,6~" 0,56: 0,51 0,77 0,64 0,56 0,51 0,77 0,70 0,64 0,57 0,51 0,78 0,78 0,71 0,64 0,57 0,51
-
<':>_l!'!._O,67"9,66 ()~60 0,53_ 0,48 0,74 0,67 0,61 0,54 0,48 0,74 0,67 0,61 0,54 0,48 0,75- 0,67 . 0,61· 0,54 0,48
Cablu cu doua si trei conductoare in sisteme monofazate ~i curent continuu
 Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de ioasa tensiune II. lnstalatii electrice

Tabelulll 8.9.2 Factortl de cof8C1:le '2' pozare Tn pimlnt.

Cablu cu hi conductoare Tncircate Tn slstem trifazat.

~
C
(.":)(.";)(0\
::J ~~
a.
I/) 7 em
is - --------- ---- -- --

Rezistenta terrnlca _specifica solului [K 'm/W]

0,7 1,0 1,5 2,5

Gradul de tncarcare Gradul de tncarcare Gradul de lncarcare Gradul de incarcare

- 1_ 0,60 070~.'8~_!.gCJ_~50 L(),_~~70 i _(l.13_5_l1,OO;_O,5_0_l_O,~CJ_,

__
07~" _(l,85__!-()(),0,5_0_0,60 070" O,~~_~_O
- i
s 1 1,03
-I
0,99 0,94
~-- ,
0,89
'
1,06: 1,05, 1,00 0,94 0,89
,
1,09 1,06 1,01 0,94 0,89' 1,11 1,07, 1,02 0,95,0,89
j

;: 2 0,95 0,89 0,84 0,77 0,72 0,98 0,91 0,85 0,78. 0,72 0,99 0,92 0,86 0,78 0,72 1,01 0,94 0,87,
_. ,---
0,79 0,72
..... ..I. --- • -_ ---------- I_ ••• i -- 1 . --
COo 3 0,86 0,80 0,74 0,68, 0,62 1 O,89! 0,81 , 0,75 ! 0,68 ! 0,62 i 0,90 I 0,83 0,77: 0,69 ,0,62 0,92 0,84 0,77, 0,69 0,62
o
w 4 • 0,82 0,75, 0,69 0,63 0,57 0,84 0,76 0,70! 0,63 ; 0,57 0,85 0,78 0,71 • 0,63
I 0,57 0,86 0,78 , 0,72' 0,64 0,57
a.. -
~ ,5 0,78 0,71 0,65 0,59, 0,53 0,80 0,72, 0,66 0,59 0,53 0,81; 0,73 i 0,67, 0,59 0,53 0,82 0,74 0,69 0,60 0,53
13'6 I 0,75 0,68 0,63 0,56, 0,51 ; 0,77 I 0,69. 0,63 0,56 0,51 0,78 0,70; 0,64. 0,57 0,51 0,79 0,71 0,65 0,57 0,51
::J :--------- -~-----i- T i---,- ! --T--r-----
~ 8 : 0,71 _ 0,64 0,59,0,52, 0,47 ' 0,72 I 0,65: O,59_~0,52 !_~,~7 0,73 _(l.~6_1
O,60iO~52 ,0,47 I 0,74 0,66 0,60 0,53 0,47
o I
I
0,68 0,61 0,56' 0,49----0,44'
----
0,69 0,62' 56 • 0,50 ' 0,44, 0,70: 0,63 ' 0,57, 0,50
,,- - --- ----------- -- --- - -_--
0,44' 0,71 0,63 0,57 0,50 0,44
0,94 0,94 0,89 0,97 0,97 1,00' 0,94 0,89' 1,04' 1,03 1,01 0,94 0,89 1,13 1,07 1,02 0,95 0,89
, ' ,
0,85 0,77 0,72 0,91 O,90! 0,86 0,78 0,72: 0,97 0,93 i 0,87 0,78 0,72 ' 1,01 0,94 0,88 0,79 0,72
---- _- 1

_. '- ,----- ---- - - --- .

0,68 . 0,62 0,86 0,82 0,76 0,68, . 0,62 0,62 ; 0,92 0,84 0,78 0,69 0,62
. . 0,91 0,84 0,77 0,69
0,6~_ ~,5~i_~,_I3_4J9,77_0,~._6~Lo,~_71 0,86 ?_,!8+0,73. 0,63 0,57 ' 0,87 0,79 0,73 0,64 0,57
0,59 0,53 i 0,81 ! 0,73 0,67 I 0,59 0,53 0,68 0,59 0,53 0,82 0,75: 0,68 0,60! 0,53
::J I
016 __~5_6__0,53; 0,79 0,70 0,64"0,56.0,51 0,78 0,71 (),_6_5~~~!
__ ~,~,O,!9_~,!2_0,65.~,~7 _~,!)1_
.2 i--
.c : 8
co, 0,72. 0,65 I 0,59 _0,52. 0,47 . 0,73. 0,66, 0,60 1 0,52 . 0,47 i 0,74, 0,67 ,0,61 0,52 0,47, 0,75 0,67, 0,61 0,53' 0,47
0110 0,69 0,62 i 0,57. 0,49 0,44 I 0,701 0,63, 0,57 ! 0,50 0,44: 0,71; 0,64 I 0,58 0,50 0,44: 0,71 0,64: 0,58 0,50 0,44
----

1) in sisteme trifazate aceste valori sunt valabile de asemenea, pentru cabluri pentru 0,6 kV/1kV cu 4 sau 5 conductoare.
2) in sisteme de curent continuu aceste valori sunt valabile, de asemenea, pentru cabluri cu un conductor pentru 0,6/1 kV.
 II. Instalatii electrice Capitolul 6: Calculul instalatiilor electrice de joasa tensiune

Tabelulll 6.9.3 Factoril de col'8qle '2' pozare In pimAnt.

Cablu cu un conductor In sisteme trifazate ru In trefli.

~ ~ 1il
---+--d-- (!X!)

25 em

R~zi~!em~ t~rr11iC;~
s_pe~ifica_solului [K ·m/W]
,Gl
'E 0,.7 1,0 1,5 2,5
~i$
(J Ul
.E: 'iii
~ {l
o
(J
"S
...
Gradul de incarcare Gradul de tncercare Gradul de lncarcare Gradul de incarcare
"S '«I
a. E
i= ~
0,50 0,60 0,70 0,85 1,00 0,50 0,60 0,70 0,85 1,00 0,50 0,60 i 0,70 0,85 1,00 0,50 0,60 0,70 0,85 1,00
~. 1 1,04 0,99 0,91' 0,87 1,11 1,05 1,~0_O,9~ ,_~,87 1,13 1,07 1,01 0,94 0,87 1,17 1,09 1,03 0,94 0,87
~ 12 0,90 ' 0,84 0,77 0,71 0,98 0,91, 0,85 0,77 0,71 1,06 0,92 0,86 0,77 0,71 1,02 0,94 0,87 0,78 0,71
<0'
cS 3 0,81 0,80, 0,74 0,67 0,61 0,89' 0,82. 0,78 0,67 0,61 0,90 0,82 0,76 0,68 0,61 0,92 0,83 0,76 0,68 0,61
-------------

~ 14 . 0,83 -0,75To:690,62 0,56 0;84 -0:76 ~O,70. 0,62 0,56 0,85 0,77 0,70 0,62 0,56 0,82 0,78 0,71 0,63 0,56

~ :_5_. 0~!_9
01 '
I!~
_~,!~ 0:6~L.o,58J_~~~2 0,80
I:
i_
!
0,72 ;._~,~6_~_~~8
I
~E.~5~~_0,80_0,73 . 0..66 0,58 0,52 0,81 0,73 0,67 0,59 0,52
:::J 16 .0,76 0,08 ~~~i_~,.~5[_~,_~01~,77 iO,?9 L~.'~3 : O,_5~L_q,50. 0,77, 0,70 ! 0,63 0,56 0,50 0,78 0,70 0,64 0,56 0,50

~ f16 . 6~~~.~~~+~::
j-%1ii ~:~~~ 6~~~:-6~::. 6~~~~~~:~"~ib-6~:~;6~~:~:~~~:::. ~:i~.6:~~
r%~-~
--- -- 1-- ----·-1_ -_- 1--- J_ -_ -_ ---- ; ------"1 - , •
0,59 . Q..52 0,46
0,57 0,49 0,44

> '1 1,01 1,02 i 0,99 0,91

- - :..- ---,---, 0,87 1,04' 1,05 1,00.0,93.0,87
---,---
I
.----r-- -T----·i------ 1,07 1,06 1,01 0,94 0,87
I
1,11 1,08 1,01 0,94 0,87
-_- -

;: 2 0,94 0,89: 0,82 0,77 0,71 0,97 0,91' 0,85 0,77 0,71 0,90 0,92 0,80 0,77 0,71 1,01 0,93 0,87 0,78 0,71
~ 3 0,80 0,79' 0,74 O,67,q,6.1 :_(),8_9_,_9'..~4~i~_(),67~.'~1_+0,~~.O,83~O'76 0,68 0,61 O,91.~,~3._~,77 0,68 0,61
~ 4 0,82' 0,75' 0,69 0,62 0,56,0,84 ,.0,76 ~_(l'7~_!.O,?~r 0,56 ~ 0,85 r_O,77i_O,71. 0,62 0,56 0,80 0,78 0,71 0,63 0,56
c.. 5 0,78. 0,71 0,65 0,58 O,5~ ~~'~O 1_~'7~
I f O,6~+(),~~+_9.'~~, ~,8~ i_O,7_3_t-~'El6
_(),~s. _~,~~ L ~,~_1 0,73, 0,67 0,59 0,52
0,75' 0,68 0,62 0,55 0,50' 0,77 0,69, 0,63 0,55 I 0,50 0,77 0,70 0,64 0,56 0,50 0,78 0,70 0,64 0,56 0,50
I . - , -; ~ - ; - l I - .
0,71 I 004 0,58 0,51' 0,46 ~,~-+.o.'El.5+0.'~~_i~2--l_9,~El_c ~'7~_~'_~~~
(),~~_(),~2 0,46 I 0,73. ~,~~_9..~O__0_.5? 0,46
0,55 0,41 0,44 O,69! 0,62: 0,56 I 0,49 0,44 I 0,69; 0,62 ,0,56 0,49 0,44 0,70 0,63' 0,57 0,49 0,44
 Capitolul 6: Calculul instalatii10r electrice de joasa tensiune II. Instalatii electrice

Tabelulll 8.9.4 Factorll de corectle '2' pozare in pimAnt.

Cablu cu un conductor in sistema trtfazate ru in trefli.
ttl
...
Q)
Q) ~ ~ iil
c::
:::J
a.
---kJ- <!X!)

III 25 em
C5
Q)
_Rezi~tel1t~. tel"mjg~p'eciflc~. s_~ului [K 'm/W]
0,7 1,0 1,5 2,5
> ~l
:;::::; ..-
0 III
...
:::J
..-
'iii
Q)
III
c:: "0
a -I
0 ...
:::J
,ttl
Gradul de tncarcare Gradul de incarcare Gradul de incarcare Gradul de incarcare
"3
a. E
:::J
F Z
I ,- , . I . - 1 -- :--
. 0,50 0,60 070 0,85 1,00, 0,50 0,601 070 0,85 1,00 0,50 0,60 070 0,85. 1,00 0,50 0,60 070: 0,85 1,00
- ----__,_----------------,---- -'-------1----- r--- --r-----r- ---------- --------, - -. .-·1-'
I
-
I
-- .,. -
~ 1 . 1,00. 1,0<.10,99,0,93.
I
0,87 , 1,11 1,05: 1,00
I

i 0,93 , 0,87
I I I
I
1
1,13 1,07. 1,01. 0,94 ; 0,87. 1,17! 1,09. 1,031 0,94 .0,87
!

,.... 2 . 1,01 0,34 0,89 0,82 0,75: 1,021 0,95! 0,89 . 0,82 0,75 1,04 0,57 0,90 i 0,82 . 0,75' 1,06[ 0,58 I 0,91 0,83 0,75
(0 --. ----,---:---------~--_;_---I--- - -t ,
I
__, __J__ -, , .l --
c5 3 0,94 0,87 0,81! 0,74 0,67 0,95 88. 0,82 0,74 0,67 0,97 0,89 0,82! 0,74 I 0,67' 0,99' 0,90; 0,83: 0,74 0,67
W,: - i r ! ! 1 . ,;. i ' i .
o, 4 0,91 0,84, 0,78; 0,70 0,64 I 0,92 I 0,841 0,78 ! 0,70
_J .._--.-- - -, --- -- --- "--'---r---- -~-~, ---~--0,64- 0,53 0,85 0,79 0,70! 0,64 0,55 I 0,86 0,791 0,71 0,64
.-.-.. , --.-----;-- ---~----,-- - -~--~, --- -.---
~ 5 0,88 0,80 0,74 ~0,S.7. 0,60 0,89l 0,81 i 0,75 0,67: 0,60, 0,90 0,82 0,75: 0,67 1°,60: 0,91 0,83.0,76' i 0,67 .0,60
o 6 0,88 0,79 0,7210,65 0,59. 0,871 0,79. 0,73 0,65' 0,59 1 0,88' 0,80 0,73 i 0,65 '0,59 0,891 0,81 .0,74: 0,63 0,59
~ -8- ~O,-83'"'0.76:-0,7-0 l0,62 .-0,56-l0,84! 0~610JOTO,62 -~0,56 fD,85. 0,77 , 0~~0:62To,5~D,86- !_o,78 : 0,71! 0,62 -.0,56-
o 10 0,81! 0,74 : 0,6810,60
. ----.~-------~__t_----.---
0,54, 0,82 0,74! 0,68 : 0,60
-, -~--+--'----t- '
0,54' 0,83 0,75, 0,68 i 0,61 0,54 0,841 0,76,O,69! 0,61 0,54
----- -_- --~-----;------___t__--'---i---- ----
>
.:.t:.
1
- -
1,01 1,02 0,99' 0,93 0,87! 1,04: 1,05 i 1,00 '0,93
.. - .. -- 1- .- - ; - -- 1 I ~ -
0,87'
J-
1,07 1,06 1,01' 0,94 • 0,87: 1,11 i 1,08 1,011 0,94 0,87
- .- -.- I - i -
-- ,, . - --
.

~ _2_ 0,97~_~~~~9!_~~3 __~7_5 1,00' 0,96~~0-i-0,82,-0,!5 1,08,-~7_ 0,~1~,~2~0.!!.5 .. !!0.6i.~,~8.:_0,~21-~~~~

..0!75.
~ 3 0,94 0,88! 0,82: 0,74 0,67 0,97 0,88! 0,82 0,74 0,67. 0,97 0,89, 0,83! 0,74 0,67' 0,98' 0,90' 0,831 0,74 0,67

>
()'.4 . 0,91' 0,84 ; 0,78 0,70 -0,6-4 0,92' 0,851
---: ------:------r----t------r------;----~-------J.-------r----
--~------~ I
D,lil.
0,70 0,64 0,93' 0,86 ' 0,79:-0,70 0,64'- 0.951 0,87 ,-0,801 0,71 ·0,64
~-+----------
i r
I , '

'; ,_5 :_~,~~c

_0,81,0,75 [0,67 0,60 i ~,89 : ~,82 10,!6 i 0,67 . 0,60' 0,90 _0,~2 . ~,761 0,67 fo,60 . 0,91 ~,83 : 0,77! 0,67 .0,-60 I
~ _~ _.:_~!~?-O,79~(),~~!0,63, 0,59 i 0,87. 0,8()G-?4--i--0,65~'!59 0,~8 .~~~ ,~,!4_ (),(j5 ~,~9:-(),~~-~~,~~"(),!.510,~5 _O-?~._
ttl 8 i 0,83 0,76 0,70 0,62 0,56' 0,84 0,77! 0,71 ,0,62 0,56, 0,85 0,78 0,711 0,62 0,56 0,86! 0,78' 0,721 0,62 0,56 I
() -, -; -- .... --.,----.------.------~--- ~--+-----:__---.--~,----------- I , __ c + _
10 • 0,82' 0,75 ' 0,69' 0,60 0,54 0,82 0,751 0,69 ; 0,60 0,54! 0,83 0,76 0,69' 0,61 0,54' 0,841 0,76,0,70 I 0,61 0,54
 II. Instalalii electrice Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune

Tabelulll 6.9.5 Factoril de coreqle '2' pozare in pimAnt.

Cablu cu un conductor in sisteme trtfazate zate aiMurat.

~
C @ @ @
:::I
a.
Ul
o
Hezistenta termicaspeclftca solului [K·m/W]
>! :~ Q) --_-~.
02. __ 1,-0_ 1,5 _ 2,5
~i1i)
::J i "en
~I Q)

~ ~ "0
01-
Gradul de tncarcare Gradul de incarcare Gradul de tncarcare Gradul de tncarcare
-:><02'
U I

5.1 E
i=!~

_~::=-'-O,50 ~~6()--oi9~O~_5:H-1~OO=~~~O=~O~~~=-~~7~--O:-85;-1,OO 0,60 ! 07o=Jl~5L~~0~~5~~ 0,6_0~"l_~~8~~,OO _

~ i1_ _1,OBf_
~~5_.~,99,_0._9_1
__~,8~ __1,13. 1,07.1,00 .. 0,92: 0,85 1~~~~]_.01__0,9.? ! 0,85: _1,19: 1,1] I 1,03!_(),93, 0,85
~ i~2..0~+- O,93__ ~,8_()-,_O,7i_()"!_1__ 1,~3. O,~4. (J,87 . O,7_8LO,"l_1.__ ---1_().~~' (),88_(),~~ 0,71, 1,()6. O,~6 0,88 ;_(),~9 0,71 r

ci 3
1 I 0,92 [__()._~_J 0,77 :~~_()._~_(),~3_0_._~~_ 0,77 _._().~~--+-(),62,0,95 O,8~,78 1 I O'~.j_(),~~+~,~_6~()Z~ ~~~ 0,62
0_._69
~ ;4 • 0,88 i 0,80 0,73' 0,65 0,58 0,89 0,80 0,73 O,65! 0,58 0,90 i 0,81 . 0,74 0,65 0,58 0,91. 0,82 0,74 0,63.0,58
...J l- : ---.-,----~---~-.. --------r----+--------~-----~~-
~ ~-+--(),84!-(),76--0.-6~:-O,61' 0,55 0,85 _(),~7
__()..!0 .0,61 :0,55 O,~J_O,7~J(),7_O._O,~ :_()~5 0,87 O,7B_:(J._7]~-O,62
.0,55 _
~ ~ : 0,82; 0,74 .__()~6()_I().53_ ()._8~_(),75 1 0,68. 0,60. 0,53_ (J,8~, 0,
(J._67, 0,59 ~'_53 . 0,88. 0,7~.._()_,?8
1
??+ 0~69~0,60 : 0,53
{l ~.~.0Z~l_O_."l__1_.O,64.
(),
0,57 L

,
0,51 .o,~o.(J,71 (J,65 O,~! 0,51 .. 0,81 0,72 0,65 ! 0,57 0,51 0,81 i O,7~10~65 0,57 ,0,51
t

. '

-
110
.. ~,
0,77, 0,69
~--------____._-------
0,62 0,55
.•--.--- --_" --.-
0,49 0,78 0,69 0,63 0,55 0,49 .
0,78 0,70 0,63
------j- --..
0,55 0,49, 0,79 0,70 ! 0,63, ; _---
---
0,55 .
0,49
~~1--(J,.?~().9?-~,98+0,91 1,01._1,01 __1,(J0__ 0,92' 0,85 1,O!_1,05.1,01 0,92 O,85_1._~_~,15 1,02 0,93 0,85
~ 12 . 0,921 0,89 0,86 0,77 0,96 O,9~. (J,B7_._O,78~ 0,71. 1,00 0,95. 0,88 0,78.0,71 1,05, 0,97.0,89 + 0,79 0,73
~ r;-:·-O,8Bro.~4 -0.-77!0,69 0,91 0,85. 0,78 0,6_9. 0,62 0,95 ~ 0,86.0,79 0,69 0,62, 0,96 0,87' 0,79' 0,69 i 0,62
§Z I~J_(),86 i 0,80 0,73 0,65 : 0,89: 0,81 0,74 0,65 0,58 0,90 i 0,82 i 0,74 0,65: 0,581 0,91, 0,82 0,75 0,65 0,58
B
1 I

[5 __ 0,84 _().?~ _0,70 0,83: ~,77 -o'-iot-O,61-TO~55' 0,87: O,78~O,71-·()~62- 0,55 0,87: 0,79 0,71 0,62' 0,55
~ 6
1 0,82 0,74 0,68 0,60 0,53 ._0,8~~ 0~7~_,-O,69 0,60 0,53 0,53
l~
CO 0,791 0,71 0,65 0,81 0,73' 0,65 0,57 0,51 0,81 0,73 0,66; 0,57 0,53
() 110 0, T7r 0,69 - 0,78 0,70 0,63 0,55 0,49 0,79 i 0,70 0,63 0,55. 0,49 0,79 i 0,71 . 0,64 0,55 0,49
 Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune II. Instalalii electrice

Tabelulll 6.10. unlle mlnlme admlse ntru conductoare utlllzate in Instal lie electrtce din clAdlrt.
Nr. Destlnatia conductoarelor din Sectiunile minime
crt. circuitele fixe . _ (ITlIl'12L_ __ _
Cupru Aluminiu
1
- --- --
Conductoare de taza
----_-------------- --_-- ---- ------ - ------------- ----- --

1.1 Circuite pentru iluminat 1,5

1.2 Circuite pentru prize monofazice 2,5
__ J.~ Circuite d~t~~ortaL __ n .1,5 4 (nQta4)
1.4, ColoanELmonofazate (individu~~Lc:liD_gl~diriude.lo_clJl1. 6 4
1.5 Coloane electrice colective 10 16
__ _2 Conductorul neutru llilJD.Qtele._h_~!_ ~i_3J .
2.1 in circuite :;>icoloane trifazate, cu armonici de
ordinul 3 sl multiplu de 3 sub 15 %, pentru
sectiunl ale conductoarelor de taza de:
25 16 25
35 16 25
50 25 25
70 35 35
95 50 50
120 70 70
150 70 70
185 95 95
240 120 120
300 150 150
400 185 185
-----_----.--_
>400 50 % din sectionea conductorului
de faza
Nota:
1. in circuitele :;>icoloanele monofazate conductorul neutru va avea aceeasi sectlune cu conductorul de faza,
2. in circuitele sl coloanele trifazate in care sectlunea conductorului de taza este mai mica sau egala cu 16 mm2,
sectiunea conductorului neutru va fi egala cu sectiunea conductorului de faza,

Tabelulll 6.11. Exemplu de alegere

a sectlunll conductoarelor de fazI ,I neutru in functle de prezema armlturtlor de
ordlnul3" multlplu de 3 .
.__ . £Ci_ctorii_d~.core~ti~ infu_nc.t~ cl_e. 111. catlI uriLe~U3 1llilJ_5_9().I1c1u_ctOlire
9Ure_l1til.!1rmo_rlicj
Armonica de ordin 3 in 1-.. __ . _ _ _ __
X~ct()r .ge reducere (k5J_
curentul de faza % Alegerea bazata pe curentul i
Alegerea bazata pe curentul
de faza -- - ----
I
---_
in neutru ---------------------

0-15 1,0
15-33 0,86
I
33-45 I
0,86
>45 : 1,0

Tabalulll 6.12. Alegerea tuburtlor de protec1:Ie pentru Instal~1 electrtce in functle de modul de Instalare
(caractertstlcl mlnlme)

Starea r- ReZistentaC;~rr~:~f~~~~~1n la~~i~s~~n;Rla~t-J-6J ~!~steniafa·

I I la compresiune la impact i temperatura temperatura
__
....
--..
-----1--------- ..
-----. +- . _ +_ minima maxima_
Instalare in I Instalare aperenta I 3 3' 4 1
exterior I

I _ ___ll'1§tal~~aparen!_a __ 2 2 2
.... Instalare sub pardoseala
o
_!floor. screed) 2 3 2
~
.5: beton
goluri (cavitatl in
__ _Qe.r.et&_ _ _ _.
in zidarie -- ------ -- --------_

goluri in c:llidire
gQluri in _p1~Qn 2 2 2
Montare aeriana 4 3 3
Nota 1: Tuburile de protectie care sunt executate din materiale care propaqa flacara trebuie sa fie de culoare portocalie
si sunt permise numai pentru instalare in beton.
Nota 2: Producatorul trebuie saentloneze compatibilitatea tuburilor de protectie in functie de influente externe si codul
de clasificare.
II. Instala!ii electrice Capitolul 6: Calculul instala!iilor electrice de joasii tensiune

Tabelul "6.13. AI
_____C::QDductor FY, H07V-U ~i HOZY-R _:l ~ "[lJ_I:> de prot=e=ctc_:;ie:_2_)
__
Sectlunea • Diametrul 1
Sectiune . Conductoare :Sectiune . sectlune • Diametrul • Diametrul
unui I exterior I Sc in tub ' 8c nxs; = 81 ~ 38c interior3) exterior
conductor de 0; lnforrnatlv"
i 0
e
_+__LnJ;~_ +_1~~21
, I

If!J:2] -~--- 5 _[m8ml r Jf!1grnl_

n __

2 ' 16 -1 -48----r7~8-f8,1)- ~---12 --

1,5 . 3,2 (3,3)6) 8 3 24 72: 9,6 (9,9)'
12
4 32 96 11 (11,4)
16
______§ .:- 4Q___, __ 1?Q ~ 12,:3_(gsl __
_i6 __
2 3,9 71,7' 9,6 (9,8)'
12
2 3,9 (4) 11,94 2 3 35,8 107,4 11,7 (12)
16
4 47,7 143,1 13,5 (13,9)
20
______ t §_ --+ 59,7_~._ 179--,1_ j_§_,_1~~1---j 2Q_ _
2 ! 30,4 91,2. 10,8 (11,3), 16
3 4 i 4,4 (4,6) 15,2 3 45,6 136,8 I 13,2 (13,8) i 16
4 60,8 182,4 I 15,2 (15,9)! 20
_5 _u_ r-r- 76 r 22,8__
__ _..11J17,8)_: 2_§___
2 39,2 117,6 12,2 (12,7) 16
4 6 5 (5,2) 19,62 i 3 58,9 176,7! 15 (15,6) 20
4 78,5 235,5! 17,3 (18) 25
-1 5 913,1 i
g~4L3 __ _19-,4_{20,1) -: _ 25
2 64,3 192,9' 15,7 (16,4) 20
5 10 6,4 (6,7) 32,15 3 96,4 289,2 19,2 (20,1) 25
4 128,6 385,8 22,2 (23,2) 32
5 160-,8 482,4__ t 24,_8_(26} 32
2 95,5 286,5 19,1 25
6 16 7,8 47,76 3 143,3 430 23,4 32
4 191 573 27 32
5 _ g_313_,13_L_116,<t __ -+ :m,_2 46 _
2 147,7' 443 23,7 32
25 9,7 73,86 3 221,6 664,8 29,1 40
4 295,4 886,2 33,6 40
5 369,3 1108 37,6, 50
-2 186,5 559,5 - - 26T -,- --"32- - -
8 35 10,9 93,27 3 279,8 839,4 32,7 40
4 373,1 1119,3 37,8 50
" 5 46§,4 139~2 42,2 50
2 257,2 771,6 31,3 40
9 50 12,8 128,6 3 385,8 1157,4 38,4 50
4 514,4 1543,2 44,3 50
------L_ + _ _§ §~___ 1~g9 49,6 63
2 334,7 1004 35,8 50
10 70 14,6 167,33 3 502 1506 43,8 50
4 669,3 2008 50,6 63
--1-
5 836,7 2510 56,5 63
2 459,1 1377,3 41,9 50
11 95 17,1 229,54 3 688,6 2065,8 51,3 63
4 918,2 2754,6 59,2 63
5 1147,7 3443 66,2 75
 Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasa tensiune II. Instalalii electrice

NOTA la Tabelul II 6.13.:

1. Alegerea diametrului interior Dj (mm) al tubului de protectie se face in functie de sectiunea se (rnrn-) a conductorului si
nurnarul de conductoare, din tub.
2. Marimea diametrului interior Dj (mm) al tubului de protectie din coloana 8 este valabil in urrnatoarele conditil:
- Sj;:?' 3·Se unde Sj (mm2) este sectiunea interloara a tubului sl Se (mm2) este sectiunea ocupata de conductoare;
- pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe intre doua doze;
- pentru curbe executate cu raza interioara egala cu minimum de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului la montajul apa-
rent ~i egala cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montajul ingropat;
- tragerea conductoarelor in tub se face folosind materiale pentru lubrifierea conductoarelor.
3. ln cazul in care sectiunea se (mm2) difera de cea din coloana 4, diametrul interior Di (mm) al tubului se recalculeaza cu
.formula s,» 3·Se.
In standardul pe parti SR EN 61386 pentru tuburi de protectle nu sunt tipizate diametrele interioare sl exterioare pentru
tuburi folosite in instalatii electrice, deoarece acestea depind de natura tubului ~i de producator,
Sunt tipizate diametrele exterioare De (mm), in standardul SR CEI 60423 astfel: 6, 8, 10, 12, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63,
75, dar nu sunt tipizate diametrele interioare.
4.in coloana 9, diametrul exterior De (mm) este dat informativ, urrnand ca acesta sa fie ales din catalogul producatorului in
functle de diametrul interior Dj (mm) din coloana 8.
5. Caracteristicile conductoarelor:
FY - Conductor cupru unifilar clasa 1 sau multifilar clasa 2, rigid conform SR CEI 60228.
lzolatie PVC
- Standard de produs: SRHD 21.3S3;
- Tensiune nominala: UolU = 4501750 V;
- Temperatura maxima adrnisa pe conductor in condltii normale de exploatare: 70°C;
- Conductor clasa 1 unifilar sau clasa 2 multifilar pentru sectiunl 1,5 - 10 mm2;
- Conductor clasa 2 multifilar pentru sectiuni 16 - 400 mm2;
- lzolatle cu Intarziere la propagarea flacarii conform SR EN 60332-1-2.
H07V-U - ca FY sectiunl 1,5 - 10 mm2 cu conductor de cupru clasa 1 este similar cu FY calsa 1, 1,5 + 10 mm2.
H07V-U-R - ca FY sectiunl 1,5 - 400 mm2 cu conductor din cupru ctasa 2 este similar cu FY clasa 2, 1,5 - 400 rnrn",
Valorile din paranteze sunt pentru conductoare FY ~i H07V-R clasa 2.

Tabelul II 6.14. Alegerea slstemelor de pozare .... functle de tlpurlle conductoarelor sau cablurllor
_t..IIod~j)()_zE-re _
,

.... -
>111
.-
;;::::
0_ -Q)

..!!!
.;:
, :cIII >cO ..!!10
::J
....
Q)

-
Q)

Conductoare sl cabluri III

x
u
....
Q) .;: :s .~ a..2:=-- '§
.... U ffi
C
lI)i III
0
;;:::: 'C ::J
.£l
~ _~.- ~._::Jg;!..:! a. Q)
0
U o,
III
::J .;: -c II) 0
, ....
'111 ....
Q) :cgQ)co
.!::!
·111
LL
III
X
I- ~=:5..!!!1I) ::J
.£l
.;: .Q. ~
::J-.£l Q)
Ii ::J n,
u:::: - III
I-
8!. -
~~ C_o_n_ductoa_re_ne_iz_o_la_t~ - ~ .__-= - - -= ± = _
Conductoare izolate
- ------- ----_--
+ +* + + - - ..

Cabluri in manta
(inclusiv cabluri armate Multiconductor + + + + + + 0 +
sl conductoare cu
lzolatle _rT1ill_E!al~L gu_un_c()nduc:::t()r 0 + + + + + - -
0 +

+ Admis
Neadmis
o Neaplicabil sau neutilizat in practica
Conductoarele izolate sunt admise daca capacul poate fi inlaturat numai cu aju-
torul unei scule sau numai depunand un efort important cu mana si jghiabul are
un grad fi inlaturat numai cu ajutorul unei scule sau numai depunand un efort
important cu mana, deoarece jghiabul are un grad de protectie IP 4X sau IP XXD.

Tabelul II.6.15.lntreruptoarele bipolare cu pArghie pAdla 1kV

Curentul de rupere " [A) Gabarite [mm)

~8I
,
c.c. c.a. Grad de Masa
In; [A) [kg)
I
380 V
-- -- -
500 V
--------
protectie
220 V 440V cos cr cos cr_
1 Q,7 1 0,7 L I h
-.
-- - -

25 19 12,5 20 12,5 - - IP201 0,5 155 130 87

63 45 30 50 30 - - IP201 1,3 155 155 95
100 75 50 80 50 -_ - - -
IP201 ---
- ----
2,3_ -- ------
175 175 105
200 - - 160 100 80 60 IP001 6,5 415 178 240
350 - - 280 175 140 105 IP001 7 415 178 ; 240
630 I
- - 480 300 240 180 IP001 19 415 178 240
1000 - - 800 . 500 400 300 IP001 19 445 178 . 240
 II. Instala,ii electrice Capitolul 6: Calculul instala,iilor electrice de ioasa tensiune

Tabelulll.8.18. Dimenslunlle contactoarelor TCA

Contactor Cod Oimen~i_uI}UmmL , x y
abc d e i min min
35 45 =4(-_~-=-]i__::__i9j98 :- - ---
79/98 45 45
35 45 47 72 93/111
---------
98
65 70 83 96 119 86 20
142 •
*) Bobina este cu alimentare in curent continuu

Tabelulll.8.17. Caracteristlclle contactoarelor TCA

1 I [A] C_ontacte a_!.l~liar~_· Masa [kg] Curentul maxim
Cod nc NO NI: al sigurantei fuzibile IFC[A]
4000
1--- 6 1 - __ __ Q,3_?__
-4001 ~- - 6- ? ? _Ql~Z
--4005 -. -- 10 1 - 0,32 25
f- 4006 10 _ __ ?_ _ _? _(l,37' __ _ 25
~_ 400r-_=- _ _1()_ _ 1 - _ 0,53 __ 25
f-_4008_: 10 2 2 _O,§~ _ 25
4009: 16 2 2 -r 0,37 35
-- --4010 - - ~? 2_ __ 2 __1~_()_ 50
f- 4011 ~2 ___j_ _? ~__ 2,1 50""
'Iens1imea nominala: 500 V c.a. -- -- - --
Tensiunea de utilizare: 220, 380, 500 V c.a.
Tensiunea de cornanda pentru bobine:
tipul TCA: 24, 48, 110, 220, 380, 500 V c.a.
tipul TCAC: 24, 48, 60, 110, 220 V c.c.
Frecventa nominala: 50-60 Hz
Frecventa de conectare: 600 de conectari/h.
Rezistenta de uzura mecanlca: 107 conectarl.
Executie clirnatica; "Normal", "T3" , "Naval".

TabelullI.8.18. Princlpalele caracteristlcl ale releulul termlc tip TSA

Curentul ! 1
Tipul Codul i nominal I Curentil de serviciu Oimensiuni de
____ _ ~
I
_i
InRT[A] "• ..
Is[A] _
I gabarit [mm]
_ ___,-- _. _

TSA 104) 3670 . 10 __ + _OJ 9;0~_?3;0,3;0'-4;9~.§~~0'_7'§_~1_;_

1,3; 1,§;_2,4;3,3;4,§_;§~8~_1_(l.
__~__§6-,-5_)(7'_4x_§_4
TSA 161)4) i 3671 ~_1E5 ~__O,4;_Q,55;0,75;1;1,3;1,8;2,4;3,~~4,5;6;8;1J;1§__ __ ! 56,5x74x54
TSA 321)4) 3672 0 32 _j_Q,4;0,5_9;0,75;1;1,3;1,8;2,4;3,3;4,5;6;8;11;15;20;25;32 I -69x76x54
TSA 631)2) - 3674 • 63 40;63 I 196xlQQ~64,5 - -
TSA 1001-)2) 3647 i 100 80;100 t I 96x100x64,5
TSAW 4001)2) , 3678 : 400 I ~0;1QO;125;160;200;250;31!?A()_Q_p _ _ 190x130x155 -- 1
TSAW 6301)2) 3677 630 315;400;500;630 190x130x155
TSAW - PG 6301)2)3)-3679------ 630- 63;80; 100; 125;160;200;250;315;400;500;630 ------ 190x130><155-
1) reillzeaza.- proteclia-Iam-ers-ul in 2--faze; -_------- - ----------
2) asigura compensarea dilataril datorita temperaturii mediului ambiant;
3) sunt utilizate pentru protectla motoarelor cu pornire grea (tp;;!:13s sl Ip/ln>6);
4) pentru cazul in care temperatura mediului ambiant are valori in afara limitelor + 10 ... +35 DC se aplica urmatoril factori de
corectie valorii curentului de reglare I,:
tel'Tl~atlJ_rl! rnediului ambiant [DC] j -20 _0 -10: 0 ~+ 10 I +35 ! +40 +45 +50 0

factorul de corectie (-) 10,87 0,9 0,931 0,96 1,07, 1,1 1,1311,15

Tabelulll.8.19. Valorile (I.,)RT in funC1le de Is' la releele termice.

Is [A] 0,19 0,23! 0,3 0,4 0,55 ' 0,75 1,3 1,8
(IF)~T-[A] 2 2! 2 2 2 ' 4 4 6 I 6
~.------ -------- ;! i

Is [A] 2,4 3,3 4,5 6 8 10/11 15/16 20 25

(I;);;[A] - 10--· 16- 20 20 25 35 50 63 80
-i~-[AT-: --32 .-0 40--~63-'--86---
--1--- •__

100 160' 200 250 ! 315

~(I- ---t--- ---- --- --- ------------ -----
F)RT[A] : 100 125 I 160 160 160 225 315 400 1 630

Tabelulll.8.20. Valorile OF}c, in func1le de Inc la contactoare

Inc [A] I 6 10 16 25 40 63 100 160 200
(IF) [A] I 20 -3fj-T35-f 63--r I

100 160 300 1-400----630-

 Capitolul 6: Calculul instalaliilor electrice de joasi tensiune II. Instalalii electrice

CIRS·) - 0,5 kW -
5
- ---- --- -_Q~~
CIS - 0,5 kW 10 0,6
15 --Q,_~ --
20 ___1,~
30 _ _1§
>-- --------
40 - - ---
2,4
50 _____3,0 _
75 5 0,5 10 _4~5_
100 6,0
125 .__7,§ _
150
---------
9
200 12
250 15
350 18
CITl- 0,5 kW 100 6
CIRT - 0,5 kW 125 7,5
150 9
-------------
200 5 12
250 15
350 18
400 5 24
500 10 30
600 0,5 36
750 45
1000 15 60
1250 75
----------
1500 90
2000 30 120
2500 150
3000 180
Observatli:
Tt=Tipul transformatorului; Cp=Clasa de precizie; Pa=Puterea absorbita de secundar;
Ct=Curentul termie 100 pt. it = 1 s
*) C - transformator de eurent; I - montat in interior; S - tip suport;
T - tip treeere; R - izolatie eu ral?ina

Tabelulll.6.22. Contoarele de energle actlvi (A) ,I reactlvi (R) de fabrlca1:le Indlgeni (monofazate - M ,I blfazati - 11
Tipul I Tensiunea Curentul de baza Ib[A) Supra Clasa Consumul Gabaritul
nominata Un Curentul maxim Im[A) sarcina de pe eire. de [mm)
i
M admisiblla preeizie tensiune (W)
[%) eire. de
i
eurent [VAl
Contoare monofazate de energie actlva

1 CM 4A 110; 220 2,5; 5; 10/- 200 123x211x116

3 CM 4 220; 230; 240 25/50 400 123x211x116
5 CM 4 127; 220 2,5; 5; 10; 15; 20; 25/50 200 123x211x116
6 CM 4 110;120 2,5 + 25/100 300 2 8/2,5 143x195x128
7 CM 4 125; 127 2,5 + 25/50 400 ,
,
123x211x116
10 CM 4 125; 127 15; 20/- 300 123x211x116
1 CM 5 220; 230; 240 2,5 + 25/50 500 123x211x116
Contoare trifazate de energie activa (A) l?i react iva (R)
,
T-2CA32 3x100'/3x38 5+20/1;5 125 2 6/2,5
T-2CA32P 3x100* 1;5 300 1 4,5/4
T-2CR 32 3x 100*/380 5+/380 200 2 6/5
T-2CR32P 3x100* 1;5 400 1 4,5/4 183x326x142
T-2CA43 3x220/380 5+50/1;5 125 2 6/2,5
I
T-2CA43P 3x220/380 5 200+400 1 6/5
T-2CR43 3x380 5+30/1;5 200+400 2 6/4
*) Coneetarea se face prin intermediul unor transformatoare de tensiune, eu tensiunea la bornele seeundarului de 100 V.
 II. Instalalii
, eleclrice
Capitolul 7
Instalatii, pentru protectia
, omului impotriva
tensiunilor accidentale de atingere
 Capitolul 7: lnstalatii pentru protectia omului
7.1. Probleme genera Ie
Atunci cand Intre doua puncte ale
corpului exlsta 0 diterenta de potential,
prin corp va trece un curent electric.
Corpul omenesc se cornporta ca 0 im-
pedanta (fig. 11.7.1)a carei valoare este
variabila, pentru aceeasi persoana, in
functle de:
- pozitia celor doua puncte de pe su-
prafata corpului intre care exista dife-
renta de potential, deci de traseul cu-
rentului electric prin corp;
- de starea de sanatate a acestuia; un
organism bolnav are 0 impedanta
mai mica la trecerea curentului;
- de umiditatea pielii corpului. Cu cat
pielea este mai uscata cu atat Zt este
mai mare. in caz cc:mtrar, valoarea Zr
scade foarte mult. In fig. 11.7.2 se in-
dica variatia, In procente, (dupa
norma CEI 479-1) a impedantei cor-
pului, in functie de traseul curentului
electric, In raport cu lrnpedanta cor-
pului pe traseul "mana-mana".
Citrele fara paranteze corespund tra-
seului curentului de la mana, la partea
considerata a corpului.
Citrele in paranteze corespund trase-
ului dintre ambele maini ~i partea co-
respunzatoare a corpului.
De exemplu: irnpedanta dintre 0
mana si laba piciorului este 100 %, iar
irnpedanta dintre ambele maini ~i laba
piciorului este 75 % din lrnpedanta
dintre cele doua rnaini, Totodata, im-
pedanta totata a corpului uman este
mult influentata si de tensiunea de
contact asa cum se vede In fig.
11.7.3. Cele trei curbe corespund pro-
centelor de 5, 50 ~i, respectiv, 95 %
din nurnarul total al subiectilor pentru
care nu se depaseste valoarea impe-
dantei din grafic.
Corpul omutui poate ajunge sub ten-
siune prin atingerea unor parti ale in-
} Zpj
.......... }
I) Z; Zt
}~
Fig. 1l.7.1Impedanfa corpului uman:
Z l' Zp2 - a pielii; Z; - interna;
1;- totala.
stalatlei electrice aflate sub tensiune.
Atingerile pot fi:
- directe, cand omul vine in contact cu
parti din instalatia electrica care, in
regimul normal de functionare, se
afla sub tensiune;
- indirecte, cand omul vine in contact
cu parti sau piese ale unor echipa-
mente sau lnstalatii care in mod nor-
mal nu se afla sub tensiune, dar care
au ajuns sub tensiune in urma unui
defect sau a altor cauze accidentale.
Exemple de atingeri indirecte ar fi:
atingerea carcaselor metal ice ale
electromotoarelor, cutiilor metal ice
ale tablourilor electrice, pupitrelor sau
panourilor electrice, conducte de apa
etc. care, In mod accidental, ar putea
ajunge sub tensiune.
Tensiunea la care este supus ornul tn
cazul unor atingeri indirecte se nurnes-
te de atingere. in caz particular daca
aceasta este aplicata talpilor omului
(aflat in apropierea unei prize de
parnant sau unui conductor al unei linii
aeriene cazute la pamant) aceasta se
nurneste tensiune de pas.
7.2. Efectele curentului
elecbic asupra corpului uman
Cele mai importante dintre efectele
pe care Ie poate produce curentul
electric la trecerea lui prin corpul u-
100
75)
Fig.II.7.2Impedanfa corpului
in funC1ie de traseul curentului.
II. lnstalatii electrice
man, atunci cand se depaseste 0 anu-
rntta valoare a curentului, sunt:
- electrotraumatisme ce constau din
arsuri sau rnetalizari ale epidermei,
prin patrunderea stropilor de metal
top it sub actiunea arcului electric;
arsurile pot fi superficiale in locurile
unde curentul electric intra si iese din
corp, dar pot fi ~i intense, atunci
cand ating organele interne ale cor-
pului. Acestea din urma pot provoca
chiar incetarea din viata.
- eiectrosocume (elecfrocutarile) ce se
produc prin actiunea curentului asu-
pra sistemului nervos sl pot avea di-
ferite aspecte, in functie de intensita-
tea curentului, traseul prin corp sl du-
rata acestuia.
Elecfrosocurlle constau In:
• zguduiri sau contractii;
• pierderea ternporara a auzului sau
vocii;
• paralizia temporara a centrilor ner-
vosi respiratori (oprirea respiratiei);
• paralizia ternporara a inimii sl fibri-
latia (contractia neregulata a fibre-
lor musculare);
Prin acordarea unui ajutor adecvat:
- respratle artlficlala;
- masaj cardiac,
victima poate fi reanlrnata, adesea,
dupa un timp indelungat de la produ-
cerea rnortil aparente.
Efectele cele mai periculoase Ie da
curentul electric de trecventa industria-
la (40 ... 60 Hz) la care se produc con-
vulsii ce fac ca omul sa nu se poata
elibera de sub actiunea curentului. La
frecvente foarte Inalte (peste 400 Hz)
nu se mai produc electrocutan, iar
electrotraumatismele sunt dependente
de valoarea curentului. Limita maxima
a curentilor nepericulo~i care pot trece
[n)
6000
5500
5000
4500
a 100 200 300 400 500 600 700
Tensiunea
de contact
Fig. 11.7.3.Valorile statistice ale
UT
[V)
impedamei totale a corpului
omenesc, valabile pentru subieqii
vii, pe traseul mlnl-mAnl,
in funC1ie de tensiunea de contact.
 II. Instala!ii electrice Capitolul 7: lnstalatii pentru pretectia omului

prin corpul omului este de 50 mA, in
curent continuu, l?i 10 mA, in curent
alternativ de 50 Hz.
Efectele curentului electric depind de
mal multi factori ca l?i de simultaneita-
tea reailzaril lor:
- timpul cat trece curentul electric
prin organism. in fig. 11.7.4 se indica
probabilitatea ca inima sa intre in fibri-
latie in functie de rnanrnea curentului l?i
durata trecerii acestuia prin corp.
Curba C 1 indica condltille in care, la
trecerea curentului, inima nu intra in fi-
brilatie.
Conditiile corespunzatoare curbei C2
indica probabilitatea de 5 % ca inima
sa intre in fibrilatie, iar curba C3, con-
ditiile pentru 0 probabilitate de 50 %.
De exemplu, un curent alternativ de
peste 50 mA daca trece prin organele
vitale (inima) un timp mai mare de
0,1 ...0,2 s poate fi mortal;
- lrnpedanta totala a corpului uman.
Aceasta este cornpusa din rezistenta la
intrare sl iesire din corp sl rezlstenta
organismului (fig. 11.7.1). Primele doua
sunt mult influentate de echiamentul
omului in momentul punerii sub tensiu-
ne. Cu cat este mai bine izolat cu atat
efectele curentului electric vor fi mai
reduse sau chiar nule. lrnpedanta orga-
nismului este torrnata, in cea mai mare
parte, din irnpedanta pielii ce are valori
de 40 ... 100 kQ. Dar conductivitatea
epidermei poate creste mult datorlta
urnidltatll de la suprafata acesteia - da-
tor ita transpiratiel sau urnlditatii din at-
[msJ
10000
rnostera, staril febrile a organismului
etc. Astfel irnpedanta organismului
poate scadea la 600 ... 1000 Q. La stra-
pungerea pielii cand tensiunea depa-
seste 60 ... 100 V) impedanta organis-
mului scade l?i mai mult ajungand la
200 Q. Hezulta ca in situatiile defavo-
rabile (incapert cu pardoseaia buna
conducatoere, umiditate mare in aer,
aer cu praf conducator etc.) se pot
produce accidente grave chiar la tensi-
uni de valoare mica (zeci de volti),
- traseul curentului prin corpul omu-
lui (fig. 11.7.2);
- factorii de natura personala, cum ar
fi starea fizica a omului, gradul sau de
atentie in momentul punerii sub tensiu-
ne etc.
7.3. Cazuri de electrocutare
Retelele electrice trifazate de joasa
tensiune pot fi:
- legate la pam ant (fig. 11.7.5)sau
- izolate fata de parnant (fig. 11.7.6).
Retelele legate la parnant (fig. 11.7.5)
sunt utilizate, practic, in exclusivitate,
in instalatiile de joasa tensiune. Dupa
cum se va vedea, aceste retele sunt
deosebit de periculoase din punctul de
vedere al electrocutarii omului. Totusi
sunt foarte utilizate deoarece neutrul
retelei legat la parnant of era tensiune
constanta intre fazele retelei sl neutru,
indiferent de natura sarcinii - echilibra-
ta sau dezechilibrata.
Retelele izolate fata de parnant
(fig. 11.7.6)sunt utilizate rar, atunci cand
este alimentat un receptor de putere
mare sau un grup redus de receptoare
cu sarcinile identice pe faze. Indiferent
de modul de executle a reteletor - ae-
rian, subteran sau conducte montate in
tuburi de protectie, intre fiecare linie
electrica l?i pam ant, exlsta 0 irnpedanta
ce poate fi mai mare sau mai mica, in
functie de caracteristicile straturilor de
izoiatle dintre linie l?i parnant (fig.
11.7.6). Astfel, nici retelele izolate fata
de parnant nu sunt complet izolate fata
de acesta. lrnpedanta dintre fiecare li-
nie sl sol este uniform distribuita in lun-
gul retelei. Pentru usurinta explicatiitor
acestea se vor considera concentrate
(fig. 11.7.6).
• Cazuri de electrocutare prin atingere
directl
Atingerea slrnultana a unei linii elec-
trice sl a pamantului sau a doua dintre
liniile retelei (fig. II 7.7) provoaca trece-
rea unui curent electric prin om.
Indiferent de tipul retelei, daca omul
intra in contact cu una din fazele aces-
teia sl se afla in legatura drecta cu pa-
rnantul (fig. 11.7.7 a l?i b), prin corpul
acestuia va trece un curent electric a
carui valoare depinde de irnpedanta
circuitului ce se torrneaza, Deoarece
rezistentele de izolatie Ziz (fig. 11.7.7b)
au, in general, valori mari, curentul prin
om, in cazul atingerii unei faze a unei
retele izolate fata de parnant, va fi mai
mic fata de curentul ce trece prin om
la atingerea unei faze dintr-o retea le-
gata la parnant (fig. 11.7.7a). Din punct
de vedere al pericolului de electrocu-

f
5000

2000
la

1
I
\
\
b c, c2
,
ic
. 3 tare rezulta ca reteaua leqata la pa-
rnant este mult mai perlculoasa .
in cazul atingerii simultane a doua

:1000
1 \ \ \'
, r-; '.....
20 kVlO,4 kV

-::J
"5
c: 500
CIl
....
CDI
1
I

(])
~
.......

,® <, ~. '\ "

@) ill =
L1
L2
0
::J

''::
CIl
200
:
, \
1'\
\ 1\
L3
- - - - - - - - - PEN

0 100
CIl ~I ~

I'
.b
l!!
as
....
50
1
I ,, ..\ I
\
PPE
Q
::J
20
1 1 \ fig. 11.7.5.R$a IegaIi Ie pimAnt
10
~
1
i (PPE - priza de pamant de exploatare).
0,1 0,2 0,5 2 5 10 20 50 100 200 500 10002000 5000 10000
20 kV/O,4 kV
Curentul care trece prin corp 18 __ [ rnA )

Fig. 11.7A. Zonele ce delimiteazi efectele patoftziologlce

la trecerea curentulul prln om (dupi nonna CIE 479-1):
ill :: L1
L2
L3
Z2
zona 1 (in stanga dreptei a): in mod normal, nu se produce nici 0 reactie: zona
2 (intre curbele a sl b): in mod normal, nu se produce nici un efect fiziologic pe- Z1 -) I lJ
riculos; zona 3 (intre curbele b sl C1): in mod normal, nici un pericol organic;
efectele (contractllle musculare) sunt reversibile ele fiind lnftuentate de intensi-
~atea curentului si durata de trecere; zona 4 (Ia dreapta curbei C1): fibrilatla PPE
Inimii, este, probabil, in functie de intensitatea curentului l?i durata lui de trecere; Flg.II.7.S. R~ Izolatl fatI
de asemenea, este de prevazut sa apara l?i efecte fiziopatologice grave. de pimAnt.
 Capitolul 7: lnstelatii pentru preteetla omului
dintre fazele retelei (fig. 11.7.7c sl d), in-
diferent de tipul retelei, curentul prin
om este acelasi, Retelele, in acest caz,
sunt la fel de periculoase pentru om.
Pentru a evita asemenea cazuri de
electrocutare, omul trebuie sa utilizeze
echipamentul special de protectie indi-
vlduala, Acesta este format din rnanusl,
cizme $i sort electroizolante care, in
prealabil, au fost verificate ca au rezis-
tenta de izolatie corespunzatoare, Utili-
zand acest echipament, omul va putea
interveni in lnstalatiile electrice numai
sub supravegherea unui partener de
lucru care ii va dirija actiunile din a-
proape in aproape.
• Cazuri de electrocutare prin atingere
indirecti
Acestea se produc atunci cand omul
atinge parti metal ice ale unor utilaje,
echipamente sau corpuri care au ajuns
sub tensiune, in mod accidental. De
exemplu, stelajul metalic al unui tab lou
electric, carcasa unui motor electric,
carcasa unei rnasini de spalat rufe etc.
care, in mod normal, nu se afla sub
tensiune. Din cauza unui defect, aces-
tea pot ajunge sub tensiune si, la atin-
gerea lor, de cafre un om care are pi-
cioarele pe un suport bun conducator
de electricitate $i in contact cu parnan-
tul II vor pune pe acesta sub tensiune.
Defectele cele mai frecvente ce con-
duc la astfel de situatii sunt:
- desprinderea uneia sau mai multor
faze din circuitele electrice, datorlta
unor sollcltart mecanice dinamice sau
accidentale;
/-~
I
..----~----~~------
PPE
-----
a b
, ------~-----
..
I
PPE
c d
Fig. 11.7.7.Cazuri de electrocutare prin atlngere dlrectl:
a - unei faze dintr-o retee legata la pamant; b - unei faze dintr-o retee izolata
fafa de pamant; c - a doua faze ale unei refele legate la pamant;
d - a doua faze ale unei retele izolate fafa de pamant.
- defecte de lzolatie ale conductoarelor
de taza,
Acestea la randul lor se pot datora:
imbatranirii izolatlei (fie datorita imba-
tranirii naturale, fie datorlta suprasarci-
nilor repetate la care a fost sup us con-
ductorul in timp, distrugerii izolatiei in
unul sau mai multe locuri (datorlta unor
forte mecanice: loviri, tasari ale con-
sfructiel etc. sau actiunri unor rozatoa-
re) sau chiar unor defecte de executie
a lzolatiel ce nu au fost observate la
montare.
in fig. 11.7.8 sunt prezentate cazurile
frecvente de electrocutare prin atingere
indirecta in retelele legate la pamant.
in cazurile prezentate, carcasele me-
tal ice ale celor doua receptoare au
ajuns sub tensiune datorlta contactului
electric cu una din fazele retelei. Atunci
cand omul atinge 0 astfel de carcasa
si, in acelasi timp, 0 alta parte a cor-
pului (cel mai adesea, picioarele) se
aM in contact cu solul, prin corpul
omului va trece un curent. Traseul
acestuia (fig. 11.7.8) cuprinde: transfor-
matorul de alimentare a retelel de joa-
sa tensiune, faza detecta, carcasa re-
ceptorului la care s-a prod us defectul,
omul, elementele de constructle bune
conducatoare de electricitate, solul,
priza de parnant de exploatare a trans-
formatorului, transformatorul (bobinajul
fazei pe care s-a produs defectul). Cu
cat impsdanta acestui traseu este mai
mica cu atat curentul care trece prin
om va fi mai mare sl efectele lui mai
grave.
Daca retelele din fig. 11.7.8ar fi izola-
" ..... - ~-
\ '\.. - ductie);
II. Instalatii electrice
te fata de parnant (ca in fig. 11.7.7b $i
d) circuitul electric s-ar inchide prin im-
pedantele de izolatie ale fazelor nede-
fecte.
Hezulta ca, indiferent de tipul retelei,
pericolul de electrocutare, la atingerea
unor parti metal ice ajunse accidental
sub tensiune, exlsta,
7.4. Clasificarea inciperilor
,i rece~arelor din punct
de vei:lere al pericolului
de electrOcutare
Curentul care trece prin corpul
omului depinde de impedanta circuitu-
lui ce se stabileste in cazul unei atin-
geri indirecte a retelel, lmoedanta cir-
cuitului, la randul sau, este dependenta
atat de contactul dintre corpul omului
si receptorul defect cat sl de contactul
dintre corpul omului sl partile bune
conducatoare ale constructlei din inca-
perea in care acesta se afla.
in functie de pericolul de electrocu-
tare, tncaperlle se clasitica in urrnatoa-
rele categorii:
• outin periculoase - acestea sunt in-
capen uscate $i lncalzite, cu pardo-
seala izolanta $i fara constructli me-
talice in apropierea instalatiilor elec-
trice. Exemple: camerele de zi $i dor-
mitoarele din locuinte, birourile din
cladirile administrative etc.;
• periculoase - acestea sunt incaperlle
care indeplinesc cel putin una din ur-
rnatoarele conditii:
- temperatura este in perrnanenta in-
tre 20 si 30°C;
- in lncapere exlsta permanent praf
bun conducator de electricitate;
- in incaoere se afla constructli me-
tal ice in apropierea instalatiilor
electrice fara ecrane protectoare;
- pardoseala este buna conducatoa-
re de electricitate (pamant, beton,
caramida, metal, lemn umezit con-
tinuu din cauza procesului de pro-
- umiditatea este cuprinsa intre 75 sl
97%;
- in incapere se manevreaza cu gaze
sau lichide ce scad rezistenta elec-
trlca a corpului uman;
- supratata lncaperil este acoperita, in
proportie de sub 60%, cu mase me-
talice ce pot ajunge sub tensiune;
Exemple: laboratoare, hale industria-
Ie, vestiare, hoi uri etc.
• foarte periculoase - acestea sunt
cele in care se reallzeaza cel putin
una din urrnatoarele conditll;
- temperatura este in perrnanente
peste 30°C;
- umiditatea retatlva a aerului este, in
mod oblsnuit, peste 97% (exista
permanent condensat pe suprafe-
tete Incaperii);
 II. Instala!ii electrice
- in lncapere exista permanent
vapori sau gaze corosive;
- suprafata lncaperll este acoperita
in proportie de peste 60%, cu
mase metal ice ce pot ajunge sub
tensiune.
Exemple: baile publice, spatil indus-
triale etc. De asemenea, in aceasta ca-
tegorie intra ~i rezervoarele metal ice,
cazanele de abur etc. in care, in timpul
axecutiei, reviziei sau reparatiilor, pot
lucra oameni.
Echipamentele electrice, la randul
lor, se clasitica, din punctul de vedere
al elsctrocutarf in:
- fixe - au 0 pozitie fixa, functioneaza
permanent in acelasi loc sl sunt am-
plasate in ~i pe elemente de
constructie:
- mobile - au 0 pozltie fixa temporar,
iar cand sunt mutate dintr-un loc in
altul, sunt scoase de sub tensiune;
- portative - sunt construite special
astfel incat in timpul functionarii se
aflil in contact cu corpul uman.
Instalatiile de protectie a omului Irn-
potriva tensiunilor de atingere trebuie
sa asigure tensiuni de atingere sau de
pas ce sa nu-I puna in pericol, in caz
de defect. Aceste tensiuni maxime, ad-
misibile, depind de categoria incaperii
in care se afla omul ~i de tipul echipa-
mentului electric cu care luereaza,
7.5. Metodede p~e
7.5.1. Metode de protec1ie im-
potriva atingerilor directe (meto-
de de bazI)
Acestea constau in:
• rnasurl de protectie cornpleta prin:
- izolarea partilor aflate sub tensiune;
de rnentionat ca vopselele, lacurile,
~i varnish-urile nu aslqura 0
protectie adecvata;
- folosirea de bariere sau car case cu
un grad de protectle egal cu cel
putin IP2X; metoda este cel mai
mult utilizata, echipamentele elec-
trice fiind montate in carcase (cutii),
panouri de cornanda sl tablouri de
distributie; este obligatoriu ca un
element de deschidere a incintei
(u~a, panou, sertar etc.) sa poata fi
deschis, detasat sau extras numai:
• prin utilizarea unei chei sau scule
special destinate acestui scop
sau
• dupa completa izolare a partilor
aflate sub tensiune din incinta;
- utilizarea tensiunilor foarte joase;
metoda este utilizata pentru ali-
mentarea unor receptoare de mica
putere (portative) sl aflate in inca-
peri foarte periculoase, din punct
de vedere al pericolului de electro-
cutare.
Capitolul 7: Instala!ii pentru protec!ia omului
• masuri de protectie partiala prin:
- protectla prin intermediul unor ob-
stacole sau prin plasarea partilor
aflate sub tensiune in afara zonelor
de accesibilitate norrnala: in acest
fel accesul la partile aflate sub ten-
siune va fi perm is numai persona-
lului autorizat care va dispune de
echipamentul individual de protec-
tie (rnanusl, cizme sl sort electroi-
zolante ~i ochelari de protectie).
Metodele de mai sus au un caracter
preventiv. Efectul de protectie poate fi
mult diminuat datorita uzurii normale a
izolatiilor, prezentei apei sau conden-
satului, imoedantel utilizatorilor etc.
• rnasurl aditlonale de protectle prin:
- utilizarea de dispozitive foarte sen-
sibile ~i cu declansare rapida, ba-
zate pe detectarea curentului rezi-
dual cafre sol - indiferent daca
acesta trece sau nu prin corpul
unui om.
7.5.2. Metode de protec1ie im-
potriva atingerilor indirecte
Acestea pot fi de baza ~i suplimen-
tare. Metodele din prima grupa pot sa
realizeze protectia omului in caz de de-
fect. Cele din a doua grupa vor fi utili-
zate in paralel cu una din metodele
principale pentru 0 siquranta mai mare.
Trebuie aratat ca, de foarte multe ori,
atunci cand pericolul de electrocutare
este foarte mare, ca metoda suplimen-
tara, se foloseste tot una din metodele
de baza (alta decat cea utilizata ca me-
toda princlpala),
------ ......... -
, I~ .. --------~--~~------
,,
IA
\
----- - -~- - - - -
a
PPE
--- ---
PPE
b
Fig. 11.7.8.Cazurl de electrocutare prln atlngerea Indlrecti a carcasel:
a - unui motor; b - unei ma$ini de spalat rufe.
Ca metoda principala se utilizeaza:
- legarea la parnant:
- legarea la nulul de protectie;
- utilizarea tensiunilor reduse;
- separarea de protectie,
Ca metode suplimentare cele mai
utilizate sunt:
- izolarea suplimentaril de protectie:
- egalizarea sl dirijarea potentialelor:
- deconectarea automata de protectle:
• la aparltla unei tensiuni de atingere
periculoase;
• la aparitia unui curent de defect
periculos pentru om.
In toate cazurile se recomanda utili-
zarea echipamentului individual de pro-
tectie: rnanusi, cizme sl sort electro-
izolante ~i ochelari de protectie impo-
triva arcului electric.
Metodele rnentionate aslqura protec-
tla omului impotriva tensiunilor acci-
dentale de atingere prin una sau mai
multe din urrnatoarele masurt;
- rnicsorarea tensiunii de atingere pana
la valori ce nu pun in pericol omul
(sub 50 V in c.a. sl 120 V in c.c.);
- rnicsorarea duratei de trecere a cu-
rentului prin om prin scoaterea de
sub tensiune a sectorului defect;
- rnarlrea lrnpedantei echivalente a
corpului omului sau a circuitului de-
fect astfel incat curentul prin om sa
fie nepericulos.
Metoda de legare la pamant este 0
metoda proprie retelelor izolate fata de
parnant, Principiul metodei este ilustrat
in fig. 11.7.9.
Heteaua izolata fata de pamant ali-
rnenteaza un motor trifazat a carei taza
......
- -
---
-
-- - - - ~ ,
- - - - - - - - - -'
,
r -
 Capitolul 7: Instalalii pentru prnteefia omului II.lnstalalii electrice

L 1 prezinta un defect de izolatle astfel nepericuloase pentru om.

incat carcasa acestuia este pusa sub
tensiune. Heteaua are, din punct de in complex:
vedere electrotehnic, intre linii sl sol,
cate 0 lrnpedanta cu valori ce depind
de izolatia reala a liniilor. Pentru simpli-
ficare, impedantele de izolatle au fost
inlocuite cu rezistente de izolatie, R;z.
Metoda de legare la parnant presu-
pune legarea la parnant a partllor
metal ice ce, in mod accidental, ar pu-
tea ajunge sub tensiune (cum este car-
casa sl stelajul motorului). Legatura es-
te rnateriallzata prin rezlstenta Rp (fig.
11.7.9)ce corespunde unei prize de pa-
rnant sl elementelor metal ice ce se lea-
ga la aceasta.
Astfel de retele sunt denumite IT:
I - indica faptul ca reteaua este izolata ' Ih = ----'--R-.-R-.
fata de parnant printr-o impedanta
de manrne mare;
T - indica faptul ca masele metal ice ce
ar putea ajunge accidental sub ten-
siune sunt legate la parnant) si se ! U - este tensiunea intre faze (380 sau
reprezinta ca in fig. 11.7.10.
Curentul de defect IL 1 are sensu I in- I
dicat in fig. 11.7.9, iar schema electrica
corespunzatoare reprezentata in fig. i functie de valoarea rezlstentel prizei de , putin probabil sa se intample in condi-
11.7.11.
Este important de determinat
curentul prin om Ih, pentru a aprecia ' lipsa prizer de parnant, curentul prin
factorii de care acesta depinde !;li mo-
dalitatile in care poate fi adus la valori
1L1
r-I--
..---------~-T------~----------------------------~Ir_-------- __ Ll
- - IL2
r-.. -----.+-~------------------~._---------
1- - IL3
L- .. ~----~~~~------------~~;,---------
t - priza de pamant, ce poate fi naturala,
" ' .....-
Fig. 11.7.9. Principiul metodel de lagare la pimlnt.
Apllcand legile lui Kirchhoff rezulta, Ih = J3u (7.5.5)
3Rh +Riz
I::! 10 - I,l. 20 = lu Re - IL2 R;z Adrnltand ca U = 380 V !;li
Rh = 1000 Q, rezlstenta de izolatie tre-
I::! 10 - I::! 30 = 1t t Re - IL3 Re (7.5.1) buie sa fie R;z > 63 kQ pentru ca prin
unde: om sa treaca un curent mai mic de
U10, U20, U30 - sunt tensiunile de faze, 10 mA. Rezistente de izolatie asa de
iar Re rezlstenta echi- mari se lntalnesc foarte rar in explo-
valenta pe faza L 1: atare. Chiar daca la darea in functiune
1 1 1 1 R;z are asemenea valori, in timp, valoa-
-=-+-+-
Re «; Rp Rh
(7.5.2) rea ei scade foarte mult, pan a la valori
curente de 10-20 kQ. ln aceste situatii
$tiind ca: curentul prin om ar fi de 28-50 mA
I::! 10 + I,l. 20 + I::! 30 = 0 ceea ce ar duce la accidente deosebit
lu Re = Ih Rh (7.5.3)
I de grave. Pentru 0 rezlstenta de legare
rezulta: la parnant ideala, I!p = 0 Q curentul prin
om ar fi Ih = 0 A. In acest fel omul ar fi
J3u (7.5.4) protejat chiar !;li la pierderea rezistentei
3R h + R.IZ + _}]_____g_ de izolatie (ceea ce ar conduce la alte
categorii de defecte in lnstalafie).
Normele republicane impun pentru
unde: rezlstenta prizei de pam ant 0 valoare
maxima de 4 Q. ln acest fel prin om ar
400 V). putea sa treaca un curent periculos,
Helatia 7.5.4 indica dependenta peste 10 mA, numai daca rezistenta de
valorii curentului prin corpul omului in izolatle ajunge sub 250 Q, ceea ce este
parnant, Rp. tille in care instalatia electrica functio-
Pentru R = oo Q, ceea ce insearnna neaza normal. Totusl, pentru siguranta
exploatarli instalatillor electrice, aces-
om are expresia: tea sunt prevazute cu echipamente de
masura a rezlstentei de izolatie. Tn
acest fel, la inceputul unui ciclu (zi,
schimb de lucru de exploatare) se ve-
rifica buna functionara a instalatiei de
1
L2 protectle prin rnasurarea rezlstentel de
izolatie,
L3
1L1* ln practica, instalatla de legare la pa-
rnant, dintr-o cladire, cuprinde:
atunci cand este utilizata arrnatura
rnetalica a fundatiei cladirii, artitlclala,
atunci cand rezlstenta prizei naturale
are rezlstenta mai mare de 4 Q;
- reteeue generala de legare la pamant,
formata dintr-un conductor metalic,
amplasat in interiorul cladlrli la care
se leaga partile metal ice (ale recep-
/
toarelor) ce accidental ar putea ajun-
1 //
ge sub tensiune;
_____ - In
- legaturile (cel putin doua) dintre priza
de parnant !;li reteaua generala de le-
gare la pam ant. Pe fiecare din aceste
legaturi se rnonteaza piese de sepa-

- - ratie cu rolul de a izola priza de

parnant de restul instalatiei, pentru a
da posibilitatea masurarii rezlstentei

z
J_____
' 1
1
J_____
'
~ - --
1
1

z
1
-
~ - -
1 1
1 -
de dispersie a prizei;
ramificatiile conducatoare ce asigura
continuitatea electrica dintre reteaua
generala de legare la parnant sl par-
tile metal ice ce, accidental, ar putea
~ -==- ajunge sub tensiune.
a b
In fig. 11.7.12 se prezinta schema in-
stalatiei de legare la pam ant pentru
Fig. 11.7.10.R$le IT. doua corp uri de cladlre apropiate care
a - fara neutru; b - cu neutru. au 0 singura priza de parnant.
 II. Instalatii electrice
Reteaua generala de legare la pa-
rnant (RGLP) poate fi pe contur inchis
sau deschis. in acest ultim caz cape-
tele se vor lega obligatoriu la priza de
parnant (P.P) (sau la alta retea generala
de legare la parnant).
Conductoarele ce forrneaza reteaua
general a de legare la pamant se mai
numesc sl conductoare principale de
legare la parnant !?i au sectiunile mini-
me de:
- 16 mm2 din cupru masiv (grosimea
minima 2 mm) sau funie;
- 100 mm2 din otel (grosimea minima 3
mm).
Legaturile la priza de parnant se exe-
cuta cu conductoare din otel cu sectl-
unea minima de 100 mrn-, dar cu gro-
simea minima de 4 mm.
Ramificatiile se executa pe traseul
cel mai scurt dintre masa rnetalica a
unui receptor legat la parnant sl re-
teaua generala de legare la pamant.
Nu este permisa legarea in serie a ma-
selor deoarece, in caz de intrerupere a
legaturii, un numar mai mare de recep-
toare vor fi izolate fata de parnant,
Fig. 11.7.11. Schema electrtci
corespunzitoare clrculatlel
curentulul de defect 'L 1
din fig. 11.7.9.
r-~~------------------r----------
L1
r-~~------------------r--r-------
L2
r-~~------r-----------r--+--.----
L3
~------'_--r-r---~----r--+--+---- PE
RM
Fig. 11.7.13. Prtnclpiul metodei de legare la conductorul
de proteqle:
RM - receptor monofazat; RT - receptor
Capitolul 7: Instalatii pentru protectia omului
Conductoarele ramlflcatillor au secttu- Piesa de separatie consta intr-o ecli-
nea minima de: sa prevazuta cu 4 surubur] de prindere
- 10 mrn-' daca sunt din cupru; (de cel putin <P 8).
- 25 mm2 din aluminiu sau OL-AL;
- 50 rnrn-' din otel, Metoda de fegare fa conductoruf de
Legarea la pam ant a carcaselor me- protectie este 0 metoda proprie retele-
tal ice supuse vlbratiilor se face cu con- lor legate la parnant, de tipul TN in
ductoare flexibile - tip funie - ce vor care neutrul retelei este legat la pa-
avea 0 lungime de cel putin 30 cm. rnant (fig. 11.7.7 a !?i c) (Ia postul de
Piesele de separatie reorezinta legflturi- transformare) !?i masele metalice ce,
Ie demontabile dintre reteaua generala !?i accidental, ar putea ajunge sub tensiu-
priza de pamant, Acestea se pot monta: ne, sunt legate la acesta prin conduc-
- in interiorul cladiril; toare de protectie.
- pe peretele exterior al cladirii: Principiul metodei este prezentat in
• aparent, la 0 distanta de sol de 3 m fig. 11.7.13.
(pentru a nu fi usor accesibile); Neutrul retelei este legat la parnant
• ingropat, intr-o ni!?a special desti- printr-o priza de parnant de exploatare
nata, arnplasata la mai mult de 0,6 (PPE). Reteaua cuprinde, in afara con-
m de sol sl prevazuta cu u!?a me- ductoarelor active (L 1, L2, L3), conduc-
talica cu cheie triunghiulara sau toarele legate la neutrul acesteia:
patrata, - conductorul de neutru (N - sau nul de
EO
~----.---.------
EV/ EV
iPS
PP
--------L-_-
-e R
I
=s:..-
SM
R
RiJTE
RGLP
M TE M
R
RGLP
R R
-y,- 1'/-------------~'s---
Eo Ev
PS
SM
Fig. 11.7.12. Instalatla de legare la plmAnt:
R - rarniflcatll; RGLP - reteaua qenerala de legare la parnant: PP - priza de
parnant; EV - electrozi verticali uniform disfribuiti pe contur inch is; EO - electrozi
orizontali, de legare a electrozilor verticali intre ei; PS - piese de separatie:
M, TE, SM - carcase metal ice legate la pam ant (ale unor motoare, tablouri
electrice, stelaje metal ice) ce ar putea ajunge sub tensiune.
Id
I~---~-~---~--------------------------~----------L1
I
~~~----------------~~~------- L2
~~~------r---------~~-+--r----L3
N N
Id·- - ~
r-----~~-;-;~~~--~--r-~---- PE
RT RM
PPE
Fig. 11.7.14. Traseul curentulul de defectTntr-o reJea
legati la plmAnt in care a-a utillzat metoda de legare la
trifazat. conductorul de proteqle.
 Capitolul 7: lnstalatii pentru protectle omului II. Instala~ii electrice

lucru) necesar racordarli receptoare- este Intrerupt In punctul A. - TN-C In care functiile celor doua
lor monofazate si Deci toate receptoarele aflate Intre conductoare sunt Indeplinite de un
- conductorul de protectie (PE sau transformator si punctul A au conduc- singur conductor (PEN) pentru Intrea-
nulul de protectie) care se distribuie torul de protectie continuu sl legat la ga retea, ca In fig. 11.7.16.
la masele metal ice ce accidental ar neutrul retelei, ca In fig. 11.7.14, astlel - TN-C-S In care functiile celor doua
putea ajunge sub tensiune. ca, orice punere sub tensiune a uneia conductoare sunt Indeplinite de un
in cazulln care, la unul din receptoa- dintre mase, duce la scoaterea de sub singur conductor numai pe 0 portiu-
re, are loc un defect ce ar putea pune tensiune a receptorului unde s-a pro- ne a retelei, 0 astlel de retea se
sub tensiune masele metal ice ale aces- dus defectul. Un defect la unul din re- compune dintr-o retea de tip TN-C ~i
tuia (cu care omul ar putea intra In ceptoarele aflate In aval de punctul A, una TN-S (numai In aceasta ordine)
contact In timpul exploatarii), rszulta un ce ar duce la punerea sub tensiune a fig. 11.7.17.
curent pe traseul: faza defects (L 1), partilor meta lice ale acestuia (de - IT In care neutrul retelei este legat la
masa rnetalica a receptorului, conduc- exemplu, receptorul R2 din fig. 11.7.15) parnant ~i partile metalice (masele)
torul de protectle (PE), neutrul retelel, are ca efect punerea sub tensiunea ale receptoarelor ce, accidental, ar
faza defecta (L1) (fig. 11.7.14). fazei defecte a conductorului de pro- putea ajunge sub tensiune sunt, de
Acest curent de defect are valoarea: tectie PE, pe toata lungimea sa, ca ~i a asemenea, legate la parnant, inde-
U partilor metal ice legate la acesta. Astlel, pendent, de neutrul retelel, fig. 11.7.18.
'd = -----''---- f
Ru + Rc + RpE
(7.5.6) daca un om se afla In contact cu car- Este de precizat ca, In acest ultim
casa receptorului R3 (Ia care nu exista caz, curentii de defect, de valori mai
unde: nici un defect) acesta va fi supus unui mici, ca cele ale curentilor de scurtcir-
Ru' RpE - sunt rezistentele liniei (L1) sl . soc electric datorita curentului ce se in- cuit, pot provoca aparitla unei tensiuni
a conductorului de protectie staleaza pe traseul: taza defecta (L 1), de atingere periculoase pentru om (In-
(PE) iar Rc rezlstenta de carcasa rnetalica a receptorului R2, tre carcasa receptorului defect ~i pa-
contact In locul defect. conductorul de protectie PE , carcasa rnant), Se recornanda utilizarea In para-
Cum rezlstentele Ru' RpE sl Rc au rnetalica a receptorului R3, corpul omu- lei cu legarea la conductorul de protec-
valori foarte mici, curentul de defect 'd
lui, parnant, neutrul retelei, faza defect- tie sl a altor metode, cum ar fi izolarea
ajunge la valori mari, comparabile cu a (L 1). Daca rezistenta traseului este suplimentara de protectle si/sau deco-
cele ale curentului de scurtcircuit. in sub 22 kQ curentul care va trece prin nectarea automata de protectle,
acest fel echipamentul de protectie om va fi mai mare de 10 mA ~i omul se
aflat pe linia detecta (siguranta fuzibila, afla In pericol. Metoda utilizarii tensiunilor reduse
releu electromagnetic sau echipament Pentru a reduce la minimum pericolul consta In alimentarea receptoarelor la
diferential) actioneaza ~i scoate de sub de punere sub tensiune, metoda de le- tensiuni sub valorile tensiunilor de atin-
tensiune receptorul. Carcasa rnetalica gare la conductorul de protectie este gere si pas, maxime admise. Acestea
a acestuia este scoasa de sub tensiu- , cornpletata cu una sau mai multe me- sunt In functie de locul de utilizare, de
ne si omul nu se mai afla In pericol. tode cum ar fi: legarea la parnant categoria echipamentului (receptorului),
Daca omul s-ar afla In contact cu car- si/sau deconectarea automata de pro- felul curentului, periculozitatea mediului
casa rnetallca, chiar In momentul pu- tectie, sl timpul de deconectare a echipameri-
nerii acesteia sub tensiune, pericolul Retelele legate la parnant sunt utiliza- telor de protectie In caz de defect
este redus deoarece aparatele de pro- te, aproape In exclusivitate, In alimenta- (conform 1-7-2009).
tectle actioneaza Intr-un timp de ordi- rea receptoarelor de joasa tensiune. in Tensiunile reduse se pot obtine cu
nul milisecundelor. ! functie de modul In care sunt distribuite transformatoare coboratoare sau cu
Metoda prezmta dezavantajul ca In conductorul neutru (N) si, respectiv, con- grupuri motor-generator. Circuitele de
cazul Intreruperii conductorului de pro- ductorul de protectie (PE) retelele legate tensiune redusa vor avea trasee dis-
tectie (fig. 11.7.15) exista pericolul ca la pamant sunt de urrnatoerele tipuri: tincte de cele de tensiune norrnala, Pri-
omul sa fie sup us unui soc electric In I - TN-S, In care se folosesc conductoa- zele nu vor fi prevazute cu contact de
cazul In care, la unul din receptoare, rele distincte pentru neutru (N) si protectle, iar masele metal ice ale re-
masa sa rnetalica a fost pusa sub ten- pentru conductorul de protectie (PE) ceptoarelor alimentate din astlel de cir-
siune datorlta unui defect. in figura pentru Intreaga retea, asa cum se cuite nu este necesar a fi legate la pa-
11.7.15 conductorul de protectie (PE) arata In fig. 11.7.14. rnant sau la un conductor de protectie.
Id Metoda separarii de protectie consta
r - -....iiiiii.- - - - - - -~ - - - - - .... . In utilizarea unui transformator, de re-
-
~"------~---r--------~--r_'-------_r----------- ~
L,
~
L3
gula, cu raportul de transformare 1:1,
pentru alimentarea receptoarelor. in
r---------+---+---------~_r-+------r+----------- N acest fel, receptoarele sunt alimentate
r-------r-~--_r~~--~,-,I--r-~--~~I~~----------
I -, - - --- ~
PE
-r r-

dintr-o retea izolata fata de pam ant,

A 1 mai putin periculoasa, decat dintr-o re-

~O Iic: r-,..--------r-----------L,
I I
~_~l~~'\
R \
r-,..--------+-,---------L2
~,..-~-----+~--~--=P~EN L 3

I
R, 3

I
I
I
PE~( :N:
I_,:"~
-rOJ
o~'=""=~~
PE

~ PPE I

--~-------~---------
FIg. 11.7.15. Evlden1:lerea pertcolulul de ~ electrtc 1n cazul1ntreruperii PPE
conductorulul de proteqle. Fig. 11.7.16 Retea tip TN-C.
 II. Instalalii electrice
tea legata la parnant (fig. 11.7.19).
Metoda se toloseste pentru ali men-
tarea sculelor portabile de putere ma-
re, cand nu pot fi alimentate cu tensi-
uni reduse, sau a unor receptoare de
putere mica, utilizate in medii foarte
periculoase din punct de vede~e al pe-
ricolului de socuri electrice. In acest
ultim caz, transformatorul este inclus in
receptor - de exemplu, priza din came-
rele de baie pentru alimentarea rnasini-
lor electrice de ras.
Transformatorul de separare va avea
infa$urarile distincte $i prevazute cu
lzolatie intarita. Tensiunea prirnara nu
poate depasl 1000 V, iar cea secunda-
ra 500 V.
Circuitul separat (al secundarului) nu
va avea nici un punct comun cu alt
circuit si nici un punct legat la pamant
sau la alte mase.
Un circuit separat poate alimenta
mai multe receptoare daca:
- alimentarea se face in cablu;
- masele receptoarelor sunt legate
printr-un conductor de egalizare a
potentialelor. Acesta nu se leaga la
parnant sau alt conductor de pro-
tectle sau rnasa a altor circuite. Con-
ductorul de egalizare a potentlalelor
este inclus in cablul de alimentare;
- prizele vor avea contact de protectie
legat la conductorul de egalizare a
potentialelor:
- pe circuit se va prevedea un dispozi-
tiv de protectie care sa semnalizeze
primul defect de izolatle la rnasa sl
care sa deconecteze dupa maximum
5 5 de la aparitla celui de al doilea
defect de lzolatie la alta rnasa,
Metoda izo/lirii suplimentare de pro-
tee tie presupune acoperirea cu 0
izolatie supllrnentara realizata ca un in-
velis izolant pe toate partile echi-
pamentului. Acesta trebuie sa of ere un
grad de protectle de cel putin IP2X, sa
suporte toate solicitarile mecanice, ter-
HeteaTN-C
_,
j'"
iQ_ : 1
1 1
1_____
---.I
vvvrr w. 'w'w "" "" 'w,
I PPE
Fig. 11.7.17. Re~
Capitolul 7: Instalalii pentru preteetia omului
mice si electrice din tunctionarea nor- .-.. .- ~L,
mala sl sa nu fie traversata de ele-
mente conductoare electric. Astlel de
echipamente nu se leaga la parnant
=
~ .. --~------~_r--------=L2
r-.. --+-------r--r-.-I---.N~3L
(marcajul de legare la parnant va fi PE
anulat vizibil daca exista pe borne) $i
nici la conductorul de protectie,
Metoda este utilizata ca metoda su-
phmentara a unei metode de baza,
Metoda egalizlirii $i dirijiirii potentiele-
lor consta in a dirija potenttalele cu care
Fig. 11.7.18. Re,ea tip TT:
omul poate intra in contact - potentialul
R 1 -priza de pam ant de exploatare
rnainilor si potentialul picioarelor - astlel
a~ransformatorului retelel; R 2 - priza
incat acestea sa aiba valori, daca nu
de pam ant la care se leag~ masele
egale, cel putln apropiate, astlel ca ten-
metalice ale consumatorului.
siunile de atingere sl de pas sa fie,
practic, neglijabile sl omul protejat.
L,
In mod teoretic, aceasta se poate
L2
realiza executand, la suprafata solului,
o priza de parnant dintr-o placa metali- I L3
N
ca de dimensiunea suprafetei pe care L=:/220V
se afla masele metal ice ce accidental
ar putea ajunge sub tensiune, (fig. _j Cgece tor p
11.7.20).Toate masele metal ice s-ar lega
la aceasta priza.
In cazul unui defect la unul din utilaje
4 (fig. 11.7.20)stelajul metalic al acestu-
ia ar fi pus sub tensiune si, odata cu IPPE
el, placa 1, prin intermediul legaturii Fig. 11.7.19. Receptor alimentat
metalice 5. In acest fel, potentialele printr-un transformator
punctelor A, B, C vor fi egale. Daca de saparare.
omul atinge 0 astlel de rnasa rnetalica
pusa sub tensiune, tensiunea de atin-
gere (intre mana, - A $i picior, - B) $i
tensiunea de pas (intre picior, - B $i
picior, - C) vor fi nule. Va exista un
pericol numai daca omul se afla pe sol,
in afara placli, si atinge un element
metalic aflat in contact cu placa.
In practlca, placa este lnlocuita cu 0
retea rnetalica din fier - beton inclusa
in placa din beton a constructiel. Po-
tentialul la suprafata placli, pe care se Fig. 11.7.20. Principiul metode.
afla masele metal ice ale utilajelor (ce egalidrii ,i dirijlrii poten1ialelor:
accidental ar putea ajunge sub tensiu- 1 - placa rnetalica; 2 - dulap metalic
ne), nu va mai fi constant ci va avea 0 cu echipament electric; 3 - carcasa
variatie de tipul celei din fig. 11.7.21. rnetalica a unui motor; 4 - stelaj me-
1
HeteaTN-S talic al unui utilaj electric; 5 - legaturi
1
1
de egalizare a potentialelor,
L,
1
1
L2 V
L3
1
N
1 l PE
- ~
1
4Q_i ~W~i
1
1 1
1 1
J 1 1- __
1
1 o 0 0 0 0
"', w. M/ \\V "" "" "" "'" "', Fig. 11.7.21. Vari~a poten1ialului la
sup~ pllcii pe care sa aftl
masale metalice ce, accidental,
tip TN-C-S. ar putea ajunge sub tensiune.
 Capitolul 7: Instalalii pentru proteclia omului II. Instalatii electrice

protectie la scurtcircuit, contactul K1

-----r---------------------------------- L1
----~~r_------------------------------ L2
pentru actlonare (dar care poate func-
tiona ~i ca releu de tensiunea minima _
L3 deconectand alimentarea la 0 scadere
N a tensiunii sub 70 % din valoarea no-
F1 rninala) ~i releul termic trifazat F4. S1 ~i
F5 82 sunt butoane cu revenire folosite
F2
0 0 0 0 pentru pornirea si, respectiv, oprirea
motorului. 81 se afla in paralel cu con-
L1 L2 L3 tactul de automentinere K1 (2-4).
Carcasa rnetalica a motorului este le-
K1 gata de pamant (priza P.P.) prin inter-
A B C mediul unui releu K2, sensibilia tensi-
uni de peste 50 V, ce ar putea fi peri-
L1 L2 L3 culoase pentru om.
F4 Daca la motor are loc un defect ce
ar duce la punerea sub tensiune a car-
casei, releul K2 este excitat sl contac-
tul NI-K2 (3-5) al acestuia se deschide.
In acest fel circuitul bobinei contac-
torului K1, ce rnentinea in functiune
motorul, este intrerupt. In acest fel
contactele principale K1 revin in pozitia
deschis scotand de sub tensiune
motorul.
Butonul 83 (cu revenire) are rolul de
a simula un defect de punere sub ten-
siune a carcasei: releul K2 este conec-
tat intre una din fazeIe de alimentare ~i
parnant. Conectarea se face in serie cu
o rezlstenta R dimensionata astfel incat
caderea de tensiune pe releul K2 sa fie
de 50 V. 8imularea defectului se face
Fig. 11.7.22. Schema de princlpiu a ~ellrnpotriva tenslunllor la fiecare inceput de ciclu de activitate
accidenta" de atingere prin deconectarea automatAla apari1ia tenslunii (schimb) a receptorului respectiv. Daca
de atingere periculoasi. protectia functioneaza corect se poate
pune in functiune receptorul. In caz
Tensiunile de atingere Ua si de pas s-ar putea afla in afara zonei de pro- contrar, se identifica locul defect, se
U nu vor mai fi nule. Valorile aces- tectie sa poata intra in contact cu un inlatura defectiunea ~i apoi se pune in
tcfr~ vor depinde de distanta dintre element metalic aflat in zona de pro- functiune, pentru lucru, receptorul.
conductoarele metalice (d) ce inlocu- tectle sl pus sub tensiune (tevi metali-
iesc placa. La distanta d sub 30 cm ce, corniere etc.). Metoda aeconectent automate fa
tensiunile de atingere sl de pas sunt aparitia unui curent de defect. Metoda
sub valorile ce ar putea duce la curenti Metoda aeconectsrii automate fa utilizeaza un echipament de protectie
periculosi pentru om. aparitia unei tensiuni de atingere peri- diferentiala (§ 4.2.4) de sensibilitatea
Metoda este aplicata in industrie, dar culoase consta in aceea ca, la aparitia dorlta. Acest echipament va scoate re-
are dezavantajul ca, pe Ifmga 0 cheltu- unei astfel de tensiuni intre masa me- ceptorul din functiune la orice defect
iala mare, obliga la 0 buna coordonare talica a unui utilaj ~i pamant, utilajul de izolatie sau de intrerupere a unei fa-
a lucrarllor de consfructll cu cele de in- respectiv este scos de sub tensiune. ze - defecte ce ar putea sa conouca la
stalatll, pentru a realiza continuitatea Principiul metodei este prezentat in punerea sub tensiune a maselor meta-
electrica a retelei metalice din placa, fig. 11.7.22.Motorul M trifazat este ali- lice ale acestuia. In acest fel omul nu
Totodata trebuie sa se ia masuri ce sa mentat de la retea, avand pe circuit: si- este supus punerii sub tensiune ca ur-
nu permita, in nici un fel, ca un om ce gurantele fuzibile F1, F2 sl F3 pentru mare a defectelor rnentlonate,
 II. Instalatii
, electrice

CapilDlul 8
Inslalalii, de prDleelie
, a eladirilDr
imPDlriva eleelelDr IrasnelelDr
 Capitolul 8: lnstalatil de protectie a cladirilor II. lnstalatll electrice

in asemenea puncte, carnpul electric Pentru densitatea anuala a /oviturilor

8.1.Probleme generale este cu atat mai intens, cu cat (varful de trasnet se utilizeaza relatia:
covex) este mai ascutlt, Pentru cazul Ng = 0,04 N~25 [nr. loviturilkm2.an)
1. Trisnetul este 0 descarcare elec- infati!;lat in fig. 11.8.1frasnetul va prefe- (8.1.2)
trica intre nori sl pamant spre deosebi- ra sa cada in varful D: mai putin peri- unde:
re de fulger care este 0 descarcare clitat este vartul B si inca mai putin NK - 'este indicele keraunic al regiunii
electrica intre norii atlati la potentiale varful F. in punctele de tipul A, C, E sl in care este arnplasata construc-
diferite; de aceea locul de cad ere a , G, care reprezinta varturi concave, pe- tia (Anexa 11.8.1).
trasnetulul va fi determinat de carnpul ricolul cfiderii trasnetului este minim, in tabelul 11.8.1 se prezinta numarul
electric cu 0 anurnlta probabilitate. carnpul electric fiind foarte atenuat.
Tabelll.8.1. Numirul mediu anusl de
Chiar pe timp sen in, in atmosfera! Factorul determinant pentru stabili-
zlie CU 0 e rtun 1981 - 1990
exista un camp electric de intensitate rea locului de cadere a trasnetulul il re-
Nr. Statie
redusa, de 400-500 VIm; pe timp de prezlnta deci, intensitatea carnpulul
crt. !De~o!olQglc_a
furtuna, intensitatea create de mii de electric. Alaturi de aceasta insa, desfa-
1. Alexandria 39,6
ori, din cauza unor fenomene comple- surarea fenomenelor este influentata
2. Baia Mare 39,3
xe de natura atmosferica. de unele condltli microclimatice din zo-
3. Bis~rita,_ 42,4
Plafonul de nori sl suprafata parnan- na: forma plafonului de nori !;li distribu-
4. Barlad 36,~
tului torrneaza arrnaturile unui conden- tia sarcinilor pe suprafata lor, directia !;li - --------------

5. Botosaru 29,8
sator urlas al carui dielectric este for- viteza vantului, dlstrioutla in atmosfera
6. _§r~_y _ 49_,.9_"
mat de stratul de aer intermediar. ! a temperaturii, precum si cea a con-
7. Bucure!;l.ti,-=-Baneasa ~15&
in functie de pozitla locului in care cenfratiei urniditatii sl a altor substante,
8. Calafat 3:3,7
cade trasnetul, efectele sale pot fi mai Acestl factori suplimentari au un carac- -------------- --

9. Ceahlau (vart 1900 m) . 42,5

mult sau mai putin nocive, constand in ter aleatoriu.
10. _ _ C;~l11pln~ 45&
pagube materiale si/sau pierderi de
11. CamlJeni 38,4
vieti ornenesti. Stabilirea necesitAtii prevederii insta-
12. CampulunqMold, 34,7
Factorul principal care deterrnina i latiei de paratrAsnet
13. G~rnp_llI_u_ng_MLJsc~1 55 ..3
punctul in care solul este lovit de tras- i Normativul 1-7-2009 stabileste nece-
14. _,C()_n:3t~rl_ta 24,8
net iI prezinta intensitatea campului e- sitatea prevederii lnstalatiei de para-
15. Craiova _35,_2
lectric. in zonele de pe suprafata pa- trasnet, pentru 0 constructie pe baza - -- - --- ------ ----

16. Curtea de Arge!;l 41,4

rnantului in care carnpul depaseste 0 frecventei anuale prevazute de lovituri
--
17.
- --- -.--- -----
Deva _47,2
---------------
anurnlta intensitate, apar fenomene de de trasnet directe pe consfructle (sau
18. Drobeta- Tr. Severin
__ .. -------. - 42,8
ionizare de natura foarte cornpllcata, pe volumul de protejat) Nd!;li a frecven-
19. Fagara!;l 45,2
care favorizeaza producerea unui canal tel anuale acceptate de lovituri de tras-
20. ___fEl1e~ti_ _" g9,2
conductor in atmosfera prin care are net Nc'
21. _(3~laji, 32,1
loc deplasarea sarcinilor electrice, de- Atunci cand Nd s Nc nu este necesa-
22. Giurgiu 33,5
plasare care torrneaza curentul de trss- I ra instalarea unei instalatii de paratras-
23. , _ _§riyita 33,7
net. Datorita incalzirii puternice a callor i net.
24. I §u@h()_nt 48,2
prin care se lnchlde, respectiv, a tensi- . Marimea Nd (Iovituri/an) se deterrnlna
25. _ __La~i 37,8
unilor de pas mari pe care Ie provoaca, cu relatla:
26. Miercurea Ciuc 35,5
curentul de trasnet poate conduce la Nd = Ng ·As ·C1• 10-6 [Iovituri/an) (8.1.1)
27. Odorheiul Secuiesc 46,5
incendii precum !;li la accidentarea oa- unde:
28. , .. l::Ia~~ng _4.6,8
menilor !;li a altor vletultoare. N - este densitatea anuala a loviturilor
29. Piatra Nearnt 37,0
Suprafata parnantulul (conductor e- g de trasnet din regiunea in care
30. Platforma
- -_ .. ---_. __ Gloria
.. f),I _
lectric) este 0 supratata eohipotentlala; este arnplasata constructia
in zonele in care aceasta supratata pre- [nurnar de lovituri/krns-an]:
_ :U.__ _ _Po19_v!agi__ 4Q,2
32. Predeal 43,8
zlnta proeminente, are loc 0 concentra- As - suprafata echivalenta de captare
re a campului care poate atrage trasne- a constructiei [m2);
33. _B~elli g~,6
34 R~d_alJti , 33,9,
tul. Asemenea zone sunt reprezentate, C 1 - un coeficient ce tine
35. __8~ori dEl_Ved~ , _ 41.0
de exemplu, de lrnblnarile intre peretii mediul Inconjurator,
36. Satu Mare 38,1
verticali ai constructlllor sl acoperls, de , 42,3
37. Semenic
-----.--- -- - -----
turlele ascutite ale bisericilor etc.
L ---
38. "_ - ---- -
Sibiu--- ~9_,13
----- -- - ---

39. Sinaia 46,2

D / 40. Sf. Gheorghe (Delta) 18,1
I 41. Suceava 32,7
a
42. Tirnisoara ~7,9
43 Targu Mures 41,8
44. Tg. Logre!;lti 41,4
45. Targo"i:;;te 45,5
46 Tg. Jiu 58,8
47. Tg.Ocna 36,1
48. TOlJlija 44,3
b 49. Turnu Magurele 35,1
s 50. Turda 38,5
Fig. 11.8.1. Contur echlpotentlal Fig. 11.8.2 Metoda de stabilire a 51. Tarcu (2200 m) 33,6
fonnat din suprafafa solulul S, su~1 echlvalente pentru 52. Vf.Omu 40,8
constructle C ,I un paratrisnet o clidlre paraleliplpedlci: 53. Vladeasa (1800 m) 43,8
vertical P. a - dimensiunile cladirii; b - suprafata Ae' 54. Zalau 37,7
 II. Instalalii electrice Capitolul 8: Instalalii de protectie a cliidirilor

mediu anual de zile cu oraje (furtuni),
pentru unele localitatl din tara (NK)·
Suprafata echivalenta Ae se stabiles-
te dupa metoda prezentata in fig.
11.8.2, pentru 0 clad ire paralelipipedica.
Suprafata echivalenta de captare
pentru 0 constructle paralelipipedica
(fig. 11.8.2) este:
A = L·t + 6H(L + t) + 9nH 2 =
=e(6H + LX6H + t) - 9(4-n)H 2 (8.1.3)
Pentru parlile proeminente ale con-
structillor cum ar fi turnurile, cosurile
etc, suprafata echivalenta este un cerc
cu raza egala cu de trei ori inaltimea
acesteia (fig. 11.8.3).
Pentru un turn suprafata echivalenta
este:
As = 9nH 2 (8.1.4)
in stabilirea supratetei de captare
echivalenta se tine seama sl de urrna-
toarele reguli:
- cand 0 suoratata de captare echiva-
lenta a unei constructli acopera com-
plet pe cea a altei constructil, aceas-
ta din urrna nu se ia in considerare;
- daca suprafetele de captare ale mai
multor constructii (alaturate) se su-
prapun, suprafata cornuna rezultata
se consldera ca a singura supratata
de captare echivalenta Ac (fig. 11.8.4).
Calculul supratetei Ae din fig. 11.8.4
se va face prin aproximare, de regula,
printr-o reprezentare la scara pe hartle
milimetrica.
Coeficientul C 1 se deterrnina din ta-
belul 11.8.2.
Marimea Nc se stabileste cu relatia:
5,5.10-3
N =-~-:__- [Iovituri/an]
c C2 ·C3 ·C4 -c,
(8.1.5)
unde:
C2, C3, C4 sl c, - sunt coeficienti dati
in tabelele 11.8.3...
protectie se vor alege dimensiunile ele-
mentelor componente ale lnstalatlel de
paratrasnet,
8.2. Cazuri in care echiparea
cu instalatia de p~e
irnpotriva Visnetelor este
obligatorie
a) Constructti in care se afla lncaperi
cu aqlomerari de persoane astfel:
- teatre, cinematografe, sali de con-
cert, sali de sport, circuri, sali de
intruniri etc. cu peste 400 locuri;
- spitale, sanatorii etc. cu peste 75
de paturi;
- unlversltatl, scoli, gradinite, cre:;;e,
cu mai mult de 10 clase, sali de
joc, laboratoare sau ateliere;
- restaurante si magazine cu supra-
fata peste 1000 m2 (fara spatiile de
depozitare sl anexe);
- cladiri pentru calatorl, in care in pe-

[IT}
a
11.8.6.

Nivelul de protectie al instalatiei de

rioada de trafic maxim se pot afla
mai mult de 300 calatorl;
b) Oonstructh care adapostesc valori
paratrAsnet de irnportanta nationala, ca muzee,
lnstalatia de paratrasnet este nece- expozltil permanente, arhive etc. sau
sara atunci cand Nd> Nc· monumente istorice sau de arhitec-
Eficacitatea lnstalatlei de parafras- tura;
net, ce trebuie prevazuta pe construc- c) Constructii de locuit cu parter si 11
tie, este data de relatia: etaje sau mai multe;
E.= 1 - Nc / Nd (8.1.6) d) Constructii inalte sl foarte inalte,
In functle de eficacitatea ce trebuie diferite de normativul P 118;
sa 0 asigure instalatia de paratrasnet, e) Constructli sl instalatil tehnologice
aceasta va corespunde nivelurilor de exterioare care sunt de cel putin
b protectie din tabelul 11.8.7. doua ori mai inalte decat constructi-
in functle de cele patru niveluri de ile sau copacii din jur sl au cel putin
Fig. 11.8.3.Stabilirea suprafe~1
echlvalente Ae pentru un tum: Tabelulll 8.2. Valorlle coeficlentulul C1
a - turn de inBlfime H; b - suprafata Ae. Amplasarea constructiei C1
Consfructleamplasatajntr-o zona cu alte c()nst~uc::til_sau a_l"~ori 0,25
Constructie inconjurata. de constructil mai mici 0,5
Constructle izolata, fara alte constructil pe 0 distanta de cel putin 34 rn 1
Constructie tzolata pe varful unei coline sau orornontoriu 2

Tabelulll.8.3.Valorile coeficientului C21n fun~e de natura constru~ei

Acoperis Metal Beton Material combustibil
Structura
Metal 0,5 1 -----_. ---2 ------- ...

Beton 1 1 -
__ g,_5
Material
2 2,5 3
combustibil

Tabelul
11.8.4.Valorile coeficientului C31n fun~
b
de con1:inutul construct:iei
Fig. 11.8.4.Stabilirea supraf.i echi-
Fara valori _~i I'lecombustibile 0,5
valente 1n cazul unel constru~1 cu
Valori obisnuite !;li norlTlal cornbustibile 1
tum (COtJ): ----

Valori importante sau combustibile 2

a - dimensiunile constructiei;
Valori inestimabile, de patrimoniu sau usor combustibile, explozive 3
b - suprafata Ae.

Tabeluili. 8.5.Valorlle coeficientului Tabelulll.8.S. Valorlle coeficientulul Cs1n funC1:le de conseci~le

C41n fun~ de gradul de ocupare trisnetului
al constru eI Nu necesita continuarea lucrului si nu are efecte daunatoare 1
NEloc::_u_pate a5 asuQrl:i rn~9iullJi___. --_ - -
-
N~Il!~ Qfupate----·-------t Necesita continuarea lucrului sl nu are efecte daunatoare 5
Evacuare dificila sau ---. ~ --3-- a~uQ~. medilJLLJ.i In..c()njLJrator
risc de panica Efecte daunatoare asupra mediului 10
 Capitolul 8: Instalalii de pretectle a cladirilor
10 m Inaltirne (cosuri de fum, caste-
Ie de apa, turnuri, cladiri turn etc.);
f) Constructii si lnstalatil tehnologice
exterioare, amplasate izolat in zone
cu indice keraunic mai mare de 30
(coloane, cladiri pentru calatori de pe
liniile de cale terata etc.);
g) Consfructii de importanta pentru eco-
nomia nationala (centrale term ice, cen-
trale telefonice, centre de calcul etc.);
h) Constructii sl instalatil tehnologice
exterioare incadrate in categoria C
de pericol de incendiu daca se afla
in zone cu indicele keraunic mai
mare de 30 $i daca materialele com-
bustibile ce se rnanevreaza, prelu-
creaza sau depoziteaza sunt obiecte
de baza ale intreprinderii sau au 0
valoare mare sau sunt de importan-
ta deosebita;
i) Depozite deschise de materiale si/sau
substante incadrate in clasele de pe-
riculozitate P3, P4 sl P5 conform nor-
mativului P118 daca sunt situate in
zone cu indice keraunic mai mare de
30 sl daca sunt considerate obiecte
de baza ale intreprinderii sau avand
Fig. 11.8.5.Volumul proteJat de 0 tiji
de captare simpli.
a corespunzator nivelului de protectle si
1"'{
d pru electrolitic. Dimensiunea minima a
CJ CJ
CJ CJ
CJ CJ
CJ CJ
CJ CJ
b nea se ia dubla (diametru de 26 mm).
Fig. 11.8.6.Legarea tlJelor de captare:
a - d < 1,5 m - tije/e (1) se /eaga intre
e/e (2); b - d Oi! 1,5 m - nu este necesara
/egfJtura intre tije (1).
valoare mare sau importanta deose-
blta.
j) Constructii si instalatii tehnologice
exterioare incadrate in categoriile
BE3a sau BE3b de pericol de incen-
diu, conform normativului I - 7;
k) Constructii pentru adapostirea ani-
malelor, daca sunt:
- grajduri pentru animale de rasa, in-
diferent de capacitate;
- grajduri pentru animale mari cu mai
mult de 200 capete;
- grajduri pentru animale mari cu
peste 100 de capete daca se afla
in zone cu indicele keraunic mai
mare de 30;
- depozite de furaje fibroase amp la-
sate in zone cu indicele keraunic
mai mare de 30;
I) Amenajari cu public, cu peste 5000
locuri;
m) Pod uri amplasate izolat in zone cu
indice keraunic mai mare de 30;
n) lnstalatii mobile de ridicat sl trans-
portat, existente in aer liber (de
exemplu, macarale).
8.3.Instal~i de paratrisnet
Acestea se proiecteaza $i se executa
conform normativului I - 07 - 2009 din
cap.6, II. lnstalatli Electrice.
lnstalatla de protectie impotriva
trasnetului este, in general, fermata din:
A. lnstalatia exterloara (IEPT) compu-
sa, la randul ei, din:
- dispozitivele de captare;
- conductoarele de coborare;
- priza de parnant sl
- legaturi echipotentiale,
Tabelulll.8.7. Nlvelul de protec1ie
al instala1lel de paratrisnet 1n
functle de eflcacltatea E
E Nivel de protectie
0,95 < E s 0,98: lntarit (I)
Q:~_o_ < _~ __sJI,9i~~2=-Tntarit_(lIf _ net aeat de dispozitivele de captare:
0,80 < _E s 0,90 Normal (I)
E s 0,80 Normal (II)
,,
fig. 11.8.7.Volumul proteJat de 0 tIJi de
captare cu dlspozitlv de amorsare:
1 - dispozitiv de amorsare; 2 - tija;
3 - volumul rotelat,
II. Instalalii electrice
IEPT au rolul de a capta direct lovi-
turile de trasnet, de a conduce curentul
la parnant sl de a disipa energia tras-
netului astfel incat sa nu se produca
oescarcarl term ice sau mecanice pen-
tru constructia de protejat $i fara a
conduce la supratensiuni periculoase
pentru persoanele sau echipamentele
din constructil.
De regula, IEPT sunt fixate direct pe
constructia de protejat, fara a fi izolata
de aceasta.
IEPT se poate executa $i izolata fata
de constructia de protejat daca:
- nu sunt admise efecte term ice in
punctele de impact cu trasnetul sau
pe conductoarele prin care trece
curentul prod us de trasnet, deoarece
ar produce deterlorarl constructlel
sau continutului acesteia;
- constructla urrneaza sa sufere trans-
forman importante care ar duce la
modificarea IEPT.
B. lnstalatia interioara (IIPT) formata din:
- legaturi echipotentlale sl
- bare pentru egalizarea potentialelor
(BEP).
8.3.1. Dispozitivele de captare
Acestea se constituie din unul sau
mai multe din urrnatoarele elemente:
- tije de captare simple;
- tije echipate cu un dispozitiv de amor-
sare, electronice sau piezoelectrice;
- conductoare de captare simple sau
dispuse intr-o retea,
ln functle de nivelul de protectie (din
tabelul 11.8.7) folosirea diverselor ele-
mente de captare se face respectan-
du-se conditllle din tabelul 11.8.8, refe-
ritoare la inaltimea (h) pentru punctul
cel mai de sus al dispozitivului de cap-
tare sl la dimensiunile ochiurilor retelei
de captare.
-_ Limitele volumului de protec1ie 18trls-
- Tija de captare simp/a: volumul
protejat este acela al unui con a carui
axa este tija de captare (fig. 11.8.5), iar
unghiul a are valorile din tabelul 11.8.8
inaltimii h a varfului tijei fata de sol.
Tijele de captare se executa, de re-
gula, din otel zincat, otel inox sau cu-
tijelor trebuie sa fie de 2 m in lungime
$i 18 mm, diametru (fiind preferat ma-
terialul cu sectiunea rotunda). in capa-
tul superior al tijei se fixeaza un varf
ascutit cu lungimea de 0,3 ...0,8 m.
Daca se utillzeaza otelul zincat sectiu-
Tijele de captare se rnonteaza verti-
cal sau inclinat cu cel mult 30 fata de
0
verticala, Acestea se fixeaza si se an-
coreaza de elementele de constructie
astfel tncat sa reziste la solicltarile me-
 II. Instalatii electrice Capitolul 8: Instalatii de protectie a cladirilor

can ice $i la intemperii. Daca dispoziti-
vul de captare se compune din mai
multe tije, acestea Ie leaga intre ele
(fig. 11.8.6a).
Legatura nu este obligatorie atunci
cand denivelarea traseului pe care tre-
buie sa-l execute conductorul de legatu-
ra este mai mare de 1,5 m (fig. 11.8.6b).
_ Tija de captare echipatii cu un dis-
pozitiv de amorsare: volumul de pro-
tectie creat de un astfel de sistem de
captare este delimitat de 0 suprafata
de ravolutie cu axa pe drectla tijei (fig.
11.8.7).
Dispozitivul de amorsare poate fi
electronic sau piezoelectric. Are rolul
de a genera un avans de timp in amor-
sarea trasnetului (DT) (prin compararea
in aceleasi conditil cu 0 tijii de captare
sirnpla),
Astfel de dispozitive de captare se
prevad pe constructii cu inaltimea ma-
xima de 60 m. Raza de protectie Rp
este data de relatia:
Rp=Jh(2R-h)+L!L(2R+L!L)
(8.3.1)
unde:
h - este inaltimea dispozitivului de
amorsare (varful tijei) tata de planul
orizontal al constructiei de protejat
(fig. 11.8.6);
R - raza sferei fictive corespunzatoare
nivelului de protectie (tab. 11.8.8);
L1L - lungimea suptimentara determina-
ta de avansul .1T al dispozitivului
de amorsare, calculata cu relatla:
L!L = v·L1 T (8.3.2)
unde:
.1T - avansul dispozitivului de amor-
sare If.! s] dat de producator, iar v,
viteza de propagare a liderului as-
cendent sl descendent. in calcule
se ia v = 1 rn/us (experimental,
aceasta rnarlrne variaza intre
0,9 ... 1, 1 rn/us),
Helatia 8.3.1 este aplicaoila numai
pentru h <:!: 5 m. Pentru h < 5 m se pot
utiliza datele oferite de fabricant sau
datele oferite de Normativul I - 07 -
2009.
Spre exemplu, firrna INDELEC
. Franta executa dispozitive de amorsare
- tip PREVECTRON, in cinci variante
I indoaie in sus (Ia capetele coamelor)
constructive ce difera prin materialul
utilizat; (cupru sau otel inoxidabil) sl
prin avansul de amorsare .1 T, cuprins
intre 25 $i 60 us.
in fig. 11.8.8 se prezlnta dispozitivul
de amorsare PREVECTRON2 - tip S
6.60 avand inaltimea de 385 mm sl
diametrul maxim 185 mm. Acesta se
rnonteaza in varful tijei de sustinere.
Conductoare de captare simple sau
dispuse intr-o rete«
Acestea se plaseaza pe conturul cla-
dirii forrnand un poligon inchis. Atunci
de protectie ce trebuie asigurat de in-
stalatle (tabelul 11.8.8).
Conductoarele de captare se pot
executa din:
- otel zincat: rotund, cu diametrul de 8
mm sau banda de 20 x 2,5 mm;
- otel inoxidabil sau cupru electrolitic:
rotund, cu diametrul de 8 mm sau
banda de 30 x 2 mm;
- aluminiu: rotund, cu diametrul de 8
mm sau banda de 25 x 3 mm;
- elemente naturale cum ar fi table,
tevi, ferme, sine, arrnaturl din otel -
beton etc. cu condltla ca trecerea
curentului electric datorat trasnetulul,
sa nu afecteze buna functionare a
echipamentelor din care acestea fac
parte. Pentru acestea se impune sa
fie asigurata continuitatea electrica $i
sa aiba 0 grosime minima de:
• 4 mm pentru otel (inoxidabil, galva-
nizat);
• 5 mm pentru cupru;
• 7 mm pentru aluminiu.
Cand se rnonteaza pe coamele con-
structiel, conductoarele de captare se
pe 0 lnaltlrne de circa 0,3 m pentru a
forma mici tije de captare (fig. 11.8.10).
Conductoarele de captare se mon-
teaza direct pe elementele de construc-
tie (invelitori sau pereti) necombustibile,
ca beton sau tabla. Cand se rnonteaza
pe alte tipuri de invelitori sau pereti
dlstantele minime fata de acestea sunt:
• tata de carton asfalt, materiale hidro
sau termoizolante pe suport:
~77779 - - - - - - - - --
20 m

Fig. 11.8.8.Dispozltlv de amorsare

tip PREVECTRON 2.
cand forrneaza 0 retea (fig.11.8.9),
ochiurile acesteia trebuie sa alba di-
mensiunile maxime impuse de nivelul ----------
V 20 m

V
,

1 20 m

/' ~ ----------
<20 m

=
~

Fig. 11.8.9. Instala1ie de captare

tip ~ pe un acoperl, tara_. V
~V Fig. 11.8.12. Montarea
conductoarelor de captare
Fig. 11.8.11. Instala1ia de captare supllmentare pentru protectia
ftxatl pe elementele de constructle impotrlva loviturllor de trisnet din
proemlnente de pe acoperl,. lateral.

Tabelulll.8.8. Caracterlstlclle de dispunere a dlspozltlvelor de captare ,i

metodale de stabilire a volumului proteJat
Nivelul de Dimensiunile retelei : Raza sferei . lnaltirnea maxima a
protectie de captare [rnxrn] fictive RIm] I dispozitivului de captare h jrn]
I
I'
20 I
. --
. 30
-- -
:
-
45
- - - -- ...
60 ..
Unghiul de protectie a La]
intar~ ill. _ _ 5x5 20. 25; • I· •
Fig. 11.8.10. Montarea conductorulul lnta~it(lI) 10x_10 - -3-6 __ o ~_~-~~2§-_--=--~_;-----';-
__ ~~

de captare pe coaml: l\I_ormal (III) __1§_>e1.§_ --1--- _45 J ~_§_L _35 _. _?§ • _
1 - conductor orizontal; t-lormal ma__'_ ____1_Q)(g_() __ .____ 60 _.L __!5?_ _i_ __ 4~ L_~5 ?§_
2 - tija de captare de 0,3 m. • Pentru aceste cazuri se aplica metodele retelei si sferei fictive
 Capitolul 8: Instalalii de proteetie a cladirilor
- necombustibil 0,1 m;
- combustibil 0,4 m;
• fata de invelitori din materiale usor
combustibile (paie, stuf):
- p{ma la suprafata acoperisului 0,4 m;
- p{ma la coama acoperisului 0,6 m;
• tata de pereti (aticuri, cosurl de ven-
tilare, aerisire etc.) din materiale:
- necombustibile, direct pe acestea;
- combustibile 0,2 m.
Conductoarele de captare se insta-
leaza pe constructie cu piese de fixare.
Distanta dintre acestea este 1... 1,5 m
pe traseele orizontale ~i de 1,5 ...2 m
pe traseele verticale. Fixarea trebuie
realizata astfel tncat sa nu se proouca
ruperea sau slabirea acesteia sub
efectul electrodinamic al trasnetului
sau la alte sollclteri mecanice, cum ar
fi cele din alunecari de zapada, tasari
ale constructlel, cutremur etc.
Elementele metal ice aflate pe acope-
ris sl care se afla in contact cu parti ale
consfructlei in legatura cu parnantul se
leaga la reteaua de conductoare de
captare pe drumul cel mai scurt (tevl
de amorsare, canale de ventilare, si-
-
l IYI
Fig. 11.8.13. Stabilirea dlmensiunilor
pentru mlrtmlle d fi I pe traseul
coborArilor.
A tea electrica (prin lipirea, sudare, serti-
a ®
Fig. 11.8.14. Legarea dlspozltiwlui de
amorsare Ie plmlnt:
a - printr-o cooorere (A<28 m; A>B);
b - prin eel putin douB eoborari
(A > 28 m; A s B).
foane de terasa etc.)
Elementele de constructie proemi-
nente de pe acoperis (cum ar fi cosu-
rile, camera troliului liftului etc.) vor fi
prevazute cu conductoare de captare
pe contur (Ia partea superioara) si in-
cluse in reteaua de captare. Se pot
prevedea sl cu mici tije captatoare de
maxim 0,3 m inaltime (fig. 11.8.11).
La constructille cu tnaltirne mai
mare de 30 m, care nu mai au pe
peretii exteriori elemente metal ice ce
ar putea fi utilizate ca elemente de
captare naturale (de exemplu: fatade
metalice, conducte), se prevad con-
ductoare de captare suplimentare din
20 in 20 m (pe conturul cladirii) pentru
protectia impotriva loviturilor de
trasnet din lateral. Ultimul conductor
se va afla la cel mult 20 m fata de sol
(fig. 11.8.12).
8.3.2. Conductoarele de
coborire
Au rolul de a conduce sarcina elec-
trica cafre parnant:
- pe cat posibil pe mai multe trasee in
paralel;
- fiecare traseu spre parnant sa fie cat
mai scurt posibil.
Conductoarele de coborare
dispozitivele de captare de priza de
parnant. Se executa de regula din:
leaga
- otel zincat: banda 20 x 2,5 mm sau
rotund <I> 8 mm;
- otel inoxidabil sau cupru electrolitic:
banda 30 x 2 mm sau rotund <I> 8 mm;
- aluminiu: banda 25 x 3 mm sau
rotund <I> 8 mm;
Dimensiunile de mai sus sunt dimen-
siuni minime. Ele pot fi rnarite cu pana
la 100 % daca se apreclaza ca exlsta
riscul de corosiune sau de solicitart
mecanice.
De regula, se mai pot folosi drept
coborari sl elementele mecanice verti-
cale ale constructlllor sl lnstalatillor
daca acestea au aslqurata continuita-
zare, lnsurubare, eclisare etc.) si di-
mensiunile minime de mai sus. Se pot
utiliza drept coborarl:
- scheletul metalic al constructiei;
- arrnaturue din otel ale constructlei (cu
exceptla celor pretensionate);
- elemente metalice de fatade, profile-
Ie etc.
Nu se pot utiliza drept coborari natu-
rale:
- conductele metal ice pentru flu ide
combustibile (acestea se leaga la ni-
velul solului de cea mai apropiata co-
borate);
- elementele de tatada atunci cand
apartin unor consfructii incadrate in
categoriile 8E2 (peri col de incendiu)
sau AE5 (cu praf combustibil), con-
II. Instalalii electrice
form normativului I - 07 - 2009, ~i
constructia nu este rnetaltca.
Conductele de coborars se executa
de preterlnta dintr-o singura bUcata
fara Imbinari. in cazul in care aceste~
sunt necesare, nurnarul lor se reduce
la minimum. Acestea se executa ver-
tical, evitandu-se buclele ~i schim-
barile de dlrectle, Cand acestea nu
pot fi evitate (fig. 11.8.13) este necesar
sa se respecte conditia: d > Sunde:
n· k,
$= __ 1./ [m) (8.3.3)
Km
in care:
n- este un factor dependent de nu-
rnarut de coborarl;
n = 1 pentru 0 coborare;
n = 0,6 pentru doua coborari;
n = 0,4 pentru trei sau mai multe
coborarl;
k; - un factor dependent de nivelul de
protectie:
k; = 0, 1 pentru nivelul Intant (I);
k; = 0,075 pentru nivelul intarit (II);
k; = 0,05 pentru nivelul normal (III si
IV).
Km - un factor dependent de materialul
dintre cele doua extrernltatl ale
buclei:
Km = 1 pentru aer;
Km = 0,5 pentru un material plin;
/ - lungimea buclei [mm) asa cum se
arata in fig. 11.8.13.
Fiecare conductor de coborare, cu
exceptia celor naturale, este prevazut
cu 0 plesa de separatie la locul de ra-
cordare cu conductorul de legare la
priza de pam ant. Piesele se amplasea-
za, de regula, la 2 m de nivelul solului,
fie aparent, fie tntr-o firida special ame-
najata, Ele se realizeaza astfel incat sa
nu poata fi demontate decat cu ajuto-
rul unor scule (atunci cand se executa
rnasuratorl ale reztstentel prizei de pa-
rnant),
Dlstantele dintre conductoarele de
coborare se iau in functie de nivelul de
protectie al lnstalatiel de paratrasnet
astfel:
- lntarlt I - 10 m;
- intarlt II - 10 m;
- normal III - 15 m;
- normal IV - 20 m.
Traseul conductoarelor de coborare
trebuie sa se gaseasca la cel putin
0,5 m de cadrul ferestrelor si usilor.
in situatlile in care dispozitivul de
captare este format dintr-o tija preva-
zuta cu dispozitiv de amorsare, acesta
se leaga la parnant printr-un singur
conductor de coborare (fig. 11.8.14 a),
atunci cand inaltimea constructiel este
A < 28 m ~i prolectia pe orlzontala a
conductorului de coborare (8) este mai
mica decat proiectia lui pe vertlcala (A).
Daca A > 28 m sau A > 8 se prevad
cel putin doua conductoare de cobora-
 II. Instala!ii electrice Capitolul 8: lnstelatii de protectie a cladirilor
re (fig. (11.8.14 b). 8.3.3. Priza de pAmint
Conductoarele de coborare se pot
instala sl in interiorul constructlilor, nu- Este torrnata din elemente metal ice
mai in incaperi din categoriile BE1a ce au rolul de a disipa sarcinile electri-
sau BE1b de pericol de incendiu, con- ce rezultate din descarcarea loviturii de
form normativului I - 7, din constructii trasnet fara a provoca supratensiuni
de gradul I, II sau III de rezistenta la periculoase de pas.
foe, conform normativului P 118. Prizele de parnant sunt:
Nu se admite ca traseul conductoa- - singulare, formate dintr-un singur elec-
relor de coborare sa treaca prin burla- trod ce poate fi vertical sau orizontal;
ne, balcoane, logii, luminatoare. Punc- - multiple. cand sunt formate din mai
tele de fixare a conductoarelor de co- multi electrozi orizontali sau verticali
borare pe elementele de constructie $i orizontali;
trebuie sa se gaseasca la cel mult - orizontale, cand electrozii sunt am-
1,5...2 m unul de celalalt, plasati in plan orizontal in apropierea
solului. Prizele provizorii se ampla-
seaza la 0,5 m de suprafata solului,
iar cele definitive sub adancimea de
r - -PPN
- - - -, inghet a zonei conform STAS 6054,
I I dar nu la mai putin de 0,5 m;
I - verticale, cand electrozii principali de
I I dispersie sunt electrozi verticali (Ie-
I J
gati intre ei cu electrozi orizontali). in
a functie de adancirnea la care se
rnonteaza acestea pot fi:
• de adancime cand partea superi-
PPN oara a electrozilor verticali se afla
r-------
I la cota de inghet a zonei, dar nu
I mai putin de 0,5 m fata de supra-
I
I
fata terenului;
1..' , • de mare adancime cand partea su-
5 perloara a electrozilor verticali se
b afla la mai mult de 5 m fata de su-
pratata terenului, care, de regula,
Fig. 11.8.15. Exemple de lagare a
este un teren stances. in astlel de
prlzelor de pimAnt ale acelela,1
situatll electrozii se rnonteaza prin
clldlri cAnd Instalatla de paratrlsnet
forare, pana se atinge 0 portiune de
are un singur conductor de
teren cu rezistivitate mica;
coborAre:
- naturale: atunci cand electrozii sunt
PPN - prim de parnant naturala (de fun-
naturali, din elemente metalice, in
datie); PPA - prim de pamant artiflciala;
contact cu parnantul, ale constructiei
1 - conductor de ccoorare: 2 - plesa de
sau instalatiilor acesteia, sau alte
separatie: 3 - legatura dernontabila;
structuri metal ice subterane care se
4 - electrozi orizontali; 5 - electrozi
afla la cel mult 10 m de constructle
verticali (in bucla),
sl pot fi utilizate pentru trecerea cu-
rentului electric rezultat din lovitura
de trasnet, fara a-$i pierde functiona-
litatea;
- artificiale: atunci cand electrozii sunt
special destinati trecerii curentului
electric spre sol.
in general, se recornanda prevederea
de prize naturale. Acestea trebuie sa
indeplineasca urrnatoarele condltil;
5 4 - sa asigure continuitatea electrica pe
toata lungimea prizei. De regula, este
Fig. 11.8.16. Legarea prizelor de
utilizata armature fundatiel cladirf
pimAnt naturall ,I artificiall a
care se sudeaza pe tot perimetrul;
acelela,i clldiri cAnd Instalatla de
- rezistenta de dispersie sa fie mai
paratrlsnet are mal multe
mica de 5 0;
conductoare de coborAre:
- sa se prevada poslbllltati de acces
PPN - prim de pamant naturala (de fun-
pentru elementele de racord la con-
datie); PPA - priza de parnant artificiala
ductoarele de coborare ale instalatlel
(pe contur inchis); 1 - conductor de co-
de paratrasnet sau la conductoarele
borare: 2 - plesa de separatie:
pentru egalizarea potentialelor. Aces-
3 - legatura (oernontaona) dintre PPN $i
tea (capete de armaturi, rnustati) se
PPA; 4 - electrod vertical; 5 - electrod
marcheaza vizibil cu vopsea rosie.
orizontal de legatura.
Atunci cand nu sunt conditii pentru a
realiza 0 priza naturala sau aceasta are
rezlstenta de dispersie mai mare de
5 0 se prevede 0 priza de parnant ar-
tlflclala, Daca priza artificiala este pro-
prie instalatiei de paratrasnet rezlstenta
de dispersie trebuie sa fie mai mica de
10 O. Daca priza de parnant este co-
rnuna instatatillor de paratrasnet sl in-
stalatlilor pentru protectia omului impo-
triva tensiunilor accidentale de atinge-
re, rezistenta de dispersie trebuie sa fie
sub 1 O.
Dimensiunile minime admise pentru
electrozii prizei sl racordurile la con-
ductoarele de coborare (respectiv de
egalizare a potentlaielor) sunt:
• pentru otel zincat:
- rotund <I> 10 mm;
- banda 25 x 3 mm;
- bara tubulara: diametrul exterior
25 mm $i grosime 2 mm;
• pentru otel nezincat sectlunile sunt
duble fata de OL-Zn;
• pentru otel inoxidabil:
- rotund <I> 10 mm;
- banda 50 x 2 mm;
• cupru electrolitic:
- rotund <I> 8 mm;
- banda 25 x 2 mm;
- bara tubulara: diametrul exterior
20 mm;
• arrnaturi din otel beton: - diametrul
10 rnrn-',
Cand claolrea are 0 priza de parnant
naturala (de fundatie) sl una artificiala,
cele doua prize se leaga intre ele (fig.
11.8.15 sl fig. 11.8.16).
Dispunerea electrozilor PPA din fig.
11.8.15 se adopta in cazurile in care
instalatla de paratrasnet este prevazuta
cu cel mult doua coborari. Pentru
fiecare dintre coborarl se prevad:
- fie electrozi orizontali (fig. 11.8.15) cu
sectiunea eqala sau echivalenta cu a
conductorului de coborare:
- fie verticali dlspusi in bucla - triunghi
echilateral (fig. 11.8.15b) sau in linie.
Cand instalatla de paratrasnet are
mai multe conductoare de coborare
(fig. 11.8.16) sl este prevazuta atat cu
priza natural a (de fundatie) $i priza
artiticlala, acestea se leaga intre ele cel
putin in doua puncte. Priza de parnant
artificiala poate fi executata pe contur
poligonal inchis, de regula, in jurul
constructiei (fig. 11.8.16) sau pe contur
deschis.
Detaliile de legatura intre conductoa-
rele de captare sl priza de parnant na-
turala se pot urrnari in fig. 11.8.17.
Electrozii verticali se executa, de
regula, din teava de OL-Zn 2" sau
2 1/2" cu lungimi de 3 m. Electrozii
orizontali, de legatura intre cei verticali,
se executa de regula, din banda de
OL-Zn 40 x 4 mm.
Electrozii prizei de pam ant naturale
se rnonteaza la distanta de cel putin
 Capitolul 8: Instala,ii de protec,ie a cliidirilor II. Instala,ii electrice

1 m de fundatia constructiel, De ase- Cand aceste dlstante nu se pot res- orizontali, date de relatiile:
menea, acestia nu se vor afla sub locu- pecta, acestea se izoleaza fata de ele- r r.
R =_v_. Ro =_0_
rile de acces ln constructle, cu aglome- mentele prizei de parnant pe toata por- (8.3.5)
V rv' Uv • no . "o
rl3ri de persoane (cladiri lnalte sl foarte tionea de apropiere neregulamentara,
Tnalte) sau zone cu crculatie pietonala cu tub uri din materiale electroizolante unde:
intensa. Cand aceasta conditle nu corespunzatoare tensiunii de 1000 V. rv sl ro - sunt rezistentele unui singur
poate fi respectata se prevad acoperiri electrod vertical sl orizontal;
izolante deasupra elementelor prizei (de Calculul rezisten~ei prizei de pAmAnt I nv sl no - nurnarul de electrozi verticali
exemplu: cauciuc, material plastic, artificiale multiple $i orizontali;
lemn impregnat hidrofug etc.). Electrozii, verticali $i orizontali ai pri- Uv $i Uo - coeficientii de utilizare co-
Elementele componente ale prizei de zei de parnant sunt legati Tn paralel, respunzatorl numarului de
pam ant trebuie sa se gaseasca la : astfel ca rezistenta prizei (R ) este da- electrozi, verticali si orizon-
distante minime, indicate ln tabelul ; ta• de relatia: I' pp
tali, ce forrneaza priza.
11.8.9, fata de elementele metal ice ale R ·R Helatiile pentru calculul rezistentelor
instalatiilor pozate ln pam ant (electrice, R = V
I
0 (8.3.4) · rv sl ro sunt date Tn tabelele 11.8.12 $i
PP R +R
de apa, de gaze, de comunicatil etc.) V 0 11.8.13, Tn functie de tipul electrozilor $i
atunci cand acestea din urrna nu se I unde: pozitia de montare ln pam ant.
afla conectate la legatura echlpotentla- I Rv sl Ro - sunt rezistentele tuturor e- Coeficientii de utilizare Uv sl Uo sunt
la principala a constructiel, i lectrozilor verticali, respectiv dati ln tabelul 11.8.14 ln functie de tipul
prizei (pe contur Tnchis sau contur des-
Tabelulll.8.9. Dlstame mlnlme tntre elementele componente ale prlzel
chis), nurnarul de electrozi sl distanta
de pimAnt ,I alte elemente metallce din sol
dintre doi electrozi consecutivi.
Elemente metalice ale altor instatatll .. . . Distante minime [mJ Pentru rezistivitatea solului se iau va-
, Rezistivitateasolului ' Rezistivitatea solului
lorile recomandate ln tabelul 11.8.15 ..
1-=-.. c __
s5000m
------------------------
>5000m Configuratia finala a prizei de pa-
8~1el~_ge~~It_a tensiune l _. Q.§ _Q2_ _ rnant se stabileste prin lncercarl modi-
Retele de joasa !Emsi~ne __ ____ _ 2 _ p __ _ ficand succesiv nurnarul de electrozi
Prize de parnant ale instalatlilor !
• verticali $i distanta dintre acestia, pana
electrice Tn cazul Tn care 10 20
se obtine rezlstenta prizei, Rpp' mai mi-
nu sunt comune
ca decat valoarea adrnlsiblla (10 n
Conducte metal ice de gaz, pentru instalatla de paratrasnet sau
5 5
apa, comunicatii
1 0 pentru priza comuns - instalatle de
paratrasnet si instalatia de protectie a
I omului).

in cazurile Tn care solul are 0 rezisti-

I vitate mare $i nu se poate realiza 0 pri-
za de parnant cu rezlstenta corespun-
zatoare pe perimetrul pe care con-
I structla TI are la dlspozitle, electrozii
· verticali sunt rnontaf Tn benton ita sau
pam ant cu carbune activ (fig. 11.8.18)
in astfel de sltuatil numarul de elec-
trozi se reduce foarte mult (1...3, de re-
i gula), numarul lor rezultand din masurari.

Fig. 11.8.17. Conftguratla tiplci pentru legltura dlntre un conductor

de coborlre ,I prize de pimAnt artlftclall:
a - dispozitie generalii; b - cutia pentru piesa de seperetie; c - eclisa piesei de
seperstie; d - suport de prindere a conductorului de cooasre pe zid; fig. 11.8.18. EIecIrod vertical montat1h
e - electrod vertical; strat de betonitl sau cirbune actlv:
1 - conductor de coborare montat pe zid; 2 - piesa de separatle rnontata ln cu- 1 - electrod din OL-Zn 21/2; 2 - strat
tie pe zid; 3 - conductor de legare la priza de pam ant, protejat (ln teava sau pro- de benton ita sau carbune activ;
fil metalic). 3 - conductor de legatura.
 II. Instala!ii electrice Capitolul 8: lnstalatii de protec!ie a clidirilor

8.3.4. Legituri echipote",ale
Legaturile de echlpotentiallzare
executa intre conductoarele de cobo-
rare sl masele metalice sau elementele
conductoare din vecinatatea lor la ni-
velul solului sau in subsol l?i in toate
punctele in care distanta d (fig. 11.8.13)
este mai mare ca distanta de protectie
S, data de relatla 8.3.3. Se folosesc
conductoare de legatura avand materi-
alul sl ssctlunea similare celor pentru . fel de lnstalatli pentru:
conductoarele de coborare. Lungimea
lor trebuie sa fie cat mai mica. in cazul
coloanelor de gaze situate in aval de
un manson izolant, distanta de protec-
tie S este de minim 3 m.
Legatura de echipotentializare, in ca-
zul antenelor si al suportului pentru in-
stalatia electrica, trebuie sa se taca
prin eclator, amplasat pe traseul in
care conductorul de coborare este cel
mai apropiat de antena sau suport.
Tevile de aoa sau gaz care au parti
izolante in volumul de protectie al in-
stalatiei de paratrasnet se scurtcircui-
teaza prin eclator.
8.3.5. Legituri de
echi~alizare ,i bara de
egallzare ,i bara de egallzare a
~alelor (BEP)
Normativul 1-07-2009 prevede exe-
cutarea de legaturi de echipotentializa-
re in interiorul cladirii, pentru reducerea
riscurilor de incendii, explozie sl l?OC
electric pentru persoane.
Legatura pentru egalizarea potentia-
lelor trebuie realizata in partile exteri-
oare - IEPT (captare, coborari, priza de
parnant) - sl elementele metal ice in le-
gatura cu parnantul ce se gasesc in in-
teriorul constructlei de protejat sau in
peretii ei: conducte de apa, de tncalzl-
re, de gaze, de stins incendiu, de ven-
Legaturile de echipotentiallzare tre-
buie sa aiba sectiunea minima in func-
se tie de materialul utilizat, de: 16 rnrn-'
pentru cupru, 25 mm2 pentru aluminiu
sl 50 mm2 pentru otel,
8.3.6. Instal~i speciale
de protectie lrnpotriva
trisnetelor
Normativul I - 07 - 2009 prevede ast-
- constructii din categoria BE3a l?i - verificari la receptia lucrarii care cu-
BE3b de pericol de incendiu conform
normativului I - 7 - 2009;
- instalatil tehnologice exterioare su-
praterane pentru depozitarea fluidelor
combustibile;
- cosuri independente sau cuplate la
cladirl;
- consfructii in forma de turn;
- spitale l?i clinici;
- cladiri cu acoperisul din material
combustibil, de gradul IV l?i V de re-
zlstenta la foc;
- depozite deschise de furaje fibroase
de paie si de alte materiale similare;
- amenajarl pentru sport, cu public;
- poduri;
- lnstalatll mobile de ridicat l?i traspor-
tat de pe santiere;
- constructll cu lnstalatil avand compo-
nente sensibile la supratensiuni - insta-
latii AMC cu circuite electrice pentru
prelucrarea sau transformarea de infor-
rnatli,
I
8.3.7. Verificirt ale instal~ilor
de paratrisnet
Verificarea lnstalatillor de paratrasnet
se fac:
- initial la punerea in functlune:
- periodic, in exploatare.
Veriflcartle initiale cuprind:
- verificarea proiectului, de cafre per-
soane fizice atestate de catre Minis-
terul Lucrarilor Publice, privind cerin-
tele de calitate impuse de L 10/1995;
prind:
• natura, secthmlle sl dimensiunile
dispozitivelor de captare;
• natura l?i secnonea materialelor uti-
lizate pentru conductoarele de
captare;
• traseele, amplasamentul sl continu-
itatea electrica a conductoarelor de
coborare:
• fixarea rnecanica a elementelor in-
stalatlei;
• respectarea distantelor de protecti-
e si/sau a legaturilor de echipoten-
tializare;
* rezistenta prizei de pamant;
* interconectarea cu alte prize de pa-
rnant:
* documentele de agrementare a
echipamentelor noi (dispozitivul de
amorsare, eclatoare, descarcatoa-
re);
* daca instalatia de paratrasnet este
echipata cu tija cu dispozitiv de
amorsare se veritlca ca acesta sa

tilare-climatizare, sine de ascensoare,

echipamente metal ice, arrnatura con-
sfructial, echipamente ale instalatillor
electrice sl de telecornunicatii etc.
Elementele metal ice de mai sus se
leaga intre ele si bara de egalizare a
potentlalelor (BEP), care se leaga la
pam ant (fig. 11.8.19).
Legarea elementelor metal ice la BEP
(fig. 11.8.19)se face prin:
- conductoare de egalizare a potentia-
lelor: conducte de apa, de Incalzlre,
de ventilare - climatizare, mase me-
talice etc.;
- descarcatoars sau eclatoare: insta-
latiile electrice de 400/230 V, de cu-
rentl slabi, pentru tehnica informatii-
Fig. 11.8.19. Leglturl ce sa executi la bara de egalizare a poten1ialelor (EEP):
1 - instalatii electrice de 220/380 V; 2 - lnstalatll de curentl slabi; 3 - instalatii
lor pentru conductele de gaz.
pentru tehnica inforrnatiei; 4 - conducta de apa: 5 - conducts de gaze; 6 - con-
Bara de egalizare a potentlalelor
oucta de Incalzire: 7 - conducts de canalizare; 8 - dispozitiv de protectie la su-
(BEP se executa din cupru cu sectiu-
pratensiuni pentru lnstalatli electrice; 9 - idem pentru instalath de telecornunlcatll;
nea minima de 75 mm2 sau alt mate-
rial cu 0 sectiune echivalenta, 10 - eclator cu gaz sau aer; 11 - priza de fundatie,
 Capitolul 8: Instalalii de protectle a cliidirilor II. Instalalii electrice

fie cu cel putin 2 m deasupra zonei coborari, a unui contor de inregistrare minimiza costurile finale.
de protejat. a loviturilor de trasnet, Protejarea liniilor de alimentare ~i a
Verifidirile periodice se fac in functie echipamentelor electrice se face in trei
de nivelul de protectie astfel: 8.4. Protec1:ia im_potrtva nivele de protectie:
Nivel de protectle Periodicitate [ani] supratensiuniror ,i - nivelul 1 se realizeaza cu descarca-
norrnala severa supracure~lor tranzitorii toare de curenti atmosferici, ce se
Intartt (I) 2 1 arnplaseaza la intrarea in cladire: ta-
Intarit (II) 3 2 Masurile primare impotriva undelor de bloul general sau tabloul cu contorul
Normal (III) 3 2 descercare, datorate trasnetelor, sunt: electric;
Normal (IV) 4 3 - ecranarea; - nivelul 2 se realizeaza cu descarca-
- legarea conductoarelor la parnant; toare pentru un dele de descarcara,
Verificarea cu periodicitate severa se - echipotentializarea; ce se arnplaseaza la nivelul tablouri-
recornanda in zonele cu atmosfera co- - instalarea separata a liniilor care pot lor secundare;
rosiva: de-a lungul litoralului, in apropi- interfera una cu cealalta, - nivelul 3 ce se realizeaza cu descar-
erea combinatelor chimice, metalurgi- De cele mai multe ori, in practlca, catoare pentru protectie individuala
ce, siderurgice etc. aceste condltii nu sunt indeplinite amplasate inaintea echipamentului ce
Verificarea mai este obligatorie dupa: integral. Pentru siquranta echioarnen- trebuie protejat.
- fiecare modificare sau reparare a telor, a instalatlilor din cladire sl chiar a Cele trei tipuri de descarcatoars
consfructlei: cladirii este necesar sa se instaleze difera prin capacitatea de descarcara
- seism; descarcatoare, in acest fel tensiunile !;li si nivelul de protectie. in tabelul 11.8.10.
- explozie in apropierea constructiei; curentn pot fi redusi pana la valori este prezentata clasificarea acestora.
- 0 lovitura de trasnet pe lnstalatie, nepericuloase chiar sl pentru sistemele in tabelul 11.8.11. se indica un ghid
Pentru a se cunoaste exact daca electrice. de selectie a descarcatoarelor in
constructia a fost lovita de trasnst se Descarcatoarele trebuie prevazute functle de protectia ce trebuie realizata
recornanda montarea, pe una din inca din faza de proiectare pentru a sl caracteristicile de montare.

Tab. 11.8.10. Clasificarea descircitoarelor

Denumire DescArcator de DescArcatoare DescArcatoare Prot~ia
curenli combinate de fronturi de individualA a
Clasificare in atmosferici undB echipamentului
---0-· . -- ---.-------
VDE.... - B B + C C
En Tip 1 Tip 1 + Tip 2 Tip 2 tiP 3
- ----IEe - C1asal -. Clasa I .;. Clasa a. -n":a ' Clasa a II-a - Clasa a III-a --
Identificare T1 : 1"1 + T2 ·1"2 T3
Punct tipic de instalare Tabloul principal Tabloul princpal . Subdistributie . La echipament
-Dfspoziuv de protectie .-FLASHTRAB*) . FLASHTRAB . VALVETRABT -- - - - '-De-exem-plu
compact compact MAINTRAB*)

*) Echipamente comercializate de firma PHOENIX - CONTACT

II. Instala,ii electrice Capitolul 8: Instala,ii de protec,ie a clidirilor

Tabelulll.8.11. Ghld de seleqie a descircitoareJor

Individual la echipament Sistem cu 0 faza Sistem cu 2 faze Sistem cu 3 faze Date de referinta

t---r,..--, ~ +--r-,..--, I---r-r-

Tip ratea

'Oz,... 'O,... ~z,= r- r- "Uzrr "tI r- r- r- ~zGJ:;~

~z~~~ m- m "'- m "'-
m (0) N ....
m - Z Z z

1JC/) zC/)
~iii"~ iI!. ~ III ~
1JC/) zC/) 1JC/) z~ m _.
en iii"
=r_U> ~![ {/j
_. iii"
CD ~![ {/jU>
_. CD
_.(1)

1133
3 _.
CD 1J2:!D!t
rn e .....3
u> III 3 8
ro
3 ;fl3 0
ro
o 3 ;fl3
z~
o 3
0
ro
:o~
m
ro ::J o
::J !!!. I:
~ ~s o 3 o
I:
I:
u>
ro I:
o 3 o
I:
I:
u>
ro I:
n 3 o
I:
I:
u>
ro I:
o Descriere
1!l::J!!!.1: to) "0 to)
::J 0 "0 0 ::J N III _
"ON ::J
e-!!!.o Ille-!!!.to)
_ro_
!;;. ~
...
ro!;;.
_CD_.,
~ it
N
~or
!2.N ~ 2l~ it
N
~gr
!2.N
ro Ill' ro Ill' ro ro ro ro ro ro
Ill' Z

Descarcator de
~ ~ ~ ~ ~ ~ curenti atmosferici

Descarcator de
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ fronturi de unda

Protectia lndividuala
~ ~ ~ ~ ~ a echipamentelor

t.atime de 12 mm
~ ~ ~ ~ ~ per canal

Latime de 17,5 mm
~ ~ per canal

Debro~abil
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ sl testabil

Afi~are stare +
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ indicare la distanta

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ Montare pe ~ina

~ Adaptor

~ Soclu rnulti-pozitie

~ Intrare in doza

III
-;-I
0
III
s: 1J
-t
s: "T1
r
"T1
r
"T1
r ); "T1
r < "T1
r ); "T1

C/) -;-I
Z
-t N
-t , -;-I ~ -;-I ~ -;-l rI -t
I
~ f!I
-;-I rI ~ ~I

.....
.j:.
0 0 0 0 0 0 ~ 0 s: 0 0
"
I

-t
C/)
0
-b 1J
m, 1J ,
1J 1J
0
1J
0
1J 1J 1J
N ::r 0 m
<,
.....
I
1J
.....
I
.....
1J
I
N
1J
I
N N ,
C/)
to)
1J
~ ~
C/)
to) ~ ~
to) C/) N N
c to) 0 C/) C/)
0 ,
0 C/) C/) N 0 0 N ,
C/) C/) Dispozitiv
~ x N 0
~ I I
to)
~ to) ~ ~ 0 I
~ 0 to) ~
» 0 to)
0 » U1
to)
U1 U1 U1 U1 U1 U1
......
to)
to)
U1 U1
<,
to) U1 U1 de protectie
»
0
0 0 0 0 0 0 0 0
+ 0 0
+
0 0

g .....

"
<,
"T1
s: "T1
s: s:
N N N N N N N N N N N N N N N N N N
CD CD CD CD -.,j CD CD CD CD CD CD CD CD (X) (X) (X) (X) (X)
U1 U1 (X) U1 (J) U1 U1 U1 U1 U1 U1 U1 U1 U1 U1 U1 U1 U1
co
to)
-.,j N (X) N co co co co co co co co co co co co co
.j:.
N
(X)
N to) ..... -.,j U1 -.,j
to) U1 -.,j U1 -.,j 0 U1 -.,j ..... U1 -.,j
.....
Cod eornanda
to) 0 U1 0 .j:. (J) (X) 0 (J) U1 .j:. N (X) N
0 0 -.,j 0 ..... to) (X) co
-.,j
0 U1 -.,j U1 -.,j U1 ..... ..... N
m::I Capitolul 8: Instalalii de proteclie a cladirilor II. Instalalii electrice

Tabelulll.8.12. Rel&1i11ede calcul pentru rezlsteI$I unul electrod vertical, 'v

Nr. crt., Eleetrodul prizei simpl~~ ...
in_"_"g,..u
...
la..._r...,e), ~ Formula de ealeul _
I I
! 41
1. i Teava eu partea superloara • I 'po = O,366£.log-
la nivelul supratetel solului 'I I I d
conditia d s I
'po = 0,9-P*-
J
I

- -----t---·------------------ -- .---
I
1
_ ..- - --------------- ------ --------- -- . --- --------

2. Teava ingropata la adancirnea

if
i

, h = q + (1/2)
'ph = 0,366-
p( log-+21 1
-log-- 4h+/)
I d 2 4h-1
I
- -
3. Sara eu sectiunea dreptunghiulara P 81
'po = O,366 ·log
i b
'ph = 0,366
41
1 10g 4h +
( 10gb + 2 -4h-_-1
I)
----
-- ---------r--------
I
------
--- - ---- - -_-- - ---_- --- --- --- ._-- --

4. i Placa ingropata la adancimea h

I
I
rnasurata de la eentrul placll
pana la suprafata solului
'ph =
8 -
g
P
1 +!!_ arc Sin~:
:rr 4h2 +~
I
:rr ::rr
-- ---+--------
5. Placa patrata ingropata la adanclrne
h = q+ (a/2)

P 1 + 0,637 arc sin 1

arlT h
'ph = 0,222-
a
r+:rr(1+~qr
I ..
P
'ph = 0,25-
I
a
,
-

6. Placa crcutara ingropata la adanclrn

+
=
h q (0/2)
OSPh 'ph = 0,25
0
P 1 + O,637arcsin 1
\ 1+(~r
: -

unde:
ql - este rezlstenta la ealeul a solului [ohm-em]: I este lungimea eleetrodului [em);
d - diametrul exterior al eleetrodului [em);
b - latimea barei [em);
q - distanta de la partea superloara a eleetrodului pana la supratata solului [em);
A - suprafata plaeii [em);
a - latura placil pafrate [em);
o- diametrul placll [em);
r - rezistenta de dispersie a prizei simple eu partea superloara la supratata solului;
t~- rezlstenta la dispersie a prizei simple eu partea superioara la adancimea q.
P *) Formula simplifieata eu aproximatle acceptabila pentru I = 1 - 6 m.
**) Formula simplifieata eu aproxlmatie acceptablla.
II. Instala,ii electrice Capitolul 8: Instalalii de protec1ie a clidirilor

Tabelulll.8.13. Rei_lie de calcul pentru rezlstenta unul electrod orizontal, '0.

Nr. Eleetrodul prizei simple (singulare) Formula de ealeul
ert.
---
1.

f- - -
Teava asezata orizontal
la nivelul suprafetei solului '6:1 ,
po
=
P
0,732-log-
l
2l
d

2. Teava ingropata orizontal

'p = 0,366-log-
P ,2
la adancirnea q [em] q 'dq
p.
rpq = 2--,

f---+-------- ----

3. Sara (otel lat) eu sectiune dreptunghiulara P 4,2

'po = 0,732-Iog---
- la suprafata I dq
p 2·,2
- la adanclrne 'pq = 0,366-Iog--
, bq

4. Eleetrod inelar eu sectlune clrculara asezat P 8l

r = 0,732-log-
orizontal la nivelul suprafetei solului po l d
f-----+----------------------- -----

5. Eleetrod inelar eu sectiune eireulara ingropat P 4·,2

'pq = 0,366-log--
orizontal la adanclmea q I dq
f----f-----------------------

6. Eleetrod inelar eu sectiune dreptunghiulara 161

I 'p =0,732E..,og
- la suprafata: ! 0 Ib
- la adaneime: 8·b2
'pq = 0,366E.. log--
I bq
1-----+---------------------- -- - ----- -- -. --.-
-- --

7. Placa asezata pe suprafata solului

'po = 0,44 J-;.
~---+------------------------------------------ ...
----

8. Placa eireulara asezata pe suprafata solului r = .E:

po 20
---1---------------_.-------_._----+---_._----------

9. Eleetrod semisferie ingropat pe supratata

eireulara la nivelul suprafetei parnantulu'
-- -----,------------._--- '------- .. ---
unde:
r - rezistenta de dispersie a prizei simple la supratata solului;
to _rezistenta de dispersie a prizei simple la adancirne:
t~
b-
rezistivitatea de ealeul a solului [ohm·em];
latimea barei [em];
l - lungimea eleetrodului [em];
A - suprafata plaeii [em2];
o- diametrul plaeii [em];
q - adanclrnea de ingropare a prizei orizontale [em];
* - formula simplifieata eu aproxirnatie acceptabtla pentru l = 10 .... 25 m
Iili d » 16mm.
Capitolul 8: Instalatii de protectle a cladirilor II. lnstalatii electrice

Tabelulll.8.14. CoefIclemil de utllizare uv" Uo pentru prize multiple.

Nr. de Distanta (e) dintre Coeficientul de utilizare
electrozi electrozii verticali in Electrozii verticali
raport cu lungimea asezati liniar
(l) a electrozilor
Priza Prlza
verticala orlzontala . onzontala
, u1 u2 u1
-- ----------

2 0,85 0,80
3 0,80 0,80 0,75 0,50
4 0,75 0,77 0,65 0,45
5 e = 1 0,70 0,75 0,62 0,42
6 0,65 0,60 0,60 0,40
10 0,60 0,60 0,55 0,33
20 0,50 0,20 0,50 0,25
40 0,20 0,40 0,20
60 0,38 0,20
100 0,35 0,19
2 0,90 0,90
3 0,85 0,90 0,80 0,60
4 0,82 0,88 0,75 0,55
5 e = 21 0,80 0,85 0,72 0,52
6 0,78 0,80 0,70 0,50
10 0,75 0,75 0,66 0,44
20 0,70 0,56 0,61 0,30
,
40 0,40 0,55 0,29
60 0,52 0,27
100 0,50 0,24
2 0,95 0,95
3 0,90 0,90 0,90 0,75
4 0,88 0,85 0,85 0,70
5 e = 31 0,85 0,82 0,82 0,68
6 0,82 0,80 0,80 0,65
10 0,80 0,75 0,75 0,56
20 0,75 0,68 0,70 0,45
40 0,54 0,65 0,39
i
60 0,62 0,36
,
100 0,60 0,33

Rezistivitatea P a
[Om]
Nr. ! Domeniu de . VaTori -
crt. Natura solului ' varlatle in func- recomandate
tie de umiditate pentru
sl continutul ' calculele
_______ . ~__ __ _ _ de saruri I pr~lir:ni~~re
1 . Solutie de sare :;;i ape acide 0,01 0,01
2
_~__~a
Apa de mare
de para_lJ_~ rau
.4__AJ:I~_Q~_i~ ~al.J_izvor
_ ___
__ _
_

1_ ~O 50_
r - Q..
1...5
1 ~5(j
3
20
. __ _____19__
5 : &>a ~lJbtera_nj , 20 70 50
_f)_ _. ~a q~ rnunte (p~rau_r-i!r~ur~ ll!curD jO_0_... 1g00 700
7_ _ __Eamant, huma, tur!:l_a(fo~rte_u_rn~<:Ie_L_ 15 20 20
8 Cernoziom 10 70 50
_9 _._tlLJI!1~va_!1~?__clJ__9()rl!iI"lLJt_cI_e
_sultura dE!_fi~~_ _1Q 20 ____ __ __ 10
10 Parnant arabil --- --------
40 ..60 ---
50 .------ ------

11 Pamant argilos, argila 40 ... 150 80

19_,_F'a_rn~m__9_u_pi_e!r'iL___ _ 1QQ.•_._500 _200 _
.,? ,_L_~~§d:!~!flal1_t_d~_p_aclLJ_r-e____ __ 100 300 200
___j£ Argila cu ni~_ _ _ _ n I 100 300 .. u. n 2QO ._
15 . Pamant nisipos 150 400 300
__1§__'_Nisip f®l'_te__lJ_m_ecj 100 500 400
17 __Ba~s!_~_!J_pam~! .. _ u ------'--500~..6000----~1000
n

18. Njsip,_ ni§ip fU pietris 100 ...2000 1000

1~_Roci_,__l:>_az~l!_ul"i_______ 10000 10000
20 Stanca compacta 100000 100000
II. Instalalii electrice Capitolul 8: lnstaletll de protectie a cladirilor

/
("
r
'I
.~. j
) ~.i
I

r
,
l

0
;:
~ ~
~~ «

~
-if?
So

E C'::
<C
19
_J

~
m
 II. Instalatii
, electrice

Capilolul 9
Inslalalii, penlru imbunalalirea
, laclorului
de pulere la consumalori
 Capitolul 9: Instalalii de imbunatalire a factorului de putere II. lnstalatii electrice

este decalat in urma tensiunii, puterea re-

9.1. Probleme generale (9.1.3) activa are sensul pozitiv al axei ima-
ginare, fiind inductlva, iar factorul de
Transportul energiei active este lnsotit putere este inductiv. Doar in cazuri spe-
invariabil de transportul unei energii re- tp = arctg-
o (9.1.4) ciale de .supraccmpensare", in retelele
active, a carei rnarlrne este deterrninata P de dlstrlbutle, situatia se poate prezen-
de valoarea factorului de putere. in relatiile de mai sus s-au realizat ur- ta, local, invers.
Puterea aparenta $ poate fi reprezen- rnatoarele notatii: Din cauza indicata mai sus, in limbaj
tata: tp - unghiul de defazaj dintre tensiune ~i curent, sfera notlunli de energie reacti-
- grafic, in sistemul de coordonate com- curent; va este restransa la cea a notiunii de ener-
plexe prezentat in fig. 11.9.1; $ - putere aparenta: gie reactiva inductiva.
- trigonometric: P - puterea activa; Factorul de putere lntr-un circuit elec-
Q = UI cos cp ± UI sin tp = P ± j 0 (9.1.1) o- puterea reactiva. tric de curent alternativ este:
- exponential: Observand fig. 11.9.1se poate scrie ur- P P
rnatoarele relatli: K=S= ~p2+02 (9.1.10)
~ = Uleirp (sau ~. = Ule-irp ) (9.1.2) P = $ cos cp (9.1.5)
0= $ sin cp (9.1.6) iar in regim sinusoidal monofazat sau
- algebric, prin modulul ~i argumentul sau; S2=P2+02 (9.1.7) trifazat simetric acesta este:
la = I cos tp (9.1.8)
P
I, = I sin cp (9.1.9) K=-=coscp (9.1.11)
+l Q
unde:
s
1- este curent aparent (aferent lui $); Motoarele asincrone torrneaza princi-
la - curentul activ (aferent lui P); palul consumator de energie reactiva
S=\,Jl*
Q--------- I, : curentul reactiv (aferent lui 0). inductiva (cca. 70% din total), in ordine
I
In fig. 11.9.1,conventional, sensul po- urmand transformatoarele (cca. 20% din
zitiv al axei imaginare corespunde unei total) si liniile electrice aeriene (cca. 10%
puteri reactive inductive absorbite, res- din total). in tabelulll.9.1. se dau valorile
pectiv, unui curent decal at in urma ten- factorului de putere al receptoarelor care
siunii, iar sensu I negativ al axei imaginare intervin, in mod curent, in lnstalatille
corespunde unei puteri reactive ca- electrice.
p pacitive absorbite, respectiv, unui curent Generatoarele de energie reactlva in-
p +1 decalat in avans fata de tensiune. ductiva cele mai raspandite sunt con den-
in instalatiile sistemelor energetice re- satoarele statice, rnasinile sincrone ~i
actantele inductive (XL) sunt mult mai mari liniile electrice in cablu.
decat reactantele capacitive (Xc), curentul
9.2. Influentele negative
Pierderi anuale de energie detenninate de miCforarea
Puterea sarcinii pe unitate de lungime factorului de putere
alimentate [kWh/an.m]
Sectiune 10 in instalatllle electrice, rnicsorarea fac-
cablu [mrns] [kW] torului de putere determina 0 serie de in-
15 fluente negative cum ar fi:
Cu AI
Factorul de - necesitatea supradlmenslonerll instala-
20
300 putere al tiilor de producere, transport si distri-
250 sarcinii butte:
30
200 - cresterea pierderilor de putere;
cos cp tg cp
150 240
40 - cresterea pierderilor de tensiune;
150
1 0,00 50 - scaderea capacitatii de incarcare cu pu-
.... ..0,9 0,48
... -+ 0, ,75
60 tere activa a instalatiilor:
95 -+100 70
150
...... 9tl 0,7 1]2-- ..
80
- necesitatea utilizarf unor intreruptoa-
80 0,6 1,33 90 re cu 0 putere de rupere marita.
... 70 0,5 1,73 100
• Supradimensionarea instala~ilorde pro-
95 -+- 60
50 0,4 2,29 ducere, transport sl distributie
50
150
40 0,3 3,18 Puterea activa, respectiv curentul, in cu-
35
200 rent alternativ trifazat sunt definite de
50 30
25 0,2 4,90 250 relatiile:
25
35
20
300
350 P = J3Unl cos cp
(9.2.1)
400
15
500 1= P
(9.2.2)
10
600
700
J3un cos tp
800 Se poate observa ca la puterea act iva
900
1000 P, constanta, la rnlcsorarea factorului
de putere - cos cp - se produce 0 cres-
tere a curentului, ceea ce duce la nece-
sitatea supradirnensionarii instalatiilor.
Reducerea capacitatii de transport si
Fig. 11.9.2.Plerderi anuale de energle pe metru Iinjar de cablu.
supradimensionarea cablurilor datorita
 II. Instala~ii electrice Capitolul 9: Instala~ii de imbuniitii~ire a factorului de putere

scaderii factorului de putere se poate ob-
serva in tabelul 11.9.2.
• Cresterea pierderilor de putere
Pierderile de putere in curent alterna-
tiv trifazat sunt date de relatiile:
Analizand aceasta relatle se poate ob-
serva ca 0 crestere a puterii reactive de-
terrnina cresterea pierderii de tensiune,
ceea ce va impune 0 supradimensionare
a lnstalatlltor de transport. in acelasi
in cazul aparltlei unui scurtcircuit lntr-
o retea elecmca, cu cat factorul de pu-
tere este mai mic cu atat curentul per-
manent de scurtcircuit 100 are 0 valoare
mai mare, iar aceasta valoare se atinge

..1p= rP
2
r
=-P (2 +0 2) timp, tensiunea scazuta la bornele re-
ceptoarelor are efecte in functionarea ace-
dupa un interval de timp mai mare.
Aceste doua elemente determine marl-
u2 cos2 tp U
2
(9.2.3) stora astfel: rea puterii de rupere a intreruptoarelor,
Prin scaderea factorului de putere - receptoarele de lumina vor avea un flux pentru a face fata la valorile ridicate ale
pierderile de putere cresc, cu efecte ne- luminos mai mic; aceasta va conduce curentului de scurtcircuit in momentulin-
gative in bllantul energetic al sistemului. Ia mi~area iluminarii pe planul de lucru treruperii circuitului in care a aparut de-
in tabelul 11.9.3pot fi urrnarlte pierde- si inconfort pentru cei din incapere: fectiunea,
rile anuale de energie datorate varlatlel - receptoarele de forta vor intra in supra-
factorului de putere pentru un cablu din sarcina; puterea rnecanea fiind constanta 9.3. Mijloace pentru
aluminiu cu sectiunea de 95 mm2 ~i lun- (este puterea ceruta la arbore) prin c~erea factorului
gimea de 100 m. scaderea tensiunii va creste curentul. de putere
Cu nomograma din fig. 11.9.2se poa- • Scaderea capacitath de lncarcare
te determina pierderea anuala de ener- cu putere activa Pentru ameliorarea factorului de putere
gie pe metrulliniar de cablu in functie de se folosesc mijloace naturale ~i mijloace
P = ~s2 _02
modificarea factorului de putere. (9.2.5) specializate (artificiale).
• Cresterea pierderilor de tensiune La 0 putere aparenta S constanta, Mijloacele naturale pentru ameliorarea
Pierderile de tensiune sunt date de marirea puterii reactive 0 determina sea- factorului de putere constau, in general,
relatia: derea capacitatli de lncsrcara cu pute- din rnasuri tehnico-organizatorice in ca-
rP+xO re acnva P a lnstalatlilor. drul exploatarf instalatiilor sl necesita
..1U=--- (9.2.4) • Necesitatea utilizarii unor intreruptoa- cheltuieli reduse.
U re cu putere de rupere mar ita in instalatllle electrice de joasa tensi-

Tabelulll.9.1. Valorile factorului de putere al .' relor care Intervln In mod curent In Instalatlile electrlce.
Receptor co~ cp . _ tg q:> Observatli
Motor sincron 0% 0,17 5,8
sarcina in procente 25% 0,55 1,52
din sarcina 50% 0,73 0,94
nominata 75% 0,8 0,75
100% 0,85 0,62
Lampi cu incandescenta 1 o LB.mpile fluorescente ~i cele cu descarcare sunt,
in general, prevazute cu imbunatatire locala
Lampi fluorescente 0,5 1,73 a factorului de putere. Factorul de putere este
cos !P = 0,95 (sau indicat de fabricant).
I-Lampi cu descarcare 0,4 ... 0,(3 . 2,29 ... 1,33
Cuptoare cu rezlstenta 1 o . in afara cuptoarelor reglate cu
graduatoare cu tiristoare
Cuptoare cu Incalzire prin
lnductle electromagnetica 0,85 0,62 Se impune ameliorarea cu condensatoare
prevazuta de constructor
Cuptoare cu Incalzire
dielectrica 0,85 0,62 idem
Aparate de sudare cu rezlstente 0,8 ... 0,9 0,75 ... 0,48 Valorile sunt valabile pentru cazul cand
constructorul nu a prevazut ameliorarea
Aparate de sudare cu arc 0,5 1,73 factorului de putere.

Transformatoare - redresoare 0,7 ... 0,8 1,02 ... 0,75

. P~rltru _s_u_darea
cu arc
Cuptoare cu arc 0,8 0,75

TabelullI.9.2. Supradimenslonarea cablurilor de TabelullI.9.3. Plerderile de energie lntr-un cablu cu

allmentare a receptoarelor cu factor de putere scizut sect:lunea de 95 mm2, din alumlnlu, de 100 m lunglme,
! : Puterea activa maxima Reducerea care allmenteazlln curent trIfazat, 380/'aIlV, 0 sarcinA
I transportata, [kW], capacltatli de 100 kW, tlmp de 2500 ore.
cos !PI tg!p de un cablu de JT din aluminiu, de transport Pierderile anuale Pierderile raportate Variatla
----t- - ' _gu_~~cjiunea: fro! cos e tq tp de energie [kWh]' la energia activa pierde
_ _ __~_ _ •.§O rTl1Tl2.95mm2 150 mm2240 mm2 utila [%] . ruor [%]
J,OO! 0 106 162 212 284 o 1,90 0 6250 2,5 o
Q!.!!Q_LQ,48.. 96 146 190 255 -10 0,90 . 0,48 7700 3,1_ +23
Q,BO i 0,75-- 85-- - 1~0 _ . 170 _ 227 -20 O,[() ~ 6,75 9750 3,9 +56
O,?O }:1,02: 75· 113: 149 1-99 -30 0,70 1,02 12750 5,1 +104
1),60_] 1,33' 64 97 126 170 -40 0,6_0 1,33. 17350 ----_§& +177
0,50 Tf73i 53 - 81 166 142 -50 0,50 I 1,73 25000 10,0 +300
 Capitolul 9: Instalalii de imbunatalire a factorului de putere II. Instalalii electrice

une principalele mijloace de ameliorare
a factorului de putere, care pot fi luate
in considerare, sunt:
• inlocurea rnotoarelor asincrone $i a trans-
formatoarelor supradimensionate;
• utilizarea comutatoarelor stea - tri-
unghi la motoarele asincrone de joasa
tensiune care sunt lncarcate sistema-
tic sub 40% din sarcina nominata,
pentru functionarea de durata a mo-
toarelor in conexiune stea;
• limitarea mersului in gol al motoarelor
asincrone, al transformatoarelor de
sudare sl al altor transformatoare spe-
ciale cu regim de functionare intermi-
tenta, daca durata dintre operatii
depaseste 10 secunde, atunci cand din
punct de vedere tehnologic acest lucru
este posibil ~i nu apar implicatii tehni-
ceo Aplicarea acestor mijloace va fi
stabilita in urma efectuilrii unor calcu-
Ie de eflcienta tehnico-economica, prin
metoda cheltuielilor totale actualizate.
Exista sl 0 serie de mijloace naturale
a caror aplicare este indicata fara a Ii se
verifica eflclenta economica:
• functionerea in paralel a transformatoa-
relor de putere dupa graficul de pier-
deri minime, ori de cate ori conditiile de
exploatare permit acest lucru (se va ve-
rifica ~i stabilitatea la scurtcircuit);
• exploatarea motoarelor sincrone la li-
mita econornica a capacitatli de produ-
cere a puterii reactive;
• modificarea conexiunilor din triunghi in
stea la motoarele care functioneaza per-
manent la 0 sarcina redusa sub 40%
din sarcina nominata:
• verificarea corectei executii a repara-
tiilor la motoarele electrice.
Mijloacele specializate (artificial e) pen-
tru ameliorarea factorului de putere, cele
mai utilizate, sunt:
- condensatoarele statice;
- rnasinile sincrone (compensatoare, mo-
toare supraexcitate);
- compensatoare de taza,
Pot fi amintite si alte mijloace specia-
lizate cum ar fi sincronizarea motoa-
relor asincrone sau utilizarea motoarelor
asincrone compensate, insa acestea
sunt foarte putin folosite in practlca,
9.3.1. Cl'8flerea factorului
de putere prin mijloace naturale
inlocuirea motoarelor asincrone su-
pradimensionate
Un coeficient de incarcare redus al unui , lor active de mers in gol ale motorului ~i
motor determina functionarea acestuia cu
un randament sl un factor de putere
necorespunzatoare,
in tabelele 11.9.4sl 11.9.5au fost indi-
cate valorile randamentului ~i ale factorului
de putere pentru diverse motoare asin-
crone ~i pentru tncarcar: de 25, 50,
75, 100, 125% din sarcina nornlnala.
Puterea reactiva consurnata de un I fabricatle. in acelasi timp, este necesar
motor asincron se compune din puterea I ca, la pornire, noul motor sa asigure
reactiva de mers in gol corespunzatoa-
re curentului de magnetizare al motoru-
lui (care este, practic, independenta de
sarcina) sl din puterea reactiva cores-
punzatoare carnpurllor magnetice de
scapari (proportionala cu patratul sarcinii).
Componenta de mers in gol, pentru un
coeficient mediu de incarcare egal sau mai
mic de 0,5 reprezinta 85% - 90% din pu-
terea totala absorb ita de motor. Se po- I cate
ate concluziona ca puterea reactiva ab- '
sorb ita de un motor sincron este, prac-
tic, constanta si nu varlaza in functie de
sarcina acestuia.
Factorul de putere al motoarelor vari-
aza odata cu sarcina (tabelul 11.9.5),mic-
sorandu-se pe rnasura reducerii coefici-
. entului de lncarcare a acestuia.
in practlca, pentru eliminarea acestor
efecte negative, motoarele asincrone
supradimensionate se inlocuiesc cu al-
tele de puteri mai mici.
inlocuirea motoarelor asincrone cu 0 in-
carcare medie cuprinsa intre 45 si
70% din puterea nornlnela cu motoare de
putere mai mica se va face pe baza re-
zultatelor unui calcul de eficienta tehnico-
econornica. Aceasta masura devine avan-
i tajoasa numai daca reducerea pierderi-
reducerea pierderilor de putere activa in
retea, datorita scaderii puterii reactive con-
sumate de noul motor, este mai mare
decat eresterea pierderilor active in cu-
pru datorita rnlcsorarli puterii motorului.
La inlocuirea unui motor se va respec-
ta conditla ca noul motor sa nu se incal-
. zeasca peste limita admisa prin norma de
, cuplul necesar.
Motoarele asincrone a csror tncarca-
re de ourata este sub 45% din puterea
lor nominata pot fi inlocuite cu motoare
coresounzatoare de puteri mai mici fara
a mai fi necesar un calcul de eficienta teh-
nico-econornlca, cu conditla ca, la por-
nire , sa fie asigurat cuplul de porn ire.
inlocuirea fransformatoarelor slab incar-
inlocuirea unui transformator care lu-

Tabelulll.9.4. Randamentul motoarelor aslncrone in funct:le de coeftclentul de incircare

1] [%] la diverse sarcini din sarcina nominata 1] [%] la diverse sarcini din sarcina norninala
25 50 _ l_§__
_c_ ___ 100
---- -----
125 25 --
50 75 100 125
_- 89
----------
94 96 96 96
---------
7_7_,5 84 86 86 ----------- ---
85 --------

88 93 95 95 95 77 83 85 85 84
86 92 94 94 94 76 82 84 '84
-------- - ----- 83
f-- --
85 91 93 93 93 74 81 -
83 83
_-_-_---- -
S2 --- -

84 90 92 92 92 73 80 82 L _ 82 81
I
82
----------- ---
89 -- 91 91 -
91 72 79 81 81 80
81
----------
_87:,~ 90 90 90 70 78 80 L_ 80 -_._- -_ ..... - -_- _._- 78
---
8O 86,5 89 89 89 69 77 79 I 79 77
!
---------- ----

79 __§15,~-
88 88 88 68 76 78 78 - .. --- 76
78 85 87 87 86 67 75 77 77 75

TabelullI.9.5 Factorul de putere 81 motoarelor asincrone in funct:le de coeftclentul de incircare

cos cp [%) la diverse sarcini din sarcina nominata cos cp[%) la diverse sarcini din sarcina nominata
25 _5_0_--+-_7_5_ ~ _100_ - 125 25
--------- --- 50 75 iI 100 125
_ 0,6_§__ -. ---0,7S-r O,s:f
-------

_0,64 __~ Q_,82_ ;__ _Q,88 _Q.91 0,91 ___ 0,45 __ 0;81-
__()_,62 018_9_· 0,87 _Q,§)Q 01.99 0,43 0,65 ,- - 0)5 _-- c- -0,82- o,ao-
_()L§9_ __9J~ 0,1:16 _0,89 0,90 _Q,~ . _0.&3 __()_,_I3 0,79 0,8.1
__ 0,5f1_ O,?_§__ _O_,?_!)_ __O,f3f1 .O~ QA_1 0,61 0,73 0,78 0,80
0,57 0,77_ 0,84 0,87 0,88 0,49 0,_59 T -6;72- o,ij---t- -0-,79-
0,55 0,7_!i_ _9&3 0,86 _Q1.8l__ ___Q,3_8 Q,58 ._ o,ZQ 9,76 J__
0,7_§___
~0-,-5:f~~;- - _Q,7~ _ 0L82 _0,85 O,fJP. Q,313 0,.!513_ _ 0,69 I 0,75 0,77
_Q,51 0,72 __ 0,81 __0,84_ 0,86. 0,36 0,54 i 6:~i -[76_- 0,14
Q,50 0,71_ 0,80 0,83 0,fl5 0,35 0,52 0,66 0,73 0,75
0,47 0,67 0,78 0,82 0,84 0,34 0,51 0,65 0,72 0,74
 II. Instalatii electrice
creaza, in general, sublncarcat, cu un alt
transformator de putere mica este eficienta
daca pierderile de energie in trans-
formator, in reteaua consumatorului ~i in
sistem se rncscreaza in urma acestei inlo-
cuiri.
Se recornanda inlocuirea transforma-
toarelor care au 0 incarcare mai mica de
50% din puterea lor norninala ~i 0 durata
de functionare de peste 1500 ore/an. in-
locuirea se va face in urma unui calcul de
eficienta tehnico-economica.
Se rnenfloneaza ca inlocuirea transfor-
matoarelor inciircate cu 50% sau mai mult
din puterea lor norninala, precum si a ce-
lor sublncsrcate, indiferent de gradul lor
de inciircare, dar care se afla sub tensiune
un timp de maxim 1500 ore/an, nu este
eficienta din punct de vedere economic.
in aceste cazuri, costurile lnitiale legate
de inlocuirea transformatorului vor fi torat nurnarului majorat de porniri ~i
amortizate dupa un interval de timp mult
prea indelungat (valoarea reducerii pier-
derilor de energie fiind relativ mica in de-
cursul unui an).
Utilizarea comutatoarelor stea - tri- va, prin montarea de limitatoare de mers
unghi la motoarele asincrone care func-
tioneazii cu 0 sarcina mult diferitii de cea
nominala
Exista motoare asincrone al caror re-
gim de functlonare este caracterizat prin
perioade scurte de timp in care sarcina
este apropiata de cea nominala, restul tim-
pului sarcina avand valori sub 40% din
cea nominala. Solutia recomandata in ace-
ste cazuri este utilizarea unui comutator
stea - triunghi, motorul functionand, in pe-
rioadele in care sarcina este apropiata de
cea norninala, in conexiune triunghi, iar,
in eel cu sarcina redusa, in conexiune stea. col, limitatorul de mers in gol trebuie
in conexiunea stea, tensiunea apllcata
fiecarei faze a bobinajului motorului se , re astfel reglat tncat sa nu actloneze la
rnicsoreaza cu raportul 1/.../3, cuplul I opriri prea scurte.
maxim scazand la randul
sau in raportul 1/3.
Se recornanda ca functionarea in co-
nexiune stea sa fie rnentlnuta numai
atat timp cat cuplul maxim cerut este mai
mic de 40% din cuplul nominal al rno-
torului, evitandu-se prin aceasta supra-
lncalzlrea bobinajului.
Gheltuielile de procurare sl montare ale
comutatoarelor stea - triunghi sunt rela-
tiv mici. Din aceasta cauza, in astfel de
sltuatii, nu este necesar un calcul de efi-
clenta tehnico-economica.
Montarea limitatoarelor de mers in gol
in industrie exista 0 serie de echiparnen-
te al caror regim de functionere este ca-
racterizat prin perioade active in care sar-
cina este apropiata de cea nominata, ur-
mate de perioade de mers in gol. Astfel
de situatll pot fi lntalnite la rnaslni unel-
te, transformatoare de sudare etc.
Puterea reactiva de mers in gol a mo-
toarelor asincrone sau a transformatoa-
relor reprezlnta cea mai mare parte din
puterea reactiva totala consurnata.
Capitolul 9: Instalalii de imbunitilire a factorului de putere
Pentru eliminarea pierderilor de pute-
re activa sl pentru reducerea consumu-
lui de putere reactiva corespunzatoare re-
gimului de mers in gol al motoarelor
sau transformatoarelor se utilizeaza limi-
tatoare automate care opresc echipa-
mentele in intervalul dintre doua operatii
active.
Folosirea limitatoarelor de mers in gol
este oportuna pentru motoarele electri-
ce, transformatoarele de sudare etc., la
care durata de mers in gol intre doua pe-
rioade active, succesive, este mai mare
de 20% din intregul timp de utilizare a echi-
pamentului respectiv. Se va efectua un
calcul de eficientii tehniccr€COOOlTlicii,pen-
tru a stabili daca economia de energie ac-
tiva realizata, anual, prin oprirea echi-
pamentelor pe durata timpilor rnorti
depaseste sporul de consum anual da-
daca valoarea acestor economii justifica
investltlile pentru montarea limitatoa-
relor de mers in gol.
Reducerea pierderilor de energie acti-
in gol, este egala cu dlterenta dintre
energia consurnata in perioadele de
mers in gol sl energia consurnata la
pornirile suplimentare ale motoarelor.
in cazul in care opririle motorului, sub
actiunea limitatorului de mers in gol co-
respunzatoare regimului de functlonare
in gol a ~nii antrenate, au 0 durata prea
scurta, economia rezuitata din opririle mo-
torului ar putea fi anulata sau chiar intre-
cuta de consumul suplimentar de ener-
gie aferent perioadelor de porn ire ale ace-
stuia. in vederea eliminarii acestui peri-
I prevazut cu un dispozitiv de temporiza-
9.3.2. Cr8flerea factorului
de putere folosind surse
specializate de putere reactivi
in scopul cresterii factorului de pute-
re pana la 0 valoare justificata din pun-
ct de vedere tehnico-economic, dupa ce
au fost epuizate toate posjbllitatlle de
crestere ale acestuia prin mijoace naturale,
se va lua in considerare instalarea unor
I u,
·0
t
lc Re
-- C
-- eoscp
Fig. 11.9.3.Princlplul irnbuniti1lril
factorulul de putere pentru un
receptor monofazat.
surse specializate, de putere reactiva
(baterii de condensatoare, compensatoare
sincrone etc.).
Puterea reactiva ce trebuie compensa-
ta prin surse specializate se determina ast-
fel lncat, prin reglare, sa se asigure va-
loarea factorului de putere neutral, atat
la varful de sarcina al sistemului, cat ~i
la puterea medie znnlca a consuma-
torului.
Prin factor de putere neutral se intele-
ge acea valoare a factorului de putere me-
diu lunar, stabilit prin lege, pe care tre-
buie sa 0 realizeze consumatorul pentru
a fi scutit de plata energiei reactive.
! Factorul de putere neutral se stabiles-
I te, periodic, prin studii de sistem, pen-
I tru 0 anum ita etaoa de dezvoltare a sis-
I temului energetic national, tinand seama
de conditllle de tarifare a energiei elec-
trice, precum si de costul echipamentelor
I de compensare.
in prezent, factorul de putere neutral este
de 0,92. Gonsumatorii care reallzeaza un
factor de putere mediu lunar sub 0,92
platesc energia reactlva consurnata fata
. de cos cp neutral.
Alegerea tipului de instalatii pentru
ameliorarea factorului de putere
Generatoarele ~i motoarele sincrone se
pot utiliza in regim de compensator sin-
cron in cazul in care aceasta functionare
este mai avantajoasa, din punct de ve-
dere economic, in raport cu alte tip uri de
surse.
Gele mai uzitate mijloace de compen-
sare a puterii reactive sunt bateriile de con-
densatoare. Bateriile fractionate (cu mai
multe trepte de putere) se adopta in si-
tuatiile in care variatia sarcinii reactive im-
pune 0 adaptare a bateriei la curba de
sarcina, astfel incat, in regimul de sarcina
. mica, consumatorul sa nu debiteze en-
I ergie reactiva in sistem. Fractionarea
bateriilor mai este lrnpusa de posibi-
litatile tehnice de rupere a curentilor ca-
pacitivi de catre intreruptoare.
Bateriile fractionate sunt, de regula, au-
tomatizate, avand $i posibilitati de comandii
'
:
Fig. 11.9.4.Dlagrama fazoriali
a curen1ilor din fig. 11.9.3.
 Capitolul 9: Instalalii de imbuniitiilire a factorului de putere II. Iastalatii electrice

rnanuala, Receptorul Re absoarbe de la retea cu- se poate determina puterea reactiva

Bateriile automatizate de condensatoa-
re, derivatle, de joasa tensiune sunt con-
stituite din urmatoarele elemente principale:
• modulul de cornanda care asigura cu-
plarea automata a treptelor bateriei la
retea; acesta cuprinde: sigurante fuzi-
bile, contactoare, blocul de cornanda
automata !;li rezistente de descercare.
Pe partea frontaJa cuprinde butoane pen-
tru actionarea manuala, larnpi de sem-
nalizare sl comutatorul de selectle a co-
menzii (manual - automat);
• modulul de condensatoare compus
din condensatoare montate pe stative
tipizate, conectate corespunzator trep-
telor respective.
Cresteree factorului de putere cu aju-
torul bateriilor de condensatoare
Aceasta se realizeaza prin montarea,
in paralel cu receptorul (Re - din fig.
11.9.3),unui condensator C.
Curentil I, , Ie sl I sunt reprezentatl in
fig. 11.9.4.
Fig. ".9.5. Dlagrama puterilor
pentru amellorarea factortlor
de putere.
L1
[2
L3 U Din compararea relatillor 9.3.5 sl 9.3.6
rentul I, defazat in urma fata de tensiu-
nea de Ia borne - egal8. cu tensiunea retelei
U,- daca sunt neglijate pierderile - cu ung-
hiul tp 1 . Curentul prin condensatorul C este
Ie defazat cu rt/2 in tata tensiunii sursei,
Uf• Astfel de la retea este absorb it un c~-
rent 1(1< I,) defazat cu CP2 (CP2 < CPl)' In
urma ameliorarii, receptorul functioneaza
cu un factor de putere cos CP2 > cos CPl'
De exemplu: larnpile fluorescente de
joasa tensiune au un factor de putere
cos cP 1 :::;0,55. Prin montarea unui con-
densator in paralel, factorul de putere se
amelioreaza la valoarea cos CP2 = 0, 95.
Noland cu indicii 1 !;li 2 puterea actlva
P, puterea reactiva 0, puterea aparenta
S sl factorul de putere cos tp , inainte sl
dupa ameliorare, sl neglijand pierderile de
putere actlva care sunt foarte mici, din
fig. 11.9.5rszulta ca puterea instalatlel de
ameliorare a factorului de putere este:
Oc = 01 - O2 = P(tg CPl - tg CP2) (9.3.1)
Analizand relatia 9.3.1 se observa ca
Fig. ".9.8. Baterte de condensatoare
VARBLOC.
necesara ridicarii factorului de putere de
la valoarea cos CPl la valoarea cos cP in
functie de puterea activa absorb ita, JUI-
tiplicand valoarea acesteia cu factorul
k,:: tg CPl - tg CP2'
In tabelul 11.9.6sunt date valorile aces-
tui factor k pentru diverse valori ale lui
c~s CPl' respectiv, cos CP2'
In cazul retelelor monofazate:
0c = Uf w C (9.3.2)
C= Oc/U1 w (9.3.3)
in care:
Oc - este puterea condensatorului [VAr);
U, - tensiunea de faza M;
C - capacitatea condensatorului [F);
w - pulsatia care este egala cu 2 rtf
(w = 314 pentru f = 50 Hz).
in cazul retelelor trifazate ameliorarea
se face prin montarea condensatoarelor
fie in stea (fig.11.9.6), fie in triunghi
(fig. II. 9.7).
Pentru conexiunea stea puterea totaia
a condensatoarelor este:
°c=U2wC
. }.
(9.3.4)
In care:
U - este tensiunea de linie M;
C}. - capacitatea pe 0 faza in conexiunea
stea [F).
C)._= O~/Ufw (9.3.5)
Pentru conexiunea triunghi:
Oc = 3l.P W CLl (9.3.6)
in care:
CLl - este capacitatea pe 0 taza in co-
nexiune triunghi.
CLl = 0~/U2w (9.3.7)
unde:
O~ - din relatille 9.3.5 sl 9.3.7 reprezinta
capacitatea bateriei pe una din faze.
rezulta ca, pentru furnizarea aceleiasi
' puteri reactive, in cazul legarii con den-
satoarelor in triunghi, valoarea capac ita-

J...

r
Tabelul 11.9.6.Valorile factorului k
cos CP2
a 0,95 O,H5
~ cos CP1 0,92 0,90
V" \ 0,52
0,54
1,31
1,23
I
1,21
1,13
1,16
1,07
1,02
0,94
Fig. ".9.6. Legarea condeIlS8toInIor 0,86
0,56 1,15 1,05 1,00
i1stea.
0,58 1,08 0,98 0,92 0,79
0,60 1,00 0,91 0,85 0,71
L1 0,62 0,94 0,84 0,78 0,65
0,64 0,87 0,77 0,72 0,58
u 0,66 0,81 0,71 0,65 0,52
0,68 0,75 0,65 0,59 0,46
0,70 0,69 0,59 0,54 0,40
0,72 0,64 0,54 0,48 0,34
0,74 0,58 0,48 0,43 0,29
0,76 0,53 0,43 0,37 0,24
0,78 0,47 0,37 0,32 0,13
0,80 0,42 0,32 0,27 0,09
0,82 0,37 I
0,27 0,21 0,08
0,84 0,32 0,22 0,16 0,03
CA 0,86 0,27 0,17 0,11 -

fig. ".9.7. Legaraa condeIlS8toInIor Fig. ".9.9. Baterte de condensatoare 0,88 0,21 0,11 0,06 -
i1trbIghL VARMATIC. 0,90 0,16 0,06 - -
I
 II. Instalalii electrice Capitolul 9: Instalalii de imbunatalire a factorului de putere

til este de trei ori mai mica dedit in ca- preferinta, cu 0 caracteristica lenta, cu un Schemele de montare a bateriilor de
zul legarii in stea, ceea ce constituie un curent nominal al fuzibilului cel putin joasa tensiune
avantaj economic remarcabil. Cu teate ace- egal cu 1,6 'nc' in cazul conecterll in trep- Bateriile de condensatoare de joas8. ten-
stea, in practice, pe medie tensiune, se te intermediare a bateriei sl, cel putin egal siune, de regula, cuprind:
prefera conexiunea stea care permite cu 1,8 'nc' in cazul conectarii directe (fara • un intreruptor manual sau automat
un control al integritatii condensatoarelor. trepte). Prin InC s-a notat curentul nominal pentru conectarea bateriei daca func-
Tnfig. 11.9.8sl 11.9.9sunt prezentate ba- al bateriei, curent calculat cu relatla tionarea ei este independenta de func-
teriile de condensatoare VARBLOC !;liVAR- 9.3.8. tlonarea unui receptor inductiv
MATIC. Disjunctoarele pentru protectia in- (fig. 11.9.10);in cazul in care bateria este
ln tabelul 11.9.7sunt date caracteristi- stalatiilor de condensatoare se aleg de destinata, in exclusivitate, pentru un anu-
cile tehnice ale bateriei de condensato- tipul cu rupere in aeroCurentul releelor ma- mit receptor, atat bateria cat si recep-
are VARBLOC, iar in tabelul 11.9.8,cele ximale se va regia la 0 valoare de eel mult torul vor fi conectate prin acelasi intre-
ale condensatoarelor VARMATIC. 1,2InC' ruptor sau contactor (fig. 11.9.11);
Montarea bateriilor de condensatoare
la consumator se poate face: TabelullI.9.7. Caracteristiclle tehnice ale bateriei de condensatoare
- centralizat sau semicentralizat, la tablo- VARBLOC, la 50 Hz
uri Ie generale de distributie sau la ta-
230 V 400 V
blourile de distrlbutie ale grupurilor de
receptoare;
a Nr a Ref. a Nr. Ref. a
[kVAr] trepte [kVAr] [kVAr] trepte [kVAr]
- individual (local), la bornele receptorului;
pe pe
- mixt (centralizat sau semicentralizat !;li
unitate unitate
local).
Tn cazul arneliorarli factorului de pute- 60 4 15 97060 125 5 25 97070
80 --.-- - 4- 20 -97061--- 132 4 33 97071
re centralizat sau semicentralizat se fo-
losesc baterii de condensatoare fractio- 100 __~_ _§ ?Q _ ___ ~i'9~2 175 7 g5 __ ~ 97072
nate (cu mai multe trepte de putere) co- 120 4 30 97063 198 6 33 97073
150 5 30 97064 200 4 50 97074
mutabile automat, care sunt in masura sa 180 6 30' 97065 225 9 25 97075
asigure un factor de putere corespunzfltor,
in cazul unei sarcini reactive variabile in 210 7 30 -_---
97066 232 4 58 97076
timp, fara a debita energie reacnva in si-
240 8 30 ----
97067
-,-------------
250 5 50 97077
stem, in regimuri de sarcini mici. 270 9 30 97068 290 5 58 97078
ln cazul arneliorarii individuale la mo- 300 6 50 97079
toarele asincrone, puterea bateriei de
348 6 58 97080
condensatoare se stablleste astfel tncat
406 7 58 97081
sa asigure cel mult 90% din puterea de 464 8 58 97082
522 9 58 97083
mers in gol a motorului.
580 10 58 97084
Calculul sectiunii conductoarelor
638 11 58 97085
Conductele pentru alimentarea bateriei
696 12 58 97086
de condensatoare se dimensloneaza
pentru un curent maxim egal cu 1,4 ori
curentul nominal al bateriei, curent ce se Tabelulll.9.8. Caracteristiclle tehnice ale bateriei de condensatoare
calculeaza cu relatia: VARMATlC, la 50 Hz.

I = Qc (9.3.8) 230 V 400 V

nC J3u a Nr. Ref. a a Nr. a Ref.
[kVAr] trepte [kVAr] [kVAr] trepte [kVAr]
in care:
pe pe
Qc - este puterea bateriei [VAr];
: unitate unitate
U - tensiunea de linie M.
Elementele de protectie a bateriilor --10 . 4
-
1 2,5 . .. ---
97100
- .-- ._--
-----------------,----- -- --
20 4 5 97130
de condensatoare
12,5 5 . 2,5_ _J!7101 __ 25 " L _§_ __ ~ 9_7131
15 3 5. 97102 .-- 30 ,3 10 _ ~]'~2_
lnstalatiile de condensatoare pentru 20 - 4 ; 5 --'--97103
------

40 4 10 97133
imbunatatirea factorului de putere trebu-
25 5 5 97104 45 I 3 15 97134
ie protejate impotriva supracurentilor prin ---- --.- ---- --- -~

30 4 .L_§_ 97105_ 50 ! 5 - 10 - 97135

siqurante fuzibile, slqurante fuzibile !;li ~- - --

contactoare cu relee term ice sau disjunc-

3Z,§ ti _ 7,5 97106 60 '4 15 97136
40 4, 10 97107 80 I 4 -
20 97137
toare, dupa caz. - 50--- - 5- -'--"10 . 97108- 100 I 5
-

20 97138
Fac exceptie bateriile de condensatoa- --------1--_.----------- --------

60 120 6 20 97139
re legate direct la bornele receptoarelor -~-- - -- 56 -- '--15---
I 10 97109
---97110-- -, .
160 '4
- . ---

40
---

97140
!;liconectate la retea simultan cu acestea, '- I· .-. --
__~ 6 L_ 15 97111 175 7 25 97141
care nu neceslta dispozitive de protec- --, - - ... _----- -

tie speciale in afara eelor care asigura pro-

19Q 5__ , _1Q__ __ j}ZJj_2 _ 200 5 40 97142
120 6 I 20 97113 240 6 40 97143
tectia receptoarelor respective (motoare,
lampi fluorescente etc.).
Caracteristicile dispozitivelor de protec-
tie la supracurenti se aleg avandu-se in
125
__1§9 ""
175
--- - --
~~= -
7
5
_!3~_~_=---~~~§
i 25
_-~~ 971"f§ " ."
---
25--- -
97114

97116
--------
280
320
360
7
8
9
- ---- -
40
40
40
97144
97145
97146
vedere amsamblul receptor - condensator.
200 8 _J _ _g_§_ _ _ _~117 400 10 40 97147
225 9 25 97118
Sigurantele fuzibile pentru protectia
250 10 25 97119
lnstalatlilor de condensatoare se aleg, de
 Capitolul 9: lnstalatii de imbunata!ire a factorului de putere
• slqurante fuzibile in cazul in care bate- in fig. 11.9.12 este prezentata 0 baterie
ria nu este protejata de un lntrerupa- de condensatoare cu 3 trepte conectata
tor automat; I pe barele unui tablou de fortfl TF. Conec-
• ampermetre pe fiecare faza, legate di- tarea celor trei trepte este comandata prin
rect sau pe secundarul unor transfor- intermediul unui bloc de comanda automat
matoare de masura. SCA. La bornele acestui bloc de comanda
sunt conectate un semnal de curent,
preluat de la transformatorul de rnasura
~~ L1
de curent TC montat pe faza L 1 a alimen-
__ ~ __ .-______ L2
tarii tabloului TF, precum si tensiunile fa-
--If----I-- .....
- L3 zelor L2 si L3 de pe barele tabloului.
Circuitele electronice din interiorul blo-
cului de cornanda preluereaza semna-
lele de tensiune sl de curent, iar la iesi-
i{ rea blocului de comanda va apare un sem-
, nal de tensiune proportional cu curentul
F4 reactiv in punctul de racord.
in functie de necesarul de putere reac-
tiva 59 vor conecta treptele bateriei de con- . satisfaca doua conditii:
, densatoare prin aqionarea disjunctoarelor.
Daca treptele bateriei vor fi inegale, de
I exemplu, in raportul 1:2:3, bateria va
i asigura 6 paliere de energie reactive, asi-
gurand in acest fel 0 corelare foarte bu-
na intre necesarul de energie reactiva 50-
licitat de receptoarele racordate la tabloul
de forta respectiv ~i energia reactiva
debitata de baterie.
in practica 59 utilizeaza baterii de con-
densatoare cu 3...6 trepte.
Fig. 11.9.11. Legarea batertel de Descsrceree condensatoarelor
condensatoare la bomele unul Dupa deconectarea condensatorului
receptor: de la retea, acesta rarnane lncarcat cu 0
F1... F3 - sigurante de protectie la , cantitate de energie electrica, iar tensi-
scurt circuit; K - contactor; F4 - relee I unea la bornele lui este egala cu tensi-
termice; A - ampermetre. unea retelei in momentul intreruperii cir-
,...-- --, I cuitului. Circuitul rarnanand deschis, se
L1 __ ~ _ produce, in timp, 0 autodescarcare a con-
L2 __ ~ __ -. _ densatorului care dureaza cu atat mai mult in stea (fig. 11.9.10), independent
L3 --~---+--~~- cu cat dielectricul este de calitate mai bUM.
in conditiile dielectricilor moderni, aceasta
descaroare poate dura ore intregi.
Acest lucru poate constitui un pericol
pentru personalul de exploatare. Din nectarea in triunghi a rezistentelor este
aceasta cauza, normativele in vigoare im-
pun ca fiecare baterie sa fie prevazuta cu
dispozitive de descarcare astfel alese incat
dupa cel mult un minut de la deconec-
tarea bateriei, tensiunea la borne Ie ei sa
scada sub 42 V.
Fac exceptle sl nu se prevad cu dis- I
pozitive speciale de oescsrcere, con den-
I satoarele legate direct la bornele recep-
toarelor (fig. 11.9.11).
Se rnentioneaza ca, daca un conden-
sator este reconectat inainte de a fi
complet descercat, curentul va depinde
amt de tensiunea retelei cat ~ de tensiunea
la bornele condensatorului, putand depa~i
valoarea curentului de conectare al con-
densatorului descarcat.
Fig. 11.9.10. Legarea bateriei de
De aceea, pentru realizarea siqurantel
condensatoare la ~:
in exploatare si pentru a reduce socuri-
K 1 - contactor pentru conectarea ba-
Ie de curent la conectare, trebuie sa se
teriei; S2 - intreruptor manual pentru
asigure 0 descarcare rapida a con den-
conectarea rezlstentelor de descarca-
satoarelor, imediat dupa intreruperea
re; r - rezlstente de desoarcare legate
circuitului.
in stea.
in acest scop, in instalatiile de joasa ten-
II. Instala!ii electrice
siune, se infrebuinteaza rezistente de
descarcare, legate in paralel cu con-
densatoarele.
Valoarea rezlstentei de descarcare
este data de relatia:
t
r=---- [0) (9.3.9)
Gin Umax
v:
in care:
r - este rezlstenta de descarcars pe fa-
za [w];
t - timpul de descarcare [5);
G - capacitatea bateriei pe faza [F);
Uad - tensiunea de atingere admisibila M;
Umax - tensiunea maxima la bornele re-
zistentel M;
Rezistentele de descarcare trebuie sa
• dupa trecerea timpului de descarcare
t, tensiunea la bornele condensatoru-
lui sa fie sub limite maxi me admise, de
regula, 42 V;
• pierderile in rezistentele de descarca-
re, pentru 0 tensiune egala cu tensiu-
nea nominata a bateriei, nu trebuie sa
depaseasca 1 WIkVAr, lntrucat rezis-
tentele de descarcare pot fi conecta-
te permanent la retea in timpul functio-
narii condensatoarelor. Acest lucru
poate fi evitat daca pe circuitul rezis-
tentelor se prevede un intreruptor ma-
nual (fig. 11.9.10) sau un contactor ac-
tionat automat la punerea ~i scoaterea
din functiune a bateriei.
in instalatiile de curent alternativ trifa-
zat, rezlstentele de descarcare pot fi
conectate fie in triunghi (fig. 11.9.13), fie
de
schemele de legatura ale condensatoa-
relor din baterie.
in ceea ce priveste siguranta in explo-
atare a circuitului de descarcare, co-
TC E - - - - - - - - I
Fig. 11.9.12. Legarea unel baterti de
condensatoare cu trel trepte la
barele unul tablou de forti:
TF - barele tabloului de torta: TC -
transportor de curent; SCA - blocul
de comanda automata; 1 - baterii tri-
fazate legate in triunghi; 2 - disjunc-
toare (pentru actlonare ~i protectle):
3 - comanda disjunctorului; 4 - recep-
toarele tabloului.
 II. Instalalii electrice
preferabila, deoarece la intreruperea un-
eia din rezistente, triunghiul ramane des-
chis, iar posibilitatea de descarcare se
pastreaza pentru toate condensatoarele
bateriei, singura diterenta fiind ca, in
cazul triunghiului deschis, pe unul din cir-
cuitele de descsrcere sunt inseriate doua
rezistente, in loc de una sinqura, timpul
de descarcere rnarindu-se corespunzator.
Bateriile de condensatoare care se
racordeaza pe statiile de medie tensiu-
ne (6-10 kV) vor fi cu cornanda ma-
nuala sau automata, cu una sau mai
multe trepte de putere.
Schemele de conexiuni pentru bateri-
ile de condensatoare trifazate sunt de me-
die tensiune sl se reallzeaza, de regula,
in dubla stea cu neutrele izolate fata de
parnant (fig. 11.9.14).
Pe legatura dintre conductele de neu-
tru se rnonteaza un transformator de
curent cu care se realizeaza 0 protectie
diferentiala de curent, eficienta in cazul
defectelor interne in condensatoare.
Celulele de medie tensiune prin inter-
mediul carora se conecteaza bateriile
de condensatoare pot fi echipate cu
disjunctoare sau contactoare.
Prezenta bateriilor de condensatoare
in retelele electrice deterrnina fenomene
L1 __ ~ __
L2 __ ~ __ ~ __
L3--~--~---9--
Fig. 11.9.13. Legarea rezlstenJelor
de desclrcare In triunghi:
F1. .. F3 - sigurante fuzibile pentru pro-
tectie la scurtcircuit; F4 - releu termic
pentru protectie la suprasarcina:
K 1 - contactor pentru actlonarea ba-
teriei; K2 - contactor pentru actiona-
rea rezistentelor de descarcare.
Capitolul 9: Instalalii de imbunatalire a factorului de putere
tranzitorii la conectarea, deconectarea l?i
descarcarea automata a bateriilor.
Conectarea bateriei produce un l?OCde
curent a carui valoare nu va trebui sa de-
paseasca valoarea curentului de l?OCal
lntrerupatorulul sau contactorului folosit
ca aparat de comutare si un l?OC de
tensiune care nu trebuie sa depaseasca
3% din tensiunea norninala a retelel,
Conectarea unei baterii se va executa nu-
mai oaca aceasta este complet desc8.rcata,
pentru ca, in caz contrar, pot apare su-
pratensiuni l?i supracurenti de valori mari
care pot conduce la deteriorarea instalatiei
l?i la perturbatii in sistemul energetic.
Fenomenul de deconectare a bateriilor
de condensatoare este dependent de ca-
racteristicile aparatajului de conectare (int-
reruptor, contactor disjunctor), respectiv,
de curentul maxim capacitiv, care poa-
te fi rupt de acesta.
Regimul de descarcare a bateriei este ' clasarea intrerupatorului sursei, bateria
impus de considerentele prezentate mai
sus, precum l?iin scopul asigurarii lucrarilor
de revizii l?i reparatil in conditll depline de
securitate a muncii.
Bateriile de condensare de medie ten-
siune sunt prevazute cu 0 instalatie fixa de
descarcare, avand rolul ca dupa de-
conectare sa asigure reducerea tensiunii
sub 50 V intr-un timp maxim de 5 min.
Descfra:rea se face automat prin i~1e
a doua transformatoare de tensiuni bifa-
zate, conectate in triunghi deschis l?i ra-
cordate, nemijlocit, la bornele bateriei de factor de putere mai mic de 0,92 se
condensatoare fara aparate de conecta-
re sau protectle (fig. 11.9.14,TT1, TT2).
Instalatii de protectie prin relee
Bateriile de condensatoare de medie
tensiune vor fi prevazute cu urmatoare-
Ie tip uri de protectie prin relee:
• protectie maxima de curent realizata in
ooua trepte de reglare cu relee maximale
TT1
TT2
1 1 1
TC
Fig. 11.9.14. Schema de legare a
baterlilor de condensatoare pe
medie tensiune, in dubli stea cu
punctale "neutru" Izolate ~ de
pimAnt:
TT1 sl TT2 - transportoare de putere;
BC1 si BC2 - baterii de condensatoa-
re pe medie tensiune; TC - transfor-
rnator de curent.
de curent care actionem declansarea
elernentului de comutare. Releele sunt ali-
mentate de transformatoarele de cu-
rent din celula de condensatoare. Treapta
I -a va actlona la scurtcircuit pe baterie
avand 0 temporizare de 0,2 ... 0,5 s.
Treapta II-a va actiona la suprasarcina
avand 0 temporizare de 1... 5 s;
• protecpe maximala de tensiune care pro-
tejeaza bateria de condensatoare im-
potriva cresterllor de tensiune peste li-
mita de 10% admisa de baterie. Tem-
porizarea protectiei se stabileste intre
1 sl 5 s.
• protectie de minima tensiune care ac-
tioneaza in cazul scaderii tensiunii pe
bara la care este racordata bateria, de
regula, la pauzele de tensiune provo-
cate de AAR (anclansarea automata a
rezervei), in scopul evitarii unor supra-
tensiuni periculoase ce pot apare la an-
nefiind descarcata. Temporizarea se va
regia cu 0 treapta de timp inferioara tim-
pului de actlonare al AAR-ului.
9.4. Calculul de eficien~
tehnico-economici
In conformitate cu actualele regle-
rnentari, consumatorii industriali trebuie
sa absoarba energia de la sistem la un
factor de putere neutral de 0,92. Energia
reactiva consumata suplimentar de la un
plateste la un pret variabil, in functie de
tensiunea la care se realizeaz8. consumul.
In vederea realizarii factorului de putere
neutral, consumatorii va lua, in primul rand,
masuri de crestere a factorului de putere
pe cale naturala sl, dupa epuizarea ace-
stor masurl, de crestere a factorului de
putere, pe cale artificiala.
Instalarea de mijloace suplimentare
de ameliorare va fi eficace daca cheltu-
ielile aferente instalarii l?i exploatarii aces-
tora vor fi mai mici oecat efectul economic
obtinut:
Cw + Co + Cu + Cc O!: CK (9.3.10)
unde:
Cw - este efectul economic obtlnut prin
reducerea pierderilor de energie
activa:
Co - efectul economic obtinut prin re-
ducerea pierderii aferente puterii
reactive;
Cu - efectul economic obtinut prin ridi-
carea nivelul de tensiune;
Cc - efectul economic obtinut prin ores-
terea capacitatli de transport;
C - cheltuieli pentru instalarea l?iexplo-
K
atarea instalatiilor de ameliorare
sl reglaj.
 II. Instalatii
, electrice

Capilolul 10
Inslalalii, de semnalizare
penlru Iransmilerea inlormaliilor
,
 Capitolul10: Instalalii de semnalizare
10.1. Instalatii pentru
det~a, semnalizarea
,i stingerea incendiului
10.1.1. Probleme generale
Incendiul este un fenomen complex
cu caracter aleatoriu $i evolutie necon-
trolata. Prin formele sale violente de
manifestare, reprezlnta un pericol per-
manent pentru om. Oriunde ar izbucni,
incendiul provoaca panlca, distruge li-
nistea, armonia, confortul material sl
psihologic al celor confruntatl cu acest
sinistru. In cazuri grave, incendiul pro-
duce pierderi de vieti ornenesti, impor-
tante pagube materiale si, prin conse-
cintele sale, poate genera efecte care
greu pot fi imaginate.
Domeniile de aplicalie ale instalaliilor
pentru deteclia, semnalizarea $i stinge-
rea incendiilor
lnstalatiile automate se diferentiaza,
in general, dupa principala utilitate
(semnalizare sau stingere). Aceste prin-
cipale functiuni ale unei lnstalatil auto-
mate se reqasesc atat separat, cat sl functiune, exploatarti sl Intretiner!l unei
impreuna.
Principalele domenii de apllcatie sunt:
• locuintele, cladirile cu birouri, intre-
prinderile in care riscurile de incendiu
sunt reduse, tinand mai mult de ali-
mentarea cu energie elecmca, term i- care reglementeaza aceste probleme,
ca sau gaze; in acest domeniu pre do-
mina lnstalathle de semnalizare, insta-
latiile de stingere automata utilizan- '
du-se numai ca 0 masura suplimen-
tara de protectie, acolo unde sunt
depozitate valori mari (tezaure de i
banca, depozite de muzeu etc.) sau
in zonele cu echipament de calcul cu
lrnportanta strateqlca;
• intreprinderile industriale care, prin
diversitatea lor, reprezinta un camp
foarte vast de aplicare a instalatiilor
2 3
Fig. 11.10.1.Structura unui detector
de fum cu cameri dubli de
ionizare:
1- grila de protectie: 2 - sursa
radloactiva; 3 - directie de radiatie:
4 - carcasa: 5 - electrod ; 6 - ecran;
7 - pin de conectare.
de semnalizare $i stingere a incen-
diului; ponderea lnstalatillor de stin-
gere este mult mai mare datorlta ris-
curilor mari de incendiu in sectiile in
care se utihzeaza materiale inflama-
bile, lnstalatii electrice de torta, insta-
latii termo-mecanice etc; instalatille
de semnalizare sunt, de asemenea,
frecvent intalnite in zone in care ris-
curile de incendiu sunt mult mai mid
sau timpul de destasurare a acestuia,
mai mare;
• depozitele si statlile de distrioutie
pentru carburantl, zone cu atmosfera
cu pericol de explozie etc; pentru
aceste domenii, cu rise mare de in-
cendiu, se utilizeaza instalatii de stin-
gere; acolo unde desfasurarea incen-
diului poate fi atat de rapida incat nici
stingerea automata nu llmlteaza sufi-
cient urmarile unui incendiu se va uti-
liza 0 instalatie de monitorizare a ga-
zelor $i substantelor $i de semnaliza-
re a aperitiei amestecurilor explozive.
Reglementiri legale in vigoare
Intreaga activitate in domeniul pro-
iectarii, realizarii, lnstalarll, punerii in
astfel de instalatii se poate face numai
de firme avizate, de instltutil desemna-
te, prin persoane avizate $i cu echipa-
mente agrementate.
In tara noastra, dintre normativele
se rernarca urrnatoarele:
• Normele genera Ie de protectie impo-
triva incendiilor la proiectarea si rea-
lizarea constructiilor si instalatiilor:
• Normele tehnice de proiectare
privind protectla la actiunea focului
P 118;
• Normele de prevenire si stingere a
incendiilor in unitatile din ramurile in-
dustriei electron ice, electrotehnice $i
mecanicii fine sl de dotare cu masini,
instalatli, utilaje, aparatura, echipa-
mente de protectle sl substante chi-
mice pentru prevenirea $i stingerea
incendiilor, aprobate cu Ordinul nr.
12 I 92 - O.D.I.E.M.F.;
• Normativul pentru proiectarea, exe-
cutarea sl exploatarea instalatiilor
fixe de stins incendiul cu CO:c-ID49;
• Hotararea Guvernului nr. 51/92, com-
pletata prin Hotararea Guvernului nr.
71/96, privind unele rnasuri pentru
lmbunatatirea activitatii de prevenire
sl stingere a incendiilor;
• Normele genera Ie de prevenire $i stin-
gere a incendiilor, Legea 307/2006.
Alte normative, legiferate in statele
CEE sunt in curs de omologare sl in
tara noastra, Norma cea mai impor-
tanta din punctul de vedere al dimen-
slonarll lnstalatillor pentru detectla $i
semnalizarea incendiului este stan dar-
dul SREN-54-1 la SREN 54-22.
II. lnstaletii electrice
10.1.2. Metode ,i tehnologii
pentru detec1:iaincendiului
10.1.2.1 Detectoare de film
Fumul este constituit din totalitatea
particulelor aeriene, vizibile sau invizi-
bile, rezultate in urma combustiei. De-
tectoarele de fum sunt proiectate sa
sesizeze prezenta acestor particule.
Astaz! sunt utilizate doua principii de
sesizare a fumului: ionizarea sl efectul
fotoelectric.
Detectoarele de fum cu camerA de
ionizare
Un detector de fum, cu camera de
ionizare, clasic este constituit din doua
placi conducatoare de electricitate, co-
nectate la 0 sursa de tensiune continua
sl 0 sursa radloactiva (de obicei Ame-
riciu 241) care ionizeaza aerul dintre
placi. Sursa radioactiva creaza un mic
curent de ionizare care poate fi rna-
surat de un circuit electronic conectat
la cele doua placi,
Particulele emise in urma unei com-
bustii sunt mult mai mari decat mole-
culele de aer ionizate. Pe rnasura ce
particulele de fum patrund in camera
de ionizare, moleculele de aer, ionizate
se combina cu ele. In acest mod
particulele de fum devin centre de
recombinare, iar nurnarul total de
particule ionizate din camera se re-
duce. Cand curentul se reduce cu 0
anumita valoare predeterrninata se de-
clanseaza 0 semnalizare de alarma,
Schirnoertle de umiditate sl presiune
atrnosferica pot afecta curentul din ca-
i mera de ionizare $i astfel pot crea un
efect similar cu patrunderea particule-
lor de fum in camera de rnasura,
Pentru compensarea efectelor urnidita-
tll sl presiunii s-a construit detectorul
cu camera de ionizare dubla care este
frecvent utilizat in zilele noastre
(fig. 11.10.1).
Un detector de fum cu camera dubla
de ionizare utilizeaza 0 camera care
este deschisa catre mediul tnconjurator
(camera de masura) $i 0 a doua came-
ra tnchlsa tata de mediul Inconjurator,
dar atectata de umiditate sl presiune
(camera de reterinta). Camera de rete-
rinta este separate de mediul prin pe-
retl in care sunt practicate orificii de
diametru foarte mic care nu permit pa-
trunderea particulelor de fum. Circuitul
electronic rnonltorlzeaza curentii de io-
nizare din ambele cam ere sl Ie compa-
ra valorile. Daca umiditatea sau presi-
unea se schirnba, ambele camere sunt
afectate in mod egal $i nu apar diferen-
te intre curentii lor de ionizare.
Daca in camera de ionizare de
rnasura patrund particule de fum,
curentul de ionizare a acesteia se
 II. Instalalii electrice
reduce, in timp ce curentul de ionizare
din camera de referinta rarnane nes-
chimbat. Diferenta valorilor celor doi
curenti este detectata de circuitul elec-
tronic care emite 0 semnalizare de
alarrna.
Detectoarele de fum optice prin ob-
turare
Sunt constituite dintr-o sursa de lu-
mina si un receptor fotosensibil (de
exemplu, 0 totodioda). Infr-o atmosfera
norrnala (care nu confine particule de
combustie) receptorul prlrneste 0 can-
titate constants de lumina ernisa de
sursa, Aparltla particulelor de fum duce
la obturarea partial a sau totala a fasci-
colului de lumina stabilit intre sursa sl
receptor, producand reducerea curen-
tului electric generat de receptor. Mo-
dificarea curentului receptorului este
detectata de un circuit electronic si,
daca acesta a depaslt 0 anurnlta va-
loare, este qenerata 0 semnalizare de
alarrna,
in mod curent acest tip de detectoa-
re este utilizat pentru extinderea zonei
supravegheate l?i in cladiri cu Inaltirne
foarte mare (biserici, hoi uri interioare
cu Inaltirne mare).
Detectoare de fum optice prin difuzie
Cele mai utilizate detectoare de fum
optice sunt cele care se bazeaza pe di-
fuzia luminii (fig. 11.10.2).
o dioda electroluminiscenta (LED)
emite 0 radiatie luminoasa (in spectrul
lnfrsrosu) in camera de rnasura a de-
tectorului. in aceasta camera este
amenajat un labirint in care este inte-
grat un receptor de lumina (de exem-
plu, 0 totodioda), care lnsa nu receptl-
oneaza radiatia ernisa de LED.
Cand particulele de fum pafrund in
zona camerei de masura inundata de
radiatia luminoasa a diodei electrolumi-
niscente, lumina este retlectata
acestea. 0 parte a radiatlel luminoase
7
de
6
3
2
Fig. 11.10.2.Structura unul detector
de fum fotoelecbic:
1 - fotodioda; 2 - dioda ernitatoare:
3 - lentila blconvexa: 4 - filtru;
5 - receptor; 6 - emitator; 7 - labirint.
Capitolul10: Instalalii de semnalizare
ajunge, in acest mod, la receptor pro-
vocand generarea unei sernnalizarl de
alarrna,
Detectoare speciale
Detectoarele de fum prezentate se mai
numesc sl detectoare punctuale datorita
faptului cii necesita 0 amplasare de
asemenea maniera incat fumul em is in
caz de incendiu sa treacii prin ele.
Cum in unele situatli nu este poslbila
amplasarea detectoarelor de fum pe
traseul probabil al fumului em is in caz
de incendiu, s-a dezvoltat 0 serie de
constructii auxiliare care sa orienteze
fumul pe drumul dorit.
De exemplu, pentru monitorizarea
aerului vehiculat prin tubulatura instala-
tiel de climatizare se utilizeaza un dis-
pozitiv special care realizeaza 0 cale
de clrculatle (derlvatie) pentru acesta,
trecandu-l astfel prin dreptul unui de-
tector de fum (fig. 11.10.6). Aparitia de
fum in aerul ventilat duce la generarea
unui semnal de alarrna.
Metode de reducere a alarmelor fal-
se la detectoarele de fum
Detectoarele de fum trebuie sa gene-
reze 0 semnalizare de alarrna atunci
cand seslzeaza prezenta particulelor
de combustie, dar, pe de alta parte,
trebuie sa minimizeze impactul semna-
lelor nedorite ce apar dintr-o varietate
de cauze.
Exlsta 0 serie de factori care afec-
teaza detectoarele de fum cu camera
de ionizare: praful, umiditatea excesi-
va, curentli de aer importanti sl insec-
tele mici pot fi interpretate in mod gre-
slt ca particule de combustie. Cu cat
detectorul este mai sensibil cu atat el
va fi mai afectat de acesti factori sl va
genera alarme false. Praful sl murdaria
se pot acumula pe sursa de radiatie
provocand scaderea sensiblllzerlt de-
Pra A+
~~Pr~a~B~+ 3 ~~_'~"--~
2
Fig. 11.10.3. Corectarea nivelului de declzie la detectoarele SON:
1 - valoare de baza: 2 - valoare de decizie; 3 - diaqnoza; 4 - avertizare;
5 - adaptare; 6 - Intretinere preventiva: 7 - eroare; 8 - valoare rnasurata.
tectorului.
intr-un detector de fum optic, patrun-
derea insectelor, a murdariei, a prafului
din aer, a particulelor desprinse de pe
pereth uscaf pot reflecta lumina ernlsa
de dioda electroluminiscenta l?i pot pro-
duce astfel alarme false.
Perturbatiile electrice tranzitorii sau
energia radiata de alte aparate electrice
pot afecta circuitele electron ice ale am-
belor tip uri de detectoare si pot fi in-
terpretate de acestea ca sesiziiri de fum
generandu-se semnaliziiri de alarma.
Trebuie precizat ca valorile sensibili-
tatii admise pentru detectoarele de fum
sunt standardizate sl verificate, pentru
fiecare producator sl tip de dispozitiv,
de catre institutii specializate (VdS in
Germania, Underwriters Laboratories in
Statele Unite etc.).
Pentru reducerea alarmelor false, in
conditiile asigurarii unei sensibtlttati co-
respunzatoare, se folosesc metode de
prelucrare electronica a semnalelor.
Astfel firma Eft-Eft (Germania) utilizea-
za doua metode de reducere a alarme-
lor false, denumite SDN (Storungsmel-
dung - Diagnose - Nachfuhrung) sl
MSR (Mehrkriterien-Auswertung - Sig-
nalanalyse - Rastererkennung).
Metoda SON reallzeaza urrnatoarele
prelucrarl de semnal:
• evaluarea automata a erorilor pentru
semnalele care nu ating pragul de
decizie sl corectarea nivelului de de-
cizie in functie de aceasta (fig.
11.10.3); atingerea unor praguri prede-
terminate duce la semnalizarea irni-
nentei defectari a detectorului (0
semnalizare de preavertizare si, res-
pectiv, 0 semnalizare de avertizare);
• declansarea, la comanda transrnlsa
de centrala de semnalizare, a unei
autodiaqnosticarl care, pe de 0
parte, verifica circuitul electronic si
functiile log ice ale procesului de
-- ......-- _
5
Urn
 Capitolul10: Instalatii de semnalizare II. Instalatii electrice

semnal, iar, pe de alta parte, semna-
lizeaza daca corectia nivelului de de-
cizie a ajuns la valorile predetermina-
te indlcand murdarirea sau lmoatra-
nirea detectorului;
• adaptarea succesiva la condltiile am-
bientale.
Metoda MSR realizeaza urrnatoarele
prelucrari de semnal:
• utilizarea ln tandem a unui detector
de fum (optic sau cu camera de io-
nizare) impreuna cu un detector ter-
modiferential sau termomaximal, nu-
mit sl detector multicriteriu, un ase-
menea tip de detector asigura detec-
tarea incendiului sl Tncazurile Tncare
incendiul se rnanifesta prin fenomene
atipice (de exemplu, un incendiu cu
flacara Tntr-un mediu ln care, ln mod
normal, emisia de fum este manifes-
tarea tlplca):
• corectarea nivelului de decizie se fa-
ce prin reducerea sa ln trepte, din
momentul ln care semnalul de rnasu-
ra a atins un prag de prealarrna
(fig. 11.10.4).Reducerea ln trepte este
astlel reglata, incat detectorul prezin-
ta 0 sensibilitate marita la 0 crestere
lenta a continutului de fum sl 0 sen-
sibilitate rnicsorata la 0 erestere rapi-
da a acestuia ln acest mod, 0 mare
parte din fenomene este ignorata. In
functle de analiza in laborator a ma-
nltestarli incendiului ln diverse condi-
tli, se pot programa parametrii de
corectie a nivelului de decizie, obti-
nandu-se astlel detectoare perfect
adaptate situatiei 'de facto' din teren
(fig. 11.10.5).
Prin aceasta metoda pot fi preluate
mostre de aer de la diferite niveluri de
Inaltirne, elirninandu-se astlel inconve-
nientul stratificarii fumului prin care
concentratia de particule de combustie
difera in functie de inaltlme, temperatu-
ra sau umiditate.
Un alt avantaj, Tnspecial, Tnobiecti-
vele de mari dimensiuni, este acela ca
efortul de rnentenanta este redus prin
aceea ca mai multe puncte de preluare
a esantloanelor de aer sunt conectate
la un singur detector de fum.
Capacitatea de a prelua mostre de
aer de la dlstanta permite disimularea
lnstalatiel, prin mascarea retelei de
tevi, din motive estetice (de exemplu,
ln cladki cu arnltectura deosebita) sau
functionale (de exemplu, tntr-o camera
izolata acustic). Pentru preluarea
mostrelor de aer sunt suficiente orificii
[%]
150
Prag de decizie
la detectorii MSR
125
100
75
50
Crestere raplda
25 a concentratiei
de fum
de 3 mm diametru.
Datorita faptului ca prin aceasta me-
toda incendiul poate fi detectat cu mult
Tnaintede a Tncepe,detectia ultrarapida
a fumului prin absorbtie este recoman-
data, Tnspecial, Tnobiectivele care con-
tin valori materiale deosebite sau ln
care Tntrerupereaactivitatii, ca urmare a
unui inceput de incendiu, poate fi foar-
te daunatoare sau foarte costisitoare
(de exemplu, intr-o "camera curata"),
Camerele cu echipament de calcul
sau de telecomunlcatli dotate cu echi-
pamente de climatizare artificiala a ae-
rului sunt adesea protejate cu dispoziti-
ve de detectle a fumului, prin absorbti-
e, instalate astlel incat sa preia mostre
de aer din interiorul echipamentelor sau
din conductele principale de ventilare.
Metoda rnentlonata permite suprave-
gherea unor suprafete mari cu un singur
Prag de decizie
standard

10.1.22 DefectIa u"""rapldj 8

fumulul; datactoara specifics 2 3 4 5 6 7 B 9 10 tIs]

Tehnici de detectie ultrarapida a fu- Fig. 11.10.4. Caracteristica de rispuns a unui detector MSR la un puseu
mului prin absorb tie scurt de fum.
Un dispozitiv de detectie a fumului
[%]
prin absorbtie este alcatuit dintr-o car-
casa care contine un detector de fum, 150
un dispozitiv de absorbtie si cateva ie- Prag de decizie
$iri de cornanda. la detectorii MSR
in locul arnplasarf unui detector de 125
fum astlel lncat, ln caz de incendiu, ae-
rul sa treaca prin el, dispozitivul de ab-
sorbtie realizeaza presiunea negativa 100
necesara pentru a asigura 0 circulatie Prag de decizie
permanents de aer printr-o retea de standard
75
tevi distribuite pe toata suprafata su-
pravegheata. in tevile retelei sunt prac-
ticate orificii pentru absorbtia aerului. Crestere lenta
50 a concentrattei
Principalul avantaj al acestei metode de fum Concentratia fumului atinge
este acela ca detecteaza fumul la mo- pragul de prealarrna
mentul incipient al unui incendiu. 25
Detectorul i~i rnareste sensibilitatea
Un alt avantaj este reprezentat de
capacitatea unei astlel de lnstalatli de
a supraveghea suprafete mari, fie prin 1 2 3 4 5 6 7 B 9 10 tIs]
asigurarea unei ventllatii tortate cores-
Fig. 11.10.5. Caracteristica de rispuns a unui detector MSR la variatia lentl
punzatoere, fie printr-o retea extinsa
afumulul.
de tevi de absorbtie.
 II. Instalalii electrice
dispozitiv. Delimitarea suprafetei de su-
praveghere este conditlonata de timpul
maxim admis pentru transportul aerului
de la oricare punct de preluare catre
detector. Reglementarile BFPSA (British
Fire Protection Systems Association) li-
mlteaza acest timp la 120 secunde.
Detectoarele folosite in dispozitivele
de detec~ie a fumului prin absorb~ie
Principiul de functlonare al acestei
metode impune utilizarea unor detec-
toare de fum ultrasensibile. Detectoa-
rele de fum punctuale prezentate ante-
rior ar necesita un flux de aer foarte
mare, pentru a asigura 0 semnalizare
corecta intr-un dispozitiv de detectie a
fumului prin absorbtie,
Exista mai multe metode de detectie
utilizate pentru a se asigura sensibilita-
tea sporita necesera: difuzie in lumina
intensa, nurnaratoarea particulelor cu
laser, ionizare $i tehnologia camerei cu
ceata,
Detectorul cu difuzie in luminA inten-
sA functloneaza similar cu un detector
de fum optic punctual. 0 sursa emite
lumina intr-un volum de rnasura. Un fo-
to-detector este astfel amplasat, in ra-
port cu sursa, lncat, in condltii de aer
curat, nu receptioneaza lumina. Pre- aceasta zona, de timpul de raspuns
zenta fumului provoaca difuzia luminii
incidente care este partial receptionata
de foto-detector.
Capacitatea de a detecta fumul la ni-
vel uri de densitate mult mai mici este
obtinuta prin mai multe metode. Una
dintre primele tehnici folosite a fost uti- pozitiv multipunct supravegheaza
lizarea unei surse de lumina cu xenon,
de mare intensitate, care inunda volu-
mul de rnasura, ellrninand orice efect
provocat de zgomotul indus de lumina
arnblenta.
Tehnicile mai frecvente folosesc pen-
tru acelasi scop surse laser.
Alte surse de alarmare pot fi elimina-
te prin utilizarea mai multor senzori
care sa perrnita diterentierea particule-
lor (dupa culoare, rnarlrne, forma etc.).
Utilizarea de algoritmi de analiza a - cu control local sau de la distanta:
semnalului detectat reprezinta 0 alta
modalitate de a creste sensibilitatea de
detectie $i de a elimina alarmele false.
Detectorul cu numArare a particulelor
cu laser utillzeaza acelasi principiu al
difuziei luminii descris mai sus dar se ' prin absorbtie sl pentru medii cu peri-
bazeaza pe foto-detectoare foarte sen-
sibile. Lumina difuzata este receptlona-
ta sub forma unor impulsuri a caror
amplitudine este dependents de marl-
mea particulei $i de curentul de aer ca-
re traverseaza volumul de rnasura. Cir-
cuitul electronic, integrat in detector,
asigura 0 sensibilitate proportionala cu
fluxul de aer $i reduce alarmele false
prin nurnararea statistica si analiza rna-
rimii particulelor.
Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
Detectoarele bazate pe ionizare
tunctioneaza asernanator cu detectoa-
rele de fum cu camera de ionizare,
punctuale, echipate insa cu 0 sursa ra-
dioactiva de intensitate mai mare in ve-
derea incarcarii particulelor cu 0 sar-
cina electrica sporita, astfel incat un
nurnar mai mic de particule sa poata
asigura atingerea pragului de detectie,
Detectoarele cu camerA cu cea~ au
o atmosfera bogata in vapori de apa in
care particulele de combustie sunt in-
conjurate de mici picaturi de apa care
condenseaza, Ele devin astfel usor vi-
zibile $i sunt detectate printr-un sistem
optic de rnasura,
Semnalizarea incendiului cu detec-
toare de fum prin absorb tie poate fi
unizonala, rnultizonala sau multipunctu-
ala. Un dispozitiv unizonal of era 0 sin-
gura semnalizare pentru toata zona su-
pravegheata, un dispozitiv multizonal
asigura sernnallzarl diferite pentru mai
multe domenii ale zonei supravegheate
iar un dispozitiv multipunct identifica
unul dintre punctele supravegheate.
Alegerea tipului de dispozitiv se face
in functle de marlrnea zonei suprave-
gheate, de domeniile delimitate in
cerut $i de unele considerente de echi-
pament. De exemplu, un detector rnul-
tizonal supravegheaza aceasi zona ca
si un detector unizonal, utilizand acelasi
tip de tevi (de obicei, tevi cu diametrul
cuprins intre 15 sl 21 mm). Un dis-
ca-
teva puncte de masura, utilizand tevi
de absorbtle cu diametrul redus
(6 ... 8 mm).
Detectoarele de fum prin absorbtie
detecteaza un prag de prealarrna, intr-
un mod continuu de rnasura dupa care
intra intr-o secventa de identificare a
zonei sau punctului care a generat
alarma.
Detectoarele de fum prin aosorbte sunt
livrate in diferite variante de echipare:
- cu sau fara interfata adresablla pen-
tru integrarea intr-o bucla de centra-
lizare a sernnalizarilor;
- cu sau fara sursa de alimentare.
Sunt disponibile detectoare de fum
col de explozie.
10.1.2.3 Detectoare de temperatunJ
Cresterea temperaturii este unul din
fenomenele prin care se manitesta un
incendiu. in functie de felul incendiului,
de rnartrnea spatiului in care acesta se
destasoara, de conditlile de mediu
cresterea temperaturii se realizeaza
mai devreme sau mai tarzlu, in general,
cresterea temperaturii, in cazul unui in-
cendiu, se rnanltesta ulterior aperltiel
fumului. Exista insa tipuri de incendii
(de exemplu, arderea benzinei) care se
rnamtesta cu putin fum $i cu 0 crestere
rapida a temperaturii. De aceea detec-
toarele de temperatura sunt frecvent
intalnite in instalatiile de semnalizare a
incendiului.
Detectoarele termodiferen~iale
Sunt dispozitive automate care ras-
pund la 0 anum ita viteza de crestere a
temperaturii. Elementul de detectie
este consituit de un rezistor cu variatie
negativa cu temperatura. Aceste com-
ponente sunt trnoatrantte artificial, in
prealabil, asiqurand astfel un raspuns
uniform pe parcursul mai multor ani.
Masurarea este realizata de un am-
plificator cu tranzistori cu efect de
camp, iar generarea semnalului de a-
larma, de un etaj bistabil.
in practica, se utilizeaza 3 clase de
detectoare termodiferentiale, corespun-
zator unor viteze de crestere a tempe-
raturii de 4, 8 si, respectiv, 18°C/min.
Detectoare termomaximale
Alcatuit la fel ca detectorul termodi-
ferentlal, detectorul termomaximal ras-
punde la atingerea unui prag de tem-
peratura. in practlca se utillzeaza 4 cla-
se de detectoare termomaximale, co-
respunzator temperaturilor de 58; 65;
71 sl 81°C.
10.1.2.4 Detectoare de tlsclnJ
o alta forma de manifestare a unui
incendiu 0 reprezinta radiatia electro-
magnetica, in spectrul dintre mfrarosu
$i ultraviolet. Manifestarea acestui feno-
men, in spectrul vizibil, este flacara. in
consecinta, 0 metoda de detectie a in-
cendiului este rnasurarea nivelului de
7
2
Fig. 11.10.6. Structura unul detector
de fum pentru tubulatura
de ventilare ,i circul~a aerului prln
acesta:
1 - tub de ventilare; 2 - derivatie;
3 - carcasa: 4 - detector de fum.
 Capitolul10: Instalalii de semnalizare
radlatle electromagnetica din zona su-
pravegheata. Prezenta fondului de radi-
atie electromagnetica naturala (solara)
sau artificiala face posibila detectarea
incendiului numai in zonele de tnfrarosu
sau ultraviolet. Detectoarele de flacara
in intrerosu sunt mai putin utilizate, in
ultima vreme, datorita prezentei unui
fond de radiatie natural a sau artificiala
(surse de incalzlre sau iluminat care
emit radlatil $i in acest spectru).
Detectoare de f1acarA in ultraviolet
Detectorul de flacara in ultraviolet u-
tilizeaza un traductor GEIGER - pe electrozii tubului.
MUELLER care detecteaza radiatia
electromagnetica in spectrul 1850-
2450 A (fig. 11.10.7).
Hadiatia luminoasa este emisa in
cuante (fotoni). Energia unui foton este
dependenta de lungimea de unda a ra-
diatlei, Cand un foton este absorb it in-
tr-un metal, cum este catodul (placa
conectata la polul negativ al unei surse
electrice) unui detector de radiatll ultra-
violete, energia sa este donata unui
electron din metal deterrninandu-t sa
paraseasca suprafata metalului $i sa fie
atras spre anod, oaca se afla in pre-
zenta unui camp suficient de mare. Ni-
velul de energie necesar pentru des-
prinderea unui electron din catod este
caracteristic metalului din care este
construit acesta.
Catodul detectorului de radiatii ultra-
violete va emite electroni daca este ex-
pus la radiatii cu lungime de unda mai
mica de 2450 A. Pe de alta parte, an-
velopa detectorului opreste radiatia
electromagnetica cu lungime de unda
mai mica de 1850 A. De aceea raspun-
sui spectral al detectorului de radiatil
ultraviolete este cel prezentat mai sus.
Balonul detectorului este umplut cu
2 ULTRAVIOLET
Fig. 11.10.7. Structura unul detector
de fladrt Tn ultraviolet
1 - unghi de vizibilitate; 2 - detector
de ultraviolete; 3 - pini de comunica-
tie cu soclu.
un gaz ionizabil, astfel incat, daca un
electron este emis de catod sl atras
spre anod, el bornbardeaza molecula
de gaz, intalnita, cu suflclenta energie
pentru a provoca 0 emisie secundara
de electroni din aceasta; la randul lor,
acesf electroni vor lovi alte molecule
eliberand alti electroni. Nurnarul de
electroni generat in acest fel este, tipic,
de cateva milioane de ori mai mare de-
cat nurnarul electronilor ernlsi din ca-
tod sl deterrnina un curent electric in
circuitul catod-anod. Curentul poate fi
oprit prin reducerea tensiunii aplicate
intr-un detector de radiatii ultraviole-
te, curentul stabilit de receptia unei ra-
diatii in spectrul rnentionat este rnentl-
nut putin timp, inainte ca tensiunea sa
fie redusa sl curentul oprit. Imediat du-
pa aceea, tensiunea este restabllita, iar
radiatiile ultraviolete, daca persista, vor
genera un nou impuls de curent. Sem-
nalul de leslre al tubului este preluat de
un circuit electronic care este astfel re-
glat incat sa asigure generarea unui
semnal de alarm are pentru 0 flacara
standard de laborator.
Un detector de flacara in ultraviolet,
tipic, asigura semnalizarea unei flacari
de benzina cu un diametru de 30 cm
de la 0 distanta de 9 m, in maxim 10 s.
Unghiul de vizibilitate al unui astfel de
detector varlaza, in functie de pro-
ducator si forma construct iva, intre 90
$i 120°.
Dupa cum se poate observa $i din
graficul energiei spectrale, fondul de
radiatie electromagnetica naturala sau
artificlala nu afecteaza detectorul de
flacara in ultraviolet (fig. 11.10.8).
Este important de retinut insa $i 0
serie de llrnitari ale acestui tip de
detector.
Nivelurile ridicate de radiatii X sau
Gama pot produce declansarea detec-
torului de flacara in ultraviolet. Sudura
VIZIBIL
80
Domeniul de
sensibilitate
al detectorului
>ttI in ultraviolet
E 60 I
ttl
~ I Radiatla solara
Q) receptionata pe
'01 I pam ant
mc: 40
w
20
5000
2800 Lungime de unda
Fig. 11.10.8. Graflcul energiei spectrale a detectorulul
II. Instalalii electrice
cu arc este 0 sursa intensa de radlatll
ultraviolete si trebuie sa nu se taca in
zonele supravegheate cu detectoare
de flacara in ultraviolet, deoarece va
genera alarme false.
Trebuie avut in vedere ca suprave-
gherea cu detectoare de flacara in ul-
traviolet este eficienta daca intre foca-
rul de incendiu $i detector exista 0 vizi-
bilitate drecta. Anumite gaze $i vaporii
de apa absorb radiatiile ultraviolete si
optureaza vizibilitatea detectorului. De
asemenea, fumul absoarbe radiatlile ul-
traviolete sl, daca este de asteptat ca
acumularile de fum dens sa preceada
prezenta flacarii, atunci nu se vor folosi
detectoare de flacara in ultraviolet.
Trebuie evitata utilizarea detectoare-
lor in medii neaerisite in care vaporii de
ulei sau alte produse petrochimice se
pot depune pe sticla traductorului $i
pot atenua vizibilitatea directa, Daca
totusi, utilizarea detectoarelor de ftaca-
ra in ultraviolet este necesara intr-un
astfel de mediu, se vor face curatiri sl
verlficari periodice ale traductoarelor.
10.1.2.5 Detectoare de gaze
Gazele combustibile reprezinta 0
materie prima utilizata pe scara larga
atat casnic, cat $i industrial, dar, in
acelasi timp un potential pericol de in-
cendiu. Incendiul provocat prin aprin-
derea gazelor combustibile are 0 des-
tasurare foarte rapida, uneori sub for-
ma de explozie.
Detectarea incendiului prin rnasura-
rea fenomenelor care-I insotesc (fum,
flacara, eresterea temperaturii) sl sem-
nalizarea lui in vederea unei interventii
nu reprezinta 0 soiutie acceptabila
pentru incendiile provocate de aprinde-
rea gazelor. ln functie de viteza de
evolutie a incendiului posibil in zona
supravegheata se poate apela la 0 so-
lutie de stingere automata a incendiului
sau la detectia aparitlel pericolului de
INFRARO$U
6000 7000
IAJ
de fum Tn ultraviolet.
 II. Instala!ii electrice
incendiu prin sesizarea emisiei de gaze
combustibile. lnstalatllle de stingere
automata reallzeaza detectia incendiu-
lui printr-una dintre metodele cunoscu-
te, dupa care lnunda focarul de incen-
diu, automat, cu un agent de stingere.
Aceste tnstalatll sunt prezentate in ca-
pitolul 10.1.5.
Detectia gazelor reprezinta solutia op-
tima acolo unde este posibil sa apara
gaze combustibile sau amestecuri ex-
plozibile, sernnalizand pericolul de in-
cendiu inainte de aparltia acestuia.
mstalatiile de detectle si semnalizare
a gazelor sunt instalatll de sine stata-
toare utilizate, de regula, in domeniul
industrial sau acolo unde aparitia gaze-
lor poate pune in peri col vlata oameni-
lor (prezenta gazului metan sau propan
in bucatarii, centrale termice, subsoluri
sau prezenta monoxidului de carbon in
garaje, parcari subterane etc.).
Existenta pericolului aparitiei scurge-
rilor de gaze combustibile sau acumu-
larii de monoxid de carbon impune,
uneori, integrarea unor detectoare de
gaze in instalatiile de detectie sl sem-
nalizare a incendiului.
Detectoarele de gaz utilizeaza ele-
mente de rnasura a concentratiel de
gaz in aer si genereaza semnale de
preavertizare in functie de nivelurile
prestabilite la fabricatia echipamentului
sau programabile. Detectoarele de gaz
de acest tip sunt capabile sa genereze,
in mod automat, 0 cornanda de utilita-
te imediata (de exemplu, inchiderea
electrovalvei de admisie a gazului) la
atingerea unui nivel prestabilt de con-
centratle de gaz.
Detectoarele de gaz care sunt integrate
in instalatii de detecne l?i semnalizare a
gazelor realizeaza numai rnasurarea
concentratiei de gaz din aer l?i trans-
miterea valorii determinate, de regula,
printr-un semnal unificat (4... 20 mAl.
Detectorul de gaz cu semiconductor
utilizeaza ca element de rnasura un mi-
crocip de siliciu pe care au fost depuse
doua filamente metalice. Unul dintre fi-
lamente este utilizat pentru incalzire,
celalalt, elementul de masura, este
sensibilia gazul rnaserat. Un filtru po-
ros realizat din otel inoxidabil, sinteri-
zat, protejeaza suprafata elementului
de rnasura de contaminarea cu materie
lichida sau solida l?i aslqura 0 functio-
nare sigura intr-un mediu cu pericol de
explozie.
Gazul dlfuzeaza prin filtrul poros sin-
terizat sl ia contact cu supratata fila-
mentului de lncalzke, Filamentul de
rnasura il?i rnodifica rezlstenta electrica
proportional cu concentratia gazului.
Pe rnasura ce scurgerea de gaz este
elirninata, filamentul de masura revine
la valoarea initiala a rezistentel sale
Capitolul10: Instala!ii de semnalizare
electrice.
Detectorul de gaz catalitic este rea-
lizat dintr-o pereche de elemente mon-
tate intr-o carcasa de metal. Unul din-
tre elemente este un sesizor catalitic
activ, iar celalalt este un element de
compensare inactiv. Fiecare element
este constituit dintr-un fir subtire de
platina inglobat intr-o pastila de oxid
de aluminiu. Elementul de sesizare
este dotat cu catalizator fiind sensibil
la concentratia gazului de rnasurat, An-
samblul este protejat de un filtru care
are si destinatia de a bloca trecerea
flacarii. Masurarea concentratiel de gaz
se face similar cu detectorul de gaz cu
semiconductor.
Detectorul de gaz electrochimic
utilizeaza ca element de masura 0
celula urnpluta cu electrolit sensibilia
gazul ce trebuie rnasurat si dotata cu 3
electrozi. Celula utilizeaza 0 beriera de
difuzie capilara sl este protejata de un
filtru de otel inoxidabil.
Gazul dituzeaza prin filtrul de otel
inoxidabil sl bariera capllara. Interac-
tiunea chimlca dintre molecule de
gaz si electrolitul din celula provoaca
modificarea rezistentel electrice
dintre electrozii de rnasura si de re-
ferinta,
Valorile concernratiei de gaz la care
sunt etalonate detectoarele sunt urrna-
toarele:
• pentru metan: prealarrna la 2% l?i
alarrna la 3%;
• pentru monoxid de carbon: pre-
alarrna la 5% l?i alarrna la 7%.
10.1.3. Centralizarea
semnalizirilor in instal~ile
pentru detec1ia, semnalizarea
,i stingerea incendiilor
lnstalatiile pentru detectia, semnali-
zarea sl stingerea incendiilor sunt
formate din mai multe dispozitive sl
echipamente distribuite pe intreaga
zona care face obiectul supravegherii.
Detectoarele de incendiu sunt am-
plasate in fiecare punct in care exlsta
pericol de incendiu avand sarcina de a
rnasura unul sau mai multi dintre para-
metrii caracteristici combustiei. La atin-
gerea unor praguri predeterminate sau
preprogramate detectoarele genereaza
o semnalizare de alarrna, Utilizarea efi-
cienta a acestor semnalizeri impune
centralizarea lor.
Orice instalatie pentru detectia l?i
semnalizarea incendiului dispune de un
echipament central care are sarcina de
a centraliza semnallzarlle de la toate
detectoarele din lnstalatie, de a pre-
zenta aceste sernnallzari unui operator
(dispecer), irnpreuna cu intorrnatii pri-
vind localizarea acestora, de a asigura
o serie de utilltatl, generale sau parti-
culare, necesare pentru 0 exploatare
eficienta.
Centralizarea semnallzarilor se reali-
zeaza printr-o retea de conexiuni care
permit un transfer de lntorrnatle intre
echipamentul central si fiecare de-
tector, bidirectional, asiqurand toate
conditlile de functlonare (de exemplu,
alimentarea electnca centralizata a de-
tectoarelor). In instalatiile pentru detec-
tia sl semnalizarea incendiilor sunt uti-
lizate mai multe tip uri de conexiuni, di-
terentiate prin nurnarul de intorrnatii
transmise, redundanta la deranjamen-
te, pretul de cost.
Conexiunea conven,ionala asiqura
centralizarea unei singure semnallzerl
de la toate dispozitivele legate la un ra-
cord (denumit linie sau grupa). Echipa-
mentul central este prevazut, de regula,
cu un numer de grupe mai mic decat
nurnarul de detectoare. Aceasta in-
seamna ca, la un moment dat, de la
toate dispozitivele conectate la 0 linie
poate ajunge la echipamentul central 0
singura lntormatie; in caz de alarrna, la
echi pamentul central este semnalizat
numai racordul (Iinia, grupa) de la care
s-a generat alarma, dar nu se poate
identifica dispozitivul ermtator, pentru
aceasta fiind nevoie de 0 deplasare la
fata locului (toate detectoarele sunt
echipate cu 0 dioda electroluminiscenta
care se aprinde in caz de semnalizare).
Conexiunea clasica se realizeaza pe
2 fire sau pe 4 fire, in functie de modul
de alimentare a detectoarelor. Detec-
toarele conectate pe 4 fire au borne
separate pentru alimentare si, respec-
tiv, pentru semnalizare. Detectoarele
pe 2 fire se alirnenteaza sl transmit
semnalizarea prin numai doua borne.
Trebuie remarcat ca generarea unei
sernnallzari de alarrna trece detectorul
intr-o stare de memorare a alarmei
(semnalizarea se rnentine, LED-ul ra-
mane aprins) pan a la anularea tensiunii
de alimentare.
Echipamentul central realizeaza anu-
larea tensiunii de pe fiecare racord
(Iinie) la comanda de lnitialtzare pe care
operatorul 0 da prin panoul de operare.
Tn cazul conexiunii pe 4 fire trebuie
avut in vedere ca circuitul de alimenta-
re sa realizeze acsasta functie,
Circuitul de semnalizare este monito-
rizat permanent pentru a se asigura
permanent integritatea canalului de
transmitere a semnalizarllor din instala-
tie. Pentru aceasta la capatul fiecarui
racord (Iinie) se conecteaza un rezistor
de 0 anurnita valoare care stabileste un
curent de repaus, cunoscut, prin
circuit. Hezistenta integrata in circuit
asiqura un curent mult mai mare decat
 Capitolul10: Instalatii de semnalizare II. lnstalatii electrice

curentul de alimentare a detectoarelor de 75 mA si 0 protectie la scurtcircuit a detectiel incendiului de catre un de-

in stare de repaus. In caz de alarrna
detectorul care genereaza semnaliza-
rea lncarca linia cu un curent suficient
de mare ca sa poata fi decelat de cafre
echipamentul central.
Scurtcircuitul sau intreruperea circui-
tului electric al unei linii sunt, de ase-
menea, detectate de echipamentul
central ~i semnalizate operatorului
uman. In anumite conditll, scurtcircuitul
sau intreruperea sunt considerate crite-
rii de generare a alarmei de incendiu.
Conexiunea adresabiiA asiqura trans-
miterea mai multor tipuri de semnali-
zarl, bidirectional, intre echipamentul
central ~i toate dispozitivele conectate
la un racord (linie, bucla), Exista mai
multe tehnologii de comunicare dedi-
cate conexiunilor adresabile, unele asi-
gur{md un nurnar finit de sernnalizari
diferite, altele aslqurand 0 transmisie
seriala clasica (cum este cea utilizata
de cafre echipamentele de calcul).
Conexiunile adresabile permit ali-
mentarea dispozitivelor conectate la
linie (pe aceleasl 2 fire) fie in
12 V cc, fie in 24 Vcc.
Prin intermediul conexiunii adresabile
fiecare dispozitiv conectat la linie este
adresat periodic sl poate transmite in-
torrnath cane echipamentul central sau
poate primi comenzi de la acesta. Fie-
care semnalizare de alarrna primita la
echipamentul central este asoclata cu
adresa dispozitivului care a generat-o.
Astfel, printr-un singur racord (Iinie) se
pot centraliza lnformatii de la mai multe
dispozitive, nurnarul lor fiind limitat din
motive de software sau de consideren-
te privind curentil de alimentare.
Punctul slab al acestor tehnologii de
conectare este faptul ca, in cazul in
care un racord (Iinie) este scurtcircuitat
sau intrerupt, schimbul de intormatf
dintre echipamentul central sl dispozi-
tivele conectate la linie nu mai este po-
sibil. In caz de intrerupere nu se mai
cornumca decat intre echipamentul
central sl ultimul dispozitiv localizat
inainte de locul intreruperii, iar in caz
de scurtcircuit, atat schimbul de infor-
rnatii cat sl alimentarea dispozitivelor
conectate la linie sunt compromise.
S-au dezvoltat 2 solutii pentru a se
asigura functlonarea, cel putin partiala,
a unei instalath pentru detectarea sl
semnalizarea incendiilor in caz de
scurtcircuit.
Conexiunea paralelii ce se caracteri-
zeaza prin exlstenta mai multor racor-
duri (Iinii) pentru acelasi circuit logic.
Astfel centrala BMC616 a firmei Eft-Eft
(Germania) asigura 8 circuite fizice (ra-
corduri, linii) pentru un circuit logic de
127 dispozitive adresabile. Fiecare
racord are 0 capacitate de alimentare
care deconecteaza linia la 100 mA. Co-
nectarea fiecarui dispozitiv la unul din-
tre cele 8 racorduri se face in functie
de considerente de montare (pentru
minimizarea traseelor de cablu) sau de
considerente de redundanta, Un scurt-
circuit pe unul dintre racorduri duce la
scoaterea din functiune a unui numar
redus de dispozitive, celelalte dispozi-
tive ale circuitului logic functionand co-
rect. Este de remarcat ca traseele de
cabluri realizate pentru 0 conexiune
paralela se adapteaza mai bine la
structura cladrllor.
Conexiunea buC/ii (inel) ce se caracte-
rizeaza prin controlul ambelor capete ale
circuitului de catre echipamentul central.
Pe bucla se conecteaza toate dispo-
zitivele adresabile. In cazul unei intre-
ruperi, dispozitivele sunt accesate in
mod alternativ prin ambele capete ale
buclei ~i fluxul de informatii nu are de
suferit. In cazul unui scurtcircuit insa,
toate dispozitivele ies din functlune, Por-
tiunea de circuit scurtcircuitat trebuie
izolata. Pentru aceasta s-au dezvoltat
dispozitive specifice numite izolatoare.
Integrate intr-o bucla, izolatoarele
supravegheaza circuitele aflate de 0
parte sl de alta ~i deconecteaza atunci
cand detecteaza un scurtcircuit sau 0
intrerupere. Prin intermediul izolatoarelor
se pot defini tronsoane de bucla, astfel
incat in cazul unui scurtcircuit sunt
deconectate de la instalatle numai
dispozitivele de pe tronsonul defect.
Detectoarele moderne din ultima
generatie au integrat doua asemenea
izolatoare, cate unul pentru fiecare sens.
Conexiunea adresabila permite atat
comunlcana dintre echipamentul cen-
tral ~i detectoare, cat sl utilizarea unor
dispozitive auxiliare care permit:
• interfatarea cu echipamente din ge-
neratii anterioare; se pot conecta dis-
pozitive conventionale la magistrala
acresaolla:
• distribuirea echipamentelor de co-
manoa (pentru actionare in caz de
alarrna) precum sirene, indicatoare
optice, releu pentru deconectarea
tabloului electric etc.
10.1.4. Alannarea in instal&1iile
de de~e, semnalizare
,i stingere a incendiului
Scop prioritar al instalatlllor pentru
detectla sl semnalizarea incendiului,
alarmarea reprezlnta atat semnalizarea
locala sl la distanta a detectiei unui
focar de incendiu, cat si declansarsa
unor actionari -automate in vederea
protejarii vietilor ornenestl sl lirnltarll
desfasurarii incendiului.
A1armarea localA reprezinta semnali-
zarea la nivelul echipamentului central
tector automat sau a apasarii unui bu-
ton, destinat avertizarli asupra existen-
tel unui incendiu, de cafre un operator.
Alarmarea locala este insotlta. de re-
gula, de urrnatoarele actiuni:
• averizarea sonora la nivelul echipa-
mentului central si in cladire; avertiza-
rea sonora in clad ire poate fi oprita ~i
repornita, ternporlzata sau continua;
• avertizarea optica, la nivelul echipamen-
tului central sl local, prin indicatorul ata-
sat dispozitivului care a generat semna-
lizarea (detector sau buton); avertizarea
optica la nivelul echipamentului central
ofera informatii asupra felului sernnatza-
rii (automata sau rnaouala) ~i a localizi:irii
dispozitivului care a generat semnaliza-
rea; avertizarea optica locala, realizata
printr-un indicator optic conectat la dis-
pozitivul care a generat semnalizarea sl
amplasat la vedere, este destinata
orientarii interventiei pompierilor volunta-
ri sau militari;
• actionarea unor dispozitive speciale
destinate facilitarii interventiel pomp i-
erilor. Mai putin intainite in lnstalatille
realizate in Romania, dispozitivele
speciale rnentionate faclliteaza inter-
ventla rapida a pompierilor care pot
actiona chiar in absenta proprietarilor
cladirii,
Dintre aceste dispozitive speciale
mentlonarn:
- panoul de informare pentru pomp i-
eri, care reprezinta un panou stan-
dard, cunoscut de pompieri, de la
care acestia sa capete inforrnatiile
necesare privind incendiul in desfa-
surare: varietatea de echipamente
centrale de semnalizare a incendii-
lor face dificila cunoasterea lor de
catre pompieri;
- cutie cu cheile usilor lncaperilor din
cladire - aceasta cutie este, in ge-
neral, blocata (incuiata) sl se deblo-
cheaza automat numai in caz de
incendiu; tortarea acestei cutii (prin
spargere, perforate etc.) este de-
tectata de un cit,cuit dedicat, co-
nectat la instalati, de semnalizare
a efractiei; \
- cutia cu docurnerxatla cladirll, cu
functionare similara'" cu cea prezen-
tata mai sus; :.
• inscrierea datelor principale privind
alarmarea (data ~i ora, cand s-a pe-
trecut evenimentul, fel~1 ~i localizarea
sernnallzerli) in jurnalul \de evenimen-
te al echipamentului central si, dupa
caz, in jurnalul listat de imprimanta
sistemului. \
Alarmarea la distanlA reprezinta
transmiterea sernnallzarii lli unitatea de
pompieri, in vederea asigu~arii unei in-
terventti prompte pentru limitarea efec-
telor incendiului detectat. '
Alarmarea la distanta poate utiliza dife-
 II. Instala!ii electrice
rite canale de transmisie, precum liniile
telefonice comutate sau inchiriate, canale
radio sau circuite fizice dedicate. in tara
noastra nu exista 0 retea completa de
preluare a semnalizarilor la unitatile de
pompieri. Exista totusi circuite BC (circuite
fizice cu alimentare din dispeceratul
pompierilor) intre unele unitati de pompieri
$i cladirile mai vechi. Avantajul acestor
circuite este acela ca sunt destinate
numai sarcinii de transmitere a alarmei $i
ca pot fi monitorizate permanent, astfel
incat orice defectiune aparuta este adosa,
imediat, la cunostmta factorilor interesati,
Avand in vedere faptul ca primirea
unei alarmarl declanseaza deplasarea
lrnedlata a pompierilor la cladirea de la
care a pornit semnalizarea, la nivelul
echipamentului central al instalatlel
pentru detectla sl semnalizarea incen-
diului exista un circuit dedicat prelu-
crarii acestei sernnalizari.
Acest circuit trateaza diferit transmi-
terea alarmei pe durata programului de
activitate al institutlei supravegheate si,
respectiv, in afara programului de acti-
vitate:
• pe durata programului de activitate,
cand instalatia pentru dstectia sl sem-
nalizarea incendiului este supraveghea-
ta local, transmiterea alarmarii la distan-
ta se face temporizat; temporizarea nu-
mita "de informare" permite pompierului
localsa analizeze la fata locului existen-
ta incendiului. Daca semnalizarea nu es-
te anulata pfma la epuizarea temporiza-
rii, alarmarea se transmite la distanta.
Acolo unde este necesar ~n cladiri de
mari dimensiuni), se pot amplasa butoa-
ne de la care timpul de informare poate
fi relansat in vederea clarificarii existen-
tel incendiului;
• in afara programului de activitate
alarma este transrnlsa imediat la
pompieri.
Alarma rnanuala este, de asemenea,
transrnlsa imediat la pompieri.
Trecerea intre cele doua regimuri de
functionare (activitate-repaus, zi-noap-
tel se face manual sau automat dupa
ceasul intern al echipamentului central.
AClionArile automate in caz de alarrna
au scopul de a proteja oamenii si valo-
rile $i de a limita desfasurarea incendiu-
lui. Pot fi enumerate mai multe tip uri de
actionarl care trebuie incluse Intr-o in-
stalatie pentru detectia sl semnalizarea
incendiului in functie de confiquratia
cladirii, de lnstaiatllle aflate in dotarea
cladirii (alimentare elecmca, climatizare-
ventilatle, echipamente electrice etc.),
de valorile ce trebuie protejate, de ne-
cesitatue de limitare a extinderii incen-
diului.
U$i/e antipanica sunt anumite usl ale
cladirii, blocate, in mod normal, care
deschid cai de evacuare numai in caz
de incendiu. U$ile antipanica sunt echi-
Capitolul10: Instalatii de semnalizare
pate cu broaste electrice sau electro-
rnaqneti care Ie rnentin blocate in mod
normal. Dsclansarea unei alarme de in-
cendiu cornanda deblocarea acestor
usi. Din acest moment usile pot fi folo-
site pentru evacuarea oamenilor sl
bunurilor materiale.
Un exemplu tipic 71 reprezinta ch3diri-
Ie moderne in care, pentru accesul
normal, sunt folosite numai lifturile, ac-
cesul la scara fiind blocat de usi anti-
panica. in caz de incendiu, aceste usi
sunt deb locate automat, cu atat mai
mult cu cat utilizarea lifturilor nu mai
este recornandata.
U$i1e antifoc au rolul de a separa 0
incapere sau un grup de incaperl de
restul cladirii in vederea llrnltaril extin-
derii incendiului. Functionarea usilor
antifoc este inversa usilor antipanlca,
ele fiind blocate, automat, la semnali-
zarea unui incendiu. Echipate aserna-
nator cu usile antipanica, usile antifoc
sunt, ele insele, rezistente la foc pentru
o anurnita durata, Usile antifoc sunt
utilizate numai acolo unde caile de
evacuare sunt asigurate pe alte trasee.
Actionsree insta/atiilor e/ectrice in
caz de semnalizare a incendiului se
retera, de regula, la deconectarea au-
tomata a alimentarii electrice in zona
implicata, in vederea elirninarf unei po-
sibile cauze de intretlnere a focarului.
Deconectarea este destinata, de ase-
menea, protejaril echipamentului elec-
tric care poate fi deteriorat de incendiul
in destasurare.
Actionarea insta/atiilor de c/imatiza-
re-venti/are are rolul de a opri clrculatia
aerului care poate facilita extinderea
incendiului sau intoxicarea cu fum a
oamenilor prezentl in cladre,
Comanda automata pentru evacua-
rea fumu/ui $i a gaze/or fierbinti are
rolul de a proteja oamenii si valorile
materiale in prima faza de desfasurare
a incendiului, pana la interventia pom-
pierilor.
Incendierea materialelor utilizate in
consfructille moderne produc degajari
puternice de fum $i gaze toxice. Acu-
mularea fumului si gazelor toxice pe
caile de evacuare pun in pericol viata
oamenilor prin inducerea panicii sl su-
focare. Cresterea temperaturii poate
duce la aprinderea generalizata a tava-
nelor false sau poate pune in pericol
structurile metal ice.
Deschiderea automata a cailor de
evacuare a fumului sl gazelor fierbinti
(ferestre, clapete etc.) limiteaza efecte-
Ie de mai sus. La sosirea pompierilor
acestia pot inchide caile de evacuare,
reducand astfel aportul de oxigen in
vederea cresterii eficientei interventiei.
10.1.5. Stingerea automatA
a incendiului
Principalul deziderat in cazul aparitiei
unui incendiu este stingerea lui sl dimi-
nuarea urmarilor nefaste care pot peri-
clita viata oamenilor sl integritatea bu-
nurilor materiale.
Acolo unde destasurarea incendiului
este suficient de lenta astfel incat inter-
ventia pompierilor sau chiar a oameni-
lor atlati la tata locului sa limiteze ur-
rnarile, se utilizeaza instalatii de sem-
nalizare a incendiului.
Daca desfasurarea incendiului este
rapida sl de mare amploare punand in
pericol activitatea $i viata oamenilor
sau valori materiale mari este reco-
mandata instalarea unui echipament de
stingere automata a incendiului. Reco-
mandat de faptul ca ciclul de detectie-
semnalizare-stingere a incendiului se
realizeaza integral, acest tip de insta-
latf este impus de normative si este
solicitat de pompieri pentru a aviza ac-
tivitati cu pericol de incendiu.
10.1.5.1 AgentJ de stlngere
Pentru stingerea incendiilor se utili-
zeaza ca agenti de stingere: apa sub
forma de jet sau apa pulverizata, bioxi-
dul de carbon, azotul, suostante speci-
ale etc.
Componente ale instalatiei de stinge-
re automatA a incendiului cu bioxid de
carbon
Comanda declansani inundar!i cu bi-
oxid de carbon este ernisa de 0 insta-
latie de semnalizare a incendiului.
Semnalizarea se poate face atat auto-
mat, prin intermediul a cel putin doua
detectoare, cat $i manual, prin interme-
diul unui buton. Comanda automata
este precedata de 0 taza de avertizare
in care persoanele aflate la locul incen-
diului trebuie sa paraseasca zona.
Durata acestei faze este reglabila, de
regula, intre 30 sl 60 s. Comanda efec-
tiva se realizeaza electric si/sau pneu-
matic $i presupune deschiderea, in
prealabil, a robinetului de linie cores-
punzator (deversarea bioxidului de car-
bon inainte de deschiderea robinetului
de linie duce la blocarea acestuia).
Desl bioxidul de carbon este numai
slab toxic, atunci cand se gase$te in
concentratia necesara pentru stingerea
unui incendiu poate provoca pierderea
cunostintel sau chiar moartea, actiunea
sa fiind mai degraba legata de un efect
de sufocare. De aceea normativul 1049
impune functionarea unei lnstalatil de
stingere a incendiului cu bioxid de
carbon dupa urmatoarele regimuri:
- regim automat - numai daca in inca-
perea respectiva nu se afla oameni;
- regim normal manual - actlonare de
 Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
la buton, prin intermediul instalatiei
electrice;
- regim manual - declansare fara utili-
zarea instalatlei electrice; operatorul
va actiona succesiv, manual, robine-
tul de linie si, apoi, parghiile de de-
clansare a buteliilor.
Comanda electrica este sirnilara cu
cele prezentate anterior, cu diferenta
ca la unele lnstalatli, se declanseaza
mai multe cicluri succesive deversare-
pauza, in vederea consoliderf straturi-
lor succesive de spurna.
lnstalatle de stingere cu lnlocuitori
de halon
Inlocuitorii de halon sunt produsi de
sinetza eficienti in incendii in spatiile in
care prezenta urnana este posiblla sau
probablla, Aceste instalatii sunt carac-
terizate de:
- concentratii de stingere sub 10 %;
- presiune de stocare sub 50 atm;
- nu ataca stratul de ozon;
- sunt sigure pentru oameni la concen-
tratiile de stingere.
Instalatii de stingere cu gaze inerte
Gazele inerte sau amestecurile de
gaze inerte intra in categoria aqentilor
de stingere .curatl", perrnisi a fi utillzati
in spatii ocupate.
Gazele cele mai folosite sunt:
- azotul,
- argonul,
- bioxidul de carbon.
Principiul de stingere consta in de-
versarea in spatiul de stins a gazului
sau amestecului de gaze intr-o cant ita-
te sufficienta astfel incat procentul de
oxigen din ace I spatlu sa fie red us la
valori de 12 % sau mai mici. La aceste
valori reactia de oxidare tnceteaza, ast-
fel ca incendiul nu mai este lntetinut,
Presiunea de stocare este rldlcata iar
volumul de gaz deversat depaseste, in
mod uzual, 40 % din volumul de stins.
Cantitatea de gaz fiind mai mare decat
in cazul inlocuitorilor de haloni nurnarul
de recipiente de stocare este mare.
Atentie sporita trebuie acordata purita-
tii agentului de stingere, deoarece pre-
zenta vaporilor de apa poate produce,
la deversare, dopuri de gheata.
Tabelulll.10.1. TI uri de detectoare Tn fun
Tipul de detector
termic - clasa I
termic - clasa II
termic - clasa III
de fum
de flacara
Detector de fum optic prin opturare
10.1.5.2 Tlpurl de /nstalatii
lnstalatllle de stingere automata a in-
cendiului sunt echipamente caracteri-
zate prin grad mare de disponibilitate,
fiabilitate, siguranla. Declansarea unei
asemenea lnstalatii se face foarte rar sl
nu trebuie sa dea grel?, altfel pagubele
pot fi irecuperabile.
Orice instalatle de stingere automata
respects 0 secventa slrnpla de actiuni
atunci cand este declansata.
Detectia incendiului se reahzeaza cu
detectoare adecvate tipului de incendiu
supravegheat, de regula, prin coinci-
denta a doua sernnalizarl de la dispozi-
tive diferite, amplasate in aceeasi ca-
mera. Detectia poate fi l?i 0 semnalizare
rnanuala provocata de un operator.
Avertizarea, optlca sl sonora, are ro-
lui de a provoca evacuarea persoane-
lor aflate la locul de deversare, in spe-
cial, pentru acei aqenti de stingere a
caror prezenta in atmosfera pune in
pericol integritatea oamenilor.
10.1.6. Proiectarea instala1:iilor
pentru detectarea, semnalizarea
,i stingerea incendiului
10.1.6.1 Dlmensionsrea
supravegherl/
Proiectarea instalatillor pentru detec-
tia l?i semnalizarea incendiului este re-
glementata prin normative nationale sl
internationale. Unificarea normativelor
europene (realizata sau in curs de rea-
lizare in toate tarile europene) impune 0
standardizare a dimensionarii acestor
instalatil. Considerentele de proiectare
prezentate in continuare sunt in confor-
mitate cu normativul european EN-54.
Sfara de supraveghare
Detectla incendiului trebuie prevazu-
ta in toate lncapenle. puturile pentru
ascensoare, canale Ie de cabluri (daca
sunt vizitabile), lnstalatiile de climatiza-
re, camerele sl echipamentul industrial
de orice fel, zonele din tavanele inter-
mediare sau sub podele false. Sunt ex-
ceptate grupurile sanitare, canalele de
cabluri nevizitabile, lncaperile echipate
cu instalatil de stingere automata a in-
cendiului, tavanele intermediare (daca
Inaltirnea lor este mai mica de 80 cm,
nu contin conducte electrice de torta,
puterea incendiului este sub 25 MJ/m2
sl nu au volume limitate cu suprafata
rli
lnaltimea incaperf [rn]
< 8
<6
< 4,5
< 11 < 25 in doua straturi
< 20
40 (numai daca exista posibili-
tatea de interventie in maximum
5 min de la semnalizare)
II. Instala~ii electrice
mai mare de 1OX 10m2).
In cazul in care 0 supraveghere com-
pleta a cladirii este considerata prea
costisitoare, trebuie realizata 0 supra-
veghere a incendiului in cel putin urrna-
toarele locuri:
- calle de evacuare;
- zonele in care se afla persoane puse
in pericol de aparitia unui incendiu in
vecinatate (bolnavi, invalizi etc.);
- zonele in care exista pericolul aparitt-
ei unui incendiu sau sunt depozitate
materiale a caror aprindere poate ex-
tinde focarul astfel tncat sa
pericliteze viata persoanelor;
- camerele destinate odihnei astfel
incat sa perrnlta avertizarea unei per-
soane adormite;
- camerele cu echipamente electrice.
AJegerea tipului de detector
Alegerea tipului de detector pentru
fiecare zona supravegheata se face ti-
nand cont de urrnatoarele criterii:
Dezvoltarea incendiului
- Pentru incendiile cu dezvoltare limita-
ta (emisie de fum, putina caldura, pu-
tine flacari) se utilizeaza detectoare
de fum.
- Pentru incendiile cu dezvoltare rapida
(caldura puternlca, radiatie puternica
si mult fum) se pot utiliza detectoare
de fum, term ice, de flacara sau com-
binatii, Daca dezvoltarea incendiului
este foarte raplda, este recomandat
sa se prevada 0 instalatie de stingere
automata a incendiului.
- Daca aperitia fumului in faza incipien-
ta a incendiului poate afecta persoa-
ne sau valori, se vor utiliza metode
de detectle ultrarapida a fumului.
iniiltimea inciiperii
Cu cat incaperea este rnat tnattacu
atat distanta dintre focarul de incendiu
sl detector este mai mare l?i deci tim-
pul de raspuns sl zona de concentratle
unitorrna a fumului sunt mai mario Co-
respondenta dintre tipul detectorului si
inaltirnea maxima la care poate fi mon-
tat este prezentata in tabelul 11.10.1.
Conditiile de mediu
Pentru fiecare tip de detector se vor
avea in vedere limitarile privind condi-
tiile de mediu (intervalul de temperatu-
ra, viteza maxima a curentilor de aer,
umiditatea, fumul, praful, aerosoli, ilu-
minarea arnblanta).
Dimensionarea nUnWului de detec-
toare
Nurnarul detectoarelor se dimensio-
neaza in functie de geometria spatiului
(suoratata, inaltime, forma tavanului) in
conformitate cu tabelul 11.10.2.
Daca un tavan (acoperis) are inclinari
diferite, pe portluni, pentru dimensiona-
re se consldera inclinarea cea mai mica.
 II. lastalatil electrice Capitolul10: lnstalatii de semnalizare

Zonele de utilitate speciala (centre mica de 0,6 din supratata norrnala de utilizata si de circuitele de intrare ale
de calcul, centrale de telecornunicatii supraveghere, se va prevedea un de- echipamentului central. Cerintele teh-
etc.) trebuie tratate in mod special, tector la mai multe alveole, in confor- nice principale se refera la reducerea
dupa cum urrneaza: mitate cu tabelul 11.10.4. perterbatiilor electrice $i electro mag-
- se definesc urrnatoarele zone de in- - daca grinzile au 0 grosime mai mare netice precum si la reducerea pierderii
teres: de 800 mm, in fiecare alveola va fi de tensiune pe cabluri in vederea asi-
zona 1 - incaperea echipamentelor; prevazut un detector gurarii unei alimentari corespunzatoere
zona 2 - lncaperea operatorilor; Amplasarea detectoarelor trebuie sa tuturor detectoarelor din lnstalatie.
zona 3 - tncaperi limitrofe zonelor 1 respecte urmatoarele distante limita: Retelele de centralizare a sernnaliza-
sl 2; - distanta dintre detectoare si perett nu rilor sunt verificate permanent de echi-
tavanul intermediar sl podeaua inter- trebuie sa fie mai mica decat 0,5 m; pamentul central.
rnedlara, existente in zonele 1 sl 2, - distanta dintre detectoare $i bunurile Calculul unei retele de centralizare a
sunt tratate independent; materiale depozitate in incapere nu sernnahzarllor se face prin configurarea
- pentru supraveghere se vor utiliza trebuie sa fie mai mica decat 0,5 m; minirnala a traseelor de cabluri $i calcu-
detectoare de fum; nurnarul detec- - detectoarele term ice se vor monta in- larea diametrului conductoarelor utili-
toarelor va fi dimensionat in confor- totdeauna direct pe tavan; zate, in functie de pierderea de tensiu-
mitate cu tabelul 11.10.3. - detectoarele de fum se vor distanta ne maximum acceptata la cel mai inde-
Pentru camerele ale caror tavane de tavan conform tabelului 11.10.5. partat detector de pe fiecare tronson.
sunt compartimentate de grinzi se apli-
ca urrnatoarele reguli:
- daca grinzile au 0 grosime de
10.1.6.2 ealculul re,.,.,
de
centrallzsre a semnalizArllor
Calculul unui tronson se face astfel:
- se calculeaza consumul normat pe
tronson, considerandu-se un nurnar
maximum 200 mm, in cazul utilizarii Reteaua de centralizare a sernnaliza- acceptat de detectoare in stare de
detectoarelor termice, sau maximum rilor are rolul de a prelua inforrnatiile de alarrna, 11r;
350 mm in cazul utilizarii detectoarelor la detectoare, butoane de avertizare sl - se calculeaza rezistenta maxima ac-
de fum, atunci acestea nu se iau in alte dispozitive auxiliare (in cazul ceptata pentru conductor astfel lncat
considerare. conexiunilor adresabile) sl a Ie trans- pierderea de tensiune sa nu depa-
- daca suprafata alveolei determinata mite cafre echipamentul central in con- seasca limita maxima admisa:
de grinzi este mai mare sau egala cu ditii corespunzatoare de corectitudine. R = Uadm/llr;
0,6 din suoratata norrnala de supra- In acest sens, retelele de centralizare - se calculeaza sectiunea necesara a
veghere, atunci in alveola va fi a datelor sunt realizate cu cabluri ecra- conductorului, dupa formula
prevazut un detector. nate sau neecranate, in general, cu pe- Anec = 2 URK,
- daca suorafata alveolelor este mai rechi torsadate, in functie de tehnologia unde:
Tabelulll.10.2. Caracteristiclle de supraveghere pentru detectoarele de fum ,I tennice
Suprafata Tip lnaltirne Suprafata maxima de supraveghere (A) [m2]
camerei detector camera Distanta maxima acceptata pana la un detector (D) lml
[m2] [m] Unghi tavan [grade sexagesimale]
<150 15... 300 >300
A D : A D A D
<80 de fum <12 80 6,7 ,-- 80
-
7_,2
--
80 8,0
de fum <6 60 5,8 80 7,2 100 9,0
>80
- - ---- - -~ - _. de fum - - ------_ --
6 ... 12 -0
80 6,7 100 8,7 120 9,9
termic cl.l <7,5
<30 termic cLiI <6 30 I 4,4 30 4,9 30 5,5
termic cLlIl
-------------------_ <1.5_ - -- _______ 4_
- ----- ------_. -

termic cl. I <7,5

>30 termic cl. II <6 20 3,6 30 4,9 40 6,3
termic cl. III <4,5

Su rafa a maxima de su
Zona 1 Hezistenta la
Felul partilor foc a
de constructie peretelui de peretelui de
separare separare
dintre zonele dintre zonele
1 $i 2 2 $i 3
A D A D ---
A
Tavan 40 4,73 60 5,8 >F 90-A Nu e cazul
intermediar >F 30-A
inapere 25 3,7 40 4,Z~_
Podea 40 4,73 60 5,8 <F 90-A Conform tab. 11.10.2
..-
lnterrnedlara
-_. __ ---- -'._"_-- --- -

Tavan 40 4,73 40 4,73 >F 90-A Nu e cazul

intermediar <F 30-A
rnQ~j)~re 25 3,75 25 3,Z~_ Nu e cazul
Podea 40 4,73 40 4,73 <F 90-A Conform tab. 11.10.2
lnterrnedlara
 Capitolul10: Instala!ii de semnalizare II. Instala!ii electrice

L - este lungimea cablului [m], false, cat sl utilizarea unor functiuni de tlonale) sernnalizeaza, succesiv, in cur-
K - conductivitatea speclfica a con- prelucrare a semnalizarilor, disponibile sui unui interval de timp determinat.
ductorului [m/Qm2]. la nivelul echipamentului central. Semnalizarea transrnlsa de unul dintre
Daca se utilizeaza un cablu stan- Memorarea intermediarA a semnali- cele doua detectoare, declanseaza 0
dard, pentru obtinerea sectiunii nece- zarii temporizare pe durata carela se a~-
sare se pot lega in paralel mai multe Prin aceasta metoda, alarmarea este teapta 0 semnalizare de la celalalt de-
conductoare ale acestuia. generata la a doua semnalizare. Prima tector. Numai daca soseste 0 semnali-
semnalizare declanseaza 0 temporizare zare de la cel de al doilea detector ina-
10.1.6.3 Metoda de reducers pe durata carela se asteapta 0 a doua inte de terminarea ternporizarii, se ge-
s slsnnelor false semnalizare de la acelasi detector. Nu- nereaza alarmare.
Alarmarea in caz de incendiu este mai daca 0 a doua semnalizare Cea de a doua semnalizare poate fi
scopul principal pentru care sunt pro- soseste de la detector, inainte de ter- atat detectle de incendiu, cat ~i 0 intre-
iectate lnstalatiile pentru detectia ~i minarea ternporizar!l, se genereaza rupere sau 0 scurtcircuitare a conexiu-
semnalizarea incendiului. Alarmarea in alarmarea. nii (desfasurarea unui incendiu poate
caz de incendiu declanseaza 0 serie Aceasta metoda eilrnina alarmele duce la deteriorarea circuitelor).
intreaga de activitati de maxima priori- false determinate de cantitatl de fum Temporizarea este proqrarnabila si
tate care trebuie sa se desfasoare fara sau praf, aparute accidental sl care nu nu poate depasl cateva minute.
intarzlere sl care irnplica interventia se rnentin in timp. Aceasta metoda de eliminare a alar-
pompierilor militari. De aceea alarmele Temporizarea este proqramabila ~i melor false verifica validitatea semnali-
false reprezlnta 0 posibila sursa de nu poate depasi cateva minute. zaril atat in timp cat sl in spatiu.
cheltuieli nejustificate sl de stres, afec- Pentru detectoarele care contin circu- Alarmarea corelata a douA semnali-
tand activitatea destasurata in cladirea ite speciale de reducere a alarmelor fal- zari dintr-un grup desemnat
respectiva. se nu se recornanda utilizarea acestei Aceasta metoda este slrnilara cu
Reducerea alarmelor false reprezinta metode de reducere a alarmelor false. alarmarea corelata a doua sernnalizari,
una dintre sarcinile principale ale fazei numai ca la decizie partlcipa doua de-
de proiectare sl irnplica atat corecta di- Alarmarea corelata a doua semnalizari tectoare oricare dintr-o grupa prestabi-
mensionare a supravegherii, alegerea Prin aceasta metoda alarmarea este lita. Metoda este recornandata pentru
detectoarelor moderne care contin cir- qenerata numai daca doua detectoare incaperile cu supratata mare.
cuite speciale de reducere a alarmelor (sau grupe in cazul conexiunii conven-
Tabelulll.10.5. Condijii de montara a detectoaralor
10.1.7. Exploatarea instal&1;iilor
de fUm la tavan
pentru deteqia, semnalizarea
Dlstanta necesara intre detector sl tavan
,i stingerea incendiului
Inaltimea
Incaperii [mm]
Normativele impun beneficiarului
Inclinare tavan Inclinare tavan Tnclinare tavan
unei instalatii 0 serie de mas uri care sa
Iml sub 15° intre 15° ~i 30° peste 30°
sprijine activitatea de protectle la in-
minim maxim minim maxim minim maxim
cendiu si, implicit, utilizarea unei insta-
<6 30 200 200 300 300 500 latil pentru detectla, semnalizarea sl
6...
8 70 250 250 400 400 600 stingerea incendiilor. Avand la baza
8...
10 100 300 300 500 500 700
proiectul de instalare sl cartlle tehnice
10...12 150 350 350 600 600 800 ale furnizorilor de echipamente, se in-
tocmesc, afiseaza sl prelucreaza in-
Tabelulll.10A. Cond~i de montara a detectoaralor sfructluni detaliate sl clare, privind uti-
in fUnc1ie de structura tavanulul lizarea acestor instalatii, in conformi-
Tipul Suprafata Supratata Nurnaru' de
tate cu prevederile normativelor in vi-
de norrnata de alveolei alveole la care
goare.
detector supraveghere se rnonteaza
Aceste lnstructlunl vor indica:
[m2] [m2] un detector
- modul de evacuare si sarcinile perso-
Detector 20 >12 1 nalului in caz de incendiu;
termic 8...12 2 - modul de exploatare si tnfretmere a
6...
8 3 instalatiel.
4...
6 4 Periodic se fac exercitii de alarmare
<4 5 prin care se urrnaresc cunoasterea
30 >18 1 sernnahzarilor de alarm are ~i realizarea
12...18 2 corecta a operatiilor de evacuare.
9...12 3 Pentru obiective de mai mare anver-
6...
9 4 gura lnstalatiile pentru detectia, sem-
- -
<6 5 nalizarea sl stingerea incendiilor sunt
Detector 60 >36 1 mult mai complexe si nu intotdeauna
de 24...
36 2 pot fi cunoscute in detaliu de persona-
fum 18...
24 3 lui utilizator. De aceea aceste instalatii
12...
18 4 trebuie sa of ere utilizatorului 0 serie de
<12 5 functlunl de utilizator prin care acesta
80 >48 1 sa cunoasca, in orice moment, starea
32...
48 2 de fapt in intregul obiectiv, sa poata in-
24 3 terveni eficace in caz de eveniment.
16...
24 4 Avertizarea ~i prezentarea informatiilor
<16 5 Sarcina princlpala a instalatiilor pen-
 II. Instalalii electrice
tru detectia, semnalizarea si stingerea
incendiului este avertizarea In cazul de-
tectarii unui Inceput de incendiu. Aver-
tizarea trebuie reallzata, atat la nivelul
cliidirii, cat sl la postul de supraveghe-
reo Pentru lnstalatiile de complexitate
medie sl mare trebuie respectate ur-
matoerele cerlnte:
• Semnalizarile sunt lnsotite de afisa-
rea unui mesaj In text clar, In limba ro-
mana, care va preciza localizarea de-
tectorului care a generat-o, felul aces-
tuia (detector automat sau buton), data
sl ora sernnalizarii. Se va avea In vede-
re ca, In cazul sernnalizarilor multiple,
toate lnformatiile mentionate sa fie ac-
cesibile utilizatorului. Sistemul va per-
mite memorarea a cel putin 100 de
sernnallzarl, astfel lncat sa taca posibi-
la 0 ancheta post eveniment.
Pentru instalatille de mari dimensiuni
se utilizeaza dispecerizarea inforrnatlllor
pe calculator. Principalul aport de uti-
litate ad us de aceasta metoda este re-
prezentarea grafica sub forma de si-
noptic care permite localizarea semna-
liziirii (semnallzarilor) pe planurile obiec-
tivului. Graficul sin optic permite, de
regula, mai multe niveluri de detaliere
(planul general al complexului, planul
fiecarei cladir], planul flecarul nivel din
cliidire etc.) sl contine simboluri care I~i
schirnba forma si/sau culoarea In func-
tie de starea functionala a dispozitivului
din teren asociat (In supraveghere,
alarmat, deranjat, murdar etc.)
• Semnalizarea detectlei unui incen-
diu sau a alertarii manuale va fi Insotita
de declansarea unei alarme sonore.
Sistemul va permite alarmarea sono-
ra de incendiu partial sau In tot obiec-
tivul supravegheat. Tonalitatea de
alerrna va fi astfel ateasa incat sa nu se
confunde cu alarma sonora de efractie
sau alte alarme sonore.
Alarma sonora va putea fi suspenda-
ta de cafre utilizator sl repornlta la do-
rinta. Alarma sonora neanulata va fi ac-
tiva pentru 0 perloada de timp nelimi-
tata sau llrnitata, proqrarnata anterior.
Alarma optica generata de semnali-
zarile de incendiu poate fi anulata de la
punctul de paza, dupa clarificarea eve-
nimentului.
Alarmarea la incendiu este Insotita de
actionari automate care sunt semnaliza-
te de sistemele respective (tablou elec-
tric, climatizare, ferestre antifoc etc.)
• lnstalatia permite 0 serie de functii
de autotestare si autoetalonare precum:
- semnalizarea atingerii gradului critic
de rnurdarlre a detectorilor;
- reglarea pragurilor de decizie atat
pentru starea de alarrna cat sl pentru
o stare de prealarma;
- verificarea permanenta a prezentei
detectoarelor ~i butoanelor ~i a inte-
gritatii cablurilor de conexiune.
Capitolul10: Instalalii de semnalizare
• lnstalatia permite 0 serie de functii
de utilitate qenerala precum suspenda-
rea (reactivarea) unor semnalizari dato-
rita aperltlei unor condltii generatoare
de alarme false controlate sau defecta-
rii unui dispozitiv.
Modul de intervenlie lili conlucrarea
cu instalalia
Sarcina principala a instalatlel pentru
semnalizarea incendiului este aver-
tizarea In caz de incendiu, iar sarcina
principala a utilizatoului acestei instala-
tii este interventla directa sau lndirecta
(coordonare a interventiei) pentru stin-
gerea acestuia. Din acest punct de ve-
dere conlucrarea cu instalatia de sem-
nalizare trebuie sa asigure 0 informare
rapida, corecta ~i clara asupra incen-
diului, efectuarea unor actionari ajuta-
toare pentru limitarea incendiului, aver-
tizarea persoanelor care actlveaza In
obiectiv.
in plus, utilizatorul (dispecerul) trebu-
ie sa cunoasca mijloacele de interventie
impotriva incendiului, localizarea lor ~i
modul de utilizare, persoanele care tre-
buie sa intervina si mijloacele de comu-
nicare cu acestea (numere de telefon,
adresa etc.), alte inforrnatii ajutatoare
(amplasarea cheilor cladirii, planurile
cladirii, calle de acces pentru pompierii
militari etc.). lnstalatille moderne pentru
semnalizarea incendiului asiqura
automat 0 serie dintre aceste activitati
(apelarea telefonica sau "paging" a pentru detectla, semnalizarea sl stinge-
persoanelor care trebuie sa lntervina) si
pun la dispozitia utilizatorului in-
formatille necesare (amplasarea mijloa-
celor de interventie care trebuie utilizate
pentru eficienta maxima, imprimarea
plan uri lor necesare pentru lnterventle,
deblocarea cutiilor blindate care contin
cheile zonei afectate etc.) In functie de
felul lili localizarea evenimentului.
Arhiva tuturor lnforrnatlllor sl operati-
ilor efectuate de utilizator permit anali-
za post-eveniment sl sprijna activitatea
de eficientizare a interventiei.
Tntrelinerea instalaliei
Gradul mare de fiabilitate a instalati-
ilor moderne, precum si gradul mare
de automatizare a echipamentelor utili-
zate slrnpllfica foarte mult metodologia
de intretinere a acestora. Pe de alta
parte, procentul redus de evenimente
aparute In viata reala, precum ~i nece-
sitatea lmperloasa ca instalatla sa
functloneze corect, In caz de incendiu,
impun organizarea frecventa de verifi-
cari, sirnulari sau operatil de lntretinere
preventiva.
Verificarile ~i operatlile de intretinere
prevent iva sunt prezentate de fiecare
producator de echipamente, In cartea
tehnica a dispozitivului. Functiunile de
(auto)diagnosticare, (auto)etalonare,
preavertizare, existente la instalatiile
mod erne completeaza efortul de Intre-
tinere. Pentru mstalatiile de stingere
automata a incendiilor trebuie avute In
vedere caracteristicile ~i recornandarile
de exploatare si Intretinere a aqentilor
de stingere.
Sirnularile solictta functionarea co-
recta a instalatlilor pentru detectia,
semnalizarea ~i stingerea incendiului.
Unele instalatll detin funcnunl speciale
pentru regimurile de simulare In vede-
rea evitarii unor interventil nesolicitate.
Pentru instalatiile de stingere automata
a incendiului se recornanda efectuarea
unei probe de verificare cornpleta (in-
clusiv, deversarea agentului de stinge-
re) cel putin 0 data pe an.
D activitate de lmportanta deosebita
este verificarea ~i repunerea In functio-
nare a instalatlel dupa producerea unui
incendiu. Aceasta activitate poate cu-
prinde refacerea partilor deteriorate ale
instalatlel, verificarea tuturor echipa-
mentelor sup use conditillor de incen-
diu, verificarea globala a instalatlilor.
Pentru instalatllle care contin echipa-
mente de stingere automata a incen-
diului ce au fost declansate In cursu I
evenimentului trebuie avuta In vedere
reumplerea, cu maxima urgenta, a con-
tainerelor cu agent de stingere. Pentru
perioada In care se face aceasta ope-
ratie, instalatla va fi asiqurata numai cu
bateria de rezerva,
Exploatarea corecta a lnstalatlilor
rea incendiului asigura 0 corecta amor-
tizare a efortului investltlonal, permite
destasurarea eficienta sl nelngradita a
activitatii In obiectivul asigurat, limitea-
za, pan a la anulare, efectele unui sin is-
tru, indiferent de conditlile care I-ar
produce.
10.2.lnstal~i ~ntru
det~a f!i semnalizarea
efraqiel ,i agresiunii
10.2.1. Scopul ,i necesitatea
instal..,ilor pentru detec1:ia
,i semnalizarea efraC1iei
,i agresiunii; reglementiri
in vigoare
10.2.1.1 Domenllie de apllcatJe
,i functilleInstalatillor pentru detectla
,1 semnallzarea efractJel " agreslunll
Cerintele unui sistem de alarrna
(fig. 11.10.9) bine proiectat si realizat
sunt:
- sa reactloneze sigur Intr-un timp cat
mai scurt;
- sa alba 0 rata minima a alarmelor
false;
- sa nu poata fi anihilat sau bruiat;
- sa fie deschis pentru dezvoltari ulte-
rioare;
- sa anunte In timp util institutiile de-
semnate pentru interventie astfel
 Capitolul10: lnstalatli de semnalizare Il.fnstalatil electrice

lncat efectele efractiei sa fie limitate;
- sa aiba posibilitatea de analiza post-
eveniment in vederea recuperarii unor
prejudicii si de imbunatatire a metode-
lor de prevenire a evenimentelor.
Sistemul de semnalizare a efractlei l?i
agresiunii depinde de domeniul de
aplicatie, de valorile care trebuie su-
pravegheate sl de reglementarile in vi-
goare (politie, societati de asiqurari),
o clasificare a sistemelor, dupa
aceste principii, ar fi pentru:
- iocuinte, vile, magazine, depozite; in
general, acestea sunt cele mai vizate
datorlta valorilor detinute si datorita
absentei unui personal de paza cali-
ficat;
- instltutllle publice;
- intreprinderile industriale;
- locasurile de cultura, datorlta obiec-
telor de patrimoniu pe care Ie detin
precum sl datorita specificului aces-
tora;
- institutiile ban care, datonta sumelor
importante de bani, precum sl a altor
valori considerabile
in proiectarea, realizarea, utilizarea sl
perfectionarea unui sistem de securita-
te se procedeaza la:
- analiza realista a riscurilor posibile si
costurilor ce pot fi suportate;
- proiectare l?i acreditare;
- autorizare l?i asigurare;
- operatlonalitate si pertectlonere,
Functlile supravegherii sunt:
- supravegherea perimetrala care va
semnala tentativa de patrundere nea-
utorizata intr-o zona deschisa sl alar-
marea inainte ca agresorul sa ajunga
la cladire. Se poate realiza cu:
- bariere in infrarosu,
- bariere de microunde,
- cablu capacitiv,
- cablu ingropat,
- cablu microfonic;
- supravegherea periferica care va
.1----":.----+
2 Acest tip de contact serveste pentru
3 la pafrunderea furisata, Este utilizat in
Fig. 11.10.9. Structure unui sistem de pazi ,i alannare:
- contacte cu usa: 2 - detectoare de spargere a geamurilor; 3 - detectoare
de rnlscare: 4 - detectoare de incendiu; S - supraveghere perimetru; 6 - centrala
de efractie: 7 - dialer telefonic; 8 - alimentare cu baterie back-up; 9 - sirene;
10 - tastatura de comanda: 11 - imprimanta; 12 - raportare alarm a la politie cu
ajutorul telefonului.
semnala un atac din exterior asupra
peretilor, geamurilor sau usilor cla-
dirii, realtzand detectia in timpul for-
tarii pafrunderii: se poate realiza cu:
- detectoare de deschidere a usilor,
- detectoare de vibratil,
- detectoare acustice de geam spart;
- supravegherea perlmetrice realizeaza
detectia l?i semnalarea prezentel intr-
un spatiu delimitat (incapere, culoar
etc.); se poate realiza cu:
- detectoare pasive cu lnfrarosu,
- detectoare cu microunde,
- detectoare cu ultrasunete,
- detectoare duale.
- supravegherea obiectelor are ca
scop supravegherea obiectelor de
valoare in cazul vandallzanl sau asi-
gura controlul rniscarii in jurul obiec-
telor protejate; se poate realiza cu:
- detectoare pentru protejarea tablo-
urilor,
- detectoare de l?OC,
- detectoare de protejare a vitrinelor;
- alarmarea in caz de etrectie.
10.2.1.2 Reg~rllegale In
vIgoare
Aceste reglementari specifica cerinte,
proceduri de testare l?i criterii de perfor-
manta pentru echipamentele de control
l?i avertizare utilizate in detectia efractiei
pentru sistemele de detectie in cazurile
de jaf. Echipamentele pot fi instalate in
interiorul sau exteriorul cladirii.
Reglemetarile contin principalele
functii absolut obligatorii pe care trebu-
ie sa Ie lndeplineasca toate echipa-
mentele de control si avertizare pre-
cum l?i functli optlonale care, in cazul
ca sunt folosite, trebuie, de asemenea,
sa respecte aceste reqlementarl, Func-
tiile aplicate in legatura cu sistemele de
control l?i avertizare la efractie care nu
au referire in reqlernentari pot fi uti-
lizate numai in rnasura in care nu este
11
atectata nici una dintre cerintele im-
puse pentru tunctille principale:
- Legea nr. 18/1996 privind paza
obiectivelor, bunurilor sl valorilor;
- Standard European ENS01x1-3-1
realizat de CENELEC - Bruxelles;
- VdS realizat de Societatea Asigurato-
rilor din Germania;
- Norme lnternationale CEI/IEC 839-S-x;
- Norme ISA.
10.2.2. Metode (tehnologii)
de detec1ie a tentativelor
de efractie
10.2.2.1 Detectla deschldarll ""lor
• Contacte magnetice
Au fost proiectate pentru a furniza
inforrnatii sigure des pre exlstenta unei
usi sau ferestre deschise. Contactele
magnetice sunt disponibile in mai rnul-
te versiuni: pentru usi l?i ferestre de in-
terior sau pentru usi l?i ferestre de ex-
terior, standard sau de tnalta securita-
te, cu montare aparenta sau ingropata.
Contactul magnetic (fig. 11.10.10)este
compus din doua parti: un comutator
magnetic (0 larnela rnontata intr-un tub
cu atmosfera rareflata a carei pozitie
se schirnba la aplicarea unui camp
magnetic extern) l?i un magnet. Ambele
componente sunt montate in carcase
identice.
Comutatorul magnetic se rnonteaza
pe tocul ferestrei (pe partea fixa), iar
magnetul pe fereastra (pe partea mo-
bila), Montarea se face pe partea opusa
balamalelor l?i cat mai putin vizibila.
• Contacte mecanice
- Contact de deschidere
Au aceeasi functie ca sl contactele
magnetice. Constructiv, acestea se
compun dintr-un comutator mecanic
care se rnonteaza pe tocul usf l?i 0 tija
de actionare a comutatorului care se
rnonteaza pe ul?a. Deoarece montarea
si reglarea este anevoioasa l?i datorita
uzurii care apare in timp, acest tip de
contact este din ce in ce mai putin fo-
losit. EI poate fi Intalnit in instalatiile
mai vechi, inca in functiune.
- Contact cu fir de trectiune
supravegherea deschiderilor in cladin
supravegherea unor zone mai greu ac-
cesibile cum ar fi cupolele luminatoare-
lor, orificiile de admisie ale instalatiilor
de aerisire etc.
Contactul prin tragere a firului este
constituit dintr-un contact lamelar elec-
tromecanic care deschide blocul de
semnalizare in cazul tractiurui firului.
Firul din otel este intins cu ajutorul
unor role de ghidare a unui tendon si
al unui carlig de suspensie deasupra
deschiderii de supravegheat.
Este recomandabil ca aceste con-
 II. Instalalii electrice
tacte, dispozitive de deviere sl fixare
terminala sa nu poata fi observate din
afara zonei de asigurat. Este, de ase-
menea, recomandabil ca, in cazul unei
deteriorari, respectiv, a distrugerii firu-
lui, contactele actionate la tracttune sa
fie astfel conectate incat sa fie declan-
sata alarma .
• Contacte inductive
Sunt folosite pentru supravegherea
concornltenta a deschiderii usilor sau
ferestrelor ~i a spargerii geamurilor.
De la unitatea de prelucrare rnontata
pe tocul usii sau tocul ferestrei este
transmis continuu un semnal cafre uni-
tatea de semnalizare montata pe par-
tea rnobila a usii sau ferestrei. Acest
semnal este folosit atat pentru alimen-
tarea cu energie a semnalizatorului cat
~i pentru comunicatle, Daca usa sau
fereastra sunt deschise sau daca gea-
mul este spart, comunlcatia se intreru-
pe si unitatea de prelucrare qenereaza
un semnal de alarrna,
10.2.2.2 ~a agresiunii
Pedala (fig. 11.10.11) sau butonul de
atac sunt cele mai utilizate in interiorul
lnstltutiilor financiar-bancare sl in toate
lnstitutiile un de se tucreaza cu elemen-
te de valoare sau cu sume mari in nu-
merar. Pedalele sau butoanele de atac
trebuie sa fie astfel amplasate tncat sa
fie actlonate prin rniscart fire~ti care nu
sunt percepute de rautacator,
Exista 0 mare varietate de modele
de butoane sl pedale de atac dintre
care cele mai raspandite sunt:
- buton de atac mecanic, fara memo-
rie;
- buton de atac cu senzor "reed" fara
memorie rnecanlca:
- buton de atac cu senzor "reed" cu
memorie mecanlca:
- pedal a de atac actionata cu piciorul
prin apasare;
- pedala de atac actionata cu piciorul
prin ridicare.
Alarma deelansata este silentioasa ~i
ea trebuie sa fie transrnlsa la un dispe-
cerat local unde trebuie sa existe per-
sonal specializat si proceduri de inter-
ventle,
10.2.2.3 ~a mlJClrl'
Detectoa"e de m~ ih infrar~ OR)
Semnalizatorul pasiv cu senzor de
raze lnfrerosii este utilizabil pentru su-
pravegherea Incaperllor, pentru asigu-
rarea obiectelor sau a traseelor de par-
curs.
Detectorul de rniscare in IR (fig.
11.10.12) recunoaste radiatia de caldura
cu 0 lungime de unda cuprlnsa in inter-
valul 700 ... 1400 nm. Orice modificare
a intensitatil radlatiei care apare la in-
trarea in zona supravegheata produce
o declansare a semnalizatorului.
Capitolul10: Instalalii de semnalizare
in functie de sistemul de Ientile folo- influenteze reciproc.
site detectoarele in IR se impart in: Unele detectoare sunt echipate cu
- detectoare cu lentila Fresnell; un sistem optic dublu, in acest fel se
- detectoare cu oglinda. of era posibilitatea unei supravegheri
Detectoarele de miscsre in IR cu superioare a incaperllor.
lenti/a Fresnell Sistemul electronic de prelucrare
Hadiatia de raze infrerosii ermsa de este complet capsulat intr-o carcasa
corpul omenesc este aplicata focalizat rnetalica, ca 0 masura de protectie
printr-un sistem de Ientile pe un piro- contra influentelor perturbatoare elec-
element. tromagnetice sl electrostatice.
Supratata de supravegheat este im- La proiectarea unui sistem de paza
partita, in functie de sistemul de Ientile, ~i alarmare cu detectoare de rniscare
in mai multe niveluri, cu zone de su- in IR trebuie evitata radlatia directa a
praveghere. surselor de caldura inconstante ca, de
in scopul unei adaptari la cerintele exemplu:
tehnice ale unui caz specific de utiliza- - nu trebuie orientate semnalizatoarele
re pot fi disponibile (in functie de fabri- spre radiatoare de cal dura, radiatoa-
cant) Ientile Fresnell cu diverse carac- re de raze infrarosii, aeroterme sau
teristici de cuprindere. in functie de nu- instalatii climatice;
rnarul de zone ~i nurnarul de nivele pe - trebuie evitata actiunea solara ~i lu-
care acestea sunt impartite, de unghiul mina puternica a reflectoarelor asu-
de deschidere pe orizontala ~i verticala pra detectorului;
sl de raza de actiune, detectoarele de - nu trebuie orientat detectorul asupra
rniscare in IR (fig. 11.10.13) se impart in: obiectelor reflectoare (ferestre, su-
- volumetrice; prafete metal ice, oglinzi);
- pentru dlstante mari; - trebuie evitate turbulente ale aerului in
- cortina 1
- de tavan.
Sistemele optice pot fi interschimba-
te individual chiar la tata locului. Drept
accesorii pot fi disponibile sisteme op-
tice (Ientile) pentru supravegherea zo-
nelor lungi, a acoperirii orizontale, a
acoperirii verticale si a supratetelor.
o alta categorie a detectoarelor de
rniscare in infrarosu 0 reprezlnta detec-
toarele anti masking. Acestea, prin in-
termediul unei diode ernitatoare in in-
frarosu, emit periodic impulsuri.
Fig. 11.10.10. Montarea unul contact
Reflexia naturala de baza a mediului
magnetic pe 0 fereastri:
(rnernorata) este permanent cornparata
- comutator magnetic; 2 - magnet.
cu reflexia receptionata astfel lncat, in
momentul acoperirii, apare 0 modifica-
re a intensitatii reflexiei, rezultatul fiind
semnalizarea tenativei de sabotaj, in-
diferent de starea de efractle,
Detectoare de mi$CBfe in IR cu oglindfJ
Fiind tot detectoare in IR, au acelasi
principiu de functionare si acelsasi ca-
racteristici cu detectoarele in IR cu len-
tila Fresnell deosebirea dintre ele con-
stand in faptul ca radiatia de raze infra-
rosii emisa de corpul omenesc este fo-
calizata cu ajutorul unei oglinzi pe un Fig. 11.10.11. Amplasarea ,I
aC1ionarea unei pedale de atac.
piroelement.
Avantajele folosirii detectoarelor de ~ .
rniscare in IR sunt urrnatoarele:
- delimitarea domeniilor de actiune,
prin posibilitatea folosirii de diverse ~
sisteme de Ientile; prin aceasta exlsta
posibilitatea dellmltarii spatiale a in- ~
caperllor, a asiqurarii obiectelor sau a
~
anularii influentelor perturbatoare ca,
de exemplu, radiatoarele de cal dura; ~
- datorita comportamentului pasiv (re-
~
ceptor de radlatii), se pot instala in
aceeasi tncapere mai multe semnali- Fig. 11.10.12. Montarea unul detector
zatoare far a ca acestea sa se 1n InfrarQfu.
 Capitolul10: lnstalatii de semnalizare II. Instalatii electrice

apropierea semnalizatorului (suflante, sunt, din acest motiv, influentate de colectate de un receptor aflat in com-
ventilatoare, ferestre deschise etc.). conditllte de mediu (umiditate, tempe- ponenta detectorului ultrasonic. ln ab-
Detectoarele nu se rnonteaza in spa- ratura). Detectoarele ultrasonice functi- senta unui obiect in rniscare, frecventa
tele zidurilor iesite in atara, coloanelor, oneaza conform efectului Doppler. receptata este egala cu cea ernlsa.
perdelelor sl altor obiecte aserna- Acest efect consta in modificarea Daca exista 0 modificare a pozitiel unui
natoare care patrund in zona de supra- frecventei de oscllatie daca sursa de obiect sau a unei persoane pe directia
veghere rezultand 0 atenuare a supra- oscilatle se rnlsca in raport cu un punct detectorului, valoarea frecventei recep-
vegherii. de reterlnta, tionate se va modifica in conformitate
Ermtatorul transmite un semnal de cu principiul Doppler, iar alarma va fi
Detectoare de mi~e ultrasonice aproximativ 26 kHz in volumul care tre- generata. La instalare, detectoarele ul-
Transmit unde ultrasonice cu frec- buie protejat. Undele sonore sunt re- trasonice vor fi astfel dispuse incat sa
venta de aproximativ 26 kHz prin aer l;li flectate de podea, peretl, tavan l;li sunt fie evitate alarmele false generate de
vibratia peretilor pe care acestea sunt
montate. Rata alarmelor false, datorata
animalelor mici, poate fi redusa prin
Unghi de modificarea sensibilltatli receptorului.
inclinare 0° Inaltime de Tnaintea lnstalarf unui detector ultra-
montare = 2,5m sonic se recornanda verificarea zonei
[~l~ pentru identificarea eventualelor sem-
Unghi de
2,5~ inclinare 0° nale ultrasonice perturbatoare. Detec-
4 ~;2~4~5+-+8~1~0-1r2-1r4-1+6-m
torul ultrasonic se rnonteaza intotdea-
45· una astfel incat calea de patrundere a
eventualului intrus sa fie pe directla
detectorului. Daca sunt necesare mai
multe detectoare pentru aceeasi in-
capers, ele se mstaleaza in asa fel in-
cat sa nu existe interterente intre ele.
Nu se utilizeaza niciodata detectoare
care sa opereze la frecvente diferite.
Limita de detectie maxima este de
aproximativ 9 m (fig. 11.10.14).
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 m Detectoare de mi~e cu microunde
Sunt folosite, in special, pentru su-
pravegherea volumelor mari, interioare,
in cornblnatie cu detectoare pasive in
infrarosu (dubla tehnologie) (fig.
11.10.15). De asemenea, contin un emi-
tator sl un receptor, functionand dupa
principiul Doppler.
Corpul uman este un bun absorbant
al semnalului de microunde, energia
reflectata receptionata este foarte mica
in cornparatle cu cea reflectata de alte
obiecte.
Unghi de
Daca in constructia cladirii intervin
inclinare 90· penetran de microunde nedorite, aces-
25° tea perturba functionarea detectoare-
lor. Constructiile din beton sau cararnl-
da prezinta in mai mica masura pene-
trari nedorite, dar rigipsul, lemnul, plas-
2m 81° ticul l;li sticla sunt penetrate cu usurin-
2,5m tao Suprafetele metal ice reftecta si irn-
3m
prastie caracteristica de protectie,
4m De aceea se recornanda ca detecto-
rul sa fie montat intr-o asemenea pozl-
2 4 10 12 14 m tie lncat zona de acoperire sa nu fie
obstructionata.

1~~~~:-
1)1 ) "m--R--"-mJ.im
=2,5m_ ____ _ .I
m-Hm m __:m _m"m
_.::::: ::::::::::::::::::::_
B Ori de cats ori este posibil, detecto-
rul se rnonteaza pentru a supraveghea
punctele de intrare, eventualul intrus
Unghi de ------ - - - - - - - - - - - -::::::::: rniscandu-se pe directia detectorului.
inclinare 0° In locurile unde trebuie instalate mai
multe detectoare, acestea se seteaza
I I
pe frecvente diferite, pentru a fi evitate
2 4 6 8 10 12 14 m
interterentele. Alte interferente pot apa-
rea datorita lampllor fluorescente, fiind
Fig. 11.10.13.Caracteristlcile de detec1:ie pentru detectoarele Yolumetrice,
necesar ca detectoarele utilizate sa fie
de distanfj mare ,I detectoarele cortinl.
dotate cu filtre.
 II. Instalalii electrice
Detectoare cu dubla tehnologie
Utilizarea a ooua tehnici de detectie
face ca probabilitatea ca 0 alarrna talsa
sa influenteze doua tipuri de detectoa-
re sa fie foarte mica. De exemplu, zgo-
motele ultrasonice sau turbulentele de
aer care pot constitui 0 problema pen-
tru detectoarele ultrasonice nu influ-
enteaza un detector in lnfrarosu. Pe de
alta parte, lumina drecta a soarelui sau
punctele calde locale nu vor influenta
un detector ultrasonic. Oand aceste
doua tehnici de detectle sunt combina-
te, astfel tncat ambele detectoare pot
semnala prezenta unui intrus intr-un
anume timp, atunci alarmele false sunt
eliminate. Oombinatia dintre detectoa-
rele in infrarosu sl detectoarele ultraso-
nice este recomandabila pentru acope-
riri limitate, pan a la mediu, deoarece li-
mita superloara a detectoarelor ultra-
sonice este de aproximativ 9 m.
in timp ce pentru 0 cornblnatie infra-
rosu-ultrasonic limitarea vine din partea
detectorului ultrasonic, pentru combi-
natia lntrarosu-microunde detectorul in
infraro$u este cel care de cele mai mul-
te ori llrnlteaza intervalul de acoperire a
supratetelor. Detectoarele infrarosu-
microunde sunt mai voluminoase decat
detectoarele lnfrarosu-ultrasonic datori-
ta volumului pe care II ocupa cele doua
antene "horn" ale partll de detectle cu
microunde. Limita maxima a detectiel
este de aproximativ 30 m.
10.2.2.4 DetectiB tentatIveIor
de spargere a geamurllor
in conformitate cu studii recente, in
aproximativ 30 % din spargerile de 10-
cuinte, hotii au reusit sa intre in casa
spargand geamul unei ferestre sau al
unei usl, Pentru spatiul comercial si in-
dustrial, acest procentaj creste la apro-
ximativ 50 %.
Avantajul acestor detectoare (fig.
11.10.16) este ca ele pot realiza supra-
vegherea chiar si atunci cand detec-
toarele de rnlscare nu pot fi active.
Deteqie pasiva
Detectoarele pasive sunt utilizate pentru
ferestre care au geamurile dintr-o singura
bucata. in momentul spargerii geamului
apare un spectru de frecvente care se
propaga pe suprafata sticlei sub forma
unui cerc a carui raza creste.
Senzorul pasiv de spargere a gea-
mului, montat pe geam, receptloneaza
acest spectru prin intermediul placli
de baza in care este integrat un cristal
piezoelectric.
Cristalul piezoelectric transtorrna
tensiunile mecanice in semnale electri-
ceo Partea de prelucrare a detectorului
cornpara semnalele receptionate cu 0
rnostra de frecventa, Daca frecventele
receptionate se situeaza intr-un dome-
niu dat este generata alarma.
Capitolul10: Instalalii de semnalizare
Pe baza caracteristicilor de frecventa
selective sunt eliminate alarmele false.
Detectie activa
Senzorul activ de spargere a sticlei
este, in calitatea sa de semnalizator de
suprafata, 0 cornponenta fixa a unei
tehnici de asigurare bine gandita. Sen-
zorul activ de spargere a sticlei tine,
permanent, sub control supratata de
supravegheat a sticlei, prin doua siste-
me independente (rnasurarea reflexiei
$i rnasurarea frecventel) cuplate intr-o
conexiune tip ,,$1". Aceasta lnsearnna
ca, daca ambele sisteme sunt activate
concomitent, are loc un mesaj de alar-
rna atinqandu-se 0 Inalta slquranta la
perturbatll.
Prin elementul piezoelectric de rna-
surare a reflexiei, geamului de stlcla i
se imprima (Ia anumite intervale de
timp) oscilatii. Dupa timpul de emisie,
elementul piezoelectric com uta electro-
nic pe receptie. Oscilatiile reflectate
sunt astfel receptionate, digitalizate sl
memorate. Aceste operatu se rep eta
de cateva ori pe secunda, datele emise
fiind comparate permanent cu datele
receptionate.
Daca 0 suprafata de sticla este distru-
sa, oscllatlile receptlonate nu coincid cu
cele emise $i memorate (duratele de
propagare), prooucandu-se intern 0 me-
morare care insa nu duce la 0 alarrna.
Daca, in acelasi timp, prin elementul
piezoelectric de rnasurare a frecventel
este activat sistemul de analiza a frec-
vsntei sticlei, prin circuitul ,,$1" are loc
un mesaj de aterrna, in cazul unor in-
fluente perturbatoare, activitatea unui
singur sistem de analiza din cele doua
90" 80"
70"
sisteme independente va duce la anu-
larea automata dupa un anumit tip de
memorare.
Datorita modului de supraveghere, la
proiectarea unui sistem de paza sl
alarmare, trebuie avute in vedere urrna-
toarele:
- pe fiecare geam poate fi montat un
singur senzor; senzorii activi de spar-
gere a sticlei emit pe geamul de sti-
cia frecvente in banda ultrasunetelor;
interferentele pot fi eliminate daca
geamurile alaturate prezinta 0 legatu-
ra rnetalica intre ele sau prin utiliza-
rea unui distribuitor de sincronizare;
- senzorul se plaseaza, preferential, in
zona superioara a ferestrei, in afara
razei de actiune a rnairulor:
- la sticla de blindaj, geamul trebuie sa
aiba 0 anurnlta dimensiune minima
(in functle de producator),
La reglajul detectoarelor active de
spargere a geamurilor, instalatorul tre-
buie sa tina seama de condltlile locale
$i de tipul sticlei ce urrneaza a fi supra-
vegheata deoarece caracteristica re-
flexiei geamului de sticla rezulta indivi-
dual din rnarirne, material, tip de suda-
re sl montaj.
Fig. 11.10.15.Detectorul
cu mlcrounde.
spargere
a geamului
Fig. 11.10.16.Montarea ,I raza de
actiune a unui detector
de spargere a geamului.
 Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
Detectia aoustloa
Aceste tipuri de semnalizatoare ser-
vesc pentru supravegherea geamurilor
de sticla la strapunqere, fara ca senzo-
rul sl geamul de sticla sa se afle in
contact direct. Datorita acestei tehno-
logii exista posibilitatea ca printr-o uni-
tate de semnalizare sa se supraveghe-
ze mai multe geamuri (fig. 11.10.17).
Anumite tip uri de ferestre (constituite
din mai multe segmente), ferestrele
glisante, geamurile bombate, lucarnele
sl ferestrele de supralumina se pretea-
za a fi supravegheate, la spargerea sti-
clei, cu ajutorul detectoarelor acustice.
Principiul de semnalizare al semnaliza-
torului cu detecpe acustica se bazeaza
pe faptul ca in cazul spargerii sticlei se
produc audiofrecvente medii, iar la inci-
denta acestora pe sol este generat un
spectru de lnalta frecventa, Acest pro-
ces este prelucrat electronic ~i comparat
cu modelele de semnale de alarrna
(benzile de frecvente individuale, precum
sl desfasurarea ternporala a eve-
Fig. 11.10.17. Amplasareaintr-o
Jnclpere a unui detector acustic
de spargere a geamului.
Fig. 11.10.18. Echiparea unui tezaur
de bancl cu detectoare de vlbr&1ii.
Fig. 11.10.19. Raza de supraveghere
a unui detector de vlbr&1il.
II. lnstalatii electrice
nimentelor trebuie sa se incadreze in nea cu scopul de a face diferenta intre
anumite domenii prestabilite). in cazul o modificare ocazionala de mediu si un
unei succesiuni corecte a semnalelor, atac real.
analiza conduce la 0 alarrna. Montarea se face in nise sau, direct,
Pentru proba de functlonare a sem- pe perete.
nalizatoarelor acustice de spargere a Raza de supraveghere depinde de
sticlei, in exploatare sl Intretinere, se tipul de detector, de natura materialului
foloseste un aparat manual de control. din care sunt confectionatl peretu, de
Acesta sirnuleaza printr-un difuzor sensibilitatea dorita ~i de vibratiile ca-
integrat frecventele, in succesiunea racteristice ale cladirii (fig. 11.10.19).
temporala corecta, pentru a face sa
reactioneze semnalizatorul. 10.2.2.6 Detectoare tensometrice
La proiectarea unui sistem cu astfel Sunt folosite, in special, pentru su-
de semnalizatoare trebuie avute in ve- pravegherea obiectelor de arta atarna-
dere urmatoarete: te pe pereti (tablouri). Pot fi active in
- nu este permis ca zona de vizitabili- timpul prezentel publicului, reprezen-
tate intre semanalizator sl obiectul de tand 0 suplimentare a supravegherii
supravegheat sa fie restransa prin spatiale,
portiuni de zidarie ie~ita in atara, Detectorul prlrneste, prin intermediul
coloane, piese mobiliare, perdele fo- unui senzor piezoceramic, modificarea
noabsorbante sau alte obiecte de sarcina si/sau deplasarile mecanice
asernanatoare: pe care Ie transtorrna in semnale elec-
- nu este permis ca semnalizatorul sa trice. Acestea sunt evaluate in functie
fie montat in fata unor surse de ultra- de repetabilitate, amplitudine sl de
sunete; anumite frecvente tipice. Pragurile de
- semnalizatoarele acustice de sparge- reactie modificabile ~i nurnarul de im-
re a sticlei se vor folosi numai in spa- pulsuri programabil fac poslbila opti-
tii interioare uscate; mizarea intre sensibilitatea la reactie ~i
- nu se preteaza la supravegherea sti- raspunsul la deranjament.
clei consolidate cu sarma sau a sti-
clei securit. 10.2.2.7 Supravegherea vltlfnelor
Functionarea supravegherii se ba-
10.2.2.5 DefectIa tentative/or zeaza pe variatia periodica a volumului
de penetrare a pere,1or de aer din vitrina (de ordinul a cativa
Detectoarele de vibratll au fost pro- centimetri cubi) cu ajutorul unei dia-
iectate pentru detectla lncercsrilor de fragme. La scaderea presiunii (monito-
patrundere neautorlzata (prin pereti sau rizata de detector) ca urmare a unei in-
prin usa) in tezaure, case de bani, ban- cercari de deschidere a vitrinei, algor it-
comate (fig. 11.10.18). mul analitic al detectorului ldentifica
Datorita tehnologiei incorporate, de- aceasta schimbare ~i genereaza sem-
tectorul depisteaza orice dispozitiv de nalul de larrna.
penetrare (borrnasina cu percutle, freza
cu diamant, presa hidraulica, explozie)
aflat in functiune in raza de actiune. in
acelasl timp, acestea permit deplasa- Tabelulll.10.6. Riscuri ,i factori
rea in zona supravegheata fara a da perturbatori
alarme false. Riscurile ce Factori pertur-
Semnalele receptionate sunt proce- trebuie acoperi- batori
sate de detector, analizandu-se frec- te prin protectla pentru protectla
I peri metre lor perimetrelor
venta semnalului, durata sl amplitudi-
- Efractie - Ceata, fum
- Talharie - Ploaie, burn ita
- Sabotaj - Zapada
- Atac terorist ,- Formare de gheata,
chiciura
- Spionaj - Umiditate (a aerului,
a solului)
- Patrundere - Nisip, praf
neautorizata - Fulgere
- Camp uri
electromagnetice
Fig. 11.10.20. Barieri mecanicl cu - Expunere la soare
sistem de deteqle automat - Variatii mari
A - bariera exterioara; B - zona de temperatura
supravegheata; C - gardul interior; - Cutremure, vibratii,
1 - supraveghere aerlana: 2 - supra- socuri
vegherea solului; 3 - supravegherea - Arbori, radacini
barierelor. - Animale
 II. Instala,ii electrice Capitolul10: Instala,ii de semnalizare

10.2.2.8 Supravegherea perlmetrelor Zona Beste rnonltonzata impotriva
Sistemele de supraveghere perime- patrunderf intrusilor. Exista mai multe
trala trebuie sa functioneze in aer liber metode de monitorizare a zonei B:
$i sunt expuse influentei factorilor de - in aer;
mediu (vant, ploaie, zapaoa, praf, nisip, - in sol;
vlbratil etc.). in aceste condltii, sisteme- - pe gardul exterior;
Ie trebuie sa ignore influenta factorilor - 0 cornblnatle a celor de mai sus.
perturbatori sl sa identifice, sigur, sem- Scopul barierei C este acela de a in-
nalizarea de patrundere in perimetru. tarzla patrunderea intrusului, in zona
Pentru rezolvarea acestor cerinte, in protejata, in vederea asiqurarii timpului
majoritatea cazurilor, este necesara necesar ca echipa de interventle sa
completarea sistemului de suprave- opereze eficient.
ghere perirnetrala cu sisteme de supra- Alegerea echipamentelor potrivite
veghere TV $i sisteme de iluminat. Nu- pentru supravegherea patrunderii in
mai astfel este posibil ca la dispecerat, perimetru trebuie facuta dupa analiza-
dupa reception area unei alarme, sa se rea atenta a riscurilor la care este su-
analizeze situatia, rapid si eficient, sl sa pus obiectivul si, respectiv, a factorilor
se tnltieze rnasurlle de interventle, perturbatori existenti. In tabelul 11.10.6
Un sistem de supraveghere peri me- sunt prezentate principalele riscuri sl
trala, eficient, cornblna 0 bariera meca- principalii factori perturbatori intalnltl in
nlca cu un sistem de detectie automat apllcatille de supraveghere a patrunde-
(fig. 1I.10.20). rii in perimetru.
Gardul exterior A reprezlnta 0 delimi- Echipamentele sl instalatiile de moni-
tare vizibila a zonei care trebuie prote- torizare a perimetrului trebuie sa inde-
jata si previne patrunderea nsintentio- plineasca cerlntele functionale specifice
nata a oamenilor sau animalelor si, im- apllcatiei $i sa asigure suplimentar:
plicit, declansarea alarmei. - functionare permanenta, 24 h din 24;
- functlonare fiablla a tuturor compo-
nentelor sl asigurarea unei detectii si-
gure independent de factorii pertur-
batori externi;
- semnalizarea deranjamentelor aparu-
te in sistem;
- monitorizarea impotriva sabotarii
echipamentelor sau cablurilor.
in vederea asiqursrti unei localizari
cat mai precise a sernnalizarii patrun-
derii unui intrus, care sa perrnita 0 in-
terventle rapida, perimetrul va fi divizat
in cat mai multe zone de alarmare.
Sistemul de monitorizare trebuie sa
furnizeze 3 tipuri diferite de lnformatll
pentru fiecare zona de alarmare:
• alarma de pafrundere a unui intrus;
• alarm a de sabotare a echipamentelor
sau cablurilor;
• semnalizarea prezentei unor factori
perturbatori peste 0 anurnita lirnita
prestabilita,
Caracteristicile diferitelor sisteme de
supraveghere a patrunderii in perimetru
sunt prezentate in tabelul 11.10.7.

Tabelulll.10.7. Caracteristicile slstemelor de supraveghere

Sistem Principiu de Avantaje Posibilitati Riscuri de Latimea Cost
detectie de depasire alarme zonei relativ
a sistemului false [mJ

Bariera in Opturarea Zona Catarare, Ceata, 0,1 100

infrarosu fascicolelor de ingusta de tunel zapada,
radiatie in detectle furtuna,
_spe~truL infrarosu J:ll1imale,
Bariera cu Modificarea Cost redus Catarare, Animale, 1,5... 10 80
microunde lntensitatii tunel reflexii pe
carnpulul suprafete
electromagnetic metal ice
intr-un fascicol de sau apa
- - - 0
microunde --
,
-r:-
---
------------ - --- --- ---

Camp Modificare Sensibilitate Catarare, Corosiune, 3 250

electrostatic permitivitatii prin , mare tunel gheata,
. apropiere animale

Cablu de Modificarea sarcinii Cost redus Catarare fara Animale, 0,1 50

presiune polarizate sub a atinge gardul, vibratii,
pre::;iuf!~ _ _ __ . tunel trafic
"E Detector cu ' Analiza vibratiilor Cost redus Catarare Vlbratil, 40
~ vtbratii gardului fara a atinge trafic,
Q) gardul, animale
a. tunel
--------- ------ ---- -

Detector cu Modificarea Rata redusa Catarare Pasari, 0,1 160

fir tensiunii in fire Ie de alarme fara a atinge teren
tensionat gardului false gardul, instabil
f- --f--- ---
tunel

Tub de Modificarea Invizibil Realizarea Animale, 2 250

presiune presiunii solului unui pod vant,
peste zona arbori
"0
Ul supravegheata
.s Cablu Modificare Invizibil; Salt peste Apa 2 ... 3 180
coaxial cu campului supravegheaza zona curqatoare
pierderi electromagnetic sl sub sol senslolla
din apropierea
cablului
 Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
• Echipament pentru deteclia pA-
trunderii cu cablu coaxial cu pierderi,
in~opat
Cab lui coaxial cu pierderi genereaza
un camp de detectie de radlofrecventa
in jurul traseului perimetral pe care este
ingropat. Semnalele electrice transmise
prin cablu genereaza un camp elec-
tromagnetic invizibil care poate detecta
prezenta unui intrus care-I traverseaza,
Cablul coaxial cu pierderi este ele-
mentul de sesizare. EI este constituit
din doua cabluri coaxiale in aceeasl
carnasa din polletilena de mare
densitate, rezistenta la sollcltari mec-
anice sau atac chimic. In interiorul ca-
blului se afla un material de umplere pe
baza de parafina care are rolul de a
preveni patrunderea apei daca camasa
cablului a fost deterlorata (crapata,
roasa),
Cablul este conectat la un echipa-
ment electronic care qenereaza semna-
lui electric, II lnjecteaza in cablu ~i ana-
lizeaza rnoditlcerlle aparute ca urmare a
pertubarli carnpulul electromagnetic din
jurul cablului. Prelucrarile de semnal,
ulterioare, sunt complexe. In vederea
2 \ i
Fig. 11.10.21. Prlnclpiul de deteqie
- detector; 2 - deformare
II
IOO~I~
Central a
/'
+12V DC , \
OV , \
I
Alarma
{ I , '++1-1-++---++,
Sabotaj { I
$tergere
\ I
dezactivat \ I
Tresa J Detector
II. Instalalii electrice
deosebirii intre alarmele utile ~i cele • Echipamentul asigura detectia
false sl pentru asigurarea unor caracte- obiectelor in rniscare care au 0 sectlu.
ristici tehnico aplicative specifice se ne de ecranare electromagnetica sem-
utillzeaza algoritmi brevetatl, nlficativa (oameni, vehicule, obiecte
Caracteristicile tehnico-aplicative de- bune conducatoere de electricitate de
finesc domeniul de utilizare al acestei dimensiuni mari). Probabilitatea de de-
metode: tectie a unui om este de 99 % pentru
• Perimetrul definit de traseul cablu- un factor de incredere de 95 %. Echi-
lui ingropat este invizibil ~i permite de- pamentul detecteaza un om care se
tectia patrunderli fara ca intrusul sa se deplaseaza in plimbare, alergare, tara-
astepte la asa ceva. Echipamentul re, salturi, cu 0 viteza cuprinsa intre
functioneaza la parametrii nominali in 0,02 ~i 8 mis, indiferent de directia de
medii diferite cum ar fi parnant, asfalt, rnlscare, in vederea evitiirii alarmelor
beton sau alte medii a caror conducti- false, echipamentele mentlonate detec-
vitate este cuprinsa in domeniul teaza un om cu 0 greutate minima de
10... 250 mQ/m. Terenul trebuie sa 30 ... 35 kg.
alba scturnbarl de planeitate de maxim • Echipamentul functioneaza in con-
30 %, iar colturile traseului sa aiba 0 ditii de exterior ~i este susceptibil la
raza de curbura de minim 6 m. Cablul alarme false in anumite conditii meteo-
se ingroapa la circa 5... 10 cm in asfalt rologice sau de mediu:
sau beton. - veqetatle, in lungul traseului, care de-
• Carnpul de detectle este continuu paseste inaltlmea de 30 m;
~i uniform in lungul perimetrului. Di- - ploaie, zapada;
mensiunile caracteristice ale carnpului - rasaritul sau apusul soarelui;
de detectle sunt: - vant;
- inaltime: 1 1,5 m; - schirnbari bruste de temperatura;
- largime: 1 3 m; - ceata, furtuni de nisip;
- adancirne: 0,5 m. - rniscarea in zona a obiectelor cu sec-
tiune electromagnetica semnificativa
\ (autovehicule, cursuri de apa la su-
prafata sau subterane);
3 - surse generatoare de perturbatil elec-
tromagnetice sau acustice.
• Echipamentul aslqura 0 lungime
maxima pentru un tronson de detectie
de circa 200 m. In practica se utilizea-
za tronsoane de 50, 100 sau 150 m, in
vederea identificarii cat mai precise a
locului de efractle.
• BarierA de microunde
Este constituita dintr-un ernitator ~i
un receptor amplasate la 0 distanta de
la gardul senzitiv cu fire tenslonate: 50 ... 300 m unul de celalalt, Ernltato-ul
a firului tensionat; 3 - fir tensionat. este un generator de radiatie electro-
Q; Q; Q; Q; Q; Q; Q5 Q; Q;
.0 .0.0 .0 .0.0 .0 .0.0
:.J :.J:.J :.J :.J:.J :.J :.J:.J
I II I I I
loo~l~ OO~I~
1~~.,~~~ln~~.,~~~~1
'\ '\ a: a:
I)
, \
I ~~~-H~~I~++--~"
' \ I
II I
r
---+-+-++++-----' , / j_
I I / /
\ I \ I
/ /
\ I II
\ I
- --1/
1 Detector 2 Detector
~----------------~
n
Rezistente capat de linie
{doar la anumite centrale de efractie)
Fig. 11.10.22. Conectarea conventionali a detectoarelor.
 II. Instalalii electrice
magnetica de Inalta frecventa (micro-
unde), de regula, in jurul a 10 GHz.
Solutiile moderne utiilzeaza oscila-
toare rezonante cu dielectric care sunt
foarte stabile pentru 0 gama larga de
temperaturi.
Receptorul utillzeaza 0 metoda de
detectie bazata pe analiza de semnal,
modificarile in amplitudinea semnalului
fiind direct proportionale cu rnartrnea si
densitatea obiectului aflat in carnpul
barierei.
Polarizarea antenelor este variabila ~i
permite crearea de canale de transmi-
sie multiple pentru aplicatll care utili-
zeaza mai multe bariere in sistem (se
evlta astfel influentarea recloroca a ba-
rierelor). De asemenea, prin modifica-
rea polarizarii antenelor se regleaza ca-
racteristica de detectie,
Carcasele echipamentelor sunt me-
tal ice sl protejate la ploaie sau inghet.
Barierele sunt dotate cu echipament
auxiliar (optic si/sau sonor) pentru ali-
nierea ~i analiza perturbatiilor mediului.
Semnalizarile generate de receptor,
ca urmare a detectarii patrunderii in
perimetru, sunt transmise, prin ie~iri fi-
zice sau logice, cafre echipamente de
dispecerizare sau gestionare a cladirii.
Caracteristica de detectie are 0 lar-
gime dependenta de lungimea barierei
(distanta dintre ernitator ~i receptor) ~i
anume circa 4 ... 6 m la 0 lungime de
100 m.
• Detector iner1ial de vibratii
Opereaza ca un filtru "trece-banda"
cu 0 sensibilitate unitorrna intr-un
spectru larg de frecvente, Detectoa-
rele, de regula, incapsulate si etanse
se pot monta pe cele mai multe tipuri
de garduri realizate din contectli meta-
lice (placi metal ice sudate, gard de
sarma ghimpata, concertina etc.)
Semnalele electron ice generate de
detectoarele de vibratii sunt analizate
de 0 unitate de control electronica.
Aceasta utilizeaza analiza de semnal
adaptiva care rninirnizeaza influenta
evenimentelor intarnplatoare sl com-
penseaza conditiile de mediu.
Echiparea tipica pentru un gard con-
struit din bare metalice se realizeaza prin
fixarea de gard, la 0 inaltime de 120 cm
de sol, a cate unei perechi de detectoa-
re inertiale de vlbratii (montate la 30 .. .40
cm unul de celalalt) la fiecare 3 m.
Gard senzitiv cu fire tensionate
Acest echipament asigura 0 bariera
fizica ferrna, combinata cu un sistem
de detectle a efractlel, fiabil ~i sigur
(fig. 11.10.21).
Principiul de baza al acestei metode
consta dintr-o arie de fire pretensiona-
te (sarma ghimpata sau lisa) prinse in-
tre doua posturi de ancorare succesi-
ve. La jurnatatea distantei dintre postu-
rile de ancorare este amplasat un post
Capitolul10: Instalalii de semnalizare
de detectie, echipat cu cate un senzor
pentru fiecare fir pretensionat. Pentru a
asigura 0 rezlstenta fizica a gardului,
precum ~i pentru orientarea rniscarli fi-
relor pretensionate, se arnplaseaza la
dlstante egale, stalpi de sutinere, Stal-
pii de sustinere permit transformarea
rniscarllor verticale ale firelor, deforma-
te de catararea unei persoane, in mis-
care orizontala, seslzabila de cafre de-
tectoarele din postul de detectie. De-
tectoarele din postul de detectie au 0
consfructie speciala destinata discrimi-
narii intre rniscanle foarte lente care
pot aparea datorita rnodificarilor me-
diului sl rniscarilor rapide provocate de
taierea sau supratensionarea firelor.
Orice incercare de penetrare in peri-
metru prin talerea gardului, catararea
cu sau fara scara, va genera un semnal
de alarrna. Semnalizarile generate de
fiecare detector din postul de detectle
sunt preluate de un echipament elec-
tronic, care Ie transmite pe un canal de
cornunlcatle serlala cablat, catre un
calculator de dispecerizare sau gestio-
nare a cladirii,
Caracteristicile tehnicoaplicative re-
cornanda aceasta metoda de protectie
a perimetrului ca optima, din punct de
vedere pertorrnanta-pret, pentru obiec-
tive speciale, precum unitati militare,
inchisori, aeroporturi, centrale nuclea-
re, alte intreprinderi de inalta tehnolo-
gie sau cu activitati cu grad mare de
periculozitate.
• Metoda permite 0 dimensionare
flexibila a perimetrului ce trebuie su-
pravegheat. Lungimea maxima a unui
tronson, delimitat de doua posturi de
ancorare este de 50 m.
• Echipamentul genereaza 0 alarrna
daca unul dintre fire este deformat de
o torta mai mare de 100 .. .400 N, elimi-
nandu-se astfel alarmele false produse
de animale mici, pasari etc. Pentru fie-
care semnalizare se identifica firul
afectat sl deci se cunoaste lnaltirnea la
care s-a produs efractla,
• Metoda de detectie, preponderent
rnecanica, face ca acest echipament
sa fie foarte putin susceptibil la alarme
false. Producatoril garanteaza 0 rata
anuala mai mica de 4 alarme false
pentru un kilometru de gard senzitiv.
• Fiabilitatea ~i mentenabilitatea sunt
foarte ridicate. Producatorii garanteaza
o medie a timpului de buna functionere
de 2 - 2,5x107 h sl un timp mediu de
reparare de 30 min .
• Gardul senzitiv poate fi montat de
sine statator sau pe un gard sau zid
existent. Forma recomandata pentru
gard include 0 portiune verticala si una
incllnata la 45° in vederea descurajarf
tentativelor de catarare cu sau fara
scara, Inaltlrnea echivalenta a gardului
va fi cuprinsa in intervalul 2,5 ... 4 m.
Pentru unele apllcatli metoda se pre-
teaza la combinarea cu 0 concertina
din sarrna ghimpata.
• Succesul acestei metode depinde
mult de corecta instalare a echipamen-
tului. Trebuie asigurata 0 fundatie co-
respunzatoare pentru posturile de
acordare, astfel incat rnoolflcarl ale
factorilor meteorologici sa nu produca
deplasari sesizabile. La instalare tre-
buie avute in vedere topologia terenu-
lui, felul solului, caracteristicile de cli-
rna, Alte arnenajari existente, precum
linii telefonice, electrice sau pomi pot
constitui cai de patrundere in peri me-
tru, fara a atinge gardul senzitiv. In
unele aplicatii, aceasta metoda poate fi
suplirnentata cu 0 supraveghere mas-
cata (detector IR, detector de microun-
de, cablu ingropat).
10.2.3. Centralizarea
semnalizirilor in instalatiile
pentru detect:ia ,i semnalizarea
efra~ei ,i agresiunii
lnstalatiile pentru detectia ~i semna-
lizarea efractiei si agresiunii sunt for-
mate din mai multe dispozitive ~i echi-
pamente distribuite in interiorul si/sau
exteriorul obiectivului supravegheat,
ale caror sernnallzeri trebuie centraliza-
te in vederea utilizar!i. De regula, aces-
te centralizari se fac in central a de
efractie,
Modalitatea de conectare a echipa-
mentelor la centrala de efractie a dus
la urrnatoarea clasificare a tipurilor de
conexiuni:
- clasica:
- adresablla;
- bucla;
- radio.
• ConeJdunea cIasIcj
Conectarea se face pe 6 fire (2 ali-
mentare, 2 alarrna, 2 sabotaj) (fig.
11.10.22). La conectarea unui singur
echipament sau dispozitiv la centrale,
pe un racord (denumit sl linie sau gru-
pal, semnalizarile de efractie sau sabo-
taj provenite de la dispozitiv vor fi bine
localizate.
In cazul in care pe un racord vor fi
conectate mai multe dispozitive, la
aparitia unei sernnalizari de efractie
sau sabotaj, centrala nu va putea iden-
tifica dispozitivul care a declansat alar-
ma sau care a fost sabotat. De aceea
este recomandabil ca, in cazul folosirii
conexiunii clasice, conectarea a mai
mult de un singur dispozitiv la un ra-
cord al centralei sa se taca numai daca
dispozitivele respective se gasesc in
aceeasl lncapere,
Unele tip uri de detectoare mai au 0
intrare de cornanda a diodei electrolu-
miniscente sl 0 ie~ire de semnalizare a
 Capitolul10: lastalatii de semnalizare II. lnstelatii electrice

acoperirii sau de deranjament. Pentru
valorificarea acestor lntorrnatil la nivelul
centralei de efractie vor trebui supli-
mentate firele de conectare.
Circuitul de semnalizare este perma-
nent monitorizat de centrala de efrac-
tie. Pentru aceasta la capatul fiecarui
racord (numai la unele centrale) se co-
necteaza un rezistor de 0 anurnita va-
loare. Atunci cand valoarea rnasurata
scade sau creste peste un anumit pro-
cent din valoarea nominata este sem-
nalizata starea de alarrna,
Alarma de sabotaj apare atunci cand
dispozitivul este deschis sau cand ca-
blul este taiat.
• ConexJunes adresablM
Asigura transmiterea mai multor
tipuri de sernnalizari, bidirectional, intre
centrala sl dispozitivele conectate
(fig. 11.10.23).
Conectarea se face pe 3 sau 4 fire,
in functie de echipament, comunicatia
putand fi analogica sau digitala
(seriala, cum este cea utilizata de catre
echipamentele de calcul).
Prin intermediul conexiunii adresabile,
fiecare dispozitiv conectat este adresat
periodic l;li poate transmite lnforrnatil
cafre echipamentul central sau poate
primi comenzi de la acesta. Astfel fieca-
re semnalizare de alerrna, deranjament,
sabotaj, prim ita la centrala de efractie
este asociata cu adresa dispozitivului
care a generat-o. Pe un singur racord
se pot centraliza inforrnatii de la mai
multe dispozitive, nurnarul lor fiind li-
mitat (in functie de producator) din mo-
tive de prelucrare l;li din considerente de
alimentare.
in cazul sistemelor mari, in care co-
rnunicatla dintre dispozitive este analo-
gica, intre momentul producerii unui
eveniment sl receptionarea si prelucra-
rea sa de cafre echipamentul central
poate exista un decalaj de ordinul se-
cundelor. Acest decalaj este mult mai
mic in cazul sistemelor in care comuni-
catia este digitala.
lor se pot defini tronsoane de bucla,
astfel lncat, in cazul unui scurtcircuit,
numai dispozitivele de pe tronsonul
defect vor rarnane nefunctionale.
Unele detectoare moderne sunt do-
tate cu doua astfel de izolatoare, cate
unul pentru fiecare sens.
• ConexJunes radio
Acest tip de conexiune este folosit
atunci cand se doreste supravegherea
la efractle a obiectivelor in care nu se
poate duce tubulatura pentru introdu-
cerea firelor, pentru a nu modifica as-
pectul existent al interioarelor. Astfel
de obiective sunt: muzee, biserici etc.
Pentru aceasta se pot folosi dispozi-
tive radio cum ar fi: detectoare de rnis-
care, contacte de deschidere usa, de-
tectoare de spargere a geamului, bu-
toane de atac, receptoare radio, inter-
fete care sa asigure conectarea la cen-
trale conventionale.
Semnalul transmis de emitator este
captat la distanta de un receptor co-
nectat prin intermediul unei lnterfete
speciale la central a de alarrna,
Emltatoarele au incorporate baterii
"extra long life", asiqurand functiona-
rea cca 2 ani. Starea de baterie des-
cercata este sernnalizata de fiecare
emitator al centra lei de alarrna.
Modul in care are loc transmisia intre
emitator sl receptor face, practic, im-
posiblla bruierea acestora mai ales, in
cazul in care se aleg echipamentele
care folosesc tehnologia spectrului
distribuit, tehnologie de data recenta,
folosita, inclusiv, in transmisiile militare.
Totodata, puterea foarte mica la emisie
(max. 100 mW) precum l;li gama de
frecvente folosita (900 MHz) nu pertur-
ba alte aparate electron ice aflate in
apropiere.
10.2.4. Topologii de instalatii
pentru detec1:ia,i semnalizarea
efraqiei ,i agresiunii
Prin utilizarea microprocesoarelor sl
- capacitatea memoriei de evenimente;
- nurnarut iesirilor programabile sl post-
bilitatea de extindere;
- posibilitatea de a introduce mesaje in
limba rornana l;li conectarea la calcu-
lator.
• Partifionarea instalstJel
in functie de structura obiectivului
care trebuie protejat se impune ca gru-
pele de semnalizare sa fie asociate la
domenii. Fiecare domeniu poate fi pri-
vit ca 0 centrala de efractie separata la
care posibilitatea de activare, dezacti-
vare, sterqere alarme, nu depinde de
starea celorlalte domenii. De exemplu,
acest lucru este foarte util in cazul unei
bancl, Un domeniu va fi asociat tezau-
rului de valori, un domeniu tezaurului
de casete, un domeniu dispeceratului
sl un domeniu pentru restul cladirii. in
acest fel, la un moment dat, un tezaur
sl dispeceratul pot fi puse sub supra-
veghere in timp ce celalalt tezaur l;li
restul cladirli, nu, crsandu-se astfel po-
sibilitatea desfasurar]] actlvitatllor spe-
cifice fara sa fie facut nici un compro-
mis din punct de vedere al securitatii,
• Activarea intern'
Regimul de lucru activ intern permite
supravegherea "in prezenta" a unui do-
meniu, adica supravegherea unei parti
din grupele de semnalizare ale dome-
niului, celelalte fiind blocate.
La declansare, liniile active transmit
alarma programata, iar cele blocate
sernnalizeaza prin mesaj pe afisa].
Centrala trece un domeniu selectat in
stare de activ intern printr-o cornanda
data de la unul din panourile de opera-
reo Ea accepts regimul de activare in-
terna pentru domeniul respectiv numai
daca grupele de semnalizare aparti-
nand domeniului sunt nealarmate sau
cele alarmate sunt blocate. Cand acti-
varea se face cu lntarzlere, un buzer va
I I .------

• ConexJunes bud'
Se caracterizeaza prin controlul am-
a tehnologiilor de ultima ora s-a tacut
trecerea la sisteme modulare care pot
satisface toate dorintele, in ceea ce
h III
2
III
3
III
4 ~I
belor capete ale circuitului de cafre pnveste adaptarea la obiectiv, servirea
echipamentul central. Dispozitivele sl
echipamentele montate sunt adresabi-
sl instalarea.
Principalele elemente care caracteri-
I I .------
Ie. Marele avantaj al unei astfel de co-
nexiuni este ca in cazul unei intreruperi
zeaza 0 centrata de efractie sunt:
- nurnarul de linii conventionale inte-
I~ III
2
III
3
III
4 ~I
a cablului de legatura, dispozitivele grate pe placa de baza sl posibilita-
sunt accesate, in mod alternativ, prin tea de extindere;
ambele capete ale buclei.
Pentru rezolvarea problemelor de
- nurnarul de semnalizatori adresabili
care se pot conecta;
I I I .------ Centrala

scurtcircuit care pot apare in interiorul

buclei trebuie montate izolatoare.
- nurnarul de grupe de semnalizare la
care pot fi atribuite liniile conventio-
I~ III
2
III
3
III
4 ~I '+T2iT
OV
Date
Acestea supravegheaza circuitele afla- nale si/sau semnalizatorii adresabili; ~
te de 0 parte si de alta a lor, deconec- - nurnarul de domenii si subdomenii la
Fig. 11.10.23. Conectarea
tandu-se in momentul detectarll unui care pot fi distribuite grupele de
detectoarelor adresabile.
scurtcircuit. Prin intermediul izolatoare- semnalizare;
 II. Instala!ii electrice
semnaliza pe durata ternporlzarli.
Cand centrala nu permite comutarea
pe activ intern, trebuie examinate cau-
zele acestei imposibilitati de comutare
(se vad grupele deranjate sau eventua-
lele deranjamente).
leslrea din regimul activ intern se
face printr-o cornanda de la unul din
panourile de operare a centralei.
De rnentionat ca trecerea unui do-
meniu in regimul activ intern este per-
rnisa numai daca domeniul respectiv
este dezactivat extern (nu este posiblla
trecerea dlrecta din regimul activ
extern in cel activ intern).
• Actlvarea eJCtetni Ji dlspozltlve
specIfIce
Acest tip de activare este specific
centrale lor de efractie fabricate de firma
EFF-EFF din Germania $i presupune
existenta unui dispozitiv special (ele-
ment de activare/dezactivare cu cheie,
cu cartela magnetica sau cu cartela de
proximitate, cu tastatura etc.).
Regimul de lucru activ extern permi-
te supravegherea cornpleta a unui
domeniu, adica supravegherea tuturor
grupelor de semnalizare ale domeniu-
lui. Daca exlsta grupe blocate de utili-
zator (grupele blocate la nivel de insta-
lator nu au acest regim) acestea vor fi
automat deblocate la activare.
Centrala trece domeniul corespunza-
tor dispozitivului de activare in starea de
activ extern prin prezentarea unei carte-
Ie (de proximitate sau rnaqnetlca), prin
introducerea unui cod de la tastatura
sau prin rasuclrea unei chei de cons-
fructie speclala, La activare se va auzi 0
confirmare sonora locala de aproximativ
1 s. Central a accepta regimul de activa-
re externa pentru domeniul respectiv
numai daca grupele de semnalizare
apertlnand domeniului sunt nealarmate
sau cele alarmate sunt blocate de insta-
lator sl daca nu exista alte deranjamen-
te ale cetralei cum ar fi: deranjament de
acumulator, lipsa retea etc.
De mentlonat ca trecerea unui do-
meniu in regimul activ extern este
perrnlsa si atunci cand domeniul este
activat intern.
Dispozitivele specifice de activare
externa sunt:
• broasca electronica cu blocare; in
dezvoltarea acestei broaste cu blocare
s-au folosit cele mai noi posibilitati teh-
nice ale microelectronicii; astfel in locul
microcomutatoarelor electromecanice
s-au folosit senzori electronici care
functioneaza fara atingere (fara uzura),
rezultand 0 foarte lunga durata de
viata; lntorrnatllle primite de la senzori
sunt prelucrate in broasca cu blocare
de cafre un sistem electronic, transfor-
mate in date seriale $i transmise mai
departe unitatll de prelucrare printr-o
Capitolul10: Instala!ii de semnalizare
interfata:
• cheie de identificare (IDENT -KEY);
sistemul Ident-Key este constituit dintr-
o unitate de prelucrare a datelor, 0
broasca cu blocare cu cheie de identi-
ficare $i 0 rozeta speciala cu accesorii;
prin Ident-Key, firma EFF-EFF introdu-
ce 0 cornblnatie intre tehnica de incu-
iere mecanica $i transmiterea electron i-
ca a datelor $i intorrnatillor, Cheile afe-
rente au 0 codificare specifica clientu-
lui, ele putand fi citite fara fir prin roze-
ta speclala, Avantajul acestui sistem
consta in posibilitatea folosirii unor chei
provenind de la producatori diferitl,
Caracteristici tehnice:
- memorie de coduri;
- zone de timp definite de utilizator;
- memorie de evenimente;
- memorie de programe sigura, la ca-
derea retelei;
- ceas de timp real cu data calendaris-
tica:
- conectare la diverse tipuri de centra-
le;
- poate functiona in regim "stand alo-
ne"; in acest caz, anumite persoane
selectionate primesc, la anumite ore,
dreptul de acces.
• tastatura.
Diferentele dintre activarea interna sl
cea externa sunt urrnatoarele:
- domeniul activat extern nu poate fi
dezactivat decat de la dispozitivul,
special, asociat;
- domeniul activat poate fi dezactivat
de la oricare din panourile de operare;
- 0 alarrna proven ita dintr-un domeniu
activ extern nu poate fi oprlta sau
stearsa decat dupa dezactivarea do-
meniului. Alarma se opreste automat
la dezactivare.
10.2.5. Avertizarea in instala1iile
pentru detec1ia ,i semnalizarea
efra~ei ,i agresiunii
Detectarea unui eveniment nedorit $i
semnalizarea lui acustic si/sau vizual
reprezlnta una din conditiile de baza
pentru asigurarea unei secoritatt cores-
punzatoare, De aceea, detectarea tre-
buie urrnata imediat dupa 0 etapa de
interpretare sl tratare a alarmei, de sta-
bilirea unor semnificatii unice, perfect
tntelese de cei carora Ie sunt adresate,
in vederea ellrnlnarli consecintelor ne-
gative ale evenimentului care a declan-
sat alarma. Cele mai importante sem-
nale de alarmare sunt urrnatoarele:
A1arama de efractie
Semnalizeaza tentativa de patrunde-
re intr-o zona interzlsa sau intr-un mo-
ment nepermis (atunci cand sistemul
este activat). Semnalul este declansat
de unul din detectoarele sistemului de
paza sl alarmare. Sirenele de avertizare
sonora sunt pornite si este declansata
procedura de alarmare la distanta,
A1arma de sabotaj
Semnalizeaza 0 tentative de sabota-
re a detectoarelor (distrugere fizica), de
scurtcircuitare sau intrerupere a cablu-
rilor de conectare, de acoperire a de-
tectoarelor anti masking. La unele tipuri
de centrale de efractie aceasta sem-
nalizare duce la declansarea sirenelor
de avertizare sonora si a procedurii de
alarrna la distanta,
A1arma de agresiune
Sesizarea sltuatlel de agresiune este
facuta de factorul uman: personalul de
conducere, agentii de paza etc. prin
actionarea unor elemente ca: butoane,
pedale sau telecomenzi. Din aceasta
cauza amplasarea lor trebuie sa fie co-
respunzatoare astfel tncat action area
sa nu fie perceputa de rautacator,
Alarma de agresiune este semnaliza-
ta optic sl acustic (printr-un buzer de
intensitate mica) la dispecerat, unde
trebuie sa existe proceduri $i persoane
specializate pentru interventle, Con-
comitent este porn ita inregistrarea ca-
merelor video care supravegheaza zo-
na respect iva sl este alarrnata echipa
de lnterventle. Din punct de vedere al
sirenelor de alarmare acest tip de alar-
rna este "tacuta".
A1armarea la distan~
Reprezinta transmiterea semnalului
de alarrna la 0 unitate specializata de
mterventle cum ar fi: jandarmi, polltle
etc. in vederea asigurarii unei interven-
tii prompte. Alarmarea la distanta se
poate face prin utilizarea de diferite ca-
nale de transmisie cum sunt:
- linii telefonice comutate; pe linia tele-
tonica sunt montate .dlalere" care pot
memora un mesaj vocal de 0 anumita
durata $i care pot apela mai multe nu-
mere de telefon in caz de alarrna si
transmite mesajul inregistrat;
- circuitele fizice dedicate; acest tip de
legatura preztnta cel mai ridicat grad
de siguranta; 0 linie inchiriata consta
dintr-un cablu dedicat care leaga, di-
rect, dispeceratul cu 0 unitate speci-
alizata de mterventie: aceasta linie
este permanent supraveqheata la in-
trerupere sau scurtcircuit, semnali-
zarea acestui eveniment tacandu-se
la unul dintre capetele legaturii;
- canale radio; sunt mai vulnerabile la
actiuni de sabotaj, au avantajul unor
cost uri de exploatare relativ red use sl
pot fi folosite $i ca rezerva a
canale lor fir;
- retea cu comutare de pachete X25;
este 0 retea digitala toloslta pentru a
transmite date de la 0 adresa la alta;
fiecare mesaj este transmis sub
forma unor pachete; pachetele, care
nu sunt transmise in mod neaparat in
ordine, sunt reasamblate la adresa
de destinatle pentru a recompune
 Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
mesajul; reteaua este contiqurata, in
mod obisnult, pe linii inchiriate;
- reteaua cu comutare de pachete pe
canale radio este slrnllara cu reteaua
X25, cu diferenta ca, in acest caz, pa-
chetele se transmit prin canale radio.
A1arma falsi
Apare datorlta unei defectiunl aparu-
te in mecanismul de detectle :;;i semna-
lizare. Dintre acestea cele mai frecven-
tate sunt:
- functlonarea defectuoasa a unui de-
tector din cadrul sistemului;
- interfete de campuri electromagnetice;
- nerespectarea instructiunilor de in-
stalare a elementelor mecanismului
de detectie:
- factori de mediu sau catastrofe
naturale;
- exploatarea incorecta a sistemului de
catre utilizator.
Cauzele alarmelor false sunt
controlate :;;i tin de:
- calitatea echipamentelor utilizate;
- solutia tehnlca aleasa:
- modul de proiectare sl executte:
- modul de exploatare a sistemului.
10.2.6. Proiectarea instal~ilor
pentru detec1:ia,i semnalizarea
efrac1iei ,i agresiunii
Pentru a fi eficient, structura unui
sistem de detectle a tentativei de e-
fractie sl agresiune se configureaza ti-
nand seama de urrnatorii factori:
- tipul cladlril;
- localizarea, compartimentarea :;;i ocu-
parea cladirii;
- elemente de protejat;
- clasa de securitate stabila;
- caile de acces :;;i distanta pana la pri-
ma echipa de lnterventle in caz de
efractle:
- categoria, numarul :;;i modul de utili-
zare a personalului de paza.
10.2.6.1DImensions,..
supravegherll detecfIeI efractIeI
Sistemele de alarm a impotriva efrac-
tiei destinate institutiilor financiar-ban-
care care, in conformitate cu prevede-
rile Legii nr. 18/1996 privind paza
obiectivelor, bunurilor si valorilor, nece-
sita avizarea de cafre organul de poli-
tie, trebuie sa lndeplineasca urrnatoa-
rele cerinte minime:
1. Sa asigure protejarea zonelor:
- caile de acces sl spatille spre exte-
rior ale obiectivului (usi, ferestre,
goluri tehnologice, curti interioare
etc.); traseul interior al valorilor mo-
netare va fi delimitat prin control
acces sl supravegheat cu detec-
toare de prezenta:
2. Partitionarea sistemului (crearea mai
multor domenii) :;;i alocarea de ele-
mente de activare/dezactivare locale
pentru a se permite utilizarea inde-
pendente a anumitor zone sl arma-
rea acestora pe timpul programului
de lucru cand in celelalte zone exis-
ta personal de lucru.
3. Alocarea fiecarui element de detec-
tie din structura sistemului de alar-
rna la 0 zona separate in centrala de
alarrna; vor face exceptie de la
aceasta regula urrnatoarele:
- pedale $i butoane de panica care
se pot grupa cate trei daca sunt
alaturate:
- senzorii de vibratii de pe pereti,
plafonul sl pardoseala tezaurului;
- mai multe detectoare prevazute in
aceeasl tncapere:
4. Asigurarea autonomiei energetice a
sistemului in cazul caderll retelei
electrice de tensiune; subsistemul
de alarrna antiefractle trebuie sa
dispuna, obligatoriu, de 0 autonomie
energetica de cel putin 24 h in stare
de veghe si 30 min. in alarrna si nu
este comun din punct de vedere
energetic cu alte subsisteme;
5. Amplasarea centralei de alarrna in
zone greu accesibile pentru
personalul neautorizat, mai putin
frecventat de personalul institutiei sl
protejat suplimentar prin sistemul de
alarrna, daca in spatiul respectiv nu
exista personal de paza permanent.
6. Utilizarea de echipament ce dispune
de facilitarea de memorare si listare
de evenimente in timp real, partltio-
nare sl alocare de tastaturi alfanu-
merice precum sl niveluri de autori-
tate pentru coduri.
7. Pentru institutiile bancare, zonele care
necesita protejare obligatorie sunt:
a - Zona antetezaur - tezaur
Aceasta zona va fi partltie separata
de restul sistemului, cu tastatura dedi-
cata, arnplasata in antetezaur sl va fi
dezactivata numai pe perioada in care
se introduc sau scot bani.
Protejarea va consta in:
- detectori de vibratie pe peretli ex-
teriori, plafon $i pardoseala a teza-
urului;
- contact magnetic la usa tezaurului;
- detector in dubla tehnologie sl an-
timasking (optiunea de antimasking
va fi activata sl pe perioada cat
alarma este dezactivata);
- detector de umiditate cand tezau-
rul este amplasat la subsolul cladirii
ori prin peretii acestuia sunt inglo-
bate conducte de apa sau scurgeri;
- buton de panica in antitezaur sau
tezaur;
- detector de prezenta in dubla teh-
nologie pentru eliminarea alarmelor
false in antetezaur.
b - Zona casieriei
Accesul din holul public spre holul
de clrculatie personal in zona qhiseelor
Il.Jnstalarii electrice
va fi limitat prin control acces.
- ghi$eele de plati - incasari vor fi
prevazute cu sistem dublu pedale -
butoane de panica:
- biroul casierului set va fi protejat cu
detector de prezenta si buton de
panica;
- la nurnaratorl se va prevedea buton
de paruca:
Program area avertizarll la tentativa
de "hold-up" va fi in "mod silentios" la
tastatura personalului de paza.
c - Zona oficiului de calcul
- acces limitat prin yala electromag-
netlca:
- incaperea se va proteja prin detec-
tor de prezenta in dubla tehnologie.
d - Zona detiniitorului de chei ale te-
zaurului
- se vor prevedea detectoare de pre-
zenta $i butoane de panlca in
birourile acestora.
e - Zona postului de pazii sau dispe-
cerat
- control acces la usa tncapern;
- buton de panica;
- videointerfon sau interfon cu lega-
tura la postul exterior de la intrarea
in unitate;
- tastatura sistemului.
f - Zona usito: de acces In institutie
- usile de acces vor fi supravegheate
prin contact magnetic sau detector
de prezenta:
- oaca exista usa pentru acces per-
sonal se prevede controlul de
acces la aceasta.
9 - Zona spatiului centra lei de alarmii
Spatiul unde se arnplaseaza centrala
de alarrna se va supraveghea cu un
detector de prezenta,
8. Avertizarea starii de alarrna cel putin
in doua puncte departate din care
unul exterior, cu ajutorul unei sirene
cu autoalimentare, flash luminos,
protejata la sabotaj si arnplasata la
lnaltirne mai greu accesiblla :;;i bine
fixata in zid.
9. Transmiterea automata a semnalului
de alarrna la un dispecerat specia-
lizat sau anuntarea personalului pro-
priu care raspunde de securitatea
obiectivului prin apelator telefonic.
Aceasta se poate realiza in 2
moduri:
- prin comunicator digital telefonic
sau radio la un dispecerat speciali-
zat prin interventie:
- prin apelator telefonic cu sinteza
vocala,
10. Asigurarea posibilltatf de comuni-
care in afara orelor de program,
din exteriorul obiectivului, cu per-
sonalul de paza din interior, prin in-
termediul videointerfonului sau in-
terfonului.
11. Existenta protectiel la sabotaj pen-
tru toate componentele sistemului
 II. Instala~ii electrice
Nu se vor utiliza:
- sisteme cu dezarmare prin chei fi-
zice sau prin telecornanda:
- centrale de alarmare care nu dis-
pun de tacilltatl de partitionare,
memorare de evenimente in timp
real precum si vizualizarea si lista-
rea acestora, niveluri de autoritate
pentru codurile de acces la sistem
sl tastaturi;
- proceduri de suntare a elementelor
de detectle fara ca centrala de
alarrna sa sesizeze evenimentul.
10.2.6.2 Cslculul retelel de
centrallzare • semnallzArllor
Reteaua de centralizare are rolul de
a prelua inforrnatiile de la detectoare ~i
de a Ie transmite centralei de efractie,
Retelele de centralizare sunt realizate
cu cabluri ecranate, in general, cu pe-
rechi torsadate, pentru reducerea la
minim a perturbatillor electrice ~i elec-
tromagnetice precum ~i pentru asigu-
rarea tensiunii minime de alimentare a
fiecarui detector din sistem.
Calculul retelei de centralizare se
face pentru determinarea sectiunii con-
ductoarelor utilizate, astfel:
- se calculeaza consumul normat pe
tronson plecand de la datele de cata-
log ale fiecarui detector (/tr);
- se calculeaza rezistenta maxima ac-
ceptata pentru conductor astfel lncat
pierderea de tensiune sa nu depa-
seasca limita maxima adrnisa:
R = Uadm IItr;
- se calculeaza sectiunea necesara a
conductorului:
Anec = 2URK.
unde:
L - este lungimea cablului,
K - conductivitatea speclflca a con-
ductorului.
in cazul utilizarii unui cablu standard,
pentru obtinerea sectiunii necesare se
pot lega in paralel mai multe conduc-
toare ale acestuia.
10.2.6.3 Afetode de reducere
•• /anne/or false
Situatia ideala a unui sistem de se-
curitate este lipsa alarmelor false. Din
pacate, in practica, rata alarmelor false
este foarte mare punand sub semnul
intrebarii lnsasi eficacitatea sistemului
de securitate. Cauzele alarmelor false
sunt controlabile ~i tin de:
- modul de proiectare si de executie:
- calitatea echipamentelor utilizate;
- solutia tehruca aleasa:
- modul de exploatare a mecanismului.
Reducerea alarmelor false reprezlnta
una dintre sarcinile principale ale fazei
de proiectare si irnpllca atat corecta di-
mensionare a supravegherii, alegerea
detectoarelor ce contin circuite specia-
le de reducere a alarmelor false, cat sl
Capitolul10: Instala~ii de semnalizare
utilizarea unor functil de prelucrare dis-
ponibile la nivelul unor centrale de
efractle,
o astfel de functie este: alarmarea
corelata a doua grupe. Alarma este ge-
nerata numai daca doua grupe (intre
care exista aceasta corelatle) semnali-
zeaza succesiv in cursul unui interval
de timp determinat. Semnalizarea
transrnisa de una dintre grupe, dec lan-
seaza 0 temporizare pe durata careta
se asteapta 0 semnalizare de la cealal-
ta grupa. Alarma se genereaza numai
daca, inainte de terminarea temporiza-
rii, soseste 0 semnalizare de la cealalta
grupa. Aceasta metoda de eliminare a
alarmelor false verifica validitatea sem-
nallzarll atat in timp cat sl in spatiu.
10.2.7. Exploatarea instal~ilor
pentru detec1ia ,i semnalizarea
efra~ei ,i agresiunii
Actiunea va fi tacuta de beneficiar in
conformitate cu proiectul de instalare
si cartile tehnice ale echipamentelor
precum ~i cu normativele in vigoare.
Aceste insfructluru vor indica:
- sarcinile personalului in cazul produ-
cerii unui eveniment;
- modul de exploatare sl lntretlnere a
lnstalatiel.
• Pre/ucrarea" prezentarea
InfonnatJllor
Sarcina principala a instatatiltor pen-
tru detectia sl semnalizarea efractlei ~i
agresiunii este, pe de 0 parte, detecta-
rea ~i prezentarea unui eveniment intr-
o forma cat mai clara (eventual in limba
romans) la postul de supraveghere si,
pe de alta parte, alarmarea la nivelul
intregului obiectiv si la unitatile de in-
terventie,
Pentru instalatille de complexitate
mare se utilizeaza dispecerizarea infor-
rnatlilor pe calculator. Aceasta metoda
are avantajul ca semnalizarea prirnita
va fi localizata grafic prin intermediul
unui sinoptic. Graficul sinoptic permite
o detaliere pe mai multe niveluri (planul
general, planul simplificat al cladirii,
planul unui nivel etc.) ~i contine simbo-
luri care i~i schimba forma si/sau cu-
loarea in functie de starea functionala
a dispozitivului asociat din teren (in
ordine, alarmat, sabotat etc.).
Sistemul trebuie sa perrnita memora-
rea unui nurnar de cel putin 256 de
sernnalizari, astfel incat sa fie poslbila
o analiza post eveniment.
Tonalitatea alarmei sonore de
efractle va fi astfel aleasa tncat sa nu
se confunde cu alarma sonora de in-
cendiu sau cu alte alarme sonore. Alar-
ma de agresiune va fi "tacuta".
lnstalatia va permite 0 serie de func-
tii de utilitate qenerala cum ar fi:
- blocarea sau deblocarea unor grupe;
- oprirea unei alarme sonore;
- activarea/dezactivarea unui domeniu.
• Afodul de Interventle
,I con/ucrare cu Instill.
Detectarea unui eveniment (real sau
nul si semnalizarea acestuia printr-o
alarrna, indiferent de tipul ei, trebuie
urrnata imediat de 0 etapa de tratare sl
interpretare a alarmei, precum sl de un
set de actium care sa asigure conse-
cinte negative minime.
Orice alarrna receptionata trebuie ve-
rificata, Aceasta verificare se poate
face fie automat prin folosirea subsis-
temului de televiziune in circuit inchis
acolo unde este posibil, fie prin actiu-
nea directa a echipelor de interventie.
Numai dupa etapele de verificare ~i
evaluare se poate lua decizia daca
alarma a fost falsa sau nu. Daca alar-
ma nu a fost reala se trece la determi-
narea cauzei care a produs-o. Daca
alarma a fost reala, se trece la dec lan-
sarea procedurilor de interventle ~i la
stoparea evenimentului nedorit.
Arhivarea tuturor inforrnatiilor sl ope-
ratlilor efectuate de utilizator permit
analiza posteveniment ~i sprijina activi-
tatea de eficientizare a mterventlel.
• Tntre"nerea InstII/atIe'
Gradul mare de fiabilitate a instalati-
ilor moderne, precum si gradul mare
de automatizare a echipamentelor utili-
zate simplifica foarte mult metodologia
de lntretlnere. Verificarile ~i operatiile
de infretlnere preventiva sunt prezenta-
te de fiecare instalator in proiectul teh-
nic, cele mai frecvente fiind:
- trecerea automata pe alimentarea din
bateria de acumulatoare la caderea
retelel:
- rnasurarea tensiunii de lncarcare a
baterei de acumulatoare a carei va-
loare trebuie sa se incadreze in
limitele 13,8 V +/-5 %;
- testarea prin sondaj a detectoarelor,
a butoanelor sl pedalelor prin dec lan-
sarea provocata a alarmei.
- realizarea de teste asupra centralei
de efractle:
- verificarea condltillor de mediu pen-
tru detectoare (umiditate, praf etc.).
Daca se constata ca detectoarele
sunt acoperite cu praf se curata prin
suflare cu aer comprimat.
• DIspecerate de interventle
Date fiind conditille deosebite in care
se destasoara activitatea de monitori-
zare a alarmelor ~i a interventiilor pen-
tru anihilarea acestora, este necesara
existenta unui loc in care sa se poata
concentra functiile ~i serviciile de su-
praveghere ~i dirijare a interventiilor,
Dispeceratul este locul de concen-
 Capitolul10: lastalatii de semnalizare
trare a tuturor inforrnatiilor care provin
dintr-o anurnlta zona. Aceste inforrnatii
pot veni fie de la detectoarele instalate
in obiectivul protejat, fie de la echipele
de supraveghere sau de la cei ce lu-
ereaza in obiectiv.
La nivelul dispeceratului central, in-
forrnatllle privind starea de securitate a
componentelor retelei ajung pe urrna-
toarele cai:
- prin intermediul unui comunicator
echipat cu interfata de apel telefonic;
- pe circuit fizic inchiriat;
- prin intermediul unui comunicator
echipat cu 0 intertata radio;
- printr-o retea de comunicare de pa-
chete X25;
- printr-o retea cu comunicare de pa-
chete pe canale radio.
Activitatea de interventie se desfa-
soara cu participarea unor forte umane
special destinate pe baza unor infor-
rnatii reale si oportune primite de la
dispeceratul de interventie.
10.3. Instalatii de control
al accesului
10.3.1. Instal&1ii de connl
,i identificare
Principiul de baza consta in aceea
ca, la fiecare punct de intrare in zona
protejata, extsta un dispozitiv care ci-
teste un identificator aflat in posesia
solicitantului, analizeaza drepturile lui
de acces sl descuie usa sau semnali-
zeaza interdictia. Dupa ce 0 persoana
a trecut (a fost acceptata), usa se incu-
ie in mod automat.
Controlul accesului permite oameni-
lor indreptatiti sa intre pe uslle prin
care au voie sa treaca, la momentele
stabilite. Controlul accesului in cepe de
la intrare si include toate punctele de
intrare in zonele unde exista riscuri. EI
minimizeaza costurile de paza, fara a
compromite nivelul de securitate. Con-
trolul accesului se realizeaza prin dife-
rite tipuri de echipamente mecanice sl
electron ice si se apnea, atat persoane-
lor, cat $i autovehicolelor.
Cele mai simple lnstalatii de control
al accesului $i cele mai ieftine, prote-
jeaza locuintele, persoanele sau spatii-
Ie comune ale complexelor de locuit,
permltand intrarea numai a persoanelor
care detin chei (fizice sau numerice)
sau a celor acceptate de proprietarii
locuintelor,
in instltutlile publice in care circula
un nurnar mare de persoane, controlul
accesului are rolul de orientare $i echi-
librare a fluxurilor, de protectle a inte-
gritatii personale, de verificare si con-
trol. Nu in ultima instanta, instalatiile de
control al accesului aslqura taxarea au-
tomata si orientarea spre sectorul re-
zervat fara plasator. Se pot intalni in-
stalatli de control al accesului la stadi-
oane, parcuri de distractle, sali de con-
certe, spitale, universitati, mijloace de
transport in comun (metrou, tren etc.),
parcerl etc.
Identificatorii sunt, in aceste cazuri,
simpli, ieftini $i cu durata de viata re-
dusa,
in ultima perioada, echipamentele de
control al accesului se constituie in in-
stalatii total automate care elirnina
complet prezenta operatorului uman,
intr-o serie de activitati $i servicii, de
exemplu, transportul cu telecabina, ca-
sieria automata, accesul la telecomuni-
catli etc.
in lnstitutlile cu caracter deosebit, in
care se destasoara activitatl de mare
lrnportanta, secrete, cu caracter peri-
culos sau in care sunt depozitate valori
materiale importante sau lnforrnatli se-
crete exista, aproape fara exceptie, in-
stalatli de control al accesului. Acestea
blocheaza accesul persoanelor neavi-
zate cafre zonele sensibile. Identifica-
torii sunt complecsl, scumpi si, dese-
ori, se utilizeaza mai multe elemente de
verificare. De multe ori se controleaza
accesul in mai multe puncte de pe
traseu, verificandu-se atat intrarea cat
si lesirea prin punctul respectiv. Toate
solicitarile de trecere sunt centralizate
$i arhivate de cafre un echipament
central. Se pot intalni astfel de instalatii
de control al accesului la banci, labo-
ratoare, centrale nucleare, unitati mili-
tare, intreprinderi de distributie a ener-
giei electrice, centre de calcul etc.
lnstalatille de control al accesului
sprijina efortul organizatoric al admini-
stratiel prin eliminarea deplasarilor ne-
productive ale personalului sl inregis-
trarea timpului de lucru. lnstalatiile pot
inregistra, automat, momentele de so-
sire sl plecare sl of era baza de calcul
pentru pontaj sl salarizare. lnstalatille
modeme gestioneaza prezenta persoa-
nelor sau a vehiculelor, pe zone si in-
tervale de timp, si cornanda, in mod
automat, action area altor instalatii din
dotarea instttutlei (oprirea alirnentarii
electrice, activarea supravegherii de
efractie, blocarea ferestrelor etc.).
Domeniu de ultima ora in preocupa-
rile pe plan mondial, cornertul electro-
nic se bazeaza pe echipamente de
identificare a indivizilor umani, fara de
care nu se pot face confirmarile de co-
menzi sl plata electronica,
10.3.2. Interfoanele pentru
imobil
Sunt instalatii electrice moderne,
complexe care au rolul de a permite
comunicarea si accesul in imobil. Echi-
pamentele pot fi prevazute $i cu
II. lnstalatii electrice
diverse alte functii de executle care
sunt transmise intre postul de ape I $i
postul apelat.
Interfoanele de imobil (fig. 11.10.24)
au derivat din instalatii telefonice cu
centrale locale care permiteau comuni-
carea dintre posturile interne, precum
$i din sistemele de comunicare din in-
treprinderi. Aceste aplicatu industriale
si-au gasit utilitatea si in zona aplicatt-
ilor casnice. Desigur, atat centralele te-
lefonice moderne de secretariat, cat si
sistemele de alarrna antiincendiu si an-
tiefractie de ultima generatie au incluse
$i functii de interfon de acces.
Principalele functii pe care Ie are un
interfon sunt:
- apelul posturilor interne;
- comunicatia intre postul extern si
posturile interne;
- comanda de deschidere a usli;
- rnentinerea usii de acces Inchisa.
Alte functii pe care Ie poate efectua
un echipament de interfonie pot fi:
- aprinderea luminii pe caile de acces:
scari, alei, hoi uri etc.
- autodetectarea imaginii video a zonei
postului de apel;
- inforrnatll despre locatari (nume sl
numere de apartamente) in agende
grafice fixe sau agende electron ice;
- deschiderea usii cu cod de acces,
cartele sau telecomenzi radio, chei
mecanice;
- actionarea intregii usi prin intermediul
unei autornatizari:
- cornunlcatia $i apelul intre posturile
interne;
- gestionarea mai multor puncte de ac-
ces de cafre acelasi post intern;
- supravegherea video a altor spatli, al-
tele decat punctele de acces pietonal
(garaje, rampe, alei).
Clasificarea intenoanelor
Din punct de vedere al tipului de co-
municare ales de cafre proiectant se
disting 2 modele de interfoane:
- cu comunicetie simp/ex - la care sen-
sui de transmitere a semnalului audio
220V
D
D 3
Fig. 11.10.24. Schema bloc a unei
instal&1ii de interfon uzuall:
1 - centrala: 2 - bloc de apel;
3 - zavor electromagnetic; 4 - posturi
interne.
 II. lnstalatii electrice
este comandat de la unul din postu-
rile aflate In comunicatie prin mane-
vrarea unui comutator; comutatorul
poate fi comandat manual sau activat
de voce;
- cu comunicetie duplex - la care sem-
nalul audio este transmis In ambele
sensuri, nefiind necesara manevrarea
unui comutator.
in functie de modul de apelare a
posturilor interne se disting urrnatoare-
Ie modele de interfoane:
- apelare directa - la care apelarea se
face prin actionarea unui comutator
corespondent postului intern apelat;
- cod de apel - la aceste modele este
utilizat un cod pentru apelarea pos-
tului intern. Fiecare post intern are un
cod unic, de regula, nurnarut aparta-
mentului.
Modul de cablare a instalatiei este alt
criteriu de clasificare a acestor instala-
tll, De regula, interfonul se lnstaleaza
dupa ce constructia a fost finlsata,
chiar dupa mai multi ani de functiona-
re, sl de aceea este necesara alegerea
unei metode de cablare cat mai discre-
ta sl, In acelasi timp, fiabila lili rezisten-
ta In timp.
Fiecare model de interfon are 0 re-
gula proprie de cablare care este data
de modelul de echipament folosit lili
speciflcatiile producatorului lili anume:
• Interfoane cu comunicetie simplex $i
apelare directa. Cablarea acestui tip
de instalatie este axata pe 0 coloana
com una care transmite semnalul au-
dio, comanda zavorului electromag-
netic, comanda de cornutatie de
sens audio, masa. Aceasta coloana
se cornpleteaza cu semnalul de ape I
pentru fiecare post intern. Astfel re-
zulta 0 coloana cornuna de 4 fire
cornpletata cu coloana de ape I care
contine un numar de fire echivalent
cu nurnarul apartamentelor de pe
scara,
• Interfoane cu comunicetie duplex si
apelare directa. Cablarea se face In
functie de amplificatorul folosit sl de
complexitatea echipamentului. Pen-
tru echipamentele clasice de interfon
sunt folosite 4 fire pentru coloana
cornuna (rnasa, microfon, difuzor, za-
vor electromagnetic) si un fir de apel
pentru fiecare post intern. Pentru
unele echipamente moderne, coloa-
na cornuna este reprezentata de un
singur fir care se conecteaza la masa
echipamentului, firul de ape I indivi-
dual fiind folosit, dupa selectarea
postului intern, pentru completarea
functiilor de cornunicatie sl cornanda
a zavorului electromagnetic.
• Interfoane cu comunicetie duplex $i
apelare prin cod de apel. Aceste
echipamente sunt cel mai des utiliza-
te In echiparea moderna a imobilelor.
Capitolul10: Instala!ii de semnalizare
in functie de varianta constructiva
aleasa de proiectant se disting doua
modele de echipament:
• Interfoane cu centrala de aistrlbutie
monobloc. La aceste echipamente
tipul de cablare este matriceal. Co-
dul de apel este dat, de obicei, de
nurnarul apartamentului. Regula de
cablare este data de conectarea po-
larlzata a posturilor interne la inter-
sectla coloanei de zeci cu coloana
de unitati, Prin apelare este selecta-
ta linia fermata din zeci sl unltati (de
exemplu, 7 zeci, 2 unitati = ap. 72 =
cod 072. Pe linia selectata sunt exe-
cutate celelalte functii ale interfonu-
lui. lnstalatia contine astfel maxim
douazeci de fire pentru cablarea
unei scari cu 99 de apartamente.
• Intefoane cu amplificator $i distribui-
toare de palier. Acest model de inter-
fon foloseste pentru transmiterea in-
formatiilor 0 coloana torrnata din 4
fire iar la fiecare palier este instalat
cate un distribuitor care poate ges-
tiona un nurnar de 4 - 6 posturi inter-
ne. Codificarea lili programarea pos-
turilor interne se face din distribuitoa-
reo Aceste modele de interfon, desi
mai economice la instalare, sunt mai
putin fiabile datorita distribuitoarelor
de palier care pot fi usor agresate si
distruse.
• Videofoane, interfoane cu agenda
electronics etc. Instalarea sl cab la-
rea acestor echipamente va fi facuta
In tunctie de speclflcatlile produca-
torului. De obicei, pentru fiecare
model de echipament, producatorf
ataseaza lili docurnentatia tehnlca
necesara instalarti sl conectarf cu
alte echipamente.
Echipamente anexe, dotari suplimen-
tare
Interfoanele sunt instalatii complexe
care integreaza, pe langa echipament
electronic performant, si elemente de
autornanzarl si feronerie din ultima ge-
neratie,
Ulilile de acces In imobile sunt
utilizate foarte frecvent si din aceasta
cauza se uzeaza foarte rapid. Aceste
usi trebuie reparate Inaintea dotarti lor
cu sisteme de Inchidere.
Pentru asigurarea Inchiderii corecte a
usf de acces este obligatorie montarea
unui amortizor. Acest dispozitiv va fi
ales In functle de dimensiunea usii, tra-
ficul pe acsasta usa, curentli de aer din
bloc sl din afara blocului, sensul de
deschidere a usii, pozitia de instalare a
amortizorului. Aceasta dimensionare va
fi facuta pentru a evita distrugerea
amortizorului.
Elementul de executie pentru deschi-
derea usf este un zavor electromagne-
tic. in functie de varianta constructiva
se disting doua modele de yale elec-
tromagnetice:
• Zavoarele electromagnetice simple.
Acest dispozitiv functioneaza in lega-
tura directa cu 0 broasca mecanica
cu butuc. Broasca se lncastreaza in
usa, iar zavorul se tncastreaza in to-
cui usii, Usa se descuie cu cheia din
exterior, electric, prin comanda data
de interfon sau cu olanta din interior.
Aceste modele de zavoare electro-
magnetice pot avea sau nu memorie
rnecanica,
• Broeste electromagnetice monobloc.
Aceste dispozitive pot fi aplicate sau
incastrate in usa, Usa se descuie cu
cheia din exterior, electric, prin co-
manda data de interfon sau prin ac-
tlonarea mecanica din interior a me-
canismului de deblocare. Toate
aceste modele de broaste electro-
magnetice sunt dotate cu memorie
rnecanica. Acest sistem permite
actionarea electromagnetului pentru
scurt timp, dar usa rarnans deblo-
cata.
Este esential ca sistemul de inchi-
dere folosit sa se autozavorasca pentru
a rnentine usa Inchlsa,
10.3.3. Metode ,i tehnologii
de identificare in instal~ile
de control al accesului
Prima etapa In controlul accesului,
identificarea solicitantului, trebuie sa
rezolve 0 serie de probleme, unele din-
tre ele contradictorii:
• identificarea trebuie sa fie sigura: sa
nu accepte un intrus, dar nici sa nu
refuze un indreptatlt:
• identificatorul trebuie:
- sa fie simplu, ieftin, comod de pas-
trat sl de utilizat;
- sa asigure un grad acoperitor de
unicitate;
- sa nu poata fi copiat sau utilizat de
cineva care l-a furat;
- sa prezinte 0 anurnlta rezistenta la
uzura sl sa-si pastreze proprietatile
in timp.
Doua metode principale de identifi-
care sunt utilizate in instalatiue de con-
trol al accesului: metoda utilizarii unui
identificator aflat In posesia solicitantu-
lui si metoda ldentificerii biometrice.
10.3.a 1 Tehno/ogii de rea/izare
B IdentJtIcstorllor
Cartelele magnetice reprezlnta 0 so-
lutie econornica sl des utilizata, atat in
instalatllle de control al accesului cat sl
in instalatii de taxare automata sau de
operatiuni bancare automate. Cartela
este realizata prin aplicarea unei benzi
magnetice standard pe un suport de
hartie (carton) sau material plastic.
 Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
Cartelele magnetice pe suport de har- pastila etc.). Exista sl tehnologii de pro-
tie sunt utilizate pentru apllcatil de ximitate care utillzeaza camp uri electro-
scurta durata sl au pret foarte scazut, magnetice de frecventa rldicata.
de regula, cuprins in pretul activitatii pe Tehnologia prezinta 0 serie de avan-
care 0 taxeaza (precum la metrou, par- taje importante:
cari automate etc.). Cartelele magneti- - pentru ca procesul de cit ire se poate
ce din material plastic, mai rezistente, face prin orice material nemetalic, nu
sunt utilizate in lnstalatu curente de mai este nevoie de scoaterea identifi-
control al accesului, precum l;ii in ope- catorului din qeanta sau portofel;
ratll de casierie automata. - cititoarele pot fi ascunse, pentru pro-
Dimensiunile standardizate (85,7 x tectle antivandalism sau din conside-
54 x 0,8 mm) l;ii suportul din material rente estetice, in spatele unor pereti
plastic permit 0 pastrare sigura in por- nemetalici, fara a afecta procesul de
tofel sau in buzunar. Codul este inre- citire;
gistrat pe una dintre cele 3 piste exis- - citirea se poate face fara contact si,
tente pe banda magnetica. Pentru co- corespunzator, fara uzura: durata de
durile de control al accesului se uti liz- viata a cartelei este nelirnltata daca
eaza pista 2 (cu densitate de 75 bpi) se respecta indlcatllle de pastrare l;ii
st/sau pista 3 (cu 0 densitate de manipulare;
210 bpi). Se utillzeaza doua tipuri de - procedeul permite etansarea cititoru-
banda magnetica, diferentiate prin va- lui ceea ce asigura functionarea in
loarea coercitlvitatii magnetice a mate- conditii grele de temperatura si umi-
rialului: LOCO ("low coercitivity" - ditate;
300 Oerstedt) sl HICO ("high coercitivi- - viteza de identificare este sporita prin
ty" - 4000 Oerstedt). rapiditatea citirii, dar sl prin elimina-
In vederea asigurarii unei protectii rea timpului necesar pentru manevra-
sporite a cartelelor magnetice utilizate rea identificatorului (scoatere din por-
in instalatri de control al accesului, se tofel, introducere in cititor, scoatere
folosesc metode de codare brevetate. din cititor etc.).
Alte firme utilizeaza codarea standard Raza de citire este direct proportlo-
ISO 7810 care utilizeaza 107 digiti pen- nata cu diagonala bobinei cititorului si,
tru codul numeric. implicit, cu dimensiunile acestora. Sunt
Citirea cartelei magnetice se face uzuale distante de citire nominale de
prin trecerea acesteia printr-un cititor 10, 15, 25, 75 cm.
echipat cu un cap magnetic. Citirea Pentru distante mai mari, identifica-
cartelei magnetice produce, in timp, torul este echipat cu 0 baterie miniatu-
uzura cartelei si a capului magnetic. ra sl nu mai este necesara alimentarea
Durata norrnata de tunctionare a lui din carnpul electromagnetic emis de
cartelei magnetice este de 18 - 30 de cititor (aceste cartele sunt denumite
luni, dar se reduce la 10 - 15 luni in "fara maml", in sensu I ca este suficient
condltille unei atmosfere poluate (cu ca solicitantul sa detlna identificatorul
praf sau alte particule abrazive). asupra sa ca sa fie recunoscut).
Cartelele magnetice sunt inca utilizate Aceasta tehnologie este curent
pe scara larga, mai ales acolo unde utilizata sl pentru identificarea autove-
controlul accesului este combinat cu hiculelor. Exista doua posjbilitati de a
activitati bancare sau de taxare citi un identificator montat pe un auto-
automata. vehicul:
cartelele de proximitate of era un - Prin intermediul unei antene (bucle)
grad mare de securitate sl sunt aproa- ingropate in sol in vecinatatea punctu-
pe imposibil de copiat. Citirea cartelei lui de acces (pentru autovehicule
de proximitate se face fara a necesita punctul de acces poate fi materializat
contact fizic. Cartela cu dimensiuni prin bariera , poarta etc., actionate au-
standard, contine un circuit electronic tomat). De regula, antena are dimensi-
integrat si 2 bobine prinse intr-un su- uni de 2-3 m lungime l;ii de 0,4-1 m la-
port de plastic. Citirea identificatorului time sl este pozltionata transversal pe
se face in apropierea unui cititor care calea de rulare. Identificatorul poate fi
emite permanent un camp electro- citit in rnlscare pan a la viteze de ordi-
magnetic alternativ cu 0 frecventa de nul a 40 km/h, de la 0 distanta maxima
125 kHz (sau 135 kHz). Apropierea car- variind (in functle de producator) intre
telei in raza de cit ire produce alimen- o.s s: 3 m.
tarea circuitului integrat din carnpul - Prin intermediul unuia sau mai
electromagnetic em is de cititor (carnpul multor cititori de proximitate prolectati
de 125 kHz). Circuitul integrat utilizeaza pentru functionare in exterior, rnontati
cea de a doua bobina a sa pentru a cat mai aproape posibil de calea de
emite, printr-un camp electromagnetic rulare, de regula, integrati in structura
de frecventa 62,5 kHz, codul sau de constructiva a punctului de acces.
identificare. Principiul este utilizat si la Dlstanta de citire poate ajunge la
alte forme de identificatori (breloc, 2 ... 2,4 m.
II. Instala!ii electrice
Identificatorii de proximitate sunt tot
mai des utilizatl l;ii pentru identificarea
urrnanrea l;ii gestionarea marfurilor i~
magazinele l;ii depozitele de mari di-
mensiuni sau a produselor in unitatile
de productie.
Cartelele cu efect Wiegand sunt lami-
nate din material plastic si contin fire
conductoare asamblate in straturi de
rnarirnl diferite. Cand cartela este rnis-
cam intr-un camp magnetic fiecare fir
transmite un impuls electric catre bobi-
na cititorului. Cartela trebuie sa fie rigi-
da pentru a evita ruperea firelor. Unele
cititoare folosesc trecerea cartelei prin
cititor tocmai pentru a evita deformarea
acesteia. Foarte utilizati la un moment
dat, identificatorii cu efect Wiegand
sunt tot mai rar aplicati in instalatllla
moderne, fiind elirninati, fie de pretul re-
dus al identificatorilor cu banda magne-
tlca, fie de performantele mai bune ale
identificatorilor de proximitate.
Cartelele inteligente (smart card)
contin un circuit integrat microprocesor
care of era un grad de securitate deo-
sebit.
Pentru smart card-uri exista standar-
de ISO care impun producatorllor ca-
racteristici ce Ie fac cea mai buna ale-
gere pentru 0 tehnologie contactless,
ceea ce Ie face utilizabile intr-o gam a
de apllcatii, nu numai in controlul ac-
ces electronic. Exista doua tipuri mari
de smart card-uri:
- cele cu contact fizic intre cartela l;ii
cititor l;ii
- cel fara contact.
Cele cu contact nu sunt optime
pentru control acces electronic din
cauza timpului mare de procesare.
Pentru control acces se folosesc smart
card-urile bazate pe tehnologia
RF13.56 MHz.
Din punct de vedere constructiv
smart card-uri Ie se impart in:
- carduri cu memorie (memory card);
- card uri cu logica, cab lata (wired lo-
gic);
- card uri inteligente bazate pe micro-
controller (MCU).
Cardurile cu memorie au in compo-
nenta lor un circuit in care sunt stocate
inforrnatlile de autentificare prin care
se face accesul in zona de memorie
protejata in care se afla un unic nurnar
de identificarre. Unele dintre ele folo-
sesc diverse metode de criptare a in-
forrnatiel,
Cardurile cu logica, cab lata folosesc
un circuit electronic special pentru au-
tentificarea dintre card l;ii cititor. Acetea
nu pot fi recriselreprogramate dupa
producere.
Cardurile MCU sunt cele mai .Jnteli-
gente" avand posibilitatea de a folosi
diverse metode sofisticate de autentifi-
care sl criptare chiar pe card lnsusi si
 II. Instalalii electrice
au 0 tnteractiune inteligenta cu cititorul.
Ele au 0 capacitate de memorie destul
de mare si ruleaza asa numite sisteme
de operare de card tip MUL TOS sau
JavaCard. Acest tip de card permite
utilizarea zonelor de memorie pentru
mai multe aplicatii, accesul la fiecare
zona de memorie tacandu-se prin in-
termediul unei chei de acces (publica
sau privata). In plus, intre card ~i cititor
are loc un proces de autentificare mu-
tuala. Comunicarea dintre card sl citi-
tor se face criptat folosind algoritmi
avansati gen DES/3DES/RSA etc. Ca-
pacitatea de scriere/citire a acestor
card uri permite stocarea de inforrnatf
gen template biometric sau cod PIN sl
elirnina necesitatea lnteroqarf unei
baze de date comune. De asemenea,
aceste carduri constituie suport pentru
tehnologii hibride:
- contact smart card,
- proximitate,
- biometrie,
- banda rnaqnetica,
- printare logo,
- holograme etc.
Fiecare astfel de ca are un nurnar
unic de identificare numit CSN - Card
Serial Number - alocat la momentul
producerii. Folosirea acestuia in scopul
de a controla accesul nu este reco-
mandata deoarece acesta nu este crip-
tat ~i poate fi citit cu orice cititor com-
patibil. Standardele care stau la baza
functlonarf acestor tipuri de carduri
sunt ISO/IEC 14443 ~i ISO/IEC 15693.
Fiecare dintre aceste standarde are 0
serie de lmplernenteri ce raspund anu-
mitor cerinte de pe piata (cele mai cu-
noscute fiind MIRARE sl iCLASS). Dife-
rentele principale intre cele doua teh-
nologii constau in: raza de citire, viteza
de transfer a datelor ~i dezvoltarea
anumitor facilitati, Anti-coliziunea este
un termen ce reflecta capacitatea citi-
torului de a distinge sl a citi mai multe
carduri prezente simultan in carnpul de
citire. Avantajele tehnologiilor fara con-
tact sunt:
- este foarte usor de folosit, nu nece-
sita 0 orientare anume a cardului sl
nici introducerea lui intr-un anume ci-
titor;
- viteza mare de transfer a datelor si
de acces;
- asigura 0 protectie mare a datelor
codate in card;
- durabilitate a cardurilor sl cititoarelor;
- nu pot fi falsificate usor:
- se pot integra cu diferite tehnologii;
- rnentenanta usoara pentru citirea im-
preuna cu protectia anti-vandalism.
A1te tehnologii de identificare, pre-
cum iden tifica tori cu ferita de bariu,
identificatori in intrsrosu, identificatori
cu cod de bare, nu mai sunt aplicate in
Capitolul10: lnstatetii de semnalizare
lnstalatlile moderne sau i~i lirniteaza
domeniul de utilizare la alte apllcatii
(precum utilizarea identificatorilor cu
cod de bare pentru gestionarea rnartu-
rilor in magazinele sl depozitele de
mari dimensiuni).
Telecomanda pe canal radio sau in
intrerosu reprezinta 0 alta tehnologie
de identificare pentru instalatille de
control al accesului, mai ales pentru
controlul autovehiculelor. Pentru a fi
utilizata ca identificator, 0 telecornanda
trebuie sa fie capabila sa-si transrnlta
propriul cod, pe baza caruia sa fie
analizat dreptul de acces prin punctul
respectiv. Unele instaiatii moderne
permit conectarea la telecornanda a trol al accesului, reprezentand marca
unui dispozitiv de citire a identificatoru-
lui aflat in posesia utilizatorului (de
exemplu, 0 cartela de proximitate). Te-
lecomanda transmite dispozitivului de
control al accesului, atat codul propriu,
cat si pe cel al utilizatorului.
Utilizarea telecomenzilor pe canal
radio sau in infrarosu rldica probleme
de utilizare datorita razei mari de acti-
une (uzual, 5 ... 20 m) ~i trebuie
asociata cu rnasurt organizatorice ~i
constructive pentru a se evita
confuziile.
Codul individual (PIN) este un cod
numeric care trebuie tastat pentru a
identifica solicitantul. De regula, acest
cod individual este utilizat lrnpreuna cu
identificator pentru a se evita accesul
cu un identificator furat sau gasit.
Se practica coduri de identificare nu-
merice de 4 la 8 cifre.
10.3.3.2 Afetode blometrice
de identities,.
Toate metodele de identificare pre-
zentate anterior sunt vulnerabile la furt
sau chiar duplicare. Cititorul recunoas-
te identificatorul sl nu pe posesorul
acestuia. Pan a ~i codul individual poa-
te fi furat sau copiat (prin observatie,
inregistrare video, deconspirare etc.).
In cazul instalatlilor de control al ac-
cesului cu grad mare de siquranta, in
vederea reducerii pan a la anulare a po-
slbllltatilor de patrundere frauduloasa,
s-a recurs la metode biometrice de
identificare. Utilizate initial in domenii
speciale, precum criminalistica, roboti-
ca, cercetari militare, cercetarl spatiale
etc. (datorita in mare parte pretului
prohibitiv), aceste metode au migrat
spre domeniul lnstalatlilor cu spectru
larg de aplicare, in special, datorita
evolutlei echipamentelor de prelucrare
nurnerica a inforrnatiilor.
Metodele biometrice de identificare
utillzeaza diferite caracteristici specifi-
ce filntei umane, caracteristici care,
prin complexitate si diversitate in ra-
port cu indivizii, permit identificarea
univoca a unei persoane. Trebuie re-
marcat ca prelucrarile de intorrnatii
sunt foarte complexe pentru ca se lu-
creaza cu caracteristici care includ
multi parametri, cu grad mare de vari-
atie pentru acelasi individ (in functie de
starea lui: obosit sau odihnit, ragu~it,
cu barba sau fara etc.).
Cele mai utilizate caracteristici bio-
metrice pentru identificare sunt: am-
prenta digitala, amprenta palrnara, vo-
cea, fizionomia, mimica, irisul.
Analiza amprentei digitale presupune
mai multe etape, 0 etapa de inregistra-
re sl apoi verificarea proprlu-zlsa, Inre-
gistrarea se face 0 singura data, iar da-
tele se rnernoreaza in instatatia de con-
dupa care se va verifica, ulterior, indi-
vidul respectiv. Citirea amprentei sl
digitalizarea inforrnatiei se reahzeaza
prin intermediul unui senzor cu matrice
CCD (precum senzorii utilizati in came-
rele TV moderne). Fisierul obtinut in ur-
ma citirii amprentei digitale, care are
initial 0 rnarlrne de cca. 150 KBytes,
sufera 2 etape de comprimare, ajun-
gand succesiv la dimensiuni de
20 KBytes si, respectiv, 1,2 KBytes.
Acesti 1200 de Bytes reprezinta "mar-
ca" care va fi utilizata la verificare. Pro-
cesul de inregistrare se cornpleteaza
cu alte 2 ... 4 citiri ale caror date sunt
analizate statistic, in vederea rnemora-
rii numai a caracteristicilor care sa per-
rnlta apoi identificarea sigura (echipa-
mentul trebuie sa realizeze identifica-
rea, chiar daca degetul a suferit taieturi
fine sau zgarieturi, este putin murdar
sau amplasat putin diferit pe dispoziti-
vul de citire). Etapa de inregistrare du-
reaza pan a la un minut, dar trebuie re-
alizata 0 singura data.
Verificarea presupune citirea am-
prentei, analiza mtorrnatlel digitale, fara
a mai fi nevoie de comprimarea date-
lor, comparativ cu .rnarca" inregistrata
initial. Daca prin comparare se obtine
un procent de identitate mai mare de-
cat 0 lirnita prestabllita, se accepta
identificarea. In etapa de verificare se
realizeaza ~i 0 analiza a rnodificaril cu-
lorii degetului produsa de variatia flu-
xului de sange datorata presarf sale pe
suprafata senzorului. Aceasta analiza
elirnina posibilitatile de frauda prin co-
pierea amprentei pe un material adec-
vat (de exemplu, silicon) sau utilizarea
unui cadavru. Timpul de verificare este
de 1,5 ... 2 s. ceea ce face ca aceasta
metoda sa fie adecvata instalatlilor de
control al accesului.
Procentajul de reusita a veriflcarli
este foarte bun, teste de laborator
estimand rata de eroare la una la un
milion pentru identificare gre~ita (ac-
ceptarea gre~ita a unui individ) ~i una
la zece mii pentru 0 respingere gre~ita
(respingerea unui individ care are drept
 Capitolul10: Instalalii de semnalizare
de acces). Tntre cei doi parametri de
estimare a erorilor exista un echilibru
dimanic. Algoritmul de verificare se
poate modifica prin program astlel in-
cat unul dintre parametri sa fie imbu-
natatlt in defavoarea celuilalt, in functie
de principalele deziderate ale instalatiei
de control al accesului (asigurarea unei
identificari foarte sigure astlel incat un
intrus sa nu poata intra sau asigurarea
unui flux de trecere mare, negrevat de
refuzuri eronate de intrare).
Analiza amprentei palmare se reali-
zeaza similar cu cea a amprentei digi-
tale. Citirea amprentei palmare se face,
insa in mfraroeu cu senzori realizati din
semiconductori. Cititorul este dotat cu
un echipament mecanic care sa impu-
na amplasarea mainii intr-o pozitie cu
variabilitate cat mai mica.
Analiza l;li recunoasterea vocii repre-
zinta un domeniu de cercetare destul
de vechi, cu aplicabilitate in comanda
vocala a echipamentelor (roboti, calcu-
latoare etc.) sau in dictarea automata.
Analiza vocii presupune, de asemenea,
2 etape, una pentru memorarea unui
mesaj specific, cealalta pentru recu-
noasterea sau identificarea unui vorbi-
tor al carui mesaj caracteristic a fost
inregistrat in prealabil.
Modelarea semnalului audio pentru
identificarea unui vorbitor poate fi im-
partita in 4 operatil de baza: formare,
analiza spectrala, transformare para-
rnetrlca si modelare statlstlca, Modela-
rea semnalului este orientata pe utiliza-
rea unor parametri analogi celor utili-
zati de sistemul biologic de auz, nurniti
parametri cu inteles perceptual.
Acesti parametri trebuie sa fie invari-
abili in functie de intensitatea sau tonul
vocii, de zgomotul de fond sau micro-
fonul utilizat.
Suplimentar, echipamentele moder-
ne realizeaza 0 corelare ternporara, in-
• bariera poate fi toloslta l;li tara 0 co-
2 radio sau butoane de cornanda (in-
- cheie, butoane de cornanda sau 0 te-
Fig.II.10.25. Controlul accesului printr-o u" simpll:
1 - intrare; 2 - cititor; 3 - buton deblocare; broasca electrlca: 4 - contact
magnetic; 5 - broasca rnecanlca: 6 - mecanism inchidere; 7 - lesire.
reqistrand rnodificerile spectrale aparu-
te in timp.
Algoritmii de modelare, care descriu
in mod concis semnalul l;li pot fi prelu-
crati in echipamente locale de control al
accesului, sunt preferati altor metode.
Fizionomia repreztnta 0 alta caracte-
ristica lndlviduata des utllizata pentru
identificare.
Identificarea dupa fizionomie se poa-
te face semiautomat sau automat.
Identificarea semieutomets se ba-
zeaza pe inregistrarea prealabila a ima-
ginii (fotografiei) fiecarei persoane care
va solicita verificarea de cafre instalatia
de control al accesului. In cazul unei
sollcitari de acces facuta, de regula,
printr-un alt indicator, pe ecranul cal-
culatorului sunt aflsate atat imaginea
rnernorata (fotografia), cat sl imaginea
directa (in timp real) preluata printr-o
camera TV amplasata la punctul de in-
trare respectiv. Un operator uman
cornpara cele doua imagini l;li accepta
sau refuza solicitarea persoanei res-
pective. Utilizata in institutii cu grad
mare de siquranta l;li in care prezenta
unui operator uman (paznic, dispecer
etc.) este solicitata sl din alte conside-
rente, aceasta metoda are dezavanta-
jul de a nu fi automata, presupunand
preturl de exploatare mai mari si even-
tuala eroare urnana,
Identificarea automata se realizeaza
prin analiza pe calculator a gradului de
colncidenta intre imaginea rnernorata sl
imaginea drecta, Pentru simplificarea
analizei, imaginea directa este torrnata
din una sau mai multe fotograme (ca-
dre), cornparatia tacandu-se cu entitatl
de acelasi tip. Avantajul metodei de a
oferi preturt de exploatare mai mici
este compensat de procentajul, relativ
mare, de refuzuri eronate, datorat mo-
dificarilor normale ale fizionomiei unui
individ (odihnit sau obosit, ras sau ne-
6 unei persoane in spatiul de action are al
II. lnstalatii electrice
ras, fardat sau nefardat, lovit etc.).
Mimica: procedee moderne analizea-
za l;li rnernoreaza 0 .rnarca" a expresi-
ilor fetei pe care apoi 0 utilizeaza pen-
tru verificarea l;li identificarea unui indi-
vid. Aceste caracteristici sunt mult mai
invariabile sl procentul de eroare este
mult mai mic. Producatorii acestor
echipamente garanteaza recunoasts-
rea sigura a unui individ, indiferent de
starea lui (odihnit sau obosit, ras sau
neras, fardat sau nefardat, lovit etc.).
Analiza mimicii se poate asocia cu
recunoasterea vocii, in vederea ores-
terii gradului de securitate, dar sl in ve-
derea provocaru unei anumite expresii
la solicitant.
Analiza irisului este strnilara analizei
de arnprenta. Citirea se face prin inter-
mediul unui senzor cco, iar prelucra-
rea datelor se face pe baza unor algo-
ritmi specifici. Initial se inregistreaza 0
.rnarca" a fiecarei persoane care va
solicita accesul si, apoi, se realizeaza
verificarea sl identificarea la fiecare
trecere prin punctele de acces.
10.3.4. Echipamente
pentru controlul fizic al accesului
Controlul accesului persoanelor sau
autovehiculelor presupune existenta
unor echipamente mecanice care sa
delimiteze strict zona supravegheata l;li
sa perrnita trecerea numai la comanda
instalattel de control al accesului.
Bariera acces auto reprezinta echi-
pamentul folosit pentru controlarea
traficului auto in punctele de acces l;li
este, deobicei, primul contact cu un
sistem de control acces. Bariera este
un echipament electromecanic echipat
cu 0 unitate electronica de control, un
element de actionare l;li bratul barierei.
Pentru 0 functionare in siquranta se
toloseste 0 totocelula de siguranta,
care permite blocarea bratului barierei
in cazul prezentei unei rnaslni sau a
barierei. ln multe apllcatli se folosesc si
sisteme de semaforizare care reqleaza
accesul la bartera, In mod uzual,
rnanda dintr-un sistem de control ac-
ces, folosindu-se doar 0 tetecornanda
chis/deschis). Bariera poate functlona
in regim:
- manual - comenzile de deschislinchis
fiind date de un operator folosind 0
lecornanda radio. ln acest regim co-
menzile de inchidere l;li deschidere
sunt date separat, iar intre cele doua
comenzi bariera rarnane Inchisa.
- automat - comenzile sunt date dintr-
un sistem de control acces. ln acest
regim comanda este data de la un
 II. Instala!ii electrice
echipament de control suplimentar,
iar tipul de deschidere este progra-
mat de unitatea de control a barierei.
Barierele difera din punctul de vede-
re al tipului de aplicatle:
- de trafic intens sau redus.
Pentru trafic intens barierele au un
timp de deschidere mai mic - in functie
de lungimea bratului (2m-6m), de tipul
constructiv (dintr-o bucata sau din
doua partl).
Metodele automate de accesare a
barierelor sunt cu:
- tichete de parcare bazate pe banda
rnaqnettca:
- jetoane de parcare;
- bucle inductive;
- cititoare auto (de proximitate sau de
raza lunga).
Orice zona cu resfrlctli de acces auto
impune folosirea unor astfel de bariere.
Acestea nu asigura insa $i securitatea
pentru accesul pietonilor.
Porti de acces, sunt un tip aparte de
"bariera" de acces auto. Acestea asi-
gura 0 securitate marita, atat pentru
vehicule cat $i pentru pietoni. in functie
de modalitatea de deschidere sunt:
- batante, cand se deschid in lateral;
- culisante, cand aluneca pe 0 $ina
rnetalica sau au 0 roata de de plasa-
reo
Ambele tip uri de porti sunt actlonate
folosind elemente de automatizare
coman date prin intermediul unei unitati
de control.
Ca sl barierele auto pot fi conectate
la echipamente de control acces pen-
tru a primi comenzile deschisfinchis.
Timpul de deschiderefinchidere este
mult mai mare decat cel al barierelor.
De aceea sunt folosite in apiicatiile un-
de nurnarut de vehicule este redus.
U~ simplA reprezinta cel mai intalnit
punct de acces, daca ea este echipata
cu un zavor pana, iar cadrul ei cu 0
broasca electnca cu semicilindru
(fig. 11.10.25). Orice solicitare de acces,
facuta prin trecerea identificatorului din
posesia solicitantului prin dreptul citito-
rului (sau prin cititor), este analizata de
instalatia de control al accesului care,
in cazul unei acceptari, cornanda
broasca electrica cu semicilindru sl
sernnalizeaza, solicitantului, acceptul.
Solicitantul are la dispozitie un timp
delimitat (programabil) in care poate
impinge usa ca sa intre. Zavorul rotes-
te semicilindrul broastei electrice care
a devenit mobilia comanda lnstalatiei,
si permite deschiderea usii.
Pentru inchiderea automata, dupa
trecerea unei persoane, se rnonteaza
un mecanism hidraulic care trage (sau
impinge, in functie de modul de mon-
tare) U$a spre pozitia inchis. Datorita
formei sale, zavorul depa$e$te semici-
lindrul broa$tei electrice $i se blochea-
Capitolul10: Instala!ii de semnalizare
za in aceasta. Semicilindrul nu mai
este mobil pentru ca, la deschniderea
usil, comanda electrlca de deblocare
se anuleaza, Pozitia usii este monitori-
zata de un contact magnetic, precum
sl de un microcontact care sesizeaza
prezenta zavorului in broasca electrica.
Pe baza acestor contacte sunt semna-
lizate, mstalatiel de control al accesu-
lui, situatiile anormale aparute, precum:
deschiderea tortata a usii (fara a utiliza
identificatorul), rnentinerea usii deschi-
se prea mult timp etc.
Pentru usile din sticla, pe care nu se
poate monta un zavor (din consideren-
te constructive sau estetice), se utili-
zeaza broaste electrice la care semici-
lindrul este inlocuit cu un element mo-
bil, special, care ghideaza $i retine usa,
in unele aplicatll se doteaza usa cu 0
broasca cu rnaner care nu se deschide
decat din interiorul camerei (echipare
tipica pentru hotel uri). Zavorul utilizat
pentru controlul accesului este chiar
cel care echipeaza broasca cu rnaner,
in acest caz microcontactul din broas-
ca electrica este utilizat ca buton de
deblocare a broastei.
in alte aplicatii usa este echipata cu
o broasca cu motor electric care antre-
neaza zavorul. Alimentarea etectrica sl
comanda de descuiere-incuiere se
transmit printr-un cablaj mobil intre ca-
drul usf sl usa,
Ca element de incuiere a usil cu co-
rnanda electrica se pot utiliza sl electro-
rnaqneti, Datorita faptului ca electro-
rnaqnetii nu au parti in rniscere ei pot fi
utilizati in zone cu pericol de incendiu.
in functie de dimensiunile usii sl de
greutatea ei se dimensioneaza atat ele-
mentul de incuiere (oroasca, electro-
magnet etc.) cat sl mecanismul hidrau-
lic de inchidere automata.
in situatla caderii allmentarf cu ener-
gie electrica, echipamentele de blocare
devin libere sau blocate dupa destina-
tla usf respective (de protectie sau de
evacuare).
U~ cu doua aripi poate fi, de ase-
menea, utilizata ca punct de control al
accesului. in acest caz echipamentul
de blocare se fixeaza fie pe cadrul usii
fie pe una dintre aripi. Se va avea in
vedere necesitatea blocarii ambelor
aripi ale usii, precum $i respectarea
secventei de inchidere a aripilor usii
astfel tncat usa sa poata fi blocata in
pozitla corecta.
Deosebit de avantajoasa din punct
de vedere al pretului, solutia de mate-
rializare a unui punct de acces printr-o
u$a dotata cu un echipament de blo-
care prezinta un mare dezavantaj, prin
aceea ca nu permite un control al ac-
cesului persoana cu persoana. Este
suficient ca detinatorul unui identifi-
cat~r sa deschida U$a $i prin ea pot
trece $i alte persoane pan a cand me-
canismul hidraulic inchide usa.
Turnichetii sunt cele mai simple echi-
pamente care permit controlul acce-
sului persoana cu persoana, in functie
de necesttatile de control al accesului,
de fluxul prin punctul respectiv, de alte
considerente constructive sau estetice
se intalnesc mai multe tipuri de tur-
nicheti.
Turnichetul cu tripod (de tipul celor
utilizati la metrou) este utilizat pentru
fluxuri de 15 ... 20 de persoane pe mi-
nut. Acest echipament de incadreaza
cu usurlnta in cerlntele estetice $i func-
tionale ale ambientului, dar pot fi for-
tate prin depa$ire (sarire, lncalecare),
Se preteaza foarte bine pentru contro-
lui accesului sl, eventual, taxarea auto-
mata in instltutiile publice sl de diver-
tisment, in trasportul in comun etc.
Turnichetii cu tripod pot fi unidirecti-
onali (in acest caz se arnenajeaza se-
parat cai de intrare $i cai de lesire) sau
bidirectionall si permit diferite tipuri de
actlonare din partea instaiatiei de con-
trol al accesului.
in cazul acceptant unei solicitari de
trecere:
• rotirea se face automat, imediat sau
dupa 0 temporizare preprogramata;
• rotirea trebuie porn ita de persoana
care trece prin turnichet (cu mana
sau cu piciorul), dupa care rotirea se
face in mod automat.
in cazul refuzului unei sotlcttarl de
acces, turnichetul va permite numai 0
rotire llrnitata a tripodului astfel lncat sa
blocheze trecerea solicitantului, dar sa
nu afecteze integritatea corporala a
acestuia.
Modelele evoluate de turnicheti cu
tripod permit deblocarea caii de
trecere atunci cand primesc un semnal
de urgenta. Aceasta se realizeaza prin
plierea acelei bare din trepied care se
afla, la momentul respectiv in pozitle
orizontala. La revenire, tripodul se ro-
teste pan a cand bratul pliat revine, sub
actiunea gravitatiei, in pozitia initiala $i
se lndexeaza.
Modelele evoluate de turnicheti con-
troleaza rotirea tripodului cu motoare de
curent continuu supravegheate cu rni-
croprocesor asigurand un regim de vite-
za variabtla (accelerate si deceleratie)
pentru 0 trecere cat mai contortablla.
Turnichetul cu rotire realizeaza un
control sigur al accesului blocand orice
incercare de trecere frauduloasa, Inte-
grat, de regula, in structuri metal ice
care tin de gardul intreprinderii sau de
constructil ajutatoare, turnichetul pose-
da 3 sau 4 aripi realizate din bare me-
talice, trecerea efectuandu-se printr-o
rot ire de 120 sau, respectiv, 90
0 0
•
Pentru situatii speciale, turnichetii cu
rotire se asociaza cu alte echipamente
 Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
mecanice sincronizate care sa perrnlta
introducerea prin punctul de acces a
unor obiecte voluminoase (de exemplu,
bicicleta). Acest tip de echipamente se
utilizeaza, de regula, la accesul in uzi-
ne, pe stadioane sau in aplicatii unde
exlsta tendinta de evitare a controlului
sau taxarii automate. De regula, tur-
nichetil sunt destinati aplicatiilor in aer
liber sl de aceea protectia la intempe-
rii este deosebita (constructie din otel
inoxidabil, fie fier acoperit in zinc topit)
sl qarantata 15... 20 de ani.
U!i'ile rotative sunt echipamente de
control al accesului pentru intrarea in
cladiri, institutii pub lice etc, la care as-
pectul estetic joaca un rol important,
integrat in arhitectura, de regula, mo-
nurnentala a cladirii respective. usne
rotative sunt dotate cu 3 sau 4 aripi
realizate din sticla, trecerea efectu-
anou-se printr-o rotire de 120° sau,
respectiv, 90°.
Ustle rotative au sl rolul de a asigura
un grad cat mai mare de etansare in
vederea rnentlnerii regimului termic din
interiorul cladirii, Unele cladiri publice
U~a rotatlva
U~a sirnpla
~~J--t-1
Broasc@
electrica
Control
retea R8415 ~ Trebuie
~ lSI
Server Statie de dispecerizare
C±J-, Router/Bridge
Statie de informare
B~
Fig.II.10.28. Controlul centrallzat
sunt dotate cu usl rotative care au nu-
mai rol de izolare a circulatiel aerului
din interior. Aceste usi sunt, in general,
masive sl sunt actionate de persoanele
care intra sau ies din clad ire. Pentru a
asigura 0 rnanevra cornoda, rotirea
usil este asistata de un motor electric
care insa nu face decat sa sustina rnis-
carea irnpusa de trecator. Usile rotative
sunt, de regula, constructli masive,
unele dintre ele fiind chiar echipate cu
geamuri antiqlont. In consecinta, rnis-
carea usilor este asigurata de motoare
electrice supravegheate de circuite
electronice. In practica, se intalnesc
mai multe rnodalitati de declansare a
rotirii aripilor:
- declansarea rotirii la acceptarea soli-
citarf de acces solicitantul trebuie sa
intre prompt in usa rotativa sl sa ur-
rnareasca rniscarea acesteia;
- declansarea rotirii dupa acceptarea
soliciteril de acces, dar numai dupa
ce un sesizor special (sesizor optic
sau covor sensibil amplasat la intra-
rea in rotativa) detecteaza prezenta
solicitantului in pozitia de trecere;
'Mooom ~
Control
retea R8415
EI3""{3_
",7
~
Reteaua telefonica
cornutata
Statie de dispecerizare
LAN
LAN
al accesului.
tt.Jnstalatll electrice
- declansarea rotirii dupa acceptarea
sclicitarii de acces, dar numai daca
rniscarea este porn ita de catre soli-
citant; solicitantul trebuie sa roteasca
aripa care blocheaza calea de trecere
numai 2 ... 3°, oupa care miscarsa
este preluata de motorul electric
pan a se ajunge in urrnatoarea pozitis
de repaus.
Se asiqura 0 rniscare cu viteza vari-
abila, cu accelerare pana la 0 viteza
convenabila, apoi decelare pana la 0
viteza mica astfel lncat franarea in
pozitia de repaus sa nu provoace so-
curi mecanice.
Usile rotative sunt echipate cu senzori
care opresc rniscarea daca s-a detectat
o prindere intre aripi sl partea fixa. Ac-
tlonerea elecmca este astfel suprave-
gheata electronic incat intalnirea unui
obstacol (sau a unei opozitii la miscere)
duce la oprirea rniscaril, Dupa inlatura-
rea obstacolului rniscarea se reia.
Trecerea prin usile rotative este posi-
bila, de regula, bidirectional. Trecerea
intr-un sens se face pe calea cea mai
scurta (prin rotirea aripilor cu 120°, de
exemplu). Cealalta cale (care ar presu-
pune pentru trecere doua rotiri succesi-
vel este interzisa. Daca 0 persoana pa-
trunde in acest sector, este detectata
de sesizori optici sau de greutate. In
acest caz usa se rnisca in sens invers,
o jumatate de rotatie (60 0, de exemplu)
astfel incat sa perm ita ie~irea persoanei
care a gre~it, in drectia din care a venit.
Tratarea erorii este prioritara regimului
de control al accesului astfel incat un
intrus nu poate folosi trecerea unei
persoane cu drept de acces pentru a
pafrunde in cladire pe calea interzlsa.
remarcat ca majoritatea
usilor rotative nu sunt adecvate pentru
leslre in caz de urgenta. De aceea in
cladirlle dotate cu usl rotative de acces
se vor prevedea usl antipanlca care se
vor debloca numai in caz de urqenta
(incendiu, cutremur etc.). Echipamente
foarte moderne au integrat functla an-
tipanlca ~i realizeaza eliberarea caii de
trecere prin plierea aripii aflata in rno-
mentul respectiv in pozitia de blocare a
caii, la un semnal de urgenta.
Ecluzele sunt echipamente de con-
trol al accesului constituite din doua
usi care se deschid succesiv daca sunt
indeplinite anumite condltil, In forma
clrculara sau rectanqulara, ecluzele
prezinta un grad ridicat de automatiza-
re si, de regula, asigura mai multe ti-
puri de veriflcarl.
Functionarea unei ecluze se rea-
lizeaza astfel:
- Persoana care doreste sa intre prin
ecluza prezinta identificatorul din po-
sesie (cartela, breloc, arnprenta etc.).
lnstalatia de control al accesului
verifica identificatorul ~i accepta sau
 II. Instalalii electrice
refuza accesul. in caz de accept se
deschide prima usa a ecluzei.
Refuzul este semnalizat optic si/sau
sonor.
- Persoana patrunde in ecluza, Sesizoa-
re optice sau de greutate detecteaza
patrunderea persoanei in ecluza $i
cornanda inchiderea primei usi,
- Urrneaza 0 a doua verificare a solici-
tantului. Aceasta verificare poate
avea ca scop confirmarea ldentltatil
(de exemplu, controlul greutatii, iden-
tificarea fizionomiei sau mimicii etc.)
sau verificarea detinerf de arme sau
eliminarea tentativei de trecere sirnul-
tana a mai multor persoane. Daca
una dintre verlticari are un rezultat
negativ, de regula, se deschide usa
de intrare astfel lncat solicitantul sa
piece pe unde a venit. La unele echi-
pamente, detectarea prezentei arme-
lor provoaca blocarea persoanei din
ecluza pan a la sosirea politiei, Daca
toate verlttcarile din aceasta etapa au
rezultat pozitiv se deschide cea de a
doua u$a $i solicitantul intra in zona
dorita,
Ecluzele permit sl regimuri de lucru
speciale (urqenta, transport obiecte vo-
luminoase etc.) in care una dintre cele
doua usl sau arnandoua se deschid
dupa necesltati.
Barierele $i portile mobile sunt prin-
cipalele echipamente pentru controlul
accesului autovehiculelor. Functional,
ele se cornporta similar cu usile simple.
Pentru aplicatii speciale doua porti sau
doua bariere sunt integrate functional
intr-o ecluza aslqurand un comporta-
ment similar.
10.3.5. Metode de control
al accesului. Tipuri de instal~i
de control al accesului
Analogia dintre un punct de control
al accesului sl 0 u$a echipata cu 0
broasca rnecanlca este numai punctul
de plecare in svolutia instalatiilor de
control al accesului. in functie de nece-
sitatile de control al accesului, de
cerintele constructive ale cladirii sau de
alte functiuni care pot fi integrate, in-
stalatille de control al accesului se
rernarca printr-o diversitate de tipuri.
Controlul local al accesului este cel
mai apropiat de analogia rnentlonata,
Aplicat, de regula, pentru a controla in-
trarea si leslrea printr-o usa, instalatia
se compune din:
- cititor de identificare (de cartele, de
amprente etc.) amplasat in exteriorul
usii;
- broasca electrica rnontata in cadrul
usll, in dreptul unui zavor pana,
montat pe usa: de regula, broasca
electrlca contine un rnlcrolntrerupator
care sesizeaza prezenta zavorului:
Capitolul10: lastalatii de semnalizare
- contact magnetic care sesizeaza po-
zitia usii;
- buton pentru deblocarea usii din inte-
rior; la unele aplicatli, butonul din in-
terior este inlocuit cu un al doilea
cititor de identificare;
- dispozitiv hidraulic sau mecanic de
inchidere automata a usii:
- dispozitiv de control al accesului.
Dispozitivul de control al accesului
este un echipament electronic realizat
cu microprocesor care realizeaza ur-
rnatoarele functii:
• inregistrarea $i memorarea caracte-
risticilor de identificare pentru toate
persoanele care au dreptul de acces
prin acel punct; aceasta se poate
realiza prin preluarea directa a
datelor (invatarea codului cartelei tre-
cute prin cititor, inregistrarea "marcii"
biometrice caracteristice a per-
soanelor etc.) sau prin inscrierea de
cafre un operator a datelor carac-
teristice (local printr-o tastatura sau
consola de program are);
• citirea unui identificator sau a "mar-
cii" biometrice caracteristice unui so-
licitant, compararea lor cu datele
memorate, verificarea incadrarii in in-
tervalele de data si timp admise sl
comanda broastei electrice, in caz
de acceptare a solicitarf de acces
sau semnalizarea refuzului;
• comanda broastei electrice in cazul
apasarn butonului din interior;
• semnalizarea optica sl sonora in ca-
zul detectarll unei anomalii (precum
rnentinerea usil deschisa un timp mai
lung decat cel programat, deschide-
rea tortata a usii depasirea unui nu-
mar program at de lncercart de acces
refuzate);
• memorarea unui nurnar de eveni-
mente (solicitari de acces acceptate,
situatii anormale etc.);
• programarea unor parametrii specifici
precum: zonele de timp, timpul ma-
xim de deblocare a broastel, timpul
maxim de deschidere a usil etc.
Controlul local al accesului se utili-
zeaza in apllcatil simple in care nurna-
rul de puncte de acces sl de sollcltanti
este redus, iar considerentele de pret
prevaleaza in fata celor functlonale,
o retee de puncte locale de control
al accesului se poate constitui acolo
unde centralizarea functiunilor este ne-
cesara, dar dlficultatile de cablare (da-
torate, in special, instalarii echipamen-
tului ulterior lucrarilor de constructie
sau reamenajare) nu permit pozarea
cablurilor de cornunicatie, Aceasta me-
toda de centralizare serniautornata ca-
re utilizeaza identificarea prin cartela
magnetica este aplicata pe scara larga
in intreprinderile hoteliere.
Cititorul de certela magnetica sl dis-
pozitivul de control al accesului sunt
integrate in broasca rnontata pe usa
fiecarei camere. Permisiunea sau refu-
zul accesului se realizeaza fizic prin
blocarea sl deblocarea broastei care se
rnaniouleaza, apoi, normal. Circuitul
electronic al broastei este alimentat din
baterii, iar programarea lui se face ma-
nual cu ajutorul unei console de pro-
gramare.
Spre deosebire de punctul de control
al accesului, prezentat mai sus, la
aceasta aplicatle 0 serie de date sunt
inscrise pe banda magnetica a cartelei
(usile la care are drept de acces, peri-
oadele de valabilitate ale drepturilor de
acces, functia cartelei respective etc.),
ceea ce simplifica algoritmul de prelu-
crare a datelor de catre circuitul elec-
tronic montat in broasca,
Functille specifice de centralizare a
intorrnatiilor $i controlului sunt realizate
pe 2 cai:
- prin sistemul de editare sl adminis-
trare a cartelelor magnetice care ges-
tloneaza dlstributla camerelor de
oaspeti, activitatile administrative sau
sltuatiile speciale;
- prin citirea periodica, prin intermediul
consolei de programare, a datelor
memorate in circuitele electron ice
montate pe broastele camerelor.
Acest tip de instalatie este completa-
ta cu dispozitive de control al accesu-
lui care au alte destmatil;
- accesul la parcare, pisclna, sala de
gimnastica sl alte utilitati;
- cuplarea tensiunii electrice de alimen-
tare a instalatiei TV prin cablu etc.
- accesul la seiful camerei.
Existenta cartelei magnetice ca iden-
tificator permite utilizarea ei si pentru
activitati de taxare automata sau plata
electronica la magazinul hotelului, re-
staurant etc. Pentru aceasta sistemul
de editare $i administrare a cartelelor
magnetice dispune de functii dedicate
acestor utilitatl.
Controlul centralizat al accesului se
realizeaza prin conectarea in retea a
dispozitivelor de control al accesului
tmpreuna cu un calculator de coordo-
nare $i administrare a datelor (fig.
11.10.26). Conexiunea in retea rnareste
mult fiabilitatea $i confortul operational.
Datele privind persoanele implicate in
fluxurile de circulatle, drepturile de
acces ale fiecaruia, parametrii specifici
fiecarui punct de acces sunt introduse
prin calculator sl transmise, in mod
automat, dispozitivelor de control al
accesului, distribuite in cladire,
Reciproc, dispozitivele transmit, spre
calculator, toate sohcltarile de acces
acceptate, semnalizarile situatiilor
anormale, intorrnatf des pre propria
stare de functionare,
Acest tip de instalatie prezinta un
anumit grad de redundanta prin aceea
 Capitolul10: lnstelatii de semnalizare
ca, In caz de deranjament al retelei, fie-
care dispozitiv de control al accesului
asiqura, autonom, functionarea integra-
la a punctului de acces pe care-I ser-
veste, pe baza datelor disponibile la
data aparitlei deranjamentului. Dis-
pozitivul asigura memorarea locala a
datelor pe care Ie va transmite spre
calculator atunci cand conexiunea de
retea se repune In functiune.
Controlul centralizat al accesului asi-
gura utilitati suplimentare pentru 0 in-
stalatie de control al accesului, precum:
- Conaitioneres accesului de traseul
urmat. lnstalatia de control al acce-
sului urrnareste prezenta fiecarei per-
soane Intr-unul din domeniile delimi-
tate de punctele de acces sl nu ac-
cepta 0 solicitare de intrare decat da-
ca persoana respective "se afla" In
domeniul vecin. Suplimentar se cu-
noaste, In orice moment, nurnarul sl
identitatea persoanelor care se afla In
fiecare domeniu. Pe baza acestei uti-
litati se pot implementa functiuni care
tin de gestionarea cladirii precum
activarea supravegherii antlefractlel la
parasirea unui domeniu, deconec-
tarea allrnentarii electrice etc.
- Controlul patrularii. lnstalatia realizea-
za supravegherea automata a execu-
tarii misiunilor de patrulare In cladire
sau In jurul ei. Pe baza unor trasee
declarate anterior, instalatia asteapta
ca, In anumite intervale de timp, paz-
nicii sa prezinte identificatorii din po-
sesie anumitor dispozitive de citire.
Daca nu se respecta traseul sau
daca timpul de asteptare este depa-
sit, se genereaza 0 semnalizare de
Studiul zonelor
nevralgice
i;lial punctelor critice
I PIanu I d e pro t ec t'Ie I....I---
~ . acces
...
[~:;:;:;:;~:~:~:'~:~::::::::t:t::II::::::::::::::~r:so:~:::I::i::::::SU:I:Ui==~
[ Definirea functillor de control al accesului
Fig.II.10.27. Etapele de elaborare a studlulul privlnd alagerea punctelor de control al accesulul
avertizare.
- Gestiunea timpului de lucru. lnstalatia
poate urrnart venirea sl plecarea oa-
menilor la lucru, punand la dlspozltie
toate inforrnatille necesare pentru
elaborarea pontajului sl a calculului
salarial.
- Supravegherea generala a instetetie!
dintr-un dispecerat. Instalatia asigura
urrnarirea In timp real a tuturor punc-
telor de acces, prin intorrnatli text
sau grafice, precum ~i 0 serie de
functii de informare ~i autodiagnosti-
care. Unele metode de identificare
sunt posibile numai In aceasta confi-
guratie (identificarea prin analiza se-
miautornata a fizionomiei).
- Preluarea, local sau de la distanta, a
datelor necesare pentru salarizare,
analiza gradului de utilizare a fortei
de rnunca etc.
Unele lnstalatli de control centralizat
al accesului dispun de 0 parte de "au-
tomat programabil" sl pot prelua 0
serie de sarcini de gestionare a cladirii,
precum controlul ascensoarelor, al
portilor de la garaje etc. Globalizarea
cornunicatiilor de date permite centra-
lizarea distribuita a controlului accesu-
lui, cu mai multe centre de informare ~i
operare, amplasate local sau la distan-
tao Comunicatia datelor poate include
diferite suporturi de transmisie precum
retele locale de centralizarea a semna-
lizarilor, retele locale de calculatoare
(LAN), sistemul de telefonie cornutata,
Internetul etc.
Studiul criteriilor de
Studiul fluxurilor identificare
I Planul fluxunlor de
Prelucrarea datelor
Definirea drepturilor
de acces
,I a tipului instala1iei.
II. lnstalatii electrice
10.3.6. Proiectare
Proiectarea unei instalatil de control
al accesului se face pe baza cerintelor
functionale si implica 0 serie de analize
~i calcule care tin atat de configuratia
obiectivului, cat ~i de modul de organi-
zare al activitatii. Principalele subiecte
de analiza sunt prezentate In fig.
11.10.27.
Alegerea amplasarii punctelor de
control al accesului ~i a tipului instala-
liei. Analiza ce trebuie efectuata In
aceasta etapa porneste de la cerintele
functionale generaIe ale instaiatlei ~i
impllca 0 serie de alti factori precum:
- caile de acces In obiectiv;
- valorile, datele secrete ce trebuie
protejate, zonele cu grad mare de
periculozitate;
- fluxurile de persoane ~i autovehicule
caracteristice activitatii din obiectiv;
- necesitaf exceptionale de acces In
obiectiv sau In zonele de importanta
deoseblta:
- gradul de control al accesului pentru
fiecare zona;
- existenta personalului de paza la
punctele de acces sau In alte zone;
- specificul arhitectural sl dotarile exis-
tente referitor la caile de acces sau
alte zone din obiectiv.
Rezultatele acestei analize se con-
crstlzeaza In amplasarea punctelor de
control al accesului, stabilirea tipului
instalatiel, definirea cennteior de prelu-
crare a datelor sl a principalelor functii
de utilizator.
Dimensionarea punctelor de control
al accesului. Se realizeaza prin detalie-
Optiuni privind tipul
Evaluarea diferitelor
echipamente existente
pe plata
+
 II. Instalalii electrice
rea cerintelor pentru fiecare punct de
acces.
• Se alege echipamentul de control fi-
zic al accesului in functie de caracte-
rul veritlcartl: acces simplu, acces
persoana cu persoana, verificare
rnultlpla, prezenta personalului de
verificare.
• Se dimensioneaza nurnarul cailor pa-
ralele in functie de timpul de trecere
caracteristic echipamentului de con-
trol fizic ales, de timpul de identifi-
care ~i de fluxul determinat la
punctul anterior.
• Se dimensioneaza capacitatea de
prelucrare locala a datelor in functle
de nurnarul de persoane care vor tre-
ce prin punctul de control al acce-
sului, de necesltatile de memorare
locala a evenimentelor, de alte
sarcini de monitorizare ~i control.
• Se aleg canalele de cornunicatle ne-
cesare pentru programare date ~i ci-
tire memorie de evenimente in functie
de tipul instalatiei si cerintele de ex-
ploatare.
Dimensionarea calculatorului de co-
ordonare a lnstalatillor de control al ac-
cesului se realizeaza in functle de:
- nurnarul total al persoanelor si/sau
autovehiculelor care activeaza in obi-
ectiv, permanent sau temporar, zilnic
sau sporadic;
- nurnarul de puncte de control al ac-
cesului din sistem;
- perioada de timp pentru care datele
memorate sunt tlnute la dispozitia
utilizatorului; dupa aceasta perioada
datele pot fi arhivate;
- necesltatile de prelucrare a datelor,
utihtatile de exploatare a instalatiei.
Dimensionarea retelei de centralizare
a datelor se face in functie de tipul re-
telei, distantele dintre punctele de con-
trol al accesului, canalele de comuni-
catle (circuit fizic, linii telefonice, canale
radio etc.), alte considerente, precum
telealimentarea etc.
A1imentarea cu energie a echipamen-
telor reprezlnta un punct important in
proiectarea acestui tip de lnstalatll, da-
tor ita implicatlllor in protectia obiecti-
vului sl a inteqritatll persoanelor. Re-
zervarea alirnentar!i electrice cu surse
neintreruptibile ~i grupuri generatoare
se impune ca solutie in obiectivele im-
portante. Autonomia instalatiei la cade-
rea alirnentani de la reteaua nationala
trebuie sa rezolve cel putin evacuarea
personalului ~i protectia celor mai im-
portante zone.
10.3.7. Exploatarea instal~ilor
de control al accesului
Exploatarea dispozitivelor de control
local al accesului
• Introducerea date lor pentru verifi-
Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
carea ulterioara a solicltantilor se poate
face prin invatarea identificatorilor sau
a "marcii" sau prin introducerea codu-
rilor asociate prin panoul dispozitivului
de control al accesului. Se mai intro-
duc date privind intervalele de timp de
permisiune a accesului, timpii caracte-
ristici functlonarf etc.
• Utilizarea punctului de acces de
cafre 0 persoana se face prin prezen-
tarea identificatorului. Oaca dispozitivul
accepta accesul, solicitantul are la dis-
pozitle un timp prestabilit de intrare pe
usa, Daca nu intra, punctul de acces
se blocheaza, Daca solicitantul a intrat
la timp, el trebuie sa perrnita inch ide-
rea usii la un interval de timp altminteri
se va declansa 0 avertizare sonora.
De exemplu exploatarea instalatiilor
cu specific hotelier se face pe baza in-
forrnatiilor memorate pe banda magne-
tica a cartelelor puse la dispozitia oas-
petilor sl personalului propriu. Cartelele
sunt codate specific pentru urmatoare-
Ie functii:
- oaspeti: certela personalizata cu da-
ta de expirare;
- administrator: certela pentru cei care
au diferite sarcini tehnico-administrati-
ve (instalator, depanator, carnerista,
set de etaj, administrator general etc.);
- anulare administrator: cartela care in-
terzice accesul unui administrator;
- anulare oaspete: certela care blo-
cheaza accesul oaspetelui pentru a-I
forta sa vina la receptie:
- apartament: cartela care deschide
toate usile unui apartament;
- acces multiplu pentru oaspetl: carte-
la care permite accesul pana la 4 ca-
mere diferite;
- acces unic: cartela care permite ac-
cesul 0 singura data;
- urgenta: cartela care deschide toate
usile si anuleaza orice restrictli dec la-
rate anterior;
- blocare: cartela care blocheaza acce-
sui in unele camere;
- lnvatare: cartela care trece circuitul
electronic al broastei in regim de in-
vatare (acest regim, utilizat numai in
cazul defectarf sistemului de editare
si administrare a cartelelor magneti-
ce, permite memorarea Iocala a car-
telei de oaspete);
- diagnosticare: cartela care trece
broasca in regim de verificare stare
functionala ~i stare baterie.
Exploatarea instalatiilor centralizate
de control al accesului se face centra-
lizat sau distribuit, de regula, prin inter-
mediul unuia sau mai multor calcula-
toare legate in retea, Conectarea cal-
culatoarelor in retea permite valorifica-
rea datelor privind controlul accesului
acolo unde acestea sunt necesare (Ia
dispeceratul de administrare a cladirii,
la serviciul personal, la serviciul salari-
zare, la serviciul comercial etc.)
Programul de centralizare ~i gestio-
nare a datelor unei instalatil de control
al accesului are 0 multitudine de functii
specifice, precum:
- introducerea sl exploatarea bazei de
date de personal al institutiei pe care
o serveste, asocierea identificatorului
fiecarei persoane se poate face ma-
nual sau prin citirea acestuia cu aju-
torul cititoarelor din sistem;
- modificarea parametrilor pentru fie-
care post de acces;
- centralizarea sl prelucrarea semnali-
zarilor de acces sau avertizare, infor-
rnatiile sunt organizate lntr-o baza de
date ceea ce permite prelucrari si va-
lorificari ulterioare;
- editarea de programe "batch" (pro-
grame de comenzi) cu lansare auto-
mata la anumite momente (ora/tip de
zi) (qenerari automate de liste, reor-
ganizare fisier baza de date, schim-
barea regimului posturilor de acces
etc.);
- editarea sl lntretinerea unui calendar
(de regula, pe 4 ani);
- gruparea personalului pe diferite cri-
terii (asocierea pe grupuri, sectii, co-
lective) in vederea exploatarll bazei
de date de inregistrari si prograrnari
globale a drepturilor de acces;
- controlul patrularli prin declararea de
trasee ~i orare de parcurs de catre
gardieni, precum ~i supravegherea
automata a acestora;
- controlul prezentei in anumite zone
ale cladirii si emiterea unor comenzi
cafre alte sisteme de semnalizare sau
utilitare (precum sisteme de semnali-
zare a efractiei, sistemul de alimenta-
re cu energie electrica etc.), prin in-
termediul sistemului de administrare
a cladirii ("building management");
- modificarea automata a regimului
punctelor de control al accesului (eli-
berare, blocare, controlul accesului cu
una sau mai multe metode) in functie
de data curenta sl intervalele orare, de
semnallzeri transmise de la sisteme
de semnalizare sau utilitare (precum
sistemul de semnalizare a incendiului,
sistemul de detectie gaze etc.);
- facilitarea sernnalizarii starii de func-
tlonare si a diaqnostlcarti, sub forma
grafica sau de text, pentru toate
echipamentele care compun instala-
tia de control al accesului.
Exploatarea curenta a instalatlei nu
necesita lnterventla unui operator,
gradul de automatizare atins fiind des-
tul de mare. Numai considerente spe-
ciale de securitate sau activltatl ale in-
stitutiei, care pot fi sprijinite de datele
inregistrate de catre instalatla de con-
trol al accesului, impun interventia
omului. Chiar sl in acest caz, 0 serie de
functii se pot face in mod automat
 Capitolul10: lnstelatii de semnalizare
(pontaje, state salarii etc.) producere a semnalului video;
Tntretinerea instalatiilor de control al • transmisia semnalului video, folosind
accesului nu necesita cheltuieli impor- diverse medii de transmisie;
tante $i se llrniteaza, de regula, la veri- • procesul de inregistrare, conversie,
ficarea si conditlonarea echipamentelor distrlbutie a semnalului video;
de control fizic al accesului, curatirea • procesul de aflsare.
cititoarelor acolo unde este cazul (citi- intr-un sistem de supraveghere video
toare de cartele magnetice, cititoare . se pot distinge, conform cu procesele
optice de arnprenta etc.), arhivarea pe- rnentionate anterior urrnatoarele ele-
riodica a inregistrarilor din bazele de mente componente:
date. • elementul de achizitie a imaginii in
obiectiv (Ientila) $i camera video;
10.4 Sisteme de • mediul de transmisie a semnalului vi-
supraveghere video deo: cablul coaxial, perechea torsa-
data, fibra optica etc;
• elemente de achizitie si prelucrare.
10.4.1. Introducere, prezetare Aici gama de echipamente este ex-
generali trem de larga sl diversa: digital video
recordere, matrici video, multiplexoa-
Sistemele de supraveghere video au re, distribuitoare;
devenit, cu timpul, 0 components • elemente de afisare a semnalelor vi-
cheie pentru asigurarea sigurantei sl deo: monitoare, video wall, software.
securitatii pentru foarte multe organiza- Folosirea luminii este, practic, un ele-
tii. Odata cu cresterea riscului de secu- ment cheie in implementarea unui sis-
ritate, nevoia de monitorizare video $i ' tem video. Acest lucru, pe langa altele,
de inregistrare a evenimentelor a deve- lnfluenteaza in mod direct calitatea
nit din ce in ce mai lrnportanta. Ca re- imaginii afisate si/sau inregistrate. Lu-
zultat, multe orqanlzatli implementeaza mina este 0 forma de energie fermata
astfel de sisteme pentru 0 gama larga din sapte componente de baza, Aceste
de aphcatll sl nu doar in domeniul strict componente torrneaza un spectru, din
al sistemelor de securitate. Trebuie care ochiul uman poate percepe doar
spus de la inceput ca aceste sisteme o portiune cuprinsa intre aproximativ
vin sa completeze sistemele traditiona- 400 nm si 700 nm. Aceasta lumina es-
Ie de securitate $i siquranta in detectle i te tolosita pt .senslbluzarea'' elemente-
efractie, control acces, detectie in- lor fotosensibile (senzorul de imagine).
cendiu - sistemele de supraveghere Pe langa radiatia vizibila 0 alta forma
functlonand in relatie de colaborare cu de radiatle este totosita de camerele
acestea, asiqurand elementul de moni- de tip zi/noapte pentru preluarea
torizare in timp real si posibilitatea de imaginilor in condltli slabe de iluminat.
vizualizare post-eveniment precum $i Hadiatia infrared se situeaza in afara
inregistrarea, atlsarea sl transmisia in- spectrului vizibil.
tormatiel video catre diversi beneficiari Acest tip de radiatie este ernisa de
ai acesteia. Datorita progreselor tehno- cafre obiecte, oameni, animale etc.
log ice inregistrate de-a lungul timpului Obiectele .caloe" apar evldentlate pe
in industria electronicii si, in principal, un fundal .rece" in conditii slabe de
in domeniul tehnologiei lnforrnatiel, in- iluminat, de exemplu noaptea.
dustria TVCI si-a schimbat foarte multe
din principiile de baza, trecand de la 10.4.2.2. Camera VIdeo
sistemul complet ana logic la cel com- Principiul de baza de functlonare al
plet digital, centrat in jurul conceptului unei camere video consta in transfor-
de retea, marea luminii reflectate de cafre .sce-
na" supravegheata in semnal electric.
10.4.2. Procese in sistemele La baza acestui proces sta senzorul de
video, elemente componente imagine. Senzorul de imagine este un
circuit integrat specializat care are rolul
de a transforma .Jntorrnatla" lurninoasa
10.4.2.1 Cons/dera#ll genera". in semnal electric. Acest semnal elec-
Sistemul de supraveghere video cu tric este apoi prelucrat de circuitele de
circuit inchis este format din cam ere procesare digitala a semnalului (DSP-
video, elemente de transmisie, sortare, Digital Signal Processor). Semnalul vi-
afisare sl prelucrare a imaginilor achizi- deo rezultat la lesrea camerei este asa
tionate de la cam ere Ie video. Aceste numitul semnal video compozit. Pana
imagini sunt folosite doar in scopul asi- de curand, circuitele de procesare a
gurarii functiilor specifice. semnalelor erau circuite analogice dar,
Procesele principale ce au loc Intr-un odata cu dezvoltarea circuitelor spe-
sistem de supraveghere video pot fi Icializate de procesare a semnalelor,
descrise ca fiind: majoritatea camerelor de astazi folo-
• procesul de achizltle a imaginii $i de sesc "chip set"-uri specializate - Digital
II. Instalalii electrice
Signal Procesor - care of era facilitati $i
optiunl ce permit 0 mai usoara instala-
re, reglare si cu rezultatul final -cal ita-
tea imaginii- mult mai ouna decat pre-
cedenta serie de cam ere analogice.
Senzorul de imagine este format din-
tr-o .rnanice" de elemente fotosensibi-
Ie numite elemente de imagine sau pi-
xeli. Pixel-ul este elementul de baza al
imaginii, care transtorrna lumina cazuta
pe el in semnal electric, intensitatea
acestui semnal este direct proportiona-
la cu cantitatea de lumina care cade
pe elementul de imagine. CCD-ul este
scan at de la stanqa la dreapta de 50
de ori pe secunda. Intensitatea luminii
ce cade pe CCD este "translatata" in-
tr-o rnlxtura de culori: rO$U, verde sl al-
bastru din care se obtin valorile de lu-
rninanta (Y) $i diferenta de culoare (U,
V) ce com pun semnalul video complex.
in specificatiile camerelor numarul de
pixeli ai unui CCD este specificat ca nu-
mar de pixeli crizontala x numar de pixeli
pe verticala (De exemplu: 752H x 582V).
Senzorul de imagine tip CCD (Char-
ged Coupled Device): Tehnologia senzo-
rilor tip CCD este una dezvoltata special
pentru industria camerelor video.
Principalul avantaj, comparativ cu tehno-
logia CMOS, consta in sensibilitatea
ridicata in conditii de iluminare scazuta
ceea ce lnsearnna imagini de calitate
mai buna pentru conditii de iluminat
scazut, Tehnologia CCD presupune un
proces mai complex de producere $i
incorporare in camerele video.
Senzorul de imagine tip CMOS
(Complementary Metal Oxide Semi-
conductor): Tehnologia CMOS este
una larg raspandita pentru componen-
tele electron ice. Senzorii tip CMOS pot
fi produsi in dimensiuni variabile, de la
camere miniaturale pana la cam ere tip
megapixel.
in ultimul timp distants intre cele doua
tip uri de tehnica pentru condltil de ilu-
minat a scazut, in conditii de iluminat
constant acest lucru nu este 0 problema
dar in conditll de iluminat scazut imagi-
nea rezultata este intunecata sau de
calitate slaba (perturbata de "zgomot").
Formate de CCD
Standardul de imagine folosit in in-
dustria CCTV este 4:3 (H:V). Cele mai
des intainite formate pentru senzorii de
imagine CCTV sunt urmatoarele: 1",
2/3", 1/2", 1/3", 1/4". Cu cat dimensiu-
nea CCD-ului este mai mare cu atat
imaginea rezultata va avea 0 calitate
mai buna. Totusi, din motive economi-
ce, cele mai des folosite sunt cele de
1/3" $i 114".
Semnalul video complex (composit)
Semnalul video composit este sem-
nalul obtinut din camera video folosind
circuite de procesare a semnalului
(DSP-Digital Signal Processor).
 II. lastalatll electrice
Se nurneste semnal video composit
(sau complex) deoarece este compus
din lnformatia video, un puis de sincro-
nizare sl un semnal de referlnta. Ampli-
tudinea maxima a acestui semnal este
de 1 V vart-Ia-varf (1V peak-to-peak)
(fig. II 10.28).
Pentru standardul PAL 0 imagine
este fermata din 625 linii scanate la 0
frecventa de 50Hz. Exista doua moduri
de aflsare a lntorrnatlel video:
Modul tntretesut (2: 1 Interlaced): in
acest mod 0 imagine completa (frame)
este torrnata din doua treceri (scanari),
fiecare trecere (scan are) torrnand un
field. Prima trecere este pentru field-
urile impare (313 linii) l;li urrnatoarea
trecere pentru field-urile pare (312).
Acest mod se mai nurneste l;li 2: 1
Interlaced (2 field-uri: 1 frame).
Modul progresiv scan (1:1 Non-inter-
laced): este modul de formare al ima-
ginii prin scan area progresiva de la li-
nia 1 la linia 625 cu 0 frecventa de 25
frame-uri/secunda.
Interlaced scan este rnostenit de la
sistemele lV sl este inca larg folosit
astazi. Progressive scan este folosit de
noile monitoare tip LCD, TFT pentru a
afisa imaginea in ordinea aparltiel lini-
ilor. Pentru afisarea unui semnal Intre-
laced aceste echipamente au nevoie
de un circuit de de-interlaced, pentru a
afisa imaginile in modul progresiv.
Caracteristici generale ale camerelor
video
Hezolutla: Hezolutia este 0 rnasura
foarte irnportanta a calitati! imaginii pe
care acea camera 0 poate reda. Rezo-
lutia unei cam ere reflecta capacitatea
acelei camere de a reda detaliile unei
scene. Aceasta rnarirne se exprlrna u-
zual in termeni de linii lV orizontale. in
speciflcatille unei camere, valoarea re-
zolutlei se bazeaza pe nurnarul de ele-
mente distincte, dintr-o linie orizontala,
care pot fi capturate de cafre camera.
semnal sincronizare
purtatoare de
culoare nivelul de negru, porneste de la 8-10
IRE peste GND
64 IJs (microsecunde)
Capitolul10: Instalalii de semnalizare
Acest lucru se reflecta in mod direct
asupra nurnarului de linii verticale care
pot fi distinse, pentru echivalentul de
proportie 4/3 (HN). Numarul de linii
verticale, adica numarul elementelor
distincte dintr-o linie orizontala, se ob-
tine din rezolutia orizontala inrnultlta cu
valoarea 4/3. Acest lucru se face pen-
tru a pastra proportiile naturale ale
imaginii. Cu cat nurnarul de elemente
individuale dintr-o linie orizontala este
mai mare, cu atat in imaginea rezultata
vom putea distinge mai multe detalii.
De exemplu, 0 camera cu rezoiutia de
520 linii lV va avea intr-o singura linie
520 x (4/3) elemente distincte de ima-
gine.
o clasificare tiplca a camerelor color
este, din punctul de vedere al rezoluti-
ei, urrnatoarea:
- rezolutie norrnala: in jur de 330-380
linii lV;
- rezolutie medie: mai mica de 480 linii
lV;
- inalta rezolutie:peste 520 linii lV.
Pentru camerele monocrome se folo-
seste aceeasi clasificare dar rezolutia
este, in medie, cu 80 de linii lV mai
mare. 0 rnasurare a rezolutiei camerei
se poate face folosind chart-ul de test
EIA. Acest parametru, rezolutie, este
extrem de important in alegerea unei
camere care sa corespunda cu cerinte-
Ie de vizualizare, identificare l;li recu-
noastere a detaliilor necesare aplicati-
ei. De rnentionat ca rezolutia intregului
sistem este data de cea mai mica re-
zolutie a mai multi factori, printre aces-
tia se includ, apertura (deschiderea) iri-
sului, calitatea obiectivului, dimensiu-
nea l;li calitatea CCD-ului, amplificarea
camerei, timpul de expunere, modal ita-
te de procesare a semnalului video.
Sensibilitatea: sensibilitatea unei ca-
mere este 0 masura a perforrnantel ca-
merei camerei in conditii slabe de ilu-
minat (se mai intalneste in specificatll
0.7
0.3V!
Fig. 11.10.28.Schema semnal video color
ca fiind iluminare minima). Acest para-
metru este influentat de mai multi fac-
tori, printre acestia se includ: apertura
(deschiderea) irisului, calitatea obiecti-
vului, dimensiunea l;li calitatea CCD-u-
lui, amplificarea camerei, timpul de ex-
punere, modalitatea de procesare a
semnalului video.
Sensibilitatea mai poate fi descrisa
ca fiind iluminarea minima necesara, la
o deschidere data a lentilei, pentru ca
sa avem la iesirea camerei un semnal
video util.
Masura acestei valori este exprimata
ca fiind .canntatea" de lumina necesera
in anumite conditll, raportata la apertura
irisului (pentru 0 distanta focala fixa).
Raportul Semnal Zgomot (Signal
Noise Raport - SNR): Este un parame-
tru care descrie, din punct de vedere
dinamic, comportamentul camerei sl
capacitatea ei de a compensa lnfluenta
perturbatoare a "zgomotului", a sem-
nalului parazit, care se suprapune pes-
te semnalul util. Nicio camera nu poate
rejecta acest "zgomot", inftuenta aces-
tuia putand fi doar redusa, Masura
acestui parametru este data in decibeli
(dB). 0 camera cu un raport semnal
zgomot cat mai mare are 0 capacitate
mai mare de a reduce "zgomotul" l;li de
a furniza imaginii 0 calitate mai buna,
decat 0 camera cu SNR mai mic.
Compensarea Luminii din Spate
(Back Light Compensation - BLC):
Aceasta functie are un rol major in si-
tuatiile in care obiectul supravegherii
se afla pe un fundal luminos, ori cand
cea mai mare parte a luminii vine din
spatele obiectului. Sistemul de expu-
nere al camerei se seteaza automat
pentru 0 medie a cantitatii de lumina
din scena, Daca in scena apare 0 can-
titate mai mare de lumina, atunci siste-
mul de expunere reactioneaza la
aceasta prin ajustarea (inchiderea) iri-
sului (sau a irisului electronic) acest
v
1 v pop i
100 IRE
'40 IRE
I
I +E
 Capitolul10: lnstalatii de semnalizare II. lnstalatii electrice

lucru avand ca efect 0 imagine mai Tn-
tunecata, Pentru a compensa acest
efect, prin activarea BLC-ului, camera
va calcula timpul de expunere bazan-
du-se pe nivelul de iluminare doar din-
tr-o parte a imaginii, uzual in centrul
imaginii, care este de interes pentru vi-
zualizare. Orice modificare a iluminatu-
lui Tn afara acestei ferestre este ignora-
ta de catre sistemul de expunere.
Automatic Gain Control: Circuitul
care realizeaza aceasta functie are
rolul de a compensa fluctuatiile de ilu-
minat care duc la scaderea semnalului
video. Daca valoarea semnalului este
adecvata circuitul nu va aplica nicio
amplificare, totusi daca semnalul video
continua sa scada (pe rnasura scaoerli
iluminatului) atunci circuitul va aplica
din ce ln ce mai multa amplificare pana
ce semnalul video atinge valoarea de
1V p-p. Trebuie rnentionat ca acest cir-
cuit nu poate face minuni si In scena
trebuie sa existe lumina pentru a se
putea produce un semnal video. Tre-
buie rnentionat ca amplificarea unui
semnal slab presupune sl amplificarea
zgomotului din acel semnal, de aceea
semnalul video preluat In conditii slabe
de iluminat ~i amplificat va produce 0
imagine de proasta calitate, dar acest
lucru este de preferat ln schimbul lipsei
totale de imagine. Este recomandat ca
aceasta functie sa fie activata, daca
exista lumina suficlenta cand scena
AGC nu functioneaza. Cand se reglea-
za 0 camera trebuie setat AGC OFF
astfel incat semnalul obtinut sa nu fie
influentat de amplificarea camerei,
dupa reglaj se seteaza AGC ON.
Electronic Iris: In contrast cu functia
AGC aceasta functie cornpenseaza va-
lorile crescute ale semnalului video prin
controlul timpului de expunere in con-
cordanta cu nivelul de iluminat. Shu-
tter-ul este circuitul care controleaza
timpul de expunere a senzorului de
imagine la fluxul luminos care este
focalizat de lentila, Cu cat acest timp
este mai mic cu atat timpul necesar
senzorului pentru a .acumuta" lumina
este mai mic si, ln acccest fel, se evita
supra expunerea la lumina. Circuitul de
Electronic Iris aslqura ca semnalul vi-
deo de iesire sa fie la valoarea de 1
Vp-p. Irisul electronic are limitele sale,
daca prea rnulta lumina cade pe sen-
zorul de imagine poate rezulta fenome-
nul de "smearing".
Shutter Speed: Shutter-ul are rolul
de a controla timpul de expunere a
senzorului la lumina. Un shutter cu vi-
teza mare (aotca cu timp redus de ex-
punere) este recomandat pentru reda-
rea imaginilor In care avem obiecte ln
rniscare rapida, Totusi un shutter rapid
insearnna un timp de expunere mic,
adica mai putina lumina ajunge pe
senzorul CCO ~i are ca rezultat 0 ima-
gine mai intunecata. Oaca este necesar
un shutter rapid atunci trebuie sa ne
astqurarn ca avem suficienta lumina.
Valoarea shutter-ului poate fi setata
manual sau poate fi lasata pe regimul
automat.
OSD - On Screen Display: Este 0
functie Tntalnita la camerele digitale.
Oatorita complexitatii si numarutuj
mare de functii prezente la 0 astfel de
camera trebuia sa existe 0 metoda de
a putea seta acesti parametri, metoda
gas ita presupune actionarea unor bu-
toane de pe camera si intrarea In me-
niurile de configurare care apar supra-
puse pe semnalul de ie~ire din camera
atunci cand camera este conectata la
un monitor.
Oetectie de miscere: Este 0 functie
ce permite detectarea rniscar!i In cam-
pul vizual al camerei prin analiza de
imagine la nivelul camerei video.
Zone de mascare: Aceasta functie
permite eliminarea unor zone din cam-
pul vizual al camerei, zone care nu tre-
buie sa apara in imaginea vizual al ca-
merei, zone care nu trebuie sa apara ln
imaginea rezultata de la acea camera,
perrnitand protejarea anumitor obiecte.
10.4.2.3 Obiectivul (Lentils)
Alegerea obiectivului este una din
alegerile care influeriteaza In mod
direct perfotrnanta unui sistem de tele-
viziune cu circuit Tnchis. Acesta alegere
depinde de mai multi factori, ca de
exemplu: pozltia fizica a camerei, nive-
lui de iluminare existent, cerinte privind
tipul de imagine dorit, ce anume se do-
reste a se monitoriza, identifica, etc.
Lentila (obiectivul) este un element
optic-electronic-mecanic ce realizeaza
functia de preluare si focalizare a lumi-
nii pe senzorul de imagine. Punctul de
pe axa lentilei unde se tocalizeaza

Camp de vizualizare tipic Camp de vizualizare tipic

(cu Ientile fixe de 8 mm) (cu Ientile fixe de 25 mm)

Fig. 11.10.29 CAmpul de vizualizare ,i distan~ focalA

y •
, -J
L f
......
Fig.II.10.30 Rela1ia dintre dista$ focalA ,i cAmpul de vizualizare
 II. lnstalatii electrice
(converg) razele luminoase se nurneste
punct focal. Distants de la acest punct
la planul de formare a imaginii se nu-
rneste distanta tocala. Distanta focala
determina .carnpu: de vizualizare" -
field of view - sau unghiul de vizualiza-
re, la 0 distanta data, adica ceea ce
.vede" acea camera. Cu cat distanta
focala este mai mare cu atat carnput
de vizualizare devine mai ingust. 0 dis-
tanta focala mica insearnna col acea
lentila .vede" 0 arie mai mare (Iarga)
atat in plan orizontal cat sl in plan
vertical, din acest motiv obiectele din
carnpul vizual apar departate ~i de
dimensiuni mici (fig II 10.29).
in fig. II 10.30. este reprezentata
schematic relatia dintre distanta focala
si dimensiunea in plan orizontal a sce-
nei/ariei supravegheate.
y = Y' x L/f
Daca stirn ce dimensiuni are obiec-
tul pe care vrem sa-l supraveghem pu-
tem deduce distanta focal a necesara
pentru lentlla. in mod obisnuit produ-
catorii de Ientile asigura instrumente de
calcul pentru distants tocala, astfel in-
cat sa putem alege de la inceput tipul
de lentila necesara unei aplicatli, Pen-
tru a identifica corect detaliile unui
obiect trebuie ca acesta sa ocupe cel
putin 50 % din imagine.
Din punctul de vedere al distantei fo-
cale obiectivele se impart in:
• obiective cu distanta tocala fixa;
• obiective cu distanta focala variabila
- varifocale;
• obiective cu zoom motorizat.
Obiectivele cu aistente focala fixa
sunt folosite din considerente de eco-
nomie dar, avand distanta focala fixa,
atunci sl ciampul de vizualizare este
fix, acest lucru presupune ca trebuie
luate in calcul inca de la inceput dis-
tantele de montaj precum si rnarlmea
obiectelor supravegheate pentru a pu-
tea alege lentila cu distanta focala co-
recta. Orice schimbare a cerintelor
aplicatiei presupune, de cele mai multe
ori schimbarea lentilei ori a locului de
amplasare a camerei.
Obiectivele varifocale sunt mai
scumpe dar au avantajul de a putea fi
folosite intr-o qarna extrem de larga de
aplicatii, mai ales atunci cand nu stirn
de la inceput care sunt cerintele apli-
Diafragma Diafragma
descnlsa lnchisa
Fig. 11.10.31 Diafragma
Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
catiei, in termeni de camp de vizualiza-
re, cerinte de identificare etc. Acest tip
de lentiia permite reglarea distantei fo-
cale intr-o qarna fixa, relativ mica (de
ex: 3,5 - 8 mm, 5 - 50 mm etc). Fixarea
distantei focale se face la instalarea
camerei, in mod manual, folosind con-
trolul WidelTele aflat pe lentila,
Obiectivele cu zoom motorizat sunt
un pas inainte in ceea ce priveste
obiectivele varifocale, oferind cea mai
mare functionalltate. Aceste obiective
sunt comandate de la distanta prin
modificarea distantei focale sl, implicit,
a carnpulul de vizualizare, realizandu-
se focalizarea automata (autofocus)
sau manuala. Astfel se permite opera-
torului sa examineze amanuntit anumi-
te detalii ale scenei. Prin modificarea
distantei focale se rnodifica si acanci-
mea carnpului de focalizare. Uzual
aceste Ientile se folosesc pentru came-
rele de tip Pan& Tilt&Zoom, acele ca-
mere atasate la un dispozitiv electro-
mecanic ce permite deplasarea in plan
vertical si in plan orizonatal a camerei,
comenzile pentru zoom fiind trimise di-
rect obiectivului.
Pentru a descrie calitatile acestui tip
de obiectiv se foloseste raportul dintre
distanta focala maxima si cea minima
(Zoom Ratio - raportul de zoom sau
zoom optic). De exemplu pentru un
obiectiv avand distanta focala intre 10
mm si 100 mm acest raport este de
10X, iar pentru un obiectiv care are
distanta focala intre 18 mm si 144 mm
raportul de zoom este de 8X. De ob-
servat ca un zoom optic mare nu in-
searnna 0 distanta tocala mare, in
exemplul de mai sus 0 camera cu
obiectivul avand zoom optic 8X poate
sa .vada" mult mai departe decat cea
cu zoom optic de 10X.
Formatul obiectivului. Ca si pentru
senzorul CCD obiectivele au formatele
de: 1", 2/3", 1/2", 1/3", 1/4", aceste
fiind rezultate din diametrul lentilei, ra-
portat la dimensiunile imaginii produse.
Practica uzuala este de a folosi acelasi
format atat pentru lentila cat ~i pentru
senzorul de imagine al camerei, dar
este posibil sa se toloseasca si obiec-
tive cu format mai mare pe camere cu
senzor de imagine mai mic cecat al
lentilei (de exemplu se poate folosi 0
l.ennla
diafraqrna
Ientila de 1/2" pe un senzor de 1/3").
Ca principiu, se alege 0 lentila care
poate furniza 0 imagine mai mare de-
cat cea a senzorului camerei.
Daca se alege 0 lentila cu un format
mai mic decat al senzorului atunci ima-
ginea rezultata va avea colturile negre,
daca se va alege 0 lentila cu un format
mai mare atunci nu toata energia lumi-
noasa ajunge pe senzor, iar 0 parte din
unghiul de vizualizare (0 parte din cam-
pul de vizualizare) se va pierde. Forma-
tele mari de lentila of era cateva avan-
taje comparativ cu cele mici: 0 mai
mare adancirne a carnpulul de focaliza-
re ~i imagini cu mai putine efecte de
distorsionare la margini.
Irisul (Oiafragma)
Cantitatea de lumina care cade pe
senzorul de imagine trebuie sa fie intre
anumite limite pentru 0 pertorrnanta
optima a camerei. Prea rnulta lumina
duce la fenomenul de supraexpunere
sau albire, prea putina lumina inseam-
na 0 imagine mai intunecata si pierde-
rea detaliilor in zonele aflate in umbra.
Irisul (sau diafragma) are rolul de a
controla cantitatea de lumina ce ajunge
pe senzorul de imagine. Irisul consta
dintr-un nurnar de pale metal ice aran-
jate astfel incat produc 0 deschidere
circulara in centrul lor. Deschiderea
(apertura irisului ) se poate mari sau
rnicsora in incremente numite f-stops .
Un alt rol al irisului, in afara contro-
lului luminii ce ajunge pe senzor, este
acela de a controla adanclrnea carnpu-
lui de focalizare. Practic irisul este cel
mai bine definit de F-stop (Nurnarul F
sau F.No).
Acest parametru este 0 masura a "Iu-
rninozitatii' obiectivului. Valoarea acestui
nurnar se catculeaza cu formula:
F.No = f/D,
unde:
f - distanta focal a a lentilei,
D - diametrul irisului.
Cu cat F.No este mai mare cu atat
mai putina lumina ajunge pe senzorul
CCD. 0 valoare mica a nurnarului F.No
Insearnna mai rnulta lumina care
ajunge pe CCD.
Acest parametru este luat in calcul la
rnasurarea sensibilitatii camerei. in
tabelul urrnator sunt date cateva valori
privind procentul de lumina ce ajunge
pe CCD pentru diverse valori ale
nurnarului F.
Din punctul de vedere al irisului in-
corporat obiectivele pot fi:
- obiectiv cu iris fix;
- obiectiv cu iris manual;
- obiective cu iris automat (autoiris).
Obiectivul cu iris fix este un tip de
iris care nu poate sa se adapteze la
conditlile variabile de iluminat, deschi-
derea acestuia rarnanand constants.
Obiectivul cu acest tip de iris este
 Capitolul10: lnstalatll de semnalizare
F.No F1.0 F1.2 F1.4
% lumina 20 14,14 10
ajunsa
pe CCD
recomandat doar pentru conditii de in-
terior unde nivelul de iluminat rarnane
constant.
Parte din functiile irisului sunt realizate
de camera prin folosirea functiilor Elec-
tronic Iris $i Automatic Gain Control.
Obiectivul cu iris manual permite re-
glarea deschiderii irisului la momentul
instalarii, astlel incat sa corespunda
conditiilor de iluminat existente, totusi,
la fel ca $i la obiectivele cu iris fix,
condltiile de iluminat trebuie sa fie
relativ constante pentru a avea 0
imagine buna, Pentru astlel de obiectiv
se recornanda gasirea unei valori
"medii" care sa corespunda cat mai
multor variatii ale luminii.
Obiectivul cu autoiris este, practic,
cel mai folosit $i cel mai util pentru
marea varietate de aplicatli in care
conditiile de iluminat nu sunt constan-
te, in special pentru aplicatlile de exte-
rior unde conditiile de iluminat se
schirnba continuu. Acest tip de obiec-
tiv, cu autoiris, este controlat in mod
automat $i constant de catre camera
pentru obtinerea unui nivel de ilumina-
re optim pe senzorul de imagine.
Controlul iris-ului se poate face prin
mai multe metode. Astlel, obiectivele
cu iris automat se pot clasifica in mai
multe tip uri.
Video Drive Iris. Acest tip de obiectiv
contine toata partea electronica de
analiza a semnalului video obtinut de la
camera. Un semnal video de reterlnta
se preia de la camera iar lentila incear-
ca sa rnentina acesta valoare de tensi-
une la 1V p-p prin inchiderea sau des-
chiderea diafragmei. De exemplu, daca
nivelul de iluminare incepe sa scad a
atunci sl valoarea semnalului video va
scadea, in acel moment circuitul de
analiza a semnalului va da 0 cornanda
catre servo-motorul inglobat de des-
chidere a diafragmei, pana cand se
atinge din nou valoarea optima de 1V
p-p a semnalului de referinta,
Direct Drive Iris. Pe rnasura ce circu-
itele de analiza a semnalelor TV si de
cornanda au fost incorporate pe scara
din ce in ce mai larga direct in came-
rele de supraveghere video, au aparut
din ce in ce mai mult obiective mai
mici $i mai ieftine - numite Direct Drive.
Aceste obiective controleaza diferit
iris-ul printr-un procedeu numit - gal-
vanic drive.
Obiectivele Direct Drive nu contin
circuite de analiza semnalului ele fiind
comandate direct de cafre camera vi-
deo prin doua semnale: drive signal sl
damping signal. Drive signal este sem-
F1.7 F2.8 F4.0 F5.6
7,07 2,5 1,25 0,625
nalul de control al lentilei iar damping
signal este folosit pentru prevenirea si-
tuatiilor cand lentila reactioneaza prea
repede la sohirnoarile de iluminat din
carnpul vizual. Aceste semnale sunt
furnizate de cafre camerele video care
accepta acest tip de Ientile.
Adancimea campului de Focalizare.
Este momentul sa vorbim acum despre
un parametru important al lentilelor $i
anume adancirnea carnpulul de focali-
zare. Uzual, 0 lentila se focalizeaza, la
o anurnita distanta, pe un obiect. Acel
obiect va aparea in imagine foarte clar,
totusl, pe 0 anurnlta distanta in tata sl
in spatele lui sl celelalte obiecte vor
aparea foarte clar. Suma acestor doua
distante, din fata si din spatele obiec-
tului, se nurneste adancirnea planului
de focalizare. Irnpreuna torrneaza asa
numitul "camp de focalizare". Obiecte-
Ie care nu sunt in acest "camp de fo-
calizare", pe toata adancirnea lui, vor
pierde din claritate. Adancirnea cam-
pului de focalizare depinde de nurnarul
F.No ("Iuminozitatea" lentilei, care de-
pinde invers proportional de deschide-
rea irisului). Asadar, adancirnea cam-
pului de focalizare depinde de deschi-
dera irisului. Pe masura ce irisul se in-
chide adancirnea carnpului de focaliza-
re va create, ceea ce inseamna ca mai
multe obiecte vor intra in carnpul de
focalizare - adica vor aparea mai clar
in imagine. Un dezavantaj al cresterii
acestei adancirnl prin inchiderea irisului
este ca pe senzorul de imagine va
ajunge mai putina lumina, iar imaginea
va fi mai intunecata, Adancimea cam-
pului de focalizare este dependenta de
distanta de focalizare, obiectivele
"wide angie", cele care au unghiul de
vizualizare mare - adica distanta focala
mica - vor avea 0 adancirne mai mare
decat cele de tip "telephoto" - adica
cele cu 0 distanta tocala mica. Obiec-
tivele autoiris, prin natura lor putand
sa-st modifice deschiderea irisului, vor
face ca si adancirnea campuiul de fo-
calizare sa se modifice
10.4.2.4. 71purl de camet'8
Asa cum am aratat mai sus tipologia
camerelor este foarte diversa, 0 clasifi-
care a acestora se poate face din
punctul de vedere al rnobilitatii lor in:
camere fixe $i camere mobile.
Camerele fixe au diverse forme con-
structive. si dimensiuni care merg de la
cele tip "pin hole", camere de tip mini-
dome, camere cu obiectiv incorporat in
carcasa camerei, camere la care se
adauqa, separat, obiectivul etc. Pentru
II. lnstalatll electrice
camerele fixe exista posibilitatea de a
avea montat un obiectiv cu zoom
motorizat astlel incat sa existe con-
trolul asupra unghiului de vizualizare.
Uzual, acest tip de camere au fost fo-
losite pentru atasarea la echipamente
de tip Pan&Tilt.
o categorie de camere mobile cu
functil deosebite 0 constiuie asa numite-
Ie camere de tip "dome" sau "speed
dome". Aceste camere sunt folosite intr-
o larga gama de aplicatii in care exista
cennte de supraveghere deosebite:
• arii mari de supravegheat;
• este necesara urrnarlrea unor obiec-
te/persoane aflate in miscare:
• se cere preluarea unor imagini din mo-
mentul producerii unor evenimente;
• se cere interconectarea cu alte siste-
me (control acces, efractie, building
managemet, detectle incendiu);
• usurarea muncii de supraveghere
video a operatorilor,
• costuri reduse, pentru supravegherea
unor suprafete mari, unde ar fi nece-
sar un nurnar mai mare de camere
fixe.
o camera de tip speed-dome este
cornpusa dintr-o camera video, in
general de mare rezolutie, cu obiectiv
auto-iris, cu zoom motorizat si autofo-
cus, actionata de un set servo-motoa-
re, comandate de te cornpusa dintr-o
camera videocornpusa dintr-o camera
videon echipament de control.
Toate aceste componente se afla
intr-o carcasa cornuna avand, in partea
inferloara, un capac de sticla de forma
unui dome (semisfera). Modalitatile de
montaj sunt multiple: tavan, perete,
stalp, coltul unei cladiri, in atarnare de
diversi pereti,
Aceste camere au cateva caracteris-
tici deosebite dintre care enurnerarn:
• zoom optic mare(30x, 36x),
• lentila autotocala,
• rotatie in plan orizontal de 360 grade,
• rotatle in plan vertical de aprox. 180
grade,
• nurnar mare de prepozitll (presets)
care pot fi memorate,
• posibilitatea de executie a tururilor,
• intrari de alarrna (care pot deciansa
tur-uri sau "sarirea la prepozltli),
• iesiri de alarrna pentru activarea unor
echipamente auxiliare,
• zone de mascare,
• protocoale de cornunicatie multiple.
In plus, exista astlel de camere care
au si functia de auto-tracking, sau urrna-
rirea unei tinte, Aceasta functie este uti-
la pentru spatli care, in general, nu au
obiecte in rniscere $i cand se doreste
urmarirea oricarel mi$cari in acel loc.
Camerele de tip speed-dome pot
functiona total autonom, independent
de operatorii sistemului de suprave-
ghere. Camerele pot fi programate sa
 II. Instalalii electrice
execute automat tururi sau pot fi inter-
fatata cu alte sisteme de la care sa pri-
msasca comenzi.
De exemplu 0 astfel de camera de
tip speed-dome folosita intr-un sistem
de paza perirnetrala poate primi, in caz
de alerrna pe un anumit segment, co-
manda de comutare la 0 anurnita pre-
pozitie care este rnernorata in camera,
acea prepozttie fiind alocata segmen-
tului respectiv.
Comanda camerelor mobile speed
dome se face de la un echipament
care poate fi: DVR, matrice video, PC
cu un software adecvat, tastaturi dedi-
cate, sau alt tip de controller.
in general comunicatia acestor
speed-dome-uri are la baza un proto-
col serial de distanta mare (RS-485,
RS-422). Aceste protocoale, de nivel
fizic (care definesc din punct de vedere
electric lnterfetele de comunicatie),
sunt protocoale diterentlale de distanta
mare (1200m) ce folosesc perechea
torsadata ca mediu de transmisie. Pe
langa acest mediu de transmisie, in
ultimul timp un alt mediu si-a tacut
apantia, este vorba de fibra optica.
Sunt cam ere speed-dome care vin
gata echipate cu interfata de fibra op-
tica astfel incat pe acelasi mediu - fibra
optlca - se transmit atat semnalul
video cat si semnalul de comanda
(date). Evident, in dispecerat exista
echipamentul de conversie a semna-
lului luminos folosit pentru transmisia
din fibra optica in semnalul video com-
posit necesar echipamentelor de co-
mutarelinregistrare aflsare.
De rnentionat ca peste protocolul se-
rial de nivel fizic fiecare camera folo-
seste un protocol de nivel lnalt, speci-
fic producatorului respectiv sau folo-
sind standard-ul de facto protocolul
PELCO-D. Pe plata exista 0 multitu-
dine de camere de tip speed-dome
care pot folosi mai mult de un proto-
col, uzual cel proprietar sl PELCO-D.
Pentru rezolvarea problemelor de com-
patibilitate dintre elementul de coman-
da si camera rnobila se pot folosi con-
vertoare de protocol. Totusi este po-
sibil ca din protocolul "sursa" sa nu
poata fi traduse toate comenzile in
protocolul .destlnatle", acest lucru du-
cand la anumite limitari ale functlonali-
tatii camerei.
Camera ZVNoapta (Day/Night)
o gam a aparte de camere 0 consti-
tuie camerele de tip Zi/Noapte. Aparltia
acestor camere are la baza comporta-
mentul diferit al camerelor monocrome
si al celor color in condltil slabe de ilu-
minat (in general noaptea, dar pot fi al-
te condltll, de exemplu camere slab lu-
minate etc). Cam ere Ie color, raportate
la cele monocrome, aduc in plus infor-
matia de culoare, extrem de utila
pentru ochiul uman, totusi camerele
monocrome sunt mult mai sensibile
decat cele color in conditii slabe de
iluminat, cele color avand nevoie de
mai rnulta lumina pentru a furniza un
semnal util. A!;la cum s-a aratat mai
sus lumina este un factor foarte
important in functionarea unei camere
video. Fara lumina nicio camera nu
poate furniza un semnal video util. Din
spectrul de radiatie, prezentat
paragraful referitor la lumina, 0 camera
color poate percepe mai mult decat
ceea ce poate percepe ochiul uman
(radialia vizibila), tnfrand in gama de
radiatie infra-red pana la aproximativ
1000 nm. Totusi, pe timp de zi, a
percepe aceasta radiatie IR inseamna
a distorsiona culorile, asa cum sunt ele
percepute de ochiul uman. De aceea
toate camerele color sunt echipate cu
un asa numit "IR-cut filter", filtru de
eliminare a radiatiei IR. Acest filtru
elirnina radlatia IR sl permite aflsarea
culorilor in mod natural. Filtrul poate fi
mecanic - 0 piesa de sticla plasata
intre lentila sl senzorul de imagine -
sau electronic - acesta apare ca 0
functie a chip-set-ului. La scaderea lu-
minii sub 0 anurnita valoare intr-o ca-
mera de tip Day/Night, acest filtru este
scos, astfel tncat lumina IR sa ajunga
pe senzorul de imagine, iar camera tre-
ce in modul de functionare monocrom.
10.4.3 Medii de transmisie
semnalului video
10.4.3.1 Cablul cosxJal
Cablul coaxial este cel mai raspandit
mediu de transmisie al semnalului video.
Comoonenta acestui tip de cablu
este aratata in fig. 11.10.32.
Printre caracteristicile de baza se nu-
mara:
• irnpedanta de 75 Ohmi;
• imunitate relativ buna la perturbatii
de frecventa ina Ita;
• varietate de tipuri;
• latime de banda suficlenta pentru
tipul de semnal video composit.
Tip cablu Lungime maxima recornandata
• _(rn_~ __
-------- --- ---
RG59 250-300
i
RG6 500-700
RG11 800-1000
8----:-_::-_--_:_:_--:-::---:-::-.:--J
.. -_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-
Capitolul10: lnstalatii de semnalizare
in tabelul II 10.8 sunt exemplificate
diferitele tipuri de cablu coaxial folosite
des in sistemele CCTV.
Optiunea pentru cablul coaxial trebu-
ie sa alba in vedere atat distantele de
transmisie cat !;li atenuarile de semnal.
Se pot obtine dlstante mai mari folo-
sind echipamente de amplificare a
semnalului. Un sistem de televiziune cu
circuit inchis trebuie sa foloseasca
in semnale de banda de 5 Mhz !;li mai
sus. in condltli reale cablul are anumite
caracteristici de rezistivitate care duc
la atenuan ale semnalului. Atenuarea
creste cu lungimea cablului ~i se rna-
soara in decibeli (dB). De asemenea, in
cablul coaxial se pot induce perturbatli
electromagnertice (EMI - ElectroMag-
netic Interference) daca acest tip de
cablu este instalat in apropierea unor
surse de Inalta tensiune sau alaturi de
cabluri cu curentl tari. in final, pertur-
batiile pot avea drept rezultat 0 calitate
proasta a semnalului. 0 problema ce
poate sa apara pentru acest tip de ca-
blaj este cea a Irnparnanterilor diferite
pentru camera sl pentru echipamentul
de preluare a semnalului video. Daca la
nivelul camerei exista 0 lrnpamantare
iar la nivelull DVR-ului (monitor, matrice
etc) alta lrnparnantare asa numitul fe-
nomen de bucla de impamantare, care
consta in producerea unei diterente de
tensiune intre cele doua impamantari ~i
aparitia unui curent ce poate duce la
a distrugerea echipamentelor. Eliminarea
acestui fenomen se face prin folosirea
unei singure impamantari (daca este
posibil) sau introducerea unor echipa-
mente numite izolatoare de impaman-
tare, care separa din punct de vedere
electric cele doua echipamente.
10.4.3.2 Pereches torsadafj (UTP -
Unshielded TwIsted PslrJ
o optiune din ce in ce mai folosita
pentru distante mari (ce depasesc 300
m, dar nu numai) este aceea de a
transmite semnalul video folosind pe-
rechea torsadata sl echipamente inter-
mediare de conversie. Acest tip de
transmisie are cateva avantaje:
Tabellul II 10.8
Atenuare
(dB/100 m / 50 MHz)
2,2
.1,8
1,2
~ Swat exterior
F01ie cupru
Material dielectric
Conductor interior de
cupru
Fig. 11.10.32 Cablu coaxial
 Capitolul10: lnstalatii de semnalizare II. Instalalii electrice

• oistante mai mari de transmisie (folo-
sind echipamente active);
• costuri mai mici de instalare cornpa-
rativ cu fibra optlca;
• folosirea unor echipamente care au
izolare galvanica;
• imunitate orescuta la perturbatii de
joasa frecventa, datorate modului de
transmisie.
10.4.3.3 F1bra optlcl
Fibra optica este un mediu de trans-
misie relativ nou pentru sistemele de
supraveghere ce se bazeaza pe trans-
misia luminii printr-o fibra de sticla de
dimensiuni foarte mici. Acest mediu de
transmisie a devenit 0 alternatlva viabi-
la sl extrem de eficienta la mediile ba-
zate pe cupru folosite in diverse siste-
me de telecornunicatii, instrurnentatie
si control, broadcast etc. Capacitatea
fibrei optice de a transmite volume
mari de inforrnatie la viteza luminii a re-
volutionat industria de comunloatii ~i
nu numai. In acelasi timp, cu volumul
mare de lnforrnatii ce se pot transmite
se diversifica sl tipul de semnale trans-
mise, acest lucru ducand la aplicatii
mai sofisticate.
Avantajele fibrei optice sunt:
• dimensiuni sl greutate reduse;
• latime de banda foarte mare: peste 4
miliarde bps;
• atenuare scazuta (pentru fibra single-
mode 0,3 dBlKm, multi-mode 0,35
dBlKm), acest lucru duce la acoperi-
rea de dlstante mari fara alte echipa-
mente intermediare de amplificare;
• imunitate la zgomot, spre deosebire
de cablul de cupru ce necesita ecra-
nare pentru atenuarea perturbatillor
electromegnetice, fibra contlne un
material dielectric ce nu este afectat
de radiatia electromagnetica sau de
interferente radio;
• transmisie securlzata, fibra nu radia-
za nicio forma de energie care poate
fi interceptata, iar bresele in fibra duc
la pierderea semnalului;
• nu exista scurtcircuite, este tolosita
in medii explozive sau industriale fara
pericol de foc;
• pertorrnante stabile in timp sl pentru
diferite configuratii.
Cateva din dezavantajele fibrei opti-
ce sunt:
• costul componentelor, conectorilor,
cablurilor, echipamentelor de testare
~i de conectare;
• refacerea conexiunilor este mai difici-
la, odata sistemul instalat este dificil
de montat noi conectori si/sau echi-
pamente intermediare.
10.4.4 Echipamente de achiz~e.
prelucrare ,i afi~re
Sub aceasta denumire am lncadrat 0
mare varietate de tipuri de echipamen-
te ce au functil si caracteristici diverse,
toate folosite pentru apncatu diverse:
monitorizare, inregistrare, comutare,
afisare semnale video, cornanoa echi-
pamente etc.
Digital Video Recorder-ul a fost evo-
lutia fireasca a sistemelor de inregistra-
re video cand s-a trecut de la VCR
(Time Lapse Recorder) care folosea
banda rnaqnetica pentru inregistrare, la
solutia de inregistrare pe Hard Disk.
Principalele roluri ale unui DVR sunt:
• inregistrarea semnalelor video furni-
zate de cafre camere, pe hard
disk-uri Ie interne;
• redarea (playback-ul) acestor inregis-
trari;
• arhivarea inforrnatiel digitale pe di-
verse suporturi (OAT, matrice de
hard disk-uri RAID, LAN, USB, CD,
DVD-RW);
• afisarea semnalelor video in timp real
pe monitoarele atasate:
• cornunicatia cu un software client
pentru furnizarea de tntorrnath video
si/sau setarl.
Toate aceste functii se pot executa
simultan (de unde ~i denumirea de
DVR pentaplex).
Inregistratoarele video digitale se im-
part in doua mari clase: inregistratoare
de tip "stand-alone" sl cel de tip "PC-
based".
Inregistratoarele de tip stand-alone
sunt echipamente dedicate. Ele au
doar rolurile specificate anterior ~i nu
pot fi folosite in alte scopuri. Acest tip
de echipament este bazat pe 0 struc-
tura hardware dedicata ce contine 0
placa de baza in care sunt inglobate
functhle de conversie analog diqitala,
compresie, stocare, intertata cu utiliza-
torul. In fapt, este 0 strucutra de calcul
dedicata, bazata pe un procesor de tip
industrial, pe aceasta structura este in-
stalat un sistem de operare (kernel) tip
Linux Embedded, avand doar functlile
strict necesare functlonarf acestui
echipament. Modul de operare al aces-
tui tip de echipament este bazat pe 0
intertata de operare prin butoane sau
telecornanda, dar se poate opera sl
prin intermediul unui software client de
gestiune.
Inregistratoarele PC-based, asa cum
Ie spune si numele, sunt echipamente
de calcul de larg consum (PC-uri,
eventual cu specificatii mai bune), care
au in dotare un nurnar de placi de
achlzltie a semnalelor video sl un soft-
ware dedicat care permite integrarea
acestor placi pe structura de PC si
operarea siistemului cu un inregistrator
video. Sistemul de operare al acestor
DVR-uri este unul de tip Windows.
Majoritatea functillor inregistratoare-
lor video sunt comune ambelor tipuri
de sisteme.
Inregistrarea este principalul rol al
acestor echipamente. Semnalul video
preluat de catre sistemul (placa) de
achizitle video este transferat la circui-
tele de conversie analoq-dlqitala, unde
au loc procesele de esantionare sl
cuantizare. Apoi semnalul digital intra
in circuitul de compresie. Acest circuit,
sl functlile implementate in el, joaca un
rol important in pertorrnanta globala a
sistemului. Deoarece semnalul digital
obtinut in urma digitizarii nu poate fi
folosit ca atare (din cauza dimensiuni-
lor foarte mari ale imaginii rezultate)
acest semnal digital trebuie compresat
pentru a putea fi stocat pe hard-disk.
Procesele de compresie video care au
loc in circuitele specializate (compre-
sor) vor fi descrise in capitolul referitor
la compresia video in sistemele digitale
IP. Pe scurt, semnalului video digital
de intrare i se aplica un procedeu de
compresie video in urma caruia are loc
o scadere considerabila a dimensiuni-
lor imaginii rezultate. Imaginea rezulta-
ta va putea fi apoi trirnlsa la sistemul
de stocare (HOD). Orice inregistrator
toloseste 0 tehnica de compresie con-
form unui standard. De exmplu: JPEG,
MPEG, Wavelet, MPEG4, MPEG2,
H.264 etc. Fiecare din aceste standar-
de este particularizat de producatorul
echipamentului respectiv. Acest lucru
insernnand ca nu este posibil sa "ci-
testi" intormatia de pe un DVR cu un
software de la alt producator. In gene-
ral producatorf lsi perametrlzeaza sl
protejeaza propriul format, tocmai pen-
tru a adauqa elemente de securitate,
nefiind posibil sa modifici inregistrarile,
care pot fi folosite ca probe. Stocarea
informatiei video se face pe hard-disk-uri
in format proprietar, aceasta putand fi
apoi exportata sau arhivata in alte for-
mate proprietare sau standard (AVI de
exemplu). Problema stocaril este una
deosebit de irnportanta,
Astazi toate inregistratoarele video
digitale au facilitati ce au devenit
standard de-facto pentru orice sistem
de supraveghere video:
• inregistrare bazata pe evenimente
(intrari de alarrna, detectie de rnisca-
re) proqrarnata, continua;
• selectare individuala a ratei de inre-
gistrare ~i a calitatll imaginii pe fie-
care canal;
• cautare inteligenta bazata pe tip eveni-
ment, data&ora, detectie de rniscare
lntr-o anumita regiune a imaginii (ROI);
• interfatare cu tastaturi/controllere de
cornanda a camerelor mobile;
• conectivitate in retea LANIWAN, RS-
 II. Instala!ii electrice
232, RS-485;
• porturi USB, unitati de arhivare
CD/DVD-RW, intertata SCSI pentru
matrici RAID;
• posibilitate de setare software sau prin
telecornanda(pentru cele stand-alone).
Matricea video
Este un echipament care are drept
principal rol controlul unui nurnar mare
de camere existent intr-o aplicatie,
Exista aplicatii in care nurnarul mare de
camere (uzual peste 100), face ca
procesul de monitorizare a acestora sa
fie destul de dificil. Partea urnana a
acestui proces, operatorul de suprave-
ghere video, poate fi coplesit de nu-
rnarul mare de inforrnatii video, astfel
incat atentia lui scade dramatic. Matri-
cea video permite controlul unui nurnar
mare de camere video, preluarea aces-
tor semnale video pe intrarl, sl aflsarea
lor e un nurnar relativ mic de ie$iri de
monitor. Afisarea pe ie$irile de monitor
se poate face in mod automat sau
manual.
Pentru modul automat se progra-
rneaza asa numitele secvente, care
sunt constituite din perechi "camera,
monitor, timp de afisare". 0 astfel de
secventa de perechi poate fi .rulata" in
mod manual, daca operatorul coman-
da acest lucru sau se poate activa au-
tomat atunci cand se produce un eve-
niment in sistem. Uzual operatorul
poate sa selecteze pe orice monitor
(leslre din matrice) orice camera video
(intrare in matrice). Matricea se operea-
za prin intermediul unor tastaturi, pen-
tru sistemele mari (nurnar mare de ca-
mere) fiecare operator are propria tas-
tatura $i set de monitoare pe care ur-
mareste aria alocata, Matricea video
poate sa aiba sl module de intrari de
alarms pentru a putea primi lntorrnatll
de la alte sisteme $i sa decida,
automat, actiunile ce se executa la un
anumit eveniment. Un exemplu ar fi
urrnatorul: operatorul urmareste pe
monitoarele sale un grup de camere
din zona publica a unui Mall, daca 0
usa de urgenta de pe un hoi tehnic se
deschide, atunci in matrice se va
activa 0 intrare de alarrna (contactul
magnetic de pe usa de urgenta), iar pe
monitoarele de atarrna vor fi afisate
camerele de pe holul tehnic si camera
de exterior care supravegheaza usa de
urgenta. La fel ca sl DVR-urile si
matricile video pot fi integrate in
sisteme complexe, comanda catre
matrice putand fi data pe baza unor
evenimente din alte sisteme (control
acces, efractie, building management
etc).
Monitoare video
Odata cu procesul de digitizare a
sistemelor si monitoarele au cunoscut
o evolutie, de la cele analogice CRT
Capitolul10: Instala!ii de semnalizare
(Catode Ray Tube) la cele de tip TFT,
LCD, plasma. Un tip aparte de sistem
de afisa] este cel numit Video Wall,
destinat dispeceratelor de dimensiuni
mari, unde exista rnulta inforrnatie de
aflsat,
Amplificatoare Convertoare video
Amplificatoarele video sunt folosite
pentru imbunatatirea calitatii semnalu-
lui atunci cand avem pierderi de sem-
nal sau se doreste atingerea unei dis-
tante mai mari de transmisie. in ceea
ce priveste convertoarele video aces-
tea sunt folosite in principal cand se
doreste transmisia semnalului video pe
diferite medii de transmisie, de exem-
plu Coaxial-UTP, coaxial-fibra optica
etc. Convertoarele video coaxial-UTP
sunt folosite la transmiterea semnalului
video pe perechea torsadata. Aceste
convertoare se impart in:
• active, care necesita alimentare se-
parata:
• pasive, care nu au nevoie de alimen-
tare separata.
10.4.5 Sisteme video IP -
NETWORK VIDEO
10.4.5.1. Introducere
Sistemele video digitale aduc 0
flexibilitate marita in stocarea,
transferul, monitorizarea si analiza a
continutului video comparativ cu
sistemele clasice analogice. Din ce in
ce mai mult aceste sisteme sunt
folosite pentru fuctiile suplimentare
asociate cu transmisia de inforrnatie
sub forma de date si nu sub forma de
semnal video analogic. Dar beneficiile
nu se opresc aici. Bazandu-se pe
tehnologii recunoscute sl testate de-a
lungul anulor de cafre industria IT
sistemele video IP au profitat de
aceste avantaje pentru a ajunge la 0
diversitate de facilitati care impun
alegerea lor pentru alegerea lor pentru
aplicatll de tip "high security" sau
aplicatii integrate de securitate. Gama
de aplicatli a sistemelor video IP este
una foarte diversa,
10.4.5.2 Tehnologll de ,.,_
Pentru inceput sa clariflcarn cativa
termeni des utilizati in sistemele IT,
termeni care sunt folositi $i in sistemele
video IP. intreg conceptul de video IP
se bazeaza pe structura de retea $i pe
suita de protocoale TCP/IP. Tipul de
retea cel mai des utilizat este cel cu
comutare de pachete. intre "nodurile"
retelei (server, routere, switch, NAT,
calculatoare) se schlrnba pachete de
date IP. Aceste pachete contin toata
intormatla necesara pentru a ajunge in
siguranta de la sursa de destinatie. Re-
teaua poate fi de mai multe tipuri: re-
tete locale, reteIe metropolitane, retele
larg distribuite etc.
LAN (Local Area Network) - este cel
mai raspandit mod de interconectare a
calculatoarelor, in principiu sunt retele
distribuite pe arii mici - 0 cladire, cam-
pus - care folosesc resurse comune
gen servere de flsiere, imprimante, web
server-e, ftp server-e etc. sl servesc
scopurile unei orqanizatii bine definite.
La randul lor LAN-urile se interconec-
teaza prin intermediul unor medii de
transmisie $i echipamente diferite. in fi-
nal, pentru a comunica, toate aceste
echipamente foloses acelasl .Jimba]"
comun, care, in cazul retelelor, este
suita de protocoale TCP/IP. Practic,
aceste protocoale permit ca echipa-
mente produse de dlversl tabricanti sa
poata fi integrate ca resurse hibride ce
permit realizarea unor functii general
valabile. Pentru a putea functiona im-
preuna toate aceste echipamente tre-
buie sa se conformeze anumitor stan-
darde. Tocmai aceste standarde, sl
respectarea lor, face ca echipamente
diverse sa fie "transparente" utilizato-
rului final.
10.4.5.3 Procese " tennenlln sIsteme
vIdeolP
Procese intr-un sistem video IP. in-
tr-un sistem video IP avem urmatoarele
procese:
• codare-digitare sl compresie;
• cornunicatle (transmisie, receptle);
• decodare;
• inregistrarelarhivare;
• afisare:
• analiza continutului video.
Se observa ca, spre deosebire de
sistemele analogice, unde procesul de
codare (digitizare sl compresie) are loc
la nivelul DVR-ului, intr-un sistem video
IP aecst proces are loc la nivelul came-
rei, inainte de transmiterea, ca pachete
de date, cafre echipamentul de inregis-
trare si/sau afisere. in acest fel s-a rea-
lizat distrlbutia proceselor cafre ele-
mentele de baza $i s-a eliminat nece-
sitatea de procesare centralizata a in-
forrnatiei. Pe de alta parte, se observa
ca procesul de transmisie nu este uni-
directional, ca la camerele video, ci bi-
directional, camera videolencoder-ul
putand fi accesate de cafre software-ul
de gestiune.
Termeni folosltl in sistemele video IP
Frame. Un frame este 0 imagine vi-
deo cornpleta, Un frame este compus
din 2 field-uri separate, Intretesute la 0
frecventa de 50 Hz, astfel incat for-
rneaza un frame complet la 25 Hz.
Acest termen este larg folosit pentru
exprimarea diverselor caracteristici ale
echipamentelor: rata de inregistrare,
rata de achizitie, rata de prelucrare, in
general este folosit pentru a descrie
 Capitolul10: lastalatii de semnalizare II. Instalalii electrice

frecventa de update/transmisie/stocare
a unei secvente de imagini.
Rezounie. Daca in sistemele analogi-
ce vorbeam de rezotutie in termeni de
linii TV, pentru sistemele digitale rezo-
lutia este exprirnata in pixeli. in urma
procesului de digitizare se ajunge ca
imaginea rezultata sa alba anumite di-
mensiuni ca de exemplu:
PAL NTSC
DI 720X576 720X480
4CIF 704X576 704X480
2CIF 704X288 704X240
CIF 352X288 352X240
QCIF 176X144 176X1120
Un alt tip de rezolutie, folosita in ge-
neral pentru monitoare este cea tip
VGA: 640X480 $i submultiplul ei QVGA
(SIF) 320X240. Pentru camerele Me-
gaPixel, rezolutia se mascara in nurnar
de pixeli respectivi. Exista camere cu
rezolutii de: 1, 2, 3, 4, 6, 8, 16 Me-
gaPixeli. Pentru fiecare tip de aplicatie
trebuie gas ita rezolutia potrivlta, care
sa raspunda cerintelor de calitate a
imaginii $i de latime de banda.
Bitrate (Rata de transfer)
Nurnarul de biti transferati sau pro-
cesatl in unitatea de timp. in aplicatiile
multimedia bitrate este nurnarul de
biti/unitatea de timp tolositi pentru a
reprezentalstoca 0 secventa video sau
audio. Acest parametru este foarte im-
portant in momentul prolectaru unei re-
tele. Suma tuturor bitrate-uri aferente
echipamentelor de pe ace I segment de
retea nu trebuie sa depaseasca latirnea
de banda a acelui segment de retea.
Bandwidth (Latimea de banda)
Este unul dintre cei mai importanti
parametri care sunt folositi in descrie-
rea perforrnantelor unui sistem. Acest
parametru descrie capacitatea de
transmisie a canalului de cornunicatie,
sau mai exact, nurnarul de biti care pot
fi transferati in unitatea de timp pe acel
canal. Acest parametru descrie de fapt
limitarea la care este sup us un sistem,
din punctul de vedere al transmisiei de
date. Practic, a proiecta un sistem vi-
deo IP in mod eficient, revine la a cal-
cula latimea de banda necesara pentru
transferul de date, deoarece aceasta
este resursa llrnltativa, cea care induce
costuri rnante pentru asigurarea calita-
tii imaginii transmise.
Letente.
in cazul sistemelor de transmisie vi-
deo digitale este timpul total necesar
pentru encodare, transmisie $i decoda-
reo in general, pentru transmisii de
date, este timpul de raspuns la 0 cere-
re acresata unui sistem. Acest parame-
tru are lmportanta mai ales pentru apli-
catiile care presupun transmisia real-
time, unde nu se accepa Intarzieri mario
10.4.5.4 Stsndsrde de compres/e
Cand semnalul video analog este
digitizat, in concordanta cu standardul
ITU-R BT.601 (CCIR 601), este necesa-
ra 0 rata de transfer de 116Mbit/s.
Aceasta valoare nefiind practic de folo-
sit in retelele de date, acestui stream
video i se aplica diverse tehnici de
compresie, astlel Incat, in urma acestui
proces sa rezulte 0 valoare a ratei de
transfer care sa poata fi folosita in mod
rezonabil pentru transmisia sl stocarea
datelor.
Aceste tehnici de compresie pot fi
impartite in doua clase:
• compresia de imagine;
• compresia video.
Compresia de imagine sau cea video
poate fi tacuta in doua moduri: cu pier-
dere de lntorrnatie sau fara pierdere de
lnforrnatie. in compresia fara pierderi,
dupa decompresie se obtine 0 imagine
identica cu cea initiala, pretul platit
consta in rata de compresie foarte mi-
ca, adica compresia este destul de mi-
ca. Acest lucru lnsearnna valori mari de
transmis $i stocat. Un format cunoscut
de compresie fara pierderi este GIF.
Compresia cu pierderi functioneaza pe
principiul elirninarti din imagine a ele-
mentelor invizibile ochiului uman. Prin
aceasta metoda se creste rata de
compresie foarte mult, astfel incat se
obtin intorrnatii ce pot fi transferate $i
stocate in conditll optime.
Un parametru important folosit in
toate tehnicile de compresie este rata
de compresie.
Rata de compresie este definita ca
fiind:
Raportul dintre dimensiunea imaginii
inainte de compresie si dimensiunea
imaginii dupa compresie. Cu cat rata
de compresie este mai mare cu atat
imaginea este mai cornprirnata (dimen-
siuni mici) dar sl calitatea este mai sea-
zuta. in cazul transmisiei, 0 rata de
compresie mai mare tnseamna 0 latime
de banda mai redusa, daca se pastrea-
za aceeasl rata de transfer, sau, daca
latlrnea de banda se pastreaza se poa-
te creste rata de transfer.
Compresia de imagine
Aceasta tehnlca de compresie se
aplica unei singure imagini la un mo-
ment dat. Principiul de functionare
consta in utilizarea de slrnllaritati in re-
prezentarea imaginii - pixeli apropiatl,
de nuante diferite ale aceleeasl culori,
sunt .comaeetl" la 0 valoare medie
cornuna, Aceasta valoare este folosita
la decompresie unde imaginea rezultat
avea pixeli de aceeasi nuanta, Cea mai
folosita metoda este metoda JPEG dar
mai exista $i alte tehnici (JPEG2000,
Wavelet).
Compresia video
Compresia video se aplica unei sec-
vente de imagini sl nu doar unei singu-
re imagini.
Cele mai utilizate tehnici de com pre-
sie de imagini sunt: MJPEG, MPEG,
H.264s
Compresia Motion JPEG - MJPEG
Aceasta tehnlca de compresie se
aplica pentru secvente video ca succe-
siuni de imagini independente compre-
sate JPEG. Fiecare imagine este com-
presata independent de celelalte. Are
avantajul ca fiecare imagine din sec-
venta are aceeasl calitate a imaginii.
Practic aceasta tennica este 0 tehni-
ca de compresie de imagini aplicat
succesiv unui $ir de imagini.
o alta abordare 0 constituie tehnica
MPEG. Spre deosebire de compresia
de imagine care face uz de sirnllaritati
in imagine, compresia video MPEG
face uz de similaritati in succesiunea
de imagini.
Compresia MPEG
Principiul de baza al acestei tehnici
de compresie este de a compara doua
imagini succesive ce urrneaza a fi
transmiselinregistrate si, folosind prima
imagine ca imagine de reterlnta (I-fra-
me), se transmit din a doua imagine
doar diferentele fata de imaginea de re-
ferinta (B-frame sau P-frame). La des-
tinatie, pentru vizualizare, se vor reface
imaginile bazanou-se pe .Jmaqlnea de
reterlnta" si pe diferentele din cadrele B
sau P. Exista $i alte functli mai
complexe gen predictia rniscarii intr-o
scena sau identificarea unor obiecte.
Cu costul unui algoritm mai complex
se transmit mai putine date decat in
tehnica M-JPEG.
Standarde MPEG
MPEG-4
Aparut in 2000. MPEG-4 este un
standard care aduce 0 dezvoltare ma-
jora fata de MPEG-2. Nu are 0 desti-
natle clara precum MPEG-1 sau
MPEG-2, poate fi folosit pentru trans-
misii video de la apficatli pentru tele-
foane celulare, aplicatii de securitate
video, monitorizari video, pana la
aplicatil de studio unde nu sunt limitari
de spatiu sl latime de banda. in acest
set de standarde se introduc termeni
noi precum:
- Profile, nivele, short header si long
header, constant bit-rate (CBR) si va-
riable bit-rate datorlta faptului ca
necesita putere mare de procesare $i
deci 0 latenta mai mare. Majoritatea in-
strumentelor folosite in MPEG-4 pentru
transmisia in timp-real sunt aceleasi ca
pentru MPEG-1 si MPEG-2.
Constant Bit Rate si Variable Bit
Rate CBR si VBR
intr-un sistem MPEG este posibil de
ales intre constant bit-rate sau variable
bit-rate.
Alegerea depinde de tipul de aplica-
 II. lnstalatii electrice
tie sl de reteaua de transmisie. Daca
se alege GBR - se qaranteaza un anu-
mit bit-rate dar calitatea imaginii nu
este constanta, Galitatea imaginii este
relativ mare daca nu este rniscare in
cadru si scade odata cu cresterea rnis-
cc'irii in cadru. Aceasta setare este re-
cornandabila cand exista 0 latime de
banda mica disponiblla. Daca se alege
VBR - se va pastra aceeasi calitate a
imaginii indiferent daca este sau nu
rnlscare in cadru, pretut este cresterea
bit-rate-ului sl, deci, a necesarului de
latime de banda. Acest mod este
necesar in aplicatii de supraveghere
unde se doreste 0 identificare chiar in
condltiile unei mari rniscari in cadru.
H.264 (MPEG-4 Part 10 - Advanced
Video Coding)
Aceasta metoda de compresie este
o dezvoltare a standardului MPEG, prin
adauqarea de functii sl tool-uri noi si
mai sofisticate care duc, in final, la 0
compresie mai buna, in condttli de
pastrare a calitatii imaginii. Aceste tool-
uri sunt implementate folosind notiu-
nea de profil. In acelasi profil sunt im-
plementate functii specifice unui tip de
aplicatle.
Exista 4 tipuri de profile:
• profilul de baza - pentru aplicatii cu
latenta mica gen videoconferinta sau
aotlcatil pentru telefonia rnoblla,
• profilul extins - pentru aplicatii gen
video streaming mobil
• profilul principal - pentru aplicatil tip
supravehgere video ~I video
streaming mobil
• profilul "high" - pentru apllcatll tip
televiziune de Inalta deflnitie
Acest tip de codare este relativ nou
aparut pe plata sistemelor de suprave-
ghere, dar are deja multi producatori
care-I lrnplernenteaza in produsele lor.
Nicio tehnica de compresie nu ras-
punde la toate cerintele unui sistem vi-
deo digital.
Gea mai potrivita tehnica de compre-
sie se poate alege doar printr-un com-
promis intre cerlntele pentru: frame
rate, calitatea imaginii, latenta, robus-
tete sl latime de banda consurnata.
10.4.5.5 Elements components
Camera IP
Procesele dintr-o camera IP sunt simi-
lare celor dintr-o camera analogica dar
spre deosebire de 0 camera analoqica,
intr-o camera IP are ~oc procesul de
compresie ~i transrnitere a pachetelor
IP. 0 camera IP are h dotare un pro-
cesor, memorie, placa d~ retea Ethernet,
interfete diverse: USB, IE;EE1394, intriiri
de alerrna, ie~iri de alarrna etc. In acealsi
timp, din punct de vedere software,
camera IP, este controlata de un .sistern
de operare" tip real-time i'1l care ruleaza
aplicatii de tipul: \ • intertatare cu elemente de inregistrare:
Capitolul10: Instala!ii de semnalizare
• web server - permite furnizarea de
inforrnatii, in mod securizat oricarul
client care toloseste protocolul
HTTPS;
• ftp server - camera poate realiza trans-
fer de fislere catre diverse destinatll;
• client de email - camera poate trans-
mite email-uri in condltiile producerii
unor alarme sau a altor evenimente;
• alarm management software - ges-
tioneaza activttatile de monitorizare
sl supervizare a detectlei de rniscere,
intrari de alarrna, etc.;
• modul de compresie - se ocuoa de
partea de compresie ~i de video
streaming.
Practic, pe langa functiile clasice ale
camerei analogice 0 camera IP este de
fapt un calculator. Acest lucru permite
camerei sa comunice in mod bidirec-
tional cu diverse echipamente ~i soft-
ware de mangement video.
Multe camere IP sunt dotate cu ceea
ce se numeste "intelligence on board".
Aceasta functie descrie capacitatile
acelei cam ere de a procccesa/analiza
inforrnatia video ~i sa ia decizii conform
cu setarile programate. Daca procesul
de analiza sl decizie este ad us chiar in
camera acest lucru are influente asupra
puterii de procesare inglobate in
camera respectlva, dar ~i asupra soft-
ware-ului de management video, care
nu va mai fi .Jncarcat" cu sarcina de a
procesa in mod centralizat evenimen-
tele din sistem. Practic acesta este in-
ca un pas in vederea distribuirii functi-
ilor in sistemele de supraveghere video.
Gamerele IP pot fi clasificate astfel:
• camere IP fixe;
• camere IP fixe de tip dome;
• cam ere de retea mobile tip PTZ;
• camere de retea mobile top speed
dome;
• camere PTZ -non mecanice - .rnis-
carea" are loc la nivelul electronicii
camerei.
Aceste tip uri de cam ere pot functio-
na in regim de camere: de interior, de
exterior, day/nigth, anti-vandal etc.
Encoder - video server.
Acest echipament are rolul de a pre-
lua un semnal analogic de la 0 camera
(sau mai multe) si sa "digitizeze" acest
semnal in vederea inglobarii intr-un sis-
tem IP. Practic este un echipament
care permite 0 tranzitle de la un sistem
analogic la unul digital in conditiile
pastrarli camereleor analog ice.
Din punct de vedere functional un
encoder are aceleasi functii cu cele ale
camerelor IP (exceptand partea de
achizitie video). Pe langa acestea se
adauqa sl functli de:
• cornunicatie seriala cu cam ere mobi-
le folosind porturi dedicate RS-
232/RS-485;
hard-disk-uri USB, memory card-uri,
• canale audio;
• intrari/ie~iri digitale.
Gama de astfel de echipamente este
diversa, fiecare producator adauqand
functii specifice. De rnentionat ca anu-
rniti producatori permit functlonarea
acestor echipamente in regim "open
standard". Acest lucru lnsernnand ca
echipamentele pot fi integrate in siste-
me ale altor producatorl, pe baza unor
standarde.
10.4.5.6 ~I de sIstem VIdeo IP
A proiecta un sistem video IP impu-
ne considerarea unor factori ce trebuie
luati in calcul la stabilirea unor solutii
performante.
Latimea de banda, este parametrul
care influenteaza orice transmisie de
date. Acest parametru depinde de:
• rezolutla imaginii;
• rata de compresie;
• complexitatea scenei;
• frame rate; controlul frame rate-ului
este 0 rnasura de optimizare a utili-
zarii latimii de banda. Se pot transmi-
te stream-uri cu rezolutle sl numar de
frame/secunda diferite la destlnatii
diferite, tinandu-se cont de latlrnea
de banda disponlblla pentru fiecare
destmatie.
Pentru managementul latimii de
banda se pot folosi:
• switch-uri cu management de latlrne
de banda;
• retele tip Gigabit;
• frame rate variabil dependent de
eveniment (event driven).
Gapacitatea de stocare, acest factor
este dependent de:
• nurnarul de camere din sistem;
• timpul de inregistrare pentru fiecare
camera;
• cat timp trebuie sa stocarn inregis-
trarile;
• ce fel de inregistrare se doreste:
continuu, la eveniment;
• este necesara redundanta,
Inregistrarea tnforrnatlel video se
poate face in:
• DAS- Direct Attached Server - hard-
disk-uri instalate in acelasi sistem pe
care ruteaza software-ul de manage-
ment al sistemului video. Este 0 so-
lutle acceptabila pentru sisteme mici
~i medii.
• Network Video Recorder - este un
echipament de calcul - in general 0
structora de tip server - pe care ru-
leaza software-ul de inregistrare vi-
deo. Acest echipament este folosit
pentru sisteme medii-mari in care,
eventual exista mai multe centre de
inregistrare (NVR-uri) ~I de monitori-
zare ~I afisare a inforrnatiilor.
• NAS//SAN - tipuri de medii de sto-
care specifice industriei IT dar care
 Capitolul10: lastalatii de semnalizare II. lnstalatli electrice

raspund foarte bine cerintelor siste-
melor video IP, in general mari con-
sumatoare de resurse de stocare.
Redundanta sistemelor de inregistra-
re, este 0 metoda de protejare a inre-
gistrarilor video in cazul pierderii unor
medii de inregistrare. Cea mai obisnu-
ita metoda de a asigura redundanta
este metoda RAID (Redundant Array of
Independent Disks).
Pe langa aceasta se mai pot folosi:
Replicarea Oatelor intre servere, Tape
Backup ~i Server Clustering.
Securitatea date/or: in momentul
transmiterii datelor sub forma pachete-
lor IP este posibil sa se foloseasca sis-
teme de criptare, de asemenea se fo-
losesc metode de autentificare a cone-
xiunii pentru accesul la camera (imagini
live, setari etc.) prin emiterea de certi-
ficate de autentificare. Prin watermar-
king fiecare camera il?i .sernneaza" vi-
deo stream-ul astfel incat orice modifi-
care a imaginilor sa poata fi detectata.
Sca/abi/itatea sisteme/or /P: Spre de-
osebire de sistemele analogice cu inre-
gistrare pe digitala (OVR) unde proble-
ma scaiabllitatll se pune in termeni de
nurnar de intrari video disponibile pe
OVR, in sistemele IP aceasta problema
se pune in privinta nurnarulul de
imagini pe secunda preluatefinregistra-
te de la 0 camera sl in privinta specifi-
catiilor sistemului de inregistrare.
10.4.5.7 Slsteme video Intel/gents
(Intelligent VIdeo}
Sistemele video inteligente fac posi-
bile diverse functii care, in mod tradi-
tional, sunt executate cu alte tipuri de
sisteme. Asa cum am aratat mai sunt
functllle de analiza sl decizie pot fi in-
troduse la nivelul camerei dar ele pot fi
prezente $i la nivelul centralizat al apli-
catlei de gestiune video.
Printre functiile din categoria .Jnteli-
gent video" se pot enumera:
• recunoasterea numerelor de inmatri-
culare;
• nurnarare persoane;
• alarmare la patrundere in permiteru;
• incalcarea benzilor de clrculatie:
• mutarea obiectelor dintr-un peri me-
tru;
• stationarea in perimetru;
• detectia de rniscare.
10.4.5.8 ProIectaI'88 sIstemeIor video IP
Cand se proiecteaza un sistem video
digital trebuie sa raspundern la cateva
Intrebari:
1. Ce frame rate este necesar?
2. Este acest frame-rate necesar tot
timpul?
3. Este necesar monitorizarefinregistra-
re tot timpul sau doar la rniscare/e-
veniment?
4. Pe ce durata trebuie stocate imagi-
nile/video?
5. Ce rezolutle este ceruta?
6. Ce calitate a imaginii este ceruta?
7. Ce nivel de latenta este cerut?
8. Cat de robust trebuie sa fie sistemul?
9. Care este la~mea de banda disponibila?
Toate aceste Intrebari trebuie sa
duca la gasirea unor solutii optime din
punct de vedere tehnic.
Prima etapa consta in definirea con-
ditlilor de instalare:
• scena: ce tip de scena va fi monito-
rlzata? Se va decide sensibilitatea si
tipul de lentila;
• condltiile de iluminat: condith de inte-
rior sau de exterior. Se va decide
daca alegem camere de tip day/night,
cu Ientile cu iris fix sau autoiris;
• distanta tata de obiectul suprave-
gheat: se decide tipul camerei l?i al
lentilei (wide format, tele, normal).
• unghiul de vizualizare: se decide cat
din scena va fi supravegheat, daca
se folosesc camere fixe sau mobile;
• este sau nu mult trafic (rniscare) in
scena?
Urmatoare etapa consta in stabilirea
speciflcathlor pentru aplicatie:
• apllcatia poate sa monitorizeze,
inregistreze, transfere (export, arhlva,
backup) catre alte medii
• pentru vizualizare se stabilesc locatiil
• pentru vizualizare se stabilesc locatiile
si permisiunile de acces, pentru clienti;
• se calculeaza cerintele privind inre-
gistrarea: capcitatea NVR-ului, meto-
da de arhivare, frame rate/camera,
calitatea imaginii pentru diverse tip uri
de inregistrari (continuu, proqrarnata,
la eveniment), se stabileste daca
este necesar inregistrare redundanta;
• se calculeaza necesarul de latlme de
banda. in functie de acesti parametri
se pot calcula cerintele privind capa-
citatea retelei sl eventualele proble-
me (qatuire, lipsa unor echipamente,
necesitatea maririi latimii de banda,
rnarlrea pertorrnantelor sistemului de
gestiune etc.)
 II. Inslalalii
, eleclrice

Capitolul 11
Posturi de translormare si, surse de rezerva
 Capitolul11: Posturi de transformare si surse de rezerva
11.1. Instala,ii ~ntru
posturile de tranSfonnare
Alegerea nurnarului si locului de am-
plasare a posturilor de transformare se
face dupa principiul apropierii de con-
sumator sl al utitizar!i transformatoare-
lor cu 0 putere nominata corespunza-
toare, tinand seama si de contiquratia
retelelor primare si secundare. Se ur-
rnareste, in general, urrnatoarea succe-
siune:
- pe planul general al obiectivului se
trec sarcinile diferitelor sectii (In cazul
intreprinderilor) sau cladiri (in cazul
obiectivelor civile sau social-culturale);
- se deterrnina sarcinile concentrate si
centrele de greutate ale grupelor de
sarcini distribuite;
- se rnarcheaza pe plan locurile de am-
plasare a posturilor de transformare
si se distribuie Intre ele sarcinile.
La alegerea nurnarului, tipului si pu-
terii posturilor de transformare, precum
si la alegerea transformatoarelor, tre-
buie sa se tina seama de urrnatoarele
considerente:
- nurnarul $i amplasarea posturilor de
transformare trebuie alese tinand
seama de situatia energetica in zona
respectiva, de perspectivele de dez-
voltare econornica a acesteia si de
conditiile ce se pun in legatura cu
asigurarea rezervei in alimentarea cu
energie electrica;
- nurnarul de tipuri de transformatoare
trebuie sa fie cat mai mic, din punctul
de vedere al puterii nominale;
- la dimensionarea transformatoarelor
trebuie sa se tina seama de regimul
lor de lucru $i de capacitatea lor de
supraincarcare, in functie de acest
regim;
- pentru reducerea curentilor de scur-
tcircuit sl simplificarea protsctiei prin
relee, se recomanda functionarea se-
parata a transformatoarelor;
- de regula, este indicat ca atat ali-
mentarea receptoarelor de torta, cat
si a celor de iluminat, sa se faca din
aceleasi transformatoare. In acest
caz se va creea posibilitatea ca in
perioadele in care intreprinderea sau
sectia nu lucreaza, transformatoarele
sa poata fi deconectate; pentru
aceasta este necesar ca alimentarea
receptoarelor vitale de siquranta
(pompe de incendiu, iluminat de si-
quranta, lifturi de interventie etc) sa
fie alimentate de un transformator se-
parat de putere corespunzatoare
care rarnane in functiune:
- pentru asigurarea alirnentar!i consu-
matorilor irnportanti, in caz de avarie
a retelei, se admite deconectarea au-
tomata a receptoarelor mai putin im-
portante.
11.1.1. Alegerea numArului de
transformatoare
Cazul cel mai frecvent este acela al
posturilor de transformare cu doua un i-
tati independente, dar pentru consu-
matorii de mai mica irnportanta trebuie
analizata si posibilitatea instalarii unui
singur transformator.
Nurnarul de transformatoare din pos-
turi se va alege tinand seama de mart-
mea si confiquratia sarcinilor respecti-
ve. Intrucat, de cele mai multe ori, re-
teaua de distributie a sistemului ener-
getic national se poate asimila ca 0
sinqura sursa de alimentare (datorita
distantelor mari dintre doua posturi de
transform are apropiate), pentru cazul
defectarji acesteia, consumatorii im-
portanti vor fi prevazuti cu alimentare
de rezerva astqurata de surse proprii
(grup electrogen, baterie de acumula-
toare etc) conform celor prezentate in
cap. 11.2.
Folosirea a doua transformatoare in
posturi poate fi indicate in urrnatoarele
cazuri:
- cand se cere un grad ridicat de sigu-
ranta (in cazul detectani unui trans-
formator, alimentarea consumatorilor
sau receptoarelor este aslqurata de
transformatorul ramas in functiune):
- cand graficul anual sau zilnic al sar-
cinii este neuniform;
- in cazul in care puterea postului de
transformare cu 0 singura unitate va
trebui sa fie marita in viitor;
- daca puterea transformatorului este
lirnitata la conditiile de transport sau
de dimensiunile spatiului in care se
rnonteaza.
Prescriptia PE 132 specifica limitarea
puterii maxi me instalata in posturile de
la consumator alimentate din reteaua
publica de medie tensiune la 2x1600
kVA.
Folosirea a mai mult de doua
transformatoare se admite in anumite
cazuri, cum ar fi:
- in cazul unor sarcini concentrate de
mare putere;
- pentru separarea alimentarii recep-
toarelor de forta de instalatia de ilu-
minat;
- din considerente legate de dimensi-
unile spatiilor in care se rnonteaza.
11.1.2. Alegerea puterii
transformatoarelor
Alegerea puterii transformatoarelor
este dictata de urrnatoarele aspecte:
- cand lntr-un post exista mai multe
transformatoare, la avaria unuia din-
tre ele, cel(e) rarnaste) in functiune
trebuie sa perrnita alimentarea cu
energie a consumatorilor (receptoare-
lor) conectati eventual cu deconecta-
II. Instalalii electrice
rea unor consumatori (receptoare);
- in regim normal de lucru, functiona-
rea transformatoarelor trebuie condu-
sa dupa graficul cel mai rational;
- necesitatea dezvoltarii in timp a con-
sumatorului, care poate sa duca la in-
stalarea unor transformatoare mai pu-
tern ice sau la rnarirea nurnarului lor.
Se recornanda:
- instalarea de transformatoare cu in-
carcars maxima in regim normal de
60-80% din puterea norninala:
- admiterea supraincarcarii transforma-
torului, in timpul functionarti in caz de
avarie, de exemplu pan a la 130% din
puterea sa norninala, pe timp de
doua ore (pentru transformatoare
imersate in ulei);
- verificarea puterii nominale alese din
punct de vedere al conditiilor tehnice
de tunctionare (conditii normale de
functionare, conditii de porn ire a mo-
toarelor, curenti de scurtcircuit admi-
sibili pe joasa tensiune, inclusiv in ca-
zul functionarji in paralel, a se vedea
11.1.4).
Dimensionarea puterii P a postului
de transformare se realizeaza pe baza
puterilor de calcul Pci evaluate pentru
instalatia alirnentata. Valori de proiec-
tare recomandate, in lipsa unor date
exacte, pentru puterile de calcul afe-
rente consumatorilor casnici urbani sau
rurali, iluminat public $i consumatori
din sectorul tertiar sunt indicate in PE
132. In conditiile PE 132, pentru stabi-
lirea puterii de dimensionare a unui
post de transformare se va utiliza un
coeficient general de simultaneitate de
0,85, aplicat la suma puterilor absorb i-
te pe toate liniile de joasa tensiune ali-
mentate in regim normal din postul de
transformare.
n
P=O,85"2, Pc, [kW] (11.1.1)
;=1
COSCPmed = ~
(11.1.2)
W:+W~
Factorul de putere mediu poate fi
determinat cu relatia (11.1.2) unde Wp
si WQ sunt valorile energiilor active si
reactive pentru un interval de timp dat.
Pentru proiectare se poate folosi 0 for-
ma sirnplificata a acestei relatii, inlocu-
ind valorile energiilor cu cele ale pute-
rilor.
Majoritatea apllcatiilor din industrie
contin sarcini neliniare, care qenereaza
un puternic regim nesinusoidal al cu-
rentului de alimentare. Exemple de sar-
cini neliniare sunt: calculatoare, UPS-
uri, variatoare de turatie, invertoare etc.
Prezenta armonicilor curentului cu frec-
vente superioare frecvsntei undei fun-
damentale poate conduce la marirea
pierderilor in sarcina si implicit la su-
 II. lnstalatii electrice
praincalzirea transformatorului. Metode
de calcul pentru determinarea puterii
nominale a transformatoarelor in ulei
sau uscate avand curenti de sarcina
nesinusoidali sunt indicate in SR EN
50464-3:2007, respectiv SR HD 538.3
S1:2004.
11.1.3. Stabilirea puterii nominale
economice pentru
transformatoare
Un transformator are pierderi de pu-
tere si energie in fier, datorita magneti-
zarii miezului (pierderi de mers in gol
Po) si pierderi de putere in Infasurari
datorita trecerii curentului (pierderi la
mers in sarcina P K ).
Pierderile la mers in gol sunt genera-
te totdeauna cane transformatorul este
sub tensiune $i in mod uzual sunt con-
siderate timp de 8760 h/an. Acestea
sunt independente de sarcina.
Suma ambelor tip uri de pierderi re-
prezinta 0 pierdere de energie care
este transtorrnata in caldura si trebuie
evacuata de sistemul de racire al tran-
sformatorului.
Deoarece energia are un anumit
cost, este important sa se cunoasca si
valoarea financiara a pierderilor gene-
rate pe durata de viata a transformato-
rului, si nu doar investitia initiala de
achizitie a acestuia.
Profilul sarcinii, pierderile transforma-
torului $i costul energiei trebuie luate in
considerare pentru alegerea combina-
tiei optime de pierderi la mers in gol si
la mers in sarcina.
Valorile pierderilor prezentate in tabe-
lele 11.11.2,11.11.3si 11.11.4reflecta prac-
tica europeana la nivelul anului 2007.
Evaluarea investltlilor sl a costurilor
Ca metoda de selectare a solutlei
optime, prescriptiile 3RE - Ip 51/1, 2
.Jnstructiuni privind stabilirirea puterilor
nominale economice pentru transfor-
matoare" stabilesc aplicarea criteriului
minim al cheltuielilor totale actualizate
(CTA) corespunzatoare unei durate de
studiu.
Aceste cheltuieli cuprind: investitia in
transformator $i pentru instalarea aces-
tuia, cheltuielile de exploatare si dau-
nele datorate intreruperilor in alimenta-
rea cu energie etectrica, costuri de
dezafectare, valoarea rernanenta $i va-
loarea reziduala a echipamentului.
Cheltuielile de exploatare cuprind trei
componente sl anume:
- cheltuieli de Intretinere, de reparatii si
cu salarii C'RS' In mod obisnult,
aceste cheltuieli se estirneaza a fi un
procent (pex) din investltle (CT), prin
urmare:
C'RS= p ex . CT
- costul pierderilor de energie electrica
din miezul magnetic al transformato-
Capitolul11: Posturi de transformare ~i surse de rezerva
rului, investitli, cumulate cu totalul cheltuie-
- costul pierderilor de energie electrica lilor actualizate, datorita consumurilor
din Infasurarile transformatorului la tehnologice proprii;
sarcina maxima anuala. - sarcina maxima anua/a a transforma-
Oupa practica tarilor cu sisteme toru/ui (SM) este puterea aparenta
energetice dezvoltate, pentru CTA nu maxima de durata din anul conside-
se iau in considerare investitia de echi- rat, cu care transformatorul se incar-
valare aferenta diferentelor de putere ca in conditiile unei functionari in re-
instalata intre variantele comparate, gim normal;
valoarea rernanenta a echipamentului - coeficientu/ de tncsrcere /a sarcina
dupa durata de studiu $i nici valoarea maxima anua/a (k) este raportul dintre
reziduala la expirarea duratei de viata. sarcina maxima a trasformatorului si
Daunele medii anuale (Dan) se esti- puterea sa norninala:
rneaza pe baza prevederilor din con- - durata de uti/izare a sarcinii maxime
tractul de furnizare a energiei electrice. anua/e (TM) se exprirna cu relatia:
In cazul in care se compara transfor-
matoare de acelasi tip, avand aceeasl 'W2 + W2
T =103" p Q (11.1.4)
putere nominata, cu exceptia valorilor M' S
M
pierderilor, se pot neglija cheltuielile de
instalare, de tntretinere, de reparatii, cu in care:
salariile, de dezafectare, precum sl Wp si WQ - reprezinta estimarile cu
valoarea daunelor. privire la totalul energiei
Astfel, conform SR EN 50464- active si, respectiv, totalul
1:2007, relatia de calcul sirnplificata a energiei reactive care se
CTA este: asteapta a fi tranzitate prin
CTA = CT +A . Po + B . PK (11.1.3) transformator in primul an
unde: de exploatare.
CTA - cheltuieli totale actualizate - timpul de calcul al pierderilor anuale
CT - costul transformatorului in sarcina (r), care, pentru retelele de
A - costul pe unitatea de putere expri- distributie publica, poate fi calculat
mat in moneda locala pe watt (de cu relatia (conform NTE 401/03/00)
exemplu EurolW) corespunzatoare
pierderilor la mers in gol; r = T 10000 + TM (11.1.5)
Po - pierderile la mers in gol garantate, M 27520 - TM
in Watt;
B - costul pe unitatea de putere expri- In relatia CTA, pentru un post de
mat in moneda locala pe Watt (de abonat din sectorul industrial sau
exemplu EurolW) corespunzatoare tertiar parametrii aferenti Po si Pk pot fi
pierderilor la mers in sarcina; calculati cu relatiile:
P K - pierderile la mers in sarcina ga-
rantate, in Watt. A = c w ·T·T ts
(11.1.6)
Pe baza acestui criteriu se poate sta- (11.1.7)
bili varianta optima tehnico-econornica
pentru 0 aplicatie data si anume pentru unde:
un set de parametri A si B. Ofertele Cw - pretul energiei [Euro/kWh]
mai multor furnizori vor contine pentru T - durata anuala de functionare, uzual
acesti parametri valorile CTi, POi' Pki, 8760 h/an
care introduse in relatia CTA, vor con- Tts - factor de actualizare aferent unei
duce la valori CTA; = CTi+A.po;+ B.pki' rate de actualizare "a", pentru 0
Se alege transformatorul care conduce durata de studiu Os [ani], calculat
la CTA minime. cu relatia:
Totusi, evaluarea se poate schimba
in timp si poate fi diferita functie de T = 1- (1+ al' (11.1.8)
Is a
politicile energetice si investitionale,
In 3RE - Ip 51/1, 2 se opereaza cu
urmatoarele notiuni: In relatiile de mai sus se presupune
- puterea nomina/a a transformatoru/ui ca pretul energiei si coeficientul de in-
(SNT)' este valoarea conventionala a carcare raman constante pe durata Os'
puterii aparente luata ca baza la con- Exemplu
structie, la qarantiile si la Incercarile Pentru un punct de consum cu
transformatoru lui; TM=5000 h/an $i SM=300 kVA, se
- puterea nomina/a economice (Sn,ec) considera trei modele constructive de
este valoarea, din scala puterilor no- transformatoare avand SNT=400 kVA
minale normalizate pentru transfor- (v. tabelele 11.11.2 si 11.11.3):
matoarele din posturi, cu care, in
conditiile de exploatare date, se obti-
ne un minimum al eforturilor de
 Capitolul11: Posturi de transformare ,i surse de rezerva
Model Combinajia de pierderi CT
Cont. EN 50464-1 :2007 [Eurol
M1
M2"-
Bk-Co
'--Cl<~o - --------~-
' 7540
M3 , Ak-Ao , 9100
Pentru acest consumator, considerand
05=20 ani, a=10%, cw=0,09 eurlkWh,
parametrii aferenti Po :;;i Pk au valorile
A=6,7 eurIW :;;i 8=1,4 eurIW si, intro-
cucanc In (11.1.3), rezulta urrnatoarele
valori ale eTA:
Model CTA [Euro]
T~2(00)
13195
14867
_
13304
Se observa ca, desi M3 are cel mai
mare pret de achizitie, pe termen lung,
conform criteriului eTA, M3 este cea
mai buna investitie avand valoarea
eTA minima, de 16651 Euro. Daca In
exemplul considerat TM=2000 h/an, ce-
lelalte date rarnanand aceleasi, rezulta
ca M 1 este cea mai buna lnvestltie pe
termen lung, desi nu are pretul de
achizitie minim.
11.1.4. Fun~onarea in paralel a
transfonnatoarelor
Se considera ca transformatoarele
functioneaza In paralel atunci cand
sunt conectate In paralel atat pe partea
de inalta tensiune cat si de joasa ten-
siune. Condltlile pentru functionarea In
para lei a transformatoarelor sunt:
- grupe de conexiuni cu acelasi indice
numeric (defazaj). Doar bornele ter-
minale cu acelasi simbol se leaga In
paralel;
- rapoarte de transformare pe cat po-
sibil egale;
- tensiuni de scurtcircuit diferite cu
maximum ± 10 % tata de valoarea
medie la toate unitatile ce trebuie sa
functioneze In paralel;
- raportul puterilor nominale sub 3: 1.
Distributia sarcinii pe transformatoa-
rele conectate in paralel cu tensiuni de
scurtcircuit diferite.
Pentru transformatoarele conectate
In paralel avand tensiuni de scurtcircuit
diferite, prin fiecare transformator va
tranzita 0 sarcina partiala ca si cand
toate transformatoarele ar avea ace-
east tensiune medie de scurtcircuit.
Exemplu:
transformator 1:
Sri = 100 kVA; Ukr1 = 4,0 %
transformator 2:
Sr2 = 250 kVA; Ukr2 = 6,0 %
Total S = 350 kVA
Formula pentru calculul tensiunii de
scurtcircuit rezultante se deduce din:
II. hrstalatll electrice
Tensiunea de scurtcircuit rezultanta 11.1.5. Construc1;ia
este: Uk = 5,25 % transfonnatoarelor ,i
Puterea considerate preluata de fie- caracteristici
care transformator este:
Transformatorul este 0 rnasina elec-
SI = Sri Uk 1 Ukrl = trica destinata sa transfere energia elec-
100 . 5,2514=131,25 kVA trica de la un sistem electric cu ten-
siunea norninala U I la un sistem electric
S2 = Sr2 Uk 1 Ukr2 = cu alta tensiune norninala U2.
250· 5,2516=218,75 kVA Conditiile tehnice generale pentru
transformatoarele de putere sunt spe-
Stotal = SI + S2 = 350 kVA cificate In SR CEI 60076, iar condltills
specifice pentru transformatoarele de
hian
in acest caz, transformatorul 1 este distrlbutie uscate In SR HD 538.1
!
supralncarcat cu cca 30%. Deoarece S 1:2003 si pentru transformatoarele de
I
transformatoarele nu trebuie sa fie dlstributie In ulei, In SR EN 50464-
supraincarcate, rezulta ca acestea pot 1:2007.
furniza numai 0 sarcina partiala astlel Dupa natura mediului de lzolatls,
tncat tensiunea de scurtcircuit a transformatoarele sunt grupate In trei
fiecaruia sa fie Uk = 4% ca In cazul clase:
transformatorului 1. Prin urmare, - Transformatoarele de class A sunt de
tip uscat, miezul si Infa:;;urarile nu
SI = 100 . 414 = 100 kVA sunt continute lntr-un lichid izolant.
S2 = 250 . 416 = 167 kVA Pierderile de caldura sunt disipate di-
Stotal = SI + S2 = 267 kVA rect In mediul ambia nt, motiv pentru
care necesita 0 supratata mare :;;i 0
Daca aceasta putere nu este sufici- densitate de curent mica. Se con-
enta, se va instala Inca un transforma- struiesc pana la aproximativ 20 000
tor de 100 kVA CU Uk = 4 %. kVA si la maximum 36 kV.
Efectul rapoartelor de transformare - Transformatoarele de clasa 0 sunt
diferite ale transformatoarelor conec- transformatoarele cu miezul sl infasu-
tate In paralel rarile imersate In ulei mineral sau
Atunci cano functioneaza In paralel Intr-un lichid sintetic similar cu un
transformatoare cu tensiuni diferite ale punct de aprindere :5 300°C care este
prizelor de reglaj pot apare curenti atat mediu de racire, cat sl de izolare.
tranzitorii periculosi. Acest curent de - Transformatoarele de clasa K sunt
echilibrare se suprapune peste curentii transformatoarele cu miezul si lnfasu-
de sarcina ai transformatorului si se rarile imersate Intr-un lichid sintetic
adauqa curentului transformatorului cu un punct de aprindere > 300°C
care are 0 tensiune de mers In gol a care este atat mediu de racire cat si
secundarului mai mare. de izolare. Constructiv sunt aserna-
in posturile de transformare cu doua natoare cu transformatoarele de cla-
sau mai multe transformatoare, nu este sa O.
Intotdeauna economic ca toate Metoda de racire este declarata de
transformatoarele sa functioneze In producator prin patru litere majuscule,
paralel, dupa cum nu este totdeauna primele doua litere denumesc agentul
indicat sa lucreze un singur transfor- de racire si modul de circulatie pentru
mator, chiar daca sarcina nu depases- Infasurare si ultimele doua litere indica
te puterea sa norninala, agentul de racire $i modul de circulatie
pentru racirea supratetei exterioare a
transformatorului (a se vedea tabelul
II. 11. 1).
Tabelul 11.11.1- Simbolizarea sistemelor de racire
Agentul de raclre Simboluri
Ulei mineral sau un lichid sintetic echivalent
cu punct de aprindere s 300°C 0
Alte lichide sintetice, cu punct de aprindere > 300°C K
Gaz G
Aer (transformatoarele de tip uscat) A
Apa W
Circulatia agentului de raclre Simboluri
Circulatie naturale N
Circulatie fortata (nedirectionata) F
Circulatie tortata (dlrectionata) D
 II. lnstatatii electrice Capitolul11: Posturi de transformare ~i surse de rezerva

Exemple: AN - Transformator de tip valori ale puterii nominale si tensiunii Factorul de lncarcere (k t) pentru
uscat cu circulatie naturala a aerului; de scurtcircuit standardizate, in tabe- care randamentul este maxi% este:
ONAN - Transformator cu miezul $i lele 11.11.2 si 11.11.3 sunt prezentate
infa$urarile imersate in ulei cu racire valorile pierderilor de putere la mers in k = JPo' T (11.1.10)
opt Pk'T
prin circulatia naturala a aerului. sarcina si, respectiv, la mers in gol,
Caracteristicile electrice pentru d~terminate pentru Urn = 24 kV.
transformatoarele de distrlbutle de la In tabelele 11.11.2 si 11.11.3, valorile 11.1.6.Constru~a posturilor
50 kVA pan a la 2 500 kVA, 50 Hz, din coloana A sunt cele mai mici valori de transfonnare
imersate in ulei mineral, racite prin cir- de pierderi care se folosesc in mod
culatia naturala a aerului, cu doua Infa- obisnuit in Uniunea Europeana pentru In functie de solutia constructiva,
surari, sunt acoperite de SR EN 50464- instalatii electrice. posturile de transformare pot fi clasifi-
1:2007. In tabelul 11.11.4 se prezinta pier- cate dupa cum urrneaza:
- Valorile puterii nominale sunt: derile de putere pentru transformatoare - aeriene pe stalpi metalici sau de
50 kVA - 100 kVA - 160 kVA - 250 uscate. beton;
kVA - 315 kVA - 400 kVA - 500 kVA- Randamentul transformatorului cu - in cabina supraterana in anvelopa de
630 kVA - 800 kVA - 1 000 kVA - puterea nominata SN poate fi calculat beton sau de metal cu alimentare, de
1 250 kVA - 1 600 kVA - 2 000 kVA- pentru un factor de Incarcare oarecare regula, in cablu (eventual trecere din
2500 kVA. (k) cu relatia: LEA in LES);
Valorile subliniate sunt preferate. 2 - in constructie la sol cu montaje exte-
- Valorile tensiunilor cele mai mari 17=(1- k ·Pk+PO )100[%] rioare;
pentru echipament sunt: k . SN + k2 • Pk + Po - inglobate in constructii deservite;
• pentru infasurarile de Inalta tensi- - subterane.
une: 3,6 kV - 7,2 kV - 12 kV -17,5 (11.1.9) Oonstructla posturilor de transfor-
kV - 24 kV - 36 kV unde: mare prefabricate
• pentru infasurartle de joasa ten- Pk sl Po au semnlflcatiile de mai sus. Posturile de transform are in cabina
siune: 1,1 kV.
- Valorile uzuale ale tensiunii nomi- Tabelulll.11.2 - Pierderi de putere la mers in sarcinA pentru
nale a infa$urarii de lnalta tensiune transfonnatoare in ulei
sunt: Putere Pk [W] la 75°C pentru Um=24 kV Tensiune de
6 kV, 10 kV, 20 kV. nominata scurtcircuit
Pentru Infasurarea de joasa tensiune, [kVA] Dk Ck Bk Ak [%]
tensiunea norninala trebuie aleasa dintre
100 2150 1750 1475 1250
urrnatoarele valori preferate: 400 V -
160 3100 2350 2000 1700
410 V - 415 V - 420 V - 433 V.
- lntasurarea de Inalta tensiune poate 250 4200 3250 2750 2350 4
fi prevazuta cu prize. Domeniile de 400 6000 4600 3850 3250
reglaj ale prizelor sunt uzual ± 2,5 % 630 8400 6500 5600 4800
sau ±2 x 2,5 % daca nu se specifica 630 8700 6750 5600 4800
altfel. Comutarea prizelor se face in 1000 13000 10500 9000 7600 6
absenta sarcinii.
1600 20000 17000 14000 12000
- Grupele de conexiuni recomandate
pentru transformatoare de distributie
sunt: Y zn sau D yn pentru puteri Tabelulll.11.4 - Pierderi de putere la mers in sarcinA
nominale de 50 kVA sl 100 kVA, si D yn $i la mers in gol pentru transfonnatoare uscate
pentru puteri nominale ;:: 160 kVA. Putere Pierderi de putere la Pierderi de putere la
Indicele defazajului trebuie sa fie 5 sau nominala mers in sarcina mers in gol
11, pentru care corespund simbolurile (conform HD (conform HD
de conexiuni: Y zn 5; Y zn 11; D yn 5; 538.1 :2003) 538.1 :2003)
D yn 11. [kVA] Pk Pk
- Conductorul si borna neutrului lnfa- [W] [W]
surarii de joasa tensiune sunt dimensi- 100 2000 440
onate pentru curentul nominal si curen- 160 2700 610
tul de punere la parnant de defect, da- 250 3500 820
ca nu se specifica altfel. 400 4900 1150
- Valorile preferate ale tensiunii de 630/4%1) 7300 1500
scurtcircuit la temperatura de referinta 630/6% 7600 1370
de 75°C sunt: ' 1000 10000 2000
• 4 % pentru puterea norninala s 630 1600 14000 280
kVA;
• 6 % pentru puterea nominata ;:: 630 Nota: 1)Tensiunea de scurtcircuit a transformatoarelor este 4 % sau 6 % in cele
kVA. mai multe cazuri. Acest parametru tehnic este important pentru proiectarea si
Alte valori ale tensiunii de scurtcircuit dimensionarea retelelor de joasa tensiune alimentate de transformatoare.
pot fi specificate pentru conditii de Transformatoarele cu aceeasi putere norninala dar cu tensiune de scurtcircuit
tunctionare particulare ale sistemului, diferita au 0 constructie diferita si de aceea pierderile sunt usor diferite.
de exemplu in cazul optiunii functiona- Transformatoarele uscate conforme cu HD 538 au valoarea preterata pentru
rii in paralel. tensiunea de scurtcircuit de 4 % pentru transformatoare cu puterea nominata
Pierderi pana la 630 kVA inclusiv si de 6 % pentru 630 kVA si peste.
Pentru transformatoare in ulei cu
 Capitolul11: Posturi de transformare ,i surse de rezerva Il.fnstalatii electrice

supraterana sunt constructii prefabri-
cate (fig.11.11.1), modulare, destinate
utilizarii in retele de distributie publica
sau industrtala, in bucla sau radiala,
Aceste posturi sunt concepute pentru
a fi amplasate in spatli reduse, la dis-
tante mici in raport cu alte instalatil l?i
cladirl, Datonta finisajului exterior se in-
cadreaza usor in arhitectura arnblanta,
Echipamentele postului sunt adapos-
tite intr-o anvelopa rnetallca sau de be-
ton, alcatuind impreuna un ansamblu
montat l?i testat in tabrica, montat pe 0
fundatie prefabricata. Standardul inter-
national pentru consfructia posturilor
m.t.lj.t. prefabricate este CEI 62271-202.
Posturile, din punctul de vedere al ac-
cesului la echipamentul inclus, pot fi cu
exploatare din interior sau din exterior.
Echipamentele din post sunt monta-
te in compartimente, al carer nurnar
depinde de modul de exploatare, de
cerlntele de echipare si nurnarul de
transformatoare: compartimentul celu-
lelor de m.t., compartimentul transfor-
matorului (compartimentele transfor-
matoarelor), compartimentul tabloului
de j.t. Pentru transformatoarele cu ulei I limitate disponibile in zonele construite,
se prevede 0 cuva de colectare a I ele prezentand dificultati de realizare,
eventualelor scurgeri de ulei, cu capa-
citatea de a retlne intreaga cantitate de
ulei din transformator in caz de avarie.
Standardul indica proceduri de
testare pentru trei clase de certificare a :
eflcacltatil protectlei persoanelor in turi se face conform prescriptlel PE 101.
eventualitatea producerii unui arc
electric intern: lAC-A, IAC-B, lAC A+B.
Pentru clasa IAC-A se verifica pro-
tectla personalului de exploatare aflat
in fata echipamentului de m.t. din com-
ponenta postului, considerandu-se ca
accesul publicului in jurul postului este i Aparataj in anvelopa metalica pentru
interzis.
Pentru clasa IAC-B se verifica pro-
tectia publicului aflat in afara postului,
consideranou-se permis accesul aces-
tuia in jurul postului.
Pentru clasa IAC-AB se verifica atat
protectia personalului de exploatare,
cat si a publicului.
Se recornanda:
- daca riscul datorat unui arc electric
intern este considerat neglijabil, nu
este necesar un post prefabricat cla-
sificat lAC-A, IAC-B sau lAC A+B.
- daca riscul datorat unui arc electric
intern este considerat important, se
va prevedea numai un post prefabri- , sura de curent si de tensiune.
cat clasificat lAC-A, IAC-B sau lAC
A+B.
Posturile de transformare realizate trebuie sa alba clasa de precizie in
intr-o constructie sunt de doua tipuri:
- supraterane (fig. 11.11.2);
- subterane (fig. II.11.3).
In posturile supraterane se utillzeaza
transformatoare cu ulei, avandu-se po-
sibilitatea realizarli rnasurilor pentru co-
lectarea uleiului, iar in cele subterane,
transformatoare uscate.
Realizarea posturilor de transformare
subterane este dlctata de spatille
tehnice l?i economice, costurile fiind i
mai ridicate decat la posturile suprate-
rane, atat in ceea ce priveste construe-
tia, cat si echipamentul.
Montarea transformatoarelor in pos-
11.1.7. Aparatajul aferent
transfonnatoarelor
Echipamentul de medie tensiune tre-
buie sa corespunda CEI 62271-200:
curent alternativ l?i tensiuni nominale
pana la 52 kV.
Se utillzeaza celule prefabricate, in-
chise cu izolatie in aer sau capsulate
cu izolatie in SFs, de exemplu:
- celula de linie in cablu, echipata cu
separator de sarcina cu sau fara si-
gurante fuzibile sau intreruptor, l?i se-
parator de legare la parnant:
- celula de transformator, echipata cu
separator de sarcina !;li sigurante fu-
zibile sau intreruptor, sl separator de
legare la parnant;
- celula de rnasura medie tensiune,
echipata cu transformatoare de rna-
Transformatoarele de rnasura utili-
zate pentru contorizare si decontare
conformitate cu Codul de Masurare
(ANRE).
Caracteristici principale ale echipa-
mentelor de comutatie de m.t. (celule
capsulate) sunt urrnatoarele:
- tensiunea nornlnala: 12 kV; 24 kV,
- tensiunea de tinere la frecventa in-
dustriala 50Hz, 1 min 50 kV,
- tensiunea de tlnere la unda de impuls
125 kV,
- curentul nominal celula de linie (cu
separator de sarcina sau intreruptor)
400; 630 A,
- curentul nominal celula trafo (cu
separator de sarcina/cu intreruptor in
vid sau SFs) 200 / 630 A,
- curentul nominal de stabilitate termi-
ca 16 kA, 1s (3s),
- curentul nominal de stabilitate dina-
mica 40 kA max.,
- gradul de protectle cf. CEI 60529: IP
65.
Pe panoul frontal, celulele de m.t.
sunt echipate cu dispozitive pentru
actionare sl indicatoare de pozitie a
aparatelor de cornutatle prlrnara sl in-
dicatoare cu divizor capacitiv de

12 3 6 9 12

2 2

11

Fig. 11.11.1.Post de transformare prefabrtcat:

1 - cabina pretabricata; 2 - compartiment transformator; 3 - compartiment de medie tensiune; 4 - compartiment de joasa
tensiune; 5 - transformator de putere; 6 - celule de medie tensiune; 7,8 - tablou de joasa tensiune; 9 - acces cabluri de
medie tensiune;10 - acces cabluri de joasa tensiune; 11 - grile de ventilatie: 12 - usa de acces cu fante; 13 - cutie
contorizare.
 II. Instalalii electrice Capitolul11: Posturi de transformare ,i surse de rezerva

~-------~---------~-~--~---~ prezenta a tensiunii pe fiecare faza a

13 I 12 5 4 ' ~ cablului.
'\r'-- I
.it
~ r--+-
?~i
\ - ___J ~
Pentru protectla personalului
exploatare impotriva
nepermise sunt prevazute:
unor manevre

- interblocaje la actlonarea aparatelor

de

- / \ - '\ r----~

_11------~
__ V' ,
~g:
---
__ -- 2
de cornutatie
- bariere sl blocaje impotriva atingerii
partilor aflate sub tensiune, de catre
personalul de exploatare.
Tabloul de joasA tensiune trebuie sa
corespunda SR EN 60439-1.
Poate fi echipat pe sosire cu separa-
tor de sarcina (cu sau fara slqurante)
sau intreruptor automat fix sau debro-
sabil, dimensionat in functie de curen-
tul admisibil din secundarul transfor-
matorului din post.
~~============~~. ========::::::J Circuitele de plecare j.t. se echipea-
,~ "" - za cu siqurante MPR in montaj fix sau

~-o----! ~ tip separator in blocuri trifazate.

Tabloul de dlstrlbutie de joasa ten-
siune poate fi echipat cu circuite de
, I rnasura a energiei electrice:
I ' - transformatoare de curent pentru
0- -- ---0- - --d rnasurare:
- circuite de tensiune prevazute cu si-
Fig. 11.11.2. Post de transfonnare 1n construC1:ie zidHi, suprateran: gurante automate tripolare;
1- constructia postului de transformare; 2 - boxa transformator; 3 - camera de - cutie separata care poate fi sigilata
medie tensiune; 4 - camera de joasa tensiune; 5 - canal cabluri de joasa pentru montarea contorului de
tensiune; 6 - tub uri de protectie cabluri; 7 - celule de medie tensiune; 8 - cabluri energie pentru decontare.
de medie tensiune; 9 - bare de medie tensiune; 10 - cabluri de medie tensiune Protectia transformatoarelor se reali-
(Iegatura la transformator); 11- transformator; 12 - tablou de joasa tensiune; zeaza atat la curentii de scurtcircuit si
13 - legatura la priza de parnant; 14 - priza de pamant-rnedie tensiune; suorasarclna care apar in instalatie, cat
15 - priza de pam ant - joasa tensiune. sl la defectele interne prin:
- relee de protectie prevazute in celulele
de m.t. l?i intreruptoare automate sau
12 13 sigurante fuzibile de medie tensiune,
la transformatoare de puteri mici;
- protectli tehnologice ale transforma-
torului: de gaze, de temperatura.
Protectia la suprasarcina se realizea-
za cu relee term ice, montate la joasa
tensiune. La consumatorii unde supra-
sarcinile sunt frecvente sau exista in-
stalatii de automatizare, este necesar
sa se monteze intreruptoare.
Protectia trebuie sa fie dimensionata
astfel incat sa asigure selectivitatea
prin temporizare intre releele electro-
magnetice ale intreruptorului de medie
tensiune sl cele ale intreruptorului de
joasa tensiune.

11.2. Instal~ii ~ntru sursele

de rezervi proprii
Pentru alimentarea cu energie elec-
Fig. 11.11.3. Post de transfonnare subteran: trica a instalatlel in cazul in care ali-
1 - tuburi de protectie pentru intrarea cablurilor de medie tensiune; 2 - celule mentarea de la sistemul public de dis-
de medie tensiune; 3 - cablu de conectare a transformatorului; tributie se intrerupe datorita unor de-
4 - transformator; 5 - canal de cabluri medie tensiune; 6 - bare de distrlbutie fecte, se prevad surse de alimentare
joasa tensiune; 7 - tab lou de joasa tensiune; 8 - tuburi de protectie cabluri de de rezerva care pot substitui, de regula
ioasa tensiune; 9 - trapa acces echipament; 10 - trapa acces personal; automat, sursa norrnala pe durata
11 - ventilator de evacuarea a calduril: 12 - la reteaua de distributie de joasa indlsponibilltatii acesteia. Sursa de ali-
tensiune (consumatori); 13 - la priza de parnant; 14 - din reteaua de medie mentare de rezerva este dimensionata
tensiune. de regula sa preia intregul consum al
instalatiei si poate fi 0 alta linie elec-
 Capitolul11: Posturi de transformare ~i surse de rezerva II.lnstalalii electrice

F, F2 Dezavantajul grupurilor electrogene pe un sasiu comun din otel. La mode-

consta in faptul ca pornirea lor (norma- lele compacte, rezervorul de carburant
IT! IT! bare medie
III III tensiune 6,10,20 kV la sau automata) necesita un timp in este inglobat in sasiu si asiqura 0 du-
care receptoarele respective nu sunt rata de functionare, in plina sarcina, de
11 111 III IV V VI
alimentate de ordinul 5-20 secunde. 8 ore.

~~;g Ig ~~
~~~~_:
~Sl~ i
R
Grupurile electrogene de curent at-
ternativ sunt formate din generatoare
sincrone antrenate de motoare cu
Grupurile electrogene sunt prevazuts
cu dispozitive pentru atenuarea vibrati-
ilor, precum sl cu atenuatoare de zgo-
T, -T- - T2 ®~ combustie interna, In tabelul II. 11.5 mot montate pe esaparnent care reduc
1S WJ IVArhl sunt prezentate cateva din caracteristi- nivelul de zgomot prod us de motor.
1 ' ,
S3 4
cile tehnice ale unei familii de grupuri Din punctul de vedere al tipului con-
D~
I,,1
I D2 electrogene de 20+200 kVA (Schick structiv, grupurile electrogene pot fi:
·--l_j_Jd: 0,4 kV
Gmbh). Datele respective sunt puse la deschise (pentru montaj Intr-o inca-
dispozitia utilizatorilor de catre fabri- pere) si inchise in anvelopa (destinate
Fig. 11.11.3. Schema unui post de cantil de echipamente. a functiona in exterior). Din ultima ca-
transfonnare cu doui uniti~i: Constructie tegorie fac parte grupurile mobile.
1, 2 - fidere de alimentare (Iinie in Motorul de antrenare este de regula Pentru grupurile electrogene de tip
cablu); 3 - celula de rnasura: un motor cu aprindere prin compresie inch is, in anvelopa (fig. 11.11.5):
4, 5 - celule de transformator; (Diesel) construit special pentru antre- • anvelopa grupului Diesel este realiza-
T - transformatoare de putere. narea grupului electrogen si este de tip ta din otel, avand 0 protectie durabi-
industrial in doi sau patru timpi. Pentru la la coroziune si abraziune, rezisten-
trica de m.t. sau j.t., sau un grup grupuri cu puteri nominale mai mari de ta la actiunea factorilor de mediu
electrogen. 100 kW, se utilizeaza in mod curent specifici montajului in exterior.
Surse de alimentare de slquranta motoare Diesel cu turbo-compresie, • anvelopa este prevazuta cu usi si pa-
sunt acele surse de rezerva indepen- avand 0 turatle nominata de 1500 nouri demontabile din otel, prevazuts
dente, autonome, care se prevad pen- rot/min. Aceasta, pe langa un raport cu balamale $i Incuietori din otel ino-
tru a prelua alimentarea receptoarelor optim greutate/putere, permite cuplajul xidabil, ce faciliteaza accesul la echi-
care necesita 0 slquranta deosebita in direct al motorului la generatorul sin- pamentele din interior, cum ar fi mo-
alimentare, in cazul in care celelalte cron. 0 particularitate a motoarelor cu tor, generator, baterie de pornire, in-
surse au iesit din functlune, Sursele de turbo-compresie este aceea ca nu pot dicatoarele de nivel si busoanele de
alimentare de siquranta sunt dimensio- furniza puterea nominata intr-o sinqura umplere ale fluidelor motorului (com-
nate sa preia doar consumul receptoa- treapta. bustibil, ulei, lichid racire).
relor specificate $i pot fi grupuri elec- Sistemul electric al motorului Diesel • rezervorul de combustibil este inglo-
trogene, baterii de acumulatoare si sur- cuprinde un demaror, 0 baterie de por- bat in rama de baza:
se neintreruptibile pe baza de baterii nire de 12 Vc.c.sau 24 Vc.c., un alter- • in dreptul dulapului de automatizare,
de acumulatoare (UPS, invertoare). nator si un redresor pentru mentinerea anvelopa este prevazuta cu fereastra
bateriei in stare incarcata, si un re- pentru vizualizarea indicatlllor. Butonul
11.2.1. Grup electrogen gulator electronic de turatie. de oprire de urqenta a grupului este
Sistemul de racire include un radia- accesibil din exteriorul anvelopei.
In cazul in care consumatorul de tor, un ventilator sl un termostat. Pen- • in interiorul anvelopei se prevad
energie electrica include $i receptoare tru reducerea timpului de porn ire la iluminat interior si instalatii de
care necesita 0 alimentare de siguran- rece se utilizeaza preincalzirea lichidu- climatizare, Incalzire, anticondens,
ta, este obligatorie prevederea unei lui de racire. necesare functionarii ansamblului in
surse proprii de rezerva, cel mai indicat Puterea qenerata de grupul electro- conditlile specificate.
fiind grupul electrogen. Grupurile elec- gen este produsa de alternator care lnstalatia de cornanda, protectie, au-
trogene au avantajul ca sunt disponibi- este, de regula, de tipul fara perii, au- tomatizare se reallzeaza intr-un dulap
Ie intr-o gama larga de puteri nominale toexcitat $i echipat cu regulator de montat pe sasiul grupului sau, pentru
la joasa tensiune $i au 0 intretinere tensiune inclus. echloarl speciale, montat separat in in-
relativ usoara, Motorul si alternatorul sunt montate cap ere si este realizata in jurul unui au-
Tabelulll.11.5 - Grupuri electrogene antrenate de motoare Diesel tomat programabil cu microprocesor.
lnterfata cu utilizatorul se realizeaza
Generator Motor de antrenare Capacitate
printr-un display cu cristale lichide,
Putere nornlnala Turatie 1500 rpm rezervor
butoane $i chei de cornanda, indica-
- regim de Consum Numar Capacitate (inclus in rama
toare luminoase. Tabloul de comanda
interventie la 3/4 cilindri clllndrlca de baza]
digital Power Wizard 2.0 (CATERPI-
[kVA] sarcina [I] [I]
LLAR) (fig. 11.11.6)realizeaza urrnatoa-
[Ith]
rele functii standard:
20 5,2 3 2,9 100
a. Masurarea principalilor parametri de
30 5,2 3 2,9 100
functionare, prin:
40 8,4 3 2,9 100
Voltmetru (Intre cele 3 faze, intre
60 12 4 4,5 180
cele 3 faze $i nul)
70 12 4 4,5 180
Ampermetru (pe fiecare faza, media)
80 14 4 4,5 180
Frecventmetru/tachometru
100 16,5 4 4,5 190
Wattmetru (total $i pe fiecare dintre
120 18,5 6 6,70 340
faze)
150 25 6 6,70 340
VARmetru (total si pe fiecare dintre
180 31,3 6 6,70 340
faze)
200 32,6 6 6,70 340
VAmetru (total $i pe fiecare dintre
 II. Instalalii electrice Capitolul11: Posturi de transformare ,i surse de rezerva

Presiune scazuta a uleiului cu

oprirea grupului
Temperatura ridicata a apei fara
oprirea grupului
Presiune scazuta a uleiului fara
oprirea grupului
Grupul nu este in mod automat

L Redresor de baterie defect

FIg. 11.11.5 GRIP Diesel tip inch Is, de
exterior
1-u~i de acces; 2-panou de cornanda
:;;i automatizare; 3-buton "Oprire de
urqenta": 4-rezervor de combustibil
inglobat in baza: 5-e~apament;
ochi de ridicare; A-grile admisie aer;
E-grila evacuare aero
faze)
Contor energie actlva
Contor energie reactiva
Factor de putere
Contor orar
Indicator de presiune a uleiului
Indicator de temperatura a apei
Voltmetru baterie
Viteza motorului
Contor porniri esuate ale grupului
Contor porniri ale grupului
b. Comanda:
3 butoane pentru porn ire rnanuala /
oprire / mod automat
Buton oprire urgenta (tip ciuperca
rosie)
Buton testare lampi
Buton pentru aflsarea parametrilor
motorului
Buton pentru aflsarea parametrilor
alternatorului
c. Dispozitiv de oprire de siguranta. cu
indicatoare pentru:
Temperatura ridicata a apei cu
oprirea grupului
Start ratat
Supraturatie
Subturatie
Pierdere detectie turatie motor
Subtensiune / supratensiune baterie
Supracurent
d. Dispozitiv de semnalizare cu LED
pentru:
6- avarie grup electrogen
alarrna grup electrogen
porn ire grup manual
porn ire grup automat
oprire grup
e. MAsurarea la distanta. a parametrilor
electrici ~i mecanici prin protocol de
cornunlcatle standard.
Scheme tipice de racordare la barele
de distrlbutie a grupului generator sunt
prezentate in fig. 11.11.7.
Dimensionare
Puterea grupului Diesel se alege
pentru a acoperi consumul receptorilor
vitali din instalatie. La stabilirea puterii
cerute se aplica un coeficient general de
simultaneitate (ks) stabilit in functie ~e
regimul de functlonare al instalatiet In
lipsa unor date precise se poate adopta
ks = 0,8+0,85. Se recomanoa ca puterea
ceruta rezultata din calcul sa reprezinte
cca 70% din puterea nornlnala a grupului
ales, pentru ca acesta sa poata furniza si
puterea reactiva absorb ita de sarcina,
precum si curentli de soc aparuti la
conectarea unor receptoare importante.
Pentru dimensionarea corecta a an-
samblului motor-generator, trebuie in-
dicate furnizorului:
- regimul de functionare al grupului
GD
Fig. 11.11.6 Tablou de comandl
digital
electrogen: ca sursa de interventie
(functioneaza numai in cazul pierderii
anmentarf de la retea) sau ca sursa
de baza (functlonare continua).
- structura sarcinii precum sl modul de
aplicare a acesteia la bornele genera-
torului. Valoarea uzuala in proiectare
pentru ponderea in puterea generato-
rului a motoarelor electrice este de
50%, respectiv a redresoarelor stati-
ce sau UPS-urilor de 20%, iar pentru
sarcina treapta aplicata este de cca.
50% SN (pentru motoarele diesel cu
turbo-compresie).
Amplasarea grupului electrogen
Pentru determinarea locului de am-
plasare trebuie avute in vedere urrna-
toarele:
- ventilare corespunzatoare:
- protectie contra intemperiilor;
- protectle la pulberi, praf etc;
- exlstenta unui spatiu liber de mini-
mum un metru in jurul grupului ~i de
doi metri deasupra sa;
- asigurarea accesului grupului in sala
de montaj;
- traseul canalelor de cabluri electrice
~i a conductelor de combustibil.
- traseul conductelor (canale lor) pentru
asplratie, respectiv refulare a gazelor
arse.
lndicatllle privind montarea grupului

!~!
L\_j

400V ~
I
r---,
l--'V- - i J
T ?0 J ~ rC1'~2
UPS UPS ~
Co ~ Co

a) b)
Fig. 11.11.7. Scheme de racordare a gRipulul electrogen
a) cu .inverso: de sarcina"; b) cu racordare separata la bare $i instalatie AAR;
T - transformatoare, GO - grup electrogen, Co - receptoare vitale ce nu accepta intreruperea aurnentaru,
C, - receptoare vitale ce accepta intreruperea allrnenterii pe 0 perloada lirnitata, C2 - receptoare nevitale ce vor fi
deconectate automat inainte de conectarea grupului electrogen.
 Capitolul11: Posturi de transformare ,i surse de rezerva
pe fundatle, asigurarea ventllarll sl in- co-economice, in special, determinate
calzirea lncaperii sunt date de con- de sectiunea conductoarelor sl de ten-
structorul echipamentului. siunea minima adrnisa de cafre recep-
in fig. 11.11.8 sunt prezentate solutiile toare. Pentru receptoare in curent con-
de ventilare a unei lncaperi in care este tinuu cu tensiune nominata diferita de
montat grupul electrogen, care aspira cea a bateriei se pot utiliza convertoare
aerul de combustie din interior. Fluxul c.c./c.c.
de aer rece traverseaza camera, tre- Receptoarele alimentate de la bate-
cand peste alternator, motor sl este riile de acumulatoare pot fi clasificate
evacuat prin radiator (aerul de comb us- in urmatoarele categorii:
tie fiind aspirat din interiorul camerei). • dupa perioada in care functioneaza;
Golurile prevazute in peretii lncaperli - oricand;
pentru admisia (1) lili evacuarea aerului - numai cand dispare tensiunea in
(2) trebuie sa fie dimensionate cores- instalatllle alimentate in curent
punzator, pentru a permite intrarea si alternativ (perioada de avarie);
iesirea normala a aerului din lncinta. • dupa durata de functionare:
Gurile de ventilare vor fi prevazute cu - receptoare de lunga durata (cateva
jaluzele fixe sau mobile cu deschidere minute sau permanent);
automata. - receptoare de scurta durata (nurni-
te lili receptoare de soc, nedepa-
11.2.2. Baterii de acumulatoare sind, de regula, cateva secunde);
• dupa continuitatea alimentarii (numai
Bateriile de acumulatoare au drept, pentru receptoarele de lunga duratci):
scop alimentarea cu energie electrica a I - receptoare care nu admit nici 0 in-
unor receptoare de curent continuu trerupere a alirnentarii in timpul
care pot fi: functionarti (ex. calculatoarele elec-
- receptoare de interventle in cazul dis- tronice, releele de protectle sl au-
paritiei tensiunii alternative (iluminatul tomatizare etc);
de siquranta, agregate pentru rnentl- - receptoare care admit scurte intre-
nerea in stare de functionare a unor ruperi (de ordinul secundelor) in ali-
echipamente de baza etc); mentare in timpul tunctlonarf (ex. de bare, prin intermediul unei cup Ie
- aparate de cornanda si protectie din iluminatul de siquranta, lampi de
circuitele de automatizare; sem-nalizare etc).
- mecanisme de actionere, Tensiunea nominala a receptoarelor
Tensiunea continua turmzata de ba- precum lili domeniul de varlatie admis a
teriile de acumulatoare poate fi utilizata acesteia la bornele lor sunt indicate de
de asemenea prin invertoare pentru a cafre furnizori. La lampile pentru ilumi-
realiza "alimentarea sigura" (UPS) a in- natul de siquranta si semnalizare, ten-
stalatillor importante care functioneaza : siunea maxima este lirnltata de reduce- , fiecare la cate 0 sectle de bare colec-
in c.a. lili nu admit intreruperea alimen- ' rea duratei de vlata, iar cea minima, de
tarii, cum ar fi relelele de calculatoare, scaderea randamentului luminos.
echipamente digitale pentru conduce- Sursele normale de alimentare ale in- sor este cuplat la bare, alirnentand re-
rea de proces lili protectie. stalatiilor de curent continuu vor fi, de
in cadrul lnstalatillor de curent conti- regula, redresoarele de c.a./c.c., iar ca
nuu se utilizeaza urrnatoarele tensiuni surse de siguranla se vor folosi baterii
nominale: 24, 48, 110 lili 220 V. Se pot de acumulatoare lili convertoare
utiliza sl alte tensiuni nominale (de c.c./c.a. (invertoare).
exemplu, 60 V), pentru echipamente Regimul de functionare a surselor de
care au receptoare alimentate la alimentare va fi urrnatorut;
aceasta tensiune. i-in mod obisnuit, una din sursele nor-
Alegerea tensiunii nominale se face' male (redresoare de c.a./c.c), functi-
tinand seama de tensiunea norninala a! onand in paralel cu sursa de siguran-
receptoarelor sl de considerente tehni- I la (bateria de acumulatoare), va asi-
--
Fig. 11.11.8.Ventilarea camerel grupulul generator
1 - priza de aer; 2 - gura de evacuare; 3 - teava de esaparnent
II. lnstalatll electrice
gura intregul consum de curent con-
tinuu, inclusiv, tncarcarea permanen-
ta a bateriei de acumulatoare. in
aceasta sltuatie, bateria de acumula-
toare va participa numai la asigurarea
consumului receptoarelor de curent
continuu in caz de defect pe partea
de curent alternativ;
- la ieslrea din functiune a unui redre-
sor, celalalt redresor va asigura intre-
gul consum de curent continuu;
- la iesirea din functiune a ambelor re-
dresoare, bateria de acumulatoare va
trebui sa asigure, pe toata durata
norrnata a avariei, intregul consum
de curent continuu.
Schema electrica a serviciilor proprii
de curent continuu va fi astfel alcatulta
incat sa faca posibila separarea elec-
tnca sl scoaterea de sub tensiune a
diverselor parli de circuit in vederea re-
viziilor, a reparatillor lili a locailzarll de-
fectelor cu simple puneri la parnant,
fara intreruperea anrnentarf receptoa-
rei or importante.
Pentru fiecare baterie de lucru va
exista, de regula, cate un sistem sim-
plu de bare colectoare. Sistemul poate
fi sectionat in doua sectil, in acest caz
bateria fiind racordata la ambele sectil
longitudinale, iar sursele de incarcare
(de baza si de rezerva), fiecare la cate
una din sectii (fig. 11.11.9.).
Bateria de acumulatoare este
racordata in perrnanenta, la doua sectii
de bare 1 sl 2 prin doua intreruptoare.
Redresoarele R, sl R2 se racordeaza
toare prin intreruptoare automate. in
regim normal de exploatare, un redre-
ceptoarele de curent continuu sl asigu-
rand perrnanenta incarcarii, iar celalalt
redresor este in rezerva (deconectat).
Bateriile de acumulatoare utilizate,
de regula, in instalatille de curent
continuu sunt baterii de acumulatoare
statlonare, acide cu plumb sau alcaline
nichel - cadmiu (Ni-Cd) (tabelul 11.11.6).
Acumulatoarele acide sunt de doua
tipuri:
- neetanse, cu posibilitati de interven-
tie lili corectie in cadrul operatillor de
lrnretinere:
- etanse, considerate "fara tntretlnere
corectiva". Din aceasta categorie fac
parte acumulatoarele capsulate cu
supapa de suprapresiune (VRLA), cu
electrolitul fixat in gel sau cu electro-
litul absorbit in separatoare pe baza
de fibra de sticla (AGM).
in interiorul acumulatoarelor acide, in
functionare se produce hidrogen si oxi-
gen. Acumulatoarele VRLA sunt echi-
pate cu 0 celula de recombinare in
care hidrogenul lili oxigenul sunt re-
combinate in apa. Cantitatea foarte
 II. Instala,ii electrice Capitolul11: Posturi de transformare ,i surse de rezervii

standard, cu 20 % a CN la
400 Vc.a. 400 Vc.a.
sfar~itul duratei de vlata a
acumulatorului;
k2 - este un coeficient de corectie ce
line seama de diminuarea CN
pentru temperaturi mai sciizute
decat cea norninala, TN = 20 DC.
Dependenta CN-TN este indicata
de fabricant.
Nurnarut de elemente n (avand UN =
2 Vlelement pentru bateriile acide sl UN
= 1,2 V/element pentru bateriile al-
caline) se deterrnina cu relatia:
n = UalUfi (11.2.2)
INV
unde:
! Ua - este tensiunea pe barele de c.c.
Ufl - tensiunea de floating (V/element)
de princlpiu a racordlril bateriel ,I
FIg. 11.11.9. Schema electrici ~i trebuie sa indeplinesca condi-
redresoarelor cu reglare automati la barele de curent continuu tia:
R - redresoare; B - baterie; INV - invertoare cu comutator static; C, -
receptoare in c.c.; Co - receptoare in c.a. ce nu admit intrerupere (alimentare
URo( ,1U)
1 + ___!!!ll!!_ S UB
n s ____!!l!!i_ ( ,1Uo)
1 + ___!!1!!!_
v;
___!!l!!L

UE 100 100
sigura in c.a.)

redusa de hidrogen care scapa atara cilor de descarcere ale tipului respectiv (11.2.3)
din celula este indicata de fabricant si de acumulator, prin intermediul urrna- unde:
trebuie luata in considerare la I tori lor parametri: URmin tensiunea
- minima adrnisa la
asigurarea necesitatilor de ventilatie ale la - curentul permanent absorb it de borne Ie receptoarelor, in V;
lncaperii pentru a evita pericolul de cafre receptoare in timpul avariei; UE - tensiunea minima pe element (dar
explozie. Is - curentul maxim de soc absorb it de nu mai mica de 1,8 Vlelement
Principalele avantaje ale bateriilor cafre receptoare in timpul avariei; pentru acumulatoare acide);
etanse (capsulate), sunt: T - durata conventionala (teoretica) a Uamax - tensiunea maxima pe bare
- etanseitatea; bateriile capsulate in avariei in lnstalatlile de curent c.c., in V;
timpul intregii durate de viata, nu alternativ; Uoc - tensiunea de tncarcare ocaziona-
necesita nici un fel de lnfretinere, nu UE - tensiunea finala de descarcare la, in Vlelement;
necesita completare cu electrolit ~i Capacitatea unei baterii este evalua- ,1U - caderea de tensiune pe conduc-
nici cicluri de lncarcere-descercere; ta cu relatia: toarele de legatura, in %.
- autodescarcarea este foarte reousa: CN=f(i, T, UE)xk1xk2 (11.2.1) Regimul de exploatare a bateriilor de
- toleranta la inghel (AGM); unde: acumulatoare
- nu exista scurgeri de acid chiar in ca- k 1 = 1,25 - este un coeficient de corec- Regimul poate fi:
zul deteriorar!i cuvei ~i nu neceslta tie ce tine seama de dimi- - tampon, adica in paralel cu sursa de
rnasurl de protectie antiacida in nuarea, acceptata de tncarcare ~i receptoare (sarcina); in
functionere: acest regim, bateria este rnentlnuta in
- nepoluante ~i economice - electrolitul Tabelulll.11.5. Caractertsticl spaclflca ale acumulatoarelor statlonare
fiind fixat in gel sau in porozitatea se-
Specifica,ie U.M. Acumulatoare Acumulatoare
paratoarelor - prezinta disponibilitate I
alcaline
completa de relncarcare ~i nu creea- acide cu
nichel-cadmiu
za probleme de mediu, deci nu au plumb
costuri suplimentare pentru arnenajari Capacitate nominata CN [Ah] C10 Cs
si protectia mediului in exploatare; la 20°C
- manipulare simpla fara riscuri impli-
Curent nominal de [A] 11O=0,1xC1O Is=0,2xCs
cate de prezenta acidului sulfuric;
descarcare IN
- tehnica de montare compacta si I

posibilitate de functionere in diferite Tensiune nominata finala [V/element] 1,80 1,0

pozitil. de descarcare UEN
Bateriile acide cu plumb, statlonare, la 20°C
capsulate, fara intretmere, cu electroli- Tensiune de lncarcare in [V/element] 2,23+2,27 1,4
tul imobilizat in gel, prezinta in plus ur- regim floating Un
rnatoarele avantaje: suporta descercarl [V/element] 1,5
Tensiune de degajare 2,40
profunde, fara a se deteriora; rezlstenta
gaze UG
mare la ambalare terrnica; se eiirnina
stratificarea acidului sl depunerile de
Randament - 0.8 0,7
substanta actlva: se ellrnina scurgerea I
Densitate a electrolitului [kq/drrr'] 1,22+1,24±0,01 1,19±0,02
chiar accldentala a electrolitului. Rezlstenta interna [mQ/100 Ah] 1,0+3,0 0,6+1,4
Dimensionarea bateriilor de acumu- R;lelement (valoare tipka)
latoare Capacitate de descarcare 1) - L,H L, M, H
Capacitatea unei baterii se deterrnina
Domeniu de temperatura +5 °C la +55 °C -20°C la +45 °C
in ipoteza unei avarii in instalatiile de
aprobat
curent alternativ, pe baza caracteristi-
 Capitolul11: Posturi de transformare ,i surse de razerva II. lnstelatii electrice

Acumulatoare acide VRLA, cu electrolit imobilizat in gel • pentru acumulatoarele acide:

_ EXIDE Technologies - in regim tampon:
2,5 ...2,7 V/element;
- in regim floating:
1000 2,25 ...2,4 Vlelement;
• pentru acumulatoarele alcaline:
C10 [Ah): - in regim tampon: 1,60 ... 1,75
s: V/element;
e
ICI
2500
2000
- in regim floating: 1,45_._ 1,55
u V/element
la 1500
u 1200 lncarcarea de egalizare este operatia
rl 100 1000

..
"CO

"CO
BOO
600
speciala care se apllca bateriilor la
care se constata, dupa 0 anurnlta pe-
..:;
'C ~~8
350
300
rioada de exploatare, starl de Incarcare
diferite intre elementele cornponente.
U 250
200 La incarcarea de egalizare, tensiunea
finala pe element este:
10 - pentru acumulatoare acide:
0 2 3 4 5 6 7 8 9 10 2,75 V/element;
Timp de descarcare (hI
- pentru acumulatoare alcaline: 1,75
Vlelement
DescArcm-i funotlonala !;Ii de
Fig. 11.11.10. Caracteristiei de descireere pentru aeumulatoare aeide
intre,inere
(UE = 1,8 V/element).
Aceste descarcarl pot avea loc in
decursul exploatarii:
Acumulatoare alcaline a) periodic (descarcare normals sl des-
SLM _SAFT csrcare de intretinere);
b) ocazional (descarcare de avarie).
- Descsrceree norma/a se produce la
bateriile aflate in exploatare (incar-
care-oescarcare),
- Descsrceree de intreiinere este 0
s:.. 100
descarcare fortata pe 0 sarcina
la controlata si este urrnata de 0 in-
u
la carcare completa. Pentru bateriile
u
acide, descarcarea de intretlnere
rl
..
"CO

"CO
..:;
'C
10
u
Timp de descarcare
Fig. 11.11.11. Caracteristiei
(UE = 1,0 V/element).
permanents incarcata, consumul nor-
mal ~i compensarea autooescercarf
bateriei fiind asigurate de sursa de
incarcare:
- floating, adica in paralel cu sursa de
incarcare si receptoare, cu deosebi-
rea ca sursa de incarcare este com-
plet autornatlzata si rnentine tensiu-
nea constanta in anumite limite im-
puse;
- de tncercere - descercere, adica in
paralel numai cu receptoarele (sarci-
na) in faza de descarcare:
- de tncercere permenents, adica in
paralel cu sursa de lncarcare, dar
fara sarcina.
Regimul de exploatare a bateriilor de
acumulare de tip etans este de tip
(hI
de descireere pentru aeumulatoare
floating. Aceste baterii nu necesita nici
un fel de operatii de lntretlnere corec-
tiva, in timpul intregii durate de viata.
Incarcarea functionala sl de intretlne-
re a bateriilor de acumulatoare se exe-
cuta in exploatare:
- in mod permanent;
- periodic (incarcarea cornpleta).
Incarcarea cornpleta are loc in urrna-
toarele cazuri:
- incarcarea ocazlonala:
- incarcarea de egalizare.
lncarcarea ocazlonala se executa
dupa descarcari pronuntate in functio-
nare ~i are ca scop refacerea capaci-
tatii, Daca nu sunt alte indlcatil ale fir-
mei furnizoare de acumulatoare, tensiu-
nea finala de incarcare pe element va fi:
se face pana cand tensiunea va fi
de 1,93 V/element
- Descerceres de avarie se produce
in timpul incidentelor care provoa-
ca dlsparltla tensiunii la barele ta-
bloului de curent alternativ, in cazul
bateriilor functionand in regim tam-
pon sau floating. La acest tip de
descarcare, tensiunea nu trebuie
sa scada, pentru acumulatoarele
acide, sub 1,8 V/element
alcaline Surse de incm-care ale bateriilor de
acumulatoare
Sunt redresoare statice cu stabilizare
automata a tensiunii si limitare de
curent, alese pe baza urrnatoarelor
considerente:
a) fiecare sursa aslqura atat incarcarea
perrnanenta a bateriei (in regim tam-
pon, floating sau fara sarcina), cat ~i
incarcarea ocazionala si de egali-
zare;
b) fiecare sursa de lncarcare dispune
de reglare automata pentru tensiune
sl curent:
- exista doua paliere de tensiune (Ve
si Vel) pentru tncarcare permanen-
ta, respectiv, pentru tncarcare oca-
zionala; pe fiecare palier, tensiunea
se rnentine constanta in mod auto-
mat, in limite ± 1 %, la orice valoare
a curentului sursei, mai mica sau
 II. Instalalii electrice
egala cu cea norninala;
- curentul sursei este automat limitat
la valoarea nornmala In.
Trecerea de la situatia de Incarcare
permanenta la cea de incarcare ocazi-
onala si invers se face atat automat,
cat sl manual.
c) tensiunea nominata a sursei de in-
oarcare, pe partea de curent alterna-
tiv, este 400 (380) sau 230 (220) V;
d) tensiunea nominata a sursei de in-
carcare, pe partea de curent conti-
nuu, corespunde celei a bateriei sau
a sectiel de baterie alirnentata;
e) curentul nominal, pe partea de cu-
rent continuu, se alege astfel incat
sa perrnlta atat lncarcarea bateriei,
cat si alimentarea concornitenta a derile de tensiune in conductoarele de
receptoarelor care functloneaza in
perioadele respective;
f) socurile de curent, care iau nastere
in timpul functlonarii receptoarelor
de scurta durata, trebuie sa fie su-
portate de redresor.
Racordarea redresorului la reteaua
de alimentare in curent alternativ trebu-
ie sa se taca printr-un transformator, in
vederea izolarii galvanice a retelel de
curent continuu tata de cea de curent
alternativ.
AJegerea surselor de inca-care
Curentul nominal In al redresorului se
alege conform relatiel:
In=lo+lp (11.2.4)
in care:
10 - reprezinta valoarea curentului de
incarcare la egalizare a bateriei (de
1...2 ori curentul de descarcare de
10 ore);
I - este consumul receptoarelor de
p lunga durata care sunt alimentate
in paralel cu bateria in timpul in-
carcarii acesteia.
NumArul surselor de inca-care
Fiecare baterie de acumulatoare dis-
pune de propria sursa de lncarcare, La
consumatori lrnportanti se prevad sur-
se de tncarcare de rezerva, care pot fi:
- racordate la lnstalatie:
- neracordate la instalatie, dar existen-
te la fata locului (Ia consumatorul res-
pectiv).
Regimurile de exploatare a surselor
de inca-care
Incarcarea poate fi:
• permanenta - tensiunea de pe partea
de curent continuu trebuie sa poata
fi reglata voit intr-un anumit domeniu
de reglare, astfel lncat sa se asigure
valorile prestabilite tinandu-se seama
si de pierderile de tensiune in con-
ductoarele de legatura; la redresoa-
rele cu reglare automata sunt com-
pensate variatiile de tensiune cu ± 10
% sl varlatlile de frecventa de ± 1 din
reteaua de alimentare, iar la cele cu
reglare rnanuata, aceste valori sunt
reglate de cafre operator;
Capitolul11: Posturi de transformare ,i surse de rezerva
• ocazionala - se utilizeaza, de regula,
una din urrnatoarele metode, in func-
tie de tipul redresorului:
- automatizate, incarcarea cu carac-
teristica combinata, curent cons-
tant -tensiune constanta (IU);
- neautomatizate, lncarcarea cu cu-
rent constant in trei sau doua
trepte;
• de egalizare - se face conform indi-
cathlor furnizorului de echipamente,
dar intotdeauna cu reglare rnanuala a
tensiunii.
Limita superioara a domeniului de re-
glare a tensiunii trebuie sa perrnlta re-
glarea acesteia la valoare prescrisa pe
element, tinandu-se seama ~i de pier-
legatura.
Aparataj de conectare !iii de protectle
!iii <:Ai de curent
Retelele electrice de curent continuu
sunt, de regula cu ambele polaritatl
izolate fata de parnant (Schema IT).
Aparatele de conectare si protectle
se rnonteaza obligatoriu pe ambele po-
laritati ale fiecarul circuit.
Toate circuitele electrice trebuie pro-
tejate la scurtcircuit ~i suprasarcina
prin intreruptoare automate sau sigu-
rante fuzibile. Se recornanda ca apara-
tul de conectare si protectle sa fie bi-
polar. Protectia circuitelor se realizeaza
astfel incat sa asigure 0 selectivitate
intre protectille diferitelor elemente
componente.
Caile de curent pentru alimentarea
lnstalatiilor de distributie principale se
dimensioneaza pentru 0 putere egala
cu puterea surselor de alimentare (re-
dresoare, baterie etc).
Supravegherea funclionArii instalaliei
de servicii proprii de curent continuu
Se reallzeaza prin aparate de rnasura
si semnalizare.
Masurarea tensiunii se realizeaza:
- la borne Ie bateriei de acumulatoare;
- pe fiecare sistem de bare
colectoare;
- la bornele sursei de tncarcere,
Masurarea curentului se reatizeaza
in:
- circuitul bateriei;
- circuitul fiecarei surse de lncarcare:
- toate circuitele in care este necesar
controlul sistematic al regimului de
lucru.
Ampermetrele montate in circuitul
bateriei vor avea gradatia ,,0" la mijlo-
cui scalei.
Se prevad dispozitive pentru contro-
lui permanent al prezentei tensiunii in
urmatoarele puncte ale retelei de
curent continuu:
- pe barele colectoare generale;
- pe barele colectoare ale tablourilor
de dlstributie care altmenteaza
receptoarele importante;
- in circuitele de alimentare a
receptoarelor importante.
Controlul se face la capatul circuitu-
lui, cat mai aproape de receptor.
Retelele de curent continuu se pre-
vad cu instalatii pentru controlul izola-
tiel. La lnstalatllle care functioneaza
complet izolate fata de parnant, acest
control va consta din rnasurarea rezis-
tentei de lzolatie ~i semnalizarea optica
si acustica a punerilor la parnant,
Instalarea acumulatoarelor si amena-
jarea spatiilor aferente
Bateriile de acumulatoare se insta-
leaza in spatil special destinate acestui
scop.
Acumulatoarele individuale sl baterii-
Ie de acumulatoare pot fi instalate in
lncaperi de productie industriala, fara
pericol de explozie, daca elementele
sunt de tip etans, De asemenea, pot fi
instalate si baterii cu elemente de tip
inch is, neetanse, daca este lndeplinita
cel putin una din urmatoarele conditii:
- lncarcarea nu se face in lncaperea
respectiva;
- elementele sunt montate intr-un du-
lap ventilat;
- camera este venti lata corespunzator,
iar lncarcarea acumulatoarelor se
face fara depasirea tensiunii de de-
gajare a gazelor.
Pe langa fiecare camera de acumu-
latoare se pot prevede urrnatoarele
anexe (fig. 11.11.12):
- camera tampon;
- depozit de electrolit si apa distilata;
- camera lnstalatillor electrice anexe
(redresoare, tablouri de disfrjbutie);
- camera lnstalatulor de ventilare.
Prin folosirea acumulatoarelor VRLA,
suprafata necesara pentru montarea
bateriei se poate reduce cu cca 50 %
fata de cea necesara rnontarf acumu-
latoarelor ne-etanse,
Camerele acumulatoarelor trebuie sa
fie uscate sl bine ventilate. Peretii, pla-
foanele, pardoselile trebuie sa fie con-
struite din materiale necombustibile, re-
zistente la umiditate si la electrolit. Pla-
foanele vor fi necompartimentate, pen-
2
3
4
Fig. II. 11.12. Organizarea spa1:iilor
aferente bateriei de acumulatoare:
1 - camera acumulatoarelor;
2- depozit de acid sl apa distilata;
3 - camera tampon; 4 - camera de
ventilare.
 Capitolul 11: Posturi de transformare ,i surse de rezerva
Tabelulll.11.7. Valorile curentulul de lnclrcare I pentru lnclrcare
cu redresoare automate IU" U
Specificatie Baterii Baterii acide Baterii alcaline
acide etanse (VRLA) neetanse
neetanse
In [mAlAh] 5 1 5
pentru calculul debitului
de aer la U" [V/element] 2,23 2,27 1,40
loe [mAlAh] 20 8 50
pentru calculul debitului
de aer la Uoe [V/element] 2,4 2,4 1,55
tru a nu favoriza acumularea de gaze. minimum 0° C), cu condltia dimensio-
Acumulatoarele se vor dispune, de narii corespunzatoare a bateriei, tinand
regula, pe un singur nivel sau in plan uri seama de scaderea capacitatf in
succesive, rnontandu-se pe pardoseala functle de temperatura.
sau pe socluri. Camerele de acumulatoare trebuie
Postamentele vor fi contectlonate din sa fie ventilate, indiferent daca bateriile
materiale rezistente la electrolit sau tra- se gasesc in Incarcare, descarcare sau
tate corespunzator, dimensionate pen- repaus.
tru a asigura protectia antiselsmica a Ventilarea se realizeaza pentru:
bateriei. intre l;lirurile de acumulatoare - diluarea amestecului de hidrogen in
sl pereti trebuie sa existe un spatiu aer;
liber de minimum 50 mm pentru circu- - diluarea l;li evacuarea degajarii de
latia aerului. Pentru fiecare l;lir de acu- electrolit in aer (pentru acumulatoare
mulatoare montate trebuie sa existe un neetanse),
coridor de acces, cel putin pe 0 parte. Oebitul de aer necesar se calculeaza
Uitimea libera a coridoarelor de acces cu relatia:
. -3 3
trebuie sa fie cel putin de 1,5 ori V=O,05·I·n·CN·10 [m Ih] (11.2.5)
adancirnea bateriei, dar nu mai putin in care:
de 0,8 m. Ii' - este debitul de aer;
Cand exlsta acumulatoare pe ambele I - curentul care strabate bateria
parti ale coridoarelor, se recornanda 0 [mNAh];
latime hbera de cel putin 1 m. n - nurnarul de elemente.
in interiorul camerelor de acumula- CN - capacitatea norninala [Ah] (C10
toare, conexiunile electrice la baterii pentru acumulatoare acide sl Cs
vor fi realizate cu bare metal ice ro- pentru acumulatoare alcaline).
tunde neizolate ori cu conductoare izo- Valoarea curentului se alege in
late electric, cu materiale rezistente la functie de regimul de tncarcare, con-
umiditate si la electrolit. in cazul acu- form tabelului 11.11.7.
mulatoarelor acide cu plumb, conduc- Oebitul necesar de aer proaspat este
toarele vor fi din cupru, iar al celor al- preferabil sa fie asigurat prin ventilatie
caline, din otel sau din cupru placat cu naturale, in caz contrar prin ventilatle
nichel sau aliaje similare. Conductoare- tortata,
Ie neizolate se vopsesc cu lac rezistent Camera bateriei sau dulapul trebuie
la electrolit sau se ung cu vaselina. sa aiba 0 fanta de admisie l;li 0 tanta
Trebuie aslqurata 0 distanta minima de de evacuare a aerului, amplasate, de
1500 mm intre partlle conductoare ne- preferlnta, pe pereti opusl, la 0 distanta
izolate aflate sub tensiune ale unei ba- pe verticala de minim 2m, avand
terii avand tensiunea nominata mai ma- fiecare supratata:
re de 120 Vc.c .. A = 28 Ii' (11.2.6)
in zonele cu grad de seismicitate ri- unde:
dicat, se adopta mas uri constructive Ii' - este debitul de aer, in m3/h;
care sa impiedice rasturnarea sau A - este aria fantei, in crn-.
spargerea vase lor de acumulatoare. in cazul prevederii unei ventllari me-
TncAlzirea sl ventilarea camerelor de can ice, trebuie sa fie indeplinite condi-
acumulatoare tiile urrnatoare:
Temperatura minima in camerele de - sa existe un sistem de blocare care
acumulatoare este de + 10° C. Se ad- sa Infrerupa automat lncarcarea
mit temperaturi mai joase (pana la ocazionala sau de egalizare, daca
II. lnstaiatii electrice
nu functioneaza instalatla de
ventilare rnecanica;
- ventilatoarele trebuie sa fie dublate,
instalatia de rezerva lntrand automat
in functiune la oprirea instalatlei de
baza,
Functionarea instalatlel de ventilare
va fi sernnalizata,
lnstaiatia de ventilare rnecanica se
realizeaza:
- in depresiune, in camera
acumulatoarelor sl in depozitul de
electrolit;
- in suprapresiune, in camera tampon.
Daca intr-o incapere se instaleaza
mai multe baterii, necesarul pentru
ventilarea acestora se tnsurneaza.
Masuri specifice de S8Curitate in
muncA, de evitare a pericolului de
explozie, de prevenire a incendiilor
lnstalatiile de curent continuu fac
parte din categoria instalatiilor de joasa
tensiune.
Protectia impotriva electrocutarii este
asiqurata prin rnasurl sl mijloace de
protectie la atingere directa, atingere
indirecta sau atingere directa si in-
directa adoptate conform HO 384.4.41
l;li particularizate in SR EN 50272-2. in-
caperlle pentru acumulatoare sunt
considerate incaperl speciale pentru
echipamente electrice, accesibile nu-
mai persoanelor autorizate.
La proiectarea instalatiilor de curent
continuu se respects prevederile cu-
prinse in "Normele generale de protec-
tie impotriva incendiilor la proiectarea
consfructillor l;li instalatlilor" (P 118).
Camerele de acumulatoare, camere-
Ie tampon l;li camerele de ventilare pot
fi incadrate in categoria ,,0" de pericol
de incendiu, daca sunt indeplinite con-
dltiile:
- lncarcarea ocazionala se face cu 0
sursa autornatizata, tensiunea de
incarcare fiind llrnltata automat la 0
valoare care nu depaseste tensiunea
de degajare a gazelor l;li se renunta
la incarcarile de egalizare;
- exista un sistem de blocare care
intrerupe automat tncarcarea
ocazionala sau de egalizare, daca
nu functioneaza lnstalatia de
ventilare rnecanica.
Cand conditiile de mai sus nu sunt
indeplinite, camerele de acumulatoare
si camerele tampon respective se in-
caoreaza in categoria "A" de pericol de
incendiu. Celelalte lncaperi se inca-
oreaza, intotdeauna, in categoria ,,0"
de pericol de incendiu.
 II. Instalatii
, electrice

Capilolul 12
Inslalalii, eleclrice in mediu exploziv
si, in mediu cu pericol de incendiu
 Capitolul12: lnstalatii electrice in mediu exploziv
12.1. Probleme genera Ie
Proiectarea, executarea, verificarea
$i receptionarea instalatiilor in zone cu
pericol de explozie se realizeaza pe
baza urrnatoarelor reqlernentari exis-
tente in Romania:
- SR EN 50014 - 1995 .Aparatura elec-
trica pentru atmosfere potential ex-
plozive - prescriptii generale";
- CEI 79-14 *) .Jnstauatlons electriques
en atmospheres explosives gaze uses
(autres que les mines);
- CEI 79-10 *) "Classification des em-
placements dangereux";
- CEI 1241-1-2 *) "Materiels electriques
destines a etre utilises en presence
de poussieres combustibles. Partie 1
- Materiels electriques proteges par
enveloppes Section 2: Selection, in-
stallation et entretien du materiel";
- STAS 9954/1-74 lnstalatii $i echipa-
mente electrice in zone cu pericol de
explozie datorita gazelor sl lichidelor
inflamabile - Prescriptii de proiectare
$i montare";
- I 20-2002 .Nornativ privind protectia
constructiilor impotriva trasnetului":
- ID 17 - 1986 .Normativ pentru pro-
iectarea, executarea, verificarea si re-
ceptlonarea instalatiilor in zone cu
pericol de explozie".
Romania este membru afiliat
CENELEC (European Committee
Electrotehnical Standardisation) sl al
CEI (Commission Electrotechnique
ternationale).
Se au in vedere instalatiile electrice
care fac parte din domeniul de aplicare
a publlcatiei CEI 79-14, acnca instalati-
ile electrice permanente ale construe-
tlilor precum $i instalatille electrice care
pot fi considerate ca temporare (insta-
latille experimentale, instalatiile prototip
$i instalatiile pilot).
Nu se au in vedere urrnatoarele ca-
zuri particulare:
- lnstalatille electrice din minele grizu-
toase sau instalatllte electrice din
spatiile in care pericolul provine de la
substante explozibile;
- Incaperile cu utilizari medicale;
- defectiunlle catastrofice care depa-
sese conceptul de normalitate (ter-
Tabelulll.12.1. Clasele
de temperaturA ale aparatelor
electrice din clasa II
Clasa de Temperatura
temperatura maxima a
suprafetelor [0C]
T1 450
T2 300
T3 200
T4 135
T5 100
T6 85
menul de "defectiune catastrofica", in
acest context, se aplica, de exemplu,
la ruperea unui vas de proces sau a
unei conducte);
- efectele defectiunilor consecutive;
- alte surse de aprindere decat cele
care sunt asociate echipamentelor
electrice.
Definitiile $i termenii tolositi cores-
pund standardului SR CEI 50 (426)
"Vocabular electrotehnic international,
Cap. 426: Aparatura electrica pentru
atmosfere explozive".
*) Standarde preluate de IRS ca
standarde rornanesti,
12.2. Clasificarea ariilor
periculoase
• Clasificarea conform CEI
Proiectarea, executia si verificarea
instalatiilor electrice in spatule cu peri-
col de explozie se face in functie de
zonarea ariilor periculoase.
o atmosfera exploziva qazoasa este
un amestec cu aerul, in conditii atmos-
ferice, a suostantelor inflamabile sub
forma de gaz, vapori sau ceata, in
care, dupa aprindere, arderea se pro-
paqa in ansamblul amestecului necon-
sumat.
Pentru ariile cu atmosfere explozive
gazoase clasificarea actuala distinge
la trei zone:
for - zona 0, in care 0 atmosfera explozi-
va qazoasa este prezenta in perm a-
In- nenta sau in cursul unor perioade
lungi de timp;
- zona 1, in care este probabila apari-
tia unei atmosfere explozive gazoase
in functionare norrnala:
- zona 2, in care nu este probabila
aparitia unei atmosfere explozive ga-
zoase, in function are norrnala, si
daca ea apare, acest fapt se produce
putin frecvent si numai pentru 0
perioada scurta.
o atmosfera exploziva cu praf este
un amestec cu aerul, in conditii atmos-
ferice, a substantelor inflamabile sub
forma de praf sau fibre, in care, dupa
aprindere, arderea se propaqa in an-
samblul amestecului neconsumat.
Pentru ariile cu atmosfere explozive
cu praf clasificarea actuala distinge do-
ua zone:
- zona 21, in care praful combustibil sub
forma de nor poate fi prezent in can-
titate suficlenta pentru a da in amestec
cu aerul, la operatiile normale de
functionare, manevrare sau curatire, 0
concentratie exploziva de prafuri com-
bustibile sau inflamabile;
- zona 22, in care norii de praf combus-
tibil se pot produce rar $i se rnentin pe
perioade scurte sau in care acurnularue
sau straturile de praf combustibil pot fi
prezente si pot genera amestecuri
Il.Jnstalatii electrice
inflamabile de prafuri in aero
Grupele aparaturii si clasele de tem-
peratura
Aparatura electrica pentru atmosfere
explozive gazoase se impart in doua
grupe:
- grupa I - aparatura electrica pentru
mine grizutoase;
- grupa II - aparatura electrica pentru
locuri cu 0 atmosfera potential explo-
ziva, altele decat minele grizutoase.
Pentru tipurile de protectie prin cap-
sulare antideflagranta "d" si securitate
intrinseca "i", aparatura electrica din
grupa II este subdivizata in IIA, liB, IIC.
In functie de temperatura maxima a
suprafetelor, aparatura electrica din
grupa II se clasifica asa cum se indica
in tabelul 11.12.1.
• Clasificarea conform NEC/NFPA
Avand in vedere irnportata industriei
nord americane se impune prezentarea
clasificarii zonelor periculoase conform
NEC/NFPA (National Electrical Code 1
National Fire Protection Association)
din SUA si conform CEC 1 CSA (Cana-
dian Electrical Code 1 Canadian Stan-
dards Association) din Canada.
In cele doua state nord americane
spatiile periculoase sunt incadrate in
trei clase, in functie de tipul substante-
lor inflamabile.
Clasa 1:- gaze si vapori inflamabili;
Clasa 11:-praf $i pulberi inflamabile;
Clasa 111:-lichide, fibre si solide.
Fiecare clasa este Irnpartita in functie
de nivelul de rise prezent, in 2 divizii:
Divizia 1: - pericolul poate fi prezent in
functionare norrnala, in
timpul reparatlilor sau
efectuarii lucrarilor de intre-
tinere:
Divizia 2: - materialul combustibil este
prezent, dar este limitat in
containere sau sisteme
inchise $i spatli adiacente
celor din divizia 1.
Zonele periculoase din clasa I sunt
Impartite in 4 grupe, in functie de tipul
gazelor sau vaporilor inflamabili:
Grupa A - atmosfera care contine ace-
tilena:
Grupa B - atmosfera care contine hi-
drogen;
Grupa C - atmosfera care contine eti-
lena, eter etilic;
Grupa D - atmosfera care contine ace-
tona, amoniac, benzen,
butan, ciclopropan, etanol,
qazotina, metan, gaz na-
tural, propan.
Zonele periculoase din clasa II sunt
lrnpartite in 3 grupe:
Grupa E - atmosfera care contine praf
de metal combustibil
(aluminiu, magneziu etc.);
Grupa F - atmosfera care contine praf
de carbone, cocs;
 II. Instalalii electrice Capitolul12: Instalalii electrice in mediu exploziv

Grupa G - atmosfera care confine praf Normativul 1.0.17-1986 admite in zo- - transformatoare sl autotransforma-
de cereale, faina, lemn, plas- na 0 numai echipamentele electrice cu toare (uscate sau in ulei) - indiferent
tic sau produse chi mice. siguranta intrinseca "Ex ia II". de tipul de protectle:
in functie de temperatura maxima a • Echipamente electrice pentru zona 1 - condensatoare cu protecne p, e si 0;
suprafetelor aparatelor, clasele de tem- Si in cadrul zonei 1 sunt diferente in- - corpuri de iluminat fixe cu larnpl cu
peratura sunt prezentate in tabelul tre diversele standarde. incandescenta, fluorescente sau cu
II. 12.2. Conform prescriptilior CEI 79-14, se vapori de mercur, cu protectie e;
Corespondenta zonelor periculoase pot utiliza echipamente electrice con- - corp uri de iluminat cu vapori de so-
dupa normele nord americane ~i nor- struite conform unuia sau mai multor diu, indiferent de tipul de protectie ~i
mele CEI/CENELEC este prezentata in tipuri de protectie: fara a se face 0 diferentiere intre cele
tabelul 11.12.3. - siguranta intrlnseca ia sau ib; de joasa presiune ~i cele de inalta
Corespondenta claselor pentru - capsulare antideflagranta d; presiune;
aparatura electrica intre normele nord - capsulare presurtzata p; - doze de conexiuni cu protectle e (in
americane ~i normele CEI/CENELEC - siguranta marita e; zona 1 se admit numai dozele meta-
sunt prezentate in tabelul 11.12.4. - inglobare in nisip q; lice IP54 sl numai pentru lnstalatiile
- imersiune in ulei 0; de iluminat);
12.3. AI~erea - incapsulare m. - aparate telefonice cu protectle e;
echipamentelor elecbice in zona 1, norma CEI 79-14 nu ad- - termocupluri sl terrnorezistente cu
mite utilizarea lampilor cu vapori de protectle e.
Pentru alegerea echipamentelor elec- sodiu de joasa presiune, fUnd admise
trice corespunzatoare spatiilor cu pe- numai cele de inalta presiune. • Echipamente electrice pentru zona 2
ricol de explozie, sunt necesare urrna- Este de rnentionat faptul ca standar- Publicatia CEI 79-14 admite instala-
toarele date: dul SR EN 50 014 1 95 admite utiliza- rea tuturor echipamentelor electrice
- clasificarea spatlilor cu pericol de ex- rea lampilor cu sodiu de inalta presiune executate conform regulilor aplicabile
plozie; in spatiile cu pericol de explozie (de pentru zonele 0 ~i 1, precum ~i a echi-
- temperatura de aprindere a gazelor exemplu, cele conforme cu EN 60662). pamentelor electrice proiectate special
sau vaporilor respectivi; t.amplte care contin sodiu metalic in pentru utilizarea in zona 2, cum ar fi de
- clasificarea gazelor sl a vaporilor in stare llbera (de exemplu, larnplle cu exemplu cele cu tipul de protectie n (ti-
legatura cu grupele sau subgrupele sodiu de joasa presiune) nu sunt per- pul n este un tip de protectie aplicat
aparatelor electrice; mise in spatille cu pericol de explozie unui aparat electric astfel incat, in
- lnfluente externe si temperatura am- din cauza riscului aprinderii provocate functionare norrnala, aparatul nu este
blanta. de sodiul liber de la 0 tampa sparta. capabil sa aprinda 0 atmosfera explo-
STAS 9954/1-74 admite utilizarea, in ziva lnconjuratoare sl un defect capabil
• Echipamente electrice pentru zona 0 zona 1, a aparatajului sl rnasinilor elec- sa cauzeze 0 aprindere nu este posibil
trebuie sa asigure un nivel de secu- trice cu tipul de protectie d, p ~i i. sa se produca),
ritate deosebit de ridicat, tlnand seama Standardul nu prevede utilizarea in zona 2, STAS 9954/1-74 ~i STAS
de natura speciala a mediului inclu- echipamentelor cu tipul de protectie 6877/1-86 admit utilizarea echipamen-
zand factorii termici, mecanici, coro- e - siguranta marita, iar normativul 1.0. telor executate in urmatoarele tipuri de
sivi, electrici, chimici si electrostatici. 17-1986 nu admite in zona 1 echipa- protectle:
Conform prescriptlllor CEI 79-14, se mentele electrice cu tipul de protectie - siguranta mtrinseca, ia sau ib;
pot utiliza numai echipamente electrice q ~i 0, ca sl urmatoarele echipamente: - capsulare antideflagranta d;
cu securitate lntrinseca de tip .ie" (in- - motoare asincrone de j. t. cu rotorul in - capsulare presurlzata p;
stalate ~i marcate conform regulilor scurtcircuit, cu slquranta marita e, - siguranta mar ita e;
rnentionate in certificatele lor). desl admite motoarele de acest tip - inglobare in nisip q;
STAS 9954/1-74 admite montarea realizate pentru inalta tensiune; - imersiune in ulei o.
aparatului cu tipul de protectie J", fara
a face mentiuni legate de tipul de pro- Tabelulll.12.3. Coresponde~ zonelor pertculoase dupA normele
nord americane ,I normele CEVCENELEC
tectie "ia" sau "ib".
I Pericol Pericol cu I Conditii
Tabelulll.12.2. Clasele de i continuu intermitenta ! anormale
I
temperaturA ale aparatelor electrice SUA ~i Canada Oivizia 1 Oivizia 2
du NEC I NFPA I CEC I CSA _ gaze ~i _QI"_af gaz~_QI'a!_
Clasa de Temperatura maxima CEI/CENELEC Zona 0 Zona 1 Zona 2
tem eratura --0(5- -- Zona 21 Zona 21 Zona 22
------
T1 -- -----------
450
T2 300 Tabelul 11.12.4. Coresponde~ claselor pentru aparaturA electricl tntre
T2A 280
-----------------
normele nord americane ,I normele CEil CENELEC
T28
-----------------
260 ~ _QI~sificarea_aparaturU . Energia de
T2C 230 I c:;~/gl~t\II:L~C; SUA §i _Canada aprindere
---_-
T20
_-_- --
215
---------_-----
__~~~_n --i-__ _gI'u~_L _ _ _ clasaJ~~p _ _
T3
------------_.
200 _Acetilena -t--: _gr_l.!P~_!L__g___ Qlasa_1_gr~_~ __ . __> 20!lJ _
T3A 180 Hidr_Q_~n .. L _ _QIJ.Jf:)_a IIL_g __ _ _cla~~_I, 9"LJP~ __ . _ ~~Q__!I..J_ __
T38
-------------
165 Etilena _ gl"_u~_II, 8 clasa I, grupa C > 60 !lJ
- --
T3C
--- - ---
160
-----------------
E~op~n grupa II, p. _ C!~SE I, grupa 0 > 180 !lJ
-------_.-
T4 -----------
135 Praf metalic cl.~s_~IIL_gI'!:IpE-_E: __ .__ _ _
--Prafdelct%;'bune
T

T4A 120 u • __ clasa__I!, grupa_E _

T5
------- --
100
---- ---------- ---
Praf de cereale C2lasa_lI,grup_a (3_
T6 85 Fibre clasa III
 Capitolul12: lastalatii electrice in mediu exploziv II. Instalatii electrice

Normativul I.D. 17-1986 admite ace-
leasl echipamente cu tipurile de protectie
prevazute in STAS 6877/1-86. Acest
normativ nu face referiri la echipamen-
tele electrice cu tipul de protectie s ~i n,
desi ultimele sunt special concepute
pentru a fi utilizate in zona 2.
o sltuatle aparte 0 constituie instala-
tiile frigorifice care utilizeaza amoniac
si care nu sunt prevazute in normele
rnentionate mai sus. In aceste instalatll,
echipamentul electric este in executie
norrnala, cu exceptia instalatlel de
semnalizare de avarie sl a iluminatului
de slquranta care sunt in executle an-
tiexploziva, La aceste instalatil se pre-
vede deconectarea circuitelor electrice
de la unul sau mai multe intreruptoare
instalate intr-un loc sigur, coman date
de unul sau mai multe butoane de
oprire rapida, situate imediat in exteri-
orul spatlului sau Incaperii. Butoanele
de oprire rapida trebuie sa fie protejate
cu geam ~i amplasate in exteriorul in-
caperilor (conform STAS 6987-82).
• Eehipamente eleetriee pentru zona
21 $i zona 22 cu praf conductor
Pentru echipamentul electric ce se
rnonteaza in aceste zone se cer urrna-
toarele condltil, conform CEI 1241-1-2:
a - total protejat impotriva prafului
(IP6X), cu urrnatorul marcaj:
- DIP A21 pentru aparatele verificate
conform practicii A;
- DIP B21 pentru apratele verificate
conform practicii B;
b - temperatura maxima de supratata
a aparatului nu trebuie sa depa-
seasca doua treimi din temperatura
de aprindere (exprlrnata in grade
Celsius) a amestecului praf/aer
considerat (Tel): Tmax = 2/3 Tel;
c - temperatura maxima de supratata
a aparaturii (Tmax), cand este incer-
cata prin metoda "fara praf" (con-
form practicii A), nu trebuie sa de-
paseasca 0 valoare cu 75 K infe-
rioara temperaturii minime de aprin-
dere pentru 0 grosime de strat de 5
mm a prafului respectiv ir, mm):
Tmax = Ts mm - 75 K;
d - temperatura maxima de supratata
a aparaturii (Tmaxl, cand este incer-
cata prin metoda .cu lnvelis praf"
(conform practicii 8), nu trebuie sa
depaseasca 0 valoare cu 25 K
inferioara temperaturii minime de
aprindere pentru 0 grosime de
strat de 12,5 mm a prafului
respectiv (T12.S mm):
Tmax = T12.S mm - 25 K.
• Eehipamente eleetriee pentru zona 22
Pentru echipamentul electric ce se
rnonteaza in aceasta zona, conditiile,
conform CEI 1241-1-2, sunt urrnatoa-
rele:
a - protejat impotriva prafului (IP5X), cu
urrnatorul marcaj:
- DIP A22 sau DIP A21 pentru apara-
tele verificate conform practicii "A";
- DIP B22 sau DIP B21 pentru apara-
tele verificate conform practicii "B";
b - temperaturile maxime de suprafata
ale aparatului nu trebuie sa depa-
seasca valorile indicate mai sus,
pentru zona 21 si zona 22 cu praf
conductor, la punctele b, c ~i d;
Observatie: se recornanda ca planul
de zonare (cu clasificarea sl extinderea
ariilor periculoase) sa cuprlnda tipul de
zona sl grosimea stratului, daca ea este
mai mare de 5 mm pentru practica "A"
sau daca este mai mare de 12,5 mm
pentru practica "B".
12.4. Montarea cablurilor
electrice
12.4.1. Sisteme de instalare
Proiectarea sistemului de cabluri
electrice sl a partilor lui constitutive tre-
buie sa se taca pe baza caracteristicilor
spatiului cu pericol de explozie, inclu-
zand factorii mecanici, chimici ~i ter-
mici.
Echipamentele electrice pentru spati-
ile cu pericol de explozie sunt realizate
pentru 3 sisteme de baza de instalare:
- in teava:
- in cabluri cu intrare drecta:
- in cabluri cu intrare lndirecta.
Aceste 3 sisteme trebuie comparate
din punctul de vedere al gradului lor de
siguranta sl din cel al aspectului eco-
nomic.
Cerintele de instalare nu sunt identi-
ce in diversele tari europene si in SUA.
Standardul SR EN 50014 admite
toate cele 3 sisteme de realizare a in-
staiatiilor electrice.
STAS 9954/1-74 admite, de aseme-
nea, toate cele 3 sisteme de realizare a
instalatillor electrice. Numai comparti-
mentele terminale trebuie sa fie realiza-
te conform standardului specific pentru
tipul de protectie a echipamentului con-
siderat.
Norma CEI 79-14 admite cele 3 sis-
teme de realizare a instaiatiilor electri-
ce precum ~i sisteme mixte. Un sistem
mixt este 0 instalatie electrica care cu-
prinde echipamente electrice sau cap-
sulari special concepute pentru racor-
darea conductoarelor instalate in tevi
de protectie, dar racordate prin cabluri.
Un adaptor antideflagrant prevazut
cu izolatori de trecere sl cutie terrnlnala
poate fi conectat la intrarea pentru tea-
va de protectle a carcasei prin interme-
diul unei tevi de protectie a carei lun-
gime nu depaseste 150 mm. Capsula-
rile antideflagrante trebuie sa aiba cel
putin 5 filete complet angajate. Cablul
este racordat la cutia de borne con-
form prevederilor tipului de protectie a
cutiei.
In Italia, in zona 1, se poate utiliza
numai sistemul de instalare in teava.
In Germania ~i in multe tari influenta-
te de tehnologia VDE, pana la aparitta
noului standard VDE 0165/6.80, era
admis numai sistemul de instalare in
cablu cu intrare lndirecta, prin com par-
timent terminal realizat cu tipul de pro-
tectie "siguranta rnarlta". In acest com-
partiment terminal, cablul este introdus
printr-o presgarnitura oblsnuita care
are gradul de protectie mecanica IP
54. Cablul trebuie conectat la terminale
realizate cu tipul de protectle siguranta
marita. Legatura intre compartimentul
terminal care este cu slquranta marita
sl carcasa echipamentului electric rea-
lizata cu tipul de protectle capsulare
antideflagranta se face cu conductoare
unifilare, prin intermediul unor piese de
trecere etanse, Piesele de trecere etan-
~e sunt fixate de producatorul echipa-
mentului ~i sunt verificate la inchiderea
carcasei cu protectie capsulare anti de-
flagranta. Executantul lucrarii de insta-
lare are voie sa descnida numai com-
partimentul terminal cu siguranta rna-
rita. EI nu are voie sa deschida si cap-
sularea antideflagranta.
Tehnologia brltanlca admite intrarea
directa a cablurilor in capsularea anti-
deflagranta. De exemplu, la intrerup-
toarele de cornanda executate cu tipul
de protectie capsulare antideflagranta,
cablurile de legatura sunt introduse di-
rect in carcasa intreruptorului. Totusi,
la intreruptoarele cu mare putere de
rupere se impune un compartiment ter-
minal separat care este realizat, si el,
cu tipul de protectie capsulare anti de-
flagranta. Cablul este adus din exterior
in compartimentul terminal antidefla-
grant si nu in camera antideflagranta a
echipamentului care contine aparate
capabile de a produce scantel in func-
tionarea norrnala, Pentru introducerea
cablurilor in camera terrninala, speciala
antideflagranta, se folosesc intrari de
cablu cu garnituri de etansare din neo-
pren. Intrarea de cablu este aleasa in
concordanta cu tipul cablului ~i locul in
care se utillzeaza instalatia.
Anumite tipuri de cabluri folosesc
materiale care pot manifesta 0 caracte-
rlstica de "curgere rece" ("cold flow"),
care poate avea efecte negative privind
protectia aparatului. Acolo unde se uti-
lizeaza astlel de cabluri, trebuie sa se
foloseasca dispozitive de intrare cores-
punzatoare, asa cum sunt intrarue de
cabluri omologate care nu folosesc
etansarile de compresiune. Legatura
intre compartimentul terminal antidefla-
grant ~i camera antideflagranta, care
contlne aparatele, se reallzeaza la fel cu
 II. Instala!ii electrice
cea prezentata la tehnologia germana.
Utilizand tehnologia franceza, este
posibil de a intra in capsularea
antideflagranta ce contine aparate ca-
pabile sa proouca scantel in functiona-
rea norrnala, direct, in orice situatie,
Etam;;area intrarii de cablu este mai
pretentioasa decat una utilizata de teh-
nologia brltanica si cornpenseaza mai
bine diferentele de diametre ale cablu-
rilor.
in SUA, pentru toate aplicatiile in clasa
I, divizia 1, NEC 501-4 (National Electrical
Code), sunt permise numai sistemul in
teava sau cel in cabluri cu izolatie
minerala, aceste cabluri fiind utilizate, in
principal, drept cabluri de semnalizare sau
de cornanda in spatille corespunzatoare.
in divizia 2 este adrnisa utilizarea anumitor
tipuri de cabluri.
Luand in considerare marlrnea pletiel
americane ~i a celei influentate de stan-
dardele SUA, se poate spune ca cea
mai mare parte a instalatiilor protejate
la explozie sunt executate in teava. in
acest sistem, conductele electrice ~i
cablurile unipolare sunt introduse in tevl
din metal. intregul sistem de conducte
este in constructie antideflagranta ~i se
etanseaza in punctele de intrare a tevi-
lor in carcase. Etansarea este nscesara
pentru a se preveni transmiterea prin
conducte a scanteilor sl gazelor fierbinti
prod use de 0 explozie interna in timpul
functionarii normale.
Etan~arile se executa in sistemul de
conducte, la anumite distante, in func-
tie de diametrul conductelor.
12A.2. Tipuri de cabluri utilizate
in spatii cu pericol de explozie
CEI 79-14 admite utilizarea aluminiu-
lui numai daca sectiunea minima este
de cel putln 16 mm2, fara a se face de-
osebiri intre sectiunea conductelor
montate in tevi de protectie si a cablu-
rilor.
STAS 9954/1-74 admite conductoare
din aluminiu cu sectiunea minima de
4 mm2 montate in tevi de otel precum
sl cabluri cu conductoare din aluminiu
cu sectiunea minima de 16 mm2•
Normativul 1.0. 17-1986 admite, de
asemenea, conductoare din aluminiu
cu sectlunea minima de 4 mm2 monta-
te in tevi din otel precum ~i cabluri cu
conductoare din aluminiu a caror sec-
tiune minima este insa de 25 mm2.
• Cabluri pentru zona 0
CEI 79-14 preclzeaza ca circuitele cu
securitate intrinseca se reallzeaza con-
form standardului specific acestui tip
de protectie,
STAS 9954 / 1-74 nu face referiri la
conductoarele si cablurile utilizate in
zona O.
Capitolul12: lnstelatii electrice in mediu exploziv
Normativull.O. 17-1986 precizeaza ca
circuitele cu siguranta intrinseca se rea-
llzeaza conform prevederilor standar-
dului specific acestui tip de protectle,
• Cab/uri pentru zoneIe 11}12
CEI 79 -14 nu face diferentieri intre
zone Ie 1 ~i 2 privind utilizarea cablurilor
armate sl nearmate.
Pentru instalatil fixe se pot utiliza ca-
bluri cu manta terrnoplastica, cu manta
din material plastic termorigid, cu man-
ta din elastomeri sau cu izolatle mine-
rala ~i manta rnetallca,
Pentru echipamente portabile sau tran-
sportabile se vor folosi cabluri cu manta
din policloropren execute grea sau alt
elastomer echivalent, cabluri cu manta din
cauciuc executie grea sau cabluri cu
constructle robusta echivalenta.
Conductoarele vor avea sectlonea minima
de 1 mm2• Conductorul de protecte va fi
izolat in mod similar cu conductoarele
active ~i va fi incorporat in aceeasi manta
cu cablul de alimentare.
Cablurile pentru lnstalatiile fixe vor
avea caracteristici corespunzatoare
pentru a rezista la propagarea flacarii.
Echipamentele electrice mobile, la
care curentul nominal nu depaseste
6 A, destinate sa fie utilizate la tensiuni
care nu depasesc 250 V in raport cu
parnantul, pot fi alimentate cu cabluri
cu manta din cauciuc, polichloropren
sau dintr-un elastomer echivalent, exe-
cutle mijlocie, sau sa fie de 0 construe-
tie robusta echivalenta. Aceste cabluri
nu sunt admise pentru echipamentele
electrice mobile sau transportabile ex-
puse la sollcitsri mecanice mario
STAS 9954/1-74 admite in zona 1
urrnatoarele tipuri de cabluri omologate
pentru utilizarea in aceste zone:
- cabluri armate cu izolatie din hartie,
cauciuc sau material termoplastic, cu
manta din plumb (ex: CYPAbY,
ACYPAbY);
- cabluri armate cu lzolatie din cauciuc
sau material termoplasttic (ex:
CYAbY, ACYAbY, NYFGbY);
- cabluri cu nul concentric de 1 kV (ex:
CYCY, ACYCY, CYCoY, ACYCoY);
- cabluri cu izolatie rnlnerala, cu manta
din cupru.
Pentru zona 2, STAS 9954/1-74 ad-
mite ~i folosirea cablurilor nearmate,
dar care sunt omologate pentru zona 2.
Normativul 1.0. 17-1986 prevede
pentru zona 1 folosirea cablurilor arma-
te, cu lzolatle din PVC sau hartie. Ca-
blurile flexibile sunt admise numai pen-
tru alimentarea macaralelor, podurilor
rulante sl a lampilor portabile.
Pentru lnstalatiile in zona 2, normati-
vulLO. 17-1986 admite utilizarea ~i a
cablurilor nearmate.
• Cab/uri pentru zonele 211}122
Tipurile de cabluri care pot fi utilizate
in zona 21 ~i 22 sunt:
- cabluri in tuburi de protectie insu-
rubate sau cu racorduri sudate;
- cabluri care, constructiv, sunt co-
respunzator protejate impotriva dete-
riorarilor mecanice si care sunt
etanse la praf;
Exemple de cabluri care satisfac
aceste specificatii:
• cabluri cu izolant termoplastic sau
elastomer armate, cu manta din
PVC, PCP sau echivalent;
• cabluri cu manta continua din alu-
miniu, cu sau fara arrnatura:
• cabluri cu izolatle rnlnerala cu inve-
lis metalic;
- cabluri protejate impotriva deteriorarilor
mecanice sau instalate unde nu exista
riscul de deteriorare mecanica, cu
izolant termoplastic sau elastomer, cu
manta din PVC, PCP sau echivalent.
Este recomandabil sa se prevada
treceri ale cablurilor astfel lncat aces-
tea sa nu fie expuse la efecte de fre-
care ~i de formare a elecfrtcitath statice
in urma trecerii prafurilor. Trebuie luate
precautii pentru a impiedica acumu-
larea de electricitate statica pe supra-
fata cablurilor. De asemenea, trecerile
de cabluri trebuie prevazute cu acces
pentru curatire, astfel ca depunerile de
praf sa poata fi inlaturate.
in masura posibilului, cablurile care
nu sunt asociate zone lor periculoase,
se rscornanda sa nu traverseze aceste
zone. Daca traversarea este inevitabila,
cablurile trebuie sa indeplineasca con-
dltiile impuse de zonele periculoase.
in locurile in care cablurile traversea-
za 0 pardoseala, un perete, 0 ingradi-
tura sau un plafon care torrneaza 0 ba-
riera pentru praf, este bine sa se pre-
vada orificii de trecere care sa oprea-
sea acumularea prafurilor combustibile.
• /ntrlri de csblu
Norma CEI 79-14 face urrnatoarele
precizari:
- la echipamentele cu protectie d se
poate utiliza un dispozitiv de intrare cu
inel de etansare daca:
• capsularea nu contine surse inter-
ne de aprindere;
• echipamentele Ex fac parte din
subgrupa II A sau II B ~i sunt
montate in zona 2 sau in zona 1,
dar volumul capsularii este mai mic
de 2 dm3;
in celelalte situatii se vor utiliza fie un
dispozitiv de etansere antideflagrant
(cutie de stopare sau camera de etan-
sare) care confine compound sau alt
material de etansare a conductoarelor
individuale, fie 0 intrare de cablu anti-
deflagranta cu compound de umplere;
- la echipamentele cu protectie e, co-
 Capitolul12: Instalalii electrice in mediu exploziv II. lnstalatii electrice

nectarea cablurilor se efectueaza prin - conductele din otet care au grosimea

intrari de cablu corespunzatoare
pului utilizat sl care contin compo-
nente de etansare pentru a se realiza
un grad de protectis de cel putin
IP54 intre cablu sl capsulare;
- la echipamentele cu protectie i se vor
utiliza numai cabluri izolate, cu tensi-
unea de incercare conductor-
parnant, conductor-ecran sl ecran -
parnant de cel putin 500 V c.a.
STAS 9954/1-74 prevede ca la intra-
rea cablului in cutia de borne a moto-
rului sau a aparatului sa se execute
etansarea pe cablu (Ia un grad de pro-
tectle de cel putln IP 54).
Normativul 1.0. 17-1986 cere 0 etansa-
re corespunzatoare gradului de protecte
a cutiei respective la intrarea cablurilor in
cutia de borne a motoarelor sau
aparatelor sau in cutia de conexiuni.
Norma CEI 1241-1-2 face urmatoa-
rele preclzerl;
- la echipamentele protejate impotriva
prafului, pentru racorduri la aparate
fixe care pot fi uneori deplasate pe
dlstante mici (de exemplu, motoare
pe glisiere) este bine sa se prevada
cabluri care sa perrnlta rniscerea ne-
cesara fara deteriorare sau se poate
folosi un tip de cablu prevazut pentru
aparate transportabile. Acolo unde
cablajul fix nu este de un tip care sa
perrnlta rnlscarea necesara, trebuie
prevazute cofrete de racord protejate
convenabil pentru racordul tntre
cablajul fix sl cablajul cafre aparat.
Daca se folosesc tuburi metal ice :
flexibile, acestea trebuie sa fie etanse
la praf sl folosirea lor nu trebuie sa
afecteze caracteristicile capsutarll
aparatului respectiv precum sl sa
evite deteriorarea cablului;
ti- - tuburile metal ice flexibile trebuie sa
peretilor de minim 5 mm.
asigure 0 continuitate electrica co-
Elemente de captare - pentru realiza-
respunzatoare, insa aceasta nu
rea unei protectli intarite se folosesc dis-
trebuie sa constituie singurul mijloc
pozitive, respectand dimensiunile H ~i
• max
Amax prezentate In tabelul II. 12.5., unde:
de legare la parnant:
- Hmax este inaltimea maxima fata de
- atunci cand se folosesc sisteme de
conducte parnant a celui mai inalt punct al
metal ice sau plastice,
acestea trebuie sa fie etanse la praf
dispozitivului de captare; - AmaK este
iar imbinarile se vor executa cu gar-
distanta maxima intre suportii de sus-
tmere ai dispozitivelor de captare.
nituri, prin in~urubare, prin imbucare
sau cu brida. lrnblnarlle prin insuru-
Limita zonei protejate pe dispozitivul
bare trebuie sa aiba angajate cel pu-
de captare se poate stabili, in functls de
I inaltimea HmaK fata de parnant a celui
tin 5 filete cilindrice sau 3 filete coni-
ce. mai inalt punct al dispozitivului de
captare, prin urrnatoarele doua metode:
12.5. Instal~a de - metoda unghiului de protectie a fata
paratrisnet de vertlcala a zonei de protectie:
- metoda sferei rotative fictive R.
Constructiile sl lnstalatiile tehnologi- Pentru protectia intarita, limita zonei
ce exterioare in care se utilizeaza, pre- protejate este prezentata in tabelul
lucreaza, rnanipuleaza sau se depozi- I 11.12.6.
teaza suostante care pot forma cu ae-' Elemente de cooatre - 0 instalatie de
rul amestecuri explozive se prevad, peratrasnet trebuie aiba eel putln 4 sa
obligatoriu, cu 0 protectie intarita im- coborari. Se prevede cate un conductor
potriva trasnetului. de coborare la fiecare 10 m de perimetru
Se consldera autoprotejate sl nu se de acopens, Se prevad numai 2 coborari
prevad cu lnstalatli de captare urrna- la constructiile care au eel mult 10 m
toarele utilaje sl instalatli tehnologice: lungime ~i eel mult 6 m latime.
' - rezervoarele metalice cu capac me- Priza de pamiint - rezlstenta de dis-
talic in urrnatoarele condltll: persie a prizei de parnant, in cazul in
I • corpul sl capacul sunt din tabla din care este folosita exclusiv pentru insta-
! otel cu 0 grosime minima de 5 mm; latia de peratrasnet, trebuie sa alba cel
~ • este realizata 0 legatura electrica putin valorile din tabelul 11.12.7.
sigura intre capac sl corpul Legarea la pamiint - toate rezervoa-
: rezervorului legat la parnant: I rele, cu exceptia celor subterane, se
• toate conductele racordate la re- I leaga la pam ant cu un nurnar stabilit
zervor sunt legate electric la I de legaturi in functle de diametrul sau
I acesta in punctul de intrare; lungimea acestora dupa cum urmeaza:
i • sunt etanse sau sunt prevazute cu ' - 0 legatura - pana la 2 m;
supape de resplratie sl dispozitive I - 2 legaturi - peste 2 m, pana la 10 m;
i opritoare de flacara; ! - 3 legaturi - peste 10 m, pana la 20 m;

- 4 legaturi - peste 20 m.
Tabelulll.12.5. Dlmenslunlle maxima pentru elementale de captare Conductele din otel pentru transportul
Tipul dispozitivului de captare I AmaK [m] f1uidelor combustibile care au grosimea
- 0 tija de c~!!I:El __ . __ _ 20 I peretilor de minimum 5 mm, instalate la
- doua tije de captare 20 ;- 20 ! inaltimi mai mari de 4 m de la sol, se
!~_ cI~_c_ap!~e_dj~fllJse in PAtrat
-__j:!atru_ --- 20 20 : considera
- ---- -- --
autoprotejate impotriva
r-'" un_(~9.ndLJc:tQ"_QEL captar~ _ _ . _ n
20_ _ _ _ _ _
- __
... loviturilor de trasnet. Aceste conducte se
- doua sau mai multe conductoare de captare nu se limiteaza leaga la prize de pamfmt cu rezistenta de
~i retea de captare dispersie de maximum 20 ohmi, la fiecare
20 ... 30 m lungime de traseu. in situafia in
i care astfel de conducte sunt montate la
Tabelulll.12.6. Umlta zonel proteJate pentru t"... :....-;:a lntIritl
inaitimi mai mici de 4 m de la sol, ele se
lnaltimea Hmax [m] i 10 : 20 30
leaga la prize cu rezistenta de dispersie
_:_unghiul a [grad] I 45 _~ 3_0 _ *1__ de maximum 30 ohmi, la fiecare
_- ochiurile ret~~_~!~~.Lrnj__ 10x10 '
u 10x10_ + 1()~_1_Q**) 200 ... 300 m lungime de traseu, pentru
m n

___raza Rjm.l_ _l~ , ~§_ 35**1 protectia impotriva efectelor secundare

Nota: (*) - se foloseste numai metoda sferei fictive; ale trasnetului.
(**) - pentru sltuatii cu risc deosebit de ridicat se poate folosi retea cu
ochiuri de 5x5 m sl sfera cu R == 20 m. 12.6. Misuri de J::~rotectie
impobiva electricitA~istatice
lnstalatia de in vederea evitarii formarii de sarcini
__paratrasnet
-...:...__-------------- , electrostatice se vor lua rnasurl tehno-
Tipul pri~~ ._=-..._ -- J _ logice sl constructive precum:
- naturale
------------- ------------
~~_ ' 5 - ionizarea aerului in interiorul utilajelor,
- artlticlala 5 10 rezervoarelor;
 II. Instalatii electrice
- umezirea aerului in locurile periculoase.
Pentru tndepartarea sarcinilor
electrostatice se vor lega la parnant
toate utilajele, conductele sl rezervoa-
rele care ar putea acumula electricitate
statlca,
Rezervoarele metal ice se vor lega cu
obiectele metal ice de pe sol sau sub-
terane ~i cu instalatiile de parafrasnet
ale constructiilor vecine care se afla in
jurul rezervorului la 0 distanta mai mica
de 30 m.
Toate conductele care intra sau ies
din lnstalatie sl cele care fac legatura
intre utilaje trebuie legate pentru a for-
ma un circuit electric neintrerupt. Pen-
tru a se preintarnpina producerea de
scantei se vor realiza punti de conexi-
une intre toate conductele care se afla
la 0 distanta mai mica de 10 cm. La
Capitolul12: lnstalatii electrice in mediu exploziv
traseele de conducte paralele conexiu-
nile se executa la intervale de 20 cm.
Conductele montate pe estacade tre-
buie legate la pamant la capete precum sl
la fiecare 200 ...300 m de traseu.
La rezervoarele metalice, capacul
plutitor se va lega prin conductoare fle-
xibile la mantaua rezervorului. In cazul
in care mantaua rezervorului este reali-
zata din material slab conducator, le-
gatura capacului se va face la parnant
prin exteriorul rezervorului.
Rezistenta prizei de parnant, tolosita
exclusiv pentru descarcarea electric ita-
tii statice, va fi de maximum 100 ohmi.
Hezistenta de contact intre flanse nu
trebuie sa depaseasca 0,03 ohmi.
Nu se admite utilizarea conductelor
pentru transportul lichidelor si gazelor
inflamabile ca prize de legare la pa-
mant,
Legarea la piimant a instalatiilor din
zonele de pericol de explozie
Legarea la parnant este 0 rnasura de
protectie impotriva:
- tensiunii de atingere, care se execu-
ta conform prevederilor generale (fa-
ra cerinte suplimentare in zonele cu
pericol de explozie);
- loviturilor de trasnet (a se vedea pre-
cizarile de la punctul 12.5);
- elecfrlcitatn statice (a se vedea preci-
zarile de la punctul 12.6).
In retelele electrice cu neutrul izolat,
la utilizarea protectiei prin legarea la
parnant, trebuie sa se asigure un con-
trol automat al izolatiei retelel, La sea-
derea reztstentei de izolatle, sub limita
adrnisa, reteaua respectiva se va deco-
necta automat.
 II. Inslalalii
, eleclrice

Capilolul 13
Tehnologia execularii inslalaliilor
, eleclrice
 Capitolul13: Tehnologia executiirii instalatiiler electrice
Solutiile tehnologice pentru realizarea
instalatlilor electrice trebuie sa cores-
punda cel putin urrnatoarelor cerinte:
- minime de calitate, prevazute In nor-
mele nationals ~i internationale:
- de calitate explicite ~i implicite ale
ollentilor:
- de economicitate;
- privind durata de realizare a lucrarilor,
Diversitatea actuala a materialelor, a
aparatelor ~i accesoriilor componente
ale lnstalatillor electrice conduce la un
ansamblu deosebit de vast de metode
sl procedee pentru montarea acestora.
Sotutiile sunt In acelasi timp In perma-
nenta evolutlei deterrninata, atat de
evolutla tehnologiilor de fabricatie sl a
caracteristicilor tehnice ale componen-
telor lnstalatiilor, cat sl de acumularea
experientei In exploatare, feedback-ul
rnentenantei fiind hotarator din acest
punct de vedere.
13.1. Solutii tehnologice
pentru montarea cabfurilor
,i conductelor
Conductoarele electrice se realizea-
za, de obicei, din cupru, aluminiu sau
otel. in instalatiile electrice de joasa
tensiune, materialul cel mai utilizat
pentru conductoare este cuprul,
datorita prioritatilor electrice sl mecani-
ce superioare aluminiului sl otelulul,
Utilizarea aluminiului se poate reco-
manda datorita costului mai mic, pen-
tru sectiunl relativ mai mari ale con-
ductoarelor, pentru trasee ale circuite-
lor nesupuse la solicltarl mecanice (de-
plasarl, vtbratii s.a.) si In lipsa unei ce-
rlnte deosebite (explicite sau implicite)
de fiabilitate.
Utilizarea otelului este limitata la situatii
speciale, cum ar fi, liniile de contact ale
unor poduri rulante, electrozi pentru prize
de pamant (tip teava sau banda) etc.
Conductoarele pot fi izolate sau nei-
zolate electric.
Cablul electric este un ansamblu de
conductoare electrice izolate, distincte,
protejate din fabricatie Intr-un Invelis
izolant din punct de vedere electric, si
protector, din punct de vedere meca-
nic. in instalatiile de telecornunlcatii si
transmisii de date se folosesc sl cabluri
speciale din fibre optice.
Conductoarele neizolate se utilizeaza
In aplicatil specifice ca: linii de contact,
legaturi In tablouri si In posturi de
transformare, pentru alimentarea cup-
toarelor electrice, In distributii de ener-
gie din industrie, In instalatiile de elec-
trollza, sali de acumulatoare, In instala-
tiile de legare la priza de parnant. Uti-
lizarea conductoarelor neizolate este
interzisa In cladiri de locuit, sedii admi-
nistrative, localuri publice, lncaperi cu
pericol de incendiu sau explozie.
II. Instalatii electrice
Conductoarele neizolate sunt realiza- Cablul electric fabricat dupa standar-
te, de regula, sub forma de bare cu de romenest! sl simbolizat MYYM, cu
sectiune dreptunghiulara sau circulara semnlficatiile simbolurilor:
(bare rotunde). in cazul liniilor de con- M - (Ia inceput) cablu pentru instalattl
tact se folosesc sectiuni adecvate cu- mobile (flexibil);
legatoarelor de curent. Y - izolatie din PVC;
Pentru lungimi de peste 20 m este
necesara intercalarea, In circuitul bare-
lor, a unor compensatoare flexibile de
dilatare realizate din bare dreptunghiu-
lare sau conducte rotunde flexibile (In
cazul barelor dreptunghiulare se reco-
rnanda sa se realizeze un ansamblu de
bare de sectiuni reduse). Dimensiunile
~i nurnarul compensatoarelor se stabi-
lesc In functie de sectiunea sl lungimea
circuitului de bare sl a sistemului de fi-
xare a bare Ior.
in cazul liniilor de contact, com pen-
satoarele se reahzeaza prin sectionarea
sl jonctionarea cu conductoare rotunde
flexibile, astfel lncat sa nu fie afectata
zona de contact. Fig. 11.13.1. Cablu electric multifilar
in toate cazurile trebuie luata In con- pentru comanda ,i semnalizare,
siderare alungirea barelor deterrnlnata fara
cu relatia:
LlI= l·a·LlT [mrn]
In care:
I - lungimea barelor [rn];
a - coeficientul de dilatare [mm/m·K)
(0,017 pentru cupru; 0,023 pentru
aluminiu; 0,012 pentru otel); Fig. 11.13.2. Cablu electric
LlT - diferenta maxima de temperatura. de energie (for18).
[K).
Cele mai uzuale materiale electroizo-
lante utilizate pentru izolarea cablurilor
si conductoarelor electrice au principa-
lele caracteristici prezentate In tabelul
11.13.1 (pag. 294).
Pentru diferite grupe de cabluri se
folosesc atat standarde de tip STAS
cat ~i standarde de tip SR - CEI, CEI -
IEC, VDE, NFC 15 - 100, codul armo-
nizat CENELEC s.a., In functie de pro-
Fig. 11.13.3. Cabluri electrice coaxiale
ducatorl. Pentru echivalarea cablurilor pentru inalta frecvenla.
sl conductoarelor prod use de diferite
firme este necesara cunoasterea sim-
bolizani acestora pe baza codurilor din
standardele conform carora sunt pro-
duse.
Cablul electric de farra din fig. 11.13.1
este fabricat dupa standardul german
VDE 0271 conform caruia este sim-
bolizat NAYY-J cu sernnificatiile urrna-
toare:
N - standard VDE,
A - conductor din aluminiu;
Y - izolatie din PVC;
J - prevazut cu conductor galben-verde
pentru legare la parnant.
Are corespondenta In standardul CEI
- IEC 502.
Cablul electric multifilar, fara halogen
din fig. II 13.2 este fabricat dupa stan-
dardul german VDE 0250 conform ca-
ruia este simbolizat (N) HXSLHXOE. Nu
Fig. 11.13.4. Cabluri electrice plate ,i
are corespondenta In alte standarde
tip panglica.
folosite uzual.
 II. Instalalii electrice Capitolul13: Tehnologia executarii instalaliilor electrice

M - sxecutle mijlocie (alternative tate sau nenumerotate, in acest din ur- dat. Avantajul consta, in principal, in
u - sxecutle usoara ~i ma caz putand fi realizate cu coduri de eliminarea perturbatiilor de natura elec-
G - sxecutie grea). culori pentru identificarea conductoa- tromagnetica cauzate de fenomenele
Simbolul MVYM poate fi asimilat cu relor. de comutatie electrica sl de descar-
simbolul din codul CENELEC (Comi- Oupa forma sectiunii materialului carile electrice atmosferice.
tetul European de Normalizare in do- conductor, cablurile electrice de co- Gama cablurilor fabricate acopera
meniul Electric) H05W - F in care sim- manoa pot fi rotunde sau plate (de tip toate cerlntele legate de transmisia de
bolurile au sernnificatiile: panglica - fig. 11.13.4). Pentru montare date ~i telecornunicatil, atat pentru lu-
H - armonizat (cod CENELEC); suoterana se recornanda folosirea ca- crarl interioare, cat ~i exterioare. Ca-
05V - tensiunea nominal 300 / 500 V; blurilor armate (cu 0 armatura supli- blurile cu fibra optlca pot fi ingropate in
V - izolatie din PVC; rnentara, de obicei, banda din otel, parnant, protejate in tevi de protectie
F - conductoare suple (lltate), pentru protectle rnecaruca), sau se pot instala liber, in canale de
Conductoru/ electric fabricat dupii Pentru protectia mediului se produc cabluri.
standardu/ romsnesc SA - CEI - 227 / cabluri sl conductoare "fara halogen", Primele cabluri cu fibra optica au
3 - 97 sl simbolizat FY cu semnificatiile utilizandu-se materiale electroizolante fost fabricate in SUA la inceputul anilor
simbolurilor: cu aceasta proprietate (tab. 11.13.1). '70 avand 0 atenuare de circa
F - conductor pentru instalatli fixe; Cab/uri/e cu fibre optice (fig. 11.13.5si 20 dBlkm. Din 1972 s-a reusit, prin fa-
Y - lzolatie din PVC. fig. 11.13.6)sunt in prezent cea mai per- bricarea unei sticle de inalta puritate,
Simbolul FY poate fi asimilat cu sim- forrnanta solutle pentru transmiterea la sa se ajunga la 0 atenuare de 4 dBlkm.
bolul CENELEC H07V-U cu semnifi- distanta a semnalelor analog ice sau Desi sticla este cunoscuta ca un mate-
catiile: digitale, atat in domeniul telecomu- rial tragil, printr-o tehnologie speciala,
H - armonizat; nicatillor cat sl in cel al transmisiei de s-au obtinut fibre de 0 mare elasticitate
07 - tensiunea nominata 4501750 V;
V - izolatie din PVC;
U - conductor cu sectiune circulara,
masiv.
Codurile CENELEC de mai sus cores-
pund cu codurile CEI - IEC 227 IEC 53
(H05W-F) ~i 227 IEC 01 (H07-U) con-
Fig. 11.13.6. Cablu cu conductoare
form puolicatiel CEI - IEC 227 / 3 - 93.
din fibra optica pentru montare
Pentru cele mai multe situatii este
exterioara:
necesar ca echivalarlle sa se taca pe 2
- fir din sticla pura, 62,5 urn, invelit
baza analizei caracteristicilor tehnice 3 intr-o teaca de sticla, culoare exterioa-
ale cablurilor si conductoarelor.
4 ra rosu, (pentru identificare la capete);
Dupa destinatie ~i caracteristici con-
2 - idem, verde; 3 - suport central de
structive se utilizeaza 0 mare diversita- 5 rezlstenta: 4 - urnplutura de mastic;
te de grupe de cabluri ~i conductoare
6 5 - Invelis din lac epoxidic; 6 - manta
dintre care trebuie rnentlonate:
din aluminiu acoperita cu polietilena:
- cabluri de comanda si semnalizare 7
'1 - element nemetalic pentru preluarea
(fig. II. 13.1); 8
deforrnarilor; 8 - manta exterioara din
- cabluri de energie (cunoscute sl sub
lena
denumirea de cabluri de torta)
(fig. 11.13.2);
- cabluri pentru transmisii de date, cu
conductoare din cupru (fig. 11.13.4)
sau cu fibre optice (fig. 11.13.6);
- cabluri coaxiale, pentru transmisii de
semnale in gamele de freceventa vi-
deo sl audio (fig. 11.13.3);
- cabluri ~i conductoare rezistente la
temperaturi inalte, cunoscute ~i sub
denumirea de silicon ice;
- cabluri pentru telecomunlcatli, inclu- a b c
siv cele realizate din fibre optice;
- cabluri ~i conductoare rezistente in
diferite medii agresive;
- cabluri pentru lnstalatil de semnali-
zare incendiu.
Cab/urile de comende $i semnalizare
pot fi rigide sau flexibile, ecranate sau
neecranate, cu conductoarele numero-
e
Fig. 11.13.7. Cleme firi halogen pentru ftxarea cablurilor electrlce:
a - din poliacetat, pentru fixat mai mu/te cab/uri; b - din polipropilenii, pentru
Fig. 11.13.5. Conductor din fibn} fixat un cab/u; c - din polistiren, pentru fixat un cab/u; d - din poliamidii,
optica izolata pentru montare pentru fixat douii cab/uri; e - din po/ipropi/enii rezistentii /a toe, pentru fixat un
in interior. cab/u.
 Capitolul13: Tehnologia executarii instalatiilcr electrice II. lnstalatii electrice

~i rezistenta la socuri mecanice. Dia- in care aceste cabluri se arnplaseaza.
metrul fibrei este, uzual, de 10, 50, 62, Conectarea cablurilor cu fibra optica
100 sau 200 11m, iar al mantalei izo- la emltatorul I receptorul de date pre-
lante exterioare de 125, 140 sl 230 11m supune 0 tehnologie speciala, diferita
(fig. 11.13.6). de cea a celorlalte cabluri electrice. De
Transmiterea inforrnatlllor prin fibre aceea, producatorii de cabluri cu fibre
optice se face in domeniul infrarosu, optice of era ~i 0 qarna larga de ele-
indicele de refractie al sticlei utilizate mente specifice pentru conexiuni si, in
fiind n = 1,5, rezultand 0 vlteza de pro- consecinta, cablurile de acest tip tre-
pagare cln ::::200000 km/s (200 mills). buie procurate irnpreuna cu accesoriile
Pentru transmisii pe distante scurte se necesare pentru fixare, conexiuni si
mai folosesc ~i cabluri cu fibre din ma- jonctluni.
terial plastic (cu un diametru de cca. 980 Conductoare/e unui cablu electric de
11m)care au 0 mai mare flexibilitate, dar 0 energie trebuie sa respecte urrnatoare-
atenuare de cca. 150 d8lkm. Ie culori:
La alegerea cablului se tine seama - conductorul neutru - albastru deschis;
de volumul de inforrnatii care trebuie - conductorul de protectie - verde-gal-
transmis (cablurile avand una sau mai ben;
multe magistrale de fibre) si de mediul - conductoarele de faza - negru, marc
etc.
Conductorul neutru se recornanda sa
aiba 0 sectlune eqala cu cea a con-
ductoarelor de taza,
in cazul cablurilor cu culori diferite
pentru conductoarele de faza se reco-
manoa respectarea culorii fiecarei faze
Fig. 11.13.8. Scoabe din o~1 in toata instalatia electrlca de distribu-
galvanizat pentru fixarea cablurilor.
~,
Fig. 11.13.10. SuPOr1idin poliamidl
pentru fixarea cablurilor elecbice.
~ b
c Aceste cleme se fixeaza pe elemen-
tie la consumator.
Cablurile electrice se instaleaza apa-
rent sau mascat, in aer, parnant, beton
sau apa, Pentru fiecare situatie trebuie
ales tipul de cablu adecvat.
Din punctul de vedere al cornportarj
la flacara ~i foc se disting urrnatoarele
tipuri de cabluri sl conductoare:
- fara intarziere la propagarea flacarii;
- cu intarziere la propagarea flacarii;
prezinta proprietatea ca, lncercat
individual la actiunea flacarii, flacara
se stinge singura dupa un timp si la
o distanta determinate de la locul
aplicarii flacarii;
- cu Intarziere marita la propagarea
flacarii; prezinta proprietatea ca, in-
cercat in grup (pe trasee verticale
sau orizontale) la actiunea flacarii,
aceasta se stinge singura dupa un
timp determinat si la 0 distanta de-
terrnlnata de la locul aplicarii flacarii.
- rezistent la foc; continua sa func-
tioneze normal in timpul si dupa un
foc prelungit, intensitatea focului fiind
suftclenta pentru a distruge materialul
electroizolant al cablului in zona in
care se aplica flacara.
in cazul rnontarf aparente, in aer, ca-
blurile electrice se pot fixa direct pe
elementele de constructie cu ajutorul
unor cleme, scoabe, bratari, suporturi
sau coliere. in fig. 11.13.7 sunt prezen-
tate cateva tipuri uzuale de cleme fara
halogen, pentru unul sau mai multe ca-
bluri, in fig. 11.13.9-10 se prezinta cate-
va tipuri uzuale de scoabe, bratari si
suporturi de fixare.
Cablurile se prind de zidarie cu
cleme rigide (fig. 11.13.11) sau elastice
(fig. 11.13.12 sl 11.13.13).
Pentru sustinerea cablurilor atat in
plan vertical cat ~i in plan orizontal
sunt utilizate cleme tip "gheara"
(fig.11.13.14).
tele de constructie (tavan, pereti, stalpi)
cu ajutorul unei sine din cornier elec-

F'1g.11.13.9. BrI1iri din 0181 galvanizat

pentru fixarea cablurilor eIecbioe:
a - 2 cab/uri cu sectiuni ega/e;
b - 2 cab/uri cu sectiuni diferite;
c - 3 cabluri; d - cui de fixare cu Fig. 11.13.12.Solulie de fixare a
sectiune patrata, 5 mm; e - cui de cablurilor cu cleme elastice Fig. 11.13.13.Solu~iepentru fixarea
fixare - cu suruo filetat, 0 = 4,3 mm, din poliacetat, fara halogen cablurilor cu cleme elastice de tipul
/ungime 35 mm. silicon. celor din fig. 11.13.7a.
 II. lnstalatli electrice Capitolul13: Tehnologia executarii mstelatiilor electrice

trotehnic tip "C" (fig.11.13.15). - pereti subtiri (fig. 11.13.17); - la cald, prin imersie in baie de zinc
Prinderea de elementele de - zidarie din caramida expandata top it, asiqurandu-se un strat de zinc
constructie a clemelor, bratarilor supor- (fig. 11.13.18). de 50 - 60 11m,respectiv 350 - 420
tilor sau sinelor "C" se face de regula In cazul rnontarii suspendate in aer a g/m2;
cu dibluri specializate pentru: cablurilor sunt necesare elemente in- - la cald, prin imersie repetata in zinc
- beton (fig. 11.13.16); termediare de sustinere ca: stalpi sau top it, prin care se asigura un strat de
profile, console sl pod uri de cabluri. zinc de 90 - 100 11m.

94
Podurile de cabluri se realizeaza, in Pierderea medie anuala de zinc pen-
08 mod curent, sub forma de jgheaburi tru diferite medii se poate considera:
~C\I
din tabla pertorata, scara sau sarrna - pe camp 7 - 15 g/m2;

rn
sudata, Pentru 0 buna protectie contra - in oras 20 - 40 g/m2;
10~l{) corosiunii, stalpii, consolele $i podurile - pe litoral 20 - 50 g/m2;
de cabluri se realizeaza din tabla din - in industrie 40 - 80 g/m2.
~C\I
otel zincat sau din otel inoxidabil. Pentru utilizare in mediul corosiv,
Zincarea se face, in functie de me- elementele zincate pot fi vopsite sau
diul caruia ii sunt destinate elementele acoperite cu pelicule speciale.
de sustinere, prin 3 procedee: In industria alirnentara se recornanda
- procedeul Sendzimir care asiqura un utilizarea jgheaburilor de cabluri si ac-
strat de zinc cu grosimea de 30 - 40 cesoriilor acestora din tabla inoxidabi-
~
11m; la, special destinata acestui scop.
In fig. 11.13.19se prezinta solutii pen-
1'ID12
~ l{) tru suportul de fixare a consolelor pro-
~ C\I
priu-zise $i solutii de pod uri din tabla
perforata prin ambutisare. In cazul
cablurilor cu sectiuni mari accesul pe
podul de cabluri se face numai prin
partea superioara, fara gaurirea supli-
rnentara a tablei pentru a nu degrada
stratul de zinc.
Fixarea podurilor de cabluri se poate
face (fig. 11.13.19):
- pe console dub Ie sau simple;
- prinse de sine "C" sau profile
metalice (ce fac parte din elementele
de constructie-ferme etc.);
fI/!I""
._. ~~.:. -~ ...
--------- - pe tiranti sau tendoane.
Fixarea pe langa perete a podului de

, Fig. 11.13.16. Solu~iede fixare a unei

bra~ri pentru cabluri cu ajutorul
diblului in perete din beton.
cabluri se face tot prin intermediul unei
console.
Firmele prooucatoare ofera , pentru
fiecare tip de pod de cabluri, curbe de
Fig. 11.13.14.Cleme de sus~inere
pentru cabluri, din o~elgalvanizat. variatie a incarcarf admise in functie
de distanta dintre console cu ajutorul

6'44tTmT~)8A.,A
12,525 25 25 25
Fig. 11.13.15. SoMie de fixare a Fig. 11.13.17. Solu~iede fixare a Fig. 11.13.18. Solu~iede fixare a
cablurilor cu clema de tip "gheara", accesoriilor pentru instala~iicu diblurilor in caramida expandata. Se
pe ~ina "C" din otel zincat prin ajutorul diblurilor speciale pentru observa ~i flXarea ~inei "C", a
procedeul Sendzimir. clemelor ~i cablurilor.
 Capitolul13: Tehnologia executirii
Fig. 11.13.19. Solutll de fixare a podurllor de cablurl suspendate:
1 - tronsoane de poduri de cabluri din tabla pertorata: 2 - suport pentru fixarea
podurilor de cabluri; 3 - consola; 4 - tirant; 5 - solutii de fixare a suporturilor.
Fig. 11.13.20. SoMie de montare
a cablurilor pe un pod de cabluri
de tip jgheab, din tabls zincata am-
butisata, protejat cu capac.
Fig. 11.13.21. Ansamblu de poduri
de cablu de tip scara intr-o
gospodarie industrials de cabluri.
instala~iilor electrice
e-~' _..?:
;z/
1
Fig. 11.13.24. Sistem de plinte pentru
circuite electrice:
1 - racord pentru intrare In camera;
2 - doza de aparat; 3 - unghi interior;
4 - unghi exterior.
II. Instala~ii electrice
carora se poate calcula distanta nece-
sara intre reazeme.
in spatule in care exista pericolul
unor depuneri (prof, zgura etc.) sau
sollciteri mecanice ce ar putea afecta
integritatea si buna functionare a
retelelor de cabluri, podurile de cabluri
orizontale se acopera cu cap ace
(fig. 11.13.20).
Un alt tip de pod este podul tip
"scara" (fig. 11.13.21).
Profilele longitudinale ~i transversale
sunt realizate din tabla Indoita la rece
sl, de obicei, zlncata in aceleasi
conditii ca in cazul podurilor de tip
jgheab. Forma profilului longitudinal ii
contera 0 rezistenta mecanica deo-
sebita, realizandu-se 0 irnportanta re-
ducere a consumului de metal. Tra-
versele sunt realizate din !;lina de tip C
sl sunt fixate prin nituire de profilele
longitudinale. imbinarea intre tronsoa-
ne se face prin eclise.
o solutie mai econornica 0 prezlnta
podurile de cabluri din sarrna sudata
(fig. 11.13.22). Protejarea contra corosiu-
nii se face la fel ca in cazurile prece-
dente. imbinarea tronsoanelor !;li schim-
barile de drectle nu prezlnta dificultat'.
o alta solutie uzuala pentru monta-
rea cablurilor electrice este cea a utili-
zarli canalelor de forme sl de culori
asortate din punct de vedere al arhi-
tecturii ctadirilor, Aceasta se realizeaza,
de obicei, de forme dreptunghiulare in
sectiune, cu capace demontabile pen-
tru introducerea cablurilor in interior.
Sunt destinate, in special, traseelor de
cabluri in interiorul locuintelor !;li localu-
rilor publice, in sltuatllle in care monta-
rea rnascata in interiorul peretilor nu
este posiblla din diverse motive. Sunt
confectionate din materiale plastice,
aluminiu sau otel, Sunt cunoscute !;li
sub denumirea de plinte sau jgheaburi,
prima denumire fiind foloslta, in spe-
cial, pentru cazul rnontarf la nivelul
pardoselii, la baza peretilor. in figura
11.13.23 se prezlnta un jgheab dublu,
pentru un nurnar relativ mare de
cabluri, folosit frecvent in spatule din
sedii administrative. Acest sistem
permite montarea de prize sau alte
aparate (intreruptoare, butoane etc.) pe
traseul jgheabului.
in fig. 11.13.24 se prezinta un sistem,
plinta !;li jgheab, cu detalierea pieselor
componente pentru schimbarea de
directie, fixarea aparatelor etc.
Canale Ie din mase plastice !;li metali-
-au.
ce (fig. 11.13.25) se executa intr-o gama
larga de dimensiuni !;li tipuri con-
structive.
Acestea permit montarea:
- circuitelor de lumina, prize !;li torta:
- circuitelor telefonice, de AlV, de lV-
in cablu;
- altor circuite de transmitere a infor-
 II. lnstalatii electrice
rnatiilor: tehnica de calcul, semnaliza-
re sl avertizare etc;
- prizelor pentru curenti tari;
- prizelor telefonice, R- TV etc;
- intreruptoarelor pentru alte receptoare
conectate la circuitele din canale etc.
Cand exista posibilitatea ca circuitele
de transmitere a informatiilor (telefoni-
Fig. 11.13.26 Tuburi ,i accesorii rig ide
pentru realizarea circuitelor electri-
cu conductoare nr"tAiRt,A_
Capitolul13: Tehnologia executarii
ce, semnalizare etc.) sa fie influentate
de carnpul electromagnetic creat de
circuitele de curenti tari (lumina, prize
etc.), acestea se rnonteaza in compar-
timentele ecranate ale canalelor sau se
utilizeaza canale metal ice (mai putin
estetice).
Montarea mascara a cablurilor elec-
trice in interiorul cladirilor se face, de
obicei, in ghene special destinate
acestui scop, in canale si tuburi in par-
doseala si in tub uri in pereti, Canalele
si tuburile se rnonteaza in pardoseala
inaintea turnarii betonului de egalizare,
iar tub uri Ie de protectie in pereti se re-
cornanda sa fie montate Inainte de rea-
lizarea tencuielii. in cazul peretilor de
tip gips carton, cea mai buna solutie
tehnologica este cea a rnontarii circui-
telor electrice in cabluri sau cu con-
ductoare in tuburi, dupa montarea
structurii de sustinere a peretelui si a
primei placi de gips carton, respectiv,
lnainte de aplicarea izolatiei sl a celei
de a doua placi.
in fig. 11.13.26 sunt prezentate cateva
tip uri de tuburi si accesorii din material
plastic rigid pentru realizarea circuitelor
electrice cu conductoare protejate in
tuburi, montate in pereti.
Pentru trasee sinuoase in pereti sau
pardoseli sunt folosite tuburile flexibile
din material plastic (fig. 11.13.27) sau
metal (fig. 11.13.28).
Fig. 11.13.27. Tuburi flexibile din
material plastic pentru protectla
cablurilor ,i conductoarelor.
Fig. 11.13.28. Tuburi flexibile din otel
pentru protectia cablurilor
conductoarelor.
instalanilor electrice
Montarea cablurilor in exteriorul cla-
dirilor se poate face 'in pamant la 0
adancirne de 0,6 ... 0,7 m. Adancirnea
este determinata de protejarea meca-
nica a cablurilor in care scop, la circa
20 cm deasupra cablurilor, trebuie
rnontata si 0 folie avertizoare de aten-
tionare. Cablurile se aseaza pe un pat
de nisip de circa 0,1 min scopul elimi-
narii contactului cu diferite asperitati
care pot afecta Invelisul de protectie,
cu atat mai mult cu cat, la incarcarea
cu sarcina nominata, cablurile sunt in
stare calda l;li Invetisul este mai expus
deterlorarii. Tot pentru a proteja cablu-
rile, deasupra acestora se recornanda
sa se realizeze 0 umplutura cu nisip de
circa 10 cm. in zonele in care cablurile
electrice subtraverseaza partea caro-
sabila a drumurilor, adancirnea de
montare se recornanda sa fie mai mare
(de cel putin 1 m), iar cablurile sa fie
a
e
9
FIQ. 11.13.29. Subansambluri
prefabricate pentru realizarea
instala1iilor de paratrisnet l?i
de punere Ia pAmAnt:
a - piesa pentru fixarea platbandei pe
ecoperlsun plate; b - piesa pentru fixa-
rea platbandei pe coeme de figla;
c - piesa pentru fixarea conductorului
pe coeme de figla; d - piesa de fixare
pe figla, din material plastic;
e - electrod de tmpemsntere; f - tija de
peretrssnet; g - vert de psretresnet
din alama - cupru.
 Capitolul13: Tehnologia exeeutarii instala!iilor electrice
protejate in tevi din otel sau canale in-
chise din beton. Pentru realizarea tra-
seelor pentru subtraversare se pot fo-
losi foreze cu deplasare orlzontala.
Montarea cab/uri/or e/ectrice in apii
nu prezinta dificultati, Lansarea se face
cu ajutorul arnbarcatiunilor, cablurile se
Fig. 11.13.30. Conectoare lasa pe fundul apelor, iar la cele doua
din poliamidl rezistentlla flacAri. maluri, se lasa rezerve de lungime si se
rnarcheaza, vizibil, existenta traseului
de cabluri. Se evlta zonele debarcade-
relor.
Realizarea prize/or de piimant $i a in-
stetetiito: de perstrssnet necesita solu-
tii tehnologice specifice. Conductoare-
Ie electrice, in acest caz, sunt din otel
(sub forma de banda qalvanizata) sau
cupru (sub forma de funie, in unele ca-
zuri stanata), iar priza de pamant se
poate realiza din electrozi confectionatl
din otel profilat, teava din otel sau bara
din cupru. In figura 11.13.29 sunt pre-
zentate cateva piese prefabricate
pentru realizarea acestor instalatli,
Conectarea conducte/or electrice
este 0 operatie tehnologica careia tre-
buie sa i se acorde 0 atentie deosebita
datorita faptului ca zonele de conecta-
re reprezinta una din cele mai impor-
tante surse de defect al instalatiilor
electrice. Tehnologiile de conectare
trebuie sa realizeze cerinte referitoare
atat la rezistenta rnecanica cat sl la
conductibilitatea electrica. Cea mai im-
portanta certnta impune realizarea unei
pierderi de tensiune pe imbinare, la cu-
rentul nominal in regim permanent, mai
mica sau cel mult egala cu valoarea
pierderii de tensiune pe 0 portiune de
circuit de lungime echivalenta a unui
conductor de referinta.
Solutiile tehnologice bazate pe rasu-
cirea si/sau cositorirea conductoarelor
nu se mai recornanda in prezent dato-
rita dificultatilor de realizare a cerintelor
rnentionate. In cazul cositoririi apar si
Fig. 11.13.32. Papuci fixa~i dezavantajele posibllltatll deterlorerii
pe conductoare prin sertizare. izolatiei datorita temperaturii de top ire
8
5 c
Fig. 11.13.33. 801l4la de realizare a unui man,on din material plastic:
1- corp manson: - 2 con terminal; - 3 palnle de umplere; - 4 racord pentru
presare; 5 - inel etansare din PVC; 6 - izolatie faza: 7 - rnasa de turnare;
8 - palnie de aerisire; 9 - dlstantler: 10 - ecran.
II. lnstalatii electrice
a cositorului sau cresterii rezistentei de
contact ca urmare a unor supracurentt,
la care cositorul poate sa se topeasca,
Solutiile tehnologice cele mai utilizate
sunt cele bazate pe folosirea conec-
toarelor (fig. 11.13.30). In cazul conduc-
toarelor flexibile de sectiune mica se
folosesc si racorduri fixate la capetele
conductoarelor prin sertizare. Aceasta
solutle are dezavantajul crearii unor zo-
ne de contact suplimentare.
In zonele de derivatie se pot folosi,
ca solutii tehnologice alternative fata
de conectoarele din figura 11.13.30 di-
verse alte tipuri de cleme de legatura
prin presare cu sau fara suruburi (fig.
11.13.31).
Pentru conductoarele din aluminiu
procedeul cel mai recomandat este
sertizarea.
Pentru conectarea conductelor in ta-
blouri si la receptoare se folosesc pa-
puci fixati la capetele conductoarelor
prin sertizare (fig. 11.13.32).
ln cazul unor receptoare de mica pu-
tere sl al unor aparate de rnasura, co-
manoa sau cornutatie, conductoarele
pot fi conectate direct, fara intermediul
papucilor.
Pentru tnedlree cab/uri/or electrice se
recornanda solutille bazate pe proce-
dee care folosesc rnansoane din ma-
teriale plastice umplute cu ra~ini epo-
xidice, benzi si/sau tub uri termoretrac-
tabile. Pentru exemplificare, in figura
11.13.33 este prezentat un manson din
material plastic utilizat atat pentru
cabluri de joasa tensiune, cat ~i pentru
cele de medie tensiune, cu rnentiunea
ca ecranul metalic (10) se toloseste
numai la cablurile de medie tensiune.
Analog sunt tratate si capetele termi-
nale ale cablurilor.
Pentru cablurile cu fibra optica se
a
Fig. 11.13.34. Conectori ,i cuplor:
a - conector cu pin meta/ic;
b - conector cu pin ceramic;
c - cup/or.
 II. Instala1ii electrice
utilizeaza conectoare sl cuploare spe-
cifice, cu pini metalici sau ceramici (fig.
11.13.34).
13.2. Solutii tehnologice
pentru montarea aparirtelor
,i tablourilor electrice
Dezvoltarea utilizerilor energiei elec-
trice sl perfectlonarea tehnologiei in
domeniul fizicii arcului electric sl con-
tactelor electrice au condus la necesi-
tatea si posibilitatea fabrlcatiel aparate-
lor electrice tntr-o gama foarte larga de
curentl nominali, de la fractluni de am-
per pana la mii de amperi.
Fig. 11.13.36. Tablouri electrice din
materiale plastice pentru montare
aparenti ,Itngropati.
Fig. 11.13.37. Presetupe din polistirol
fara halogen, IP54.
Capitolul13: Tehnologia executarii instala1iilor electrice
Amplasarea ~i montarea aparatelor
electrice in instalatil se face in tablouri
electrice si/sau separat (local).
Tablourile electrice se confectionea-
za din materia Ie metal ice sau plastice
si se rnonteaza aparent, fixate pe par-
doseala, pe pereti sau mascat (ingro-
pat) in spatli special amenajate in inte-
riorul peretilor (fig. 11.13.35 sl 11.13.36).
lntrarile sl iesirile cablurilor sau tubu-
rilor de protectie se pot face prin ori-
care parte a tablourilor. Se pretera par-
tea lnterioara cand nu exista motive
pentru alta alternatlva . Intrarile si iesi-
rile pot fi libere sau prevazute cu acce-
sorii de fixare ~i etansare, de obicei, de
tipul presetupelor din bachelita, mate-
riale plastice, otel sau cauciuc. In figu-
rile 11.13.37 sl 11.13.38 sunt prezentate
cateva tipuri de astfel de presetupe.
Nu este admlsa fixarea conductoare-
lor cu accesorii din materiale feromag-
netice pe suporturi din materiale fero-
magnetice deoarece se pot forma cir-
cuite in care curentii indu~i pot provo-
ca supralncalziri care pot conduce la
avarii prin distrugerea lzolatiel conduc-
torului. Toate capetele circuitelor din
tablouri (intrari in, si iesiri din aparate sl
cleme de slr) trebuie etichetate con-
form schemei electrice. In cazurile in
care este necesar, pentru identificare,
trebuie etichetate sl aparatele.
Tablourile electrice se arnplaseaza
astfel lncat incendiile sau deqajarlle de
fum, care s-ar putea produce la ele, sa
nu se propage in lncaoerne cu aglome-
rari de persoane sau pe caile de eva-
cuare ale acestora. Amplasarea se ale-
Fig. 11.13.39. Solu~etehnologica
de montare a unui tablou electric
general.
ge astfel incat sa nu se stanjeneasca
circulatia sau sa se pericliteze siguran-
ta persoanelor.
Se evita montarea tablourilor electri-
ce in locuri in care exlsta posibilitatea
deterioraril lor in exploatare, ca urmare
a loviturilor mecanice sau a actiunli
aqentilor agresivi. Daca acest lucru nu
este posibil, tablourile electrice se aleg
cu un grad de protectie adecvat sau se
iau mas uri pentru protejarea lor.
Se recornanda montarea tablourilor
electrice astfel tncat Inaltirnea de la
pardoseala finita pana la latura de sus
a tabloului sa nu depaseasca 2,30 m.
Fac exceptie cele din cladirile de locuit
pentru care se admite 0 inaltlme de cel
mult 2,50 m, dar se recornanda mon-
tarea lor la 0 inaltime convenabila pen-
tru exploatare, in locuri discrete si, in
acelasi timp, usor accesibile pentru in-
terventll,
lnaltlmea fata de pardoseala finita a
laturii de jos a tablourilor va fi astfel
stabillta lncat sa perrnita realizarea in
bune conditii a razei de curbura pentru
cablurile care intra in tablou.
Pentru tablourile montate in lncaperi
speciale in care are acces numai per-
sonal instruit, tnaltlmea de montaj nu
se norrneaza.
t.atlrnea coridorului de servire din fa-
ta sau din spatele tabloului, masurata
intre punctele cele mai proeminente ale
tabloului de distrlbutle la elementele
neelectrice de pe traseul coridorului
(perete, balustrada de protectle etc.),
trebuie sa fie de cel putin 0,8 m.
Latimea coridorului de servire intre
doua tablouri de distrlbutie sau a cori-
dorului dintre tablou sl alte echipamen-
te sau utilaje electrice se recornanda
sa fie de cel putin 1 m. Distanta dintre
elementele sub tensiune neizolate a
doua tablouri asezate de ambele parti
ale coridorului de servire sau dintre
aceste elemente ale tabloului sl alte
echipamente sau utilaje electrice se
recornanda sa fie de cel putin 1,4 m.
lnaltlrnea minima a coridorului de ser-
vire din fata sau din spatele tabloului
de disfributle, rnasurata de la pardo-
seala pana la tavanul lncaperll, se re-
cornanda sa fie de cel putin 2 m.
Se interzice montarea tablourilor de
7.5
Fig. 11.13.40. $Ina suport,
profIl 35 x 7,5, tip EN.
 Capitolul13: Tehnologia executirii instalaliilor electrice
de tip rama sl cu tabla numai in partea
frontala, eventual, cu tabla subtlre in
partile laterale tolosita in loc de cofraj
la contectlonarea nisei din beton.
Aparatele electrice din tablouri se
rnonteaza pe stelaje (fig. 11.13.39)care
sunt prinse de carcasa tabloului cu
$uruburi sau prin sudare. Pe partea
frontata a tabloului se executa decupari
pentru elementele de actionare (butoa-
ne, parghii etc.), de semnalizare (larnpi)
sau pentru aparatele de masura (am-
permetre, voltmetre, contoare etc.).
Legaturile electrice in tablouri se
executa numai cu conductoare din
cupru:
- neizolate, rigide;
- izolate, flexibile sau rigide.
Fixarea aparatelor pe tablouri se face
prin practicarea unor goluri de fixare in
Fig. 11.13.41. Socluri pentru siguranle
fuzibile LF 16 A - 63 A, 250/400 V.
-.-
.,.01
....
5,5
44
60 9,6
Fig. 11.13.43.Intreruptor - dlsJunctor
monopolar 18 A, 15 kA.
II>
10
Fig. 11.13.42. Contactor bipolar 20
AIm V. cu 2 c.n.d. 11.13.45. Surse de
II. lnstalatii electrice
partea frontala a tablourilor in care
acestea se in$urubeaza, se fixeaza cu
$uruburi sau se lncastreaza fixandu-se
prin diverse soiutii in partea posterioa-
ra a tablei frontale a tablourilor.
Fixarea aparatelor in interiorul tablo-
urilor se face, de obicei, cu ajutorul $i-
nei tipizate denurnlta $ina EN (fig.
11.13.40).Aceasta solutie presupune fo-
losirea aparatelor in constructla adec-
vata acestei tehnologii de fixare. Gama
acestor aparate a crescut deosebit de
mult in ultimii ani, fapt care a condus
la consacrarea solutiel tehnologice de
fixare a aparatelor pe $ina de acest tip
ca solutie prlnclpala pentru montarea
aparatelor in tablouri.
$ina tip EN a devenit astfel un sub-
ansamblu de baza pentru montarea
aparatelor cu funcliuni foarte diverse in
tablourile electrice. Fig. 11.13.41 .. .45
prezinta numai cateva exemple de apa-
rate care se pot fixa, in prezent, cu
acest tip de $ina, care la randul ei se
poate fixa foarte simplu, prin $uruburi,
in orice tip de tablou electric.
1111111111111111
Fig. 11.13.44. Modul programabll
pentru conversla semnalulul unul
termocuplu in semnal analoglc
unlftcat, montat pe ,InA EN.
EN.
 II. Instalatii electrice Capitolul13: Tehnologia executarii instalatiilor electrice
Montarea :;;i demontarea aparatelor
pe :;;i de pe :;;ina se face printr-un sis-
tem fara suruburi, fiabil sl de mare pro-
ductivitate.
Aparatele electrice din afara tabloului
se pot monta aparent pe elementele de
constructie sau ingropat in acestea.
Fixarea aparenta a aparatelor se
face, de obicei, in cazul celor montate
pe pereti, cu dibluri sau suruouri, in
functie de materialul din care este
realizat peretele.
Fixarea aparatelor montate ingropat
se face in doze de aparat, cu ajutorul
suruburilor de fixare. Dozele se mon-
teaza in goluri practicate cu ajutorul
frezelor speciale pentru doze (pentru
beton sau gips carton).
Fig. 11.13.46. intreruptoare electrice
pentru comanda iluminat,
montaj aparent interior.
Fig. 11.13.47. DOD de deriv&1ie
etan~, incombustibili,
din duraplast, IP54. Fig. 11.13.50. Utilizarea sistemului
prefabricat pentru conexiuni intr-un
tablou de automatizare.
Fig. 11.13.48. Doze de pardoseala
pentru 12 aparate. Fig. 11.13.49. Sistem prefabricat pentru realizarea conexiunilor in cleme.
Fixarea aparatelor montate la distan-
ta de pardoseala sau perete se face cu
ajutorul unor suporturi fixate, la randul
lor, pe pardoseala, perete, plafoane
sau utilaj.
Fig. 11.13.46 prezinta tipuri de apara-
te de cornanda pentru iluminat :;;i parti
componente ale acestora pentru mon-
tajul aparent (Ia interior).
Conectarea conductoarelor la apara-
te se face in bornele acestora, direct
sau cu papuci (§ 13.1). Dozele de de-
rivatie a circuitelor, in care se realizea-
za conectarea conductoarelor electri-
ce, se rnonteaza incastrat in pereti, in-
gropat in pardoseli :;;i aparent pe peretl
sau plafoane (deasupra plafoanelor fal-
se). in fig. 11.13.47 este prezentata 0
doza de derivatie etansa pentru mon-
tare aparenta, iar in fig. 11.13.48, exem-
pie de doze de derivatie etanse sl de
subansambluri ale acestora pentru
montare in pardoseala (necesare
atunci cand lncaperile sunt de mari di-
mensiuni sl exista multe receptoare
montate in campul incaperll).
Prefabricarea instalatillor electrice, cu
consecintele binecunoscute de redu-
cere a manoperei :;;i crestere a catitatii,
s-a extins sl in domeniul realizarii co-
nexiunilor, in special, a celor pentru cu-
renti mici in tablourile de automatizare.
in fig. 11.13.49 sunt prezentate com-
ponentele si principiul unui sistem de
prefabricare partial a a conexiunilor in
cleme, iar in fig. 11.13.50 este prezentat
un exemplu de aplicare intr-un tablou
electric de automatizare a sistemului de
prefabricare a 50 % din conexiuni. Pe
langa avantajele cunoscute ale prefabri-
carii, in acest caz, se realizeaza :;;i re-
ducerea probabilitatii erorilor de conec-
tare, realizarea controlului prealabil al
calitatii conexlunilor sl reducere foarte
 Capitolul13: Tehnologia executirii instalaliilor electrice II. Instalalii electrice

importantaa duratei de rnentenantaco- criptille din standard sl care se diferitele parti conductoare expuse
rectiva, Toate acesteaconduc la 0 cre$- efectueaza pe parti ale ansamblului; ale ansamblului, care nu trebuie sa
tere importanta a fiabilitatii si mentena- • 3 teste individuale, care se realizea- fie mai mare de 0,1 Q .
bilitatii intregii instalatil, za pe tabloul complet terminat. 5) Verificarea distantelor de izolare in
Acestea sunt destinate sa verifice aer $i a distantelor de izolare pe
13.3. Nonne referitoare conservarea caracteristicilor validate suprafatii
la construqia tablourilor de testele de tip (detecteaza even- Valorile rnasuratetrebuie sa fie supe-
electrice tuale defecte ale materialelorsau de- rioare distantelor minime indicate de
fecte de fabricatie). norma. Se aplica conductoarelor active
Tabloul de distrjbutle este unul dintre Cele 7 teste de tip sunt urrnatoarele: neizolatesl aparatelor. Distanta minima
cele mai importante elemente ale unei 1) Verificarea limitelor de inciilzire de izolare in aer este functie de tensi-
instalatii electrice. Se verifica daca nu sunt depasite li- unea norninala de izolare la impuls $i
Proiectarea sl constructla acestuia mitele de incalzire prescrise pentru di- de gradul de poluare in tablou. Distan-
trebuie facute conform unor standarde ferite parti ale ansamblului,in conditllle ta minima de izolare pe suprafata este
bine definite, astfel lncat orice improvi- incarcarii la curent nominal, in regim functie de tensiunea nominata de
zatle sa ramana in afara legii. termic permanent. izolare, de gradul de poluare $i de gru-
Asociatia de Standardizare din Ro- 2) Verificarea proprietfJtilor dielectrice pa materialuluiizolant care separa par-
mania (ASRO)a aprobat in decembrie Tensiuneade incercaretrebuieaplicata: tile active.
2001 standardul roman SR EN 60439- - intre toate partile active sl partile 6) Verificarea functioniirii mecanice
1, .Ansarnblort de aparataj de joasa conductoare expuse ale ansamblului, Norma impune ca dupa efectuarea a
tensiune". Acest standard este identic legate intre ele; 50 de cicluri de manevre,mecanismele
cu standardul european EN 60439- - intre fiecare pol $i cellaltl poli racor- de incuiere, de interblocare sl alte ele-
1:1999, care a preluat fara rnoditlcart dati, pentru aceasta incercare, la par- mente mobile ale tabloului sa i$i con-
standardul international CEI 60439- tile conductoare expuse ale ansam- serve proprietatlle lnitiale:
1:1999. blului. - functlonare;
SR EN 60439-1 are ca obiect formu- Valoarea tensiunii de incercare die- - efort la manevrare.
larea definitiilor, a prescrlptiaor cons- lecmca este de 2500 V pentru 0 tensi- 7) Verificarea gradului de proteciie
tructive, a caracteristicilor tehnice sl a une norninala de izolare a tabloului incercarea are rolul de a valida ca-
incercarilor pentru ansamblurilede apa- U, s 690 V. Se considera ca rezultatul racteristicile anuntate de constructor
rataj de joasa tensiune (Un < 1000 V). incercarii este corespunzator daca nu prin codul IP pentru tabloul montat-ca-
Standardul deflneste ansamblul de apare nici 0 strapunqere $i nici 0 con- blat si echipat cu toate panourile sl
aparataj de joasa tensiune (tabloul turnare. toate elementele care torrneazaimbra-
electric) ca fiind .comblnetta unuia sau 3) Verificarea la curenti de scurtcircuit carnintea exterloara, Se verifica astfel
a mai multor aparate de comutatle de Aceasta incercare se realizeaza prin aptitudinea tabloului complet montat
joasa tensiune cu echipamente de co- simularea unui defect care s-ar putea de a proteja:
rnanda, masura, protectie sl reglare, produce in practlca, in caz de scurt- - persoanele, impotriva accesului la
complet asamblate sub responsabilita- circuit petrecut in afara sau in interiorul partile sub tensiune;
tea produoatorului, avand toate legatu- tabloului electric, acesta trebuie sa su- - materialul din interior, impotriva
rile electrice $i mecanice interioare sl porte toate solicitarile produse (lncalzl- patrunderli corpurilor solide stralne $i
elementele lor constructive. re, forte electrodinamice intre conduc- a lichidelor;
Este important de retlnut in aceasta toare sau bare etc.). Rezistenta la - materialul din interior, impotriva influ-
definitie ca totalitatea elementelor aceste sollcltart lnsearnna in primul entelor externe (Iovituri, corosiune).
constructive ale tabloului este cuprinsa rand evitarea pericolelor (ruperea sau Incercarile de tip pot fi executate in
in notlunea de ansamblu: aparatele, proiectarea de bucaf din componente, ordinea dorita, pe un esantion dintr-un
componentele mecanice, leqaturlle aparitla arcului electric sl propagarea ansamblu sau pe parti ale acestuia,
mecanice sl electrice. lui etc.). Dar, in acelasl timp, tnsearnna executate pe baza acelulasi proiect
o alta notiune definita de acest stan- sl garantia posibllltatil repunerii rapide sau a unuia similar.
dard este unitatea tunctlonala: "parte a in serviciu a instalatiei dupa incident. Cele 3 teste individuale, care trebuie
unui ansamblu contlnand toate ele- Rezultatele dorite ale acestei incer- efectuate sistematic pe fiecare nou an-
mentele electrice $i mecanice care cari sunt urrnatoarele: samblu montat sau, dupa caz, pe fie-
contribuie la realizarea aceleiasl func- - detorrnarile barelor sau ale conduc- i care unitate de transport sunt:
tii". Pornind de la aceasta definitle, ta- toarelor sub actiunea fortelor electro-' 1)Examinarea ansamblului cuprinziind
bloul electric poate fi conceput ca 0 dinamice trebuie sa pastreze . examinarea cablajului $i, dacii este
cornbinatie de unitati functionale, care dlstantele de izolare in aer si i cazul, verificarea funcponiuii electrice
pot fi standardizate. distantele de izolare pe suoratata: Trebuie verificata conformitatea an-
Doua elemente ale standardului SR - nu trebuie sa se produca nici 0 sla- samblului cu schemele circuitelor $i cu
EN 60439-1 contribuie in mod esential bire a conexiunilor electrice; datele tehnice indicate in proiectul de
la garantareasigurantei in exploatare: - eventualele detormarl ale anvelopei executie, montarea corecta a aparate-
• definirea clara a tncercarllor individu- nu trebuie sa afecteze nici oistantele lor, amplasarea corecta a cablurilor si
ale sl de tip; de izolare, nici gradul de protectle, a conductoarelor $i stranqerea acesto-
• definirea formelor de separare intre 4) Verificarea eficacitiitii circuitului de ra, marcarea diferitelor elemente, res-
unitatile functionale adiacente. protectie i pectarea dlstantetor de izolarein aer $i
Astfel, standardul deflneste 10 incer- Eficacitatea circuitului de protectie pe suprafata etc.
cari obligatorii care garanteazaconfor- este controlata prin doua lncercarl; 2) incercarea electricii
mitatea tabloului electric sl au scopul - verificarea la curenti de scurtcircuit a Se aplica tensiunea de incercare in
sa verifice caracteristicile acestuia: circuitului de protectie; conditllle specificate de norma sl se
• 7 teste de tip, destinate sa verifice - rnasurarearezistentei intre borna de veritica.pe timpul lncercarii ca nu apare
conformitatea ansamblului cu pres- intrare a conductorului de protectie sl nici 0 conturnare $i nici 0 strapunqere-
 II. Instalatii electrice Capitolul13: Tehnologia executarii instalatii10r electrice

3) Verificarea masuri/or de protectie in ceea ce priveste posibilitatea de a SCHNEIDER ELECTRIC (fig. 11.13.52),
$i a continuitatii electrice a circui- efectua lnterventil asupra tabloului aflat care permite realizarea de tablouri de
telor de protectie sub tensiune: calitate pana la 3200 A, conforme cu
Trebuie verificate: - aceasta este nula pentru tablourile de SR EN 60439-1.
- rnasurlle de protectie impotriva atin- forma 1, orice interventie lrnpunand in cazul sistemului functional Prisma,
gerilor directe sl indirecte; scoaterea de sub tensiune a acestu- responsabilitatea garantarii contorrnlta-
- continuitatea circuitelor de protectie, ia; tii cu SR EN 60439-1 este impartita
Un alt aspect important al SR EN - pentru tablourile de forma 2, inter- intre SCHNEIDER ELECTRIC l;li con-
60439-1 este definirea modurilor de ventla asupra unei unitati functionale structorul de tablouri. Astfel, SCHNEI-
separare a interiorului unui ansamblu este supusa numai riscului manifes- DER a efectuat cele 7 teste de tip cu
prin bariere sau peretl despartltori, in tarilor exterioare ale unitatilor functio- aoaratura marca Prisma prod usa de
scopul realizarli urrnatoarelor protectil: nale invecinate. SCHNEIDER ELECTRIC, pe care Ie
- protectia impotriva atingerii partllor in ceea ce prlveste interventla asupra qaranteaza l;li pentru care poate oferi
periculoase apartlnand unitatllor bornelor pentru conductoare exterioare, buletinele de test obtinute pe platforme
functionale adiacente; pentru forma 2a exista riscul ridicat al de test acreditate (LOVAG, ASEFA,
- protectia impotriva patrunderll corpu- atingerii barelor colectoare sub tensiune, KEMA, LCIE, ASTA). Constructorului
rilor solide straine dintr-o unitate a risc eliminat in cazul formei 2b; de tablouri care asamoleaza Prisma Ii
ansamblului tntr-o unitate adiacenta. - forma 3 ellrnina, fata de forma 2, rarnane de efectuat cele 3 teste
Sunt definite astfel 7 forme de sepa- riscul rnanitestarllor exterioare ale uni- inidividuale pentru a dovedi conform i-
rare distincte pentru a asigura protectia tatilor functionale invecinate; tatea cu standardul. Raspunderea lui
impotriva contactelor directe, in cazul - forma 4 elimina practic toate riscurile, este angajata prin aceste 3 teste, in
interventiei in tabloul aflat sub tensiu- putftndu-se interveni asupra unei unitati urma carora trebuie sa ernlta buletine
ne, forme pentru care norma of era 0 functionale l;li asupra bornelor pentru de test.
reprezentare schernatica (fig. 11.13.51). conductoare exterioare care TI apartin, tara Prisma este un sistem de instalare sl
Forma 1: nici 0 separare interioara intreruperea generala a tabloului. racordare electrica presetat, care consta
Cutia tabloului este lnchisa pe toate CEI 60439-1 este 0 norma recunos- din componente mecanice sl electrice
partile, cu un grad de protectie minim cuta de peste 100 de tari din lume. concepute pentru a simplifica integrarea
egal cu IP2x, fara separarl interioare. Se poate da ca exemplu practic sis- aparatelor produse de SCHNEIDER
Forma 2: separarea barelor colectoa- temul functional Prisma, fabricat de ELECTRIC.
re de unitatile functlonale
Forma 2a: bornele pentru conduc-
toare exterioare neseparate de barele
colectoare
Forma 2b: bornele pentru conduc- a b c
toare exterioare separate de barele co-
lectoare
Forma 3: separarea barelor colectoa-
re de unltatile functionale sl separarea
tuturor unttattlor functionale intre ele.
d e 9
Separarea bornelor pentru conductoa-
re exterioare de unitatile functlonale, Fig. 11.13.51. Modurile de separara a interioRilui unui ansamblu:
dar nu sl separarea bornelor intre ele. a - forma 1; b - forma 2a; c - forma 2b; d - forma 3a; e - forma 3b;
Forma 3a: bornele pentru conduc- f - forma 4a; 9 - forma 4b.
toare exterioare neseparate de bare Ie
colectoare
Forma 3b: bornele pentru conduc- r'. '" ......,
toare exterioare separate de barele co- ~
lectoare
Forma 4: separarea barelor colectoa-
re de unltatile functlonale l;li separarea
tuturor unitatilor functionale intre ele,
inclusiv a bornelor pentru conductoare
exterioare, care fac parte integranta
din unitatea functionala
Forma 4a: bornele pentru conduc-
toare exterioare sunt amplasate in ace-
lal;li compartiment cu unitatea functio-
nala carela ii apartin,
Forma 4b: bornele pentru conduc-
toare exterioare nu sunt amplasate in
acslasi compartiment cu unitatea func-
tionala carela ii apartin, ci in spatil pro-
tejate sau in compartimente individuale
separate l;li inchise a b
Alegerea formei de constructie a ta-
bloului trebuie sa taca obiectul unui
acord intre constructorul de tablouri sl Fig. 11.13.52. Tablou electric "Prisma" SCHNEIDER ELECTRIC:
utilizator. a - fara panouri laterale; b - complet echipat.
 Capitolul13: Tehnologia executarii instalaliilor electrice II. Instalalii electrice

Fiecare aparat sau grup de aparate

0),«1
similare este autonom in tab lou, ocupa '«I
C t c
«I ::J
un spatiu definit in module de 50 mm ::J
..c ,E..c
Inaltlrne si cuprinde:
- un suport de fixare dedicat; 0)
- 0 placa de protectie fala :;;ieventua-
:s,.Q),. I ,
.- .2, 0) >til' 0) '«I Q) 'co ,(0
"'0 - .-
C .- C
I
.- c c
Ie placl de separare complementare; c«l"'O::J"'O::J
oEO) 0) al ::J::J
- racorduri electrice amonte/aval, in ' u =' E ..c E ..c :E..c,..c
_!!!u
general prefabricate;
- eventuale circuite auxiliare deconec-
tabile. ::J
C
'«I
"'0 C
::J «I ::J
"'0 c
«I
"'0
«I
"'0
,-
!

«I,e!
"'0' ::J
>Cu'"

Astfel, fiecare aparat poate fi demon- 1"'0

L __ '«I
tat, deplasat sau inlocuit cu un altul it
fara a afecta alte dispozitive instalate , 6" IU
::J
0 o
o o ,0 o 00 ,!£. 0
VI
in tablou. ,0
ro
o
ro 'co Ll) 0,0)
0 ro'"'O
,
'0 I II
. --_~- i"51
'Ll) CO) (0 O'lt-- 'Ll) Ll)
CO) "<t , C\I
0 0 ' _ C\I C\I T"'"":T"'"" C\I iC\!.
0 0 0 0,0 ,0
,
0
1

"<t "<t -e-

"<I: "<I: ;~
Ll)
,...:
C\I

..,.
10
ro
, X
CO)

r-, , ....

0 0
iT"'""

• • : I '
I-----==--+-=-'--------t-- ;----, ----
. ,

Ll) 10 10 '0
,co CO) CO) 'C\I

"<t co ro
0'1 0'1 C!.
0 c:! io ro

Lri C!. , .
, CO)_
N 'o:t
0'1
,C\I
0'1 C!.
= 0 ,0
- -i---
ro
"5 ,

) ,co ,ca ,ca I

...
0)
iii ...
i I
-I C '«I 0), C '«I 0) C
2o '210)
I,CO
"'0
~ 'E .;::
.- - «I _ - «I -~ .-~
VI ~IO)~
'E
,O)'~0 '-cVI1:;::::
0)
::J _U >:;:::: c·- VI .!Q
0) ,_ -
.~
0)
c ~ :0
._ 0),.-
"'010
.-
0) 0) 0 0) 0) 0
c -
E 0
w e i o, I n, "'0 "'0 i o,_: "'0 n,
o,
a:
~ 0)...0) w w
:J
's
z 0)
0
>
ro, en «
...
w ..c
c«
o, 'e
::c
a, o,
~

0
..c >- >- '>-"<t >-
E >- C\I CO) Ll)

en
 II. Instalatii
, electrice

Capitolul 14
Fiabilitatea instalatiilor
, electrice
 Capitolul14: Fiabilitatea instalalii10r electrice
14.1. Definijii
14.1.1. No1:iuni fundamentale
Fiabilitatea reprezlnta aptitudinea
unei entitatl de a indeplini 0 cerinta
functionala (0 functie specltica) in con-
ditii date sl de-a lungul unui interval de
timp dat (definltle in conformitate cu
Vocabularul Electrotehnic International
- VEl, publicatla CEI 50 (191).
Se folosesc notiunlle de "fiabilitate in
sens restrans" sl "fiabilitate in sens larg". I mai multe feluri:
Prima se refera la definitia fiabilitatii
mentionata anterior, iar cea de a doua la ' nu poate fi prevazuta prin examinare
aspectele combinate de disponibilitate,
fiabilitate (in sens restrans), men-
tenabilitate sl logistica de rnentenanta,
Conform standardizarli internatlonale
actuale (CEI 50 (191) se definesc:
Mentenabilitatea: aptitudinea unei en-
titati de a fi rnentinuta sau restabilita, in
conditll de utilizare date, intr-o stare in
care sa poata indeplini 0 cerinta functi-
onala, daca rnentenanta este realizata
in conditil date, cu proceduri sl resurse
prescrise.
Mentenants: ansamblul tuturor actiu-
nilor tehnice $i administrative, inclusiv
cele de supraveghere, destinate rnenti-
nerii sau restabilirii unei entitaf intr-o
stare in care sa poata indeplini 0 cerin-
ta functlonala.
Disponibilitatea: aptitudinea unei en-
titati de a fi intr-o stare in care sa poa-
ta indeplini 0 cerlnta functlonala, in
condltli. date, la un moment dat sau
intr-un interval de timp dat, presupu-
nand ca resursele exterioare necesare
in acest scop sunt asigurate.
Logistics de men tenants: aptitudi-
nea unui sistem (sfructura, orqanizatie)
de a putea oferi la cerere, in conditli
date, resursele necesare pentru mente-
nanta unei entitati, in conformitate cu 0
polltica de rnentenanta data.
Sigurants de tunctionere: ansamblul
proprietatilor unei entitaf care descriu
disponibilitatea $i factorii care 0 condi-
tioneaza: fiabilitatea, mentenabilitatea
l;ji logistica de mentenanta.
Fiabilitatea, mentenabilitatea sl dis-
ponibilitatea sunt rnasurabile, in timp
ce mentenanta, logistica de mentenan-
ta l;ji siquranta de functionare sunt no-
tiuni generale, fara caracter cantitativ.
Notiunea "entitate" folosita in defini-
tiile anterioare are un sens mult mai
larg $i permite extinderea aplicarii teo-
riei fiabilitatii $i asupra serviciilor, soft-
ware-ului, organismelor l;ji organizatii-
lor, mediului ambiant, activitatilor, per-
soanelor $i chiar ambiantei sociale, po- I
litice $i culturale.
14.1.2. AIte no1:iuni legate
de fiabilitate
Cele mai importante notiunl utilizate
curent in studiul fiabilitatii sunt:
• Defectare: incetarea aptitudinii unei
entltatl de a-si indeplini cerinta func-
tionala (tunctia speclflcata); alt
termen utilizat: detectiune. Defecta-
rea este un eveniment care consta in
trecerea din starea de functionare in
cea de defect.
Defectarea poate fi, in general, de
- inopinata (neprevazuta, brusca, care
sau supraveghere anterloara),
- progresiva (treptata), partlala, totala
(care conduce la 0 inaptitudine totala
de satisfacere a cerintelor functiona-
Ie ale entitatli),
- prirnara,
- secundara,
- majora,
- inerenta,
- intermitenta $.a.
Se iau in considerare numai
defectarile care sunt simultan inopinate
sl totale, denumite sl catalectice (sau
catastrofice). Detectarile catalectice nu
trebuie confundate cu defectarile
critice care pot provoca raniri de per-
soane, pagube materiale importante
sau alte consecmte inacceptabile.
• Stare de functionare - atunci cand
entitatea lndeplineste cerinta functio-
nata,
• Stare de nefunctionare - atunci cand
entitatea nu lndepfineste cerinta fun-
ctionala,
• Stare de defect (pana) - atunci cand
entitatea este inapta de a indeplini 0
cerinta functionala, sxcluzand inap-
titudinea datorata mentenantei pre-
ventive sau altor actiuni programate
sau lipsei unor resurse exterioare.
• Mentenanta preventiva (intretinere) -
atunci cand este efectuata la interva-
le predeterminate sau conform unor
criterii prescrise sl destinata rnlcsora-
rii probabllltatli de defectare sau de
degradare a functionarll unei entitati.
• Stare de disponibilitate - atunci cand
entitatea este caracterlzata prin apti-
tudinea acesteia de a indeplini 0 ce-
rinta functlonala, presuounand ca re-
sursele exterioare, eventual necesa-
re, sunt asigurate.
• Stare de a$teptare (stand-by)
atunci cand entitatea este disponibila
$i in stare de nefunctionare.
• Stare de indisponibilitate: atunci
cand entitatea este caracterizata prin
defect, fie prin inaptitudine eventuala
de a indeplini 0 cerinta functionala
pe durata intretinerii.
Se mai pot defini $i alte stari ale unei
entitati:
II. Instalalii electrice
- libera,
- ocupata,
- de incapacitate,
- de incapacitate externa,
- critica etc.
• Restabilire - recuperarea aptitudinii
unei entitatl de a indeplini 0 cerlnta
functionala oupa 0 defectare. Resta-
bilirea se poate realiza, in general,
prin reparare, inlocuire, intrarea in
functiune a unei rezerve, reconfigura-
rea unei scheme.
Dupa 0 defectare nu urrneaza tot-
deauna 0 restabilire, existand situatil in
care restabilirea nu este poslbila sl si-
tuatli in care restabilirea nu este nece-
sara sau poate fi arnanata, in conse-
cinta, teoria actuala a fiabilitatii cuprin-
de caracteristici de fiabilitate sl modele
matematice specifice (in afara celor
comune) functionarii entitatllor cu re-
stabilire sl fara restabilire.
Functionarea fara restabilire este in-
tainita $i sub denumirea de "functiona-
re nelntrerupta", "functionare fara de-
fectare", "functionare pana la defec-
tare" sau "functionare intre doua de-
fectari".
• Ameliorarea fiabihtatli - actiune des-
tinata imbunatatirii flabtlitatii prin eli-
minarea cauzelor defectarilor siste-
matice si/sau prin reducerea proba-
bilitatii de aparitie a altor defectari,
• Cresterea fiabilitatii - ameliorarea
progresiva a unui indicator de fiabili-
tate al unei entltatl in timp.
• Managementul fiabilitatii sl mentena-
bilitatii - pentru functlunlle $i activlta-
tile destinate definirii l;ji reallzarll
obiectivelor de fiabilitate $i mentena-
bilitate ale unei entitatl,
Vocabularul fiabllltatll cuprinde, in
prezent, un numar de peste 350 de no-
tiuni cu deflnltii normalizate (standardi-
zate) international la care se adauqa si
alte notiuni folosite in mod curent sl
care nu sunt, in prezent, definite prin
normele internationale.
14.2. Evaluarea fiabil~i
14.2.1. Evaluarea fiabiliti1:ii
1i1 sens restrins
Se presupune, in general, ca entita-
tea este in stare de indeplinire a cerin-
tei functionale la inceputul intervalului
de timp dat.
- Functia care exprima nivelul de fiabi-
litate, conform acestei definitii, se no-
teaza cu R(t1, t2), unde (t1, t2) este in-
tervalul de timp dat. Se poate conveni,
in general, ca t1 = o.
in acest caz, no-
tand cu t lungimea intervalului (t1' t2),
se poate scrie R(t1, t2) = R(O,t) = R(t),
ultima notatie fiind cea mai uzuala.
Conform definitiei, se poate scrie:
R(t) = P (Tf ~ ~ (14.2.1)
 II. Instalalii electrice
unde:
T - este durata (timpul) de functlonare
f pana la defectare, [s].
Marimea T, este 0 variabila aleatoare
continua. Functla R(t) se nurneste func-
tie de fiabilitate. Este 0 functie mo-
noton dsscrescatoare ~i evident
=
R(O) 1 ~i lim R(t) 0;
t---<Xl
= Se folosesc uzual notatiile m sau
Functia F(t) = 1 - R(t) = 1 - P (T, <!: t) =
= P (T, < t) (14.2.2)
reprezinta conform teoriei probabi-
litatilor, functia de repartitie a variabilei
aleatoare r..
Durata de tunctionere pana la defec-
tare rsprezlnta durata curnulata a tim-
pilor de functionare ai unei entitatl, du-
pa prima punere in stare de disponibi-
litate, pan a la aparltia unei defectari.
Rata (instantanee) de defectare - li-
mita, daca exista, a catului dintre pro-
babilitatea condltlonata ca momentul T
al defectarii unei entitati sa fie cuprins
intr-un interval de timp dat (t, t + Lit) ~i
lungimea Lit a acestui interval, daca Lit
tinde cafre zero, cu condltia ca entita-
tea sa fie in stare de indeplinire a ce-
rintel functionale la inceputul intervalu-
lui de timp.
Rata de defectare se noteaza cu A (1)
sl este data de relatia:
R'(t) d utillzeaza sl notatia Td (d - defect).
A(t) = -- = --lnR(t) (14.2.3)
R(t) dt
prin care se stabileste legatura drecta
intre rata de defectare A (1) ~i functia de
fiabilitate R (1).
Prin rezolvarea ecuatiei diferentiale
(14.2.3) se obtine functia de fiabilitate:
R(t}= e+(t)dl (14.2.4)
Probabilitatea de functionare in inter-
valul de timp (t1, t2), cu conditia ca en-
titatea sa fie disponlbila la inceputul in-
tervalului este data de relatia:
'2
- fAlt)dt
R(t1, t2) = e "
(14.2.5)
Timpul mediu de iunctionere pana la
defectare (MTTF) - media variabilei ale-
atoare "durata de functionare pana la
defectare" definlta anterior.
Timpul mediu de tunctionere intre
defectari (MTBF) - media variabilei ale-
atoare "durata de functionare intre de-
fectari" numita ~i "timp (durata) de bu-
na functionare".
Durata de functionare intre defectari
- timpii cumulati de functionare intre
doua defectari consecutive ale unei en-
titati reparate.
Se demonstreaza ca:
MT7F = j R(t)ctt
o (14.2.6)
MTTF caracterizeaza fiabilitatea enti-
tatilor nereparabile (fara restabilire).
MTBF caracterizeaza fiabilitatea enti-
Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice
tatllor reparabile (cu restabilire).
Helatia 14.2.6 este valaoila si pentru
MTBF, in cazul entitatllor reparabile,
daca variabila aleatoare cu densitatea
de probabilitate f (t) este durata cumu-
lata a timpilor de functionare intre do-
ua defectari.
M(Tf} atat pentru MTTF, cat sl pentru
MTBF, astfel tncat se poate scrie in ge-
neral:
(14.2.7)
14.2.2. Evaluarea mentenabiliti1:ii
• Functia care exprirna nivelul de
mentenabilitate se noteaza cu M(t1, t2},
unde (t l' t2) este intervalul de timp dat.
La fel ca in cazul fiabllitatii, se poate
conveni, in general, ca tl = 0 ~i notand
cu t lungimea intervalului (t1, t2), se
poate scrie M (tl' t2) = M (0, t) = M(t).
Conform deflnitlei,
M(t) = P{T, < t) (14.2.8)
unde:
T, - este timpul (durata) de restabilire.
Marimea T, este, ca si Tf, 0 variabila
aleatoare continua iar M(t) poate fi nu-
rnlta si functie de mentenabilitate. Se
Functia M(t) reprezinta chiar functia
de repartitie a variabilei aleatoare T,.
• Rata (instantanee) de reparare. Se
noteaza cu f.l (1) limita, daca exista, a
catului probabtlitatii conditionate de a
termina 0 actiune de rnentenanta co-
recti va intr-un interval de timp dat
(t, t + Lit) sl lungimea Lit a acestui in-
terval, daca At ---. 0, cu conditia ca ac-
ttunea de mentenanta corectiva sa fie
in curs la inceputul intervalului de timp.
• Mentenanta corectiva este cea
etectuata dupa constatarea unui defect
cu scopul restabilirii unei entltati in sta-
re de disponibilitate.
Pentru exprimarea analitica a lui f.l (1)
se poate proceda la fel ca in cazul lui
A (1), astfel ca:
(t) _ M'(t)
u - 1- M(t) (14.2.9)
Hezolvand ecuatia diterentiala
(14.2.9) cu conditia initiala M(O) = 0,
rezulta:
, ~i este:
- I ~It)clt
M(t) = 1- e 0 (14.2.11)
(14.2.10)
• Durata medie de reparare - media
variabilei aleatoare timpul de reparare.
Se noteaza cu MRT.
• Timpul de reparare - cel de mente-
nanta corectiva activa pe durata caru-
ia sunt efectuate actiunile de reparatii
asupra unei entitati.
• Timpul de mentenanta corectiva
act iva - partea din timpul de mente-
nanta activa pe durata caruia este
efectuata asupra unei entitati 0 actiune
de rnentenanta corectiva,
• Timpul de rnentenanta acnva - par-
tea din timpul de rnentenanta pe dura-
ta caruia 0 actiune de rnentenanta este
efectuata asupra unei entitatl, manual
sau automat, excluzand lntarzlerile 10-
gistice.
• Timpul de rnentenanta - intervalul
de timp pe durata caruia este efectua-
ta, asupra unei entltatl, 0 actiune de
rnentenanta, manual sau automat, cu-
prinzand intarzierile tehnice ~i Intarzi-
erile logistice.
• Timpul de rnentenanta corectiva -
partea din timpul de rnentenanta, pe
durata caruia sunt efectuate actlunile
de rnentenanta corectiva asupra unei
entltatl, cuprinzand lntarzlerile tehnice
~i Intarzierlle logistice inerente acestei
rnentenante,
• intarzierile tehnice - ansamblul in-
tervalelor de timp necesare pentru
efectuarea actiunilor tehnice auxiliare
asociate actlunllor de rnentenanta pro-
priu-zise.
• intarzierile logistice - ansamblul in-
tervalelor de timp de-a lungul carora
actiunile de rnentenanta nu pot fi efec-
tuate din cauza necesltatii de a se pro-
cura resursele necesare acestor actiuni
excluzand lntarzierlle administrative.
Intarzlerile logistice pot fi datorate,
de exemplu, deplasarllor pana la insta-
latiile nesupravegheate, asteptarf pie-
selor de schimb, speciatlstilor, apara-
telor ~i echipamentelor pentru incercari
~i veritlcarl, lnforrnatillor necesare ~i
realizarii unor conditii de adaptare la
mediul ambiant.
• lntarzlerlle administrative - ansam-
blul intervalelor de timp de-a lungul ca-
rora actiunile de rnentenanta corectiva
asupra unei entltati in stare de defect
(pana) nu pot fi efectuate din motive
administrative.
• Durata medie de pana - media va-
riabilei aleatoare timpul de pana,
• Timpul de pana (timpul de restabi-
lire) - intervalul de timp in care 0 enti-
tate este in stare de indisponibilitate ca
urmare a unei defectari.
Durata medie de pana (restabilire) se
noteaza cu MTTR (se mai folosesc no-
tatiile m, ~i M(T,)
MTTR j[1- M(t)pt
=
o
sau
x- f l'lt)clt
MTTR =
Io eO (14.2.12)
 Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice
14.2.3.Evaluarea disponibil~i
• Disponibilitatea sau disponibilitatea
instantanee reprezlnta probabilitatea
ca 0 entitate sa fie in stare de a in de-
plini 0 cerlnta functionala, in conditii
date, la un moment dat, cu conditla
asigurarii resurselor necesare exterioa-
reo Se noteaza cu A(t).
• Indisponibilitatea (instantanee)
probabilitatea ca 0 entitate sa nu fie in
stare de a indeplini 0 cerinta functl-
onala, in conditii date, la un moment
dat, cu conditia ca resursele exterioare
necesare sa fie asigurate. Se noteaza
cu U(t).
• Disponibilitatea asimptotlca - limi-
ta, daca exista, a disponibilitatii instan-
tanee exprlrnata printr-o expresie ma-
ternanca in care se face timpul sa tinda
caire infinit. Se noteaza cu A.
• Indisponibilitatea asirnptotlca - li-
mita, daca exlsta, a indisponibilitatii in-
stantanee exprirnata printr-o expresie
rnaternatica in care se face timpul sa
tinda catre infinit. Se noteaza cu U.
• Disponibilitatea in regim permanent
(stationer) - media in regim permanent
(stationer) a disponibilitatii instantanee
pe un interval de timp dat.
• Indisponibilitatea in regim perma-
nent (statlonar) - media in regim per-
manent (stationer) a indisponibilitatii in-
stantanee pe un interval de timp dat.
• Durata medie de disponibilitate
media variabilei aleatoare timpul de
disponibilitate. Se noteaza cu TMD sau
R1
Flg.II.14.1. Schema tehnologlci a
unul circuit cu doul fezlstante 1n
ralel.
R1 R2
a
b 14.3.1.Modelul structural pentru
Fig. 11.14.2.Schemele loglce de
fiabilitate ale clrcuttulul paralel din
fig. 11.14.1:
a - schema serie;
b - schema para/e/.
MUT.
• Timpul de disponibilitate - interva-
lui de timp in care 0 entitate este in
stare de disponibilitate.
• Durata medie de indisponibilitate - diferent de simbolurile !;li functiunile din
media variabilei aleatoare timpul de in-
disponibilitate. Se noteaza cu TM/ sau
MDT.
• Timpul de indisponibilitate - inter-
- valul de timp in care 0 entitate este in
stare de indisponibilitate.
• Durata medie totala de disponibili-
tate in perioada de reterlnta T - media
duratei cumulate a duratelor starilor de
disponibilitate intr-un interval de timp
dat (0, T). Se noteaza cu a (T) sl are
relatia:
T dlstributie se pot prezenta !;li cu ace-
afT) = J A(t)dt (14.2.13)
o gice (in loc de dreptunghiuri).
• Durata medie totala de indisponibi-
litate in perioada de reterlnta T - media
duratei cumulate a duratelor starllor de i
indisponibilitate intr-un interval de timp ,
dat (0,T). Se noteaza cu 13 (T) !;li se
exprirna ca: . indeplinirii cerintel functionale. Trebuie
T precizat ca pot exista elemente a csror
f3(T) = J [1 - A ( t )]ctt (14.2.14)
o sistemului (instalatlei), elemente a caror
• Nurnarul mediu de stari de indispo-
nibilitate in perioada de referlnta
T - nurnarul mediu de treceri din stflri
de functlonare in stari de defect, in in-
tervalul de reterinta (0, T). Se noteaza
- cu v (T) si este dat de relatia:
f3(T) f3(T) f3(T)
v(T) = MTTR = M [T,] = m, (14.2.15)
unde:
M[T,l = MTTR = m, (diferite notatii),
• Probabilitatea functionarii neintre-
rupte intr-un interval de timp (t, t+x) -
probabilitatea ca 0 entitate aftata in
stare de disponibilitate la momentul t '
sa ramana in aceasta stare in intervalul
de timp (t, t+x). Aceasta se mai nu-
meste !;li functia de fiabilitate pe inter-
val. Se noteaza S(x) sau R(t, t+x)!;li
este data de relatia:
R(t, t + x) = A(t)-R(x) (14.2.16)
14.3. Metode, modele
,i procedee pentru
detenninarea fiabilitl,n
instal~ilor
Notiunea de instalatle se considera
sinonima cu cea de sistem, iar cea de
cornponenta a instalatiei se considera
sinonima cu cea de element al siste-
mului.
calculul fiabil~i instal~ilor
Schema logicl de fiabilitate
Se elaboreaza sub forma unei retele
(in general, dar nu obligatoriu, neorien-
II. Instalalii electrice
tata), in care sunt reprezentate numai
elementele care inftuenteaza fiabilitatea
sistemului. Reprezentarea acestora se
face, de obicei, prin dreptunghiuri, in-
schema tehnologica, iar legaturile din-
tre elementele din schema logica nu
reprezlnta conductele de legatura din
schema tehnologica, ci modul de co-
nectare a elementelor din schema teh-
nologica din punctul de vedere al fiabi-
litatii.
o exceptie se lntalneste in cazul
schemelor log ice de fiabilitate ale in-
stalatiilor electrice de distributie in ca-
re, din motive practice, sistemele de
bare din statiile de transformare si/sau
leasl simboluri ca in schemele tehnolo-
Pentru alcatuirea schemei log ice de
fiabilitate, se porneste de la cerinta
functionala !;li se analizeaza detectarile
posibile, rezultand elementele a caror
defectare poate contribui la incetarea
defectare nu conduce la defectarea
defectare conduce la defectarea siste-
mului, toate celelalte elemente fiind in
stare de functionare, precum si ele-
mentele a csror defectare conduce la
defectarea sistemului numai daca, si-
multan cu ele, sunt in stare de defect
, !;li alte elemente. Un acelasi element
poate fi in oricare din cele trei categorii
corespunzator definirii cerlntel functio-
nale, fapt deosebit de important care
trebuie avut in vedere la intocmirea
schemei tehnologice de fiabilitate.
Elementele din prima categorie se
mai numesc neesentiale sau irelevante,
iar cele din ultimele doua categorii, e-
senti ale sau relevante.
Se precizeaza doua aspecte impor-
tante:
- schema logica de fiabilitate se rega-
seste in literatura de specialitate sub
0 mare diversitate de denumiri, dintre
care se rnentloneaza: schema echi-
valenta de fiabilitate, schema echiva-
lenta de calcul, diagrama de fiabilita-
te, diagrama bloc, modelul logic de
fiabilitate, schema logica pentru cal-
culul fiabihtatii, model structural pen-
tru calculul fiabilitatii sistemelor,
schema functionala etc.;
- schema logica de fiabilitate nu este
unicul model structural pentru cal-
culul fiabilitatil sistemelor; modelul
structural pentru calculul fiabilitatii
sistemelor face parte din .formaliza-
rea logica a sistemelor" prin a carei
transpunere rnaternatica se obtin rno-
delele de calcul al flabilitatil.
Exemplul 1. Se alcatuieste schema
logica de fiabilitate a instalatiel electri-
 II. Instala!ii electrice
ce din fig. 11.14.1in care R 1 si R2 repre- R(t) = e-J..t (14.3.4)
zinta rezlstente electrice. M(t) = 1 - e-I't (14.3.5)
SoMie. Starea de functionare (cerin- sau
ta functionala) poate fi definlta in acest M(t) = 1 - a·e·tfJ (14.3.6)
caz in 2 feluri: ln cele ce urrneaza se vor considera
a - existenta in stare de functionare a admise ca ipoteze relatiile 14.3.4 sl
ambelor rezlstente R1 sl R2; 14.3.5 in toate cazurile in care nu se va
b - existenta in stare de functlonare a specifica contrariul.
cel putin uneia din rezlstentele R 1 Din relatiile 14.2.3 !?i 14.2.9 rezulta:
sl R2.
S-a convenit ca in cazul a) schema
!!_ e-AI
logica de fiabilitate sa fie reprezentata A(t) = s11..__ = A
e-AI
prin schema din fig. 11.14.2 a, iar in ca-
zul (b) prin cea din fig. 11.14.2b. Aceas-
ta conventie tolosita in teoria fiabilitatil
!!_ (1 - e-PI)
l1(t) = dt
sistemelor a fost lnspirata de schemele
din electrotehnica. S-au adoptat pentru
1- (1- e- PI
)
schemele logice de fiabilitate din fig. iar din relatiile 14.2.6 sl 14.2.11 rezulta:
11.14.2 sl denumirile de schema "serie"
fo e-Aid t
MTTF = m
(a) respectiv .paraler' (b). = _
Se constata ca in functie de definirea
cerlntei functionale schema logica are
diferite aspecte putand sa colnclda sau MTTR = J [1- (1 -
o
nu cu schema tehnologica.
Referitor la exemplul ales, trebuie (14.3.10)
precizat ca este necesara sl analizarea Astfel se pot obtine ~i expresiile analitice
defectsrilcr posibile. Astfel, cele expu- ale disponibilltatli mstantanee An ~i dis-
se sunt valabile in cazul in care defec- ponibilitatii asimptotice A in aceasta ipo-
tarea uneia din rezlstente consta in in- teza,
treruperea ei sl nu sunt valabile in ca- Daca la t = 0 entitatea este in stare
zul in care defectarea unei rezlstente de functionare A(O) = 1 se demonstrea-
consta in scurtcircuitarea ei. ln cazul za ca:
acestui din urma tip de defectare, sta-
rea de functionare trebuie definita nu- A(t) = _11_ + _A_.
mai ca la subpunctul (a) ~i schema 10- A+11 A+11
gica de fiabilitate va fi cea din fig. Disponibilitatea aslrnptomatica rezul-
11.14.2a, deci schema logica de fiabili- ta:
tate va fi de tip serie tata de schema A = lim A(t) = w(MI1) (14.3.12)
tehnoloqica, care este de tip paralel t-'"
din punct de vedere electric. Conform relatiilor
se poate scrie:
14.3.2. lpoteze simplificatoare A = __ M_T_T._F
__
MTTF+MTTR
a - Ipoteza iunctie; de repsrtitie ex-
ponentiala pentru variabilele Conform relatillor 14.2.13-16, rezulta:
aleatoare T, !$i T,.
Exprimarea analitica a functlilor de a(t)=A'T=~'T
11.+11
repartltle ale variabilelor aleatoare T, sl
T, este 0 problema centrala a teoriei fi-
abilitatii. Apllcatlile practice ale dezvol- f3(t) = (1- A). T =
tarilor ~i absfractlzerilor din teoria actu-
ala a fiabilitatii sistemelor sunt, in cazul
instalatillor electrice, relativ reduse la
__ (1- A). T __...!:!!_. T
v(t)
cele in care se toloseste ipoteza expo- 1 A + 11
nentialitatii repartitillor lui T, ~i T, si, in- 11
tr-o masura mai mica, a repartitiei Wei-
bull pentru T,.
Pentru timpul de functionare fara de- R(t.t+ x) = A(t).
fectare T" expresia analitica a functlel
de repartitie exponential a (sau "expo- (14.3.17)
nentlala neqatlva") este: b - Ipoteza elementelor independen-
F(t) = 1 - e-J..t (14.3.1) te din punct de vedere al proba-
iar pentru timpul de restabilire T : bilitatii de defectare
F(t) = 1 - e'l't (14.3.2) Defectarea unui element al sistemu-
ln cazul repartltlei Wei bull pentru T, lui nu intluenteaza probabllltatlle de de-
F(t)= 1-a·e-l'tfJ (14.3.3) fectare ale celorlalte elemente.
Conform relatiilor 14.2.2 sl 14.2.8 re- Se considera adrnisa ipoteza datorita
zulta: urrnatoarelor considerente:
Capitolul14: Fiabilitatea instala!iilor electrice
- diferentele de rezultate din calcule, in
urma a numeroase verlflcarl, in cazul
schemel or de instalatii electrice, sunt
nesemnificative fata de cazul in care
elementele sunt considerate "depen-
dente" din punct de vedere al proba-
bilitatilor de defectare;
- prin admiterea acestei ipoteze se
simplifica relatule de calcul !?i se re-
duce semnificativ volumul de calcule.
c - Ipoteza limitarii numenitu; de
= constant (14.3.7) stari ale unei entitati
Din punctul de vedere al metodelor
sl procedeelor pentru calculul fiabilita-
tii, entitatile se pot afla in numai 2 starl:
= 11= const. (14.3.8)
stare de functionare sl stare de defect
(pana), definite in § 14.2, cu exceptia
cazurilor in care se precizeaza, in mod
expres, considerarea ~i a altor start,
1
(14.3.9) definite sau nu in § 14.2.
A Este necesara precizarea faptului ca,
e-PI)] dt = l.
11
in paragraful de mai sus, nu este vorba
de nurnarul de stari ale unui sistem, re-
zultate ca urmare a starilor flecarul ele-
ment component. Aceste start sunt in
numar 2n (n fiind nurnarul componen-
telor relevante ale sistemului) !?i sunt, la
randul lor, fie stari de functlonare fie
stari de defect.
d - Ipoteza limitiirii numarului de tranzi-
tii posibile Intr-un interval de timp
dat
Necesitatile teoretice (in cazul mode-
e-(A+"j" (14.3.11) lului proceselor stocastice) ~i practice
(in cazul procedeului grupurilor de de-
fectare) au condus la admiterea urrna-
toarelor doua ipoteze:
- probabilitatea producerii simultane a
doua sau mai multe evenimente de
14.3.9 ~i 14.3.10, tipul detectarilor (catalectice) sau res-
tabilirilor, intr-un interval de timp ele-
mentar, este neqlijablla;
(14.3.13) - probabilitatea ca intr-un interval de
timp finit, in care 0 instalatie are un
element relevant defect, sa se defec-
teze mai mult dedit inca un element
(14.3.14) relevant se poate neglija. Aceasta
ipoteza este cunoscuta in literatura
de specialitate si sub denumirea de
_A_. T (14.3.15) ipoteza neglijarii probabllitatii defecte-
A+11
lor triple sau cu ordin de multiplicitate
mai mare. Ipoteza, desi nu intotdeau-
(14.3.16) na contorrna cu realitatea, este extrem
de utila in rezolvarea practica a pro-
blemelor de fiabilitate pentru sistemele
complexe si/sau mario ln sltuatlile in
care, din motive evidente, ipoteza nu
R(X) = _11_. eA'x corespunde realitatii, se recornanda
A+11
fie acceptarea ei insotlta, dupa nece-
sitati, de evaluarea erorii introduse, fie
utilizarea unor modele, metode sau
formule care nu presupun indeplinirea
acestei ipoteze.
e - Ipoteza neglijarii tranzitiilor din
stari de defect In stari de defect
Se considera ca se poate neglija
probabilitatea detectarf unui element al
unui sistem in perioada in care siste-
 Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice II. Instalalii electrice

mul este in stare de defect. in aceasta

perloada sistemul (mstaiatla) nu este
postactiune (pentru care starea proce-
sului la un moment dat este complet
Poo (t) «.: (t)
supus decat actiunilor rnentenantel co- determinata de ultima stare cunoscuta),
ij ( tlip )11
= P ~
1D
t) P m-, (t)
rective, in care principalele alternative in cazul instalatlllor, variabila alea- "
ale sistemului sunt de a se restabili sau toare este starea instalatiei, iar argu-
de a ramane in starea in care se aM. mentul este timpul. Pm• o (t)
Pm-1,1 (t)"'Pm_1,m_l (t)
"
Practic, este posibil sa se defecteze, in Prin lant Markov se intelege un pro-
unele cazuri foarte rare, inca un alt ele- ces Markov in care variabila aleatoare (14.3.23)
ment in perioada in care sistemul nu poate lua numai valori discrete apartl- problema care se pune este determi-
functloneaza, dar probabilitatea unui nand unui !;lir, numite, de obicei, start. , narea valorilor lip i(t )11'
astfel de eveniment se poate, prin ipo- Corespunzator sirului finit sau infinit,
teza neglija. Aceasta lpoteza conduce i lantul Markov se nurneste finit sau in- fiind cunoscute valorile
la avantaje privind reducerea !;li siste- finit.
matizarea calculelor. in functle de natura valorilor pe care !;li matricea ij )11' lip (t
Verificarile facute prin realizarea cal- Ie poate lua argumentul, lanturile Mar-
culelor cu sau fara acceptarea acestei kov pot fi cu argument continuu sau lntrucat probabllitafile de tranzitie co-
ipoteze au confirmat vaJiditatea ei. discret. respund evenimentelor unui sistem
Exista tnsa !;li cazuri in care nu este nici l.anturile Markov finite sunt descrise complet, se poate scrie:
necesar sl nici util sa se ia in consi- direct de asa numitele probabilitati de
derare aceasta lpoteza, cazuri care vor tranzltie (trecere). }: o, (t)
= 1 (14.3.24)
fi rnentlonate explicit. Ca regula gene- Probabilitatea de tranzitie admite ca
rata, ipoteza va fi in cele ce urrneaza ' variabila aleatoare ~~ sa ia valoarea x. de unde, introducand notatia:
acceptata, pentru valoarea argumentului t, daca p d, =q (0) (14.3.25)
f - /poteza va/orilor, relativ, mari ale . avut valoarea Xi pentru valoarea argu- IJ I IJ

timpului de tunctionere fafa de mentului tk: : rezulta:

timpul de defect Pi' (tk, t,) = p{x(t,) = X. ·x(tk) = X) ~ () ~
o instalatle, pentru care timpul de 1 J (14.3.18) LJP~ 0 = 0 = LJqij (14.3.26)
functionare nu este suficient de mare, Prin lant Markov finit si omogen pro- I j

fata de timpul de defect, nu poate pre- babilltatlle de tranzitie nu sunt afectate ~

zenta interes pentru beneficiari din de 0 tranzitle a argumentului, adica q~ = - LJ qij (14.3.27)
j .. i
cauza nontiabilitatii. Este important insa Pi' (tk + a, t, + a) = Pi' (tk, t,) (14.3.19) I

sa se cunoasca unele intormatii !;li con-
secinte suplimentare din acest punct
de vedere.
Experlenta practlca arata ca instala-
tiile fac parte din sistemele numite de
lnalta fiabilitate. Pentru aceste sisteme
se consldera, de obicei, ca raportul
MTTFIMTTR are valori in jur de 100 !;li
mai mario in cazuri cu totul izolate, se
pot intalni valori intre 50 ... 100.
Se cunoaste ca durata dupa care
disponibilitatea unei entitatl se poate
considera in regim stationer, respectiv,
independenta de timp !;li aproximativ ! lnstafatlei la un moment oarecare t.
egala cu disponibilitatea asimptotica
are un ordin de marlrne de cateva du-
rate medii de defect (MTTR). in ipoteza
MTTF I MTTR > 50 ... 100 rezulta ca
dupa 0 durata de timp, in general, mai
mica decat a zecea parte din MTTF, se ' matricii probabilltatilor de tranzltle,
poate considera disponibilitatea inde-
pendente de timp, fapt care echivalea-
za sl cu independenta de timp a pro-
babllitatilor absolute ale starilor unui
sistem. Ca urmare, sistemul de ecuatii
diferentiale pentru determinarea indica- ,
tori lor de fiabilitate prin modelul proce- I
1ceea ce permite sa 1se utilizeze 0 no-
. . I'f' •
tatie simp I icata
Pij (tk, t,) = P» (t,) = Pij (t) (14.3.20)
care nu poate da nastere la confuzii
daca, prin t, se intelege totdeauna va-
loarea cea mai mare a argumentului
din cele corespunzatoare starilor i si j.
Pentru analiza fiabilitatii instalatlltor
este adecvat modelul lanturilor Markov
finite !;li omogene cu argument conti-
nuu (timpul).
Problema consta in determinarea
probabilltatilor celor m stari posibile ale
Acestea se noteaza cu P1(~' P2(~"'"
P m(~ si se numesc probabilitati abso-
lute ale procesului stocastic. Pentru
determinarea lor este necesara cu-
noasterea staril inltlale a instaiatlel !;li a
Starea initiala sl matricea probabillta-
tiler de tranzitle deterrnina complet lan-
tul Markov finit sl omogen.
Notand cu:
II~ (t )11-
~=ricea probabilltatilor abso-
P' (t) =
q
s '
P
i
(t) + LJ~ P (t)j •
q
i (14.3.28)
j.i
este relatia fundarnentala pentru apli-
catille teoriei lanturilor Markov finite sl
omogene in calculele de analiza a fia-
bilitatii sistemelor. Marimile q.. se nu-
mesc intensitati de tranzltie, IJ
Relatia 14.3.28 reprezlnta un sistem
de ecuatii diferentiale a carul solutle re-
prezinta solutia problemei propuse,
adica determinarea probebflitatllor ab-
solute ale starilor sistemului in functie
de stante componentelor !;li de intensi-
tattle de tranzitie intre stan,
I Prin particularizarea lui i !;li j, relatia
14.3.28 se poate scrie sub forma ma-
trlceala:
11~'(t)11 II~ (t)II'llqill
= (14.3.29)
sau sub forma echivalenta
11~'(t)11 II~ (t)II·llqijll
= (14.3.30)
Tinand cont de relatia 14.3.25 se mai
poate scrie:
II~'( t)11 II~ (t)II'llp~ (0)11
= (14.3.31)

selor stocastice de tip Markov!

II~ (t)11 II~ (t)p (t)"'P (t)11
= 2 m (14.3.21)
ceea ce reprezlnta un sistem de ecua-
(§ 14.3.3) se transtorma intr-un sistem starea initiala va fi caracterizata de tll diferentiale a carul rezolvare cu aju-
de ecuatii algebrice liniare.
II~ (0)11 II~ (0) P (0) ... r: (0)11
= 2 (14.3.22)
torul transformatei Laplace conduce la
gasirea probablutatilor absolute ale
14.3.3. Modelarea funqionlrii Notand cu: procesului, in functie de probabllltatile
instalatiilor prin procese - matricea probabilitatilor de de tranzitie.
stocastice de tip Markov tranzitie Pentru compatibilitate, intrucat
}:Pij = 1,
Procesele stocastice de tip Markov
(sau procesele Markov) sunt cele fara se adauga la sistemul 14.3.31 !;li
 II. Instalalii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice

acuafia: qoo = -).. f3(T)

q01= ).. m =-- (14.3.55)
~~(t)=1 v(T)
(14.3.32) q10 = 0 (14.3.45) r

Pentru valori relativ mari ale timpului q11 = 1 (14.3.46)

t, procesul Markov devine stationer (i- Pentru procesele stanonere, probabili-
poteza f din subcapitolul precedent),
probabilitatile absolute ale starllor de-
lip; (t) ~'(t)11 = Ilpo (t) ~ (t)II·II-~ ~II = 0 tatile absolute ale starilor sunt indepen-
dente de timp $i relatiile de mai sus devin:
vin independente de timp, iar derivate- relatle ldentica cu relatia 14.2.3 pentru I

Ie lor, in raport cu timpul, se anuleaza, A(t) = ).. = constant in cazul ipotezei A = ~

kEF
Pk (14.3.56)
asa tncat se poate scrie: functiel de repertitie exponentlala a lui
T" deoarece, evident, conform defi- , a (T) = ~ P . T
11~11·llp~(0)11 = 0 (14.3.33) nitiei: , kEF k (14.3.57)
sau Po (t) = R(t)
Prin rezolvarea ecuatlei diferentiale
(14.3.34) se obtine: f3(T)=(1- ~Pk)·T (14.3.58)
ceea ce reprezinta un sistem de ecua-
-At
Po (~ = e = R(t) (14.3.47)
kEF
til algebrice liniare la care, pentru com- Pentru 0 instalatle cu restabilire, indi- V(T) = ~ ~ qkl Pk . T (14.3.59)
patibilitate, intrucat Iq;j = 0, se adauqa catorii de fiabilitate utilizaf frecvent kEF lED
relatia sunt A(t), a(T), f3(T), v(T), m $i =:
IP; = 1 (14.3.35) Acesti indicatori se determina in ca-
Pentru exemplificare se considera 2 zul proceselor nestatlonare cum s-a
cazuri simple: aratat mai sus, cu ajutorul sistemului (14.3.60)
Exemplul 1. Cazul unei entitati care format de ecuatlile 14.3.30 $i 14.3.32.
evolueaza in doua start, Se noteaza in modul urrnator:
cele 2 stari cu 0 - starea de functlonare A(~ rezulta prin insumarea probabili-
si 1 - starea de defect (aceasta notatie tatitor absolute, obtinute prin rezolva- 1 - ~ Pk
se va utiliza in continuare in toate ca- rea sistemului 14.3.30, 14.3.32 pentru m, = -=.......:k""E"-.F
__ (14.3.61)
zurile in care nu se va specifica altfel). toate starile care corespund starii de ~ ~ qkl . Pk
kEF lED
Probabihtatile de tranzltie sunt: functionare a instalatiei,
PO~(t) = R(t) = e-At (14.3.36) relatii prin care se pot determina direct,
-At
P01 (t) = 1 - R(t) = 1 - e (14.3.37) (14.3.48) • in functie de probabllltatile absolute ale
-I't
P10 (t) = M(t) = 1 - e_ t (14.3.38) ! starilor sl elementelor matricii lntenslta-
P11(t) = 1 - M(t) = el' (14.3.39) unde cu F s-a notat multi mea stanlor I tilor de tranzitie, oricare din indicatorii
Se ooserva ca probabllltatlle de tran- ' de functionare, , sistemului, in ipotezele facute,
zltle depind de lungimea intervalului Indicatorii a(T) $i f3(T) rezulta imediat Pentru rezolvarea concrete a proble-
(0, t). din relatiile: melor de determinare a fiabilitatii insta-
lntensltatile de tranzitia corespunza- T latiilor cu ajutorul acestui model, trebu-
toare rezulta conform relatlei 14.3.25: a(T) = f~o kEF
Pk (t)dt
.
(14.3.49) ie parcurs urrnatorul algoritm:
%0 = -).. (14.3.40) 1. definirea cerintel functionale din
%1 = ).. (14.3.41) definitia fiabilitatii sl disponlbllltatll:
q10 = /1. (14.3.42) f3(T)=![1-k~Pk(t)] dt (14.3.50) 2. intocmirea modelului structural -
q11 = -/1. (14.3.43) schema logica de fiabilitate;
iar sistemul 14.3.30 se scrie Pentru determinarea celorlalti indica- 3. descrierea tuturor starllor posibile
tori v(T), m $i m, este necesar sa se ale instalatiei, in functie de starlle
lip; Ilp
(t). ~'(t)11 = o (t). ~ (t)II·II:).. _:11 analizeze matricea Ilq ;;11. de functionare sau de defect ale
elementelor relevante din schema
la care se adauqa, pentru compatibili- Pentru a se determina nurnarul de logica de fiabilitate;
tate, relatia 14.3.32 defectari in intervalul de timp (0, T), se 4. gruparea stanlor posibile ale insta-
pom + P1(t)= 1 poate scrie: latiel in stari de functionare (F) $i
sl rezulta ecuatia diterentiala: de defect (D), conform cu cerinta
(14.3.51) functional a;
dP~t( t) + ().. + /1.) . Po (t) - /1. = 0 5. intocmirea graficului tranzltlilor po-
unde prin 0 s-a notat multi mea starilor sibile intre start;
(14.3.44) de defect. 6. intocmirea matricii lntensrtatilor de
in care: Pentru intregul sistem trebuie insu- tranzitie;
A(t) = Po (t). mate expresiile de mai sus, pentru toa- 7. rezolvarea sistemului de ecuatil
Exemplul 2. Cazul unei entitati care te stanle de functionare rezultand: 14.3.38, 14.3.40, respectiv, 14.3.42,
functioneaza pana la prima defectare. 14.3.43, dupa cum procesul este
Este cazul unei entitatl care, dupa (14.3.52) nestationar sau stationer:
defectare, nu se mai repara (restabiles- 8. calculul indicatorilor de fiabilitate
tel, respectiv, rarnane definitiv in starea sau sl disponibilitate ceruti de proble-
de defect. 0 astfel de stare se nurnes- T ma, functie de probablhtatile ab-
te absorbanta, Probabilitatile de tranzi- v(T) = ~ ~ «: f Pk (t)dt (14.3.53) solute sl lntensitatile de tranzitie,
tie dintr-o stare absorbanta in orice kEF lED 0

alta stare vor fi nule, iar probabilitatea ' Indicatorii m $i m, rezulta din rapoar-
de raman ere in acsasta stare este 1. tele:
Procedand ca in exemplul prece- a(T)
dent, se gase$te: m = v(T) (14.3.54)
 Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice II. Instalalii electrice

14.3.4. Metoda elementelor exceptia unor cazuri particulare) sensu I in loc de 6 indicatori in problemele in
echivalente din punctul de fizic al lui A l?i fl deoarece relatlile care nu se poate preciza, de la inceput,
vedere al fiabiliti1ii m = 1!)' l?i m, = 1/fl sunt proprii re- care sunt indicatorii ceruti sau in
partltillor exponentiate pentru T, sl T" problemele in care se cer toti indicatorii.
Pentru simplificarea calculelor se iar pentru elementul echivalent, in problemele in care nu se cer vet),
poate inlocui, in multe cazuri, 0 grupa functiile de repartltie pentru T, l?i T, de- i m l?i m, , este mai avantajoasa metoda
de elemente componente ale unui si- pind de structura grupei de elemente solutlel generale (§ 14.3.5).
stem printr-un element echivalent din echivalata. De aceea marirnile Ae l?i fle
punctul de vedere al flabllitatll. Condi- trebuie considerate ca parametrii de ' 14.3.5. Metoda sollJ1jeigenerale
tllle de echivalare impun ca, pentru calcul pentru elementul echivalent, cu
grupa de elemente echivalate l?i ele- semnlflcatia valorilor inverse ale lui m a - Metoda solutiei generale pentru
mentul echivalent, principalii indicatori l?i m.. Cu aceste conslderatil, se poate analiza fiabilitfJtii instalatiilor cu re-
de fiabilitate sa fie aceeasl. scrie pentru elementul echivalent, stabilire
in acest scop se poate inlocui 0 tinand seam a de relatitle rnentlonate Deriva din metoda rnodelsrf prin
structura fiabilistica sau 0 parte a unei mai sus: procese stocastice de tip Markov (§ 3)
structuri, cu 0 alta structura fiabilistica, sl se bazeaza pe generalizarea scrierii
A=~
care sa indeplineasca conditlile de (14.3.68) relatiilor pentru determinarea proba-
echivalare de mai sus l?i ai carei indi-
A. + fl.
bllitatilor absolute ale starilor, rezultate
catori de fiabilitate sa fie mai usor de : in urma rezolvarii sistemului de ecuath
calculat cu metodele sl procedeele cu- a(t)=~'T (14.3.69) 14.3.34, 14.3.35. Prin aceasta genera-
noscute.
A.
+ fl.
: lizare se evita necesitatea rezolvarii sis-
Un interes special i1 prezinta, in practi- A temului de ecuatil.
ca, echivalarea unor structuri fiabilistice /3(t)=_· ·T (14.3.70) Metoda este foarte utila, in special, in
din categoria schemelor logice de fia-
A.
+ fl.
cazurile in care nu se cere determinarea
bilitate cu cate un element echivalent. numarului mediu de defectari v(TJ. deoa-
Pentru 0 structura fiabillstica consi-
v(t)= A.fl. ·T rece nu este nevoie, in acest caz, de in-
derata ca 0 entitate, principalii indica-
A.
+ fl.
(14.3.71) tocmirea grafului tranziliilor si I sau a ma-
tori de fiabilitate, in cazul lnstalatillor cu 1 tricii intensitalilor de tranzilie.
restabilire, sunt dati de relatiile 14.3.9- m=- (14.3.72) Metoda presupune satisfacerea ipo-
Ae
10, 14.3.12, 14.3.14-16 care se pot re- tezelor din § 14.2.
scrie sl grupa conform scopului urrnarit Forma generala a solutlilor pentru
1
astfel: m=-r (14.3.73) probabllitatile absolute ale starilor sis-
fl. . temului se poate obtine, in ipotezele
A = _fl_ (14.3.62)
A+fl Pentru determinarea lui Ae l?i fle ' 0 admise, cu ajutorul regulii de lnrnultre
solutie practlca este alegerea ecuatiilor a probebilltatilor evenimentelor inde-
reprezentate de expresiile A si u(t), de- pendente, tinand seama de faptul ca
a(t) .r.: T
= (14.3.63)
oarece acesti indicatori se deterrnina, se poate scrie:
A+fl
de obicei, cu prioritate, iar sistemul re- U = 1-A (14.3.78)
prezentat de ecuatiite 14.3.68 l?i iar conform relatlel 14.3.12 rezulta:
A
/3(/)=-1 (14·3.64) 14.3.71 este compatibil. fl A
A+fl U=1---=--
Hezulta: (14.3.79)
A+fl A+fl
(14.3.65) A
v(T)
=- (14.3.74) de unde pentru 0 entitate:
• A· T U A
1 v(T) (14.3.80)
m=- (14.3.66) (14.3.75) : A fl
A iar pentru elementul (entitatea) i:
Se pot determina si direct parametrii U ).
1 =
mr (14.3.67) echivalenti, Ae $i fle in functie de pro-
___!_ _!_
(14.3.81)
A,
babilitatile absolute si intensitatile de
Analizand aceste relatil se constata franzitie, inlocuind valorile lui v(~ sl A Daca se noteaza cu Po, P1,· .. ,P;:n - 1
ca indicatorii respectivi, pentru 0 anu- cu cele din relatiile 14.3.59 sl 14.3.56 probabllltatlle celor 2" stari ale siste-
rntta durata a intervalului de timp de mului, conform relatlei 14.3.81 acestea
functlonare T, se pot determina in se poate scrie sl sub forma:
functle de numai doua marimi, A sl u, (14.3.76) n n fl .
P =flA.=fl--'-
in ipotezele considerate. o i-I ' i_I A + fl . (14.3.82)
, ,
in consecinta, pentru elementul echi-
valent al unei grupe de elemente, unei
P =P .~=p.~
structuri fiabilistice sau unei partl dintr- lOA 0 IJ (14.3.83)
I 1""1
o structura fiabilistica este suficient sa (14.3.77)
se determine valori corespunzatoare
pentru aceste doua rnarirni. in functie (14.3.84)
de aceste valori se pot determina totl l?1 In continuare, cu ajutorul relatiilor
indicatorii de fiabilitate rnentionati ai 14.3.68-73, se determina indicatorii
elementului echivalent (care reprezinta ceruti in problema respectiva. (14.3.85)
o entitate in sensul conferit acestei no- Acest ultim mod de abordare a pro-
tiuni in § 1). Valorile cautate se noteaza blemei prezinta avantajul necesitata de-
cu Ae sl fle l?i nu mai au, in general, (cu terrnlnarf a numai 2 parametrii de calcul
 II. lnstelatii electrice
P = p. U2· U3 Un_2. Un_I· Un
2"-2 0 A . A A .A .A
2 3 n-2
P = P . U1· U2 Un 2 . Un 1 • Un
2"-1 0 A. A A .A .A
1 2 n-2
AI . A2 . A3 ..... A . AI·
= Po . "-2
f.11. f.12. f.13..... f.1n_2.f.1n_.1f.1n
(14.3.87)
ln continuare, se deterrnina A, $i
13m cu relatiile 14.3.56, 14.3.57 sl
14.3.58. Pentru s(T); m $i m, daca se
cer in problema, este necesara folosi-
rea algoritmului din § 14.3.3 (care pen-
tru n > 5 necesita utilizarea calculului
automat) sau a procedeului grupurilor
de defectare.
b - Metoda sotutiet generate pentru
analiza fiabilitatii instalatiilor
restabilire
Pentru aceasta categorie de instalath
nu se pune problema deterrnlnarf nu-
rnarulul mediu de detectarl - functiona-
rea fiind luata in considerare numai pa-
na la defectare sau intre defectari, ln
consecinta, nu se pune problema in-
tocmirii unui graf de tranzitii intre stari
sau a unei matrici a probabllltatilor sau
lntensitatilor de tranzitle intre stari de-
oarece analiza se face pentru 0 singura
stare, starea de functionare, Evident,
referirea este facuta la starea de func-
tlonare a sistemului (instalatlei), ele-
mentele componente se pot afla, fie-
care, atat in stare de functionare cat sl
in stare de defect.
Probabllitatlle absolute ale starilor se
pot determina, ca sl in cazul functiona-
rii, cu restabilire prin regula de lnrnulti-
re a probabilltatilor evenimentelor inde-
pendente pentru fiecare stare din "ta-
belul starilor", identic cu cel din figura
11.14.1, cu exceptia expresiilor probabi-
litatilor starilor. ln continuare, se deter-
rnlna functia de fiabilitate a sistemului
prin insumarea probabllltatilor stanlor
de functionare,
Daca se introduce notatia:
Q; (t) = 1 - R; (t),
se obtin urrnatoerete expresii pentru
probabllitatlle celor 2" stari ale unui
sistem a carui schema logica de fia-
bilitate contine n elemente relevante.
Capitolul14: Fiabilitatea instalatiilor electrice
purile de defectare rezultate, din cate
P2"_2(t)=
un singur element, se prezinta in sche-
n-l n
= port). Q2(t}· Q3 (t) Qn-l (t). Qn(t} ma echivalenta de calcul ca atare, iar
cele reprezentate de cats doua ele-
R/t)· RP}· Rnjt}· R/t)
mente se reprezinta prin grupari in pa-
(14.3.91) ralel. Schema echivalenta de calcul se
(14.3.86) obtine prin reprezentarea in serie a tu-
P2"_I(t)=
turor grupurilor de defectare.
=
= Port}. Q /t). QAt) Q n-l (t)· Qn(t} Pentru constituirea propriu-zisa a
n-l n
R/t)· R2 (t)· Rn_Jt}· Rn(t} grupurilor de defectare, dupa intocmi-
A rea schemei log ice de fiabilitate,
n- n
(14.3.92) . aceasta se simplifica in rnasura in care
Deoarece acest lucru este posibil cu ajutorul re-
latillor de echivalenta $i apoi se intoc-
iT
P (t) = R (t)rezulta: rneste 0 matrice cu numar de linii $i
am o i-II
coloane egal cu nurnarul elementelor
din schema slmpliticata, atectandu-se
P2 -1
n (t) iT (t)
=
i_II
Q (14.3.93) flecarui element 0 Iinie $i 0 coloana, ln
cazurile deosebite, in care ne intere-
Dupa determinarea functiei de fiabili- seaza, in final, influenta unuia sau mai
tate ceilalti indicatori de fiabilitate ai , multor elemente asupra fiabilitatii insta-
sistemelor (lnstalatillor] fara restabilire, latiei, acestea nu se vor include in
rata de defectare ).(t) si durata medie echivalarile respective fiind considerate
de functionare pana la aparltia unei de- ca grupuri de defectare constituite din
fara tectarl MTTF = m se determina cu re- elemente individuale.
latiile cunoscute 14.2.3 sl 14.2.6. Se urmareste, in continuare, pentru
fiecare lin ie, daca elementul respectiv
14.3.6. Procedeul grupurilor defect lrnpreuna cu un alt element de-
de defectare fect (pe coloane) conduce la defecta-
rea schemei logice de fiabilitate. In ca-
Este un procedeu utilizat pentru ana- zul in care acest lucru este adeverat,
liza fiabilitatii sistemelor (lnstatatlilor) se noteaza lntersectia Iiniei cu a coloa-
complexe, ale caror scheme logice de nei respective, intersectiile notate defi-
fiabilitate nu sunt reductibile la configu- nind grupurile de defectare.
ratii clasice. Analiza matricii se face, din motive
Procedeul este foarte eficient in de simetrie, numai deasupra diagonalei
practica daca se admit ipotezele: principale, inclusiv aceasta diaqonala,
- elementele sunt independente din Trebuie rnentlonat faptul ca, in func-
punct de vedere al fiabilitatii de de- tie de definirea cerintei functlonale a
fectare (§ 14.3.2, ipoteza b); instalatiel, pentru aceeasi schema logi-
- probabilitatea ca la un moment dat ca de fiabilitate grupurile de defectare
sa fie in stare de defect mai mult de pot fi diferite.
doua elemente relevante ale schemei
logice de fiabilitate poate fi neglijata 14.3.7. AIle metode
(§ 14.3.2, ipoteza d).
Prin "grup de defectare" se intelege ln teoria fiabilitatii sistemelor exista
multi mea elementelor caracterizate de foarte multe alte metode utilizate pen-
faptul ca starea de functionare a multi- tru evaluarea fiabilitatii, Dintre acestea
mii respective este asigurata daca, cel se rnentioneaza metoda proceselor
putin, un element al grupului se afla in Markov finite cu argument discret, me-
stare de functlonare. Intrucat din expe- toda proceselor semi - Markov cu ar-
rienta practice s-a constatat ca, in ca- gument continuu, simularea Monte -
zul schemelor de instalatil, in general, Carlo, metoda algebrei variabilelor
si al instalatiilor electrice, in special, in aleatoare, metoda arborilor de defecta-
perioada in care un element al schemei re, metode bazate pe retele Petri de-
este defect, probabilitatea de a se de- terministe sl stocastice, metode legate
fecta mai mult de inca un element este de teoria multlrnilor fuzzy (vagi) s.a,
extrem de redusa, conform celei de a Aceste metode sunt folosite, in pre-
doua ipoteze de mai sus grupurile de zent, mai putin in domeniul flabilitatll
defectare se considera ca putand fi instalatiilor electrice.
(14.3.88) constituite numai din unul sau doua
elemente. Astfel, se iau in considerare,
ca grupuri de defectare, numai ele-
(14.3.89) mentele individuale prin a caror defec-
tare schema trece in stare de defect
sau grupuri de cate doua elemente prin
(14.3.90) a caror defectare in aceeasi perioada
schema trece in stare de defect. Gru-
 Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice II. Instalalii electrice

indicatori, se prezinta solutiile pentru: doua intervale "programate" pentru

14.4. Ingineria ftabil~ii
instal81;iilorelecbice
cu scheme logice de tipul
"a din n"
Este cazul instalatillor compuse din n
elemente din care, pentru asigurarea
staril de disponibilitate, este necesar
sa fie in stare de disponibilitate un nu-
mar de a elemente.
- disponibilitatea asimptotica A;
- nurnarul mediu de defectarl intr-un
interval de reterlnta T, v(T);
- functia de fiabilitate pentru un interval
de reterinta t, R(t);
- parametrii echivalenti Ae si !-leo
Ceilaltl indicatori se pot calcula, du-
pa caz, in functle de cei de mai sus, cu
relatille 14.2.3-18, 14.2.20-21, 14.3.23,
14.3.63-64, 14.3.66-67 ~i 14.3.72.
tunctlonare. ln unele probleme practice
atat durata T cat sl durata t pot fi re-
; zultate, in loc de date ale problemelor.
Pentru parametrii echivalerrti Ae si !-le
nu sunt prezentate reguli genera Ie de-
oarece se pot determina imediat cu re-
latille 14.3.74 ~i 14.3.75.
In cazul elementelor identice, din regu-
lile generale, rezulta relatlile:

r 'f (~)k
n
Problema care se pune este determina- Solutiile sunt prezentate pentru A = !-t • c' .
rea indicatorilor de fiabilitate ai instalatiei cazul general (n, a) oarecare ~i pentru e ( A + !-t «:o n !-l
(necunoscute problemei) in functie de in- principalele cazuri particulare lntalnite
dicatorii de fiabilitate ai elementelor com-
ponente (datele de intrare).
in ingineria fiabilitatii instalatiilor, atat
pentru elemente componente diferite
= An . ~ C~ .
k-D !-t
(~)k
(14.4.4)
ln literatura de specialitate se tntal- ca fiabilitate cat ~i pentru elemente
nests frecvent pentru sistemele cores- identice cu A1 = A2 = ... = =
An A, res-
punzatoare instatatillor de acest tip pectiv, !-l1=!-l2 = ... =!-In =!-l.
denumirea de "sisteme k din n" unde
k este nurnarul minim al elementelor 14.4.1. Cazul general
'f
n_a

care trebuie sa se defecteze pentru ca = A . An. a' C~·O. ~ .T

( )
sistemul sa treaca din starea de dis- Indicatorii A, v(T) ~i R(t) se deterrnina k-D u
ponibilitate in starea de indispo- cu ajutorul urrnatoerelor reguli gene-
nibilitate. Este evident ca exlsta relatia rale. (14.4.5)
k = n - a + 1. S-a ales alternativa - Pentru exprimarea lui A se lnrnul-
"a din n" pentru ca permite 0 tratare
mai generala a problemelor sl pentru
teste probabilitatea Po cu suma pri-
milor (n - a + 1) coeftclentl ai puterilor
Re(t) = Rn(t)· 'f
k-D
C~[O((t))]k
R t
ca, pe parcursul analizei de fiabilitate, lui X din dezvoltarea produsului:
n-a k
se are in vedere, permanent, starea
de disponibilitate (respectiv, starea de nn(X)=g(1+~:'X) (14.4.1)
= Rn (t). :L C~ (eAt -1) (14.4.6)
k-D
functlonare),
ln analizele de fiabilitate se iau in con- ordonati dupa puterile crescatoare ale Precizare. Se folosesc, in continuare,
siderare numai elementele esennale re- lui x dupa care se face x = 1, unde pentru indicatorii de fiabilitate ai siste-
levante ale schemei logice de fiabilitate, probabilitatea Po este data de relatla mului atat notatille A, v(T) si R(t) cat ~i
asa cum au fost definite in § 14.3.1. 14.3.82. notatiile Ae, ve(T) ~i Rit), primele fiind
Se vor folosi, in continuare, termenii - Pentru exprimarea lui v(T) se inmul- preferate in cazurile in care nu se pot
de stare de functionare, respectiv, ne- teste produsul Po' T cu suma fermata produce confuzii (in general, se pot
functionare, in loc de disponibilitate, din produsele dintre termenii coeficien- produce unele confuzii in cazul ele-
respectiv, indisponibilitatea. Diferenta tului lui xn-a din: mentelor componente identice din
celor 2 tipuri de stari consta in faptul punct de vedere al fiabllitatii). Se folo-
ca 0 entitate poate fi in stare de dis- nn(X)=g(1+~:'X) sesc sl notatii cu alti indici in cazurile
ponibilitate fara a fi in stare de functi- in care prin aceasta se obtine un plus
onare, dar invers, nu se poate. sl sumele 7).. unde j reprezinta partea de sernnincatle sau expresivitate.
Altfel spus, la durata starilor de func- din indici i =1 {1, 2, ..., n} care nu apar
tionare se adauqa, pentru determina- in termenii respectivi ai coeficientului a .C~ . (;)"'a
rea starllor de disponibilitate, durata lui xn-u. A = A' (14.4.7)
starllor de asteptare (stand-by) in care
entitatea nu este proprarnata sa functi-
- Pentru exprimarea lui R(~ se inmul-
teste probabilitatea Po cu suma primi-
e ~C>(~)k
k-D !-t
oneze. Spre deosebire de duratele sta- lor (n - a + 1) coeflcienti ai puterilor lui
rilor de functionare care sunt variabile x din produsul: a (A)n,o+1
aleatoare, duratele starilor de asteptare a'C . -
sunt de natura determinista (sau cvasi- n (X)=lI[1+
n i-I
O/t)
R/t)
.x]= !-t. = u:
n !-l
k
(14.4.8)
deterrnirusta). Modelele matematice
uzuale actuale ale teoriei tiabilitatti, im-
prumutate din teoria probabilitatilor, nu = g[1 + (eA.1 -1)' x] (14.4.2)
i
k-n-a+1
k
C•
n
(!:)
11
iau in considerare dedit duratele alea- Helatlile generalizate 14.4.7 ~i 14.4.8
toare ale starilor de functionare. Cores- reprezinta formule de calcul care pun
punzator acestor durate se alege dura- ordonati dupa puterile crescatoare ale in evidenta factorii cu care se modifica
ta programata (sau durata de reterlnta) lui x dupa care se face x = 1. parametrii A sl !-t in cazurile corespun-
pentru functionare intr-un anumit inter- Probabilitatea Po se determina in zatoare ale valorilor n si a.
val de timp calendaristic. acest caz cu relatia Exemplul 1. Intr-o statie de transfor-
Solutiile pentru determinarea principa- mare MT/JT sunt montate 4 transfor-
liIor indicatori de fiabilitate ~i a parametrilor (14.4.3) matoare identice, puterea ceruta de
ecbtvalenti (pentru cazul .rnetodel consumatori putand fi asigurata de nu-
elementelor echivalente", § 14.3.4) in Ooservstie. ln cazul functiei de fiabi- mai trei transformatoare, al patrulea
functie de care, cu relatiile de calcul din litate s-a folosit notatia t in loc de T fiind de rezerva, Se deterrnina parame-
14.2 ~i 14.3 se pot determina totl ceilalti pentru a dlferentia semnificatiile celor trii echivalenti de fiabilitate pe durata
 II. Instala!ii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instala!iilor electrice

t = 8000 h, cunoscand ratele de defec- n Corespunzator acestor relatii, pentru

tare (A) $i de restabilire (,u) pentru un A=~A.
e LJ, (14.4.12) . elemente identice, se scrie:
transformator A = 0,03195.10.8 s-' si i-I
A=_,u_
,u = 72,97'10-8 So,. nA + ,u (14.4.22)
Solutie: in acest caz n = 4 $i a = 3,
rezultand conform relatiilor 14.4.7 sl (14.4.13) nA,u
v ()T =--·T
(14.4.8). nA + u (14.4.23)
Nr. cai A u U.M.
1 3,20E - 10 7,30E - 07 [So,] (14.4.24)
3,20E - 10 7,30E - 07 [So,] iar in cazul elementelor identice:
2
3,20E - 10 7,30E - 07 [So,] Exemplul 2. Se determina indicatorii
3
A = (_,u_)n = An (14.4.14) de fiabilitate ai instalatlei din figura

A = 0,0001675 .1O-8s" • A +"" 11.14.4, pentru 0 durata programata de

• functionare T = 8760 h $i 0 durata pro-
(14.4.15) gramata de functionare neintrerupta
"". = 145,908 . 10-8 s'
t = 1000 h, cunoscandu-se ratele de de-
Utilizand calculul automat rezulta: fectare, respectiv, restabilire pentru ba-
n = 4; a = 3 (14.4.16) re, separatoare, intreruptoare $i cabluri:
t=8000h AB = AI = 0,03306.10-8 s-,
Ae = 0,000167578641217656 E-08 s' = ,uB = ,ul = 1656.10-8 s-,
• = nAa
A (14.4.17)
= 0,603283108383563 E-08 h-'; AS = A2 = 0,00834.10-8 s-,
,ue= 145,908052327311 E-08 s-, = nA,un ,us = ,u2 = 1538.10-8 s-,
,u. (14.4.18)
= 525268,98837832 E-08 h-'. = n
AI = A3 = 0,04334.10-8 s-,
(A + ,u) _,un
,u, = ,u3 = 1552.10-8 s-,
14.4.2. Cazul a =n Ooservetie importente. in unele AC = A4 = 0,355,10-8 s-'/km
lucrari de specialitate, in locul relatiilor ,uc = ,u4 = 103.10-8 s-,
Acest caz este cunoscut sub denu- pentru A, v(T) sl ""e
de mai sus, rezultate Lungimea traseului de cablu se con-
mirea serie, denumire tmorumutata din din "regulile genera Ie" , se lntalnesc re- sidera egala cu 1 km.
electrotehnica. Cazul serie corespunde latllle: Solutie. Cerlnta functionala: sa se
ipotezei conform carela, pentru asigu- asigure energie la consumatorul M.
rarea starii de functlonare a instalatlei 1 (14.4.19) Schema logica este data in fig. 11.14.5.
A=---
("cerinta functionala"), este necesar ca Pentru:
toate elementele relevante (din schema n=4
logica de fiabilitate) sa fie in stare de a=4
functlonare, T=8760 h
Schema logica de fiabilitate este de t = 1000 h
tipul schemei serie din electrotehnica (14.4.20) utillzand calculul automat rezulta:
(fig. 11.14.3).
Nr. cai A U.M.
in acest caz denumirea de "a din n"
este improprie deoarece nu exlsta re-
1 3,31E-10 ""
1,66E-05 [So,]
2 8,34E-11 1,54E-05 [So,]
dundanta iar n - a = O. Considerarea [So,]
3 4,33E-10 1,55E-05
acestui caz este justlflcata de posibili- [So,]
4 3,55E-09 1,03E-06
tatea obtinerll expresiilor de calcul (14.4.21)
pentru indicatorii de fiabilitate prin
particularizarea relatlilor de mai sus. B
Intr-adevar, pentru a = n rezulta:

A=
n (
n1+_l_
ion
1 n,u.
=n--'-=nA
A. ) i_I A. + u, i-I
,ui
"
n

'
Daca probabilitatea acestor tranzltli
nu se neglijeaza, la numitorul relatiilor
14.4.19 ... 21 apar, in plus, sume de
produse de tipul:
T S

AiAj AiAjAk . . . .
(14.4.9) -, -- s.a.rn.d, (cu I~J, i*k, k~I),
,uj,uj ,ui,uPk
care conduc la expresiile de la numitor
(14.4.10) ale relatiilor 14.4.9-10 $i 14.4.13.
lntrucat posibilitatea unei tranzitii
dintr-o stare de defect a unei instalatii
intr-o alta stare de defect, respectiv, ,
,
probabilitatea detectarlt unui element C

i
(14.4.11)
relevant, in perioada cand instalatia
este in stare de defect, poate fi negli-
jata (conform ipotezei din §14.3.2, con-
1 2 i n-1 n firmata de realitate), ambele grupe de M
---D--C:J- -~
--
- ...--....--. relatii de calcul de mai sus pot fi utili-
zate in practlca, Diferentele intre rezul-
Fig. 11.14.4. Circuit de alimentare a
unui consumator M:
tatele care se obtin sunt nesemnificati-
Fig. 11.14.3. Circuit aerte cu n B - bara de alimentare; S - separator;
ve. Preferinta lnclina, evident, catre ul-
elemente. I - intreruptor automat; C - cablu.
timele, deoarece sunt mai simple.
 Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice II. Instalalii electrice

R(~ = R1(~ + R2(~ - R1(~'R2(~ (14.4.27) Pentru t = 8760 h

B S C
A(t) = 0, 15273·1(j8 s-1
A1A2(!J. + !J.2)
A = -------'------'-- 1 (14.4.28) Hezulta ca rata de defectare in cazul
• AI' !J.2 + A2!J.1+ !J.1!J.2 . allrnentarli prin doua cabluri in paralel,
Fig. 11.14.5.Sachema logici a !J.e= !J.1+ !J.2 (14.4.29) pentru t = 8760 h, este de aproximativ
schemel din fig. 1I.14A. In cazul elementelor identice: 3 ori mai mica decat in cazul in care se
face alimentarea printr-un singur cablu.
Po = 0,99651211 A = 1 _ (_A )2 = (_!J. )2 = A2 ; Ea este mai mica in acest caz pentru
A = 0,99651211 • A +!J. A +!J. : orice valori ale lui t deoarece din
a(T) = 31426005,89 s = 8729,44 h (14.4.30) relatille 14.2.3 $i 14.4.32 rezulta:
f3(T) = 109994,10 s = 30,55 h -2A -At + 2Ae-2At
v(T) = 0,138 v (T) = 211-' (_!J._)2 .T (14.4.31)
A(t)- 2~-At_e-2At
m = 2,27 E+08 s = 0,0006316 E+08 h • A+!J.
m, = 795947,186 s = 221,096 h Re(~ =2 e-e-At - 2At(14.4.32) 1 - e-At
= A' < A
R(t) = 0,984 2A2 1 -At
Ae = 0,4397 E-08 1Is = A =-- (14.4.33) 1 --e
• 2A+!J. 2
= 1583,064 E-08 1/h
!J.e= 125,636 E-08 1/s = !J.e= 2!J. (14.4.34) 14.4.4. Cazul a = 2, n = 3
= 452291,3154 E-08 1/h. Exemplul 4. Se cere functia de fiabi-
Exemplul 3. Se cere valoarea functiei litate a instalatiei din fig. 11.14.3 exem- Este un caz frecvent tntalnlt in pro-
de fiabilitate a schemei de comanda au- plu 2, pentru t = 8.760 h, in cazul in blemele de fiabilitate a instalatiilor. Prin
tomata reprezentata in fig. 11.14.6 in care in loc de un cablu se monteaza particularizarea regulilor generale se
care defectarea oricarei componente : doua cabluri identice in paralel, fiecare obtine:
conduce la defectarea schemei. Se cu- i putand prelua intreaga sarcina.
nosc rate Ie de defectare pentru siguran- ! Sa se compare rata de defectare in (14.4.35)
te fuzibile Af = 0,5·1(j6 h'1; pentru bu- acest caz cu cazul din exemplul 2.
I

toane de cornanda Ab = 0, 175·1(j6 h·1 SoltJtje. In acest caz, cablurile sunt in

pentru 0 grupa de contacte $i pentru paralel sl din punct de vedere electric
contactoare AC = 0,25·1(j6 h·1• Durata $i din punct de vedere fiabilistic.
de referinta t = toDD h. Fiabilitatea sistemului format din cele
SoltJtje. Conform relatlei 14.4.12 sl doua cabluri in paralel este data de re-
tin{md cont de faptul ca butonul Sl are latia 14.4.32.
utilizare in schema 3 grupe de contac- Rp_it) = 0,98878
te, contactorul K2 are utilizate 2 grupe ' Fiabilitatea instalatlel trebuie calcula-
de contacte, iar contactorul Ka are ta prin "inserierea" barei separatorului,
utilizate 3 grupe de contacte, rezulta: intreruptorului si sistemului format de I

A = Af + (3+ 1)Ab + (1 + 2 + 3)Ac = cele doua cabluri in paralel: (14.4.36)

= 2,7·1(j6 h·1 I unde:
R(t) = Rb(t)· R.(t)· R/t)· Rpc(t) =
sl conform relatlei (14.3.4), 3!J.. 3
R(t) = e·2,l.ur .t
6 =e·!...I. e,!.,1 . e·!.j·1. R (t) P =ll-'-=ITA (14.4.37)
pc o i-I Ai +u, i-I
R(1000 h) = 0,9973
deci 0 fiabilitate, relativ, buna, respectiv,
R(8760) = 0,9627
14.4.3. Cazul a 1, n 2= = In cazul din exemplul 2 rata de de-
fectare este data de relatla 14.4.12 (14.4.38)
Este cazul a doua elemente in para- A s: = 0,43974·1(j8 s-1.
lei, denumire lrnprurnutata, de aseme- In cazul din acest exemplu deoarece,
nea, din electrotehnica. pentru elemente in paralel, din punct
Prin particularizarea regulilor genera- de vedere al fiabilitatii, functia de re-
Ie se obtlne: partltle a sistemului nu mai este expo- (14.4.39)
2 A nentiala, rata de defectare trebuie de- In cazul elementelor identice:
A=1-IT-_i_=A +A -A ·A terminata pentru cele doua cabluri in
i_IA., + !J..
, 1 2 1 2 !J.2(!J.+ 3A)
paralel cu ajutorul relatiilor 14.2.3 $i A = (14.4.40)
(14.4.25) 14.4.32 e (A +!J.f
\ (t)= 1_e-0.35510·81 '0,355.108
c 1 _0355.10.8
(14.4.26) 1- -e . (14.4.41)
2
deci rata de defectare in acest caz,
pentru sistem, depinde de timp. 6A2
Pentru intregul sistem, conform A =--
(14.4.42)
relatlei rezulta:
• !J.+3A

A(t) = (0,3306 + 0,00834 + 0,04334) .10-8 2!J.2

(14.4.43)
!J.. = A + 3!J.
+ 1- e-0.355'1O·8'1
. 0,355 .10-8
N----~----~--~- 1 -0355'10. 8'1
1--·e .
Fig. 11.14.6.SchemA de comandl. 2
 II. Instalalii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instalalii10r electrice

metrii de fiabilitate se pastreaza la un A'e:::: 51·A2 + 52 -x, (14.5.1)

14.5. Ingineria fiabilit61:ii nivel mai mult decat satisfacator, erori- in care s-a introdus notatla:
instal81;iilor electrice Ie fiind, in majoritatea cazurilor, lipsite A.
complexe de lrnportanta, 5; = _L (14.5:2)
Helatiile prezentate sau deduse in f.l;
Prin instalatli complexe se inteleg capitolele precedente, in ipotezele re- Aproximarea este acoperitoare deoa-
toate instalatiile care nu sunt de tipul pertitiilor exponentials pentru variabile- rece, evident A' e > Ae iar eroarea rela-
(n - a) redundante. Ie aleatoare T, $i r, $i independentei tiva a acestei aproxirnari este:
Pentru aceste instalatll (sisteme) nu de timp a probabilitatilor absolute ale O).. = (51 + 52).100 [%] (14.5.3)
exista solutii generale de rezolvare starilor din modelul lanturilor Markov, Avand 0 expresie sirnpla, eroarea se
pentru orice tip de structura fiabilistica. sunt relatii aproximative, rezultate ca poate determina cu u$urinta in cazul in
Problemele se rezolva, in fiecare caz urmare a acceptarii acestor ipoteze care acest lucru este necesar pentru
concret, utilizand metodele, modelele care au adus la simplificarea relatiilor aprecierea preciziei sau pentru eventu-
sl procedeele prezentate in § 14.3 sau lnitiale. ale corectli.
alte metode. Alegerea metodei este Relatiile aproximative prezentate in Analog, in cazul a trei elemente in
determinata, in general, in cazul insta- continuare se bazeaza pe observarea a paralel cu a = 2, relatia 14.4.38 poate
latlilor electrice ($i nu numai in acest doua partlcularitatl importante ale in- : fi aproxlmata prin relatla sirnpliflcata
caz), de durata necesara rezolvarii pro- stalatillor, in general, $i instalatillor acoperitoare:
blemei in functle de mijloacele disponi- electrice, in special:
A: !!! A, (52 + 53) + A2 (5, + 53) + A3 (5, + 52) =
bile pentru rezolvare, intre care profe- - frecventa aparltiei rapoartelor
sionalismul sl software-ul sunt, de re- A; If.l; in relatiile pentru determinarea = 5, (A2 + A3) + 52 (A, + A3) + 53 (A, + AJ
gula, determinante. indicatorilor de fiabilitate pentru siste-
mele cu restabilire; (14.5.4)
14.5.1. Relatii de calcul - valorile relativ mici ale rapoartelor cu 0 eroare relativa egala cu:
aproximative A/ f.l; pentru elementele componente O).. = (51 + 52 + 53).100 [%] (14.5.5)
ale instalatiilor, intalnindu-se, in ge- Pentru n elemente serie relatia
Pentru lnstalatll de complexitate me- neral, in practica, valori uzuale sub 14.4.21 devine:
die, utilizarea numai a relatiilor prezen- 0,001 si maxi me sub 0,01 (exceptiile
tate sau deduse in capitolele anterioa- sunt tot mai rar intalnite).
re conduce, uneori, la solutii fie dificil a - Relatii aproximative simplificate (14.5.6)
de obtinut, fie dificil de utilizat in prac- pentru calculul parametrilor echi-
tlca, Mai mult, preocupanle teoretice valenti .As $i "'s
exagerate pentru precizie sunt aproape Diticultatlle de calcul pentru determi-
inutile in acest caz deoarece datele nu- narea fiabilitatii sistemelor cu restabilire $i conform relatiei:
merice utilizate in calcule reflecta reali- provin, in mare masura, din cauza n n A
tatea cu un grad destul de scazut de relatiilor pentru determinarea parame- ~ A. = A rezulta: ~ A. = ~ (14.5.7)
LJf e LJI
fidelitate, in special, din cauza lipsei de trului echivalent As in cazul elementelor i_I i_I f.l.
lntormatii suficiente privind fiabilitatea in .paraler' din punct de vedere al fia- Daca se introduce notatla:
elementelor. bilitatii, Astfel relatla 14.4.28, pentru A
Pentru inlaturarea, in mare masura, a cazul a doua elemente in paralel: 5=~ (14.5.8)
acestor inconveniente, se prezinta une- • f.l.
Al2· (f.l, + f.l2)
Ie relatli (formule) aproximative de cal- A = _---=--'-c...._-.-::..!._ rezulta:
cui care pot fi utilizate, cu mult succes, • f.l,f.l2 + A,A2 + A2f.l, n

in cazul instalatiilor cat $i al altor siste- intervine repetat, de multe ori, in expri- 5
• = LJ,
~5 (14.5.9)
;_1
me (cu anumite precautli), relatii cu marea indicatorilor de fiabilitate ai unei
ajutorul carora volumul de calcul se re- lnstalatli, chiar de complexitate relativ Grupul de relatii 14.5.6 $i 14.5.9 sunt
duce deosebit de mult, iar precizia cu redusa, mult mai comode in practica ingine-
care se deterrnma indicatorii sl para- Relatia se mai poate scrie sub forma: reasca decat grupul de relatii 14.4.12
$i 14.4.21.
Tabelulll.14.1. Relatll uzuale pentru calculul parametrilorechivalen1i de Helatia 14.5.9 are caracter de relatie
ftabilitate. , aproximativa in aceeasi rnasura cu re-
Tipul !
Relatii exacte Helatii aproximative Eroare relatlva [%] latta 14.5.6, datorita neglijarii, prin ipo-
schemei simplificate teza, a tranzitillor din starl de defect in
n stari de defect.
elemente
.
A = }:A. ,
n

i-1
·
A=}:A.
n

;_1 ,
- Pentru 2 elemente in paralel tinand
seama de relatia f.le = f.ll + f.l2, se ob-
serva ca, sl in acest caz, utilizand rela-
n
in serie tia 14.5.1 rezulta 0 relatie foarte sirnpla
}:A; n

f.l. =~
j:A;
·
5 =}:5
;_1 ,
- pentru 5e conform notatiei:
A'
5' .. ~ = 5 ·5 (14.5.10)
i_I f.l;
I
• f.l. t 2
r -
doua CU 0 eroare relativa a aproxirnerii:
I
elemente A,A2 (f.l, + f.l2) A: .. 5,A2 + 52A, (51 + 52)·1()2 Os.= (51 + 52).100 [%] = 0ll (14.5.11)
i A = I In concluzie, pentru relatiile cele mai
i • f.l,f.l2 + A,f.l2 + A2f.l, utilizate in calculele pentru determinarea
in paralel I
f.l. = u, + f.l2 5' .. 5 ·5 (51 + 52)·1()2 : fiabilitatii instalatillor se pot folosi relatiile
I
• , 2 sau formulele aproximative stabilite mai
 Capitolul14: Fiabilitatea instalalii10r electrice II. Instalalii electrice

sus, sintetizate in tabelul 11.14.1. iar in cazul sistemelor, conform rela- b - Relalii aproximative pentru deter-
Un avantaj al utilizarii parametrului 5 tiei 14.3.68: minarea numArului mediu de de-
introdus in capitolul precedent este cel /-l. 1 fecte ~i a duratei medii totale a
al slrrjpliflcarii relatiilor cele mai uzuale A =---=--
(14.5.16) stArii de defect intr-un interval de
de calcul, prin stabilirea formulelor
A. + /-l. 1+ 5.
timp dat
aproximative sintetizate in tabelul Oezvoltand in serie relatiile 14.5.15 ~i Helatia pentru determinarea nurnaru-
11.14.1. Avantajul este evident, atat in 14.5.16 sl neglijand, datorita valorilor lui mediu de defecte se poate scrie
cazul structurilor de tip serie din n ele- mici ale lui 5, termenii de la s2 in con- functle de 5:
mente - inlocuirea relatiei 14.4.21, cat sl tinuare, rezulta:
v(T)
A/-l
T
A T (14.5.22)
in cazul structurilor de tip paralel din =_-' = -'
(14.5.17) A+/-l 1+5
doua elemente - inlocuirea relatlel
14.4.28. Pentru structurile de tip paralel, relatle aproxlrnatlva a carei eroare ab- in care, neglijand valoarea lui 5 de la
conform tabelului 11.14.1 este la fel de sol uta se deterrnina din identitatea al- numitor, rezulta relatia aproxlrnatlva
avantajoasa ~i utilizarea parametrului /-le' qebrlca: simplificata:
care are 0 expresie la fel de simpla. 1 52
v(T) ::::A·T (14.5.23)
Pentru alte tipuri de structuri, de --=1-5+-- (14.5.18) cu 0 eroare relativa:
exemplu, cazul cu trei elemente cu
a = 2, nu rezulta posibilitatea stabilirii
1+5

ultimul termen reprezentand

1+5

.restul"
° y
= 5·100 -
Analog, rezulta:
[%] (14.5.24)

unei relatli aproximative simplificate dezvoltarii in serie, daca se iau in con- v(7) ::: Ae' T (14.5.25)
convenabile pentru /-le dat de relatia siderare numai primii doi termeni. Re- cu eroarea:
14.4.39. zulta eroarea absolute: Oy = 5e ·100 [%] (14.5.26)
Pentru parametrul 5e se poate insa 2 acceptabila in majoritatea cazurilor.
stabili 0 astfel de relatie daca se utili-
LiA = _5_
(14.5.19) Helatia pentru determinarea indicato-
1+ 5
zeaza expresia corespunzatoare a lui rilor /)[7] se poate scrie functie de 5:
A~ data de relatla 14.5.4, iar pentru /-le sl eroarea relativa
expresia 14.4.39: f3(T) = _A_ . T = _5_ . T (14.5.27)
A+/-l 1+5
5'
A'
!!! __!_ = 515253+ 5152 + 5253 + 5351
0A = ~ = 52 ·100 [%] (14.5.20)
si analog se poate scrie relatia aproxi-
• /-l. Relatia 14.5.17 este lrnportanta sl rnativa slmpliticata:
(14.5.12) pentru faptul ca, cu ajutorul ei se poate f3(T) ::::5' T (14.5.28)
sau: interpreta sernniticatia parametrului 5. cu 0 eroare relativa:
Astfel, conform relatiei 14.5.17 sl defi- 0(3 = 5·100 [%] = Oy (14.5.29)
(14.5.13) nitiei din § 2, indisponibilitatea asimp- Analog:
cu 0 eroare relativa prin care este tomatlca se poate scrie: f3(T) ::: 5e . T (14.5.30)
aproximat 5e prin 5~ care se deterrnina U = 1 - A ::::5 (14.5.21) cu eroarea:
cu usurinta sl se gase~te: deci, in cazul unei entitatl, parametrul 5 s = 5 ·100 [%] (14.5.31)
Os =0). = (51 + 52 + 53).100 [%] (14.5.14) aproximeaza foarte bine indisponibili- (3Relatiile 14.5.23 sl 14.5.28 sunt de-
Un alt avantaj al introducerii parame- tatea asirnptornatlca. Aceeasi semnifica- osebit de importante. Conform acestor
trului 5 consta in exprimarea mai co- tie se poate da ~i pentru 5e in cadrul relatil rezulta ca fiabilitatea poate fi
rnoda ~i a altor indicatori care caracte- unei tnstalatll privita ca sistem, cu rezer- foarte bine caracterizata de parametrii
rizeaza fiabilitatea instalatillor. Astfel, va luarii in considerare, de la caz la caz, A sl 5, respectiv, Ae $i 5e, in toate
pentru probabilitatea starf de disponi- a efectului propaqaril erorilor. cazurile in care valorile:
bilitate, conform relatiei 14.3.12 in ca-
zul unui singur element, rezulta:
A1 A2 An
A ,= ____!:Ij_
A; + /-l;

-00---
A1
= _1_
1 + 5;
A1
(14.5.15)

A1
........

........
f-
A2
........

........
~

........ e--D
A2 -=~~:J- B1 B2
Fig. 11.14.8. Transfigurarea
din fig. 11.14.7.
Bm
schemei

B1 B2 Bm B1 B2 Bm
A A A

An An An --0-
-OO--D B1 B2 Bm
Fig.II.14.7.SchemA loglci de
fiabilltate compusA din
m x n elemente.
B1 B2

a
A
Bm

Tabelul II 14.5.2 Valiante de dlmenslonare a schemelor in b'iunghl

Circuitul
in cazul unei allmentili ,I a 2 consumatori

caz 1
Puterea luata in calculul de dimensionare
caz 2 caz 3 caz 4
-C=::J- B1 B2 Bm
b
1-2 P2 + P3 P2 + P3 P2 + P3 P2 + k3P3 Fig. 11.14.9. Schema loglci
1-3 P2 + P3 P3 + k2 P2 P3 P3 din fig. 11.14.7 pentru (a) n = 1
2-3 P2 P3 + k2 P2 P3 k3 P3 ,I transfigurarea acesteia (b).
 II. Instalalii electrice
o = 0 = 100· 5 [%], respectiv,
l = l_ = 100,se [%]
V sun! relativ mici.
Precautia verifidirii prealabile a erorii:
s = 0 = 100,se [%],
V
este fJ necesara," de regu I"
a, asa cum 0
confirma sxperlenta practica de calcul,
numai in cazul unui nurnar mare de
elemente in serie.
14.5.2. Teoreme de transfigurare
a - Consicleratii asupra unor teoreme
de transfigurare triunghi - stea ~i
stea - triunghi
Modelarea structurii unui sistem
complex, din punct de vedere fiabilis-
tic, sub forma schemelor logice de fia-
bilitate $i asernanarea acestora, din
multe puncte de vedere, cu schemele
circuitelor electrice, a condus la ten-
dinta de a se imprumuta unele denu-
miri pentru notiuni sau chiar teoreme
din electrotehnica, pentru teoria fiabili-
tatii sistemelor. Ca exemple se pot
rnentiona denumirile serie, para/e/ sl te-
oreme/e de transfigurare.
Referitor la cazul echivalarii circuite-
lor stea cu circuite triunghi, problema
pare putin tortata in cazul fiabilitatii in-
stalatiilor deoarece nu prezinta acelasl
interes practic ca in electrotehnica.
b - Proprietatea important! a unor
structuri tipice in schemele logi-
ce de fiabilitate ale instalatiilor
Se dernonstreaza ca pentru valori re-
lativ mici ale rapoartelor ).J fJ. ale ele-
mentelor componente ale unor instala-
tii schema logica de fiabilitate din fig.
11.14.7 se poate transfigura in schema
din fig. 11.14.8.
Pentru Ai / fJ.i < 0,01, caz frecvent in
lnstalatllle electrice, eroarea de aproxi-
mare este in jur de 0,05 %.
Un caz particular este cel in care
n = 1. ln acest caz rezulta echivalenta
schemelor din fig. 11.14.9 a $i 11.14.9 b,
respectiv, relatlile:
(14.5.32)
a b
Fig. 11.14.10.Schemele loglce pentru '
un consumator cu doul allmentlrt:
a -
schema ctesics;
b - schema transfigurata.
Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice
m in afara faptului
S=S'~A
e A ~ 8, (14.5.33)
I-I
Valoarea deosebita a acestor transfi-
gurari, in afara reducerii foarte mari a
volumului de calcule, consta in faptul
ca transfigurarea se realizeaza direct,
grafic, fara relatii de transformare a pa-
rametrilor de fiabilitate.
c - Transfigurarea triunghi-stea pen-
tru elemente diferite din punct de
vedere al fiabilitatii
Pentru schemele logice de fiabilitate
ale lnstalathlor prezinta interes deose-
bit numai transfigurarea triunghi-stea.
in cazul a doua alirnentari $i a unui
consumator este suficienta 0 echivala-
re a schemei in triunghi cu un singur
element echivalent in locul a trei ele-
mente conectate in stea, ceea ce se
poate face mult mai comod.
Cazu/ scheme/or in triunghi cu doua
alimentari $i un consumator
Se pune problema echivalentei sche-
melor din fig. 11.14.10 a sl 11.14.10 b de-
oarece in problemele de analiza a fia-
bilitatii prezlnta interes fiabilitatea rea-
lizata la nivelul consumatorilor iar in
acest caz exlsta un singur consumator.
Se considera, prin lpoteza, ca fiecare
sursa aslqura, singura, puterea nece-
sara consumatorului, circuitele fiind di-
mensionate in consecinta.
Pentru schema logica de fiabilitate
din fig. 11.14.10 a, parametrii echivalentl
sunt:
Ae::::: A13·S23 + A23·S13 (14.5.34)
se :::::A13·S23 (14.5.35)
Determinand fiabilitatea elementului
echivalent prin metoda "exactii" a mode-
lfirii prin procese stocastice de tip Markov
(metoda solutiel generale) se constata ca,
nici in acest caz, parametrii elementului
dintre nodurile 1 $i 2 nu intervin in
expresiile lui Ae $i se' Parametrii elemen-
tului dintre nodurile 1 $i 2 intervin numai in
expresiile lui A $i v(T) insa cu influenta
foarte mica (neglijabila). Aceste aspecte
conduc la validarea relatiilor de calcul
14.5.34 $i 14.5.35 pentru aplicatiile ingine-
riei fiabilitatii instalatiilor.
b
Fig. 11.14.11.Schemele loglce pentru
dol consumatori
cu 0 slngurl allmentare:
a -
schema c/asica;
b - schema transfigurata.
ca prin relatille
14.5.34 $i 14.5.35 se pot determina
foarte usor parametrii echivatentl de
fiabilitate, in cazul transfigurarii unei
scheme in triunghi compuse din ele-
mente cu fiabilitati diferite intr-un sin-
gur element echivalent, in cazul a doua
allrnentarl sl un consumator; cele con-
stante mai sus conduc $i la concluzia,
foarte importanta, privind transfigura-
rea schemelor de tipul celor din fig.
11.14.10 a in scheme de tipul celor din
fig. 11.14.10 b fara nici un fel de calcule,
pe cale directa, grafica, analog cu
transfigurarea din subcapitolul b.
Cazu/ scheme/or in triunghi cu 0 ali-
mentare $i doi consumatori
in acest caz schema nu trebuie echi-
valata, ca in cazul precedent, cu un
singur element echivalent pentru ca nu
ar corespunde scopului urrnartt, res-
pectiv, analiza fiabilitatii la nivelul fleca-
rui consumator sau receptor. ln cazul
precedent exlsta un singur consuma-
tor. ln cazul de fata sunt 2 consuma-
tori, ceea ce sugereaza 0 transfigurare
de tipul celei din fig. 11.14.11, mai sim-
pia dedit transfigurarea in stea de tipul
celei din electrotehnica sl, in acelasi
timp, necesara $i suflcienta pentru
scopul urrnarit.
Problema se com plica, intr-o anumi-
ta rnasura, in acest caz datorlta faptu-
lui ca, in cazul circuitelor electrice ($i
nu numai in acest caz), caile de ali-
mentare 1-2, 1-3 $i 2-3 pot fi diferit di-
mensionate in functle de sarcina maxi-
ma si, respectiv, sarcina prioritara a
celor doi consumatori.
Se va considera, in cele ce urrneaza,
cazul unei instalath de dlstributle a
energiei electrice la consumatori, pu-
tandu-se proceda, in mod similar, sl in
cazul altor tipuri de lnstalatll.
Fie P2> P3, fara a rnicsora general i-
tatea, P2 $i P3 fiind puterile corespun-
zatoare sarcinii maxi me a consumato-
rilor 2 $i 3.
Se disting 4 cazuri pentru schema
din fig. 11.14.11 a in functle de puterea
luata in calcul la dimensionarea celor 3
circuite, prezentate in tabelul 11.14.2,
unde ki 'Pi este puterea corespunzatoa-
re sarcinii prioritare a consumatorului i,
2 5
Fig. 11.14.12_
Schemlloglcl pentru
un slstem cu clnci elemente.
 Capitolul14: Fiabilitatea instalatiilor electrice II. lnsteletii electrice

o < k; s 1, i = {2,3} si, prin ipoteza, se 14.5.3. Aplicatii

co_nsidera P2> P3 + k2·PZ
In cazul in care ultima sl singura re- Exemplul 1. Se determina disponibili- Solutie. Se poate folosi metoda solu-
strlctle nu e reallzata, pot fi mai mult tatea si durata medie totala de indispo- tiei generale:
de 4 cazuri, iar analiza se poate face I nibilitate pentru instalatia din figura n=S
prin aceleasi procedee pentru fiecare . 11.14.12, in cazul in care elementele F = (0 1 2 3 4 S 7 8 9 10 11 12 13 14 19 23)
caz concret in parte. sunt diferite din punct de vedere al fia- i Nr. cai A U.M.
f-l
Problema consta in determinarea bilitatii, avand; 1 3.00E-01 3.S0E+01 [an-l]
parametrilor echivalenti de fiabilitate la A1 = 0,3 arr ', 4.00E-01 4.20E+01 [an-l]
I
2
nivelul nodurilor (consumatorilor) 2 sl , A2 = 0,4 arr ', 3 S.00E-01 S.00E+01 [an-l]
3. Cea mai cornoda metoda de A3 = O,S arr ',
I
4 6.00E-01 S.70E+01 [an-1]
rezolvare a acestei probleme este A4 = 0,6 arr ', S 7.00E-01 6.S0E+01 [an-l]
procedeul grupurilor de defectare cu A5 = 0,7 arr ',
utilizarea relatiilor aproximative din f-l1 = 3S arr ', T = 1 an
tabelul 11.14.1, analog cu calculul f-l2 = 42 arr ', A 1 = 9.91S014E-01 U 1 = 8.498S84E-03
pentru stabilirea relatillor 14.S.34 sl f-l3 = SO arr ', A2 = 9.90S660E-01 U2 = 9.433962E-03
14.S.3S. . f-l4 = S7 arr" $i A3 = 9.900990E-01 U3 = 9.900990E-03
Cazul 1. Schema logica de fiabilitate f-l5 = 6S arr ' pentru durata T = 1 an. . A4 = 9.89S833E-01 U4 = 1.041667E-02
din fig. 11.14.11 a, se echivaleaza usor Este cazul unei instalatii clasice de . AS = 9.8934SSE-01 U5 = 1.06S449E-02
cu schema din fig. 11.14.11 b unde: tip "puncte" reprezentata in figura di-
A2 = A12'(513 + 523) + (A13 + A23)'512 rect prin schema logica de fiabilitate in
(14.S.36) care elementele componente 1, 2, 3, 4
52 = 512'(513 + 52:) (14.S.37) sl S reprezinta cai de trecere (pentru
pentru consumatorul 2, respectiv: fluide, energie, intormatle etc.).
A3 = A13'(512 + 52:) + (A12 + A23)'513 Cerlnta tunctionala: existenta unei cal
(14.S.38) de trecere de la A la B.
53 = 513'(512 + 523) (14.S.39)
pentru consumatorul 3.
Cazul 2. Pentru A2 $i 52 se obtin
relatiile:
A2 = A12 (14.S.40)
52 = 512 (14.S.41)
Nr Cai de trecere Probababilitatea starii
Pentru A3 sl 53 rezulta relatii identice
crt. 1 2 3 4 S
cu 14.S.38 si 14.S.39:
A2P = A12 '(513 + 52:) + (A13 + A2:)'512
o F -_.__ F._- F F F
-----------------
F A1 A2 A3 A4 AS 9.S2E-01
----------_-----._--------------

1 0 F F F F F U 1 A2 A3 A4 AS 8. 16E-03
(14.S.42) r-2-t--F---O-- i=-----F--- F- -
F -- A1-U2 A3-A4A5- 9.oiE-:'O-3
52 = 512'(513 + 523) (14.S.43)
urfde cu -A2 si 52!? s-au notat parame-
3
--
F F 0 F -T -F
-A-1 A2 U3A4AS - -- 9.S2E-03
-----_._- -------- ------

4 F F _"-_._ F 0 F F A 1 A2 A3 U4 AS 1.00E-02
trii de fiabintate ai alirnentarii cu ener- -- - - ------- ----_ ---_------._---_--------------

gie electrica a receptoarelor vitale din I--~-f__ F F F F 0 _E__ A 1 A2 A3 A4 US 1·03_E:-Q~__

consumatorul 2, prin schema din fig.
6 0 0 F F F 0 U1 U2 A3 A4 AS 7.77E-OS
7 0 F 0 F F F U1 A2 U3 A4 AS 8.16E-OS
11.14.11 a transfigurata in fig. -- ----------------------- - --- ----------------- _-------

8 0 F F 0 F F U 1 A2 A3 U4 AS 8.S9E-OS
11.14.11 b. ---g--t---[,---F-----F-F--6- F-- --U1-A2A3A4-(Ts 8.79E-OS
Cazul 3. Pentru A2 $i 52 se apnea re- -- - --- - ---- - - - --- - ------_ .. _----

10 F 0 0 F F F A 1 U2 U3 A4 AS 9.07E-OS
latiile 14.S.40 sl 14.S.41 iar pentru A3 si f 11-r---F 0 - F -- 6 --i= F -A1-U2A3U4A5 9.S4E-05
53 relatiile 14.S.38 $i 14.S.39.
r-12- - -T--·-O- -F- ---r-o- r- A1 U2 A3 A4 -9.76E-:"OS- us
Cazul 4. Pentru A2 $i 52 se aplica r--13- 1--1=-- F ----6-- 0 F - F -- --.6:fA2-uffu4 .6:5- 11l0E-04-
relatiile 14.S.40 si 14.S.41 iar pentru --- - -- -- ---- - ---- -- - ---_-

14 F F 0 F 0 F A1 A2-------
U3 A4 US 1.03E-04
consumatorul 3: .- '_'-- ----

A3 = A13 (14.S.44)
__ 115 _ F F F 0 __Q_ __Q_ _A1_~t.~ _LJ4 '1.08E-0~_ us
16 0 0 0 F F 0 U1 U2 U3 A4 AS 7.77E-07
53 = S13 (14.S.4S)
17 0 0 F 0 F 0 U1 U2 A3 U4 AS 8.18E-07
A3P = A13'(512 + 523) + (A12 + A23)'513
(14.S.46)
---18--- r-- o
-[)------F - - i=---'-- --0--- ---'b
----------
U1 Ui-A3-A4- -U5----- 8.3jE~07
--------------------- ------ --------

53 = 513'(512 + 523)
urfde S3 $i sa au sernnifloatii analo-
(14.S.47) -- }~- - r- § ---f ~ ~ ~ ~ --~{ ~ ~~~: ~~ ~~~~~~~~
_ 21_ _ P E __ F 0 0 0 I.,ll_A2 ~~ LJ4 U§ 9.2_~_E-07
age cu ~2 sl ~2 din cazul 2.
P. tPrca• com una• pen t ru 22 F 0 0 0 FDA 1 U2 U3 U4 AS 9.S4E-07
O caracteris
toate aceste transfigurari consta in
23--1=- D -6- F 0 F A1 U2 [13 A4U!5 9~i6E~07
24 F 0 F 0 0 0 A 1 U2 A3 U4 US 1.03E-06
faptul ca schemele in triunghi sau cu
r-2S-r--F---1=--b 0 0 0 A1A2U3U:fus 1.OBE=06
legaturi
transfigurate
transversale
in schemele
au fost
simple
- 26 D D - - -0- - - -[f - -1=-- - l-: --0 U2 U3 U4 A5 uf
---eJ.18E-~09
f-- 27 __ f___Q_ _P. _ _Q _F__. Q_. . _Q _ U 1_U2 U3 A4 US 8.3l_E:-_Q~
radiale.
28 0
-- -- ------
0 F DOD
------------------------ -
U1 U2 A3 U4 US 8.81E-09
-- ------- ------- -- - - -- - --- -------

29 0 F 0 0 0 0 U1 A2 U3 U4 US 9.2SE-09
-30--r----F-----o [5- --- 0 -0- 0 Af 02 U3 U4 U5 1.63R~08
31 0 0 0 0 0 0 U1 U2 U3 U4 US 8.81E-11
A = 9.998070E-01
{j,7) = 0.00193 an = 16.9068 h
 II. lnstalatii electrice Capitolul14: Fiabilitatea instalaliilor electrice

Exemplul 2. Se rezolva problema din Solu~ie. Se poate folosi metoda

exemplul 1 in cazul in care elementele solutlei generale.
sunt identice din punct de vedere al fia- n=5
bilitatii, avand: Nr. cai A /l U.M.
A1 = A2 = A3= A4 = AS = 0,5 arr ' sl 1 3.00E-01 3.50E+01 [an-1]
111 = 112 = 113 = 114 = 115 = 50 arr ' pentru 2 4.00E-01 4.20E+01 [arr ']
duarata T = 1 an. 3 5.00E-01 5.00E+01 [an-1]
4 6.00E-01 5.70E+01 [an-1]
5 7.00E-01 6.50E+01 [arr"]

F = (0 1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 19 23)
T = 1 an
A1 = 9.9009901E-01 U1 = 9.99009901E-03
A2. = 9.9009901E-01 U2 = 9.99009901E-03
A3 = 9.9009901E-01 U3 = 9.99009901E-03
A4 = 9.9009901E-01 U4 = 9.99009901E-03
AS = 9.9009901E-01 US = 9.99009901E-03

Nr Cai de trecere Probababilitatea starf

crt. --
1 ----
2 -- - 3
----
4 - ----------
5 - ----- ---_---

OFF ----------------
F F ---
F F--- A1A2A3A4A5
----------------
9.51E-01
-----------

-~ -
1 D F F F F F U1 A2 A3 A4 A5 9.51E-03
2 F D F F F __ F_ A 1 lJ1__t.:3_~4~5 9.511=-03 _
3 F F D F F F A1 A2 U3 A4 A5 9.51E-03
-4 ---1=-- F --F--O- F ~-- -1=- AfA2A3
- --
U4A5
---- --
9.51E-03
5 F F F F D F A1A2A3A4U5 9.51E-03
-6- - --0--6--1=- F F
-
D --U1U2 A3A4 A5 9-:51-E-05

g ~ ~ 6 ~ ~ ~~~~ ~i~:
~; ~:;~~~~;
- ------------- ------------------- - --------~

--{-
-fo- - ~ 6 6 ~ ~ ~ ~~~~ ~~~!
-
~; ~:;~~~~;
----- -- - --- -- ---- ---- - .. - - --

11 F D F D F F A1U2A3U4A5 9.51E-05
12 F D F F D F A1U2A3A4U5 9.51E-05
-13- - F F - -- D 0 F F--- A 1 A2 U3 U4 AS 9.-s-fE-O-S-
14 ~~ F F D F D -! ---F- ~·1_e.2 U3A4 U5 9.51E-OS-
-----
15 -
F F F D D D A1A2A3U4U5
- - -------
9.51E-05
.._--_--_ .... _
--

_ 1!i_ Q_ I:L_ _Q_ _ _F_ F D _LJj_U2U~A4 A5 ~.5_1E-OL

17 D D --- F
- D
----- F D U1 U2 A3 U4 A5
-_._------------
9.51E-07
--------
18 D D F F D D U1 U2 A3 A4 U5 9.51E-07
19 D F ---
D ---- ----
D F F U1 A2 U3 U4 A5
-- ------- -----
9.51E-07
-------- ---- -------

20 D F D F D D U1 A2 U3 A4 U5 9.51E-07
21 - D -F--T---O-- --
D D -LJiA2 A3Ti4lTs--- 9.51E-07
- -- --- -- --- -- --

_?2_ _ F D D D F D A1 U2 U3 U4 A5 9.~1~:-_07'
23
----
F D
- ----------------------.---
D F D F A1 U2 U3 A4 U5 9.51E-07
-------------

_24 F D F D D D A1U2A3U4U5 9.51E-07

25 F F D D D D A1A2U3U4U5 9.51R-07
26 5-- D-
-----------
-D-
-- -------
0-
----------
F
--
[) - U1 U2 U3 U4 A5
-------------------- - --
9~5-1E~09-
------ - -----

27 D D D F
_________________________________
D D
-0 _
U1 U2 U3
_
A4 U5 _
9.51E-09
__

28
-------
D D F D D D U1 U2 A3 U4 U5 9.51E-09
_?9 _ D ~~_F_ _ Q__ __Q Q __ D J!1_A_LU3 _lJ'!_lJ_5_ ~.~9.51E-_9_g
_
__ 30 __ F [) D D D D A1 U2 U3 U4 U5 9.51E-09
31 D D D D D D U1 U2 U3 U4 U5 9.51E-11
Observatii:
- Rezultatul obtlnut pentru A este cuprins intre valorile obtinute prin calcul di-
rect prin metoda solutlei generale, respectiv, procedeul grupurilor de defec-
tare (0,999797; 0,999804; 0,999802). Rezultatul obtinut pentru fX..7) este mai
mic decat cele obtinute prin rezolvarlle precedente (1,778 h; 1,752 h; 1,734
h). Diferentele, evident nesemnificative pentru scopurile practice, constituie
un argument important in favoarea validarii utillzarli procedeului grupurilor de
defectare in ingineria fiabilitatii instalatillor.
- Rezolvarea aslstata de calculator, in ultimul exemplu, are in vedere interven-
tla rezolvatorului numai la gruparea starilor instalatiei in stari de functionare
(F) sl de defect (0) in cea de a 7-a coloana a tabelului (matricii) oferite de
calculator.
 II. Instalatii
, electrice

Capitolul 15
Masuri de proteetie , a omului
ee se iau in exeeutia
, si, exploatarea
instalatiilor
, eleetriee
 Capitolul15: Miisuri de pretectle a omului
15.1. Probleme generale
Normele cele mai importante ce prevad
masurile de protectie a muncii pentru
activitatile care se desfasoera in instalatiile
electrice de joasa tensiune sunt:
- Legea 319-2506 - Legea securltatn
muncii sl sanatatii in munca:
- Norme de protectie a muncii pentru
activitati in lnstalatiile electrice - Nor-
mativ PE 119/90;
- Regulamentul general de manevrare
in instalatille electrice;
- Normativul PE 118/1999.
ln afara acestora exista regulamente
proprii unor sectoare de activitate ce
prevad mas uri specifice de protectie a
muncii.
15.2. Condi1:iitehnice
Din punctul de vedere al normelor de
protectie trebuie indeplinite urrnatoareie:
- lnstalatllle electrice sa fie concepute,
proiectate sl executate astfel lncat sa
perrnita desfasurarea, in condltii de
siguranla, a activitatilor de consfructil
- montaj sl exploatare - reparatii, in
conformitate cu prevederile si pres-
crlptlile in vigoare;
- instalatiile electrice sa fie construite
astfel incat sa se previna accidentele
ca urmare a accesului persoanelor
neavizate in lnstalatii;
- instalatille electrice aeriene sa res-
pecte gabaritele prevazute in pres-
cnptlile tehnice in vigoare lili sa fie
prevazute cu indicatoare de interzice-
re a elementelor sub tensiune, a atin-
gerii conductoarelor cazute, a stalpl-
lor;
- instalatiile electrice interioare sau ex-
terioare ingradite trebuie incuiate si pre-
vazute cu indicatoare de avertizare etc;
- proiectele instalatlilor electrice pre-
vad dotarile lili arnenajarile necesare
in vederea destasurani normale a ac-
tivltatiior de exploatare sl reparatii;
- lnstalatllle ce au suferit reperatli capi-
tale trebuie sa fie astfel concepute sl
executate tncat sa respecte, integral,
prescriptllle sl leqlslatia tehnica in vi-
goare, din acel moment;
- lnstalatiile electrice temporare res-
pecta aceleasi conditll, din punctul
de vedere al protectlei impotriva ac-
cidentelor ca sl instalatiile definitive;
- instalatiile electrice care, din diferite
motive (uzura, depasire a parametri-
lor nominali, deranjamente etc.) nu se
incadreaza in procedurile normative-
lor tehnice in vigoare, trebuie readuse
la parametrii nominali de functlonare
cu ocazia lucrarilor de reparatii,
Pan a la remediere se iau rnasurile
necesare pentru evidentierea si averti-
zarea starii anormale sl se stabilesc in-
structiuni specifice pentru executarea
lucrarilor sau operatillor curente de ex-
ploatare (de exemplu: stalpl pentru linii
electrice, putrezltl; intreruptoare cu ca-
pacitatea de rupere depalilita; con den-
satoare ce curg etc.).
15.3. Responsabilititile
pentru apllcarea nonnelor
de proteqie a muncii
Cunoasterea, respectarea sl aplica-
rea normelor de protectie a muncii -
generale lili specifice - sunt obligatorii
pentru intregul personal din proiectare,
consfructie-rnonta] sl exploatare-repa-
ratii instalatii electrice.
Proiectantul prevede in proiect rna-
suri de protectle a muncii pentru con-
struirea, exploatarea lili repararea in-
stalatlilor electrice, potrivit prevederilor
legale in vigoare, inclusiv, cele specia-
le necesare pentru executia propriu-zi-
sa a lucrarilor ce fac obiectul proiec-
tului, precum si pentru operatlile de ra-
! cordare, punere in functtune, probe,
I exploatare lili reparatii ale acestora.
Verificatorul de proiect verlfica pro-
iectul astfel ca acesta sa respecte in-
tegral cerintele de calitate prevazute de
L 10/1995 - Legea calitatii lucrarilor din
constructii,
Verificatorul de proiect este solidar cu
proiectantul in tala autoritatilor legale.
Unitatea constructoare are obligalia de
a realiza toate lucrarile de instalatii elec-
trice in conformitate cu normele de pro-
tecne a muncii existente in vigoare la data
execunei, chiar daca 0 parte din acestea
nu sunt cuprinse in proiect.
Comisia de receptie, stabilita con-
form normelor in vigoare, nu va permi-
te punerea in functiune a instalatiilor
electrice noi sau reparate capital, daca
acestea nu respecta, in totalitate, con-
ditiile prevazute in normele sl prescrip-
tiile tehnice in vigoare.
Unitatea de exploatare asigura in-
struirea personalului sau, in conformi-
tate cu normele in vigoare, lili instructa-
jul periodic al acestuia pentru a se asi-
gura ca acesta poseda cunostintele
corespunzatoare de protectie a muncii.
ln functie de conditiile locale specifi-
ce instalatiei electrice sau pentru lu-
crari ce prezinta un grad sporit de pe-
riculozitate, unitatea poate elabora in-
structiuni tehnice interne, specifice, cu
detalii sau rnasurl suplimentare de pro-
tectle a muncii, fara a contraveni nor-
melor generale.
Personalul care ilili desfasoara activi-
tatea in domeniile exploatarii sl repara-
rii instatatillor electrice trebuie sa in de-
plineasca urrnatoarele conditii:
- sa fie sanatos fizic sl psihic sl sa nu
alba infirrnltati ce i-ar stanjenl activi-
tatea lui sau a altor persoane;
II. lnstalatii electrice
- sa aiba calificarea corespunzatoare
lucrarllor ce i se lncredinteaza;
- sa cunoasca, sa-si lnsuseasca sl sa
respecte normele de protectle a
muncii care privesc functia sl locul de
rnunca in care lucreaza:
- sa cunoasca procedeele de scoatere
de sub tensiune a persoanelor elec-
trocutate lili de acordare a rnasurllor
de prim ajutor.
15.4. Principalele mijloace
de pro~e electroizolante
utilizate in instalatiile
elecbice de joasi tensiune
Tnainte de utilizarea unui mijloc de
protectie electroizolant, personalul este
obligat sa verifice:
• tensiunea la care este perrnlsa uti-
lizarea acestuia;
• starea tehnlca qenerala, pentru a nu
prezenta defecte care sa-t faca inuti-
lizabil;
• daca echipamentul nu a depasit ter-
menul de la ultima incercare periodoa,
Principalele mijloace de protectie
electroizolante sunt:
1. Prajinile electroizolante sunt folosite
pentru:
- manevrarea separatoarelor aflate la
Inaltirne;
- montarea si demontarea scurtcir-
cuitelor;
- lndeparterea unor obiecte aflate pe
partite sub tensiune sau din
apropierea lor;
- desc8rcarea de sarcini capacitive etc.
2. Cle$tii etectrotzolenti servesc la:
- montarea si demontarea patroane-
lor fuzibilelor, degetarelor electroi-
zolante etc.
3. Cle$tii ampermetrici se folosesc la:
- rnasurarea curentului in retele de
joasa tensiune.
4. Indicatoarele de tensiune se folo-
sesc pentru verificarea prezentei sau
absentei tensiunii in instalatllle elec-
trice. Acestea trebuie sa sesizeze
prezenta unei tensiuni (tata de
parnant) egala cu cel putin 25 % din
tensiunea nominata a indicatorului.
5. Indicatoarele de corespondenta a fa-
zelor ce se folosesc pentru punerea
corecta in paralel a doua instalatii (cu
tensiunea pana la cel mult 20 kV) sau
pentru determinarea succesiunii fazelor
lili efectuarea corecta a legaturilor elec-
trice.
6. Placile electroizolante se folosesc
pentru a impiedica inchiderea unui
separator sau conectarea unui intre-
ruptor prin care s-a creat 0 separare
vizlbila sau pentru a impiedica tensi-
unile produse de 0 instalatie de in-
cercare sa determine 0 amorsare a
arcului electric dinspre instalatla in-
cercata inspre restul instalatlilor.
 II. Instalalii electrice
7. Tecife electroizolante se folosesc la
izolarea conductoarelor electrice din
liniile electrice de joasa tensiune, in
timpul executaru lucrarilor, direct la
partile aflate sub tensiune.
8. Paliiriile electroizolante ce se folo-
sesc la izolarea legaturilor electrice
la izolatoarele liniilor electrice de
joasa tensiune l?i la izolarea elemen-
telor cutiilor de dlstrjbutle subterane
atunci cand se executa lucrari direct
la partile aflate sub tensiune.
9. Foliile electroizolante ce sunt utiliza-
te in instalatiile de joasa tensiune
pentru izolarea partilor aflate sub
tensiune din apropiere, in cazul lu-
crarilor la panouri sau tablouri de
distributie. Se pot folosi in locul te-
cilor sl palariilor electroizolante.
10. Degetarele electroizolante se folo-
sesc in instalatiile de joasa tensiu-
ne, prin aplicarea directa pe cape-
tele conductoarelor dezlegate de la
aparate, in timpul executarn unor
luorarl la acestea. Lungimea dege-
tarelor electroizolante se alege ast-
fel tncat acestea sa acopere partea
izolata a conductoarelor pe cel pu-
tin 10 mm. Montarea l?i demonta-
rea se fac fie cu clestele electroizo-
lant, fie cu mana libera daca lucra-
torul sta pe un covor electroizolant.
11. Manu$ile electroizolante se folo-
sesc atunci cand se lucreaza la
parti ale instalatiei electrice direct
sub tensiune. De regula, sunt utili-
zate trnpreuna cu ochelarii de pro-
tectie impotriva efectului arcului
electric, cu sort l?i cu cizmele elec-
troizolante.
12. Covoarele electroizolante se folo-
sese pentru izolarea lucratorului fata
de parnant, atunci cand intervine la
o instalatie electrica (pentru mane-
vre, masurari etc.). Acestea sunt
mobile (600x600 mm2) sau fixe.
Cele fixe se amplaseaza in rata sl in
spatele panourilor de cornanda,
protectie, masura sau distrjbutie din
statiile de transformare, centrale
electrice sau din lncaperi destinate
echipamentelor electrice respective.
Cele mobile se utilizeaza la punctul
de lucru in conformitate cu normele
de protectie a muncii.
13. Plafoanele electroizolante au ace-
last rol ca sl covoarele electroizo-
lante. Acestea sunt contectionate
din materiale izolatoare rezistente
(fara parti metal ice de fixare), cu
dimensiunile rmrurne de
500x500x100 mm3.
14. Mijloacele de protectie pentru le-
garea la pamant $i in scurtcircuit a
tnstetetiitor electrice. Acestea
cuprind:
a. scurtcircuitoarele, destinate a pro-
teja personalul impotriva electro-
Capitolul15: Miisuri de proteclie a omului
cutarli in cazul aparitiel acciden-
tale a tensiunii in zona de lucru,
ca urmare a unor manevre grel?ite,
a descarceruor electrice etc. Con-
ductoarele scurtcircuitoarelor vor
fi din cupru cu sectlunea minima
data de relatla:
s. = Isc . Ji [mm2]
mm jad
in care:
Isc - este curentul de scurtcircuit trifa-
zat [A] stabilit la locul de montare
a scurtcircuitoarelor;
t - timpul de deconectare a defectului,
corespunzator protectlei de rezerva
a elementului pe care s-a montat
scurtcircuitorul;
jad - densitatea de curent adrnlslblla la
scurtcircuit timp de 0 secunda,
conform STAS 6670.
Sectiunea minima poate fi realizata sl
prin montarea in paralel a 2-3 scurtcir-
cuitoare. in acest caz sectiunea mini-
ma se va majora cu 25 % tata de cea
obtinuta prin calcul.
Sectlunea minima a conductoarelor
scurtcircuitoarelor nu va fi mai mica de
16 rnrns, pentru a se asigura 0 buna
rezistenta la uzura in timp.
b. dispozitivele pentru oescsrceree
de sarcina capacitiva a elemente-
lor bateriilor de condensatoare
destinate a proteja personalul im-
potriva electrocuterii la executarea
de lucrarl la aceste baterii sau ele-
mentele lor. Aceste dispozitive se
compun din: prajina electroizolan-
ta corespunzatoare tensiunii bate-
riei; rezistenta de descarcare de
sarcina capacltiva a bateriei; rezis-
tenta de descercare de sarcina ca-
pacltiva a elementelor baterie de
condensatoare; rezistenta de des-
carcare de sarcina capacitiva a
bateriei dupa rnasuri sau incercari
sl conductoare de legare la pa-
rnant l?i in scurtcircuit a elemen-
telor bateriei de condensatoa-re.
c. dispozitivelepentru desciircarea de
sarcina capacitiva a cablurilor dupii
incerciiri, care se compun din:
prajina electroizolanta coresounza-
toare tensiunii de incercare; rezisten-
ta de limitare a curentului de descar-
care si conductorul de oescercere a
sarcinii capacitive a cablului (prin le-
gare la 0 priza de pamant).
15. Mijloace de proteciie pentru deli-
mitarea materiala a zonei de lucru.
Au rolul de a ingradi zona de lucru,
pentru a nu permite accesul invo-
luntar al persoanelor stralne pre-
cum si de a nu permite parasirea
sau depasirea libera a ei de catre
membrii formatiei de lucru. Aceste
mijloace cuprind: bariere, franghii
si benzi pentru imprejmuire, pa-
nouri sl paravane mobile, indica-
toare de securitate.
16. Mijloace de protectie impotriva
efectelor actiunii arcului electric $i
a traumatismelor mecanice. Aces-
tea constau in ochelari de protec-
tie, rnanusl sl sort electroizolante,
casf de protectle l?i centuri de si-
guranta. Aceasta din urrna se utili-
zeaza ori de cate ori se lucreaza la
o inaltime mai mare de 2 m, de la
sol pana la picioarele executan-
tului, sl locul de rnunca nu are in-
gradiri sigure de protectle impotri-
va caderii.
in functle de particularitatile locului de
interventie se pot utiliza l?ialte mijloace de
protectie oecat cele mentionate (cum ar fi
dispozitive de ureat - carlige cu gheare
sau tampoane din eauciuc - sci:iri din
lemn sau metal etc.).
15.5. MAsuri tehnice
de proteqie a muncii
la executarea de lucrlri
cu scoaterea de sub
tensiun!L in exploatarea
instaliqiilor electrice
Pentru executarea de lucrari la insta-
latiile electrice este necesara scoaterea
de sub tensiune:
- a instalathlor sau a partilor instalatillor
la care urrneaza a se lucra;
- a instalatiilor invecinate sau a partllor
instalatiilor invecinate care se gasesc
la 0 distanta mai mica decat distanta
lirnita la care se pot apropia execu-
tantil, utilajele, materialele sau unel-
tele necesare executarll lucrarilor,
fara pericol. in instalatiile sub 1 kV,
distantele limita nu sunt normate, dar
este lnterzlsa atingerea directa a
partilor aflate sub tensiune. Peste 1
kV acestea depind de tensiunea
instalatlel.
Pentru interventle in instalatlile elec-
trice este necesar sa se delimiteze
urmatoarele zone:
- de protectie;
- de lucru.
Zona de protectie se realizeaza prin
urrnatoarele masuri tehnice:
• intreruperea tensiunii l?i separarea vi-
ziblla a instalatlei sau a partilor insta-
latiel;
• blocarea in pozitia deschis a dispozi-
tivelor de actlonare ale aparatelor de
cornutatie prin care s-a tacut separa-
rea vizibila sl montarea indicatoarelor
de securitate cu caracter de inter-
zicere a rnanevraril acestor dispozi-
tive ("NU INCHIDE", "SE LUCREA-
ZA" etc.);
• verificarea lipsei tensiunii;
• legarea instalatlei sau a partii din in-
stalatle la parnant si in scurtcircuit.
Zona de lucru se realizeaza prin lua-
 Capitolul15: Masuri de proteclie a omului
rea urrnatoarelor rnasurl tehnice: Respectarea normelor specifice flecarei
• verificarea lipsei tensiunii; categorii de lucrari are ca rezultat:
• legarea la pamant l;>iin scurtcircuit a - evitarea accidentelor de orice fel;
instalatiel sau a par1ii din lnstalatie: - realizarea de lucrari ce asigura un grad
• delimitarea rnateriala a zonei de lucru mare de fiabilitate instalatiilor electrice.
cu mijloacele adecvate, prin ingradiri
evidente; 15.7. Misurt de prtm ajutor
• asigurarea impotriva accidentelor de in caz de accidente
natura neelectrica.
Dupa terminarea luorarii se proce- Generalitati. Fiecare torrnatle de lu-
deaza astfel: cru va fi dotata cu trusa sanitara de
- se verifica starea tehnlca a lucrarii prim ajutor, prevazuta cu medicamente
executate pentru a avea certitudinea l;>i consumabile in limitele baremurilor
ca lnstalatla se afla in starea de a pu- aflate in vigoare. Pe rnasura utilizarf lor
tea fi pusa sub tensiune; sau a expirarii termenului de valabilita-
- se strang sculele l;>imaterialele l;>ise te acestea se vor completa sau inlocui.
curata punctul de lucru; intregul personal de exploatare - repa-
- se dernonteaza mijloacele de protec- ratii l;>ide constructii - montaj angrenat
tie din zona de lucru; in executarea de manevre l;>ilucrari la
- se evacueaza forrnatia de lucru; instalatiile electrice trebuie sa cunoas-
- se pune sub tensiune lnstalatia, in ca cel putin urrnatoarele rnasurl de
cazuri deosebite, instalatia poate fi prim ajutor:
pusa sub tensiune inainte de termi- • scoaterea unui accidentat de sub ac-
narea normal a a lucraril, in astfel de tlunea curentului electric;
situatll lucrarea trebuie incheiata in • efectuarea respiratiel artificiale;
cel mai scurt timp sl echipa de inter- • in caz de arsuri;
ventle evacuate din zona. • in caz de raniri cu hemoragie;
in cazul lucrarilor la lnstalatll cu ten- • in caz de fracturi.
siune nornlnala peste 1 kV, punerea '
sub tensiune se executa numai cu Masuri de prim ajutor in caz de elec-
acordul sefului ierarhic superior, dupa trocutare
ce se cornunica acestuia ca lucrarea a Electrocutatul se afla sub tensiune sl
fost terrnmata, trebuie scos cat mai repede de sub
tensiune. Persoana care intervine nu
15.6. Nonne specifice trebuie sa se expuna pericolului de pu-
de pro~_~ a muncii nere sub tensiune. Aceasta va deco-
pentru a~ la instal&1:iile necta instalatia ce se afla in contact cu
electrice de producere, electrocutatul astfel:
transport ,i distrib~e - prin manevrarea echipamentului de
a energiei electrice deconectare cand acesta se afla in
apropiere sau:
PE 119/90 prevede astfel de norme - prin realizarea unui scurtcircuit in
pentru urrnatoarele categorii de lucrari amonte de electrocutat, prin arunca-
in lnstalatille electrice din: rea unui conductor legat la parnant,
• statiile electrice de transformare peste faze. Anterior, il;>i va lua toate
si/sau de conexiuni; rnasurtle de a nu se expune efectului
• punctele de alimentare l;>i posturile arcului electric sau atingerii directe a
de transformare: lnstalatiei aflate sub tensiune.
• liniile electrice aeriene; Daca instalatia nu poate fi deconec-
• liniile electrice subterane; tata, se va incerca lndepartarea de
• circuitele secundare, de cornanda sl electrocutat a conductoarelor aflate
automatizare; sub tensiune, avand grija de a nu se
• executarea rnasuratorllor cu aparate expune atingerii directe. Se vor utiliza
portabile; rnanusile electroizolante, prajina elec-
• generatoare, compensatoare l;>i mo- froizolanta, covorul sau platforma elec-
toare electrice; troizolanta. Totodata se vor lua rnasurt
• bateriile de acumulatoare statlonare: de prevenire a caderii electrocutatului,
• bateriile de condensatoare; inainte de intreruperea tensiunii.
• instalatiile de telecornunlcatll aferen- in toate cazurile se vor folosi mijloa-
te retelelor electrice; cele de protectle adecvate. Dupa ce
• executarea verlflcarllor sl reparatiilor electrocutatul a fost scos de sub ten-
aparatelor electrice din laboratoare siune este chemat medicul. Pana la
(pentru masurare, protectie, control sosirea acestuia i se va face respiratle
sl automatizare); artltlclala prin insuflare de aero Aceasta
• instalatil de iluminat exterior, stradal se executa local, fara a transporta
sau de lncinta; electrocutatul, dupa ce a fost degajat
• alimentarea cu energie electrica a la gat l;>ila brau l;>iis-au scos ochelarii,
consumatorilor. in cazul ca ii are.
II. Instalalii electrice
Pana la revenirea cornpleta, electro-
cutatului nu i se da nimic de baut, Du-
pa revenire i se pot da lichide cal de,
nealcoolice.
Persoana care acorda ajutorul tre-
buie sa stie ca intr-un asemenea acci-
dent, electrocutatul prezlnta uneori
mil;>cari convulsive in momentul reveni-
rii, oupa care poate urma 0 noua pier-
dere a respiratlei. De aceea resplratia
artificiala nu va fi abandonata decat
dupa revenirea cornpleta sau la aparltia
semnelor specifice rnortii - pe care nu-
mai medicul Ie poate aprecia.
Hespjratia ertitlciala prin insuflare de
aer se face prin unul dintre sisteme:
"gura la gura" sau "gura la nas".
Acestea sa pot utiliza cu accidentatul in
pozitie orizontala (culcat pe spate), in
pozitie sezand sau in pozite vertlcala.
Cand metodele de mai sus fie nu se
cunosc, fie nu se pot aplica, se poate
efectua respiratia artiticiala manuala
(sau metoda "Silvester modiflcata") sau
se poate utiliza un aparat manual por-
tabile pentru respiratie artiflctala.
Masuri de prim ajutor in caz de ar-
suri
Arsurile pot proveni ca urmare a
efectului arcului electric sau prin actiu-
nea unor aqenti chimici. Arsurile loca-
lizate, care nu sunt intinse pe suprafete
mari l;>i nici profunde, se vor trata la
fata locului astfel:
- se inlatura corpurile straine de pe ra-
na sl din jurul ei;
- se spala cu solutie de bromurat sau
rivanol;
- se aplica un strat subtlre de vata hi-
drofila sl un bandaj strans usor:
- se transporta accidentatul la cel mai
apropiat punct sanitar.
Sunt interzise:
- curatarea ranuor cu obiecte aspre;
- intrebuintarea apei pentru curatire;
- aplicarea de substante grase;
- utilizarea de solutii cu acid picric.
in cazul arsurilor grave (intinse) se va
proceda astfel:
- nu se va dezbraca accidentatul;
- nu se va sufla deasupra ranilor sl
- nu sa va face nici un tratament local;
- se va acoperi accidentatul cu 0 pan-
za sterlla;
- se va transporta de urgenta la un spi-
tal de specialitate.
in cazul arsurilor provocate de aqenti
chimici se va spala locul arsurii cu
foarte rnulta apa, dupa care:
- pentru arsuri provocate de acizi se va
spala cu solutle de bicarbonat de so-
diu 2%;
- pentru arsuri provocate de substante
alcaline se va spala locul cu 0 solutle
de acid acetic 1% sau cu apa cu otet
(noua parti apa la una de otet);
- pentru arsuri provocate de fosfor sau
 II. Instalalii electrice
suostante cu fosfor se va spala locul
cu 0 solutie de sulfat de cupru 5 %;
- pentru arsuri provocate de gudroane se
va :;;terge locul cu tampoane de vata
hidrofila, imbibate in eter pentru a in-
latura particulele de gudron; nu se va in-
sista daca aderenta acestora este mare;
- in toate cazurile, ranlle se vor pansa
cu pansament steril uscat, fara alte
solutii si accidentatul va fi transportat
la un spital de specialitate.
Masuri de prim ajutor in caz de raniri
cu hemoragie
Ranirile pot fi:
• usoare si putin profunde; se vor tra-
ta local de catre cel ce acorda primul
ajutor, pentru a evita infectarea;
• grave, profunde sau intinse - acciden-
tatul va fi transportat imediat la medic.
in primul ajutor sunt interzise:
- spalarea ranilor cu apa sau cu sub-
stante farmaceutice; aceasta se
poate face numai de personalul
calificat;
- atingerea ranilor chiar cu rnainile
spalate :;;i dezinfectate;
- utilizarea de alifii sau prafuri pentru
acoperirea ranilor:
- nu se vor lndeparta cheagurile de
sange de pe rani pentru a nu
provoca hemoragii.
in cadrul primului ajutor ranile vor fi
acoperite cu pansamente sl bandaje
sterile. in locul acestora, atunci cand
trusa de prim ajutor lipseste, se poate
utiliza 0 panza curata,
Atunci cand ranile sunt Insotlte de
Capitolul15: Masuri de protectie a omului
hemoragii se va interveni pentru opri-
rea acestora.
Hemoragiile pot fi:
- venoase :;;i capilare; sanqerarea este
aoundenta, iar sanqele are culoarea
rosu inch is;
- arterlala: sanqerarea este sacadata :;;i
sangele este de culoare rosu des-
chis; acestea sunt foarte grave pu-
tand provoca moartea in cateva mi-
nute.
Hemoragiile arteriale importante ne-
cesita 0 interventie rapida, Oprirea
scurgerii sangelui se va face:
- prin compresie (apasare), cu ajutorul
rnainilor, in apropierea ranii;
- prin folosirea unui garou; in acest caz
se va rnentlona pe un bilet ce-I va in-
soti pe accidentat, ora exacta la care
a fost pus garoul; accidentatul este
apoi transportat de urgenta la spital;
daca transportul dereaza, garoul se
slabeste din 20 in 20 de minute; daca
hemoragia a incetat garoul se
inlatura.
Compresia se va face totdeauna in-
tre rana :;;i inlrna, Accidentatul nu va fi
paraslt pana nu va fi predat unui medic
sau personalului sanitar specializat.
Masuri de prim ajutor in caz de fracturi
Fracturile sunt caracterizate de: du-
reri foarte mari, imposibilitate de a rnis-
ca membrele, detorrnatil. Persoana ca-
re acorda primul ajutor va trebui:
- sa nu rniste accidentatul;
- sa dezveleasca zona unde s-a pro-
dus fractura pentru a constata daca
este deschisa sau lnchisa; fractura
deschisa va fi acoperita cu pan-
samente sterile pentru a preintarnpl-
na 0 eventuala intectle:
- va realiza imobilizarea fracturii pentru
a nu agrava stare accidentatului.
Imobilizarea se va realiza in functie
de membru :;;i de locul unde s-a pro-
dus fractura. Este bine ca imobilizarea
· sa se taca in prezenta unei persoane
, calificate.
in cazul fracturilor craniene, acci-
dentatul va fi transportat culcat, la cel
mai apropiat centru chirurgical :;;i va ra-
mane in evldenta acestuia cel putin 48
de ore. Aceasta este necesar deoarece
perceperea traumatismului de catre
accidentat se rnarntesta cu Intarziere
de cateva ore. De regula acestea sunt
· lnsotite de dureri de cap, hemoragii pe
i nas, inro:;;irea ochilor etc.
in cazul fracturii coloanei vertebrale
· sau a bazinului nu se face nici 0 imo-
, bilizare. Aceste sunt de 0 gravitate ex-
! ceptionala sl accidentatul va fi tran-
I sportat la cel mai apropiat punct medi-
cal pentru a fi vazut de un medic spe-
cialist. Accidentatul se aseaza pe 0
planseta tare, prin rostogolire, cat se
poate de incet. Este lnterzlsa transpor-
tarea pe brate pentru a nu agrava sta-
rea accidentatului.
in cazul fracturilor de coaste va fi imo-
bilizat toracele cu un bandaj strans, rea-
lizat printr-o fasa, Transportul la punctul
medical se face in pozitie sezand,
 II. Inslalalii
, eleclrice

Capitulul 16
Simbuluri utilizate in scheme si, planuri
 Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme ,i planuri II. lastalatii electrice

Tipuri de simboluri sunt, in principal, urrnatoarele: Dimensiunile simbolurilor grafice,

- utilizarea celei mai simple forme a grosimile liniilor
Simbolurile grafice pentru scheme simbolului corespunzator scopului
electrice sunt stabilite prin SR EN particular; in majoritatea cazurilor, sernnificatia
60617: 1999 (corespunde GEl - utilizarea, pe cat posibil, a formei unui simbol grafic este definita prin
60617:1983. preferentiale; forma sa. Dimensiunea simbolului
in unele cazuri, pentru acetasl ele- - alegerea simbolurilor astfel tncat grafic sl grosimea liniei nu afecteaza, in
ment sunt indicate mai multe semne toate elementele unei docurnentatii general, sernniticatia sa.
conventlonale, astfel: tehnice sa fie coerente intre ele. in anumite cazuri este de dorit utili-
- 0 forma preferentiala, una sau mai zarea de martrnt diferite pentru
multe forme tolerate; Orientarea simbolurilor simbolurile grafice:
- 0 forma slmplificata, 0 forma detali- - pentru a reliefa anumite particularttati;
ata; Simbolurile grafice pot fi orientate, in - pentru a permite includerea de infor-
- pentru modul de reprezentare: mono- general, in orice directie, Daca nu rnatii complementare.
filar, multifilar. exista indicatll contrare, simbolurile pot Pentru distingerea sau scoaterea in
fi transpuse prin rotatle sau in scopul evldenta a anumitor circuite se pot uti-
Combinarea $i compunerea simbo- evitarii curbarii sau incruclsarf liniilor liza, pentru reprezentarea conductelor,
lurilor grafice. care reprezlnta circuite. diferite grosimi. Pentru astfel de situatii
Se recomanda, suplimentar, aplica- se pot utiliza linii mai groase ~i pentru
Standardele nu contin simboluri rea urrnatoarelor reguli: alte scheme decat acelea ale conduc-
pentru toate utillzarile posibile. - in cazul contactelor rotative, contac- telor.
Anumite simboluri se pot obtine prin tul mobil din simbolul grafic re-
combinarea intre ele a simbolurilor prezentat pe desen trebuie sa cores- in Anexa sunt reprezentate
existente in standarde sau cu simbolu- punda intotdeauna contactului mobil simbolurile literare pentru marcarea
rile literale. din aparatul fizic; aparatelor sl echipamentelor.
- semnul de rniscare a contactelor din
Alegerea simbolurilor grafice pentru pozltla de repaus, in pozltla de lucru, in Anexa 2 sunt reprezentate
a schema. va fi de la stanqa la dreapta - in re- principalele simboluri grafice utilizate in
prezentarea verticala - sl de sus in schemele electrice.
Regulile de baza pentru alegerea jos - in reprezentarea pe orlzontala,
unui simbol grafic pentru 0 schema
 II. Instalatii electrice Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme ,i planuri

ANEXA 1

Simboluri literale oentru marcarea aparatelor ,i echipamentelor.

Sim- lip echipamente Semnificalie
bol

A Ansambluri, subansambluri functlonale, Amplificatoare cu tub uri sau tranziastoare, amplificatoare

magnetice, lasere.

B Traductoare ale unei rnarlrni neelectrice Termocuple, celule fotoelectrice, dinamometre, microfoane,
intr-o manrne electrica sl invers. difuzoare, intreruptoare de proximitate.

C Condensatoare. Condensatoare.

0 Operatoare binare, dispozitive de Relee de timp, relee bistabile, memorie rnaqnetica,

temporizare, memorii. inregistratoare pe banda.

E Dispozitive diverse. Sursa de iluminat, echipamente de lncatzire, alte dispozitive.

(ex. ventilatoare etc.).

F Dispozitive de protectle, Sigurante fuzibile, eclator, dispozitiv de supratensiune, oescarcator.

G Generatoare, surse de alimentare. Generatoare, baterii de acumulatoare, oscilatoare, oscilatoare cu

cuert, surse de alimentare.

H Dispozitive de semnalizare. Lampi, casete de semnalizare, hupe, sonerii, LED-uri

K Relee, contactoare. Gontactoare, relee intermediare, relee de palpaire, relee de curent,

relee de tensiune etc.

L lnductante ~i reactante. Bobine de reactanta, bobine de filtraj, bobine de inaltii frecventa,

M Motoare. Motoare de curent continuu, motoare asincrone, motoare sincrone.

N Regulatoare, amplificatoare de semnal. Regulatoare de tensiune, de frecventa, de turatie, echipamente

de calcul, de procesare, echipament de control analogic.

p Aparate de rnasurere ~i dispozitive Aparate de rnasurere indicatoare, inregistratoare, contoare,

de incercare. generatoare de impulsuri, ceasuri electrice.

Q Aparate de cornutatle (de putere) pentru Intreruptoare, separatoare.

inaltii ~i joasa tensiune.

R Rezistoare. Rezistoare, potentiornetre, shunturi, rezistente de incalzire.

S Aparate de cornutatle pentru circuite Butoane de cornanda, comutatoare, limitatoare de pozitie,

electrice secundare. comutatoare voltmetrice, selectoare.

T Transformatoare. Transformatoare de curent, de tensiune, convertoare GAiGG.

U Modulatoare, convertoare de marimi Invertoare, redresoare, traductoare convertoare de masura.

electrice.

V Tuburi electornice, semiconductoare. Tuburi electronice, tuburi cu descarcari in gaze, diode,

tiristoare, tranzistoare.

W Gonductoare, antene. Fire (conductoare), cabluri, bare, antene parabolice.

X Borne, fise, prize. Prize, fise, cleme de ~ir

y Dispozitive mecanice actionate electric. Electroventile, electromagneti, cuplaje, servomotoare.

Z Sarcini corective, bobine hibride, filtre, Filtre de cuplaj, transformatoare diferentiale, limitatoare de cersa.
egalizatoare, limitatoare.
 Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme ,i planuri II. Instalatii electrice

ANEXA 2: Principalele simboluri grafice utilizate 'in schemele electrice.

Simbolurl graflce generale

0-- Actlonare prin efect electromagnetic

Simbol Semnificatia simbolului

@--- Cornanda cu motor electric

------- ,
Curent continuu 51mbolurl pentru conductoare ~ dlspozitive de conectare

r-v Curent alternativ

Ex: ,., 50 Hz; ,., 100 ...600 Hz;
3N ,., 400/230V 50 Hz; ,~, 3
Conector, cablu, linie, conexiune

3 cenexiuni

,
, conductoare
Curent redresat cu cornponenta
=110V
~ alternativa Circuit de c.c. 110 V, cu doua
------- conductoare din aluminiu de 120 mm
2
, 2x120mm'AI
+ Polaritate pozitiva
I
3N - 50 Hz 400V
Circuit trifazat, 50 Hz, 400 V, 3
- I
Polaritate negativa conductoare pe faza de
2
120 mm , 1 conductor neutru
3)1(120mm2 + 1x70mm2 2
N i Neutru de 70 mm (3N poate fi 3+N)
I

M I Mediana ('
':J Circuit ecranat

Functionare atunci cand

~
zc Conexiune torsadata

•
> rnarlrnea caracteristica depaseste
valoarea de reglaj Punct de conexiune

- -- Conexiune rnecanica
0 Borna

-----.-
------
Conexiune rnecanica cu indicarea
drectiel de rniscare
[ill] $ir de cleme

Conexiune rnecanica cu indicarea

TsauT Conexiune in T

--~-- directlel de rotatie I

I
Conexiune dubla in T

€=)=:
--4 --
Actiune intarziata

Revenire automata
+ -{-
-<-
Conexiune

Priza ~i fi~a
dubla

=v»>: Revenire neautornata -(~ Priza sl fi~a multipla

--a::::::::::::
--~-- Interblocare rnecanica intre
doua dispozitive
Dispozitiv de deconectare

Idem, deschis
(inchis)

__il_ Dispozitiv de blocaj

~o-
I

Elemente de actionare ,I
Simbolurl graflce pentru rezlstoare,
condensatoare inducta~
I
~
J--- Actlonare rnanuala
--"vV\A- Rezistor - semn general

I Actionare manuala protejata impotriva -¢-- Rezistor cu rezlstenta variabila

~- actionaruor neintentlonate
---¢- Varistor

J-- ,
I Actlonare prin tragere
Rezistor cu contact glisant
_F- ~
•

.
Actionare prin rotire
Sunt

E-- Actlonare prin apasare

~
-H- --1E- Condensator

0--- Actlonare de urgenta

-
...rYVV"\.... lnductanta, bobina, infa~urare,
g-- Comanda prin cheie
- bobina de soc

0-- Comanda prin acumulare

de energie rnecanica ...fV'VV"'\_
lnductanta
cu miez magnetic
II. Instalalii electrice Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme ,i planuri

51mboluri grafice pentru producerea

energlel electrlce
,I transformarea
--0
.
Convertor c.c./c.c.

-0 Redresor
Ma~in;~(simbol general)

--rn-
I

8
*=G - generator Invertor
I M - motor
GS - generator sincron
MS - motor sincron
-It- Element de baterie de acumulatoare

Simboluri graftce pentru aparate de comandi .. proIecJie

-0 Motor liniar
(I Functie de contactor
@ Motor pas cu pas
X Functie de disjunctor
Motor de c.c. cu excitatle serie Functle de separator
~

Motor de c.c. cu excltatle derlvatle U Functie de separator de sarcina

W Motor serie monofazat • Functle de declansare automata

initiata de un releu inclus

Functie de limitator de cursa

Generator sincron ~ (intreruptor de pozitie)
~ cu magnet permanent
~ Functie de revenire automata
~
@) Motor asincron trifazat cu rotor
in scurtcircuit 0 Functie de revenire neautornata

~
!
Motor asincron trifazat cu rotor
bobinat ~sau~ Contact
normal deschis

LLW
rrm $ Transformator cu 2 infa~urari
7
Contact
normal inchis

00 1111
W Transformator cu 3 infa~urari
~
Contact
comutator

0d)
sau $
~
Autotransformator

Reactor

Transformator de curent
-
'{
Contact pasager care se inchide
momentan cand dispozitivul
este actionat (energizat)

Contact pasager care se inchide

momentan cand dispozitivul revine
~
Contact normal deschis cu

$sauH Transformator monofazat cu

2 infa~urari si ecran ~
temporizare la actionarea releului

Contact normal deschis cu

Transformator trifazat cu 4 prize. temporizare la revenirea releului
~ conexiune stea - stea ~
Contact normal inchis cu
Transformator trifazat cu temporizare la actlonarea releului
~
-m
ill conexiune stea - triunghi ~
Contact normal inchis cu
Autotransformator trifazat cu temporizare la revenirea releului
conexiune stea
~
~~u~
,
Contact normal deschis

8sau~ Transformator de tensiune

~
cu temporizare la actionarea
sl revenireaa releului

t~:: Transformator de curent cu

2 infa~urari secundare cu 2 miezuri
magnetice ~
Contact normal deschis
cu revenire automata

Contact normal deschis cu retinere

$:~~ Transformator de curent cu ~

2 infa~urari secundare pe un Contact normal inchis cu revenire
,
miez magnetic comun automata
~
 Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme ,i planuri II. InstalaJii electrice

l>~6
Contact cu doua directii, cu pozitie
rnedlana, cu revenire automata
[;] !
Dispozitiv de porn ire stea - triunghi

pentru directia stanga sl cu retinere Demaror cu contactor pentru

pentru drectia opusa [;] inversarea sensului de rotatie

I Buton cu contact normal deschis cu Demaror

~..... ~ actionare rnanuala - simbol general [;] ! cu autotrafo

I Buton actionat prin tragere cu contact Demaror -

:1.....
\ normal deschis ~i revenire automata ~ regulator cu tiristoare

I
E"'\
Buton actionat prin apasare
cu revenire automata Q ,
Bobina de releu sau contactor
(simbol general)

I Buton actionat prin rotire cu contact Boblna de releu cu temporizare

normal deschis ~i fara revenire ~ la revenire
_F ..
\
automata .

i
Bobina de releu cu temporizare
Buton normal deschis ~ la actionare
cu revenire automata
~
Buton normal inchis
cu revenire automata
IJ$o Bobina de releu cu temporizare
la revenire sl actionare

~
intreruptor de pozitle, CND Eel !

I
Bobina de releu cu actlonare rapida

~
ES:J ! Releu termic

i intreruptor de pozitie, CNi

intreruptor care functioneaza sub

;.),
I
Tensiunea defectului la rnasa

efectul temperaturii, CND. Simbolul Ursd Tensiune reziduala

~8 e poate fi inlocuit cu
temperatura de functionare Id Curent dlferential

Idem, CNi I_L Curent de defect la pam ant

~8 -
intreruptor actionat termic IN Curent in conductorul neutru
~ (de exemplu bimetal), CNi
Curentul intre neutrele a
IN-N

CD
Tub cu descarcari in gaze cu element 2 sisteme polifazate
termic (starter pentru
larnpa fluorescenta) Caracteristica
I ~ I
23
Comutator cu mai multe pozltil " de timp dependenta

J~II
I~" l_··t>:~······· (pentru un nurnar mic de pozitii),
cu indicarea pozitiei I U=O
I Releu de tensiune nula

Contactor I I+-
I Releu de curent invers

~
Contactor cu declansare automata
I p<
I Releu de putere minima

initlata de un releu incorporat Releu maximal

~

r
de curent temporizat
~ ,
Ruptor (CNi)
I
Releu maximal de curent cu 2
2(1))
Disjunctor (intreruptor automat) 5 ... 10A
elemente de rnasura, cu domeniul de
~ ! reglaj 5... 10 A
Separator
~ Q> Releu de putere reactive maxima

~
Separator de sarcina ...........
1MVAr
- transport de enrgie spre bare;
- valoare de reglaj 1MVAr;

~-{ Separator cu actionare rnanuala

cu dispozitiv de blocaj
~
5... 10 s
- temporizare independenta
- reglabila de la 5s la 10s

Dispozitiv de pornire motor (demaror) Releu de lrnpedanta

D - Semn general I Z<
I minima

Demaror Releu
Q in trepte
~
! Buchholz
 II. Instalalii electrice Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme ,i planuri

Siquranta fuzibila Larnpa

I I
Siquranta fuzibila
Q9 de semnalizare

m·····.. cu percutor
®- tampa de
semnalizare palpaltoare
Siguranta fuzibila cu percutor I
si cu contact de semnalizare (3 borne) I
I
Indicator de pozitie
~ ,
electromecanic
~

H
!
Siguranta fuzibila cu contact
de semnalizare separat
..1. Hupa
L,1=~
, intreruptor
- fuzibil
Q I
Sonerie

~
4
I
•

Sirena

(
I
Separator

,
cu fuzibil )=7 Buzzer
I
Separator de sarcina Simboluri graftce pentru planuri de Instala1ll eIecIrtce
cu fuzibil
~
- Linie suoterana
-+~ I Eclator
\JV Linie subrnarlna

-EEJ Descarcator
e Linie aeriana
51mboluri graftce pentru aparate de comandl" proteqIe
1t 1 Conductor neutru (N)
8 Aparat indicator

0
!

Aparat inregistrator
r Conductor de protectie (PE)

;l: Conductor PEN

Aparat integrator

0
~
Voltmetru ? Traseu care urea

Ampermetru de curent reactiv

;7 Traseu care coboara

@ 0 /ampermetru oblsnuit
/ I
Traseu care traverseaza pe verticala
I
·

-+-@ Indicator de maxim

(actionat de un contor)
® Doza (cutide de conexiuni)

e '"
Priza de torta (simbol general)
Varmetru

8 Cosfimetru ----n- 3 Prlza frlpolara

n
•

Priza cu contact de protectie

0 i
Fazmetru

A
e
C)
,
I

I
Frecventmetru

Sincronoscop
X I
Priza cu obturator

Priza cu intreruptor monopolar

8 Osciloscop X :

,
Priza cu intreruptor de blocare

Dispozitiv de cornanda cu cheie

W1
C0
,
Voltmetru diferentlal
I
Corp de iluminat
,
~ !
Wattmetru inregistrator
~ Corp de iluminat de perete
I
Watt - varmetru inregistrator
~ i

I W IVArI ,
Corp de iluminat - larnpa

B Oscilograf ® (simbol general)

Contor de energie activa Corp de iluminat

~ I I cu larnpa fluorescenta
Contor de energie activa (3
cu dublu tarif I ; I Corp de iluminat
~
! Contor de energie actlva I I cu 3 lampi fluorescente

I
~ cu indicator de maxim Proiector (simbol general)
; ~
Capitolul16: Simboluri utilizate in scheme ,i planuri II. Instalatii electrice

®::: ,
Proiector cu fascicul putin divergent

~( Reflector

Corp de iluminat de siguranta

X alimentat pe circuitul special

:Bloc autonom de iluminat de siguranta

~
Prlza cu transformator de izolare
~
Priza pentru telecornunlcatil
;:I, (simbol general)

TP Telefon

FX Telefax

M Microfon

lV Televiziune

TX Telex

-{{] I
Difuzor
,
intreruptor (simbol general)
cI / exemplu: intreruptor monopolar

/ intreruptor cu lampa de semnalizare

/ I
I
intreruptor bipolar

V !

I
intreruptor dublu

/ I
intreruptor monopolar
cu 2 cai (de capat)

X I intreruptor
intermediar (cruce)

cf I
Dimmer

/ I
intreruptor cu snur

@ I
!
Buton cornanda

® I Buton cornanda cu lampa inclusa

I
I
, Buton comanda protejat
@~ contra actlonarf involuntare
 III. Masurari

Capitolul 1
Principii, metode si, mijloace de masurare
 Capitolul1: Principii, metode ,i mijloace de masurare III. Masurari

Metrologia (metrotooie genera/a) este
definita ca fiind stiinta sl tehnica rnasu-
rarilor sl este constltuita din teoria $i standardizare ISO (International Stan-
tehnica masurarilor. Cuvantul metroio-
gie provine din limba greaca metron -
masura sl logos - vorbire.
Teoria masurarilor (metr%gia teoretica) i de Metrologie Leqala, BRML, care are
are ca obiect aspectele teoretice generale
privind masurarile, respectiv rnarirnl,
unitati $i sisteme de unitati de masura,
mijloace $i metode de rnasirere, erori de curestl, INMB.
rnasurare si metode de prelucrare a
datelor obtlnote din masurari.
Tehnica masurarilor (metr%gia unei
anumite marimi fizice) are ca obiect as-
pectele practice ale masurarii unei anumi-
te marimi sau ale unei anumite grupe de
marimi. De exemplu, tehnica masurarii
lungimii, tehnica masurarii vitezei etc.
in afara notiunilor de metrologie ge-
nerala, metrologie teoretica sl metrolo-
gie a unei anumite marimi fizice, exlsta
$i notiunea de metroioqie aplicata (ale-
gerea corecta a mijloacelor de rnasura- I frecventa:
re, dezvoltarea de noi mijloace de ma-I' • modul de preluare a inforrnatillor de
surare, tehnica masurarii, norme si in-
structiuni de verificare) sl metr%gie /e-
gala (care stabileste prin acte normati-
ve conditlile tehnice metrologice sl ju-
ridice privind metodele si mijloacele de
rnasurare in vederea asigurarii garantiei
publice din punct de vedere al siguran-
tel de executie, exactitatil $i reproduc-
tibilitatii masurarilor).
in acest capitol se prezinta; principii,
metode sl mijloace de masurare; rna-
surarea rnarirnilor electrice; rnasurarea
marlrnllor neelectrice; aspecte metrolo-
gice privind mijloacele $i metodele de
masurare,
Etalonarea sau verificarea unui mijloc
de rnasurare se efectueaza pe baze de
standarde, SR, norme tehnice metrolo-
gice, NTM, norme tehnice de rarnura,
NTR, caiete de sarcina, CS, $i specifi-
catii tehnice, ST, elaborate de produ-
catonl mijloacelor de rnasurare si avi-
zate de Institutul National de Metrolo-
gie (INM).
Organismul international care ia ho-
tarari in domeniul metrologiei este
Conferinta Generala de Masuri $i Gre-
utatl - CGPM (Conference Generale
des Poids et Mesures). CGPM are un
Comitet International de Masuri $i Gre-
utati CIPM (Comlte Intenational des
Poids et Mesures) care este dotat cu
un laborator de cercetart in domeniul
metrologiei cu sediul la Paris - Sevres
numit Biroul International de Masuri $i
Greutati - BIPM (Bureau International
de Poids et Mesures) care are mai
multe comitete consultative sl de care
apartine orqanizatia lnternationala de
dard Organisation).
La noi in tara, activitatea de metrolo-
, gie este coordonata de Biroul Roman
la baza Legea metrologiei. Practic, i$i
indeplineste misiunea prin intermediul
Institutului National de Metrologie Bu-
Principiu/ de masurare sta la baza
efectuarii unei masurari.
Metode/e de mesirere reprezinta
procedee de efectuare a operatillor de
rnasurare sl se clasifica dupa mai
multe criterii:
• modul de exprimare al rnasurandului:
metodele de rnasurare sunt: analogi-
ce, numerice $i mixte;
• domeniul in care se etectueaza de-
terrnlnarlle: timpul sau domeniul de
rnasurare: obiectiv (se etectueaza cu
aparate) sau subiectiv (intervine ope-
ratorul uman).
• modul de stabilire a contactului intre
mijlocul de rnasurare si rnasurand: cu
sau fara contact;
• principiul utilizat si metodele de rna-
surare:
- prin citire - se pot efectua direct
(marimea se mascara cu un aparat
destinat acestei marimi) sau indi-
rect (marlrnea se mascara cu doua
sau mai multe aparate, rnartrnea ce
intereseaza obtinandu-se prin in-
troducerea datelor rnasurate intr-o
formula) sau
- prin cornparatle, acestea sunt si-
multane $i succesive;
Metode/e simu/tane au la baza com-
parana rnasurandului cu un etalon de
valoare egala sau apropiata sau com-
parana rnasurandului cu un etalon de
valoare diferita.
Cand masurandul este comparat cu
un etalon de valoare egala sau apropi-
ata se poate utiliza metoda directa sau
indirecta. Metoda dlrecta poate fi dife-
rentiala (coincldenta) sau de zero (de
comparatle sl punte). Metoda indirecta
se realizeaza prin cornparatle sirnpla,
substltutie sl permutare.
Cand masurandul este comparat cu un
etalon de valoare diferita se poate utiliza
metoda prin aditionare sau raport.
Metode/e succesive - se masoara
etalonul cu un aparat de masurat co-
respunzator $i apoi marimea care ca-
racterizeaza obiectul (fenomenul) dupa
care se efectueaza cornparatia.
• modul de prelucrare a intorrnatiel de
rnasurare: prin mediere sau prin
esantionare;
! • timpul de raspuns: in timp real sau
I cu Intarziere:
• legatura dintre rnarlmea de ie$ire si
cea de intrare.; legatura este data prin
functii de corelatie $i autocorelatle,
i Mij/oace/e de masurare sunt mijloace
tehnice utilizate pentru obtinerea, pre-
I Iucrarea , transformarea sl stocarea de
lnforrnatll de rnasurare,
Mijloacele de rnasurare se clasiflca
dupa structura sl dupa modul de su-
bordonare metrologica.
Dupa structura, mijloacele reprezen-
tative sunt:
• rnasurl ce materializeaza pe durata
utillzarli una sau mai multe valori ale
unei marimi fizice. De exemplu: rigla
gradata, greutatea etc.
• instrumente de rnasurat ce sunt con-
stituite din cele mai simple asocieri
de dispozitive sl elemente, care pot
furniza informatil de masurare: de
exemplu: suolerul, balanta, termome-
trul, manometrul etc.
• aparate de rnasurat ce sunt construi-
te, in general, pe baza asocierii unui
traductor cu dispozitive intermediare
$i cu un instrument de rnasurat, De
exemplu: voltmetrul, termocuplul -
dispozitive intermediare - milivoltme-
tru. Aparatele de rnasurat se clasifica
dupa:
- natura rnartrnu rnasurate (rnasuran-
dul), in aparate pentru:
* marimi electrice $i magnetice;
* rnarimi neelectrice (deplasarl,
presiuni etc.);
- modul de exprimare al masurandului:
* analogice (variatie continua);
* numerice (varlatle discreta);
- modul de furnizare a inforrnatiei de
rnasurare:
* indicatoare,
* inregistratoare,integratoare sl cu
memorie.
• instalatil de rnasurare - ansambluri
de rnasurl, instrumente de rnasurat sl
aparate;
• elemente de automatizare cu functii
de rnasurare - traductor, adaptor,
dispozitive intermediare etc;
• mostre de material sl substanta.
 III. Masurari

Capilolul 2
Masurarea marimilor eleclrice
 Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice III. Masurari

de unde: Oasevstii:
2.1. Misurarea tensiunii Rad = (n-1) Rv' (2.1.4) • rnasurarea tensiunii este cu atat mai
precisa, cu cat rezistenta interna a
Se efectueaza cu voltmetre care Extinderea domeniului de mAsurare voltmetrului este mai mare (intensita-
sunt: magnetoelectrice, electromagne- cu divizor de tensiune tea curentului ce trece prin voltmetru
tice, electrodinamice sau ferodinamice ln fig. 111.2.2 este data schema elec- este mai mica);
sl electrostatice. trlca a unui divizor de tensiune. • infa~urarea prlrnara este calculata
Voltmetrele magnetoelectrice sunt Referitor la fig. 111.2.2 se poate scrie: pentru valoarea tensiunii ce trebuie
utilizate in curent continuu deoarece rnasurata, iar infa~urarea secundara
U1 = 11Rl
unghiul de deviatis a acului indicator a (2.1.5) este calculate pentru 0 tensiune
U IR
depinde de tensiune. standardlzata de 100 V.
a = f(U) (2.1.1) sl
Voltmetrele electromagnetice pot Utilizarea cheii voltmetrice pentru
functiona atat in curent continuu (c.c.) U =!!!_U (2.1.6) mAsurarea tensiunilor
R/l 1
cat si in curent alternativ (c.a.) La retelele de c.a. trifazat se rnasoa-
deoarece: Extinderea domeniului de mAsurare ra tensiuni intre L 1 - L2, L 1 - L3, L2 - L3,
a = f(LJ2) (2.1.2) cu transformator de mAsura a tensiunii L 1 - N, L2 - N, L3 - N, O. Pentru a nu
in mod oblsnuit sunt utilizate in cu- In acest caz, se utillzeaza schema efectua multe conexiuni sl a avea un
rent alternativ. din fig. 111.2.3. singur voltmetru, se utillzeaza un co-
Voltmetrele electrodinamice sau fe- Regimul de functionare a transfor- mutator (cheie) voltmetric cu sapte po-
rodinamice sunt utilizate la rnasurarea matoarelor de rnasura a tensiunii Tu zitii CV - 76 avand schema ca in fig.
tensiunilor alternative, dar pot fi utiliza- este cel de mers in gol, deoarece pe 111.2.5. Cheia are functia de selectare.
te ~i la rnasurarea tensiunilor continui. secundarul transformatorului este co-
Voltmetrele electrostatice sunt utili- nectata rezlstenta lnterna a voltmetrului 2.2. Misurarea intens~i
zate la rnasurarea tensiunilor continue. care are 0 valoare foarte mare. curentului elecbic
Ele au un consum foarte mic (de ordi- ln aceasta situatle, raportul de trans-
nul microamperilor) ~i se pot construi I formare K este dat de relatla: Se efectueaza cu ampermetre care
pentru tensiuni foarte mari (de ordinul pot fi: magnetoelectrice, electromagne-
zecilor de kilovolti), (2.1.7) tice, electrodinamice, ferodinamice sau
Voltmetrul se rnonteaza in paralel cu termice.
sarcina pe care se determina caderea in care: Ampermetrele magnetoelectrice sunt
de tensiune. La rnasurarea tensiunilor U 1 - este tensiunea de primar; utilizate in c.c. (conform relatlel 2.1.1).
se pune problema extinderii domeniului U20 - tensiunea de secundar la mers in Ampermetrele electromagnetice pot
de masurare. Pentru aceasta in c.c. gol; functiona atat in c.c. cat si in c.a. (con-
sunt utilizate rezistentele aditionale sau N1, N2 - nurnarut de spire ale transfor- form relatlei 2.1.2).
divizoarele de tensiune, iar in c.a., matoarelor in primar, respec- Ampermetrele electrodinamice sau
transformatele de masura a tensiunii. tiv, secundar. I ferodinamice sunt utilizate la rnasura-
Deoarece la deteriorarea infa~urarii I rea tntensitatli curentllor alternativi sl
Extinderea domeniului de mAsurare primare, infa~urarea secundara sl apa- continui.
cu rezistent! adilionala ratele conectate la aceasta se vor gasi
Rezistenta aditlonala Rad se montea- la un potential ridicat fata de parnant,
za in serie cu voltmetrul ~i are rolul de putand provoca accidente grave, infa-
a limita valoarea curentului ce trece surarea secundara este legata la pa-
prin voltmetru, fiind astfel poslblla rna- rnant. In cazul cand voltmetrul nu este
surarea unor tensiuni mari (fig. III 2.1). conectat la bornele infa~urarii secun-
ln acest caz se poate scrie: dare, aceasta se lasa deschisa sau se
monteaza 0 rezlstenta mare; in caz
1= nU U Fig. 111.2.4. Schema de montare
(2.1.3) contrar, se produce incalzirea infa~ura-
Rad + Rv Rv a unul transformator de tenslune.
rilor si deteriorarea transformatorului.
Schema de montare a unui transforma-
tor de masura a tensiunii este data in L1
Rad L2"---r--------------------
fig. 111.2.4.
L~-+_r~-----------------
I. N~4-+-~---------------
nU
N
I
Fig. 111.2.1.
ExtInderea domeniului de I
mAsurare cu rezlstenli adQlonalA. I
I
I
I
I
I I
U L CU J
Fig. 111.2.3.
ExtInderea domeniului
Fig. 111.2.2.ExtInderea domeniului de mAsurare cu transformator Fig. 111.2.5.
Chele volbnetrlci cu
de misurare cu dnor de tenslune. de mAsuri a tenslunll. ..-pte pozijii CV - 76.
 III. Masurari
Ampermetrele term ice pot fi utilizate
atat la masurarile intensitatli curentului
continuu cat ~i ale curentului alternativ
(frecvente inalte). Curentul (continuu
sau alternativ) deterrnina 0 vanatle a
temperaturii seslzata de un termocuplu.
La bornele termocuplului, se obtine 0
tensiune termoelectromotoare depen-
denta de temperatura celor doua punc-
te, cald sl rece, ce este rnasurata de un
voltmetru magnetoelectric. Amper-
metrul se rnonteaza in serie cu sarcina.
$i la rnasurarea lntensitatli curentului
electric se pune problema extinderii
domeniului de masurere. in c.c. se rea-
lizeaza cu sunturt, iar in c.a. cu trans-
formatoare de intensitate (reductoare
de curent).
h Rs
--
IA
L-- __ -{
RA
A }------'
Fig. 111.2.8.Extinderea
domenlulul de mAsurare In C.c.
cu utillzarea ,untului.
N tregul flux din infa~urarea
L,
Fig. 111.2.7.ExtInderea domenlulul de
mAsurare cu transfonnatoare de
mAsuri a IntensitA1il.
Fig. 111.2.8.Schema de montare
a unul transfonnator de imensitate.
Fig. 111.2.9.Cle,te ampermetric.
Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice
Extinderea domeniului de mAsurare 1
cu sunt R =-R (2.2.3)
s n -1 A
Suntul este construit dintr-o rezisten-
ta R$ rnontata in paralel cu amperme- Extinderea domeniului de mAsurare
trul de rezlstenta lnterna RA (fig. 111.2.6). cu transformator de intensitate
Prin sunt trece curentul '$' iar prin in acest caz se utillzeaza schema din
ampermetru curentul 'A• Tensiunea la fig. 111.2.7.
bornele A, B este aceeasi sl pentru R Raportul de transformare K 1 este:
si pentru RA. in aceste condltil, se poa~
K =!J._ = N2
te scrie:
R$ 1$ = RA IA;
t '2 Nt (2.2.4)
Regimul normal de funotionare a
i: RA (2.2.1) acestor transformatoare este cel de
IA Rs scurtcircuit, deoarece pe secundarul
Pentru a mari de n ori domeniul de transformatoarelor sunt conectate re-
rnasurere, prin sunt trece curentul zlstentele interne ale ampermetrelor, ce
n-1 1 au valori foarte mici. Cand am per me-
-- . I , iar prin ampermetru, -' I trul nu este conectat la bornele infa~u-
n n
rarii secundare, acestea se scurtcircui-
Hezulta: teaza, in acsasta situatie fluxurile pro-
n-1 duse de cele doua infa~urari CP, sl CP2
I R -·1 sunt aproximativ egale sl in opozitie de
2.. = ___d. = _n __ = n-1
'A
sl
Rs ..,
n
(2.2.2) faza, astfel incat prin miezul transfor-
matorului circula un flux rezultant CPR'
foarte mic, pentru care este dimensio-
nat miezul transformatorului. Daca se
lasa deschisa infa~urarea secundara,
fluxul produs de aceasta dispare, iar
prin miezul transformatorului trece in-
prirnara,
ceea ce provoaca lncalzirea excesiva a
u miezului transformatorului si distruge-
rea infa~urarilor; in acelasi timp, apare
o tensiune periculoasa la bornele infa-
~urarii secundare.
a
Schema de montare a unui transfor-
rnator de masura a intensitatii curentu-
lui electric (transformator sau reductor
de intensitate - curent) este data in fig.
u 111.2.8.
Observatie:
• infa~urarea prlrnara este calculata
b pentru valoarea intensitatii curentului
ce trebuie masurat, iar infa~urarea se-
Fig. 111.2.10.MAsurarea puterii cu
cundara este calculata pentru intensi-
watbnetrul electrodinamic:
tatea standardizata de 5 sau 1 A.
a - montare amonte; b - montare aval.
Utiliza"ea ~ui amperrneIric: pentru
Il1Aslr.Irea. intensib\1ii curentului eIecIric
Cle~tele este un tip special de re-
ductor de intensitate (fig.1I1.2.9).
Trebuie retlnut ca intensitatea rnasu-
rata este cea corespunzatoare conduc-
torului irnbratisat de miezul magnetic al
clestelui, Exlsta clestl pollvalenti care
pot rnasura tensiuni alternative. De
a exemplu, 3 calibre: 150, 300 ~i 600 V
sl curenti alternativi, 4 calibre: 20, 60,
200, 600 A etc.
2.3. Misurarea puterii
2.3.1. Misurarea puterii in curent
continuu
b
Masurarea directa utillzeaza wattme-
Fig. 111.2.11.MAsurarea puteril cu
trul electrodinamic montat cu bob ina
Yoltmetru ,I ampennetru:
de curent in serie cu receptorul, iar bo-
a - montare amonte; b - montare aval.
bina de tensiune Irnpreuna cu rezisten-
 Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice III. Miisuriiri

( u)
ta aditionala Ra in derlvatle fata de re- Masurarea indirecta are la baza utili-
2

ceptor, respectiv, fatii de tensiunea de P = U (I - I ) = U I - - = UI - -U

alimentare. Pentru ca wattmetrul sa dea
indicatii corecte, in sensul normal (sen-
sui scaril), curentul trebuie sa aiba un
anumit sens in infa~urarile aparatului ~i
deci la montarea wattmetrului trebuie
respectata polaritatea bornelor marcate
cu steluta. Montarea wattmetrului poate
fi amonte (fig. 111.2.10 a) sau aval
(fig. 111.2.10 b).
Masurarea indirecta se realizeaza cu
ajutorul voltmetrului sl ampermetrului,
utillzand montarea amonte sau aval
(fig. 111.2.11).
in ambele scheme sunt necesare co-
rectli. Tinand seam a ca puterea Peste
data de relatla:
P = UI (2.3.1)
pentru montarea amonte, se poate
scrie:
Pam = =
(U - RA 1)1 U I - RA 12 (2.3.2)
Hezulta ca este necesar a se aplica
puterii 0 corectle egala cu RA 12 (pute-
rea consumata de ampermetru).
Pentru montarea aval se poate scrie:
K
L lui Joule - Lenz) etc.
zarea wattmetrului electrodinamic aso-
BV V R R
V V ciat unor transformatoare de masura a
(2.3.3) tensiunii, respectiv, lntensitatii curentu-
in acest caz este necesar a se aplica lui electric, rnasurarea cu utilizarea ele-
puterii 0 corectie egala cu LJ2/Rv (pu- mentelor statice ~i prin dubla modulare
terea consurnata de voltmetru). a impulsurilor.
Pentru I < 10 A sl U < 500 U, (fig.
2.3.2. Misurarea puterii 111.2.12) wattmetrul se conecteaza
in curent altemativ direct in circuit. Daca una dintre aceste
rnarirni depaseste valoarea lndirecta,
in curent alternativ, in afara puterii ; se recurge la utilizarea transformatoa-
active P, din cauza inductantelor ce pro- , relor de masura (fig. 111.2.13 ~i 111.2.14).
duc decalajul cp intre tensiune sl curent, in aceste cazuri, puterea indicata de
mai este neoesara miisurarea puterii wattmetru trebuie multiplicata cu ra-
reactive, a,consumatil de inductivitiltile · portul (rapoartele) de transformare ale
receptorului sl a puterii aparente, S. ! transformatoarelor de rnasura utilizat.
Puterea aparenta se deterrnina indi-
rect cu voltmetru ~i ampermetru. Masurarea puterii cu utilizarea
elementelor statice
MASURAREA PUTERII ACTIVE Metoda se bazeaza pe relatia:
(x + yJ2 - (x - yJ2 = 4 xy (2.3.4)
2.3.2.1 Aflsurarea puterl/ active in care:
iii CClrent altemstlv monofazBt x - este 0 marlrne proportional a cu
intensitatea curentului electric,
Masurarea puterii cu wattmetrul y - 0 rnarlrne proportional a cu intensi-
electrodinamic tatea curentului electric.
Miisurarea puterii active in c. a. mono- in fig. 111.2.15 este data schema de
fazat se poate efectua direct sau indirect. principiu a unui astfel de aparat.
Masurarea directii se utilizeaza pana la • x = K 1 U; Y = K2 I (2.3.5)
Is 10 A sl U s 500 V, cu wattmetrul elec- (x + yJ2 - (x - yJ2 = CPK1K2U1 =
trodinamic, in acelasl mod ca sl la c.c. = KUI = KP (2.3.6)
Elementele patratice EP sunt realiza-
P or-- te cu semiconductoare cu elemente
· feromagnetice pe baza unor fenomene
~ ~ fizice cu dependents patratice (Iegea
y k~ K
TI
~~ I
A
Imed

U
[ I~ L Au :::--
"- -
r-
,
r"
-
, /'

~ u O---____'>--il
"-

-
Fig. 111.2.12. Montarea
Receptor

in cazul
~
U
L--T··
u

Tu
Receptor
L 'l I
, I
t
1 s 10 A. T T T
~.- -t- T T
L ------------ -->f
4-. __ .. _"

Vl
Fig. 111.2.18. Prlnclplul de mlsurara
Fig. 111.2.14. Montarea in cazul a putertl prtn dubla modulare
1 > 10 A ,I U > 500 V. a Impulsurtlor.
I
i
I 2
I
K1U+K21 EP (K 1 U + K 2 I )

U -
I Receptor I TU -----_____.
-

I I
tK1U
,

K21
- lL -

c
I
! u-
' 5 I
5
t -- ~
I
~
TI
KP
~ t EP (
!K1U \...__A__/
! •I - -

K U-K 1
..
~
-u
I
- v-
lL -

2
1 2 (K U-K 1)
1 2
Fig. 111.2.13. Montara in cazul
U >5OOV. Fig. 111.2.15. Misurarea puterii active cu utillzarea elementelor statice.
 III. Misuriri
U
10
L - ,
2 \
U
20
L3~--------;f------+-----6--_/
i !
I I
N
Fig. 111.2.17.Metoda calor hi watbnetre.
la
~ = Pf' relatia 2.3.8 devine:
Fig. 111.2.18.Dlagrama fazortlor
de tenslune ,I curent.
~ O---------1------1~
~o---+----+--=-<>--'
Fig. 111.2.19.Misurarea puterii
active a receptoarelor montate
Tn triunghi.
Miisurarea puterii prin dubla
modulare a impulsurilor
Metoda consta in dubla modulare (in
amplitudine sl durata) a unei serii de
impulsuri de curent. Healizand 0 serie
de impulsuri de curent ca in fig.
111.2.16,a caror amplitudine Au este
proportionala cu tensiunea si a caror
durata ti este proportional a cu intensi-
tatea curentului electric, valoarea me-
die a curentului filtrat Imad dat de impul-
surile respective este proportlonala cu
suprafata impulsurilor, respectiv, cu
puterea. Acest lucru este posibil cand
Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice
p
Receptor
trifazat
...
.8
c.
Q)
L2o------+--~--~oQ)
a:
L3O--~--r_-_+--~
Fig. 111.2.21.Misurarea putertl
active la sareini conectate
Tn triunghl.
metrelor variaza ~i ele, dar suma lor ra-
p
mane constanta sl egala cu puterea tri-
tazata, ca in relatia 2.3.8. Hezulta ca
punctul comun 0 al bobinelor de tensi-
une, poate avea orice potential sl deci
se poate lasa ~i liber (fig. 111.2.19).
Aceasta schema se utilizeaza cand
neutrul receptorului nu este accesibil
sau cand receptorul este montat in
triunghi.
La sarcini echilibrate PI = P2 = P3 =
P .= 3 P, (2.3.9)
In acest caz este deci suficient sa se
L20-- __ -' rnasoare puterea cu un singur wattme-
. tru (fig.1I1.2.20).
L3O-------------J Cand punctul neutru al sarcinii nu
Fig. 111.2.20. Misurarea putertl este accesibil sau daca sarcina este
active Tn sarclnl echilibrate. conectata in triunghi se poate realiza
un punct neutru artificial cu ajutorul a
frecventa impulsurilor, respectiv, peri- doua rezistente adltlonale ra si rs egaIe
oada Teste constanta. cu rezlstenta bobinei de tensiune a
wattmetrului plus rezistenta sa aditio-
nala (fig. 111.2.21).
2.3.2.2 Mlsul'8f88 puteril active 1iJ
cul8lJt altemstlv trlfazat Metoda celor douii wattmetre
Deoarece punctul comun 0 al bobi-
Metoda celor trei wattmetre nelor de tensiune din "metoda celor
Metoda este utilizata la sistemele cu trei wattmetre" este arbitrar, rezulta ca
fir neutru (patru conductoare). Puterea se poate alege ca potential de reterlnta
aparenta S este data de relatia: chiar potentialul unei faze, prin legarea
S = JJ.101t + JJ.201/ + JJ.3013*= P + jQ. punctului 0 la una dintre faze, care
(2.3.7) reprezinta faza de reterlnta, ln acest
P = U10IlCOs/..JJ.10h)+ U2olpos/..JJ.20l2) + caz wattmetrul montat pe faza de refe-
U30Ipos/..JJ.3013)= U1011COSCP + rinta nu mai da nici 0 indlcatle sl poate
+ U2012coscp + U3013coscp = fi scos din circuit (fig. 111.2.22).
= PI + P2 + P3 (2.3.8) ln acest caz, puterea in complex
Relatia arata ca, in acest caz, pu- este data de relatia:
terea se poate rnasura cu trei -2 = ll.ILt + 1l2!..2* + IlJ3* +
wattmetre (fig. 111.2.17). + (Ill - 1l2)!..t + (1l3 - Y2)!..2*
ln fig. 111.2.18este aratata diagrama = 1l12!..t + 1l321i* =
fazorilor de tensiune sl curent. = 1l121t - Y23!..3 = P + jQ (2.3.10)
Observatii: Puterea actlva trltazata este data de
• daca potentialul Vo al punctului , partea reala a relatiei:
comun 0 al bobinelor de tensiune P = PI + P3 = UI211COs/..UI2' 11) +
I
varlaza, mdlcatllte PI' P2~i P3ale watt- U3213COS(U32'13). (2.3.11)
 Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice III. Masurari

Diagrama fazorilor tensiune $i curent iar P1 = U12'1cos(U12,11) =

corespunzatoare acestei metode este =U1'1cos(30° + IP) (2.3.14)
data in fig. 111.2.23. P3 = U3 2'pos( U32' 13)=
Din figura se observe ca: =U 1'1 cos(30° - IP) (2.3.15) I

U12= U23 = U31 = U1 (2.3.12) Prin urmare

'1 '2 '3 '1
= = =
(2.3.13) P = P1+P3 = U1'1[cos (30° + IP) +
+ cos (30° - IP)] = ~ U1'1cos IP =
(2.3.20)
Rezulta ca utillzand metoda celor
= ~ UI cos IP (2.3.16) doua wattmetre se poate determina $i
adica se obtlne formula cunoscuta a factorul de putere cos IP.
puterii active trifazate.
Oaservetie: 2.3.3. Misurarea puterii reactive
• daca se face diferenta
12 5
--=--. a. P3 - P1 = U1'1cos(30° - IP) - .2.3.3.1 AMsuI8l8ll puterll reactive
L2 CD
(2.3.17) iii curent altematlv monofazBt
o
CD
-U1'1cos(30° + IP) = UlsinlP
a: Se poate efectua direct sau indirect.
P3 - P, UI sin IP 1 t
Masurarea directa utilizeaza varme-
la P3 + ~ = 13U1 cos IP = 13 glP
: tre electrodinamice asemanatoare cu
(2.3.18) : wattmetrele electrodinamice (fig.
De aici 111.2.24). Varmetrele au montate 0 in-
• P3 ductivitate L mare in serie cu bobina
Fig. 111.2.22.Metoda calor doui
watbnetre.
tglP = "Jr:P-P_3__ 1 (2.3.19) : de tensiune (Ia wattmetre este rnontata
P3 +~ 0 rezlstenta aditionala Rad).
'2
!

,----------------,' Datorita lnouctlvltatll L, curentul

U' P' din bobina de tensiune este defazat cu
rrJ2 in urma tensiunii de alimentare sl
are valoarea etecnva:
U
1=-
2 wL'

Devlatla a a organului mobil al var-

U
Receptor metrului electrodinamic este:
, a = K'l' 2 cos (' I ,12) =

U2
= KI
I
_y_
wL
cos (90" - IP) =

Fig. 111.2.23.Dlagragma fazortlor a = ..!5_ UI sinlP= ..!5_ Q

tenslune ,I curent. U wL I wL (2.3.21)

deci deviatia a este proportional a cu

: puterea reactiva Q.
Observatie:
- rnasurarea directa a puterii reactive
-==------. monofazate este poslbila si cu wattme-
~ trul obisnuit daca se dispune de 0 sur-
, sa auxillara U' pentru alimentarea bo-
U' b i binei de tensiune care sa fie defazata
tata de tensiunea U a receptorului cu
U rrJ2 (fig. 111.2.25).
Fig. 111.2.25.Misurarea puterll Notand cu P' puterea indicata de
reactive cu watbnetru: wattmetru, se poate scrie:
a -schema de montare; . P' = U'lcos(U', I) = U'I cos (90° - IP) =
b - diagrama fazoriala.
= U'lsin IP (2.3.22)
a P' !:!__ = U'I sin IP!:!__ .
U
U' U"
(2.3.23)
P'U
- = Ut sin c: = Q
U'
- rnasurarea lndirecta consta in rna-
surarea puterii active P cu wattmetrul
sl al puterii aparente S cu ampermetrul
sl voltmetrul. Puterea reactlva Q rszulta
b , din relatla:
12 Q = ~S2 _ p2 (2.3.24)
Fig. 111.2.24.Misurarea puterli
reactive cu varmetru:
a - schema de montare; Fig. III. 2. 26. Metoda calor lrei
b - diagrama fazoriala. varmetre.
 III. Masurari Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

2.3.3.2 Aflsurarea puterll resctIIIe

iii curent altematlv trifazat

Metoda celor trei varmetre

Pentru sistemele cu fir neutru tinand
seama de relatia 2.3.7 $i de faptul ca
U,osin (U1O'l,) = .is U23COS (U23' l,)

partea imaginara reprezlnta puterea (2.3.34)

reacnva A, se poate scrie:
0= U10'1sin(U10,'1)+U20'2sin(U20 '2)+
+ U30'3 sin(U30,'3) (i3.25)
U,i,sin(U,o, l,) = .is U2s'POS(U23,l,)

Conform fig. 111.2.20, se scrie: (2.3.35)

0= U10 '1 sin ({! + U20'2sin ({! +
I
+ U30'3 sin tp = 01 + O2 + 03 (2.3.26)
Rezulta ca puterea reactiva se poate
U2O'2Sin(U2O' (2) = }J U3/2COS (U3" (2)
! masura cu trei varmetre, respectiv, (2.3.36)
"metoda celor trei varmetre" (fig.
Fig. III. 2. 27. Metoda calor doul
vannetre. 111.2.26), asernanatoare cu metoda ce-
lor trei wattmetre de la rnasurarea pu-
U3O'3sin (U3O' (3) = }J U')3COS (U'2' (3)
terii active. (2.3.37)
Pentru sistemele la care neutrul nu Adunand ultimele trei relatii, se obtine:
este accesibil se utillzeaza schema de
U,i,sin (U,o",) +U2O'2sin (U 20'/2) +
I montare din fig. 111.2.19 in care in locul
I Rad sunt inductantele L. +U3O'3sin (U 30"3) =
I Metoda celor doua varmetre
Schema de montare utilizata pentru U23',COS (U23",) +
~
I
masurarea puterii reactive este aserna-
natoare cu cea utilizata la metoda celor
= }J +U3/2COS (U3,"2) + (2.3.38)
I doua wattmetre (fig. 111.2.27). +U,)pos (U'2"3)
Puterea reactive tnfazata este data
de partea imaginara a relatiel 2.3.7;
0= U12 '1 sin(U12 '1) +
+U32 '3 sin (U32 '3) = 01 + 03 (2.3.27) a, + O2 + 03 = }J (~+ P2 + P3)
Observatie: (2.3.39)
~ cum s-a procedat pentru deduce- Schema de montare corespunzatoa-
rea relatiei 2.3.19, se poate demonstra ca: re este data in fig. 111.2.29.
La receptoare echilibrate:
Fig. 111.2.28.Dlagrama fazorilor t
g({! =
1 a, - 0
r;: -_
3
(2.3.28)
reprezentatlvl al tensiunllor
.. curentllor.
,,3 a, + 0 3 a= }J P; P = J30 (2.3.40)
1
COS({!=---r====== (2.3.29) in acest caz, puterea reactiva trifaza-
1+!_
3
(a,a, - 0
+03
3)2 . ta se poate rnasura cu un wattmetru
(fig. 111.2.30).

Metoda cekx trei wattmetre 2.4. Misurarea energiei

Fig. 111.2.21.Mlsurarea putertl
reactive cu treI wattmetre.
p
Fig. 111.2.30.Misurarea puteril
reactive IrIfazati la sarclnl
echilibrate cu un wattmetru.
in fig. 111.2.28 este data diagram a fa- elecbice
zorilor reprezentativi ai tensiunilor $i
curentilor, Se realizeaza cu contoare de energie
Din figura rezulta: activa, respectiv, reactiva. Contoarele
se clasiflca:
U23=U2O-U3O (2.3.30) . - dupa natura curentu'ui, contoarele
sunt: pentru c.c.; pentru c.a. monofa-
U23sin({!=U2POS (U23' ',) (2.3.31) zat $i trifazat; cele pentru c.a. trifazat
sunt pentru retele cu fir neutru sl fara
(2.3.32) fir neutru;
- dupa menmee masurata, contoarele
sunt pentru: energie activa (wattora-
metre); energie reactlva (varorarnetre)
$i pentru cantitatea de electricitate
(amperorarnetre);
- dupa principiu' de tunctionere, con-
toarele sunt: cu simplu tarif (tarifare
rnonorna); cu dublu tarif (tarifare bino-
rna), care inregistreaza, separat, ener-
gia electrica consurnata in perioada
de varf sl energia consurnata in restul
timpului, pretul unitatii de energie
Fig. 111.2.31. Contor electrodlnamlc fiind diferit in cele doua intervale de
de curent contlnuu. timp; cu triplu tarif care inregistreaza
 Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice III. Masurari

separat energia electrica care se tari- consurnata pentru 0 putere lnferloara in care:
teaza diferit in cele trei intervale de unei limite stabilite si, separat, C - este constanta contorului, [rotlkWh].
timp; de varf - intra in functiune daca energia consurnata pentru puteri
puterea consurnata depaseste 0 superioare; cu plata anticipata - intra 2.4.2. Misurarea energiei
putere llrnltata dinainte stabilita: de in functiuns si inchid circuitul consu- electrice active
depa$ire - se inregistreaza energia rnator numai la introducerea unei
monede (fise) functlonand pana la Masurarea energiei electrice active in
consumarea energiei electrice curent alternativ se efectueaza cu con-
achitate. I toare de inductle.
Energia actlva consurnata de un re-
ceptor intr-un interval de timp: . 2.4.2.1 Afisurarea energlel eleclrice
Lit = t2 - t 1 este data de relatia: active 1iJ curent altematlv monofazst
1 t2 Se efectueaza cu contoare de inductie
2~-------' W = I Pdt (2.4.1) monofazate. Schema de montare a con-
3------'
O--------------~ t,
Hezulta ca aparatul ce va rnasura
torului este cu cea de la c.c. (fig. 111.2.31)
Cantitatea de energie elecfrica W con-
Fig. 111.2.32.Contor pentru re~le energia activa este un aparat integrator sumata de receptor intr-un interval de
trifazate cu fir neutru. (totalizator). Ca urmare el trebuie sa • timp teste data de aceeasl relatie 2.4.3.
contina un dispozitiv de rnasurare I
W=W1+W2 wattmetric pentru rnasurarea puteri ac- i 2.4.2.2 Afisurarea energlel eIecIrfce
tive sl un dispozitiv pentru integrarea ! active 1iJ curent altematlv trtfazat
•
..Av-
W1
1 ..Ay-
.
W2 acestei puteri in intervalul de timp dat. Se etectueaza cu contoare de induc-
Energia react iva consurnata de un • tie trifazate in mod diferit la retelele
receptor intr-un interval de tlrnp : electrice cu fir neutru fata de retelele
Lit = t2 - tl este data relatia: electrice fara fir neutru. Practic, in cele
t2 I doua cazuri, rnasurarea se efectueaza
t------1 t------1
,-----
.... ~ = I Qdt (2.4.2) . cu trei, respect iv, doua contoare de in-
1<>--
2
%Q)
t, ductie monofazate sau cu contoare tri-
0 in acest caz apare necesar un dispo- fazate (fig. 111.2.32, 111.2.33).
3 L__

Q)
0:: zitiv de rnasurare varmetric sl un dis- Observetie:
L__

pozitiv pentru integrarea puterii reacti-
Fig. 111.2.33. Contor pentru ~Ie ve in intervalul de timp dat.
trifazate tArA fir neutru.
2.4.1. Misurarea energiei
electrice in curent continuu
Cel mai frecvent utilizat este contorul
electrodinamic.
Schema de montare a contorului
pentru rnasurarea energiei electrice
consumate de un receptor este data in
fig. 111.2.31.
Energia electrica Wo consurnata de I torului, atunci constanta proprie a con-
u receptor intr-un interval de timp teste
~~-------~ data de relatla:
t2 N gistrare) indica direct cantitatea de ener-
Fig. 111.2.35. Contor de energie W =IPdt=-
o C
electrtci reactlvl monofazatl.
t,
La tensiuni sau curenti mari, contoa-
, relor Ii se ataseaza transformatoare de
tensiune Tu' re.spectiv, de intensitate ~
(fig. 111.2.34 a). In fig. 111.2.34 b este pre-
zentat un modul de conectare la retea
al unui contor tip CA 32 - trifazat cu
doua eclise mobile. Daca raportul de
transformare la transformatoarele de in-
tensitate 'tr litr este 100/5 A, 500/5 A, ...
sl al transformatoarelor de tensiune
Utrlutr este 6000/100 V, 35000/100 V,
. .. identic cu cel inscris pe placuta con-
torului C = 1 $i indexul contorului (cl-
• frele indib~te de mecanismul lui de inre-
(2.4.3) : gie consumata. in acest caz, constanta
generala a contorului Cg este egala cu
constanta proprie a contorului Cpc'

Alimentare Cg =C pc (2.4.4)
GI100 V
,- - - - - - - - - - -=--=-t- --:;I 3x100 V in cazul cand raportul de transforma-
re la transformatorul de intensitate sau
II - :l II 1A (SA)
I L GI L - - I 50 Hz
la cel de tensiune nu este identic cu
I - - I clp.2 raportul inscris pe placuta contorului,
rezultatul citirii este afectat de corectia
I I denurnita constanta qenerala a conto-
00
101T --' rului Cg, care este data de relatia:

~Utr
a
C = C itr utr
g pc I U (2.4.5)
.s. ___Q_

b
in care:
Fig. 111.2.34. Contor pentru tensiunl sau curen1i mari 'trlitr - este raportul de transformare al
a - montarea contorului de inductie prin intermediul TI $i Tu; transformatorului de curent la
b - scena de montare indirecta a unui con tor tip CA 32. montare;
 III. Miisuriiri Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice

U,/u". - raportul de transformare al trans-
formatorului de tensiune la mon-
tare;
VV$i U/uc - raportul de transformare energiei electrice consumate.
inscris pe plaouta conto- Cu asemenea tip uri de contoare, im-
rului. pulsurile se pot transmite la un calcula-
Exemplul de calcul 1 tor care poate efectua diverse calcule
Se cere sa se calculeze C , cunos- si care atiseaza, pe display sau pe im-
cand ca pe placuta unui co~tor scrie prlrnanta, sltuatia energetica a unei in-

.
LED o LED
Cpc = 1,

!s.. = 3x200 A. Uc = 6.300 V

treprinderi in orice moment si cumulat
cu cunoasterea evolutiei consumului pe
parcurs. 0 asemenea instalatis poate
I
ic 5' uc 100
efectua bilantul electroenergetic $i poa-

IJ~ iar transformatoarele, de intensitate

existente sunt de 100/5 A iar cele de
tensiune de 6000/110 V.
te controla, permanent, situatia energe-
tica a intreprinderii.
Alte detalii privind citirea la distribu-
Fototran-
zistor Rezolvare: tie se dau in incheierea § 2.7.
a b
'x_ U" 100 6000
2.5. Misurarea defazajului
Fig. 111.2.36. Princlplul de transmltere
la dlsta~ a Indlca1illor contoarelor.
C = C itT U" = 1 5 110 '" 0,144 ,i a factoRilui de putere
g pc I U 600 6300
a - schema mecenice; _f___£_ ---

', v. 5 100 Masurarea defazajului cp $i a factoru-

b - schema etectncs.
lui de putere cos cp se etectueaza prin
(2.4.6) metode directe si indirecte. Dupa cum
aparatele masoera cp :;;i cos cp se nu-
2.4.3. Misurarea energiei mesc fazmetre sau cosfimetre.
elecbice reactive Masurarea directa se realizeaza cu
aparate electrodinamice si feromagne-
Se efectueaza cu contoare de energie tice (electromagnetice), cu aparate tip
reactiva. Oonsructia lor este astfel rea- cleste ampermetric, cu osciloscopul,
lizata, incat cuplul activ este proportional cu aparate ce au in cornponenta lor
cu puterea reactiva. Schemele de montaj elemente statice.
/ F2 I \ 8'2' sunt asernanatoere cu cele de la contoa-
/ I \ -,
rele de energie activa, in fig. 111.2.35 este 2.5.1. Misurarea cu aparate
prezentat un cantor de energie electrica electrodinamice
~ reactiva monofazat.
a Aparatele electrodinamice sunt utili-
2.4.4. Transmiterea la distanPI zate la rnasurarea tp, respectiv, cos cp
a indica1:iilor contoarelor de atat pentru circuitele monofazate cat sl
energie activi ,i reactivi trifazate.
A A
Principiul de transmitere la distanta a 2.5.1.1 Mlsurarea Is clrcultele
indicatlllor contoarelor consta in utiliza- monofazBte
rea unui optocuplor (LED sl un fototran- Schema de principiu a unui fazmetru
zistor). LED-ul sl fototranzistorul sunt electrodinamic este data de fig.
u
plasate de 0 parte $i de alta a discului 111.2.37.
de aluminiu in care se practica un Fazmetrul este alcatuit dintr-o bobi-
orificiu (fig. 111.2.36). La fiecare rotatle a na fixa (realizata din doua jumatati
discului, fototranzistorul primeste 0 ra- identice A-A montate in serie in circui-
b
za luminoasa de la LED transrnitand tul parcurs de curentul I, care ereeaza
fig. 111.2.37. FazmeIJU eIectrocIinamlc mai departe un impuls. Cum energia fluxul magnetic I/J) :;;i doua bobine mo-
~ qJ Ia cIrcuHaIe R1OIlOfazate): consurnata este direct proportionala cu bile 81, 82 fixate rigid intre ele sub un
a - schema mecenice; nurnsrul de rotatii, impulsurile se trans- unghi de 90°. in circuitul bobinei 81
b - schema electrica. mit la un numerator unde se inmulteste este conectata rezlstenta R, iar in
cu 0 constants :;;i se obtme rnasurarea circuitul bobinei 82, inductivitatea L.
Sensul fazorilor tensiune sl intensitate
din aparat este reprezentat in fig.
u 111.2.38.
in aceste condltll apar tortele F1 $i F2
care dau cuplurile M1 sl M2 asupra
bobinelor 81 si 82.
M1 = K11'1 cose sina (2.5.1)
M2 = K2' '2 cos(900-a) sin(y-a) (2.5.2)
Daca 81 este identlca cu 82, atunci
K1=K2=K.
La stabilirea echilibrului dispozitivului
de rnasurare M1 = M2;
I
Fig. 111.2.39.Masurarea fazei 11cose sina = '2sincpcosa (2.5.3)
sau
Fig. 111.2.38.
Dlagrama fazorilor la circuitele trifazate la care
tenslune ,llntensitate. punctul neutru nu este accesibil.
 Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice III. Miisuriiri

tga =
,
.s. tgcp (2.5.4)
in unitatl de cose, bobinele B1 sl B2
se fixeaza sub un unghi mai mic
Fazmetrele se executa in mod obisnuit
in consfructia universala atat pentru circu-

Pentru
'I 'I '2' = relatia 2.4.10
devine:
decat 90
0
sau se aleg
parametrii circuitului tncat 'I *"
astfel
'2;
ite monofazate cat si pentru circuite trifa-
zate simetrice (fig. 111.2.40)
a = cp (2.5.5) • prezenta reactantel inductive XL in Bobinele B1 B2 sunt fixate sub un
Oeci unghiul tp de defazaj intre tensi- circuitul bobinei B2 respectiv: 0
unghi de 60 iar defazajul intre
, 'I '2
si
une sl curent este dat de unghiul de XL = W· L, face ca indicatiile aparatu- este tot de 60 0
•

deviatie a. lui sa depinda de frecventa: din acest
Cand scala aparatului este divizata in motiv, fazmetrele se etaloneaza pen-
unitatile valorilor unghiului cp ea este tru 0 anurnita frecventa:
unltorma, Daca este divizata in unitatile • din relatia a = tp rezulta ca la schim-
valorilor cos cp ea este nsurntorrna. barea unghiului tp (sarcina poate fi
Oaservetii: inductiva .Jnd" sau capacltativa
• pentru obtinerea unei scari uniforme "cap.") se schimba sl semnul devia-
tiel a a dispozitivului de rnasurare:
2 3 din acest motiv cadranele fazmetre-
lor se construiesc cu zero la mijloc.
I
-y
2.5.1.2 Af'surarea ,. clrcultele trlfazate
BJXB.2 I La circuitele trifazate simetrice la care
punctul neutru este accesibil, rnasu-
Iylg 'v!l rarea tp, respectiv, a cos cp se poate
, I
efectua cu fazmetrul descris, cu obser-
OL OR Ora10ra2 vatla ca bobinele de tensiune B1, B2
~.
Condensatorul C este necesar pen-
tru realizarea coincldentel de faza a fa-
zorului curentului " = 'I '2
+ cu fazorul
tensiunii dintre punctele 1 ~i 0 (datorita
acestui fapt se poate extinde limita de
rnasurare pentru tensiune, prin legarea
rezistentelor adltionale ra1 sau ra2) •
Observatii:
• pentru rnasurarea unghiului de defa-
zaj la circuitele monofazate, tensiu-
nea se aplica in functie de rnarime,
intre bornele 1 sl 0 sau 1 sl 2;
• pentru circuitele trifazate simetrice,
tensiunea se aplica la bornele 1, 2 sl
3 (iar circuitul serie 1-1 se conecteaza
la primul conductor al liniei);
acul indicator al fazmetrelor nu revi-
! •

Cf 0 o sunt alimentate cu tensiunea de faza,

La circuitele trifazate la care punctul
neutru nu este accesibil, se utiltzeaza
ne la inceputul scalei, ci rarnane in
pozitia unde a functionat, datorita
lipsei cuplului rezistent de natura me-
fazmetrul trifazat (fig. 111.2.39). canlca (montare loqometnca),
Fig. 111.2.40.Fazmetrul in contruetie In cazul dat, in locul conductivltatll L,
universall. se rnonteaza 0 rezlstenta R 2. 2.5.2. Misurarea cu aparate
La fazmetrul trifazat, defazajul intre cu- feromagnetice
rentii'I '2
sl este de 600 ~i se realizeaza (electromagnetice)
prin schema de conexiuni corespun-
zatoere infa~urarilor in circuitul trifazat. Schema de principiu este data in fig.
111.2.41
Cele doua bobine fixe B1 sl B2 ~i
decalate intre ele cu 60 sunt parcurse
0

2o- _/ de curenti defazati la 1200• Bobina 83

este fixa.
Oispozitivul de rnasurare (echipajul
mobil) alcatuit din B1, B2 in functle de
carnpul produs de B3 se staoileste intr-
o pozitie ce depinde de defazajul dintre
curentul din B3 ~i curentii din B1, B2.
3o- ._ ___
Oispozitivul de rnasurare are posibili-
Fig. 111.2.41.Fazmetru tatea sa devieze cu 360 ceea ce per-
0

feromagnetic. Fig. 111.2.43.Observarea slmultanl mite sa se execute fazmetrul cu patru

pe ecranul osciloscopulul a calor cadrane. EI este confectionat ca un
2 2 doul tenslunl. miez in forma de Z din material mag-
netic moale a carui axa coincide cu
axa bobinei B3.

3 '1 2.5.3. Misurarea cu aparate tip

cl~ ampennetric
A Aparatul are forma din fig. 111.2.42
Prin actionarea manetei 1 se depar-
teaza piesele 2 putand introduce, intre
ele, un conductor prin care trece un cu-
x rent t. Olestele 3 se conecteaza la taza,
iar cordonul 4, la neutru; prin aceasta
aparatul este pus sub tensiune.

4 D
c,..
Fig. 111.2.42. Sch~ aparatulul (tip
clBfle ampennetrtc) care mlsoari
cos Ip. Fig. 111.2.44. Metoda ellpsel.
III. Masurari Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

2.5.4. MAsurarea unghiului zaj cunoscut, ca rnarirne si semn .si ob-

de defazaj dintre douA tensiuni servand modul in care se detorrneaza
cu osciloscopul elipsa. Daca defazajul total creste, re-
zulta ca defazajul initial este de acelasi
s Se poate rnasura cu osciloscopul cu semn cu cel introdus, iar in cazul in ca-
Q
doua spoturi sau cu osciloscopul cu un re scade, rezulta ca defazajul initial este
spot. de semn contrar cu cel introdus.
\cp
p Masurarea cu osciloscopul cu doue 2.5.5. MAsurarea cu aparate
spoturi cu elemente statice
Fig. 111.2.48.Triunghiul puterilor. Defazajul dintre doua curbe de tensi-
une oarecare, avand aceeasi frecventa, Aparatele au la baza schema de
se poate determina prin observarea si- principiu data in fig. 111.2.45.
rnultana pe ecranul osciloscopului, ca Valorile instantanee ale lui u I :;;i u2
in fig. 111.2.43. sunt aratate in fig. 111.2.46.
Defazajul sp este dat de relatia: Prin aplicarea tensiunilor U; Si U~ de-
ep= 360!!_ fazate cu unghiul tp transformatoarelor
n7 (2.5.6) T1 si T2, pe rezistoarele de sarcina Ra :;;i
Masurarea cu osciloscopul cu un spot Rb se obtin tensiunilor Ua si Ub' variabi-
Este utilizata metoda elipsei (figurile Ie in functie de tp. Aceasta se poate ur-
o Lissajous). Se aplica placilor de defle- mari in fig. 111.2.47unde sunt reprezen-
xie pe verticala si orizontala cele doua tate diafragmele fazorilor tensiune.
tensiunii: Diferenta dintre tensiunile Ua si Ub
Fig. 111.2.45.Aparat cu elemente u, = Ulm sin eor si este data de relatia:
statice. u2 = U2m sin(wt - cp) (2.5.7) IJU = Ua - Ub =
care, avand aceeasi frecventa, deter-
rnina obtinerea pe ecran a unei elipse = ~U,2 + U: - 2U,u2 cosep -
u
uj (fig. 111.2.44.) (2.5.17)
-~U: + U: + 2U,u2 cos tp
Daca amplificatoarele osciloscopului nu
introduc defazari, deviatiile spotului sunt: Exemplul de calcul 1
y = klul = klUlmsin wt = A sin wt, Pentru ep< 90° (2.5.18)
(2.5.8) Se considera tp = 60°; cos60° =1/2
x = k2 u2 = k2 U2m sin (wt - cp) = (2.5.19)
=C sin (wt - cpl. (2.5.9)
IJU = ~U: + U: - U,U2 -
Deviatille maxime pe verticala res-
pectiv orizontala sunt: _~U,2 + U: + U,U2 <0 (2.5.20)
Ymax = A; xmax = C (2.5.10)
Pentru a determina ordonata in origi- Exemplul de calcul 2
Fig. 111.2.46.Modul de varialie ne a lui y, respectiv, Yo' trebuie pusa Pentru ep= 900(cosep = 0) (2.5.21)
al tensiunilor u; ~i u;. conditia x = 0, respectiv: 2 2 2
IJU = IU + U _ IU + U =0 2
wt - tp = 0 sau wt = tp. \j 1 2 \j 1 2 (2.5.22)
Yo = B = A sin tp, (2.5.11) Exemplul de calcul 3
de unde: Pentru tp > 90° (2.5.23)
. B . B Se indica ep= 1200(cos120° = -1/2)
Sin cp = -; tp = arc Sin - (2.5.12) (2.5.24)
A A
Pentru a determina obtinerea lui x in IJU = ~U: + U: + U,U2 -
origine, respectiv, xo trebuie pusa con- _~U,2 + U: - U,U2 >0 (2.5.25)
ditia y = 0 respectiv wt = 0
xo = 0 = C sin (- cp) = -C sin tp (2.5.13) Din cele trei exemple, rezulta ca:
In valoare absoluta: IJU = ((ep),respectiv, cp = 9 (IJU) (2.5.26)
.
sirup = e;
0
cp =
.0
arCSine (2.5.14) 2.5.6. MAsurarea indirectA
a b
Avand in vedere relatiile 2.5.12, Masurarea indirecta a cos cp se poate
2.5.14 se poate scrie: realiza prin: rnasorarea puterilor activa P
. B .0 si reactiva Q, a puterilor activa P si apa-
Fig. 111.2.47.Dia- ep= arc sm-: = arc Sln- (2.5.15) renta S, utilizand metoda celor doua
A C
grama fazorilor wattmetre sau a celor doua varmetre.
tensiune: sau Determinarea cos tp prin rnasurarea
a) cp < 90°; B 0 P:;;i Q, respectiv, P:;;i S are la baza tri-
IJU = Ua - Ub < 0; (2.5.16) unghiul puterilor (fig. 111.2.48).
A C
b) cp = 90°; Din figura, rezulta:
IJU = Ua - Ub = 0; Observetie: tg sp = QIP si
c) cp > 90°; Metoda conduce la determinarea de- 1
IJU = Ua - Ub > o. fazajului in valoare absoluta. Determi- COStp = ~1 + tg2 ep (2.5.27)
c narea sensului se poate face, introdu-
cand la unul din semnale, un mic defa- sau
 Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice III. Masurari

cos rp = PIS. (2.5.28) 1

- Utilizand metoda celor doua watt- cos tp = r====== (2.5.29) cos rp = r====== (2.5.30)
metre
1+3(~:~r 1+1_(9_,_-°3 )2
3 0,+°3
- Utilizand metoda celor doua var- Exista sl alte scheme de montare de
metre masurare a cos rp, fara afisare, utilizate
In diverse aplicatii, de exemplu, la eco-
nomizorul static.

2.6. Misurarea frecven,ei

Masurarea frecventel se efectueaza
prin metode directe si indirecte.
Masurarea drecte se realizeaza, ln
mod obisnuit, cu aparate bazate pe re-
zonanta rnecanica si cu trecventrnetru
numeric.
Masurarea inoirecte se realizeaza cu:
U - (fxl metode de punte, metode de compa-
ratie cu 0 frecventa etalon, metode de
Fig. 111.2.49.Puntea de rezonan~.
rezonanta sl cu filtre trece banda.
Ue = Ue sinwet
C We = 21tfe
2.6.1. Metode de punte
Fig. 111.2.52.Aplicarea semnalelor
Ue ,i Ux pe osciloscop. Constau In utilizarea puntilor de c.a.
R1
1t
la care echilibrarea depinde de frec-
I~
1t 31t
1t
11 13 0° 4 "2 "4 venta semnalului de studiat. Sunt utili-
A;1 ~B
IN 1/1 .> 0 ~ ~ <, zate frecvent puntea de rezonanta sau
puntea Wi en - Robinson. Ca aparate
12~ ~ 1/2 ::> ::> 8 c c
- indicatoare de nul (IN), pentru frecven-
R2 1/3 S S § r? 2 te cuprinse intre 300-500 Hz, sunt uti-
~,.L~ lizate cast: telefonice, galvanometre de
1/4 ? ? ~ S S vibratii (cu trecventa de rezonanta In
C2
D 1/5 ~ ~ ~ ? ? domeniul frecventel undei fundamenta-
Ie) sau watt metre electronice asociate
1/6 cu filtre trees-banda, alese convenabil.
U - (fxl ~ ~ ~ ~ ~ Prin "nul" se Inteleqe ca sunetul auzit
Fig. 111.2.50.Puntea Wien - Tn casti are intensitatea minima, ca am-
1/7
Robinson. ~ ~ ~ ~ ~ plitudinea vibratiilor constatate de gal-
vanometru este minima sau ca watt-
1/8
fx = 'o ~ ~ ~ ~ ~ metrul indica 0 valoare minima.
C
A

D
B 1/9
~ ~ I ~ ~
Metoda punti; de rezonenis
Tntr-una din laturile puntii este co-

J I !!
A B nectat un circuit serie LC (fig. 111.2.49).
1/10 Se rnodifica R3 :;;i Cn pana la echili-
a
~ brarea puntii (se obtine rezonanta cir-
Fig. 111.2.53.Curbele Lissajous cuitului LC). Din conditille de echilibru
fx> 'o (prin egalarea partilor reale si imagina-
C pentru fxffc = 1/1 ... 1/10.
A B re) se obtine:

A D
B
U
R, C:C n
+R x + jwL x) = R2R3 (2.6.1)
O2> 01
ICD de aici rezulta ca este necesar ca:

R,Rx=R2R3
b

fx < 'o 1
--=wL (2.6.2)
wC x
A n
B
C
Din ultima retatie se obtine:

A D
B
~
;, f f,
.
f
W=--
1
(2.6.3)
~LxCn
IDC
Fig. 111.2.54.Varialia tensiunii f = 1
(2.6.4)
c Tn funClie de frecven~ ,i x 2Jr~LxCn
Fig. 111.2.51.Diagrame fazoriale. de factorul de calitate al bobinei.
 III. Masurari Capitolul 2: Masurarea marimiler electrice

Metoda puntl! Wien - Robinson inchise si imobile (figuri Lissajous) cu in fig. 111.2.53 in mod periodic.
In fig. 111.2.50 este reprezentata diferite forme corespunzatoare diferite- Aceasta metoda se aplica pentru
puntea Wien - Robinson lor defazaje intre cele doua semnale frecvente al carer raport este mai mic
La echilibru: aplicate (fig. 111.2.53). decat 10; la depasirea acestui raport
UAC = UAO; Uac = Uao; '. = fa (2.6.5) Raportul fx Ife pentru cp = 0° este dat metoda devine inaplicablla.
adica: de nurnarul punctelor de intersectie ale
figurii cu doua trepte, una orizontala p 2.6.3. Metode de rezonan~
Rl (Rx + jwLx) = R3 (R2 + j:cJ (2.6.6) :;;i alta verticala q.
~ E_ Sunt cu rezonanta rnecaruca (lame
De aici rezulta ca: (2.6.15) vibrante) prezentate la masurarea di-
'; q
recta a frecventei si cu rezonanta elec-
R1Rx=R2R3
(2.6.7) Cand frecventele sunt egale: trica, bazate pe proprietatea selective
', Ife = 1/1 pe ecranul osciloscopului a circuitelor LC serie si derlvatie, La
w2 Rl L C2 = 1 (2.6.8) apare 0 elipsa, metoda de cornparatie a fost
R x
3 Cand frecventele fx :;;i fe ditera cu pu- prezentata partea de rezonanta ce
pentru R 1 = R3 (2.6.9) tin, lucrurile se petrec ca si cum cele utiliza un circuit LC serie.
1 doua tensiuni ar fi sincrone, dar faza Circuitele de rnasurare cuprind un
W=--
(2.6.10) uneia din ele ar varia lent in timp, ceea aparat indicator al maximului de curent,
~LXC2 ce face ca imaginea pe ecran sa fie 0 respectiv, al maximului de tensiune.
elipsa ce trece prin fazele reprezentate La rezonanta:
f = 1
(2.6.11)
x 2n~LxC2 _1_ = wL ( )
wC 2.6.16
Puntea Wien - Robinson permite
efectuarea masurarilor cu precizie mai de unde:
mare decat puntea de rezonanta (in- 1 1
w = --' f = ---;==
ductivitatile nu se pot realiza cu preci-
zia cu care se realizeaza condensatoa-
M' x 2nM (2.6.17)

rele). In plus, condensatorul nu mai L - reprezlnta 0 inductibilitate fixa,

este necesar sa fie variabil. C - 0 capacitate variabila,
Din fig. 111.2.51 rezulta modul in care Fig. 111.2.55.Filtru trece bandit La aceeasi frecventa nu se obtine in-
se etectueaza masurarea in mod practic. totdeauna aceeasi tensiune; aceasta
Referitor la fig. 111.2.51 a; 111.2.51 b; depinde de factorul de calitate al bobi-
respect iv, 111.2.51 c se poate scrie: nei Q = wLiR (fig. 111.2.54).
cand fx = fa = Uac = Uao; Vc = Vo:;;i
Ico = 0; (2.6.12) 2.6.4. Filtru trece bandA
cand ', > fa =
Uao = f(RxwL) creste;
Uao > Uac; Vc> Vo:;;i Ico > 0; (2.6.13) In fig. 111.2.55 este data schema elec-
cand ', < fa = Uac > Uao; Vo > Vc:;;i trica a unui filtru electric tip .frece ban-
loc> O. (2.6.14) da" ce tunctioneaza pentru banda cu-
cp
Din aceste relatii rezulta ca odata cu L
180°
variatia '. variaza si lC~' respectiv, lOG"
Scala galvanometrului este etalonata in
unitati de frecventa.

2.6.2. Metode de compara~e 0

/'
f1 f2
o
SO(O)

Fig. 111.2.56.Caracteristicile filtrului

Se bazeaza pe comparatia frecventei
trece bandA din fig. 111.2.55.
de rnasurat cu 0 frecventa etalon (fur-
nizata de un generator de frecventa),
Cornparatia se efectueaza cu oscilos- I .rt. Impuls
copul catodic (metoda figurilor Lissa-
jous, metoda rnodulatlel spotului in in- Fig. 111.2.58.Schema bloc a unui CBB
tensitate, metoda modulatiei in viteza a eAruia i se aplieA la intrare un impuls.
fasciculului de electroni sl metoda sin-
cronizarii bazei de timp) si prin hetero-
dinare (rniscarea sau interferarea celor SO(O)
o

I
doua frecvente).

Metoda figurilor Lissajous

Pe placile de deviatie orizontala a
unui osciloscop catodic se aplica un
semnal ue de frecventa fe' iar pe placile
de deviatie verticala, semnalul ux' de
frecventa necunoscuta fx (fig. 111.2.52). __f"""U"L
Se dernonstreaza ca, atunci cand
cele doua tensiuni de frecvente diferite Fig. 111.2.59.Schema bloc a unui CBB
au frecventele intr-un raport exprimabil eAruia i se aplieA la intrare
Fig. 111.2.57. Multimetru analogic. doul impulsuri.
printr-un nurnar rational, se obtin curbe
 Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice III. Masurari

pr~nsa intre '1 '2'

$i
In fig. 111.2.56sunt date caracteristicile
filtrului cu tensiunea la intrare U 1 sl la
ie$ire U2 sl faza q; pentru '1 s , S
Cand:
U2 = 0; q; = 0°; , < '1 (2.6.18)
U2 = 0; tp = 180° , > '2 (2.6.19)
U2 = Uf 0 s tp s 180°; '1 s , S '2 (2.6.20)
Rezulta ca filtrul traduce variatla
frecventei intr-o varatle de taza. Aceas-
ta permite ca prin combinarea unui
astlel de filtru cu un fazmetru sa se ob-
tina frecventa in functie de tensiunea la
ie$ire U2.
Ooservstie:
in sistemele de reglare automata a
frecventel este folosit, uzual, fazmetrul
cu filtru de trecere banda.
2.6.5. Multimetre
Multimetrele sunt aparate care per-
mit rnasurarea analoqa a mai multor
rnarlrni electrice la tensiuni continue sl
alternative, a intensitatil continue sl al- , Ie basculante bistabile CBB, numara-
ternative, frecventei etc. (fig. 111.2.57).
Exista multimetre la care treptele sunt
aceleasl in curent alternativ $i continuu:
de la 200 mV la 1 000 V si, respectiv, de
la 2 la 200 mA. Un cleste permite extin-
derea gamei intensitatilor alternative
pana la 150 A, cu raportul 1/1000. Pen-
tru ohmetrul, intervalul este cuprins intre
200 Q $i 20 MQ. Folosind 0 celula foto-
sensibila, se pot efectua masurari de ilu-
minare de la 0 la 12000 Ix care pot fi
'2' extinse pan a la 12.000 Ix. 0 sonda de
temperatura transtorrna aparatul in
termometru, care rnasoara de la -50 la
+150 °C. in fine, 0 sonda de Inalta ten-
siune extinde posibilitatea multimetrului
pana la 30 kV.
Aparatele de rnasurat analogice sl
electron ice sunt prezentate in § 2.7. La
noi in tara sunt produse astlel de apa-
rate la intreprinderea de Aparate Elec-
trice de Masurat (IAEM) Tlrnlsoara $i la
intreprinderea de Elemente de Masura
lndustriala (IEMI).
2.7. Aparate de misurat
numerice
2.7.1. Elemente componente
Elementele componente ale aparate-
lor de rnasurat numerice sunt: circuite-
toarele binare NB, decodificatoarele D,
sistemele de afisare A $i convertoarele.
2.7.1.1 Clrcuite basculante blstsblle
CBB
Ele fac parte dintr-o categorie de cir-
cuite numite circuite basculante CB.
Un circuit basculant privit sub forma
unei cutii negre (black-box) arata ca in
fig. 111.3.58.Are 0 intrare I sl doua ie$iri
S1 $i respectiv So.
Se considera situatia la un moment
dat, in care comutatorul are pozltia din
fig. 111.2.58.
- Daca la intrare se aplica un impuls,
atunci comutatorul tsl schirnba pozltia
(basculeaza) trecand pe pozitia So care
devine So(I), iar pozltia S1 devine S1(0)
. (fig. 111.2.59).Aceasta situatie se pas-
treaza un timp nelimitat. Daca se mai
da un impuls (al doilea), com utatoru I
revine pe pozitia initiala (fig. 111.2.58),si-
. tuatle ce se pasfreaza un timp nelimi-
tat, s.a.rn.d, CB care luereaza in acest
mod are doua pozitii stabile care dau
numele de CBB.
- CB la care se aplica la intrare un
Q
1101/0

Tabelullll.2.1. De adevar pentru

R1 [
S1("1")
R3

A
~_B
~
R~O
E
Ra
._,.
-
0101
R(reset, clear)
.: 1010/1

a
circuitullogic $I-NU. oC- - 0("0")
D1 D3 Fig. 111.2.61.CBB cu circuite loglce
W1 o---+- 0 1 1 R5
C , ~T1 T2)t- ~ D $I-NU.
W2 0 1 0 1 )2
Y 1 1 1 0 JR JR7 W1
Tabelul 111.2.2.De adevar a CBB-SR. + y
S 0 0 1 1 C2
~I , I
R 0 1- 0 I 1 Stergere IIntrare JL__ ,
W2
-0- 1 1 0 1/0 (punere la
0 1 0 1 0/1 zero)
FIg. 111.2.62.51mbolul clrcultulul
- Stare interzisa FIg. 111.2.60.Schema electrtci a CBB. logic $I-NU
Tabellll.2.3 Prezentarea func1ionAril unul numAr blnar cu patru ranguri.
Impuls 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
numarare

CBB1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 1
CBB2 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1
CBB3 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1
CBB4 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1
Semnal
intrare v: r: r:v:I, I, II r: r=v:I, II r: r: II
CBB1 IB1
B2
III I I lTl7 VT77 III I I lTl7 VT77 IIII V77l
11/ I I 11/ I I ITTT7 V777 lTT7 ITTT7 11/ I I lTT7
CBB2 IB3 III I I I I I I III I I IIII III I I III III I I II
B4
II/II III III I I I I II III I I II 11/ I I 'I I II
CBB3 IB5 VIII I I I I IIII III1
B6
III I I III VIII 'I I I I III I I II III I I I I II
CBB4 IB7 III III III I I IIII III IIII III IIII
B8
III I I I I II III I I 'I I I I III I I IIII III I I II I I I
 III. Masuriiri Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice

impuls (fig. 111.2.58) comutatorul tre-

s 0 1/0 Q
cand pe pozltia So unde sta un timp
prestabilit sl apoi revine singur la pozi-
tla initiala; de aceea se nurneste circuit
basculant monostabil (CBM). Are 0 sin-
1 : 0/1 Q gura pozitie stabila - cea initiala - CBM
R 0 fiind utilizat ca releu de timp.
- CB la care se aplica la intrare un
Porti de CBB
transfer Slave (secundar) impuls (fig. 111.2.58) comutatorul tre-
cand pe pozltia So unde sta un timp
Tact Porti de prestabilit dupa care revine la pozltla
intrare CBB-SR S1 unde sta un timp prestabilit ~i iara~i
Master (principal)
revine la pozitia So(O) s.a.rn.d., deci
basculeaza, tot timpul, la intervale de
Fig. 111.2.63.Circuitul Master-Slave MS.
timp prestabilite; se nurneste circuit
basculant astabil CBA, utilizat ca releu
81 de palpaire, cu actiune intermitenta.
82
83 Modul de functlonare al unui eBB cu
84 tranzistoare (continutul cutiei negre)
85 --
este aratat in fig. 111.2.60.CBB contine
86
87 - doua tranzistoare, opt rezlstente, trei
88 diode ~i doua condensatoare.
Se considera T1 blocat ~i T2 saturat.
~ [i1] ~ ~ Daca T 1 este blocat, prin el nu trece
curent ~i in punctul A se va gasi un po-
tential negativ dat de sursa de alimen-
ln u1-0 .u.,
lJ_ -L-c

/- _1_f-o

/
-Q__

/
WL
/
_0.
tare. Acest potential - semnal - este
transmis la leslrea S1. Existand semnal
pe ieslrea S1 avem semnallogic ,,1". In
CBB1 CBB2 CBB3 CBB4 acelasl timp, T2 fiind saturat (in con-
ductie) in punctul B potentialul este ze-
ro sl deci pe leslrea So semnalul este
Fig. 111.2.64.Principiul de funetlonare al NB. 0. Neexistand semnal pe lesirea So, se
spune ca semnalul logic este ,,0".
Aceasta stare se rnentlne un timp neli-
zeci unitati mitat.
Daca se aplica la intrare un impuls
NBZ NBZ NBZ pozitiv cu amplitudinea in modul mai
mica decat a sursei de alimentare (de
.-- T 1- T
Nk N2 N1 exemplu, impulsul are +9 V, iar sursa
are -10 V), el va trece prin C1 ~i C2 ~i
~
va ajunge in punctele e si D. Ajungand
in e, semnalul care se apllca diodei
'------

DeB A DeB
(7) (5) (3) (1)
Fig. 111.2.65.NumArAtor
,
: B1_'~----~----~------------
: B2~------r-----~~----~----
: B3 ----j;-----h_----~-h-----_i___1~--
: B4 ------i__+_----t_+_----~++------+l----
: B5~--+-----t-+-~--~++------+l----
: B6 ----j---h~--+_++_--~++------+-I-.---
: B7~~----+_+r_--~++~----+l~--
: B8----j~;---+_+h_--~++-h-----+-I_i___1~
Decada
a pentru un nurnarator
Fig. 111.2.66.Principiul
01 este de + 9 - 10 = -1 V. Semnalul
A DeB A fiind negativ, 01 nu conduce ~i starea
(7) (5) (3) (1) (7) (5) (3) (1) existenta se mentine, Ajungand in 0,
semnalul de +9 V se lntalneste cu
~
semnalul de potential E care este ega I
1,3,5,7 - bare
binar-zecimal. cu cel de potential B, respectiv, 0.
de pondere
Deci pe 03 se aphca semnalul +9 V
care, aplicat pe baza T2, face ca
aceasta sa se blocheze. Ca urmare a
blocaril T2 in punctul B, potentialul este
cel al sursei de semn minus sl el se
aplica pe baza T 1 care intra in conduc-
tie, deci potentlalul punctului A este
zero ~i pe S1(0). Cum potentialul punc-
tului Beste cel al sursei rezulta So(1).
Au aparut condltllle in care s-au schim-
bat iesirlle - circuitul a basculat.
Aceasta stare se rnentine un timp neli-
mitat. La aparitia unui nou impuls, du-
b c pa acelasi mecanism, are loc 0 noua
basculare, s.a.rn.d. Dioda 02 este
Decodificator rnontata pe circuitul de sterqere (sau
binar cu 4 rang uri
punere la 0). Cand se aplica pe 02 un
impuls pozitiv, T1 se blocheaza ~i T2 se
de funetlonare a decodificatoarelor. satereaza.
 Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice III. Misuriri

Aceasta stare se transmite la un nu- in momentul initial se considera toa- cum basculeaza CBB1.
mar mare de CBB, toate pornind din te eBB puse pe ooztti« O. Impulsurile La al doilea impuls, CBB1 basculea-
aceasta stare. Circuitele basculante bi- ce vor fi numeratese aplica pe intrarea za de pe pozitia 1 pe pozitia zero. Ca
stabile pot fi realizate ~i cu circuite 10- 1 ~i se trec pe linia unu a tabelului I urmare, bara 1 rarnane nealirnentata
gice integrate $I-Nu (fig. 111.2.61).
Tabe- 111.2.3.
Pe liniile 2...5 sunt notate bareIe I (v. col. 2 linia 1 ~i col. 2 linia 7), dar se
la de adevar (tab. 111.2.1) a circuitului de pondere 1, 3, 5, 7 ~i se arata daca transmite un impuls la CBB2 care trece
logic $I-NU este in legatura cu fig. ele sunt alimentate sau nu. Completa- de pe pozltia ,,0" pe pozitla ,,1". Deci
111.2.62. rea coloanei 0 corespunzatoare impul- bara B3 este aurnentata.Pe col 2 linia
Tabela de adevar a CBB-SR (tab. sului 0 este zero (0000), pentru ca nu 2...5 este (0100). Pe col 2 linia 7 este
111.2.2).Se cornpleteaza tinand seama a aparut nici un impuls (vezi linia 6, co- 0 iar pentru B3 col. 2 linia 9 este 1.
de tabelul 111.2.1. I loana 1). La al treilea impuls CBB1 trece pe
Pentru eliminarea starii interzise la La eperitie primului impuls CBB1 pozitia 1 iar CBB2 ramane in aceeasl
intrarea CBB-SR se aplica un circuit: basculeaza pe pozitia 1 ~i alirnenteaza stare Col.3 linia 2...5 ......1100, iar B 1 sl
combinational sl se obtine un CBB-JK . bara B1 de pondere. Se poate urmari B3 alimentate, col. 3 linia 7, 9. Se
Tinand seama de datele din tabelele in tabelul 111.2.3, pe coloana 1, liniile I observa ca pe coloanele 0 3 ale
111.2.1si 111.2.2
si considerand pe portlle 2...5 (1000) sau linia 7 in care se vede . tabelului 111.2.3respectiv lin. 2 5 au
de intrare semnale 0, la ieslrea CBB Tabelullll.2.4. Selectarea mentelor la slsteme de aft re cu tuburl Nixie
Master se obtine la lesirea Q (1/0), iar 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
la iesireanegata Q (0/1). Se observa ca
prin portile de transfer se descarca I
inforrnatiilein CBB-Slave.
Q _ _L_ __1..~_L_J o _1 __ 1 L__ ;_1
_j __
1 . 1 . 1 .__~L 9_ _0 1 1:_ 1__
2.7.1.2 NUnMrMoare b1nare NB
9_ ,_.1_ 1----
1 ----------
1 1 1 1
Au la baza utilizarea CBB. in fig.
o 1 1 0 1 1
111.2.64 este reprezentat un numerator
0 ~~_Q_ __ "1_ 0 1 0
1 1 1 0 --- 1 1
cu 4 ranguri (are 4 CBB). CBB1 este - - ~-----

11101,1
de rang zero ......2°, CBB2 este de rang
unu ......21, CBB3 este de rangul doi
......22 iar CBB4 este de rang trei ......23.

Fig. 111.2.87.Tub Nixie. x - Stari diferente, neatinse de automat

0123456789
SAU1
3,8
SAU2

3,8,1

Fig. 111.2.69.Prlnclplul de funC1ionare a aft",rli cu fSpte

Fig. 111.2.68.AftfSrea cu tuburl Nixie. segmente.
 III. Masurari Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

A B C 0
a
~.
I- ~ I-
b
~
c \ .... ~~ ..... ~~
d
e
~P- A B C

f ~ ~ ~

9
9 Id ~

FIg. 111.2.71. Allmentarea

segmentelor.

Tabellll.2.6. Mlnlmlzarea slstemului

110"("1") Circuit de atlfare prtn metoda Kamaugh
U2 poarta
Ux R
C 00 01 11 10
~
leo
"1"
r S 00 ~ 0 x u... ~I+C
Uc 01 0 I1 XI 1
NB
11 1 1 X X Ilfl
10 1I 1 )(
rYT rT
R
GTLV A
B
2.7.1.3 DecodItlcBtosre D
U, Decodificarea din sistemul de nume-
----
ratle binar ln cel zecimal se face pe ba-
__f1_f1_f1_
za unor circuite $1.
OT
r in fig. 111.2.66b sl 111.2.66c este aratat
Fig. 111.2.72.Schema bloc a CAN. cum se reaazeaza, principial, aflsarea,
Practic se realizeaza cu tub uri Nixie sl
aparut urrnatorti biti: la impulsul 0 cifre sintetizate.
(absent) respectiv 0000, la impulsul 1
-+ 1000; la impulsul 2 -+ 0100, la =7 2.7.1.4 Slsteme de atlfare A
impulsul 3 -+ 1100, s.a.rn.d, Se 3
10 --+ N = 2° . 0 + 2' . 1 + 22 . 0 + 2 . 1 = Sunt cu tuburi Nixie ~i cu cifre sinte-
z
constata ca, de fapt, la fiecare noua tizate
stare s-a adunat cate un bit (0000; 14 --+ N z = 2° . 0 + 2' . 1+ 22 . 1 + 23 • 1 = Tuburile Nixie sunt indicatoare opto-
1000; 0100; 1100; 0100; 1010; 0110; electron ice cunoscute ~i sub denumi-
1110; 0001; 1001; 0101; 1101; 0011; = 14 rea de digitroane (fig. 111.2.67).
1011; 0111; 1111). Observatii: Sunt alcatulte dintr-un tub de sticla
Asa cum se face completarea liniilor 1. Aplicarea formulei este greoaie ~i umplut cu gaz (neon), 10 catozi din
7, 9 pentru barele de pondere B 1, B3 atunci s-a cautat 0 solutie directa. sarrna de crom-nichel care au forma
se face sl completarea liniilor 11, 13 Cum de la sistemul zecimal am cifrelor 0, 1...9 sl un anod realizat sub
pentru barele de pondere B5, B7. Pen- ajuns la cel binar printr-o codificare, forma unei plase ce lnconjoara grupul
tru barele complementare B2, B4, B6, ideea ar fi ca 7ntoarcerea de la sis- de catozi. Circuitul de cornanda este
B8 completarea liniilor 8, 10, 12, 14 se temul binar la cel zecimal sa se taca format din 10 tranzistoare p-n-p pe ba-
face exact invers decat la bare Ie de printr-o decodificare. Elementul (dis- . za carora se aplica semnale provenind
pondere. pozitivul, aparatul) care face trece- de la un decodificator. Cand un tran-
Pentru impulsul 3 barele de pondere rea de la sistemul de nurneratie bi- ! zistor este saturat, potentialul colecto-
alimentate sunt ln ordinea 1, 3, 5, 7 -+ nar la cel zecimal este decodificato- I rului sau este, practic, zero, iar tensiu-
1100; pentru impulsul 7 -+ 1110; pen- rul, Decodificatorul are la baza cu- nea dintre catodul aferent ~i anod este
tru impulsul 10 -+ 0101, iar pentru im- noasterea barelor alimentate din NB. eqala cu Ea' Imrucat Uapr> Ea si, anu-
pulsul 14 -- 0111. me, Uapr = Ea + Ec' descarcarea nu se
Pentru trecerea din sistemul de nu- Exemplu: pentru impulsul 3, barele arnorseaza. Cand un tranzistor este
rneratie binar 7n cel zecimal este utili- alimentate sunt 1, 3, 6, 8. blocat, tensiunea pe colectorul sau
zata formula: Pentru impulsul 7, barele alimentate Ieste egala cu - Ec' iar tensiunea dintre
sunt 1, 3, 5, 8 anod ~i catod este Ea + Ec' descarca-
(2.7.1) Pentru impulsul 10, barele alimentate rea se arnorseaza sl catodul respectiv
k-O
sunt 2, 3, 6, 7 devine luminiscent, avand 0 culoare ce
7n care: Pentru impulsul 14, barele alimentate depinde de natura gazului (rosie, pen-
P - este ponderea P = {0,1} sunt 2, 3, 5, 7 tru neon). Aceasta se tntarnpla ori de
Se aplica formula pentru exemplele 2. in mod obisnuit, NB au 4 CBB, ele cate ori pe una din leslrlle de la deco-
enuntats: impuls 3 -+ 1100; 7 -- 1110; fiind utilizate pentru a efectua numa- dificator se obtlne un impuls pozitiv,
10 -+ 0101; 14 -- 0111. rari din binar ln zecimal NBZ. De care blocheaza, prin baza, tranzistoru-
Impuls fapt, un NBZ nurnara unitatl de la 0, lui respectiv.
3
1,...9. Daca apare un impuls, se tre- Curentul absorb it este de ordinul
3 -- Nz = ~ 2k . P = ce pe 0 ~i se transporta 1 la un alt mA, timpul de raspuns 10 its, iar dura-
k-O
NBZ pentru zeci (fig. 111.2.65). I ta.de vlata circa 150.000 ore.
= 2° . 1 + 2' . 1 + 22 . 0 + 23 . 0 = 3 In fig. 111.2.68este aratat principiul de
 Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice III. Masurari

functlonare a sistemului de afisare cu pentru cei posteriori, lizibilitatea redu- 2,5 ... 15 mm pentru care se obtine un
tuburi Nixie. candu-se pentru acestia, la unghiuri de consum de 60 ... 280 mW cu toate seg-
Principiul de functlonare a citrelor sin- vizualizare mai mici de 100°. Dezavan- mentele polarizate.
tetizate (cu sapte segmente) rezulta din tajul cel mai important care va condu- Cristalele lichide prezinta pro prieta-
fig. 111.2.69.Fiecare citra poate fi aflsata ce la disparttia tuburilor cu descarcare tea de fluiditate a lichidelor $i structura
prin selectarea adecvata segmentelor. in gaze consta in faptul ca utilizeaza rnoleculara oroonata, caracteristica so-
Sistemul are un geam mat in fata $i tensiuni de alimentare ridicate (min. lidelor. Asemenea cristale lichide, de-
larnpl care ilumineaza fantele citrei. 170 V). puse intre doua placi conductoare
Selectarea segmentelor se realizeaza Segmentele cifrelor sintetizate pot fi transparente, in momentul in care sunt
conform tabelului 111.2.4. luminate cu LED-uri (Light Emitting supuse unui camp electric, prin aplica-
Practic, sistemul de aflsare cu cifre Diodes) - diode electroluminiscente - rea unei tensiuni continue intre placile
sintetizate (afisarea cu 7 segmente) se sau LCD (Liquid Crystal Display) - cris- conductoare, Isi schlrnba orientarea
realizeaza cu un nurnar binar zecimal tale lichide. cristalelor astlel tncat lumina nu mai
NBZ, un decodificator binar-zecimal LEO-urile sunt dispozitive semicon- poate strabate. in acest mod, variatla
DCD-BZ, un decodificator din binar in ductoare cu jonctiune p-n, care emit opacltatli cristalului lichid se poate utili-
7 segmente DCD-7s sl cifra realizata radiatli, in spectrul vizibil, atunci cand za pentru a afisa un semn sau 0 citra.
din 7 segmente (fig. 111.2.70). sunt polarizate direct. Caracterele sunt Sunt compatibile cu circuitele integrate
Tabelul de intrari-ie$iri al sistemului dispuse intr-un singur plan, realizarile COS-MOS, functioneaza
I in domeniul
de aflsare este dat in tabelul 111.2.5. practice, fiind cu 7 segmente pentru de temperatura 0-55 °C, durata de via-
Tlnand seama de fig. 111.2.70$i tabe- aflsarea cifrelor 0 ...9 $i a literelor ta circa 10.000 hare timp de raspuns
lui 111.2.5se poate scrie ecuatia logica ABCDEFHJLPSU sau cu 0 matrice de 20-100 ms, consum extrem de redus.
pentru segmentul a, b ...g. Prin metoda 5 x 7 sau 4 x 7 puncte pentru afisarea Din tabelul 111.2.4rezulta ca segmen-
diagramelor Kaurnaugh se poate efec- alfanumerica. tul a este alimentat (..1") cand A, B, C,
tua minimizarea ca in tabelul 111.2.6. Sunt compatibile cu circuitele integra- D sunt toate nule, deci se scriu sub
Tuburile Nixie utilizate trecvent in te TTL $i COS-MOS, functioneaza in do- forma 'A, B.
C, 0, s.a.rn.d.
aparatele de rnasurat au Inaltirnea ca- meniul de temperatura 0 ...70°C si I a = 'A·BC·O + 'A·BC·O + 'A·S·C·D +
racterelor de 13 mm. Plasarea supra- -55 ...200°C, durata de vlata, 100000 h. . + 'A·B·C·D + 'A·B·C·O + 'A·B·C·D +
pusa a catozilor este dezavantajoasa lnaltlrnea caracterelor este de + ABCO + ABCD (2.7.2)
Se efectueaza minimizarea sl rezulta:
(2.7.3)
a=¥+~+~+~
La fel se procedeaza pentru b, c ...g.
Pentru alimentarea segmentului A
Tabelullll.2.7. Pentru convertoare cu
71ntrirt
Intrare ABC u, M
22 !--2T--- 20-
o 0 0 0 OV
1 0 -f-:
0 1 1V
f--___?- O__ ~ -_1--r-- _0 2~
3 O' I
1 •
•
1 3V
4 1· 0 0 4V
5 1--+--6- T-
1-- sv-
o
---

r--~- -- -~t~~~~f~~
-l ~~
~.g
~~ f'-
_:::l
c
J..!__

2n
-=---
CNA
lesire
analogies
Ue(k)

Fig. 111.2.73.Varialia semnalelor in CAN. Fig. 111.2.74. Schema bloc a CNA.

---------------l
1 Retea
ABC cornutatoare

I_~)
I 1

- --,--A-ffiI-C
I B..o. Ro Ro I u,
1 4 2 1

- ~

1 lntertata
1

I
Retea
rezistente *IUrel 777T

I~umerics J

Fig. 111.2.75. Schema de structura a CNA. Fig. 111.2.76.Schema electrica de principiu a CNA.
 III. Miisuriiri Capitolul 2: Miisurarea miirimilor electrice

schema este data in fig. 111.2.71.
2.7.1.5 ConvertoBre
Convertoare analog - numerice CAN
Aceste convertoare transforrna tensi-
unea continua Ux de rnasurat intr-un
nurnar binar, proportional cu aceasta
tensiune. Principiul de functlonare
CAN rezulta din fig. 111.2.72 lili 111.2.73.
Oscilatorul OE genereaza impulsuri.
lnltlalizarea - inceperea procesului de
masurare - este data de impulsul U 1 Rezulta ca 0 treapta de tensiune de
(aducerea la zero a NS). Odata cu
aceasta GTL V produce 0 tensiune eta-
Ion sub forma de rarnpa Uc (lncarcarea
unui condensator sub I = const) data
de relatia:
u, = k(tx - to) (2.7.4) de 2 ori mai mare (2 V). Cifra 1, in ran-
in care:
to - este timpul (momentul) la care
GTLV incepe sa genereze Uc;
tx - timpul (momentul) corespunzator la iesire de patru ori mai mare fata de pri-
• care Uc = Ux•
In momentul in care Uc = Ux' irnpul-
sui U2 care rnarcheaza terminarea rna-
surarii, este generat de comparatorul C.
Ca urmare, U3 devine ,,0" sl NS nu mai
prlrneste impulsuri pentru nurnarare,
in acest moment:
u, = Uc = k(tx - to) sau (tx - to) = Ux Ik
(2.7.5) pentru rangul urrnator care determine
Pe durata tx - to prin circuitul poarta
trec N impulsuri de perioada T:
N = (tx - to)IT sau tx - to = NT (2.7.6)
Egaland relatiile 2.7.5 lili 2.7.6:
Ie numerice (000) ... (111) in tensiuni ~ [§] [Q]
analog ice echivalente, se alege un do-
meniu de variatie a acestor tensiuni, U
e
= R
oR
(..i_ +~
R
+_!_) U
R ref (2.7.13)
prin determinarea valorilor maxime lili 000
minime. De exemplu, celui mai mic nu-
mar (000) sa-l corespunda la ieslrea
° V iar celui mai mare (111) sa-l cores- Cu relatla 2.7.13 se pot calcula ten-
a punda 7 V. siunile la iel?ire Ue corespunzatoare in-
Practic, acestl 7 V se vor imparti in 7 trarilor numerice date de tabelul 111.2.7.
nivele distincte, corespunzatoare
7 numere cuprinse intre 000 lili 111.
celor Daca toate lntrarlle sunt °
A = 0; 8 = 0; C = 0 10001
1 V corespunde unui 1 in unitatea bi- atunci contactele releelor A, S, C din
nera cea mai putin semnificativa din reteaua de comutatoare sunt deschise sl
nurnarul binar (2°). Cifra 1 in rangul
R -+oo-+_!_=O-+U =R ·O·1=[Q]
imediat urmator (21), trebuie sa deter- E R • 0
E
mine 0 schimbare a tensiunii de ieslre
(2.7.14)
gul 22 - cel mai semnificativ in cazul Daca se inchide contactul C la inter-
sistemului cu trei ranguri, trebuie sa fata numerlca, conduce tranzistorul T c
determine 0 schimbare a tensiunii de lili anclanseaza bobina releului C. Ca
urmare, se inch ide contactul normal
mul, deci 4 V. deschis (cnd) C sl este allrnentata re-
in general, unei retele cu n intrari, zistenta Ro. Deci la semnul 1, pe intra-
corespunzatoare la n ranguri binare, i rea C (rangul 20) este allrnentata rezis-
se pot aplica 2n -1 numere binare bine tenta Ro.
distincte, ponderile succesive ale intra-
A=O; 8=0; C=1 10011
rilor fiind 1/(2n -1) pentru rangul cel mai
putin semnificativ lili care determina 0
treapta de tensiune la ieslre; 2/(2n -1)
u, =Ro (0+0+ ~J1=~ (2.7.15)
doua trepte de tensiune la leslre:
Daca: A=O; 8=1; C=O 10101
22/(2n -1) pentru rangul binar corespun-
zator lui 22. Practic, aceste ponderi se
realizeaza cu un divizor care trebuie sa
u, =Ro (0+ ~ +0)1=12vl (2.7.16)

tx - to = Ux Ik = NT (2.7.7) satistaca urrnatoarele cerlnte:

Ux = kNT sau N = UxlkT = KU (2.7.8) - rangul binar 20 sa determine
Dece : A=O; 8=1; C=1 10111
Hezulta ca numarul impulsurilor nu- aparitia 1 V la iesire: rangul binar 21 sa
rnarate Neste proportional cu rnanrnea
tensiunii masurate,
determine aparltia a 2 V la iesire;
rangul 22 sa determine aparltia a 4 V la
U = R (0 + ~R + _!_)
e 0 R
1= ~ (2.7.17)
o 0
Din relatla 2.7.8 -+ Ux = kNT rezulta ieslre st, in general, rangul 2° sa
ca precizia rnasurarii depinde direct de determine 0 tensiune de 2n V la iesire: Daca : A=1; 8=0; C=O toOl I
N. Precizia masurarii este cu atat mai - tensiunile corespunzatoare acestor
buna, cu cat frecventa (OE) este mai ranguri sa poata fi insumate pentru a
mare sau panta Uc este mai mica. Se da tensiunea analogica totala la leslre,
u, =Ro(;o +0+0)1=lm (2.7.18)
pretera rnarlrea frecventel OE, deoa- ' CNA are structura conform fig.
rece rnicsorarea pantei Uc duce la rna-
rirea timpului de esantlonare.
111.2.75 care, adaptata pentru trei intrari
numerice n = 3, are schema de princi-
Dece : A=1; 8=0; C=1 Ito11
Observatie. Timpul de succesiune a piu ca in fig. 111.2.76.
U =R (..i_+0+_!_)1=~ (2.7.19)
impulsului U 1 determina timpul de Pornind de la: e 0 R R
o 0
esantlonare,
U. = UfOf
Convertoare numeric - analogice CNA (2.7.9)
Ro RE Daca: A=1; 8=1; C=O 11101
Aceste convertoare sunt sisteme cu
mai multe intrari (n unitati binare apli- in care:
U =R (..i_+~+0)1=~ (2.7.20)
cate la cele n intrari) si 0 singura leslre 1 1 1 1 e 0 R R
-=-+-+- o 0
(tensiune sau curent de nivel cores-
punzator) fig. 111.2.74.
RE Ro Ro « (2.7.10)
Daca: A=1; 8=1; C=1 11111
Asemenea convertoare sunt necesa-
4 2
re la iesirea unui sistem numeric in ca- sau U. = Ro (..i_ + ~ + _!_) 1 = ~
zul cand semnalul de iesire trebuie sa
actioneze un ac inregistrator sau un (2.7.11)
« Ro Ro
(2.7.21)

servomotor cuplat la cursorul unui po- Aceste tensiuni Ue se trec in ultima

tentlornetru. se obtine: coloana a tabelului 111.2.7. Ele cores-
in cazul unei retele cu trei intrari, punzand lntrarilor numerice A, S, C.
n = 3, se pot aplica combinatll diferite U = Ro U (2.7.12)
e RE ref
de ,,0" lili ,,1", intr-un nurnar ega I cu
2n = 23 = 8 (tab. 111.2.7). Tinand seama de relatia 2.7.11, rela-
Pentru a transforma cele opt semna- tta 2.7.12 poate fi scrisa sub forma:
 Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice III. Misuriri

numerice
,i
2.7.2. Volbnetre ampennetre rezistenta etalon Re (fig. 111.2.80).
Ux = RJx = klx
aRe' lncepand cu cea mai mare, co-
respunzatoare unitatii celei mai semni- (2.7.22)
I

: ficative a numaratorulul. Dupa sensul !?i

Schema bloc a acestora este data in I Ux = KU (2.7.23) valoarea tensiunii de dezechilibru care I

x k x
fig. 111.2.77.Voltmetrul contlne un circu- apare in diagonala detectoare, aceasta
it de intrare CI care are 0 lrnpedanta rezlstenta este scoasa sau lasata in
mare la intrare Zi in vederea introduce- 2.7.3. Puntea automatA cu circuit, valoarea ei in acest ultim caz I

rii unei erori de lnteractlune intre aparat
!?i rnasura cat mai mica (fig. 111.2.78),un
convertor analog-numeric CAN care:
converteste semnalul analogic in sern-
nal numeric, un numerator N, 0 memo-
rie tampon MT care descarca (cand
poarta este tnchlsa, rezultatul masurarll
se aflseaza, pana cand circuitul de co-
manoa declaseaza 0 noua masurare)
pe decodificatorul D sl un sistem de
afisare a rezultatului masurarii A.
ln cazul tensiunilor alternative se
rnonteaza un redresor (fig. 111.2.79).
La ampermetre se utillzeaza schema
de la rnasurarea tensiunii Ux utilizand 0
Flg.lll.2.n. Schema bloc a unul
volbnetru numertc.
afi~re numerici
Schema de principiu este data in fig.
111.2.81.
Tensiunea de dezechilibru, seslzata
de detectorul nul DN, comanda prin in-
termediul blocului logic BL rezistenta
etalon Re astfel incat tensiunea de deze-
chilibru sa
fie adusa la minimum. Rezis-
tenta etalon este alcatulta din rezisten-
te comutabile (fig. 111.2.82).Comutatoa-
rele K sunt CBB, coman date de ieslrlle
BL!?i DN.
In BL exista un generator de tact. La ta care are loc intr-o secunda (fig.
fiecare impuls al generatorului de tact,
se introduce in circuit cate 0 sectiune
R,
A B
Fig. 111.2.81.Puntea automati
aftfBr8 numertcl.
_ combinandu-se cu aceea a rezlstentel
imediat urrnatoare care este lntrodusa
la tactul urrnator. Prin etape succesive
sunt incercate diferite cornblnatil de re-
zlstente, pana ce puntea este echilibra-
tao Numarul afisat corespunde valorilor
rezistentelor care au rarnas in circuit.
2.7.4. Frecver$netre
,icronometre
Se bazeaza pe numararea perioade-
lor semnalului de frecventa necunoscu-
'x
111.2.83).
2.7.5. Fazmetru numeric
C
Se pune problema masurarii defaza-
jului tp intre doua tensiuni U1 sl U2 ce
au aceeasi frecventa (fig.III.2.84).
ln fig. 111.2.85este data schema bloc
a unui fazmetru numeric, iar in fig.
I 111.2.86 diagramele de semnal cores-
punzatoare,
Elementele componente sunt: oscila-
! torul etalon OE, circuitul formator CF;
: circuitele poarta P1, P2, P4 ~ $1; cir-
; cuitul poarta P3 ~ SAU-EXCLUSIV;
: nurnaratoarele N1, N2; circuitul start-
E i stop (furnizeaza un impuls-start - la in-
; ceputul masurarii, avand ca origina in-
cu
ceputul cresterii U2!?i un impuls - stop
- la sfar!?itul semiperioadei pozitive a

CI

Fig. 111.2.78.Detallu CI.

4R 8R 10R 20R
Redre50r Fig. 111.2.82.Components R•.

r - - - - - - -- - -- -- -- - - - - - - - - - - - -_ - - - - - -- --
I
I
.--
I
I

I
I
Oscilator
cuart
m,
1
Divizor IT
10Hz
:10
1Hz
~r-> :10
'---
O,1Hz
r--- I

L~'
I
,
I
I
- - -- -- ------
GBT

.. Ux
,-- ,-- -
I -

(j)~
- -- --
5
- -- I

I
K
- - - -
105

- - - -

Circuit formator
- - -- -
I

---
::z
Circuit
A
<--
D
I<- MT N
<--
poarta
$1 ~
'--- '--- -

Fig. 111.2.80.Princlplul mlsurlrtl

Intensltltll curemulul electrtc. Fig. 111.2.83.Schema bloc a frecventmetrulul numertc.
 III. Masurari Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice

U2) circuitul memorie tampon MT, de- si PHILIPS - Olanda.

codificatorul D si sistemul de afisare A.
Din fig. 111.2.85si 111.2.86rezulta fun-
ctionarea fazmetrului numeric.
Aparatele de rnasurat numerice sunt
produse la noi in tara de IAEM si IEMI.
Astfel la IAEM sunt produse aparate
numerice pentru tensiune sau curent
continuu, contorul de energie de
curent continuu, contor electronic pen-
tru energie electrica activa, frecventrne-
trele numerice, ceasuri electron ice etc.
in fig. 111.2.87sunt prezentate multi-
metre produse de diferite firme, iar in
fig. 111.2.88si 111.2.89un cleste amper-
metric $i un cleste multimetru numeric.
Caracteristicile tehnice ale multi me-
trului 38022 prod us de firma DAVIS
INSTRUMENTS:
- tensiuni c.c 200 mV la 1000 V (5 do-
Concernul SCHLUMBERGER INDUS-
TRIES produce contoare electronice
care mascara energia act iva si reactiva
in ambele sensuri $i mai multe tarife.
Cele mai utilizate functii ale unui
asemenea contor sunt: calculul puterii
active si reactive; calculul energiei
aparente; calculul puterilor medii si
U
1
t
u
I
•
c.
CF JllWlWlI1UlUUlI1IJ1UUllllllllllllUllllllJllilllUllilll~
t

menii)) c.a. 2 V la 750 V (4 domenii);

- intensitate c.c. 2 mA la 10 A (4 do- uP1 tlllllllllllllllllllllllill t
1111111111111
r

I
menii) c.a. 2 mA la 10 V (4 domenii);
- rezistenta de la 200 0 la 20 MO.
Osciloscoape numerice rapide sunt
realizate de firma BIOMATION - Franta
I
u
2~®
=e}=- ©j
~~

U
IIJ I C.
t
CP UlUwmIUillJ~JIUUIUlllillUJIIWllllllllllllIIWJlUL
t
UP2 J_mWWillmUmlIUlU umW4

UP'l_?llL__P_3 __ ..
t

t
Fig. 111.2.87.
Tipuri de multi metre.
r ~ Start ~ Stop ~ Start ...

T
Fig. 111.2.88.Cle~e ampermetric
numeric.

Fig. 111.2.84.Varia~ia U1 ~i U2 Fig. 111.2.86.Diagrame de semnal.

Fig. 111.2.89.Cle~e multimetric

Fig. 111.2.85.Schema bloc a fazmetrului numeric. numeric.
 Capitolul 2: Misurarea mirimilor electrice III. Misuriri

compararea cu puterile limita pro- potentlornetrul cu fir calibrat Re ~i tra- densatorul C alimentate cu tensiunea
gramate; gestiunea depaslrilor de pu- ductorul Tr alimentate cu tensiunea al- U; motorul electric bifazat reversibil
tere medii detectate de functia indica- ternativa U; transformatorul de tensiu- Mb; reductorul de turatle rr; sistemul
torului de putere maxima; calendare ne T R; amplificatorul de tensiune; am- de indicare realizat de un sistem cine-
complexe de tarife aplicate asupra plificatorul sensibilia taza: bob ina L 1; matic cu trei scripetl ~i 0 curea de
energiilor sl puterilor medii; determina- circuitul format din bobina L2 ~i con- transmisie cu un ac indicator ce se de-
rea energiilor cu diferite tarife precum si
durata de functlonare in aceste tarife;
generarea curbelor de sarcina pentru
diverse energii rnasurate sl inregistrate;
gestiunea energiilor sl a puterilor ma-
xime cu lntentla de a limita puterea me- r,
Traductor
die. Aflserea este realizata cu cristale
lichide. Datele memorate pot fi aflsate
prin apasarea unor butoane sau pot fi
ansate automat lntr-o anumita secventa
programata. lnterfata de cornunicatle
cea mai utilizata este cu radiatii infraro-
sli (standardizate prin documentul CEI
1107). Aceasta permite programarea sl
citirea contoarelor prin intercalarea unui
senzor optic.
Are dezavantajul ca nu permite co-
Fig. 111.2.90.
Schema de prtnciplu a inregistratorului speclallzat pentru
municarea la distanta, Pentru progra-
termorezlstente·
marea ~i citirea la distanta se utillzeaza
lntertete seriale RS 232 cu modem uri ~i
prin intermediul retelei telefonice.
Acest mod de comunlcatle permite ci-
tirea datelor de la contor, fara deplasa- L1
rea cititorului tie contoare la locul de
L2
montare a contorului (detalii in § 2.8).

2.8. Aparate inregistratoare {' - -

__
~~O~3Motor C
_.$ --- bifazat
Aparatele inregistratoare (numite pe
Reductor
scurt inregistratoare) au scopul de a ri-
dica automat diagrama variatiei unui
parametru sau a mai multor parametri
independentl sl caracteristicile proce-
selor ce se determina in functie de
timp. Aceste diagrame permit urrnarl-
rea evolutlel proceselor.
In general, inregistratoarele sunt pre-
vazute cu functia de indicare a valorii
parametrului respectiv, ele perrnitand Fig. III. 2.91. Schema de prtnclplu a inregistratorulul speciallzat pentru
astfel controlul pe parcurs al procesului. termocupluri.
Cunoscand variatia in timp a diferiti-
lor parametri caracteristici proceselor
se pot face comparatii si lua decizii. In-
registrarea reprezlnta, practic, 0 me-
morie a desfa~urarii procesului.
Inregistratoarele Y-t care urrnaresc
variatia parametrului in timp sunt spe-
ciallzate sl cu semnal unificat (su). In-
registratoarele specializate sunt de do-
ua tipuri: unele pentru semnale de tip Mb
parametric (de natura unor lrnpedante)
si altele pentru tensiuni continue (de la
--OG
Motor
traductoare generatoare). Inregistratoa- indicare
rele cu su sunt pentru curent de 8 ... 10
sau 4 ... 20 mA c.c.
In fig. 111.2.90 este eratata schema de
principiu a unui inregistrator specializat
Y-t pentru traductoare de timp para- Motor de antrenare mecanism imprimator
metric. In cazul prezentat, traductorul comutare intrare
este 0 terrnorezlstenta, Fig. 111.2.92.
Schema de princlpiu a inregistratorului pentru semnal unlficat
Elementele componente sunt: puntea (2•••10 mA) pentru f8se puncta de mlsurare.
cu rezistentele R1, R2, R3 (de calibrare),
 III. Masurari
plaseaza in fata unei scari gradate. sis-
temul de inregistrare care are 0 pen ita
solidara cu acul indicator care se de-
plaseaza odata cu aceasta, lasand 0
urrna orizontala pe irnprirnanta (Y); sis-
temul de deplasare a hartiei (impriman-
ta care este montara pe un cilindru) al-
catuit dintr-un micromotor sincron Ms
si un reductor de turatle rz,
Rezistentele de calibrare R1, R2, R3
au rolul de a .aduce in banda" inregis-
tratorul astlel tncat valorile minima sl
maxima date de traductor sa cores-
punda cu inceputul ~i starsitul scarii pe
care se etectueaza indicarea.
Modul de tunctionere. Daca puntea
este echilibrata, tensiunea din diagona-
la puntii este zero ~i intregul sistem ra-
mane pe pozitie, deci acul indicator ra-
mane pe pozitia initiala. Oaca valoarea
rnasurata de traductorul Tr creste (re-
zistenta electrica creste), atunci apare 0
tensiune de dezechilibru in diagonala
puntii care este aplicata transformato-
rului de tensiune, arnpliflcata de ampli-
ficatorul de tensiune ~i aplicata amplifi-
catorului sensibilia faza, La ieslre din
amplificatorul sensibilia taza se obtine
un curent ce trece prin bobina L 1. Sen-
sui curentului prin L 1 face ca Irnpreuna
cu sensul curentului ce parcurge L2
(care este constant) sa produca 0 roti-
re a motorului electric bifazat in sensul
ace lor de ceasornic. Turatia este
redusa de reductorul de turatie r1 care
cornanda sistemul cinematic cu scrlpeti
~i curea de transmisie care deplaseaza
acul indicator spre dreapta. Concomi-
tent cu deplasarea acului indicator se
Fig. 111.2.93.lnregistratoare tArA hirtie.
Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice
rnodifica Re. Deplasarea acului indica-
tor se opreste in momentul cand tensi-
unea de dezechilibru este zero, respec-
tiv, cand valoarea indicata de acul indi-
cator pe scara gradata este eqala cu
cea rnasurata de Tr. Concomitent cu
deplasarea acului indicator se depla-
seaza si pen ita pe lrnpnrnanta. Cum
imprimanta este rotita de Ms prin inter-
mediul r2 urma penitei pe imprimanta
arata varlatia Y-t,
Daca valoarea rnasurata de Tr sea-
de, atunci tensiunea de dezechilibru
din diagonala puntii scade si pe bob ina
L 1 se aplica, prin intermediul amplifica-
torului de tensiune ~i al amplificatorului
sensibilia faza, un curent de sens in-
vers fata de situatia anterioara, Ca ur-
mare motorul electric bifazat reversibil
Mb se roteste in sens contrar si prin
sistemul cinematic al scripetilor si, cu-
relei de transmisie, se etectueaza de-
plasarea acului indicator spre stanqa,
pana cand tensiunea de dezechilibru
din diagonala puntii se anuleaza,
In fig. 111.2.91 este aratata schema de
principiu a unui inregistrator specializar
Y-t pentru traductoare de tip gene-
rator. In cazul prezentat, traductorul
este un termocuplu. La lesirea din tra-
ductor se obtine 0 tensiune ce trebuie
rnasurata si Inreqisfrata. Cornparatia
dintre valoarea rnasurata Ux si cea in-
dicata cu ajutorul potentiornetrului cu
fir calibrat se etectueaza, la acest inre-
gistrator, pe principiul opozitiei, Ele-
mentele componente noi care apar la
acest inregistrator sunt rezistenta vari-
abita de calibrare Rc ~i sursa de curent
--
continuu stabilizata Us. La iesirea din
comparator rezulta tensiunea de deze-
chilibru U 1 care este transtorrnata prin
intermediul modulatorului, in tensiunea
alternativa, apllcata transformatorului,
ampliflcata prin intermediul amplifica-
torului de tensiune si al amplificatorului
sensibil de faza, devenind 0 tensiune
de cornanda a motorului electric bifa-
zat reversibil Mb care actioneaza prin
intermediul reductorului r1 asupra cir-
cuitului potentiometric.
Deplasarea rnecanica a cursorului
potentlornetrulul are loc pana cane
tensiunea de dezechilibru (tensiunea
de eroare) se anuleaza ceea ce in-
searnna ca s-a realizat egalitatea
Ux = UE, cursorul indicand toto data
valoarea tensiunii Ux. Acesta este mo-
mentul de echilibru in care are loc
automat imobilizarea Mb. Orice variatie
a tensiunii Ux conduce la actionarea
Mb intr-un sens sau altul, in sensul
cornpensarii tensiunii de rnasurat, pro-
cesul de reechilibrare a montajului re-
incepand. In tot acest timp imprimanta
(banda de hartie) se deplaseaza, fiind
actionata de micromotorul sincron Ms
prin intermediul reductorului rz, astlel
ca variatia tensiunii Ux se inreqisfreaza
prin intermediul penitei fixata de indi-
cator si cursorul potentiometrului.
In fig. 111.2.92 este aratata schema de
principiu a unui inregistrator cu semnal
unificat pentru sase puncte de rnasura,
Aceste inregistratoare sunt utilizate, in
special, in lnstalatule de automatizare
electronice ce functloneaza cu semnal
unificat. Ele se rnonteaza in serie cu
elementele de automatizare, deoarece
semnalul unificat este un curent. Modul
lor de functionare este asernanator cu
cel al inregistratoarelor Y-t pentru tra-
ductoare de tip generator. Exista, in
plus, un circuit care converteste curen-
tul [mAl in tensiune [mV] sl realizeaza
toto data adaptarea cu celelalte circuite
ale sistemului unificat respectiv.
Circuitul de intrare contine sursa sta-
bilizata de curent ce alimenteaza po-
tentiornetrul cu fir calibrat Re. Pe ace-
lasi circuit se afla sl rezlstentele regla-
bile P1 si P2 cu ajutorul carora se aduce
in banda inregistratorul. Semnalul de
intrare este cules prin intermediul cutiei
cu borne C.B. sl introdus in amplificator
prin circuitul serie format din: born a de
intrare a semnalului de rnasurat (+), RE,
Rp cursorul potentlornetrului cu fir
calibrat Re, R2, P2 si borna (+) a sursei
stabilizate de curent, prin borna (-) a
sursei stabilizate de curent RL lnchi-
zandu-se circuitul potentiomefrului Re.
Diferenta dintre cele doua semnale res-
pectiv dintre semnalul de la intrare si
cel de la sursa stabilizata de curent
este aohcata amplificatorului sensibil de
taza si modulatorului, care are 0 func-
 Capitolul 2: Masurarea marimilor electrice
tlonare identica cu cea din fig. 111.2.91.
Echilibrarea se realizeaza la coincidenta
celor doi curenti comperati,
Tot in acest moment este trimis un
impuls motorului Mp. Se tipare~te un
punct pe diagram a corespunzator cu-
rentului ix rnasurat ~i se com uta prin
intermediul cutiei de borne C.B. punc-
tul urmator de rnasura astfel lncat ci-
clul se reia printr-o noua rnasurare.
Curbele evolutiei procesului se obtin
prin puncte, in sase culori diferite.
in fig. 111.2.93sunt prezentate mini-
inregistratoare fara hartie, produse de
firma ELECTRO TOTAL Romania:
• precizie rnasurata 0,2%
• 1-2 canale 4-20 mA sau 2-10 mA
• afisare grafica, tabelara, bargraf
• dimensiune 96x48
• functil matematice auxiliare
• memorie 64 k
• pachet de programe pentru prelu-
III. Masurari
crari pe calculator PC
• precizie rnasura 0,3 %
• 3 1/2 digiti sau 4 digiti (-1999 ... 1999)
• intrare 4-20 mA; 2-10 mA; 0-10 V
• 96x48 sau 48x48
• display rosu sau verde
• bargraf optional ce imbina precizia ci-
tirii digitale cu lndicatla analogica usor
de urrnarit,
 III. Masurari

Capitulul 3
Masurarea marimilur neelectrice
 Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice
3.1. Misurarea mirimilor
mecanice
3.1.1. Misurarea maselor
,ifo~lor
Mijloacele de masurat forte se nu-
mesc dinamometre si se impart in do-
ua grupe: mecanice sl electromecanice.
Dinamometrele mecanice functlo-
neaza pe principiul rnasurarf deforma-
tlei unui element elastic sub actiunea
unei forte sau a presiunii datorate cir-
cuitului hidraulic.
Dinamometrele electromecanice func-
tioneaza pe baza traductoarelor.
a. Traductoare de tip tensorezistiv
Masurarea fortelor se reallzeaza prin
rnasurarea alungirii relative, care repre-
zinta detorrnatla produsa de torta ce
actioneaza pe unitatea de suprafata la
un solid:
a unde:
E=-
E L - este lungimea coardei vibrante;
unde:
E - este detorrnatla:
a - efortul unitar;
E - modulul de elasticitate.
Conversia deformatiei in sensu I util
este, in prezent, cea mai raspandita
metoda de obtinere a traductoarelor de
torta, aceasta datorlta posibilitatilor
tehnice de valorificare relativ slrnpla a '
efectului tensometric.
Dupa natura ~i forma materialului din '
F ductoarelor
DEn .fAT
Fig. 111.3.1.Marca tensometrici
din conductor metallc:
LA - lungimea activa: DE - directia
eforturilor; C - conectori; F - filament;
AS - axa sensiblla; AT - axa transver-
sala,
B[Gsl
Nichel
Fig. 111.3.2.Modlflcarea curbei
de histerezis a unui material
magnetic sub a~unea unel fol1e.
care sunt realizate, rnarclle tensometri-
ce se impart in:
• marci tensometrice din conductor
metalic (fig. 111.3.1);
• marci tensometrice din folii metalice;
• marci obtinute prin depuneri metal ice;
• marci tensometrice semiconductoare.
Datorlta variatiilor relativ mici ale re-
zistentei rnarcil tensometrice atunci
cand este supusa la detorrnatll, se im-
pune utilizarea unor adaptoare.
b. Traductoare cu coardii
Cuprind elementele sensibile care
valorifica proprietatlle vibratorii ale unor
structuri elastice, urrnarlnd evidentlerea
unui semnal a carul frecventa depinde
de starea de tensiune a acestor struc-
turi (de obicei coarde metal ice).
Frecventa fundarnentala de rezonan-
ta a unei coarde tensiometrice este:
f = ;L ~ (3.1.1)
T - tensiunea in coarda:
m, - masa unitatii de lungime.
Pentru asigurarea stabilitatii in func-
tlonare sl a sensibllitatil maxi me, tra-
ductorul trebuie sa asigure, prin blocul
de adaptare, rnentlnerea in permanen-
ta la rezonanta a coardei, printr-un
semnal de reactie proportional cu vari-
atia de frecventa, in functie de sistemul
Fig. 111.3.3.Schema de prlnclplu
a unui traductor magnetostrictiv:
F - torta de rnasurat: B - bobina:
CMi - circuit magnetic inchis;
CA - circuit de adaptare;
SU - semnal unificat.
Fig. 111.3.4. SchemA de mAsurare
cu traductor de cuplu inductiv.
III. Masurari
de excitatie, se pot deosebi doua vari-
ante constructive de baza: cu plasarea
coardei in camp magnetic constant ~i
cu excitare prin oscilator comandat.
c. Traductoare magnetostrictive
Folosesc elementele sensibile alcatu-
ite din materiale care au proprietatea
de a-~i schimba caracteristicile magne-
tice (mai exact ciclul de histerezis) sub
actiunea unei forte. Dintre materialele
de acest tip cele mai utilizate sunt ni-
chelul pur sl aliajul permalloy. Efectul
efortului asupra curbei de histerezis se
prezinta in fig. 111.3.2. Variatia pantei
poate fi convertita intr-o variatie de
tensiune electromotoare. in fig. 111.3.3
se prezinta schema de principiu a unui
traductor magnetostrictiv.
d. Traductoare piezoelectrice
Utlllzeaza elemente sensibile piezo-
electrice sl se folosesc pentru rnasura-
rea fortelor dinamice de compresie.
e. Traductoare inductive
Detecteaza forte prin deformari elas-
tice care provoaca deplasari sesizabile
cu traductoarele specifice deplasarilor
liniare mici sau unghiulare.
f. Traductoare capacitive
Utllizeaza ca elemente sensibile con-
densatoare la care se pot modifica ur-
matorii parametri la aparitla unei forte:
distanta dintre arrnaturt, suprafata ar-
maturilor sl permitivitatea dielectricului.
Tinand seama de caracteristicile tra-
capacitive (circuite de
adaptare mai pretentloase decat cele
rezistive sau inductive) se recornanda
utilizarea lor doar in aplicatille la care
forta dlnarnica variaza intr-o banda lar-
ga de frecventa sau in conditil de lucru.
3.1.2. Misurarea cuplurilor
Pentru rnasurarea cuplurilor sau mo-
mentelor, de regula, se folosesc aceteasl
traductoare ca la rnasurarea fortelor. Unul
dintre cele mai utilizate este traductorul cu
cuplu inductiv (fig. 111.3.4).
Axul de rnasurare (1) are doua dis-
curi, prevazute cu doua miezuri fero-
magnetice ~i doua bobine (2), astfel
tncat miezurile fixate pe un disc pa-
trund in bobinele pe celalalt disc sl re-
ciproc. Un sistem adecvat de inele co-
lectoare permite alimentarea puntli ~i
culegerea semnalului util. Pentru a evi-
ta erorile datorate contactelor aluneca-
toare, se poate folosi un sistem de cu-
plare magnetica.
Un alt traductor de rnasurare a cu-
plului este si cel cu discuri incre-
mentate. Traductoarele de acest tip
sunt astfel realizate tncat sa genereze
un nurnar fix de impulsuri pentru
 III. Masurari
fiecare unitate de rotatie unqhiulara
(increment unghiular) a discului codat.
Procedeul de sesizare a incrementelor
poate fi magnetic sau optic. Circuitul
electronic asociat discului contine un
numerator care of era 0 iesire numeri-
ca, tntr-un anume cod dependent de
nurnerul de incremente generate de
disc, plecand de la 0 anum ita pozitle.
De asemenea, este necesar sa se in-
dice dlrectia de rotatie, care nu mai
este cuprinsa in inforrnatla oterita de
nurnarator. Discul codat confine 0 variaza intre 300 sl 3000 Hz.
rstea optica de zone active, alternate
cu intersectil de aceiasi latlrne, Zonele
active se disting de intersectf fie prin
transparenta, fie prin puterea de
reflexie. Citirea este reallzata de un
cap cu 0 grila de urrnarlre prevazuta
cu ferestre in dreptul fiecarei piste.
Deci, ca element sensibil al traduc-
torului de cuplu se utilizeaza discuri
codate de tip numeric incrementate.
Se folosesc doua discuri, primul,
solidar cu axul supus torsiunii sl care
se deplaseaza in raport cu al doilea
disc, celalalt, de referinta, fix. Astfel
defazajul dintre cele doua discuri este
proportional cu cuplul aplicat axului.
in cazul folosirii discurilor optice, va-
riatia de cuplu este proportionala cu
variatia fluxului luminos captat de un
receptor plasat in spatele discului de
retertnta, in timp ce sursa lurninoasa
este plasata Inaintea discului mobil.
3.1.3. Misurarea vitezelor liniare
Una din metodele de rnasurare a vi-
tezei liniare are la baza efectul Doppler:
lntre frecventa f a unei unde electro-
magnetice emise sl frecventa f, a undei
reflectate de un corp in rnlscare cu vi-
teza v (viteza liniara cu directia de pro-
pagare a undei) exista 0 dlterenta, nu-
mita trecventa Doppler (fd):
1
f = 2v- (3.1.2)
d U
unde:
u- este viteza de propagare a undei
1 c
U=--=---
J; ~;
in care:
c - este viteza luminii;
E, - permitivitatea relativa a mediului
de propagare;
I-t, - permiabilitatea relativa a mediului
de propagare).
in cazul In care viteza v nu este co-
liniara cu directia de propagare a atat la adaptoare analogice cat si la
undei, atunci, relatia 3.1.2 devine:
f
f =2·v·-cosa (3.1.3)
d U
Pe acest principiu functioneaza in-
stalatil care se folosesc in naviqatie, la
Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice
studiul capsulelor zburatoare, la con-
trolul circulatlei feroviare sau la supra-
vegherea circulatiei rutiere. Pentru rna-
surarea vitezei autovehiculelor in trafi-
cui rutier, unda electromagnetica este
centimetrica (frecventa de 10 GHz, lun-
gimea de unda 3 ern), iar semnalele
sunt emise sub forma unor impulsuri
scurte, la intervale de 0,2 secunde
(timpul fiind suficient sl receptionarf
undei reflectate). La viteza de circulatle
de 15... 150 Km/h frecventa Doppler
Diferenta de frecventa este masuratii cu
precizie $i poate fi U$Qr prelucratii, am-
plificatii $i convertitii in unitiiti de vitem.
3.1.4. Misurarea vitezelor
unghiulare
Traductoarele pentru rnasurarea vite-
zelor unghiulare sunt foarte diverse:
- tahogeneratoare de curent continuu;
- tahogeneratoare de curent alternativ;
- traductor de turatie cu reluctanta
variabila;
- traductor de turatie cu elemente
fotoelectrice;
- traductor de turatle cu elemente
sensibile inductive;
- traductor de turatie cu elemente
sensibile, magnetice etc.
in cele ce urrneaza este prezentat
traductorul de turatie cu elemente foto-
electrice.
Dupa felul cum se obtine variatia de
flux luminos, poate fi:
• cu intreruperea fluxului luminos (fig.
111.3.5)
• cu reflexia fluxului luminos (fig. 111.3.6)
Impulsurile luminoase furnizate de
orificii sau rep ere reflectorizante ajung
pe elementul fotoelectric, sunt con-
vertite cu ajutorul unor circuite elec-
tronice in impulsuri de natura unei
tensiuni electrice, a caror frecventa
este egala cu viteza de rotatie multi-
plicata cu nurnarul de orificii sau repe-
reo Toate elementele rnentionate, in-
clusiv circuitele electron ice sunt cap-
sulate pentru ca functionarea sa nu fie
perturbate de lumina mediului am-
biant sau de zgomote de natura elec-
tromagnetica.
Domeniul de utilizare a elementelor
sensibile de tip fotoelectric este foarte
larg, de la 1 pan a la 107 rot/min in
cazul traductoarelor cu un reper, iar la
turatii sl mai mici in cazul traductoare-
lor cu mai multe repere.
Elementele sensibile se pot cupla
cele numerice.
3.2. Misurarea mirimilor
hidraulice
3.2.1. Misurarea presiunii
Se face, in general, prin rnasurarea
unei forte prod usa de presiune asupra
unei supratete. in aceste conditii se
mascara intotdeauna presiunea relativa
fata de mediul ambiant. Din acest mo-
tiv trebuie acordata 0 mare atentle ori-
ginii de rnasurare luata in considerare.
Unitatea de masura pentru presiune
[bar] se retera la 0 presiune absolute.
Pe langa aparatele de rnasurare a
presiunii de tipul cu coloana de lichid,
cu membrana sau cu tub deformabil se
utilizeaza si manometrul cu cristal
piezoelectric.
Manometru cu cristal piezoelectric
Utilizat, in special, in instalatll de la-
borator, acest tip de manometru se
bazeaza pe efectul piezoelectric adica:
daca se aplica 0 tensiune pe doua din
tetele cristalului, pe celelalte doua fete
perpendiculare se obtine 0 tensiune rl-
guros proportionata cu presiunea.
Viteza de raspuns este foarte mare
deoarece deformarea cristalului este
extrem de mica. Se pot rnasura pre-
siuni foarte ridicate sl mai ales presiuni
variabile rapid in timp.
3.2.2. Misurarea nivelului
Aparatele se folosesc pentru trei ca-
zuri tehnice curente in exploatare a re-
zervoarelor de lichide sernnalizand;
- atingerea unui anumit nivel,
Disc
Fig. 111.3.5.
Traductorul de tu~e
cu elemente fotoelectrice
cu intreruperea fluxululluminos:
SL - sursa de radiatii luminoase;
EF - element fotoelectric.
1
Fig. 111.3.6.Traductorul de tu~e
cu elemente fotoelectrice cu
raftexia fluxului luminos:
R - element reflectorizant;
EF - element fotoelectric.
 Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice III. Masurari

- doua pozitii: minimum sl maximum,
- mai multe niveluri, de exemplu 5 ni-
veluri: normal, minim, minim de ava-
rie, maxim, maxim de avarie.
De asemenea, se utilizeaza aparate
pentru rnasurarea continua a nivelului
intre minimum ~i maximum.
Ca exemplificare pentru primul caz
se prezinta in fig. 111.3.7a un senzor
capacitiv de nivel fabricat de IRTD-
PA$CANI. Principiul de functionare
este acela al rnodificarii constantei di-
electrice intre doua placi, care consti-
tuie arrnaturlle unui condensator, in
momentul cand intre arrnatur! apare
fluidul rnasurat care are 0 constanta
dielectrica diferita de a aerului.
Avantajul aparatului este acela ca nu
se pune 0 conditle pentru rezistivitatea
fluidului de rnasurat.
Pentru semnalizarea a doua pozitii,
minimum ~i maximum, in cazul fluidelor
care au 0 rezistivitate minima de
400 kOlcm, nivelul se poate sesiza prin
modificarea rezistentsi electrice intre
un electrod de referinta si electrozii de
semnalizare atlati la cotele de minimum
~i maximum ale nivelului. Electrodul de
referinta poate fi recipientul de lichid,
daca este confectionat din material
conductor electric, sau 0 tije de otel
inoxidabil care ajunge pana la nivelul
minim. Tensiunea maxima in circuitul
electrozilor este de 5 V. Circuitele elec-
tronice de rnasurare a rezlstentei si de
amplificare cornanda un releu folosit la
semnalizare lurninoasa sau la comanda
utilajelor de umplere.
Ca exemplificare, se prezinta in fig.
111.3.7b un semnalizator de nivel cu
electrozi prod us de AMCO-OTOPENI.
Electrozii pot fi pozitlonaf cu ajutorul
unor scripetl.
Pentru semnalizarea anumitor cote
ale lichidului, importante din punct de
vedere tehnologic, dintr-un recipient
deschis sau sub presiune, se poate uti-
liza un sistem cu actionare magnetica
asupra unor contacte deschise tip
REED (fig. 111.3.7 c). Contactele sunt in-
chise prin intermediul actiunii unui
magnet permanent situat in interiorul
plutitorului sferic care urmare~te nivelul
lichidului. Imediat ce plutitorul nu se
mai gase~te in dreptul contactului
acesta revine la starea normal deschi-
sa. Aparatul poate semnaliza 5 niveluri
diferite.
Aparatul se rnonteaza vertical pe
ftansa suoerioara a rezervorului.
Un produs din aceasta clasa este
aparatul SNT prod us de AMCO-
OTOPENI.
Pentru urmarirea continua a nivelului
se pot utiliza sisteme mecanice de se-
sizare a nivelului: unele sisteme sunt
cu plutitor, dar au dezavantajul exis-
tentei pieselor in rniscare cu amplitudi-
ne mare; alte sisteme utilizeaza un
imersor mai greu decat fluidul sl cufun-
dat in fluid. in acest ultim caz se rna-
soara modificarea greutatii imersorului
cu nivelul fluidului, datorita efectului
Arhimede. Un astfel de aparat este
ilustrat In fig. 111.3.7
d ~i este prod us de
AMCO-OTOPENI. Tija imersorului, sus-
pendata elastic in partea de sus, intra
In cutia aparatului care confine traduc-
torul mecanic de deplasare, palpatorul
electronic al deplasarll sl circuitele
electronice de afisare sl transmitere la
distanta a nivelului. Semnalul de iesire
este 4...20 mA cc. Materialul imersoru-
lui este otel inoxidabil.
Domeniul de rnasurare a nivelului
este 300, 480 si 720 mm iar precizia
masurarii este +/- 0,5%.
3.2.3. Misurarea vitezei
Masurarea vitezei lichidelor se efec-
tueaza, In general, prin aceleasi proce-
dee ca la rnasurarea vitezei gazelor.
Filmul cald este 0 sonda de tip termo-
anemometric bazata pe principiul de-
pendentel racirii unui film cald In functie
de viteza de curgere a apei. Schema
sondei este prezentata in fig. 111.3.8.
Filmul este, In general, 0 folie foarte
subtire de platina prlnsa pe doua brate
de legatura. Un curent electric de in-
tensitate controlata incalzeste filmul. in

MAX lll--R--_

2
4
tu « 22222??/; uZZ?/? )J f22222222222<)/I

3
a b c d

Fig. 111.3.7. Aparate de mlsuri a nivelulul:

a - sesizor capacitiv de nivel (1 nivel);
1 - blocul traductor ~i de comanda: 2 - flansa de prindere; 3 - tija; 4 - corp condensator; 5 - placi arrnaturl condensator;
b - sesizor rezistiv de nivel (2 niveluri);
1 - electrod de maxim; 2 - electrod de minim; 3 - electrod de referinta: 4 - scripeti; 5 - blocul traductor sl de cornanda;
c - sesizor magnetic cu 5 niveluri;
1 - cilindru vas comunicant; 2 - sfera plutitoare; 3 - magnet permanent; 4 - releu de magnetizare; 5 - flansa de etansere:
6 - blocul traductor si de cornanda,
d - traductor de nivel variabil;
1 - imersor; 2 - tija imersorului; 3 - flansa; 4 - teava de ghidaj; 5 - blocul traductor sl de cornanda,
acelasl timp lichidul, printr-un schimb
de caldura convectiv, raceste filmul, cu
atat mai mult cu cat viteza lichidului
este mai mare. Temperatura filmului es-
te masurata indirect, prin rezlstenta lui,
deoarece rezistenta filmului de platina
variaza cu temperatura. ln continuare se
face corelatia intre temperatura fluidului
$i viteza de curgere a lichidului.
Sonda se caracterizeaza prin inertie
termica foarte mica $i in consecinta
raspuns rapid la variatll de viteza,
Acest sistem de rnasurare este utilizat
sl la determinarea intensitatii turbulen-
tei intr-o curgere.
Datorita fragilitatii sondei si aparaturii
complicate de transpunere in valori
electrice a rnarlrnil masurate, sistemul
se utillzeaza in special in lucrari de cer-
cetare.
Se mai pot utiliza, pentru rnasurarea
vitezei lichidelor, sonda Pitot-Prandtl
sau sonda cu elice.
3.2.4. Misurarea debitului
Aparatele cele mai utilizate pentru
rnasurarea debitului sunt:
• rotametre: pentru debite mici, con-
ducte pana la diametrul 50 mm;
• debitmetre cu diafragme de masura;
• debitmetre cu elice;
• debitmetre cu ultrasunete.
Debitul volumetric este calculat cu
relatla:
V = K(t21 - t12) I (t21 + t12) [m3/s]
(3.2.1)
unde:
K - este 0 constanta a aparatului care
inglobeaza parametrii de fluid, de
geometrie a detectorului si de pro-
fil de viteze.
Aparatul se tabrica pentru diametre
de conducte de la 50 la 800 mm pen-
tru temperaturi ale fluidului de lucru de
-25 ... + 150oG, presiune maxima de lu-
cru 16 bar.
Viteza ce poate fi rnasurata se ga-
seste in domeniul 0,3 ... 6 m/s pentru
diametrele 50 ... 250 mm sl 0,3 ... 3 rn/s
pentru diametrele mai mario Glasa de
precizie este foarte buna (clasa 1) si
prezinta si avantajul ca nu produce ca-
deri de presiune in fluidul rnasurat.
oalta configuratie de aparat este cu
sonde mobile, care se lnstaleaza de
persoana care face rnasurarea, pe ex-
teriorul conductei. Avantajul unui astfel
de sistem este ca se pot face rnasurarl,
in diferite locuri, cu un singur aparat
dar dezavantajul este necesitatea de a
programa de fiecare data aparatul pen-
tru diametrul conductei care se mas-
oara, grosimea peretelui metalic etc.

Debitmetre cu ultrasunete
Sunt aparate care se bazeaza pe rna-
surarea efectului Doppler la 0 unda ul-
trasonlca in lichidul a carui vlteza se
mascara. Se realizeaza in doua varian-
te: cu sonde mobile sl fixe.
Tn varianta cu sonde fixe, utilizata de 2
aparatura ITAD Pascani, se intercalea-
za in conducta cu fluidul de rnasurat un
tronson calibrat prevazut cu doua em i-
tatoare piezoelectrice denumite con-
vertoare. Gonvertoarele au partea acti-
va realizata cu elemente piezoceramice
incapsulate etans in otel inoxidabil re-
zistent la coroziune $i abraziune. Axa
cornuna a convertoarelor intersecteaza 3
axa tronsonului sub un unghi a asa Fig. 111.3.8.Schema sondel de vItezA
cum se prezlnta in figura 1I1.3.9a. cu film cald:
in fig. 111.3.9b se prezinta schema de 1 - film cald de platina; 2 - brate de
functionare. Fiecare convertor este sl legatura; 3 - corp sonda.
emitator sl receptor de ultrasunete,
functionarea lor bazandu-se pe feno- L
menul piezoelectric direct $i invers. L3
Gele doua convertoare lucreaza alter- L
.--- "
nativ si complementar ca ernltator sl I1l:
receptor, functionarea lor fiind pilotata
...J
de adaptorul electronic. -f--7 ,~-- ~
Viteza de curgere a fluidului M se
../
compune cu propagarea ultrasunetelor W
'----
(c) rezultand 0 modificare a timpilor de
propagare in sensu I curgerii (t12) $i in a
sens. contrar curgerii (t21), dependente b •
de vlteza lichidului. Fig. 111.3.9.Mlsurarea debitu tI_cl'p(e,
L-
a - pozitionsre« sonde/or; b :
~
lUi cu ultrasLi
schema de funC
tiO(l
 Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice
ducere). Uneori sunt ramlflcatll,
cum se arata in fig. 111.3.11,in care caz
determinarea simpla a lungimii traseu-
lui pentru calibrarea aparatului
CI CO
CI CO
Fig. 111.3.11.Misurarea
in conducte ramlficate:
CD - conductor de detectie:
CI - conductor de intoarcere.
0< 500 mm
o= 500 l - 700 mm
Fig. 111.3.12.Montarea
conductoarelor la dlferite diamelre
de conducte:
CD - conductor de detectie:
CI - conductor de intoarcere.
asa rnasura, se face prin legarea corecta
(in serie) a conductoarelor CD sl CI.
Pentru conducte de diametru pana la
de 450 mm se utilizeaza 0 singura pere-
che de conductoare. In domeniul de
diametre 500 ... 700 mm se folosesc
doua perechi, deoarece conturul tevii
este mare sl astfel se poate localiza
mai precis defectul. Din acelasi motiv
se folosesc trei perechi de conductoa-
re la tevile cu diametru peste 800 mm.
Modul de asezare a perechilor de con-
ductoare se prezinta in fig. 111.3.12.
CI Sistemul are 0 precizie buna de rna-
CO surare pentru localizarea defectelor din
conducte, ordinul de eroare fiind 1%.
3.3. Misurarea mirimilor
termotehnice
3.3.1. Misurarea temperaturii
Aparatele de masura utilizate in dome-
niul de temperatura pana la 600DC sunt
termocupluri Ni - NiCr sau NiCr - NiCr -
NiAI cu diametrul minim de 0,5 mm in
sonde cu diametrul de 8 mm.
Termocuplurile Ni - NiCr pot functio-
na sl pana la 1000DC. Pentru tempera-
turi pana la 1600DC se utilizeaza ter-
mocupluri Pt - PtRh. Temperatura in
functle de tensiunea termoelectromo-
toare rnasurata e [mV], aproxlrnata prin
regresii exponentiale pentru diferite ter-
mocupluri, este:
Ni - NiCr domeniul 0... 800 DC
(J = 20,636 DC; e = 1,878 mV
Cu - Const domeniul 0... 300 DC
(J = 27,242 DC; e = 0,8944 mV
Pt - PtRh domeniul 0... 300 DC
(J = 153,86 DC; e = 0,8233 mV
Pentru masurari de precizie ridicata
se utilizeaza sonde rezistive cu platina.
Sondele Pt100 si Pt50 au rezistentele
la ODC de 100 0, respectiv 50 o.
In domeniul de clima se poate utiliza,
cu avantajul unei precizii ridicate, sonde
NTC (termistoare) produse pentru do-
meniul 20 ....+70 DC sau -20 ...+140 DC.
Pentru rnasurarea temperaturilor in
zone cu radiatie preponderenta se fo-
loseste 0 sfera cu diametrul 150 mm al
carei invells este in legatura cu 0 rezis-
tenta de platina Pt100.
3.3.2. Misurarea ca~i
de cAlduri
Contorizarea cantitatll de caldura
(debitelor de caldura) se realizeaza cu-
pland un contor de debit de apa cu
doua rnasureri de temperatura pe
agentul termic la intrarea sl la iesirea
din instalafie.
III. Masurari
3.3.3. Misurarea umiditi1;ii
relative (UR) a aerului
Sistemul modern de rnasurare cu
senzor capacitiv a fost introdus in apa-
ratura curenta de rnasura dupa anul
1985. Simplitatea, precizia sl miniaturi-
zarea sistemului au dus la eliminarea
sistemului clasic de rnasurare cu ter-
mometru uscat $i umed.
Senzorul este constituit dintr-o placa
cerarnica (fig. 111.3.13).Pe acest suport
se afla un electrod metalic care, pentru
a fi protejat la corosiune, este acoperit
cu un strat de oxid foarte suotre.
Stratul activ este constituit dintr-un
polimer absorbant de umiditate, peste
care se aseaza un al doilea electrod
pores, permeabil la vapori de apa, Cei
doi electrozi torrneaza un condensator,
iar electrolitul este masa de polimer ale
carui caracteristici dielectrice variaza
proportional, practic liniar, cu umidita-
tea absorb ita.
Pentru aplicatiile practice in masurari
climatice, sonda se cornpleteaza cu un
senzor de rnasurare a temperaturii.
Pentru apllcatli industriale (masurari
in aer comprimat) completarea este cu
sonda de presiune.
3.3.4. Misurarea vitezei aerului
Masurarea vitezei de curgere a unui
curent de aer se efectueaza in functie
de domeniul de rnasurare cu urrnatoa-
rele dispozitive:
- sfera calda 0 ... 5 m/s;
- sonda cu ulei, de diametru mare:
1,5 ... 10 m/s;
- sonda cu elice, de diametru mic
5 .. .40 m/s;
- sonda Pitot - Prandtl 20 ... 100 m/s.
Sf era calda este 0 sonda de tip ter-
moanemometric bazata pe principiul
dependentei racirf unei sfere calde in
functie de viteza de curgere a aerului.
Schema sondei este prezentata in fig.
111.3.14.
Senzorul este 0 stera din aluminiu
continand un termistor. Termistorul
este Incalzit la peste 100 DC cu ajutorul
unui curent electric. Caldura este
transrnisa in interiorul sferei in mod si-
metric. Curgerea aerului imprejurul sfe-
rei provoaca 0 racire a ei care face ca
rezlstenta termistorului sa creasca, Un
sistem de compensare controleaza cu-
rentul care trece prin termistor astfel
ca temperatura lui sa ramana constan-
ta. Curentul de control este folosit
pentru rnasurarea vitezei. Cel de al
doilea termistor este folosit pentru
compensarea efectului de temperatura
a mediului.
Avantajele sistemului de rnasurare
sunt robustetea aparatului, indepen-
 III. Masurari Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

denta fata de directla de curgere a cu-
rentului (eroare de orientare < 1%), po-
sibilitatea de curalire a sondei.
3.3.5. Concen~a
componentelor din gazele
de ardere
Aparatele moderne utilizeaza numai
celule electrochimice de rnasura, ca-
racterizate prin dimensiuni mici, preci-
zie nolcata $i fiabilitate mare.
Principiul de rnasurare a celulei este
aratat in fig. 111.3.15.
Principiul celulei 02 este cel al barierei
metal/aer cu difuzie lirnitata. Oxigenul
ajunge in celula prin difuzie, debitul fiind
controlat de bariera de difuzie $i este
total absorbit. In consecinta debitul de
oxigen absorb it de celula este proporti-
onal cu presiunea partial a 02 din gazele
analizate, deci proportional cu concen-
tratia de 02 in gaze. La catodul de aer
02 este redus la ioni de OH, care oxi-
oeaza anodul metalic cu producerea
de sarcini electrice. Curentul generat
este proportional cu absorbtla de 02 (Ie-
gea lui Faraday); I = ((02).
Semnalul de lesire este curentul sau
tensiunea rnasurata pe 0 rezlstenta cu-
noscuta.
Principiul celulei de CO este acela al
bateriei cu 3 electrozi: electrodul de
rnasura, electrodul de referlnta si con-
traelectrodul. Ca sl in celula preceden-
ta exista 0 barlera de difuzie. La anod
este 0 reactie de reducere a apei prin
efectul CO, cu generare de ioni de hi-
drogen $i sarcini electrice.
La catod se reconstituie H20 din ra-
dicalii H $i 0 adus prin difuzie contro-
lata din aerul ambiant, cu eliberare de
sarcini electrice. Contraelectrodul are
rolul de a inchide circulatia electrochi-
mica prin electrolitul H2S04 + H20.
Electrodul de reterinta controleaza
functionarea celulei avand un nivel ne-
gativ mai mare decat contraelectrodul.
Concentratia de CO din mediul rnasu-
rat este proportionala cu intensitatea
curentului generat. Se poate, in conti-
nuare, rnasura curentul sau tensiunea
pe 0 rezlstenta cunoscuta. In fig.
111.3.16se prezinta schema celulei.
Celelalte celule de rnasura sunt asi-
milate cu cea de CO, cu alte reactli
specifice.
curent de ionizare proportional cu nu-
marul perechilor de ioni formate. De
aici rezulta ca 0 camera de ionizare
poate fi utilizata pentru rnasurarea ra-
dlatiei, Pentru rnasurarea radlatiilor a
camera trebuie sa aiba 0 fereastra
subtlre pentru ca particulele ce 0 tra-
verseaza sa piarda 0 energie minima.
Tot pentru acest tip de radiatii s-au
construit camere care prevad instala-
rea lnterioara a sursei de radiatii,
Contorul Geiger-Muller (fig. 111.3.18)
este alcatuit dintr-un tub de sticla in
care sunt imrodusi doi electrozi: unul
cilindric (catodul) constituit dintr-o foita
rnetauca lipita pe fata lnterioara a
tubului sl altul (anodul) fiind un fir de
wolfram plasat pe axul cilindrului.
Tubul este umplut cu un amestec de
gaze la presiune scazuta,
Intre electrozi se stablleste 0 tensiu-
ne de 102 - 103 V, ce creeaza un camp

3.4. Misurarea radi~ilor

nucleare

4
3.4.1. Detectarea radi~ilor
nucleare
Fig. 111.3.16.Celull de mlsurl CO:
~::a..:I""'~""""""""""""'''''''''"''''''''~5
Detectorii de radlatli nucleare se ba- 1 - protectie de praf; 2 - membrana
Fig. 111.3.13.Misurarea capacltlvl selectiva; 3 - bariera de difuzie; 4 - di-
zeaza pe efectele interactlunil dintre ra-
a umid~1 relative: fuzor; 5 - electrod de masura; 6 - elec-
diatie $i mediul pe care iI strabat,
1 - electrod poros; 2 - polimer trod de referintii (anod); 7 - contraelec-
absorbant de umiditate; trod (catod); 8 - electrolit (H2S04+H20).
Detectoare care sa bazeaza pe 1eno-
3 - film de oxid; 4 - electrod de
menul de ionizare in gaz
baza: 5 - suport ceramic.
Camera de ionizare se compune din
anod
doi electrozi intre care se afla un anu-
mit gaz (aer, azot, argon) la presiunea
atrnosterlca. Intre electrozi se aplica 0
2 tensiune care poate ajunge la cateva
3 sute de volti (fig. 111.3.17).Daca camera
este asezata intr-un flux de particule catod
4
ionizante, galvanometrul va indica un

Fig. 111.3.17.Camerl de lonizare.

5

6 c
~+---------~~~~
9 8
iesire
Fig. 111.3.15.Celull de mlsurl 02: catod
Fig. 111.3.14.Sondl de vitazl 1 - protectie de praf; 2 - membrana
cu sterl caldl: selectlva: 3 - bariera de difuzie;
- stera rnetalica: 2 - senzor de 4 - difuzor; 5 - membrana hidrofoba; inaltii tensiune
masura; 3 - chit; 4 - teaca: 5 - senzor 6 - catod; 7 - separator; 8 - electrolit
de compensare; 6 - rnaner. (KOH); 9 - anod. Fig. 111.3.18.Contorul Geiger-Millier.
 Capitolul 3: Masurarea marimiler neelectrice III. Masurari

electric a carui intensitate este foarte
mare in apropierea anodului. Particula
ionizata ce patrunde in contor produce
electroni liberi care sunt puternic acce-
lerati de carnpul electric din apropierea
anodului si qenereaza mai departe 0
ionizare in avalansa (descarcare de tip
Townsend). Gazul de stingere (90% ar-
gon si 10% alcool) acauqat la gazul de
umplere are ca scop sa Intrerupa
aceasta descarcare imediat dupa ce
s-a produs. Curentul electric ce apare
in timpul acestei descarcari provoaca
in rezistenta electrica din circuitul
exterior 0 variatie de tensiune care va
fi preluata de instalatia electronica si
redata sub forma de puis. Datorita io-
nizarii secundare, nurnarul de electroni
care vin la anod nu este proportional
cu nurnarul de perechi de ioni torrnati
de particula initiala. Din acest motiv
astfel de contoare se folosesc numai
pentru nurnararea particulelor, nu si
pentru determinarea energiei lor.
3.4.2. MAsurarea radialiilor
nucleare
Mijloacele de detectie a radiatiilor nu-
cleare se folosesc intr-o serie Intreaqa
de domenii, incepand cu asigurarea
protectiei individuale contra radiatiilor si
sfarsind cu aparatura sofisticata, dedi-
cata cercetarii stiintifice, Principalele
situatii in care este necesar controlul
radioactivitatii, sunt descrise in continu-
are prezentand totodata cateva modele
moderne de detectori de radiatii, fa-
bricati de firma HARWELL INSTRU-
MENTS sunt descrise in continuare;
- dozimetre individuale cu fibre de cuart
(fig. 111.3.19)ce pot rnasura energii de
la 10 keV;
- monitor de radiatii (fig. 111.3.20)pentru
determinarea nivelului radioactivitath
din incapenle de lucru, de tratament, a
vecinatatilor instalathlor nucleare etc;
- monitor de contaminare (fig. 111.3.21)
pentru determinarea contarninarii cu
substante alfa - active a supratetelor
plane;
- monitor de radiatii cu sistem de aler-
tare sonora si auditiva (fig. 111.3.22)
pentru determinarea contarninarii ra-
dioactive (alfa si beta) cu unitatea de-
tectoare detasabila :;;i utilizata prin te-
lecornanda de la 0 distanta de pana
la 100 m etc.
in unitatile nucleare si in imprejurimile
acestora, in unitatile spitalicesti care uti-
lizeaza izotopi radioactivi sau instalatii
Roentgen, in intreprinderile care fo-
losesc instalatii de defectoscopie nucle-
ara, in laboratoarele de cercetare stiin-
tifica care utilizeaza substante radio-
active etc. exista doua principale direc-
tii de interes in ceea ce priveste rna-
suratorile dozimetrice: aflarea dozelor
individuale absorbite de personal si mo-
nitorizarea fondului de radiatii prezente.

3.5. Masuriri in iluminat

3.5.1.MAsurAri obiective

Acestea se bazeaza pe un element

sensibilia radiatia lurninoasa (foto-sen-
sibil), transforrnand energia lurninoasa in
energie elecfrica (emisie de electroni).

Masurarea iluminarii
Se reallzeaza cu luxmetru (fig.
111.3.23).

5 6 7 8
\

3
2

Fig. 111.3.23.Principiul constructiv

Fig. 111.3.21.Monitor de contaminare
al luxmetrului:
1 - placa de fier; 2 - strat de seleniu;
3 - strat de baraj; 4 - pelicula din aur;
5 - inel din fier; 6 - filtru de corectie a
curbei de sensibilitate spectrala a se-
leniului; 7 - carcasa din rnasa plasti-
ca: 8 - galvanometru (cu ac indicator
aHa A 92. sau digital).
 III. Miisuriiri Capitolul 3: Miisurarea miirimilor neelectrice

Luxmetrul este cornpusa dintr-o ce- Mlsurarea intensiti~ii luminoase I in negru mat, astfel incat coeficientul

lula fotoelectrica legata la un galvano- I Se executa in laboratoarele produca- de reflexie sa fie sub 0,05.
metru. Celula este fermata din mai torilor de corp uri de iluminat pentru a I
multe straturi, prezentate in fig. 111.3.23. determina distributia intensitatii lumi- 3.5.2. Misuriri subiective
Fluxul luminos, ajuns pe stratul de ! noase a acestora.
seleniu fotosensibil, este transformat Pentru aceasta se utilizeaza un go- Acestea se bazeaza pe faptul ca
intr-un flux de electroni in sensuI de la ! niometru ce permite rotirea corpului de ochiul uman poate aprecia cu mare
seleniu la aur. Stratul de baraj impiedi- iluminat in spatiu: precizie egalitatea a doua luminante,
ca emisia mversa, - fata de axa verticala a corpului (un- care sunt privite simultan. Pe acest
Intensitatea curentului rezultat este ghiul a) ~i principiu s-a construit dispozitivul Lu-
indicata de un galvanometru. Aceasta - fa~ de un plan de referin~ (unghiul 13). mmer - Brodhun pentru aprecierea in-
este convertlta in lucsi, indicand in Se rnasoara iluminarea directa intr- tensitatll luminoase (fig. 111.3.25).
acest fel densitatea fluxului luminos pe un punct fix fata de aparat (cu un lux- Prin ocularul cubului fotometric (2)
suprafata luxmetrului - iluminarea metru) astfel ca intensitatea lurnmoasa din fig. 111.3.25se pot privi simultan
(E = d~dS sau E=~/S). pe 0 directle data de unghiurile a ~i 13 doua suprafete concentrice iluminate
Celula fotoelectrica este prevazuta se determina indirect: de sursele Se ~i Sm cu intensitatile Ie si
cu filtre (de regula 1:10 sl 1:100) ce E . 12 1m' Prin deplasarea cubului, lurninante-
permit rnarirea gamei de masura oferi- I =_a,p __
(3.5.2) Ie celor doua supratete se modifica.
a,p cose
ta de galvanometru. Aparatul permite Cand devin egaIe (Le = Lm) nu se mai
rnasurarea iluminarii intr-un punct din- unde: percepe diferenta dintre ele sl apar in
tr-un plan, considerand suprafata celu- l ~i (J - sunt marlrnlle geometrice dintre ocular ca 0 singura suoratata,
lei neglijabila. corp ~i luxmetru; Cum lntensitatile Ie sl 1m sunt dirijate
Daca in locul galvanometrului se E f3 - iluminarea directa rnasurata perpendicular pe suprafetele din cub
rnonteaza un dispozitiv inregistrator, se a, pentru intensitatea 1 f3' rezulta relatiile:
poate determina variatia ilurninani de-a Precizia masurarii este a6u atat mai
lungul unui traseu pe care se depla- mare cu cat componentele reflectate
: _!!!_=~
I I $;1 =1 (/_!!!_ (3.5.3)
)2
/2 /2 me/
seaza celula fotoelectrica. ale fluxului luminos, ce ar putea ajunge m e e

pe luxmetru, sunt eliminate. Incintele in unde:

Mlsurarea fluxului luminos (lumenmetru) care se executa masurarile se vopsesc l m sl l e - sunt distantele de la sursele
I

Masurarea se executa numai in la- Sm ~i Se la cubul fotometric,

borator, pentru a determina fluxul lam- 2 4 5 3 citite pe rigla gradata (1).
pilor sau al corpurilor de iluminat. Cum sursa Se este 0 sursa etalon a
Lumenmetrul mai este denumit ~i carei intensitate Ie se cunoaste, se
"sfera integratoare" (fig. 111.3.24). Lam- ! poate stabili, cu 0 aproximare ce poate
pa sau corpul de iluminat se rnonteaza ajunge pana la 1%, intensitatea 1m a
in stera, Ecranul (4) se rnanevreaza sursei Sm.Aproximarea de 1% se rea-
astfel tncat pe fereastra (3) sa nu lizeaza atunci cand:
ajunga radlatlile directe. In acest fel pe - sursele de lumina au acelasl culoare;
fereastra ajunge numai flux reflectat de - luminantele Le ~i Lm sunt mai mari de
peretll sferei (prin reflexii multiple), ilu- 3 cd/rn":
minarea acesteia fiind: - observatorul ce executa rnasurarea
are ochii odihniti si a stat in intuneric
E = _p__ . ____!!!_ (3.5.1) cel putin 15 s inainte de a face rna-
1-p 4nR2
surarea.
unde:
p - este coeficientul de reflexie a Fig. 111.3.24.Lumenmetru 3.8. Misurarea pH-ului
supratetel inferioare a sferei; (sfera Integratoare):
R - raza sferei; sfera cu raza 1...4 m, perfect 3.6.1. Domeniul
tP - fluxul luminos emis de lampa sau difuzanta la interior; 2 - tampa sau
corp. corp de iluminat; 3 - fereastra in Cu cat 0 solutie este mai bogata in
lIuminarea E se mascara cu un lux- peretele sferei, de dimensiunea ioni de H+, cu atat ea are un caracter
metru, astfel ca se poate determina celulei fotoelectrice a luxmetrului acid mai pronuntat,
fluxul ~ emis de sursa (larnpa sau (diametru de 4... 5 ern); 4 - ecran Cu cat 0 solutie este mai bogata in
corp). Cu cat raza sferei este mai mare opac; 5 - dispozitiv de deplasare a ioni de hidroxil OH-, cu atat ea are un
cu atat determinarile sunt mai precise. ecranului. caracter bazic mai pronuntat,
2
Mlsurarea randamentului corpurilor
de iluminat O2 1m
Randamentul este dat de raportul "'_':.L':.~"- - - - - - - - - - - - - - - +---
o 1
11 = tPc1tP/,
unde
tPc - este fluxul corpului de iluminat;
tP/- fluxul lampil/lampilor cu care este
echipat.
Fig. 111.3.25.Schema dispozltlwlui Lummer Brodhun.
Cele doua fluxuri se determine prin
Se, Sm - sursa etalon, respectiv de rnasurat; Ie' 1m - intensitatlle surselor Sa si
masurari cu lumenmetrul.
Sm; 1 - rigla gradata; 2 - cub fotometric; le' lm - distantele de la Se si Sm la
cubul fotometric.
 Capitolul 3: Miisurarea miirimilor neelectrice
o solutle este neutra cand concen-
tratia ionilor de hidrogen este egala cu
concentratla de hidroxil.
in orice solutie neutra sl in apa pura,
concenfratiile [H+] ~i [OH-] sunt egale
cu 10-7 moi/i.
Daca in apa pura sau Intr-o solutle
neutra se dizolva un acid, concentratia
totala [H+] creste si, in mod corespun-
zator, concentratia [OH-] scadea.
Daca se dizolva 0 baza are loc feno-
menul invers. Deci, in solute acide con-
centratille [H+] > 10-7 mol/l, iar in solutille
bazice concentratiile [H+] < 10-7 moi/i.
S-a demonstrat in acest fel, de ce
concentratia ionilor de hidrogen [H+]
arata caracterul acid, bazic sau neutru
al unei solutii sl ce valori poate avea
aceasta concentratie (tab. 111.3.1).
Pentru comoditate, spre a nu se lucra
cu exponentl negativi, concernratla ionilor
de hidrogen se exprima cu logaritmul cu
semn schimbat al aceste marimi:
Exemplu: -Ig [H+] = pH (3.6.1)
Daca: (H+) = 10-5 mol/l, pH = 5
3.6.2. Principiul de misurare
a pH-ului
Electrodul din stlcla, cel mai utilizat
electrod de masura a pH-ului, este
alcatult dintr-un cilindru din sticla,
avand la partea inferioara 0 membrana
din sticla sensiblla la variatla pH-ului,
de forma semisferica. in interior se
gasesc 0 solutie tampon cu pH cunos-
cut ~i un electrod de reterlnta intern.
Sticla speciala din care este confec-
tionata membrana are in cornpozltle
metale alcalino-pamantoase (exemplu:
sodiu sau litiu). Cationii acestor metale
(Na+ sau U+), sub lnfluenta moleculelor
de apa, parasesc reteaua crlstallna a
sticlei, trecand in solutia de masurat, in
locurile ramase libere din reteaua
cristahna patrund cationii H+ exlstenti
in solutie, care au 0 mobilitate foarte
mare.
in acest fel, la supratata membranei
din sticla are loc un schimb ionic, cu
atat mai intens cu cat concentratia de
ioni de hidrogen din solutle este mai
mare: va apare, deci, un potential de
electrod, direct proportional cu logarit-
mul concenfratiei ionilor de hidrogen,
deci cu pH-ul solutlei.
Pe suprafata lnterloara a membranei
Tabelullll.3.1. Valortle conce~llor
solU1iei
Tipul solutlel
c::oncentratie mare de acizi
CO_!lcemr~~_r1lica _c1~~<2i~i....
_Soluti~n~utra ______
--- -----
Cq!lc:el1tr~~_mjca d_§l_~e_
Concentratie mare de baze
0_
va apare un potential de electrod, tnsa
constant si cunoscut, deoarece pH-ul
solutlel tampon din interior este
constant sl cunoscut.
Dlterenta de potential dintre solutia
cercetata sl solutia din interiorul mem-
branei este proportionala cu diferenta
pH-uri lor celor doua solutii,
Pentru rnasurarea acestei diferente
de potential sunt necesari doi electrozi
de reterinta: unul plasat in interiorul
electrodului de sticla (electrod de refe-
rinta interior) sl altul, plasat in solutia de
rnasurat (electrod de reterinta exterior).
Acelasi fenomen are loc de ambele
parti ale membranei din sticla. Dar, nu-
rnarul de ioni de H+ care patrund in re-
tea este diferit, in functie de concentra-
tia solutlel, Deci apare 0 diferenta de
potential intre cele 2 supratete,
Varlatia pH-ului cu 0 unitate ii cores-
punde 0 variatie a potentlalulul electro-
dului de rnasurat de 58,1 mV (Ia 20°C).
La pH = 7, e = 0
La pH = 6, e = -58,1 mV
La pH = 8, e = + 58,1 mV
La pH = 0, e = - 406,7 mV
La pH = 14, e = + 406,7 mV
Valoarea potentialului de electrod
depinde nu numai de concentratia ioni-
lor H+, ci ~i de temperatura solutlei (fig.
111.3.26).
Electrodul de referinta, interior sau
exterior este format dintr-un fir de pla-
tina inconjurat de mercur in contact cu
clorura de mercur (calomel). Aceste
elemente sunt protejate de un tub din
stlcla avand la partea lnterioara un dop
din asbest.
in cazul electrodului de referinta ex-
tern, acest tub, care constituie electro-
dul propriu-zis, este inclus intr-un cilin-
dru din sticta pi in cu solutie de clorura
de potasiu saturata (puntea electrolltlca).
3.7. Misurlri prtvind
poluarea atmOsferei
Determinarea concentratiilor de gaze
poluante ale atmosferei in zonele locu-
ite sl in zonele cu un inalt grad de pe-
riculozitate reprezlnta una din cele mai
importante functiuni ale sistemului de
monitorizare a calitatii vietii.
de H+ ,I OH-, In funqle de felul
I
Valoarea concentratlel Valoarea concentratiei
de H+ [molll] de OH- [mol/l]
10° ... 10-2 10-14... 10-12
- --10-6 -- ---T 10-8
----
T--- -- -- .
10-7 , 10~i
--
-16~8 __ - --
10-6
- ---10-14.-::t0-12-------- 10° ... 10-2
III. Miisuriiri
3.7.1. Misurarea concentratiilor
de gaze combustibile
in atmosferi
La trecerea radiatlel electromagneti-
ce de banda larga printr-un mediu ga-
zos are loc un fenomen de aosorbtie a
undelor electromagnetice de 0 anurnita
lungime de unda in acest mediu. Spec-
trul lungimilor de unda absorbite de-
pinde de cornpozitia gazului analizat.
Gazele a caror rnolecula este forma-
ta din atomi diferitl (molecule heteronu-
cleare) au proprietatea de absorbtie a
undelor electromagnetice aflate in do-
meniul tnfrarosu al spectrului. Acesta
este cazul monoxidului de carbon CO,
bioxidului de carbon C02, metanului
CH4, acetilenei, a altor hidrocarburi si a
rnajoritatll gazelor combustibile. Dome-
niul lungimilor de unda a radlatinor ab-
sorbite precum ~i absorbtia radlatlei in-
frarosii care corespunde frecventelor
de rotatle sl de vibratie ale moleculei
sunt specifice fiecarui gaz in parte.
Spectrele de absorbtie in domeniul in-
frarosu (IR) ale monoxidului de carbon,
bioxidului de carbon ~i metanului sunt
prezentate in figura 111.3.27.
Masurarea concemratiel unui anumit
gaz dintr-o rnostra prin determinarea
gradului de transmisie a unei radiatli
electromagnetice de 0 anum ita lungi-
me de unda pe 0 olstanta data in mos-
tra respectiva este nurnita metoda
e [mV]
Fig. 111.3.26.Caracteristica pH-ului
elecb'odulul din sticlA:
la 10°C, 8e = 56,1 mV/pH
la 20°C, M = 58,1 mV/pH
la 30°C, 8e = 60,2 mV/pH.
transmit.
[%]
100
75
50
25
A. [urn]
o
3 4 5
Fig. 111.3.27.Spectrele de abso~e
In IR a CH4, CO ,I C02.
 III. Misuriri
fotometriei nedispersive.
Analizoarele de gaze realizate pe
baza acestei metode sunt destinate
identificarii unui anumit gaz (rnolecula),
Metoda fotometriei nedispersive este
aplicabila in doua variante:
- metoda masurarii lntensltath relative
de absorbtie:
- metoda rnasuraril absorbtiei in
doua benzi de lungimi de unda,
Metoda fotometriei nedispersive, in
ambele variante, se bazeaza pe legea
de absorb tie a radiatiei electromagne-
tice in gaze, legea Lambert - Beer,
care turnizeaza intensitatea radiatiei
la lesirea dintr-o rnostra de gaz de lun-
gime optica d, la intrarea careia inten-
sitatea este '1' concentratla gazului in
rnostra [%] fiind c. Forma rnaternatica
a legii este data de relatia 3.7.1 $i fig.
111.3.28.
, =,
2 7
e-E,C·d
in care:
E)_ - este coeficientulde atenuare a ra-
diatiei de lungime de unda A;
c - concentratia de gaz [%];
d - lungimea cuvei de rnasurare
Ab = 1_ e -E;. ·c·d
in fig. 111.3.29 este prezentata variatia
gradului de absorbtle Ab, definit de
relatia 3.7.2 in functie de produsul c-d.
Se observa ca, pentru un anumit gaz,
o anurnlta lungime de unda a radiatiei
A $i 0 lungime data d a cuvei de rna-
surare, gradul de absorbtie Ab depinde
doar de concentratia c a gazului din
cuva, deci este 0 masura a acesteia.
Pe acsasta observatie se bazeaza me-
toda masurarii intensitatil relative de
absorbtie.
3.7.1.1 IMsuI'llT8B IntensIMtIl reIBtJve
de .,_""". 8 radlatJel IR.
Practic, determinarea coeficientului
de absorbtie se realizeaza prin compa-
rarea intensltatilor de iesire a doua fas-
incidenta 'I
cicule de raze de aceeasi intensitate
si aceeasl lungime de unda
A, care strabat aceiasl distanta d, dar
parcurg medii diferite. Unul dintre me-
dii este neabsorbant pentru respectiva
lungime de unda (de regula azot, N2)
celalalt mediu este mostra de studiat.
Mostra de masurat se introduce in
incinta de rnasurare in timp ce in incin-
ta de referinta se gase$te un gaz neab-
sorbant de radiatii din domeniul in-
fraro$u.
Cele doua incinte, de dimensiuni
identice, sunt strabatute de doua fasci-
cule de raze infrarosii, provenite de la
aceea$i sursa sau surse identice, fas-
cicule care, la intrarea in incinte, au
Capitolul 3: Misurarea mirimilor neelectrice
aceleasi lntensltati '1'
Pentru a asigura
practic, egalitatea riguroasa a intensita-
tllor celor doua fascicule, aparatele de
rnasurare sunt prevazute cu un dispozi-
tiv de reglare pentru echilibrare (regla-
rea punctului de nul, .aducere la zero").
La lesirea din incinta de rnasurare,
fasciculul corespunzator este atenuat,
in zona spectrului de absorbtie a gazu-
lui de rnasurat, proportional cu con-
cenfratia acestui gaz in mostra, in timp
ce aceleasi radlatii trec neatenuate prin
incinta de referinta, fapt ce deterrnina
o diferenta a lntensitatllor de lesire a '2
'2 celor doua fascicule, in zona spectrului
respectiv, proportionala cu concentra-
tia de rnasurat.
Analizoare de gaze, deosebit de
performante, bazate pe acest principiu
au fost realizate de firma AOSE-
MOUNT.
(3.7.1)
3.7.1.2 At_rat88 8~ iii douI
benzI de undllillR
(3.7.2) Determinarea concentratlel de gaz
poluant dintr-o rnostra de gaz atmos-
feric, prin metoda masurarii absorbtiei
radiatiilor in infrarosu din doua benzi
apropiate de lungimi de unda, consta
din compararea, la ie$ire, a lntensltati-
lor luminoase a doua fascicule de radi-
(3.7.3) atli IA de banda ingusta, unul aflat in
zona spectrului de absorbtle a gazului
de rnasurat, celalalt fiind intr-o zona
neabsorbanta de raze lA, care au par-
curs acelasi drum prin mostra de rna-
surat $i au avut la intrare aceeasi inten-
sitate. Diferenta intre lntensltatile lumi-
noase ale celor doua fascicule, deter-
FIg. 111.3.28.Ilustrarea legll
Lambert Beer.
Ab
1 -----------------------------
o ~d
Fig. 111.3.29.Yaria1ia absorbtlei
functlel de produsul c.d.
(con~. lunglme).
rninata de senzor sub forma de dife-
renta de tensiune electrica si preluata
de sistemul electronic de rnasurare si
control, este 0 masura a concentratiei
de gaz poluant in monstra de studiat.
Spectrele de absorbtie in domeniul
infrarosu (IA) ale monoxidului de car-
bon, bioxidului de carbon $i metanului
sunt prezentate in fig. 111.3.27.
Dezvoltarea actuala a microelectroni-
cii $i a opticii de precizie a tacut posi-
bila realizarea unor senzori optici cu
raze infrarosll de uz industrial, pentru
gaze combustibile cu pericol de explo-
zie, respectiv gaze toxice (CO). in a-
cest caz totul este miniaturizat si ca-
mera de rnasurare este larg deschisa,
patrunderea gazului de masurat in zo-
na fasciculului IA facandu-se prin con-
vectie naturala.
Metoda masurarii absorbtiei in doua
benzi de lungimi de unda IA poate fi
folosita pentru supravegherea concen-
tratlel de gaze combustibile sl toxice in
zone intinse (platforme industriale, do-
curi, tunele). Supravegherea poate fi
tacuta prin detectare punctuala, care
se realizeaza prin montarea intr-o re-
tea, a unor senzori individuali cu lA,
sau detectare liniara, prin folosirea asa
nurnltilor senzori deschlsi cu IR. Sen-
zorul deschis de gaz cu IA consta din-
tr-un ernitator, un reflector si un recep-
tor de radiatle lA, care sunt plasate, in
zona de supraveghere, in asa fel lncat
raza ernisa de ernltator sa fie reflectata
de reflector in zona receptorului. De
obicei, ernitatorul sl receptorul se afla
in aceeasl capsula, reflectorul fiind dis-
tantat fata de acestia la cateva sute de
metri (100 ... 300 m) (fig. 111.3.30).
Metoda este foarte sensioila sl in
acelasi timp foarte robusta, putin sen-
sibila la zgomote $i perturbatll, deoare-
ce orice obiect aflat in calea razelor IA
atenueaza, in mod egal, cele doua fas-
cicule de radlatii. Astfel ceata, ploaia,
ninsoare, fumul nu perfurba sensibil in-
dicatia instalatiel de rnasurare, la fel ca
si prezenta tntamplatoare a unui obiect
opac (pasare, animal) in calea razelor.
Aealizari practice deosebite, in acest
domeniu prezinta firma SIEGER.
IR ~reflector
A~ {Y'"
~ ;~
FIg. 111.3.30.Senzor deschls
de gaz cu IR.
 Capitolul 3: Miisurarea miirimilor neelectrice III. Miisuriiri

3.7.1.3 SenzoNI cstalltlc de gaze 02, monoxid de carbon, CO, metan, Principalele gaze toxice prezente in
combust/bile CH4, sl alte gaze combustibile. atmosfera sunt: oxizii de sulf (S02 sl
Componentele combustibile contlnu- Senzorul de gaze cu Sn02 face parte S03), oxizii de azot (NOx), hidrogenul
te in amestecurile de gaze, in aer de din clasa senzorilor cu rezlstenta varia- sulfurat (SH2), monoxidul de carbon
exemplu, sunt aceleasl substante ga- bila (chernorezlstenta), dependenta de (CO), amoniacul (NH3), ozonul (03) si
zoase care, in cornblnatle cu oxigenul, concentratia de gaz de la interfata gaz- unele hidrocarburi.
conduc la reactii exoterme, deci furni- solid a oxidului metalic.
zoare de caldura. Determinarea gradu- Sn02 este un semiconductor de tip n 3.7.2.1 Afjsul'8l8ll pe baza
lui de incalzire a amestecului de gaze, (electronic). proprletAtJlor de rad1atJe specltloe
in conditllle realizarli reactlel exoterme Cand sezorul este lncalzit la 0 tem-
este 0 masura a concentratiei de peratura de 400°C, in absente oxige- 3.7.2.1.1Anallzorul de 502 prtn
componente combustibile in gazul de nului, electronii liberi se rnisca usor ftuorescenfl
analizat. prin structura poroasa a bioxidului de Esantionul de gaz atmosferic este
in mod normal, reactlile exoterme se staniu policristalin, determinand 0 re- prelevat continuu, traverseaza un filtru
produc la temperatura de aprindere a zlstenta electrica mica a materialului. de praf din teflon, apoi un filtru de hi-
gazului combustibil, in jur de 900°C, in aer uscat, oxigenul 02 avid de drocarburi, intrand apoi in camera opti-
dar, in prezenta unui metal catalizator electroni, se absoarbe pe suprafata ca de analiza a S02. E~ntionul este
(platina, paladiu, rodiu, toriu), combus- particulelor de Sn02, torrnand 0 barlera supus unei puternice radiatii in ultravio-
tia are loc la 0 temperatura mult mai de potential la limitele de granulatie. let, cu 0 lungime de unda in jurul valorii
scazuta, sub 450°C. Acest lucru este Aceasta bariera de potential impiedica de 215 nm, prod usa de 0 lampa cu va-
datorat falptului ca metalul catalizator rniscerea electronilor, determinand cres- pori de zinc, care are un spectru de
reduce inertia de combinare a gazului terea rezlstentel electrice a materialului. emisie de foarte mare intensitate la
combustibil sl activeaza moleculele de Cand senzorul este expus unei aceasta lungime de unda, Puternica ra-
oxigen. atmosfere ce contine gaze reducatoare diatie UV exclta cea mai mare parte a
Senzorii catalitici de gaze combusti- (CO, CH4, alcool sau alte gaze com- moleculelor de S02 care se dezactivea-
bile, moderni sunt realizati sub forma bustibile), supratata materialului ab- za printr-un proces radiativ, cu emisie
de pastila rniniaturala in care sunt cu- soarbe aceste molecule de gaz $i pre- de radiatie electromagnetica de frec-
prinse doua elemente senzitive. zenta oxigenului deterrnina oxidarea venta mai scazuta (nuorescente). Masu-
Fiecare element senzitiv este format acestora. Acest fenomen conduce la rarea cu precizie a energiei de fluores-
dintr-un fir bobinat din platina, lncalzlt consumarea oxigenului absorb it, deci centa se realizeaza cu un tub fotomul-
electric, incapsulat in cerarnlca (alu- la scaderea diferentel de potential, cu tiplicator de Inalta sensibilitate, semna-
mina) $i acoperit ulterior cu un strat din efect direct rnicsorarea rezlstentei lui fiind ulterior amplificat $i prelucrat
alt catalizator, paladiu sau toriu, dis- electrice a materialului de un microprocesor. Rezultatul rnasu-
persat pe un strat de oxid de toriu de- Senzorul de gaz cu Sn02 poate fi fa- ratorn este atisat direct in ppm sau
terrnlna cresterea temperaturii, deci $i i bricat utilizand tehnologia siliciului sl a l-lg/m3 de S02 in aerul atmosferic.
a rezlstentel firului de platina corespun- straturilor subtrl. Determinarea concentratiei de gaz
zator: pe cand, celalalt este inhibat Aplicarea tehnicilor de procesare a poluant in atmosfera prin metoda fluo-
(pasivizat) $i are rolul de a urmari siliciului la senzorii de gaz cu Sn02 du- rescentei poate fi aplicata si in cazul
schimoarile datorate mediului ambiant ce la 0 putere de incalzire joasa masurarii concentratiei de hidrogen
(presiune, temperatura, umiditate). (100 mW pentru temperaturi de 300°C) sulfurat, H2S, prin modificarea larnpii
Cele doua elemente senzitive ale se- $i la posibilitatea integrarii senzorului in UV $i a frecventel de receptie a tubului
zonului sunt plasate pe brate opuse ale circuite electronice ce contin senzori fotomultiplicator.
unei puntl Wheatstone de rnasurare, de temperatura sl dispozitive pentru
initial echilibrata. amplificarea sl prelucrarea semnalului 3.7.2.1.2Anallzorul de oxlzl de azot
Diferentele de rezistenta dintre cele util. NO, N02, NOll prin chlmilumlnescentl
doua elemente ale senzorului determi- Senzorul de gaz cu bioxid de staniu Chimiluminescenta este fenomenul
na un dezechilibru al puntii, 0 tensiune i este, in general, un traductor de gaz de aparitle a unei radiatii electro mag-
care este proportionala cu diterenta de neselectiv, folosit adesea pentru detec- I netice din spectrul vizibil ca urmare a
temperatura, deci cu concentratla de : tarea gazelor combustibile, cu deosebit reactiei chimice dintre doua substante.
gaz combustibil in aerul analizat. succes mai ales pentru monoxid de Acest fenomen poate fi folosit la deter-
Tensiunea de dezechilibru a puntii este I carbon CO si hidrogen sulfurat H2S. I minarea concentratiei unei anumite
amplificata sl transmisa sistemului de Senzorul trebuie sa lucreze la tempe- 'substante specifice in cadrul unui
supraveghere, alarmare $i control ca 0 ratura constanta, ridlcata, in jur de , amestec. Este cazul monoxidului de
masura a concentratlel de gaze com- 200 ...300 °C, pentru a mari viteza de , azot NO, care in reactie cu ozonul, 03,
bustibile in atmosfera. Timpul de raspuns ' reactle si a-l face insensibil la variatiile duce la formarea bioxidului de azot,
al unui astfel de senzor, in zona 25% la de temperatura ale mediului ambiant. N02, in stare excltata $i care, la trece-
50% LEL (Limita Minima de Explozie), De reterlnta in fabricarea senzorilor rea in stare fundarnentala, emite un fo-
este de ordinul secundelor, plaja sa de de gaz cu bioxid de staniu este firma Iton luminos.
lucru fiind 0 ... 100% LEL. I FIGARO din Japonia. NO + 03 -+ N02 + 02 + hv (3.7.4)
Fotonul, hv' emis in reactia de mai
3.7.1.4 Aflcl'Osenzorl de gaz cu bloJdd 3.7.2. Misurarea con~ei sus, are 0 lungime de unda (1100 nm)
destanlu de gaze toxice in atmosferi situata in domeniul rO$U al spectrului.
Bioxidul de staniu este un material Reactla chirnlca arata ca, daca con-
semiconductor care i$i schirnba con- Gazele toxice sunt acele componen- cenfratia de ozon este fixa ($i suficient
ductibilitatea electrlca daca este expus te ale atmosferei care pot conduce la de mare), intensitatea luminoasa emisa
unui gaz reducator. Pe acest fapt se inrautatirea starll de sanatate $i confort prin chimileminescenta este proportio-
bazeaza senzorul chimic cu Sn02, pen- i a omului, a sanatatii animalelor sl aten- nala cu cantitatea de NO prezenta in
tru detectarea concentratlei de oxigen, teaza la integritatea mediului ambiant. camera de reactie.
 III. Masurari
Reactia de chtrnlluminescenta permi-
te doar determinarea concentratlel de
NO din esantionul de rnasurat. Din
aceasta cauza, determinarea concen-
tratiei totale de oxizi de azot, NOx, res-
pectiv a concentratiei de bioxid de
azot, N02, se realizeaza prin rnasura-
rea concentratlei de NO duoa ce esan-
tionul de rnasurat a fost trecut printr-un
convertizor catalitic cu molibden, care'
asigura transformarea totala a bioxidu-
lui de azot in monoxid de azot (N02 -
NO). Se masoara succesiv sau paralel
prin chirniturninescenta concentratille
de NOx, respectiv NO, in camerele de
reactie, dlferenta dintre cele doua con-
centratil reprezentand concentratia de
N02 in esantionul studiat. Marile firme,
specializate in realizarea sistemelor de
monitorizare a calitatii aerului prezinta
in nomenclatorul lor de fabricatle
analizoare de S02 prin fluorescenta l;li
analizoare de NOx prin chimilumines-
centa.
3.7.2.2 Senzorol eIecIrochlmlc
de gaze toJdce
Celula electrochimica este forrnata
din doi electrozi tncorporaf intr-un me-
diu electrolitic. Acest electrolit poate fi I materiei Intalnite, independent de natu-
sub forma lichida vascoasa, sub forma
de gel sau sub forma de solid poros I
impregnat cu solutie, Electrolitul este
izolat de influentele exterioare printr-un
strat de bariera care poate fi sub forma ! culoarea sau granulatia particulelor in I cuantifice aceste constituente. in orice
unei membrane permeabile la gaze, un
mediu de difuzie sau un mediu preva-
zut cu canale capilare.
in timpul functionarii se apnea 0 ten-
siune electrica, de referinta, intre elec- i minarea masei de substanta depusa
trozii celulei. in absente din mediu a pe un filtru, parcurs, un timp dat, de
substantei chimice active, curentul prin
celula este foarte mic datorlta efectului i zona de rnasurat. Din cele precizate
de polarizare intensa a electrozilor.
Daca in incinta din partea superloara
a celulei se gasel;lte gazul chimic activ,
acesta patrunde prin membrana semi-
perrneabila in senzor, atinqand supra-
fata electrolitului. Moleculele chimic ! filtrarea aerului.
active difuzeaza prin pelicula subtire
de electrolit si ajung la nivelul electro-
dului de rnasurare, unde produc depo-
larizarea locala a acestuia, printr-o
reactle de oxido-reducere. Se realizea-
za astfel 0 scadere a barierei de poten-
tlal sl, pentru ca intre electrozi exlsta I
tensiunea de referlnta, prin celula apa-
re un curent electric a carul intensitate
este direct proportionala cu concentra-
tia de gaz activo
Dispozitivele miniatura, realizate pe
baza acestui fenomen de depolarizare
a electrodului activ a unei celule elec-
trochimice, in prezenta unui gaz toxic,
se numesc senzori electrochimici.
S-au fabricat senzori electrochimici
pentru detectarea concentrattel de oxi-
gen 02 si a celor mai importante l;li co-
Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice
mune gaze toxice: monoxidul de car- 3.7.4. R$1e de microsenzori
bon CO, hidrogenul sulfurat H2S, bioxi- degaz
dul de sulf S02, amoniacul NHa, clorul
CI2 l;li altele. De multe ori, in aprecierea aerului at-
Fiecare tip de celula este proiectat ! mosferic este nevoie doar de 0 evalu-
astfel tncat sa asigure sensibilitatea are calltativa, pentru a determina: gra-
maxima pentru componenta analizata, dul de confort, de poluare, mirosuri
in acelasi timp cu asigurarea minimului sau arome predominante, marirni in
de lnterterenta fata de gaze, posibil general, nernasurablle l;li care prezinta
prezente in mediul inconjurator. un puternic caracter subiectiv. Deoare-
I Limita minima de detectle poate fi in ce, in aprecierea calitatii aerului, a ali-
plaja de la 0,05 ppm la 50 ppm in mentelor sl a bauturilor, omul foloses-
functie de gazul analizat l;li de tipul ce- te, din instinct primordial, sirntul olfac-
lulei. Timpul de raspuns tipic este in jur ! tiv, s-a ajuns la ideea realizarii unui nas
de 30 ... 60 s. I electronic, care sa determine calitativ
I gradul de poluare a atmosferei.
3.7.3. Misurarea concel1tratiei de I
praf ,i aerosoli in abnosferi 3.7.4.1 Nasul eIecITonlc
Un nas electronic este, in principiu,
! Masurarea prafului in aerul ambiant un sistem electronic capabil sa indepli-
se reahzeaza, in prezent, prin metoda i neasca functnle olfactive ale nasului
I absorbtiei radiatiei beta. uman.
Radiatiile beta de mica energie sunt Sistemul olfactiv uman (situat in nas)
absorbite de corpurile solide, prin cioc- cuprinde in jur de 10.000 de senzori.
nirea cu electronii materialelor din care Acestia sunt, in general, foarte sensibili
sunt formate acestea sl a csror densi- dar nu si selectivi. Semnalele prove-
I
tate este proportionala cu masa mate- i nind de la acesti senzori, atunci cand
rialului respectiv. Absorbtia radlatiel I ei sunt expusi unei excltatii complexe
beta este astfel proportlonala cu masa (unui rniros), sunt trimise la creier l;li su-
puse unei analize complexe. Semnalul
I
ra fizico-chimica a acesteia. de iel;lire de la creier este in mod nor-
Deci absorbtia radiatiei 13 de cafre mal 0 concluzie simpla. Individul uman
I
praful atmosferic nu depinde de propri- nu incearca nici sa descornpuna aroma
etatile chimice ale prafului l;li nici de • in diferitele ei constituente sl nici sa
suspensie in atmosfera. i caz, inalta sensibilitate a senzorilor u-
Principiul de rnasurare a concentra- i mani permite detectarea unor compo-
tiei de particule solide l;li lichide in nente ale unui miros complex, prezen-
aerul atmosferic consta in deter- tate in cantitatl mici, in unele cazuri pa-
na la unu la un trilion (10-12).
Nasul electronic poate fi folosit
un debit cunoscut de aer prelevat din pentru rnasurarea sl monitorizarea mi-
rosurilor in orice domeniu, ceea ce su-
I
mai sus, referitoare la absorbtia radia- gereaza faptul ca acesta poate avea
tiei beta de catre substante, aceasta
I diverse apllcatil, lncepand cu industria
determinare se reanzeaza, cel mai allmentara si pan a la rnonltorizari ale
fidel, prin rnasurarea absorbtiei radia- calitatli mediului.
tiilor beta de cafre filtru inainte l;li dupa
i 3.7.42 Retete de mlcrosenzorl de gaz
Radiatiile beta sunt absorbite ur- Retelele (matricile) de senzori de gaz,
I
rnand 0 lege exponentiala; determina- i elemente constitutive de baza ale unui
rea cantitatli de praf depuse pe filtru I nas electronic, pot fi concepute in di-
I
consta in a calcula diferenta dintre ab- : ferite tehnologii de realizare a micro-
sorbtla filtrului curat sl absorbtia filtrului ! senzorilor electronici de gaz. Se pot
lncarcat cu depozitul de praf.
I aminti aici: senzori semiconductori cu
Elementul de baza in realizarea rna- bioxid de staniu (Sn02 senzor), senzori
surarii prafului din atmosfera prin ab- ! cu unda acusnca de suprafata, senzori
I
sorbtla radiatiilor p, i1 reprezinta dispo- cu unda acustlca de volum, senzori
zitivul de rnasurare cu radlatille beta. TEC MOS cu poarta din metal cataliza-
Hadlatia neabsorbita de filtru este tor (PdMOS FET de exemplu). Toate
determinata cu ajutorul unui numerator aceste tip uri de traductoare de gaz
Geiger-MOiler dupa trecerea ei printr-o (doar cu exceptla senzorilor cu Sn02)
sita de protectie sl llrnltata de un coli- sunt puternic selective l;li dificil de inte-
rnator,
I grat intr-un nas electronic. S-a desco-
per it ca 0 clasa, relativ larga, de po-
! limeri organici conductori poseda pro-
prietatea de a fi sensibili la 0 multitu-
dine de substante volatile sau gazoase.
 Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice
Acesti polimeri organici au proprietatea
de a-l?i modifica conductivitate cand
sunt expusi unui mediu ce contine
anumite gaze. De remarcat ca aceasta
proprietate este usor repetablla, pre-
zinta un histerezis scazut sl se ma-
nifesta rapid, la temperatura camerei.
Trebuie subliniata, de asemenea, slaba
selectivitate, trnblnata cu puternica
sensibilitate a acestor polimeri la dife-
rite substante volatile, cat l?i posibilita-
tile de integrare a acestor retele (ma-
trici) de senzori. Tehnologiile de reali-
zare a acestor matrici de senzori sunt
compatibile cu cele de fabricare a cir-
cuitelor integrate pe scara foarte larga
(microtehnologii).
Senzorii raspund la vapori in mod si-
milar cu nasul uman, dar usor mai lent.
in cele mai multe aplicatll circa 90 %
din semnalul de lesire este obtinut in
mai putin de 60 s.
Lantul de baza al polipirolului este
conductor in cazul in care electronii se
pot deplasa de-a lungul lantulul, in ca-
zul unui material pe baza de polipirol
pur, conductivitatea poate fi redusa da-
ca se ataseaza lantului 0 rnolecula adi-
tiona la, de exemplu, 0 rnolecula de tri-
fluorometil cu rolul de a reduce circu-
latla electronilor (fig. 111.3.31).
a N
1
H {cO~du~ti~-1
1 ~1~c_!r~n_!Jl~i~
H H
1 1
N CF3 N
Fig. 111.3.31.
a - lantul de polipiro/ simp/u;
conductie etectronice;
b - lantul de polipiro/ cu un grup
trif/uorometil atasar,
Fig. 111.3.32.Structura unul neuron
arUftclal.
3.7.4.3R.,.,. neuronsle al'flflclale
o retea neuronala artiflciala este un
sistem de procesare a informatiei ale
carut pertorrnante prezinta caracteris-
tici asernanatoare cu cele ale sistemu-
lui nervos biologic. Retelele neuronale
artificiale au fost dezvoltate ca 0 gene-
ralizare rnaternatlca a modului de gan-
dire uman (biologic),bazat pe urrnatoa-
rele cunostinte:
1. procesarea inforrnatlel are loc la ni-
velul catorva elemente simple numi-
te neuroni;
2. semnale care se transfera intre neu-
roni se realizeaza prin interconexiuni;
3. fiecarei interconexiuni ii este asoci-
ata 0 pondere care, in retelele neu-
ronale clasice, multiplica sensul
transmis;
4. fiecare neuron apnea asupra rezul-
tantei semnalelor de intrare (suma
ponderata a semnalelor de intrare) 0
functie de activare (neliniara) pentru
a furniza semnalul sau de raspuns,
o retea neuronala artlflciala este al-
Fig. 111.3.33.R", neuronalA cu propagare inainte, cu un slngur strat
XI' x2,···xn - valorile intrarilor;
n
X = ~.L.J w., . x. =
I
y.
-In
; excltatia totala a retelei asupra neuronului;
;-1
Y = f(x) - valoarea iesirli neuronului
Fig. 111.3.34. Retes neuronalA muttistrat cu propagare inalnte.
III. Masurari
catuita dintr-o rnultirne de nod uri in ca-
re se afla neuroni artificiali, elemente
de procesare neliniare, care opereaza
in paralel.
Prin analogie cu neuronul biologic,
un neuron artificial are un anumit nu-
mar de intrari si 0 singura iesire, care
se poate conecta la intrarea mai multor
neuroni. Fiecare intrare are asociata 0
pondere, care reprezinta importanta pe
care 0 are impulsul, prezent pe linia
respectiva, la activitarea neuronului.
Neuronul artificial este 0 copie mult
simplificata a neuronului biologic.
EI este format (fig. 111.3.32)dintr-un
corp Y, un set de intrari Xi l?i 0 lesire Y.
Fiecare intrare este ponderata, adica
semnalul de la intrarea sa este multipli-
cat cu 0 valoare corespunzatoare, nu-
mita pondere, Wi; toate lntrarile ponde-
rate sunt insumate, obtlnanou-se sem-
nalul total de excitatie X = Y-in• Asupra
sumei obtinute se aplica 0 functie de
activare, f(x), de obicei 0 functie cu
graficul sub forma de S, obtinandu-se
WI' w2, ... wn - ponderile cu care se multipllca,
fiecare intrare;
(Y-out).
 III. Masurari Capitolul 3: Masurarea marimilor neelectrice

valoarea semnalului de iesire a respec- tratarea corecta a neliniaritatilor senzori- fuzzy ~i teoria posibllltatilor.
tivului neuron, Y = Y-out = f(x). lor, a zgomotelor si 0 adaptabilitate mai Utillzand 0 reprezentare prin submul-
n buna la procesele stocastice. tirnl fuzzy a acestor cunostlnte se re-
X = ~w.. x. = y.-m (3.7.5) Nasurile electron ice dotate cu retele zolva probleme legate de utilizarea
.L,.,
I I

i_1
de microsenzori si relele neuronale ar- unei reguli cand data tolosita cores-
Cel mai simplu tip de retea este retea- tificiale permit evaluarea atat cantitati- punde in mod intuitiv, dar nu ex pres
ua neuronala cu propagare inainte sl va cat ~i calitativa a inforrnatiilor premisei unei reguli, de determinarea
un singur strat, caracterlzata prin ace- obtinute din mediul lnconjurator, Antre- limitei rigide, de decuparea in intervale
ea ca prezinta un singur strat de neu- nate in regim dinamic, retelele pot pre- care rnareste practic nurnarul de reguli
roni sl trebuie stabilita 0 singura matri- zice concentratlile de gaz intr-un anu- sl de continuitatea in apropierea
ce de ponderi (fig. 111.3.33).Exista un mit mediu chiar inainte ca acestea sa acestor limite.
nurnar (nivel) de intrari, egal cu nu- fie stabile la nivelul matricii de senzori. Exista doua situatii posibile:
rnarul senzorilor, de exemplu, ~i un nu- - cuno~tintele utilizate in reguli ~i faptele
mar (nivel) de leslrl, egal cu numarul 3.7.5. Sisteme inteligente care caracterizeaza 0 anumita srtuatie
neuronilor, deci cu nurnarul de decizii de monitorizare a caliti1:ii sunt imprecise sl vagi. in acest caz 0 re-
care pot fi luate. atmosferei prezentare a cunostintelor pe baza unor
Nodurile de intrare Xi au rol numai de variabile lingvistice ~i un motor de infe-
a transmite lntrarlle fara rol de calcul; lnteliqenta artificlala este un domeniu renta ce utilizeaza logica fuzzy, permit
de aceea nu se considera ca tormeaza privilegiat de utilizare a subrnultlmilor tratarea eficienta a acestora;
un strat. Neuronii sunt doar cei notati fuzzy si a teoriei posibilitatilor, deoare- - cunostintele utilizate sunt precise,
cu Y. Heteaua este cu propagare ina- ce se lucreaza cu cunostinte care sunt dar regulile sl faptele care caracteri-
inte, pentru ca permite fluxul de infor- adesea exprimate de fiinte umane, deci zeaza 0 anurnita situatie sunt imposi-
rnatie doar dintr-un singur sens, de la fundamental imprecise, incerte si vagi. bile. Tratarea acestora se poate face
intrare spre leslre. Heteaua din fig. in acest context se lncadreaza sl cu motor interenta care utilizeaza te-
111.3.33 este 0 retea total conectata monitorizarea calitatii atmosferei. oria posjbilitatilor.
pentru ca neuronii de iesire sunt co- ln acest caz este, in mod cert, utila I Implementarea unui motor de infe-
nectati la toate intrarile. folosirea "sistemelor expert fuzzy", fun- I renta pe baza logicii fuzzy poate parea
in fig. 111.3.34este prezentata 0 retea damentate pe reguli de tipul: "daca p, • mai dificila sl operatlile realizate mai
multistrat (doua straturi) total conec- atunci q". lungi, decat pentru un motor cu infe-
tata, cu propagare inainte. Imperfectiunile asupra cunostintelor renta de utilizare logica claslca,
Heteaua are un nivel de intrare, cu n in monitorizarea calitatll atmosferei sl Anumite conceptli actuale permit
intrari, un nivel de iesire, cu m ieslrl si oportunitatea utilizerii logicii fuzzy. simplificarea si, uneori, chiar evitarea
un strat ascuns de p neuroni. Exista Tntr-un sistem expert clasic, orice re- calculelor, rarnanano compatibil princi-
doua matrici ale ponderilor, corespun- gula (R) de tip "daca p, atunci ct' are 0 piului general cunoscut generic ca fiind
zatoare celor doua straturi, una atasata prernisa p sl 0 conditie q exprimate in- "modus ponens general".
legaturilor dintre nivelul de intrare sl ni- tr-un mod precis sl sigur, ea fiind ges- ln concluzie, urmatoarele conditlt
velul ascuns, (Vik), de dimensiune n x , tioanta de cafre un motor de interfe- sunt oportune utilizarii logicii fuzzy
p, cealalta atasata legaturilor dintre ni- renta fundamentat pe logica clasica, pentru realizarea unor sisteme expert
velul ascuns ~i nivelul de ie~ire (Wkj), Daca anumite fapte sau anumite re- de monitorizare a calitatii aerului, date-
de dimensiune p x m. Desigur, in cazul guli nu sunt bine cunoscute, regula (R) Ie sunt furnizate de instrumente de ob-
acestor retele, procesul de lnvatare de- poate fi prevazuta cu anurnitl coefici- servatle a caror precizie nu este abso-
vine mai dificil, uneori putand da gre~. entl care exprima increderea expertului luta, precizia reprezentarf trebuie sa fie
in acest ultim caz, procesul de lnvatare (cum este cazul sistemului expert cla- tlexlbila pentru a se adapta condltiilor
se ia de la inceput cu trepte mai mici sic Mycin, utilizabil la diagnosticare de observatie; descrierile folosite utili-
de modificare a valorilor ponderilor ~i rnedlcala) sau sa exprime cunostinte zeaza obiecte cu limite imprecise, cu
eventual cu alte set uri de proba, probabilistice asupra fiabilitatii reguli- categorii care, eventual, se lntrepa-
Cunostintele unei retele neuronale lor, daca problema de tratat permite trund; observatorii furnizeaza descrieri
artificiale sunt inglobate in ponderile astfel de cunostinte (cum este cazul in subiective, reprezentarea obiectelor
sale, ponderi care se ajusteaza in faza ! meteorologie sau medicinal. trebuie sa fie aproplata descrierii ling-
de antrenare. ln cazul in care cunostintele sunt in- vistice furnizata de cafre observatori.
Exista 0 serie de algoritmi de tnvata- certitudini, deci probabilitatile nu sunt Alaturi de sistemele expert destinate
re, care se impart in doua mari catego- cunoscute sau sunt imprecizii sau des- monitorizerf cal itati i aerului, au fost
rii, supervizati ~i nesupervizati. crieri vagi - cum este cazul monitori- realizate sl sisteme expert destinate
Retelele neuronale artificiale, folosite zarii calitatii atmosferei, avand in vede- tratarii diferitelor probleme in domeniul
in realizarea de nasuri electronice perfor- re fenomenele fizice ce guverneaza re- medical, financiar si ca suport pentru
mante, prezinta doua, trei sau chiar mai gulile, este potrlvita construirea unui realizarea unor probleme matematice
multe niveluri ascunse, ceea ce permite sistem expert care utilizeaza logica ~i de previziune.
 III. Masurari

Capitolul
Masurari complexe
 Capitolul 4: Miisuriiri complexe
o problema irnportanta este consti-
tulta de efectuarea masurilor aleatorii. ' s.a.rn.d,
Pentru rnasurarea la distanta a mai
multor parametri se utillzeaza multiple-
xoare MUX demultiplexoare DMUX
care permit utilizarea unui singur fir in-
tre MUX $i DMUX (fig.1I1.4.1).
Pentru a transmite mai multe infor-
rnatii (mai multe mas uri - intrari) pe un
singur canal (0 singura lesre) este uti-
lizat un selector electromecanic numit
sl multiplexor MUX. Pentru citirea infor-
rnatiilor transmise prin intermediul unui
MUX la un aparat receptor cu 0 singu-
ra intrare sl cu mai multe ie$iri este uti-
lizat un distribuitor, cunoscut sl sub
denumirea de demultiplexor DMUX.
Selectoarele sl distribuitoarele sunt
utilizate frecvent in centralele telefonice
automate.
in fig. 111.4.1.este aratat principiul de
transmitere-receptie a inforrnatiilor la F la DMUX. La randul sau DMUX trans-
distanta pe un singur fir.
Daca se doreste trimiterea semnalu- , tie peralela. Pentru aceasta, pe adre-
lui de la sursa E la lampa de semnali- I sele Al A2 atat MUX cat si la DMUX se
zare H2, trebuie adusa peria MUX pe
borna 1 $i DMUX pe borna 2. Pentru ca
lampa de semnalizare Hi sa functlo-
neze, este necesar ca peria MUX sa fie
pe borna 1 sl a DMUX tot pe borna 1.
Evident ca pentru a evita distrugerea
informatiei transmisia trebuie facuta:
sincron.
in varianta electromecanica, MUX $i A2, A3. in cazul prezentat la patru biti
DMUX pot functlona atat cu semnale
analogice (tensiunea putand avea orice
valoare) cat $i cu semnale log ice.
Varianta electronica a multiplexoare-
lor respectiv demultiplexoarelor logice
functloneaza pentru semnale logice
(U = 0 sau U = 5V).
in acest caz, atat MUX cat $i DMUX
contin; intrari W, iesiri Y $i adrese A.
Prin intermediul adreselor se realizeaza
operatia de comutare de la un fir la
altul, in drectla intrarl-iesjre la MUX $i
lntrare-leslrl la DMUX. Referitor la fig.
111.4.2 a (MUX) pentru Al, A2 = 0,0
comutatorul stablleste legatura Wo = Y;
pentru Al, A2 = 0,1, legatura W1=Y
s.a.rn.d. in fig. 111.4.2b (DMUX) pentru
Al, A2 = 0,0 se stablleste legatura F =
MUX
Wo 0.- ~ - - ' -,
----W--J) , /
.-----,-1 .. \
\ F
/
E +
x-
Flg.IIIA.1. Prtnclplul de lransmlsie-receptie a mai
multor Infonn&1ll pe un slngur canal
(multlplexars-demultlplexars).
Yo pentru Al<A2 = 0,1, legatura F = Y1
I indicatoare
in mod conventional,
dreptul intrarii la MUX si a iesirll la
DMUX se noteaza adresele pentru care
se efectueaza legatura intrari-iesire,
respectiv lmrare-ieslri.
in fig. 111.4.3este data schema de
transmisie a informatlilor MUX, respec-
tiv DMUX in varianta electronica (digi-
tala), pentru cuvinte cu patru bltl,
Un cuvant (byte) este format din mai
multi biti, in cazul respectiv byte-ul are
patru bitl; la calculatoarele personale u-
zuale un byte este format din opt bitl,
conform codului ASCII (American Stan-
dard Code Interchange Information). Cu-
vantul de opt biti se mai nurneste octet.
in mod normal, sistemul transmite pe
un singur fir F un byte. Deci MUX tran-
sforrna inforrnatia peralela intr-o infor-
rnatie serlala, care este transrnlsa prin
forma intorrnatla seriala intr-o informa-
efectueaza 0 baleiere cornpleta. Pentru
a nu se distruge inforrnatia, baleierea
adreselor trebuie etectuata sincron.
in functie de lungimea cuvantulul se
alege tipul de MUX, respectiv DMUX.
De exemplu, pentru un cuvant de opt
bitl (WO... Wl ~ 23) sunt necesare pen-
tru 0 baleiere cornpleta trei adrese Al,
(Wo... W3 ~ 23) sunt necesare doua
adrese (A 1, A2).
Deci cuvantul este format din 2n bltl,
in care n este nurnarul de adrese ne-
cesar. in acest caz, ecuatiile de functi-
onare sunt:
Pentru MUX:
- -
F = A1·A2• WO+A1·A2• W1 +A1·A2• W2+
+ A1·A2· W3 (3.4.1)
Pentru DMUX:
Yo = A1·A2• F
Y1 = A1·A2·F
Y2 = A1·A2·F (3.4.2)
Y3 = A1·A2·F
Trecerea de la aparatele de rnasurat
DMUX
.- _-- .....
0 Wo
....
I
I \1 v,
\ I
' ...., __ ~ .-~Y3
' ~
H2 Hl
III. Miisuriiri
la cele inregistratoare a
in constituit 0 evotutle lmportanta in do-
meniul cenfralizarii masurarilor (§ 2.8).
Acestea sunt capabile sa achizitioneze
si sa trateze un nurnar mare de intrari
sl chiar sa actioneze asupra procesului
prin contactele unor relee. Adica pe
langa functia de rnasurare au $i functll
de cornanda. Prelucrarea rnarirnilor fizi-
ce necesita tratamente specifice (de
presiune, nivel, debit, temperatura
etc.). Ansamblul acestor masurari si in-
registrarea lor lnforrneaza utilizatorul de
starea sistemului la un moment dat $i
de evolutia procesului supravegheat
(monitorizat) in timp. inregistratoarele
se aleg, in functie de proces, cu sau
fara hartie (lrnorlrnanta), pentru 0 rna-
rime sau mai multe (rnonocurba sau
multicurbe). inregistratoarele multi-
curbe se reallzeaza in mod oblsnuit,
pentru 3, 6 sau 12 marlrni. Ele utilizea-
za un multiplexor, fiind necesar un sin-
gur dispozitiv de trasare.
Memorarea se efectueaza pe impriman-
ta (suport de hartie cu deplasare liniara
sau unghiulara cu viteza constanta).
Tehnica inregistrarii permite rezolva-
rea functiilor de baza ale unui concen-
trator de date (colectarea $i conserva-
rea observatiilor cu privire la sistemul
monitorizat). Desigur ca trecerea de la
multiplexoare analogice - logica cab la-
ta (fig.1I1.4.1) la cea numerlca - logica
programata (fig. 111.4.2)permite creste-
rea nurnarului de functri asigurate, su-
pletea in utilizare sl caracterul universal
al concentratoarelor de date.
o centrata de masura are, ca obiec-
tiv, achizitia si tratarea datelor. Aceasta
se realizeaza prin urrnatoarele functil:
interfata cu procesul (intrari/ie$iri), con-
trolul centralei $i tratarea masurarilor;
mterfata om-rnaslna, comunicarea cu
un calculator de supervizare. lnformatl-
ile din proces sunt semnale analogice
(intensitatl sau tensiuni furnizate de tra-
ductoarele de rnasura) sau semnale 10-
gice (contacte sau informatil codificate
numeric). Semnalele analogice sunt in-
tensitatl in gama 4-20 mA c.c. sau ten-
siuni 0 ... 5 V c.c.
MUX DMUX
--
Wo 00
--
wl
01 F
C
w2
10
--
W3
11
A1
a
A2
b
i
A1 A2
Flg.IIIA.3. Schema de lransmiters
a Infonn&1lllor cu MUX ,I DMUX.
 III. Masurari Capitolul 4: Masurari complexe

__!!_Q_ 00

~01 y

Calculator
electronic
--'!!..L 11

Fig. 111.4.4. Schema bloc a unui sistem de mAsurare asistat de calculator.

00
10
A, A2
b formitate cu acelasi algoritm prestabilit,
Fig. IIIA.2. Principiul de functionare
al MUX-DMUX cu clrcuite integrate
VLSI.
Cele mai moderne sunt sistemele de
rnasurare asistate de calculator.
Sistemele de rnasurare sl preluare a
informatlel presupun 0 automatizare a
masurarilor, asttel tncat sa se poata re-
aliza pe de 0 parte, obtinerea de date
din mai multe puncte de rnasurare,
(intensitatl, tensiuni); prelucrarea preli- multiplexorului, cafre blocul de esantl-
rninara a acestor marirni electrice astfel onare sl memorare.
incat sa poata fi prezentate sub 0 for- Prin intermediul convertorului ana-
ma acceslbila unui calculator numeric; log-numeric acestea sunt aduse la 0
prelucrarea propriu-zisa a informatlel forma cornpatibila cu echipamentul
de catre calculatorul electronic, in con- central sl apoi trimise in magistrala de
formitate cu un algoritm stabilit ante- . date sl adrese catre modem. Dupa
rior; aflsarea rezultatelor rnasurarltor sl ~ transformarea lor in semnale modulate,
luarea unor decizii, fie automat in con- acestea sunt transmise prin statla de
emisie radio catre statia de receptie
fie prin comenzi date de operator, de radio centrale. Aici sunt demodulate sl
la consola calculatorului. transmise calculatorului electronic.
Un astfel de sistem de prelucrare a Unitatea centrals UC coordoneaza
lnforrnatlei, construit in jurul unui calcu- activitatea de transmisie a datelor cafre
lator numeric, presupune considerarea ~i de la calculator.
a doua categorii importante de proble- in cazul in care sistemul are ~i rol de
me: cele legate de partea de "hard- conducere a procesului, semnalele de
ware", adica de echipamentul propriu- cornanda primite de la calculator sunt
zis sl cele legate de partea de "soft- ; convertite in semnale analogice de
ware", adlca programele necesare pre- CNA, iar apoi transmise elementelor de
lucrarii lnforrnatlel in scopul propus. executle E1 ... En prin intermediul de-
·1·

tntr-un timp cat mai scurt, si pe de alta
parte 0 preluare raplda a rezultatelor
masunYlriior pentru a se lua decizii efi-
ciente in timp util.
Aceasta presupune: culegerea infor-
rnatiei primite, in general, de la mai
multe traductoare care transtorrna rna-
rimile neelectrice in rnarirni electrice
Functionarea sistemului de rnasurare
asistat de calculator prezentat in figura
111.4.4. consta in urmatoarele:
- informatille primite de la traductoa-
rele T 1... Tn sunt adaptate in semnale
electrice analog ice de cafre adaptoare-
Ie A1 ... An si transmise pe 0 singura
cale de transmisie, prin intermediul
multiplexorului.
Sistemul de achizitii de date ~i cel de
supraveghere sunt realizate de diferite
firme, printre care ENERGO-CONTROL,
ASTI CONTROL sl ROKURA din Bucu-
resti, DATA AQUISITION KEITHLEY
INSTRUMENTS INC., Cleveland, SUA.
IV. Aulomalizari

Capilolul 1
Probleme generale
 Capitolul1: Probleme generale
1.1. Definitii
Automatica este deflnita ca parte a
stiintelor tehnice, care se ocupa cu te-
oria $i realizarea constructiva a obiec-
telor tehnice, de exemplu instalatii sl
utilaje ce functioneaza fara interventla
drecta a omului
Automatizarea este definita ca apli-
carea automaticii la anumite obiecte
tehnice, cu ajutorul sistemelor automa-
te. De exemplu: automatizarea instala-
tillor pentru constructii, automatizari in
industria chirnlca, autornatlzarl in meta-
lurgie etc.
Sistemul automat (SA) este definit ca
model al unui obiect, realizat prin meto-
de sistemice, in scopul studierii lui in ra-
port cu variabila independenta de timp t.
Metodele sistemice utilizate in mod
obisnuit sunt: metoda renuntarii $i meto-
da experimentala, Sistemele automate
sunt cu reactie inversa (inapoi) - feed
back (schema bloc data in fig. IV. 1.1 si
cu reactie inainte - feed forward - cu
schema bloc data in fig. IV.1.2).
Elementele componente ale celor
doua scheme sunt:
- comparatorul (Comp);
- amplificatorul (A);
- elementul de cornanda (C);
- element de executie (E);
- instalatle tehnologica (IT);
- proces de automatizat (P);
- traductorul (T);
- element de adaptare a perturbatiei
(N);
- blocul de calcul (BC).
Semnalele sunt: la intrare w(t);
la iesire y(t).
in interiorul sistemului automat SA
exlsta semnalele:
E - la lesirea din comparator:
E = w(~ - y,(~ (1.5.1)
E* - semnalul amplificat;
u - semnalul de cornanda:
m - semnalul de executie:
v - semnalul la iesirea din elementul N
ce adapteaza perturbatia p;
y - semnal ce intra in P;
1- semnal la iesirea din proces, care
se aplica pe intrarea T; la ieslrea
din T se obtine semnalul y, (mari-
mea de reactle),
Flg.IV.1.1. Schema bloc a unui sistem automat
cu reactie inversi.
Comparatorul (Comp.) efectueaza
comparatia dintre rnartrnea de reterinta
w(t) si cea rnasurata y,ft) conform rela-
tiel 1.5.1.
Amplificatorul (A) reallzeaza am-
plificarea semnalului de abatere ett).
Elementul de comandii (C) prirneste
la intrare semnalul E*(~ sl transmite la
iesire semnalul u m.
Elementul de executie (E) realizeaza
leqatura elementelor de automatizare
(echipament de automatizare) EA cu P.
Traductorul (T) transtorrna semnalul
din proces y intr-un semnal compatibil
cu SA notat cu y"
Blocul de calcul (BC) asigura runctla
de inregistrare de date $i de conducere.
1.2. Funqiunile SA
Acestea sunt de: rnasurare, coman-
da, reglare, semnalizare, protectie si
conducere $i se pot urrnari pe fig.
IV.1.1. Functia de rnasurare este reali-
zata pe calea inversa, de traductor.
Functia de cornanda este realizata pe
calea dlrecta - SA cu circuit deschis $i
corespunde initierii comenzii de catre
elementul de cornanda sl este trans-
misa la elementul de executie. Functia
de reglare este realizata de SA cu un
circuit inchis, care urrnereste obtlnerea
rnarirnii date w(t) prin supravegherea
perrnanenta a semnalului de iesre y si
actionarea in lantul de elemente de au-
tomatizare in sensu I realizarii w(t).
Functia de semnalizare este realizata
pe calea inversa, in sensul ca atunci
cand iesirea y iese dintr-un anumit do-
meniu prestabilit (sub minimum sau
peste maximum) atunci se realtzeaza 0
semnalizare acustica sau/si optica.
Functia de protectie este mai puternica
decat cea de semnalizare; in cazul de-
pasirii limitelor admise (semnalizarea a
functionat si nu s-a intervenit asupra
sistemului) din diverse motive, functia
de protectie intervine si blocheaza
(opreste) functionarea sistemului.
Functia de conducere presupune exis-
tenta calculatorului.
Fig.IV.1.2.
IV. Automatizari
1.3. Clasificarea SA
Se face dupa:
- rnarlmea de intrare w:
• daca w = const., SA este cu
stabilizare;
• daca w = program, sistemul este
cu program;
• daca w = aleatoriu, sistemul este
de urrnarire:
- nurnarul rnarirnllor de ieslre: monova-
riabile sl multivariabile;
- agentul purtator de semnal: electro-
nice, pneumatice, hidraulice, elec-
tropneumatice etc.;
- caracteristicile constructive: speciali-
zate, unificate;
- modul de transmitere a comenzii: cu
sl fara energie auxlliara:
- caracterul prelucrarii semnalului: con-
tinuu (Iiniar - P, I, PI, PO, PID sl neli-
niar - bi si tripozitional); discret (Iogica
comblnationala, logica secventiala -
logica cablata $i logica proqrarnata,
numerice de tip P, I, PI, PO, PID);
- viteza de raspuns: rapide, lente.
1.4. Problemele SA
Acestea sunt: analiza, sinteza si
testarea.
Analiza consta in determinarea sem-
nalului la iesire y (raspunsul SA), atunci
cand se cunoaste semnalul aplicat la
intrare w si sistemul fizic f.
Sinteza consta in determinarea
structurii constructive a sistemului fizic
f si implementarea lui, atunci cand se
cunosc intrarea w sl iesirea y.
Testarea consta in determinarea in-
trarii w cand se cunoaste ieslrea $i sis-
temul fizic.
1.5. Semnale utilizate
in automatici
Semnalele utilizate in mod obisnuit
sunt: treapta, rarnpa, impuls si semnale
armonice (sinusoidal sau cosinusoidal.
Acestea sunt definite in modul urrnato:
• Semnalul de treapta poate fi unltara
(fig. IV.1.3 a) sau de valoare K (fig.
IV.1.3 b) si sunt exprimate prin rela-
tiile 1.5.2, 1.5.3:
Schema bloc a unui sistem automat
cu reactie inainte.
IV. Automatizari Capitolul1: Probleme generale

kO y = siruot (1.5.6)
{y = 0 (1.5.2) y = cos wt (1.5.7) (1.7.1)
v=t t '" 0
1.6. Transfonnata Laplace
{y = 0 kO (1.5.3) Exemplul de calcul 1:
y=k t '" 0 Avand functla original functia y(t), Sa se calculeze h(t) a circuitului RC
• Semnalul rarnpa poate fi unitar imagine (transformata Laplace) in Y(s) din fig. IV.1.8.
(tga = 1 - fig.IV.1.4 a) sau panta v care s = a ± jw se obtine prin aplicarea
(fig. IV 1.4 b) sl sunt exprimate prin operatorului Laplace functlei original u
,= Ri + !_
C f idt (1.7.2)
relatiile: Y(s)=L[y(t)] (1.6.1)
y = 0 t s 0 u = '!_fidt (1.7.3)
(1.5.3) e C
{ y=t
Y(s) = J y(t)e-stdt
a
(1.6.2) Se aplica transformata Laplace:
y = 0 t '" 0
{ y=vt (1.5.4) Prin intermediul transformatei Lapla- u, (s) = RI (s) + s~ 1 (s) (1.7.4)
t > 0 tga=v ce, se poate efectua trecerea unei
• Semnalul impuls (tunctia Dirac) este functii din domeniul real {timp ~ in do-
reprezentat in fig. IV.1.5 $i este expri- meniul complex (frecventa s). Utilizand u,(s) = s~ I(S) (1.7.5)
mat de relatiile: transformata inversa Laplace (se plea-
ca de la functia imagine) se ajunge la
;=:0 tt: ~ (1.5.5)
functia original H(S) = U. (s) = sb/(s)
1y=O t>O y(t) = -2
1
n}
. 7 Y(s)e-stds
c-jw
w

(1.6.3) ui(s) (R+ s~)/(S)

• Semnalele armonice (sinusoidale $i co- in care c este constanta pragului de 1 1
(1.7.6)
sinusoidale) sunt date in fig. IV.1.6 si converqenta, 1+ sRC 1 + sT
IV.1.7 $i sunt exprimate de relatiile:
1.7. Fun~a de transfer a unde:
functiei original h(t) T = RC - constanta de timp a circuitului
y (1.7.7)
Notata cu H(s) este caracteristica
cea mai qenerala a unui element sau Algebra funclii10r de transfer
SA si este definita ca fiind raportul Conexiunea paralelii (fig. IV.1.9)
I
transformatelor Laplace dintre rnarlrnlle Se pune problema inlocuirii acestor
de iesire $i cea de intrare in condltii elemente cu unul singur care sa alba
lnltiale nule. acelasi efect. Trebuie deterrninata fdt
t
echivalenta.
a
y Y(s)= ~(s)+ Y2(S)+ Y3(S) (1.7.8)

Yt(s). Y2(S).
Hl(S)= w(s)' H (S) w(s)'

J
2 =

t
R
b
Fig. 1V.1.3. Semnal treapti. Flg.IV.1.5. Semnal impuls.

y y

o o
Fig.IV.1.8. Circuit RC.

a Fig.IV.1.6. Semnal sinusoidal.

y
y

Y(s)

b
Flg.IV.1.4. Semnal rampl. Fig.IV.1.7. Semnal cosinusoidal. Fig. 1V.1.9. Conexlunea paraleli.
 Capitolul1: Probleme genera Ie IV. Automatiziiri

H(S) __ H_d_,__,(S)f-;- (1.7.30)

-1±Hd(S)
Flg.IV.1.10. Conexiunea serie. Obs. La stabilitatea SA se pune pro-
blema deterrninarii polilor fdt. Pentru
aceasta este necesar a se rezolva ecu-
(1.7.9) (1.7.21) atia de la numitorul relatiei 1.7.29 sau
ecuatla de la numitorul relatiei 1.7.30 in

~ (S) = HI ( S) W (S) ; (1.7.22)

Y(s)

Y2(S)= H2(S)W(S);
Y3(S)=H3(S)W(S) (1.7.10)
inlocuind in relatia (1.7.8) se obtine:
Y(S)= e(S)Hd (s) (1.7.23)
Fig.IV.1.13. Transfonnarea
conexiunii paralel-opuse h1tr-o
y(s)= [HI (S)+H2 (S)+H3 (s)]w(s) Y(s)=e(S)Hd(S)= conexlune cu reactie unitari.
(1.7.11) =[ w(s) ±Y, (S)]Hd (s) =
Din care rezulta:
=W(S)Hd (S)±Y, (S)Hd (S)(1.7.24) .
Y(s)
H(S) = w(s) =
Y, ( s) = H, ( s) Y ( s) (1.7.25)
=Hl(S)+H2(S)+H3(S)=
3
Y(S)=W(S)Hd (S)±H, (s) Y (S)Hd (s)
(1.7.12) .
=}:Hi(S)
;.1

in cazul general:
(1.7.27) I

H(S) = iHi (s) (1.7.13)

Y(s) Hd(S)
;-1
H(S) Ws
= -(-) =
1±HdsH,s
() () (1.7.28)
.
!

a
Hd (s) (1.7.29)
H (s) = 1± Hd (s) H, (s)
(1.7.14)
Daca coeficientul de proportional ita-
te al traductorului de pe calea de reac-
tie este 1, se obtine conexiunea cu re- I

. actia unttara H (s) = 1. in acest caz co-

~ (S) = HI ( S) w; (S) = HI ( s) W ( S)
nexiunea paralel-opusa devine paralel-
H 1(s)H3(s)H4(S)
1±H1(S)H2(S)
(1.7.15) opusa cu reactie unitara (fig. IV.1.12): 1± H1(S)H3(S)H4(S)H3(S)
Y2 ( S) =H S) W2 ( s) =H
2 ( 2 ( S) Y 1 ( S) = 1± H1(S)H3(S)

=H (S)H2(S)W(S)
1
(1.7.16) c
Y(s) Fig. 1V.1.1S. Felt a SA cu doul
Y3 (s) = H3 (s) W3 (s) = H3 (s) Y2 (s) reactil din fig. 1V.1.18.

= HI (S)H2 (S)H3 (s)w(s) y1l F;

H(S) = ~\j) HI (S)H2 (S)H3 (s) =

=
(1.7.17) Y,(s)

'-----I H,(s)
L
_W_(t) __ ~~~ y_(t)__
3 Fig. 1V.1.11. Conexlunea paralel -
= TI Hi (s) (1.7.18) opusl.
Fig. 1V.1.18. Functie indiciall F;.
;-1

JLht_
in cazul general: W(S) Y(S)

H(S) nHi (s)

= (1.7.19)
;-1

Conexiunea paralel - opusa (fig. --------~.~~----

IV.1.11).
Fig.IV.1.12. Conexiunea paralel-
e(s)=W(S)±Y,(s) (1.7.20) opusi cu reactie unltari. Flg.IV.1.17. FunC1:lapondere Fp·
IV. Automatizari Capitolul1: Probleme generale

cazul reactlei unitare. cu F; sau Y1(t) (fig. IV.1.16). i~i rnodifica sl el pozitia cu unghiul Be
Din acest motiv se cauta aducerea ~=yl (t)=yl (Bj .. Be).
SA la forma cu reactie unitara, Pentru a- (1.8.1) u = k1B
j j
(1.9.1)
ceasta se procedeaza ca in fig. IV.1.13.
ue = k1Be (1.9.2)
Y(s) H(S)=~= Y(s) =s.y(s)
H(S) = w(s) =
W(s) !__ ud = ", - ue (1.9.3)

I
S Tensiunea de diterenta u este am-
plificata de amplificatorul ) la iesirea
1 [Hd (S)Hr (s) =S.L[i(t)]=L[~I] (1.8.2) • carula se obtine u d respectiv i.
= Hr (s) 1 ± Hd (S)Hr (s) = (1.7.31) i = K ud (1.9.4)
Cand semnalul aplicat la intrare este Molorul electric de c.c. cu excitatie
Hd (s) un impuls, raspunsul se nurneste independenta M este parcurs in circu-
"functie pondere" si se noteaza cu F, itul de actionare de curentul l, iar in cir-
tX.~ sau h (fig. IV.1.17) p cuitul de excitatie, respectiv prin infa-
SA cu resctii multiple. surarea de excitatie L de curentul
Se calculeaza: H(S) = :\~ = Y~s) Y(s)
= = i =
L[h(t)] const. (u = consfJ. Pe arborele
fdt a conexiunii paralel - opuse de pe motorului electric M care actioneaza
calea directa sl P2 sunt prevazute: un reductor de tu-
fdt echivalenta a elementelor His)
~i (1.8.3) ratle R, 0 clapeta de reglare CR care
His)conectate in serie (fig. IV.1.15 a); Legatura dintre Fj $i Fp (fig. IV. 1. 18) se roteste cu unghiul Be' cuplu de
fdt pe calea directa (fig. IV.1.15 b); Pentru un acelasi SA: inertie J ~i cuplul de frecare vascoasa
fdt pentru conexiunea paralel-opusa a o
dintre rotor sl stator, inclusiv de la
SA (fig. IV.1.15). H(S) - L[ dy~(t)l (1.8.4) ventilatorul motorului electric M.
in regim ststioner
1.8. Funqia indiciali B. = 8; u. = u; ud = 0; i = 0 (1.9.5)
,i functia pondere H(S)=L[h(t)] (1.8.5)
I sl M s~a pe loc

in regim dinamic
Atunci cand la intrarea unui sistem Hezulta: B. '" 8; u.» u ; ud'" 0; i '" 0 (1.9.6)
se apllca un semnal oarecare, la lesre I MOdelul m~tematic rezulta din ecu-
rezulta 0 rnarirne (semnal) care se nu- L[ dy~(t)l L[h(t)]
= atia de echilibru dinamic (cuplul motor
rneste raspunsul SA. Mm egal cu cuplul rezistent M,).
Cand semnalul aplicat la intrare este
Mm = 'i.M, (1.9.7)
un semnal treapta, raspunsul se nu-
rneste .Junctie indiciala" ~i se noteaza [dy~(t)l = h(t) (1.8.6) M, = Mj + MD + Mf (1.9.8)
in care:
Mf - este cuplul de frecare ce se negli-
(1.8.7) jeaza (Mf"" 0)
i(t)=Jh(t)dt M ""M. + MD (1.9.9)
r J

1.9. Sistem de unnirire d2B

a poz~ei unghiulare Mj =J dt2e (1.9.10)

Prin studierea acestui sistem se poa-

te vedea in ce consta problema anali- M = o dB. (1.9.11)
zei SA. D dt
Conform fig. IV.1.19 sistemul are la
h(t) baza potentlornetrele P 1 sl P2.
Mm = K3 (/Jexi (1.9.12)

Daca se modifica pozltia unghiulara Deoarece i = const. ~i (/J = const.

Fig. 1V.1.1B. Legitura dintre
in aceste conditii se poate scrie:
F/fi Fp. Bj a P 1 atunci prin SA de urrnarire P2

Lex

n
Uex=ct
lex=ct

+ +
u= ct

Flg.IV.1.19. Sistem de urmirire a pozijiei unghlulare. Fig. 1V.1.2D. Rispunsul SA.

 Capitolul1: Probleme generale IV. Automatiziiri

SA depinde de factorul de amortizare

Mm=K4' i (1.9.13)
.;. Daca .; = 0 atunci SA este oscilatoriu
si relatia 1.9.7 devine: neamortizat (Ia limita de stabilitate - din
d2e de in care: punct de vedere practic este instabil).
K4 . i = J dt2e + D d: (1.9.14) .; - este factorul de amortizare; Pentru 0 < .; < 1 raspunsul este osci-
wn - pulsatia sistemului. latoriu amortizat. Pentru .; = 1 si .; > 1
Ecuatia diferentiala de ordinul 2 neomo- raspunsul este aperiodic sl tinde mai
K .: i=K4 . K2 . ud=
gena, cu coeficienti constanti 1.9.19 are repede catre anularea regimului tranzi-
=K4 . K2 . «, (e;+eo) =K (e;+ee) (1.9.15) solutia sub forma generala: toriu si intra intr-un regim permanent
eo (t)=eet (t)+eos (1.9.20) de functionare,
d2e de Fizic, in cazul .; = 0 acul indicator P2 il?i
K(e.-e )=J_e+D_e (1.9.16) Integrarea ecuatiei 1.9.13 conduce la va modifica e
continuu pozitia in jurul e =
I 0 at" dt
solutia 1.9.20 in care intereseaza com-
•
e.. In cazul 0 < .; < 1 acul P2 va da indi-
d2e de ponenta tranzitorie e e/t). catii intr-o parte l?ialta a pozitiel ee = e; cu
J __ o + D_o + Ke Ke. (1.9.17) amplitudine din ce in ce mai mica pana
dt" dt e
=
Variatia e (~in functie de factorul de
et
cand acul se va stabiliza la ee = e;. ln ca-
I

amortizare .; este data in fig. IV.1.20.

care este ecuatia ce descrie functio-
narea SA de urmarire a pozitlei unghiu-
lare.
Se imparte la J l?i se obtine:
eet = 1-
zul .; ~ 1 acul indicator al P2 va pleca de
R Sin[Wn (~1-e )t+ QJ]
e
, la pozitia initiala si se va opri la e = e;.
cazul prezentat nu s-a luat in considerare
eroarea e; - ee; se presupune ca acesta
Tn

d2e Dde K K (1.9.19) este suficient de mica.

dt2e ": d: +jee =je; (1.9.18) Din fig. IV.1.20 rezulta ca raspunsul
 IV. Automatizari

Capilolul 2
Elemenle de aulomalizare
 Capitolul 2: Elemente de automatizare IV. Automatizari

plasarea llniara .11 este transtorrnata de mare, odata cu cresterea h a nivelului

2.1. Traductoare un convertor mecanic intr-o deplasare creste sl rezlstenta electrica cuprinsa
unghiulara a sl apoi prin intermediul intre a sl c. Deci.
Traductorul este elementul de auto- unui adaptor ELT 370 in semnal R = f(h) (2.1.3)
matizare care transforrna 0 rnarlrne de electric unificat 2 ... 10 mA c.c. (4 ... 20 in fig. IV.2.6 este aratat un traductor
o anumita natura tlzlca intr-o marlrne ' mA c.c). de nivel inductiv cu deplasare unghiu-
de alta natura fizica. in general, 0 rna- Schema bloc este data in fig. IV.2.3. lara.
rime neelectrica intr-o rnarlrne electri- Nota: Varlatla h se transtorrna intr-o varia-
ca. Traductorul este alcatult dintr-un - Adaptoarele din seria ELT transfor- tie a unghiului a. Daca variatia unghiu-
detector !?i un adaptor (fig. IV.2.1) • rna deplasanle in semnal unificat 2 ... 10 lara a este aplicata unui seisin genera-
Detectorul transtorrna rnartrnea fizica I mA c.c, iar cele din seria FE in semnal tor, ea se transmite unui seisin motor
de rnasurat Xi (in general, 0 rnarlrne ne- electric unificat 4 ....20 mA c.c. care indica direct h.
elecmca) intr-o rnarirne electrica xe. • Traductoarele de presiune au ca Traductorul de tip capacitiv se ba-
Adaptorul transforrna marlrnea rezul- element de rnasurare tubul Bourdon, zeaza pe evidentierea rnarlrnu h in
tata de la detector xe in rnanmea Xo clopotul, capsula, burduful elastic l?i functle de capacitatea C torrnata dintr-
compatlblla cu sistemul automat. cristalul piezoelectric. un electrod introdus in lichidul al carul
• Traductoare pentru mi~i de Traductorul de presiune cu cristal nivel trebuie rnasurat si rezervorul res-
translatie =;;irotatie piezoelectric (fig. IV.2.4) pectiv.
in automatizari, sunt utilizate frecvent Daca se actloneaza cu 0 forta • Traductoare de debite
traductoare cu semnal electronic unifi- F = pA = kQ = kUC (2.1.1) Sunt de tip magnetoelectric, cu dia-
cat. Acestea sunt alcatuite din elemen- rezulta ca semnal 0 tensiune: fragma, de inductle, rotametric, cu ul-
tul sensibil (de rnasurare) l?i adaptor. trasunete.
u= ~ (2.1.2)
Imprimarea unei deplasarl unghiulare Traductoarele de tip magnetoelectric
a, unui adaptor deplasare unghiulara - in care: sau tip turbina se rnonteaza pe traseul
curent, conduce la rotirea unui magnet p - este presiune; conductei in care trebuie rnasurat de-
permanent cu unghiul a, intr-un miez A - suprafata; bitul II (fig. IV.2.7).
magnetic toroidal, bobinat, in care Q - cantitatea de electricitate inmaga- Debitul ce trece prin conducta rotes-
apare un curent electric i. Prin interme- zinata intr-un condensator de ca- te sistemul format din elicea 1 !?i mag-
diul unei montarl electron ice se obtlne pacitate C; netul permanent 2 montate pe axul 3
o dependenta liniara intre i sl a respec- U - tensiunea ce apare la borne; cu turatia n. Prin rotirea magnetului
tiv i = f(a). De regula, semnalul electric k - constants. permanent 2 cu turatla n, in bob ina 4
este unificat si este cuprins intre 2 l?i • Traductoarele de nivel sunt de tip se induce 0 tensiune electromotoare e
10 mA (mai rar 4 ... 20 mAl. rezistiv, inductiv, capacitiv etc. proportionala cu n, respectiv cu II.
Adaptorul deplasare unghiulara - cu- in fig. IV.2.5 este prezentata schema e = f (n) = 9(11) (2.1.4)
rent este codificat cu indicativul ELT : de principiu a unui traductor rezistiv. Traductorul cu lnductie se utillzeaza
370 sl sub forma bloc se prezinta ca in I Plutitorul P urmareste nivelul apei, la lichide cu rezistivitate elecfrica mai
fig. IV.2.2. I ceea ce conduce la deplasarea liniara mica de 100 I!Q/cm. Pe conducta se
Adaptoarele deplasare liniara - a cursorului C pe rezistenta R. Ca ur- rnonteaza detectorul prin intermediul
curent sunt codificate ELT310. 0 de-
I Axa optica
unor flanse (fig. IV.2.8).
Detectorul este format dintr-un tub
diamagnetic (protejat la interior cu un

Axa electrica

Fig. 1V.2.1Schema bloc a unul

trac:luctor.
Axa mecanica

if£]
Fig.IV.2.4. Traductor de presiune
h
)I ce utlllzeazI efectul piezoelectric.

Fig. 1V.2.6.Traductor de nivel

Fig. 1V.2.2Schema bloc a unul inductlv.
adaptor ELT 370.
4

f{?1 -[21 I-~LT 310

.. --------
-----------
---------- ~h
~
1 2 Suport

Fig. 1V.2.3Schema bloc a unul Fig. 1V.2.S.Traductor de nivel Fig. 1V.2.7. Traductor de tip
adaptor ELT 310. rezIstIv. magnetoelectrlc.
 IV. Automatiziiri Capitolul 2: Elemente de automatizare

strat de teflon, pentru a rezista la tem- temperatura. Prin dilatarea lichidului, ! 13 - este un coeficient ce depinde de
peraturi ridicate :;;ilichide corosive) pla- se creeaza presiune, care prin interme- material.
sat intr-un camp de inductle B (fig. diuI tubului capilar 0 transmite unui tub Pe principiul producerii tensiunii ter-
IV.2.9). Bourdon, obtinandu-se astfel transfor- moelectromotoare (ttem) sunt utilizate
Datorita deplasarli lichidului cu viteza v marea presiunii intr-o deplasare un- , termocuplurile (fig. IV.2.12).
in conducta sl prin, in carnpul magnetic ghiulara a data de acul indicator pe Termocuplul este constituit din doua
B, in masa lichidului se induce 0 ten- scala aparatului. metale de natura diferita sudate la un
siune electromotoare e care este cu- Termometrele manometrice cu gaz capat, Cele doua metale pot fi:
leasa prin intermediul electrozilor a sl b. difera numai prin rezervorul termic in I fier - constantan (0 500°C);
e = Blv (2.1.5) care exlsta gaz (Ar, C02, N2 etc.) care • cromel - alumel (0 1D00°C);
in care: se dilata puternic cu temperatura. platin - platin rhodiu (0 1200°C);
I - este diametrul tubului. Pe principiul veriatlei rezlstentei elec- platin-platin rhodiu 13 % (0 1400°C);
Sub forma bloc, detectorul (DEM) trice cu temperatura sunt utilizate me- platin-platin rhodiu 18% (0 1600°C).
transtorrna \I' in e. in practlca, aceste tale (terrnorezistente) si semiconduc- Cand cele doua capete sunt la tem-
detectoare sunt cunoscute prin notatia toare (termistoare). peraturi diferite, in circuitul astfel for-
FE 800. Detectorului i se ataseaza un Termorezistentele (fig. IV.2.11) au ca mat apare 0 tensiune e de natura ter-
adaptor tensiune - curent tip FE - 96, element sensibil 0 rezlstenta electrica moelectrica nurnlta termoelectromo-
care furnlzeaza la ie:;;ire i = 2 ... 10 mA din Cu sau Pt rnontata intr-o teaca de toare (ttem). Deoarece nu se cunoaste
c.c. (4... 20 mA c.c.) proportional cu \1'. otel OLT 45 sau otel inoxidabil. Dome- cu exactitate expresia analitica a ttem,
• Traductoare de temperaturA niul de functionare este -200 ...+500°C. in functie de proprietatile materialului
Functioneaza pe principiul dilatarii, al Hezlstenta elecmca corespunzatoare celor doua conducte si de tempera-
vartatiei rezistentei electrice cu tempe- unei temperaturi fJ este: tura, se intocmesc tabele, unde in
ratura, al producerii tensiunii termo- RIJ.. = Ra(1 + afJ + f3fJ2 + yfJ3) (2.1.6), functle de temperatura T2 = constanta
electromotoare si al radiatlei, In care: ' a extrernitatii conductoarelor sl cunos-
Pe principiul dilatarii sunt utilizate a, 13, y - sunt coeficientl specifici formei cand ttem e produsa de termocuplu
atat solidele (bimetalul), lichidele (ter- sl materialului; (se rnasoara cu milivoltmetrul) se obtl-
mometre manometrice) cat si gazele Ra - rezistenta electrica la O°C. ne temperatura punctului de jonctiune
(termometre manometrice). Daca este necesar, la leslrea semna- Tl a termocuplului:
Bimetalul este constituit din doua I lului electric unificat 2...10 mA c.c. se T, = f (e) pentru T2 = const (2.1.8)
metale cu coeficienti de dilatare diferi- utilizeaza adaptoare rezistenta-curent, Elementul sensibil (termocuplul) se
ti, ceea ce determina transformarea va- Termistoarele au forma cilindrica:;;i introduce lntr-o teaca de protectie din
riatiei temperaturii lntr-o deplasare d ' sunt contectionate din oxizi, carburi sau • OLT 45, otel inoxidabil, otel refractar
(fig. IV.2.10). sulfuri. Domeniul de functionare este - sau teaca ceramlca.
Termometrele manometrice cu Iichid 100....+400°C. Rezistenta electrica Pentru obtinerea la ie:;;irea unui sem-
se bazeaza pe dilatarea unui lichid (gli- corespunzatoereunei temperaturi fJ este: nal electric unificat 2... 10 mA c.c. se
cerina, clorura de etil etc.) care se afla RB = Rae-{3B (2.1.7) utilizeaza adaptoare tensiune-curent.
in rezervorul termic (bulb) cand creste in care: Pe principiul radiatlel termice sunt pi-
rometrele cu radiatie ce au la baza le-
detector
gea radiatlel corpului negru. Radiatia
terrnica este focalizata printr-un sistem
/
optic Intr-un focar in care se afla 0 ba-
: terie de termocupluri. La leske se obti-
~d i ne 0 tensiune de ordinul rnilivoltilor, Pi-
i
rometrele cu radiatie sunt utilizate in
t, domeniul 600... 2000°C.
Flg.IV.2.8. Plasarea detectONlui
• Traductoare de umiditate
traductoNlul cu Induqle.
Flg.IV.2.10. Blmetalul. Functloneaza pe principiul modltlcarii
lungimii firului de bumbac, al termome-
trului uscat (psihrometric) sau al utiliza-
rii clorurii de litiu.
Pe principiul modificarii lungimii firului
"Tub
..: diamagnetic de bumbac se transforma verlatia umi-
ditatii lrnr-o veriatie a lungimii acestuia.
Traductoarele de umiditate ce functl-
oneaza pe principiul termometrului us-
cat au la baza utilizarea a doua termo-
e rezistente TR 1 (termometru uscat) :;;i
TR 2 (termometru umed) montate lntr-o

T 2 =constant

Fig. IV.2.9. Prinelplul

de functlonare al traductoarelor B
CU Induqle. Fig. 1V.2.11.Tennorezistenti. Fig. 1V.2.12.Tennocuplu.
 Capitolul 2: Elemente de automatizare
punte (fig. IV.2.13). TR 2 este alimenta-
ta permanent cu apa prin capilaritate
din rezervorul de apa 1. Ventilatorul 2
vehiculeaza aer peste TR 1 sl TR 2. Dar
TR 2 are umiditatea cp = 100% pe cand
TR 1 are umiditatea aerului vehiculat.
Apare un dezechilibru care este trans-
mis prin intermediul puntil la un arnpll-
ficator sensibilia faza 3. in functie de
sensu I curentului pe bobina de iesire
L2, motorul electric bifazat 4 se va roti
in mod corespunzator, Prin intermediul
reductorului de turatle 5, se deplaseaza
acul indicator 6 pe scala 7 sl, concorni-
tent, se deplaseaza cursorul potentlo-
metrului de reactle 8 (fig. IV.2.13).
L1
Fig. 1V.2.13. Traductor de umiditate
ce fUnctioneazi pe prlnclplul
tennometrului uscat.
6 chiderea unor contacte. Prin inchiderea
298
Fig.IV.2.14. Releu electromagnetic
cu palate.
o t
Fig. 1V.2.1S. Caracterlstica
de ampllflcator a releulul.
2.2. Elemente de comandl.
Convertoare
Releul electromagnetic cu paleta (fig.
IV.2.14).
Principiul elementului de cornanda
este cel al releului electromagnetic.
Daca Ie = 0, contactele 5 sunt deschi-
se datorita tortei antagoniste F creata
de arcul 7. Daca bobinei 2 morftata pe
miezul magnetic 1 i se apnea un curent
de cornanda 'e'
prin miezul magnetic 1
apare un flux magnetic 41 care produce
o torta de atractle Fa in intrefierul O. Ca
urmare se produce 0 accelerare a pa-
letei 3, Fa fiind mai mare decat torta
antaqonista data de arc Fg.
Fa > Fg (2.2.1.)
in sensul anularii, concomitent cu ac-
tionarea unei lame elastice 4 fixata pe
piesa lzolanta 6, ce conduce la Inchl-
derea contactelor 5, respectiv la inchi-
<I>
. tanta Fa' care nu mai trece prin zero
Fig. 1V.2.16. Variatla ~ .. F.
tArA spirA Tn scurtclrcult.
Fig. 1V.2.17. Defazajul crest
de spirA Tn scurtcircult.
o 184
Fig. 1V.2.18. Varlatille fluxurllor
,I for1elor cu spira Tn 8Curtcircuit.
IV. Automatizari
derea circuitului prin care crcula cu-
rentul de sarcina Is' Pastila 8 are rolul
de a rnentine 0 minim, care sa perrnita
arcului 7 sa aouca paleta la pozitia ini-
tiala (0 max.) cand Ie = O. Daca 0 ar fi
fost zero, datorita magnetismului rema-
nent paleta nu ar mai fi revenit.
Deoarece un curent de cornanoa
mic, Ie poate determina inchiderea unui
circuit de sarcina prin care circula un
curent mare Is (Is> Ie) releul are 0 ca-
racteristica de amplificator tip releu
(fig. IV.2.15). Cand apare semnal de
comanda 'e"* 0 releul functloneaza, iar
cand Ie = 0 revine la pozitla de zero
(are 0 singura pozitie stabila caracteris-
tica unui circuit monostabil).
in c.a. miezul este realizat cu tole din
otel electrotehnic. Vanatla 41 $i a fortei
de atractis Fa ar trece de 0 suta de ori
pe secunda prin zero (fig. IV.2.16) ceea
ce ar conduce la vibratia contactelor.
Fa = f (412) (2.2.2)
Pentru a evita aceasta pe miez se
rnonteaza 0 spira in scurtcircuit 9. A-
ceasta spira produce un flux magnetic
412 defazat in urma fata de 411 (fig.
IV.17). Fiecare flux 411 $i 412 produce
cats 0 forta de atractle respectiv Fal sl
Fa2 care dau 0 forta de atractle rezul-
(fig. IV.2.18).
Releul electromagnetic cu plonjor
(fig. IV.2.19).
in momentul in care bob ina 1 este
parcursa de curentul Ic se creeaza 0
torta de atractle Fa' care atrage plonjo-
rul 2 deterrninand inchiderea sau des-
circuitelor de sarcina contactate sunt
parcurse de curentli de sarcina '51' '52'
'53' '54,
Cand bobina 1 nu este sub tensiune
contactele 1-2 si 5-6 sunt contacte
normal deschise (cnd), iar 3-4 $i 7-8
sunt contacte normal inchise (cni).
Cand bobina 1 este parcursa de cu-
rentul Ie cnd devin cni $i invers.
2
153
Fig. 1V.2.19. Releu electromagnetic
cu plonJor.
 IV. Automatizari
Releele de acest tip sunt utilizate
pentru multiplicarea de contacte ~i vine electromagnet.
sunt cunoscute sub denumirea de re-
lee intermediare.
Simbolul releelor In schemele de
cornanda este dat In fig. IV.2.20.
Releele de timp sunt relee electro-
magnetice care actioneaza contactele
cu 0 Intarziere oarecare. intarzierea se '
realizeaza prin mecanisme de ceasornic,
circuite RC etc. Contactele releelor de
timp pot fi cu temporizare la Inchidere
(tij sau cu temporizare la deschidere (td}.
Releele de timp sunt cu temporizare
la actlonare ~i cu temporizare la reve-
nire.
Contactele rei eel or se slrnbollzeaza
ca In fig. IV.2.21.
Convertoare
in fig. IV.2.22, este prezentat un
convertor electropneumatic.
Practic, conversia este realizata In
doua trepte (curent-deplasare sl depla-
sare-presiune).
Convertorul curent-deplasare are la duza este Inchisa complet (Ds = 0) opozltlei (fig. IV.2.27).
baza utilizarea: unui electromagnet po-
larizat format din miezurile feromagne-
tice M1 sl M2, voletul 1, care oscileaza
In jurul punctului 0 ~i rnaqnetii perma-
nenti 2, 3. Cand voletul este pe pozitie I
rnedlana, arcul 4 este netensionat.
Daca i == 0 asupra voletului actionea-
za numai carnpul de polarizare produs
de 2 sl 3. Cum rnaqnetf 2 sl 3 sunt
identici1 fluxurile de polarizare (/)f? sunt
egale. Intrefierul D1 = D2 = D3 = i54 = D
sl voletul rarnane In continuare pe I
Fig. 1V.2.20. 51mbolul releulul
electromagnetic:
a - bobina releului;
b - contact normal deschis;
c - contact normal 'inchis.
Fig. IV.2.21. Reprezentlrl ale
rel88lor de limp 1n scheme:
a - bobina releului cu temporizare la
revenire; b - bobina releului cu
temporizare la ectionere; c - contact
normal deschis cu temporizare la
deschidere; d - contact normal
deschis cu temporizare la 'inchidere;
e - contact normal 'inchis cu
temporizare la deschidere;
f - contact normal 'inschis cu
temporizare la 'inchidere.
Capitolul 2: Elemente de automatizare
pozitia rnediana. Daca i > 0 voletul de-
Fluxul produs de curentul i -+(/); se
!mparte In fluxurile (/)1 sl (/)2'
!n intrefierul {)2 va exista fluxul (/) + (/)1'
!n Intrefierul {)1 va exista fluxul ,j - (/)2'
In Intrefierul D3 va exista fluxul (/); + (/)2 iar
Intrefierul {)4 va exista fluxul (/) - (/)t:
Corespunzator fluxurilor ~or aparea
tortele: F1(D1), F2({)2)' F3(D3), F4(D4) de conversie.
deoarece F2 > F1 sl F3 > F4 voletul se
va roti In sensul acelor de ceasornic cu
un unghi a, respectiv va modifica Ds' ,iar la i = 10 mA c.c. corespunde Pc =
Deci s-a realizat prima treapta de con-
versie a curentului i1n deplasarea In Ds'
Acest moment activ este echilibrat
de momentul rezistent creat de arcul 4.
Astfel curentul de 2 ... 10 mA c.c. este
convertit Intr-o deplasare llnlara {)s sau
unghiulara a.
Daca voletul 1 s-a rotit spre dreapta,
Ds se rnicsoreaza sl ca urmare sistemul
duza 5 - paleta 6 a intrat In acnune.
I
Micsorandu-se Ds iese mai putin aer
prin duza 5 sl mai mult pe Pc. Cand
atunci Pc = 1 bar; cand duza este des-
chisa complet (Ds = Dsmax) Pc = 0,2 bar.
8 7
( .1._
~~~bar
Pc=O,2 ... 1 bar
I
Flg.IV.2.22. Convertor
electropneumatlc.
Fig. 1V.2.23. Schema bloc a
convertorulul deplasare - preslune
decomandi.
Duza 5 Irnpreuna cu paleta 6 actionata
de voletul 1, lucreaza ca 0 rezlstenta
pneurnatica variablla.
Ajutajul 7 este 0 rezistenta pneuma-
tlca fixa care asiqura In elementul de
comanda 8 0 presiune de 1 bar.
Deci prin modificarea marirnll Ds se
obtine 0 modificare a Pe (fig. IV.2.23),
realizandu-se astfel 0 a doua treapta
Montajul (fig. IV.2.24)
realizeaza la variatia i, varlatla Pc. Cand
i = 2 mA c.c. corespunde Pe = 0,2 bar,
1 bar.
2.3. Regulatoare
Sub forma de bloc sunt reprezentate
ca In fig. IV.2.25. in components regu-
latoarelor sunt cuprinse comparatoare-
Ie (comp), amplificatoarele A si elemen-
tele de cornanda C.
Comparatoarele (comp.) functionea-
za pe principiul puntii (fig. IV.2.26) sl al
Daca W(t) = y,(t) atunci Eft) = 0 (2.3.1)
Aceasta rezulta din ecuatia puntii
R1Ryr = R2RW (2.3.2)
Pentru R1 = R2 rezulta R = Rw
Aceasta numai daca W(tr = y, (t)
Daca W(t) *" y,(t) apare 0 diferenta
Fig. 1V.2.24. Schema bloc a
convertorului curent - preslune
decomandi.
Flg.IV.2.25. Reprezentarea
regulatorulul automat
sub formA bloc.
W(t)
yr(t)
E
Fig. 1V.2.26. Comparator ce
functloneazl pe prlnclplul pun1il.
 Capitolul 2: Elemente de automatizare IV. Automatiziiri

data de ecuatia comparatorului: ca iesirea se va face pe contacte, pe un lrnpedanta de intrare Z mare.

E( ~ = W(t) - Yr (t) :;t 0 (2.3.3)
Semnalul de abatere Eft) poate fi mai
mare, egal sau mai mic decat zero
Eft) ~ 0 (2.3.4)
ln cazul conectaril a doua surse in
serie, tensiunea este data de suma
tensiunilor electromotoare a celor doua
surse E = El + E2. ln cazul conectani
opozitiei acestea se scad E = El - E2.
Amplificatoare
Tensiunea uj aplicata 1"; este ampli-
tlcata si inversata la ieslrea primului
etaj. Tensiunea de ie~ire de la primul
etaj este aplicata la intrarea etajului al
doilea. La leslrea etajului al doilea se
obtlne tensiunea de lesire uC' care re-
produce tensiunea apficata la intrarea
uj cu amplificarea corespunzatoere, Un
asemenea amplificator se prezinta sub
forma de bloc ca in fig. IV.2.28.
ln fig. IV.2.29 este aratat principiul de
functionare a unui amplificator sensibil
la taza. Rezulta ca atunci cand uj are
sensul, de exemplu, din fig. IV.2.29 b
atunci apare curentul i'in bobina L 1 sl
motorul electric M se roteste in sensul
(1). Daca uj este defazat cu 180 apare
0
,
releu sau pe celalalt, in functle de Eft). Se consldera ca Z sl Ku tind catre in-
Regulatoarele se clasltlca oupa: . finit. Elementele de corectle operatic-
- modul de transmitere a comenzii: di- nata sunt constituite din lrnpedantele
recte sau indirecte; cele directe func- operation ale de pe circuitul de intrare
tloneaza fara energie auxiliera: ZI sl reactle Z2' Schema generala este
- viteza de raspuns: lente sl rapide; data in fig. IV.2.30
sunt considerate lente cele la care
__u(s)
timpul de raspuns este egal sau mai z(s) (2.3.5)
mare de 10 s; I(S)
- caracterul prelucrarli semnalului: con-
tinue sau liniare, neliniare, discrete sau
cu esantionere, numerice sl logice; Z (s) = u(s) = R (2.3.6)
- caracteristicile constructive: speciali- R I(S)
zate ~i cu semnal unificat;
- agentul purtator de semnal: electrice,
pneumatice, hidraulice; (2.3.7)
- nurnarul rnarirnllor de leslre: mono va-
riabile ~i multivariabile.
Regulatorul de tip liniar i = C ~~; I(S) = SCu(s) (2.3.8)
Are la baza utilizarea amplificatoare-
lor operatlonale ~i a unor elemente de
corectle operatlonale, Amplificatoarele -K = u2(s) -+U (s)=- u2(s) .. 0
operationale sunt amplificatoarele de U Uo(s) 0 Ku
c.c. cu factor de amplificare negativ -
Ku de valoare mare - Ku -+ 105 ... 106 ~i (2.3.9)

curentul l" in bobina L2 sl motorul

T,
L,
electric M se roteste in sensul (2) -
inverseaza sensu I de rotatie.
amplificatorul sensibilia faza in functle
Oeci
T,
t U' a
i' 1
de sensul uj da comanda de rotire a
motorului electric M intr-un sens sau
celalalt, Tensiunea uj este de fapt Eft)
uJ!] Ua

~> '" Ue

care este fumlzata de comparator. Oa-

ca e > 0 apare i' si M se roteste intr-un
i"l L2

sens, daca e < 0 apare i" ~i M se ro-

teste in sens invers. Daca e = 0 atunci
M rarnane pe pozitia exlstenta, a
Daca in locul L 1 sl L2 se rnonteaza
bobinele unor relee intermediare, rezulta
u'bV:c7
'd II I II

Uj Uj I I I I
I '/"'" I
I; \1

U'

U" U" I~
I I I I
I I I

Fig. 1V.2.27. Comparator ce I I

fun~oneazi pe princlplul opo~ei.
n
I I I I

~
I

b
nn c
I

Fig. 1V.2.28. Reprezentarea Fig. 1V.2.29. Ampllftcator sensibilia fazI:

ampllftcatorulul de tenslune cu a - schema etectnce; b - diagrama de semnale pentru Uj figurat cu linie
continua; c - diagrama de semnale pentru U, figurat cu linie intrerupta.
2 etaJe sub formA bloc.
 IV. Automatizari Capitolul 2: Elemente de automatizare

Z -+ co -+ i3 -+ 0 deci i7 .. i2 (2.3.10) 1
(2.3.15)
U (s) =- sC2 U (s) = _1_U (s)
2 R7 7 sR7C2 7
Din relatla 2.3.15 se observa ca u2
este proportional cu u 1. Coeficientul de (2.3.19)

(2.3.12)
proportionalltate (amplificare) este KR.
Practic KR = 50... 0,5, dar se lucreaza
cu banda de proportionalltate BP
u2 (t) = -f II
U7 (t)dt (2.3.20)

BP = _1_100 domeniul u7 Caracteristica acestui regulator este

(2.3.16) constanta de timp:
KR domeniul u2
Prin particularizarea impedantelor Z1 1";.= R1C2 (2.3.21)
~i Z2 se obtin regulatoare liniare de di- in cazul utilizarii unui semnal unificat, In cazul aplicarii la intrare a unui
ferite tipuri. domeniul Uj este identic cu domeniul u2 semnal freapta uj (t) = 1 raspunsul este
~i atunci: ca in fig. IV.2.34 a.
1. Regulatorul de tip proportional P
(fig. IV.2.31) BP = K1 100
R
= 2 ...200 % (2.3.17) tga = d;21 = fU (t)1 =; 7 (2.3.22)
t-O I 1_0'
(2.3.13) Deci semnalul obtinut la iesire u2 este a = arctg 1fT;
inlocuind in relatia 2.3.12 se obtine: proportional cu u1 (fig. IV.2.32 a). Sim- Simbolul este dat in fig. IV.2.34 b.
bolul regulatorului de tip Peste dat in
U2(S)=-:2U7(S) (2.3.14) fig. IV.2.32 b. 3. Regulatorul tip proportional -
7 integral PI (fig. IV.2.35)
Etectuand transformata Laplace in- 2. Regulatorul de tip integral I (fig.
versa rezulta: IV.2.33) Z7 (s) = R 7

Z7(S)=R7; Z2(S) =_1 (2.3.18) Z

2
(s) = R2
+_1_
sC (2.3.23)
sC2 2

inlocuind relatla 2.3.12 rezulta:

J:
Fig. 1V.2.30. Schema generall
a unui regulator Iiniar.

Fig. 1V.2.33. Regulatorul tip I.

o o

mL
Fig. 1V.2.31. Regulator tip P.
a t
K1 U2(t)

,...
~ --
I
u2(t) - real

,I

,,
1
U1(t) b
Fig. IV.2.38. Regulatorul tip PI:
b
a - raspunsul regulatorului;
Flg.IV.2.34. Regulatorul tip I: b - simbolul regulatorului.
a -raspunsul regulatorului;
a b - simbolul regulatorului.

------+
___j r------ ------,
U1(t)
~~-U-2(-Ot)

b
Fig. IV.2.32. Regulatorul tip P:
a - raspunsul regulatorului; Fig. 1V.2.37. Reprezentarea unel
b - simbolul regulatorului.
Fig. IV.2.35. Regulatorul tip PI. a~unltip D.
 Capitolul 2: Elemente de automatizare IV. Automatiziri

u2(t) = - :2 I
ul(t)-f
;
Jul(t)dt = 5. Regulatorul de tip proportional -
derivativ PD (fig. IV.2.39)

= KR [UI(t)+ ~ JUI(t)dt] VI (s) = _ V'(s) ~ V'(s) = _ R2 VI (s)

RI R2 RI
(2.3.25) (2.3.29)
Parametrii regulatorului sunt KR!?i 1";. (2.3.30) I
Raspunsul unui asemenea regulator la
un semnal treapta unitara ca in fig.
IV.2.36 a.

tga = dU2! =K KR u! = KR
dt RT I T
t-O I t-O I

(2.3.31)
(2.3.22)
a = arctg KR ITI
Simbolul este dat in fig. IV.2.36 b.
V2 (s) = -[ 2;2 VI (s) + SR~~2VI (s)]

4. Actlune de tip derivativ D (fig.

IV.2.37). Nu pot functiona astfel de re-
gulatoare (numai cu actlune D).

(2.3.18')

V2 (s) = - ~2 VI (s) = -sRPI VI (s)

(2.3.33) !
SCI Parametrii sunt KR !?i To. Raspunsul
(2.3.27) !?i simbolul sunt date in fig. IV.2.40.

u (t) = T dul(t) (2.3.28) 6. Regulatorul de tip proportional -

2 d dt integral - derivativ PID (fig. IV.2.41). (2.3.36)
Raspunsul sl simbolul sunt date in Practic este un regulator PO a carul Parametrii sunt KR, T1, To. Raspun-
fig. IV.2.38. iesire devine intrare intr-un regulator PI sui !?i simbolul sunt date in fig. IV.2.42.
Tinand seama de relatia 2.3.33

u,(t) __ 2:', [u,(t) + R~, duJt)1

(2.3.34)
Tinand seama de relatia 2.3.25:

u (t) = - R4U - _1-Ju' (t)dt

2 R I RC I
3 3 4 Flg.IV.2.41. Regulatorul tip PID.
a t (2.3.35)

--00--. b • _.
uit)
/._ _ __ _ _ _ U1(t)
KA
:/.
,
,,
~
.
........
.'
.
_. .'

Fig. IV.2.38. AC1:Iuneade tip D:

a - raspunsul la ectiune;
b - simbolul la ectiune.
a
a

b b
Fig. 1V.2.40. Regulatorul tip PD: Fig. 1V.2.42. Regulatorul tip PID:
a - raspunsul regulatorului; a - raspunsul regulatorului;
Fig. IV.2.39. Regulatorul tip PD. b - simbolul regulatorului. b - simbolul regulatorului.
 IV. Automatiziri Capitolul 2: Elemente de automatizare

P(t) procesele cu constanta de timp Tp

W (t) r0- u(t) ~ ,,,tiL mica, create fc'

0
~t) y(t)
- E
Regu/atoru/ de temperatura - termo-
statu/
RA Cand temperatura mediului in care
este imersat elementul sensibil este
yr(t) egala cu cea prescrlsa, contactele mo-
Tr
bile sunt pe 0 pozitie neutra, Daca tem-
peratura rnasurata creste, fluidul din
F1g.IV.2.43. Schema bloc a unul SRA Tn care este Inclus un RA nellnlar. interiorul elementului sensibil se dilata,
se ereeaza 0 presiune $i prin intermediul
• Regulatoare neliniare incalzire va incepe racirea pe 0 curba tubului capilar fluidul provoaca dilatarea
Au leslrea pe contacte. descrescatoare pana in punctul 3, burdufului elastic. Forta provenita de la
Schema bloc a unui RA neliniar intr- cand se efectueaza 0 noua relncalzire burduf se cornoara cu cea deterrninata
un sistem de reglare automat SRA este s.a.rn.d, Intervalul 2LlW = Wd este de un arc, respectiv de rnarlmea pres-
data in fig. IV.2.43. intervalul de conectare, iar Teste . crlsa, Cum forta provenita de la burduf
Dependenta ideala $i reala la un perioada. Precizia este determinata de este mai mare (fata de marlrnea rna- I

regulator bipozitional este data in fig. intervalul de conectare Wd. Cu cat Wd surata), se declanseaza un proces de
IV.2.44. este mai mic, cu atat precizia este mai comutare ce are ca rezultat inchiderea
Dependenta reala este atectata de buna, dar frecventa de conectare fc unui contact. Daca temperatura rnasu-
histerezis. (fig. IV.2.46) este mai mare. Dar marl- i rata devine mai mica decat cea prescri-
ln fig. IV.2.4S este data dependenta mea fc este defavorabila duratei de sa se inchide un alt contact. I

ldeala sl reala la un regulator tripo- functionare a regulatorului. Din fig. Tnchiderea unuia din contacte deter-
zitlonal. IV.2.46 se mai poate observa ca la rnina inchiderea sau deschiderea unei
ln fig. IV.2.46 se poate urmari cum armaturi.
are loc reglarea bipozltionala pentru un u(t) Presostatu/ - regulator de presiune
proces de ordinul I. ----------,--- contine: elementul de rnasurare a marl-
Se considera procesul de ordinul I, mii de reactle Y" constituit dintr-un bur-
I

un proces de incalzire dat de curba

crescatoare, respectiv de raclre dat de
curba descrescatoare (fig. IV.2.46 a).
lrnroducand RA bipozitional la care
marimea de reterinta (prescrisa) este
W, la incalzire u(t) va creste dupa
curba caracteristica procesului, data
de ecuatla corespunzatoare. pana la
punctul 2. Procesul de lncalzire nu s-a
oprit la W ci la W + LlW, oatorita hi-
sterezisului. Odata oprita sursa de
u(t)
Fig.IV.2.45. Dependenfa dlrecti u(t)
W(t)
I
duf elastic; butonul pentru prescrierea
marimii dorite W, care acnoneaza asu-
J _ W(t)
pra unei parghii cu rol de comparator,
contactul $i contactul fix. Daca pre-
siunea Y, < W, atunci contactul se de-
a
I plaseaza $i deschide circuitul electric.
u(t) Hig-ostatu/ - regulator de umiditate.
, Elementulde masuraeste constituit dintr-
o harpa realizatacu fir de par. Marimea
prescrisa este data de butonul de
, prescriere.Daca umiditatea tp a aerului (Y,
W(t) = cp) este mai mare oecat cea irnpusa W,
harpa se dilata $i se deschide un contact.
, Cand Y, < W harpa se contracta sl se
inchide un alt contact.
Un regulator neliniar este constituit
b de manometrul cu contacte electrice.
Daca presiunea p creste, tubul
I Bourdon se detorrneaza $i printr-un si-
,I w(t) la reglarea tripozl1:lonall:
a - idea/a; b - rea/a. stem cinematic, presiunea se transfor-
ma intr-o deplasare unghiulara a,

u(t)
a , ,
--------- --~------- --:---._:-~-
-,.,.--+----:-----+-- ----~------~------
u(t)

W+I'l.W

W-I'l.W

W(t) T
- ...... ~..
I I I I I

r- __ ,_ I__ !.._ '_

b
Fig. 1V.2.44. Depende$ directi u(t)
,I W(t) la reglarea blpoz.,onall: F1g.IV.2.46. Reglarea blpoz.,onall pentru un proces de ordlnull:
a - idea/a; b - rea/a. a - curba inca/zirii pure; b - curba racirii pure.
 Capitolul 2: Elemente de automatizare
transrnisa acului indicator ce se depla-
seaza in fata unei scale etalonate co-
respunzator. in spatele scalei sunt
contacte electrice mobile ce pot fi
fixate la valorile dorite prin intermediul
unei chei.
Acestui tip de regulator (manometru
cu contacte) daca i se ataseaza un re-
zervor termic (bulb) se obtlne un ter-
mometru manometric cu contacte
TMC. Cand temperatura e creste, lichi-
dul din rezervorul termic se dilata !;li
trece prin tubul capilar crescand presi-
unea. Modificarea temperaturii e se
transforrnaintr-o modificare a presiunii
p care este rnasurata prin intermediul
tubului Bourdon si a acului indicator pe
principiul manometrului.
• Regulatoare specializate pentru
procesele din instala1ii
Sunt utilizate pentru montaje bazate
pe milivoltmetre, logometre si amper-
metre regulatoare. De asemenea, sunt
utilizate regulatoare specializate de
temperatura, pentru punctele termice,
climatizare etc.
Milivoltmetrul regulator este asociat
unui traductor generator, in mod obls-
nuit unui termocuplu (fig. IV.2.47).
Milivoltmetrul regulator este alcatult
dintr-un milivoltmetru indicator mV sl
un montaj de reglare. Milivoltmetrul
indicator prirneste tensiunea de masu-
rat la bornele a, b (in acest caz de la
termocuplu Tr) care este apiicata bobi-
nei mobile 1. Boblna 1 se roteste cu un
b'
I #3
\\(i\\~~
DC min
4 ill"/~1lt1l1l IIIII\I\~\\\\\\
r.
Flg.IV.2.47. Milivoltmetrul regulator.
3 I
-rC----------
Fig. 1V.2.49. Millampermetru regulator cu S.u.
IV. Automatiziri
unghi a proportional cu tensiune rna- lar, cand acul indicator ajunge la maxi-
surata: concomitent cu deplasarea bo- mum, la palparea care surprinde acul
binei se produce !;li deplasarea acului in pozitie de maximum sau dupa repe-
indicator cu obturatorul 2. Indicarea rul fixat la maximum, intreruptorul de
tensiunii termoelectromotoare produsa maximum basculeaza sl inchide circui-
de termocuplu 4 poate fi cltlta pe scala tul respectiv !;li se executa comanda
I
3. Aceasta este functia de rnasurare, i corespunzatoare.
Pentru functia de reglare, este utilizat Acest tip de montaj de reglare exista
un montaj specific. Din exterior se pot inca in exploatare, dar este inlocuit cu
fixa sesizoarele inductive (traductoare montajul de reglare cu sesizoare in-
de proximitate) 5, respectiv 6 pe pozitll i ductive.
corespunzatoareunei temperaturi dori- in circuitul de rnasura al milivoltme-
teo Cand acul indicator cu obturare 2 trului in afara termocuplului Tr mai
ajunge in dreptul unui sesizor indicativ exista 0 rezistenta de etalonare Re si
de minimum (min) sau maximum (max) doza de compensare DC. Se precizea-
se schimoa punctul de polarizare al za ca exlsta milivolmetre regulatoare la
bazei unui tranzistor care intra in con- care compensarease realizeazaprintr-
ductle si, ca urmare, se obtine 0 am- un circuit electronic in interiorul mili-
plificare ce conduce la anclansareare- voltmetrului.
leului intermediar D1 respectiv D2 (sar- Logometrul regulator este asociat
cina in colectorul tranzistorului). An- unui traductor rezistiv, in mod obisnuit
elansarea releului D1 respectiv D2 de- unei terrnorezlstente,
terrnina inchiderea sau deschiderea in fig. IV.2.48este prezentat un logo-
contactelor apartlnand releului respec- : metru indicator in montaj cu trei fire.
tiv, ce trimite comenzi corespunzatoare' Logometrul indicator are un echipaj
elementelor de executie, mobil format din doua bobine incruci-
Exista milivoltmetre la care in locul sate 81 !;li82 fixe intre ele prin care trec
sesizoarelor inductive sunt prevazute curentil '1 !;li '2. Bobinele 81 !;li82 sunt
intreruptoare cu mercur. Aceste apara- plasate intr-un camp magnetic produs
te sunt prevazute cu un sistem de pal- de un magnet permanent.
pare care verlfica pozitia acului indica- Logometrul indicator este utilizat la
tor la 15 secunde. Daca acesta a ajuns ~masurarearezistentelor RTr.Aceste re-
in dreptul intreruptorului fixat pe mini- i zistente pot fi constituite de traductoa-
mum, atunci acesta basculeaza !;li in- re rezistive, de exemplu, de termore-
chide circuitul de minimum, cu emite- zlstente, in acest mod, logometrul este
rea comenzii respective. in mod simi- utilizat la rnasurarsatemperaturilor.
,::::,max
;:::
;:::
§§
§§
I a
I • I
Fig. 1V.2.48. Logometrullndicator in monts,lul cu trel fire.
, PW
I
I
I
I
I
I
I
I
Fig. 1V.2.50. Schema electrici a unul regulator neliniar.
 IV. Automatiziri
Pentru functia de reglare este utilizat
un montaj asernanator cu cel de la mi-
livoltmetru regulator, cu doua sesizoare
inductive, fixate pe pozitia de minimum
l;li maximum a domeniului de verlatle
impus temperaturii; ca l;li in cazul mili-
voltmetrelor regulatoare exista montaje
de reglare sl cu intreruptoare cu mercur.
Miliampermetrul regulator. Este utili-
zat pentru semnal unificat (fig.IV.2.49).
Miliampermetrul 1 functloneaza cu
semnal electric unificat 2 ... 10 sau
4 ... 20 mA c.c. Acul indicator cu obtu-
rator 2 trece prin interiorul unui sesizor
inductiv (paleta - obturator - intrand in
bob ina sectiunea creste, reductanta
scade, inductanta crests l;li curentul ce
trece prin bobina scade) care face sa
intre in conductle sau sa se blocheze
tranzistorul T1. Ca urmare anclanseaza
f
II
2
Fig. 1V.2.52.Servomotor tip
electromagnet - cursl scurli.
/ 153
(252)
,
I --.
,
Bloc de reterinta pentru
temperatura 10...30 °C
'----t-t Bloc pentru actiunea
integrala
F1g.IV.2.51. Schema bloc a unul regulator speciallzat
pentru cllmatlzare RSC.
Capitolul 2: Elemente de automatizare
sau nu releul intermediar 01 care face
sa basculeze contactul cu acelasl
nume, ce da comenzi corespunzatoare
elementului de executie.
Milivoltmetrele regulatoare, logome-
trele regulatoare sl miliampermetrele
regulatoare MR 192, LR 192 sl AR 192
sunt prod use de intreprinderea de
Aparate Electrice de Masurat IAEM Ti-
rnisoera, Aceste regulatoare, lrnpreuna
cu reactii electron ice RMC-3 (pentru
procese lente) sau RMC-4 (pentru pro-
cese rapide) care au la baza RC fac ca
sa se obtina regulatoare pas cu pas ce
functloneaza ca regulatoare PI.
Un regulator specializat de tempera-
tura (fig. IV.2.50) este alcatuit dintr-o
punte Wheatstone PW, un amplificator
sensibilia faza ASF sl doua relee
intermediare 01, 02 cu contactele res-
3 este parcursa intr-un sens motorul se
_j_
r--
I 10...50 mm
, in sens trigonometric.
2 in fig. IV.2.51 este data schema de
Fig. 1V.2.53.Servomotor tip
electromagnet - cursllungl.
<p
\ / \ tatli relative.
1u4
Bloc de referinta
pentru umiditate selectiva
46 ...66 %
pective.
Prin potentiornetrul P se impune
rnarirnea de referinta W. Traductorul Tr
trimite din proces rnarirnea masurata Yr.
Puntea Wheatstone PW are rol de com-
parator $i com para rnarimea de referinta
W cu rnarirnea reala Y . Abaterea rezul-
tata este Uf• Abaterea este aplicata la
intrarea ASF. Daca Weste mai mare
decat Yr' U> 0 $i anelanseaza releul 01
care comanda elementul de executie
prin contactul normal deschis 01 in
sensu I cresteril Yr. Daca Weste mai mic
decat Yr' atunci Uf < 0 sl anclanseaza
releul 02 care da cornanda corespunza-
toare asupra elementului de executie (in
se.nsul reducerii yr).
In locul celor doua relee intermediare
01 $i 02 poate fi prevazuta 0 bob ina
care sa joace rolul unei excitatii pentru
un motor electric de c.c. Cand bobina
roteste, de exemplu, in sensul ace lor
de ceasornic, cand bobina este par-
cursa in sens invers, motorul se roteste
• Regulatoare specializate pentru eli-
rnatizare
structura a unui regulator specializat
pentru climatizarea RSC. EI permite
conectarea la intrare a 1 3 traductoa-
re de temperatura 1u1 1u3 $i un tra-
ductor de umiditate relativa 2u 1. La ie-
sire se pot conecta 1... 3 elemente de
executle 1s1 ... 1s3 pentru reglarea
temperaturii sl 1... 3 elemente de exe-
cutle 2s1 ... 2s3 pentru reglarea umidi-
Nornarul maxim al elementelor de
executle este de 4.
Sunt utilizate termistoare ca traduc-
toare de temperatura $i traductoare cu
clorura de litiu pentru umiditate. Modul
de reglare este P sau PI.
Regulatoare numerice
Primesc, prelucreaza $i transmit in-
forrnatll sub forma unor semnale nu-
merice care se reprezlnta sub forma
unor impulsuri codificate. Codul cel
mai utilizat este cel binar, cu doua ni-
vel uri ale semnalelor, carora Ii se ata-
seaza valorile booleene "0" sl "1".
Avantajele utilizarii regulatoarelor nu-
merice in cornparatie cu cele analog ice
sunt urrnatoarele:
- permit memorarea datelor pe intervale
de timp mari in cornperatie cu cele
analogice unde intormatla poate fi pas-
tram nealterata pe intervale mici de timp
(datorita desciirciirii condensatoarelor);
- se poate lucra, datorita poslollltatllor
de memorare a datelor, in mai multe
bucle de reglare prin conectarea lui
succesiva la aceste bucle prin inter-
mediul unui multiplexor;
- permit utilizarea unor algoritmi mai
 Capitolul 2: Elemente de automatizare
evoluati de reglare dedit cei tipizati
utilizatl la regulatoarele analog ice (P,
PI, PO, PID);
- se poate realiza 0 precizie foarte
ridicata,
Dezavantajul utilizarii regulatoarelor
numerice in comparatie cu cele analo-
gice este constituit de pretul de cost
inca ridicat. in cazul unui nurnar mare
de bucle de reglare se pot utiliza regu-
latoare multiple cu microprocesoare
sau microcalculatoare, situatie in care
utilizarea echipamentelor numerice de-
vine competitiva.
Structura regulatoarelor numerice
este alcatuita din: bloc de prescriere a
rnartrnu de referinta BPR, bloc de com-
paratle nurnerlca BCN, bloc pentru
realizarea legii de reglare BLR, bloc de
acordare a parametrilor BAP, dispozitiv
de cornanda EC, convertoare numeric-
analogice CNA sl convertoare analog-
numerice CAN.
2.4. Elemente de exec~e
Sunt alcatuite din servomotoare sl
elemente mecanice de reglare.
Servomotoarele utilizate frecvent
sunt electrice ~i pneumatice. Servomo-
toarele electrice sunt de tip electro-
magnet sau motor electric.
Servomotoarele electrice de tip elec-
+ aproximativ proportional a cu U2.
Fig. 1V.2.54. Ventll electromagnetic.
Fig. 1V.2.55. Motor de e.e,
cu exclta1ie separati.
I tromagnet sunt diferite in functie de
lungimea cursei, ele avand cursa
scurta (fig. IV. 2.52) sau lunga (fig.
IV.2.53).
Sunt alcatuite dintr-o arrnatura fixa 1, chid circuitele: faza L - butonul S1 -
o armatura rnobila 2 si 0 bobina 3.
Cand bobina este parcursa de curent
se ereeaza un camp magnetic in jurul
bobinei care se inchide prin armature
fixa 1 si cea mobila 2. Ca efect, arrna-
tura rnoblla este airasa, Cand bobina 3
nu este parcursa de curent, arrnatura
rnobila rarnane la pozitia initiala.
Electromagnetii sunt asociati adese-
ori robinetelor de reglare (fig. IV.2.54).
Servomotoarele electrice de tip exemplu in sensul (1). Daca se actio-
motor. Motoarele electrice sunt de c.c.
sl c.a. Motoarele de c.c. utilizate sunt
cele cu exeitatie separate (fig. IV.2.55)
Comanda pentru actlonerea elemen-
tului mecanic de reglare se realizeaza
prin varlatia curentului de excitatle 'ex' ' magnetic invartitor este invers ~i de-
din infa~urarea statorica rnentlnand
constant curentul din infa~urarea roto-
rica I, (procedeu de cornanda prin ex-
citatle sau inductor).
Comanda poate fi realizata si prin
variatia I, rnentinand constanta 'ex (pro-
cedeu de cornanda prin indus). Proce-
deul de cornanda prin excitatie nu asi-
gura curentul indus constant.
Motoarele electrice de c.a. sunt mo-
nofazate (fig. IV.2.56), bifazate (fig.
N-------------.----------
L1
, te cand sunt necesare puteri mari (cu-
, /
(2) --I-_
~/'\. (1)
Fig. 1V.2.58. Motor electric
monofazat.
U 1 =220V; 50Hz
Fig. IV.2.57. Motor electric bifazat.
IV. Automatizari
IV.2.57) sl trifazate.
I
Motoarele electrice monofazate sunt
motoare asincrone cu rotorul in colivie.
Daca se actioneaza butonul S1 se in-
bobina L 1 - nul N (circuit principal di-
rect) ~i faza L - butonul S1 - conden-
satorul C - bobina L2 - nul 0 (circuit au-
xiliar-indirect).
Cele doua bobine L 1 si L2 sunt
parcurse de curentli '1' '2
care produc
cats un camp magnetic in jurul bobine-
lor. Rezultanta acestor carnpurl este un
camp magnetic lnvartitor care determi-
na 0 rmscare de rotatie a rotorului, de
neaza S2 se inch ide circuitul:
- faza L - S2 - L2 - N (circuit principal)
~i
- faza L - S2 - C - L 1 - N (circuit auxi-
liar). in acest caz, sensul carnpulul
terrnlna 0 mlscare de rotatle a
rotorului in sens invers (2).
Motoarele electrice bifazate sunt, de
asemenea, motoare electrice asincrone
cu rotorul in colivie, alimentate mono-
fazat (tensiunea U 1).
I
Bobinele L 1 (alimentare - excitatie) si
L2 (de cornanda) sunt montate pe sta-
tor. Rolul condensatorului C este de a
asigura un defazaj de 90° intre curentii
din L 1 si L2. Pentru un cuplu constant,
turatia n a arborelui motorului este
n = f(U2) (2.4.1)
Sensul de rotatie depinde de faza
tensiunii de cornanda in raport cu cea
de excitatie, La faza 0° corespunde un
sens, iar la faza 180° celalalt sens.
Motoare electrice trifazate sunt utiliza-
pluri mari). Inversarea sensu lui se obtine
prin inversarea a doua faze intre ele (se
I
schlmba sensu I carnpului invartitor).
Elementele mecanice de reglare
Motoarele electrice transmit misca-
rea de rotatle sau translatie elemente-
lor mecanice de reglare prin interme-
diul unor reductoare de turatie, Ele-
mentele mecanice de reglare sunt: ro-
binetele de reglare, clapetele de regla-
re, tijele pentru actionare (de exemplu
actlonarea jaluzelelor).
 IV. Automatizari

Capitolul 3
Sisteme de comanda automata
 Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
Se prezinta comanda instalatiilor de rul (cheia) SO pe pozitla manual M. in
iluminat, comanda motoarelor electrice aceasta situatie se inchide circuitul:
sl comanda unor echipamente specifi- taza Ll - SO - Hl - neutru N, respectiv
ce instaiatiilor din constructll. faza L 1 - SO - H2 - neutru N s.a.rn.d. Se
observa faptul ca lampile Hi, H2,... Hn
3.1. Comanda instalatiilor sunt montate in paralel fata de sursa ~i
I toarelor Tl si T2 precum si rezistentelor
de iluminat odata cu trecerea SO pe pozitia M toa-
I te lampile sunt alimentate.
3.1.1. Instalatii de iluminat in regim automat, se trece comutato-
interior rul SO pe pozltia automat A.
Pentru punerea sub tensiune a lam-
Se evldentiaza automatul de scara si pilor Hi, H2,... Hn este suficient a actio-
dispozitivele pentru reglarea fluxului lu- na unul dintre butoanele Sr, S2, ... Sn.
minos (fig. IV.3.1). De exemplu, actionand butonul S2 se
in regim manual se trece comutato- inchide circuitul: taza L 1 - releu de timp
, cu temporizare la deschidere D - S2 -
Hn . neutru N. in momentul in care D este
r------....;;;;r
parcurs de curent acesta inchide con-
tactul normal deschis cu temporizare la
deschidere (cndtd) D (1-2) ~i toate
lampile sunt puse sub tensiune. Dupa
timpul prestabilit, cndtd D (1-2) se des-
chide ~i lampile raman nealimentate.
Pentru 0 noua punere in functiune se
actloneaza un nou buton (Sr, S2,... Sn)
H2
>-+-----~ sl procesul se repeta.
De remarcat ca lamplle sunt in func-
tiune atata timp cat este inchis cndtd D
(1-2). in mod obisnuit el se regleaza
pentru aproximativ trei minute.
in fig. IV.3.2 a este data schema de
principiu a unui dispozitiv pentru regla-
rea fluxului luminos ce utilizeaza un
tiristor. Punerea in functiuns a dispozi-
tivului se efectueaza prin actlonarea
r---------I
butonului cu retinere Sr.
in acest moment puntea de redresa-
re dubla alternants torrnata din diodele
o semiconductoare Vl ... V4 este alimenta-
tao La bornele A-B se obtine 0 tensiu-
so D DI
1
ne pulsatorie pozitiva de 100 Hz. Tiris-
torul V5 montat intre punctele A ~i B
~- '---.--'----' scurtcircuiteaza leslrea puntil, astfel in-
N L1 ~ cat curentul Is prin sarcina L; poate fi
I .. M variat in functie de unghiul de aprinde-
-+::-0 re a. Variatla a se obtine prin circuitul
.J A
de cornanda alimentat prin intermediul
Flg.IV.3.1. Schema electrtci rezistentei Rl sl a diodei stabilizatoare
~urati a unui automat , de tensiune v« Circuitul de cornanda
de searl. genereaza impulsuri cu a variabil in
L1
Lj
-220V
177 a=177' 90 a=90' 10 a=10' b
Fig. 1V.3.2. Schema de prlnclplu a unui dlspozitiv Flg.IV.3.3. Schema electrtci desfI,urati pentru
pentru reglarea ftuxulullumlnos. comanda succeslvi a Ilumlnatulul exterior.
IV. Automatizari
functle de pozitle potentiomefrului Pl
prin care se creeaza 0 temporizare a
circuitului format din rezlstentele Rl,
R2, R3 si condensatorului c-. Datorita
ternporlzarll obtlnute sl datorita tranzis-
R4... Ra se obtin impulsurile necesare
arnorsarii V5.
Pentru rezlstenta potentiometrulul
Pi, RPl = 0 constanta de timp este
data de T = R3IC1' = 1,5 ms ceea ce co-
respunde unui unghi de deschidere
a = 17]0 sl V5 conduce practic intrea-
ga serrnalternanta,
Pentru pozitia cursorului in care RPl
are valoarea maxima:
T = [(Rpl·R2)/(Rpl+R2)+ R3JC1 = 9,5 ms
ceea ce corespunde unui unghi de
deschidere a = 10° sl V5 este blocat
(fig. IV.3.2 b).
3.1.2. Instalatii de iluminat
exterior
in fig. IV.3.3 este prezentata schema
electrica desfasurata pentru comanda
succesiva a punerii sub tensiune a lam-
pilor din grupurile Gl, G2, G3. Punerea
sub tensiune nu se efectueaza simul-
tan, deoarece aceasta ar conduce la
absorbtia din retea, in momentul pune-
rii sub tensiune a instalatiel, a unor cu-
renti mario
Pentru punerea in functiune se actio-
neaza butonul de pornire S2. Ca urma-
re, se inchide eire 4, bobina contacto-
rului K 1 este parcursa de curent ~i an-
clanseaza, Se rnodifica pozitia contac-
telor conform diagramei de contacte.
Prin inchiderea cnd din circ. 1, se pun
sub tensiune larnpile din grupul Gl; prin
inchiderea cnd din circ 5 se realizeaza
autornentlnerea: prin inchiderea cnd
din circ.6 se anclanseaza contactorul
K2 (se inch ide cnd conform diagramei
I de contacte). Prin inchiderea cnd din
circ.2 se pun sub tensiune larnpile din
G2; prin inchiderea cnd din circ. 7 se
anclanseaza bobina contactorului K3.
I Conform diagramei de contacte se
IV. Automatizari Capitolul 3: Sisteme de comanda automata

inchid cnd din circ.3 sl ca urmare, se
pun sub tensiune lamplle din grupul G3.
5untem in conditiile ca toate grupurile
de lampi sunt sub tensiune.
Oeoarece, la actionarea 52 se pune
sub tensiune Gl $i numai dupa ce Gl
este sub tensiune de cornanda pune-
rea sub tensiune a G2 s.a.rn.d. acest
tip de cornanda este succesiva.
Oprirea consta in scoaterea de sub
tensiune a Gt, G2, G3, care intrerupe
alimentarea circ.4. Ca urmare bobina
contactorului K1 rarnane nealimentata,
contactele K1, K2 din circuitele 6 res-
pectiv 7 raman deschise si bobinele
contactoarelor K1 $i K3 nealimenatate.
Aceasta implica intreruperea alimentarli
cu energie electrica a grupurilor de
lampi Gt, G2 $i G3.
Pentru reducerea mai accentuate a
curentilor la cuplarea la retea a lampi-
lor din Gl, G2, G3 se pot introduce tem-
porizari prin intermediul a doua relee
de timp 01, 02 (fig. IV.3.4).
Pentru pornire se actioneaza 52. Ca
urmare se inchide circuitul S $i anclan-
$eaza bob ina contactorului K1, care
pune sub tensiune Gl (inchide contac-
tele principale din circ.1), reallzeaza au-
tornentlnerea (inchide cnd K1din circ.6)
$i inchide circ.7 (prin inchiderea cnd K1
din circ.7).
inchiderea circ.7 reauzeaza punerea
chise in pozltia 0).
Pe pozitla manual - M, se inchid
contactele corespunzatoare celor cinci
discuri dupa cum urrneaza: CP; FO; IR;
L5 $i OT. in aceasta situatie, se stabi-
teste circuitul electric prin contactele IR
$i OT. La actionarea butonului de por-
nire 52, bobina releului Kl, fiind parcur-
sa de curent, deterrnina bascularea
contactelor sale de pe pozitia L1(L2)pe
pozitia Hl(H2). inchiderea contactelor
Cl(Hl) C2(H2) determina punerea sub
tensiune a retelei de iluminat exterior.
Totodata contactul normal deschis
K1 (montat in paralel cu 52) determina
memorarea acestei stari. intreruperea
functlonarf iluminatului exterior se rea-
lizeaza prin actionarea butonului de
oprire 53 care intrerupe alimentarea
bobinei releului K1 astfel lncat contac-
tele basculante K1 revin in starea initl-
ala Cl(L 1)C2(L2).
Pe pozitia automat - A, se inchid
contactele corespunzatoare celor cinci
discuri dupa cu urrneaza: AP; 00; GR;
J5 sl MT. in aceasta sltuatie, se stabi-
leste circuitul electric prin contactele
AP, 00 si J5. Contactul AP pune sub
tensiune circuitul electronic CEo Con-
tactele GR si J5 leaga bob ina releului
K1 la tranzistorul final Vs al CEo
Elementul de sesizare a ilurninarii ex-
terioare este constituit de fotodioda
este reallzata cu circuitul divizor de
tensiune Pr, FOl $i Rl. Nivelul de ten-
siune in baza este stabilit pe de 0 parte
de iluminarea exterloara (F01) $i pe de
alta parte de valoarea rezistentei serie,
tixata manual prin intermediul potentlo-
metrului Pl. in acest mod, prin Pl se
fixeaza rnarimea irnpusa, iar prin FOl
se obtine rnarirnea maserata. Compa-
ratia se efectueaza pe principiul com-
pararii serie.
Cand iluminarea exterloara este mica
(intuneric, fixat ca rnartrne lrnpusa prin
Pr) rezlstenta lnterna a FOl este mare,
baza tranzistorului comun este slab
polarlzata ceea ce deterrnina in punctul
Vl un potential apropiat de zero. Prin
R5Cl se fixeaza constanta de timp, cir-
cuit prin care se filtreaza perturbatiile
ce pot apare in timpul zilei cand ilumi-
narea este mai mica decat cea impusa
(de exemplu, aparitla unui nor). Pentru
!

sub tensiune a releului de timp cu tem-
porizare la actlonare 01. Oupa timpul
prestabilit, releul de timp 01 inchide
cndti 01 din circ.8. 5e inchide astfel
circ.8 si este anclansata bobina con-
tactorului K2. Acesta inchide circ.2
(incep sa functloneze lampile G2)$i cnd
K2 din circ.9 (incepe sa functioneze
releul de timp 02). Oupa timpul presta-
bilit bobina releului de timp 02 inchide
cndti 02 din circ.10, care are drept
efect inchiderea circ.10 $i prin aceasta
F01. Aceasta fotodloda este rnontata
intr-un tub negru cu 0 lentila de focal l-
zare, arnplasata astfel incat sa nu fie
lnftuentata de iluminatul artificial. Cu
cat iluminarea exterioara este mai ma-
. re, rezlstenta interna a FOl scade.
Tranzistoarele Vl, V2 forrneaza un tran- Flg.IV.3.4. Schema electrlcA
zistor compus in montaj de amplificare destlfurati pentru comanda
de tip emitor comun (f3V1 = 10, temportzati a Ilumlnatulul extertor.
f3V2 = 10, f3 = 100). Polarizarea bazei
R,

anclansarea bobinei contactorului K3.

5e obtine inchiderea contactelor
principale din circ. 3 sl deci punerea in
functiune a larnpilor din grupul G3. IFD, I.
Pentru oprire se actioneaza 51. - - - "Iv.
in fig. IV.3.S este prezentata schema
elsctrlca a unui aparat prin intermediul
caruia se poate realiza comanda auto-
I

i
I

mata a iluminatului exterior. Aparatul !R

este cuplat la reteaua electrica de 220
VlSO Hz prin trecerea comutatorului 55
I
I

pe pozltia I. Prezenta tensiunii este I

I

semnalizata de lampa cu neon H2.

Aparatul functioneaza la tensiunea I CE
ov

stabilizata de 12 V c.c. Aceasta tensiu- ~---------------------------

I

ne este obtlnuta prin intermediul trans-

formatorului Tr, a puntli redresoare for-
rnata din diodele Va - Vu, a condensa-
torului de filtraj C3 si a stabilizatorului
de tensiune Ra sl V7.
5e alege modul de lucru prin actio- Fig. 1V.3.5. Schema electrlcA a unui aparat pentru comanda automatA
narea comutatorului 54 cu 3 pozitii (8 I
a Iluminatului exterior.
discuri, cu doua contacte normal des-
 Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
obtinerea unei constante de timp mai
mari se actioneaza butonul cu retinere
81 care introduce in circuit C2 in paralel
cu C1 obtmandu-se constanta de timp
R5(C1 + C2). Prin intermediul grupului
R6V3 se reallzeaza 0 zona rnoarta (fixa-
ta prin V3 la un nivel de 0,6 V) care in-
Ifdura posibilitatea intrarii in oscilatle a
CE datorita perturbatiilor in momentul
atingerii egalitatii intre rnarlrnea irnpusa
~i rnartrnea rnasurata a iluminarii exte-
rioare sesizata de FD1. ln punctul V2 la
trecerea timpului impus prin grupul de
temporizare rnentionat P5C1, respectiv
R5(CHC2) se obtine potentialul de des-
chidere al amplificatorului de putere,
format din tranzistorul compus de V4 ~i
V6. ln aceasta situatie bobina releului
K 1 fiind percursa de curentul de colec-
tor a tranzistorului V6 deterrnina bascu-
larea contactelor sale de pe pozltia L 1
(L2) pe pozitia H1 (H2). Hezistenta Ra ll-
rniteaza curentul pe stabilizatorul V7.
3.2. Comanda motoarelor
electrice
3.2.1. Comanda motoarelor
electrice asincrone trifazate
3.2.1.1 Comands motoarelor eleclrfce
asincrone fI1fazste cu rotoru/1n co/Me
Motoarele cu rotorul in colivie se
porn esc direct prin aplicarea tensiunii
la retea sau prin aplicarea unei tensiuni
reduse.
8e disting doua sltuatii:
1 - motoarele electrice sunt alimentate
de la reteaua electrica a intreprin-
10- -fi -12- -
a 12~\\ b N
Flg.IV.3.6. Pomlrea dlrecti a
motorulul aslncron trifazat
(a~onare manuali):
a - circuite principale; b - circuite
secundare (de comends).
derii furnizoare de energie electrica
IFE (tensiunea de linie dintre faze
de 380 V (400 V) c.a.;
2 - motoarele electrice sunt alimentate de
la posturi de transformare proprii.
Cand sunt alimentate de la reteaua
electrica a IFE pot fi pornite direct mo-
toare electrice cu puteri mai mici de
sau egale cu 5 kW.
Pentru motoarele electrice cu puteri
mai mari trebuie indeplinite conditlile:
Ip < Ipr (3.2.1)
Mp > M, (3.2.2)
(fJUp)ef % s (fJUp)ad % (3.2.3)
in care:
Ip - este curentul la porn ire corespun-
zator cuplului de pornire M ;
Ip, - curentul maxim de pornirl pe care
iI admite reteaua ce alirnenteaza
motorul electric;
Mp - cuplul de porn ire pe care trebuie
sa-l dezvolte motorul la pornire;
M, - cuplul rezistent pe care-I necesita
la porn ire agregatul ce trebuie pus
in functiune:
(fJUp)ef % - pierderea de tensiune efec-
tiva la porn ire;
(fJU lad % - pierderea de tensiune ma-
p xirna admisibila la porn ire;
este data de intreprinderea
producatoare pentru fieca-
re motor (in cazul cand nu
este cunoscuta, se ia 0-
rientativ 12 %).
Daca motoarele electrice sunt ali-
mentate de la posturi de transformare
proprii, se admite pornirea directa a
motoarelor ce nu depasesc 20 % din
puterea transformatoarelor conectate
PE l= PE
,
I,
--1-
2
Fig.IV.3.7. Reversarea de sens cu comandi
IV. Automatizari
in paralel.
ln fig. IV.3.6 sunt prezentate scheme-
Ie electrice ale unui motor asincron tri-
fazat cu rotorul in colivie cu pornirea di-
recta. Pornirea se realizeaza prin Inchi-
derea butonului (cu revenire) 81. Acesta
inchide linia 10 punand sub tensiune
bob ina contactorului K 1. Urmarind sche-
ma contactelor lui K 1 rezulta:
- inchiderea contactelor principale K 1
din circuitul 1 al motorului, conectand
motorul in retea:
- inchiderea cnd secundar K 1 2-4 din
circuitul 11, facano automentmerea
alimentarii bobinei contactorului ~i
- inchiderea cnd secundar K 1 6-8 din
circuitul 12 punand sub tensiune
lampa de semnalizare H1.
Acest tip de porn ire este simplu, ro-
bust ~i economic. Are dezavantajul ca
valoarea curentului la porn ire Ip este
mare:
Ip = (5 ... 8) In (3.2.4)
in care:
In - este curentul nominal.
Curentul mare la porn ire Ip face ca
pierderea de tensiune (fJUp) ef % sa fie
mare, ceea ce deterrnlna functionarea
netavoraoila a receptoarelor conectate
la aceeasi retea,
o pornire arnenorata se poate realiza
utilizand motorul in dubla colivie sau cu
bare inalte (se obtine la pornire un cu-
plu mai mare si 0 intensitate a curen-
tului mai mica).
2
10 11 12 13
}2
i~~ 13
10
=$12 ~
manuali.
IV. Automatizari
Reversarea de sens a unui motor
electric asincron trifazat cu rotorul In
colivie cu pornire directa (regim de
functionare manual)
ln fig. IV.3.7 este prezentata schema
electrica destasurata, de principiu,
pentru reversarea de sens a motorului
cu pornire directa (regim de functionare
manual).
Pentru a realiza reversarea de sens,
este necesar a schimba doua faze intre
ele, de exemplu, fazele L1 cu L3 (prin
schimbarea fazelor intre ele se schim-
ba sensul carnpulul tnvartltor sl deci
sensuI de rotatie a rotorului).
Pentru pornirea in sensuI 1 se actio-
neaza butonul de pornire S2. Ca urma-
re se inchide circ.10 si anclanseaza
bobina contactului K1. Conform diagra-
mei de contacte, se inchid cnd din
circ.1 (motorul electric M1 este alimen-
tat l?i porneste), se inchide cnd K1 din
circ.11 (de autornentinere) l?ise deschi-
de cni K1 din circ.12 (chiar daca se ac-
tloneaza S3, circ.12 rarnane deschis).
Pentru oprire se actloneaza butonul de
oprire S1 care intrerupe circ.10, bobina
K1 rarnane neaumentata l?i se deschid
cni K1 din circ.1; M1 rarnanand neali-
mentat se opreste,
Pentru pornirea in sensuI 2, se actio-
neaza butonul de pornire S3. Se inchi-
de circ12 !?i bobina contactorului K2
anclanseaza,
Conform diagramei de contacte, in-
chide cnd K2 din circ. 2 (M1este alimen-
tat prin acest circuit care schlrnba intre
ele doua faze !?i porneste in sensuI 2)
PET-N
, - (b1/1I)1-4-3- Vo;
I,
I,
I,
I borna V1 - (b1/111)2- (b1N)3-4 -
FIg. 1V.3.8. Comanda motoarelor
Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
inchide cnd K2 din circ. 13 (de automen- Prin rotirea b 1 se pot obtine doua
tinere)!?i deschide cni K2 din circ. 10 (de pozitll de conexiuni !?i anume: pozitia
interblocare care nu permite pornirea M1 de conexiune 1 cu linie continua intre
in sensuI 1 chiar daca se actioneaza S2, borneIe 1-2 ale celor sase discuri; po-
circ. 10 ramanand deschis). zitia de conexiune 2 cu linie Intrerupta
Contactele normal inchise K1 din intre bornele 3-4 ale celor sase discuri.
circuitul 12 sl K2 din 10 au rolul de in- Daca semnalul de cornanda vine pe
terblocare a contactoarelor K2 si, canalul 1 (turatie lenta) !?i b1 este pe
respectiv K1 pentru a nu produce pozitia de conexiune 1, se inchide cir-
scurtcircuit bifazat in cazul in care am- cuitul: canal 1 - (b1/1)2-1 - F48-7 -
bele contactoare ar fi sub tensiune. - K10-1 - F1 - L1.
Ca urmare,anclenseazabobina contac-
Comanda motoarelor asincrone cu torului K1, se inchid contactele principale
rotorul In colivie cu doua trepte de tu- K1-2, K3-4, K5-6 punandu-se sub
rstie (fig. IV.3.B) tensiuneinf~urarile statorice ale M1.
Reglarea are la baza relatia: Astfel: faza L1 - F1 - K11-2 - F41-2 -
60f (b1/1I)1-2
n=- (3.2.5) - borna U1 a M1; faza L2 - F2 -
p
- K13-4 - F43-4 - (b1/1I1)1-2- borna V1;
in care: faza L3 - F3 - K15-6 - F45-6 -
n - este turatia: - (b1/1V)1-2- borna W1.
f - frecventa tensiunii de alimentare a Este realizata alimentarea bornelor
infa!?urarilorstatorice U , V ,W !?iprin aceasta se forrneaza
(f = 50 Hz .. const); o bon~xiuhe triunghi cu nurnar mare de
p - nurnarul perechilor de poli. perechi de poli p (bobinele sunt inseri-
Hezulta ca: n = f(p). ate) !?i respectiv turatle n mica (lenta),
Comanda (semnalul) poate fi data pe Acsasta functionare este lnoicata de
canalul 1 sau 2. ln functie de canalul lampa de semnalizare Hm. ln aceasta
ales sl pozitia comutatorului (cheii) b1 situatie bobinele Uo,Vo, Wo nu sunt co-
se obtine 0 conexiune a infa!?urarilor nectate la nici un circuit. Daca se lnitl-
statorice a M1 in triunghi (to) cu numar aza 0 cornanda pe canalul 2 (turatle ra-
mare de perechi de poli deci turatie pida) sl b1 este pe pozitia de conexiu-
mica sau 0 conexiune in dubla stea (Y) ne 2 sl inchide circuitul:
cu nurnar mic de perechi de poli (redus canal 2 - (b1/1)3-4-1- F48-7 - K10-1 -
la jurnatate - fig. IV.3.9) deci cu turatie F1 - faza L1.
dubla (mare). Anclanseaza K11-0, se inchid con-
Comutatorul b i (fig. IV.3.8) are sase tactele principale ale lui K1 punandu-se
discuri I - VI cu cate patru borne 1... 4. sub tensiune infa!?urarile statorice ale
lui M1.
Astfel: faza L1 - F1 - K11-2 -
faza L2 - F2 - K13-4 - F43-4 -
- (b1/1I1)1-4-3- Wo; faza L3 - F3 -
- K15-6 - F45-6 - (b1/1V)1-4-3- Uo.
Sunt alimentate bornele UO' V , Wo0
Se rernarca urmatoarele: borna ~ este
conectata la (b1/1I)2- Hm - N;
(b1NI)4 - (b1/1I)2- Hm - N;
borna VI! j - (b1/1V)2 - (b1NI)3-4 -
- (b1/1I)2- Hm - N.
Cele trei borne U1, V1, W1 sunt mon-
tate in Y (fig. IV.3.9).
S-a realizat 0 conexiune dubla stea
la care p scade la jumatate (bobinele
sunt montate in paralel cate doua) !?in
Uo
---"""
electrlce cu doui trepte de turatle. FIg. 3.9. Conexiune dubli stea.
 IV. Automatiziri

creste de doua ori (se obtine 0 turatle pe earaeteristica IA1, IA2 respectiv MA1,
mare). MA2 (fig. IV.3.12 b,e) ..
Aceasta functlonare este indicata de Dupa un timp prestabilit, corespun-
lampa de semnalizare HM. zator turatiei nR1, se s?urteireuiteaza R2
Comanda motoarelor electrice asin- ~i rarnane numai R1. In aeest moment .... In
crone trifazate cu rotorul In colivie prin se produce saltul de pe earaeteristiea
aplicarea unei tensiuni reduse artifieiala IA1, respeetiv MA1 pe earaete-
Tensiunea redusa este aplicata infa- ristiea artlficlala IA2, respeetiv MA2.
~urarilor statorului prin intermediul: re- i Oupa un alt timp prestabilit eorespun-
zlstentelor, bobinelor de reactanta, au- zator nR2se seurteireuiteaza ~i R1 l;li se
totransformatoarelor, amplifieatoarelor produce saltul pe earaeteristica natura-
magnetiee, prin conexiunea stea-tri- la In, respeetiv Mn. Functionarea se
unghi, eu tiristoare. stablllzeaza in punetul de functionare a
Pornirea cu rezistente, consta in F, punct care se afla la intersectia ea-
montarea in serie eu infa~urarile stato- raeteristieii mecanice M a motorului cu
rului a unei rezlstente metal ice (pe fie- earacteristica rnaslnli de lueru Mr. Tre-
care faza) ea in fig. IV.3.10. La actiona- buie avut grija ea punetul F sa fie pla-
rea S2 se inehide eire.4 anclanseaza sat pe partea stabila a caraeteristieii
bobina eontactorului K2 ~i este pusa meeaniee.
sub tensiune bob ina releului de timp 01 Daca la pornirea direeta Ip= (5 ... 8)ln,
care in cepe sa functioneze. Ca urmare la pornirea cu rezistente in eireuitul
a anctansarf bobinei contactorului K2 , statorie Ip =
(3,5 ... 5,5)ln corespunzator
se inehid contaetele prineipale (de rezistentelor introduse in eireuitul sta-
torta) K2 din eire.3 ~i end K2 de au- torie.
n
tornentinere din eire.5. inchiderea end Hezlstenta de porn ire pe faza R f se
K2 din eirc.3 conduce la inehiderea calculeaza eu relatia: p
b
eire.1 sl prin aeeasta la pornirea M 1 cu R = 0,82 Fig. 1V.3.11. Caracleristici I=f(n):
prima treapta de rezlstente R 1 in pI 3kl (3.2.6) a - pentru 0 treapta de rezistenta;
n
circuit. b - pentru doua trepte de rezistenta.
Dupa un timp prestabilit pe releul de in care:
timp 01, corespunzator turatiel nA1, bo- Un - tensiunea nominala M;
Ma,
bina releului de timp 01 inchide cndti In - intensitatea eurentului nominal [A); Mn
din eire.? Prin inehiderea eire.? se ob- k - raportul dintre eurentul initial de
tine anclansarea bobinei eontaetorului porn ire sl eurentul nominal (lp /In)'
K 1. Sobina eontaetorului K 1 il;li inchide Pentru pornirea in gol (M, ::: 0) eores-
eontactele de forta din eire. 1, eontaetul punde k = 2,5; la M,I3 eorespunde
de autornentinere din eire.8 ~i deschide k = 3 ... 1,5, iar la M,I3 ... M, 12 eores-
eni K 1 din eire.4. Prin inehiderea cnd K 1 punde k = 1,2... 0,9. Utilizarea aeestei
din eire.1 se face saltul de pe earae- metode este lndlcata cand motorul
teristiea artitlciala pe eea naturata si se porneste in gol sau la eupluri mai miei
ajunge la punetul de functionare F (fig. n
decat Mn/3. a
IV.3.11 a,b). Se precizeaza ca utilizarea aeestei
Pentru eazul a doua trepte de rezis- metode lrnpllca prevederea unei reglari M
tenta R1 sl R2, ele se introdue tempori- automate a turattei in functie de care sa
zat in circuitul statorie ~i functioneaza se faca scurtcireuitarea rezlstentelor,

n
;----- S1
- La treapta
a doua
de rezistente M
- - R2 S2

~---
,

-1- 2 3
N e

mecanice:
nR1nR2nF
Fig. 1V.3.12. Caracleristicl

a - generala; b - pentru 0 treapta

n

de rezistenta; c - pentru doua trepte

Fig. 1V.3.10. Pornirea cu rezlstente. de rezistenta.
IV. Automatizari Capitolul 3: Sisteme de comanda automata

Daca scurtcircuitarea unei trepte de din circA pentru autornentlnere. An- 1

I =-/
rezistenta se efectueaza inaintea turatlei clansarea lui K3 conduce la inchiderea pr kA tm (3.2.10)
prestabilite (n < nRl) se obnn salturi circ. 2. Motorul electric M1 porneste cu
mari ce conduc la cupluri mari, ceea ce I infalilurarile autotransformatorului T1
conduce la pierderea avantajului aces- I conectate in serie cu infalilurarile sta- I (3.2.11)
tei porniri. Daca scurtcircuitarea se torice ale motorului. Dupa timpul care i
efectueaza cu Intarziere (n > nRl) rezis- a fost reglat 01 (atingerea turatiei ma- , I 1 U 1
/ =.1!!!..=_·__.1!1_=_1
tentele se lncalzesc, pot arde (produc xime corespunzatoare tensiunii de ali- pr k k2 Z k2 IkN (3.2.12)
A A Ik A
incendii). Prevederea reglarii automate mentare), acesta inchide cndt 01 din
a turatlel poate fi evltata prin inscrierea circ.7 lili anclanseaza bob ina contac- Din relatia 3.2.12 rezulta ca la porni-
pe faze a unor rezistente termovariabile torului K2. Anclansarea bobinei con- rea cu autotransformator, curentul la
(rezlstenta electrica scade pe rnasura tactorului K2 conduce la scurtcircu- porn ire se rnlcsoreaza de k! ori fata de
cresteril turatlel), itarea infalilurarilor autotransformatoru- curentul la pornirea dlrecta, Cup lui de
Tn fig. IV.3.13 este lndicata forma lui si prin aceasta la functionarea direc- porn ire este proportional cu Ufm lili
caracteristicii mecanice a motorului ta a lui M1 (Ia tensiunea nornlnala). : avand in vedere relatia 3.2.9 rezutta ca
electric cu pornirea directa fara rezis- Functionarea lampii de semnalizare H1 lili cuplul se rnicsoreaza de k~ ori fata
tente in circuitul statoric, in raport cu i indica momentul trecerii de la functl- de cuplul la pornirea dlrecta. Pentru
caracteristica rnecanica a motorului onarea cu autotransformator la cea di- acelasi Ipr' la pornirea cu autotransfor-
electric a rezlstentel metal ice in circui- recta (norrnala), Oprirea se efectueaza rnator se obtine un cuplu mai mare
tul statoric lili caracteristica rnecanlca a prin actlonarea butonului de oprire S1. decat la pornirea cu rezlstente sau bo-
motorului electric cu rezlstente termo- Daca se noteaza cu U IN si I r tensiunea bine de reactanta in circuitul statoric.
variabile. sl curentul de porn ire luatePde la retea
si cu U 1m sl 11m - tensiunea lili curentul Pornirea cu amplificatoare magnetice
Pornirea cu bobine de reectente de porn ire la bornele statorului sl cu kA montate in circuitul statoric (fig.IV.3.15)
consta in montarea in serie cu infalilu- - raportul de transformare a au- consta in montarea in serie pe fiecare
rarile statorului a cats 0 bobina de totransformatorului, cu Zlk - impedan- faza ce alirnenteaza infalilurarile statori-
reactants pe fiecare taza. Bobinele de ta unei faze a autotransformatorului sl ce a infalilurarii de lucru (Ii) a cate unui
reactanta sunt formate din spire mon- cu 11kN - curentul de la pornirea directa amplificator magnetic (sunt utilizate trei
tate pe suporturi din beton. Sunt utili- a motorului se poate scrie: amplificatoare magnetice A1, A2, A3).
zate, in general, pentru limitarea curen- U In ·1pr ... U 1m ·11m (3.2.7) Tnfalilurarile de cornanda (lc) ale celor
tllor de scurtcircuit (bobinele maresc trei amplificatoare magnetice sunt
reactanta circuitului). Schema desfasu- montate in serie intre ele sl sunt ali-
I = Ulm I
rata electrica este identica cu cea pen- pr U 1m (3.2.8) mentate in curent continuu de la 0
In
tru pornirea cu rezlstente in circuitul punte redresoare V1 prin intermediul u-
statoric, cu rnentlunea ca in locul rezis- Uln k: 1 U IN nei rezistente reglabile R1 pentru limita-
-= A' Ulm =-
tentelor se introduc bobinele de (3.2.9) rea curentului in aceste infalilurari. Pun-
reactanta.
v: kA
tea redresoare U1 este alirnentata de la
bornele statorului motorului. Cand cu-
Pornirea cu autotransformatoare rentul prin infalilurarea de comanda Ic
(fig. IV.3.14) se bazeaza pe aplicarea la
L1
borne Ie infalilurarilor statorice ale
motorului electric M1 a unei tensiuni ce
poate fi varlata continuu sau in trepte.
La actlonarea butonului de porn ire S2 N
se inchid circuitele 3 ...6. Ca urmare,
anclanseaza bobinele contactoarelor
K 1 sl K3 sl incepe sa functloneze releul
P-T-
de timp 01-
Prin anclansarea lui K 1 se inchid con- i
tactele principale din circ. 1 si cnd K 1 '

K~ J
,
-=!=- 2
n

Fig. 1V.3.13. Caractertstlcl mecanice

pentru dlferHe tlpurt de rezlsteme Fig. 1V.3.14. Pomlres cu autotransfonnatoare a motorului electric
electrice. M1 cu apllcares unel tenslunl ce poate ft vartati contlnuu sau 1n trepte.
 Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
crests, scade reactanta inductiva XL'
ceea ce conduce la rnicsorarea pierde-
rii de tensiune pe infa~urarile de lucru
~i deci la eresterea tensiunii la bornele
statorului motorului. Crescand tensiu-
nea la bornele statorului motorului
creste Ic pana cand XL tinde catre zero
~i la bornele statorului se aplica 0 ten-
siune, practic, egala cu a retelei.
o alta modalitate de utilizare a ampli-
ficatoarelor magnetice la pornirea mo-
toarelor asincrone cu rotorul in colivie
234
1!!4
Fig. 1V.3.15. Pomirea cu
amplHicatoare magnetlce.
Flg.IV.3.17. Pomlrea stea-trlunghi:
a - circuite principale; b - circuite de comenae.
se efectueaza in functle de turatie. Pe
arborele motorului se rnonteaza un ta-
hogenerator a carul tensiune este func-
tie de turatle, Tensiunea produsa de
tahogenerator este aplicata infa~urarii
de cornanda,
Pornirea stea-triunghi (conexiune Y -
Li) se realizeaza in cazul cand momen-
tul de porn ire in stea este mai mare de-
cat momentul rezistent (cerut de echi-
pamentul antrenat de motor). Aceasta
--- 10---
Salt
curent
o n. n semnalizare
a
M
Mo
I
Mr
- -r--
1_
o
b
ncr
Fig. 1V.3.18. Caracterlstlcl
la pomlrea stea-trlunghl:
a - salt curent; b - salt cuplu.
IV. Automatizari
conditie se realizeaza in cazul pompe-
lor sl ventilatoarelor din lnstalatille cu-
rente pentru constructll,
Comutarea de la conexiunea stea la
conexiunea triunghi este insotita de un
I salt de curent, respectiv de cuplu (fig.
IV.3.16).
Schema de principiu, utillzata la por-
nirea stea-triunghi este data in fig.
IV.3.17.
Pentru porn ire se actloneaza butonul
S1 din linia 4. Se inchid:
• linia 4 a bobinei contactorului K3 sl
• linia 5 a releului de timp 01-
Contactorul K3 inchide contactele
principale din linia 3 facand conexiunea
stea a infa~urarilor motorului. Totodata
actioneaza:
- cnd din linia 5 ce face auto men tine-
rea (lui K3);
- cnd din linia 5-6 ce pune sub tensi-
une linia 6, actionand contactorul K1;
- cnd din linia 5 are in paralel lampa de
H1 privind conexiunea
din stea;
- cni din liniile 7 ~i 8 facand blocarea
actlonarf contactorului K2 ce ar reali-
za conexiunea in triunghi sl ar produ-
ce scurtcircuit in circuitele principale.
Linia 6 fiind pusa sub tensiune, bobi-
na contactorului K 1 actloneaza:
• contactele principale K 1 din linia 1
punand motorul sub tensiune in co-
nexiune stea;
• cnd din linia 6 pentru automentinere
~i
F
n. n
• cnd din linia 7 ce preqateste actiona-
rea ulterloara a releului intermediar
02.
Motorul functioneaza in stea timpul
impus de releul de timp 01. Oupa acest
timp, cndtd 01 din linia 4 se deschide
deconectand contactorul K3 ~i releul
01. Contactele lui K1 revin in pozitie ini-
tiala. Astfel conexiunea stea se deschi-
de (motorul merge din inertie avand tu-
ratia mare) sl linia 7 se inchide punand
sub tensiune releul 02. Acesta inch ide
cnd din linia 8 punand sub tensiune
contactorului K2. Acesta realizeaza co-
nexiunea in triunghi (inchizand con-
tactele principale din linia 2), blocarea
contactorului K3 (prin cni din linia 4) ~i
actionarea lampii H2 ce semnalizeaza
functlonarea in triunghi a motorului.
Timpul de actlonare al releului 01
este corespunzator diagramei din fig.
IV.3.16. Releul 02 este necesar pentru
a realiza 0 temporizare (egala cu timpul
de actionare a acestuia) intre stingerea
arcului electric pe contactele principale
K3 si inchiderea contactelor principale
K2. Cand acest timp este insuficient (Ia
motoare de putere peste 15 kW), pen-
tru a nu se produce scurtcircuit, se co-
necteaza doua relee intermediare in se-
rie pentru actlonarea contactorului K2.
IV. Automatiziiri Capitolul 3: Sisteme de comandii automata

Pornirea cu tiristoare se realizeaza ca circuitul de declansars permite ince- I pe sarcina, de la 0 conoucns totala
in fig. IV.3.18. perea generarii unei tensiuni liniar cres- I (cand a = 180°) pana la blocare totala
Circuitul de forta contine: sigurantele catoare Uc' cu panta (definita prin un- , (cand a = 0°).
fuzibile F1...F3, contactele principale ale ghiul m, variablla manual prin interme- I In CS cele sase tiristoare V1...V6, (fig.
contactorului K1, blocul sesizor de cu- diul potentiometrului P (fig. IV.3.19). La I IV.3.18) pot fi inlocuite cu trei triacuri,
rent F4 !;li contactorul static propriu-zis coincidenta valorilor tensiunii crescato- DCP avand aceeasi structura, Acest tip
blocul CS. liniare cu tensiunile de referinta Ur, se de porn ire poate fi utilizat pentru orice
Partea aterenta a schemei de co- genereaza impulsurile de deschidere a puteri ale motoarelor, dirnenslonand
manoa cuprinde circuitul de cornanda tiristoarelor, astfel ca in circuitul de CS in functie de curentli de porn ire
rnanuala a contactorului K 1, respectiv torta se obtine 0 tensiune Ufo Se poate corepunzatori.
butonul de oprire S1, butonul de porn i- observa de asemenea influenta variatiei
re S2 in paralel cu contactul de auto- pantei tensiunii Uc prin intermediul po- 3.2.1.2. Comanda motoarelor eIecIrfce
rnentlnere K 1, bobina contactorului K 1 tentlornetrului P daca unghiul f3 se mic- aslncrone trifazate cu rototul bobInat
!;li circuitul aferent dispozitivului de co- soreaza, unghiul de "aprindere" a se Pornirea cu rezistente in circuitul ro-
rnanda pe poarta DCP prin intermediul rmcsoreaza corespunzator, timpul de toric se efectueaza atunci cand nu sunt
caruia se cornanda CS. I conouctle pe tiristoare fiind mai mic. : indeplinite condltlile de utilizare a unui
Pentru porn ire se actloneaza butonul I Prin aceasta se poate controla puterea I motor asincron cu rotorul in colivie, sau
S2 prin care se permite clrculatia de
curent prin circ. 3. Contactorul K 1 an- L1
clanseaza, se inchid contactele K 1 din
circ. 1 prin care se pune sub tensiune
circuitul de torta, se inchide contactul
de automentinere din circ. 4 sl se
inchide contactul K 1 din circ. 5 prin
care se alimenteaza DCP. In acest tip
de schema, contactorul K 1 este folosit
ca separator, iar din punct de vedere
functional butonul S1, de impuls, in- I
depllneste functia de stop de urgenta K1
sau izolare. Butonul S2 indephneste
functia de conectare qenerala, este de
tip impuls cu cheie (yale). Prin aceasta
se evita punerea sub tensi-une a insta-
latiei pe timpul depanarii sau intretinerii I
de catre persoane neavizate. CS conti- I -,
ne tiristoarele V,... V6 montate cate 1

doua antiparalel pe fiecare faza, Cand 1 1

1 1
tiristoarele nu sunt comandate, ele pre- 1 1
zlnta 0 rezlstenta directa practic infini- 1 1
ta; se izoleaza astfel circuitul de forta 1 1

pentru ambele semialternante, nemai-

trecand prin tiristoare decat un curent 1

rezidual, ca valoare foarte apropiat de : 2~-----------------

3 4 5 6
zero. Cand sunt coman date, rezlstenta
directa devine aproape zero !;li prin ti-
ristoare va circula curentul absorb it de
infa!;lurarile motorului, caderea de ten- I
siune pe ele fiind neglijabila. DCP este I FIg....
IV 3 18 P0mires cu tlrtstoare•
un bloc electronic specializat prin inter- L- -= ----'
mediul caruia S9 genereaza impulsurile
de comanda necesare deschiderii tiris- 1-------~-----.---------~---- I
I
1
I
toarelor.
I
In principiu, DCP (fig. IV.3.19) conti- Circuit Circuit de
de amplificare
ne un circuit de sincronizare (detector sincronizare
de trecere prin zero al sinusoidelor), un
circuit de declansare !;li formare a im-
pulsurilor, un circuit de basculare cu
prag pentru blocarea impulsurilor in
caz de depa!;lire a valorii limita admisi-
bila a curentului sl 0 sursa de tensiune
stabilizata necesara bunei functlonari a
dispozitivului. In fig. IV.3.20 este indicat Sursa de
modul de obtinere a impulsurilor de co- tensiune
rnanda pentru tiristoare pe 0 faza, stabilizata
1 1
Forma reala a sinusoidei, ajunge la I 1

circuitul de sincronizare de la transfor- ~------~--------------------

matorul de curent F4 pe circuitul 7 (fig.
Flg.IV.3.19. Schema bloc a unui dlspozltlv de comandi poarti DCP.
IV.3.18). In momentul trecerii prin zero,
 Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
instalatla tehnologica impune utilizarea
unui astfel de tip de motor.
Valoarea cuplului maxim dat de
motor Mmax este independenta de
valoarea rezistentei circuitului rotoric,
iar alunecarea sm (corespunzatoare
Mmax) este direct proportionala cu re-
zistenta de faza rotorlca.
in fig. IV.3.21 sunt aratate curbele M
= f(s) pentru diferite valori ale rezis-
tentei suplimentare Rs (caracteristici ar-
tificiale). Pe rnasura ce Rs scade, ma-
ximul cuplului se deplaseaza spre alu-
necan S mai mici. $tiind ca:
n = n1 (1 - s) (3.2.13)
in care:
n - este turatia motorului la un moment
dat;
n1 - turatla de sincronism;
s - alunecarea
rezulta ca atunci cand 5 scade tura-
tia n creste,
Se poate alege 0 rezistenta Rs = R3
pentru care la porn ire (5 = 1) cuplul sa
fie ega I cu cuplul maxim (curb a d). in
momentul pornirii, rezistenta suplimen-
tara de porn ire Ra trebuie sa fie sufici-
ent de mare, pentru a asigura un cuplu
de porn ire mai mare decat cuplul
rezistent Mr. in aceasta sltuatie, rotorul
se accelereaza, alunecarea scade, iar
cuplul scade dupa curba d pana la 0
anurnlta valoare corespunzatoare
punctului A, cand se intervine l?i se
rnicsoreaza brusc rezlstenta sup limen-
tara de la valoarea R31a R2. Punctul de
functlonare .sare" pe caracteristica ar-
tificiala c, corespunzatoare R2. Rotorul
este din nou solicitat la un cuplu mare,
punctul de functlonare se deplaseaza
pe curba c spre alunecari mai mici,
cuplul scazand treptat. in punctul B se
intervine din nou (ca la punctul A)
s.a.rn.d., pan a cand rezlstenta supli-
rnentara se rnicsoreaza la zero, asa
Fig. 1V.3.2D. O~nerea Impulsulul
de comandl pe 0 fazj.
lncat punctul de functlonare se depla-
seaza pe caracteristica naturals
(Rs = 0) pana in F si ~rocesul tranzitoriu
de porn ire ia sfarslt, In fig. IV.3.21 este
data variatla cuplurilor in functle de
turatie M = f(n).
Rezistentele montate in circuitul roto-
ric sunt metal ice. Ele sunt impartite in
mai multe trepte. Valoarea rezistentelor
pe 0 treapta poate fi aceeasi pentru
toate fazele (rezistente simetrice) sau
diferite intr-un anumit raport (rezlstente
asimetrice).
Pornirea cu rezlstente in circuitul roto-
ric se poate efectua manual l?i automat.
Pornirea rnanuala are la baza utiliza-
rea rezistentelor metal ice l?i a controle-
rei or.
in fig. IV.3.22 este aratat modul in
care se etectueaza comanda rnanuala
a variatiei valorii rezistentelor electrice
din circuitul rotoric, in vederea reglarii
turatiel motorului electric M1. cu ajuto-
rul controlerului Sa. Tot prin Sa se rea-
llzeaza l?i se alege si sensu I de rotatie
al M1.
in circuitul statorului motorului M1
sunt montate limitatoarele S1 l?i elec-
tromagnetul de frana M2.
in circuitul rotoric sunt montate rezis-
tentele metal ice R1... R6.
De la retea este alimentat controlerul
Sa dupa cum urrneaza: faza L 1 - born a
R si faza La - born a T. Faza L2 este co-
nectata prin intermediul liniei de con-
tact LC sl a periilor P, direct la M1, bor-
na V. Atata timp cat Sa este pe pozitla
0, M1 este oprit. Daca Sa este actionat
M Mm2 Mma
- -, -_-- .. --- .....- - /_"e..;. .....-,.'
'< ,,\
--
o b
Fig.IV.3.21. Caracteristicile
M = f(s) ,I M = f(n).
IV. Automatizari
pe primul plot 1 spre stanqa se scurt-
circuiteaza bornele R - A1 l?i T - C1. Ca
I urmare, se inchid circuitele: L 1 - R- A1
- S17-9 - LC - P - borna W a M1 sl La
- T - C1 - S13-5 - LC - P - borna U.
Cum circuitul L2 - LC - P - borna V
este inchis, rezulta ca M1 este ali-
mentat trifazat de la L1, L2, La prin bor-
nele U, V, w. in aceasta situatie, M1
porneste l?i concomitent se ridica M2.
M1 are 0 turatie mica, deoarece R1...R6
sunt conectate in circuitul rotoric. Se
trece Sa pe plotul 2. in acsasta situatie
in afara bornelor scurtcircuitate la
acttonarea Sa pe plotul 1 se mai scurt-
clrcuiteaza bornele aa - 0 prin aceasta
scurtclrcuitandu-se rezlstenta R1. M1
se accelereaza sl turatia creste, La tre-
cerea Sa pe plotul 3 se scurtcircuiteaza
si R2, turatla lui M 1 erescand. La trece-
rea Sa pe plotul 4 se scurtcircuiteaza si
Ha turatia crescand in continuare. La
trecerea Sa pe plotul 5 se scurtcircui-
teaza bornele aa, ba, C2 sl prin aceasta
grupul de rezlstente R4, M1 rnarlndu-sl
in continuare turatia, Asernanator la
trecerea Sa pe plotul 6 l?i 7 se scurtcir-
culteaza borne Ie ai, b-, C1 sl respectiv
a, b, c astfel incat M1 functloneaza pe
caracteristica naturala, turatla fiind cea
nornmala,
Oand M1 il?i realizeaza cursa maxima,
se deschide S1. Ca urmare, raman nea-
limentate bornele U, Wale M1 l?i acesta
rarnanano alimentat cu 0 faza L2 se
opreste,
Pentru functionarea M1 in sens invers
(dreapta) se trece maneta Sa pe plo-
turile 1...7 la dreapta, inversandu-se
fazele L 1 sl La printr-un alt limitator S2
(analog lui S1).
Pornirea motoarelor electrice asin-
crone cu rotorul bobinat cu rezistente
in circuitul rotoric se etectueaza in
functie de timp, curent l?i turatle,
Aceste porniri se exemplifica prin
pornirea automata In tunctie de curent
in fig. IV.3.23 este prezentata 0
schema de porn ire a motoarelor asin-
crone cu rezistente electrice in circuitul
rotoric in functle de curent. Pentru
scurtcircuitarea treptelor de rezistenta
sunt utilizate relee de curent.
in cazul prezentat sunt trei trepte de
Mmo rezistente R1, R2, Ra (circ. 1) sl trei re-
- 1 lee de curent K1, K2, Ka (circ. 1). Porni-
I
rea motorului M1 se reallzeaza prin ac-
tionarea butonului de porn ire s2 (circ.
3), care inch ide calea de curent pe circ.
3. Contactorul K4 anclanseaza, con-
tactele principale K4 (circ. 1) se inchid
conectand infal?urarile stator ice ale
motorului M1 la retea sl cnd K4 (circ. 4)
se inchide reauzand autornentlnerea. in
n
acelasi timp se pune sub tensiune
bobina releului de timp D1 (circ. 4). Din
cauza curentului mare rotoric la porn ire
(I) toate releele de curent K 1, K2, Ka vor
IV. Automatizari Capitolul 3: Sisteme de comanda automata

anclansa, deschlzand eontaetele
normal inehise K1, K2, Ks (eire. 5, 6, 7).
Oupa un timp, endti 01 (eire. 5) se
inehide preqatind seurteireuitarea
treptelor de rezlstente din eireuitul
rotorie. Releul de timp 01 a fost
introdus in sehema de cornanda pentru
a evita seurteireuitarea treptei de
rezistente R1, prin anclansarea eontae-
torului Ks, inaintea desehiderii eontae-
tului releului de eurent K 1 (eire. 5). Ou-
pa porn ire, motorul se accelezeaza,
functionand pe earaeteristiea artiticlala
corespunzatoare intregii rezistente su-
plimentare din rotor. Curentul in eireu-
itul rotorie seade sub valoarea euren-
tului '1 (I > '1) de anclansare a releului
de eurent K1, bob ina aeestuia se de-
zexclta lnchlzand eontaetul K 1 (eire. 5).
In felul aeesta se stabileste eireuitul
eontaetorului Ks eare va inehide eon-
taetele prineipale Ks (eire. 2), seurt-
circuitand treapta de rezistenta R1.
Coneomitent se inehide end Ks (eire. 6)
eare preqateste seurteireuitarea treptei
de rezlstente R2.
Curentul in eireuitul rotorie creste pa-
na la 0 valoare aproplata dell dupa
eare seade sub valoarea eurentului 12
(11) '2) de anclansare a releului de eu-
rent K2, bobina aeestuia se dezexcita
lnchizand end K2 (eire. 6). Bobina eon-
taetorului Ks (eire. 6) este alirnentata sl
se inehid eontaetele prineipale Ks (eire.
2), scurtcircuitand treapta de rezlstente
R2. Coneomitent se inehide end Ks
(eire. 7) eare preqateste seurteireuita-
rea treptei de rezlstente R3. Curentul
crests din nou pana la 0 valoare apro-
plata de '2
duoa eare seade sub valoa-
rea eurentului '3 (11 > '2> '3) de anclan-
sare a releului de eurent Ks, bobina
aeestuia dezexcitandu-se. Se inehide
eontaetul Ka (eire. 7) anclanseaza bobi-
na eontaetorului K7 realizand seurteir-
euitarea treptei de rezlstente Ra (se in-
ehid eontaetele prineipale K7 - eire. 2).
In acelasl timp se realizeaza ~i 0 au-
tornentinere prin inehiderea eontaeto-
rului K7 (eire. 8). Astfel, punetul de
tunctlonare al motorului ajunge pe ea-
raeteristiea naturala. Oprirea motorului
se realizeaza prin actionarea butonului
de comanoa, Sl (eire. 3). In sehema de
cornanda este folosit eontaetul de pro-
tectie a releului termie F4 (eire. 3), eare
in eaz de avarie va intrerupe eire. 3,
deei alimentarea bobinei eontaetorului
K4, reallzand oprirea motorului in
vederea protejaril aeestuia.
Pornirea eu reaistente $i amplifiea-
toare magnetiee in eireuitul rotorie
In fig. IV.3.24 este prezentata sehe-
ma electrlca desfasurata pentru por-
nirea automata a unui motor asineron
eu rotorul bobinat utilizand amplifi-
eatoare magnetiee montate in eireuitul
rotorie. Prineipiul de functionare consta
in seurteireuitarea rezlstentelor R1
montate in eireuitul rotorie, prin inter-
mediul infa~urarilor de lueru ale amp li-
fieatoarelor magnetiee A1, A2, Aa.
Infa~urarile de cornanda ale amplifi-
eatoarelor magnetiee sunt legate in se-
rie si sunt alimentate de la bornele unui
tahogenerator. Pornirea motorului M1
se realizeaza prin actionarea butonului
de cornanda S2 (eire. 3), eare inehide
eire. 3. Bobina eontaetorului K1 (eire. 3)
este alirnentata, eontaetorul i~i atrage
arrnatura inchizand eontaetele prin-
eipale K1 (eire. 1) si eontaetul auxiliar
K 1 (eire. 4).
Prin inehiderea eontaetelor prineipale
K 1 statorul motorului este eoneetat la
retea, iar inehiderea eontaetului auxiliar
K 1 realizeaza autornentinerea. La inee-
put, deoareee infa~urarile de cornanda
ale amplifieatoarelor magnetiee nu sunt
alimentate, reactanta induetiva a infa-
suraritor de lueru este mare ~i deci cu-
rentul va trece in cea mai mare parte
prin rezlstentele de pornire R 1 (eire. 1).
Pe rnasura ee motorul se accelereaza,
creste turatia ~i odata cu aeeasta ten-
siunea la bornele tahogeneratorului,
ceea ee conduee la cresterea curentu-
lui in infa~urarile de comanda ale am-
plificatoarelor magnetiee. In felul aces-
ta reactanta inductiva a infa~urarilor de
lucru seade ~i 0 parte din ce in ce mai

L1 ~ ___
L2
L3
~----------------_r___
~-l~--~~·~------~~--
roPE 83
7 4 101234S67
T

-",

roo-- C3

1 7654321 1234567

in s13nga in cteapta

R6~ QQ
R5 Q[
R4~ 00
R1 R2 R3
Flg.IV.23. Schema electrtci desfI,uratl pentru
pomlrea automati a unul motor aslneron cu
Fig.IV.3.22. Comanda cu controler. rotorul boblnat In fun~ de curent.
 Capitolul 3: Sisteme de comanda automata IV. Automatizari

mare din curentul rotoric se va inchide 3.2.1.3 Comanda ".,nj"l motoare#or mentul in care motorul electric este de-
prin aceste infa~urari. Cand turatia mo- electrice
I conectat de la retea, Franarea electrlca
torului atinge viteza nornlnala, tensiu-· Oprirea unui motor electric se efectu- I utilizata la oprire, sau reversare, se rea-
nea la bornele tahogeneratorului este i eaza prin intreruperea atirnentarii cu llzeaza prin franare dinarnlca (reostati-
mare, curentul in circuitul de comanda ; energie electrica a infa~urarilor stato- cal, franare prin cuplare inversa (contra
creste sl reactantele inductive ale infa- I rului motorului. Aceasta se realizeaza curent) sl franare prin recuperare.
~urarilor de lucru devin practic nule, prin intreruperea circuitului de alimen-
astfel incat aproape intreg curentul ro- tare al bobinei contactorului, care se Regimul de trenere dinamicii
toric trece prin aceste infa~urari. Rezis- dezexcita ~i contactele sale revin la po- Franarea dinarnica se realizeaza prin
tentele R 1 din circuitul rotoric pot fi zitia initiala (contactele principale se cresterea pierderilor de putere in partile
considerate in acest caz scurtcircuita- deschid). Prin deschiderea contactelor rotitoare. Pentru aceasta este utilizat un
teo Oprirea motorului se reaiizeaza prin principale infa~urarile statorului moto- camp magnetic fix fata de stator, creat
actlonarea butonului 81 (circ. 3) sau au- rului raman nealimentate si carnpul prin alimentarea cu curent continuu a
tomat in cazul unei avarii cand se des- magnetic invartltor dispare. Datorita infa~urarilor statorice ale motorului.
chide contactul auxiliar al releului ter- energiei cinetice pe care 0 inmagazi- Prin lnvartirea rotorului in campui
mic F4 (circ. 3). neaza, rotorul se lnvarteste in continu- magnetic constant creat prin alimenta-
are. Cand energia cinetica este consu- rea cu curent continuu a infa~urarilor
Parnirea $i reglarea turatiei mataare- rnata de pierderile prin frecare ~i de statorice, in rotor se induc tensiuni
lor asincrane cu ratarul babinat prin consumul de energie al mecanismului electromotoare, respectiv curenti, care
canectarea in cascadii subsincranii cuplat, rotorul se opreste, datorlta rezistentelor rotorului, produc
8e bazeaza pe recuperarea puterii , Intreruperea circuitului de alimentare pierderi de energie prin degajare de
din rotor ~i injectarea ei in reteaua de . al bobinei contactorului se poate obti- caldura de forma Ri2t, care conduc la
alimentare. In acest scop din momen- ne manual prin actionarea unui buton reducerea mai raploa a energiei cineti-
tul cand motorul a intrat in regim de de oprire sau automat prin intreruperea ce initiale a rotorului. Practic, aceasta
functlonare, se ellrnina rezistentele ro- circuitului de limitatoare de cursa, con- se obtlne prin deconectarea alirnentarf
tor ice in care se consuma puterea sl se tacte de protectie etc. statorului de la retea sl alimentarea lui
introduce intre rotor sl reteaua de ali- 8unt cazuri in care oprirea utilajelor in curent continuu.
mentare un dispozitiv electronic de pu- sl deci a motoarelor electrice care Ie In fig. IV.3.25 este aratat modul in
tere prin intermediul csrula puterea din antreneaza trebuie sa se proouca cat care se realizeaza franarea dinarnica la
rotor se dirijeaza controlat in reteaua mai repede fata de momentul initierli un motor asincron cu rotorul in colivie.
de alimentare. Dispozitivul trebuie sa comenzii de oprire. Reducerea timpului Pentru pornire, se actloneaza butonul
functioneze astfel lncat sa fie urrnarlte de oprire conduce la rnicsorarea tim- de porn ire 82; se inch ide circ. 4 sl an-
caracteristice mecanice artificiale ale pilor rnortl ~i deci la cresterea produc- clanseaza bobina contactorului de linie
motorului rnentlnand valoarea cuplului tivitatii utilajelor respective. K1. Ca urmare, se inchid contactele
critic constanta sl variind alunecarea. Din aceste motive apare necesara principale K 1 din circ. 1 (motor electric
Termenul de cascada suosincrona se franarea, M1 porneste), se inchide cnd K1 din
refera la faptul ca dispozitivul electro- I Franarea unui motor electric in vede- circ. 5 (de autornentlnere) sl se des-
nic de putere, care este realizat in cas- rea opririi lui se etectueaza mecanic chide cni K 1 din circ. 3, fiind in con-
cada, permite reglarea turatlei Intr-o sau electric. Franarea rnecanlca se ditiile de functionare norrnala, Pentru
plaja de valori cu limita superloara in- executa cu frane cu sabotl sau pangli- oprire se actloneaza butonul de oprire
totdeauna sub turatla de sincronism a ca, comandate in general de electro- 81; se intrerupe circ. 4, se dezexcita
motorului. rnaqnetl de frana sau frane electrohi- bobina contactorului K 1 (este Intrerupta
draulice, care intra in actiune in mo- alimentarea cu energie electrica a M1),

+
L1

2 3 5 6 7

Flg.IV.3.24. Schema electrtci desfifurati pentru 21~ 21~

pomlrea automati a unul motor aslncron cu rotorul
boblnat cu ampllficatoare magnetice. Fig. 1V.3.25. FrAnarea dlnamlci.
IV. Automatizari
se deschide contactul de autornentine-
re K 1 l;li se inchide contactul K 1 din
circ. 3 de pregatire a inchiderii contac-
torului de franere K3. Concomitent cu
intreruperea circ. 4 (Ia actionarea 81) se
inchide circ. 6 si anclanseaza bobina
contactorului K2, care inchide contac-
tele din circ. 2. Bobina releului de fra-
nare dlnarnica 01 este pusa sub tensi-
une sl inchide cnd 01 din circ. 7.
Aceasta conduce la inchiderea circ. 7 sl
la anclanserea bobinei contactorului de
franare K3 care inchide contactele prin-
cipale din circ. 2. in acest moment s-a
realizat alimentarea a doua infal;lurari
statorice in curent continuu ceea ce
determina oprirea mai rapida a rotorului.
Regimul de trenere prin cuplare
inversa
Cuplarea inversa se obtine prin inver-
sarea legaturilor a doua faze ale sta-
torului (Ia circuitul de alimentare cu
energie electrica al motorului), in timpul
functionaril (fig. IV.3.7).
Prin aceasta se rnodifica sensul de
rotire a carnpulul lnvartltor din stator,
deci sensul cuplului dat de motor, care
devine cuplu de franare. Inversarea le-
gaturii la retea a doua faze in timpul
functionarii motorului produce un cu-
rent de inversare I" care este mai mare
decat curentul de porn ire Ip Oin aceas-
ta cauza, apare necesara introducerea
unor rezlstente electrice in circuitul ro-
toric al motorului, rezlstente numite de
cuplare inversa.
200/SA
gl~
UfT4
Cornanda functionare
Functlonare motor
Ml I Conectare stator Ie
la retea continua la infa~urare retea
Flg.IV.3.28. Schema electrtci desfI,urati pentru
comanda la pomlrea motorulul slncron.
Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
Regimul de franare cu recuperare de c.c.). Odata cu eresterea turatlei n a Ml
energie etectrice creste l;li turatia Ex. La bornele Ex se
Regimul de franare cu recuperare are obtine 0 tensiune electromotoare e
loc in condltille in care statorul este co- proportionala cu n, respectiv e = f(n).
nectat la retea, iar rotorul este lnvartit Tensiunea e necesara este asiqurata
intr-un mod oarecare cu 0 turatie n mai de infal;lurarea de excitatle a excitatricii
!l1are decat viteza stncrona no (n > no). LexEx si reg lata cu reostatul de ex-
In aceasta situatie motorul in loc sa ab- cltatle R 2. Cand turatia n este suficient
soarba, va furniza energie electrica in de mare pentru ca Ex sa produca
retea: rotorul sau este franat cu atat tensiunea e necesara (circa 95 % din
mai puternic cu cat energia electrica turatia de sincronism ns)' atunci bobina
furnlzata va fi mai mare. Aplicarea releului de tensiune K3 anclanseaza, Ca
acestei metode este eficienta in tracti- urmare se inch ide cnd K3 din circ. 5 l;li
unea electrlca unde, pe pante lungi, se anclanseaza bobina contactorului K2.
pot recupera cantltatl apreciabile de Bobina K2 deschide cni K2 (circ. 1-2) sl
energie electrica. inchide cnd principale K2 din circ. 1 sl
8chemele de cornanda pentru frana- 2. Prin inchiderea celor doua cnd prin-
rea motoarelor electrice sunt caracte- cipale K2 se pune sub tensiune infal;lu-
ristice diferitelor tip uri de motoare elec- rarea de excltatie Lex a Ml, cu tensiu-
trice, respectiv asincrone sl curent con- nea produsa de Ex. Prin parcurgerea
tinuu. Lex de curentul prod us de Ex se cre-
eaza un camp magnetic, care in inte-
3.2.2. Comanda motoarelor ractiune cu campul lnvarntor statoric
electrice sincrone produc un cuplu electromagnetic co-
, respunzator rnasinti sincrone excitate.
in fig. IV.3.26 este data schema elec- 8uprapunerea carnpulul indus de Lex
! trica desfasurata pentru comanda mo- peste carnpul lnvartltor statoric deter-
torului electric sincron. rnina aparltla unor oscilatii de turatie,
La actionarea butonului de porn ire 82 care fac ca rotorul sa atinqa turatia de
se inchide circ. 3. Ca urmare, anclan- sincronism sl, de multe ori, sa 0 depa-
seaza bobina contactorului K 1 care seasca pentru scurte intervale de timp.
! inchide contactele principale din circ.1 Oupa mai multe oscilatii ale turatiei in
l;li motorul sincron Ml porneste in jurul valorii de sincronism, motorul intra
asincron l;li concomitent inch ide cnd K 1 in sincronism.
din circ. 4 de autornentmere, 8untem in La oprire se actioneaza butonul de
conditiile in care Ml tunctioneaza in oprire 81 care intrerupe alimentarea bo-
asincron. Pe acelasl arbore cu Ml este binei contactorului Kl sl Ml se opreste,
rnontata excitatricea Ex (rnasina de
L2
La
Nf-PE
ljj Statc;>r motor-
Rotor
smcron
motor-
Fl ... Fa
motor M1
Conectare tensiune
Flg.IV.3.27. Comanda motorulul sincron
utlllzAnd tlrtstoare.
 Capitolul 3: Sisteme de cemanda automata
Observatii:
1. Considerand ca M 1 absoarbe curenti
mari, pentru a asigura protectia ter-
mica se utillzeaza transformatoarele
de intensitate T1, T2, T3 conectate la
relee termice de 5 A (F4).
2. in timpul cand M1 functioneaza in
asincron este inchis circuitul: K2 - R1
Lex. Aceasta este necesar pentru a
evita aparitia la bornele infa~urarii de
excitatie Lex a tensiunii electromo-
toare induse mari care poate produ-
ce strapunqerea izolatiel conductoa-
relor infa~urarii respective.
3. Pentru reglarea tensiunii produse de
excitatricea Ex la care releul maxi-
mal de tensiune K3 sa anclanseze,
se utilizeaza infa~urarea de excitatle
a excitatricei LexEx sl rezlstenta de
excltatle R2.
4. Masurarea intensitatii curentului in
circuitul statoric se efectueaza prin
intermediul unui transformator de in-
tensitate T4 ~i a unui ampermetru de
5 A, g1. Masurarea intensitatii curen-
tului in circuitul rotoric parcurs de
curent continuu se efectueaza prin
intermediul unui sunt R3 sl al unui
ampermetru de 5 A, g2.
Pentru a evita utilizarea excitatricei
Ex (rnaslna de curent continuu cu perii)
se pot utiliza redresoare statice.
in fig. IV.3.27 este aratata schema de
comandii a unui motor sincron care este
excitat cu 0 punte cu tiristoare.
Cand turatla este mica, dispozitivul
de cornanda al tiristoarelor V11, V12
deschide tiristoarele. Oiodele V1... V4 au
rol de limitare. in aceasta situatie, sta-
torul si rotorul excitatricei sunt realizate
01
F1 ' T"
L_+~E:J~
__ O~'(J
__ ~.r- __ ~
F3
Lex
01
L- F2
':f,.
0 (
~E:J~~ Y---~~--~----------~-----J'---_/~--~---
2 3 4 5
Fig. 1V.3.28. Pomlrea motorulul de c.c.
cu excH:a1ie Independenti 1n fun~e de timp.
dintr-un transformator triunghi-stea
conectat direct la retea, Oin secundarul
realizat in conexiune stea tensiunile
sunt introduse intr-o punte trlfazata
fermata din diodele VS... V10, la bornele
carora se obtine 0 tensiune continua.
Pe masura ce turatia creste, dispoziti-
vul de cornanda incepe sa tnchtda tiris-
toarele V11, V12. Cand tiristoarele V11,
V12 sunt deschise, curentul continuu
prod us de tensiunea existenta la bor-
nele puntll de diode VS... V1O circula
prin tiristoarele V11, V12. Cu cat dispo-
zitivul de cornanda inch ide mai mult
tiristoarele V11, V12, cu atat va trece
prin ele un curent mai mic si, prin infa-
surarea de excltatle Lex, va trece un
curent mai mare. Corespunzator situa-
tiei cand turatla reprezlnta circa 95 %
din turatla de sincronism, tiristoarele
V11, V12 se inchid complet ~i tot curen-
tul produs de puntea trltazata cu diode
este dirijat in sensul parcurgerii infa~u-
rarii de excltatie Lex. in acest moment,
motorul intra in sincronism.
Observatie: Relatia,
w, = S· WS (3.2.14)
poate fi sensa sl sub forma
f, = s· fs (3.2.15)
in care:
w" f, - reprezlnta pulsatia respectiv
frecventa curentului rotoric ;
ws' fs - pulsatia respectiv frecventa cu-
rentului la sincronism;
s - alunecarea.
Cunoscand ca conectarea excitatri-
cei Ex pe infa~urarea de excltatie Lex
se face cand s = 5 %, acesta revine la
a scrie:
f, = 0,05
-v v- __ ~r- _
K1
D1
I butonului
, 6 punandu-se
6 7 8 9 10
IV. Automatizari
fs = 0,05·50 = 2,5 Hz (3.2.16)
Hezulta ca introducand in M1 un dis-
pozitiv care sa sesizeze frecventa de
2,5 Hz sau 0 frecventa ceva mai mica,
cu acesta s-ar putea controla atingerea
turatiei la care trebuie inchis circuitul
de alimentare a infa~urarii de excltatle
Lex cu tensiune continua in vederea
intrarii in sincronism. in aceste conditil
excitatricea Ex ar putea fi lnlocuita cu
un redresor.
Este necesar a se realiza un dispozi-
tiv eficient care sa sesizeze frecvente
mai mici de 2,5 Hz.
3.2.3. Comanda motoarelor
de curent continuu
Pornirea motoarelor de curent conti-
nuu nu poate fi etectuata direct, deoa-
rece acestea absorb un curent foarte
mare la pornire.
Intensitatea curentului prin indusul
rnasinil de curent continuu functlonand
in regim de motor are expresia:
/ = (U-E)/Ra (3.2.17)
in care:
U - este tensiunea aplicata la bornele
motorului;
E - tensiunea electromotoare depin-
zand de turatie:
Ra - rezlstenta infa~urarii indusului.
La pornire E = a si deoarece Ra are
valori foarte mici rezuita ca intensitatea
curentului va creste cafre valori foarte
mario Oin acest motiv pornirea nu se
efectueaza direct ~i este necesara in-
troducerea unor rezlstente de porn ire in
circuitul indusului.
in instalatllle electrice ~i de automa-
tizari sunt utilizate frecvent motoarele
electrice de curent continuu cu excita-
tie independenta.
Pornirea motoarelor de curent continuu
cu excitatie independenta se realizeaza
in functle de timp, curent ~i viteza.
Pornirea motoare/or de curent conti-
nuu cu excitatie independenta in tunctie
de timp (fig. /V.3.28)
Prin inchiderea intreruptorului Q1
(circ. 1) se pune sub tensiune schema
de comanda pentru porn ire sl se ali-
menteaza infa~urarea de excrtatie Lex.
Releul de timp cu temporizare la reve-
nire 01 (circ. 8) deschide instantaneu
contactul 01 din circ. 9. Prin actionarea
de porn ire 81 se inchide circ.
sub tensiune bobina
contactorului K 1. Acesta inchide con-
tactul K 1 (circ. 3) punand sub tensiune
indusul motorului M1 sl bobina releului
de timp cu temporizare la revenire 02
(circ. 5). Motorul porneste avand co-
nectat in circuitul rotoric rezlstentele R 1
~i R2. Anclansarea contactorului K1
(circ. 6) deterrnina ~i deschiderea con-
tactului K 1 (circ. 8), tntrerupand alimen-
IV. Automatizari
tarea releului de timp 01. Dupa timpul
prestabilit pe releul 01 se inehide eon-
taetul 01 (eire. 9) realizand alimentarea
bobinei eontaetorului K2 din eire. 9
(eontaetul 02 din eire. 10 este desehis,
deei bobina eontaetorului K3 nu este
alirnentata), Contaetorul K2 (eire. 4)
scurtcjrcuitand prima treapta de porni-
re (R1)sl bobina releului 02. Bobina re-
leului 02 nu mai este alirnentata, Dupa
timpul prestabilit pe 02, eontaetul 02
(eire. 10) se inehide, deterrnmand an-
clansarea eontaetorului K3. Contaetul
K3 (eire. 4) se inehide scurtoircuitand sl
eea de a doua treapta (R2).
Motorul functloneaza in regim normal.
Prin actionarea butonului S2 (eire. 6) se
intrerupe alimentarea eontaetorului K1
(eire. 6), aeesta deterrninand oprirea
motorului. Elementele de cornanda
revin in pozitia initiala preqatind schema
pentru 0 noua pornire. Schema prezinta
dezavantajul ea reglajul releelor de timp
01 sl 02 trebuie faeut pentru fieeare
sarcina diferita a motorului.
Pornirea motoarelor de curent conti-
nuu cu excitetie independenta in
tunctie de curent (fig. IV.3.29)
in aeest eaz pornirea motorului se
face in functle de eurentul care stra-
bate infa~urarea de excltatle Lex sl in-
fa~urarea rotorlca a motorului.
Schema de cornanda se pune sub
tensiune prin eomutarea intreruptorului
01 (eire. 1) pe pozltia inehis "I". Siste-
mul de cornanda functioneaza in modul
urrnator: dupa eomutarea intrerupto-
rului 01, se actloneaza butonul de eo-
rnanda Sl (eire. 5) prin intermediul ca-
L+ F1
-EE33--"':"
Q2
L F2
- E3
Comanda
Alimentare Functionare
220 V c c motor M1 Conectare
motor la
retea
Fig. 1V.3.29. Pomlrea motoarelor de c.c. cu exc~e
Independenti 1n funC1ie de CUrent.
Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
ruia bobina K1 a eontaetorului de linie gatita pentru 0 noua pornire.
va fi ahrnentata. Contaetul K1(eire.3) se
inch ide reallzand alimentarea infa~urarii Pornirea motoarelor de curent con-
rotoriee a motorului M1, eoneetat in tinuu cu excitetie independenta in
serie eu rezlstentele R1 ~i R2. La tunctie de viteza (fig. IV.3.30)
pornirea motorului, infa~urarile rotoriee Viteza se rnasoera indirect prin tensiu-
vor fi strabatute de un eurent de soc, nea electromotoare indusc'iin infa~urarea
care va face ea releul de eurent K4 rotorica, pornirea realizandu-se, de fapt,
(eire. 3) sa anclanseze sl eontaetul nor- in functie de tensiune. Pentru aeeasta,
mal inehis K4 (eire. 7) sa se deschida. schema de cornanda este prevazuta eu
in consecinta, bobina K2 a primului trei relee Ks, Ks, K7 care au tensiunea de
eontaetor de aeeelerare nu va fi ali- anclansare reglabila. Pentru inehiderea
rnentata, in momentul in care eurentul intreruptorului 01 (eire. 1) se pune sub
rotorie, in scaderea sa atinge 0 anu- tensiune schema de comanda pentru
rnita valoare, releul K4 declanseaza, iar pornire ~i se alimenteaza infa~urarea de
eontaetul sau K4 (eire. 7) revine in po- excitatie Lex. Prin actlonerea butonului
zitia initiala (se inehide). Bobina K2 Sl, eontaetul K1 (eire. 8) anclanseaza,
(eire. 7) este strabatuta de eurent ~i se lnchizand eontaetul K1(eire.3) ~i motorul
inehide eontaetul K2 (eire. 4) care pomeste avand eoneetat in eireuitul
seurteireuiteaza prima treapta de rezis- rotorie rezistentele R1, R2, R3. Turatia
tente R1 (eire. 3). Curentul rotorie, inre- motorului creste sl implicit si tensiunea
gistreaza un nou soc strabatand de da- indusc'iin infa~urarea rotorica, ajungand
ta aeeasta bobina Ks (eire. 4) a eelui la valoarea de enclansare a releului Ks
de-al doilea releu de eurent. Aeest re- (eire. 5). Contaetul Ks (eire. 10) se
leu actioneaza deschizandu-si eontae- inehide, perrnitand alimentarea bobinei
tul Ks (eire. 8) impiedieand alimentarea eontaetorului K2 (eire. 10). Prin inehi-
bobinei K3 (eire. 8) a eelui de-al doilea derea eontaetului K2 (eire. 4) se seurt-
eontaetor de aeeelerare desi eontaetul eireuiteaza prima treapta de rezistente
K2 (eire. 9) este inehis. (R1- eire. 3). Tensiunea creste in eon-
Atunei cand eurentul rotorie in tinuare oetermmand anclanserea releului
scaderea sa atinge din nou 0 anurnita Ks (eire. 6) ~i implicit a bobinei eon-
valoare, releul Ks (eire. 4) dectanseaza taetorului K3 din eire. 11. Contaetul K3
permitand inehiderea eontaetului Ks (eire. 4) se inehide ~i seurteireuiteaza
(eire. 8), urrnata de alimentarea bobinei treapta de rezlstenta R2.Cand tensiunea
K3 (eire. 8) si seurteireuitarea eelei de a devine egala eu tensiunea de anclansars
doua trepte de rezisterita R2 (eire. 3) a releului K7, eontaetul K7 (eire. 7) se in-
prin inehiderea eontaetului K3 (eire. 4). chide sl eontaetorul K4 (eire. 12) anelan-
Oprirea motorului se realizeaza prin ae- seaza determinand seurteireuitarea ulti-
tionarea butonului de cornanda S2 mei trepte de rezistenta R3 (se inchide
(eire. 5), schema de cornanda fiind pre- eontaetul K4 - eire. 4). Oprirea motorului
F3
functionareM1
I
Treapta
• (Rl
II Treapta II
(R1in s.c.)
A1imentare
220 V.C.C
Functionare
motor M, U,
In s.c.)
Fig. 1V.3.30. Pomlrea motoarelor de e.e, cu ex~e
Independenti 1n functle de turatie.
 Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
se realizeaza prin actionarea butonului
82 (circ. 8), care intrerupe alimentarea
contactorului K 1 !;li implicit a motorului.
Aceasta schema se foloseste pentru
comanda automata a motoarelor de
puteri reduse.
3.2.4. Comancla cu program
a motoarelor electrice
La lnstalatiile de Incalzlre, ventilare
sau sanitare, pe langa functionarea au-
tomata in functie de anurniti parametrii,
poate sa apara sl necesitatea functio-
narii acestora dupa un anumit program.
Comanda cu program a motoarelor
electrice se realizeaza prin intermediul
releelor electromagnetice, a ceasurilor
programatoare tip CPA, a program a-
toarelor electron ice tip PIA, a progra-
matoarelor cu matrici, a programatoa-
relor electronice etc.
I se poate realiza independent
8) Utilizator
G) Echipamente Elemente de
executie
Flg.IV.3.31. Sistem de gestiune tehnici
Comunicatie cu alte
Energie
echipamente J.
----------i
Unitate centralil
FIg. 1V.3.32. Schema bloc a unul automat programabll.
3.2.5. Automate programabile
GeneraIIMtl
Automatizarea instalatiilor include re-
glari automate, comenzi logice, comu-
nicatii intre echipamente de automati-
zare, achizltll de date etc. Automatele
programabile reprezinta 0 solutie mo-
oerna pentru implementarea tuturor
funcnilor automate impuse instalatiilor.
Domenii de aplicabilitate ale automa-
te/or programabi/e la instalatiile din
cladiri
Automatele programabile pot asigura
supravegherea !;li conducerea instalatil-
lor din cladiri cum ar fi: iluminat, incal-
zire, climatizare, ventilare, securitate la
incendii, control acces, grupuri electro-
gene, grupuri frigorifice, retele hidrauli-
ce, sisteme antlefractle etc.
Conducerea lnstalatlilor rnentionate
pentru
Retea de cornunicatle
Post local de automatizare
(automate programabile)
, automatelor programabile (fig. IV.3. 32)
Elemente de
executle
a clldlrilor. Sb'uctura generall.
Sistem de progamare
: un numar mic de lnstructiuni prin care
Interfete cu procesul
IV. Automatizari
fiecare instalatle cu ajutorul unuia sau
mai multor automate programabile
configurate corespunzator !;li care tre-
buie sa asigure toate sarcinile de auto-
matizare impuse instalatlel.
Un nivel superior in automatizarea in-
stalatillor i1 reprezinta realizarea unui si-
stem de conducere dedicat cladirilor,
care sa controleze functionarea tuturor
instalatillor care echipeaza cladirile.
8tructura unui astfel de sistem automat
este distribuita sl lerarhizata si se poate
aplica in urrnatoarele cazur'i: magazine
mari, centre comerciale, hoteluri, banci,
cladiri administrative, spitale sl clinici,
universltaf etc. Denumirea actuala a sis-
temului complex de automatizare pentru
cladiri mari este aceea de sistem de
gestiune tehnica a cladirilor (fig. IV.3.31).
Functlile unui sistem de gestiune teh-
nlca a cladirilor pot fi structurate astfel:
a) imbunatatirea calitatii serviciilor, da-
terata unei mai bune supravegheri,
unei conduceri optimale sl a unei in-
fretineri preventive;
b) diminuarea consumurilor energetice
prin exploatarea eficienta a instalatiilor;
c) diminuarea costurilor necesare func-
tlonarii tnstalatiaor prin programarea
orara !;li optimizarea functlonerll, de-
conectarea unor lnstalatil in anumite
situatii, folosirea eficienta a sistemu-
lui de tarifare;
d) 0 mai buna exploatare a instalatillor:
e) lnfretlnere !;li activitate de service
mai eficiente;
f) cresterea gradului de securitate a
cladirilor, echipamentelor !;li persona-
lului din cladir].
Structura hardware $i tunctioneres
Arhitectura unui automat programabil
cuprinde elementele hardware de baza
ale unui calculator numeric. Totusi intre
un automat si un calculator exista nu-
meroase dlterente, Astfel, unitatea cen-
trala este, in principiu, 0 unitate logica
sl aritmetica capabila sa interpreteze
se exprirna functiile de baza ale unui
proces automatizat.
Executarea instructlunilor din pro-
gram, de obicei, este ciclica, ceea ce
deterrnina 0 simplificare conslderabila
a structurii logice interne !;li evita intro-
ducerea unui sistem de intreruperi pri-
oritare. Frecventa de baleiere a in-
structiunilor este foarte mare in raport
cu constantele de timp ale procesului,
ceea ce permite luarea in considerare a
evenimentelor din proces imediat dupa
ce acestea au avut loc. Memoria au-
tomatelor programabile stocheaza pro-
grame si date si este, in general, de
mica capacitate in cornparatie cu me-
moria unui calculator.
Datorita modului cum este conceput,
IV. Automatizari
automatul programabil este adaptat
pentru functlonarea in mediu industrial.
Astfel, este insensibil la perturbatii
electromagnetice, poate functiona
intr-un domeniu larg de temperatura sl
umiditate $i este compatibil direct cu
procesul prin utilizarea unor semnale la
tensiuni industriale.
Eliminarea unui automat dintr-o apli-
catle $i reutilizarea lui in alta aplicatle
este foarte sirnpla, Se con cepe noul
program de lucru, se inscrie in memo-
rie $i se conecteaza automatul la noul
proces prin intermediul borne lor cores-
punzatoare ale intertetelor de in-
trari/ieslri.
Programarea automate/or
Dupa alegerea automatului progra-
mabil in conflquratia ceruta de apticatie
sl conectarea fizica la proces, urrneaza
partea cea mai laborloasa $i anume -
programarea.
Mijloacele de programare actuale
sunt consola de programare si calcula-
torul PC. Consola de programare be-
neflclaza de avantajul ca este portabila
$i poate programa automatul local, co-
nectat la instalatia autornatlzata, Calcu-
latorul PC asigura programarea auto-
matului in laborator sau birou, folosind
un program de dezvoltare a aplicatiilor
oferit de firma producatoare a automa-
tului. Utilizarea calculatorului PC ca
mijloc de programare asigura proiec-
tantului de aplicatle toate facilitatile de
care dispune calculatorul la momentul
actual.
Programul aplicatiei se depune in
memoria automatului, care poate fi 0
memorie fixa de tip EPROM, EEPROM
sau mai simplu chiar memoria RAM
protejata la pierderea lnforrnatlei prin
alimentare perrnanenta, Alimentarea
memoriei RAM in perioadele cand au-
tomatul este deconectat de la retea
este asigurata de 0 pila electrica ga-
rantata pentru cel putin doi ani.
Tehnicile de programare actuale pen-
tru automatele programabile sunt lista
de lnstructiuni $i limbaje grafice.
Programarea sub forma listei de in-
structiuni ("statement list") propune
scrierea programelor cu ajutorul setului
de instructiuni de care dispune auto-
matul utilizat pentru implementarea
functiilor de automatizare impuse.
Limbajele de programare grafice re-
prezlnta 0 metoda rnoderna care of era
proiectantului facilitati suplimentare.
Dintre limbajele grafice se pot enumera
urrnatoarele trei, care sunt utilizate in
prezent de cele mai importante fir me
producatoare de automate:
- "ladder diagram" sau .Janqaqe a
contacts" care asigura programarea
prin desenare pe ecranul sistemului de
program are a schemei electrice desfa-
Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
surate cu contacte sl relee (fig. IV.3.33). blemele de cornanda a proceselor, cel
Metoda utilizeaza elementele specifi- mai frecvent plecand de la cunostintele
ce schemelor cu contacte sl relee expertllor sau operatorilor callticatl care
(-//- contact normal deschis, -//- con- lucreaza asupra acestora.
tact normal inchis, -{ }- bob ina de re- Pot fi amintite de exemplu: comanda
leu etc.) completate cu 0 serie de alte rnasinilor-uneite, a grupurilor de as-
elemente sub forma unor blocuri care censoare, a aparatelor electromenaje-
indeplinesc cele mai diverse functii re, a camerelor de luat vederi, a auto-
necesare in autornatlzarl (compsratle, mobilelor sau elicopterelor fara pilot, a
transfer al lnforrnatlel, conversie de metroului Sendai (Japonia).
cod, numarere, deplasari ale lnforrnati-
ei in registru, operatil aritmetice, comu- 3.3.2. Caracteristicile comenzii
nicatia cu alte echipamente inteligente fuzzy
etc.)
Acest limbaj grafic poate fi utilizat Comanda fuzzy are acelasl scop ca
pentru programarea automatelor pro- sl comanda realizata in automatica cla-
duse de cele mai importante firme cum sica, adlca gestionarea automata a
ar fi: SIEMENS, SCHNEIDER, ALLEN- unui proces in functie de 0 marlrne im-
BRADLEY, EATON etc. pusa, prin actiune asupra variabilelor
- limbajul Grafcet care se bazsaza pe care descriu procesul. Ea difera insa
metoda Grafcet de reprezentare de comanda clasica prin urrnatoarele
norrnalizata a caietului de sarcini caracteristici:
pentru automatele logice. Deoarece - cunoasterea ecuatiilor matematice a
metoda Grafcet a inceput prin a fi 0
norma de reprezentare frantuzeasca $i
din 1987 a devenit 0 norma internatio-
nala, limbajul grafic Grafcet este folosit
in special, la automatele SCHNEIDER
(fig. IV.3.34)
- "control system flowchart" este 0
metoda de programare grafica care fo-
loseste simbolurile portilor logice $i al Fig.IV.3.33. Exemplu de progam
bistabilelor integrate. Schemele de au- scrts in Ilmbajul contactelor
tomatizare implementate cu circuite in- ,Irel88lor.
tegrate digitale se deseneaza pe ecra-
nul calculatorului, folosind simbolurile
specifice limbajului de programare.
Aceasta tehnica de programare este
folosita in special la automatele Sima-
tic produse de SIEMENS (fig. IV.3.35)
Oricare ar fi limbajul de programare
grafica utilizat, sistemul de programare
executa 0 proiectare asistata de calcu-
lator, care are drept scop transformarea 5
programului grafic intr-un program sub
forma listei de instructiuni, direct execu-
6
tabile de catre automatul programabil.
Desi automatele programabile au
aparut ulterior calculatoarelor de pro- 7
ces $i au rezolvat la inceput probleme
de complexitate redusa, acestea inre-
gistreaza in ultimii ani 0 evolutie spec-
taculoasa. Cunoscute $i sub denumirea
de PLC-uri (Programable Logic Contro-
llers), automatele programabile se ell
apropie tot mai mult de complexitatea Fig.IV.3.34. Exemplu de progam
calculatoarelor de proces. seris in Ilmbaj Grafcet.
3.3. Comanda automati
utilizAnd logica fuzzy 12,3
14,3
3.3.1. General~
Q 1,6
Comanda automata folosind logica 13,2
fuzzy este domeniul in care exlsta cele
Fig. 1V.3.35. Exemplu de program
mai multe realizan efective si mai ales
scrts in Ilmbajul pol1llor loglee ,I
industriale.
al bistabllelor Integrate.
Scopul acesteia este de a trata pro-
 Capitolul 3: Sisteme de comanda automata
functionarii procesului nu este nece-
sara. Este utilizat "know-how-ul"
operatorului calificat care manipulea-
za in mod normal procesul sau cu-
nostintele expertilor, Astlel se poate
realiza comanda fuzzy a acestuia.
Daca se consloera, spre exemplu,
conducerea unui automobil, nu este
necesar a se cunoaste functionarea
motorului pentru a se realiza 0 co-
rnanda fuzzy, fiind suficient a se sti
numai cum actioneaza un conducator
experimentat;
- sunt utilizate variabile caracterizate
subiectiv. Simturile ornenesti (auzul,
r------------------,
Fig. 1V.3.36. Conflguratla generalA
a unul controler fuzzy.
IV. Automatizari
! vazul etc.) se pot cu ul?urinta modela. 3.3.3. Configu~a generali
! Se utilizeaza toto data criterii descrise a unui controler fuzzy
lingvistic sau ale caror caracteristici
sunt definite incomplet, cum ar fi fru- Un controler fuzzy poate fi vazut ca
rnusetea unei culori sau confortul unui un sistem expert simplu ce functlonea-
pasager. za de la 0 reprezentare a cunostintelor
In consecinta, realizarea unui contro- bazata pe subrnultirni fuzzy (fig.
lerlregulator fuzzy este in mod deose- IV.3.36).
bit recomandat cand procesul ce tre- Baza de cunostinte contne definitiile te-
buie comandat nu este bine cunoscut oremelor utilizate in comanda l?i regulile
i sau este dificil a fi descris cu precizie, care caracterizeaza scopul comenzii l?i
spre exemplu, datonta unei mari com- care descriu conduita expertului.
plexitatl. Un modul de interfata cu domeniul
Aceasta realizare este, de asemenea, fuzzy stablleste 0 reprezentare adecva-
foarte utila in cazul in care variabilele ta a cunostintelor l?i defineste caracte-
i ce intervin in proces sunt caracterizate risticile fuzzy ale variabilelor care co-
lntr-o rnaruera imprecisa sau cand cu- respund callficantor lingvistice.
nostintele sunt exprimate in limbaj na- Modulul de lntertata cu domeniul
tural l?i nu numeric. non-fuzzy determina 0 actiune precisa
Comanda fuzzy este interesanta din i pornind de la descrierile fuzzy ale va-
urrnatoarele ratiunt riabilelor de iesire. Fiecare stare a sis-
- sinteza parerilor mai multor experti temului de cornanda trece pe filtrul de
dintr-un anumit domeniu este relativ : interfata cu domeniul fuzzy inainte de a
usor de realizat; fi prelucrat de modulul de rationarnent,
- este posibila coordonarea mai multor pornind de la cunostintele bazei. Rezul-
obiective; tatul fuzzy astlel obtinut trece prin cel
- comanda este flexibila l?i usor adap- de al doilea filtru, acel al interfetei cu
tabila condltillor de functlonare a pro- domeniul non-fuzzy, care furnizeaza 0
cesului sau a unei utilizarl particulare; cornanda preclsa, non-fuzzy direct
- este recunoscuta ca robusta, (rezista aplicabila sistemului care trebuie co-
bine perturbatiilor care pot afecta , mandat.
procesul).
 IV. Aulomalizari

Capitolul
Reglarea automata a parametrilor
 Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor IV. Automatizari

Se prezinta modul de realizare
reglarii urrnatorilor parametri:
- presiune,
- debit,
- temperatura,
- umiditate,
- pH,
- flux luminos,
- turatie,
- raport gaz-aer.
4.1. Reglarea presiunii
ln mod obisnuit se cere rnentinerea
unei presiuni constante Intr-un rezervor
sau Intr-o conducta, in conditille unui
debit variabil al consumatorului. Pentru
rnentlnerea presiunii con stante sau
Intre anumite limite, se modifica debitul
admis.
Ecuatia care descrie functlonarea
proceselor pentru reglarea presiunii
este:
Cdp = rv: - lie} dt (4.1.1)
In care:
C - este capacitatea rezervorului;
dp - varlatla de presiune;
V:' lie - debitul de intrare respectiv
iesire,
La procesele cu C mare (cazul rezer-
voarelor) este recornandata 0 reglare
de tip PI. Cand C este mic (cazul con-
ductelor) viteza de varlatie a presiunii
dp/dt este mare.
dp V-V
_=_' __ B (4.1.2)
dt C lui hidraulic P la traductorul Tr (cu functia
Cu cat variatla de presiune este mai
mare, cu atat reglarea este mai dificil
de realizat. ln general, sunt utilizate
regulatoare liniare cu actiune PI, P sau
PIO. ln aceasta sltuatle reglarea presi-
unii se etectueaza In jurul unei valori.
Aceasta evita uzura provocata de in-
chiderea l;li deschiderea frecventa a
elementelor de executie care ar fi apa-
rut in cazul utilizaril unor regulatoare
a neliniare. In fig. IVA.1 este prezentata nalul U ce este aplicat amplificatorului
schema de principiu pentru reglarea sensibil de taza ASF.
presiunii tntr-un rezervor. ln functie de abaterea E, ASF da co-
Se cere reglarea presiunii Pe din con- manoa pe releul 01 sau 02, astlel ca
ducta de lesire a rezervorului. Pentru servomotorul electric SE (motor elec-
masurarea presiunii este utilizata priza tric monofazat) Inch ide sau deschide
de presiune Pp' care transmite semnal clapeta de reglare CR in sensul redu-
hidraulic la traductorul Tr. Traductorul cerii abaterii E. Limitarea cursei CR
Tr transtorrna presiunea Pe in semnal este realizata de limitatoarele b1 l;li b2.
electric unificat i = 4 ... 20 mAcc (pentru Potentiornetrul P1 are rol de reactle si
presiune P e =0 corespunde i = 4 mAcc, potentiornefrul P2 de indicator de pozi-
iar pentru presiune maxima Pe = Pmax tie afisata prin intermediul aparatului
corespunde i = 20 mAcc). Legatura indicator I.
dintre i l;li P e este liniara. Curentul i ob- In fig. IV.4.3 este data schema teh-
tinut la iesirea din Tr reprezinta semna- nologica cu aparatura de automatizare
lui de reactie Yr In bucla de reglare. pentru reglarea continua a presiunii, iar
Comparatorul C cornpara presiunea In fig. IVAA schema electrica des-
impusa (de reterlnta) W cu presiunea , fal;lurata corespunzatoare.
exlstenta in instalatle data de semnalul Presiunea impusa este fixata pe re-
de reactle Y, furnlzand, la iesire, sem- gulatorul U2.
nalul de abatere E. Daca E = 0, RA nu ln fig. IVA.S este prezentata reglarea
emite nici 0 cornanda, Daca E *" 0, RA presiunii Intr-o conducta utilizand echi-
emite un semnal de comanda U (In in- pament pneumatic.
teriorul RA) care este aplicat elementu- Componenta l;li functionarea buclei
lui de comanda, ce furnizeaza la lesire de reglare este identica cu cea de la
semnalul m catre elementul de execu- reglarea cu echipament electric
tie EE (format din servomotorul electric (fig.IVA.2) pan a la presiunea semnalu-
SE sl robinetul de reglare RR). ln func- lui de cornanda U din RA. Convertorul
tie de abaterea E, EE sta pe pozitia CV transtorrna semnalul electric
existenta sl deschide mai mult (presiu- i = 4 ... 20 mAcc In semnal de cornanda
nea In rezervor crests) sau se inchide pneumatic cu p = 0,2 ... 1 bar (presiu-
(presiunea In rezervor scade). nea de alimentare Pa = 1,4 bar). Sem-
ln fig. IV.4.2 este prezentata schema nalul de cornanda Pc este aplicat ser-
de principiu pentru reglarea presiunii vomotorului pneumatic SP care trans-
tntr-o conducta. forma acest semnallntr-o deplasare ce
Priza de presiune Pp transmite semna- este aplicata CR.
Reglarea nellniara se poate realiza
de adaptor) care transforma presiunea P utilizand presostate, manometre cu
intr-un curent i (4...20 mAcc), ce co- contacte electrice sau miliampermetre
respunde in bucla de reglare semnalului , regulatoare.
de reactie Y,. Acesta este comparat cu ln fig. IVA.5. este data schema teh-
sernnalul de referinta W impus prin inter- noloqlca cu aparatura de automatizare
mediul elementului de prescrierea re- pentru reglarea presiunii Intr-o con-
ferintei ER. Abaterea, respectiv semnalul E oucta utilizand reglarea bipozitionala
este aplicat pe intrarea regulatorului , (cu presostat), iar In fig. IVA.? schema
automat RA care prelucreaza abaterea E electrica destasurata,
dupa algoritmul PI l;li rezulta la iesre sem- Alegerea regimului de functlonare

T,
~ASF
SE
~
EE Rezervor
{

Pi,Vi

Fig. IVA.1. Reglarea preslunli iI1tr-un rezervor:

+!:t-+ - semnal hidraulic; Fig. 1V.4.2. Reglarea presiunii iI1tr-o conducti utilizAnd
- - - - - -... - semnal electric. echlpamentul electric.
IV. Automatizari Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor

manual (M) sau automat (A) se efectu-
saza cu comutatorul cu came S1 flxan-
du-I pe pozitia 1 sau 2.
in cazul regimului manual de functlo-
nare, pornirea pompei P, respectiv a
motorului electric de actionars a pom-
pei rnr, se realizeaza prin actlonarea
butonului de porn ire S3, iar a opririi,
prin actlonarea butonului de oprire S2.
Actionarea S3, respectiv S2, se efectu-
eaza in functie de vizualizarea indicati-
ilor unui manometru.
in cazul alegerii regimului automat de
PE PIC PJ
U1 ------~--------0--:
PZ
R ,
functlonare (pozitia 2 a comutatorului
S1) la inchiderea presostatului U1
anclanseaza bobina contactorului K1
I;li, ca urmare, conform diagramei de
contacte se inchid circuitele 02, 05, 09
sl se deschide circuitul 11.
Prin inchiderea circuitului 02 pornes-
te m 1. inchiderea circ. 05 nu are efect
asupra regimului automat. inchiderea
circuitului 09 realizeaza semnalizarea
pornirii. Deschiderea circuitului 11
arata ca rni nu este oprit. Cand presi-
unea in conducta creste peste limita
prestabllita pe presostatul U1, acesta
se deschide (se deschide contactul u 1
U
:----------------·Cv
~RA
w: : y,
din circ 06); ca urmare, bobina contac-
torului K 1 rarnane nealimentata sl mo-
torul electric rn- se opreste (contactele
02 revenind in pozltla deschis).
Pentru reglarea presiunii cu mano-
metru cu contacte, schema tehnologi-
ca cu aparatura de automatizare este
identica cu cea din fig. IV.4.6. Schema
electrica destasurata a circuitelor de
cornanda este data in fig. IV.4.B
(circuitele principale fiind aceleasi cu
cele din fig. IV.4.7).
Functionarea manometrului cu con-
tacte U1 este indicata de diagrama de
contacte. Reglarea presiunii consta in
rnentlnerea ei intre min sl max. Cand
presiunea este sub valoarea minima se
inchide contactul e-rn (conform diagra-
mei de contacte - respectiv contactul
e-rn al U1) care inchide circuitul 05 sl,

Fig. 1VA.3. Schema tehnologlci cu Pa=1,4 bar

aparaturl de automatizare pentru
reglarea contlnui a preslunli:
PE - element primar de presiune;
U1 - traductor electronic de presiune;
PIC - indicare reglare presiune;
U2 - regulator electronic continuu; Fig. 1V.4.5. Reglarea preslunll1ntr-o Flg.IV.4.6. Reglarea preslunll
PJ - pozitionare element final de comanda conducti utlllzAnd cu presostat:
presiune; U3 - pozitioner electronic (X 902); echipament pneumatic: PIC - indicare, reglare, presiune;
PZ - element final de comanda presiune; --I:-I:-l:-- - semnal hidraulic; U1 - presostat; PZ - elementul final de
51 - robinet de reglare cu servomotor i - - - - - -~ - semnal electric; cornanda presiune; m 1 - motor
electric (RRAE, MAR 1). --- - semnal pneumatic. electric asincron; P - pornpa.

1 Fs 2

I, Uo
222 I,
I
R S T R S T'
K~
A B C'
I,
I
i
,------_}-----
i
04 05 06 07 08 09 10 11 12 1314 15 16 1718
01 02 g~~02 8g~03
c:::j;:: 10
c:::j;:: 12 15~12 17 ~09

Alimen- Actlonare robinet Semnalizare

tare de reglare
3x
380/220 V

Fig. 1V.4.4. Schema electrici desfl,uratl pentru reglarea preslunll cu un regulator contlnuu:
Q1 - intreruptor; S1 - comutator cu came; S2 - buton; F1... F3, Fs - siguranta fuzibila; F4 - releu termic; Ho, H1, H2 - lampi de
semnalizare; S1 - servomotor electric cu robinet de reglare RR; uo - sursa de alimentare; U1 - traductor electronic de pre-
siune; U2 - regulator electronic continuu; U3 - pozitioner electronic.
 Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor IV. Automatizari

ca urmare, anclanseaza releul interme- pneumatic 5P ~i robinetul de reglare re RR ~i invers.

diar K1. Releul intermediar K1 inchide • RR) semnalul m pneumatic (0,2 ... 1 bar). Reglarea debitului utilizand ca ele-
cnd K 1 din circuitul 06 (de autornenti- Cand semnalul m = 0,2 bar, RR este ment de rnasurare EM detectorul elec-
nere) sl cnd K 1 din circuitul 09 (se in- complet deschis, iar cand m = 1 bar, tromagnetic de debit DEM este pre-
chide circuitul 09). RR este complet inch is. Daca debitul Ii', i zentata sub forma bloc in fig. IV.4.10.
Ca urmare, se pune sub tensiune ce trece prin EM(y, J, este mai mic Debitul ce trece prin DEM este trans-
bobina contactorului K2 care porneste decat Ii' impus (W) EF actioneaza in format intr-o tensiune de ordinul mili-
mi. Presiunea se ridica pana cand se sensu I deschiderii robinetului de regla- voltilor. Prin intermediul adaptorului Ad
deschide contactul c-M ~i circuitul 05
se deschide, releul K 1 este scos de
sub tensiune sl m 1 se opreste,

4.2. Reglarea debitului

5
Procesele de reglare a debitului sunt
caracterizate de con stante de timp
mici (0,5 ... 3 s) ceea ce inseamna ca
raspunsul sistemelor de reglare auto-
mata depinde, in mare masura, de'
constantele de timp ale traductorului, .
regulatorului sl elementului de executle ,
(in mod obisnuit constanta de timp a '
unui sistem de reglare a debitului este
mai mica de 60 s).
Deoarece constanta de timp este mi-
ca, la sistemele de reglare a debitului 03 0405 06 07 08 09 10 11 12

*
se utilizeaza numai regulatoarele linia-
reo Tinand seama de faptul ca actionea i ~~{~~9
D arnplifica zgomotele, sunt utilizate , 11
regulatoare cu actiune PI. Acestea au ' Alimentare Actlonare Protectle Cornanda Semnalizare
KR mic (respectiv BP mare) ~i 1"; (con- : 3x380/220 V pompa P schema motor electric
stanta de timp) mica. : comanda Manual Automat ;~~~~ Oprit
Elementele primare de rnasurare ale
debitului v sunt, in principal, diafrag- . Fig. 1V.4.7. Schema electrici desfl~ratI corespunzitoare schemei
mele sl detectoarele electromagnetice : tehnologlce cu aparaturl de automatizare din fig. IV. 4.6:
de debit. in cazul utilizarii diafragmelor F1... F3, F5 - sigurante fuzibile; F4 - releu termic; Ho...H2 - larnpi semnalizare;
de rnasura, se are in vedere relatla: K 1 - contactor; Q1 - intreruptor; 51 - cornutator cu came; 52 ...54 - butoane
comanda: m1 - motor electric (pompa P); U1 - presostat.
V=K.jip (4.2.1)
in care: 1 F5 2
K - este un coeficient care depinde de
presiune ~i temperatura;
fJp - caoerea de presiune pe diafragma.
Reglarea debitului utilizand ca ele-
ment de rnasurare diafragma EM este
prezentata sub forma bloc in fig. IV.4.9.
Diferenta de presiune fJp este rnasu-
rata cu diafragma EM ~i transrnlsa la
traductorul de presiune dlferentiala Tr
care transtorrna fJp in semnal electric
unificat 4 ... 20 mAcc. Pentru a obtine
un semnal proportional cu debitul v
conform relatiel 4.2.1 este necesar a se
extrage radicalul din fJp. Pentru
03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15
aceasta, semnalul de la ieslre Tr este i
aplicat unui element de calcul FX (care c::j;::06 ~~{~08
extrage radacina patrata). 5emnalul q::09
*14
obtinut Y, este semnalul de reactle care
este aplicat regulatorului automat RA I
Protectie Masurare reglare Cornanda Semnalizare
de tip PI. in interiorul RA se etectueaza schema motor electric
presiune
comparatla intre rnarlrnea impusa W sl cornanda Su~rav Pornit
Manuall Automat sarcina IOprit I
rnarimea de reactle Y, rezultand aba-
terea e in functie de care se da coman-
da u.
Fig. IVA.8. Schema electrici desfl,uratl pentru reglarea preslunll cu
in functie de semnalul de cornanda u
manometru cu contacte:
(4 ... 20 mAcc) convertorul electropneu-
K 1 - releu intermediar; K2 - contactor pentru motorul electric; 51 - comutator cu
matic CV transmite elementului de exe- I
came; 52...55 - butoane comanda; U1 - manometru cu contacte electrice Mc-1.
cutie EE (format din servomotorul
IV. Automatizari
FX ~RA
IV+ ~-- YI_ ---bJ ----~----
,
1
Fig. 1V.4.9. Reglarea debitului intr-o conducti utilizAnd
ca element de mAsurare dlafragma.
(tensiune-curent), acest semnal este
transformat intr-un semnal electric uni-
ficat 4 ... 20 mAcc, care constituie marl-
mea de reactle Y, (masura) ce este apli-
cata regulatorului de tip PI. Regulatorul
cornoara rnartrnea de reactie Y, (masu-
ra) cu martrnea lrnpusa W (referinta) sl
trimite marlrnea de cornanda u conver-
torului electropneumatic CV, care ac-
tioneaza corespunzator elementul de
executle EE.
Daca este necesara 0 reglare rigu-
roasa a debitului este utilizat un sistem
de reglare automat in cascada (fig.
IV.4.11).
Diafragma de rnasura EM, transmite
diferenta de presiune !Jp la traductorul
de presiune diterentlal Tr unde trans-
forma semnalul hidraulic in semnal
electric unificat 4... 20 mAcc. Pentru ca
Fig. IVA.11. Reglarea debitulul in
cascadA.
,..-------------------------------,
, FX2
:------------{B---S---
Gaz
Flg.IV.4.12. Reglarea raporbJlul gaz - aero
Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor
cv
",-I -.--'-'
1,4 bar
: 1,4 bar
,
1 -- ,
1
~==:::J
,
1
__
fig. 1V.4.1o.RegIarea debibAIi l'dr-o conducIi uIIIIdnd ca
element de rniIu1n detectoruII eIeetromagneIIc de debit.
semnalul sa fie proportional cu debitul obtinuta este transmisa adaptorului
rnasurat se extrage radicalul prin inter- I Ad1 care 0 transforrna in semnal unifi-
I mediul elementului de calcul FX. Sem- : cat electronic 4 ... 20 mAcc. Acest sem-
nalul de reactie obtinut Y,I se aplica re- nal este aplicat la intrarea elementului
gulatorului RA1. Regulatorul RA1, com- de calcul FX1 care extrage radicalul l?i
para W = W1 cu Y,I l?i transmite la transmite semnalul unificat electronic in
leslre semnalul de cornanda u1. Sem- domeniul 4 ... 20 mAcc (care reprezintfl
nalul U1 devine rnanrne impusa debitul de gaz rnasurat) elementului de
U1 '" W2 pentru RA2. Regulatorul RA2 raport ERap. Semnalul primit in ERap
cornpara U1 cu Y,2 l?i la leslre rezulta este multiplicat cu 0 constanta K ce de-
U2'" m care actloneaza asupra elemen- pinde de presiune l?itemperatura sl este
tului de execute, Avantajul SRA in cas- aplicat ca rnarlrne impusa W la intrarea
cada consta in reducerea constantei regulatorului automat RA de tip PI.
de timp. Debitul de aer este rnasurat prin in-
; termediul diafragmei de rnasura EM2.
i 4.3. Reglarea raportului Presiunea diferentlala rezultata este
gaz - aar aplicata adaptorului Ad2 care 0 trans-
, forma in semnalul unificat electronic
Reglarea raportului gaz - aer este 4... 20 mAcc.
necesara la instalatiile de ardere in ve- Acestui semnal i se apnea 0 corectie
derea obtinerii unei combustii optime. de temperatura KT din care se extrage
Schema bloc rentru reglarea raportu- , radicalul cu elementul de calcul FX2 l?i
i lui gaz - aer, utilizand aparatura din i prin intermediul ERap. Se aplica RA
sistemul unificat electronic 4... 20 ! sub forma semnalului de reactle Y,I'
mAcc, este data in fig. IV.4.12. : Corectia de temperatura KT este nece-
Sistemul de reglare automata rnenti- sara pentru ca la cresterea sau scade-
I
ne raportul constant, actionand asupra rea de temperatura debitul sa ramana
debitului de aero Debitul de gaz nece- constant.
sar se regleaza prin clapeta de reglare Aceasta rezulta in conditllle in care la
CR1. Masurarea debitului de gaz se intrarea RA este aplicata rnarlrnea im-
etectueaza prin intermediul diafragmei pusa (de referinta) W l?i cea de reactie
I
de rnasura EM1. Presiunea diterentiala i yr t : in functle de abaterea E = W - Yr l'
I
RA transmite semnalul de cornanda u
amplificatorului sensibilia faza ASF,
care transmite motorului electric ME
I semnal de executie rn- sau rna,
Daca semnalul apare pe canalul rnr,
motorul electric ME se roteste in sen-
sui (1); daca semnalul apare pe canalul
rna, ME se roteste in sensul (2). Pentru
sensuI (1) clapeta de reglare CR2 se
deschide iar pentru sensul (2) se inchi-
de astfel incat sa se rnentlna raportul
gaz - aer constant.
i
Cand debitul de gaz creste din anu-
mite motive, pentru rnentinerea con-
I stanta a raportului gaz - aer trebuie sa
creases sl debitul de aer; ME se va roti
Aer in sensul (1) si CR2 se va deschide.
Cand debitul de gaz scade, CR2 se va
inchide.
 Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor IV. Automatizari

ajunge pana la 5 %. acesta neceslta preincalzlre, racire cu

4.4. Reglarea temperaturii Reglarea temperaturii, intr-un cuptor umidificare :;;irelncalzire. Pentru rnicso-
utillzand regulatoare liniare cu semnal rarea umiditalii este utilizata incalzirea,
Reglarea temperaturii este practic 0 electronic unificat 4... 20 mAcc este , iar pentru cresterea umiditalii este uti-
reglare a transferului de dlldura. Cand data in fig. IV.4.13. lizata umidificarea cu apa sau abur.
transferul de caldura este mare sl re- Marimea impusa (de reterinta) W Procesele de reglare a umiditatii sunt
glarea llnlera, se ajunge la oscllatil de este aplicata regulatorului RA de tip caracterizate de capacitati mari sl con-
amplitudini mari. in aceasta situatie se PIO. Ca element de rnasura EM a tem- stante de timp medii. La reglari precise
recornanda 0 reglare de tip P. Daca peraturii din cuptor este utilizat un ter- sunt necesare regulatoare de tip PIO.
perturbatlile de sarcina sunt mari sl mocuplu. Acesta transtorrna tempera- Daca variatiile de sarcina nu sunt prea
frecventa sau constantele de timp mari tura lntr-o tensiune de ordinul mV ce mari, regulatoarele pot fi de tip P sau
(cazul schlmbatoarelor de caldura sl al este transrnisa adaptorului tensiune - neliniare (bi sau frlpozltionale). Mentl-
cuptoarelor continue) se recomanda 0 curent Ad. Intensitatea curentului i de nerea urniditatii intre anumite limite, de
reglare de timp PI. in general, la pro- la iesirea Ad reprezlnta rnarlmea de re- exemplu intr-un depozit de materiale,
cesele cu constante de timp mari in actle a sistemului Y,. Comparatorul din : are la baza utilizarea unor traductoare
care se regleaza temperatura se utili- , interiorul RA cornpara W cu Y,. In : de umiditate ce functloneaza pe princi-
zeaza reglarea PIO. La procesele cu functie de abaterea E = W - Y", rezulta piul psihrometrului Tr• Aceste traduc-
capacitate mare, constante de timp :;;i rnarlrnea de cornanda u ce este aplica- toare sunt conectate la aparate inregis-
timp mort mici sunt utilizate regu- ta convertorului electropneumatic CV. tratoare ce indica sl inregistreaza atat
latoare neliniare (bi sau trlpozitionale). Convertorul actloneaza asupra elemen- : temperatura cat :;;i umiditatea. Aceste
Regulatoarele liniare sunt directe sl tului de executie EE format din servo- inregistratoare sunt prevazute cu
indirecte. motorul pneumatic SP sl clapeta de re- functie de reglare (ieslrea pe contacte).
Regulatoarele directe sunt utilizate in glare CR, mannd sau rnicsorand debi- Cand umiditatea scade sub valoarea
mod obisnuit la reglarea temperaturii tul de gaz, astfel incat sa se rnentina minima prescrlsa se inch ide contactul
apei calde de consum prin punctele temperatura irnpusa W. mobil deschis e-rn, iar cand umiditatea
termice sau la reglarea temperaturii la Reglarea temperaturii cu regulatoare creste peste valoarea maxima pre-
corpurile de incalzire. neliniare este realizata cu presostate, sensa se inchide cnd c-M (fig.IV.4.14).
Este de prevazut 0 extindere a utili- manometre cu contacte electrice, re- Cand umiditatea rp este mai mica
zarii regulatoarelor directe, deoarece gulatoare neliniare cu semnal electro- decat cea prescrlsa tp < rpp (conform
ele sunt simple, robuste, usor de intre- nic unificat, milivoltmetre regulatoare, diagramei de contacte) se inchide cnd
tinut, se rnonteaza local (nu necesita logometre regulatoare, miliampermetre : e-rn (circ. 11) :;;i anclanseaza bobina
dulapuri de automatizare) :;;i lucreaza regulatoar etc. i releului intermediar 02. Ca urmare se

fara a consuma energie auxiliara (ener- deschide cnd d2 din circuitul 8, se in-
gia consurnata este preluata chiar din 4.5. Reglarea umid~i trerupe alimentarea bobinei contacto-
procesul pe care il reqleaza), Un deza- : rului K1 sl ventilatorul care evacua
vantaj este constituit de faptul, ca in Reglarea umiditath rp constituie un ! aerul din depozit se opreste, Daca
general in pozitia inch is, robinetul de proces care necesita reglarea tempera- ! umiditatea rp crests sl ajunge la un
reglare nu inchide complet, existand turii sl a cantltatii de apa contin uta in I moment dat egala cu cea precisa
un debit de scapari ale apei care poate aer (diagrama i-x). in cazul general , rp = rp sau rp > tp , atunci se inchide
cnd c~M (circ. 7).P Ca urmare anclan-
, seaza bobina releului intermediar 01
EE I care inchide cnd d1 (circ. 9) si se pune
~
sub tensiune bobina contactorului K1
care inchide contactele principale de
alimentare cu energie electrica a venti-
latorului care incepe sa functioneze.
Concomitent cu inchiderea contactelor

~Zl I )fcWI
1,4 bar
principale se inchide sl cnd K1 din cir-
cuitul 10 de automentlnere. Ventilatorul
!Yr Ad functioneaza pana cand tp < rpp cand
:__--- --- - ~:.-.~-~ ~:C:__- __ EM I_o ._ acestea se opreste,

Fig.IVA.13. Reglarea temperaturiiintr-un cuptor.

4.6. Reglarea pH-ului
Datorlta faptului ca adaosul de reac-
N tivi Intr-o solutie nu influenteaza liniar
c variatia pH-ului acesteia (fig. IV.4.15),
m reglarea rldlca probleme deosebite.
Oebitul unui reactiv adaugat intr-o so-
lutie determina 0 variatle liniara a con-
centratlei ionilor de hidrogen si 0
veriatie exponentiala a pH-ului. Se ob-
serva ca varlatlile mari de pH sunt in zo-
na neutra, in jurul valorii pH = 7. in
So
I aceasta zona, la cele mai mici adaosuri
____~JL~~~-+------~----------~------~~------~ de reactiv Llx, pH-ul creste brusc in
2 3 4 5 6 7 8 9 10
timp ce in zona A-8 sl C-O la 0 cantita-
Fig. 1V.4.14. Reglarea umld~l.
te mare de reactiv, pH-ul create putin.
IV. Automatizari
Pentru a anita aceasta este utilizat indi-
cele de tamponare it definit de raportul:
. IJpH
't = IJx
Indicele de tamponare are 0 valoare
mare in zona neutra ~i 0 valoare redu-
sa in zonele acida si bazica. EI se de-
terrnina experimental. Daca it este mai
mare (concentratla rldicata) se utilizea-
za reglari de tip PI sau PID, in cascada
sau cu previziune.
Daca it este mic (concentratie re-
dusa) se utilizeaza reglare de tip P sau
blpozitionala.
in fig. IV.4.16 este aratata 0 reglare
tip PID a pH-ului.
Traductorul de pH Tr transtorrna pH-
ul intr-o tensiune U ce este aplicata
adaptorului Ad care 0 transtorrna in in-
tensitatea unui curent electric i compa-
tibil cu regulatorul automat RA (y,).
Acest semnal proven it de la rnasurarea
pH-ului (Y,) este comparat in interiorul
RA cu pH-ul impus (W) sl rezulta la ie-
pH
14
12
7 - - - - - - - - - ,-;-_-_-i_-
::
8::< --r
2 - -- - - - - _~I I
o A --:-:-! - ----------
Fig.IVA.15. Curba de va~e a
pH-ululla tratarea cu reactlv a unel
sol""l.
Solutie
Fig.IV.4.16. Reglarea PIO a pH-ului.
~
Pit] :- - - -[fB]
Flg.lV. 4.17. Reglarea fluxulullumi-
nos cu Urtstoare.
Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor
sirea semnalului de cornanda u aplicat automat A. Alegerea regimului de func-
elementului de executle EE. • tlonare M sau A se efectueaza prin in-
Daca pH-ul la leslrea solutlei tratate I termediul comutatorului S1. Daca se
(4.6.1) din instalatie (Y,) este mai mic decat , alege regimul manual, respectiv S1 pe
pH-ul prescris (W) atunci robinetul de pozitia 2-3, atunci rnarlrnea lrnpusa se
reglare RR actionat de servomotor stablleste prin intermediul potentiorne-
electric SE se deschide ~i este admis trului PI, iar rnarlrnea de reactie este
in reactor mai mult reactiv. Astlel con- I data de potentiornefrul semireglabil PF.
centratia de reactiv in solutie creste si Pentru functlonarea in regim automat
y, va creste, se trece comutatorul S1 pe pozitla 2-1,
rnarimea lrnpusa se stablleste prin PI
4.7. Reglar:ea fluxului iar rnarlrnea de reactle este data de fo-
lumlnos totraductorul (fototranzistor) FT. Cele
doua rnarlml date de PI sl PF sau PI sl
Se realizeaza la larnpile cu incandes- FT sunt prelucrate in interiorul circuitu-
centa, Plaja in care se poate efectua lui integrat, obtinandu-se pe terminalul
reglarea fluxului luminos la larnplle flu- 7 un tren de impulsuri sincrone cu re-
orescente (cu descarcsre in gaze este : teaua ~i un unghi variabil, proportional
lirnitata la 20-30 V) ceea ce face ca 0 cu tensiunea de abatere.
reglare a fluxului luminos la astlel de
lampi sa nu fie eficienta. 4.8. Reglarea tur&1:iei
in fig. IV.4.17 este prezentat princi-
piul de realizare a reglarii fluxului lurni- Din mecanica fluidelor sunt cunoscu-
nos la un grup de lampi cu incandes- , te relatllle:
centa GU. Alimentarea circuitului este
realizata prin intermediul Dispozitivului (4.8.1)
de Comutatie Statica DCS (comutator
static realizat prin montarea a doua ti-
ristoare Th1 sl Th2). Comanda deschi- (4.8.2)
derii tiristoarelor (principiul taierii sinu-
8aze
soidei) este data de Dispozitivul de Co-
------ rnanda pe Grila DCG. Comanda este in
ApH functie de iluminarea exterioara rea- (4.8.3)
Acizi lizata de fotorezlstenta FR sl fixarea
punctului de functionare prin interme-
diul potentlornetrului Pi. in care:
Concentratia de in fig. IV.4.18 este prezentata regla- v- este debitul;
reactivi x(m3) rea fluxului luminos, la grupul de larnpi H - inaltimea de pompare;
cu lncandescenta GU, cu un triac, co- n - turatla pompei
mandat de circuitul integrat L 120. Re- Indicii 1 ~i 2 se refera la parametrii
glarea se poate realiza manual M sau corespunzatorl turatiilor n1 sl nz,
-220 V
GLI
15 14 13 12
GLI
Flg.IVA.18. Reglarea fluxului lumlnos cu un biac.
 Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor IV. Automatizari

in fig. IVA.19 este ariUata cum veriaza La variatia debitului, utilizarea porn- cat dispozitivului de cornanda pe grila
calitativ 1% H si P in functie de turatie. pelor cu turatle constanta, conduce la DCG care deschide cele sase tiristoare
Din relatia 4.8.3 sl fig. IVA.19 c cresterea inaltimii de pompare care are (sau trei triacuri) in asa fel lncat la bor-
rezulta dependenta puternica a puterii o serie intreaga de inconveniente. nele statorice ale motorului electric sa
P fata de turatia n ceea ce impllca sl Problema reglarii turatlei a fost asi- se aplice a tensiune care conduce la
dependenta consumului de energie W gurata la inceput la motoarele de cu- obtinerea n, = ni•
in functle de turatla n (fig.IVA.20). rent continuu sl apoi la cele de curent Reglarea turatlei motoarelor asincro-
alternativ. Initial s-au utilizat metode de ne cu inele cu cascada suosincrona cu
reducere a tensiunii de alimentare a tiristoare, conduce la reglarea turatie
statorului la motoarele sincrone cu ro- fara pierderi, energia electrica din rotor
torul in colivie l?i introducerea de rezis- : fiind recuperate in retea,
tente in circuitul rotoric la motoarele Schema bloc pentru reglarea turatiel
asincrone cu rotorul bobinat; de ase- , motoarelor asincrone cu inele prin cas-
menea, s-a utilizat modificarea nurna- cada subsincrona cu tiristoare este
rului perechilor de poli conform relatiel: , prezentata in fig. IVA.24.
Aceasta schema cuprinde un redre-
60t
n=- (4.804) sor trifazat cu diode R cu rolul de a re-
p dresa tensiunea rotorica Lf cu rol de
a
in care: ; filtru de curent sl un invertor I cu tiris-
H2 t - este frecventa, I toare care are rolul de a transforma
p - nurnarul perechilor de poli. I tensiunea continua in tensiune alterna-
H1
100% Solutia optima este aceea a modifi- tiva sl de a recupera in retea energia
carii frecventei, Ea a putut fi utilizata electrica prin intermediul unui transfor-
H1
64% adam cu introducerea cornutatlel stati- mator de recuperare T, astfel obtinan-
ce, a dispozitivelor semiconductoare du-se sl variatia turatlel motorului.
H1 de putere l?i realizarii convertizoarelor Schema desfal?urata elecmca cores-
26%
de frecventa, punzatoare schemei bloc este identica
Reglarea turatlei prin variatia tensiu- ! cu cea prezentata in fig. IVA.8.
o n1 n1 n1 n2 nii de alimentare a statorului la rnotoa- Curentul de la retea este redresat si
50% 80%100% rele asincrone cu rotorul in colivie se i filtrat dupa care este transformat in
b poate realiza eficient cu tiristoare ce curent alternativ trifazat prin interme-
utilizeaza principiul "taierii sinusoidei" diul unui invertor. Comanda invertorului
(fig. IVA.21) sau a "trenurilor de impul- este asigurata prin intermediul unui rni-
suri" (fig. IVA.22). , crocalculator conceput pentru aceasta
P1
100% in fig. IVA.23 este prezentata sche- I apllcatie. Curentli furnlzatl de converti-
ma de principiu a reglarii turatiei rno- ! zor sunt trltazatl cu frecventa variabila
P1
64%
toarelor asincrone cu rotorul in colivie i intre 0 ... 160 Hz pentru motoarele cu
prin variatia tensiunii de alimentare a puteri sub 4 kW l?i 0 __.240 Hz pentru
P1
statorului cu ajutorul tiristoarelor. motoarele cu puteri cuprinse intre 5 sl
26%~ __ ~~ __ ~ __ ~ +
Se observa ca tahogeneratorul TG 110 kW_
o ni ni n1 na
50% 80%100% mascara turatla si a trimite comparato- DANFOSS produce convertizoare de
rului C. Acesta face cornparatia intre . frecventa, seria VLT - 3500 pentru
c
turatia motorului n, sl turatla dortta: motoare electrice cu puteri cuprinse
Flg.IVA.19. Vart&1ia parametrtlor V', abaterea a transmite regulatorul de tu- intre 0,75 ... 250 kW.
H ,I P Tn funqla de n: ratie Rn. Semnalul acestuia este apli- Firma SCHNEIDER ELECTRIC reali-
a - venetie debitu/ui V'2 cu turatia n2; zeaza convertizoarele statice AL TI-
b - venetie ina/timii de pompare H2 START pentru motoare electrice cu
cu tumne n2; c - venetie puterii puteri cuprinse intre 1,1 l?i 37 kW.
consumate P2 cu tiretie n2.

U
w
u
100%
90% ------------::..-;.-; ~ 0~-4---+----\-___''---+-'':'

75% ------~ ~"\ : U1

: a' +U2~~--~~+-~~~
o ~p....;..~--¥-+--?r-____'~-+-~
40%

14%
o 30% 70%
Fig. 1V.4.2D. Consumul de energla la
o pompi cu tu~a constanti
,lla 0 pompi cu tur&1ia vartablll:
a - pompe cu turatia constants;
b - pompa cu turatie variabi/a.
U3
100% n(V)
a:
Fig. IVA.22. Vart&1ia tenslunll
Fig.IV.4.21. Varl&1ia tenslunll da da alim.ntare cu ajutorul
allmantare cu ajutorul tlrtstoarelor, tlrtstoarelor, prtn apllcares unor
pe prtnclplul "tllertl slnusolda.". "trenurt de slnusolde".
IV. Automatizari Capitolul 4: Reglarea automata a parametrilor

L1 ~----------------------~~--
L1------~-------------------------
L2------,_--~--------------------- L2===~~=================;~==
L3
N-r----+-+-+-----------
L3------,_---+--~r---------------- t- .. -
N -,-----+----+ ,
~,
:
t- -, - - - - - - - - - --
, "
T
~::
, ,

-nr

FIg. 1V.4.23. Schema de prtnclpiu a regllrii turatiei Fig. 1V.4.24. Schema bloc pentru reglarea turatiel
motoarelor asincrone cu rotorulln collvle prin variatla motoarelor asincrone cu inele prin cascadl
tenslunii de allmentare a statorului cu ajutorul tiristoarelor. subsincronl cu tlristoare.

4.9. Acordarea
regulatoarelor
La punerea in functiune a instalatiilor
automatizate se verifica atingerea per-
forrnantelor impuse in faza de proiec-
tare. in acest scop se fac deterrnlnarl
experimentale ale unor valori ale mari-
milor conduse automat sl se veriflca
valoarea corecta a parametrilor apara-
telor ~i regulatoarelor.
in primul rand se probeaza functiona-
rea instalatlei in regim stationer sl cu
conducere rnanuaia. Cu regulatorul au-
tomat in regim manual se mascara
semnalul in toate punctele accesibile ale
buclei de reglare pentru intregul do-
meniu de functionare ~i se verifica con-
stantele de proportionalitate ale apa-
ratelor. Daca constanta de timp ia va-
loarea maxima (~= 00), iar constanta de
timp derivativ este nula (To = 0) se de-
term ina cu aceasta ocazie ~i valoarea
corecta a urrnatorllor parametri ai re-
gulatorului: constanta de proportiona-
litate KR, zona de insensibilitate sl pra-
gul limitatorului miirimii de cornanda.
Performantele instalatiel cu bucla de
reglare inchisa se verlfica, de obicei,
pe baza raspunsului indicial cu para-
metrii proiectati ai regulatorului, in
punctul nominal de functionare sl in re-
gim de urrnarlre, Parametrii utilizati mai
frecvent pentru aprecierea performan-
telor sunt eroarea stationara Est' supra-
reglarea T, gradul de amortizare 0, du-
rata regimului tranzitoriu ttr ~i pulsatia
oscllatillor w o. Daca sistemul automat
este aproximat cu un sistem de ordinul
doi, cum se lntarnpla adesea, atunci
toti acesti indicatori de pertorrnanta
depind numai de doua rnarirnl: fractiu-
nea de amortizare critica p ~i frecventa
proprie (naturala) vn a sistemului.
Minimum de perforrnante solicitate
sistemelor automate i1 reprezintii: siste-
mul sa fie stabil; eroarea stationara sa
fie zero sau mai mica decat 0 valoare
lrnpusa; proprletatlle sistemului sa ra-
mana valabile chiar ~i in prezenta unor
variatii arbitrare, dar mici, ale parametri-
lor sistemului. Regulatorul multivariabil
care asiqura aceste pertorrnante se nu-
rneste robust. Regulatorul monovariabil
tip PIO poseda intotdeauna caracte-
ristici de robustete daca este acordat in
mod corespunzator, Pentru sistemele
automate multivariabile avand numiirul
variabilelor de iesire y egal cu numiirul
variabilelor de cornanda u se solicitii,
adeseori, propietatea de decuplare. in
felul acesta fiecare iesre depinde de 0
singura intrare.
in practica, pe langa robustete sunt
I necesare, de cele mai multe ori, ~i alte
perforrnante, Acestea sunt specifice
sistemelor automate de urmarire, siste-
melor automate de stabilizare (reglare)
si sistemelor automate care trebuie sa
functloneze bine atat in regim de urma-
rire cat ~i in regim de stabilizare. in ca-
zurile frecvente in care nu se impun
sistemului automat anumite performan-
te specifice este de dorit ca sistemul
sa aiba 0 comportare globala buna.
Daca perforrnantele instalatlel auto-
matizate nu pot fi atinse cu ajutorul
regulatorului proiectat, iar mici modifi-
cari ale constantei de proportlonalitate
nu sunt folositoare, atunci este nece-
sara reproiectarea regulatorului. in
acest scop se verifica identificarea par-
tii fixe a sistemului automat, se stabi-
leste domeniul de liniaritate, se recon-
sidera structura sistemului automat si a
regulatorului ~i se stabilesc valori noi
pentru parametrii regulatorului.
 IV. Aulomalizari

Capilolul 5
Aulomalizarea inslalaliilor
, hidraulice
 Capitolul 5: Automatizarea instalatii10r hidraulice IV. Automatizari

incendiu, schema de cornanda reali- sunt montate presostate.

5.1. General~
Statiile de pompare pentru alimenta-
rea cu apa necesara consumului me-
najer, industrial sau pentru combaterea
incendiilor, sunt prevazute cu instatatil
de automatizare care au scopul de a
asigura function area acestora la para-
metrii prolectati, de a pune in functiune
prin rotatie pompa de rezerva ~i de a
asigura pornirea automata a pompei
de rezerva in cazul detectarf pompei
active.
in cazul statiilor de pompare pentru
zeaza anclansarea pompei de rezerva Pentru statii de pompare cu 0 pornpa
la disparitia tensiunii de alimentare a activa si una de rezerva, regimul de func-
pompei in functiune, tlonare este prezentat in fig. IV.5.1.
Automatizarea functionarii pompelor La atingerea presiunii Pp' presostatul
se poate realiza in functle de presiune, PC cornanda pornirea pompei active,
de debit, sau de presiune ~i debit. iar la atingerea presiunii Po' presosta-
tul comanda oprirea pompei active.
5.2. Automatizarea ~ilor 8emnalizatorul de nivel cu electrozi
de pompare in
funqie LlC a fost prevazut pentru protectia
de presiune pompelor in cazul scaderli nivelului
apei in VT sub 0 valoare minima.
Pentru automatizarea statiilor de in schema de cornanda exemplificata
pompare in functle de presiune, se in fig. IV.5.2, aterenta schemei tehnolo-
prevad recipiente de hidrofor pe care gice din fig. IV.5.1, s-a prevazut selec-
tarea regimului de cornanda (A - auto-
p mat, M - manual) prin intermediul co-
mutatorului cu came 81. Comanda ma-
nuala a pompelor, realizata prin inter-
mediul bornelor de pornire bP1 ~i bP2,
. respectiv de oprire b01 si b02, este
specifica perioadelor de probe.
in regimul de cornanda automata,
pompa activa, selectata in prealabil cu
ajutorul comutatorului 82, va porni si se
va opri automat, cornandata de PC, iar
in cazul defectarli pompei active va
porni automat pompa de rezerva (releul
termic al pompei active, F 1 respectiv
F2, va anclansa releul intermediar de
• avarie, K01 respectiv K02, care va reali-
za comutarea pe rezerva),
Atingerea nivelului minim in VT,
precum sl avarierea ambelor pompe
sunt semnalizate optic ~i acustic.

Flg.IV.5.1. Statle de pompaPecu 0 pompi actlvi ,I una de reurvA, 5.3 Automatizarea staJJilor
automatlzatlTn funC1lede preslune: de pompare in fun~e
a - schema functiona/a; de presiune, cu presiunea
b - schema tehn%gica cu aparatura de automatizare; etajati descr8scitor
VT - vas tampon; P1, P2 - pompe; RH - recipient de hidrofor; LlC - semnalizator
de nivel cu electrozi; PC - presostat; PZ - blocul (schema) de cornanoa. in cazul unei statli de pompare cu
doua pompe care functioneaza in pa-
L ralel sl una de rezerva, schema functi-
onala si schema tehnologica sunt reda-

S1 ~-i~\~
---------------.-~~-~
-;~-
--------ri- -- ~I-~
te in fig. IV.5.3.
La atingerea presiunii P 1 presostatul

'---,
: mini
:
LlC h
bP1 K1
.v .
:
r-:
I

- - K2
b
p2
primei pompe comanda pornirea
pompei, iar la atingerea presiunii P01
l- acesta va comanda oprirea pompei.
-'--
Ciclul se reia p{ma in momentul in care
-'--
debitul cerut de consumatori devine
mai mare ca debitul Ii 1 dat de prima
pornpa, cand scadetea presiunii in
recipientul de hidrofor pan a la valoarea
Pp2 este sesizata de presostatul celei
de-a doua pompe care va comanda
pornirea acesteia.
La atingerea presiunii P02' daca de-
bitul cerut la consumatori este mai ma-
re ca Ii l' la comanda presostatului,
cea de-~ doua pornpa se va opri, ra-
rnanand in functiune numai prima
pornpa,
Comanda pornpa P2 Daca la atingerea presiunii P 02 debi-
tul cerut la consumatori este mai mic
decat Ii l' presiunea din recipientul de
Flg.IV.5.2. Schema de comandi aferentl ~ei de pompare din ftg.IV.5.1.
hidrofor br~te ~i in acest caz presostatele
IV. Automatiziiri Capitolul 5: Automatizarea instala!iilor hidraulice

comanda oprirea celor doua pompe.
La atingereapresiunii Pp1 prima pompa
intra in functiune $i ciclul se repeta.
in fig. IV.5.4 este exemplificata 0
schema de cornanda care realizeaza
algoritmul de functionare descris mai
sus, semnificatia sl rolul componente-
lor fiind asernanatoare cu cele din
schema IV.5.2.
~------
Pentru obtinerea unei uzuri uniforme
a pompelor, in schema IV.5.4 s-a pre-
vazut comutatorul S2 prin intermediul
caruia se pot selecta cele doua pompe
active si implicit pompa de rezerva,
aceasta lntrand automat in functiune la
defectarea oricareia dintre pompele
active. De exemplu, grupul de contacte
din circuitele 8 si 9 va realiza pornirea
P
:---------®:
automata a pompei P1 atunci cand
sunt selectate P1 $i P2 ca pompe
active $i s-a atins nivelul de presiune
Pp1 (releul Kp1 $i-a inchis contactul din
circuitul 8), sau cand este selectat gru-
pul de pompe P2 $i Ps iar P2 este ava-
riata, sau cand este selectat grupul de
pompe Pa $i P1 si si-a atins nivelul de
presiune Pp2 (releul Kp2 $i-a inchis
contactul din circuitul 9).
$i in aceasta schema functionarea,
respectiv, avarierea unei pompe, sunt
semnalizate optic, iar avarierea pompei
de rezerva sau atingerea nivelului mi-
nim in VT sunt semnalizate si acustic.
intreruperea semnallzarll acustice se
face prin actionarea butonului oprire-
hupa (boh),anclansandu-se releul Koh,
acesta autornentlnandu-se prin contac-
tul sau normal deschis din circuitul 23
$i deschizand contactul normal inchis
din circuitul 22. Dupa Indepartarea
avariei, hupa va trece automat in stare
de functlonare (KOhnu se mai auto-
rnentlne),

--,~0-----®~
:" ~;:::::==I
Po1 5.4 Automatizarea staJjilor
de pompare in fun91ie
"
"
RH de presiune, cu presiunea
VT etajatl cresCAtor
A$a cum se observa din schema
functionala din fig. IV.5.1 sl in special
din fig. IV.5.3, presiunile sunt etajate
descrescator in sensul ca prima pom-
pa intra sl iese din functiune la presiuni
b mai mari decat presiunile celei de-a
doua pompe.
Fig. 1V.5.3. ~ de pompare cu doul pompa active ,I una de rezervl,
Deoarece 0 mare parte din timp la
automatlzatlTn funqle de preslune, cu preslunea eta,latI descrescltor:
functlonarea in paralel a doua pompe,
VT - vas tampon; P1, P2, P3 - pompe; RH - recipient de hidrofor; functioneaza numai prima pornpa, se
LlC - semnalizator de nivel cu electrozi; PC1, PC2 - presostate; poate obtine 0 economie de energie
PZ - blocul (schema) de cornanda. daca prima pornpa poate sa functione-
ze la nivelele de presiune mai scazute
decat cele la care functioneaza cea
de-a doua pompa (fig. IV.5.5 a). Sche-
ma de automatizare din fig. IV.5.6 rea-
llzeaza algoritmul de pornire descris in
fig. IV.5.5 a. Spre deosebire de sche-
ma anterioara, aceasta schema utili-
zeaza in plus un presostat cu actlune
inversa (deschide circuitul la presiunea
de pornire sl i1 inchide la presiunea de
oprire) sl un releu intermediar.
Conslderand momentul de functiona-
re cand pompele nu lucreaza $i cand
apa este trlrnlsa in instalatie de cafre
presiunea creata in recipientul de hi-
drofor, acest moment corespunde unei
14
18 ~~7
presiuni cuprinse lntre Pp1 $i POl'
~
23
d: 24 respectiv unui debit VI mai mic decat
debitul unei singure pompe. Contactele
~ ~ Semnalizare Presostate Cornanda Cornanda Cornanda Semnalizare presostatelor PC1 $i PC2 sunt deschi-
I!l':! nivel minim cornanda pompa P1 pompa P2 pompa Pa acustica se, deci pompele P1 sl P2 nu lucreaza,
~ 8l in VT pompe
0. ... Daca se rnentlne debitul iiI $i pom-
pele nu lucreaza, presiunea in recipien-
Fig. IV.5A. Schema de comandl aferenti statlel de pompare : tul de hidrofor va scadea pana la atin-
din fig. IV .5.3.
gerea valorii Pp1.
 Capitolul 5: Automatizarea instala,iilor hidraulice IV. Automatizari

in acest moment presostatul PC 1 i~i

inchide contactul realizand pornirea
pompei Pl care va function a pana la
atingerea presiunii P01 cand
presostatul PC1 va comanda oprirea
pompei.
Atata timp cat consumul este mai
mic decat debitul maxim al pompei P 1
(debitul corespunzator presiunii ei de
I pornire, ~1)' aceasta pornpa va functl-
ona singura intre limitele P 1 ~i P01'
Daca consumul creste Peste debitul
v 1 presiunea din recipient scade sub
P"1 atinqand valoarea Pp2' cand con-
tactul presostatului PC2 se inchide co-
rnandand intrarea in functiune a pom-
pei P2.
Cand pompa P2 incepe sa lucreze,
a ea asigura un debit ~2 care va deter-
mina 0 crestere brusca a presiunii in
recipientul de hidrofor deoarece con-
O~I~ Q~z . sumu,l ~1 ~ste destul de mic in com-
i paratie cu V 2'

Odata cu ~nclan~ea releului Kp2 prin

=o care cornanda pornirea pompei P2
i contactul presostatului PC2 pune sub

tensiune ~i bobina releului Kpo care i~i

VT , inchide contactul sau din circuitul 4.
Astlel, atata timp cat va actiona pompa
I P2 va functiona sl pompa Pl, indiferent
de pozltia contactului presostatului PC1.
Pentru .oric~ debit ~ cuprins intre
b debitele \.j ~i 1{,2' pompele Pl ~i P2 vor
lucra intre limitele de presiune Pp3 si
P 03' pompa Pl functlonand contmuu,
Flg.IV.5.5. Sf.a1:Iede pompare cu dod pompa active ,I
una de rezervl,
I

, iar pompa P2 va functiona intre pre-

cu preslunea etajatl crescItor:
siunea de pornire Pp3 sl presiunea de
a - schema functiona/a In cazu/ presiunii etajate crescstor;
oprire P03 (Ia atingerea presiunii P03
b - schema tehn%gica cu aparatura de automatizare.
contactul normal inchis al presostatului
Pl; P2; P3 - pompe de circulatle: PC1; PC2; PC3 - presostate;
I PC3 se deschide ~i pompa P2 este
Ml; M2 - motoarele pompelor de clrculatle active Pl ~i P2; LlC - semnalizator
oprlta),
de nivel cu electrozi; PC - presostat; PZ - bloc (schema) de cornanda:
Daca consumul scade sub debitul
RH - recipient de hidrofor
~, la functionarea celor doua pompe,
presiunea va crests in recipientul de hi-
drofor pana la valoarea P 03' cand se
va opri pompa P2; pompa Pl rarna-
nand in functiune, presiunea va conti-
nua sa creasca deoarece debitul ei va
fi mai mare decat consumul. in acest
caz presiunea va creste peste valoarea
P03 atingand valoarea P02 cand se va
opri ~i pompa Pl.
Cand presiunea coboara la valoarea
Pp1' intra in functiune pompa Pl si in-
tregul ciclu se reia.
Fata de schema de automatizare cu
presiunea etajata descrescator, sche-
ma de automatizare cu presiunea eta-
02 jata crescator necesita in plus un pre-
~14
18 8~
11 ~~7
03
I03 03
21 sostat cu actlune inversa ~i un releu in-
23 24
I termediar, dar conduce la 0 reducere a
alGl consumului de energie electrica cu
.... 1::
Semnalizar Presostate
5i.2
NUl nivel minim comanda Oornanda Cornanda Comanda Semnalizare cca. 50... 10 %.
GlGl pompe pompa Pl pompa P2 pompa P3 acustica
in VT
Q:a.

Fig. 1V.5.S. Schema de comandl aferentl sta1iei de pompare cu doul

pompa active ,I
0 rezervl, automatIzatA cu presiunlle etajate crescltor.
IV. Automatizari Capitolul 5: Automatizarea instala!iilor hidraulice

functie de debit un variator de turatle bucle de reactle inversa de la acesta.

5.5. Automatizarea ~ilor care functloneaza pe principiul reglarii Schema bloc de principiu a acestui
de pom~re in fun9P.e directe a cuplului (DTC - Direct Torque tip de variator de turatie este redata in
de presiune ,i debit Control), tehnologia fiind dezvoltata de fig. IV.5.9.
firma ASS care livreaza acest tip de Specific acestui regulator este ca
Comanda pompelor in functie de variator incepand din anul 1995. lncorporeaza un bloc de calcul numeric
debit elimina, in principiu, recipientele Acest principiu de reglare elirnina, in care este programat modelul adaptiv
de hidrofor din statlile de pompare si, practic, tahometrul sl necesitatea unei al motorului.
dupa unii autori, se consioera ca este
mai econornlca dedit comanda in
p
functie de presiune.
Costul de investitie al statiilor de
pompare cu reclplenti de hidrofor este,
in general, cu 25... 35 % mai mare de-
cat costul de mvestitie al statiilor fara
recipientl, ca in cazul comenzii pompe-
lor functie de debit.
Costul consumului de energie de
pompare este in general mai mare in
cazul comenzii functie de debit decat
in cazul comenzii functie de presiune.
Alegerea solutlel care trebuie adoptata
se va face pe baza unui calcul tehnico-
economic comparativ.
Reglajul dependent de debit din fig. V
IV.5.1 presupune 0 curgere continua in
reteaua de alimentare cu apa, astfel ca
el nu poate fi aplicat pentru toate pom-
pele, deoarece, in cazul in care nu
exista consum sau la un consum foarte
mic instalatia nu mai poate functiona,
in acest caz este nevoie de combi-
narea comenzii functie de debit cu co- --~y
4-_-_-_-_-_-_-_
--,
,
manda functie de presiune. , ,
,
Prima pornpa va fi comandata de ,
presiune, iar cea de-a doua in functie VT
de debit. ,
Pentru pompa de baza este indicat
sa se toloseasca 0 pornpa cu caracte- ~
ristica debit-presiune accentuat des- +
cendenta, nu aplatizata, sl cu un debit
mic. Aceasta va permite utilizarea co-
b i
:_-_ : ®
---®-----------------~
menzii functle de presiune sl cu un
ecart optim intre presiunea de porn ire Fig.IV.5.7. Sta1ie de pompare cu 0 pompi actlvi ,I una de rezervi
sl presiunea de oprire, deci cu un con- actlonate Tn functle de preslune ,loa trela pompi actlonati Tn functle
sum redus de energie electnca l;li toto- de debit. cu variator de turatle.
data un volum mic al recipientului de
hidrofor.
in fig. IV.5.? este redata schema teh- L Variator de
turatie
nologica cu aparatura de automatizare
pentru instalatla descrisa mai sus, in
care s-a prevazut 0 pompa de rezerva
numai pentru pompa de baza, avandu-
se in vedere fiabilitatea ridicata a ac-
tlonarii cu variator de turatie.
Adaptorul de debit FT ofera la iesire
un semnal unificat 0... 10 mA, proporti-
onal cu debitul rnasurat de detectorul
FE, care este aplicat pe intrarea
analogica a variatorului de turatie FZ.
Schema de cornanda aferenta este re-
data in fig. IV.5.S,in care circuitele 1...12
sunt identice cu circuitele corespun-
zatoeredin schema de cornanda aferenta
statiei de pompare cu 0 pornpa acnva l;li 220 Semnalizare Comanda Comanda Semnalizare
50 Hz nivel minim In VT pompei P2 pompei P3 acustica
una de rezervadin fig. IV.5.2.
Schema de cornanda exemplificata Flg.IV.5.8. Schema de comandi ateremi ~el de pompare din fig.IV.5.7.
utilizeazapentru comanda pompei P3 in
 Capitolul 5: Automatizarea instalalii10r hidraulice IV. Automatizari

Acest model se autoacoroeaza in pri-

mele cateva secunde de la pornirea
motorului, iar cu valorile pe care Ie pri-
Redresor
meste la intrare (curentul pe linia de ali-
---[::1 mentare a motorului, tensiunea la intra-
rea in inverter sl starea switch-uri lor) sl
cu valorile presetate, determina valorile
actuale ale: turatlel motorului, fluxului
statoric $i cuplului, valori actuale care
M
• Regulator constituie rnartrnlle de intrare in com-
Cn referinla -.. Regulator
cuplu impuls paratoarele regulatoarelor prev8zute in
----~-----~--- -- ,
-. optim - - - _1 __

(rot/min) y , blocul de reglare pentru aceste rnarlrnt.

<I> optim : Regulator in schema de cornanda din fig. IV.5.S
• referinta Modelul ""; __l,JM~
- - - - - - - - - - - - _1- _

flux se pune in functiune variatorul de

- ?~!_I~?~?P--_:_- - - - :---~~--- adaptiv
_____IJ~L turatie la comutarea cheii S1 pe pozitia
al
: ~a _
motorului : A - automat, lntrucat pe intrarea ana-
logics AI1 este aplicat semnalul de la
traductorul de debit.
Stsrile de functlonare, repaus sau
avarie sunt semnalizate optic pe cutia
variatorului, pe tabloul de cornanda
proiectat fiind prevazuta 0 lamps de
Fig. 1V.5.9. Schema-bloc de princlplu a vartatorulul de turatie FZ.
semnalizare avarie HaVT care va fi
puss sub tensiune de contactorul nor-
So mal deschis al releului de avarie R3 de
L1
~ IT' -r ~ _r ~ -
la iesirea variatorului. Avarierea variato-
~ IT' ~_. .- +_,__. _+ r_+_ -
rului va fi semnalizata $i acustic, caz
~
N pentru care s-a prevazut releul interme-
PE
diar KaVT.
in schema elecmca de forts (fig.
Fg IV.5.10) pentru circuitul motorului pom-
F10 pei P3 se vor prevedea in mod obliga-
Fn toriu sigurante fuzibile rapide. De ase-
menea, se va acorda 0 atentle deose-
bits alegerii motorului, mai ales in ce
priveste rezlstenta de izolatie $i se vor
lua toate rnasurlle de protectle contra
tensiunilor de atingere prev8zute de
furnizor.

m3

r
CI LP
~----
,
..----------------.---------------- ..
,
----------- ~
Punere sub Alimentare pornpa Alimentare pompa Alimentare pompa
Tensiune P, (porniVoprit) P2(porniVoprit) P3(variator turatle)

Flg.IV.5.10. Automatlzarea ~el de pompare din flg.IV.5.7.

 IV. Aulomalizari

Capitolul 6
Automatizarea instalatiilor
, termice
 Capitolul 6: Automatizarea instala,iilor termice IV. Automatiziiri

conducerea intregului sistem de punc- respectiv pentru citirea automata a

6.1. Automatizarea punctelor
termice
Stadiul actual de automatizare a
punctelor termice a atins un nivel ridi-
cat de complexitate prin faptul ca re-
zolva atat conducerea locala a proce-
selor din fiecare punct termic, cat si
te termice dintr-o retea de termoficare.
Sistemul automat de conducere sl
supraveghere a proceselor dintr-un
anumit nurnar de puncte term ice este
un sistem distribuit, cu functii distincte
pentru automatizarea proceselor din
punctele termice, pentru monitorizarea
proceselor sl supervizarea comenzilor,
contoarelor de energie terrnica, Un
astfel de sistem complex de conducere
a punctelor termice este, de fapt, un
sistem SCADA (Supervisory Control
and Data Acquisition), care este format
din doua parti principale:
1. reglarea temperaturilor de lucru din
punctul termic;

l
AC '

ala
8

Tinc.1 FE~
6.1 irE
6.2
1 --

Tinc.2
4-

L_j_ E
AC
AR

AR '
~an~ fara acumul~re ~

Fig. IV. 8.1. Schema tahnologici cu aperature de automatizare pentru un punct tannic.

Legenda:

AR - apa rece
@ element primar de temperatura

AC - apa calda
E - expansiune
® element primar de debit (curgere)
i - incalzire
T - tratare
@ termostat

Ter - termoficare
@ regulator de temperatura

Te - temperatura exterloara
® contor de debit
Ta.r. - temperatura apa rece
Ta.c.c. - temperatura apa calda de consum
® detector de debit (senzor)

TAc - temperatura apei calde din vasul de acumulare

€9 contor de caldura

@ element de executie in functie de temperatura

Tinc. 1;2 - temperatura agentului termic secundar
de lncalzire pe tur, respectiv retur ® senzor de presiune
Td, Tr - temperatura agentului termic primar (de la termoficare)
pe tur, respectiv retur @ element de cornanda in functie de presiune
circuite de masura, de semnalizare, de comanda (electrice)
............... semnal hidraulic ® element de execute in functle de presiune
IV. Automatiziiri
2. monitorizarea sl conducerea operati-
va a punctului termic impreuna cu ci-
tirea automata a contoarelor montate
la scarile de bloc aferente punctului
termic.
Functionarea in condltli optime a
unui punct termic precum sl a unei re-
tele urbane de termoficare presupune
urrnarirea sl corectarea in timp real a
principalilor parametri: debite, presiuni,
temperaturi, cantitati de caldura etc.
Aezultatul exploatarii unui astfel de
sistem de conducere !;li supraveghere a
punctelor term ice consta in gestionarea
mai eficienta a resurselor, a consumu-
rilor energetice sl a productlei la nivelul
punctului termic, lucrul simplu sl rapid
cu clientil abonati (facturare automata).
6.1.1. Organizarea ierarhici
a sistemului de conducere
,i supraveghere a punctelor
termice
Sistemul de conducere !;li suprave-
ghere a punctelor termice este organi-
zat ierarhic pe trei niveluri.
Primul nivel este constituit din ele-
mentele primare care lnteractloneaza
cu procesul, Acestea permit automati-
zarea locala a procesului, cat !;li prelu-
area !;li rnasurarea rnarlrnnor de interes
din proces.
Componentele sistemului amplasate
la acest nivel sunt urrnatoarele:
• traductoarele de temperatura, presi-
une, nivel sl alte elemente de rnasu-
rare/detectare;
• elementele primare de executie, cum
ar fi pompe de clrculatie, de recircu-
latie, de ridicare a presiunii, robinete
de reglare cu doua sau cu trei cal;
• contoarele de energie terrnica mon-
tate pe intrarea, respectiv ie!;lirile
punctului termic.
AI doilea nivel ierarhic cuprinde echi-
pamentele de conducere automata 10-
cata a punctului termic sl de achizitie a
datelor din punctul termic. La acest ni-
vel se deosebesc doua tipuri de echi-
pamente:
• controler specializat (CS) pentru pro-
cese termice care implementeaza al-
goritrnii numerici de reglare !;li logica de
comanda combinationala !;li secventiala;
• echipamentul de achlzitle a datelor
(EAD) din punctul termic.
Tot aici are loc si gestionarea si cen-
tralizarea automata a datelor in vede-
rea transmiterii la distanta cafre dispe-
cerul de zona.
AI treilea nivel ierarhic este reprezen-
tat de dispecerul de zona, prevazut cu
mai multe calculatoare PC, unde se vor
con centra toate intorrnatlile solicitate
de la fiecare punct termic. Pe langa
functia de monitorizare, dispecerul de
zona are !;li rolul de supervizare !;li con-
Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor term ice
ducere operatlva de la distanta a punc-
telor term ice.
In continuare, se prezmta sub as-
pectele conceptuale !;li functlonale pri-
mele doua niveluri ierarhice ale siste-
mului de conducere !;li supraveghere
automata, localizate fizic in interiorul
punctelor term ice.
Intr-un punct termic, pentru sistemul
de conducere sl supraveghere automa-
ta se disting urrnatoarele parti compo-
nente:
• automatizarea punctului termic cu
ajutorul unui controler specializat
(CS) pentru procese term ice;
• achlzltla si monitorizarea datelor din
punctul termic cu ajutorul echipa-
mentului de achizitie a datelor (EAD);
• citirea automata a datelor provenite
de la contoarele montate la scanle
de blocuri.
6.1.2. Funct:ionarea sistemului
de automatizare al unui punct
termic
Schema tehnologica cu aparatura de
automatizare pentru un punct termic
care prepara apa calda de consum
intr-o treapta in paralel cu instalatla de
lncalzlre, este prezentata in fig. IV.6.1.
Sistemul de automatizare a unui
punct termic trebuie sa asigure urrna-
toarele cerinte principale:
1) Comanda automata a pompelor de
circulatle a agentului termic de in-
calzire P 1 in functie de temperatura
exterioara ((Je);
2) Aeglarea temperaturii agentului termic
secundar pentru incalzire ((Jinc) in
functie de temperatura exterloara ((Je);
3) Aeglarea temperaturii apei calde
menajere ((Jacc) la valoarea prescri-
sa, in doua variante: prepararea cu
acumulare a apei cal de; fara.
4) Limitarea debitului de agent termic
primar care intra in punctul termic,
prin actiunea unei vane de reglare
cu doua cai !;li condltionata de tem-
peratura pe conducta de retur.
5) Mentinerea unei caderi de presiune
constanta pe intregul punct termic
prin utilizarea unui regulator de pre-
siune diterentiala (regulator direct
sau fara energie auxihara) montat pe
returul primar. Se obtine 0 echilibra-
re a circuitului primar !;li asigura un
punct de functionare stabil pentru
vanele de reglare.
6) Posibilitatea de a configura progra-
me orare, saptarnanale !;li anuale, cu
comutare automata intre regimurile
iarna/vara, pentru furnizarea de cal-
dura !;li apa calda rnenajera,
7) Permiterea functionerli in oricare din
regimurile urrnatoare dorite: auto-
mat, confort, redus !;li manual.
8) Comanda servomotoarelor vanelor
de reglare cu semnale tripozitionale
(rotire dreapta, rotire stanga, neac-
tlonat)
9) Pornirea si oprirea pompelor de cir-
culatle incalzire, recirculare !;li res-
pectiv ridicare presiune apa calda
menajera, in functie de programarea
orara si de regimul de operare.
10) Protectla la inghet prin pornirea
pompei de clrculatie incalzire.
11) Raspuns Intarziat pe circuitul de in-
calzire la fluctuatltle rapide ale
temperaturii exterioare.
12) Semnalizarea staril reale a elemen-
telor de executie din proces (pom-
pe, robinete de reglare).
13) Pornirea perlodloa sl pentru inter-
vale de timp scurte a pompelor in
perioadele prelungite de nefunctio-
nare, pentru a preveni blocarea
rnecanica a pompelor.
14) Semnalizarea defectlunllor aparute
la traductoarele folosite in buclele
de reglare.
15) Ajustarea valorilor rnasurate de tra-
ductoarele de temperatura, ca ur-
mare a constatarii unei erori siste-
matice de rnasurare,
16) Oomunicatia cu echipamentul de
achizitie a datelor (EAD) printr-o in-
tertata, astfel incat toate intorrnatll-
Ie necesare sa fie disponibile la
EAD sl sa poata fi transmise la ni-
velul ierarhic superior.
6.1.3. Funct:ionareasistemului
de achizi1:ie,i monitorizare
a datelor din punctul termic
Sistemul de achizitie !;li monitorizare
a datelor la nivelul unui punct termic
(PT) este organizat in jurul unui echipa-
ment de achizltle a datelor (EAD), care
este de fapt un calculator industrial de
proces specializat pentru utilizarea in
procesele term ice. Aceasta componen-
ta a sistemului SCADA este necesara
pentru colectarea din punctul termic si
transmisia la nivelul ierarhic superior
(dispecerat) a tuturor parametrilor ne-
cesari, dupa cum se prezinta in conti-
nuare.
1) De la controlerul specializat (eS)
CS este prevazut cu 0 lntertata seri-
ala AS 232 prin care se pot transmite
la EAD urrnatoarele inforrnatii:
a) Contlqoratia CS;
b) Parametrii buclelor de reglare au-
tomata;
c) Temperatura prirnara la intrarea in
schirnbatorul de caldura ACM;
d) Temperatura ACM;
e) Temperatura circuitului secundar
de Incalzire:
f) Temperatura exterloera:
g) Temperatura pe returul circuitului
primar;
 Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor termice IV. Automatizari

h) Starea traductoarelor si a elemen- care permite transmisia la EAD a ur- 8) De la sistemul de supraveghere al
telor de executie: rnatoarelor inforrnatii: conductelor se trimite la EAD printr-o
i) Diferite semnale de avarie; a) Starea de porn it / oprit a pompei interfata seriala RS 485 un semnal
j) Valorile indicate de contoarele de ACM sau de INC; numeric referitor la detectarea avariilor
pentru apa de adaos. b) Frecventa de lucru; pe conducte.
c) Diferite avarii.
2) De la contoarele de energie termi- Pompele pot fi pornite sl oprite de la La EAD poate fi conectat un PC
ca montate in PT dispecer. Laptop pentru operatli de service, 0
In PT se mascara energia terrnica pe imprimanta locala pentru tiparirea de
urrnatoarele circuite: 5) De la sistemul de expansiune rapoarte ~i calculatorul PC de la dispe-
a) Circuitul primar tur; Sistemul de expansiune dispune de cerat prin fibra optlca,
b) Circuitul secundar lncalzire (pe propriul echipament de automatizare, Schema bloc a sistemului de monito-
fiecare ie~ire spre consumator); care printr-o interfata seriala RS 485 rizare a PT ~i conexiunile electrice pen-
c) Circuitul ACM (pe fiecare leslre transmite la EAD intormatli privind: . tru interfatarea EAD cu celelalte echi-
spre consumator); a) Nivelul apei din rezervor (min, max); pamente de automatizare din PT este
d) Recirculare ACM. b) Starea de porn it sau de oprit a prezentata in fig. IV.6.2.
pompelor;
3) De la contoarele de energie termi- c) Semnale de avarie. 6.1.4. Sistemul de citire automati
ca montate la scsme de bloc, organi- a datelor provenite
zate intr-o retea MBUS, prin interme- 6) De la analizorul electric de putere de la contoarele montate la
diul centralei de citire MBUS. se transmit la EAD energiile actlva ~i scirile de blocuri
reactiva.
4) Da la convertizoarele de frecventa Contoarele de energie terrnica mon-
pentru actionarea pompelor de ACM $i 7) Presiunile rnasurate pe circuitele : tate la scarile de bloc pe circuitele de
de iNC primar sl secundar INC sl ACM, pe ; Incalzire ~i de apa calda rnenajera sunt
Convertizoarele de frecventa sunt conductele de ducere ~i intoarcere. citite automat prin intermediul unei re-
prevazute cu 0 lntertata seriala RS 485 tele fizice MBUS, controlata de 0 cen-
·1

trala MBUS de lecturare a datelor.

Pentru conectarea la EAD este necesa-
ra 0 lnterfata seriala RS 232.
Prin intermediul cornunicatlel MBUS,
de la contoarele de energie sunt prelu-
ate urrnatoarele marlrnt:
I-
a.. - valorile instantanee ale temperaturilor
c: tur - retur;
'6
CD - valorile cumulate ale volumului si
"iii RS232 01-1
iii BACnet energiei term ice;
B
c: - orele de functionare:
0
- starea senzorilor de temperatura;
0
I CS BACnet
RS232
- starea acumulatoarelor de alimentare
cu energie electrlca:
RS232 - codurile de eroare, in rnasura in care
sunt disponibile.

RS232 Dispozitive tip on / off

EAO (Contacte sistem expansiune
stari pornpe-iesjri tip contact)

RS232
c:
'6
CD

ic:
~-~RS485

8
..!!!
CD
o
~-~RS485
AI-16 +---1 L
___J

Dispozitive cu iesire analogicii

4-20 mA sau 0-10 Vc.c.

LPT

Imprimanta I
Fig. 1V.8.2. Schema bloc a slstemulul de monitorizare 1n puncta tennlce.
IV. Automatizari
8.2. Automatizarea
centralelor termice
6.2.1. Reglarea automati a
temperaturii apei din boiler
Structura de reglare automata utili-
zata pentru controlul temperaturii apei
menajere din boiler este structura de
reglare clasica, cu un singur regulator.
Functionarea se bazeaza pe principiul
minimizarii abaterii dintre temperatura
de referinta imp usa pentru apa calda
rnenajera sl temperatura rnasurata a
apei preparate in boiler. Regulatorul
automat este unul neliniar de tip bipo-
zitlonal.
Temperatura apei calde preparate in
boiler va fi adusa la valoarea irnpusa
cu ajutorul referintel, prin actiunl de ti-
pul porn it I oprit ale regulatorului asu-
pra pompei din circuitul primar al boi-
lerului. Pompa porn ita actloneaza asu-
pra boilerului rnoorflcandu-l crescator
temperatura.
Calea de reactie negativa a sistemu-
lui automat este constitulta din traduc-
torul care rnasoara temperatura apei
preparate in boiler. Functie de tipul
constructiv al boilerului, traductorul de
temperatura se arnplaseaza pe boiler la tizarea rninlrnala a unui cazan.
diferite inaltimi tata de baza acestuia.
Diferentele dintre valoarea referintei
sl valoarea rnarirnii reg late apar ca ur-
mare a modificarii valorii rnarlrnli de re-
ferinta sau prin actiunea perturbatiilor
(consumul de apa calda rnenajera, izo-
latia terrnica lrnperfecta a boilerului).
Pentru functionarea centralei termice
in regimul preparare apa calda mena-
jera cu prioritate fata de Incalzirea eta-
dirii, cazanul se cornporta ca 0 sursa
de energie terrnica la temperatura con-
stanta, Aceasta temperatura a cazanu-
lui se regleaza la valoarea de ao°c cu
F cerut conform temperaturilor exterioare
PB
Fig. 1V.6.3. Schema pentru automatizarea minimall a cazanelor.
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, PB - pornpa boiler, pi - pornpa incalzire
TRG - termostat reglare cazan, T8 - termostat
Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor termice
ajutorul unei bucle de reglare automata
proprie cazanului, prin actiuni asupra
arzatorului cazanului.
La finalizarea prepararf apei calde
menajere (atingerea valorii temperaturii
prescrise) centrala terrnlca trece in re- I
gimul tncalzire, cand alimenteaza cu • permanent
caldura instalatla de lncalzire,
6.2.2. Variante de automatizare
folosite 11'1 centralele termice
Se prezinta principalele variante de
automatizare folosite in centralele ter-
mice, tncepand cu cele mai simple sl
mai putin performante sl terrninand cu
cele mai complexe sl mai eficiente din
punctul de vedere al asigurarii confor-
tului termic cu un consum minim de
energie.
Modul de prezentare este gradual sl , 6.2.2.2. Reglsrea tempersturll
se bazeaza pe adauqarea la varianta
precedents a unor noi posibllitati de
conducere automata.
6..2.2.1. Automatlzarea mlnlmsll B
CBZBneIor
Cea mai simpla varianta de automa-
tizare a unei centrale termice ~i in
acelasl timp cea mai slaba din punctul
de vedere al pertorrnantelor obtinute,
este atunci cand se utilizeaza automa-
Centrala terrnica dispune de unul
sau mai multe cazane, fiecare echipat
cu arzatorul propriu automatizat. Auto-
matizarea arzatorului este condltle obli- : regleaza folosind 0 structura de reglare
gatorie.
in centrala terrnlca exista un tablou
electric pentru alimentarea cazanelor sl ratura lnterioara dorlta,
a pompelor de circulatie a agentului
termic.
Cazanul (cazanele) sunt prevazute cu I ma perrnisa de acesta. Daca valoarea
tab lou (tablouri) de automatizare care
contln:
- circuit de alimentare electrica a arza-
torului;
TRC
TS
AUTOMATUL
ARzATORULUI
securitate
- termostat de reglare a temperaturii
cazanului;
- termostat de securitate pentru opri-
rea arzatorului in cazul atingerii tem-
peraturii maxime permise in cazan.
Pompele de ciroulatle tunctloneaza
sl temperatura agentului
termic la ieslrea din cazan se contro-
leaza cu ajutorul termostatului de re-
glare al cazanului.
in cazul existentei unui boiler pentru
prepararea apei calde menajere, tem-
peratura din boiler va fi eqala cu cea a
agentului termic care pleaca din cazan.
Nu se asigura prioritate pentru prepa-
rarea apei calde menajere ~i nici 0 tem-
peratura constanta dorita a acesteia.
Schema electrica de automatizare
este prezentata in fig. IV.6.3.
InterIosre cu tennostst de csmenJ
Varianta de automatizare se bazeaza
pe automatizarea minlmala a cazanelor
deserlsa mai inainte care se com ple-
teaza cu un termostat de camera, am-
plasat corespunzator in interiorul cladi-
rii Incalzite,
Temperatura interioara se stabileste
duoa dorinta cu ajutorul termostatului
sl contactul electric al termostatului se
leaga pe linia terrnostattca a cazanului,
in serie cu contactul termostatului de
reglare sl cu contactul termostatului de
securitate.
Temperatura interloara din claoire se
bipozitionala, Arzatorul cazanului se
opreste atunci cand se atinge tempe-
Termostatul de reglare a temperaturii
, cazanului se fixeaza la valoarea maxi-
temperaturii prescrlsa de la termostatul
cazanului va fi mai mica, atunci va-
loarea trebuie sa fie aleasa astfel lncat
cazanul sa asigure pentru cladirea (cla-
dirile) incalzita necesarul de caldura
inregistrate in acea perloada.
Pompele de circulatle din circuitul de
tncalzlre functioneaza permanent.
in cazul existentel unui boiler pentru
prepararea apei calde menajere, tem-
peratura din boiler depinde de startle
de pornit sau de oprit ale arzatorunn,
comandate de termostatul de camera
~i de termostatul de reglare a tempera-
turii cazanului. Temperatura apei calde
menajere poate atinge 0 valoare maxi-
ma egala cu cea fixata la termostatul
de reglare a temperaturii cazanului.
Nu se asigura prioritate pentru pre-
pararea apei calde menajere sl nici 0
temperatura constanta dorita a acesteia.
Schema electrica de automatizare
este prezentata in fig. IV.6A.
 Capitolul 6: Automatizarea lnstalatlller term ice IV. Automatizari

6.22.3. Reglarea tempersturli IG F

Interioare cu tennostat de camenl JI L 0- ~-F===1f-------'------r----.----
reglarea tempersturll apeI calde cu
tennostat de boiler
Automatizarea se bazeaza pe
varianta de reglare a temperaturii
interioare cu termostat de camera
cornpletata cu un termostat montat pe
boiler. Nu se asigura prioritate pentru
prepararea apei calde menajere. Tem-
peratura acesteia poate atinge 0 valoa-
re maxima egala cu cea fixata la ter-
mostatul boilerului prin comanda
functlonaril pompei din circuitul primar PB
al boilerului.
Pompele de circulatie din circuitul de
Incalzire functioneaza permanent.
Schema electrica de automatizare Fig. 1V.6.4. Schema pentru reglarea temperaturtllntertoare cu tennostat
este prezentata in fig. IV.6.S. decameri.
IG - Tntreruptor general, F - siguranta fuzibila, PB - pompa boiler, pi - pornpa lncalzjre
8.2.2.4. Reglarea tempersturll TC - termostat de camera, TAC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate.
Interioare cu tennostat de camenl ,I
reglarea tempersturll apeI calde cu
tennostat de boiler. Prlorltate Bpi
calcJj mena/eri. Cronotennostat.
Sistemul automat in acest caz se
cornpleteaza cu un sistem logic de co-
rnanda care asiqura prioritatea prepa-
rarii apei calde menajere in raport cu TB
lncalzirea:
- daca apa calda preparata in boiler
are temperatura prescrlsa, atunci
pompa din circuitul primar al boile-
rului este oprita, functloneaza pompa
(pompele) din circuitul de incalzire !;li
cazanul (cazanele) functioneaza nu-
mai pentru lncalzirea cladirii;
- daca apa calda preparata in boiler
are temperatura mai mica decat cea
Fig. 1V.6.5. Schema pentru reglarea temperaturtl Interioare cu tennostat de
prescrlsa, atunci pompa (pompele)
cameri ,I reglarea temperaturtl apel calde cu tennostat de boiler
din circuitul de incalzire se opresc,
IG - Tntreruptor general, F - siguranta fuzibila, PB - pornpa boiler, pi - pornpa Incalzire,
porneste pompa din circuitul primar TC - termostat de camera, TAC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate,
al boilerului sl cazanul (cazanele) TB - termostat boiler.
functloneaza numai pentru prepara-
rea apei calde menajere.
IG F
Daca temperatura lnterloara din cla-
dire si temperatura apei din boiler sunt L 0- ~-+--+-----'r-----.---~----.----.------'------r-
,
la valorile impuse cu ajutorul termosta- CTR:
k
tului de camera, respectiv termostatul
de boiler, atunci sistemul automat al
TB
centralei termice opreste pompele de
crculatle din circuitul de tncalzlre !;li k

pompa din circuitul primar al boilerului.

Arzatorut cazanului se opreste sl va
porni numai pentru rnentinerea tempe-
raturii cazanelor la valoarea stabilita la
termostatul de reglare al cazanului.
Termostatul de camera poate fi inlo- pi
cuit cu un cronotermostat, in scopul op-
timizarii consumului de energie terrnlca No-~ ~~--~-------~--~----~
pentru incalzirea cladirii. Acesta permite
programarea orera zllnica sau sapta- Fig. 1V.6.6. Schema pentru reglarea temperaturtl interioare cu tennostat de
rnanala a regimurilor confort !;li eco- cameri ,I reglarea temperaturtl apel calde cu tennostat de boiler.
nomic, la temperaturi interioare dorite. Prtoritate api caldl menajeri. Cronotennostat.
IG - Tntreruptor general, F - siguranta fuzibila, TB - termostat boiler,
Schema electrica de automatizare
TC - termostat de camera, TAC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate,
este prezentata in fig. IV.6.6.
CTA - cronotermostat, KB - releu cornanda pornpa boiler, K - releu cornanda,
PB - pornpa boiler, pi - pornpa lncalzire.
IV. Automatiziiri Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor termice

6.2.2.5. Reglsrea temperaturll rii automate consta in utilizarea unei re prescrise va determina oprirea pom-
agentulul tennlc 1iIIT-un circuit de "sonde de temperatura arnblanta" care pei de crculatie din circuitul de incalzire
lircllzlre direct fo/oslnd graflcele de dispune de un traductor pentru rnasu- al spathjlui interior prevazut cu sonda
reglsre I rarea temperaturii ambiante (interioare) de temperatura ambianta proprie.
Cazanul centralei term ice produce si de un sistem de prescriere a valorii Prepararea apei cal de menajere se
dildura numai pentru incalzire. Cir- dorite pentru aceasta temperatura. face prioritar tata de incalzire, la doua
cuitul hidraulic al boilerului lipseste, Atingerea valorii temperaturii interioa- valori diferite ale temperaturii (de exem-
Temperatura agentului termic la ple-
carea din centrala se controleaza cu un
regulator electronic specializat care are
implementate graficele (curbele) de re-
glare ale cladirii. Astfel, necesarul de
cal dura ad us cladirii tine seama de
temperatura exterloara rnasurata, prin
corelarea temperaturii agentului din F REGULATOR ELECTRONIC SPECIALIZAT
conducta de ducere cu temperatura
exterloera, Regulatorul electronic dis-
pune de 0 familie de grafice de reglare
din care se poate alege graficul cores-
punzator tipului de clad ire sl zonei cli-
matice in care se afla aceasta.
Regulatorul actioneaza asupra arza-
torului (arzatoarelor) prin comenzi de
pornire-oprire, sau de modulare a pu-
terii flacarii.
Aceasta varianta de automatizare nu
dispune de traductor de temperatura
interioara.
Schema electrica de automatizare pi AUTOMATUL
ARzATORULUI
este prezentata in fig. IV.6.?

6.2.2.6. Reglsrea temperaturll

Fig. 1V.8.7. Schema pentru reglarea temperaturtl agentulul tannic lntr-un
agentulul tennlc foIosInd gratlcele de
circuit de lncilzire direct foloslnd graflcele de reglare.
reglsre " reglsrea temperaturll apeI
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, pi - pornpa incalzire, TAC - termostat
calde menaJere. Clrcu#te dlrecte reglare cazan, TS - termostat securitate, SExr - senzor temperatura exterloara,
Independente de IiJcIlzlre " de apj Sc - senzor temperatura cazan, kp - contact releu din regulator pentru comanda
ca/dl pompei, kA - contact releu din regulator pentru comanda arzatorului.
Cazanul centralei term ice produce
caldura pentru lncalzire si pentru pre- i
pararea apei cal de menajere. Circuitele
hidraulice pentru instalatla de lncalzjre
l;li pentru boiler functioneaza automat
independent, dar prepararea apei cal-
de menajere este prloritara,
Circuitele de incalzire sunt reglate pe IG F REGULATOR ELECTRONIC SPECIALIZAT

baza graficelor de reglare conform ce- L 0- ,-+---I~ ,-- --; ---,

lor prezentate anterior. N I
Pompele de crculatle din circuitele (}-IJ-----~~------+---__
de incalzire se opresc atunci cand se
prepara apa calda in boiler. Cazanul
functioneaza la BO°C pentru prepararea
raplda a apei cal de, dupa care se
opreste pompa boilerului sl se repor-
nesc pompele de circulatle din circui-
tele de Incalzire.
Schema electrica de automatizare
este prezentata in fig. IV.6.B. pj PB

6~7. Reglsrea temperaturll

agentulul tennlc foIosInd gratlcele de
reglsre, tracluctDr de temperatunJ
amb/antl " reglsrea temperaturl/apel
calde menaJere. Clrcu#te dlrecte
Independente de IiJcIlzlre " de apj
ca/dl
Sistemul de automatizare al centralei
termice functloneaza conform celor
descrise anterior. Completarea structu-
Fig. 1V.8.S. Schema pentru reglarea temperaturil agentului tennic folosind
graflcele de reglare ,I reglarea temperaturtl apei calde menajere.
Clrculte dlrecte Independente de lncilzlre ,I de api caldi.
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, pi - pornpa Incalzire, PB - pornpa boiler,
TRC - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate, SExr - senzor temperatura
exterloara, Sc - senzor temperatura cazan, S9 - senzor temperatura boiler, kp - contact
releu din regulator pentru comanda pompei lnstalatlei de Incalzire, ka - contact releu din
regulator pentru comanda pompei boilerului, kA - contact releu din regulator pentru
comanda arzatorului,
 Capitolul 6: Automatizarea instala!iilor termice IV. Automatiziiri

plu 20°C in regim economic !;li 55°C in

regim confort) conform unei programari
orare zilnice sau saptarnanale,
Daca exlsta un circuit hidraulic pen-
tru recircularea apei calde menajere,
atunci pompa din acest circuit poate
porni sau opri conform unui program
F REGULATOR ELECTRONIC SPECIALIZAT orar zilnic sau saptarnanal.
Schema electrlca de automatizare
este prezentata in fig. IV.6.9.
ks

6.2.2.8. Reglal'ea tempenJI.urll egenIuIuI

tennIc foIosInd grstlcele de reglare "
reglat811 tempenJI.urll apeI cskIe
mensjere. Clrculte Independente de
1itcIIzIre cu robInete de amestec "
circuit direct pentru pt8pIII8t811 apeI
cskIe
Circuitele de incalzire sunt prevazute
pi PB fiecare cu:
- robinet de reglare cu trei cai;
- pornpa de circulatle:
Fig. 1V.6.9. Schema pentru reglarea temperaturtl agentulul tannic foloslnd
- traductor de temperatura montat pe
graftcele de reglare, traductor de temperaturi amblanti ,I reglarea
conducta de ducere a circuitului;
temperaturtl apel calde menajere.
- regulator electronic tripozitional
Clrcuite dlrecte Independente de Tncilzlre ,i de api calcUli.
pentru comanda robinetului de
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, pi - pornpa lncalzire, PB - pornpa boiler,
reglare cu trei cai.
TRG - termostat reglare cazan, TS - termostat securitate, SEXT - senzor temperatura
exterioara, Sc - senzor temperatura cazan, SB - senzor temperatura boiler, SAMB -
Circuitele de incalzire pot dispune,
senzor temperatura arnblanta, kp - contact releu din regulator pentru comanda pompei optional, de sonda de temperatura am-
instalatiel de incalzire, ka - contact releu din regulator pentru comanda pompei bianta proprie.
boilerului, kA - contact releu din regulator pentru comanda arzatorului, Deoarece fiecare circuit de Incalzjre
are propriul robinet de reglare, atunci

F REGULATOR ELECTRONI C SPECIALIZAT

pi, PB

Fig. 1V.6.10. Schema pentru reglarea temperaturtl agentulul termic folosind graftcele de reglare ,I reglarea
temperaturti apel calde menajere.
Clrculte Independente de Tncilzlre cu roblnate de amestec ,I circuit direct pentru prepararea apel calde.
IG - intreruptor general, F - siguranta fuzibila, Pi1 - pornpa circuit incalzire 1, Pi2 - pornpa circuit incalzire 2, PB - pornpa boiler
M 1 - servomotorul robinetului de reglare 1, M2 - servomotorul robinetului de reglare 2, TAG - termostat reglare cazan
TS - termostat securitate, SEXT - senzor temperatura exterioera, Sc - senzor temperatura cazan, SB - senzor temperatura boiler
SAMB - senzor temperatura arnblanta, SGil - senzor temperatura circuit incalzlre 1, SGi2 - senzor temperatura circuit incalzjre 2
kpl - contact releu din regulator pentru comanda pompei circuitului de incalzire 1, kp2 - contact releu din regulator pentru comanda
pompei circuitului de incalzire 2, ktl - contact reglare tripozitionata pentru inchidere robinet reglare 1, k1D - contact reglare
trjpozltionala pentru deschidere robinet reglare 1, k2i - contact reglare trlpozitionala pentru inchidere robinet reglare 2, k2D - contact
reglare tripozitionala pentru deschidere robinet reglare 2, ka - contact releu din regulator pentru comanda pompei boilerului,
kA - contact releu din regulator pentru comanda arziitorului.
IV. Automatiziiri
se pot regia independent temperaturile
agentului termic din fiecare circuit. Se
impune, lnsa, ca temperatura sursei
calde (cazanul) sa fie superioara celei
mai ridicate temperaturi care trebuie
atinsa pe un circuit de Incalzire,
Circuitele de incalzire pot fi conduse
automat dupa grafice de reglare dis-
tincte, alese fiecare conform specificu-
lui circuitului de incalzre: radiatoare,
ventiloconvectoare, lncalzlre prin par-
doseala, central a de tratare a aerului,
piscina, etc.
Prepararea apei calde menajere la
temperatura prescrlsa, in raport cu cir-
cuitele de Incalzire, se face cu priorita-
te sau fara prioritate.
Schema electrica de automatizare
este prezentata in fig. IV.6.10.
6.2.2.9. ConducetN automstla unel
centrale tennlce cu cazane In
cascacII, cu tTeI clrculte pentru
TncIlzlre II cu un circuit pentru
prepararea apel calde menajere
a. Schema tehnologici eu aparatura
de automatizare
Soiutia adoptata pentru eonducerea
automata a centralei term ice aferente
unui imobil de birouri P+5 se prezinta
in fig. IV.6.11.
Circuitele hidraulice ale instalatlei
term ice reprezinta structura centralei
termice sl a instatatlei de incalzire din
cladire. Acestea sunt organizate astfel:
- 4 cazane C 1, C2, C3, C4, legate in
paralel la butelia de egalizare a
presiunii BEP;
- circuit independent cu boiler pentru
prepararea apei calde menajere
(a.c.m.);
- circuit independent pentru incalzire
cu corpuri statice (radiatoare), preva-
zut cu robinet de reglare cu trei cai;
- 2 circuite directe pentru Incalzire cu
ventiloeonvectoare.
Cazanele functioneaza cu condensa-
tie, cu combustibil gaz natural l?i sunt
de tip Keston C55. Fieeare eazan poa-
te fi izolat hidraulic de restul instalatlel
term ice cu ajutorul robinetelor de izola-
re cu actlonare rnanuala V1.1 - V1.3;
V2.1 - V2.3, V3.1 - V3.3; V4.1 - V4.3.
Circuitele de lncatzlre sunt racordate
la butelia de egalizare a presiunii prin
intermediul unui distribuitor - colector.
Cladirea este dotata cu trei circuite
de incalzire sl unul de preparare a apei
cal de menajere, astfel:
- circuitul de tncalzlre cu corp uri stati-
ce care asigura incalzlrea holurilor,
spatillor comune de acces l?i grupuri-
lor sanitare; acesta contine ventilele
de separare VD 1 - VC 1 sl pompa de
circulatle PCI1 cu robinetul de sepa-
rare VP1;
- circuitul de tncalzlre 1 cu ventilocon-
vectoare asigura Incalzirea sectiunii
Capitolul 6: Automatizarea
verticale stanqa a cladirli pe toate ni-
vel uri Ie; acesta contine ventilele de
separare VD2 - VC2 l?i pompa de cir-
culatle PCI2 cu robinetul de separare
VP2;
- circuitul de incalzlre 2 cu ventilocon-
vectoare asigura lncalzirea sectiunf
verticale dreapta a cladirii pe toate
nivelurile; acesta confine ventilele de
separare VD3 - VC3 sl pompa de cir-
culatie PCI3, cu robinetul de separa-
re VP3;
- circuitul independent cu boiler pentru
prepararea apei cal de menajere
(a.c.m.); acesta confine ventilele de
separare VD4 - VC4l?i pompa de cir-
culatie PCI4 cu robinetul de separare
VP4; boilerul are capacitatea de 200
litri sl contine pe circuitui primar ven-
tilele de separare VA1, VA2.
Vasul de expansiune inchis VE preia
varlatllle de volum ale agentului termic
sl este racordat la nivelul distribuitoru-
lui prin intermediul ventilului de separa-
re VE1.
Umplerea l?i completarea cu apa
reee a lnstalatlei se realizeaza pe circu-
itul principal retur prin intermediul robi-
netelor VR 1 (VR2). Supravegherea pre-
siunii in instalatle se etectueaza vizual
prin intermediul manometrului P. Presi-
unea maxima din instalatie nu va depa-
l?i 3,5 bari.
ln vederea functionarii coreete a in-
stalatlei term ice, in schema tehnologi-
ca cu aparatura de automatizare s-au
mai prevazut urmatoarele:
- pe circuitul de ducere al fiecarui ca-
zan se rnonteaza clapetele de retine-
re cu ventilele de separare CR 1 -
V1.2; CR2 - V2.2; CR3 - V3.2, res-
pectiv CR4 - V4.2;
- pe circuitul de incalzire cu corp uri
statice se rnonteaza robinetul de re-
glare cu trei cai VRI1 l?i clapeta de
retinere CRI1 cu robinetul de separa-
re VR1.
- pe circuitul primar al boilerului se
rnonteaza clapeta de retinere CRI4,
mtercalata intre pompa PCI4 l?i venti-
lui de separare VP4.
Pentru a elimina pericolul de explozie
in centrala terrmca se recornanda in-
stalarea unui detector de gaz natural
pe tavanul lncaperti centralei sl monta-
rea unui electroventil pe conducta prin-
cipala de alimentare cu gaz natural, in
exteriorul cladirii.
b. Functionarea sistemului de auto-
matizare.
ln conformitate cu specificul instala-
tlel de lncalzire din cladire s-a adoptat
urrnatoarea strategie de conducere au-
tomata:
- Asigurarea optirnizarii relatlel confort
- consum minim de energie pentru
lncalzirea hoi uri lor, spatiilor comune
de aeces l?i grupurile sanitare se rea-
instalatiilnr termice
llzeaza printr-un reglaj calitativ cu
ajutorul robinetului de reglare cu trei
cal VRI1;
- Asigurarea optlrnlzerll relatiel confort
- consum minim de energie pentru
spatule lncalzite cu ventiloconvectoa-
re se aslqura prin reglare locala folo-
sind buclele de reglare din dotarea
acestora, individual, pe spatii com-
partimentate;
Cantitatea de caldura prod usa de
cazane se adapteaza permanent la ce-
nntele circuitelor de Incalzjre sl de pre-
parare apa calda menajera. ln acest
sens se utllizeaza 0 strategie de con-
ducere care tine seama de temperatu-
ra exterloara pentru reglarea tempera-
turii agentului de pe conducta de tur
general. Cazanele se cornanda sa
functioneze in cascada, in concordanta
cu parametrii rnentionati l?i curbele de
reglare prescrise.
Prepararea apei cal de menajere in
boiler se etectueaza prioritar fata de
circuitele de incatzire.
Sistemul de reglare adoptat conduce
la obtinerea unui randament maxim al
cazanelor, precum sl 0 uzura uniforrna
a acestora.
Strategia de conducere automata
descrlsa este aslqurata prin intermediul
regulatorului pentru cascada de caza-
ne modulante AX 5200 SR-R (regulator
master) si regulatorul zonal cu 6 lesirl
digitale AX 5112 ZN (regulator slave).
La lntrarlle regulatoarelor se conec-
teaza traductoarele de temperatura
TBE (temperatura agentului termie din
conducta de ducere princlpala), TEX
(temperatura mediului exterior), TC
(temperatura agentului termic din con-
ducta de ducere pentru circuitul de in-
calzlre cu corp uri statice), TV (tempera-
tura agentului termic din conducta de
ducere pentru circuitul de incalzlre cu
ventiloconvectoare) sl TB (temperatura
a.c.m. preparate in boiler).
Regulatorul master comanda caza-
nele C1 ...C4, conform strategiei de
functlonare in cascada sl pompa PCI4
a boilerului.
Regulatorul slave cornanda elemen-
tele de executie ale circuitelor de tncal-
zire. Pentru circuitul de lncalzire cu
corpuri statice se cornanda pompa
PCI1 l?i robinetul de reglare cu trei cal
VRI1, functie de TC l?i TV. Pentru cir-
cuitele de tncalzlre cu ventiloconvec-
toare se comanda pompele PCI1, res-
pectiv PCI3, functie de TV.
lnterfata de comenzi este constituita
din releele de cornanda l?i slquranta de
protectie, Acestea sunt necesare pen-
tru comanda data de regulatoare cafre
motoarele pompelor.
Capitolul 6: Automatizarea instalatiiler termice IV. Automatiziri

...J
::::l
l-
S
U::::l
a:-
-a:
Ua.
::::l0
a: a:
I-a.
Zw
a. Wa:
w a.;:s
ID
>«-
~I ~
z
§!;(
!;(::i!
a:~
iii W::::l
o a. <I:
a: ::i!w

1
s
>
ii:
U
~o
wU
00
a:...J
OlD
N'
z"<t

i3 W wU
z cn~

f':.
I
I

J~I

--~~--~~--------~+-~
r: "!

M
()

......
~
N
o
t
IV. Automatiziri Capitolul 6: Automatizarea instalatiilor termice

~
; I-
....J Z
«z «
::E
~ «c..
;;I, Ii
::E
W
N
~
«VI W -
VI
::s
-
<D
x
-
~I: 0«
z~«::>«
««::>~~b3
~

[}TI ~~
tl:::EVlu_I-....J
0«
°U::EWWW
::>
u_ ozo
WWW~~~
~ 000000

~ ~~~bbb
---::>::>::>
::>::>::>000
UUUzzz
g;g;g;ooo
a:
~wN
z "[[]]
"
w
..
~ ..••
UUUUUU

-<>N-
s~::(3
CJ(j)l[)_
IIIIII
~ ~ ~

;
~ ~
~~i~~
00 00
:::::::;w
<t z" 1515 <'H" 0:
«z
wO:
U
« 010,,-w NO:
~~~
!_~: ~
~8 ""
;;;

[ill [§_][g][iJ
LL
a: ~ ~
~I~I
.--- llJ
f-
z ~~i~~
00 00
1,,1 :Iltl
Iii,;] ~ •••••
~ J ~
.I~r-l co
U
«
Z" 0:0:
oQ
NO:
~::::;w
"H" 0:

~~8
- ~~ ~S zw
~~ ;;:~ ;;;""

=-
"'
;;:~
(~~
-
iffiLtogG
~fi5-
~
~ ~
';:::::::I"
~~
'W =-- N
U
«
~~i~~
00

Z"
woe
,,-w
010
00
0:0:
oQ
NO:
zw
dI
~~w
")en 0:

~~~
~S ;;;""

llJU
::J
~ N co <t
OllJ (3 (3 (3 (3
Q_ Q_ Q_ Q_
E;~
_jz
OJllJ
;::::;;:
_j
«

I
 Capitolul 6: Automatizarea lnstalatlller termice IV. Automatizari

c. Schema electric4 de cornanda
automata (fig. IV.6.12)
Circuite de fortii
lnstalatlile de alimentare cu energie
electrica se prevad din tabloul electric
existent al centralei term ice. Tot aici se
ahrnenteaza regulatoarele sl intertata
de comenzi.
Aegulatoarele sl intertata de comenzi
sunt pozitionate grupate In acelasi loc,
langa regulatorul master AX 5200 SO-A.
Circuite de comandii
Circuitele de cornanda se refera la
motoarele pompelor PCI1 ...PCI4, robi-
netului de reglare VAI1 sl comenzile
cazanelor AC 1...AC4. Cablarea se face
pe traseu comun cu circuitele de torta,
Circuitele de miisurii si semnal
Circuitele de rnasura si semnal se re-
fera la traductoarele de temperatura
din sistem. Cablarea circuitelor de rna-
sura $i semnal se face cu cabluri
flexibile din cupru, montate aparent In
canale de cabluri din PVC cu capace.
Traseele acestor circuite sunt separate
de traseele de torta, in cazul In care
traseul acestor circuite este paralel cu
celelalte trasee, atunci ele se rnonteaza
la 0 distanta minima de 0,3 m Intre ele.
6.2.3. Automatizarea instal~ilor
de incilzire cenb'aIA de tip
individual
Sistemul de conducere automata a
instalatillor de tncalzlre de tip individual
este capabil sa asigure alimentarea
rationala $i eficienta cu caldura a
cladir!i, adica 0 calitate superioara a
serviciilor (incalzire $i apa calda) cu un
consum de energie terrnica cat mai
scazut.
Se prezinta principalele rnodalitati de
automatizare a functionarf unei instala-
tii de 'incalzire centrala individuala,
lnstalatia de Incalzfre, din punctul de
vedere constructiv, consideram ca este
torrnata din trei componente principale:
- centrala terrnlca,
- instalatia de incalzire propriu-zlsa;
- instalatia de preparare sl de
alimentare cu apa calda,
Echipamentele de automatizare au
rolul conducerii automate a 'intregii in-
stalatii de incalzlre. in general, structu-
ra sistemului automat se alege cores-
punzator particularitatilor lnstalatiel de
lncalzire adoptate si depinde de 0 serie
intreaga de factori cum ar fi:
- tipul cazanului utilizat (cazan ampla-
sat pe perete, cazan din fonta ampla-
sat pe sol, cazan cu arzator atmosfe-
ric cu tiraj natural sau cu tiraj fortat,
cazan cu arzator cu aer suflat, cazan
cu arzator cu 0 singura treapta, ca-
zan cu arzator cu doua trepte, cazan
cu arzator cu flacara rnodulata, etc.);
- tipul combustibilului utilizat de arza-
tor (gaz natural, propan, butan, com-
bustibil lichid);
- nurnarul cazanelor utilizate (un singur
cazan, doua, trei sau mai multe caza-
ne care functioneaza in cascada):
- nurnarul $i tipul circuitelor indepen-
dente de Incalzire (preparare apa cal-
da rnenajera instantaneu sau cu acu-
mulare, Incalzire cu corpuri statice,
Incatzire cu ventiloconvectoare, incal-
zire prin pardoseala, lncalzre piscina,
circuite de tncalzire directe sau cu ro-
binete de reglare cu trei cal, etc.);
- exiqentele In asigurarea confortului
termic si efectuarea economiei de
energie (tablouri de automatizare
care asigura functii minime obligatorii
sl tablouri de automatizare electroni-
ce complexe prevazute cu posibilttati
de program are a parametrilor de
functionare ai sistemului, programare
orara zilnica si saptarnanala a regi-
murilor confort I economic sl protec-
tie impotriva inghetarii agentului ter-
mic, cu regulatoare numerice, cu 10-
gica de cornanda a pompelor, cu po-
sibltitati de comunicare cu alte
echipamente inteligente de automati-
zare, etc.);
- posibilitatea de integrare a instalatiei
de Incalzire in sisteme de gestiune
tehnica a cladirilor.
lnstalatia de incalzire analizata in
continuare poate fi utilizata pentru In-
calzirea unui apartament sau a unei
vile. in aceste condltli cazanul si insta-
latia de lncalzire propriu-zisa pot avea
caracteristicile care se prezinta in con-
tinuare.
6.2.3.1. Cazanul este amplasst pe
perete
Cazanul poate fi cu tiraj natural sau
cu tiraj fortat, Aceasta varianta se
alege acolo unde spatiut nu permite
amplasarea unui cazan pe sol sl atunci
cand beneficiarul doreste 0 investitie
minima in instalatia de Incalzire.
Arzatorul poate functiona cu gaz na-
tural, propan sau cu butan sl puterea
flacarii poate fi rnodulata cu ajutorul
unui ventil electromagnetic.
Echipamentul de automatizare poate
controla un circuit de tncalzlre direct,
iar temperatura interioara se mascara
si se reqleaza prin intermediul termo-
statului sau al cronotermostatului de
camera. Acest aparat de automatizare
este recomandat a fi utilizat la acest
cazan pentru asigurarea confortului
termic $i reducerea consumului de
combustibil.
Prepararea apei cal de menajere se
face in regim instantaneu cu un debit
de cca. 11.;.14 I/min., cresterea tempe-
raturii apei calde menajere fiind de cca.
35°C fata de temperatura apei reci din
reteaua de alimentare (fig. IV.6.13.).
Cazanul poate functiona In regim de
Incaizire sau de preparare a apei calde
menajere, folosind 0 sinqura pornpa de
circulatie pentru agentul termic. Comu-
tarea intre cele doua regimuri de fun-
ctionare se face automat prin actiona-
rea ciapetei de inversare Incalzi-
re/a.c.m. (C. I.). Aceasta dirijeaza agen-
tul termic din cazan spre corpurile de
incalzire sau spre schlmbatorul de cal-
dura al a.c.m ..
Prepararea apei calde menajere este
prioritara fata de circuitul de Incalzire.
Atunci cand se solicita de catre consu-
mator apa calda, unitatea centrala de
automatizare prirneste un semnal elec-
tric de la traductorul de debit al a.c.m.
$i cornanda clapeta de inversare
incalzlre/a.c.rn; se Inchide circuitul cor-
purilor de Incalzjre si pompa alimentea-
za circuitul primar al schirnbatorulul de
cal dura pentru prepararea apei calde.
Se cornanda de asemenea sl 0 putere
a arzatorului adaptata acestui regim de
functionare, Dupa ce consumul de apa
calda lnceteaza, se inchide circuitul
schirnbatorului de caldura pentru pre-
pararea apei calde sl se deschide cir-
cuitul de incalzire, urmarindu-se reali-
zarea temperaturii impuse pentru tem-
peratura agentului termic, conform gra-
ficului de reglaj termic calitativ.
Sistemul de reglare automata exis-
tent in cazan asigura rnentlnerea con-
stanta a temperaturii agentului termic la
iesirea din cazan prin inchiderea sau
deschiderea alirnentarii cu combustibil
a arzatorului sau, in cazul cazanelor cu
tlacara rnodulanta, prin modularea
debitului de combustibil. Aceasta tem-
peratura este un indicator de reglare a
alimentarii cu combustibil a arzatorului
cazanului. Valoarea temperaturii se sta-
bileste fie manual cu ajutorul termosta-
tului de cazan, fie automat prin inter-
mediul traductorului de temperatura
exterioara si al curbei de reglare alese.
in varianta stabilirii automate, tempe-
ratura agentului termic la iesirea din
cazan este obtinuta cu ajutorul curbei
de reglare alese, functie de temperatu-
ra exterioara, in general, cazanele au
aceasta functie de automatizare dispo-
nibila optional. Se alege 0 anurnlta cur-
ba de reglaj termic calitativ, potrivita
ansamblului constructie-instalatle de
lncalzire. Astle I, 0 curba de reglaj ter-
mic bine setata reflecta aprecierea co-
recta a corelatiei dintre necesarul de
caldura al constructiei, rnarirnea supra-
fetei de incalzire si parametrii agentului
termic (temperatura sl debit).
o alta categorie de reglaje se face
prin intermediul termostatului de inte-
rior. Prin intermediul lui se rnentine 0
temperatura cvasiconstanta intr-una
din Incapertle imobilului Incalzit, Daca
temperatura interioara masurata este
IV. Automatizari Capitolul 6: Automatizarea iastalatiilcr termice

diferita de temperatura lnterioara seta- dificat pe doua trepte. turii setate a agentului termic la iesirea
ta, atunci unitatea centrala de automa- Termostatul de interior poate fi sl un din cazan, ceea ce atrage dupa caz:
tizare cornanda intreruperea allmentarii cronotermostat, adica un termostat - diminuarea debitului de combustibil
cu combustibil a arzatorului sau porni- care permite setarea temperaturii inte- la arzatorul cazanului;
rea alirnentarii dupa cum temperatura rioare la diferite momente ale zilelor - trecerea de la treapta superioara la
interloara rnasurata este mai mare sau saptamanil. cea lntertoera:
mai mica decat temperatura interioara o solutie mai elastica din punctul de - oprirea arzatorului,
irnpusa la termostatul de interior. Tot vedere al reglarii este solutia cu robi-
unitatea cenfrata de automatizare con- nete termostatice plasate pe fiecare 6.2.3.2. Cazanul este amp/asat pe sol
troleaza si activitatea pompei de circu- corp de Incalzire. Fiecare din robinetele Cazanul se arnplaseaza lntr-un loc
latie a agentului termic prin instalatie, termostatice poate fi setat individual special amenajat ~i arzatorul poate fi
care este in corelatie cu comenzile pe temperatura intenoara dorita. Reali- atmosferic (cu tiraj natural sau cu tiraj
date asupra alimentarii cu combustibil zarea temperaturi interioare se face fortat) sau cu aer suflat. Poate dispune
a arzatorului cazanului. prin reglarea debitului de agent termic. de 0 singura treapta de putere, de
Cazanele cu condensatie dispun de Fluctuatille diurne climatice sau de doua trepte de putere sl de modulatia
modularea flacarii, adlca debitul de aporturi interioare de caldura induc puterii flacarii. Combustibilul poate fi
combustibil la arzatorul cazanului poa- prin intermediul robinetelor termostati- gazul natural, propanul sau butanul. Un
te fi modificat aproximativ continuu. La ce fluctuatii ale debitului total de agent arzator cu aer suflat poate utiliza ~i
cele mai multe tipuri de centrale termi- termic. Scaderile debitului de agent combustibilul lichid.
ce debitul de combustibil poate fi mo- termic conduce la atingerea tempera- Echipamentele de automatizare pot
atinge aici niveluri ridicate de com ple-
xitate, asiqurand conducerea arzatoru-
:::::::;··
....IT.E
::~:':L:~:::::::::::::"'''''''''' lui, conducerea mai multor circuite de
Incalzire independente sl conducerea
L..····..·....···..·IT.1. circuitului de preparare al apei calde
CASA menajere in boiler. Prepararea apei cal-
de menajere se poate face cu prioritate
Q sau fara prioritate ~i se poate activa
functla "antilegionela". Prepararea cu
acumulare in boiler se poate face la
temperatura dorita de utilizator, fixata
de la tabloul de automatizare sau cu
ajutorul termostatului de boiler.
Schemele hidraulice ale instalatiei de
incalzire cu aparatura de automatizare
pot avea 0 multitudine de structuri.
Fig. 1V.6.13. Instala~ieindividuala de incalzire cu preparare instantanee de Pornind de la cerintele beneficiarului,
a.c.m. alegerea solutlei optime trebuie facuta
s.c. - schimbator de caldura instantaneu, U.CA - unitatea centrala de automatizare, numai impreuna de cafre inginerii de
V.G. - vana alimentare combustibil (gaz), C.1. - clapeta inversare (lncalzire / a.c.m.), instalatll terrnisti cu inginerii de instala-
P - pornpa agent termic, T.T. - traductor de temperatura agent termic (alimentare tii autornatisti.
qenerala), TAC - traductor de temperatura apa calda me najera, T.I. - traductor de Schema cea mai slrnpla poate fi
temperatura interioara, T.E. - traductor de temperatura exterloara, DAC - traductor de
atunci cand instalatia are un singur
debit apa calda.
circuit de incalzire direct (fara robinet
de reglare cu trei cai) si circuitul de
boiler. Urrneaza apoi schema obtinuta
.: ~L:.::~:_J:::: .: . .
. IT.E
prin introducerea robinetului de reglare
cu trei cal pe circuitul de Incalzire (fig .
...........................
:. -!' .
......................... . IV.6.14.) .
Daca se prevad mai multe circuite de
Incalzjre independente atunci se poate
utiliza butelia de amestec sl cate un ro-
binet de reglare cu trei cal pe fiecare
circuit.
Echipamentul de conducere automa-
ta trebuie ales ~i configurat corespun-
zator schemei hidraulice adoptate. De
asemenea, programarea echipamentu-
'--<== = APA
lui trebuie sa fie facuta corespunzator
¢::::::l RECE
schemei adoptate ~i scopului propus.
Fig. 1V.6.14. Instal~e de incAlzire de dimensluni medii, cu preparare ,I Prepararea apei calde se programeaza
acumulare de a.c.m. dupa caz a fi prlorltara fata de incalzire
U.CA - unitatea centrale de automatizare, V.G. - vana alimentare combustibil (gaz),
sau sirnultana cu Incalzirea. In cazul
R.T.C. - robinet de reglare cu trei cat, P - pornpa agent termic, T.T. -traductor de
consfructiilor mici avem un circuit de
temperatura agent termic (alimentare qenerala), T.T.I. - traductor de temperatura agent
lncalzlre si un circuit pentru boiler. Cir-
termic alimentare lncalzire, TAC - traductor de temperatura apa calda consum
T.I. - traductor de temperatura interioara, T.E. - traductor de temperatura exterioara,
cuitele functioneaza automat indepen-
DAC - traductor de debit apa calda, dent cu prioritate pentru prepararea
apei calde menajere.
 Capitolul 6: Automatizarea
in general schema hidraulica a insta-
latiei de incalzire cu aparatura de auto-
matizare cuprinde urrnatoarele elemen-
te de automatizare: tabloul electronic
central, automatul arzatorului, pompele
de circulatle pentru Incalzire $i pentru
boiler, pompa de recrculatle pentru
apa calda rnenajera, robinetul de regla-
re cu trei cai pentru circuitul de tncal-
zire, traductoarele pentru rnasurarea
temperaturii (din cazan, de pe circuitul
de incalzire dupa robinetul de reglare
cu trei cai, din boiler, temperatura ex-
terioera, temperatura mtertoara din 10-
culnta), sesizorul de curgere a agentu-
lui termic prin cazan, presostatul pen-
tru sesizarea atingerii presiunii mini me
in circuitul hidraulic, termostatul de se-
curitate al cazanului.
Functionarea sistemului automat tine
seama de temperaturile dorite in locu-
inta $i in boiler. Tabloul electronic co-
rnanda pornirile sl opririle arzatorului, in
timp ce derularea secventelor obligato-
rii pentru arzator sunt controlate de au-
tomatul propriu al arzatorulul.
a. Prepararea apei calde menajere
Prepararea apei cal de din boiler, in
varianta in care aceasta este prlorttara
fata de Incalzire, se reallzeaza prin
oprirea pompei de cjrculatie a incalzirii,
pornirea pompei boilerului sl rnentlne-
rea temperaturii la BO°C in cazan pana
ce in boiler se atinge temperatura im-
pusa (recomandata la 55°C). Pornirile
$i opririle arzatorului sunt coman date
de regulatorul bipozitional destinat pre-
pararii apei calde menajere.
in cazul variantei in care prepararea
apei cal de se face simultan cu incalzt-
rea atunci rezulta de regula capacltatl
superioare ale sursei de alimentare cu
cal dura.
b. Reglarea temperaturii interioare
din locuin~
Pompa de circulatle pentru lncalzire
functloneaza sl pompa boilerului este
oprita, Arzatorul porneste $i opreste
sub comanda regulatorului bipozitional
al cazanului, rnentinand temperatura in
cazan la 0 valoare ceruta de atingerea
randamentului maxim al acestuia (su-
perloara celei necesare in circuitul de
lncalzlre),
Un regulator trlpozltional comanda
servomotorul robinetului de reglare cu
trei cat, tinand seam a de temperatura
rnasurata pe circuitul de incalzire dupa
robinetul de reglare $i pompa de circu-
latie, Aceasta temperatura trebuie sa
fie mentinuta la valoarea irnpusa prin
graficul de reglare al cladiril in functle
de temperatura exterloara, Panta grafi-
cului de reglare se alege prin progra-
mare de la tabloul electronic. Valoarea
temperaturii de reterlnta a regulatorului
tripozitional rezulta din graficul de re-
glare $i se modifica corespunzator
instalaliilor termice
temperaturii exterioare, care reprezinta
perturbatia prlncipala pentru structura
de reglare trlpozitlonala,
Reglarea temperaturii agentului ter-
mic prin intermediul robinetului cu trei
cal se face in cadrul instalatlllor mai
mari, in care alimentarea circuitului de
tncalzlre se face concomitent cu ali-
mentarea cu apa calda a consumato-
rului. Cazanul prepara agent termic
conform graficului de reglaj termic (cu
portiunea de frangere) iar pe circuitul
de tncalzlre se corecteaza temperatura
agentului termic conform graficului de
reglaj termic propriu Incalzirii.
Reglarea temperaturii interioare din
locuinta foloseste structura de reglare
comblnata. Aceasta lntruneste avanta-
jele reglarii clasice dupa abatere (eroa-
re stationara nula) sl a reglarii dupa per-
turbatle (actiunea regulatorului de com-
pensare a efectului perturbatiei are loc
inainte de aparltia unei abateri intre va-
I loarea dorita a temperaturii din cladire
$i valoarea reala rnasurata a acesteia).
Sistemul automat de conducere a in-
stalatiei de incalzire mai asigura printre
altele: stabilirea temperaturilor minime
$i maxime admise in cazan $i pe circu-
itele de lncalzlre, programarea orara
zllnica sl saptarnanata a temperaturilor
interioare in regim confort / economic,
protectle impotriva inghetarii agentului
termic sl a apei din boiler, logica de
cornanda a pompelor, cornportarlle la
intreruperea tensiunii electrice de ali-
• mentare, la intreruperea atimentarii cu
' combustibil, la scaderea presiunii din
. instalatie, la supratemperatura.
' Dupa parcurgerea etapelor acestui
6.2.4. Analiza sistemului automat
de conducere a cazanelor in
cascadi
incalzirea cladirilor sl prepararea apei
I calde pentru consum menajer se poate
asigura cu un singur cazan sau cu
! 2... 10 cazane identice legate in casca-
da. Termenul "cascada" se refera la un
nurnar corespunzator de cazane identi-
ce legate hidraulic in paralel $i care be-
I neficiaza de 0 automatizare specitica
. acestei situatii. Energia terrnica totala
sollcitata de lnstalatia de lncalzire este
obtinuta din suma energiilor term ice
. produse de fiecare cazan in parte. De-
i oarece cantitatea de energie terrnlca
I soucltata de instalatia de incalzlre este
! variabila pe durata unei zile, de la 0 zi
la alta sl de la un anotimp la altul, au-
tomatizarea specifica acestui caz va
determina pornirea la un moment dat a
unui singur cazan sau a mai multor ca-
zane. Puterea arzatoarelor va fi contro-
lata prin numarul de trepte in funcfiune
sau prin sistemul de modulare a flacarii.
Randamentul 1] al unui cazan se
dirninueaza rapid cu sarcina terrnlca
IV. Automatiziiri
ceruta de lnstalatia de incalzire (fig.
IV.6.15) $i devine nesatisfacator pentru
o functionare la sarcina redusa, De
aceea, este preterabila instalarea mai
multor cazane de putere medie, decat
un singur cazan de putere mare,
pentru ameliorarea bilantului energetic
al centralei termice.
a. Descrierea functionalA prin meto-
da Grafcet a automatului pentru
conducerea cascadei
Avand in vedere complexitatea con-
ducerii unor cazane in cascada, se uti-
lizeaza descrierea functionala cu ajuto-
i rul metodei Grafcet, speclfica automa-
tizarflor industriale. Se folosesc doua
Grafcet-uri structurate ierarhic, unul la
nivelul superior (fig. IV.6.H) denumit
Grafcet de supraveghere, cu rolul de a
, autoriza sau a bloca functionarea cas-
i cadei sl unul la nivelul inferior (fig.
IV.6.1B) denumit Grafcet de conducere,
cu rolul de a asigura procedurile de
porn ire $i de oprire ale cascadei.
Pentru a permite unei etape sa ernita
un ordin de executle catre Grafcet-ul
i de la nivelul ierarhic inferior, se folo-
. seste 0 macro-etapa, Macro-etapele,
I in general, permit descompunerea unui
, Grafcet in mai multe parti, :;;i permit
dialogul intre Grafcet-urile situate pe
niveluri ierarhice diferite.
Modul in care actloneaza 0 macro-
etapa se poate urrnarl in fig. IV.6.16,
unde activarea macro-etapei M 1, din
i Grafcet-ul de pe nivelul ierarhic supe-
I rior, conduce prin salt la activarea eta-
pei de intrare 11 din Grafcet-ul subor-
donat.
1](%)
1] teoretic
I
I
80 1
1
70 1] mediu anual i
----------r
60 1
1
(%)
o 100 Sarcin
Fig. 1V.6.1S.Randamentul unul cazan
Tn fun~e de sarcina tennlci ceruti
de Instal&1le
Etapa de
intrare
Etapa de
ie$ire
Flg.IV.6.16. Macro-etapi Tn Grafcet
IV. Automatizari Capitolul 6: Automatizarea instalaliilor termice

Grafcet se revine in Grafcet-ul princi- pentru evitarea supratncalzjrii cazanului

Deschiderea circuitului
hidraulic al cazanului 1
Circulatla apei in cazanul
Autorizarea functlonaril
cascadei
Mentlnerea cjrculatiei apei
in cazanul 1
Oprirea clrculatiel apei in
cazanul1
inchiderea circuitului
hidraulic al cazanului 1 - dispune de un anum it grad de rezer-
Flg.IV.6.17. Grafcet de
supraveghere cu macro-etapi.
Deschiderea circuitului
hidraulic al cazanului 2
Circulatia apei in cazanul 2
pal, unde tranzitia din aval de macro-
etapa este validata prin activarea eta-
pei de iesre E1 din Grafcet-ul subor-
donat.
b. Grafcet de supraveghere a casca-
dei (nivelul superior)
Acest grafcet asigura punerea in fun-
ctiune a cascadei. Etapa 0 este etapa ac-
tiva initial, iar etapa 3 este rnacro-etapa.
c. Grafcet de conducere a cascadei
(nivelul inferior)
Are rolul de asigurare a functionarf
normale a cascadei atunci cand Graf-
cet-ul de la nivelul ierarhic superior 0
cere. Acest Grafcet asigura temperatu-
ra impusa in conducta de tur prin por-
nirea !;li oprirea corespunzatoare a eta-
jelor cascadei.
d. Concluzii
Functlonarea cazanelor in cascada
se poate caracteriza prin:
- un randament mai bun al instalatiei
de Incalzire;
vare care permite furnizarea caldurii
la parametri nominali sau dirninuatl
chiar atunci cand un cazan este de-
fect;
- asigura 0 uzura unltorrna a cazanelor
prin permutarea acestora la intervale
de timp prestabilite.
Un cazan al cascadei care nu fun-
ctloneaza trebuie sa fie izolat hidraulic,
pentru a nu se comporta ca un consu-
rnator de energie terrnlca sl sa nu con-
ouca la pierderi de energie in sistem.
Automatizarea cascadei regleaza
temperatura 8k din conducta cornuna
de tur, temperatura care se mascara
cu un traductor ce trebuie irigat per-
manent prin clrculatia apei.
La oprirea unui cazan, trebuie rnenti-
nuta un timp crculatla apei in corpurile
de incalzire dupa oprirea arzatorulul,
care poate duce la actlonarea termosta-
tului de protectie la supratemperatura.
Cascada se recornanda a fi utllizata
pentru lnstalatille de incalzire ale cladi-
rilor mari sl cu destlnatle speclala, cum
ar fi: scoll, spitale, hoteluri, bancl, cen-
tre comerciale, etc.
6.3. Automatizarea
instalatiilor solare
6.3.1. Generalitl1i
lnstalatiile term ice din cladiri pot
functiona cu energie obtlnuta de la dl-
ferite surse de cal dura:
- cazane care tunctioneaza pe diferite
tip uri de combustibil sau cazane
electrice;
- captatoare solare;
- combinat de la cazane !;li de la cap-
tatoare solare.
o schema de principiu care arata
cum se prepara apa calda rnenaiera
folosind lnstalatia solara se prezinta in
fig. IV.6.19.
Preluarea energiei termice de la cap-
tatoarele solare sl / sau de la cazan, se
asigura prin automatizarea corespun-
zatoare a instalatiilor. Hezulta ca vom
avea doua tipuri de echipamente de
automatizare:
- pentru instalatia sclera:
- pentru cazan.
Cele doua tip uri de echipamente de
automatizare trebuie sa functloneze
trnpreuna, cuplate functional prin pro-
cesele term ice din instalatie, dar sepa-
rate din punctul de vedere al semna-
lelor electrice purtatoare de inforrnatll
rnasurate sau de cornanda,
Echipamentul principal de automati-
zare al instalatlei solare este un echi-

incalzire cu cazanul 1 si
cazanul2 RS
/·····~··-···········-····-_.·--··-··--·····-·····D
T1/ : :
Oprirea cazanului 2. Mentinerea
circulatiei apei in cazanul 2
....../
/ t ;;
~\

Oprirea circulatiei apei

in
r/ BS 1-~3 II -~--~-
! .;~ ;. '.
inchiderea circuitului
hidraulic al cazanului 2 !PC ,
Car ~

incalzire cu cazanul 1
Oprirea cazanului 1
Fig. 1V.6.18.Grafcet de conducere.
Flg.IV.6.19. Schema de princlplu a unellnstalatll solare de preparare a apel
calde menajere
CS - captator solar; BS - boiler solar; PC - pornpa de clrculatie; RS - regulator
solar; Car - contor de apa rece rnenajera; T 1 - senzor de temperatura pentru
captatorul solar; T 2 - senzor de temperatura pentru apa din partea inferioara a
boilerului; T3 - senzor de temperatura pentru apa din partea superloara a
boilerului.
 Capitolul 6: Automatizarea instala!iilor termice IV. Automatiziiri

pament complex, denumit in continua-
re regulator solar.
La intrarile regulatorului solar se co-
necteaza traductoare (senzori) pentru
masurarea temperaturilor:
- din captatoarele solare;
- apei calde din partea inferioara a bol-
lerului;
- apei calde din partea superloara a
boilerului.
leslrlle regulatorului solar cornanda
electric elementele de executie prin in-
termediul carora conduce procesul:
- pompe de circulatie:
- robinete de reglare cu trei cat,
Regulatorul solar regleaza tempera-
tura apei din boiler actionand asupra
pompei de circulatie din circuitul pri-
mar, contorlzeaza energia termica acu-
rnutata in boiler, cornanda pompa de
recirculare a.c.m., rnaxirnizeaza canti-
tatea de energie acurnulata in boilere
functie de valorile temperaturilor din
captatorul solar ~i din boilere, etc.
ln lnstalatlile solare, regulatoarele pot
conduce lnstalatiile term ice astfel incat
sa functioneze in urmatoarele regimuri:
- preparare a.c.m. numai cu energia
captata de la soare;
- preparare a.c.m. cu energia produsa
de cazan, sau de un tncalzltor elec-
temperatura T3 detecteaza 0 tempe-
ratura mai mare de 60 ·C, cornanda
oprirea pompei.
Pompa porneste automat atunci
cand temperatura a.c.m. din boiler
scade sub valoarea lrnpusa de 40°C.
Regulatorul solar controleaza dife-
renta dintre temperaturile masurate de
T1 sl T2 , in scopul Irnpiedicarii porni-
i rilor si opririlor frecvente ale pompei.
Regulatorul opreste pompa daca tem-
peratura masurata de T1 depaseste
valoarea de 65°C. Pompa reporneste
atunci cand temperatura rnasurata de
T1 scade sub 65°C ~i daca temperatu-
ra rnasurata de T2 este sub 40°C.
b) cu recircularea a.c.m. (fig. 1V.6.20)
Functlonarea instalatlel este aserna-
natoare cu cea prezentata la punctul a)
cu singura completare ca aici pompa
pentru recircularea a.c.m. este coman-
I
data de regulatorul solar in perioadele
de timp programate, respectiv cand
temperatura din conducta de dis-
tributle a apei cal de menajere coboara
sub valoarea de 35 ·C
6.3.2.2. PrepsTBf8IJ a.c.m. cu un c§mp
de captBtoare solare tP ~ boI/ere
a) folosind robinet de reglare cu trei
eli (fig. IV.6.21)
Apa calda rnenajera se prepara in
doua boilere solare, folosind un singur
camp de captatoare solare. Tempera-
turile apei din boilere depind de
consumul de a.c.m. Pentru aducerea si
rnentlnerea temperaturii apei in fiecare
boiler la valoarea prescrlsa, regulatorul
solar va comanda servomotorul M al
robinetului de reglare cu trei cal.
Schema of era posibilitatea contoriza-
rii energiei term ice captate ~i stocate in

tric, sustinut de energia captata de la

soare.

6.3.2. Instala1:iisolare la care

necesarul de cilduri este
acoperit Integral de la soare Fig. 1V.8.20. Instal&1:lesolari de preparare a a.c.m. cu raelrcularea a.c.m.
PR - pornpa de recirculare a apei calde menajere; celalalte notatli au semniflcatia din
in acest caz parametrii a.c.m. depind i fig. IV.6.19.
~~--------------------------------------------------------~
de condltille meteorologice, deoarece ' r--------------------------------------------------------------,
nu se utillzeaza 0 alta sursa de cal dura i
clasica pentru perioadele din an in care
energia solara nu este suficlenta.
Boilerul care prepara a.c.m. este un
boiler clasic cu 0 singura serpentina,
Volumul acestui boiler va fi martt con-
form specificului functionaril instalatiilor !
solare: se acurnuleaza cat mai rnulta
energie terrnlca in boiler atunci cand
soarele poate sa 0 of ere ~i se consurna M --~--:-
:·····························+··881'! !
apa calda atunci cand este necesera.
:
j
t :
j

6.3.2.1. PrepsTBf8IJ a.Com.cu un c§mp

de captBtoare soI8re tP un boiler so/af
a) tWA recircularea a.c.m.
(fig. 1V.6.19)
Reglarea temperaturii in boiler se ob-
tine prin pornirea / oprirea pompei, sau Car
prin reglarea turatlel motorului electric
al pompei, atunci cand senzorul de Fig. 1V.8.21. Instal&1:lesolari de preparare a apei calde menajere cu 2 bollere
temperatura T1 detecteaza faptul ca ' de acumulare a apel cakle ,I cu roblnet de reglare cu tni cil:
temperatura captatorului este mai 881 - boiler solare 1; 882 - boiler solar 2; T2 - senzor de temperatura pentru apa din
mare decat temperatura apei de partea inferioara a boilerului 881; T3 - senzor de temperatura pentru apa din partea
deasupra serpentinei din boiler T2. superloara a boilerului 881; T4 - senzor de temperatura pentru apa din partea inferioara
Apa din boilerul solar este incalzita a boilerului 882; Ts - senzor de temperatura pentru apa din partea superioara a
boilerului 882; T6 - senzor de temperatura pentru turul circuitului solar; T7 - senzor de
pana la valoarea prescrisa a tempera-
temperatura pentru returul circuitului solar; TD - traductor de debit; R3c - robinet de
turii acesteia, care de obicei are valoa-
reglare cu trei cal ~i servomotor; celalalte notatii au sernniticatia din fig. IV.6.19
rea de 60°C. Cand senzorul de
IV. Automatiziri Capitolul 6: Automatizarea instalafiilor termice

boilere; in acest scop se folosesc tra- Daca procesul de stocare s-a inc he- pind de consumul de a.c.m. Pentru re-
ductorul de debit TO sl traductoarele iat, regulatorul cornanda prin interme- glarea temperaturii apei in fiecare boi-
de temperatura T6 sl T7. I diul robinetului lnitializarea stocarll la ler se utluzeaza pompe de crculatie
Sistemul de conducere automata nivelul boilerului secundar. distincte, PC1 sl PC2, pentru fiecare
asigura prioritate pentru boilerul solar Printr-o strategie de reglare in functie boiler. Regulatorul solar va comanda
BS 1 (boiler prioritar), care se lncalzeste de timp sl praguri de temperatura pornirile / opririle pompelor PC 1 sau
prioritar fata de boilerul solar BS2 prestabilite se comanda bascularea PC2. Boilerul solar 1 se tncarca priori-
(boiler secundar). stocarf intre cele doua boilere, in sen- tar fats de boilerul solar 2.
Functionarea schemei sui optimizarii, pe criterii de maxim a Schema of era posibilitatea contoriza-
ln momentul in care senzorul de acumularii de energie terrnlca. rii energiei term ice trimise de la capta-
temperatura T2 seslzeaza indeplinirea b) folosind doua pompe de circulatie tor la boilere; in acest scop se folosesc
conditiilor de alimentare a boilerului pentru circuitul solar (fig. IV.6.22) traductorul de debit TO sl traductoarele
prioritar, regulatorul comanda robinetul Apa calda rnenajera se prepara in de temperatura T6 !;li T7.
de reglare cu trei cal, astfel incat ince- doua boilere solare folosind un singur ln momentul in care T2 seslzeaza in-
pe stocarea apei calde la nivelul aces- camp de captatoare solare. Tempera- deplinirea condltlilor de pornire ale boi-
tuia. turile T2 sl T3 ale apei din boilere de- lerului prioritar, acesta este incarcat cu
prioritate fata de cel de-al doilea boiler.
Printr-o strategie de reglare in functie
de timp si praguri de temperatura
prestabilite !;li in acest caz se cornanda
bascularea stocarli intre cele doua boi-
lere, in sensul optimizarii, pe criterii de
maxim a acumulerll de energie terrmca,

6.3.3. Instal&1ii solare la care

necesarul de cilduri nu este
acoperit integral de la soare

In zona de clima in care se afla

TO
PC2
Fig. 1V.8.22. Instala1le solari de preparere a apel calde menajere cu 2 bollere
de acumulare a apel calde ,I cu 2 pompe de clrcula1le:
PC, - pompa de circulatie 1, pentru lncarcerea
PC2 - pompa de circulatie 2, pentru incarcerea
celalalte notatii au sernniflcatla din fig. IV.6.22.
Romania, radlatia solara nu este sufi-
clenta pe toata durata unui an pentru a
acoperi intreaga cantitate de caldura
necesara pentru prepararea a.c.m. De
aceea, in Romania, 0 lnstalatie solara
Car
, trebuie sa functioneze cornbinata cu
un alt generator de caldura (un cazan
care functloneaza pe combustibil lichid
. sau gazos, sau un lncatzltor electric).
cu apa calda a boilerului solar 8S,;
cu apa calda a boilerului solar 8S2;

RS
.........................................
I IS
CI r-6
-. I '"
'"
I '.
•
tr-b
-. I '..
~
________
.
_J __
I
..1
::'

•
t
TD
_________ J•
!PC

Car
Fig. 1V.8.23. Instalatie solari de preparere a apel calde menajere cu cazan pentru incilzlrea apei calde menajere ..
pentru incilzlrea clAdlrtl:
CZ - cazan pentru pentru incalzirea apei calde menajere ~i pentru incalzirea cladirii; CI - corpuri de incalzire; IS - lnstalatie sanitara de
alimentare cu apa calda rnenajera; T 4 - senzor de temperatura pentru returul circuitului solar;
celalalte notatli au semnlflcatia din fig. IV.6.19.
 Capitolul 6: Automatizarea instalatiiler termice
6.3.3.1. Instalatlesols,..
cu sustineres
",.".,.", ape/ calde menajere
(fig. IV.6.23)
Se prezinta structura si functlonarea
unei mstalapl solare de prepararea apei
calde menajere intr-o cladire, care utili-
zeaza un boiler cu 2 serpentine, cu sus-
tinerea lnstalatiel de incalzire a cladirii.
Conducerea automata a instalatlei se
realizeaza cu ajutorul regulatorul solar. La
intrarile regulatorului solar se conecteaza
traductoare (senzori) care mascara
temperaturile: din captatoarele solare,
apei calde din partea inferioara sl
superloara a boilerului solar.
Regulatorul solar cornanda elemen-
tele de executie ale sistemului de con-
ducere automata conform algoritmului
implementat in regulator: motorul elec-
tric al pompei de circulatie din statia
de pompare solara $i servomotorul ro-
binetului de reglare cu trei cai din cir-
cuitul de lncalzlre al cladirii.
Cazanul va porni automat, in sprijinul
lnstalatlel solare pentru preparare
a.c.m., atunci cand temperatura
IV. Automatiziri
rnasurata in partea superloara a bol-
lerului va fi sub valoarea lrnpusa. Ca-
functioneaza, la scaderea temperaturii
a.c.m. sub valoarea lrnpusa, cazanul
zanul dispune de propria sa automati- porneste automat, servomotorul vanei
zare clasica, care prirneste 0 singura cu 3 cai asigura clrculatia agentului
lnformatle din instalatia solara: tem- termic prin serpentina din partea
peratura din partea superloara a boile- superloara a boilerului.
rului. in acest fel se asigura prepararea
lncarcarea boilerului cu energie sola- apei cal de menajere in perioadele in
ra se realizeaza intotdeauna atunci care captatoarele solare nu pot asigura
cand radiatla solara este capabila sa ri- temperatura minima de 40°C.
dice temperatura in captatoarele solare Cand instalatia de incalzire functio-
peste valoarea temperaturii apei stoca- neaza iar captatoarele solare asigura
te in boiler. Principiul folosit este acela temperatura apei cal de menajere din
ca trebuie stocata oricand in boiler boiler sub temperatura minima pre-
energia solara captata, oncat de mica sensa, servomotorul vanei cu trei cai
ar fi cantitatea de energie si se consu- , asigura crculatla agentului termic prin
rna aceasta energie atunci cand con- serpentina situata in partea superioara
fortul din cladire 0 cere. a boilerului.
Apa din boiler este incalzita pana la ln acest fel lnstalatnle solare pot
valoarea prescrisa a temperaturii aces- asigura 0 parte din energia necesara
teia. Pentru a acumula 0 cantitate cat prepararll apei calde menajere in pe-
mai mare de energie terrntca in boiler, rioadele de la inceputul sl sfarl;litul
este necesara rnentinerea unei tempe- perioadei de Incalzire, cand tempera-
raturi ridicate in boiler; se recomanda turile exterioare sunt pozitive ..
valoarea de 60°C.
Daca instalatla de Incalzire nu
 IV. Aulomalizari

Capitolul 7
Automatizarea instalatiilor
,
de ventilare-climatizare
 Capitolul 7: Automatizarea instalalii10r de ventilare-climatizare
Automatizarea unei instal~i
de climatizare -
cu reglarea t~lJI~raturii
,i umidita1:ii
Descrierea instalatiel tehnologice
(fig.12.5.6 din vol V lnstalatii de venti-
lare sl climatizare)
lnstalatia de climatizare este compu-
sa din urrnatoarele echipamente:
PA - priza de aer,
GE - gura de evacuat a aerului viciat,
CRI - clapeta de reglare actionata cu
servomotor rnontata pe circuitul
de introducere,
CRR - clapeta de reglare actionata cu
servomotor rnontata pe circuitul
de recirculare,
CRE - clapeta de reglare actionata cu
servomotor rnontata pe circuitul
de evacuare,
F - filtru de praf,
BI - baterie de lncalztre cu agent
termic apa calda,
BR - baterie de racire cu agent termic
apa racita,
14 - generator de abur,
VI - ventilator de introducere,
VE - ventilator de evacuare,
M - servomotor,
V1 - ventil cu 3 cai montat pe circuitul
primar al bateriei de lncalzire,
V2 - venti I cu 3 cai montat pe circuitul
primar al bateriei de racire,
Programul de automatizare
Automatizarea trebuie sa asigure ur-
matoarele functiuni;
1. reglarea automata a temperaturii ae-
rului introdus, prin actlonarea vanei
cu 3 cai V1 din circuitul de alimenta-
re cu agent termic al bateriei de in-
calzlre BI respectiv prin actlonarea
vanei cu 3 cai V2 din circuitul de ali-
mentare cu agent frigorific al bateriei
de raolre BR;
2. reglarea automata a urniditatii aeru-
lui introdus, prin comanda functio-
narii in trepte a generatorului de
abur 14.
3. protectie la inghet a bateriei de in-
calzlre daca temperatura aerului la
leslrea din bateria de incalzjre BI co-
boara sub 0 valoare minima setata,
prin inchiderea clapetei de aer
proaspat CRI, deschiderea clapetei
de recirculare CRR sl deschiderea
cornpleta a vanei cu 3 cai V1 la ba-
teria de lncalzire:
4. semnalizarea colrnatarll filtrului;
5. semnalizarea defectului la curea
ventilatoarele VI, respectiv VE.
Descrierea instalatiei de automatizare
Aceasta cuprinde: un regulator de
control universal tip POL YGYR, res-
pectiv RWX62.763 productie Landis&
Staefa Elvetia pentru controlul circuitu-
lui de Incalzire, a celui de racire sl re-
glarea proportlei de aer recirculat.
Regulatorul poate fi utilizat atat ca re-
gulator secvential (pana la 3 controlere
independente, cu actiune P, PI sau PID)
cat !;li ca regulator digital (pana la 3
controlere independente, cu actiune Pl.
Regulatorul de control universal
RWX62.7036 poate indeplini functii
principale !;li auxiliare de control. Func-
tiile principale de control sunt cores-
punzatoare functiilor cerute de schema
functionala sl anume:
1. reglarea automata a temperaturii
aerului introdus, prin actlonarea vanei
cu 3 cai V1 din circuitul de alimentare
cu agent termic al bateriei de Incalzlre
BI, respectiv prin actlonarea vanei cu 3
cai V2 din circuitul de alimentare cu
agent frigorific al bateriei de raclre BR;
Functli auxiliare de control:
1. Comutarea in regim "normal", operare
in regim de "noapte" !;li "stand-by".
2. incalzire sau racire rapida
3. Alarma la devlatia valorii curente, pe
termen lung (timpul este reglabil), in
afara limitelor de toleranta setate.
4. Setarea la distants.
5. Limitator general, cu actlone PI, ca-
re permite limite absolute minime sl
maxime.
6. Comutare de inghet care deterrnina
deschiderea clapetei de aer recircu-
lat CRR si a ventilului de pe circuitul
bateriei de incalzire V1 in pozitla
maxima, precum si inchiderea cla-
petei aer proaspat CRI.
7. Protectle la inghet, care deterrnina,
suplimentar fata de functia prezen-
tata mai sus, oprirea ventilatoarelor
si da semnal de alarrna,
8. Controlul in functie de temperatura
exterloara, care, in cornbinatie cu
monitorizarea protectlel la inghet,
rnentine porn ita in mod continuu
pompa de apa calda atat timp cat
Fig.IV.7.1. Schema de automatizare.
IV. Automatizari
temperatura extenoara este sub va-
loarea punctului setat.
Pentru realizarea functiunllor princi-
pale descrise mai sus sunt necesare 5
sonde (fig. IV.7.1) de temperatura, sl
anume:
B 1 + B2 - unitate de camera cu posi-
bilitate de setare a tempe-
raturii dorite tip OM 25;
B3 - senzor de temperatura montat pe
canalul de introducere aer tratat
tip OAM 22, cu rol de rnentinere
a parametrilor aerului introdus in
limite prestabilite;
B4 - senzor de temperatura montat pe
canal tip OAM 22, dupa bateria
de Incalzjre, cu rol de protectie la
inghet a acesteia;
B5 - senzor de temperatura aer exte-
rior tip OAM 22, pentru compen-
sarea punctelor setate in functie
de conditale exterioare sl pornirea
pompei de pe circuitul bateriei de
Incatzire periodic atunci cand
temperatura exterloara scade sub
o valoare lirnita,
Furnitura generatorului de abur GA
contine tabloul de comanda si automati-
zare. Acesta este echipat cu automati-
zare proprie care reallzeaza controlul u-
miditatii relative a aerului, respectiv un
senzor de umiditate care cornanda por-
nirea sl oprirea generatorului GA in trep-
te in functie de nivelul de umiditate setat.
Pentru stquranta functlonarii instalati-
ei se prevede montarea unor dlterenti-
ale tip OBM 81.13 sau OBM 81.15
pentru sesizarea si semnalizarea col-
matarf filtrului, respectiv a defectului la
curea ventilatoarele VI, respectiv VE.
Functioneree instsletie!
Functionarea echipamentelor tehno-
logice conform programului de auto-
matizare se face cu ajutorul echipa-
mentelor de automatizare, descrise
mai sus, precum !;li cu ajutorul unui ta-
blou care realizeaza comanda echipa-
1
IV. Automatiziri Capitolul 7: Automatizarea instala1iilor de ventilare-climatizare

mentelor din centrala de climatizare l;>i

interconditionarile echipamentelor de
automatizare.
Schemade comanda a tabloului de au-
K2 K3
tomatizareeste prezentatain fig. IV.7.t
8esizarea colmatarf (fig. IV.7.2.)
Presostatul diferential AP1 sesizeaza
pierderea de sarcina pe filtru. La depa-
sirea unei valori lirnita (ce poate fi
setata in functie de caracteristicile
filtrului) contactorul de comanda K 1
este pus sub tensiune, iar acesta la
randul sau comanda aprinderea lampii
de semnalizare H1.
8esizarea ruperii curelelor ventilato-
rului VI sl VE (fig. IV.7.2).
8emnalizatoarele de rupere t:P2 l;>i
t:P3 sunt conditionate de functionerea
ventilatoarelor VI l;>iVE prin contractele SEMNALIZARE SEMNALIZARE SEMNALIZARE
NO cu temporizare la inchidere KT1 l;>i COLMATARE RUPERE CUREA RUPERE CUREA
KT2. La ruperea uneia dintre curele FILTRU VENTILATOR VI VENTILATOR VE
(OSM 81.13) (OSM 81.13) (OSM 81.13)
semnalizatorul de rupere corespunzator
inchide contactul (t:P2 sau t:P3) punand Fig. 1V.7.2. Schema pentru semnallzarea colmBtirtl
sub tensiune un contactor de cornanda ,I rupertl curelelor de ventilator.
(K2 sau K3). Acesta va semnaliza
defectul prin aprinderea lampii (H2 sau se mentine pana la scoaterea rnanuala contactoarele K2 l;>iK3 fiind autornenti-
H3). Este de rnentionat ca semnalizarea din functiune cu butoanele ni 81 sl 82, nute cu ajutorul cnd K2 sl K3.
 IV. Aulomalizari

Capitolul 8
Anclansarea
, automata a surselor de rezerva
 Capitolul 8: Automatizarea instala~iilor electrice
8.1. Anclan",rea automati
a rezervei (MA)
Rolul anclam~ariiautomate a alimen-
tarii de rezerva $i domeniul de aplicare
La alegerea solutiilor de alimentare a
consumatorilor trebuie sa se tina sea-
ma de irnportanta acestora, de conti-
nuitatea necesara in alimentarea cu
energie elecmca, de cheltuielile de
investltli, exploatare :;;i Intretinere etc.
Pe baza considerentelor economice
este rational, intotdeauna, sa se utilize-
ze alimentarea radlala. Acest fel de ali-
mentare nu rezolva insa problema con-
tinuitatii in alimentare, deoarece un de-
fect ce survine pe ramura de alimenta-
re poate scoate din functiune consu-
matorul respectiv.
Pentru marea majoritate a consuma-
torilor, schemele de alimentare trebuie
concepute astfel tncat, in timpul unei
avarii pe linia sau la sursa de alimenta-
re norrnata, sa existe posibilitatea unei
alimentari de rezerva, Pentru aceasta,
consumatorii pot avea 0 dubla ali men-
tare (de exemplu: prin doua linii sau
prin doua transformatoare in perma-
nenta in functlune) sau 0 alimentare in
functlonare norrnala sl una de rezerva,
care intervine cand alimentarea norma-
la a iesit din functiune,
Solutia dublei allrnentari are urrna-
toarele dezavantaje:
- nu sunt utilizate decat cel mult
50 % din capacltatile elementelor de
legatura;
- se utillzeaza de doua ori mai mult
aparataj de legatura decat cel nece-
sar (intreruptoare, separatoare, trans-
formatoare de intensitate etc);
- deoarece cele doua allrnenteri func-
tloneaza in paralel, irnpedanta lor
scade la jurnatate, ceea ce conduce
la eresterea puterilor de scurtcircuit
pe bare Ie consumatorilor, deci solici-
tarile term ice :;;i dinamice ale aparata-
jului cresc;
- protectlile prin relee ale elementelor
Alimentare Alimentare
rezerva norrnala
TT2 L2 L1
5 de avantajele pe care Ie prezinta.
11
BS
Flg.IV.8.1. Schema bloc
de elemente a dlspozltlvelor AAR.
IV. Automatizari
de legatura se cornplica :;;i implicit Ie la care sunt racordati acesti consu-
sunt mai scumpe (protectli diterentla- matori. Disparitia alirnentar!i normale
Ie longitudinale sau transversale, di- (principale) poate fi prod usa de:
rectlonale etc.). - avarierea elementului de legatura
Solutia alimentarii de rezsrva consta principal (linie sau transformator);
in aceea ca la fiecare consumator exis- - avarierea sursei de alimentare princi-
ta, pe langa elementul de legatura nor- pala;
mal, sl un element de rezerva, care are - manevrarea gre:;;ita a intreruptoarelor
rolul de a suplini elementul normal in elementului de legatura principal;
cazul detectarll acestuia. in functlonare - avarierea barelor de la statia de ali-
norrnata elementul de rezerva este de- mentare;
conectat. - avarii in sistemul consumatorilor.
Solutia prezinta urrnatoarele avantaje: Hezulta urmatoarele posibilitati de
- alimentarea norrnala este lncarcata in porn ire a unei AAR:
perrnanenta cu sarcina consumatoru- - prin protectia care deterrnina declan-
lui; sarea intreruptorului elementului de
- solicitarile term ice sl dinamice ale apa- legatura principal;
ratajului consumatorului sunt reduse; - prin declansarea intreruptorului ele-
- sistemele de protectli prin relee sunt mentului de legatura principal (cand
mai simple, deoarece reteaua este pornirea se face instantaneu);
radiala; - prin rnasurarea tensiunii pe bare Ie
- 0 singura alimentare poate servi ca statiei de alimentare (cand pornirea
rezerva pentru mai multe elemente in se face cu intarzlere).
functiune. Utilizarea primei metode nu este re-
Intrarea in functlune a rezervei poate cornandata deoarece prezinta deza-
fi coman data manual sau automat. Co- vantajul ca nu este senslblla la mane-
nectarea rnanuala Intarzie alimentarea vrare gre:;;ita, la disparitia tensiunii pe
consumatorilor, mai ales cand nu exis- bare datorlta avarierii sursei de alimen-
ta personal de exploatare la tata locu- tare principala, precum :;;i pentru ca
lui. De aceea, in instalatille care ali- timpul AAR (tAAR) este cel putin egal cu
menteaza consumatori lmportantl sau timpul protectiei considerate.
foarte importantl (in lnstaiatli de distri- lnstalatlile de AAR trebuie sa fie blo-
butle sl de producere a energiei elec- cate in cazul defectelor in reteaua con-
trice) conectarea alirnentarii de rezerva sumatorilor, care pot duce la scaderi
trebuie sa se taca automat. Prin an- importante ale tensiunii sl care trebuie
clensere« automata a alimentarii de re- , sa fie eliminate de protectiile acestora.
zerva - MR - se intelege totalitatea De asemenea, lnstalatiile de AAR nu
dispozitivelor care, in cazul aeconecte- trebuie sa lucreze in cazul defectelor
rii din orice csuzs a alimentarii norma- din amonte fata de barele de alimenta-
Ie, conecteezs automat alimentarea de re, care trebuie eliminate de protectllle
rezerve. respective.
Introducerea anclansarf automate a AAR trebuie executata dupa declan-
rezervei prezinta ermatoarele avantaje: serea alirnentarii normale.
- reducerea personalului tehnic de ex- Schemele AAR vor cuprinde urrna-
ploatare a instalatiilor electrice; toarele elemente (schema bloc din fig.
- simplificarea schemelor de alimen- IV.B.1.):
tare pentru acelasi grad de siguranta; - elementul de porn ire (1), format din
- rnarlrea considerabila a sigurantei in relee minimale de tensiune care con-
functlonare in caz de avarie; troleaza tensiunea pe barele consu-
- eliminarea complete a intreruperilor matorilor sl care cornanda pornirea
ce survin in urma manevrelor gre:;;ite. numai dupa ce s-a constatat existen-
Introducerea acestor automatizan ta tensiunii pe barele allrnentarii de
necesita unele cheltuieli de investltil sl rezerva (elementul de control 2);
Intretinere, care sunt relativ reduse tata - elementul de temporizare (3); tAAR tre-
buie sa fie cat mai scurt posibil, dar
trebuie sa fie mai mare decat timpul
Conditilte pe care trebuie sa Ie inde- necesar deionlzarli mediului in care a
plineasca MR. avut loc scurtcircuitul;
Scopul unei scheme AAR este ca in - elementul de cornanda a declansarf
momentul cand, din orice cauza, ali- intreruptorului elementului de legatura
mentarea principala nu mai este in rna- principal sl, ca urmare a acestei de-
sura sa satisfaca cererile consumatori- clansari, anclansarea intreruptorului
lor (manevre gre:;;ite sau avarii) sa intre elementului de legatura de rezerva:
in functiune alimentarea de rezerva, - un element de blocare contra anclan-
Elementul care permite 0 detectare sarilor repetate ale intreruptorului ele-
sigura a unei stari normale care pericli- mentului de legatura de rezerva (4);
teaza functionarea in bune condlnuni a - impulsul de declansare de la intre-
consumatorilor este tensiunea pe bare- ruptorul din amonte (5);
IV. Automatizari Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice

- un element de tntarzlere (6) a AAR pentru statli de medie tensiune. rea motoarelor prin protectie de mini-
anclansarn elementului de legatura Principiile de functionare sunt: ma tensiune.
de rezerva in cazul cand timpul pro- 1. AAR porneste la lipsa tensiunii pe Releele de minima tensiune F301 ...
priu de declansare al intreruptorului barele active l?i in prezenta tensiunii pe F306 trebuie sa aiba contactele normal
elementului de legatura principal plus barele de rezerva. inchise inseriate pentru a nu da co-
timpul de anclansare al intreruptoru- La statiile de medie tensiune manda grel?ita la arderea sigurantelor
lui elementului de rezerva este mai (6,10 kV) este indicat ca demarajul in circuitele de tensiune. Conditia pre-
mic decat timpul necesar delonlzarll: AAR sa fie realizat de releele de mini- zentel tensiunii este rnultipllcata prin
- dispozitive auxiliare: cheia AAR, sem- ma tensiune care cornanda declansa- releele K 143, K 149 (circ. 18, 19).
nalizari de function are
Schema electricii pentru AAR la post MT
de transformare cu douii transforma-
toare (1+ 1) MTIO,4 kV
Se prezinta principiile de functionere
AAR exemplificate pe schema desfasu-
rata a unei instalatii AAR la un post de
transformare cu doua transformatoare
T1 T2
MT/O,4 kV racordate la doua sectll de
bare unite prin cupla lonqitudinala (fig.
IV.8.2)
in regim normal de functionare cele 1L 1;1L2;1L3 1L 1 2L1
doua transformatoare T1 l?i T2 sunt in
F041 ~ 10 F051
functlune sl sunt racordate prin intre- F042 F044 F054 F052
ruptoarele 10 sl 20 la cate 0 sectie de Sectia I
F043 30 Sectia II F053

bare, intreruptorul de cupla 30 fiind --~--~--_.------~._--_.~~~

deschis. intreruptoarele 10, 20, 30 Fig. 1V.8.2 a. Schema electrlci AAR la post de transfonnare echlpat
sunt de tip OROMAX. cu doui transfonnatoare MT/O,4 kY.
Similar sunt concepute l?i schemele

eire. 3 eire. 7
K153 K154 F304 F305 F306

2L1----------------+---~--~~--~----
2L2--------------------~---4~--------
2L3------------------------~~--------
N - - - - - - - - - - - - - - - - - -
8 9 10 11 12 13 14

Control tensiune
pe secfia t-a bare Control sigurante Control lensiune pe sectia u-a bare Ur=0.65 Un
Ur=0.65 Un

b c

Fig. IV.&.2 b, c. Schema electrlci AAR 18 post de transfonnare echlpat

cu doui transfonnatoare MT/O,4 kY:
b - controlul sigurantelor de comandii $i a tensiunii pe sectie I-a de bare; c - idem, pe sectis a II-a de bare.

K156 K151

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Alimentare Tensiune minima Intreruotor 10 Intreruotor 20 Anclansare Anclansare

barete I
Sectia I-a Sectia II-a Pozltie I Armare Pozltie I Armare intreruptor 10 intreruptor 20
de comandii U<0,65 Un U<0,65 Un Introdusl Extrasl resorturi Introdusl Extra~ resortur . Extras [lntrodus I
Introdus Extras

F1g.lV.8.2 d. Schema electrtci AAR la post de transformare echlpat cu doui transformatoare MT/O,4 kY.
 Capitolul 8: Automatizarea instalalii10r electrice IV. Automatiziri

Arderea sigurantelor in circuitele de
tensiune se sernnallzeaza personalului
de exploatare prin intermediul contac-
telor releelor K147, K148, respectiv
K153, K154.
Releele F307, F308 controleaza pe
fazele omoloage ale flecarel sectli de
bare (1L 1 - 2L 1, 1L3 - 2L3) tensiunea
rezultata din tensiunea reziduala a mo-
toarelor, astfel tncat aceasta aiba 0
valoare sub 1,2 Un - tensiunea nomina-
la, evitand inchiderea cup lei cand ten-
siunile rezultante ale fazelor omoloage
sunt in opozitie de faza,
2. lnstalatia MR cornanda cu tem-
porizare declansarea intreruptorului de
alimentare norrnala, corespunzatosre
sursei defecte (circuitele 37, 38 pentru
10, respectiv 45, 46 pentru 20). Tem- i sincrone, ar determina 0 circulatie de
porizarea determina .pauza MR" :;;i de . putere lnadmislolla (circuitele 48 :;;i 51).
aceea trebuie sa fie cat mai mica. 4. Pentru accelerarea AAR, declansa-
3. Dsclansarea alirnenterf normale rea intreruptorului din amonte al fide-
este ormata fara temporizare de an- rului de alimentare a unei sectil de bare
clansarea alirnentani de rezerva (co- (sau a intreruptorului de MT al unui
manda este data prin contactul normal transformator MT/O,4 kV), cornanda prin
inchis al intreruptorului alimentarii nor- contactul sau normal inchis declansarea
male). in consecinta, la declansarea intreruptorului corespunzator de pe
sa accidentala a intreruptorului allrnentaril fider, care constituie alimentarea sectiel
normale, intreruptorul aumentarf de re- respective de bare (circuitele 36,44). in
zerva anclanseaza fara temporizare. acest fel, declansarea accidentala sau
Acelasl contact auxiliar realizeaza sl prin protectll netemporizate este urmata
blocajul conectarli alirnentarii de rezer- de functionarea netemporizata a AAR.
va cand alimentarea norrnala este in Daca la conditia de mai sus se adauga
functiune, in scopul evitarii punerii in blocajul anclansarll intreruptorului din
paralel a celor doua surse care ar pu- aval, daca intreruptorul pe acelasi fider
tea fi nesincrone sau, chiar daca fiind (transformator) este declansat, se evita

5400-------.- A
~
-or-oM
il ~K202
5201 \ K150 5202

K144
~f
K149 i 1 15
,

\'.lfg) \~30 54~1

'~~~~a)
I
K204 K152 U 'EO
::_j
20

32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47

Condi\ii AAR Control Declansare intreruptor 10 Condi\ii AAA Control Declansare intreruptor 20
pe Sectla l-a eire. de pe Sectia a II-a eirc. de
La Prin decl. Prin AAR ce- La Prin deel. Prin AAR Co-
c-daAAR paralel intreruptor e-da AAR paralel intreruptor
rnanda manoa
Temp. I;emp. Sectia l-a prin 30 MT T~mp. I;emp. manuala Temp. I;emp. Sec\ia a II-a prin 30 MT Terl!p. I;emp. manuala
mica mare mica mare mica mare mica mare

I 0
K142
f 2:2

'o%r
(C9) 5401

io
(C50) l A
M

;; C\I
0 '"
0
-e
0 '"
0
co
0
C\I C\I C\I C\I C\I C\I
:x: :x: :x: :x: :x: :x:

46 49 50 51 52 53 54 55 56 57 56 59 60 61 62 63 64 65

Anclansare intreruptor 30 intreruptor 30 Multipli- Semnalizari de stare

Pe pozitia "INTRODUS" Pozitie intreruptor Oeclansere care con- Intreruptor 10 intreruptor 20 Intreruptor 30
Pe pozita Armare tact cheie
Prin AAR I Comanda "EXTRAS" Introdus I Extras resorturi comenzi!1Comenzi S401 Declan$3tIAnelan$3t Declan$3tIAnelan$3t
Declansat IAnclansat
rnanuala automatemanuale

Flg.IV.8.2 e, f. Schema electrici AAR la post de transfonnare echlpat cu doui transfonnatoare MT/O,4 kV:
e - comenzi declan$are intreruptoare, 10, 20; f - comenzi intreruptor 30. Semnaliziiri.
IV. Automatizari Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice

si alimentarea fiderului din aval in bare la care functioneaza releele de diul comutatorului S401 cu blocare
amonte (circuitele 27, 30). tensiune minima ce pornesc AAR. Re- mecanica, care are 4 pozitii; 0; 1 - T1;
5. in cazul existentel unor motoare gland la 0 valoare mai mare, este po- 2 - T2; C - cuola (de exemplu, pentru
sincrone sau generatoare racordate la sibil sa apara un curent (Ia un defect la scoaterea volta din functiune a trans-
bare fara tensiune, pornirea AAR se consumator) :;;i 0 scadere a tensiunii formatorului T1, anclansarea cup lei 30
face in condltiile de mai sus, iar co- corespunzatoare pe bare, astfel ca este urrnata de declansarea automata
manda de declansare a intreruptorului AAR sa porneasca sl sa nu fie blocata a intreruptorului 10 - circuitul 35).
allmentarii de rezerva va fi blocata de de protectia rnaxirnala de curent. Re- 8. Punerea in functiune a instalatiei
condltla declansarli intreruptoarelor zultatul este conectarea sursei de re- de AAR se realizeaza cu cheia de co-
motoarelor sincrone sl generatoarelor zerva pe un consumator defect, deci manoa S400.
conectate la bara fara tensiune. in extinderea avariei. 9. in cazul disperitiei tensiunii pe 0
acest caz, temporizarea anclansarf ali- in cazul inexistentei blocajului AAR la bara, toate barele din aval alimentate
rnentaril de rezerva este max (tAAR, scurtcircuite pe bare sau in aval, tem- de la aceasta vor fi lipsite de tensiune,
tdecl,mot.sincr, ). porizarea AAR trebuie sa fie superioara ceea ce determina pornirea AAR in
6. Soaderea tensiunii pe bare, care ternporlzarti maxime a protectillor cir- toate statlile electrice respective.
determina pornirea AAR, poate fi pro- cuitelor conectate la barele respective, Pentru rezolvarea acestei situatil este
vocata de: astfel ca scurtcircuitele pe aceste cir- suficient sa lucreze AAR in statia de
a. scurtcircuite pe barele respective cuite sa poata fi lichidate de intrerup- amonte; acest lucru este necesar si pen-
sau in aval care determina trecerea toarele circuitelor inainte de conecta- tru ca barele din aval sa ramana pe ali-
unor curenti mari prin intreruptorul rea sursei de rezerva, mentarea normala, pastrandu-:;;i rezerva.
allrnenterli normale; 7. lnstalatia AAR prezentata nu este De aceea, este indicat ca AAR in
b. scurtcircuite pe alte plecart din sta- reverslbila, adica trecerea respectivei toate statiile de MT :;;i JT sa aiba doua
tiile in amonte, declansari ale ali- sectii de bare de pe alimentarea de trepte de temporizare: treapta mai mi-
rnentarti acestor statil, care nu de- rezerva pe alimentarea norrnala nu se ca, pentru cazurile in care AAR din
term ina trecerea unor curenti mari realizeaza automat. Functlonarea cu amonte nu a pornit (deci nu trebuie
prin intreruptorul alimentarii normale. alimentare pe sursa de rezerva inseam- asteptata conectarea sursei de rezerva
in cazul "a", defectul se afla pe partea na functionarea fara nici 0 alta rezerva. in amonte) :;;i 0 treapta superlosra,
consumatorului, in raport cu bara fara De aceea, este necesar ca punerea in pentru situatia in care AAR din amonte
tensiune (daca sursa de alimentare nu , functiune a allrnentarii sa se realizeze a porn it. in ultimul caz revenirea tensi-
este defecta, dar este deranjata de de- cat mai repede :;;i sa treaca sectla de unii se realizeaza cu treapta de timp
fect) :;;iAAR nu trebuie sa
functloneze, bare pe alimentarea norrnala. Pentru mai mica, datorlta functlonarf AAR in
in cazul "bOO,defectul este pe partea ca trecerea de pe 0 alimentare pe alta amonte. Daca AAR in amonte nu rezol-
sursei de alimentare in raport cu bara sa se realizeze fara intreruperea tensi- va conectarea sursei de rezerva in 10-
fara tensiune. in aceasta situatie AAR unii, este necesar ca cele doua alimen- cui celei normale, desi a demarat, AAR
trebuie sa functioneze pentru a inlocui tari sa fie puse in paralel, pentru scurt I in aval lucreaza cu treapta a II-a (mai
sursa detecta cu cea de rezerva. timp, cu conditla realizarii paralelului in mare). Cele doua trepte de timp ale
Blocajul AAR la scurtcircuite pe bare amonte. AAR sunt aceleasi pentru toate statlile
sau in aval se realizeaza cu 0 protectie Reducerea maxima a duratei de de MT si de 0,4 kV. in lipsa interbloca-
rnaxirnala de curent neternporlzata (in functionare in paralel se obtlne prin de- rii instalatillor AAR amonte-aval trebuie
cazul analizat, contactele 1 CSD, 2 clansarea automata a unui intreruptor marita temporizarea AAR din aval fata
CSD-circuitele 48,51 - al rei eel or elec- (care intrerupe legatura de punere in de AAR din amonte, ceea ce conduce
tromagnetice ale intreruptoarelor auto- para lei), dupa anclansarea intreruptoru- la pauze mari AAR pe barele de 0,4 kV,
mate). Reglarea releelor de curent se lui care realizeaza paralelul. Alegerea adlca tocmai la consumator, ceea ce
face la valoarea minima a curentului intreruptorului care se doreste a fi de- scade eflcienta AAR.
care determina scaderea tensiunii pe clansat automat se face prin interme- in cazul exlstentei interblocerti intre

I ,
2
~K141 I ~ ~
>aJ U Pozitie Pozitia
~K146 ~K1452 E
aJ
sc: Manual~utomat Contact
o 0 M A 0 1 C 2
o
A-8 x - A-8 - - - -
1
~K147 ~K153 C-D - x C-D x - - -
E-F x - E-F - x - -
2 - x - - x -
G-H G-H
lK1481K154 I-K x - I-K - - - x
3 x x
L-M - L-M - - -
K157

67 68 69 70 71 72 73 74

Multipli- Semnalizari la distants

care Pozitie intreruptoare I Functionare normals Diagrama cheii S400 Diagrama cheii S401
contacte
10 I 20 J 30 I Sectia I-a I Sectia II-a

Flg.IV.8.2 g. Schema electrlcl AAR Ia post de transfonnare echlpat cu doul transfonnatoare MT/O,4 kY.
Sernnalizarl la distanta (contacte libere). Diagrame chei.
 Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice IV. Automatiziri

instalatlile AAR amonte-aval, revenirea
tensiunii se realizeaza cu treapta mica
de timp si, numai in caz de refuz de
functionare a unei lnstalatli AAR, cu
treapta a doua de temporizare.
10. Valoarea ternporlzarll treptei a
doua (mai mare) a AAR trebuie sa fie
mai mica decat pauza de tensiune ma-
xima adrnisa de consumatori; in caz
contrar AAR poate deveni inutil. Treap-
ta a doua trebuie sa fie mai mare dedit
treapta tntal cu un interval de timp de-
terminat de timpii proprii ai intrerup-
toarelor ~i ai releelor de tensiune (Ia ex-
citare). De asemenea, este util ca
treapta intai sa depaseasca timpul cu
care sunt lichidate acele scurtcircuite
care produc pornirea AAR. Acoperitor,
se poate lua treapta intai de 0,4 - 0,5
sec, ceea ce reprezlnta in general un
timp satistacator pentru utilajele actio-
nate de motoare asincrone.
11. in schema AAR realizata cu intre-
ruptoare debrosablle este irnportanta
nu numai pozltia contactelor principale
ale intreruptoarelor, ci sl pozitia .Jmro-
dus" sau "extras" a intreruptorului. Ast-
fel, un intreruptor inch is, aflat pe pozi-
tia "extras" este echivalent cu acelasi
intreruptor deschis aflat pe pozltia "in-
trodus", adlca circuitul respectiv este
deschis.
Pentru a utiliza in schemele desfasu-
rate pozitla intreruptorului, se folosesc
limitatoare de cursa pentru cele doua
tomate, blocajelor cu alte aparate
electrice, iar comenzile sl blocajele
determinate in alte circuite sa fie
active;
- pe pozitla "extras" intreruptorul sa nu
fie supus comenzilor manuale exteri-
oare sl automate sl nici blocajelor ex-
terioare, iar blocajele ~i comenzile
date in alte circuite sa fie anulate; pe
pozitla "extras" se pot face probe
electrice si mecanice, reglarea diferi-
telor dispozitive.
Este necesar sa fie controlate con-
tactele limitatoarelor de cursa, iar des-
chiderea lor anorrnala sa fie semnaliza-
ta personalului de exploatare.
12. 0 conditle esentiala pentru efica-
citatea instalatiei de AAR este aceea
ca receptorii alimentatl de la sursa nor-
mala, inainte de avarierea ei sa fie co-
nectati la sursa de rezerva ouoa func-
tionarea AAR.
Scheme electrice pentru AAR la
tablouri electrice
Schema electrlca, pentru alimentarea
dublu radlala a unui tab lou de forta
este prezentata in fig. IV.8.3.
Schema electrica pentru alimentarea
dublu radlala a unui tablou de iluminat
(solutie aplicablla sl pentru alimentarea
1L1 E3FD41
1L2
,-----,
~2
1L3
Fo43
iluminatului de siguranta tip 3) este
prezentata in fig. IV 8.4.
Schema electnca pentru alimentarea
tabloului de iluminat de siguranta (ali-
mentarea iluminatului de siguranta tip
1) este prezentata in fig. IV.8.5.
Utilizarea AAR ca metoda de evitare
a intreruperii procesului tehnologic la
csderee sursei de alimentare normala;
implicatii asupra schemelor de coman-
da a receptoarelor
Pentru eficacitatea AAR, consumatorii
alimentati in sursa norrnala inainte de
avarierea ei, trebuie sa fie conectati la
sursa de rezerva,dupa functlonareaAAR.
Se disting urrnatoarele categorii de
receptoare:
- racordate la bare prin separator si si-
gurante;
- racordate la bare prin siqurante sl
contactoare ale caror bobine sunt ali-
mentate la tensiunea barelor;
- racordate la bare prin siqurante ~i
contactoare ale caror bobine sunt ali-
mentate de la 0 sursa independenta
de tensiunea de pe bare (baterie de
acumulatoare);
- racordate la bare prin intreruptoare
automate (0,4 kV sau 6 kV).
Receptoarele racordate la bare prin
2L1 "
,-----,FD44
2L2
F~
2L3
Fo46

f"
pozitil - .Jntrodus" sl "extras". Contac- I

tele multiplicate ale acestora servesc la

realizarea schemelor de cornanda, pro- KD2 J' } KD1U'}
tectie ~i semnalizare astfel ca:
K142L_ ~ K143L_ ~

1
- pe pozitla .Jntrodus" intreruptorul sa
fie supus comenzilor manuale si au-
K2D1 ~ K142

K142

t
~ K2D1

f
001) Q02)

N (PEN)
K141j jKD1
K2D1
i
1"'3
iKD2
r~
K01~K02
Diagrama selectorului S400
F041, F042, F041, F042,
Pozitia
~3 ~3 Contacte
l' 0"'2
'M'-' 'M'-'
2-4 x - -
3-5 - - x
K01 K02
Alimentarea dubh radiala a unui tablou de forta
1 AI'
Alimentarea I Controlul I Comanda Alimentarea~1 Controlul Comanda Semnalizare
0,4 kV circuitului de tensiunii contactorului circuitului de tensiunii contactorului la distanta
III cornanda pe fider K01 comanda pe fider K02
III

II Alimentarea dublu radiala a tabloului de forta

NOTA
II Alimentare 1 I Alimentare 2
Punerea in paralel a celor doua alirnentari se face obligatoriu numai cu verificarea
prealabila a sincronismului intre cele doua sisteme de tensiune din amonte.
Fig. 1V.8.3 a. Allmentare dublu
radlali a unul tablou de for1i. Fig. 1V.8.3b. Allmentare dublu radlali a unul tablou de for1i.
Circuite principale. Circuite de comanda.
IV. Automatizari
separator sl sigurante (instalatii electri-
ce de iluminat, coloane spre tablouri
secundare etc.) raman conectate la
bare in cazul variatiilor de tensiune pe
bare ~i in pauza de AAR (tunctlonand
apoi pe sursa de rezerva),
Receptoarele racordate la bare prin
sigurante sl contactoare cu bobina ali-
rnentata de tensiunea de pe bare vor fi
deconectate datorlta lipsei tensiunii de
comanda (bobinele contactoarelor se
dezexcita la tensiuni aplicate mai mici
de 0,7 Un).
Pentru acesti consumatori AAR nu
are nici 0 eficienta, lor trebuie sa Ii se
asigure conectarea (anclansarea con-
tactoarelor) la bare imediat dupa co-
nectarea sursei de rezerva. Anclansa-
rea contactoarelor dupa conectarea
alimentarii de rezerva se poate realiza:
- prin intermediul instalatiilor de auto-
matizare tehnologica care sesizeaza
scaderea sau cresterea unor parame-
tri sl dau comenzile necesare;
- cu ajutorul unui releu de timp cu tem-
porizare la dezexcitare (fig. IV.B.6 a);
- cu ajutorul unui releu intermediar
avand tensiunea de cornanoa de la 0
sursa independenta de tensiunea de
pe bare (fig. IV.B.6 b);
- prin alimentarea receptoarelor din cir-
cuite echipate cu contactoare ale ca-
rer bobine au tensiune de cornanda
in curent continuu (fig. IV.B.6 c).
In schema din fig. IV.B.6 a, la dispa-
ritia tensiunii pe bare, bob ina contac-
t
001) 00')
t
F041 F042
r-+, rf-l
L+-J '+--'
K01 K02
0,4 kV
"'
IAlimentarea tabloului general de lluminat]
I Alimentare 1 I Alimentare 2 I
Fig. IV BAa. Allmentarea dublu
radlall a unul tablou de Ilumlnat.
Circuite principale.
Capitolul 8: Automatizarea instalatiilnr electrice
torului K se dezexcita, dar circuitul ei la sursa de tensiune continua a barete-
rarnane inchis pe durata ternporizarll lor aferente receptoarelor racordate la
releului de timp K201. Daca tensiunea barele fara tensiune.
revine pe bare (dupa AAR sau dupa li- Utilizarea acestor scheme irnplica 0
chidarea unui scurtcircuit care a deter- extindere considerablla a retelei de cu-
minat scaderea tensiunii pe bare) in li- rent continuu, cu consscinte negative
mitele ternporizaril releului K201, con- legate de punerile la parnant sl spori-
tactorul K anclanseaza, iar releul K201 rea nurnarului surselor de curent conti-
se autornentine, nuu.
Oezavantajul acestei scheme este In schema din fig. IV.B.6 c, la lipsa
acela ca orice comanda de oprire tre- tensiunii pe bare, contactoarele raman
buie sa dureze mai mult decat tempo- anclansate pana la conectarea sursei
rizarea releului de timp. Se impune uti- de rezerva. Aceasta are avantajul ali-
lizarea butoanelor de oprire cu retlne- mentarf cu tensiunea rernanenta de pe
re, dar aceasta are dezavantajul ca trn- bare, ceea ce are ca efect 0 reducere
piedica comanda de anclansare manu- mai mica a turatiei pana la conectarea
ala sau automata din alt loc. sursei de rezerva prin AAR sl deci usu-
In schema din fig. IV.B.6 b, tensiunea rarea autopornirii motoarelor. $i in
de cornanda este asigurata de 0 sursa acest caz, la lipsa prelungita a tensiunii
independenta de tensiunea de pe bare, pe bare, contactoarele trebuie sa fie
aceasta sursa fiind 0 baterie de deconectate printr-o protectle de mini-
acumulatoare. In cazul lipsei de tensi- ma tensiune care sa declanseze ali-
une pe bare, contactorul K declansea- mentarea baretelor de cornanda de pe
za datorlta dezexcltarii bobinei sale, fiecare sectle de bare.
dar circuitul bobinei sale rarnane in- In aceasta schema apare ca element
chis, tntrucat releul K100 rarnane exci- nou rezlstenta r, de stabilizare terrnica
tat, astfel ca la revenirea tensiunii pe . (economizor) tnseriata cu bobina con-
bare, contactorul K anclanseaza, tactorului.
Oat fiind faptul ca circuitul bobinei
contactorului K se rnentine inchis timp 8.2. Conectarea automati
nelimitat, in absente unei comenzi de a rezervei tehnologice
declansare a releului K100, din motive
de protectia muncii, este necesara 0 Pentru asigurarea functionarii norma-
protectie de tensiune minima (pot fi uti- Ie a multitudinii de echipamente sl uti-
lizate releele de tensiune minima ale in- laje ale instalatiilor industriale din
stalatiei AAR) pentru deconectarea de centralele term ice, de exemplu, este
2L2--4---~'-------~~-----
F041 F042
K02 K201
Controlul tensiunii pe fiderul Semnalizare
Alimentarea
circuitului de alimentarii 2 ~i temporizarea la distanta
cornanda comenzii
Fig. IV 8.4 b. Allmentarea dublu radlall a unul tablou de Iluminat.
Circuite de cornanda,
 Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice IV. Automatizari

necesar sa se realizeze conectarea au-

L1 N PE (+) (-)
tomata a diverselor agregate sau echi-

Rl Tl Rl Tl pamente, in sensu I coretarll functiunilor

$i intercondltlonarf acestora. Intr-o
centrala termlca, la leslrea din functiune

t+ t+
a unei electropompe (ca urmare a sea-
01 02 derii frecventel tensiunii de alimentare,
de exemplu), se recurge la conectarea
automata a pompei de rezerva,
Se convine ca dispozitivele de co-
A C A C nectare automata a rezervei tehnologi-
ce (utilajul de rezerva) sa se noteze
DCRT.
DCRT trebuie sa asigure anclansarea
F11 F21
.----, , r----l_ automata a utilajului de rezerva cand
c~rc.{
L-....J L-....J
}C;C. utilajul de lucru (in serviciu) se opreste
r---1 sau nu mai satisface parametrii tehno-
'------'
F22 logici normali.
R
\
SJ
\
T\
R ~1\ T\
\
Schema pentru anclansarea automa-
ta a utilajului de rezerva, cu un ciclu,
1 IZJ 2 [Z]
A B\ C C • reahzeaza:
ALB
- blocarea circuitului de anclansare au-
tomata a rezervei in cazul in care fie-
care schema proprie utilajului trans-
mite, simultan, celei urmatoare, co-
L1(+) manda de anclansare (Sic, fig.
I
N(-) IV.B.7);
PE ------------~------------------ - blocarea circuitului de anclansare au-
tomata a utilajului de rezerva, in ca-
zul in care acesta a fost oprit de ca-
tre protectia de minima tensiune
I Schema de alimentare a tabloului de iluminat de sigurantii I (U<);
I Alimentare in curent alternativ I Alimentare in curent continuu I - blocarea in cazul in care utilajul a fost
Fig. 1V.B.5 8. Allmentarea tabloulul de Ilumlnat de slguranfl. oprit, in mod voit, prin cornanda ma-
Circuite principale. nuata sau automata (AIM));
- pornirea, la primirea semnalului de
permisie de lucru (Pm), determinata
F11 (+) F21
de parametrii tehnologici (Pt); ouoa
scurgerea timpului necesar pentru
atingerea acestora (Ta) executarea
comenzii automate pentru prima an-
5
clansare a rezervei (PA);
- selectarea utilajului de rezerva ce ur-
rneaza a fi conectat (Sel); in aceasta
K10'l sltuatie, comanda de porn ire normals
(prin anclansare PA), soslta simultan
r···················: la schemele tuturor utilajelor ciclului,
7 determina pornirea utilajului preselec-
K201 K102 tat, celelalte rarnanano in rezerva:
6 Ir 2
- verificarea executlei comenzii de an-
:. :
clansare: in caz de neexecutare, intr-
un timp prescris, comanda este
transrnisa utilajului urmator; in orice
situatie, schema blocheaza, un timp,
orice comanda de porn ire, pentru a
K201 K101 permite utilajului respectiv sa intre in
K1 K11 functiune,
necesari.
la parametrii tehnologici

N
2 3 7
8.3. Descircarea automatA
4 a sarcinii (OAS)
,i reanclan~rea automatA
Alimentarea Comanda Controlul Alimentarea Controlul Comanda Semnalizare a sarcinii (RAS)
circ. de contactorului tensiunii eire.de la distant{!
tensiunii eontaetorului
eomandii C2 eomandii C2 Descsrceree automata a sarcinii
Fig. 1V.8.5 b. Allmentarea tabloulul de ilumlnat de slguranfl. (DAS). Obiectul $i necesitatea DAS.
Circuite de cornanda, Principiul de tunctionere. Dispozitive
pentru DAS
IV. Automatiziiri Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice

Cat timp se rnentine echilibrul dintre - cea de a doua treapta are rolul de a culele privind volumul ~i parametrii tran-
puterea electrica activa generata in restabili frecventa la valoarea de re- selo- de DAS se refac din doi in doi ani.
sistem (PE) ~i cea consumata (Pc)' frec- venire ,~ = 48 - 49 Hz (de regula 48,5 Se urmare~te realizarea volumului
venta ram€me in jurul valorii de Hz), fiind temporizata cu 3 s. necesar de sacrificii cu un numar limi-
consemn '0= 50 Hz. La conectarea Daca 'er = 45 Hz, se adopta drept tat de dispozitive, pentru a usura ex-
unor consumatori mari sau la deconec- frecventa minima admisibila, pentru un ploatarea acestora ~i a Ie monta doar
tarea unor grupuri generatoare, carora scurt timp, valoarea de 45,5 Hz. De in statli ale SEN la care sunt racordati
rezerva de putere turnanta din SEN nu asemenea, nu se admite scaderaa consumatori sacrificabili.
Ie poate face fata integral, acest frecventei sub 47 Hz mai mult de Dispozitivele pentru DAS au un ele-
echilibru se pierde (deficitul de putere 20-30 s. ment sensibil, reprezentat de releul de
,1P= PE - Pc < 0 irnpiedica sistemele de Datoritadezvoltiiriicontinue a SEN, cal- masura a frecventei, acordat pentru
reglare automata a frecventel ~i puterii
L1--~------------------
active sa restabileasca eChilibrul)~i frec-
L2--~--~--------------
venta scade inadmisibil de mult sl se
pierde stabilitatea sistemului. Scaderea L3
N
--~--+-~------------
frecventei in SEN determina scaderea
productivitatii sau chiar iesrea din func-
tiune a unor consumatori irnportanfl,
ceea ce are ca efect atenuarea deficitu-
lui de putere actlva f§J, dar, totodata, Fs K
reducerea frecventei pana la 0 valoare
'min inadmisibil de mica (desi este posi-
bil ca la aceasta valoare sa se fi resta-
bilit echilibrul PE - Pc' functionarea la
(~p %
aceasta frecventa nu mai este poslbila),
Este posiblla aparitia unui deficit de
putere reactlva, lnsotit de scaderea
tensiunii in diferite puncte ale SEN. Se
801

(~
p
h K201
produce astfel fenomenul de "avalan~a
de frecventa ~i tensiune", care, la sea-
derea trecventei pana la valori
'min = 44 - 45 Hz, poate determina
K
leslrea din functiune a intregului sistem
energetic.
in aceste oonditll, unica solutle pen-
Fig. 1V.8.S a. Schema de comandi pentru receptoarele electrice
tru evitarea unei avarii generalizate in
cu releu de tlmp.
SEN rarnane sacrificarea anumitor con-
sumatori, mai putin lrnportantl, prin in-
treruperea automata a allrnentarli lor, L1--~~---------------- + BC
L2---1--~--------------
esalonata, in trepte, urmata de reduce-
L3--~--r_~------------
rea deficitului de putere. in acest fel, se
N - -
creeaza conditiile ca egalitatea PE = Pc
sa se restablleasca cat mai repede sl
frecventa sa revlna la valoarea de con-
semn ,= '0 sau in vecinatatea acesteia,
la 0 valoare de revenire de regim ad-
misibila,= '0·
'rev <
Dispozitivele de automatizare care
realizeaza deconectarea automata a
consumatorilor la scaderea frecventel K100 K
in SEN se numesc dispozitive de des-
carcere automata a sarcinii - DAS.
in sistemele dezvoltate, descarcarea
automata a sarcinii la scaderea frec-
ventel este tolosita pentru usurarea re-
slncronizaril unor parti din SEN care, in
urma unei perturbatii oarecare, ajung
sa functloneze nesincron.
in sistemul energetic national se fo-
losesc doua trepte pentru DAS: K100
- prima treapta, rapida, are rolul de a
evita scaderea frecventel sub valoarea
'cr
critica = 45 Hz sl este temporizata
cu numai 0,5 s (temporizare necesara - BC
pentru a nu se produce actionerea in
timpul fenomenelor tranzitorii provo- Fig. IVAS b. Schema de comandi pentru receptoarele electrice cu reIeu
cate de scurtcircuite, in timpul Intermediar allrnentat de Ia 0 sursi Independenti de tensiunea
actlcnarll RAR sl AAR rapide etc); de pe bare (c.a.).
 Capitolul 8: Automatizarea instala~iilor electrice IV. Automatizari

pornirea selectiva in functie de frec- in fig. IV.B.B este prezentata
venta, Acesta poate fi un releu de in- schema de principiu a dispozitivului
ducne, cu cuplu de actionare depen- DAS, cu doua transe, realizat cu relee
dent de frecventa sau un releu polari- de frecventa, releu de timp 1,>irelee in-
zat, combinat cu filtre de frecventa termediare.
(L, c) alimentate de la tensiunea retelei, Transa de baza, rapida se realizeaza
Cele mai noi tip uri de dispozitive DAS cu releul de frecventa F701 ~i releu in-
utilizeaza tehnologie nurnerica. termediar K 101. Cand frecventa scade
L1--~~-------------
+BC Fs
L2---4~~-----------
L3--~~'_-'---------
N-------------·
[ \ 8100 K K
la valoarea de actionare a releului
F701, acesta i1,>iinchide contactul 1,>i
prin releul K 101 cornanda declansarea
intreruptoarelor consumatorilor din pri-
ma transa de sacrificiu. Daca dupa
executarea treptei de baza frecventa
nu revine la valoarea prestabilita, inter-
vine 0 transa suplirnentara, realizata cu
releele F702, K201 1,>iK 102. Valoarea
de actionare pentru releul F702 este
fa2 = 47 - 48 Hz.
La inchiderea contactului releului
F702, se excita bobina releului de timp
K201, care actloneaza releul K102, cu
o temporizare de 15 ... 25 s, conform
programului DAS. Prin contactele rele-
ului K102 se cornanda declansarea in-
K treruptoarelor consumatorilor din tran-
sa II de sacrificiu, alcatuind treapta su-
plirnentara de DAS.

8200 Reenctenseree automata a sarcinii

(RAS)
Pentru restabilirea alimentarii consu-
matorilor sacritlcatl prin DAS, la reveni-
rea frecventei, ca urmare a lichidarii
defectelor sau a conectarli unor gene-
ratoare cu porn ire rapida (hidroagrega-
Hv tel, se poate folosi reanclansarea auto-
mata a sarcinii (RAS) (fig. IV.B.9) sau
reanclansarea automata rapida in func-
Fig. 1V.8.S c. Schema de comandl pentru receptoarele electrice cu tie de frecventa (RAR de frecventa), De
contactor cu bobina alimentatl in curent contlnuu. regula, aceste dispozitive se folosesc
in statiite fara personal de deservire,
care sunt echipate cu dispozitive

Sic U<
Automat
I Manual
Pm
Pt PA Sel pentru DAS.
Eficacitatea RAS este legata direct de
Comandii Declansare Ta durata efectiva a intreruperii. Astfel, ea
este eficace la intreruperi de alimentare

Siocaje
1 !
Porn ire
care nu oepasesc 25 secunde.
RAS este coman data tot pe trepte
(transe) de consumatori. Dispozitivele
care asiqura reconectarea automata a
Fig.IV.8.7. Reprezentarea simbolici a schemei pentru anclan=F8rea sarcinii contin un releu de frecventa
automatA a utilajului de rezervl, cu un ciclu. (care lucreaza de aceasta data la ores-
terea frecventei), un releu de timp sl
- + unul sau mai multe relee intermediare,

F 701
J( prin contactele carora se transmite
F 701 semnalul pentru anclansarea intrerup-
K 101
toarelor de la consumatorii ce urrneaza
a fi reconectati. De obicei, schema
K 201
porneste prin impuls de cornanda de la
F 702 dispozitivul DAS.
K 102
8.4. Automatizarea bateriilor
de condensatoare
La declansarea
De regula, Irnbunatatirea factorului
_----- intreruptoarelor
de putere la consumatorii industriali de

------
(treapta de baza)
} energie electrica in reteaua de medie
sau joasa tensiune se realizeaza cu
baterii de condensatoare.
La declansarea Bateriile automatizate de condensa-

------ intreruptoarelor
} (treapta superioarii)
toare derivatie, de medie sau joasa
tensiune, sunt baterii trifazate, avand
puterea norninala divizata in mai multe
trepte egale sau inegale, comutabile
Fig.IV.8.8. Dispozitlv pentru DAS cu doul tranfe.
automat sau manual.
IV. Automatizari Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice

Nurnarul de trepte se stabileste in
functie de varlatiile curbei de sarcina
reactiva,
Blocul de cornanda este un regulator
care permite cuplarea automata a trep-
telor de condensatoare, in functle de
necesarul de putere rsactlva de com-
pensat al retelel consumatorului, astfel
tncat sa se rnentina un factor de putere
egal sau superior celui neutral. Blocul
de cornanda preia semnalele de tensi-
une sl curent pe care Ie prelucreaza,
deterrnlnand puterea react iva consu-
rnata in sarcina; in functie de valoarea
obtmuta, cornanda conectarea sau de-
conectarea treptelor de condensatoa-
re, cu 0 temporizare intre 10... 200 s.
rete Ie Petri interpretate l?i temporizate. i interpreteaza tranzitllle sl locatllle
Modificarea caietului de sarcini prin eli- . retelel Petri (fig. IV.B.12) sunt marimile
minarea blocarilor l?i introducerea inter- de intrare, respectiv de iel?ire, ale AP
locerilor apare in fig. IV.B.13. (fig. IV.B.11). Variabilele logice T (timer)
Conceptele l?i metodele definite in le- deterrnina intarzierile la declansarea
gatura cu retelele Petri interpretate, tranzitiilor,
temporizate sl conforme sunt prezenta- Locatiile, desemnate prin cercuri sl
te pe scurt in continuare in legatura cu denumite L 1, L2 ... L 12, L 16 sunt
automatul pentru anclansarea rezervei. interpretate de actlunile specificate in
Variabilele I, S sl a, R care dreptul lor. l.ocatllle active sunt speci-
grsz
az
OO£,Egrsr
......
SOI-I'D

Secventele de conectare sl deconec- 2£..:1-

~n
tare ale treptelor pot fi geometrice
(1:2:4), caz in care cu un nurnar mic de £1 21 n
trepte fizice se obtlne un numar mare
de trepte de reglare sau aritmetice £1 21 11
(1:1:1; 1:1:1). t..:l-
Logica de conectare sau deconecta-
~I~I~R
0
;;:; EITR'E 2;
re ia in considerare trei obiective deci-
..;
OL'Z ~rf
!;r'E ::c
sive pentru durata de viata a sistemului 3J ~l r+, om Irf r-zr, s
de imbunatatire a factorului de putere: \ LJ..J
EI" ~,::c
a) optimizarea nurnarului de conectari al ~~
treptelor, prin contorizarea numarului oaZ'E iff r---n'1 ~
de conectari ale flecarei trepte sl 051'Z - r::C
£1 21 n En '1'1
conectarli intotdeauna a acelei trepte
care a functionat cel mai putin: V <I £1
b) condensatoare "in repaus"; reco-
~ :j ___;_ 21
nectarea oricarei trepte se face nu- V <I ---u-
mai dupa ce aceasta a fost scoasa
din circuit un timp programabil, pen- + ._..LJ
tru a reduce solicitarea condensa-
toarelor;
c) regulatorul supravegheaza constant
~!"-
-
~
(T)[.<:.
f-'
-
C\J
0
I

factorul de putere l?i il com para cu

valoarea prescrlsa, evitand conectari grsz
inutile ale treptelor. az
Regulatoarele moderne aslqura pro- O'Z'Egrsr
aT'"
tectia retelei pentru conditla de rezo-
nanta intre condensatoare l?i impedan- ......
501 I'D

ta retelei, in special la amplificarea 1£..:1-

anorrnala a armonicilor 5 sl 7.
~n
£1 21 n
8.5 Programarea unui
microautomat pentru £1 21 11
anclan~rea rezervei.
Microautomatele programabile pot fi
0

'"
N
..;
y'l y·1 v
~I~I~
R £..:1-

om
EffR'E
~f.{ !;r'E
2;
::c
folosite l?i la anclansarea automata a
rezervei AAR in cazul exlstentel a doua
~q \
I
r+,
LJ..J
OEZ'E IITr-zr, ~
surse de alimentare cu energie electri- ~ ~I EI"~' ::c
ca. Elaborarea programului necesita OZZ'E crf r---n'1 ~
cunoasterea schemei electrice, sche- 06'Z - r::C
£1 21 n En '1'1
mei de configurare a automatului pro-
gramabil AP sl caietul sau de sarcini.
Schema electrtca de torta este -- ~.:.L £1
prezentata in fig. IV.B.9, schema ~---P£.:.L 21
electrica de cornanda in fig. IV.B.10 iar
;,>---iv <1 ---u-
schema de conectare sl configurare AP + __ ..LJ
in fig. IV.B.11.
Caietul de sarcini al automatului
pentru anclansarea rezervei AAR este
E~c.,z
:~
-
0
I
~~
_JI-'
~~
I-'
prezentat in fig. IV.B.12 sub forma unei
 Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice IV. Automatiziri

ficate cu ajutorul unei rnarcl plasate in conectare ~i deconectare, are prioritate AP. in reteaua Petri din fig. IV.B.12
interiorul lor. La momentul initial este deconectarea prrintr-o interblocare acest semnal interpreteaza tranzitia de
activa iocatia L 16. Toate variabilele 10- electrica realizata de contactul normal la L3 la L5 prin intermediul timerului T3
gice care interpreteaza 0 locatie iau inchis K4 din circuitul 50, fig. IV.B.11. dupa ce este negat ~i temporizat cu
valoarea logica unu (adevarat) atunci Din locatla L3 se poate trece in L5 0,3 s. Declansarea acestei tranzltii
cand locatla este actlva, Pentru ampli- sau L 11 atunci cand apare una sau dezactiveaza L3 si actlveaza simultan
ficare se specifica numai variabilele doua avarii in amonte. Daca traducto- L5. in L5 se deconecteaza statia 1 de
care i~i modifica valoarea. in locatia rul de tensiune minima F31 (fig. IV.B.9) alimentare cu ajutorul intreruptorului
L 16 automatul este initializat ~i toate actloneaza contactul sau normal inchis 011 prin trimiterea unui semnal logic
variabilele logice iau valoarea zero din circuitul 240 (fig. IV.B.13) se trimite unu la tesirea 02 a AP (fig. IV.B.11). 8e
daca nu se speclltica alttel, De un semnal logic zero la intrarea 105 a actioneaza releul K4 care la randul sau
exemplu, in locatia L 11 din fig. IV.B.12,
automatul pentru anclansarea rezervei
AAR executa toate actiunlle corespun-
.., ;!
zatoare unei avarii dub Ie in amonte. in ~ ~ x~
acest scop ie~irile AP notate cu 02, 04
..j"
sl 83 iau valoarea llica unu, releele co- NZ
(j:I: :I:
respunzatoare K4, K6 se actioneaza ~i
lampa H9 sernnallzeaza (fig. IV.B.11) in
~ -
N
XtC>. x
consecinta se deconecteaza intrerup-
'<.Y
toarele 011 sl 012 (fig. IV.B.10). ....
:I: ;! t!!
Tranzltlile, desenate prin linii perpen- .,; .,; ~
diculare pe arcele orientate, suntt inter- ::=> ~
O:I: ___!:_
pretate de variabile sau expresii logice.
Cand acestea iau valoarea logica unu
N
- N
N N ;::

(adevarat) sl toate locatille precedente ""

:.::
sunt active tranzltia se declanseaza.
Prin aceasta operatie toate locatllle
N '"
:.::
- ...
C>

-
precedente tranzltlel se dezactiveaza ~i ""
:.:: N
(j
I
cele posterioare franzltiei se acnveaza,
De exemplu tranzitia de la locatia L3 la .., ;!
~ ~ XtC>.
N
x
locatia L5 este interpretata de 0 tem- '<.Y
porizare care face variabila logica T1 :=~ N
:I:
O:I:
egala cu unu dupa 0,3 s de la activa-
rea locatiei L3 daca negarea variabilei
105 ia valoarea unu, adica traductorul x N
X ... -
on

de avarie la tensiune minima F31 i~i

acnveaza contactul normal inch is. 8e i: ~
foloseste un contact normal inchis
;;; ......
t!!
.,; ...
N

~2= ~
___!:_
pentru detectarea avariei pentru a se O:I:
putea sesiza eventuale intreruperi ale N
- N
N N ;::

liniei de transmisie a semnalului (fail .... ..j"

:.::
safe). N
:.::
- ...
C>

Din locatla 16 in care AAR este in i- '--

tializat se poate selecta statla de lucru
..j"
:.::
~
(j
si statla de rezerva prin actlonarea bu- I

toanelor de impuls 821 si 822 care tri-

mit un semnal logic unu la intrarlle 101
~i 102 ale AP (fig. IV.B.11). Dupa de-
N
-
;;;::
clansarea tranzitlllor corespunzatoare
se trece in locatlile L 1 respectiv L2.
Daca s-a ales drept statie de lucru
N
N
statia de alimentare nurnarul 1 (locatia ~
D-
N

~
L 1) se poate porni/opri alimentarea prin N
:.::
N
U.
;;;::
actlonarea butoanelor de impuls N
l-
I

811/813 care trimit semnale logice unu :::::;

la intrarile 107R01 ale AP (fig. IV.B.11).
La pornirea statiei 1 se activeaza L3.
Aceasta locatle este lnterpretata de 0
actiune care trimite semnalul logic unu
N
-
la leslrea 01 a AP. Din fig. IV.B.11 re- N
:.::
zulta ca in aceasta situatie se activea-
za releul K3 care conecteaza la statla
<C
1 de alimentare intreruptorul 011 prin u N
N N
> ,....--,
actionarea contactului sau K3 din cir-
cuitul 50, fig. IV.B.10. Cu aceasta
....
0
;;;:: ~
£:! u:::
;;:; ~ ~ ~
ocazie se observa ca daca intrerupto- , I ....
...J :::::; ...J
rului i se transmit simultan semnale de
IV. Automatizari Capitolul 8: Automatizarea instala,iilor electrice

tsl actloneaza contactul sau normal iar in consecinta se conscteaza statia este interpretata de timerul T9 l;ll In
deschis in circuitul 40 (fig. IV.S.10). 2 de alimentare. Locatia L7 este inter- consecinta se declanseaza temporizat
Atunci cand intreruptorul 011 s-a de- pretata de 03 care devine unu la acti- avand loc reversarea la statla de ali-
conectat efectiv contactul sau din cir- varea sa. mentare nurnarul 1.
cuitul 40 (fig.IV.S.10).Atunci cand intre- Daca avaria din amonte dispare, Aparltla unei avarii in aval de intre-
ruptorul 011 s-a deconectat efectiv adlca tensiunea statiei de alimentare 1 ruptorul 011 este sesizata de catre
contactul sau din circuitul 220 (fig. revine la normal mai mult de 0,3 s, acesta l;liAAR trece din locatllle L3 sau
IV.S.11)se inchide l;li 103 = 1. Tranzitia atunci timerul T7 declanseaza tranzitla L7 in locatlile L 12.
dintre L5 sl L7 se declanssaza, L5 se spre L9. Modul de functlonare al AAR in cazul
dezactiveaza, L7 se activeaza simultan, Tranzitia dinspre locatiile L9 l;li L3 selectarll sursei 2 de alimentare drept

~
~
:;;':"
sY
iE
fj) ~~
II:

~
~~

t .... ,1
VI

,.., ""
VI
r-.
~
r-.
~
C'.

.c'\
,_
~
-

""
.c'\
-
~ N
'-"
IT>
~ ~ VI
r-.
~ ~
It!
IT> ~ L.l.JV> r-.
~ ~,I ~
-
L.l.Jin IT>
~ VI C'. ~
~ ""
L.l.Jin
~
N
~
'"
""' ~ '"""' -
u..
It! 'll ~ '" ""
d .c'\
~:I:
'-"

.;
~
.;
N
IT>
u..
~
..c'\
~!! ~'-"
d:l: ;::: ~ ~~
""' o:E NZ ;t'
C'.
IT> ;!
.... ,1 ""
-'rll

0
N
d .c'\
L.l.Jin IT>

~ ~ '-"
'"
:i:!
N
"! L.l.Jin .c"\
"'f
IT>
,..,,1 '-"
u.. d r-.
It! 'll h
;t' ~ ~ ~ '",
~ ;;; :.:
u.. r-.
.; .;
;:::-c N,I ""
d:;:
~
,Y
d C'. sr=il
'-" ~
~~ ;t'
.c"\
,
:.:
N N
'-"
N
N
"'-4'
C r-.
~ -'rll

D
'" L.l.J IT>
N
L.l.JV>
,
:.:

~
,Y
r-.
!:O~

"
u "
u U
>
"<t
U
> "
u
"
u U

-
Qj

I~
C\J 0 -
'oJ
'oJ

L> > u
C\J
C\J
C\J Qj"<t
"<t
C\J
>
0
....J ....J ~C\J 'oJ 'oJ

I::Q -

-
M
....J
C\J
M
....J
 • Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice IV. Automatiziiri

Initializare ARR,Q6

1<1>2

R<I>l R<I>2
~
1<1>1

T 9 {L9/t IO,3s}
T 10 {Ll OIt/O,3s}

3.I<I>51t10,3s} T {M4.Ill1t10,3

t T,{M8.1111 O,3s}

Avarie aval, S4

Fig. IV .8.12.
IV. Automatizari Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice

I05.T4{M4.Ill t/O,3s}

t T,{M8.1111 o,3s1

Fig. 1V.8.13.
 Capitolul 8: Automatizarea instalatiilor electrice
x, x' x x: x;
Fig. 1V.8.14.
sursa de lucru, ln care este activa
locatla L2, este asernanator deoarece
reteaua Petri este slrnetrlca.
o pertorrnanta lrnportanta a automa-
telor 0 constituie reversibilitatea, adica
posibilitatea revenirii ln oricare locatle
dupa un numar finit de tranzitii, Retea-
ua Petri din fig. IV.8.12 are 0 locatle
sursa L 16 fara nici un arc de iesire sl
doua locatii receptoare L 11, L 12 fara
nici un arc de lesre. Din aceasta cauza
reteaua nu este reverssibla. Pentru a
obtine aceasta pertorrnanta se adauqa
doua arce suplimentare de la L 11, res-
pectiv L 12 la L 16. Tranzltlile care con-
troleaza deplasarea rnarcilor pe aceste
arce sunt interpretate de variabila logi-
ca R03 care ia valoarea logica unu
atunci cand este actionat butonul de
inltlalizare S15 a AAr (fig. IV.8.11).
lnitializarea, adlca activarea tortata a
uneia sau mai multor locatii, este 0 alta
pertorrnanta a automatelor. ln cazul
MR prin inltlallzere, actionarea buto-
nului S 15, trebuie sa devina activa 10-
catia L 16 indiferent de starea automa-
tului. Realizarea acestei actiuni s-ar
traduce Tn reteaua Petri din figura
IV.8.12 prin introducerea unor arce cu
tranzitii interpretate de variabila logica
R03 de la toate locatille la locatia L 16.
Deoarece prin introducerea acestor
arce reteaua Petri s-ar complica foarte
mult am preferat sa introducem initiali-
zarea nu ln caietul de sarcini ci ln algo-
ritmul de programare care va fi prezen-
tat ln continuare.
Pentru ca un automat sa functioneze
IV. Automatizari
r'n ~
1 ·1
Sn I
1
X n
x:+~I I
I
Fig.IV.8.15.
i'
Tntr-un mod determinist este necesar
ca Tn reteaua Petri sa nu existe conflic-
te structurale sl efective. Aceste con-
flicte pot aparea daca dintr-o locatie 1
pleaca mai mult de doua arce sidaca Sn
tranzltiile corespunzatoare se declan-
seaza ln acelasi timp. Conflictele struc-
turale sl efecti pot fi eliminate prin in-
terblocare.
Reteaua Petri pentru MR, interpre-
tata sl temporizata, rnodificata astfel
I+~
incat sa fie asigurate reversibilitatea ~i X n
eliminarea conflictelor structurale ~i
efective se nurneste contorrna ~i este
prezentata ln fig. IV.8.13.
Pentru implementarea automatelor fig. 1V.8.16.
descrise de rete Ie Petri interpretate,
X,
temporizate ~i conforme, retele care co-
respund unei clase largi de grafceturi ~i .,1
n
= (Sln + i') + -;;x'
n n (8.5.1)
automate finite (FSM) folosite ln prac-
nca, am prop us (10, 11,3, 12) 0 metoda
bazata pe folosireaaa automate lor X'+"
n
= s'n It + (rl n
+ i' )X'
n (8.5.2)
elementare cu prioritate la pornire.
Metoda de implementare propusa Prima relatie (1) se refera la locatiile
necesita prelucrarea retelei Petri pentru active initial (L4 ln fig. IV 8.14) iar a do-
asigurarea caracterului sau conform. ua relatie (2) este valabila pentru loca-
Pentru aceasta, se fac modificarile ne- tiile inactive initial. Variabilele logice au
cesare pentru inlaturarea buclelor care urrnatoarea sernnificatie:
produc degenerarea, pentru asigurarea • i - condltia de lnitialtzare a automa-
repetabllitatil sl viabilitatii ~i se elimina tului;
prin interblocare conflictele structurale • Sn - conditia de setare a bitului n;
efective. 0 astfel de retea este prezen- • rn - conditla de resetare a bitului n.
tata in fig. IV.8.14. Se codifica distribu- Implementarea relatiilor (1) sl (2) prin-
tiv locatiile sl se atribuie flecarui bit un tr-un program pentru AP elaborat sub
automat elementar cu prioritate la por- forma LD (ladder diagram) este prezen-
nire. ln aceste conditii relatiile log ice tata Tn fig. IV.8.15 sl IV.8.16.
care asigura evolutia retelei ln timp Oonditia de setare a bitului caracte-
este data de urrnatoarele relatii log ice: ristic a unei locatll este data de declan-
IV. Automatizari Capitolul 8: Automatizarea instalaliilor electrice

I pentru locatla L4 din fig. IV.8.14. Deoa-

rece aceasta locatie este activa initial
se foloseste relatia (1). Conditla de se-
tare este data de declanserea tranzitlei
e1 sau e2 care sunt validate de locatii-
Ie L 1 respectiv L2. Deci:

(8.5.3)

Conditia de resetare a bitului cores-

punzator locatiel L4 este data de de-
clansarea tranzltiel e3 care este valida-
ta de locatille L3 l;li L4.

(8.5.4)

Se inlocuiesc conditille de setare :;;i

resetare in relatia (1) l;li se obtine dupa
aplicarea teoremei De Morgan.
x~ = x:e1 + x~e2 + x~x~e3x~ +i =
= x:e1 + x~e2 + (x~ + e3)x~ +i (8.5.5)

o retea Petri interpretata :;;icontorma

tip rnasina de stare (fig. IV.8.16) este
caracterizata de faptul ca in fiecare
tranzltle intra :;;i iese un singur arc.
Daca se foloseste aceeasl metoda se
Fig. 1V.8.17. obtlns urmatoarea relatle logica pentru
bitul caracteristic locatiei L4.

r. I
1

SI
1
F]
I
x4 = x1e1 + x2e2
I

= x:e1
I

+ x~e2
I

+ e3x4
+ x3e3 x4
(-'

+i
-) I
+ I=
.

(8.5.6)

Se observa ca pentru automate tip

rnasina de stare conditla de resetare
nu mai necesita validarea pentru de-
clansarea tranzitlel posterioare. Aceas-
1+ I!. 1+ I!.

x.I
x.
I
ta simplificare a metodei este impor-
tanta atunci cand implementarea auto-
matului se face cu automate progra-
mabile care folosesc automate ele-
Fig. 1V.8.18. mentare tip RS cu prioritate la pornire.
Automatele programabile poseda
instructlunl care implementeaza auto-
mate elementare. Pentru folosirea
acestor automate elementare la imple-
.1
I mentarea relatiilor (1) sl (2) Ie transfor-
rnarn in modul urrnator:
Relatia (1) corespunzatoare locathlor
active initial devine:

1
X'+LI
n
= (Sl + i') + -;;x'
n n n (8.5.7)
s.
I

Implementarea sa cu un automat
elementar SR cu prioritate la pornire
apare in fig. IV. 8.18
Helatia (2) corespunzatoare locatiilor
I!.
x.
1+
inactive initial 0 transtorrnarn in felul
I
urrnator:

Fig. 1V.8.19.
sarea tranzitiilor precedente iar condi-
tla de resetare a acelulasi bit este data
de declansarea locatiilor posterioare.
Declansarea unei tranzltli are loc daca
X'+LI
n
= S'
n
ji + (rl n + i' )X' n (8.5.8)
Automatul elementar SR cu prioritate
este vaudata, adica toate locatlue pre- la pornire corespunzator apare in fig.
cedente sunt active si conditia logica IV.8.19.
atasata are valoarea 1 (adevarat), Drept Drept exemplu se determina conditi-
exemplu, sa determinam relatla logica ile de setare sn sl resetare rn pentru 10-
 Capitolul 8: Automatizarea mstalatiilor electrice
006
007
---i~ 102
008
---i~ 101
009
010
-1~ M03
01'1
MOB
~-----i
I~
R06
catia L 1 inactiva initial a automatului
pentru anclansarea rezervei AAR cu
caietul de sarcini dat de reteaua Petri
interpretata, temporizata si contorrna
din fig. IV.B.13. Conditia de setare s1
ca locatia L 1 sa fie activa, impune ca
una dintre tranzitille precedente sa se
declanseze, 0 tranzitie se declanseaza
daca este validata, adica toate locatille
precedente sunt active, iar variabila 10-
gica ce 0 interpreteaza ia valoarea unu
(adevarat), Locatia L 1 este accesata de
patru arce in structura SAU, deci con-
ditia sa de setare este:
Pentru calculul conditiei de resetare
r1 tinern seama de rezultatul obtinut
anterior referitor la automatele finite
(FSM). Pentru acestea nu este neesara
la calculul resetar!i validarea tranzitiei
in vederea declansarii sale. Cu aceasta
observatie constatarn ca conditia de
resetare r1 a locatiei L 1 prin care
aceasta devine inactiva, impune ca una
-L
J
~
M02
I~
R01
Fig. 1V.8.20.
din tranzitilte posterioare sa se dec lan-
seze. Din L 1 pleaca doua arce in struc-
tura SAU si deci conditla de resetare
este:
(B.5.10)
lnstructiunile de program LD (ladder
diagram) pentru automatul programabil
corespunzatoare locatiei L 1 se obtin
introducand conditiile logice (9) sl (10)
in fig. IV.B.19. Se obtine rezultatul din
fig. IV.B.20 cu urrnatoarele observatii:
1. Programul LD a fost realizat de data
aceasta sub forma de schema des-
tasurata LD (ladder diagram) in fig.
IV.B.20 conform specificatiilor stan-
dardului lEG 61131.3;
2. Microautomatul programabil permite
un numar limitat la patru contacte
intr-un circuit. Folosind conditia de
setare (9) in fig. IV.B.19, ar rezulta un
circuit cu cinci contacte. Pentru a
realiza totusi programul, am reuntat
la butonul de initlalizare i conectat la
intrarea R03 a automatului. Acest
buton va fi folosit numai la pornirea
IV. Automatizari
----------1c
R
M01
M01
S
I/~
110
AAR prin activarea locatiei L 1;
3. lnitializarea AAR se va face cu
ajutorul butoanelor START/STOP al
AP sl pornirea AAR cu butonul i;
4. Prioritatea la porn ire a automatului
este asiqurata de faptul ca intai se
lrnplernenteaza in fig. IV.B.20 condi-
tia de resetare ~i apoi conditia de
setare;
5. Programul LD conform specificatiilor
standardului lEG 61131.3 pentru
AAR implementat pe un microauto-
mat programabil este format din au-
tomate elementare de tipul celui din
fig. IV.B.20 pentru toate locatiile din
fig. IV.B.13.
Programarea automatelor programa-
bile se poate face folosind aceeasi me-
toda ca cea prezentata pentru micro-
automatele programabile ~i exemplifi-
cata in cazul automatului pentru an-
clansarea rezervei. In acest caz, dato-
rita resurselor crescute pe care Ie au
automatele programabile, se renunta la
resfrictiile adoptate in cazul microauto-
matelor programabile.
IV. Aulomatizari

Capitolul 09
Sisteme domotice
 Capitolul 09: Sisteme domotice IV. Automatizari

9.1. Tehnologia infonnatiei implementare sl folosinta. Sistemele inserate "embedded" - pot fi

(IT) penbu Clldiri Inteligente Aspectul "functional" este un exem- de asemenea asociate.
,i domotici plu de .rnodelare pentru specificare", ln aspectul "functional" sunt incluse
in carte aspectele "comportamental" ~i aspectele de descriere a activitatilor si
"structural" pot fi incluse in grupul proceselor sub forma unor liste de pro-
9.1.1. Activiti1i de dezvoltare .rnodelare pentru proiectare". ceduri sau diagrame "data-flow".
In aspectul "comportamental" sunt Modelele despre date/inforrnatii sunt
Conceptul de cladire inteligenta inte- incluse toate modelele asociate con- cuprinse in modulul .slsterne de infor-
greaza contributia mai multor aqenti. trolului diferitelor dispozitive ~i resurse. rnatii".
Fig. IV.9.1.1 prezinta mai multe acti-
vitatl de dezvoltare asociate imp lemen-
tarii conceptului de clad ire inteligenta sl
Mediu
care identifica trei grupuri importante,
fiecare dintre ele asociate diferitelor
grupuri de persoane, de la echipele de
proiectare la utilizatori.
Primul grup, din varful fig. IV.9. 1.1,
denumit "dezvoltare", este asociat cu
Dezvoltare "Off-line"
dezvoltarea sistemului. Telut acestui
grup de activltati este dublu: pe de 0
parte sa asigure dezvoltarea unor sub-
sisteme ce urrneaza sa fie instalate in
cladire, produse de grupuri de proiec-
tanti sl arhitecti si, pe de alta parte, sa
asigure ca aceste sub-sisteme sa inte-
ractloneze astfel lncat sa se poata be-
"On-line"
neficia de interoperabilitatea lor.
Activitatea grupului de la baza, de-
nurnita .executie", este responsablta de
Real-time/"on-line"
operativitatea in timp real a sistemelor
domotice. Principalii aqenti care Fig. 1V.9.1.1. Dezvoltarea activitl1ilor Tn interiorul conceptului de
interactloneaza cu aceste sisteme includ Clidire Inteligenti.
managerii, proprietarii si utilizatorii.
Asigurand in mod convenabil lega-
tura intre cele doua grupuri anterioare, Functionalitate
se poate indentifica, la mijlocul fig. 1 activitati
grupul de "configurare". Actlvitatile in
interiorul acestui grup sunt de 0 im-
portanta esentiala pentru suportul im-
plernentarllor incrementale, schirnba-
rilor in clad ire ~i reconfigurarea dina-
mica a resurselor cladirii.

9.1.2. Concepte de modelare

pentru clAdirile inteligente arhitectura
informare
Din punct de vedere general pot fi
considerate doua tipuri de obiecte: Flg.IV.9.1.2. Diferite aspect ale modelirii Clidirilor Inteligente.
- in primul grup, obiectul fundamental
este specificatla: aici, caracterizarea
sistemului va fi indeplinita dintr-un
punct de vedere "extern", ca intr-un
"black-box" la care se cunosc numai
lntrarile sl ieslrile;
- in cel de-al doilea, obiectul specific
este sprijinul prolectarll/lrnplernentertl.
ln acest caz este necesara cunoaste-
rea in detaliu a caracteristicilor in-
terne ale modelului.
In fig. IV.9.1.2, cele mai importante
aspect (din punct de vedere al tehno-
logiei lntorrnatlei) sunt: comportamen-
tul, functionalitatea, structura ~i infor-
rnatia sistemului. Acestea trebuie vazu-
te ca fiind complementarele unui ace-
lasl sistem complex, cladirea inteligen-
Fig. 1V.9.1.3. Integrarea ,i dezvoltarea activiti1ilor care folosese
ta, care permit sustlnerea specitica a
standarde ,i reprezentiri europene.
unor actlvitati de modelare, specificare,
IV. Automatizari
9.1.3. Standarde utilizate
Conceptul de cladire inteligentaJ
domotica este in mod intrinsec unul
multidisciplinar. De aceea, este de as-
teptat ca diferitele cornunltati incluse in
diferite proiecte sa alba diferite con-
cepte des pre formalismele cele mai
potrivite, precum sl despre modelele ~i
unlltatlle care trebuie folosite.
Chiar daca se utilizeaza diferite mo-
dele sl unelte, toate grupurile trebuie sa
contribuie la speciticatia globala a cla-
dirii, asa cum se prezinta in fig. IV.9.1.3,
unde aplicatlile specifice sunt integrate
~i interoperabile.
9.2. Proiectarea sistemelor
domotice
in zilele noastre, instrurnentatia, apa-
ratele ~i sistemele de automatizare in
interiorul cladirilor nu pot fi concepute
ca elemente independente, deoarece
cerintele referitoare la confortul indi-
vizilor versus economisirea resurselor
de energie cat si programarea facili-
tatilor ~i actionarea la dlstanta, sunt
esentiale in aplicatii,
Dezvoltarea sistemelor de automati-
zare care sa raspunda nevoilor "do-
mestice" lrnplica 0 conceptie unitara
despre elementele hardware sl soft-
ware, acestea genercind functil specifi-
ce sau locale, de 0 complexitate relati-
ve red usa. Pe de alta parte elementele
trebuie sa fuctloneze impreuna pentru
a indeplini functii globale la nivelul unei
case sau cladiri.
Tinand cont de elementele compo-
nente, sistemele pot fi clasificate in
felul urrnator:
- Sisteme care implementeaza functli
definite de un nurnar finit de start;
- Sisteme care implementeaza regula-
toare pentru controlul dimensiunilor;
- Sisteme complexe care implemen-
teaza strategii de control;
- Sisterme inteligente, capabile sa re-
cunoasca limbajele, mesajele, sa se
autoadapteze automat anumitor cir-
curnstante, sa rscunoasca stanle si
sa raspunda in concordanta cu ele.
Sistemele actuale distribuite au in
cornponenta microcontrolere sau mi-
croprocesoare care Ie genereaza func-
tionalitatea: ele transmit si preiau date
de la protocoalele de comunicare, cu
scopul de a-si corela functille cu cele
ale sistemului integrat clildirii.
De la mijlocul secolului trecut a fost
statuat principiul care stipuleaza ca fie-
care functie va fi implementata de pro-
priul procesor, principiu care permite:
• 0 structure functionala de aplicatll;
• 0 dezvoltare separate de module
hardware sl software;
Capitolul 09: Sisteme domotice
• 0 integrare usoara a unor interfete Acestea pot fi:
pentru: - Limbaje de programare de nivel sea-
- reducerea costurilor de dezvoltare; zut, denumite "low level program·
- reducerea costurilor de productle; ming";
- reducerea costurilor de rnentenanta, - Limbaje de program are de nivel
in plus, prin definirea anumitor mediu "medium level";
intertete ale sistemelor domotice este - Limbaje de program are de nivel lnalt,
posjbila 0 rscunoastere automata a "high level";
functiilor, astfel identificandu-se 0 retea - Macro-limbaje, limbaje specializate
de elemente adltionale, Acest meca- diferitelor domenii, ca de exemplu
nism poate fi aplicat tuturor elemen- XML (Extensible Markup Languaje);
telor domotice ~i sistemelor si este - Limbaje formale (destinate pentru de-
denumit "plug and play". scrierea a ceea ce 0 aplicatie sau un
in anumite situatf este necesar sistem trebuie sa faca), ca de exem-
pentru structurarea elementelor sis- plu UML (Unified Modeling Language)
temelor domotice sa se automodifice sau VRML (Virtual Reality Modeling
singure in mod automat, in interiorul Language).
ciclului lor de viata, pentru a obtine
obiectele dorite intr-o rnamera optima. 9.3. Sistemul EHS
Astfel de sisteme, care pot sa-si mo- (European Home System)
difice structura in interiorul functiilor
lor, in scopul indeplinirii anumitor cri- ESH este un protocol de cornunicatle
terii de optimizare sunt denumie "siste- dedicat sistemelor Home Automation
me cu reconfigurare". in acest scop (automatizarea cladirilor - domoticii)
"program area in-system" a acestor ele- care se concretizeaza printr-o noua fa-
mente a dobandit 0 irnportanta sporita za actuala: prod use hardware si soft-
in sistemele domotice actuale. ware.
Sistemele distribuite sunt de aseme- Specificitatea sistemului EHS a fost
nea configurate cafre 0 ierarhie a ele- definita ca dedicata aplicatiilor in eta-
mentelor constituente, fiecare grup de diri, care pot comunica sl "imparti" re-
elemente fiind diferit activat pentru: sursele existente. Protocolul European
- implementarea functiilor locale; EHS este fundamentat pe 0 comuni-
- conducerea unui grup de functii; care impartita ("shared") ~i functional i-
- integrarea ~i supervizarea actlvltatilor. tati ale dispozitivelor bine definite.
Totodata, exlsta "sisteme dedicate" EHS precizeaza "physical layer",
pentru ajustarea anumitor procese: "data layer", "network layer" sl "ap-
sisteme care implementeaza confortul plication layer" in sistem (fig. IV.9.3.1).
termic sau luminos, sisteme de supra- Modelul urrneaza structura 081
veghere a unitatilor, sisteme care inter- (Open Standard Interconnection) ca si
vin in controlul echipamentelor audio- model de referinta,
vizuale, in accesul clildirilor ~i pentru Stratul "layer application" traduce
controlul cornunicatiilor. limbajul intr-un cadru de date, capabile
Este esentiala pentru aceste sisteme sa circule in retea,
intercomunicarea, ca un aspect optimal "Data link layer"-ul, separat in doua
de indeplinit. substraturi, "Medium Acces Control"
Deoarece elementele sistemelor do- (MAC) ~i Logical Link Control (LLC),
motice sunt, in general, elemente pro- rnanevreaza conversia fluxului de bitl,
gramabile, mediile de programare sl regulile de acces catre retea, recu-
limbajele de programare sunt mijloace noasterea cadre lor ~i produce intele-
utilizate in implementarea functional ita- gerea ~i repetitia acestui mecanism.
tii lor. "Network layer" (stratul de retea) este
Applicalion Layer
--------------------------. :
,
,
1 ---------------------------------------- ,
Network Layer
Data Link Layer (PL)
1 --------------------------- ,,
EHS
frame structure
2 - two bytes
t - one byte
Fig. 1V.9.3.1. Nlve. de procesare a mesaJelorln cazul unui protocol EHS.
 Capitolul 09: Sisteme domotice
Fig. 1V.9.3.2. Structura comenzllor Intr-un EHS, corespunzAnd
identic pentru toate unitatile compo-
nente ale EHS sl conduce datele catre
ruta (adresele care acceseaza 0 unitate
din mai multe sub-straturi).
Arhitectura unei retele EHS se ba-
zeaza pe controlere sl dispozitive co-
nectate in diferite domenii.
Controlerul denumit "feature control-
ler" (FC) comroleaza apllcatia dornotica
sl produce programe si inteligenta pen-
tru aplicatle ca, de exemplu, resurse de
monitorizare, algoritmi de control sau de
luare a deciziilor in procesul condus.
Un dispozitiv produce sl conduce re-
sursele aplicate. De exemplu, un sis-
tem de incalzire electric conduce resur-
sele de incalzire, un termostat stabiles-
te pragul de temperatura. in general,
un dispozitiv apartine unui domeniu de
apllcate, dar poate fi impartita de mai
multe controlere.
Fiecare dispozitiv este descris de un
Device Descriptor (DO). Toate dispozi-
tivele care au acelasi DO sunt intersan-
jabile (fig. IV.9.3.2).
9.4. Principii, tehnici
,i modere ~ntru
comuni~a iri sistemele
domotice
Orice sistem de transmisie a informa-
tiei lrnpllca un ernitator (sursa de infor-
rnatie) care furruzeaza mesaje, un canal
de comunlcatle sl un receptor. Trans-
misia inforrnatiei presupune diferite
tehnici de cornunlcatie: modulatla im-
pulsurilor in amplitudine, rnodulatla im-
pulsurilor in cod, rnodulatia "delta".
Un sistem de transmisie la dlstanta a
datelor, cunoscut ~i sub denumirea de
sistem teleinformatic, este un ansam-
blu arhitectural de echipamente inteli-
gente conectate intre ele prin legaturi
de date. Sistemul teleinformatic include
un nurnar arbitrar de procese ~i fiecare
proces este condus de un echipament
de automatizare propriu, care are una
sau mai multe lntertete de legatura cu
EHS
unui DD.
reteaua de cornunicatie, Oornunicatia
intre procese se etectueaza prin me-
saje, avand ca suport un subsistem de
comunlcatie distribuit. Arhitectura sis-
temelor teleinformatice este rnodulara
~i structurata ierarhic.
Canalele pentru transmisia lntorrnati-
ei, de obicei, sunt linii de comunicatle
pe fire metalice, fibre optice sau radio.
Tehnicile de comunlcatle specifice
pentru transmisia datelor prin linii me-
tal ice, In ordinea aparltlel, sunt urma-
toarele: comutarea de circuite, de me-
saje sl de pachete.
Modelarea este 0 metoda de studiu a
sistemelor complexe, greu accesibile
cercetarii directe, cu ajutorul unor mo-
dele teoretice sau materiale, cu care res-
pectivele sisteme prezlnta 0 analogie.
Modelul topologic al unui sistem te-
leinformatic este un prag neorientat
G = (N,R), in care nodurile (varfurile) N
reprezinta echipamentele inteligente,
iar arcele (ramurile, legaturile) R repre-
zinta legaturile de cornunlcatle,
Configuratiile cele mai raspandite sunt:
retea in stea, retea in linie, retea ar-
borescenta, retea in inel, retea in piasa.
Modelulstructural are rolul de a eviden-
tia repartizarea functiilor intre diferite
Sistem A
7 Apllcatls
6 Prezentare
5 Sesiune
4 Transport
3 Hetea
Sistem
2 Legiitura de date
mediar
1 Nivel fizic
l Mediu de cornunicatie
Flg.IV.9.4.1. ModelullSO-OSI pentru Interconectarea
IV. Automatizari
componente ale sistemului teleinformatic.
Modelul arhitectural. Din cauza com-
plexitatii lor deosebite, sistemele telein-
formatice au fost concepute ~i proiec-
tate intr-o rnanlera ierarhlca, cu 0 serie
de niveluri, fiecare fiind construit pe
baza nivelului inferior.
Modelul interconectsrii sistemelor
deschise (OSI - Open Systems Interco-
nnectation), dezvoltat in cadrul Organ i-
zatiel lnternationale de Standardizare
(ISO - International Standards Organi-
zations), se retera la procesele de soft-
ware care permit schimbul de inform a-
tii intre sisteme diferite, in principal,
pentru legarea echipamentelor inteli-
gente in retele. S-a constatat necesita-
tea orqanlzarll unei ierarhii de procese,
intre care legaturile se asiqura standar-
dizat de jos in sus.
Modelul arhitectural ISO-OSI este
proiectat in ideea stabilirii cadrului de
I coordonare a dezvoltarll standardelor
existente ~i viitoare pentru interconec-
tarea sistemelor (fig. IV.9.4.1).
Sistemele de conducere distribuite
(asa cum este cazul mstalatiilor din eta-
diri) sunt sisteme deschise, la care se
pot conecta, respectiv deconecta, alte
sisteme. Modelul de reterlnta propus
de standardul ISO 7498, descrie sapte
niveluri pe care trebuie asiqurata com-
patibilitatea Intre doua sisteme interco-
nectate (fig. IV 9.4.1), corespunzatoare
celor sapte functli care intervin In co-
rnunicatia dintre sisteme.
I
9.5. Structura sistemelor
domotice, magistrale, r:e1:ele
,i standafde cfe comunic8f:ie
Tehnicile actuale de conducere a
proceselor au condus la utilizarea unor
sisteme numerice de prelucrare a infor-
rnatiei cum ar fi regulatoarele numerice,
automatele programabile, calculatoarele
de proces, sistemele multiprocesor,
care ridica problema transferului de
date, sub forma numerica, intre aceste
Sistem B
7 Aphcatie
6 Prezentare
5 Sesiune
4 Transport
3 Retea
inter- 2 Legiitura de date
1 Nivel fizic
I
slstemelor deschlsa.
IV. Automatiziiri
echipamente. Sistemul de transmisie de
date va avea 0 structura ierarhizata,
care va urmari structura ierarhizata de
conducere a procesului.
Progresele din microelectronica, rea-
lizarea dispozitivelor cu un inalt grad
de integrare, deterrnlna pafrunderea
tehnicii numerice in achlzitia sl prelu-
crarea intorrnatlel la nivelul procesului,
inlocuind rapid adaptoarele solutlei
"sistem unificat". Structurile inteligente,
programabile, care iau locul adaptoare-
lor sunt robuste sl mult mai bine adap-
tate la conditiile din proces, motiv pen-
tru care sunt denumite frecvent "echi-
pamente de camp". Aceste echipa-
mente sunt conectate intre ele pe 0
rnaqistrala sertala, numita rnaqlstrala
de proces sau magistrala de camp
(fieldbus).
Un sistem ierarhizat de conducere si
transmisie de date cu 0 structura, care
poate satisface aplicatll de mare com-
plexitate, poate fi structurat pe patru
niveluri.
Nivelul proces/aparatura de camp
este nivelul la care are loc achizltia de
date de la traductoare sl se trimit co-
menzi spre elementele de executie.
Nivelul proauctie/tsbncetie grupeaza
echipamente de conducere a procese-
lor care se interconecteaza prin retele
locale (LAN - Local Area Network).
Echipamentele interconectate sunt au-
tomate programabile, echipamente de
conducere nurnerlca, regulatoare nu-
merice, calculatoare de proces.
Nivelul conducere/gestiune asigura
conectarea intre ele a diferitelor retele
existente la nivelul productie/tebricatie.
Nivelul supervizare este un nivel
utilizat numai in cazul apllcatiilor com-
plexe ~i transmisia are loc, in general,
la distante mario
Sistemele de conducere lerarhlzata
s-au impus sl in automatizarea instala-
tiller din cladiri, lncat ASHRAE (Ameri-
can Society of Heating Refrigerating
and Air Conditioning Engineers) a ela-
borat un standard pentru 0 retea dedi-
cata autornatizarii instalatillor din cla-
diri, retea care poarta numele de BAC-
Net. Echipamentele de conducere din
retea sunt conectate printr-o magistra-
la de camp realizata conform acestui
standard.
Solutii standard pentru comuntcene
la nivelul proces
• Firma INTEL a elaborat specificatla
BITBUS Interconnect Specification,
care propune 0 metoda de conectare
la calculator a echipamentelor de con-
ducere dedicate sl a echipamentelor de
achlzitle a datelor din proces. Metoda
Capitolul 09: Sisteme domotice
bazata pe cornunlcatla seriala la vlteza
ridicata intre echipamentele inteligente
plasate chiar in proces, conduce la
elaborarea de sisteme distribuite, care,
datorita reauzaruor in domeniul
microelectronicii, permit perforrnante
sporite la preturl mai mici.
Magistrala BITBUS este definita ca 0
rnaqistrala seriala de mare viteza pen-
tru sisteme ierarhizate. in ceea ce pri-
veste controlul accesului la magistrala
BITBUS se disting doua modele:
- modelul ierarhic cu un singur nivel al
magistralei, care contine un singur
echipament master ce cornunica cu
mai multe echipamente slave;
- modelul ierarhic multinivel.
Din punctul de vedere electric, ma-
gistrala BITBUS este conceputa in
acord cu prevederile standardului EIA
RS-485, care permite conectarea pe
doua fire torsadate a unui numar de cel
mult 32 de echipamente.
• PROFIBUS (PROcess Field BUS)
este 0 norma industnala germana (DIN
19245), care conduce la asigurarea
comunicatiel intr-o conceptle unltara
pentru intregul spectru de apficatll de
la nivelul procesului independent de
aplicatie.
Serviciile in magistrala PROFIBUS sunt
structurate pe trei niveluri: nivelul fizic,
nivelul legatura de date ~i nivelul aplicatiei.
Arhitectura magistralei PROFIBUS este in
acord cu modelul de referinta ISO-OSI
pentru magistralele de camp.
Participantli conectati la magistrala
PROFIBUS pot fi partlclpanti activi (asi-
gura controlul accesului la rnaqlsfrata)
sau perticlpanf pasivi (fara controlul
accesului la magistrala).
Cornunicatla in reteua PROFIBUS se
efectueaza conform standardului EIA
RS-485, iar codificarea intorrnatiei este
de tip NRZ (nonreturn to zero). in acest
caz structura magistralei este liniara,
mediul de cornunlcatle este cablul bifi-
lar torsadat sau ecranat, care permite
interconectarea a maximum 32 de par-
ticipanti pe un segment (tronson) al
magistralei, fara a utiliza amplificatoare
de linie (repetoare). Daca se utillzeaza
repetoare, atunci nurnarul participanti-
lor poate creste pana la 127. Lungimea
magistralei PROFIBUS este de maxi-
mum 1200 m, atunci cano nu se utili-
zeaza repetoare ~i de 4,8 km, atunci
cand se utihzeaza repetoare.
Una din apllcatlile tipice de sisteme
informatice, la nivelul fabricatiei, este
reteaua de automate programabile.
Standardul de cornunlcatle PROF 1-
BUS, datorita tehnicii de transmisie
simple (semiduplex asincrona) sl a ali-
nierii lui la standarde intemationale, a
depasit nivelul de standard national al
Germaniei, fiind acceptat sl de firme
din alte tari. Este aliniat la standardele
Fig.IV.9.5.1 Accesulla maglstrall
prin metoda hlbrtdl in standardul
PROFIBUS.
lntemationale existente, deoarece arhi-
tectura magistralei are la baza modelul
de reterlnta ISO-OSI al unei retele loca-
le ISO 7498.
in standardul PROFIBUS, participan-
tii la cornunicatia in retea, care au din
punctul de vedere al sistemului de au-
tomatizare 0 complexitate mare sau
medie, pot avea controlul accesului la
rnaqisfrala ~i se numesc statii active.
Atunci cand exlsta 0 singura statle
activa in retea, accesul la maqistrala
este de tipul master/slave cu polling
central. in al doilea caz, cand exista
mai multe statli active in retea, metoda
accesului la maqlstrala este hibrida (fig.
IV.9.5.1):
• token ring (deplasarea in inel a jeto-
nului) intre statiile active;
• master/slave intre statiile active sl
cele pasive.
Sistemele de conducere distribuite in
general ~i sistemele distribuite din do-
meniul constructlilor in special, folosesc
pentru comunicatie interfata seriala.
Dezavantajul unui timp mai mare pentru
efectuarea transmisiei este compensat
de nurnarul redus de fire ~i pretul mic al
cablului, care nu necesita tehnologie
speciala de realizare. Standardele folo-
site pentru interfetele seriale sunt
RS-232C, RS-422, RS-423, RS-485.
Pentru firme specializate (STAEFA
CONTROL SYSTEM, HONEYWELL,
JOHNSON CONTROLS, LANDIS &
GYR, SATCHWELL etc.), singurul mod
de cornunicatle folosit este cel serial,
conform standardului RS-485.
9.8. Sisteme domotice
specializate
in cazul cladirilor, sistemele de con-
ducere sunt distribuite ~i distantele din-
tre echipamentele inteligente sunt de
ordinul sutelor de metri. Din punctul de
vedere al topologiei, modelele adoptate
pot fi in stea sau in inel. Modelul
structural este de tipul retea de cal-
culatoare, iar modelul arhitectural este
stratificat pe sapte niveluri, conform
modelului de reterlnta ISO-OSI pentru
sistemele deschise.
Arhitectura reprezentativa a unui sis-
tem de gestiune tehnlca a cladirilor
este prezentata in fig. IV.9.6.1.
La nivelul lnstalatiilor automatizate se
afla echipamentele specifice cladirilor
 Capitolul 09: Sisteme domotice
<D T EE T EE
Fig. 1V.9.8.1 Sistem de conducere
lerarhlzati a instalatillor din clAdlri.
Structura generalA.
1 - echipamente; 2 - automatizare
locala; 3 - gestiune tehnica;
4 - utilizator; T - traductoare;
EE - elemente de executle:
PLA - post local de automatizare;
RC - retea de cornunicatie;
PC - procesor de cornunicatle
cum ar fi: cazanele, schimbatoarele de
caldura, sistemul de disfributie al agen-
tului termic, sistemul de alimentare cu
2 d\i_ 3\i_
Flg.IV.9.8.2 Slsteme de conducere a Instalatillor din clAdiri. Varianta 1.
Fig. 1V.9.8.3 Sistem de conducere a instalatillor din clAdlri. Varianta 2.
'--
energie electridi ~i cel de iluminat, sta-
tille de hidrofor, dispozitivele de conto-
rizare a consumurilor de energie, gru-
purile electrogene, sistemele de supra-
veghere sl alarmare la incendii etc.
Nivelul autornatlzarf locale poate fi
implementat cu echipamente speciali-
zate sau cu automate programabile sl
functioneaza independent cu nivelul
trei. Nivelul doi aslqura conducerea
proceselor grupate la posturile locale
de automatizare.
Nivelul gestiunii tehnice este dotat,
de obicei, cu un calculator numeric.
Nivelul utilizator este rezervat perso-
nalului de exploatare si Intretinere a cla-
dirii, care este informat permanent des-
pre starea de functlonare a instalatiilor,
La acest nivel se iau deciziile privitoare
la regimul de exploatare a cladirii.
Pornind de la conceptia generala a
sistemului de conducere, prezentata in
fig. IV.9.6.2, se prezinta ooua structuri
care sunt adoptate de firmele speciali-
zate in acest domeniu.
Prima snuctura de sistem este pre-
zentata in fig. IV.9.6.3, in care elemen-
B conecteaza la magistrala proprie regu-
A latoarelor printr-un
Intertata grafica
cu utilizatorul
iesire
--'
IV. Automatizari
tele componente au urrnatoarea sem-
nificatie:
1 - adaptor de rnaqistrala, care asiqura
conversia semnalelor din standardul
RS-232 in standardul RS 485,
pentru transmisie de date pfma la
1200 m;
2 - interfata care asiqura transferul da-
telor intre echipamentul local sl
echipamentul de supervizare;
3 - automat logic pentru conducerea
secventiala a procesului;
4 - regulator numeric multicanal.
Sistemul este ierarhizat pe trei nive-
luri astfel:
• nivelul inferior contine echipamentele
de automatizare locala a proceselor,
formate din automate logice sl re-
gulatoare numerice;
• nivelul doi este rezervat comunlcatiel;
este constituit din supervizorul (con-
trolorul) la care se conecteaza toate
echipamentele locale sl din interfetele
1 si 2 pentru transferul datelor intre
supervizor lili echipamentele locale; la
supervizor se pot conecta si alte
rete Ie locale LAN A, LAN B.
• nivelul superior corespunde postului
central format dintr-un calculator per-
sonal dotat cu software-ul adecvat.
Modulul regulator numeric (4), din fi-
gura, poate fi conectat direct la interfa-
ta (2) proprie forrnand un singur echi-
pament, sau poate fi desprins sl utilizat
local pentru conducerea procesului. in
acest al doilea caz, fiecare regulator se
adaptor/convertor
RS-232/RS-485 sl intreaga retea de re-
gulatoare numerice este conectata la
supervizor numai printr-o sinqura inter-
fata (2).
Daca, in anumite aplicatll, este nece-
sara utilizarea mai multor supervizoare
conectate in retea, atunci lungimea
maxima a liniei intre primul ~i ultimul
supervizor nu poate depasi 1200 m.
Pentru distante mai mari se folosesc
modem-uri. De asemenea, daca dis-
tanta dintre postul central ~i supervizor
este mai mare de 15 m, transmisia se-
riala a datelor nu se mai poate realiza
conform standardului RS-232, fiind ne-
cesar ~i aici adaptorul RS-232/RS-485.
Cea de-a doua varlanta de imp lemen-
tare a sistemului de conducere a in-
stalatlilor din cladiri este prezentata in
fig. IV.9.6.3.
Echipamentele de conducere locala
exerclta controlul asupra proceselor
prin intermediul modulelor de intra-
re/iesire, in functie de complexitatea
procesului, sertarul electronic contine
nurnarul adecvat de module intrare/
iesire lili un modul de cornunicatie cu
nivelul superior. Schimbul de lntorrnatie
intre sertarele cu module lntrare/iesire
! ~i echipamentul de conducere locala
IV. Automatiziiri
coordonator se efectueaza pe 0 rna-
gistrala PROFIBUS, conform standar-
dului specific.
Echipamentul de conducere locala
indepllneste 0 serie de functii, dintre
care se pot rnentiona:
• programare orera (saptarnanala, zil-
nica, speciala etc.);
• reglari ale parametrilor din proces
(chiar ~i reglare adapt iva);
• optimizarea consumurilor energetice;
• memorarea datelor semnificative din
proces ~i administrarea bazei de date;
• rapoarte de functionare a instalatlel
(stari normale sau anormale, alarme,
rnanml logice, analogice sau numeri-
ce etc.);
• tratarea situatiel create la intrerupe-
rea accidentala a tensiunii de alimen-
tare sl reluarea functlonaril la resta-
bilirea alirnentarii cu energie;
• comunicatia cu reteaua subordonata
~i cu echipamentul de supraveghere
centralizata la nivelul ierarhic superior.
Topologia retelelor locale respecta
metodele topologice ale sistemelor tele-
informatice. Echipamentele .Jnteliqente"
conectate in retea trebuie sa com unice
intre ele, fapt pentru care este necesara
o conexiune fizica ~i 0 conexiune
logica. Se utilizeaza de obicei proto-
coale dinamice, care permit alocarea
canalului de comunlcatie numai utiliza-
torului care sollcita acest lucru.
9.7. Sistem i~rat pentru
conducerea ierarhlzati
a instal&1:iilordin clidiri
Cresterea gradului de complexitate a
proceselor tehnologice, corelata cu ne-
cesitatea opfimizarll regimurilor de func-
tionere, impun tot mai mult solutil mo-
derne in automatizarea acestora, atat in
ceea ce prlveste aspectele conceptuale,
cat ~i in ceea ce priveste aspectele
aplicative. Modalitatea ideala pentru in-
deplinirea obiectivelor care revin siste-
melor de conducere automata este or-
ganizarea acestor sisteme in structuri
ierarhizate, ce satisface exigentele ac-
tuale din automatizarea instaiatlllor.
Un sistem de conducere ierarhizata
este un sistem la care sarcinile de con-
ducere sunt distribuite pe mai multe ni-
veluri sau structuri.
in continuare, se prezinta 0 solutie
de sistem ierarhizat specializat pentru
conducerea instalatiilor din cladiri (fig.
IV.9.7.1.).
Orice cladire rnoderna, de dimensiuni
medii sl mari, de 0 anumita lrnportanta
sociala (hoteluri, spitale, scoll, cladiri
administrative, centre de afaceri etc.)
trebuie dotata minimal cu lnstalatie de
lncalzire autornatizata, instalatle impo-
triva patrunderii prin efractie ~i pentru
controlul accesului, instalatle de supra-
Capitolul 09: Sisteme domotice
veghere si alarmare la incendii ~I, In
anumite cazuri (hoteluri, spitale), cu in-
stalatle de asigurare sl monitorizare a
serviciilor in camere sau saloane.
Sistemul propus se rernarca prin fap-
tul ca permite integrareain sistem a unor
automate programabile sau a unor au-
tomate specializate, care pot proveni de
la firme producatoare diferite sau din ge-
neratil diferite, cu conditia ca acestea sa
fie aliniate la standardele de comunlcatie
pe magistralele sistemului ierarhizat ~i la
protocoalele de cornunicatie adoptate in
sistem. in vederea comunicatlel intre au-
tomate ~i calculatorul de la nivelul ierar-
hic superior, programarea automatelor,
cat ~i conceperea driverilor software
pentru calculator, se vor adopta distinct,
tinand seama de pertlcularltatlle echipa-
mentelor care se angajeaza la dialog
(calculator - automat).
in mod oblsnuit, un PC este capabil
sa comunice serial pe patru porturi. Din
acest motiv, in structura propusa, cal-
culatorul cornunlca cu doua echipa-
mente specializate (antiefractie sl sigu-
ranta contra incendiilor), cu un automat
programabil puternic configurat lncat
sa asigure conduceri secventlaie, re-
glari, cornunicatil sl cu 0 retea locala
de automate programabile (exemplu
reteaua PROFIBUS).
Sistemul ierarhizat propus poate fi
constituit dintr-o mare diversitate de
echipamente de automatizare, care
dispun de functiile de baza pentru con-
ducerea automata sl pentru comunica-
tie. Pentru fiecare cladire supusa auto-
rnatizerii, conflqcratla sistemului poate
dobandi forme particulare, insa nu se
poate indeparta prea mult de structura
din fig. IV.9.7.1. Acest sistem poate fi
construit cu un efort financiar redus,
deoarece poate prelua, partial, auto-
matizarea existenta in cladire sl poate
fi dezvoltat pe etape.
Argumentele prezentate pana aici au
stat la baza utilizarii termenului "integrat"
pentru sistemul de conducere propus.
intre nivelurile de automatizare sl su-
praveghere/gestiune, distantele la care
se etectueaza transmisia lntorrnatlel
pot atinge maxim 1200 m (RS-485).
Structura prevazuta in fig. IV.9.7.1 se
detaliaza prin prezentarea urmatoarelor
sisteme:
9.7.1. Sistem ieramizat pentru
conducerea unei instalatii
de incilzire
lerarhizarea sistemului de conducere
este structurata pe trei nivelurisi anume:
• nivelul aparatura de camp (nivelul de
proces);
• nivelul automatizare;
• nivelul supraveghere ~i gestiune.
Nivelul aparatura de camp este for-
mat din aparatele ~i echipamentele de
automatizare montate in procesul din
instalatla de incalzlre, motiv pentru
care acest nivel mai este denumit sl ni-
velul proces.
Nivelul automatizare este prezentat
de automatul programabil TSX 17-20,
produs de SCHNEIDER ELECTRIC, a
carui configuratie hardware este urrna-
toarea:
• modulul de baza al automatului;
• modulul de intrari analogice (patru
canale in tensiune 0... 10 V c.c.);
• modulul de iesiri analogice (doua ca-
nale in tensiune 0... 10 V c.c.);
• adaptorul pentru terrnorezlstenta.
Nivelul supraveghere $i gestiune este
asigurat de un calculator PC, care co-
rnunlca serial cu automatul programa-
bil. Software-ul utilizat de calculator
este sistemul de simulare sl comunica-
tie Kit, pentru sisteme analogioce, dis-
crete logice cu esantlonare, conceput
in Catedra de Electrotehnica din Uni-
versitatea Tehnica de Constructii Bucu-
restl, ~i completat, in mod special, pen-
tru conducerea ierarhizata a lnstalatillor,
cu driveri de cornunicatle dedicate. in
volumul .Jnstalatll de Incalzire'' §7 sunt
prezentate sistemele de gestiune a
energiei termice.
9.7.2. Sistem ieramizat pentru
asigurarea ,i monitorizarea
serviciilor in camerele unui hotel
Din structura generala propusa in fig.
IV.9.7.2., reiese ca sistemul de con-
ducere poate asigura ~i ierarhizarea
intre un calculator PC si 0 retea de au-
tomate programabile APC 702 (produ-
se de AUTOMATICA SA din Bucuresti),
conectate conform standardului de co-
rnunicatie seriala pe doua fire RS-485,
protocolul PROFIBUS.
Scopul constituirii retelei de automa-
te programabile este acela de a oferi 0
solutie de preluare sl deservire distribu-
ita in camerele unui hotel, cum ar fi:
prestatii ale menajerei de pe etaj, soli-
citari la spalatorie, bar, receptle etc.
Reteaua de automate APC 702 este di-
rnensionata pentru un hotel cu parter si
patru etaje, care are 20 de camere pe
fiecare nivel. La fiecare nivel a fost pre-
vazut cate un automat programabil, ca-
re trateaza solicitarile de la camere
catre oficiul menajerei pe respectivul
nivel. Interconectarea in retea a auto-
matelor de la fiecare nivel, permite tra-
tarea sclicitarilor de servicii in camera
lncat, daca menajera de la etajul res-
pectiv nu poate rezolva solicitarea tntr-
un interval de timp prestabilit, atunci
solicitarea se transfera cafre oficiul me-
najerei de la nivelurile apropiate, pana
la rezolvarea solicitarit, in camera care
sollclta serviciul este prevazut un sis-
 Capitolul 09: Sisteme domotice IV. Automatiziiri

tem de confirm are optica a faptului ca
apelul a fost preluat si urmeaza rezol-
varea solicitarii.
Calculatorul PC de la nivelul supra-
veghere/gestiune este conectat in re-
teaua automatelor programabile de la
nivelul automatizare si, prin folosirea
unui software adecvat, poate monitori-
za asigurarea serviciilor in camerele
dotate cu programe de aplicatie care nele de memorie alocate procesoarelor
au structuri similare. Deosebirile apar la de cornunicatie ale automatelor co-
numerotarea diterlta a camerelor de la nectate in retea,
parter ~i de la fiecare etaj, conform re- Unitatea centrale a automatului, de
gulilor obisnuite in hoteluri, cat sl la zo- tip biprocesor, contlne un procesor de
CD
>
-!~
~'::J
0).-

zraU)
hotelului, cat sl lnterventla in timp real
la eventualele necorelari ale personalu-
} ~CD
c.Cl
::J
III

lui pe oricare nivel al hotelului.

Observatie. Automatele APC 702 pot
fi conectate intr-o retea locala de maxi-
mum opt automate, cu ajutorul interfe- Automat Automat
rentelor seriale RS-485 (protocolul este specializat specializat AP (Automatizare
(antiefractie :;;i (antiefracjie :;;i instalajii)
de tip PROFIBUS Token-Ring). Din control acces) control acces)
cauza limitarii la opt a numarului de au-
tomate din retea, hotelul nu poate avea
mai mult de opt niveluri. Pentru un
nurnar mai mare de etaje se pot adop-
ta solutii speciale, bazate pe automa-
tele APC 702 (cum ar fi constituirea mai liE specializate lIE specializate lIE logice si Buclfl de liE log ice si
antiefractle si supraveghere si analog ice reglare analog ice
multor retele independente) sau se uti- control acces alarm are la incendii
llzeaza alte tipuri de echipamente.
Principiul de functionare a sistemului Flg.IV.9.7.1 Sistem integrat de conducere ieramizati a proceselor
in oficiul menajerei de la fiecare din ,i serviciilor din clAdiri.
cele cinci niveluri ale hotelului se afla
cate un automat APC 702, legat prin Nivel
intrarile sl ieslrlle logice la cele 20 de supraveghere/gestiune
camere de pe un nivel. Suportul fizic
prin care se interconecteaza automate-
Ie in retea este constituit din doua fire
metalice torsadate (rasucite), conform magistrala PROFIBUS
standardului serial RS-485.
Un automat instalat la un nivel al ho-
telului are conflquratia hardware mini- Oficiu Nivel
mala oterita de modulul de baza al au- de etaj automatizare
tomatului, fara utilizarea modulelor
APC 702 EXTENSIE. Acesta dispune Nivel
de 24 intrari logice pe tranzistoare, 0 Camera lntrari/iesiri aparatura
intrare de nurnarare raptda (neutraliza- de hotel log ice de camp
tal, un canal de comunicatle seriala Fig.IV.9.7.2 Sistem ieramlzat pentru asigurarea servicillor
RS-232C pentru consola de programa-
in camerele unul hotel.
re sl un canal de comunicatle sertala
RS-485 pentru conectarea in reteaua
locala de automate.
Nivel
in reteaua celor opt automate pro- supraveghere/gestiune
gramabile este conectat calculatorul
PC, de la nivelul ierarhic superior de
supraveghere si gestiune. Calculatorul Convertor RS-232/RS-485
poate sa .asculte" toate intorrnatlile ve-
hiculate in retea, dar nu poate emite Hupa
propriile mesaje. Are rol de supervizor Nivel
automatizare Sonerie
central sl se lnstaleaza intr-unul din bi-
rourile personalului de conducere a ho- Apel
telului sau la receptie. De aici se poate telefonic
urrnari dinamica asigurarii serviciilor in
camere, cu ajutorul ecranului special
conceput in acest scop. Camerele care Nivel
solicita servicii se coloreaza in mod di- aparatura
ferit de celelalte (rosu) sl revin la culoa- de camp
rea cornuna (gri), dupa anularea servi-
ciului prin executare.
Organizarea programului de lucru al
unui automat Linia 1 Linia 2 Linia 3 Linia 4
Automatele programabile APC 702,
Fig.IV.9.7.3 Structura sistemulul ieramizat realizat cu MICRO-sAM.
plasate la fiecare nivel al hotelului, sunt
IV. Automatiziiri
automat (80C32) pentru executia pro-
gramelor utilizator si un procesor de
cornunicatie (80C32) pentru transferul
datelor pe linie.
Transmisia informatiilor in reteaua de
automate programabile se efectueaza
prin utilizarea memoriei de date pentru
comunlcatle. Aceasta zona de memorie
este alocata tuturor automatelor din
retea si orice modificare, care apare la
un automat, este actualizata prin inter-
mediul retelei de cornunicatie sl in zo-
nele corespunzatoare ale celorlalte au-
tomate din retea,
Emisia datelor se efectueaza din zo-
na memoriei de date alocata in auto-
mat, catre toate automatele din retea
pentru care s-a validat emisia.
Heceptia datelor se efectueaza prin
preluarea din memoria de date pentru
cornunicatie, a datelor care au fost re-
ceptionate de pe rnaqistrala si se actu-
alizeaza memoria de date in zona de-
dicata automatului care le-a transmis.
9.7.3. Sistem ieramizat pentnJ
supraveghere ,i alannare
la incendii
Rolul unei instalatii de semnalizare a
incendiilor consta in supravegherea
perrnanenta a spatiului protejat, in de-
pistarea corecta si precoce a prezentel
incendiului sl in declansarea sistemelor
de alarmare si/sau de protectie adap-
tate unei lnterventh rapide sl eficiente.
MicroSupervizorul Adresabil Modular
"MICRO-SAM", produs in Romania de
AUTOMATICA SA, este un sistem de
tip adresabil destinat supravegherii,
detectarii sl a!armarii in cazul aparitiei
unor incendii in spatii inchise.
Sistemul (fig. IV.9.7.3) este compus
dintr-o centrala de semnalizare si dispo-
zitive periferice adresabile (butoane,
detectoare de fum, de flacara, de tem-
peratura, sonerii etc.). Centrala permite
realizarea a 4 linii (circuite) de semnali-
zare si pe fiecare dintre acestea se pot
stabili 15 adrese distincte. Fiecare circuit
de semnalizare permite conectarea atat
Capitolul 09: Sisteme domotice
a elementelor de initiere a alarmei cat si
a elementelor de executie (avertizare).
Indicarea evenimentelor care au loc
in sistem se efectueaza local pe un afi-
sor cu patru caractere sintetice prin
sapte segmente, apartinand centralei,
sau prin tiparjre la 0 irnprlrnanta conec-
tata pe iesirea senala RS-232 a centra-
lei. Indicarea evenimentelor produse in
sistemul de supraveghere se poate
efectua si la distanta, datorlta comuni-
catlei care se poate stabili intre centra-
la MICRO-SAM si un calculator la nive-
lui ierarhic superior. De asemenea, la
dlstanta se poate comunica automat
prin linie teletonica, folosind principiul
comunicarii circuitelor, dispozitivul de
apel telefonic avand 0 capacitate de
maxim patru numere (abonatl),
Centrala de semnalizare a fost co-
nectata in vederea comunlcatlei cu un
calculator PC, aflat la nivelul ierarhic
superior. Cornunicatia intre centrale sl
calculator se efectueaza serial, cu 0 vi-
teza de 2400 bauds, este de tip asin-
cron sl respecta standardul RS-232C.
Sensul transmisiei informatiel este de
la centrala MICRO-SAM, aflata la nive-
lui automatizare al sistemului ierarhizat,
cafre calculatorul situat la nivelul de
supraveghere si gestiune. Este posibila
transmisia intorrnatiel si in sens invers,
atunci cand centrala se programeaza
de la nivelul calculatorului.
Distanta maxima dintre centrala
MICRO-SAM si calculator poate fi de
15 m, atunci cand comunicatia se rea-
hzeaza conform standardului RS-232C.
Daca sltuatia concrete dintr-o cladire
impune cornunicatia la distante mai
mari, atunci se poate utiliza cea de-a
doua ieslre seriala a centralei, care fo-
loseste standardul RS-485. La capatul
dintre calculator al cablului de comuni-
catie se va utiliza un adaptor RS-
232/RS-485 si dlstanta maxima poate
fi de 1200 m.
in regim de monitorizare, centrala
MICRO-SAM transmite la calculator
sau tipareste la irnprimanta orice eve-
niment care se produce in sistem: alar-
me provenite de la butoane sau detec-
toare, intreruperi sau scurtcircuite in li-
niile de semnalizare cablate in cladirile
sau spatille supravegheate, intrerupe-
rea alirnentaril centralei de la reteaua
de 220 V c.a., descarcarea acumula-
toarelor etc.
Sistemul ierarhizat pentru detectare
sl alarmare la incendii realizat cu MI-
CRO-SAM (fig. IV.9.7.3) este imple-
mentat ca 0 parte cornponenta a siste-
mului pentru conducerea ierarhizata a
lnstalatiilor din cladiri (fig.IV.9.7.1). Cal-
culatorul de la nivelul supraveghe-
re/gestiune este acelasi calculator care
asigura nivelul ierarhic superior in sis-
temul de conducere al instatatiei de in-
calzlre si in sistemul pentru asigurarea
si monitorizarea serviciilor in camerele
de hotel.
Daca dimensiunile sau alte particula-
ritati ale cladirilor supravegheate la in-
cendii impun utilizarea a mai mult de
patru linii de semnalizare cu un total de
butoane si detectoare mai mare de 60
elemente, atunci se poate opta pentru
solutil cu mai multe centrale MICRO-
SAM conectate in retea,
Cornunicatia in reteaua centralelor
MICRO-SAM se efectueaza conform
standardului serial RS-485. La calcula-
tor este necesara prevederea converto-
rului RS-2321RS-485.
Protocolul de comunicatie PROFI-
BUS nu poate fi adoptat in acest caz,
deoarece reprezinta 0 solutie prea
cornplicata pentru resursele hardware
ale centralei. Microprocesorul 80C32
din unitatea centrala a MICRO-SAM
este suficient de ocupat cu activitatea
de supraveghere si alarmare la incen-
dii, pentru a prelua si sarcinile de co-
rnunicatie in retea. Un argument supli-
mentar ar fi ca automatele programa-
bile APC 700, 701, 702 pot comunica
conform protocolului PROFIBUS deoa-
rece dispun de un microprocesor
80C32 afectat special acestui scop, pe
langa microprocesorul care rezolva
sarcinile de automatizare obisnuite ale
procesului.
 v. Eficienla, energelica
Capitolul 01
Metodologia de calcul a perlormantei ,
energetice a instalatiilor
, de iluminat
 Capitolul 01: Metodologia de calcul a performanlei energetice a instalaliilor de iluminat
1.1. General~
Legea 37212005 are drept scop cres-
terea perforrnantei energetice a cladirilor.
Pe baza Legii 37212005, s-a elaborat
"Metodologia de calcul privind perfor-
manta energetica a lnstalatillor de ilu-
minat McOO1/11-4-2006".
Metodologia de calcul cuprinde si
evaluarea consumului de energie a sis-
temelor de iluminat interior, cu scopul
eficientizarii consumului energetic al in-
tregii cladirl,
Metoda de calcul poate fi utitizata
pentru urrnatoarele aplicatii:
• evaluarea conforrnitatli cu normele
care prevad limite de consum ener-
getic;
• optimizarea pertorrnantei energetice
a unei cladiri in proiectare prin apli-
carea metodei pentru mai multe va-
riante posibile de realizare;
• stabilirea unui nivel conventional de
pertorrnanta energetica pentru cladi-
rile existente;
• certificarea energetica a cladirilor;
• evaluarea efectului asupra unei cladiri
existente al rnasurilor posibile de
conservare a energiei, prin calcularea
necesarului energetic cu sau fara im-
plementarea rnasurilor de reabilitare;
• predlctia resurselor energetice nece-
sare in viitor la scara nationala sau
internationala prin calcularea nece-
sarului energetic al unor cladiri repre-
zentative pentru intregul segment de
cladiri.
Realizarea confortului vizual se face
pe baza unor criterii de pertormanta si
a unor valori normate specifice sis-
temelor de iluminat artificial sau inte-
grat interior.
1.2. TenniI10Io~. simboluri
,. no • excluzand spatlile nefolosite si spatule
Puterea electricA a corpului de
iluminat Pi - este reprezentata de pute-
rea consurnata de sursele de lumina
care echipeaza corpul de iluminat,
balast (balasturi) ~i alte aparate elec-
trice necesare functionarti acestora,
rnasurata in situatia functionarll nor-
male sau in cazul emisiei unui flux lu-
minos maxim, atunci cand corpurile de
iluminat pot fi actlonate prin intermediul
unui variator de tensiune.
Unitatea de rnasura [W/m2].
Puterea parazitarA Ppi este puterea
nornmala a corpului de iluminat rna-
surata cand acesta este in "stand-by".
Pentru corpurile de iluminat cu detec-
tor de prezenta, puterea parazitara este
puterea absorb ita de detector, iar pen-
tru cele din iluminatul de siquranta pu-
terea parazitara este puterea necesara
pentru a incarca bateriile.
Unitatea de masura [W].
Puterea instalatA a unui sistem de
iluminat dintr-o zonA delimitatA sau in-
cApere, Pn - care deserveste 0 incapere
reprezinta suma puterilor nominale ale
tuturor surselor de lumina montate in
aparatele de iluminat aferente sistemu-
lui de iluminat, la care se curnuleaza
puterea totala a aparatajului auxiliar.
Relatia de calcul este:
Pn = N[n(Pc + Pal]
unde:
N - nurnarul de aparate de iluminat;
n - nurnarul de surse de lumina mon-
tate in aparatul de iluminat;
Pc - puterea nominata a unei surse de
lumina;
Pa - putere aparataj auxiliar.
Unitate de rnasura: [W].
Puterea specificA a unui sistem de
iluminat, Ps - reprezinta raportul dintre
puterea instalata a acestuia ~i supra-
tata totala a lncaperii iluminate.
Helatia de calcul este:
P fluxul luminos nominal <P v em is de 0
P=_"!!'
S A
Unitate de rnasura: [W/m2].
limp de functionare to - nurnarut de
ore de functionare a aparatului de ilu-
minat. Acest nurnar depinde de desti-
natia cladirii sl de programul de lucru.
Unitate de rnasura: [h].
limp standard anual ty - durata unui
an standard - 8760 h.
limp efectiv de utilizare tn - timpul
de utilizare a sistemului de iluminat.
Unitate de rnasura: [h].
limpul operational al puterii para-
zitare, teste timpul de utilizare efec-
tiva a p~terii parazitare.
Unitate de masura: [h].
Aria totalA a pardoselii folosite a clA-
dirii, A - cuprlnsa intre peretii exteriori
neiluminate.
Unitate de rnasura: [m2].
Factor de dependentA de lumina de
zi, F 0 - exprirna gradul de utilizare a
puterii sistemului de iluminat dintr-o in-
capere in functie de cantitatea de lu-
mina naturala adrnlsa in lncapere.
Factor de dependentA de durata de
utilizare Fo - exprima gradul de utilizare
al puterii instalate a sistemului de ilu-
minat luand in considerare durata de
utilizare a sistemului de iluminat aferent
unei tncaperi sau unei zone.
Indicatorul numeric al iluminatului,
LENI - reprezlnta raportul dintre ener-
gia electrlca consurnata de sistemele
de iluminat aferente unei cladiri in sco-
pul crearli mediului luminos confortabil
necesar desfasurarf activitatil in cladire
~i aria total a a pardoselii folosite a cla-
dirii, A.
Indicatorul LEN I poate fi utilizat pen-
tru a com para consumul de energie
V. Eficie~ energeticii
electrica pentru doua sau mai multe
cladiri cu aceeasi destinatie, de dimen-
siuni ~i conflquratii diferite.
Indicatorul LENI se stabileste din relatia:
LENI = w',um [kWh/m2'an]
A
unde:
Wi/urn - reprezlnta energia electrica
consurnata de sistemele de ilu-
minat din cladire,
Eficacitatea luminoasA a unei surse
de luminA, e - raportul dintre fluxul lu-
minos nominal <P v em is de 0 sursa de
lumina ~i puterea nominata Pc consu-
rnata de aceasta, fara sa se ia in consi-
deratle puterea consurnata de apara-
tajul auxiliar.
<P
e= ___!L
Pc
Unitate de masura: [lmlW].
Eficacitatea luminoasA globalA a unei
surse de luminA, eg - raportul dintre
sursa de lumina sl puterea norninala Pc
consurnata de aceasta, la care se cu-
rnuleaza puterea consurnata de apa-
ratajul auxiliar (balast).
<P v_
e = __
9 P +P
c a
Unitate de masura: [lmlW].
Unghi de ecranare, y - unghiul dintre
axa de reterinta a aparatului de iluminat
I si linia vederii (cea mai dezavantajoasa)
de la care sursele de lumina sl supra-
fete Ie luminoase ale aparatului de
iluminat nu mai sunt vizibile.
!
1.3. Calculul energiei
electrice anuale utinzati
pentru iluminat
Determinarea consumului de energie
electrica utiltzata se poate face in doua
moduri: prin calcul si prin masurari di-
recte.
Metodele de calcul pentru estimarea
energiei electrice necesare se vor apli-
ca urrnatoarelor tipuri de cladirl:
- birouri;
- cladiri de invatamant;
- spitale;
- hotel uri sl restaurante;
- sali de sport;
- cladiri pentru servicii de cornert:
- alte tipuri de cladiri consumatoare de
energie electrica.
Pentru consumul specific mediu
anual de energie electrica al locuintelor
unifamiliale ~i apartamente din blocuri
de locuit se vor utiliza valorile din
tabelul 10.4.
in cazul cladirilor mai sus rnentionate
puterea electrica absorb ita din reteaua
electrica poate fi considerata, din punct
de vedere al pertorrnantel energetice,
V. EficieDlB energetica Capitolul 01: Metodologia de calcul a performanlei energetice a instalaliilor de iluminat

ca fiind: puterea nominata a aparatului Factorii Fo $i Fo vor fi apreciatl cu F0 factorul de dependents de durata
-
de iluminat P sl puterea parazitara P . ajutorul tabelelor 1.3 sl 1.2. de utilizare (tabelul 1.3)
Puterea no~inala a aparatului de il~- A - aria totala a pardoselii folosite din
minat este fermata din puterea nomi- 10.3.2. Metoda simplificatA cladire [m2].
nala a sursei (surselor de lumina), pu- Nurnarul 6 din relatia de calcul re-
terea nominata a balastului (balasturi- Aceasta metoda este 0 metoda ra- prezinta 1 kWh/m2·an (consumul de
lor) montate in circuitul de alimentare, pida de calcul $i consta in aplicarea energie estimat pentru tncarcarea ba-
puterea nominata a altor receptoare urrnatoarei relatll de calcul: teriilor corpurilor de iluminat de sigu-
consumatoare de energie electrtca, ranta) la care se adauqa 5 kWh/m2'an
rnasurate in cazul runctlonaru la para-
ti. [kWh/an]
W =6A+_u_n
P
(1.3.2.) (consumul de energie electrica pentru
metrii nominali a aparatului de iluminat
i/wn 1000 sistemul de control al iluminatului).
sau in cazul emisiei unui flux luminos unde:
maxim atunci cand se poate varia flu- 1.3.3. Aprecierea corectA a
xul luminos emis de sursele de lumina.
tu =(tD·FD·Fo)+(tN·Fo) perfonna",ei energetice
Puterea parazitara este puterea ab- Pn - puterea lnstatata:
sorb ita de intregul sistem (aparat de to - timpul de utilizare a luminii de zi in 1. Consumul specific de energie
iluminat + aparate necesare functlona- functie de tipul cladirii (tabelul 1.1); electricA se calculeaza raportand ener-
rii) $i trebuie rnasurata cand aparatul tN - timpul in care nu este utilizata gia electrica calculata la aria totala a
de iluminat este in stand-by. Pentru lumina naturala (tabelul 1.1); pardoselii folosite a cladirii, A, ceea ce
aparatele cu senzor de prezenta, Fo - factorul de dependenta de durata conduce la determinarea indicatorului
aceasta poate fi puterea norninala a de utilizare; LENI, definit anterior.
detectorului de prezenta, iar in cazul F0 - factorul de dependenta la lumina 2. Aprecierea corectl a performan1ei
ilurninarii de siguranta, puterea nece- de zi (tabelul 1.2) care depinde de , energetice $i incadrarea cladirii lntr-o
sara pentru a lncarca bateriile. sistemul de control al iluminatului clasa de consum energetic se face
Calculul energiei electrice necesare din clad ire sl de tipul de clad ire. numai in conditille in care sistemele de
real izari i unui iluminat adecvat destina- TabeI1.1. Timpul de utllizera anual, in functle de tlpul clldlrll
tiel cladirii se face cu ajutorul a doua
metode de calcul, prezentate in conti- Orete de functionare, anua/
nuare. Tipul clAdirii tD tN _ ttotBI
Cladiri de birouri 2250 250 2500
1.3.1. Metoda complexA Cladiri de invatamant 1800 200 2000
Soitale 3000 2000 5000
Pentru calculul cu acurateta a esti- Hoteluri 3000 2000 5000
marilor consumului de energie electrica Restaurante 1250 1250 2500
pentru iluminat se foloseste relatla: Sali de sport 2000 2000 4000
Cladiri pentru servicii de cornert 3000 2000 5000
w JI(pp' tp) +IP n [(tD· FD . Fo) + (tN' Fo)l]
.." 1000 Tabel1.2. Fo - Factorul de dependen_ de lumina de zi
[kWh/an] (1.3.1.) Tipul cl4dirii Tipul sistemului de control FD
unde:
Birouri, cladiri sportive Manual 1,0
P - puterea perazltara [W]; ,
t;- timpul operational al puterii parazi-
tare;
Celula foto iluminare
constanta
0,9

Celula foto iluminare cu 0,8

Pn - puterea mstalata a unui sistem de
senzor lumin;inatyrala
iluminat;
Hoteluri, restaurante, Manual 1,0
to - timpul de utilizare a luminii de zi in
magazine Celula foto iluminare 0,9
functie de tipul cladirii;
constants __
tN - timpul in care nu este utilizata
Cladiri de lnvatarnant, Manual 1,0
lumina naturals;
spitale Cetula foto iluminare 0,9
F 0 - factorul de dependenta de durata
constants
de utilizare;
Clelula foto iluminare cu 0,7
F 0 - factorul de dependenta de lumina
senzor lumina naturals
de zi. --- - -- - ---

Notii: Se considers ea eel puttn 60% din iluminat este eontrolat prin
Determinarea factorilor to sl tN care
intermediul sistemului eonsiderat.
intervin in relatia de calcul cornplexa se
va face prin stabilirea riquroasa a tim-
TabeI1.3. - Factorul de dependentl de durata de utilizara
pului de utilizare a luminii naturale sau
Tipul c/4dirii Tipul sistemului de control F0
a timpului in care lumina naturale nu
este utllizata pentru completarea ilumi- Birouri, cladiri Manual 1,0
natul general al spatiilor aferente eta- de lnvatarnant Automat s 60 % din 0,9
dirii, in functle de conditiile existente sl incarcatl.lra conecrata
de anotimp. Cladiri sportive, Manual 1,0
De asemenea, se deterrnina cu pre- resturante 0,7
cizie timpul de operare a puterii parazi- Hotel Manual 0,7
tare, luandu-se in conslderatie situatia Spital Manual (controlul automat 0,8
existenta (de exemplu: regimul de prezent in procent redus)
functionare a aparatului de iluminat de - NofB-:-Se considera- control automat cu senzor prezenta, cel putin unu7 de
siguranta etc.). din fieeare tncepere, iar pe suprafete mari, eel putin unulla 30 m2•
 Capitolul 01: Metodologia de calcul a performanlei energetice a instalalii10r de iluminat
iluminat din cladire reatizeaza gradul de
confort vizual minim impus prin regle-
mentanle tehnice in vigoare. In cazul in
care confortul vizual nu este realizat,
incadrarea energetica a cladirf intr-una
din clase nu este relevanta sl trebuie sa
se lrnpuna mas uri de reabilitare a sis-
temelor de iluminat.
Realizarea confortului vizual in inca-
peri Ie aferente cladlrilor la care se face
referire in prezentul document este im-
pusa prin normativ, fiind obligatorie.
Pentru cladirile de locuit, se va opta
pentru stabilirea unui consum mediu
de energie electrlca, in functie de tipul
apartamentului, conform tabelului 1.4.
Pentru estimarea acestui consum
specific s-a considerat utilizarea unui
iluminat incandescent, preponderent in
locuinte. Auditorul va face recomandarl
privind cresterea eficientei energetice a
sistemelor de iluminat aferente locu-
intelor, in vederea reducerii consumului
de energie electrica.
1.4 RecomandAri privind
reabilitarea sistemelor de
iluminat din punct de vedere
ene~etic cu respectarea
condillilor de confort vizual
Mediul luminos confortabil este de-
terminat de 0 serie de factori cantitativi
si calitativi care caracterlzeaza un sis-
tem de iluminat artificial interior, con-
ducand la asigurarea confortului vizual,
tunctionalitatf si esteticii Incaperil in
care se desfasoara activitatea urnana,
Reabilitarea corespunzatoare a sis-
temelor de iluminat artificial in vederea
asigurarii confortului vizual prin respec-
tarea factorilor cantitativi si calitativi im-
pusi de normativul in vigoare, precum $i
a implementarii unor solutii performante
din punct de vedere energetic se fac
luand in considerare urmatoerele aspecte:
• alegerea adecvata a echipamentelor
electrice din punct de vedere functional;
• alegerea judlcioasa a echipamentelor
electrice utilizate, astfel incat instala-
tia de iluminat sa prezinte un grad
ridicat al eficientei energetice;
• alegerea adecvata a tipului de sistem
de iluminat din punct de vedere al
dlstrlbutlei fluxului luminos in spatiu:
• utilizarea de metode de calcul pre-
cise pentru stabilirea solutiei lumino-
tehnice;
• utilizarea programelor de calcul spe-
cializate pentru 0 dimensionare co-
recta a solutiilor de iluminat in vede-
rea evltarii supradimenionar!i sau
subdirnensionarii sistemelor de ilumi-
nat artificial;
1.4.1 Alegerea sursei de luminA
Sursa de lumina sau lampa electrica
realizeaza conversia energiei electrice
in energie lurninoasa.
Pentru reallzarea unui mediu luminos
adecvat se recornanda ca, in alegerea
sursei de lumina, sa se ia in conside-
ratie parametrii luminotehnici ai sur-
selor de lumina:
• culoarea aparenta:
• temperatura de culoare;
• redarea culorii caracterlzata prin indi-
cele de redare a culorilor, Ra;
• durata de functionare:
• durata de punere in functiune;
• geometrie si dimensiuni AIL.
Alegerea parametrilor enurnerati an-
terior se face de catre specialistul in
tehnica iluminatului, in functie de desti-
natla lncaperll, activitatea desfasurata,
in conseclnta, de conditlile minime de
confort pe care trebuie sa Ie asigure
sistemul de iluminat.
v. EficieR1B energeticii
1.4.2 Alegerea aparatului de
iluminat
Din punct de vedere functional, tipul
aparatului de iluminat se alege in func-
tie de 0 serie de criterii:
• activitatea destasurata in incaperea
respective:
• estetica:
• unghiul minim de protectie vizuala:
• luminanta;
• modul de dlsfributle al fluxului
luminos: direct,
semi-direct,
direct-indirect,
semi-indirect,
indirect.
• tipul suprafetei pe care va fi montat;
• grad de protectie la aqentii de mediu;
• grad de protectie la electrocutare.
1.4.3 Alegerea aparatajului
auxiliar
Aparatajul auxiliar necesar functlona-
rii adecvate a surselor de lumina este
reprezentat de balast si condensator.
Balastul trebuie sa indeplineasca ur-
rnatoarele conditlt sa asigure stabiliza-
rea descarcaril, sa prezinte un factor de
putere ridicat, sa introduca un procentaj
redus de armonici, sa fie echipat cu sis-
teme de atenuare a perazitilor radio sau
lV, sa prezinte 0 functionare silentloasa
o perioada cat mai lunga de timp, ate-
nuarea fenomenului de palpaire.
Din punct de vedere functional,
aceste echipamente electrice trebuie
sa prezinte compatibilitate electrlca,
astfel lncat functionarea surselor de lu-
mina sa se faca la parametrii nominali.
in general, aparatele de iluminat sunt
distribuite de cafre furnizorii de echipa-
mente, complet echipate.

Tabel 1.4. Consumul mediu de energie electricl estimat pentru spatiile de locult
Tip locuinta Supratata Consumul specific Consumul specific Wlight W/i9ht
considerata mediu de energie mediu de energie
electrica elecfrica
[m2] [kWh/sezon·m2] [kWh/an·m2] [kWh/sezon] [kWh/an]
Sezon Sezon Sezon Sezon
rece cald rece cald
Garsoniera 25 8,7 6,2 14,8 217 155 372
Apartament 2 camere 40 6,3 4,5 10,8 253 180 433
Apartament 3 camere 60 6,5 4,5 11 390 270 660
Apartament 4 camere 80 5,3 3,6 8,9 420 294 714
Apartament 5 camere 120 4,2 2,9 7,1 498 350 848
Valorile corespund unui raport Av IA (suprafata vltrata/suprafata pardoselii lncaperli) intre 0,30 sl 0,45 sl
exlstenta grupurilor sanitare cu ferettre exterioare.
Pentru cazul unui raport Av lAp mai mic de 0,30,valorile din tabel se rnaresc cu 10 %.
Pentru apartamente cu grupuri sanitare fara ferestre exterioare, valorile din tabel se rnaresc cu 5 %.
V. Eficiel1l8 energetici Capitolul 01: Metodologia de cal cui a performanlei energetice a instalaliilor de iluminat

1.5 Alegerea echipamentelor TabeI1.S. Puteri speciflce pentru Ilumlnatullnterior general recomantate 1h
electrice din punct de vedere al vederaa raabilltiril slstemelor de Ilumlnat
performa~i energetice Tipuri de destinatii Em Putere specifica
[Ix] [W/m2]
pentru lncaperi
1.5.1 AIegerea surse/ de lumlnl avand inaltimea
in functie de natura producerii ra- cuprmsa intre:
diathlor luminoase, sursele de lumina 2,4+4 m
pot fi: surse cu radlatll produse pe cale 1. Arii comune ale cladirilor
terrnica (surse cu incandescenta) sau Birou 500 13,7... 17,2
surse cu radiatli prod use prin aqltatie Holuri de intrare 200 3,5 ... 5,9
rnoleculara (surse cu descarcarl), Holuri hotel 100 3,3 ... 4,2
Din punct de vedere al eficientei lumi- Zone de clrculatle, coridoare 100 3,3 .. .4,2
noase, sursele cu descarcarl folosite in Platforme de lncarcare 150 3,9 ... 5,0
interiorul cladirilor sunt net superioare 3,3 ... 5,3
Searl, scari rulante 100
celor cu incandescenta, eficacitatea lu-
Gantine 150 3,3 ... 5,9
rninoasa a acestora fiind de cca 3... 6
Gam ere de odihnii 200 3,5 .. .4,2
ori mai mare. Deci, se recomanda utili-
Sali pentru exercilii fizice 100 5,0 ... 10,6
zarea cu preponderenta a surselor cu
Sali de baie, toalete 300 3,3 ... 5,9
descercarl, cu conditia realizarll conditl-
Infirmerii 200 13,7... 17,2
ilor de confort vizual imp use de preve-
Sali consiliu medicale 500 13,7;17,2
derile reqlementarllor tehnice in vigoare.
Salile rnasinilor 200 5,0 ... 6,7
Utilizarea surselor cu mcanoescenta
Sali cu panouri de cornanda 500 13,7... 17,2
este perrnisa numai in cazuri speciale
Depozite, magazii (h = 3+5 m) 100 2,5 ...3,3
(ex: foaierele teatrelor, localuri de lux
etc.), acolo unde conditlile de confort Soatli pentru ambalare 300 5,0 ... 10,6
(red are excslenta a culorilor, culoarea Puncte de control 150 3,3 ... 5,9
aparenta calda etc.) impun aceasta so- 2. Birouri
lutle neeconomica atat din punct de Scris, citit, procesare de date 500 13,8... 17,2
vedere al consumului de energie cat si Desen tehnic
din punct de vedere al costurilor de in- - iluminat local 750 13,8... 17,2
tretinere, - iluminat general 500 13,8... 17,2
Birouri/sali de proiectare
1.5.2 AIegerea apsratulul de lIumlnat asistata de calculator 500 13,8... 17,2
Din punct de vedere al pertormantel Sali de conferinte ~i reuniuni 300 7,6 ... 10,6
energetice, alegerea aparatului de ilumi- Birouri de primire 300 7,6 ... 10,6
nat se va face in functie de randamen- Arhive 200 5,0 ... 6,7
tul optic al acestuia, 1]. Randamentul 3. Soatii comerciale
optic al aparatelor de iluminat vartaza in Spath comerciale mici 300 7,6 ... 0,6
functie de tipul aparatului de iluminat sl Spatii comerciale mari 500 13,8... 17,2
de firma producatoere, acesta avand 0 , Zone case de plata 500 11,9 ... 13,4
gama de valori cuprinsa intre 0,28 si Zone de impachetare 500 11,9 ... 13,4
0,98. Alegerea unor aparete de iluminat 4. Restaurante ~i hotel uri
cu randament necorespunzator duce la Receptii 300 7,6 ... 10,6
reducerea eficientei energetice a Bucatarli 500 10,0... 12,6
sistemului de iluminat. Restaurante, spatii functionale 200 5,04 ... 7,5
in consecinta, se va opta cu prepon- Restaurant auto-servire 200 5,04 ... 7,5
derenta pentru aparate de iluminat cu Bufet 300 7,6 ... 10,6
randament optic mare, in condltllle in Siili de conterinta 500 13,8... 17,2
care calitatea mediul luminos al unei Goridoare 100 3,3 .. .4,2
lncaperi (oricare ar fi destinatia aces- 5. Spath de divertisment
teia), este cea indicata prin normativul Teatre ~i sali de concert 200
in vigoare. Sali polivalente 300 7,6 ... 10,6
Sali pentru repetitii, cabine artistl 300 7,6 ... 10,6
1.5.3 AIegerea aparatsjulul auxillar Muzee 300 7,6 ... 10,6
Balasturile utilizate in circuitul de ali- 6. Biblioteci
mentare al surselor de lumina pot fi: Rafturi carti 200 5,0 ... 7,5
balasturi electromagnetice ~i balasturi Locuri pentru lectura 500 13,8... 17,2
electron ice. 13,8... 17,2
Ghisee 500
Din punct de vedere al eficientei
7. Parcarl interioare
energetice, balasturile electronice au
Rampe intrare/lesire pe timp
un consum energetic redus, utilizarea
de zi 300 6,3 ... 7,9
acestora conducand la 0 lmportanta
Rampe intrare/iesire pe timp
reducere a consumului global de ener-
de noapte 75 1,2... 1,6
gie electrlca (pentru intreaga cladire) sl,
Banda de circulatie 75 1,2... 1,6
de asemenea, la 0 serie de avantaje
Spatii de parcare 75 1,2... 1,6
din punct de vedere functional, cum ar
fi: cresterea eficacitatf luminoase a
 Capitolul 01: Metodologia de calcul a performanlei energetice a lnstalatiilcr de iluminat V. Eficienla energetica

Tabel 1.5. Puteri specifice pentru iluminatul interior general recomantate in larnpilor fluorescente, cresterea duratei
vederea reabilitlrii sistemelor de iluminat (continuare) de functionare a acestor surse, posibi-
Tipuri de destlnatii Em Putere specifica [W/m2] litatea varierii fluxului luminos in functie
[Ix] pentru incaperi de necesitatile utilizatorului.
avand inaitimea Balasturile electromagnetice pot fi
cuprinsa intre: 2,4+4m utilizate, dar numai cele performante, in
8. Institutii de lnvatarnant vederea qestionarii judicioase a ener-
Camere de ioaca 300 7,6 ... 10,6 giei electrice.
Sali de clasa in crese si gradinite 300 7,6 ... 10,6
Sali de consultatii 300 7,6 ... 10,6 1.6 Sisteme de iluminat
Sali de clasa 300 7,6 ... 10,6 artificial
Sali de clasa pentru cursuri
de seara sau pentru adulti 500 13,8 ... 17,2 Sistemele de iluminat interior trebuie,
Sali de lectura 500 13,8 ... 17,2 prin mod de conceptie $i realizare, sa
Tabla 500 13,8 ... 17,2 asigure mediul luminos functional, con-
Ateliere 500 11,9 ... 13,4 fortabil si estetic, in functie de activita-
Ateliere de arta in scof de arta 750 16,8 ... 21,0 tea destasurata in incapere, luano in
considerare criteriile de realizare a per-
Sa!i de desen tehnic
- iluminat local 13,8 ... 17,2 forrnantei energetice.
750
- iluminat general 13,8 ... 17,2 Reabilitarea sistemelor de iluminat se
500
va face cu respectarea nivelurilor de
Laboratoare 500 13,8 ... 17,2
iluminare impuse de normativul in vi-
Amfiteatre 500 13,8 ... 17,2
goare. in tabelul 1.5 sunt indicate valo-
Sali de rnuzica 300 7,6 ... 10,6
rile puterii specifice necesare realizarti
Sali de calculatoare 500 13,8 ... 17,2
nivelului de iluminare impus, in functie
Laboratoare lingvistice 300 7,6 ... 10,6
de destinatie si in functie de inaltirnea
Sali de studiu 500 13,8 ... 17,2
incapenl.
Cam ere comune pentru
Sistemele de iluminat interior pot fi
studenti $i sali de reuniune 200 3,3 .. .4,2
clasificate din punct de vedere functio-
Cancelarii 300 7,6 ... 10,6
nal, astfel:
Sali de sport sl bazine de inot 300 7,6 ... 10,6
• sisteme de iluminat normal - care asi-
9. Spitale sl clinici
gura desfasurarea activitatii umane in
Sali de asteptare 200 3,5 ... 5,9 conditii optime de confort vizual, in
Coridoare, ziua 200 3,5 ... 5,9 cazul in care iluminatul natural nu
Coridoare, noaptea 50 1,6 ... 2,5 este satisfacator sau llpseste.
Birouri personal 500 3,8 ... 17,2 • sisteme de iluminat de siguranta care
Cam ere personal 300 7,6 ... 10,6 trebuie sa asigure conditii optime
lIuminat general saloane 100 3,3 .. .4,2 pentru evacuarea persoanelor din
Bai si toalete pentru pacienti 200 3,5 ... 5,9 cladire in caz de urqenta, continua-
lIuminat general sali de consuttatie 500 3,8 ... 17,2 rea lucrului etc.
Examinarea ochilor si urechilor Sistemele de iluminat normale pot fi
- iluminat local 1000 13,8 ... 17,2 sisteme de iluminat principale care
- iluminat qeneral 500 13,8 ... 17,2 reahzeaza iluminatul general al lncaperii
Teste de vedere (citit si culoare) 500 13,8 ... 17,2 necesar desfasurarii activitatii, com-
Saloane dializa 500 13,8 ... 17,2 pletate sau nu cu sisteme de iluminat se-
Saloane de dermatologie 500 13,8 ... 17,2 cundare, cu rol in realizarea unor efecte
Saloane de endoscopie 300 7,6 ... 10,6 luminoase decorative, de accent etc.
Sali de pansare 500 13,8 ... 17,2 Sistemele de iluminat principale se
Saloane de masaj si radioterapie 300 7,6 ... 10,6 reallzeaza pentru orice incinta, cele se-
Saloane preoperator si cundare au un domeniu mai restrans
de reanimare 500 13,8 ... 17,2 de aplicabilitate cum ar fi: expozitii,
Sali de operatii: magazine, muzee etc.
- iluminat qeneral; 500 13,8 ... 17,2 Reabilitarea sistemului de iluminat
Terapie lntensiva: normal se face luand in consideratie si-
- iluminat general 100 3,3 .. .4,2 tuatia de searaJnoapte, atunci cand
- exarninari simple 300 7,6 ... 10,6 componenta naturale lipseste, astfel
- supraveghere pe timp de incat aceasta sa indeplineasca factorii
noapte 20 1,6 ... 2,5 cantitativi si calitativi ce caracterizeaza
Stomatologie: un sistem de iluminat.
- iluminat general 500 13,8 ... 17,2 Din punct de vedere al pertorrnantei
Controlul culorii (laboratoare) energetice, sistemul de iluminat trebuie
- iluminat local 1000 13,8 ... 17,2 dimensionat astfel incat consumul de
- iluminat general 500 13,8 ... 17,2 energie electrica sa fie minim, in con-
Camere sterilizate/dezinfectate 300 7,6 ... 10,6 ditiile realizarii unui mediu luminos
Sali de autopsie si morqa adecvat activitatii umane desfasurate,
- iluminat local 750 13,8 ... 17,2 La alegerea sistemului de iluminat se
- iluminat general 500 13,8 ... 17,2 au in vedere urrnatoarele aspecte:
• sarcina vizuala specifica activitatii
V. EficielllB energetici Capitolul 01: Metodologia de calcul a performanlei energetice a instalaliilor de iluminat
desfasurats in lncaperea respectlva;
• clasa de calitate a sistemului de
iluminat: A - foarte inalta calitate,
B - inalta calitate,
C - calitate medie,
D - calitate scazuta,
E - calitate foarte scazuta:
• nivelul de iluminare impus prin
normativ;
• modul de distrihutie a fluxului
luminos: SIL direct,
SIL semi-direct,
SIL direct-indirect,
SIL semi-indirect,
SIL indirect;
• estetica.
Sistemele de iluminat normal se cla-
sifica dupa mai multe criterii, cele mai
importante fiind:
• dlstrloutla fluxului luminos in spatiu;
• distributia lluminarii (a fluxului lumi-
nos) in plan util.
1.7 Sistemul i~rat
iluminat artificial
de
,I
natural
Sistemele integrate de iluminat au ca
scop realizarea mediului luminos con-
fortabil in conditiile utilizarii echilibrate
a luminii naturale, iar din punct de ve-
dere al confortului vizual si al perfor-
mantel energetice reprezlnta solutla
cea mai indicata, Desi sistemul de ilu-
minat al unei lncaperi este conceput
pentru situatia de sear8./noapte (ilumi-
natul natural lipseste sau este insu-
ficient), proiectantul sistemului de ilu-
minat trebuie sa conceapa sistemul de
iluminat ca pe un sistem integrat prin
implementarea unor solutii agreate ~i
de beneficiar. Cresterea perforrnantel
energetice a sistemelor integrate de ilu-
minat se face prin implementarea unui
tip de control, in functle de care se
poate face dlferentlerea acestora din
punct de vedere al qestionarf judicioa-
se a energiei electrice.
1.7.1 Controlul sistemului de
iluminat in funqie de timpul de
utilizare alincAperii.
Acest tip de control se poate realiza
prin:
• sisteme tArA detectare automatizatA
a prezentel utilizatorilor in incApere
Actionarea aparatelor de iluminat se
face prin intermediul:
- intreruptoarelor manuale;
- intreruptoarelor manuale, la care se
adauqa stingerea automata la sfarsl-
tul programului, pentru a se evita
functlonarea sistemului de iluminat
dupa terminarea programului.
Stingerea automata se poate realiza
prin intermediul unui ceas programator
care sa comande intreruperea alimen-
tarii cu energie electrlca.
Tabel 1.5. Puteri specifice pentru lIuminatullntertor general recomantate in
vederea reabilitirii sistemelor de Ilumlnat (contlnuare)
Tipuri de destlnatii Em
[Ix]
10. Aeroporturi
Terminale plecarl, sosiri, spatli
de recuperare a bagajelor 200
Zone de legatura, scarl rulante 200
Birouri de inforrnatii sl de
inregistrare 500
Posturi de control _Q_asapoarte 500
Spatf de asteptare 200
Spatii de depozitare a baqaielor 200
Posturi de verificare ~i control 300
Turnul de control 500
Cam ere de urmarire a traficului
aerian 500
Platforme ~i pasaie pietonale 50
Holul caselor de bilete
Case de bilete sl birouri bagaje
Sali de asteptare
200
300
200
Consumul specific de energie elecfrica se obtine luand in consideratie
nurnarul de ore de functionare specific flecarui tip de incapere.
Scoaterea aparatelor de sub ten-
siune se face etapizat, prin reducerea
treptata a nivelului de iluminare.
Sistemul este eficient si se realizeaza
cu costuri suplimentare reduse.
• sisteme cu detectare automata a costuri suplimentare, se poate imp le-
prezenlei utilizatorilor in incApere
Actionarea aparatelor de iluminat se
poate face, in acest caz, prin interme-
diul senzorilor care detecteaza prezen-
ta utilizatorilor in incapere.
Senzorul de prezenta cornanda pu-
nerea sub tensiune a aparatelor de ilu-
minat in momentul in care sesizeaza
prezenta utilizatorilor in lncapere ~i
apoi scoaterea de sub tensiune a aces-
tora atunci cand ultima persoana para-
se~te incaperea.
Avantajul consta in faptul ca utiliza-
rea aparatelor de iluminat se face nu-
mai pe perioada utilizarii Incaperii, ne-
exlstand consumuri inutile de energie
electrica.
Implementarea acestui sistem presu-
pune insa costuri de mvestitle supli-
mentare, costuri ce se amortizeaza in
timp prin economia de energie ce se
realizeaza.
1.7.2 Controlul sistemului de
iluminat in funqie de accesul
luminii naturale
Acest tip de control se poate realiza
prin:
• actionerea sectorizatA a corpurilor de
iluminat
Acest lucru presupune action area
aparatelor de iluminat in sirurl paralele
Putere speclflca
[W/m2]
pentru lncaperi
avand
Inaltimea
cuorlnsa intre:
2,4+4 m 3+5 m
5,0 ... 6,7
5,0 ... 6,7
13,8 ... 17,2
13,8 ... 17,2
5,0 ... 6,7
5,0 ... 6,7
7,6 ... 10,6
13,8 ... 17,2
13,8 ... 17,2
1,3 ... 2,0
3,5 ... 5,9
7,6 ... 10,6
3,5 ... 5,9
cu ferestrele, astfel Incat aparatele de
iluminat sa fie puse sub tensiune pe
rnasura ce iluminarea proousa de lumi-
na naturala scade in intensitate.
Acest tip de control nu presupune
menta inca din faza de proiectare prin-
tr-o conceptle corecta a sistemului de
iluminat.
Eficientizarea sistemului prin imple-
mentarea acestui sistem rarnane insa la
latitudinea utilizatorilor prezenti in inca-
pere, existand riscul ca functionarea sis-
temului de iluminat sa nu se realizeze la
parametrii nominali sau sa nu se realize-
ze parametrii de confort luminos.
Deci implementarea acest tip de con-
trol presupune 0 urmarire atenta a aces-
tui aspect de cafre utilizatori, actionarea
aparatelor de iluminat fiind rnanuala,
• reglarea automatA a fluxului luminos
em is de sursele de lumina ce echi-
peaza aparatelor de iluminat dintr-o
incapere prin intermediul unor foto-
celule montate in tncapere care co-
rnanda varlatia tensiunii la bornele
surselor de lumina artitlclala in func-
tie de aportul de lumina naturala,
Se realizeaza astfel un iluminat inte-
grat artificial - natural, cu efecte pozi-
tive asupra confortului vizual al utiliza-
tori lor sl eficient din punct de vedere al
consumului de energie electrica.
Costul investitiei este mai ridicat dar,
amortizarea acestora se face intr-un
timp relativ scurt prin reducerea semni-
ficativa a consumului de energie pentru
iluminatul spatiilor,
 Capitolul 01: Metodologia de calcul a performan!ei energetice a instala!iilor de iluminat
1.7.3 Controlul moo al sistemului
de iluminat in functie de timpul
de utilizare al incAperii ,i de
accesulluminii naturale
Acest tip de control se poate realiza
prin:
• control local Ia nivelulfieci!irei inc8peri
Prin combinarea celor doua tipuri de
control al iluminatului pot fi obtinute
alte variante de control, cea mai efi-
cienta fiind aceea in care se folosesc
senzori de prezenta pentru actionarea
aparatelor de iluminat si celule foto-
electrice pentru reglarea fluxului lumi-
nos in functle de aportul de lumina
naturala,
• control centralizat al instalatiei de
iluminat din clMire
Un alt tip de control al iluminatului, pe
tipuri de Incaperi avand destinatli diferite,
deci programe diferite de funcflonare, se
poate realiza prin intermediul implemen-
tarii unei instalatll BMS.
Controlul si gestiunea instalatiei de
iluminat se poate realiza prin inter-
V. EficierJ!a energetica
mediul unui program de calcul specia-
lizat, care contera acesteia eficienta sl
flexibilitatea, permite rnasurarea consu-
mului real de energie electrica, inregis-
trarea curbelor de sarcina.
Nota:
Pentru auditul energetic !iii certificatul
energetic al unei clAdiri, vezi cap. 7 din
volumul de TncAlzire,editia a II-a.
 Bibliografie

BIBLIOGRAFIE
1. Alexandrov - Sintez reguliatovo mnogomerhih sistem. Maslnostroienie, 1986.
2. Bejan, M. - in lumea unitatilor de masura, Editura AGIR, Bucuresti, 2000.
3. Bianchi, C. s.a. - Sisteme de iluminat interior $i exterior. Editura Matrix-Rom, Bucuresti, 2001.
4. Bianchi, C. Mira, N., Parlog, R.C. - Dictionsr explicativ - Luminotehnica. Editura Academiei Hornane, Bucuresti, 2001.
5. Bianchi, C. s.a, - Proiectarea insteletlito: de iluminat electric. Editura Tehnica, Bucurssti, 1981.
6. Bistriceanu, E. - Algebre Booleene $i circuite digitale. Editura Matrix Rom, Bucurestl, 1997.
7. Caluianu, S.; Cociorva, S. - Masurarea st controlul poluarii atmosferei. Editura Matrix Rom, Bucurestl, 1999.
8. Caluianu, S. - Inteligenta artificiala in instalatii. Logica fuzzy $i teoria posibilitatilor. Editura Matrix-Rom, Bucuresti, 2000.
9. Centea, O. - Protectie instalatiilor electrice de joasa tensiune. Editura Tehnlca, Bucuresti, 1982.
10. Constantin, P. - Culoare. Arta. Ambient. Editura Meridiane, Bucuresti, 1979.
11. Centea, 0.; Bianchi, C. - Instalatii electrice. Editura Didactica ~i Pedagogica, Buceresti, 1973.
12. Chevalier, G. - Le GRAFCET les automatismes par Ie diagramme functionnel et la technologie modulaire, Dunod,
Paris, 1980.
13. Chirita, I.; Conecini, I. - Compensarea regimului energetic deformant. Editura Tehnica, Bucuresti, 1989.
14. Ciugudean, M. s.a, - Circuite integrate liniare. Aplicatii. Editura Facia, Timisoera, 1986.
15. Colosi, T. s.a. - Automstizsr; industriale continue. IP Cluj-Napoca, 1983.
16. Cornsa, D. s.a, - Proiectarea instalatiilor electrice industriale. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucurestl, 1983.
17. Constantinescu I. s.a. - Prelucrarea datelor experimentale cu calculatoare numerice. Editura Tehnica, Bucurestl, 1980.
18. Duminicatu, M. s.a, - Proiectarea instalatiilor de joasa tensiune. Editura Tehnica, Bucuresti, 1975.
19. Dumitrache, I. s.a - Retele neurale. Identificarea $i conducerea proceselor. Editura Matrix Rom, Bucurestl, 1999.
20. Dumitrache, I. - Autometizsr! electronice. Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucuresti, 1993.
21. Freudenthal, H. - Limbajullogicii matematice (traducere din limba enqleza). Editura Tehnica, Bucuresti, 1973.
22. Georges Asch et collaborateurs - Acquisition de donnees. Du capteur a I'ordinateur. Dunod, Paris, 1999.
23. Georges Asch et collaborateurs - Les capteurs en instrumentation industrielle. Dunod, Paris, 1999. 834 pages, ISBN
2-10-004758-2.
24. Ghiaus, C. - La conception assistee par Ordinateur. UTCB, 1997.
25. Hans, Jurgen, Eysenek - IQ teste de inteligenta. Editura Queen, 1998.
26. lonescu, C.; Larionescu, S.; Popescu, D. - Masurarea marimilor electrice, UTCB, 1997.
27. lonescu, C; Larionescu, S. - Modelarea fizica a sistemelor automate. Bul. St. al ICB, nr. 2, Bucuresti, 1986.
28. lonescu, C; Larionescu, S. - Identificarea proceselor dintr-un sistem multivariabil de tratament termic. Bul. $t. al ICB,
nr. 2, Bucuresti, 1987.
29. lonescu, C.; lonescu, D. - comutetie stettcs in automatizarea instalatiilor. ICB, 1981.
30. lonescu, C.; Vladeanu, V. - Automatizarea instalatiilor pentru constructii. Editura Didactica sl Pedagogica, Bucuresti,
1981.
31. lonescu, C.; Vladeanu, V.s.a. - Automatizari. Editura Dtdactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
32. lonescu, C,; Larionescu, S. - Autometizen. Sisteme Automate Discrete Logice. UTCB, 1997.
33. lonescu, C.; Noran, Ov. - Tratarea statistica a erorilor de mesurere. ICB, 1993.
34. lonescu, C.; Siavescu, M.; Caluianu, S. - Masurari in instalatii. ICB, 1990.
35. lonescu, C.; Larionescu, S. - Automettzsn. Modele fizice $i analogice. ICB, 1987.
36. lonescu, C.; lonescu, D. s.a, - lndrumeto: de proiectare pentru automatizarea instalatiilor, Vol. I, II, ICB, 1981, 1982.
37. lonescuuu C., Larionescu S., Caluianu S., Popescu D., Automatizarea Instalatillor. Comenzi Automate, Matrix Rom,
Bucuresti 2002.
38. lonescu C., Larionescu S., Decizii prin simulare in retelele Petri temporizate, Simpozionul Stlinta Moderna ~i Energia,
Universitatea Tehnica Cluj Napoca, 1992.
39. lonescu C., Larionescu S., Ghiaus C., Implementarea pe Automate Programabile a Hetelelor Petri sigure, a XXIV-a
Conferinta de lnstalatli, Sinaia, 1990.
40. lonescu C., Larionescu S., Retele Petri sl Grafcet, Conferinta a VII-a, Facultatea de lnstalatii, Bucuresti, 2001.
41. lonescu C., Larionescu S., Simularea Sistemelor Discrete Logice cu Evolutie Paralela, a XXV-a Conterinta de
lnstalatii, Sinaia, 1991.
42. lonescu C., Larionescu S., Intocmirea Caietelor de Sarcini pentru lnstaatii de Automatizare prin GRAFCET,
Consfructii, nr. 9, 1984.
43. Jack H., Automating Manufacturing Syste, http://claymore.engineer.gvsu.edu/,2005.
44. Larionescu, S. - KitSAS - Simularea $i Analiza sistemelor. Editura Matrix Rom, Bucuresti, 1999.
45. Larionescu S., Compararea Grafcetului cu reteaua Petri, Masurari ~i Autornatizari, nr. 3, 2001.
46. Larionescu S., lonescu C., Implementarea Caietului de Sarcini GRAFCET cu automate programabile, Simpozion
SIEAR, Bucuresti, 18 noiembrie, 1994.
47. Larionescu S., lonescu C., Proiectarea automatelor cu contacte sl relee prin metoda automatului elementar,
Sesiunea ~tiintifica instalatii montaj, Bucurestl, 25-26 mai, 1984.
48. Larionescu S., Sinteza sistemelor discrete log ice cu evolutie paralela, A XXV-a Conterinta de lnstalatti, Sinaia, 1992.
49. Larionescu S., Teoria sistemelor, Matrix Rom, Bucuresti, 2006.
50. Larionescu S., Proiectarea Sistemelor de Conducere cu Automate Programabile, a 41-a Conterinta Nationala de
lnstalatll, Sinaia, 19-21 octombrie, 2006.
51. Larionescu S., Programarea Automatelor de tip rnasina de stare, a 41-a Conterinta Nationala de lnstalatii, Sinaia, 19-
 21 octombrie, 2006.
52. Lazar, C. - Conducerea asistata de calculator a proceselor tehnice. Editura Matrix Rom, Bucuresti, 1997.
53. Mange, D. - Analyse et syntnese des systemee logiques. Dumond, Paris, 1981.
54. Manolescu, P. s.a. - Masuri electrice $i electronice. Editura Dldactica sl Pedagogica, Bucurestl, 1979.
55. Millea, A. - Masurari electrice, principii $i metode. Editura Tehnica, Bucuresti, 1980.
56. Moroldo, D. - lIuminatul urban. Editura Matrix Rom, Bucurestl, 1999.
57. Nicolau, Edm. s.a, - Manualul inginerului electronist. Masurari electronice. Editura Tehnica, Bucuresti, 1979.
58. Nicolau, Edm.; Bells, M. - Masurari electrice si electronice. Editura Dldactica l?i Pedagogica, Bucuresti, 1984.
59. Novac, I. s.a. - Ma$ini $i actionari electrice. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
60. Palma, R. - Algebra binara a lui Boole $i aplicatiile ei In informatica (traducere din limba franceza), Editura Tehnica,
Bucuresti, 1976.
61. Pastravanu, O. - Sisteme cu evenimente discrete Tehnici calitative bazate pe formalismul reteteto: Petri.
Editura Matrix Rom, Bucurestl, 1997.
62. Popescu, D. - Contriouti; la conducerea ierarhizata a instalatiilor din c/adiri. Teza de doctorat. UTCB, 1998.
63. Popescu, D. - Norme utilizate In transmisia numence a intcrmetiet, Revista Masurari sl Autornatlzarl, nr. 2/2001,
pag. 52-54, Editura Artecno Bucurestl, ISSN 1582-2834.
64. Popescu, D. - Autometizsri In constructii, Matrix Rom Bucuretti, 2006, ISBN (10)973-755-071-4
65. Popescu, D. - Automate Programabile, Matrix Rom, Bucuresti, 2005, ISBN 973-685-942-8.
66. Popescu, D. - Conducerea automata a instalatiilor de Incalzire solara pentru prepararea apei calde menajere. Revista
Instalatorul nr.3/2008, pag. 14-16, ARTECNO Bucurestl.
67. Popescu, D. s a. - Aspecte specifice automatizarii instetetiito: de incelzlre solare. Revista Instalatorul nr.7-8/2007,
pag. 28-31, ARTECNO Bucuresti,
68. Popescu, D. s a. - Conducerea automata a instalatiei de tncetzre solare cu doua cemptri de captatoare solare.
Revista Masurari&Automatizari nr.1/2008, pag.52-54, ARTECNO Bucurestl.
69. Popescu, D. - Aspecte ale functlonarf automate a centralelor termice. Revista Masurari&Automatizari nr.5/2007, pag.
36-38, ARTECNO Bucurestl.
70. Potter, D. - Signal Conditioning Fundamentals for PC - Based Data Acquisition Systems - Orizonturi In
instrumentetie, Vol. 1, Nr. 2, 1993.
71. Puscasu, S.; Marcovici, J. - Marimi $i regimuri electrice nesinusoidale. Editura Scrisul Hornanesc, Craiova, 1984.
72. Hurnsiski, L.Z. - Prelucrarea metemetice a datelor experimentale (traducere din limba rusa). Editura Tehnica,
Bucurestl, 1974.
73. Sufrim, M. s.a, - Mijloace moderne de protectie Impotriva tensiunilor accidentale In instalatiile electrice de joasa
tensiune, Oradea, 2000.
74. $erban, S. - Teoria sistemelor: Vol. I, II, Editura Matrix Rom. Bucurestl, 1997.
75. $erban, S. - Teoria sistemelor. Culegere de probleme. Editura Matrix Rom, , 1997.
76. Tiron, M. - Prelucrarea statistica $i informationala a datelor de masurare. Editura Tehnica, Bucuresti, 1976.
77. Todoran, I. - Tratarea metemetice a datelor experimentale. Editura Academiei, Bucuresti, 1976;
78. Taconet B., Chollot B., Programmation du Grafcet sur automate a langage logique, a ralais ou booleen,
Automatisme, feb., 1997.
79. Toulotte J.M., Reseaux de Petri et automate programmables, Automatisme, aug., 1978.
80. Vasilache, G. - Sisteme de protectie Impotriva tensiunilor electrice accidentale. Editura Tehnica, Bucuresti, 1980.

81. *** Normativ pentru proiectarea, execute $i exploatarea insteletilio: electrice sub 1000V In c.a.
$i 1500 V In c.c. 1-7-2002
82. *** Normativ privind protectie constructinor fmpotriva trssnetulu: 1-20-2000
83. *** Memoratorul inginerului electrician - Siemens. Traducere in limba rornana. Editura Tehnlca, Bucurestl.
84. *** Normativ pentru proiectarea $i executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri, 2002.
85. *** Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier $i pie tonal, 2002.
86. *** PE 112193 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale $i statii electrice.
87. *** Access Control Systems-Philips. Comunication & Security Systems.
88. *** Antifurto, 1997-1998
89. *** International Fire and Security News, 1997-1998.
90. *** Buletinul pompierilor 1996-1998.
91. *** Manual de utilizare: Eff-Eff - Germania, Northern Computers; Keri Szstems; Philips; Motorola; Kantech; Tesa;
Koba Systems; Mitsubishi Electric; Linear Industries; Aritech; Bewator A.B.
92. *** CNR-CEI Dictionerul terminologiei Electrotehnice Standardizate - romen-enatez; englez-roman. Editura Tehnica,
Bucuresti, 1996.
93. *** lnstructiuni tehnice pentru stabilirea puterilor nominale economice ale transformatoarelor din posturi, 1993.
94. *** Donald G. Fink, H. Waine Beaty; Standard Handbook for Electrical Engineers, Thirteenth Edition, Mc. Graw-Hill
Inc., New York.
95. *** International Vocabulary of Basic and General Terms in Metrology (BIPM, IEC, ISO, OIML) Geneva, ed. 150/1984.
96. *** STAS 73711... 15 (standard pe parti). Sistemullnternational de Unitati (SI).
97. *** Sistemullnternational de Unitati (SI). Editia a III-a in limba rornana. Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1989.
98. *** STAS 100852-86. Unitati de masura care nu fac parte din sistemul international de unitati (SI).
99. *** STAS 1008511, 3-75. Conversiunea valorilor numerice dintr-un sistem de unitati In altul. Metode generale de
conversiune. Tabele de conversiune.
100. *** The New Lexicon Webster's Encyclopedic Dictionary of the English Language. De luxe Edition 1991, Lexicon
 Bibliografie

Publication, Inc. New York.

101. **. Sisteme de automatizare $i monitorizare pentru punctele termice ale RADET Bucuresti. Documentstie tehnica
ELSACO Electronic Bucurestl, 2001.
102. *** Sistem ierarhizat, cu automat programabil TSX 17-20 (SCHNEIDER ELECTRIC), pentru conducerea unei instsietl!
de incalzire;
103. *** Sistem ierarhizat, cu automate programabile APC 702 (Automatica SA) conectate In retea PROFIBUS, pentru
asigurarea $i monitorizarea serviciilor in camerele unui hotel;
104. *** Sistem ierarhizat pentru supraveghere $i alarmare la incendii, realizat cu centrala MICRO-SAM(Automatica SA).
105. Raymond, J.P., Minne, J - Les schemas d'automatisme, Theorie et pratique, Dunot Paris, 1983.
106. *** Ghid pentru proiectarea eutomettzerit instalatiilor din centrale $i puncte termice, Indicativ I 36-01.
107. *** Cataloage de produse
- Philips, Helukabel, aBO Bettermann;
- Legrand, Phoenix Contact, Rehau, Schrack;
- Schneider Electric, Tehalit, Hilti, Erico;
- Eaton Moeller Electric.
108. SR EN 61082 - 1+A1+A2 (CEI 61082 - 1+A1+A2): Elaborarea documentelor utilizate in etectrotennics, Partea 1:
Prescriptl! generale, ASRO, Asociatla de Standardizare din Romania, editla 1, 2000.
109. SR EN 61082 - 2 (CEI 61082-2): Elaborarea documentelor utilizate in electrotehnica, Partea 2: Scheme adaptate la
iunctie, ASRO, Asoclatia de Standardizare din Romania, editla 1, 2002.
110. SR EN - 60617: 1999: Simboluri grafice pentru scheme 'etectrice. Corespondent CEI 60617: 1983.
111. SR EN 61346 - 1: 1998 (EN 61346-1-1996): Sisteme industriale, instalatii $i echipamente $i produse industriale.
Principii de stnscusii $i identiticsri de referinta. Partea 1: Reguli de baza,
112. Mc001/11-4-2006 Metodologia de calcul a pertorrnantei energetice a instalatillor de iluminat.
113. Legea 372/2005 privind perforrnanta energetica a cladirilor.